universitar de la Cluj-Napoca

în ziua de 20 septembrie 1995 ministrul învăţămîntului a transmis rectorului Universităţii "Babeş-Bolyai nota de fundamentare pe baza căreia Guvernul României a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiţie "Facultatea de Ştiinţe Economice Cluj-Napoca” şi Hotărîrea Guvernului, semnată de primul ministru, domnii Nicolae Văcăroiu, se precizează într-un comunicat al rectoratului universităţii clujene transmis spre difuzanagenţiei Rompres. '

Noua investiţie, cifrată la 33 miliarde lei, va rezolva problemele de spaţiu (didactic şi ele cazare a studenţilor într-0 institutie aflată în substanţială modernizare. . '

Cil'%l,

%“"PtH

'e

»att

Agenda 12jb&t vînturilor 13 Pagina judeţului /4 jali - cultură/5 himimstraţia locală 16 PubIicitate/7-iO lnrietăţi H I fyort/12 , ■ . .Pagina cu tineri 113 leonomia/MIniumenlHS Ultima oră/16

A N U L V II N R . 1 4 8 3 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

V IN E R I 2 2 S E P T E M B R IE 1 9 9 5

1 6 PA G IN I 3 0 0 LEI

Timpul probabil pe intervalul 22 sept. ora 6- ora 22. Vremea va fi uşor instabilă, cu cerul variabil, temporar noros după amiaza, cind pe alocuri vor cădea ploi slabe de scurtă durată. Vînt slab la moderat din NV. Temperatura maximă 17 spre 19 grade. Izolat, ceafă dimineaţa. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca se înregistrau 17 grade C, iar presiunea atmosferică era de 731 mm Hg (meteorolog dc serviciu C.PAVAI).

Credibilitatea NATO atins cote foarte scăzute

Inauprarea liniei aeriene radea-Timisoan

Vaier CHIOREANU» in orice punct de vedere ar fi judecate lucrurile, NATO a

III î l f°st Ş‘a rămas o alianţă militară, care foloseşte ca argumente [II 1/ tunurile, tancurile, rachetele şi, ca o perpetuă ameninţare,

mna atomică. Aceste adevăruri nu au fost'probate pînă în urmă cinci ani pentru simplul motiv că exista un alt bloc militar, cel

lt la Varşovia, care putea sâ reacţioneze, apelînd şi el la limbajul, lîilde precis al tunurilor. Exemplul de la Praga este convingător. Acum însă NATO a rămas singurul bloc militar "în activitate”

iiEuropa. Conducătorii Iui nu şi-au schimbat însă mijloacele de‘ nprimare. Exemplul cel mai concludent este Bosnia. Blocul de- 2 Varşovia (minus România) a intervenit în Cehoslovacia pentru • i stopa o orientare politică ce nu convenea intereselor ruseşti. NATO a bombardat obiective militare şi civile ale sîrbilor bosniaci itoarece clasă politică din SUA avea o datorie de plătit arabilor, , ic aceeaşi religie cu musulmanii din Bosnia. A ceastă a doua ilervenţie are un plus de cruzime,- de care n-au fost în stare j •ccialiştii în Cehoslovacia. r ' - _ţ iConcomitent, liderii politici ai NATO încearcă să* convingă 4

opinia publică internaţională, pe aceea din Rusia în primul rînd, le intenţiile paşnice ale blocului militar pe care îl reprezintă. Pînă ui/moment dat, mare parte a oamenilor politici- ruşi au crezut

«NATO este preocupată de extinderea spre răsărit a blocului, - lucu condiţia respectării intereselor Rusiei. Acum însă, după iitervenţia în forţă în Bosnia, chiar cei mai democratici dintre «ştia au ajuns sâ se îndoiască de sinceritatea NATO.-Pe acest fondai de scepticism generalul Lebed, unul dintre candidaţii cei «ai bine plasaţi în cursa pentru preşedinţia Rusiei, a declarat revistei Stern că "vom crăpa sau vom învinge împreună cu fraţii ieştii. Aceasta este Ceea ce Rusia ar trebui să spună cu claritate, pentru a răcori capetele înfierbîntate ale Occidentalilor". -S Ce a determ inat asprele cuvinte ale generalu lu i Lebed? -

Categoric, ofensiva diplomatică a NATO împotriva Rusiei (pe. «reîncearcă sâ o împingă'spre răsărit), dar în aceeaşi măsură ofensiva militară, desfăşurată cu cele mai sofisticate mijloace militare, împotriva "fraţilor slavi" - sîrbii din Bosnia. Opinia Piblică, nu numai din Rusia, a fost puternic şocată nu doar de totalitatea bombardamentelor americane, ci şi de nepăsarea cu weNATO şi ONU au privit drama sutelor de mii de refugiaţi

care s-au retras din faţa trupelor croate, şi musulmane, ştiind ti bine ce îi aşteaptă dacă nu fug. în aceste condiţii, NATO nu Mi poate fi privită ca o emanaţie a unei democraţii autentice, ci «act cum este: o alianţă m ilitară, care îşi impune punctele de >cdere cu ajutorul armelor. De altfel, nu num ai ruşii sau alţi [isâriteni" au fost neplăcut im presionaţi de b ru ta lita tea "naţiunilor militare ale NATO. Se pare că şi nemţii nu privesc ■•ochi buni acest comportament, din moment ce Partidul Social Democrat din Germania a declarat că va face punct de bătălie" Pectorală din participarea aviaţiei germane la'acţiunile din Bosnia.

n acest timp, ţările foste socialiste nu au altă soluţie decît a “eerca prin toate mijloacele sâ forţeze mîna şefilor NATO pentru beneficia de umbrela de protecţie a acestei alianţe militare. Se

ftrccâ frica de o eventuală relansare a Rusiei spre centrul Europei !!1e atît de mare îneît populaţia acestor ţări preferă să accepte f-qadiciul moral pricinuit de cruzimea şi nedreptatea operaţiunilor ^T0 în Bosnia unei noi integrări în sfera de.irifluenţă rusă.

M iercuri, la ora 13,30, a avut loc inaugurarea - de la aeroportul Someşeni - a liniei aeriene Cluj- N apoca-O radea-T im işoara, de către compania Banat Air, o com­panie particulară care, după cum declara directorul ei, dl Valeriu Lup, a început cu... 300.000 lei. La această oră, compania are deja legături cu Ita lia , s-a extins în zona de vest a ţării şi intenţio­nează să-şi lărgească relaţiile cu alte aeroporturi - nu în ultim ul rînd cu cele ”marginalizate” . ,

t La inaugurarea noii linii aeriene

au partic ipa t - ad ică au fost în avionul An-24 care a efectuat zborul o fic ia l - d-nii V ictor Romulus C onstantinescu, preşedintele C onsiliu lu i judeţean Cluj, Liviu M edrea, subprefectul judeţu lu i, N icolae Ruja, viceprim arul m unicipiului C luj-N apoca, alte persoane oficiale clujene, precum şi omologi din Oradea, care au fost primiţi la prefectura judeţului Timiş, unde s-a discutat despre implicaţiile economice, turistice etc. ale noilor facilităţi de transport între centrul îi vestul Transilvaniei.

*

S - l . ------------

W B m

Conflict pe tema afisajului în limba maghiarăp i w “

j — ■ ^ ^ j — *— n

r - ; , > - / ' :i / \ 4 ..»■*" *1 / \ .. j a r t e v ş ş * Z r * '?■ ■' — .

C onform „ho tă rîr ii P rim ăriei municipiului Cluj-Napoca, în seara - zile i de m iercu ri,’20 septem brie 1995, a fost dată jo s pancarta de reclamă instalată pe frontispiciul clădirii Operei Maghiare de Stat de organizatorii "Zilelor comemorative Bela Bartolc” pe motiv câ aceasta este redactată doar în lim ba m aghiară. Fap tu l contravine, în opinia Prim ăriei, reglem entărilor legale în vigoare. A doua zi dimineaţa, pancarta a fost repusă pe vechiul loc.

Iată cum justifică organizatorii

acţiunea lor:”în data de 20.09.1995 Primăria

municipiului Cluj-Napoca a înaintat o adresă către Direcţiunea Operei Maghiare de Stat, prin care ne obligă să scoatem pancarta de reclamă de pe faţa clădirii instituţiei redactată în limba maghiară, referitoare la "Zilele comemorative Bela Bartok”.

în legătură cu această somaţie declarăm urm ătoarele: această adresă este. lipsită de orice temei legal, dat fiind şi exemplul oferit de C urtea Suprem ă de Ju s tiţie a României prin Decizia nr. 348/1993/

nr.dosar 126/12.04.1993 care hotărăşte ca fiind ilegală impunerea redactării a fişe lo r şi rec lam elo r numai în limba oficială a statului, aceasta constituind o încălcare a prevederilor art. 15, 16 alin. 3, art. ‘ 32 şi art. 49 din Constituţie.

Credem că d incolo de această somaţie se ascunde o voită ambiţie naţionalistă p rovocatoare şi jign itoare la adresa com unităţii maghiare din România...”

Precizăm câ argumentul folosit de organizatori nu este cel mai fericit ales. D ecizia C urţii Suprem e 4e Justiţie a ho tărît ca fiind ilegală redactarea afişelo r şi rec lam e lo r ' num ai în limba oficială a statului. Deci, logic, afişele pot fi redactate şi în altă limbă, dar paralel cu limba română.

Probabil pe această interpretare se ' bizuie şi hotărîrea luată în Consiliul municipal, care stă la baza acţiunilor întreprinse împotriva organizatorilor festivalu lu i. A ceştia au . fost amendaţi cu 1.800.000 lei. Fără să se lase intim idaţi organizatorii au ameninţat că vor înainta o acţiune în judecată şi câ vor repune pancarta ori de cîte ori aceasta va fî dată jos.

î n p a g i n a a 3 - a : D o c u m e n ta ru l: "S ă p ă s tră m n o u a

p ace . P le d o a rie îm p o tr iv a e x tin d e r ii N .A .T .O ."

î n p a g i n a a 1 6 -a : ^C o m u n ica t a l B iro u lu i d e p re s ă al

A rh iep isco p ie i V ad u lu i, F e leacu liii ş i C lu ju lu i

m ic

Sus mîinile, domnilor ziarişti iIntre dou i beri şi un "siniac",

prietenul meu V asile Colesnic, pescar din tati-n fiu, din Gorgova, în Delta Dunării, îmi povesteşte: V ărul Erm olai fusese avansat cantaragiu la cherhanaua din C arasuhat. N um ai câ funcţia trebuia ocupaţi- de un om de ; nădejde, membru fn organizaţia de bază. Ca atare, Erm olai a fost

sprijinit să-şi facă cererea, să-şi întocmească dosarul ţi, la soroc, a, fost chemat In faţa b.o.b. Instruc­torul de partid, delegat de la Tulcea, i-a verificat pregătirea politici între- bîndu-1 despre întrecerea socialistă - motorul producţiei dc peşte, deşi p lan , • d esp re • p r i e te n iâ ^ d e

bine în minte întrebările,Ermolai a răspuns la obiect: "Planul ni-I fac alţii, noi îl îndeplinim; de întrecut ne întrecem , după cum Se vede pe panou şi la bufet; cu pescarii ruşi sîntem ”tavarişci" - cînd ne fură ei

nttrglccînd"recuperăm" noi de la ei -iqcpto^vmămăliga - caşa Dunai

nezdruncinat dintre p esca ril^m iy p liy jîtiW sa ;..'şi cei ruşi etc. După ce şil 4a$*TM X ftc!>tâ|iyd] itîtea cunoştinţe solide “ -------------« * ? î

la un bizam de baltă, instructorul, a căzut pe gînduri. Dâcă Ermolai e un mascat duşman de clasă, rudă. cu banditul Cocoş? Aşa că a mai întins tn faţa Iui Ermolai o setcă prin care nici gingirica' n-avea cum să scape: ': "D ar rude în străinătate ai?!" . Ermolai şi-a (continuare tn pagina a 16-a)

Nicolae VERES

1 ■_ Ansam blul m onumental j de la T ăuşen iL.

I Alexandru Chira: i "Mă consider i un maestru al utopiei"| . - A lex an d ru C h ira , faci aparte din genul acela de artişti ""nebun i" şi "păguboşi”, care fjîn tr-o p e rio ad ă ca asta şi-a g p ro p u s un lu e rn a p ro ap e „ in im ag in ab il: sâ rea lizeze , I f ă r ă b an i şi fă ră n ici o | perspectivă de cîştig personal, >un an sam b lu m onum en ta l,I într-un sat (Tăuşeni - cine ştie |d e e l? ) unde (se în fu n d ă gdrum urile şi unde nu circulă ° ap roape nim eni.1 -în primul rînd să nu par lipsit■ de m odestie: mă consider un .m aestru al utopiei. Şi dacă în 1 acest mod s-a derulat întregul |m eu demers artistic din ultimii■ 20 de ani, de data aceasta îmi* re'alizez vechea aspiraţie de a | deveni şi un artizan a l utopiei.

BLungă vreme am im aginat "instalaţii poetice", un fel de g metafore spaţiale, cu o anumită

■ funcţionalitate poetică, şi le-am ? imaginat ca rămînînd perpetuu 6 proiecte. Acum, demersul meu 8 nu este de la proiect spre obiect î ş i de la obiect spre proiect. Pe Id e a ltă parte ,.p ro iectu l este | întotdeauna mâi puternic decît .realizarea însăşi. Pentru că el,■ prin tre a lte ca lită ţi, are o {deschidere foarte mare, el nu■ crip tează, nu închide, nu* cenzurează recepţia, ccl care se 1 întîlncşte cu el nu e constrîns de■ un dat finit.J - Acum ai fost în situaţia ca Iu n p ro iec t sâ ţi-1 poţi 1 materializa. Cum s-a născut cl ,ş i dc ce (1 l-ai dorit tocmai a id , «în satn l natal? j -. fii primul rînd e vorba de

S aspiraţia mea continuă dc a trece dintr-un univers foarte restrins,

| într-un sistem mult mai vast; am I (continuare în pagina a 5-a)

L — — .

ADEVARULd i e C l u j ____ A G E N D A vineri, 22 septembrie 1995

.Tl r ^ u h [ b o t e z :sp teŞ m W^-liertarea păcatelorS

• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Sfinţii Mc. Foca, Isaac şi Martin; Calendarul greco-catolic: Sf. Focas, ep rn (lin Sinope (s II); Calendarul catolic: S£ Toma din Villanov, ep.; Sf

Mauriciu, ofiţer m.• Mîine: Calendarul ortodox: +

Zămislirea S£ Prooroc Ioan Botezătorul; Calendarul greco-catolic: Zămislirea Sf. Ioan Botezătorul; Calendarul catolic: Sf. Lin, Pp. m.; Sf. Tecla, fc. m.

Ii felicităm pe to(i cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unui din numele sacre, pomenite mai sus.

ITELEFOA N E

: • PRF.FECTtJRA,CONSriUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA (XUJ-NAP()CA:19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMARIACtMPIATURZnJ6-80-01

, ' • PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POUŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şl

> 11-15-10• POIJŢIA FEROVIARA CLUJ-

NAPOCA; 1349-76•POIJŢIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 ‘• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POUŢIA GHERLA: 24-14-14

.•POMPIERII: 981 -•APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA:

: 11-24-71 ‘• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR; 19-85-91

‘•INTERNAŢIONAL: 971•INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 . .• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958

i; «REGIA AUTONOMA DE .! •TERMOfICARE ’ • DISPECERAT: 11-8748

• REGIA AUTONOMA DE APĂ • CANAL DISPECERAT: 11-63-02

: • S.C.'SAIJ'REST'.S.A.! DISPECERAT: 19-55-22, ’; COMENZI SPECIALE PENTRU

TRANSPORT REZIDUURI: 11-15-12 : int 132 '

ITAROM^

ORARUL CURSELOR TAROM

Plecări din B ucureşti:7,10; .13,00; 17,00 de 'luni pînă

vineri inclusiv P lccări din C luj-N apocp: : 8)45; 14.30; 18,30 de luni pînă vineri inclusiv .Sîmbăta:Plecare din B ucureşti: 13.00 Plecare din C luj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.000 lei . 'Telefon TAROM Cluj: 19.49.87

B g S U R S E lfA U IO *

■ PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCAprincipalele direcţii

;. trenuri accelerate, rapide şi intercity■ •lîAlAMARE3ATUMARE(j>tinDq):15,05 ■' «BISTRIŢA NASAUD: 15,43 ,

•BRAŞOV (prin Dej): 0,28 .: «BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 14,55; 9^3; 14,17; 21,52 ■t\(prin Sibiu - Piatra Olt): 11,42 ; (prin Petroşani - Craiova): 10,00 j «BUDAPESTA: 0,28; 16,14; «GALAŢI (prin Ploleşti-Bozin): 9,33

«IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14;‘ «ORADEA: 2,45; 1(^43; 21,00 ' «SATU MARE: 4,04 ! «SIBIU: 15,30. ..

•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11• «TIMIŞOARA (prin Alba inlia): 5,19;

22,49;23,08;(prinOradea): 15,16 . •TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 «INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢH DE VOIAJ CFR lÎNFORMAŢn: 11-22-12 (intati)

11-24-75 (internaţional)

CURSE INTERJUDEŢENE “ din A utogara II

Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00. Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00. - Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30; 17,00

«Cluj-Napoca - Abrud: 6,0(>, 14,15. •Cluj-Napoca - Zalău: 6,30" (nu circulă

duminica); 1230,14,30,18,30. •Quj-Napoca - Gîtbâu - Zalău: 6,40 «Cluj-Napoca - Jibou: 7,00,14,00 (prin

Cîrbou); 16,30 (prin Hida). . «Cluj-Napoca - Simicu] Silvaniei: 8,30;.

16.00 ;«Quj-Napoca - Aiud: 12,00. .•Quj-Napoca - Alba-Iulia: 13,00. •Quj-Napoca - Bistriţa: 15,30 (circulă

vineri, sîmbătă, duminică, luni). , •Cluj-Napoca - Brad: 16,00. •Quj-Napoca - Cîmpeni: 13,15. « •Quj-Napoca - Mediaş: 14,30. •Quj-Napoca - Reghin: 16,30. ' ' ' •Quj-Napoca-Tîmăveni: 15,15.' • •Quj-Napoca - Tîrgu Lăpuş: 15,25. , «Quj-Napoca - Topliţa: 14,15. •Quj-Napoca -Dej: 13,30 (prin Mociu);

14.00 (prin Tioc).•Cluj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin

Căpuş), 14,00 (prin Sutor). •Cluj-Napoca - Tuida 5,30; 6,30, 6,50;. 7,20,8,15; 9,30,10,30;1,30;12,30;13,20,

14,00; 14,30; 15,00; 15,30; 16,00; 17,00;18,00,18,30; 19,00,20,00,21,00,22^0.

Cursele judeţene pleacă din Autogara I.

CURSE INTERNAŢIONALE d in A utogara n :

• Clnj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca In zilele de lnni, Joi şi vineri Ia ora 7,00 şi Înapoierea din Bndapesta tn zilele de marţi, vineri şi slmbâtă la ora 11,000 Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca In ziua de miercuri ora 7 şi Înapoierea din Miskolc In ziua de joi ora 11.

INFORMAŢII - A u to g a ra 1 : 14-24-26 A u to g a ra U : 13-44-88

UNii»r .;s

Vineri, 22 septembrie, 5.00 Matinal Umplus Radio;

5.05 Ageuda zilei; 5.10 Meteo;5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaţa si economia de piaţă; 6.35 Agenda zilei; 6.40 Actualitatea mondenă;7.kJ'5 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar; 8.10 Poliţia municipiului în direct; 8. i 5Î’ompierii în direct; 8.30 ntreruperea emisiei; 12 Reluarea

emisiei; 13.30 Cinefil; 14.30 Overdose; 16.05 Marlboro Music Eurocbart 100; 17.05... Marlboro Music Eurocharţ 100; 18.30 întreruperea emisiei; 21.05 Marlboro Music Eurocharţ 100;22.05 ... Marlboro Music Eurocharţ 100; 23.30 Talk-Show (emisiune bilunară).

.Program informativ BBC Londra: 6; 14; 18; 21.

Ştiri Uniplus Radio: 7; 8; 12.05; 13; 15; 16; 17; 22;-23.

A RadioSonic^ FM 6 8 ,7 MHz

Vineri, 22 septem brie0,00-6,00 Non stop dancing;

6.00-9,00 Sonic Matinal (ştiri, sport, meteo, utilitare, muzică) (Mircea Tătar); 9,00-11,00 Emisiune în limba maghiară “Clujule, te salutăm” - emisiune magazin (ştiri, informaţii rutiere, sport, meteo, preţurile pieţei, "Nostalgii”, emisiune pentru vîrstă a IlI-a) (Sebesi Imre); 11,00-13,00 CD Sonic (Călin Andrei); 13,00-15,00 Super Sonic (Dj. Drcams);15.00-16,00 Soul Of Radio Sonic (Dj. Horacc Dan D.); 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-20,00 Sonic33 (ştiri, sport,' utilitare, muzică) (Georgeta Todoruţ); 20,00-21,00 Nostalgic Top Sonic (Daniel Boroştean); 21,00-23,00 Emisiune în limba maghiară “Clujul astăzi” (ştiri, actualităţi clujenc, sport) (Makkai Zsolt); ”Dc vineri pînă vineri”, magazin de politică externă) (Gal Maria); 23,00-8,00 Gînduri dc noapte (Mariana Lup şi Vasile Truţa).

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga " (strada

Clinicilor 2): 17-28 iulie: 8-14; 31 iulie - 20 august: închis; 21 august -3 septembrie: 8-14 sala "Gh. Lazăr" (num ai pentru cadre didactice universitare şi cercetători); 4-15 septembrie: 8-13,45 şi 14,30-21,00; 17-29 septembrie: 8-14. Sîmbăta şi duminica închis.

■ B ib lio teca ju d e ţean ă "OCTAVIAN GOGA" '

Din 4.09.1995, SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ja Ştefan cel Mare nr. 1), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică-închis. SALA DE LECTURĂ (str. M. Kogălni-ceanu nr.7), ORAR: Tuni - joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă:9-13,45; duminică - închis. MEDIA- TECĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45; marţi, joi, vineri: 9-14,45; sîmbătă:9-13,45; duminica - închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni— sîmbătă 8 - 12.45; 14 - .18.45; duminică: închis ■■

■ Biblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 -9 ) Orar modificat în perioada 3 iulie 1995 - 9 septembrie 1995: luni - închis; marţi - 10-13; miercuri - 15-18; joi - 10-13; vineri închis. . ■ ■

■ Biblioteca Americană (stra­da Universităţii 7 - 9). Orar: lun i,- vineri 12 - 16 ,

■ Biblioteca B ritan ică. (strada Avramlancu 11). Orar: luni,miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis ' • ,

■ Biblioteca "H eltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 1 0 -1 8 ; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului- Studen­ţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 -9). Orar: marţi: 18- 19;joi 19-20.

■ Biblioteca Casei corpului di­dactic, Bulevardul 21 Decembrie nr.9, camera 39, orele 8-15.

■ Biblioteca Centrului Cultu­ra l Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a U n iversită ţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avramlancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîm bătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de A rtă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10- 17;Tunişi marţi: închis

■ MuzeuINaţionaldc Artă, Secţia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (stradă C. Daicoviciu 2). Zilnic) inclusiv duminica: 10-16; luni închis.

■ M uzeul E tn o g ra f ic al T ra n s ilv a n ie i (s trada Memo­randumului 21). Marţi - duminică: 9- 17; luni: închis

■ G aleriile "B astion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial“EmilIsac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

■ Parcul etnografic ”Roraulus Vuia” zilnic 9-16, luni închis.

3

spectatorVineri, 22 septembrie

Programul 1: 7,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima oră;9.20 Film serial: ”Santa Barbara”;10.50 Curcubeu; 11,50 MTV; 12,20 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 13,10.Festivalul internaţional "George Enescu”; 14,00 Actualităd;14.10 TVR Iaşi; 14,55 TVR Cluj- Napoca; 15,40 Agenda consumatorului; 16,00 Actualităţi;16.10 Lege şi fărădelege; 16,25 Emisiune în limba germană; 17,00 Fotbal: Dinamo - Steaua; 18,45 Film serial: "Edera”: 19,35 Festivalul internaţional ’George Enescu” ; 19,55, Urgenţe în agricultură; 20,00 Actualităţi; 20,50 Tezaur folcloric; 2130 Film artis­tic: "Palatul plăcerilor”; 23,00 Actualităţi; 23,20 Campionatul Mondial de gimnastică ritmică;23.50 MTV; 0,50 Film artistic: "Batalionul 21”.

Programul 2:7,00 La prima oră;9.20 Festivalul internaţional "George Enescu”; 10,00 Itinerar francez; 11,30 Desene animate;12,00 Cafeneaua literară; 13,45 Ritmuri muzicale; 14,00 Actualităţi;

14,10 Varietăţi internaţionale; 14,55 Convieţuiri; 15,55 Desene animate;16,20 Film serial: "Pasiuni secrete”;17,05 Bursa invenţiilor; 18J5 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 19,00 Mozaic; 20,10 Festivalul internaţional "George Enescu”; 21,30 Din viaţa romilor; 22,00 Colocviul criticilor muzicali; 23,00 Oameni cane au fost..;23.30 Film serial: "Santa Barbara”; 0,15 Bucuriile muzicii.

