nasterea pamantului

40
Free Templates

Upload: astefanoaii-larisa

Post on 29-Jun-2015

420 views

Category:

Documents


14 download

TRANSCRIPT

Page 1: Nasterea Pamantului

Free Templates

Page 2: Nasterea Pamantului

Cuprins:1. Prima etapa2. A doua etapa

Cuprins:

Introducere

1. Prima etapa

2. Experimentul de la bordul navei spatiale internationale

3. A doua etapa

4. A treia etapa

5. Furtuni solare

6. Ultima coliziune

7. Asteroaizii si apa

8. Stromatolitele

9. 3 scenatii privind aparitia vietii

9.1. primul scenariu

9.2. al doilea scenariu

9.3. al treilea scenariu

10. 10 lucruri pe care nu le stiai despre Pamant

Page 3: Nasterea Pamantului

Pamantul este deosebit de orice alta planeta pe care o stim pentru ca sustine viata. Este singurul refugiu pe care il avem in Univers. In acest cosmos vast nu exista decat un singur loc pe care il stim, unde oamenii pot supravetui si se pare ca Pamantul este facut pentru noi.El ne aprovizioneaza cu apa pentru baut, alimente pentru a manca si aer pentru a respira. Este singura casa pe care o avem si ne bazam pe el in intregime.

Introducere

Page 4: Nasterea Pamantului
Page 5: Nasterea Pamantului

Prima etapa

In urma cu 5 milioane de ani in acest imens spatiu nu exista decat un nor mare de gaz si praf, iar printr-o “magie” acest nor de praf se transforma in planeta pe care o stim azi. Acest nor este numit de catre cercetatori nor molecular si nu este ca orice nor pe care il vedem noi pe pamant, este vast si acopera sute de ani lumina in dimensiune.

Acest nor imens avea o rotaie lenta, pe masura ce dimensiunea norului se diminueaza, viteza de rotatie creste iar datorita materialelor ce zburau prin spatiu a facut ca centrul sa se incalzeasca. Acest centru a devenit Soarele nostru. Resturile din nor se invarteu asa de repede incat au fost imprastiate intr-un vast disc de praf.

Page 6: Nasterea Pamantului

Experiment

La bordul navei spatiale internationale un astronaut studia efectele lipsei de gravitatie asupra diferitelor substante. NASA a vizualizat aceste filme in care astronautul a pus sare, zafar, cafea intr-o punga de plastic si a scututat-o. Ceea ce sa intamplat dupa a fost o revelatie pentru cercetatori: la garvitatie zero cristalele se comporta complet diferit fata de pe Pamant: in timpul scuturarii particulele se incarca electric si astfel dupa ce nu mai sunt scuturate ele se atrag formand garamezi. Astfel se crede ca sa intamplat si acum aproximativ 5 milioane de ani.

Page 7: Nasterea Pamantului

A doua etapa

O data ce aceste palcuri de particuele s-au format si au crescut in diametru pana la aproximativ 1 km, masa lor a fost destul de mare sa poata atraga materialul din jurul lor, pana nu au mai avut ce “consuma” . In interiorul sistemului solar s-au format 20 de planete. Acest proces a durat aproximativ 3 milioane de ani.

Page 8: Nasterea Pamantului

A treia etapa

Aceasta etapa a fost extrem de violenta. Gravitatea acestor planete s-au afectat reciproc si au inceput sa se ciocneacsa. Cu fiecare ciocnire doua planete se uneau. Peste timp aceste ciocniri s-au redus iar in sistemul nostru solar nu au ramas decat 9 planete: mercur, venus, pamant, marte, jupiter, saturn, uranus, neptun si pluto. Toate acestea se crede ca s-au produs de-acursul a 30 milioane de ani.

Page 9: Nasterea Pamantului

Datorita ciocnirilor, temperatura de la suprafata Pamantului ajungea si pana la 8500 grade Celsius. Si chiar daca planeta incepe sa se raceasca si ar putea sa inceapa sa se formeze viata, un alt pericol ar ameninta-o: furtunile solare.furtunile solare.

Page 10: Nasterea Pamantului

Furtuni solare

In soare se petrec explozii mereu. Din aceste explozii particule energetice sunt eliberate. Aceste particule formeaza vanturile solare si calatoresc cu o viteza extraordianar de mare prin spatiu. Particulele incarcate din vantul solar sunt o forma de radiatii care pot provoca leziuni letala pentru celulele vii. Pamantul a avut “noroc”, pentru ca are un miez de fier. In timpul ciocnirilor violente ce au avut loc, materialele mai grele ca si fierul s-au scufundat si au format miezul iar cele mai usoare au ramas la suprafata.

Page 11: Nasterea Pamantului

Nucleul pamantului este in miscare, ceea ce genereaza un camp magnetic. Acest camp da planetei polul nord si polul sud si de asemea se extinde mult in spatiu si se numeste magnetosfera.magnetosfera.

Page 12: Nasterea Pamantului

Particulele care totusi trec de acest invelis sunt deviate spre poli. Moleulele reactioneaza cu atmosfera si astfel se formeaza aurora aurora boreala.boreala.

Page 13: Nasterea Pamantului

Campul magnetic produs de miezul de fier din centrul Pamantului a jucat un rol vital in evolutia planetei noastre. Fara el, noi nu am avea aerul pe care sa il respiram.

Page 14: Nasterea Pamantului

Ultima ciocnire

LunaLuna este insotitorul constant al Pamantului. Se crede ca ea s-a format o data cu planeta albastra dar ultimele cercetari arata cu totul altceva.

O echipa de astronauti a fost trimisa in spatiu si una dintre misiuni era sa descopere cum s-a format luna. Au fost aduse diferite roci si s-a constatat ca erau foarte uscate ca si cum ar fi fost incalzite la temperaturi extrem de mari. Astfel s-a nascut o noua teorie. Folosind o simulare pe calculator au verificat ce s-ar intampla daca Pamantul s-ar fi ciocnit cu o alta planeta. La un astfel de eveniment major s-a constatat ca, sedimentele din urma coliziunii formeaza un disc ce ramane pe orbita planetei, ceea ce ar putea fi luna.

Page 15: Nasterea Pamantului

Acesta coliziune ar fi putut inclina axa Pamantului. Inclinare Pamantului ne da sezoanele, mareele si ciclul anual al vetii.

Page 16: Nasterea Pamantului

Urmatorul pas major este aparitia apeiapei. Ea joca un rol important in acest scenariu. In prezent sunt aproximativ 326 milioane trilioane de litrii de apa pe planeta. Se crede ca asteroizii au adus apa pe Pamant. Ei calatoresc prin spatiu si sunt foarte reci cand ajung in atmosfera, din cauza vitezei foarte mari ei se incalzesc la temperaturi mari dar doar pentru cateva secunde ceea ce face sa nu se topeasca ghiata din interior. De fapt cand ei ajung pe sol se racesc destul de repede. Dintr-un meteorit aproximativ 20% din greutatea sa este apa, ceea ce este foarte mult.

Asteroizii si apa

Page 17: Nasterea Pamantului

S-a descoperit ca acesti asteroizi au provenit din centura de asteroizi a sistemului solar. La un moment dat Pamantul a fost bombardat de astfel de asteroizi care a adus cu ei apa atat de pretioasa cat si viata.

Page 18: Nasterea Pamantului

Dar marea era plina de fier si atmosfera era mult mai groasa decat in prezent. Un ocean bogat in fier ar fi aparut verde iar o atmosfera mai densa ar fi dat o tenta rosiatica cerului.

Page 19: Nasterea Pamantului

Dupa ce apa s-a format, o alta problema majora au fost gazele, in principal azot, dioxid de carbon si metan. Rolul cel mai important in formarea oxigenului l-au avut stromatolitele.