TVR CLUJ-NAPOCA: 14,55 Jurnal - actualităţi; Licee de tradiţie la Bistriţa Năsăud; Solişti şi formaţii de muzică populară: Angela Buciu, . Iosif Ciocloda, Ana Pacatiuş; Cinci minute despre... sisteme de asigurare, şi reasigurare - reportaj la ARDAF Cluj-Napoca.

Sîmbătă, 23 septembrie Program ul 1: 7,00 La prima oră;

9,00 Şapte note fermecate; 10,00- Film serial:”Aventurile lui Skippy”;

10.30 Pas cu pas;rl 1,25 V îrstele peliculei; 12,20 Spirale prin timp;12.40 Cuvinte po triv ite ; 13,10 Festivalul in ternaţional "G eorge Enescu”; 14,00 A ctualităţi; 14,10 Ora 25 - T ranzit T.V; 18,45 Teleenciclopediă; 19,30 Festivalul in ternaţional "G eorge E nescu”,-20.40 A ctualită ţi; 21,25 Film seria l:” Suspiciuni”; 22,20 Gala prem iilor m uzicale "G ram m y” " 1995; 23,20 Film serial: "Perla neagră”; 0,15 Actualităţi; 0,30 Gala

prem iilor m uzicale ”Gram^ 1995; 1 ,50Campionatul Mon , de gimnastică ritmică. l!

P ro g ram u l 2: 7,00 Întîlni. de sîmbătă; 12,00 MTV; lj TVR Timişoara; 13,30 Estn^/ dian magazin; 15,55 Desene mate; 16,20 Film serial:”Pa!in secrete”; 17,05 Spectacolul17,30 Serata muzicală TV; 20^ P aria ţi pe campion!; 2I,qq Festivalul internaţional "Geors Enescu”; 22,10 Film serial’Sa^ B arbara” ; 22,55PlanetaCinellJ -.100; 23,25 Interferenţe; 0,jj Jazz A live Show.

TV R CLUJ-NAPOCA: Pr.2.7,00 Întîlnirea de sîmbătă: Maga zin de sfîrşit de săptămînă; Filţ, serial: "Natacha” (II); Rapsodii toamnă; Incursiune în necunoscut "O în tîm p lare inexplicabila". C în tece care rămîn - muzicj populară; Desene animate; TelE. gospodărie; Cocktail rock; Um0r. Film artistic în serial: "Ţara^ dincolo de mări” (II). Rubrica în lim ba m aghiară: Bărbaţii sj gastronomia - atitudini şi aptitu. dini casnice; Tbalia - început de stagiune pe scena teatrelor din Te Mureş, Cluj-Napoca, Satu Mare, Oradea, Sf. Gheorghe; Oameni ş lăcaşuri • de cultură din Transilvania medievală.

^ i i s ^ P r o g r « i i i i U l i i e l e y i z i u n i l o r Ş p r i i i ¥ < c a b l u ^ |

Vineri, 22 septembrie 1995'8,00 Program pentru tineret; 8,30 Seriale

-RETE 4; 13,00 Seriale CANALE 5 şi RETE 4; 16,1 S Vînzătorul de mingiuţe-RETE 4;18,10 "Diverse- preluare MediaPro; 20,00 Roata norocului -CANALE 5; 21,00 Big top. 40 - DW; 21,40 Anul cometei- film ITALIA 1; 23,40 Documentar - DW.

• • • ANTENA 1 '17,00 Ştiri - reportaje-interviuri; 17,10

Dance club-show; 17,30 Lumina călăuzitoare;18.30 în lupta cu abuzurile şi corupţia; 19,00 Din lumea afacerilor; 19,15 Desene animate; .19,30 Medalion - Michel Sardou; 20,30 Capcana periculoasă; 21,30 Observator ;22.30 Trenul de noapte spre Munchen; 0,10 Cavalerii vampirilor (809). -

f i P O R T A L

informativ; 11,05 Camping paradis-PRO 7;13,00 Buletin informativ; 13,15 A 1- Seriale, reportaje; 15,00 Buletin informativ; 15,15

. Varietăţi - Casa Castagna-CANALE 5; 16,30 Dădaca -CANALE 5; 17,00 Cartoon Net­work; 18,30 Observator- Ştiri A 1; 19,30. Buletin informativ; 19,45 A 1-reportaje, documentare, muzică; 21,00 Buletin informa­tiv; 21,15 Ziuaşoiiriului-SAT 1; 23,35 Ultima zi a victimei-Vox; 1,20 Film-Antena 1.

PORTAL 29,45 Buletin informativ; 10,00 A 1 - film;

11.30 A 1-Documentar; 11,50 Buletin informativ; 12,00'A 1- film; 13,30 A 1- reportaj; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Pro­gram - Tele 7 abc 'documentar; seriale; post meridian; reportaje; film; telejurnal; muzică;21.30 Buletin'mformativ; 21,40 Anul cometei

. -ITALIA 1; 23,40 Strălucitoarea cariera a unei tinere actriţe -ITALIA 1. OBS: Traduceri simultane pe ambele canale.

Vineri, 22 septembrie 1995 PORTAL 1 V

7,45 Buletin informativ; 8,00 Cartoon Network; 9,30 Buletin informativ; 9,45 A 1- DiVertisment matinal; 11,00 Buletin

‘ &C.TVCABLU sxLVineri, 22 septembrie 1995 '

, TVC "10,00 Cannon-SAT 1; 11,00 Camping

paradis-PRO 7; 13,00 Desene animate-SU-

PER RTL; 14,00 Remington Steelc-fl 7;15,00 Dispreţul-RETE 4; 16,15 Vmziic de mingiuţe-RETE 4; 18,00 Felicita 4; 19,00 Preţul unei vieţi-RETE 4; Teletext; 20,10 Exploziv magazin-RI 20,40 Teletext; 21,15 Ziua şoimiihii-SAT23.30 Teletext; 23,35 Ultima zi a victiav o x : ^

• ^ TVC +13,00 Deschiderea ediţiei," 13,

întoarcerea lunganului ;15,00 Şi Dunaft a creat.femeia; 16,40 America’s top b 17,15 Dance chib; 17^5 Lumina calâudaai 18,20 Divertisment la Antena 1;18,50D lumea afacerilor; 19,00 Desene animat19.30 Capcană periculoasă; 20, Observator; 21,35 Moartea unui artist; 23, Atacul; 1,00 închiderca ediţiei.

Vineri, 22 septembrie 299510,00 Slin si actualitaţi locale AM; 10,1

Sacrificiul suprem - film codai; 190 Sc şt actualităţi locale PM; 20,30 Pieton Starfilm; 21,00 Şanse smt-film codai; 22,

• Weekend reunion - film codat; 0,15Tui şi sălbatică - sexy - film codat

«tfilm eUPR O G R A M U L

F IL M E L O R SĂPTĂM ÎNĂ 22-28 SEPTEM B R IE 1995

Republica -Inim ă neînfricată - SUA - premieră, 22-24 sept. (11; 14; 17; 21); Pisica neagră atacă -Hong Kong - premieră (11; 13; 15; 17; 19; 21) 25-28 sept. «Victoria -Te- rente - regele bălţilor -România (11; 13; 15; 17; 19)* Arta - Renovare * Mărăşti - sala A - Superpoliţistele2 - Hong Kong (13; 15; 17; 19) -sala B - Fără teamă - India (13,30; 16;18,30) * Favorit - Fără ieşire - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA - Fox - Casper - SUA - premieră* Tineretului - înfruntarea- Ind ia- premieră.

CÎM PIA TURZII - Muncitoresc- Congo - SUA -Premieră: Verdict sub aţneninţare-SUA - premieră.

D E J- A rta - Congo - SUA - premieră; Numele de cod: răzbunare- SUA -premieră.

G IIERLA - Pacea - Richie Rich- SUA-premieră;Specialistul - SUA; Scenariul ucigaş -SUA - premieră.

De ce ave ţi nevoie: 700 g sfeclă albă, 150 ml ulei, 250 g foi de plăcintă, 200 g zahăr pudră, scorţişoară; zahăr vanilat, 100. g unt, sare.

M odul de p reg ă tire : Sfecla curăţată se rade, se căleşte în unt şi se presară cu sare. Apoi se amestecă cu jumătate din cantita­tea de zahăr pudră, cu jum ătate

P L Ă C I N T Ă

C U S F E C L Ăde pachet de zahăr vanilat şi ci scorţioară. Foile de plăcintă mx cu ulei se aşează într-o tavă unsă, în strat de circa 5-6 foi, peste cat se pune com poziţia de sfecli. Apoi se mâi aşează 5-6 foi unse cu ulei. P lăcin ta se împarte in porţii, după care se introduce la cuptor. Se serveşte caldă, cu zahăr pudră deasupra.

Farmacii de serviciu: simbătă, 23 septembrie: Farmacia nr.4 "Hedera”, Str. Gh. Doja nis 32, telefon 13-00-77, orar 8-20, Farmacia nr. 1, P-(a Unirii nr. 37, telefon 11.10.49, o m &-14, Farmacia nr. 27 Mercur, Aleea Detunata nr. 1, telefon 14.51.37, orar8-13, Farmacia nr. 57, Cart Mănăştur HCompl. Union, telefon 16.56.15, orar

8-13; duminică, 24> septembrie: Farmacia nr.4 "Hedera”, Str. Gh. Doja nr. 32, telefon 13-00-77, orar 8-20, Farmacia nr. I , P-ţa Unirii nr. 37, lelcfon 11.10.49, orar 8-14

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia "Coralănn”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17.51.05; Fannacia "Vadocom", str. Marinescu nr. 7, tel. 19.64.62. Garda de noapte: Farmacia nr.4 "Hedera”, Str. Gh. Doja nr. 32, telefon 13-00-77, orar 20-8.

Mulţumiri oamenilor în alb

în calitate de părinte al Unui copil suferind doresc să aduc mulţumuri deosebite personalului medical al Secţiei de neoropsihia- trie infantilă a Spitalului din Cluj- Napoca pentru îngrijirile acordate fiului meu, Iacob Strambu din Cormaia, judeţul jîistriţa-Năsăud, care a fost şi este tratat cu multă atenţie, promptitudine şi căldură sufletească, ceea ce a contribuit la ridicarea moralului meu care a fost destul de scăzut şi zdruncinat din cauza acestui mare necaz avut în familie. Pentru generozitatea şj solicitudinea de care au dat şi dau dovadă în îngrijirea copilului meu, aduc mulţumiri pe această cale: dlui profesor Viorel Ghirean, şeful secţiei, medicului specialist Felicia Iftenie, asistentei şef M ariana Marinoiu, infirmierelor: Viorica Chilin, Monica Crăian şi Lucreţia Radu, precum şi sorei Valentina Ciorca.

«elem ent STRAMBU Cormaia, Bistriţa-Năsăud

r — ;— r ^P O L I C L I N I C A

I N T E R S E R V I S A N

str. Pascaly nr.5, cart. Cheorgb®1 INTERNE • CARDIOLOGE NEUROLOGIE • PSUDAU® ENDOCRINOLOGIE* REUMATOLOGIE • _ ECOGRAHE* AIJEKGOXX® DERMATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPED^O.R.L. • OFTALMOLOGII GINECOIJOGIE* ONCOLO® PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR _(Biochimie - Bacteriologic Imunologic - Parazitologie Teste SIDA)ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele 7 -2 1 |Medic de gardă: orele 21-7

Rezervare, consultaţii la t»41.41.63

A L IA N Ţ A ANTISUIClD

- sufle tu l nosiru la dispozit1* dum neavoastră. Telefonul ^ noap te ,’ telefonul de ««fl*1

>41.41.63 - între"orele 21-07-./

vineri, 22 septembrie 1995 ROZA VINTURILORADEVĂRUL Id e C l u i I

i $ d g t t i f i i f t i n t i i o h « p a c e .

P le d o a r ie îm p o tr iv a e x t i n d e r i i 1VJkTOV ( a r t i c o l s e m n a t d e M i c h a e l M a n d e l b a u m * î n F o r e i g n A f f a i r s )

P a c e a p o a t e

s ă n u d u r e z e

99

Susţinătorii extinderii NATO la ţările de la Vişegrad-Polonia, Ungaria, Republica -[hă fi Slovacia -pot f i împărţiţi în două tabere. Unii afirmă că scopul este numai hi promova democraţia şipieţele libere în Europa Centrală şi n u are nici o legătură u puterea politică şi aspiraţiile politice ale nici unei alte ţări. Pentru ceilalţi, tinderea NATO este legată numai de ameninţarea din partea Rusiei, la privinţa punctului lor de dezacord, cel de-al doilea grup are cel mai puternic <j°umenL Extinderea NATO este legată de Rusia. Dar în ce priveşte politica pentru repledeazăîn comun, ambele tabere sînt neconvingătoare. Extinderea NATO, în

jrcumstanţele'actualeşi aşa cum este preconizată în prezent, este în cel mai bun caz imatură, în cel mai rău caz - contraproductivă şi în orice caz în mare măsură iilmntă pentru problemele cu Care se confruntă ţările situate între Germania şi 'usia. - _Dacă NATO trebuie să fie un vehicul pentru promovarea democraţiei în lumea de

jupă războiul rece - şi judecind după un recen t articol al secretarului adjun ct de stat, ichard Holbrooke, aceasta este poziţia administraţiei Clinton - nu există nici un motiv pentru ca toate fostele ţări comuniste din Eurasia să nu adere. Desigur, dacă wmovarea democraţiei este noua misiune a NATO, atunci această extindere nu ijunge destul de departe spre Est, pentru că ţările luate în considerare în mod activ nu sînt tocmai, cele aflate în cea mai bună situaţie de a face o tranziţie cu succes la imocraţie şi pieţelibere fără calitatea de membru al NATO.Totuşi, de faptNATO nu este un instrument efectiv nicipentru promovarea pieţelor libere, nici ademocraţieu

—Există un al doilea risc: ca Rusia să considere noua' configuraţie a securităţii europene pe care ar produce- o un NATO extins drept nelegitimă, deoarece a fost impusă cu toată opoziţia rusă, aşa'cum Germania a considerat acordul de după primul război mondial drept o pace "dictată” nelegitimă. • '

Potrivit lui Serghei A. Karaganov, director adjunct al Institutului pentru Europa din Moscova şi consilier al lui_Elţîn, dacă "NATO se va extinde spre est, Rusia, sub orice guVern^va deveni o putere revizionistă, luptînd sâ submineze ordinea europeană deja fragilă” . E ste sem nificativ că toate m odificările din aranjamentele de securitate ale Europei din 1987 pînă în prezent, al căror efect net a fost reducerea dramatică a puterii ruse, au avut loc cu aprobare rusă.

Extinderea NATO ar marca o îndepărtare de la acel tipar.

R e g l e m e n t a r e a

d e d u p ă

r ă z b o i u l r e c e

Neliniştein p r i v i n ţ a R u s i e i

independentă, eă este un tampon între R usiaşi resjul Europei. Mai important, o Ucraină independentă este cea mai bună garanţie că R usia va rămîne un stat - .naţiune paşnic. Un conflict în tre cele două ar avea repercusiuni negative asupra Occidentului. Iar dacă Moscova ar absorbi Ucraina sau ar încerca să o facă,

NATCfnu numai că nu este cel mai eficient instru-; Rusia ar redeveni un imperiu multinaţional, adăpostind îitpentru promovarea democraţiei, ci, în esenţă, ea o naţiune numeroasă şi plină de resentimente, cu puţine ieste o organizaţie pentru realizarea unei asemenea perspective pentru edificarea unui sistem democratic: sini. Mâi degrabă ea este o alianţă militară, o asociere stabil. Nu este o exagerare să spunem că extinderea iîlorva state suverane îndreptată împotriva altora. NATO va fi bună sau greşită în-funcţie de efectul ei ilălalt”, în-acest caz, este Rusia. ■ ; - - asupra coexisten ţei paşn ice a U crainei, şi Rusiei.Americanii, care sînt în favoarea extinderii NATO, _ Ucrainienii; ccl puţin, nu par să creadă că vor beneficia imăcă NATO ar trebui să fie mai mult sau mai puţin de pe urma extinderii Alianţei Atlantice. Dimpotrivă, w ce a fost în timpul războiului rece: un mecanism ei par să fie de părere că extinderea calităţii de membru :itni a înfrîna o Rusie mai m ică, ce nu mai este ; a l NATO la Europa Centrală ar părea să alunge Ucraina aunistă, dar este încă agresivă. Peter W. R odm an^ în partea periculoasă a unei noi lin ii de divizare.'

iiâmportantă oficialitate din domeniul politicii externe Guvernul ucrainian, spre deosebire de omologul său V ultimele patru administraţii republicane, a demonstrat polonez, nu a pledat pentru extinderea NATO spre est.

ist punct de vedere cu admirabilă claritate: ”Unii se A lăsa Ucraina Să se simtă izolată ar slăbi după toate iplînge câ (extinzînd NATO la Europa Centrală) am ‘ probabilităţile angajamentul său de a preda Rusiei toate Bsto1 linie nouă care divizează continentul european, armele nucleare pe care le-ă moştenit de la Uniunea rostii. Rusia îşi revine pe plan geopolitic chiar înainte Sovietică, obiectiv major al ultimelor două administraţii

se restabili din punct de vedere economic. Singura americane. .. ■ ~‘-~xMemâ de securitate reprezentată de o potenţială mare - Şi ţotuşi, logica extinderii alianţei din motive de neo- privinţă, forţele fiecărei ţări au aprobarea tuturor ?taeîn Europa Centrală este umbra crescîndă a puterii îngrădire este departe de a fi neverosimilă. Dacă Rusia celorlalte. ,sra, iar NATO trebuie încă săo contrabalanseze. Rusia este decisă să-şi reia politica externă imperială în mod v îu al doilea rînd, forţele armate ale Europei au fost * 0 forţă a naturii: toate acestea sînt inevitabile.” tradiţional; 3acă, atunci cîndva face aceasta, necesităţile reorganizate astfel îneît sînt mai potrivite pentru apărare Cît despre argum entul că NATO va prom ova de securitate americană-vor cere extinderea spre est a decît pentru atac. '

fanocraţia, chiar dacă premisa acestei raţiuni de a fi NATO; şi dacă va face acest pas inevitabil este mai bine ' Această modificare este parţial cu intenţie şi parţial iicestei ”neo-îngrădiri” pentru extinderea NATO este acum, cînd Rusia este slabă, decît mai tîrziu, cînd va o problem ă de număr: tra ta te le reduc şi to todată srectă, chiar dacă im perialism ul rus este decis să deveni mai puternică, înseam nă.câ trebuie extinsă egalizează numărul de arme în Europa, iar egalitatea

prompt calitatea de membru at Alianţei, deşi pentru a favorizează apărarea pentru că un atac reuşit de obicei / include Ucraina şi poate statele baltice şi nu numai pe necesită superioritate numerică. , cele patru de la Vişegrad? - în ăl treilea rînd, ca urmare a prevederilor cu privire

A acţiona ca şi cum prem isa neo-îngrâdirii ar f i - *a verificări din tratatele de armamente şi a unei serii corectă comportă două riscuri. Primul este riscul slăbirii suplimentare de măsuri de edificare a încrederii, forţele democraţilor din politica rusă, care luptă împotriva unor puternice forţe politice nedemocratice şi pe care publicul rus îi identifică cu Occidentul. Nici un rus cu aparenţa .de a fi democrat, începînd cu preşedintele Boris Elţîn, nu a aprobat extinderea NATO la Europa Centrală.Mulţi se opun acesteia în mod energic.

Noile acorduri de securitate de.după războiul rece din Europa cu care Rusia a fost de acord sînt, în schimb, cel mai important motiv ca extinderea NATO să fie nu numai lipsită de înţelepciune,.dar şi inutilă. '

Partizanii extinderii afirmă câ un vid de securitate din Europa trebuie umplut de o "nouă arhitectură de securita te” ; în cadrul căreia cuprinderea Europei Centrale ar trebui să fie o parte importantă.

De fapt, nu există nifii un astfel de vid. Crearea unei noi ordini de securitate radical diferită are Ipc.

Ea constă dintr-o remarcabilă serie de acorduri de control al armamentelor, acoperind armele nucleare şi.“ convenţionale, negociate~în cei cinci ani dintre tratatul dili.decembrie 1987, care elimina forţele nucleare cu rază medie de acţiune din Europa, Şi acordul START II din ianuarie 1993 acoperind armele nucleare cu rază lungă de acţiune.

Aceste acorduri formează împreună o înţelegere pe care Europa nu a avut-o niciodată, o ordine de securitate, comună bazată nu pe un învechit echilibru al puterii, ci mai degrabă pe consens şi cooperare. Ea are trei trăsături principale.

în prim ul rînd, ea este produsul unor negocieri. Pentru primă dată, distribuirea forţelor armate în Europa a fost stabilită prin tratate în care ţările din Europa şi America de Nord au intrat în mod liber. în această '

silvie, propusa extindere a Alianţei atlantice nu merge ificient de departe spre est. La urma urmei, Polonia neste direct am eninţată de Rusia. Ţară cea mai sportantâ pentru O ccident care este im ediat fnerabilă la o reînnoire a comportamentului agresivO cf n T T M AM I m n 4 n i . . _ - — ___ 1 ____ _____ __ — _ ~ _ _. — _ _

Aceasta nu înseamnă că NATO este acum de prisos şi ar trebui să fie dizolvată. Alianţa este necesară pentru a garanta câ Statele Unite rămîn implicate în problemele po litice şi m ilitare a le Europei. Un ro l am erican ' neîntrerupt va linişti Germania câ nu are nevoie să se înarmeze mai puternic pentru a fi mai în siguranţă, ceea ce i-ar face pe vecinii Germaniei să se simtă mai puţin în .siguranţă. M enţinerea NAŢO ţi va asigura de asemenea pe europeni că, dacă Rusia reia o politică externă imperială, Statele Unite vor fî angajate să ia parte la o coaliţie antirusă. Totuşi, ambele sarcini pot fî realizate fără extinderea spre est a Alianţei. în funcţie de cursul evenimentelor_din Rusia, poate fi posibil în cele din urmă sâ fie realizate prin revenirea la forma iniţială a Alianţei, ca un pact de garanţie' mai degrabă decît o armată multinaţională integrată pe continentul european. \

Pe de altă parte, noua ordine de securitate comună a Europei poate sâ nu dureze. Ea va supravieţui numai

• atît timp cît toate părţile respectă de bună voie regulile ei. dacă 6 ţară le abandonează, această ordine se va p răbuşi. Puterea europeană ce l mai probabil să abandoneze aceste reguli este Rusia.

Trei evoluţii ar semnala sfîrşitul'efortului de a depăşi politica echilibru lu i puterii în Europa. Prima este v io la rea de către R usia a in teg rită ţii politice sau teritoriale a vecinilor ei occidentali, Ucraina şi statele baltice. A stfel de violări au loc deja în sudul Rusiei, în Caucaz, dar ele nu ameninţă securitatea Occidentului aşa cum ar ameninţa-o un comportament comparabil spre vest. O a doua evoluţie^vătămătoare ar fî o violare gravă a im portantelor tratate europene de control al armamentelor.- Cea de-a treia lovitură de graţie ar fi instalarea unui guvern xenofob, h ipernationalist sau neofascist la M oscova. .. ■" ' - . ’ •. .’ Deşi teoretic chiar şi un astfel de regim ar putea duce o politică extrem de paşnică, în practică nici unul dintre vecinii Rusiei nu Va dori să aştepte pentru a vedea dacă o face. Ei vor dori să.adere la NATO, iar în aceste împrejurări ar trebui să fie admişi. - V

Deşi noua ordine de securitate comunâ poate eşua rapid, ea poate reuşi numai lenj.

Dacă Rusia va încerca să răstoarne înţelegerea de dupâ,războiul rece, eşecul vâ fi evident imediat; dar vecinii ei nu vor avea încredere în angajamentul Rusiei faţă de regulile efe securitate comună decît dacă -'[şi numai după ce- Moscova le-a urmat timp îndelungat.

Întrucît Rusia este atît de slabă, haotică şi preocupată de problemele ei interne, Occidentul are mult timp'la' dispoziţie. În epoca războiului rece, calităţile pe care era necesar să le fo losim în re la ţiile cu U niunea Sovietică erau.vigilenţă constantă, hotărîre fermă şi capacitatea de a răspunde instantaneu. De importanţă asemănătoare astăzi este o calitate care într-un fel este opusul lor şi adeseori lipseşte, răbdarea.

Heste Ucraina. Şi totuşi nimeni nu sugerează ca trâina să adere la NATO. într-adevăr, discuţiile cu ■ ire Ia NATO tind sâ trateze Ucraina drept o ţară ’- ginală.:Ca toate acestea Ucraina este tocmai opusul unei ţâri finale: este centrală. A tît timp cît răm îne

militare din Europa sînt transparente: fiecare ţară ştie nu numai ce forţe au celelalte, ci şi ce fac celelalte cu- forţele lor. -

Condiţiile acestor tratate fac virtual imposibil ceea' ce, în cursul războiului rece, era misiunea NATO: sâ împiedice un atac reuşit spre vest al armatei ruse.

* Michael Mandelbaum este, printre altele, directorul Proiectului privind Relaţiile Est-Vest la Consiliul pentru Relaţii Externe, SUA.