Stromatolitele

Page 20: Nasterea Pamantului

Stromatolitele sunt bacterii verzi-albastre care cresc cu ajutorul fotosintezei, ele iau energia de la Soare si o convertesc dioxidul de carbon in oxigen. Stromatolitele, cu ajutorul oxigenului eliberat, au facut ca fierul din oceane sa se depuna. Cu toate ca acest proces de depunere a fierului a durat foarte mult timp, dupa aceea oxigenul a putut ajunge in atmosfera si astfel s-au creeat conditii prielnice aparitiei vietii.

Page 21: Nasterea Pamantului
Page 22: Nasterea Pamantului

1. Atmosfera primordiala si fulgerele                     O mare cantitate de bioxid de carbon, metan si hidrogen sulfurat si putin hidrogen. Cam asta a fost compozitia primei atmosfere terestre. Un mediu în care, în urma cu 4 miliarde de ani, ar fi aparut primele organisme vii. Prin anii ’50, cercetatorul american Stanley Miller a testat aceasta ipoteza in laborator. Pornind de la metan, hidrogen, amoniac si vapori de apa el a recreat presupusa atmosfera originara pe care a supus-o unor descarcari electrice, comparabile furtunilor primordiale, pentru a observa formarea moleculelor de aminoacizi.

Page 23: Nasterea Pamantului

Din pacate aceasta teorie a fost compromisa în urma cu 15 ani o data cu descoperirea în Groenlanda a celor mai vechi roci terestre. Continutul mare în carbonati demonstreaza faptul ca atmosfera primordiala era mai degraba incarcata cu dioxid de carbon decat cu metan. Asa s-a ajuns la concluzia ca atmosfera primordiala care ar fi jucat un rol important în aparitia primelor semne de viata nu a constituit sursa exclusiva a materiei organice.

Page 24: Nasterea Pamantului

2. Meteoritii extraterestri.

O ploaie de corpuri ceresti s-a abatut asupra Pamantului la un moment dat in timpul formarii planetei. Analizand praful cometei Halley, cercetatorii au descoperit in structura acestuia 14 la suta carbon organic. Pe de alta parte, radioastronomii au identificat 83 de molecule diferite în mediul interstelar. In cazul in care moleculele extraterestre au fost aduse pe Pamant de catre meteoriti si comete, mai ramane de vazut cum au putut rezista unei lungi calatorii în spatiu supuse razelor ultraviolete si a temperaturilor ridicate în timp ce patrundeau în atmosfera noastra.

Page 25: Nasterea Pamantului

Pentru a verifica aceasta ipoteza, Centrul national de studii spatiale si Agentia spatiala europeana au efectuat o serie de experiente pe o orbita joasa în jurul Pamantului, la bordul micilor sateliti rusesti si a statiei MIR. Oamenii de stiinta au fixat, pe scuturile tehnice ale aparatelor, meteoriti artificiali pentru a demonstra ca aminoacizii au ramas stabili în timpul calatoriei, protejati de razele ultraviolete de catre cochilia lor minerala.

Page 26: Nasterea Pamantului

Pe de alta parte, alti cercetatori au sondat rocile extraterestre gasite pe Pamant. Într-un meteorit cazut în Australia, opt aminoacizi au fost detectati alaturi de alti douazeci care constituiau proteine cunoscute pe Pamant. Prezenta aminoacizilor a mai fost semnalata în prafurile extraterestre provenind de la comete sau asteroizi, descoperite sub gheturile Antarcticii in zone in care nu a fost semnalata prezenta materiei vii.

Page 27: Nasterea Pamantului

3. Vulcanii abisurilor.                     Aceste hornuri vulcanice care acopera unele zone de pe fundul oceanelor constituie izvoare hidrotermale cu temperaturi cuprinse între 100 si 300 grade Celsius care elibereaza un amestec de elemente minerale si gazoase provenite din adâncurile Pamantului. Prin anii’90 biochimistul german Gunther Wachterhaser a emis ipoteza conform careia primele molecule organice s-ar fi putut forma în acest mediu. Teoria sa a fost confirmata în laborator.