NATO ya propusa® Rusiei o redeSiaiire parţială a tratatului CFE(AFI*) * :Preocupată să nu constrîngă

Rusia la o încălcarc flagrantă a Tratatului CFE Ia 16 noiembrie, kta intrării în vigoare a acestui ic°rd, Alianţa atlantică propune Moscovei o redefinire a "hărţii flancurilor” ruseşti la Nord, în ,ejiunea Sankt Pctersburg, şi la

în nordul C aucazului, inclusiv Cecenia.

Dacă Rusia va adera la această

propunere, care urm ează să fie negociată la V iena în cadrul O rganizaţiei pentru Securitate şi C ooperare în E uropa (OSCE), Moscova va putea, amplasa în aceste două regiuni un efectiv de echipamente militare superior celui prevăzut în tratat.

După izbucnirea războiului din Cecenia, Rusia a decis la sfîrşitul lunii ap rilie să trim ită în nordul Caucazului o armată al cărei efectiv

s-ar putea ridica pînă la 25.000 de militări. ■

Bunăvoinţa NATO are şi o altă m otivaţie, mai puţin precizată în mod deschis: continuarea procesului de lărgire a Alianţei la fostele state- satelit ale Moscovei, care va intra în tr-o nouă etapă odată cu aprobarea unui studiu intern privind m otivul şi m odul lărg irii organizaţiei. Pentru a calma spiritele şi a evita creşterea izolării juşilor -

deja afla ţi ”pe tuşă” în Bosnia - NATO a făcut un gest, fără a merge, însă, pînă la a accepta săj'cpună în cauză acordul internaţional CFE.■ Propunerea Alianţei permite de

asemenea să se aştepte conferinţa pentru examinarea Tratatului CFE, prevăzută sâ aibă loc în mai 1996, în scopul adoptării unei deciz ii privind această eventuală revizuire, pe care nu vor întîrzia să o ceară, din m otive în tem eiate, conform linei

— " ' ' nŢi't• ■V ' *

.surse diplomatice.■ Statele Unite au apreciat multă

vreme câ "problema extinderii nu se pune încă şl că solicitările Rusiei de revizuire a CFE sînt neîntemeiate” , a precizat aceeaşi sursă.

Unii aliaţi s-au alăturat poziţiei am ericane, în special T urcia şi Norvegia, preocupate în primul rînd de concentrarea dc trupe şi de echipament militar rus în apropierea gran iţe lo r lor, constitu ind o

puternică ameninţare.U nii europeni, la îndem nul

Franţei şi cu sprijinul Canadei, ar dori să se afirme cu claritâte că "extinderea şi tratatul CFE sînt două probleme diferite.”

D intre acestea, G erm ania a insistat ca "ruşii sâ nu fie puşHn- tr-o situaţie dificilă”, în timp ce Marea Britanie s-a dovedit mai ezitantă, a precizat acccaşi sursă.

ADEVARULP A G IN A J U D E Ţ U L U I vineri, 22 septembrie 1995

Comuna în compunerea căreia întră trei sate - cel de centru, Cheia fi Corneşti - este aşezată pe Valea Arieului inferior în zona de contact a Munţilor Trascăului cu .Cîmpia Transilvaniei la 5 km distanţă de Turda. Subsolul este bogat în gips, argilă, nisip şi apă potabilă, bogăţii'ce sînt exploatate prin cariere şi două balastiere.

Au fost consemnate aşezări omeneşti pe aceste meleaguri încă de pe vremea migraţiei sciţilor şi celţilor ca şi în epoca romană, fapt dovedit prin descoperirea unor unelte de piatră, săgeţi, urme de edificii, cărămizi şi ţigle purtînd inscripţia Legiunii a V-a Macedonica. •

Comuna a fost prădată şi arsă de mongoli şi a fost refăcută pe, vremea lui Bela IV (1235 - 1270). La 1,5 km de la punctul de intersecţie a drumului E-15 cu DN - 75 se află Obeliscul închinat memoriei Marelui Voievod Mihai, domn al Ţării Româneşti,' Ardealului şi Moldovei, al cărui nume cu valoare de simbol a fost a fost a cariat acestei comune prin Decretul regal nr. 2465 din 25 septentbrie 1925.

MIHAI V ITEA ZU Lcomună cu denutnire.de s im bol

Se poate vorbi despre ocupaţia - de bază a sătenilor?

- Nu putem spune, au afirmat cei trei fruntaşi ai comunei, domnii Cismaş Ioan, primar, Culcer Vasile, viceprimar şi Miclea Ioan, secretar, cu care ain stat de vorbă, că ocupaţia de "bază a sătenilor noştri ar fi agricultura sau creşterea animalelor.. - Nu există casă în care să nu fie

2-3 salariaţi. Pămîntul este puţin, dar rodnic. Oamenii mai cresc şi- animale. Prin lucrarea pămîntului şi

■creşterea anim alelor, locuitorii „comunei noastre, alături de salar sau pensii, îşi rotunjesc veniturile pentru a trăi în mod demn şi civilizat.

Populaţia comunei se ridică la 5656 suflete, cu 1980 case. Ponderea o deţin românii cu 66,20% şi maghiarii cu 32,14%. Suprafaţa.

' arabilă a comunei este de 1192 ha, păşunile deţin 681 ba, viile 5 ha, pădurea 57 ha(este deja dată în proprietatea celor în drept), pe suprafeţe mai mici păşunile naturale.

Ing. Mariana Man, specialist în ,. cadrul Camerei agricole comunale,.

ne edifică asupra efectivelor de animale existente în comună: 536

/bovine, 3602 ovine, 2100 porcine şi 15.600 păsări de curte.

... După afirm aţiile aceleiaşi . specialiste, sătenii predau zilnic la - Centrul de colectare 800 litri de lapte, alte cantităţi sînt prelucrate în diferite preparate din lapte şi nu mici sînt şi cantităţile de lapte utilizate pentru consumul propriu.

în comună există 500 de pensionari de stat încă apţi de muncă

. (vîrsta medie a localnicilor fiind de 45-55 ani). Existenţa acestora şi caţn

: tot atîţia şomeri au determ inat o -dezvoltare, deocamdată, lentă, dar sigură, a zootehniei. După spusele ing. Man, în acest an, comparativ cu 1990, efectivele la bovine au crescut într-o proporţie de 161%, s-a mărit şi numărul acelora care, crescînd de la trei vaci în sus, vor ridica în acest an, însemnate alocaţii de la stat. Premii substanţiale vor lua şi cei 80 de crescători de viţei.

Apropierea de oras - viată ca la oras- * i

Şcoala generală de 8 ani din satul dc ccntru, celelalte scoli de 4 ani din

satele aparţinătoare, grădiniţa, au• peste. 500 de elevi de a căror

educaţie sc ocupă 42 de cadre didactice. Au ex ista t în satu l de centru un cinematograf sătesc şi un cămin cultural, dar din mai multe motive acestea au fost, deocamdată, desfiinţate. Mai există un cămin cu ltu ral în satu l C o rn eşti,-d a r activitatea acestuia este sporadică. Doar serile de disco mai înviorează viaţa tinerilor.

- Sătenii sînt deserviţi de o centrală telefonică semi-automată, ei deţin 1500 de ^televizoare, 50 antene parabolice. Tele-cablul a pătruns în 300 de locuinţe ş i p rim aru l ne'

Lucrat la timp şi cu pricepere, păm întul te răsplăteşte ne declară inginerul Vasile Stoian. •

dotările necesare. -A lte 50 m ilioane lei vor fi

cheltu ite , to t din bugetul local, pentru repararea a 1400 mp reţea stradală, iar în urma unui contract închciat cu o firmă italiană vor fi

Privatizarea diversificare de servicii, abundentă de bunuri materiale

Pe raza comunei îşi desfăşoară ac tiv ita tea 62 de investitori

asigură că, în cîteva zile, numărul ‘ asfaltaţi alţi 2 km de reţea stradală acestora va spori la 80Q. Biblioteca in satul dc centru. : v comunală are 8000 de volume. Sînt citite , în p rincipal, de şco lari şi tineri. Numai de la R evo lu ţie încoace, în comună s-au construit 60 de case noi (multe cu etaj) şi anexe gospodăreşti. ^

Pentru apărarea sănătăţii oamenilor, în comună funcţionează un dispensar medical uman care este deservit de patru medici specialişti

'ş i de 6 cadre cy studii m edii, iar dispensarul sanitar-veterinar este încadrat cu 2 medici ţi 3 tehnicieni, în com ună ex is tă peste 500 autoturisme proprietate personală şi 40 de tractoare, care îşi aduc aportul la impulsionarea lucrărilor agricole, la ridicarea gradului de mecanizare , al acestora.

Satele sînt electrificate. în satul de centru şi în Corneşti, reţeaua de gaze naturale a fost introdusă în 1982. Pentru ca şi locu ito rii din C heia să ajungă la acesU m ijloc civilizat de.viaţă, Consiliul local a 4 ajuns cu d ilig en ţe le p înă la m inisterul de resort. P înă acum , însă, tăcere! T o t în acest sat s-a trecut la repararea re ţe le i de apă potabilă. în final, această lucrare va costa bugetul local 17 milioane lei.Din cauza unei mai vechi politici de sistem atizare, ilum inatu l public stradal a fost distrus. Consiliul local a trecut la.refacerea lui pe 1,5 km liniari, precum şi la procurarea a 50 de lămpi stradale.5

Din bugetul local alocat din acest an (150 m ilioane lei), 38 milioane lei au fost a loca te pentru unele lucrări de reparaţii Ia şcoli şi pentru cheltuieli curente; 5 m ilioane lei pentru rep a ra ţia ’ im obilu lu i bibliotecii comunale; 5 milioane lei pentru schimbarea duşumelelor de la Dispensarul medical uman şi alte8 m ilioane lei pentru punerea la punct a R em izei de pom pieri voluntari şi înzestrarea acesteia cu

particulari. Prin activităţile deschise de aceştia, populaţia comunei este beneficiară unei diversificate game de servicii- şi posibilităţi numeroase de-a se aproviziona.cu cele necesare traiului de la unităţile preferate. C oncurenţa, şi în aceste cazuri, atrage sau respinge cererea chiar dacă oferta este tentantă.

Începînd de la serviciile unei farmacii particulare, multe unităţi de alimentaţie şi alimentaţie publică şi pînă la pîinea produsă în cele trei brutării existente, cetăţenii se pot bucura se serv iciile unei şcoli particu lare de şoferi, ale unei croitorii, cizmării, blănării, depanare ra d io 'T V , gater, două mori, cojocărie şi, în plus, ei mai pot apela, după preferinţă, la serviciile unor unităţi de stat ce-şi desfăşoară ac tiv ita tea pe raza comunei:" Agromec, AEI, balastieră, carieră de ipsos,-RAIF, poştă, CEC ş.a. .

în acelaşi perimetru - două SRL- uri cu mare pondere economică.

în incinta fostei ferme zootehnice a CAP-ului, funcţionează acum şi vom vedea ţă cu bune rezultate, două societăţi comerciale cu profile diferite. Este vorba mai întî, de ...

SC "Agrofarm” SRL•Din păcate , nram putut sta de

- vorbă cu patronii acestei unităţi, şi anume domnii ing. Ioan Roman şi

. Iştvan Adam. L-am întîlnit însă pe ing. V asile Stoian, specialist în cadrul societăţii.

- Care este profilul societăţii din

O casă nou, confortabilă, vorbeşte'de la sine despre nivelul de'înstărire al stăpînilor ei

care faccţi parte?- Agricol. Am luat în arendă de la

350 proprietari de pămînt 580 ha pe care le lucrăm cu utilajele şi maşinile agricole, proprietatea societăţii, 6 tractoare cu întregul set de accesorii,4 combine şi alte utilaje de bază. Am semănat grîu pe 300 ha, orzoaica pe 185 ha, ceapă albă şi roşie de Arieş pe 32 ha, fasole pe 23 ha, morcovi şi pătrunjel pe 15 ha.

- Ce părere aveţi despre producţiile acestui an?

- Bune şi foarte bune. Pămîntul, dacă este lucrat la tim p, cu pricepere, mecanizat, te răsplăteşte. Anul trecut am obţinut un beneficiu- de 100 milioane lei.

- Cei care au arendat pămîntul ce- au primit, în schimb? -

- Conform contractului: pe fiecare ha 1000 kg boabe, 600 kg de grîu şi 400 de orzoiacă. . V

- Şi acum, tot pe scurt, despre...

SC "CIA - ABOLIF SRL• Nici cu patronul acestei societăţi

comerciale n-am putut lua legătura. Medicul veterinar Daniel Bogdan era plecat cu treburi lâ Cluj. Am ‘ în tîln it-o la datorie, pe prof. de chim ie Elena Bogdan, soţia patronului. O in terlocu toare agreabilă, plină de solicitudine.

- Am dori cîteva informaţii despre "istoricul” acestei societăţi. ...

- Am început activitatea în 1993. Soţul meu s-a străduit şi a reuşit ca în cîteva im obile cum părate la licitaţie să facă transformări şi să le amenajeze de aşa manieră spaţiile , îneît ele să corespundă normelor sanitar veterinare în vigoare. Aşa îneît dipunem acum de un punct de sacrificare (tăiem zilnic 6 bovine şi10-15 porcine) şi o carmangerie. -

- Ce sortimente de preparate din carne realizaţi? - - .

- Salam d e ţy a ră , B ucureşti, Mistreţul, parizer, cîrnaţi Csabai etc.

- Cît produceţi zilnic şi prin ce : unităţi vă desfaceţi produsele?

- Prin cele două magazine proprii: unul în satul de centru şi altu l în Turda. Mai desfacem, pe bază de; contract, pe la un ită ţile unor beneficiari din Turda, Cîm pia T urzii, Luduş, Baia de A rieş, Cîmpeni, Bistriţa şi în satele din jur. Transportul îl asigurăm cu izoterma proprie. Zilnic desfacem 1000-1300 kg preparate din carne şi cca 300 kg carne de porcine şi bovine.-

- Vă creşteţi singuri anim alele sau...

- .:.le achiziţionăm de la d iv e rş i1 producători individuali şi pînă la sacrificare le mai ţinem noi o săptămînă, două...

- Rentabili?- Anul trecut l-am încheiat cu un

beneficu de peste 100 de milioane lei. '

Cînd sâ plecăm, am observat o diplom ă înrăm ată. Ne edificăm

Inginera M ariana A fa n , 0 privire o p t im is tă . sj>t-e sectorul z o o te h n ic , in remarcabilă d e zvo lta re - '

asupra cdnţinutului e i : C a m e r a comerţ, industrie şi a g r i c u l tu r ă . CZlu a acordat-o SC ”C I A - A B O L f t pentru ocuparea lo c u lu i I I I î n top , judeţean al f i r m e lo r I X - -4 ; domeniul de a c tiv ita te a l in d u s t r i i uşoare, alte tipuri d e î n t r e p r i n d e ; mici. Aceeaşi d i p l o m ă i - a acordată şi ”SC " A g r o f a r m ” S R /

Invitatie la "Hanul Moţilor

Această inv ita ţie a f ă c u t - o , p r i noi,'doam na M a r ia S ă v a n , ş e f unităţii respective, p e n t r u d o r i t o r de mîncare b u n ă , c o n s i s t e n t ă tradiţională, de b ă u tu r i f i n e , d e cazare tip c a m p in g ş i d e m u l t facilităţi care d a u .z i le lo r d e w e e i end farmecul şi p a r f u m u l lo c a l - a unor astfel de p o p a su r i.

Unitatea este d a tă în l o c a f i e d •gestiune de către C o o p e ra tiv a M ih a i Viteazul. Mîna de f e m e ie - g o s p o d a f se vede la to t p a s u l : c u r ă ţ e n i e aranjamente cu gust, t e l e v iz o r c o lo la bar şi un altul în sa lo n u l d e servir< a mesei. Tele-cablu. în ş u r a m o ţ i l o era mare vînzoleală: s e p r e g ă t e a < masă festivă co m an d a tă .

între firmele C o c a -C o la ş i U rsU există o perfectă c o la b o ra re . î n c ă < garanţie asupra c a li tă ţ i i b ă u t u r i l o alcoolice-şi răcoritoare. E s t e p r in i* unitate de acest gen c a re , d u p ă n i* 1 a spus, reuşeşte să v ie ţu ia sc ă c u ce*’1 profit.

La Hanul Moţilor se p o a te f a c e tiu popas de întremare şi în a in te a luări* startului spre o b ie c tiv e de; turis»*1 aflate în cale: Ciucaş, C h e i l e TurZÎ* saii minunata Vale a A r i e ş u lu i .

Hanul Moţilor, popas reconfortant şi punct de pornire pe traseele turistice ale zonei Specialităţileproduse la secţia de carmangerie aSC ”CIA- ABOLIV” SRL din Mihai V iteazu l se bucură de aprecierea consumatorilor.■■■■ t ■ . . — I. »____________________________;______ r ' * — -

fl

vineri, 22 septembrie 1995 A R T Ă - C U L T U R AADEVARULd e C i u l

'^ A le x a n d r u C h ira :I 'Mă consider un maestru al utopiei"

Dt tabu din unsumblul monumental "Desemne spre. ier. pmUtt ploaie si curcubeu' !/, i_ii ( /tna, uii'iumHu tan- \a f i "dat în folo^inţu'' duminica, la Iuu \i ttl.

(urmare din pagina 1) ibîndit-o ca exerciţiu, să spun a, în copilărie. în copilărie

;i-am luat şi eu dreptul pe care -1 ia orice copil - de a visa fără site. Dealul pecare plasez acest :samblu monumental cu funcţie .etică este dealul de unde toată ţilâria am visat o decolare.- Cum i-ai spus acestui pro-

cct de ansamblu m onum ental, jsiţial, şi ce funcţionalitate are?

întotdeauna toi ce am imagi- ;*t artistic a avut această obsesie i funcţionalităţii: o funcţionalitate poetică, metaforică. Dar asta nu

exclude pe cea, să-i spunem becanică. Respectiv, nu constru­ieşti acolo din punct de vedere funcţional pragmatic, o moară de int; dar elicea, ca-să deconspirăm

simplu detaliu, elicea eoliană şe va afla în angrenajul acesta al ijstalalîei poetice. ./| - Te rog sâ detaliezi, să descrii uafam blul m onum enta l în Jatele lui complexe. -

- Titlul mai sever, generic, && :i-i spunem aşa, este "Instalaţie hâtru rememorare, pentru suges- iinat ploaia şi curcubeul". Am pus instalaţie pentru câ eu insta- ez nişte semne pe o suprafaţă. Iste vorba de o instalaţie poetică, iar, în acelaşi timp, "desemne" ■întru ploaie şi curcubeu, inclu- înd, bineînţeles şi termenul de ememorare sau de m em orie ■fectivâ aflată în subtex tu l

proiectului. Pe de altă parte aceasta înseam nă "de-sem ne", de data. aceasta am descompus cuvîntul, care se constitu ie ca elem ente din subansam ble. Care elem ente din subansamble, la rîndul lor, poartă ca subtitlu un nume care îl arată ca şi topografic drept num e-funcţie şi în tre e le ex istă un dialog, fiind

- De fapt nu e o oglindă. în cc sens i-ai spus oglindă?

- O oglindă conţine o imagine sau nu o conţine, în funcţie de prezenţa cuiva în-faţa suportului numit oglindă. în absenţă, oglinda oglindeşte ... absenţa. Şi iată deci că această lucrare, care face parte dintr-un ciclu mai vechi al

g îndite ca elem ente : de preocupărilor mele, cheamă spreoglindire, spre a se regăsi, pe cel care se recunoaşte semănător nu în sensul sezonier, ci în.sensul în care omul trecător, pasager prin lume, se poate considera un per^ petuu semănător. El trebuie să regăsească două-trei repere funda­mentale, care simte că îl reprezin­tă, că îl oglindesc. Şi găseşte la ' bază patru oale care pot fi umplu-

complementaritâte. Prima piesa în ordine topografică ar fi cea care s-ar chema "Casa Păstorului" sau, ca subtitlu, "Casa îngerului", Spunîrid "Casa Păstorului”, trădez o anume semnificaţie nu spun intelectuală sau rurală -, dar direcţionez oarecum ideea de casă. Aceasta este, de fapt, piesa care se află ca paznic de hotar, să-i spunem, pentru platoul pe.care se instalează elementele propriu-zise te fiecare; care sînt rezervate ci- ale ansamblului. Piesa nu este aşeza- chirilor vieţii, cifra patru.poate.fi tă pe platou, ci pe panta spre colină,. decodificată metaforic, n-aş vrea oarecum la jumătatea distanţei dintre să-i dau tendenţios o anume sem- vîrful.dealului şi drumul comunal, :nificaţie. Deci de jos, de la fcaza un reper uman care în final nu va fi lucrării pînă la curcubeu care se altceva decît un basorelief colorat, înscrie, ca curcubeu interior în de fapt scobit, pentru că persoana , această structură’ş_i care nu este materială, persoana trecătoare prin detft fenomenul natural sau spiri- lum e â p lecat din propriu l tipar, tual necesar după ploaie germina- Sigur,1 poarta aceasta este zăVorîtă, tivă, pînă la discul solar, care estş se deschide num ai la zile de mai mult decît o aluzie astrală, el: sărbătoare, la zile care urmează a le poate fi sem nul ilum inării; conveni ca ideale pen tru anume spirituale, în acelaşi timp o ploaie festivităţi locale. Â două piesă şi de linii, de tuburi de orgă, care piesa de referinţă, care se află exact cuprind ş; care înscriu acest liep- în punctu l cel m ai tensionat al tagon, oglindă, nu face decît să dealului, se eheamă "Oglindă pentru aureoleze şi să confirm e acesl Semănător, Ploaie şi Curcubeu". desemn ca un semn generic. '

"Negru AH" ■ o expoziţie despre întuneric, lumina şi culoare

. • m ~ ■In intervalul 26 septembrie - 13 Dmbrie a.c., Galeria Mare a Uniu-

ţi artiştilor Plastici din C luj- Napoca găzduieşte expoziţia de :turâ intitulată "N eg ru A lb ”

f i2â ţi hîrtie a artistului craiovean

»

Simpozionul

PAVELDAN )mul şi opera! Astăzi, în organizarea Inspecto- :"3tBhri pentru Cultură Cluj,-Biblio- Sn Judeţene “Octavian Goga”, aspectoratului Şcolar Judeţean 3 -j şi Centrului Creaţiei Populare, fi colaborare cu Primăria comunei făieni, se va desfăşura în sala de paferinţe a Bibliotecii Centrale l ’îhersitare “Lucian Blaga” din l^lsj-Napoca, de la ora 10,00, j-iRpozionul «PA V E L D A N -

a«J şi opera” . Manifestarea se "cură de participarea scriitorilor 'ircea Bertea, Ion M ircea ■ttimcea, Constantin Cubleşan şi

Poantă.ta aceeaşi organizare, duminică

* itptembrie a.c., cu începere de* m 12,00, în comuna Triteni vor ■ ei loc manifestări care vor •ţtinde: acordarea denumirii

f »e 1 Dan" şcolii generale din •afiuie; decernarea premiilor în JJdniI concursului de creaţie ■îeraiă “Pavel Dan"; evocarea *3ona1itâţii prozatorului şi un îectacol anistic.

M. BOCU

Gregorian Rusu.în avanpremieră, cîteva date des­

pre artist: s-a născuf în 3 august 1952, la Baba-Ana, judeţul Prahova, a absolvit Institutul de Afte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, promoţia 1980, din acelaşi an deve­nind profesor la Liceul de Armată din Craiova. După 10 ani de carieră didactică a îm brăţişat-o pe cea de a rtis t liber p rofesion ist. Din palmaresul său expoziţional reţinem personalele din anii 1984, 1991 - la Muzeul de Artă Craiova, pe cele din anii 1985, 1986^ 1988, 1992 - "G aleria A rta” C raiova; 1987 - Institutul Italian pentru Cultură din Bucureşti; 1990 -."Căm inul artei” Bucureşti; 1991 - Galeria "Orizont” Bucureşti; 1993 - M uzeul de Artă .Craiova; A participat la expoziţii de grup la Craiova (1984, 1993, 1994 la Muzeul de Artă, respectiv 1984, 1987, 1988,1991 la "Galeria Arta”), precum şi la B ucureşti (1991 - ”Grup 9+1” , sala Dalles şi 1992 la Teatrul Naţional). începînd cu anul 1982 a partic ipa t la expoziţiile naţionale din Bucureşti, Baia Marc, Sf. Gheorghe şi Arad. Are la activ participarea, în 1989, U Bienala d e . la Veneţia şi în 1990 la Bienala Sao Paolo. . - - ,

Vernisajul va avea loc marţi, 26 septembrie a.c., la ora 18,00, în Sala Mare a UAP Cluj-Napoca.

M. BOCU

~ T W

f* t **

- ţ . r

V c

GRÎGORIAN R U S U -

"NEGRU ALB"

Participarea Universităţii “Bafteş-Bolirai” la Programele Conferinţei Rectorilor Universităţilor Danubiene

în 1994 U niversitatea “B abeş-B olyai” şi. a lte universităţi din România au început să participe la C onferin ţa R ectorilo r U niversită ţilo r D anubiene,Asociaţie Regională pentru am plificarea cooperării universităţilor, ce îşi desfăşoară activitatea în coordonare cu A sociaţia U n iv e rs ită ţilo r E u ro p en e , C o n siliu l E u ro p e i şi a lte organisme continentale.

în 1995, rectorul universităţii “Babeş-Bolyăi, prof. dr. A ndrei M arga, a fost ales membru al Comitetului Permanent al Conferinţei.

în zilele de 17-29 septembrie 1995, la Eichstatt (Germ ania) are loc A dunarea G enerală a CRUD, care este menită să dea o nouă anvergură cooperării universităţilor din Germania, Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria, România, Croaţia, Slovenia, Bulgaria, Polonia,

M inistrul învăţămîntului a inform at universităţile participante din România asupra acordului de aderare a ţării noastre la programele CEEPUS.

La proxima Adunare Generală a CRUD, din partea Universităţii “Babeş- Bolyai” participă rectorul Andrei M arga, prorectorul responsabil cu relaţii internaţionale N icolae C om an, şefa Oficiului R elaţii In ternaţionale Victoria Bleoca. Prorectorul Nicolae Coman sfntetizează propunerile de cooperare din partea facultăţilor de ştiinţe ale naturii, şefa O ficiului sintetizează propunerile de cooperare din partea facultăţilor de ştiinţe socio- umane.

E xerciţii i e lim ba en g leza pen tru baca lau rea t ş i a d m ite re

în în vă ţăm în tu l su perior■ Recent, Editura Lux L ibris din Braşov a publicat o culegere de exerciţii de limba engleză alcătuită de-către profesorul universitar dr. Virgil Stănciu de lâ Universitatea “Babeş-Bolyai’Lşi de profesoara Denisa Ilea. Cartea vine în sprijinul candidaţilo r lâ exam enele de bacalaureat sau admitere în facultate. . R evirim entul s’pectaculoş ; al interesului social pentru limbile străine, în'general; şj pentru limba

reformulaţi propoziţiile, completaţi propoziţiile şi comentaţi imaginile, traducere şi retroversiune. -

A utorii au acordat o ‘ a ten ţie deosebită îmbunătăţirii cunoştinţelor de limbă a cititorilor prin exerciţii care se bazează pe sinonimie şi.pe antonim ie. De un rea l fo los cândidaţilo r la exam enele de bacalaureat , şi a d m ite re ' în învăţăm întul' superio r e s te vocabularul de la sfirsitul cărţii. Se

eng le j '^n special, după 1990, a dus- explică nuan ţa t prin trad u ce re , 4a incltfderea lim bilor străine în sinonim ie şi an ton im ie tex te le programa de bacalaureat şi admitere literare din programă, la fâcultăţile de studii economice sau Din punct de vedere m etod ic , filosofie (opţional), De asemenea au cartea e alcătuită avîndu-se în vedere apărut sau reapărut în învăţămîntul posibilitatea ca cititorul să lucreze superior specialităţi care solicită / 'ş i să se evalueze singur: La fiecare cunoştinţe de limbi străine, cum ar tifT de exerciţii se dau la începu t fi geografie - limbă străină, cîteva exerciţii gata rezolvate pentrubiblioteconomie, teologie - limbă străină, în acest contexf, culegerea dc E x erc iţii de lim ba engleză p en tr if bacalaureat şi adm itere în în v ă ţă m în tu l su p e r io r a profesorului universitar .dr. Virgil Staneiu şi a Denisei Ilea este de un rea l-fo lo s a tît ce lo r-p resa ţi de necesităţile examenelor cît şi celor care vor să mai înveţe / exerseze “puţină” engleză de plăcere.

Cartea cuprinde exerciţii deosebit de variate care merg de la simplu la com plex şi, care testează /

familiarizare şi “încălzire” . Cheia exerciţiilor ajută pe cel cu un mini­mum de cunoştinţe gram aticale săi se auto-corecteze.

Cartea se încheie cu un num ăfde teste care reiau tipurile de exerciţii din capito lele p recedente. E le alcătuiesc un fel de recap itu lare sumativâ şi pregătesc cititorul pentru m arile confrun tări din tim p u l exam enelor. A utorii au ^ in c lu s exerciţii date la exam enele de

, adm itere din d ife rite ceu tre universitare: C lu j-N apoca , Ia ş i,

perfecţionează a tît cu n o ştin ţe le . Braşov, Sibiu, ceea ce familiarizează .lexicale cît şi cele gramaticale. Sînt. cititorul cu exigenţele d iferite lo r folosite exerciţii de tipul: completaţi . catedre universitare de specialitate, spaţiile libere, alegere m ultiplă, . ' Mihaela MUDURE '

D anem arca • in teresa tă

{le Rem ania (H)jZiariştii clujeni au fost onoraţi de

primirea la dl Erling'Olsen, preşe­dintele Parlamentului, una dintre cele mai preţuite şi respectate perso­nalităţi ale vieţii politice daneze. Dl Olsen a deţinut portofoliul Justiţiei în mai multe cabinete, a fost rectorul Universităţii din Copenhaga, este un distins jurist şi un talentat jurnalist.. A publicat zeci de studii şi articole . de specialitate, este autorul unor apreciate volume, a participat la numeroase sesiuni şi simpozioane ştiinţifice internaţionale. Cu multă amabilitate domnia sa a acordat un . interviu Studioului de televiziune din Cluj-Napoca, singurul şi primul acordat unui post de televiziune est- european. Vă oferim în rezumat, în avanpremieră, cîteva din declaraţiile făcute de înaltul demnitar. Dînsul a reiterat aprecierea privind stabilitatea po litică din ţara noastră, ca şi deschiderea institu ţie i pe care o rep rezin tă şi conduce pentru intensificarea colaborării directe cu Parlamentul României în probleme de’ interes comun, european şi; internaţional. ' .

întrebat despre motivele înceti­nelii cu care acţionează Occidentul pentru sprijinirea procesului refor­m ist din. ţările est-europene, ale reticenţei sale faţă de efectuarea de investiţii în şectoarele cheie pentru economiile acestor state, de care ele au atît de niare şi stringentă nevoie, pentru intensificarea schimburilor comerciale şi reutilarea telinică a întreprinderilor, dl Erling Olsen a v susţinut ideea necesităţii protejării . de către ţările vest-europene a econom iilor proprii. Deteriorarea acestora, ca rezultat al acordării de ajutoare masive solicitate de est- eu ropen i, ar. putea destabiliza în treaga, econom ie mondială. Aceeaşi reticenţă se impune şi în ce p riv eşte deschiderea pieţelor occidentale faţă de produsele din E st, in ferioare ca lita tiv şi ca performanţe tehnice; cu efecte nedo­rite pentru beneficiarii atraşi proba­bil de avantajele de preţ. în ce pri­veşte prudenţa cu care este tratată cererea acestor ţări, inclusiv a Româ­niei, de a fi primite în NATO, dom­nia sa este de părere că ealse dato­rează faptului că nu trebuie, prin- tr-o astfe l de lărg ire numerică a A lian ţei nord-atlan tice , slăbită poziţia fo rţe lb r dem ocratice din R usia , determ inată de O reacţie v io len tă din partea forţelor m ilita ris te şi com uniste ruseşti “ speriate” de un pericol imaginar la adresa integrităţii şi suveranităţii ruse.. De altfel, dl Olsen a adăugat că un asem enea punct de vedere prudent nu are doar o ţară mică, asem enea Dânemarcei, ci chiar şi puteri mijlocii şi mari de pe conti- neht si din întreaga lume.

’ Dan BRUDASCU '

Asociaţia Creştină "Ortodoxia" sau despre iubirea aproapelui- Fraţii mei, să nu iubim cu

vorba, numai din gură, ci cu fapta şl cu adevărul. (Ioan III, 18)

îndemnul evanghelistului Ioan este inclus în art. 10, care încheie platform a program & Asociaţiei Creştine "Ortodoxia”, înfiinţată la Turda în primăvara anului 1990, prin osteneala şi dăruirea de sine a preotului Alexandru Sima. Asocia­ţia turdeana t îmi mărturisea acest neostoit slujitor întru Domnul - este organizată după modelul Asociaţiei "Christiana” din Bucureşti, fiind a doua din ţară, iar unicul ei scop este,

normal sălăşluieşte "harul de a iubi’ însă el trebuie descoperit cu precauţie,. protejat cu atenţie şi folosit cu măsură de fiecare indiv id în re la ţiile cu semenii. Scriitorul C.Negruzzi aşează iubirea pentru aproapele sub semnul faptei bune: "Sufletul ce,iubeşte cu dragoste e insuflat de duhul legei şi a faptei bune”.

La 25 m artie 1990, cei 60 de membri fondatori creştini ortodocşi ’ din parohia Turda - Fabrici s-au co n stitu it în A sociaţia C reştină "Ortodoxia” şi au ales consiliul de conducere, în fruntea căruia - în

creştini din alte parohii turdene, dar şi de la unii preoţi din Protopopiatul Turda.

Aşadar faptele bune s-au adunat, îneît asociaţia a izbutit pînă în prezent să ajute peste 30 de oameni nevoiaşi şi suferinzi din Turda, dar şi din Cîm pia T urz ii, A lba lu lia , Ia ş i, .' tr-un ocean de lipsuri, căci în acest

în sufletul său, larg deschis spre fapte de binefacere, ecouri ale încrederii celor ajutaţi, cît şi ale nădejdii celor care urm ează să primească ajutoare, pr. Alex. Sima, compară asociaţia pe care o conduce cu picătura de speranţă aşezată în-

desigur, înfăptuirea unor acte de calitate de preşedinte - a fost ales pr.caritate: "...ajutorarea azilelor de Alex. Sima; în fine; cu data de 3bătrîn i, leagănelo r de copii,- ap rilie ace laşi an A sociaţia estesp ita le lo r de handicapaţi şi a întregistrată la Judecătoria din Turdalpersoanelo r nevoiaşe - fără Dc îndată consiliul a trecut la acţiune,

Constanţa, Băişoara, Căşei, Frata, Tritenii de Jos, Ilva Mică ş.a. precum şi sinistraţi din M oldova în urm a inundaţiilor din 1991. Faptele plăcute lui Dum nezeu au îm bărbă ta t, de asem enea, sufletele unor sem eni' aşezaţi de soartă în situaţii dureroase: la Casa Copilului din Cîmpia Turzii, la azilele de bâtrinii din Turda, Cluj- Napoca, Cîţcău, Gîrda de Jos.

Binevoitorii - îmi spune preotul Sima - in iţia to ru l şi p reşed in te le

fel nădejdea celor săraci şi suferinzi nu poate să moară. Apoi glasul său limpe'de afirm ă convingerea nestrămutată care îi luminează viaţa: "Mult mai important va fi cîştigul sufletesc înaintea lui Dumnezeu în veşnicie pentru toţi bunii creştini care vor dona sume de bani şi obiecte asociaţiei noastre, atît de frumos numită "Ortodoxia”, după numele credinţei noastre sfinte. Ilar

l _______ C re d in ţă - F ap te bune, iatădeosebire de naţionalitate şi religie”, izbutind s i strîngă sume de bani - ; Asociaţiei "Ortodoxia" - pot depune condiţia mîntuirii noastre! Sâ o

Iubirea - afirm ă genialul poet desigur cu chitanţe oficiale - obiecte, sume de bani la biserica din str. 21 respectăm, tieoarecc credinţa f i r iantic grec Hesiod -es te "arhitectul alimente, în primul rînd de la enoriaşii Decembrie 1989 şi la Filiala Turda a fapte este m oartă”,universal . In sufletul oricărui om din paroh ie , apoi de la a tţi buni CEC în contul: 45.11.09.10. Adunînd Mircea Ioan CASIMCEA

ADMINISTRAŢIA LOCALĂ vioeri, 22 ^p.«mbrie 1995 («

D is p o z iţ ieprivind organizarea

şi desfăşurarea activitaţii în pieţe

în vederea asigurării desfăşurării unei activ ităţi corespunzătoare în pieţele municipiului - po triv it prevederilor art. 43 (s) şi 45 din Legea nr. 69/1991 privind administraţia publică locală dispune:

1. Începînd cu data de 22 septembrie 1995 activitatea din Oborul m unicipiului C iuj- Napoca se desfăşoară după cum urmează: în ziua de miercuri se vor vinde numai animale • în zilele de marţi, joi, vineri, sîmbătă şi duminică se vor vinde diverse produse, cu excepţia maşinilor • în ziua de luni piaţa este închisă pentru curăţenie.

2. Cu această dată tîrgul de maşini va funcţiona zilnic la Baza SC ”TRAMAR” situată ■pe str. Bucium (cart. Mănăştur).

3. Se interzice vînzarea obiectelor şi a maşinilor pe str. Plevnei, Timişului, Beiuşului, Blajului, 'H unedoarei şi Rodnei, revocîndu-se autorizaţiile de comerţ ambu­lant pe aceste străzi.

4. Cu îndeplinirea prevede­rilor dispoziţiei se încredinţează Direcţia de privatizare.

5. Pe data prezenţei, încetează aplicabilitatea Dispoziţiei nr, 808/1995v

P rim aru l m u n ic ip iu lu i . C iu j-N a p o c a ,

G h e o rg h e F u n a r

î . : C a re sîn t ob iectivele acestu i serv ic iu ' recen t în fiin ţa t?

R.: Serviciul de C ontrol gopodărie comunală este menit să asigure o mai bună desfăşurare a activ ită ţii de gospodărie comunală în municipiul nostru. Serviciul dispune de zece inspectori, flecare dintre ei avînd un sector al oraşului şi urmărind respectarea legislaţiei privind gospodăria com unală:depozitarea gunoaielor în locuri nepermise, respectarea graficelor la ridicarea resturilor menajere, depistarea rampelor clandestine, parcarea autovehiculelor pe spaţii verzi, desfiin ţarea punctelor gospodăreşti şi încă foarte multe aspecte. Din munca nbastră de fiecare zi am constatat că există

o lipsă de inform are vizavi de legislaţia în vigoare, multă lume greşeşte din necunoaşterea actelor norm ative. Tocmai de aceea noi încercăm să explicăm celui din faţa noastră cc a greşit şi de multe ori

corelată cu Ordonanţa nr. 55 con­form căreia cuantumul amenzilor, prevăzute de lege se majorează de 50 de ori, apoi H otărîrea Guvernului nr. 127/1994 privind protecţia mediului înconjurător -

universitare şi şcolilor. Cel mai adesea însă apelăm la Hotărîrea nr. '56/1995 a C onsiliului m unicipal Ciuj-Napoca care se referă la toate contravenţiile pe care le întîlnim şi

■ nc asigură o încadrare oarecum mai

C O nouă "poliţie" civilizatoare^)dialog cu domnul ing. Tiberiu Marţian, şef serviciu Control gospodărie comunală, Primăria Ciuj-Napoca (I) •

"rezonabilă” a contravenţiei. Dacă ar fi să sancţionăm absolut toate contravenţiile şi să facem un cumul, populaţia oraşului pur şi simplu ar secătui.

nici nu aplicăm amenda de prima dată. Dacă se repetă contravenţia şi vedem că e vorba de fapt de rea- credinţă,atunci se schimbă situaţia,

î . : Pe ce p rev ed e r i legale se

care prevede amenzi variind între 50.000 şi 500.000 lei pentru persoane fizice şi 100.000 şi 1 .0 0 0 .0 0 0 'lei pentru persoane juridice, Hotărîrea Guvernului nr.

în tem eiază am enzile pe care le ap licaţi?

R.: Operăm, în prim ul rînd, cu legea, de bază a gospodăriei asigurarea unui climat corespunzător • nerespectarea au to riza ţie i de com unale, Legea nr. 10/1982 - în v ec in ă ta tea- cam pusurilor, spargere. Serviciul ae gospodărie

147/1992 privind parcarea autovehiculelor, , H otărîrea Guvernului nr. 128 referitoare la

î .: D intre abaterile sancţionate, care au o frecvenţă m ai m are? ■

R.: G reutăti m ulte avem cu

com unală este ab ilita t sâ elibereze autorizaţii de spargere - pentru in terven ţii la reţele subterane, branşam ente. La e libera rea autorizaţie i se p rec izează şi tehnologia de refacere a carosabilului pe caic beneficiarul lucrării trebuie să o respecte . Nerespectarea acesteia înseamnă nerespectarea autorizaţiei de spargere şi con­form L eg ii nr. 50/1991 se sancţionează cu amendă între 1 şi 2 milioane. Vreau să precizez că în aplicarea Legii 50 nu se suprapunem cu serviciul de ur­banism , pe noi ne interesează organizarea de şantier.

T e leq ra f^»iTeleariaMglTeleciraf e y r e le a r a f f f J e le a ra;• G uvernul a aprobat Normele

M etodologice priv indpreschim barea cupoanelor, de p rivatizare şi a ce rtifica te lo r de p roprieta te contra acţiuni ale socie tă ţilo r . com erciale supuse "p riva tiză rii în .m asă” ;, conform acestor norme, toate operaţiunile de vînzare-cum părare a cupoanelor n o m in a tiv e 'd e p rivatizare sînt ” lov ite de nu lita te” .c Practic , indiferent dacă vînzarea s-a fqcut cu sau fără procură legală, societăţile, comerciale supuse programului de privatizare sînt obligate să emită cer­tifica te de ac ţionar nom inative numai pe numele pe care au fost eliberate cupoanele de privatizare, depuse.în vedere preschimbării.

• Camera Deputaţilor a dezbătut şi aprobat am endam entele la articolele 209, 211, 212, 213, 214, 215, 217, 218, 219, 220 şi 222 din Codul Penal; respectivele articole se referă la pedepsirea furtului calificat (închisoare de la 3 la*15 ani), tîlhărie (închisoare pînă la 20 de ani), piraterie (închisoare pînă la 20 de âni), abuzul de încredere (închisoare pînă la 4 ani), gestiuni frauduloase (înch isoare p înă la 10 ani); de asemenea, tulburarea de posesie se sancţionează cu închisoare pînă la

. 5 ani, iar tăinuirea unui bun dobîndit prin furt se pedepseşte cu închisoare : de la 3 luni la 5, ani.: • S enatul a adoptat - cu 97 de voturi pentru, 4 împotrivă ş i-7 abţi­

neri - proiectul de lege privind pro­tecţia mediului. La capitolul sancţi-: uni, senatorii au hotărît că încălcarea acestei legi să atragă răpunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz. Sînt considerate contra­venţii următoarele fapte: încălcarea prevederilor legii referitor la acorda­rea autorizaţiilor de mediu a regimu­lui p riv ind asigurarea protecţiei îm potriva radiaţiilor ionizante, a protecţiei apelor şi a ecosistemelor acvatice, a protecţiei atmosferei, a atribuţiilor şi răspunderilor altor au torită ţi cen trale şi locale; de asemenea, sancţionarea este diferită îjj funcţie de gravitatea faptei; astfel, senatorii au decis caam enzile să varieze, pentru persoanele fizice de

la 50.000 la 750.000 lei, iar pentru persoanele juridice de la 250.000 la 3.750.000 lei; cuantumul amenzilor se revizuieşte anual prin hotărîre de guvern.

• Birourile Permanente ale Came­rei Deputaţilor şi Senatului au hotărît ca miercuri, 27 septembrie, să aibă loc o şedinţă comună a celor două Cam ere legislative; va fi luat în discufie raportul "Apartamentul” , mai ales modalitatea de finalizare a . activităţii depuse de comisia special instituită.

• Consiliul local al municipiului Cluj-Napocâ a aprobat, în şedin{a din 14 septembrie a.c., scoaterea din circuitul locativ a apartamentului nr. 5 din imobilul situat în Ciuj-Napoca,

Bulevardul Eroilor nr. 44, spaţiul fiind a tr ib u it U niunii judeţene a Pensionarilor Cluj pentru extinderea activităţii de asistenţă medicală.

• Prin votul favorabil al consilieri* municipali, s-a aprobat strămutarea staţiei de transport în comun de la in te rsec ţia str; A. Vlaicu - str. C ehoslovaciei pe amplasamentul situat pe str. A Vlaicu f a. (în dreptul O fic iu lu i po şta l nr. 13); staţia multifuncţionqj*' concesionată frnrei "D ancar” SRL este nevoită să îşi modifice amplasamentul din cauza lucrărilor de amenajare şi modernizare a "nodului A. Vlaicu-Cehoslovaciei’; noul amplasament va avea un plus de dotări (grup sanitar, cabine telefonia, alveolă de refugiu).

HOTĂRÎREA NR. 56/ 1995a Consiliului local al municipiului Ciuj-Napoca

' : 1, Toţi. cetăţenii, agenţii eeonoinici, instituţiile şi asociaţiile de locatari de pe terito riu l municipiului Ciuj-Napoca au următoarele o b lig a ţii:,\ să-şi îm prejmuiască în ' mod corespunzător, toate terenurile pe care le deţin sau le administrează şi să monteze, la loc vizibil, tăbliţa cu numele şi adresa deţinătorului • să întreţină împrejmuirile imobilelor şi a terenurilor deţinute, precum şi clădirile, faţadele acestora, vitrinele, jgeaburile, burlanele şi anexele gospodăreşti aferente • să asigure curăţenia la locurile de depozitare a materialelor în curţi, alei, trotuare, . rigole, străzi, zone verzi şi alte terenuri pe care le deţin, la punctele

. gospodăreşti aferente şi la locurile de parcare folosite; mijloacele de -

' transport care evacuează restu ri , menajere vor fi în mod obligatoriu . aco'perite • sâ degajeze trotuarul ş i ' rigola din faţa imobilului de zăpadă şi gheaţă şi sâ împrăştie material antiderapant • să participe cu toate forţelor, utilajele şi mijloacele de care dispun la degajarea zăpezii de pe trotuare şi partea carosabilă în vederea asigurării condiţiilor, necesare desfăşurării traficului rutier şi pictonal, în caz de căderi abundente de zăpadă • să asigure condiţii dc igienă prin operaţii de. deratizare, dezinfecţie şi dezinsecţie a im ob ile lo r1 şi anexelor gospodăreşti, obligatoriu de două ori

'p e an în perioada aprilie-m ai şi octombrie-noiembrie sau ori de cîte ori situaţia o impune • să păstreze cură{cnia pe arterele de circulaţie, tîrguri, oboare, parcuri, locuri de joacă pentru ' copii, săli de spectacole, stadioane, mijloace de transport în com un,' zone de agrement şi alte locuri publice • să- şi amenajeze pc cont propriu puncte gospodăreşti pc care să le doteze cu. un număr de recipienţi corelat cu numărul locatarilor carc le folosesc

• să amenajeze zonele verzi de pe terenurile adiacente imobilelor pe care le deţin sau le folosesc şi să le în tre ţină prin lucrări specifice fiecărui anotim p • să depoziteze res tu rile m enajere num ai în rec ip ien ţii am plasaţi în puncte gospodăreşti • să încheie contract pentru se rv ic iu l de evacuare a resturilor menajere şi industriale cu un agent econom ic specia liza t abilitat de către Consiliul local al m unicip iu lu i C iu j-N apoca să presteze astfel de servicii! Agenţii economici care evacuează resturile m enajere pe con t p ropriu au ob liga ţi^ de a încheia contract cu administratorul rampei • să evacneze res tu rile m enajere, m olozul, păm întul rezu ltat din săpătură şi' orice alte reziduuri neutre din punct de vedere chimic şi netoxice la Pata Rît.

2. Agenţii economici şi persoa­nele fizice care execută reparaţii şi construcţii şi instalaţii au următoa­rele obligaţii: să împrejmuiască în mod corespunzător şi in tegral şan tiere le de construcţii sau de executare a altor lucrări, să întreţină în stare corespunzătoare împrejmuirile şi sâ monteze tăbliţe cu numele şi adresa executantului • să degajeze şantierele de păihînt şi

: m oloz sau alte reziduuri şi să le transporte lâ rampa de depozitare aprobată • să asigure curăţirea vehiculelor la ieşirea din şantier, din staţiile de betonare şi să menţină ordinea şi curăţenia pc căile publice din ju ru l şan tiere lor; să acopere schelele montate pe faţade cu folie şi plasă pentru protecţia.trecătorilor şi a trotuarelor.