Page 28: Nasterea Pamantului

Asociind hidrogenul sulfurat si dioxidul de carbon pe care îl degaja fumarolele submarine, cu sulfura de fier care se gaseste pe solul submarin, a obtinut hidrogen si molecule organice sulfuroase. Singura problema a constituit-o temperatura ridicata la care elementele viului nu pot ramane stabile. Se presupune ca moleculele organice, de-abia formate, au scapat din hornuri si au ajuns in apele reci. Alte experiente au demonstrat faptul ca în jurul acestor izvoare calde s-a format amoniac, element esential în formarea primelor molecule organice.

Page 29: Nasterea Pamantului

10 lucruri pe care nu le stiai despre Pamant

Page 30: Nasterea Pamantului

1. 71% din suprafaţa Pamantului este acoperita de apa. Pamantul este singura planeta pe care apa poate exista in stare lichida (s-ar putea sa existe etan şi metan lichid pe suprafata lui Titan si apa in stare lichida în "subsolul" satelitului Europa). Capacitatea de incalzire a oceanelor are si ea un rol foarte important în mentinerea unei temperaturi relativ stabile a Pamantului. Apa lichida este responsabila si pentru procesele de eroziune si alte transformari meteorologice ale continentelor, un proces unic in sistemul solar, in prezent (e posibil sa fi avut loc si pe Marte, in trecut).

Page 31: Nasterea Pamantului

2. Pe timpul formarii Pamantului cantitatea de dioxid de carbon era mult mai mare, dar a fost apoi aproape toata incorporata in roci carbonate iar o mai mica parte s-a dizolvat in oceane si a fost consumata de plante. Placile tectonice si procesele biologice intretin un flux continuu de dioxid de carbon intre atmosfera si aceste "rezervoare". Cantitatea redusa de dioxid de carbon din atmosfera este extrem de importanta in mentinerea temperaturii suprafetei Pamantului, prin efectul de sera. Efectul de sera ridica temperatura medie a suprafetei cu aproape 35 de grade C (de la un inghetat -21 C la un confortabil +14 C); fara aceasta oceanele ar ingheta, si viata asa cum o stim ar deveni imposibila.  

Page 32: Nasterea Pamantului

3. Se pare ca in anumite locuri de pe Pamant, ne putem simti mai grei decat in altele. Acest fenomen este explicat prin faptul ca, in unele regiuni de pe planeta, atractia gravitationala actioneaza cu o forta mai mare decat in majoritatea zonelor. Un punct in care gravitatia se manifesta cu intensitate scazuta se afla in vecinatatea coastelor indiene, in timp ce, fenomenul atractiei actioneaza mai pronuntat in Oceanul Pacific de Sud.

Page 33: Nasterea Pamantului

4. Datorita energiei termale, unele dintre moleculele aflate la granita superioara a atmosferei Pamantului isi maresc viteza de miscare pana la punctul in care pot evada din sfera de influenta a gravitatiei terestre. Acest lucru duce la o scurgere lenta dar constanta a atmosferei in spatiu. Deoarece hidrogenul nefixat are o greutate moleculara scazuta, el poate deprinde viteza necesara unei evadari mai rapide si se poate scurge in spatiul cosmic la o rata superioara. Din acest motiv, atmosfera actuala a Pamantului se oxideaza mai degraba decat se reduce, consecintele acestui fapt tinand de nivelul naturii chimice a vietii care s-a dezvoltat pe planeta. Atmosfera bogata in oxigen retine o mare parte din hidrogenul care supravietuieste, blocandu-l in molecule de apa.