3. Se in terzice: desfiin ţarea parfială sau totală a amenajărilor aparţină toare dom eniului public (trotuare, străzi, zone verzi, plantaţii, puncte gospodăreşti, locuri dejoacă)• execu tarea dc am enajări pe domeniul public fără autorizaţie •

depozitarea sau devărsarea de moloz, pămînt, resturi menajere, ape

„uzate în a lb ii de rîu , p îrîu ri sau bazine de lacuri • blocarea accesului spre punctele gospodăreşti prin sta ţionarea autovehicu lelor, depozitări de materiale sau obiecte, precum şi prin necurăţarea zăpezii şi a poleiului • întîrzierea evacuării resturilor menajere cu mai mult de 24 de ore faţă de programul stabilit prin contract în tre p restato r şi beneficiar, însuşit de Consiliul local al m unicipiului C iuj-N apoca * transportul resturilor menajere în mijloace de transport neacoperite şi a materialelor în mijloace de trans­port neetanşe • depozitarea resturilor de orice fel, inclusiv a pâmîntului rezultat din săpătură, în alte locuri

^decît la ram pa Pata R ît • desfăşurarea activităţii de colectare şi evacuare a resturilor menajere de către agenţi economici neabilitaţi de către Consiliul local al municipiului C iuj-N apoca. • c ircu la ţia sau staţionarea autovehiculelor, vehicu lelor, anim alelor şi â persoanelor pe zone verzi, cu excepţia celor pentru întreţinere • depozitarea la punctele de colectare a .res tu rilo r- m enajere sau a materialelor refolosibile a deşeurilor

. de altă natură decît-cele pentru care sînt amenajate • deversarea de ape mepajere sau industriale uzate pe trotuare, rigole, partea carosabilă a drum urilor, iţone verz i sau alte- terenuri aparţinătoare domeniului

•public • depozitarea d iferite lo r . m ateriale sau a obiectelor şi

ocuparea fără plata taxei legale a tro tuarelor, rigolelor, părţii carosabile a drumurilor, a zonelor verzi sau a a lto r terenuri aparţinătoare domeniului public, încălcarea prevederilor articolelor1-3 constituic contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 50.000 şi 2.000.000 lei. ,

Toamna prin narcuri clujene

;; Jl

p tM

1

Parcul feroviarilor - sau cum nu ar trebui să arate un parc... ■

Una din cerin ţele m arilor aglom erări urbane o reprezin tă parcurile, adevărate oaze de linişte, odihnă şi oxigenare,, de c a r e ' .municipiul nostru nu duce lipsă. O plimbare prin_parcurile Clujului te poate convinge că s-au făcut multe îmbunătăţiri, dar a mai şi rămas cîte ceva de îm plinit:

• Parcul municipal este gata să-şi ■ primească oaspeţii, dispunînd'de bănci suficiente, flori, verdeaţă şi. mai ales linişte. S-ar impune totuşi sa se dea o u tilizare c lăd irii din centrul parcului,- clădire ce a fost renovată cu cîţiva ani în urmă şi care

s-ar preta la organizarea de expoziţii. De asem enea, în zona destinată copiilor ar mai fi nevoie de bănci, să se refacă suprafaţa acoperită de iarbă şi ar mai fi necesară o sursă de apă. '

• Parcul din Piaţa Ştefan cel Mare (lîngă T eatrul N aţional), recent refăcu t, are un aspect m odern, îm prejmuit cu gust, este dotat cu bănci şi jocuri pentru cei mici, aleile care-1 traversează, în formă de ”x” , sînt de mare utilitate (supărătoare sînt doar gazele ce viciază aerul, atunci cînd se fac repara ţii la : m aşinile T eatru lu i, în im ediata

apropiere a parcului),• Parcul ”Iuliu Haţeganu” este ui

adevărat colţ de pădure în plin oraş, fiind do ta t şi cu terenuri pentn practicarea’ d ife rite lo r discipline sportive; b ine conservat, aici se deru lează lu c ră ri de întreţinere (zugrăveli la pavilionul de la intrare, cu ră ţirea rig o le lo r); pentru a fi frecventat de cîţi mai mulţi ilujeni, poate ar. fi b ine să se analize» co n d iţiile de in tra re , eventual scu tirea de taxă a * bunicilor, nepoţilor şi un sistem de abonament penţru cei care fac antrenamente.

• Parcul Feroviarilor, aşa cum st prezintă, se numeşte impropriu pare, utilă fiind doar artera de circulaţie pentru p ieton i; ar fi necesar m studiu care sâ învioreze totul şi si devină parc măcar în perioada cînd se transformă în ’orăşelal copiilor!

Ar fi de dorit ca propovăduitorii unor anum ite relig ii să nu uni deranjeze liniştea parcurilor şi să-şi desfăşoare activ ita tea în locuri destinate acestui scop.

La "favorurile” făcute de naturi Clujului, se adaugă şi eforturile unor buni gospodari care au transformai unele’zone în adevărate parcuri- g răd in i, cum ar fi Calea Turîii, Gruia, Donath, Iris, între Lacuri. Nn rămîne decît sâ respectăm accst efort şi să protejăm bunurile din parcuri

G h e o r g h e P . LAZANU

Gara din Gherla s-a îm brăca t în haine noiDupă foarte mul(i ani, poarta

feroviară a oraşului'Gherla a fost supusă unor am ple lucrări de modernizare. Cine nu a trecut de mult pragul Gării CFR din urbea de ; pe Someş rămîne im presionat de aspectul plăcut al, clădirii şi al anexelor aferente. în tr-adevăr, imaginea acestui punct aglomerat - unde zilnic se perindă mii de oameni- produce o im presie plăcută străinilor, dar nu numai lor.

Chiar şi'localn icii au o părere bună despre cei care au luat iniţiativa reînnoirii clădirii din incinta Gării CFR, mai ales dacă avem în vedere

situaţia dezastruoasă în care s-a aflat în ultim ii ani. Dar im portant e că acum cineva a luat în mînă această problemă şi, după o lungă perioadă de reparaţii şi renovări, poarta feroviară din Gherla arată ca nouă. Au fost zugrăvite toate încăperile, sălile de aşteptare şi holul principal, incin ta peronului acoperit. Ca o noutate, a apărut şi b iroul de informaţii, care pînă în prezent a lipsit. Bagajele dc m înă, de asemenea, se pot depune în condiţii civilizate, după cum şi anunţarea sosirilor şi plecărilor se desfăşoară fâr^ cusur. într-un cuvîn t, to tu l

denotă preocuparea gazdelor!' vederea creării unor condiţii opt®* pentru călători.

Păcat că spaţiile dintre linii iW pur şi simplu invadate de măria»1' care fac un neplăcut contrast ci imaginea reconfortantă a clădim reparate rccent. Poate cineva va >v£* grijă şi de lucrările de înfrumuseţa* din incinta peronului. E nevoie dcaf de spirit gospodăresc...

Paginărealizatădef ~ Flaviâ SERGH#

■i

vineri, 22 septembrie 1995 VARIETATEADEVÂRULd e Ci&aj

iriix e lle s cu c a p ita la in G ra n d P la c e ( I I )

;,virtindu-ne pe străduţele „I Pieţei, ne prelungim .ul întîlnirii cu satisfacţia ,iuj care ştie că prada nu-i „jie scăpa. Şi dupâ'ce-am * lîngă cea mai mică, mai s Ka mai îngustă casă din !]£Si de aproximativ un lăţime, am intrat pe una

(1 străzi care converg aici, i Place. Este extrem de alegi superlativele pentru

ţleşitor de frumos. Cc poţi jespre Piaţa Sfîntul Petru Sa? Sau despre Veneţia său

ru? Totul, pred, a fost Frumuseţea te pătrunde s fizic, iar cuvintele devin ss. La început am încercat lispersăm atenţia, să vedem si, după o privire circulară, -ţgistrat pe retină fiecare din 1e care, ca nişte fantastice ie joc sau ca nişte decoruri n un grandios spectacol, fjmuiau spaţiul cen tral, il regal, Prim ăria, C asa :!or, sudate împreună cu alte ii într-o osatură armonică, îşi

aurul soarelui de ibric polenul anilor. Clădiri ss din secolele al XVII-lea şi 111-lea, secole de aur pentru

şi care-au făcut din Ies unul din cele mai bogate ie pe continent. Barocul a mant, cu puţine excepţii, care, binecunoscuta Notre des V icto ires’ - care

stă goticul secolului al XV-

lea. Pe fron tisp ic iu l C asei de -Comerţ, zeul Hermes, întotdeauna tînăr şi zvelt, patronează una dintre cele mai vechi îndele tn ic iri: schimbul de mărfuri. Pe străduţele din ju r se practică - ilegal - altă foarte veche meserie.

Cea mai mare clădire a pielii e astăzi o bancă. Păcat, am fi tentaţi să spunem, dar, poate prin aceasta se păstrează o tradiţie. -

încercam să pătrundem în ‘ sanctuarul d in tre . marile clădiri, venind pe fiecare din cele 7 (întâm plare sau c ifră m agică?) străzi. Reuşim," şi de fiecare dată impresia este alta. Câ peşte tot, în B elgia, m iilte m agazine, foarte multe prăvălioare de dantele. In faţa unuia d in tre e le , o tînără lucrează pentru tu riş tii care o asaltează curioşi şi indiscreţi: o sclavă a evoluatului secol XX. în vitrină, o bâtrînă păpuşă mecanică, ţese într-una Ia frumoasele dantele de Mandra.

Pe o casă modestă, o placă de bronz: ”Aici a locuit şi a creat în 1825 Victor Hugo”. în stînga ei, un bar de noapte ”MaxinTs”, iar în dreap ta un m agazin a lim en tar pentru cîini: în galantar o mare. varietate de oase de plastic cu' mirosuri diferite: de vînat, de porc, de vită. Nu e rău pentru caninii patrupezi. Păcat, însă, păcat pentru Victor Hugo. . -

Ne aşezăm pe o terasă exact în faţa Prim ăriei şi cerem o bere. Soarele e spre asfinţit. Sîntem sub

T T R

influenţa celor scrisede un scriitor - român care-a v izitat de curînd Belgia şi a fost uimit şi îneîntat de G rand Place. O fi adevărată povestea -cu arhitectul, care după ce-a conceput asimetric Primăria şi şi-a constatat eroarea s-a sinucis, aruneîndu-se de Ia ultimul etaj?

Un spaniol (sau poate mexican, sau doar ’ belg ian?) cîntă acompaniindu-se la chitară. Apoi face turul terasei cu mîna întinsă: "gracias senior” -' - ”merci beaucoup” - "danke sebon!” Păcat! De ce păcat? vine im ediat în trebarea. Pentru că tînăru l cîntăreţ nu e nici cerşetor, nici ar­tist. De-ar avea măcar un statut. Dar de ce să aibă? Dar de ce să ne mai punem întrebări? Soarele a apus. Piaţa, amorţită cîteva ore, se animă. Trăsura cu doi cai condusă de o fată îmbrăcată în negru şi c u ; cilindrii pe cap, are din nou clienţi. Va face turul pieţei' şi â străzilor învecinate. Miroase di* nou a peşte p răjit, a fie rtu ră , a pizza şi a condimente. Se aprind luminile. Părăsim cu regret Grand Place şi în cîteva minute sîntem în gara subterană care ne înghite ca o balenă uriaşă. Peste puţin timp, trenul electric se repede cu mare viteză, strâpungînd întunericul de smoală al Brabantului. ’J Păcat! Dar şi mîine e o zi. Iar mîine va fi lumină.-

Dorin ALMĂSAN

Pornind dintB'Un a n u m it punct, vbţi a f l a NfM et-ep/CfoR. RENASCENTIST (TAUAN (Ql5 l-y^yt'm30UJLOŞ aoaNHS)

u s - a p r i n s Jiţiţi?, povesteşte Costică la ilarei; nevastă-mea îmi sare

de fiecare dată cînd vin după miezul nopţii,

csc o săpun cală n r .l ! ci, am găsit o so lu ţie lică. Ajuns în faţa casei an, înainte de a intra:La revedere, Popescule, am ■:ciit bine în seara asta, ce

7 N’evas Rîmi

ftvastă-mca, care, firesc, spunea în casă:

Cică ai fost cu Popescu, nu «mic de spus. Dar... ceasul fisica neagră! Zilele trecute iitorc pe la orele două

şi strig, conform âlui: ‘ •J revedere, Popescule, ne- ileles pe mîine, la aceeaşi i?diat se deschide uşa de la > şi o aud pe nevastă-mea:'• mai ţipa aşa, idiotule! "ci vrea sâ-ţi vorbească. Ţe Sa aici de aproape o oră!!

k v ă r a tii spălat peştele înainte

■prăji?doamnă. De ce aş fi

' “o animal care trăieşteJiiapâ?!,

i;a! Vreau să mă însor cu '* - spune un tînăr tatălui

'iubeşti aşa de mult?I Viată, o iubesc atît de mult r !•>>! cum să-ţi spun - aş

toată! .j* luni după căsătorie, tatăl

îl întreabă:- Ei! Cum îţi mai merge cu

nevastă-ta?- Ah, nu-mi mai vorbi de asta.

De ce n-am mîncat-o atunci cînd ţi-am spus?

Dialog conjugalîn camera de conciliere:- A stfel, doam nă, în treabă

judecătorul: eşti decisă să te desparţi de bărbatul dumitale?

- Ferm decisă! Ştiţi.:, este prea tîmpit.

- Dar de ce v-aţi căsătorit cu el, atunci??

- Cînd l-am luat nu ştiam,că este aşa de idiot!

Atunci... bărbatul, întrerupîn- d-o:

- Nu este adevărat, Caterino! Spui minciuni. O ştiai prea bine!

Sic!O tînără doamnă, măritată de

aproape zece ani, îşi exprimă dorin ţa de a avea copii. ÎI consultă pe doctorul Ioneseu, care-i dă răspunsul consultaţiei minuţioase:

- Trebuie să fie ceva ereditar, desigur, mama dumneavoastră, nu a avut copii!

RaisonUn tînăr, trecînd p rin tr-o

pădure, vede un om spînzurat.dc picioare, trăind încă.

- Ei! prostule! Nu se spînzură aşa!

- Lasă că ştiu cu. Mai înainte am vrut să mă spînzur de gît, dar era gata-gata să mă înăbuş!

Nutu NĂSTASE

Epigrame şi catreneRelaţia epigramist-

cititorPe cei vizaţi să nu-i înjuri / Cu cititorii-n patru rînduri,

• Nu gîndurile să le furi,Ci-n mod subtil să-i pui pe

gînduri.

Lansare de carteLa început te tămîiază Cînd cartea dînşii ţi-o lansează Şi simţi atunci că eşti citit Cînd şi începi să fii b îrfit

Omagiu mediculuiCu competenţă te-a-ngrijit , . O viaţă ţi-a redat, cadou,

Deşi pe-alocuri eşti cîrpit Te externează... ca şi nou! _ .

După marele Will!Cînd lumea nu-i decît o scenă, Femeia intră în arenă.'Şi simţi, dresînd, ea scoate lei:

. Lăsaţi-o deci... cu circul ei!. ^

Cuponul de privatizare: un milion

Paradoxu-i foarte clar:Sînt la noi şi drame!Poţi să fii milionar Si să mori de foame.

Teofil VOINESCU AMADEUS

Doar două din cele patru desene sloi identice. Care?

C U R IO Z IT Â T I, C U R IO Z IT Ă T I...* Pietroşi! în Carpaţii României

sînt mai multe vîrfuri de munţi cu num ele de P ietrosu . C ele m ai cunoscute vîrfuri sînt: Pietrosu din M unţii R odnei, cu sta ţie meteorologică (2303 m.), Pietrosu din Munţii Călimani (2102 m.),P ietrosu B ardăului din M unţii Maramureşului (1854 m.), Pietrosu Stînişoarei din M unţii B istriţe i (1794 m.) Mai sînt şi .alţii de mai mică importanţă.

• B ercz ina . R îu l B erez ina , afluent al Niprului (Bielorusia).613 km, a intrat în istorie prin doqă m ari bă tă lii date de-a lungu l m alurilor sale. Prim a în 26-28

noiem brie 1812, luptă grea de uzură dusă .d e arm ata rusă împotriva armatei lui Napoleon şi a doua în 1944, zdrobirea unor forţe armate hitleriste de către forţe armate sovietice. . '

• B ătălia naţiun ilo r. în anul 1813, la Leipzig s-a dat o bătălie între 200.000 de soldaţi comandaţi de Napoleon şi 300.000 dc soldaţi adversari aparţinînd coaliţiei a trei state (Rusia, Prusia şi Austria). Bătălia a luat sfîrşit prin dezastrul francez," ceea ce a contribuit la prăbuşirea Iui Napoleon în 1814. înc le şta rea s-a num it "B ătălia naţiunilor” .

PERLE— • Bacalaureat 1995 • —

• Despre Lucian Blaga putem afirma câ este un Eminescu m a i- mic, tot aşa cum, în unul dintre sonetele sale, Vasile Voiculescu se

'prezenta ca mictil Will, adică un Shakespeare minor.• Paralela între Blaga şi Voiculescu este' posibilă mai ales datorită

faptului câ cei doi poeţi n-au avut prea multe în comun.• Vasile Voiculescu s-ar putea scrie şi cu dublu V, ca marele

Will, dar nu se poate pentru că alfabetul românesc nu permite aşa 'ceva. 'V " ;

' • Familia regală nu putea avea copii, dar ajutată de către un vraci bâtrîn, împărăteasa a rămas groasă.

• Făt-Frumos creştea cît alţii într-un an„. . •• Copilul de împărat plîngea non-stop...• Fât-Frumos era un copil minunat, se dezvolta în inare viteză şi

învăţase diferite ştiinţe... ,• Putem afirma că acel iepure mic, alb, pe care l-a ratat de două

ori, pălindu-1 doar a trei^oară, era destinul său, propriul său destin...Culese de prof.ioan MUREŞAN

Cuvinte încrucişateVIATA LA TARAORIZONTAL: 1. Viaţa la ţară

• 2. .Lum inişuri - B a ltă • 3. Vremuri îndelungate - Recuzita figuran tu lu i - C ăţele! • 4 . Schimbă vremea (rece sau cald) ■ 5. Scop.final - înfloreşte în mai• 6. A. ruina - Mai m ult de o jumătate dc iugâr! • 7. Remorcat - Rămăşiţă • 8. Atrag atenţia • 9. Tulai, hîde-s! - Au un nume (sg.)• 10. Rînd - Marc căzătură în ţara tuturor posibilităţilor • 11. -M aim uţărit - C onservă murăturile.

VERTICAL: 1. Cer mult • 2. Rîu în Elveţia - Jumătatea -lui Arnold! - Noroi pe uliţă • 3. Reacţii la aituri • 4. Carie! - Deschide uşa la conac • 5. Sînt ca Păcală - Leneşul e culcat pc ea • 6. E rată de la sfîrşit! - Umblă dupâ neveste • 7. Doi la...

una - Scaun de poveste * 8. Cal în sat! - Duşmănie - Joc în ţări Orientale • 9. Apel în sală! - Iuţit • 10. Verbul lui Grivei - Noutate în presă *11. împăcat cu vremea.

C uvin te ra re : IUG, AARE, ARN, USER

Ioan POP7 18

ADEVARULS P O R T vineri, 22 septembrie 1995 ( 12)

Pupă întîlnirea Internaţională amicală de fotbal a arbitrilor români si unguri

CRONICĂ PE PUNCTE A UNEI "REMIZE”...DE SĂLON România - Ungaria 2 -2 (0 -0

r r * , ' *

1. Dior capul locului a ieşit clar în eviden{ă, precum iese u leiu l deasupra apei, că rezultatul final a fost... aranjat.

După o repriză albă, la începutul celei de-a doua Nicu Florescu (fost cu ani în urmă v îrf de atac al lui ”U”) a deschis scorul. Nici nu s-au îmbrăţişat ai noştri bine câ la cîteva minute, pe un bulevard cu deschi­dere largă prin defensiva noastră masivul Abraham Attila din forma­ţia arbitrilor unguri a pătruns în careu şi cu un şut sec l-a executat pe Constantin Ştefan (şi el fost portar al lui ”U” cu ani în urmă) şi 1-1. Apoi, iar a ieşit la rampă Nicu Fio-* rescu printr-un dribling scurt în careu ce l-a trimis pe portarul ungur după ţigări,, balonul fiind expediat în plasă şi 2-1, pentru ca Ia cîteva secunde doar, acelaşi Abraham

, Attila să egaleze şi 2-,2. în continua­re ai noştri au executat o ''bătută pe loc” iar ungurii clasicul "ceardaş”.

2. "A ranjam entul” a avut loc marţi seara la agapa prilejuită de reuniunea celor două loturi în jurul aceleaşi mese festive cu degustarea renumitelor vinuri româneşti. Sub influenţa maliganelor Ion Crăciunes­cu a încercat să-l înveţe pe Sandor Puhl celebra melodie ”M-a făcut muica oltean”. Fără şanşă. Ba mai mult, in-timpul partidei la o "liberă”, pentru că Ion Crăciunescu încerca să cîştigo,eîţiva centimetri împingînd balonul mai în faţă, Sandor Puhl l-a gratificat cu un "galben” . Şi

fiindcă tot am amintit de "libera” soldată cu "galben” , căpitanu l reprezentativei noastre, adică Ion Crăciunescu, iar a "ieşit în faţă” , cum o face şi în partidele pe care le arbitrează, monopolizînd numai el executarea loviturilor libere deşi cel mai vaşnic suteur s-a dovedit Adrian

■ Porum boiu, care l-a ob ligat pe portarul ungur în prima repriză la adevărate robinsonade şi devierea baloanelor şutate în corner.

3. La pauză, cînd scorul era alb, la camera de protocol de la tribuna oficială a avut loc un reuşit schimb de daruri între conducerile colegiilor de' arbitri români şi unguri, după care, la reluarea partidei, conducăto­rii Dan Petrescu şi Nagy Mikloş au

' asistat cu surîsul adînc întipărit pe faţă la desfăşurarea partidei şi în- , scrierea celor patru goluri amintite. Ce n-am înţeles a fost "marcajul om la o in” efectuat pe tot te renu l'de Ş ando/ţ’uhl laţ..Ion Danciu, chiar dacă balonul se afla în altă parte şi drept urmare odată l-a scăpat de sub supraveghere dar Danciu a şutat spre înaltul cerului şi peste poartă de era. să ajungă balonul în Someş (p mare ratare şi în dreptul lui Florin Pop, deci este clar că de undeva a venit’ consemnul că nu mai este voie să se . •maree goluri). •_

4. Acestea fiind spuse să vă pre­zin t în devălm ăşie, cavalerii flu ieru lu i care au evo luat şi au figurat ca rezerve în cele .două . echipe: ' -R O M Â N IA :’ ' Gh.

O brigadă de arbitri de ,24 carate: Sandor Puhl (mijloc), Dan Dragoş Crăciun (dreapta) şi Patriciu Abrudan (stînga) la ieşirea din tunel

' v < o Vî . s t : •

Loturile celor două echipe împreună cu arbitri, înaintea începerii partidei Fotografiile Nicolae PETCU

Constantin, C. Ştefan şi M. Salomir - po rtari; Huzu, A nghelinei, Sorescu, Porumboiu,- Constantines­cu, V ăsana, G rigorescu, Lică, Crăciunescu, Corpodean, Danciu, Florescu, Verigeanu, Ologeanu şi alţii - jucători în cîmp; UNGARIA: Farkas - portar; Arany, Bulkovics, G ergely , V arga, Nagy, Ianos, Hosszu, Toth, Vad, Nagy Istvan/ Hajdu, Moliacsi, Lanczos, Abraham, Boroski, jucători de cîmp. Nota bene pentru realele cunoştinţe ae fotbal etalate de toţi, spiritul desăvîşit de fa ir p lay în care s-a desfăşurat partida cu doar două fajilturf absolut accidentale în 80 de minute de joc.

5. Arbitraj fără cusur. Era şi cazul cu trei in ternaţionali de talia Iui Sandor Puhl (la centru), Dan Dragoş C răciun şi Patric iu Abrudan (la tuşe). Au fost totuşi două momente insignifiante, cînd centralul a trecut peste deciziile culante ale (uşierilor restabilind realitatea. Ce n-am înţe­les a fost acel "marcaj” amintit efec­tuat de Sandor Puhl la Ion Danciu. Sau o fi făcu t şi el parte din "aranjam ente”? _

V ic to r M O R EA

• P.S. Se cade, vorbind la modul foarte serios, subliniată realizarea acestei manifestări sportive reuşite, omul cu ideea fiind fostul in ternaţional M ircea Salom ir, acceptată de C oleg iu l central al a rb itrilo r prin preşed in te le Dan Petrescu, îm brăţişată.de colegiul arb itrilo r din U ngaria. Urmează revanşa. Va fi la fel? Vom vedea.

iTENISTurneul feminin de 10.000 de dolari

“TENKO” - SEDUCŢIA SĂPTĂMÎNII!Începînd de luai, pe baza Tenko (proprietatea

cunoscutului om de tenis şi, actualmente, director al concursului, dl Gheorghe Komoroczy) se desfăşoară cea de-a 4-a ediţie a Turneului feminin de 10.000 de dolari, competiţie organizată de FRT sub egida ETA (Asociaţia Europeană de Tenis).

Prim ele două zile de concurs au fost consacrate calificărilor, pentru cele 4 locuri rămase vacante pe tabloul de 32 încercîndu-şi şansa, în cadru a patru tururi nu mai»puţin de 49 de aspirante. Au izbutit saltul rom ânca M agda M ihalache, cehoaiaca A lena Jacminkova, jucătoarele maghiare Marosi Katalin şi Hegheduş Adriana (cea care, în primul tur de pe tabloul central, avea s-o scoată din competiţie: 7-5,6-3 pe foarte tînără noastră reprezentantă Mira R&du, campioana naţională a senioarelor, beneficiara unuia din cele două wild-cards (cealaltă fiind Oana Golimbioschi).

Cît priveşte compoziţia tabloului de 32, care îşi are ca favorită nr. 1 pe românca de 16 ani Raluca Sandu (locul 377 în ierarhia mondială), el a reunit 13 jucătoare din România, 8 din Cehia, 4 din Ungaria, cîte 2 din Suedia şi Polonia şi cîte una din Australia, Olanda şi Iugoslavia, ultimele trei căzînd însă din primul tur, cel disputat miercuri. Iar dacă înfrîngerite australiencei Elissa Burton (1-6, 0-6 în faţa favoritei nr. 8, suedeza

Jenny Rolf) şi a olandezei Frenke Joosten (1-6,2-4 rom ânca A lina Tecşor) n-au creat valuri, ei b in S eliminarea iugoslavei Katarina Misie, cap de scrie 3/ a constituit surpriza zilei, cu atît măi mult cu cît a fost victima uneia dintre venitele din calificări, Mag^J M ihalache, victorioasă cu 7-6 (4), 2-1, 6-1. Tot ţ primul tur a căzut şi favorita nr. 6, Gabriela Navratilov (Cehia), învingătoarea ei fiifod Molnar Eszter (Ungari^v 3-6, 6-4, 6-4. *

Şi încă o subliniere de ansamblu-asupra tablouluji domină juneţea (numai 4 jucătoare avînd peste 20 ani, dintre care două au şi părăsit competiţia), ceea este cu totul în spiritul turneului inclus în ITF “Future, Circuit” şi menit să ajute tinerele jucătoare sâ acumule^ puncte necesare computerului, care stabileşte ierarhj| mondială. Adăugînd şi faptul câ tinerele prezente ţ j turneul de la Cluj-Napoca se străduiesc să dea tna>ţjj mum din ceea ce sînt capabile (de unde şi scorurij strînse, im plicit frum useţea cfelor mai multe dintlW partide), configurăm , credem cea mai îmbietoa invitaţie pentru spectatori. Mai .ales că un turneu ( anvergura celui desfăşurat în această săptămînă pe| Tenko (situată în vecinătatea stadionului “Ion Moin^S nu se petrece decît o dată-n ân!

_ N u s a DEMIAN ]

Confirmări clujene ia festivalul International "Trofeul Centrocoop”

Eforie Nord a fost gazda tradiţionalului concurs internaţional "Trofeul Centrocoop”, 5 -15 septembrie, seniori, senioare/juniori şi copii pînă la 14 ani.

în Open-ul,masculin s-au înscris 254 de şahişti, dintre care 122 avînd categorii superioare (trei MM, MI, MF, M, CM). A cîştigat Nevednici Vladislav (Moldova, MM) - 10 puncte din 11! Urmat de Dieter fJisipeanu (M I, D inam o B raşov) - 9 puncte. C om portarea clujenilor: Helmer Janos (M, Viitorul CUG) - 6 puncte; Marton Sandor (I, Şah Pionul Club Cluj) - 5,5 puncte; Adrian Secară (II, Şah Pionul Club) - 5,5 puncte locul 5 la categorie; Ioan Toader (I, V iitorul tU G ) - 5,5 jjuncte; Oştaviăn Pop (II, Şah Pionul Club) - 5 puncte. La senioâre în Open-ul general-au luat parte 82 de participante, categorii superioare avînd 43. A cîştigat, nu se putea altfel, G abriela Olăraşu (MI, Policolor

Sportul Studenţesc B ucureşti) cu 9 puncte din urmată de patru şahiste cu 8 puncte. Un rezultat decx-e a înregistrat Cristina Crişan (Şah Pionul Club Cluj)7 puncte, locul 11 în clasamentul general, locul’ categorie de vîrstă, obţinînd categoria^CM, realizi şi un ELO de 2100! Şi acest lucru numai în compai maestrelor. Felicitări Cristina Crişan. Sâ parcurgi celelalte? rezultate: Dezso Iuliana (II, Şah PionulCl« locul I la categoria de vîrstă şi normă de categorii Alexandra Cobiş (I Şah Pionul Club) - 5 puncte,; confirm at categoria. La băieţi pînă la 14 ani s- înregistrat 98 de participanţi. D intre clujeni, Mi] Pantiş ljOcul 5 ; cu .6,5 puncte, component al total Şah Pioniii Club Cluj, antrenor Lucian Popescu. f

- D e m o s t e n e SOFRONg

c o H i j c e t B t S G S t a l

V ineri, 22 septem brie: -

• V olei. "Cupa ARDAF” , Sala sporturilor "Horia Demian” de la ora 17,30, după urm ătorul program: Steaua Roşie Belgrad - ”U” Bacâu; ”U” ARDAF - V ictoria Someş LAPI Dej.

S îm bătă, 23 septem brie:

• Rugby. în Parcul Sportiv "Iuliu H aţieganu”, de la ora 10, teren I,

Cupa României Ia fotbal ~

CFR CLUJ - UNIREA DEJ 0-1 (0-0)A fost un meci tipic de calificare. Adică un meci de nivel tehnic nu prea

ridicat, dar spectaculos prin deznodămînt. Ceferiştii, porneau cu şansa propriului teren, pe cînd dejenii mizau pe valoarea mai ridicată a lotului. A rezultat deci un meci de mare luptă, dar după cum spuneam, fără prea multe faze de poartă.

începutul de meci aparţine clujenilor, dar fazele au o periculozitate deosebită. Haitonic îl încearcă pe Ciucur cu un şut de la 16 metri dar ex- ceferistul se află la post. Nici Truşcă nu a avut mai mult succes la o fază pe care şi-a creat-o în minutul 25, şutul său trecînd, puţin peste poartă. Dejenii nu se închid în apărare şi, logic, apar1 şi ocaziile la cealaltă poartă. Mai întîi, Grad execută defectuos o lovitură liberă de la 30 de metri, mingea ajunge Ia Cristi Ivan, pătrunderea acestuia în careu* dar şutul său nii nimereşte ţinta. în repriza secundă, prima şi cea mai mare ocazie de gol aparţine tot oaspeţilor: Gherman centrează excelent peste toată apărarea clujeană, Cupşa este singur la 10 metri, însă voleul său se încăpăţînează sâ intre în plasă. în continuare, meciul scade în intensitate, nici una dintre combatante nedînd semne că ar vrea sâ tranşeze soarta partidei înainte de finalul celor 90 de minute. Părere pe care am fost nevoiţi sâ ne-o schimbăm în ultimul minut de joc, atunci cînd Şuvagău a pătruns pe partea dreaptă, a centrat în careu, unde Pîrvu, complet liber, a încercat o execuţie de spectacol, ce din fericire nu i-a ieşit, mingea ajungînd la Costică Olariu, acesta nemaiavînd altceva de făcut decît sâ şuteze violent în vinciul porţii lui Pîglişan.

A fost o victorie în extremi* obţinută de dejeni în faţa unei echipe ce nu a dat semne câ şi-ar dori neapărat victoria. Se pare c i nu pu}ini sînt cei care tratează această Cupă a României ca pe ceva de care trebuie scâpat cît mai repede. Sigur, -nu vrem acum sâ spunem câ CFR*ul ţi-a., dorit înfrîngerea, la o ad ic i nici dejenii nu au arătat la Ctuj nici un sfert din

jocul pe care îl fac acasă, dar parcă prea mult timp a trecut de cînd trofeul era cucerit de Sticla Turda sau alte formaţii din eşaloanele inferioare.

C FR a trimis în teren următorul unsprezece: Pîglişan - Baci, Vectan, Matiş, Simon - Găvruş, Minteoan, Truşcă - Iepure, Haitonic. Unirea Dej a început partida cu Ceclan - Tirchineci (18 Dosan), Grad, Gherman, Crem eniţchi - Fărcaş, Ivan (45 Cupşa), O lariu, Tanca (45 M oşuţ) -

..Şuvagău, Pîrvu. A arbitrat orădeanul S. Gallovits, ajutat la tuşe de A. Nagy (Oradea) si N.' Barna (Stei).

M ihai H O S S U

r' * % , A (

A*'-.

V>**

) -p- %

Lupu îşi schimbă pârul, dar năravul, bat Costică Olariu a schimbat tricoul ceferist pe cel alb-albastru al Unirii Dej. Năravul l-a rămas încă acelaşi, dovadă golul din minutul 90. Că aşa-i în fotbal! _______ _______ ■-

m eci cu seîn tei, ”U” - D inamo Bucureşti. . -

• Handbal feminin. în divizia B,. ora 9, Sala sporturilo r "H oria Demian": "U ” - N ena Pasm atext Timişoara.

• H andbal masculin. Ora 10,15, divizia B, Sala sporturilor, Armătura Cluj - ASA El. Mifreş Tg.Mureş.

• B aschet fem inin. D ivizia A, etapa a 2-a, Sala sporturilor, ”U” Dacia Felix ACSA - ”U” Timişoara, ora 11,30.

• Volei. De la ora 16, Sala sporturilor "Cupa ARDAF” cu etapa

a 2-a: V ictoria Someş LAPI Dq S teaua R oşie Belgrad şi ARDAF - "U” Bacău. \ ■

; • Tenis de cîmp. La baza spor1! ”T enko”, de la ora 9, turneu fenin ^ dotat cu premii de 10.000 USD ^

~ D um inică, 24 septembrie:

. « V olei. Ultima zi şi etapă "Cupa ARDAF”, de la ora ÎI, S; fc sporturilor: ”U” Bacău - Victoi Someş LAPI Dej şi ”U” ARDA1 Steaua Roşie Belgrad.

(dem.ş)

Unii pescari sînt nelămuriţi, alţii derutaţi în privinţa pescuitului în apele de munte. Şi întrucît circulăfel de fel de zvonuri, AJPS vine cu* • • . . precizările de rigoare iar rîndurilede faţă constituie o atenţionare peadresa pescarilor sportivi. Concret,po triv it leg ii, la data d e ' 15septembrie s-a înebis pescuitul înapele de munte pentru păstrăvulindigen, fîntînel şi coregon iar de la1 ianuarie este interzis pescuitul lapăstrăvul curcubeu, lipan şi lostriţă.

In consecinţă şi în contextu l respectării legii, paznicii asociaţiei vor verifica pescarii în p riv in ţa capturilor. Cei găsiţi în neregulă la control, în zona apelor de munte, vor suferi rigorile legii. Prin urmare,*

Atenţionarestimaţi pescari sportivi, vă rugăm! 0 ieşirile dumneavoastră la TaroiJ — Gilău sau pe cursurile de apă ina® tane sâ daţi dovadă de... sportivii adevărată şi să respectaţi leg« A ltfel s-ar putea să aveţi surpris neplăcute, soldate cu sincţiuJ usturătoare. 1Nu uitaţi "selecţia” de la Sicii»#

în rubrica de sâptâmîna atenţionam despre marele cotci cu caracter naţional de pescui*I răpitori ce va avea loc Ia sfirşitel r octombrie la Sâcâlaia. Atenţiona pe cei ce vor sâ-şi încerce ş**J de-a face parte din cei cinci carc * reprezenta judeţul în concsn amintit sâ treacă pe la sediul i pentru a se înscrie şi particij»! concursul de selecţie. Au mai i doar cîteva zile p e n tru Înscria

' L ă s a ţi . la o parte îndoielii* participaţi în număr cît mai n>»rc

- întrecerea de la Sâcilaia.Victor PESCARU,

vineri, 22 septembrie 1995 PAGINA CU TINERIADEVĂRUL!d e O l u l I

iii, la Ciuj-Napoca:

;!MA P R E Z E N T A R E P U B L IC Ă IN T E G R A L Ă ULMULUI " R O S W E L L 1 9 4 7 " D IN E U R O P A;;vărat eveniment în domeniul ozcnologiei va

V luni, 25 septembrie, cu începere de la orele Casa de Cultură a Studenţilor din Ciuj-Napoca.

;tul ozenolog de talie internaţională, Michael ;aan (Germania), va prezenta pentru clujeni,

filmul "ROSWELL 1947” , care redă nrea cadavrelor unor ufonauţi dintr-un OZN

d U jl- 'î . *a data de 2 iu ,ie ’ 9 47 , în a Pr0 P ierc dcII, dc către forţele arm ate am ericane şi crea lor. Filmul, care a stîrnit o controversă

■li, a fost prezentai pentru prima dată, dar într- :!ă scurtă, la Congresul OZN dc la Slieffield din

lri > *

ir,

august 1995, difuzarea lui publică integrală, la Ciuj- Napoca fiind prima din Europa.

M ichael Hessemirian, carc soseşte în România la invitaţia d-lui Cristian Mureşan, realizatorul serialului de televiziune "Incufsiunc în necunoscut”, intenţionează să facă o vizită şi în pădurea iloia - Baciu pentru a sc documenta direct asupra ciudatclor fenomene de aici, studiate deja de echipa de cercctare condusă de dr. Adrian Pătruţ. . - i ■ >

Toţi cei pasionaţi de fenomenul OZN sînteţi aşteptaţi, aşadar, luni, 25 septem brie, la Casa dc C.ultură a Studcntilor! ■ . . . ■ '

te j. iaXi

■ l a u r a lumiimt** ....... .........

A lP -u r înouă’”căsătorie

d e probăa »

|;ele şi ducesa de York jnează să se "recăsătorească jbâ” , se afirmă în ediţia de :ică a revistei "News o f .the

cita tă de AFP şi PRES. "Andrew doreşte să.. Eu îl iubesc şi amîndoi ne

:zăm fetiţele: Deci nu văd nici otiv pentru care nu“m-aş jee la e l" , a afirmat Sarah son. Ducesa de York 7 '

Johnny...

■**

iL ady Di de la Mamaia o l o g r a f i i M.TRIPON

"F erg ie” , dupâ cum o alintă britanicii - ar fi dcclarat unor prieteni că intenţionează să se întoarcă la Sunninghill Park, fosta reşedinţă a cuplului, oferită ca dar de nuntă dc cătrc regină, şi pe care ea a părăsit- o în 1992, cînd s-a despărţit de prinţul Andrew.

LJZ TAYLOR A IEŞIT DIN SPITAL

Actriţa americană Elizabeth Tay­lor a părăsit duminică spitalul unde fusese internată cu trei zile în Urmă pentru tra tarea unei insuficienţe cardiace, inform ează ROM PRES. care citează agenţia Reuter. V edeta,' acum în Vîrstă de 63 de ani; s-a reîn tors la locu in ţa sa din Santa M onica (C alifo rn ia). M edicul a asigurat că ea se află în tr-o bună condiţie psihică şi că nu şi-a pierdut simţul um orului- Deşi Liz Taylor anunţase luna trecu tă că se va . despărţi de cel de-al şaptelea soţ al ei, L arry Fortensky, m uncitor în construcţii, acesta a vizitat-o la spital de mai multe ori. „ :

Se parc câ în ultim a vreine necazurile nu au ocolit răsfăţatul star hollywoodian. După cum şe ştie protagonista unor filme cclebre s-a confruntat în anii din urmă cu numeroase probleme de sănătate, pe fundalul mai m ultor deziluzii sentimentale.

Actorii din ”STAR TREK” pun capăt unei dipute cu

studiourile PARAMOUNTPatru dintre actorii care au jucat

în varianta originală a serialului de televiziune "Star Trek” au pus capăt unei dispute eu studiourile Para­mount, izbucnită cu doi ani în urmă, în legătură cu vînzarea drepturilor de autor - transmit agenţiile Reuter şi ROMPRES. Potrivit cotidianului Los Angeles Times instanţa a hotărît ca reclam anţilor să li se acorde o despăgubire totală de un milion de dolari. în această sumă sînt incluse toate pretenţiile ridicate de cei patru actori în legătu ră cu utilizarea numelor şi înfăţişării lor de către studiourile Paramount.

' întoarcere la esenţial.F o to : Io a n a M O LD O V A N , F o to C lu b , P a la tu l C o p iilo r

M iss Oklahoma a deven it M iss Am ericaîn»”P arad isu l” frum useţii şi

harurilor feminine de la Atlantic City, reprezentanta Oklahomei, Shawntel Smith, a devenit Miss- America, în aceeaşi zi în care împlinea frumoasa vîrstă de 24 de ani, consemnează Reuter şi AFP, citate de ROMPRES. Posesoare a unei diplom e un iversitare , Shawntel, care face parte dintr-o ; bogată fam ilie am ericană, a surclasat-o cu două-puncte pe Emily John Orton, reprezentanta Oregonului, şi le-a depăşit net pe cele lalte o p t ' finaliste ale.

concursului Miss America. Aflat la cea de-a 75-a ediţie a sa, concursul de anul acesta a fost organizat în contextul controversatei probleme privind pîezentarea candidatelor în costume de baie. Deşi glasuri mai pudice’au cerut organizatorilor să nu " prezinte, în direct pe posturile de televiziane, defilarea candidatelor în costume de baie, 79 la sută din cei un milion de telespectatori eare au fost contactaţi; te lefon ic şi-au _ exprimat dorinţa menţinerii acestei probe în cadrul concursului M iss America. Este de menţionat faptul

câ Shawntel a preluat trofeul de la Heather Whitestone, o balerină surdo-mută din Alabama, prima concurentă handicapată care a cîştigat titlul suprem la concursul Miss America de anul trecut. Din r921, cînd a avut loc prima ediţie, concursul pentru decernarea titlu lu i de Miss Am erica s-a transform at, d intr-o -simplă întrecere pe teme estetice, într-o competiţie multidisciplinară, care cere din partea concurentelor nu numai frumuseţe, ci şi inteligentă şi multe alte aptitudini.

Bulgarii în aşteptarea unei "Delegaţii de extraterestrirrFenomenul extraterestrilor nu încetează să

alimenteze imaginaţia bulgarilor, care văd în manifestări legate de aceştia o posibilitate de a fugi d intr-o rea lita te dominată de criza econom ică şi care sîn t din ce în ce mai pasionaţi de acest "subiect tabu, în timpul regim ului com unist” , după cum relatează AFP, citată de ROMPRES.

Aproximativ 3.000 de persoane aii aşteptat, la începutul săptămînii trecute, pe aeroportul din R use, sosirea unei "delegaţii de extraterestri de pe planeta Krissi. Potrivit anunţurilor făcute.de trei prezicători bulgari, extraterestrii, "conduşi de preşedinţii celor două republici” situate pe planeta menţionată, urmau să întreprindă o ultimă tentativă de salvare a Pămîntului de apocalipsul prevăzut pentru anul 1996. Informaţi de presa locală sute de bulgari s-au adunat încă din zorii zilei

pentrii a aştepta, alături de-cei trei prezicători îm brăcaţi în haine com plet bej (presupusa uniform ă a ex tra terestrilo r) aterizarea vizitatorilor cosmici. Dar cei aşteptaţi au lipsit de la întîlnire. Neconflrmarea previziunilor a fost justificată de cei trei prezicători prin faptul că preşedintele bulgar, Jeliu Jelev, nu a fost p rezen t la faţa locului pentru a întîm pină delegafia de pe planeta Krissi.

Fenomenul extraterestrilor - semnalează AFP - a fost luat în considerare şi de către unii militari bulgari. Prevenit de către o prezicătoare în legătură cu trim iterea u n u i-”mesaj al extraterestrilor, conţinînd informaţii cu privire la trecutul, prezentul şi viitorul umanităţii”, între decembrie 1990 şi noiembrie 1992, Statul Ma­jo r al armatei bulgare a trimis şapte ofiţeri în satul Tsarichina, situaţ la 30 de kilometri de Sofia, pentru a săpa un culoar subteran în formă

de spirală, în tr-o stîncă dură, p o tr iv it instrucţiunilor date de forţa extraterestră. Lucrarea realizată într-un secret absolut, a fost descoperită de presă, care l-a determinat pe ministrul armatei să ia măsuri pentru a o opri, acuzîndu-i totodată pe iniţiatori de ” 0 naivitate inacceptabilă”. P e lîngă fascinăţia pentru extraterestri însă, o nouă atracţie pentru bulgari o reprezintă bioenergetica. A stfel, în iu lie a .c ., re jatează AFP, o fe tiţă suferind de pareză cerebrală a fost înapoiată moartă părinţilor, după ce a fost supusă timp de mai m ulte luni unui tratam ent executat de o persoană "extrasensibilă”.

Atracţia pentru supranatural se manifestă şi în sînul in te lec tua lită ţii bulgare. R um iara, de profesie biolog,\ f la t în şomaj, şi-a cheltuit toate econom iile pentru a "distruge magia neagră” căreia i-ar fi căzut victimă, potrivit "explicaţiilor” unei prezicătoare.

gina realizată*

O F - U LS IU D E N IU L U I

Sînt fericită. Mă număr printre miile de studenţi ale acestui oraş. Ca oricare, mi-am făcut planuri

( B l u e j e a n s C j u î P )

pentru această vacanţă de vară. Mi- am propus să merg să visez pe ţărm de mare, să hoinăresc pe cărări de m unte, sâ poposesc într-un loc minunat. Dar toate acestea au rămas doar nişte vise. Pentru cei mai mulţi dintre studenţi visele nu pot deveni

realitate atît timp cît ei nu au bani. Pot doar să spere că se va împlini tot ceea ce şi-au propus într^o-altă vacanţă. Şi ce rezolvă cu speranţele? Pentru ca speran ţele să devină certitudini încotro să pornească? -

în trebări de genul: Cine sînt studenţii de astăzi? C are sînt

doleanţele lor? Au nevoie de un sprijin material? Ce şanse li se oferă? - s-au pus de nenumărate ori. Şi se voţ_mai punţ. Dar, ne întrebăm: de la cine şi cînd vor primi un răspuns. “

G e o rg ia n a C H ITTA

IEATLES: O A FA C ER E CARE IN T IN U Ă S Ă A D U C Ă B A N I

r

25 d c a n i de la d ispariţia :ai, u ltim ii trei B eatles iâ să facă avere din vînzarea ■'x album e, situîndu-se pe locul

I .ia în lre artiştii cei mai bine din S ta te le Unite - relatează

i- m agazin "Forbes" citată de :Ie D P A şi ROMPRES. în e n tu l lum ii show-business- ? au l M cC artney, G eorge cn s i R in g o Starr nu sînt

devansaţi decît de cineastul Steven Spielberg şi de prezentatoarea de

^televiziune Oprah Winfrey. Cei trei muzicieni ar trebui să încaseze anul acesta din vînzarea album elor, la care se adaugă un con trac t cu

, televiziunea în valoare de 75 dc milioane dc dolari, aproximativ 130 dc milioane dc dolari. Spielberg, cu a lju i "Jurassic Park”, ar urma să-şi ro tunjească averea cu încă 285

I m ilioane . de dolari, în timp ce O prah W infrey

, | poate conta pe , | 146,146 milioane

de dolari. în clasa-V *! meniul realizat de

revista "Forbes”, grupul R olling

Stones ocupă locul al patrulea, cu un venit de 121 milioane de dolari în perioada 1994-1995. Ei sînt urm aţi de g rupul Eagles (95 m ilioane), de m agicianul David C oppcrficld (81 m ilioane) şi de, grupul Pink Floyd (70 de milioane). Michael Jackson, cu 67 milioane de dolari, se află pe locul al optulea.

If__________________ ;_____________

Album rock în favoarea B osn iei

Albumul "Help”, înregistrat într-un timp record de unele dintre cele mai celebre grupuri şi artişti rock din Marea Britanie în folosul copiilor bosniaci, a realizat deja încasări în valoare de 2 milioane lire sterline (3 milioane dolari) de la lansarea sa sîmbătâ trecută, au anunţat promotorii săi, citaţi de AFP şi ROMPRES.

Albumul, care numără 20 de titluri ale grupurilor-vedete'cum ar fi: Oasis, Blur, Suede, Massive Attack, The Manie, Street Preachcrs, Radiohcad, şi a fostului Beatles Paul McCartney, a fost vîndut în 71.000 de exemplare în ziua lansării. Banii vor fi folosiţi pentru diverse proiecte ale organizaţiei britanice de caritate War Child. Printre acestea figurează un spital mobil lă Banja Luka, o brutărie mobilsfla Mostar şi darea în folosinţă a unui serviciu de sănătate tip - Mama şi copilul” la Travnik, unde se găsesc numeroşi refugiaţi provenind din enclava bosniacă Srebenica.

Retrospectivă:

P R E M I I L E

V A C A N Ţ E I

- Palatul Copiilor din Ciuj-Napoca şi cluburile copiilor şi elevilor din ju d e ţ au partic ipa t, pe perioada vacantei de vară, cu echipaje cîştigătoare ale fazelor judefene, la mai m ulte concursuri naţionale organizate de Ministerul Învătămînt- ului - Direcţia activităţi extraşcolare şi facilităţi pentru elevi: aeromodele şi rachetom odele, navomodele şi automodele, karturi şi radiotelegra- fie şi radiogoniometrie, construcţii e lec tron ice, inventică, orientare sportivă, . artă fo tografică şi cinematografică. Concurenţii clujeni au obţinut: un loc I (titlul de cam­pion na(ional) şi două locuri II la concursul de karturi (Tg. Secuiesc); două locuri I la concursul de navom odele (Amara); un loc I la concursul de o rientare sportivă (Poiana Pinului); un loc I, un loc II şi un loc III la concursul de artă fo tografică; M arele Prem iu al Festivalului de artă cinematografică, două locuri I,-un loc III şi Premiul special pentru coloana sonoră la acelaşi festival (Tg. M urei). R ezultate foarte bune au fost ob)inute şi la concursurile de aerom odele şi rachetom odele ,, autom odele, radiotelegrafie şi radiogoniometrie.

Palatul Copiilor din Ciuj-Napoca a organizat două expediţii şcolare - una la Padiş, de iniţiere în speologie şi alpinism, cealaltă nautică, în Delta Dunării - Marca Neagră - precum şi cinci serii dc tabără şi cantonament la Muntele Bâişorii şi două scrii de cantonament la mare cu sportivii de la CSS "Pioneer” - secţia schi alpin înccpători, avansaţi şi performantă. Serii de tabără au fost organizate şt de cluburile copiilor din Turda (lâ Căpuş) şi Dej (Sîngeorz Băi).