Page 34: Nasterea Pamantului

5. Ca rezultat al variatiei fortelor gravitationale sub influenta Lunii, a Soarelui si a celorlalte planete din sistemul solar, precum si al altor mecanisme cosmice, viteza de rotatie a Pamantului in jurul propriei axe ajunge sa varieze in timp. Recent, zilele au devenit mai scurte cu sutimi de secunda, ceea ce sugereaza ca viteza unghiulara de rotatie a Pamantului in jurul axei sale a crescut. De asemenea, datele inregistrate referitoare la rotirea Terrei prezinta oscilatii in functie de anumite perioade din an. Astfel, cea mai pronuntata incetinire a rotatiei planetei are loc iarna, in lunile ianuarie si februarie

Page 35: Nasterea Pamantului

6. Centura de radiatie Van Allen este un camp plasmatic aflat in jurul Pamantului, alcatuit din particule incarcate electric, tinute laolalta de campul magnetic al planetei. Echipajele umane de la bordul aeronavelor au fost partial expuse radiatiei Van Allen, astronautilor crescandu-le sansa de a dezvolta forme de cancer de 5 ori mai mult decat persoanelor obisnuite. De asemenea, unele teste nucleare efectuate in spatiu au provocat centuri artificiale de radiatie. Starfish Prime, un test nuclear care a avut loc la mare altitudine, a creat o centura artificiala de radiatii care a avariat sau a distrus o treime dintre satelitii aflati pe orbita joasa a Pamantului in acea perioada (1962). Aceeasi ar fi probabil soarta tuturor satelitilor de pe orbita Pamantului, daca s-ar afla sub incidenta centurii de radiatie Van Allen.

Page 36: Nasterea Pamantului

7. Satelitul natural al Terrei se indeparteaza de noi cu o rata de patru centimetri anual. Conform astronomilor, se pare ca aceasta tendinta va persista pana atunci cand Soarele va deveni o giganta rosie. In timpul acestei faze Soarele, atat Pamantul cat si Luna vor fi afectate de atmosfera aflata in expansiune a stelei si se vor reapropia. Atunci, Luna va reveni spre Pamant pana la limita inferioara a distantei posibile dintre cele doua corpuri. Rezultatul final va fi insa distrugerea Lunii in fragmente foarte mici care ar urma sa alcatuiasca, in jurul ecuatorului Terrei, un disc de resturi cu diametrul de aproximativ 37.000 kilometri, asemanator inelelor saturniene.

Page 37: Nasterea Pamantului

8. Din 1917, cercetatorii stiu ca suprafata Pamantului este incarcata cu electricitate negativa, dar nimeni nu cunoaste cu exactitate ce anume intretine aceasta incarcatura. Nu este vorba despre un curent foarte puternic, ci de aproximativ 1.500 amperi, nu cu mult mai mult decat curentul care circula prin cateva linii de inalta tensiune. Desi se consuma, aceasta electricitate este constanta, deci ea se restabileste cumva, altfel s-ar epuiza in scurt timp.

Page 38: Nasterea Pamantului

9. Aproximativ 30.000 de tone de praf interplanetar ating suprafata Pamantului in fiecare an. Cei mai multi asteroizi se deplaseaza in jurul Soarelui intr-o centura aflata intre Marte si Jupiter. Fragmentele rezultate in urma coliziunilor dintre ei pot fi atrase spre interiorul sistemului solar si uneori se pot apropia chiar de Terra. Rocile si praful care se misca rapid in raport cu planeta noastra intra frecvent in atmosfera si iau foc, devenind “stele cazatoare”.

Page 39: Nasterea Pamantului

10. Cercetatorii au aproximat ca in 7.6 miliarde de ani, Soarele va ajunge la dimensiunea maxima a unui gigant rosu, iar suprafata sa se va intinde dincolo de orbita actuala a Pamantului cu 20 de procente, in vreme ce va straluci cu o forta de 3 000 de ori mai mare. In faza sa finala, Soarele se va transforma intr-un corp ceresc de tipul pitic alb.

Page 40: Nasterea Pamantului

Sfarsit