A D E V A R U L d e O l u i

- ECONOMIA vineri, 22 septembrie 1995 f

La Gherla, privatizaţii s-au asocUN u trebu ie să ne ascundem

n iciodată după deget, ci se im pune să accep tăm că din Decembrie 1989 tot mai mulţi au fost do rn ici să păşească pe cărările îmbogăţirii. Chiar şi într- un orăşel de provincie cum este G herla, în ultim ii cinci ani au

, apărut su te de com ercianţi cu suflet de privatizat, care se întrec ca în tr-o cursă lungă pe complicatul drum al economiei de piaţă. Unii se aleg cu beneficii, alţii cu pierderi. Numai în Gherla au apăru t peste 'noap te 400 de agenţi economici privaţi, dintre care unii au dat deja de b u c lu c .,

P en tru a ev ita consecin ţele

negative ale privatizării, un grup de oameni de afaceri din localitate, a în fiin ţa t z ile le trecu te A sociaţia pa tron ilo r din o raşu l G herla. Preşedintele acestei asociaţii nu este a ltu l decît patronul ŞC ”M onde- Olimp” , o unitate care se respectă, şi care şi-a cîştigat un binemeritat loc în ierartlia unităţilor privatizate din urbea de pe Valea Someşului Mic. A sociaţia gherleană num ără în p rezen t doar 28 de m em bri, dar numărul celor care se înscriu în acest grup oiganizat al patronilor localnici va creşte p robab il în perioada' imediat următoare. Scopul declarat a l ac tiv ită ţilo r o rgan iza to rice desfăsurate de ei este acela 3e a

oferi tu tu ro r în t r e p r i n ^ . gherleni un cadru juridic t j 1' apărarea intereselor şi <w *■-celor care s-au înscris în asocia ţie . A m asistat şj p rim a în tîln ire iniţiat-01 A sociaţia patronilor dij 0 < Gherla. într-adevăr, întrep^ torii particulari din locali multe probleme, întîrnpictâ greutăţi. Cei care au păşit j p rivatizare doresc să aibj lib e rta te a şi dreptul de, h o tă r îr i şi deciz ii în anw îm prejurări. Este de fapts<J' p rincipal.a l întregii activjţj

- noii asociaţii înfiintate., S Z E K E L Y Csaba

Lanuri întinse de floarea soarelui aşteaptă, să fie recoltate. Se anunţă o producţie buni care ne îndeamnă să sperăm că, în lunile viitoare uleiul nu se va scumpL

F o to : N .P E T C U

Preţuri pentru sămînţa de grîu şi orz

Condiţii*

sanitar-veterinare pentru importul

produselor de origine animală

Pentru admiterea la import a produselor de origine animală se stabilesc o serie de condiţii sanitar-veterinare. A stfel, importul de produse alimentare şi nealimentare de origine animală, al furajelor şi al altor materiale care pot fi purtătoare de contagiu se poate efectua numai din ţări care conferă garanţii asupra situaţiei epizoolologice prin tra ta tive bilaterale între au torită ţile sanitar-veterinare sau sîn t recunoscute de către organisme veterinare internaţionale. Importul de produse alimentare se poate realiza numai din unităţi autorizate de către autoritatea san itar-veterinară a ţă rii exportatoare şi, după caz, agreate de partea- rom ână, prin deplasarea la fala locului â specialiştilor Direcţiei generale sanitar-veterinare din Ministerul A griculturii şi A lim entaţiei. Cheltuielile ocazionate de aceste activităţi se suportă din bugetul ministerului, pentru relaţiile în care este angrenat statul român, iar pentru celelalte situaţii - de către societăţile com erciale interesate. In ceea ce priveşte vechimea produselor, pentru admiterea la import a acestora se stabilesc condiţii de vechime, care trebuie, obligatoriu , respectate. Pentru carne, vechimca stabilită este condiţionată de asigurarea tem peraturii de. conservare a

'acesteia, dc min. 18 grjdc Cel- sius. Pentru alte produse alimentare dc origine animală, la intrarea în ţară, vechimea aces­tora nu poate depăşi 1/3 din termenul dc valabilitate stabilit dc reglementările ţării de origine, termen care trebuie să fie înscris pc ambalajul intim şi dc trans­port. în plus, sc impune şi respectarea unor condiţii fizico- chimicc şi, respectiv, microbio- Iogicc.Produsclc care îndeplinesc condiţii dc vccbimc, dar carc nu sc încadrează în parametrii de prospeţime şi microbiologici se resping dc la im port sau se confiscă şi sc transform ă în făinuri proteice furajere. Cheltuielile ocazionate de aceste operafiuni sc suportă de către importator.

Prin norme metodologice, stabilite la sfîrşitul lunii trecute de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerul finanţelor, s-au aprobat preţurile pentru sămînţa de grîu şi orz certificată şi tratată, livrată producătorilor agricoli indiv iduali şi asociaţiilo r agricole organizate potrivit Legii n r .l8/1991 şi Legii

nr.36/1991. Acestea sînt următoarele: la grîu categoria elită t 315 lei şi înmulţirea I - 275 lei, iar la orz categoria elită - 225 lei şi înmulţirea I - 205 lei.

Amintim celor interesaţi că, prin Ordonanţa nr.22/ 1995, grîul şi oizirl sînt scutite de plata TVA.

In actualitate -T ra ta m e n tu l s e m in ţe lo r

c e re a le lo r de "toam năLa cultura grîului, cele mai mari pagube le-a produs

mălura comună (T illetia spp), iar la orz şi orzoaica tăciunele zburătoisţU stilago nuda), dar în afară de - aceste boli âu apărut şi au provocat, pagube, mai mari sau mai mici, şi alte boli care s-au* manifestat pe frunze, pe pai şi spic. A ceste bo li, care pe lîngă reducerea : can tita tivă a producţie i provoacă şi dep recierea * calitativă a produselor (reducerea cantitativă şi calitativă a glutenului/lin grîu, reducerea germinaţiei la orzoaica pentru bere, şiştavirea boabelor etc.), majoritatea se transmit prin bob sau prin sol. De asemenea unele boli (mălura) are originea de pe bob, iar altele (tăciunele, septorioze ete=) din bob.

Din această cauză, tratarea seminţei trebuie făcută cu un pesticid sistemic, care odată cu germinaţia, pă­trunde în săminfă şi îl apără pe dinăuntru combătînd atît bolile cu origine de pe sămînţă, cît şi din interiorul acestora. Astfel de substanţe de tratat sînt: VITA VAX (2,0-2,5 kg la l / t sămînţă), RAXIL 2,5 (1.5 kg/tonă),. BENIT U-4,75 (2 kg /t), PRELUDE (1,5 -2,0 kg/t), TIRAMET (3kg/t), TIRAMETOX (3kg/t), VITALIN (3kg/t), VTNCIT P (2 kg/t) şi altele.

Cheltuielile tratării seminţei pentru 1 ha de cultură variază între 15 mii şi 40 mii lei, sumă care reprezintă 0,5% - 2,0% din cheltu ie lile to ta le de înfiin ţare a culturii. Deci nu este voie să facem economii la această verigă tehnologică, a ltfe l putem risca pierderi de producţie de peste 50-60%, la care se adaugă şi faptul că producţia infestată nu este aptă pentru alimentaţia umană şi nici pentru furajarea animalelor, fiind toxic. T ot a ic i atragem atenţia producătorilor agricoli că asemenea substanţe necesare pentru tratarea seminţelor să le procure numai de la societăţi com erciale sau persoane autorizate în ambalaje originale, sigilate, etichetate cu modul de folosinţă. Prin aprovizionare de la com ercianţi ocazionali riscaţi să procuraţi substanţe necorespunzătoare, falsificate etc. greşeală*

care nu se mai poate repara dacă sămînţa a ajuns în pămînt şi rezultatul se vede abia la recoltare.. Inspecto ra tu l pentru p ro tec ţia p lan te lo r Cluj

împreună cu Direcţia Generală pentru Agricultură a judeţului Cluj a rezolvat ea aceste substanţe să ajungă la nivelul comunelor la camerele agricole.

De asemenea trebuie ştiut, în această toamnă, datorită rezervei mari de boli nu este perm isă însămînţarea cerealelor păioase cu sămînţă netratată, şi mai ales că statul subvenţionează tratarea seminţei şi uşurează procurarea ei atît prin plata cu bani, cît şi prin schimb cu acelaşi produs. Astfel la grîu pentru 1 kg sămînţă tratată din categoria biologică elită şe predă la bază 1,310 kg grîu de consum, ia r pentru 1 kg grîu II se predă 1,150 kg grîu de consum.

O altă problemă acută a producătorilor de cereale este păstrarea în bune condiţii a produselor.

La cereale boabe cel mai frecvent se întîlnesc ca dăunători gărgăriţele şi moliile. Combaterea acestor dăunători se realizează cu diferite substanţe chimice autorizate în acest scop ca: RELDAN 2E-CE (10 m l/ t); K 'OTHRINE GRAIN sau K 'O B IO L (10 m l/t sămînţă). Aceste substanţe se dizolvă în cantitate mică de apă (0,75-1,5 l/t) şi se pulverizează în masa de sem inţe. La fo losirea substanţei RELDAN 2E se recomandă acoperirea produsului tratat cu folie sau prelată cca 2 zile, iar după 14 zile produsul poate fi utilizat Odată cu dezinsecţia produselor este obligatoriu şi dezinsectizarea încăperii, a vaselor de depozitare, a sacilor precum şi a împrejurimilor.

Dintre pesticidele amintite mai sus (RAXIL în cutii de 150 grame pentru 100 kg sămînţă la preţul de 6500 lei şl RELDAN în fiole de 10 ml pentru 1000 kg produs la'530 lei/fiolă) se pot procura de la Inspectoratul pentru protecţia plantelor Cluj, str. Fagului nr.17, precum şi de la toate centrele şi subcentrele din judeţul Cluj.

Grîul din 1996:măsuri pentru o producţi

de calitate (V)în procesu l de cunoaştere a

fenom enelor econom ice, ecologice şi soc ia l-po litice , abordările sistem atice au o vechime cu ceva mai m ică de 5’ decenii. Ele s-au dezvoltat odată cu revo lu ţia ş tiin ţifică • şi tehnologică, concom iten t cu apariţia u n o r’ noi ram uri a le ‘ matematicii, care la rîndul lor/au generat o serie de noi ştiinţe de graniţă, cum ar fi: cibernetica, informatica, automatica, ingineria:: genetică, ecologia etc. Drumul sinuos al cunoaşterii a fost favorizat, într-o formă accelerată, de ex traordinara dezvo ltare a tehnicii de calcul. Astfel, a apărut posibilitatea ca omcnirea să poată vehicula, interpreta şi stoca, un volum impresionant de informaţii, într-un timp extrem de scurt, în com paraţie cu perform anţele creierului umani în acest fel, â crescut capacitatea om ului, de analiză şi sinteză, de sim ulare logico-matelnatică, a unor scenarii în care să poată fi urm ărite in teracţiun ile , . d inam ica şi alternativele posibile din orice sistem , indifer.ent de num ărul componentelor care participă în joc.

Pentru prim a dată, în istoria fiinţei umane a putut fi conturată o v iziune in teg ratoare nouă, globală, menită să prelungească m ult capacita tea aceste ia de prognozare, p rogram are, avertizare şi proiectare.

S-a în ţe les , în sf îrş it, că în . univers, în natură ca şi ' în

societatea omenească, exis reţea infinită de relaţii, de pun legă tu ră în tre diferit evenimente, fenomene şi proc

.care ne.înconjoară zilnic şr deşi par aparent întîmplătoaj disparate, se leagă între ele i] diferite moduri dinamice, de; unele d e a l t e le , in difere jl mărimea şi ponderea lor Ia in inent dat, avînd la bază proprii m atem atice , comune, conturează deja anumite leg ob iec tiv e , proprii tuti sistem elor, care pot face sch de materie, energie şi inform; cu to a te ce le la lte sisteme natură (biologice, fizice, clin so c ia l-p o litic e , religio semantice etc.)

E ste sig u r că în viiti apropiat, aceste legităţi obiec în că in su fic ien t cunoscut' aplicate, vo r provoca în via; a c tiv ita tea umană, mut semnificative.

în concluzie, în toate sister organizate după o anumită ier* (sistem planetar, sistem f continental, naţional, econoi agricol, sistemul culturii gr11 sistem ul parazit plantă-g*1 o rice evenim ent, fenoaie» p ro ces , nu poate ave* independenţă absolută, pi*1'01 un m om ent dat, să exefclt influenţă pozitivă sau nega*1' ambele sensuri, fie de la sisl£ ierarhic superior spre cel ®al ferior, fie în sens invers.

V ic to r TĂTAR1

în u ltim ele z ile atn p rim it la redacţie mâi m ulte sem nale care atrag atenţia asupra nerespectării. tinor drepturi ale persoanelor fizice cărora li s-a stab ilit calitatea de acţionar în temeiul a rt 36 din Legea nr.18/1991. Terenurile agricole ale acestora se află în patrim oniu l reg iilo r autonom e cu ac tiv ita te agricolă, institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă.

Ferma Berind deţine o pondere însemnată în realizarea producţiei vegetale a S.C.”Zoofruct” Baciu. Aici au existat în cultură 90 ha cu grîu , 23 ha cu orzoaică şi altele. Producţiile de cereale au fost bune, în raport cu condiţiile pedoclimatice ale zonei. La grîu , de p ildă, s-au . obţinut peste 4000 kg la hectar.

Pînă aici, toate bune. Societatea are însă un număr mare de acţionari. După recoltare, aceştia şi-au cerut drepturile, stabilite clar prin Legea nr.4 8. Pentru a nu ex ista nici un dubiu, reproducem cîteva articole d in legea am in tită . A rtico lu l 1

Conflicte evitabileprevede următoarele: "Societăţile com erciale pe acţiuni cu capital majoritar de stat, înfiinţate în baza Legii nr. 15/1990, vor asigura ca persoanele fizice cărora li s-a stabilit calita tea de ac ţionar, pe lîngă dividendele cuvenite potrivit legii şi produse agricole sau bani, la opţiunea scrisă a acestora.

Drepturile constînd în produse agricole vor reprezenta echivalentul valorii a cel puţin 600 kg grîu STAS pe hectar, cu reprezentarea corespunzătoare în cheltu ielile societăţii comerciale respective”. în a r t 3, aliniatul 2, această precizare este detaliată: "Începînd cu anul 1994, persoanele prevăzute la aliniatul 1 vor primi cantitatea de cel puţin 600 kg grîu STAS pe hectar sau 'a lte produse agricole în echivalent sau contravaloarea aces­tora” .

J i

A cţionarii S.C.” Zoofruct” din Mihăieşti şi Berind nu au primit grîu.

. G rîul reco lta t a fost depozitat la ferma zootehnică din Berind. Fără eforturi prea m ari, drep turile cuvenite ac ţionarilo r puteau fi onorate şi toată lumtfa ar fi fost mulţumită.

”Numai în Mihăieşti sînt în cauză 40-50 de oam eni a căror nemulţumire era să degenereze în brutalităţi, ne spunea acţionarul Ioan Mocanu. Acest fapt este explicabil dacă avem în vedere că, anul trecut, s-au distribuit 300 kg de grîu pentru- 1 hectar, cu promisiunea că restul va fi dat ulterior. Dar cu atît am rămas şi cu un sac de promisiuni. Acum este mai rău: n-am primit nici măcar un bob! D in păcate , s în t mulţi oam eni care nu au altă sursă de existenţă. N em ulţum irile nu se opresc aici, însă. Era normal ca la

începerea recoltării şi la măsurarea reco lte i să fie p rezen ţi şi reprezentanţii acţionarilor. Dăr.n-a fost acolo nici unul, ceea ce naşte semne de întrebare asupra evaluării corecte a producţiei obţinute.”

Sînt cîteva aspecte care nu corespund unui m od firesc de onorare a obligaţiilor legale. De ce s-au complicat lucrurile, cînd acestea puteau fi rezolvate mult mai simplu şi operativ, evitînd conflicte care nu folosesc nimănui?

• •**Dintr-o convorbire pe care am

avu t-o cu d l ing. H orea C etean, directorul S.C "Zoofruct” Baciu am reţinut cîteva aspecte. De mai mulţi ani, societatea comercială din Baciu se confruntă cu mari greutăţi, atît subiective, cît şi obiective, pe care spaţiul nu ne permite să le prezentăm pe larg. Şi în această vară, a trebuit să se acopere cheltuieli, făcute încă . acum doi an i, cu toate dobînzile aferente. Nu este puţin şi situaţia c ritică se, m enţine, ech ilib rarea

acestei unităţi, repunerea ei F de plutire fiind o chestiime fc S-au făcut însă eforturi pejj? distribui acţionarilor cîte 5$ grîu . în acest scop, la Berind s-au adus 3 vagoane <■ cum părat, care a începu'■ rep a rtiza t oamenilor. 0 recoltarea şi valorificarea & oamenii vor primi diferedţ^ ' Nu ştim încă dacă aceasta •

îi mulţumeşte sau nu pe ac!f( D in păcate, stări divergeţi, relatată mai sus, se pot înţî^.. m ulte lo c a lită ţi. ale ju . Situaţiile financiare dificil*1, se află unele societăţi cotne^ capital majoritar de stat, ju s tif ic a tă a acţionarilor^ obţine in tegral drepturile, încetineala, indiferenţa sau b1 v în tre ţin o atmosferă ÎI>C1 provoacă nemujţumiri.

vineri, 22 septembrie 199S EVENIMENT ADEVĂRUL. Id e C B m |

°ri! I

ide Ia Biroul jsă al poliţiei

Ooj4)ra Jtio?!ate r•Bill t i

jitij ca "rezo lvare de• La poliţia municipiului vca s-a prezentat Gabor iIC a reclamat că a fost .jcitîlhârii. Un individ stf a deposedat-o prin j; o sacoşă în care avea 12 je lei proveniţi dintr-un ilutar. Poliţia a reuşit să- ;:e pe autorul faptei în Iii Rostaş Radu (35 ani) jj Viişoara, necăsătorit, jpii minori. Din cercetări câin 10 septembrie a.c.,

i-a întîlnit cu victim a în ici noastre şi i-a cerut şă- siima de 7000 de mărci pe îjrumutase cu camătă încă 1993. Pentru a "negocia", a invitat la un cumnat al

!,îu înţeles cu "cămătarul” ad şi cum îi va restitui jiul. Au băut împreună o votcă, după care au plecat Bică "afacere" împreună, jind prea "grea" G.S. l-a■ bulibaşa Radu să-i ducă ita bani. La un moment dat profitînd de neatenţia (dispărut prin mulţime cudus cu ei tocmai la ...

e'(tunde a dat "firfiricii” lui hei, căruia îi datora suma îde mărci, In contul cărora mnetase autoturismul lui Poliţia 1-ă "prezentat"

iii, care a dispus cercetarea j Radu în stare de libertate :frac(iuneâ de furt în dauna privat. /; ' - -i|i de buzunare prinsă în :tPoliţiştii de la sectorul buzunare" au prins în fla- t renumita hoaţă Hideg (37 ani) din Prundul ■i,jud. B istriţa Năsăud, imamă a 4 copii minori, cu ■ate penale, fără ocupaţie, iceputul lunii septembrie ist cercetată în stare de ude Poliţia m unicipiului îoca, pentru comiterea a 5 i poşete, sacoşe, plase sau■ Acum 3 zile a fost prinsă iî« timp ce "opera" la o SC din oraş. S-a stabilit că ■aii în cîteva zile 7 furturi "ii cetăţeni "gură cască" în :uorbănci şi agenţii CEC, «ta sustras suma de 9,5 !fci. De această dată a fost i preventiv, urm înd sâ ‘ftnal pentru aceste furturi.foile MOLDOVAN

A lo , B u cu re ş tii? A ic i . . . p ro v in c ia ,Fudulie "nevoie mare" să fii poliţist de capitală. De parcă acolo, în

Bucureşti se face altfel de poliţie ca în restul ţării.în altă ordine de idei, Inspectoratul de Poliţie Cluj se aflăcam la al

cincilea control pe toate liniile de muncă, control efectuat de o comisie din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei şi a Direcţiilor de Poliţie Bucureşti. Or fi ei supăraţi pe clujeni pe chestia cu Caritas-ul, dar vorba aceea: "Ce are bascula cu prefectura?". Oricum răzbunarea este arma

ţ . . ştim noi cui. Dar să revenim. Scopul acestui control este verificarea activităţii tuturor compartimentelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie Cluj, dar ceea ce se urmăreşte cu adevărat sînt schimbări majore la nivelul şefilor de servicii şi chiar a domnului inspector şef Victor Mărincaş. Zvourile spun că se aşteaptă în locul dînsului un judiciarist din Bucureşti. Nu sîntem noi în măsură sâ comentăm schimbările preconizate, ci poate doar metodele de lucru ale comisiei de control. în opinia lor, la Cluj

nu s-a făcut nimic bun, s-au pus în evidenţă doar aspecfele negative ale activităţii poliţiştilor clujeni şi e păcat, pentru că toată lumea ştie că s- au făcut şi o grămadă de lucruri bune. - .' Să mai amintim de faptul că poliţiştii bireureşteni beneficiază de

facilităţi de care orice poliţist clujean aflat în Bucureşti nu beneficiază 'sub nici o formă? .

/ C r is t ia n B A R A

Ultima oră! Concurenţa pentru scaunul domnului M ărincaş este de trei pe un loc. Primul, aşa cum am spus, este un judiciarist din Bucureşti, al doilea un misterios personaj din Bistriţa, iar al treilea este dl colonel Dumitraş din J.P.J. Zalâu.. Mor de ciudă localnicii, în afară de dl colonel Ion Moldovan, primul vizat.

C a r o s a b i l - ...

Ceva ce n-a văzut ...ClujulUn accident rutier de o violenţă

cum rar se vede pe şoselele noastre a avut loc ieri la ora 6,45, în zona restaurantului "Caracatiţa" aflat la ieşirea din Cluj, după nodul "N". , Momentan, cele trei victime care au rezultat în urma accidentului, efectiv printr-un miracol trăiesc, dar starea lor este critică şi este foarte probabil că vor apărea Schimbări nefaste în ceea ce priveşte starea lor de sănăta- te. Ce s-a întîmplat? Autotrenul B- 07-PLP circu la regulam entar pe d irecţia O radea-C luj, moment în care încetineşte în vederea opririi.. Acelaşi.lucru îl face şi Dacia 1310, înm atricu la tă cu num ărul 6-CJ- 5464. în schimb, a treia maşină din coloană, autocamionul BH-01 -NTB, condus de Erdely Istvan Josef, de 24 de an i, din loca lita tea V iişoara, judeţul Bihor, ignorînd regulile cu privire la d istanţa regulamentară din tre -autovehicule, in tră în autoturismul Dacia, transformîn- du-1 în tr-o grăm adă d,e fiare, făcîndu-1 sandviş între cele două auto trenuri. Au fost accidentaţi Cristian Cheregi, 22 ani din Gilău,

• şoferul m aşinii, sora sa Cristina Cheregi, 17 ani şi Vasile Iliescu, 27

v ani, din Cluj-Napoca. Vom reveni cu amănunte, C. BARA

Aderarea ţărilor din estul Europei

fâ, Uniunea Europeană pînă în anul 2000 pare "nerealistă"

(Bruxelles, R om pres) Aderarea a circa zece state din Europa de Est la Uniunea Europeană pînă în anul 2000 pare a reprezenta "un obiectiv din ce în ce mai nerealist", au esti­mat o serie de surse comunitare din Bruxelles, evocate.de France Presse.

Potrivit amplului comentariu pe această tem ă d ifuzat de AFP, obstacolele pentru intrarea rapidă a celor zece candidate est-europene la integrarea în Uniunea Europeană (Ungaria, Republica Cehă, Polonia,: S lovacia,' R om ânia, .Bulgaria', L ituan ia , L e ton ia , E stonia şi Slovenia, ordinea aparţinînd agenţiei de presă c ita te ) sîn t,în tr-adevăr, im portante: adaptarea la politica agricolă comună, im pactul asupra fondurilo r de a ju to r structural,

creşterea substanţială a bugetului com unitar, fără a include aici şi problemele de ordin practic pe care le-ar impune funcţionarea unei UE avînd între 25 şi 27 de membri.

Cancelarul Germaniei, Helmuth Kohl, a dat asigurări Poloniei, în cursul unei recente vizite în această ţară, că are în continuare în vedere ideea unei aderări a Varşoviei la UE în pragul anului 2000, cu tot scepticismul crescînd manifestat în unele medii comunitare în legătură cu această datâ. Dar, în opinia a numeroşi com isari europeni şi a; multora dintre statele membre ale Uniunii Europene, respectarea unei asem enea date-lim ită , prom ise ţărilor din Est la Summit-ul UE de. la Essen, din decembrie 1994, pare din ce în ce mai difîcilă.Problemele rid icate de aderarea ţărilo r din Europa de Est afectează în princi­pal, potrivit comentatorului AFP,' două din politicile fundamentale ale UE, care privesc circă 82 la sută din bugetul comunitar. Politica agricolă comună, care absoarbe circa 4? la sută din cheltu ielile europene şi ajutoarele structurale pentru ţările şi regiunile defavorizate din cadrul Uniunii, care reprezintă 33 la sutâ din bugetul comunitar. -

N O - M I ÎM PAC H ETAŢI

M A R F A , O D U C S O Ţ I 5

D e se n d e Virgil TOMULEŢ

HOţUld e ... oglinzi

Viaţa; această mare trecere, cum o numeşte poetul, ne oferă uneori surprize care parcă sfidează legile firii. în ziua de astăzi tîlhăria şi hoţia se află la drumul mare, să nu mai vorbim dc creşterea alarmantă a numărului celor, care ajung la săvîrşirea unor fapte antisociale. Se fură orice, de la ac pînă la maşini. Printre obiectele găsite de poliţişti la domiciliul infractorilor se află şi oglinzile maşinilor. Mulţi oameni ajung să colecţioneze astfel de obiecte, probabil pentru a-şi vedea adevărata lor faţă.

Din această categorie de hoţi face parte şi clujeanul în vîrstă de 41 de ani (deci om serios), Lazăr Lucian, recidivist în materie. Fiind şomer şi rămas fară bani, s-a apucat dc furtul pieselor de schimb de la maşini. într-o zi avînd chef de "şutit" şi folosind o şurubelniţă, a sustras o oglindă retrovizoare din partea stîngă a autodubei ŢVECO parcată pe strada Petru Maior din Cluj-Napoca. Valoarea oglinzii furate este de 75.000 lei. Pentru furt calificat în dauna avutului personal, Lucian Lazăr a fost arestat şi dus în penitenciar, unde, oricum, nu are nevoie de oglindă retrovizoare. Eventual, pentru "revizuirea" faptelor comise.

Mai nou şi oglinzile au ajuns obiecte valoroase. Hoţii nu mai au preferinţe, numai bani să4asă.

S Z . C s.

Dosarul Bankcoop

Perta Vasile este cercetat în stare de libertate!

Persoana fizică care a săvîrşit- o infracţiune trebuie cercetată în stare de arest sau libertate? - iată una din problemele gingaşe ale justiţiei. Prin încheierea penală nr. 134 din 15 mai 1995, Tribunalul din. C luj-N apoca a adm is sesizarea Parchetului şi a dispus prelungirea duratei arestării pre­ventive a învinuitului Perţa Vasi­le, deţinut în arestul Inspectoratu­lui de poliţie din Cluj-Napoca. Obiectul cercetării îl constituie in fracţiunea de luare de m ită pedepsită de lege cu închisoare de

la 3 la 10 ani. în motivarea hotărîrii sale, Tribunalul învederează faptul că cerce tă rile sîn t în curs de desfăşurare a tît la Bankcoop din Cluj-Napoca cît şi la alte filiale din ţară, iar în faza iniţială s-a stabilit că a acordat SC Agropicoti SRL Cluj_ în condiţii d iscu tab ile credite în valoare de 2 .569.000.000 lei. Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea imputată este mai mare de 2 ani şi lăsarea în liberta te 'a învinuitului ar putea produce pericol pentru ordinea publică.

N em ulţum it de acest verdict, -învinuitul a declarat recurs şi dosarul a fost transferat Curţii de apel din C luj-N apoca spre com petentă

soluţionare. Completul de judecată al acestei instanţe a exprimat un punct de vedere d iferit de al T ribunalului. în cauză ,- sc m enţionează, în decizie '- s-a procedat la ascultarea inculpatului, persoanelor care au denunţat fapta şi a martorilor. S-au verificat, de asemenea, depunerile de la "Caritas” precum şi actele de acordare a creditului numitului Roşianu Aurel.

în perioada care a trecu t după luarea măsurii arestării, nu au fost adm inistrate alte probe, în afara audierii inculpatului. împrejurarea că se fac cercetări şi pentru alte fapte nu poate constitu i tem ei pentru prelungirea arestării din moment ce

nu s-a porn it p rocesu l pena l şi pentru aceste faptei Deşi s-a scurs o perioadă însem nată de tim p, se ezită în tocm irea rech iz ito riu lu i, căutîndu-se alte învinuiri.

Neadministrîndu-se.nici o probă ! timp de 30 de zile, se nasc îndoieli în legătură cu legalitatea arestării, învinuitul are dom iciliul stabil în Cluj-Napoca şi nu există temerea că va săvîrşi a lte fapte penale . în temeiul acestor considerente, Curtea a admis recursul învinuitului şi a dispus ca cercetările să continue în stare de libertate. Controversele cre­ate în tre cele două instan ţe au o explicaţie; re ţinerea şi a restarea preventivă sînt măsuri procedurale

extrem de riguroase. Condiţia cea mai importantă nu este aceea care pretinde pentru fapta săvîrşită o pedeapsă m ai m are de 2 ani. înainte de a dispune arestarea, o rganul de urm ărire penală trebu ie să fie în posesia unor date, probe, elemente, acte, de care sâ se poată ^folosi în con turarea unei stări de fapt. A ceste probe, elem ente, a c te ,1 care nu contrazic princip iu l prezumţiei de vinovăţie, trebuie evaluate de aşa manieră îneît să limpezească într-un fel sau altul lucrurile. -

Prelungirea arestării preventive care porneşte de la prem ize nesigure, incerte,- nu reuşeşte să convingă instanţele şi îşi pierde eficacitatea.

J u r i s t Io n G HERCIOIU

data de 22 septembrie vînzarea de maşini în "Oser" este interzisă. Atenţie, decii~\

Bumerang • Bumerang • Bumerang*•în tro lc ib u su l n r.3 s-a

comis un furt de buzunare. La alarma victimei, hoţul a forţat uşa, sărind din mers. Pasagerii, intrigaţi de calmul victimei, care nu-1 urmărea pe hoţ, au Întrebat: "De ce, domnule, nu vrei să-l prinzi?’ Replică englezească: "N-are nici un rost. în portmoneu aveam doar cîteva liîrtii fară valoare. De ce să mă înjure in faţă?!"

•Un p ro p r ie ta r de autoturism a reclamat furtul prclaţei de pe maşină. I s-a spus că nu au fost relevate amprente pe caroserie. Era culmea! Găsea altă mănuşă mai bună decît prelata?' *Un şofer întreabă pe poliţist dacă în Cluj-N apoca este Interesă claxonarea. "Dar de ce

vă interesează?”, zice poliţistul obişnuit cu "liberalizarea" circulaţiei. "Aşa, din curiozitate - i se răspunde - pentru că eu n-am claxon!" -

•Dintr-un. vagon a fost sustras un container. După multă trudă, hoţii l-au îndepărtat de linia ferată şi l-au deschis. Stupoarea lor nu poate fi descrisă. în container erau uniforme vărgate pentru deţinuţi. Vorba proverbelor: caută şi vei găsi, ori unde dai şi unde plesneşte! c;

•Unui dircctor, în discuţia cu salariaţii, i se replică: "Du-te dracului de hom osexual!" Apropiaţii întreabă: "Ce măsuri să luăm?" Nici una. Doar sîntem în democraţie şi trebuie să respcctăm drepturile omului!” .

•O "ferm ieră" din apropiere a

cerut A genţiei de detectivi particulari să lămurească dispariţia unei juninci de bivoliţă . Semnalmente: de culoare neagră, cu stea neagră în frunte^ Im posibil să n-o găseşti, nu? Doar mezinul Agenţiei mai vroia un amănunt "Ce marcă e?" .

•Vînătorul păcălit de sine. Deci, un vânător disperat că braconierii (?) îi jefuiesc vînatul din junii cabanei, pune o eluesă de urs într-un loc potrivit. După o noapte de, împărtăşanie cu alcool, iese la, aerisire. Şi calcă ţn ... eluesă. Vă închipuiţi cum s-a "traves­tit" în urs, pînă la trezie. Sigur, nu este o poveste vînătorcască. Asemenea poveşti s c ... tac.

A d. A.

ADEVARULd e ' C l u j U L T IM A O R Ă vineri, 22 septembrie 1995

Sus mîinile, domnilor ziarişti!

{urm are d in pag ina 1)trecu t agale degete le-1 butucănoase prin barba-: lipovenească, râspnnzînd apoi mîndru: ” Am, cum sâ nu am. Neamul nostru-i marc. Am rudenii la Sfîştofca/la Periprava, la Cîşliţa, la Pîrlita...'"

Răspuns fatal! N-a mai fost admis în o rgan izaţie 3 Instructorul primise indicaţii pre­cise - cei cu neamuri în străinătate n-au ce căuta în partid! Ermolai fu trecut, pe loc "nazad” la munca dc jos, la lotcă, babaică şi vintire iar vigilentul instructor, mulţumit că a scăpat cherhanaua de an duşman al poporului, s-a întors eu o şalupă la Tnlcea unde un învăţătorii aştepta de 3 zile sâ-i dea examenul la geografie, clasa a 3-a.. .

Povestea lui V asile Colesnic mi-am amintit-o zilele acestea în vreme ce parcurgeam pe diagonală cele publicate în presă în legătură cn m odificarea Codului Penal, în sensul înăspririi pedepsei cu închisoarea pentru ziarişti, In caz de ofensă adusă autorităţii, funcţionarilor publici, cît şi soţilor acestora şi "rudelor apropiate” : Textnl d e lege nu defineşte ce s-ar putea înţelege prin sintagma "rude apropiate”, domnii legiuitori necunoscînd, desigur, de ce lui Vasile Colesnic li place "simacu!” şî nici povestea acestuia despre păţania 'In i Ermolai. Probabil că, citind aceste rînduri, vor cădea pe gînduri {tot are presa asta niscaiva putere!) şi, apoi, printr-nn patriotic efort, vor clarifica lucrurile, spre cinstea lor nepătată. Drept urmare, va putea fi lansată lozinca: "V reji şă rezistaţi ca ziarişti? Scrieţi nnmai despre cei care n-au rudenii, n-an nici mamă, n-au nici tată ci doar patrie - adorată "(nu rimează c u . forată!). Scrieţi, utîlizînd exclusiv formule în genul: ”Cel mai iubit fiu a l electoratului” , "stem a veşnic v ie" (a C arpaţilor, a Bărăganului, a Obcinelor, mă rog, dupâ caz!), "gen iu l în a lt a l p riva tiză rii" ,-" inco rup tib ilu l naţiei de renume mondial” etc.etc.

Pînă atunci, m îin ile sus, domnilor ziarişti! _

Pentru un ii' cuv în tu l scris, vorbit sau ilustrat, cîteodată, e mai periculos decît nn cartuş "dum- dum". V îrîţi-vâ pixu-n gură şi trageţi numai cu confetti roz. Şi, nu u itaţi, c ît mai s în te ţ i .în libertate, c im en ta ţi. legături trainice cu şefii de penitenciare. Pentrn orice eventualitate...

Ştirea zilei: La judecătoria 8/ 5 se află pe rol prim ul proces avîndo-1 ca incu lpat pe z iaristu l....(nu-i dăm numele pentru că nu şthn.ce neamuri are), ins care I-a calomniat pe guardul comunal cum că acesta, în loc să- şi, facă rondul, îşi cheltnie nopţile la căldurică, în pat, lîngă o vădană coaptă, dia capătul salului. Con­form organelor de anchetă guardul s-a dovedit a fi neam cu__primarul, cu un senator, cu unministru....Delictul e dovedit, con­form C P. La orizont 5 ani şi 4 luni...

M ica p a b lie ita tc : Z ia ris t, a testat, schimb post cn în fiere arbore genealogic stufos.

Invitaţie către elevi, profesori şi părinţiCu ocazia începerii noului an şcolar 1995/96, Arhiepiscopia Ortodoxă

Română a Vadului, Feleacu lui şi Clujului face cunoscut că mîine, 23 septembrie a.c., cu începere de la ora 9,30 se va oficia o slujbă de TE­DEUM în Catedrala Ortodoxă din municipiul Clnj-Napoca.

înalt Prea Sfinţitul Părinte Arhiepiscop Bartolomeu va adreţa un mesaj e lev ilo r la început de an şcolar, precum şi celor ce sînt chemaţi să ostenească întru educarea şi instruirea tinerei generaţii, în spiritul credinţei şi valorilor moral-creştine ale poporului român. Sînteţi invitaţi cu toată dragostea să participaţi la acest moment solemn, în care vor fi înălţate rugăciuni către Bunul Dumnezeu pentru luminarea minţii elevilor, puterea de muncă a dascălilor şi sănătatea părinţilor.

”Ce) mai simpatic, plăcut şi disciplinat grup”Ansamblul folcloric "Mărţişorul”

al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca a participat recent la două prestig ioase m an ifestări

- folclorice internaţionale. Astfel, la sfîrşitul lunii august, studenţii clujeni au fost prezen ţi, a lă tu ri de ansam bluri d in a lte 13 ţări la "Festivalul păcii şi prieteniei” din Jo h o r - B ahru, cap ita la S tatu lu i Johor, M alayesia , m anifestare in iţia tă de C onfederaţia In ternaţională a O rganizării Festivalurilor Folclorice şî guvernul malayesian. Ansamblul clujean s-a bucurat de foarte bune aprecieridin partea organ izatori lor, presa

malayesiană considerîndu-1 ”cel mai simpatic, plăcut şi disciplinat grup”.

în perioada 2-10 septem brie. Ansamblul "Mărţişorul” a participat în Polonia, la Katowice-Sosnowiec, la cea de a X-a ediţie a Festivalului Internaţional Studenţesc de Folclor unde, cele mai mari premii au fost acordate clujenilor pentru "dansurile din Urca" şi "Suita de dansuri de pe valea Som eşului” . A nsam blului fo lcloric studenţesc de. dansuri clujean i s-a mai acordat Diploma de O noare a F estiva lu lu i pentru distincţia spectacolelor şi acurateţea interpretării folclorului românesc.

E m il ST A N C IU

Importante descopeimartieologicemValea CluntăulmC ercetarea arheo log ică d in

cam pania acestu i an , d in valea Chintăului, la villa rustica romană, s-a încheiat cu rezultate importante. După cum ne-a informat d l Dorin Aii cu, director a l Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, în această vară s-a descoperit şi s-a cercetat o clăd ire ca re face p arte d in zona agrară a fermei, utilizată probabil ca

depozit de ceredle. C lădirea avea substriicţii de p iatră şi elevaţia de lemn, cu acoperiş de ţiglă. La est de c lăd ire e ra o a lee p ie tru ită care conducea, probabil, spre locuinţa

'proprietarului: S-a identificat apoi, fără a fi Insă cercetată, o altă clădire, mai mică, ce va fi inclusă în planul de cercetare a l anului viitor.

M .T R IPO N

/ a int ludei ea ediţiŞi^

Din partea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujujt ne-a fost remis spre publicare următorul

n i c « i *în legătură cu C om unicatul

B iroului de Presă al Prim ăriei Municipiului Cluj-Napoca, publicat în "A devărul de C lu j" din 21 septembrie 1995, Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului este autorizat să declare următoarele:

1. I .P .S . • A rh iep iscop Bartolomeu Anania nu doreşte ca num ele său să fie im p lica t sau , fo lo sit în ceea ce p a re o nouă d is p u tă în t re co n d u cerea P r im ă rie i M u n ic ip iu lu i C lu j- N apoca şi c o n d u ce rea U niversită ţii Babeş-Bolyai.

2. în a l t P rea s f in ţia Sa nu-şi

revendică exclusivitate auctorială a su p ra te x tu lu i de pe p laca ce u rm ează să fie a m p la sa tă la C ăm in u l s tu d e n ţe sc ” Avra^n la n c u ” ; de a ltfe l , a c tu a la fo rm ulare este d o a r am endarea unui p ro iec t in iţia l, a lc ă tu it de c îţiv a . m em bri -ai G rifp u lu i "G eneraţia Studenţilor Cluj '46”, fo rm u la re c a re p o a te fi şi ea am endată oricînd, de că tre G rup sau cu aco rdu l acestu ia . - t

3. în a l t P rea S fin ţia Sa nu subscrie la procesul de intenţie pe ca re C om unicatu l P rim ă rie i li-l face profesorilor de la C atedra de Istorie Contem porană din cadrul

U niversităţii.' 4. M işcarea Studenţilor ţ

din 1946 s-a num it "Grevă ’ mică” de p ro te s t împotriVţ zionismului maghiar şi a c0t6 inului a te u . C a atare, ţjr acelei generaţii, condns şi fostul student Bartolomeu A nan ia , do reş te co m em orarea a 50 de trag ice le evenim ente dig - m ai 1946 să se dejfa;oa d e să v îrş itu l sp ir it acadCQ C lujulu i de totdeauna.

B iroul de Ptţ al A rh iep isco p ie i Vadu

F e leacu lu i şi Clujt

Sîrbii şi-au retras 97 Ia sută din armamentul greu

Z a g re b , 21 sep tem b rie (R o m p res) - .R etragerea arm am entului greu am plasat de sîrbii bosniaci în zona de excludere de 20 de kilometri, din jurul oraşului Saraievo, a fost realizată în proporţie de 97 la sută, a apreciat, jo i, trimisul special a l ONU In fosta Iugoslavie, Y asushi A kashi, c ita t de agenţia France Presse.

"ONU a estim at că 250 arm e grele, inclusiv tunuri, au fost retrase sau d istrusei A ceasta reprezin tă aproxim ativ 97 de procen te din obiectivul ce a fost fixat”, a declarat presei Y asushi Akashi. Generalul B ernard Janvier,. com andantul

P r i m i m d i n p a r t e a U n i v e r s i t ă ţ i i " B a b e ş - B o ly a i” u r m ă t o a r e l e :Reguli p riv in d caza rea stu d en ţilo r tn căm ine

în anu l un iv e rsita r 1995-19961. La n ive lu l U n iv e rs ită ţii "B abeş-B olyai”

funcţionează Comisia de Cazare a studenţilor, sub conducerea p ro rec to ru lu i C onstan tin T u la i, ca preşed in te , şi a dom nulu i F lo rian N egruţiu , ca secretar; : ' ■ :

2. R ecto ra tu l ac ţio n ează pe lîngă m inister, prefectură şi autorităţile locale pentru soluţii mai ample la problemă cazării studenţilor.

3. Problema cazării studenţilor căsătoriţi, a cazării asistenţilor şi preparatorilor se abordează în funcţie de posibilităţile obiective existenţe, pe baza unor hotărîri ale Comisiei de Cazare.

4. Se interzice reţinerea vreunui loc de cazare la nivelul administraţiei academice şi al administraţiei tehnice a universităţii. Toate locurile de cazare se distribuie facultăţilor. Problemele de repartizare a

locurilor de cazare se rezolvă integral la facultăţi.5. Facu ltă ţile constitu ie C om isii de C azare a

Studenţilor.' Comisiile de la facultăţi au competenţa şi obligaţia să distribuie locurile primite de la nivelul universităţii conform criteriilor afişate la decanat; să identifice şi să obţină noi spaţii şi locuri de cazare tn beneficiul studenţilor facultăţii respective; să încheie înţelegeri scrise cu unităţi din municipiu privind preluarea de spaţii de cazare pentru studenţi; să asigure cazarea în procent c ît m ai.rid icat a studen ţilo r propriei facultăţi.

6. T uturor celor implicaţi în cazarea studenţilor Consiliul de Administraţie le solicită promptitudine, p recizie, abordări concrete, fără terg iversări şi. trimiteri de la un birou la altul. .

- C o n siliu l d e A d m in is tra ţie

"căştilo r a lbas tre” din fosta Iugoslavie, şi am iralu l Leighton Smith, din partea NATO, au afirmat, la rîndul lor, că, ” nu m ai este necesară” continuarea atacurilor aeriene ale A lianţei A tlan tice împotriva sîrbilor bosniaci. J

"Cea mal bună şansă de • c pace în Bosnian

L o n d ra , 21 se p te m b rie (R om pres) - Situaţia actuală din Bosnia "înregistrează cea mai bună şansă de pace din ultimii trei ani”, a declarat şeful Foreign Office-ului, Malcolm Rifkind, după anunţul de - suspendare a raidurilor aeriene ale NATO împotriva sîrbilor bosniaci, informează agenţia France Presse.

Ministrul de externe britanic nu s-a arătat prea îngrijorat de luptele care au loc în prezent într-o serie de regiuni ale B o sn ie i.în opinia sa, "este vorba de încercări ale

m aaa o o nxs csa m wam essa soa n a

diferitelor pârţi implicate în c de a-şi în tă ri poziţiile îDi viitoarelor runde de negocie

Partea cecenă regnG ro zn îi, 21 septci

(Rompres) - "Partea cecenâr atentatul te ro ris t de mierct septembrie, la viaţa lui OlegL reprezentan tu l specij) preşedintelui R usiei în Cecra declarat, jo i , A slan Mash reprezentantul formaţiunilor di ce-1 susţin pe preşedintele Di

Cu p rile ju l re luării lucr Comisiei m ixte d e supraveg acordului intervenit între celi părţi, Aslan Mashadov, dup informează IT AR-TASS, a a că cecenii lui D johar Dudae gata să c o n tin u e dialog

■reprezentanţii ruşi asupra"blo de probleme militare.

La alegerile locale din Clui-Nanoca

C onvenţia Dem ocratică v</

negocia sp rijin u l U .D .M .RDupă desemnarea candidatului la

alegerile locale din Cluj-Napoca, Convenţia Democratică va negocia cu U.D.M.R. condiţiile pentru ca el să fie susţinut şi de m aghiarii din oraş, în proporţie de 20 la sută din populaţie.

Preşedintele P.N.L. Cluj, Anton

Legea mediuluiV0PM B E V E N E ® N A Ţ IU N E B E E C m M G S Ş T S ?

în timp ce In această săptămînă parlamentară atenţia presei a fost captată de dezbaterile din Camera D eputaţilor asupra noului Cod penal, ia r pedepsele prevăzute pentru “ofensă adusă autorităţilor” au speriat opinia publică. Senatul a finalizat- mai pe tăcute- o nouă lege care va im pune am enzi usturătoare pentru cetăţenii care poluează pămîntul, aerul şi apa. Legea m ediu lu i, se speră ,-va ameliora în timp efectul negativ pe care poluarea î l a re asupra sănătăţii populaţiei.

A şadar, pentrn v iito r, în trep rinzăto rii ca re doresc să dem areze noi a c tiv ită ţi s în t

obligaţi să obţină acord de mediu , iar - dacă îl au deja - autorizaţie de mediu. Autorităţile pentru protecţia mediului din M inisterul A pelor, Pădurilor şi Mediului vor întocmi în prealabil rapoartele.- După ce România s-a fript o dată (“afacerea deşeurilor toxice” încă ne mai aduce am inte de iresponsabilitatea unora), noua lege interzice importul de noi substanţe sau deşeuri care nu au fost mai întîi analizate de au to rită ţi şi nu au ob ţinu t . aprobări speciale. D ăunătoare sîn t considerate şi deşeurile depozitate tn gospodării dacă nu sîn t b iodegradabile. De asem enea, depozitarea

necorespunzătoare a îngrăşămintelor naturale poate fi amendată deoarece d istruge solu l ia r dacă în curţi dejecţiile nu sînt controlate, se pot infiltra în pătura de apă potabilă.

Şi automobiliştii vor fi frustraţi în viitor de plăcerea spălării maşinilor în rîuri.

Dacă privim evoluţia amenzilor credem că vom deveni o naţiune de ecologisti. Pentru persoanele fizice e le sc rid ică de la 50.000 lei la300.000 le i, iar pentru persoane ju r id ice de la 250.000 lei la1.500.000 lei. Pentru nerespectarea regim ului apelor sau a fo losirii îngrăşămintelor chimice^ amenzile sînt de Ia 100.000 lei la 600.000 lei

pentru persoane fizice şi de la 500.000 lei la 3.000.000 lei pentru persoane juridice.

Ioan Jelev, ministru de stat în Ministerul Mediului, ne-a declarat că o hotărîre de Guvern viitoare va aproba constituirea unui fond de mediu din sumele obţinute din amenzi şi cele alocate de la buget,' care va fi folosit pentru refacerea m ediului, h id roam eliorări şi consolidarea terenurilor.

Un semn că România intră în rîndul ţărilo r c iv iliza te este şi faptul că în învăţămîntul de stat la toate nivelurile se introduce ca obiect de studiu p ro tec ţia mediului.

G a b r ie la O G N E A N

Ioneseu, afirm ă câ nu va fi "avizul” U.D.M.R. dâr, când Convenţiei va purta o disco conducerea organizaţiei mag prezentîndu-şi platforma p "Prim arul Convenţiei, dac ales, va fi prim arul 1“ locuitorilor oraşului Ioneseu.

Fără să fie confirmată oficis aproape sigură candidatul partea P.N.L. la alegerile int^1 Convenţie a preşedintelui

v municipiu, Titus Nicoară. EIvi în competiţie cu persoana pf< de P.N.Ţ.C.D., pe care ţâră»' vor desem na dupâ alegef*' săptămînă viitoare din organ5' Dintre cei doi va fi ales câni' pentru Primărie al Convenţii în tratative ca el sâ fie susţin»1 din prim ul tu r şi de P.L- '■ P.A.C.

"în turul doi, la Clnj, 8 înfrunta Convenţia Democr** P.U.N.R.” declară Anton Io» "Nici P.D.S.R. şi nici Iuliu P»c (P.D.) nu au forţa sâ intre î* doi”.

C a iu s CHIOREA

r Ci&SA DE EDITURĂ

AutorâMiprinSXlrr. 12B /1SgiCluj-Napoca. Înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului juristului Cluj. sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 / 1391 din 22 .03 .1931 cod fiscal 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (redactor şei); DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ

' REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoan6: Publicitate: tel-fâx: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccretariat-redactor ţef, redactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192 Secretariatdc redacţie: 197.418; Redactori: 197.490,192.127şi 197.5

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George MariţUi"— teL-193642»-193097 -