Serviciu de livrare ultrarapidă.

iî|rlpdginq|12|

In sfîrşit, a fost fixálj termenul

pentruj privatizarea!

Termorom!

Puterea n-a dat importanţă

rapoartelor SRI despre pregătirea

mineriadelor din ianuarie

ILIE CALIAN

La finalul mineriadei din ianuarie îmi exprimam bănuiala că era ceva în

> neregulă în legătură cu durata şimodul de desfăşurare a grevei, precum şi cu intervenţia forţelor de ordine. Anume, mi se părea că ar fi fost vorba mai degrabă de un abil joc de-a şoarecele şi pisica nu atît între Putere, de o parte, şi Miron Cozma şi Comeliu Vădim Tudor, pe de altă parte, cît între cei aflaţi la putere. R aportul Com isiei parlamentare de control al SRI asupra activităţii serviciului în legătură cu a cincea mineriadă îmi întăreşte bănuiala că a fost vorba chiar de aşa ceva. Aflăm că încă de laI august 1998 SRI a informat corect despre ceea ce se pregăteşte. Astfel, numai în perioada 1 august -19 decembrie 1998 s-au trimis preşedintelui C onstantinescu şi consilierului prezidenţial Dorin Marian cîte 24 de note, primului ministru Radu Vasile şi ministrului Industriilor şi Comerţului, Radu Berceanu, cîte 27 de note. Departamentului pentru Relaţiile cu Sindicatele şi Patronatul -I I note, Consiliului economic şi social tripartit din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - 9 no te ş .a .m .d . Pe m ăsu ra 'ev o lu ţie i ' evenimentelor notele s-au înmulţit, asigurînd informaţii foarte exacte, despre ce se întîmplă pe traseul urmat de mineri. Numai că toate notele informative trimise din judeţe mai-

marilor ţării au rămas fără reacţii serioase.Acelaşi raport arată că nu au existat

consilieri militari profesionişti - cum repetau papagaliceşte fătuţe şi fiăcăiaşi din presă, radio şi tv, care nu făcuseră armata, pentru a justifica incapacitatea conducătorilor Ministerului de Interne, sau poate dorinţa lor de a nu se implica într-un anumit mod. Au existat, ce-i drept suficienţi mineri cu armata făcută, între care şi ofiţeri în rezervă, ba chiar şi foşti lucrători în Securitate. In plus, minerii sînt obişnuiţi să lucreze în echipă, la ordin. De asemenea, nu s-a semnalat prezenţa asupra minerilor a armelor şi explozibililor, tn fine, nu se poate dovedi că unii reprezentanţi ai unor partide, prezenţi la Rîmnicu Vîlcea, ar fi făcut-o la ordinul conducerii centrale.

Dacă n-ar fi existat acest raport asupra activităţii SRI, poate mulţi oameni s-ar fi mulţumit cu ceea ce li s-a spus atunci. Acum, însă, apar alte întrebări, cea mai importantă fiind: cine a avut interesul să încuie în sertare aceste note informative? Afirmasem că primul ciştigâtor a fost premieml Radu Vasile, care a demontat rapid un conflict ce era să ne ducă la aplicarea măsurilor stării de urgenţă, "băgîndu-i în cofă" nu numai pe ministml Dejeu, pe care nu-l agrea, nu numai pe miniştrii PD şi PSD, care ar fi trebuit să fie primii, care să rezolve problemele, dar şi pe preşedintele Constantinescu, care s-a bîlbîit cu decretarea/aplicarea stării de urgenţă. Desigur, ultima mineriadă ar însemna o revanşă asupra lui Radu Vasile, obţinută prin Valeriu Stoica, atotputernicul Justiţiei. Mai rămîne o întrebare: vor putea, la 4 martie, să se retragă democraţii de la Guvern, după ce li se va putea demonstra că tocmai ei n-au fost capabili să gestioneze criza din Valea Jiului? Un bun şahist ştie să sacrifice o piesă importantă pentm a cîştiga partida. Dacă e cum mă gîndesc, sacrificarea lui Dejeu ar putea însemna cîştigarea partidei de către PNŢCD.

M A I Ű M SffiO

d ü f a |150 tipuri =■

de vopsele germane

H e n k e ladezivi pentru construcţii

La cele mal mici preturi, prin

CONIS PACK PRŰDDistribuitor autorizat Ouj f i Salaj

tel. (064) 43 23 77. 43 23 78

Conform unui studiu al Ministerului In d u str ie i ş i C o m erţu lu i (M IC ), restructurarea industriei siderurgice r o m â n e ş t i p r e v e d e în f i in ţa r e a C om paniei N a ţio n a le a Siderurgiei ( C N S ) , p r e c u m ş i r e d u c e r e a personalului d in acest sector cu 59.725 de persoane în următorii c in ci ani. C osturile to ta le n ecesare acoperirii personalului disponibilizat, care vor fi gestion ate d e U niu n ea N aţională de resurse în m etalurgie, sînt estim ate la 164 ,6 m ilioan e de dolari, d in care M inisterul M uncii ar oferi 80 m ilioane de dolari, contribuţia întreprinderilor ar atinge 4 9 ,7 m ilioane de dolari, restul sum ei provenind din alocaţii bugetare ş i con trib u ţia sa lariaţilor. P otriv it acestui studiu, se intenţionează crearea d e n o i locuri m uncă pentru 3 5 .8 6 5 de p ersoane, din ce i aproape 6 0 .0 0 0 de d isp on ib iliza ţi, ceea ce va antrena

costuri de 107,6 m ilioane de dolari.M IC propune ca în com ponenţa

v ii to a r e i C o m p a n ii N a ţ io n a le a Siderurgiei să intre: S idex, IN T FO R G alaţi, H clitube Bucureşti, Z im tub şi S ilc o tu b Z a lă u , S id e r u r g ic a Hunedoara, CS R eşiţa, SO C O M E T O ţelul R oşu, Industria S îrm ei,C îm pia T u r z ii , S id erca C ă lă r a ş i , C O S T îr g o v iş te , R ep u b lica B u c u r e ş t i , A rtrom Slatina, P etrotub R o m a n , IC EM ş i IPROLAM B u cu reşti. în studiu se mai arată că nici una din ce le şa p te un ităţi s id e r u r g ic e cu f lu x integrat, respectiv S idex, Siderurgica, CO S, C S Reşiţa, Siderca, SO C O M ET ş i Industria S îrm ei nu a putut f i privatizată pînâ în prezent. în această

p ro b lem ă S . S â v e a n u , d irec to ru l com binatului d e la C îm pia T urzii, a făcut m iercuri o v izită la B ucureşti.

între tim p sindicatu l ş i-a continuat co n flic tu l d c m un că , C o n s iliu l de coordonare a l acestu ia stab ilind ca greva de avertism ent să aibă loc astăzi între orele 13-15. P e parcursul acesteia nu vor opri lucrul ce i care lucrează în sectoarele cu fo c continuu. G rigore P op , liderul Cartel A lfa C luj, a spus c ă din punct d c ved ere leg a l greva generală ar putea fi declanşată chiar d e luni. T otuşi, pe parcursul aceste ia d e p a r ta m e n tu l d e s f a c e r e î ş i va continua lucrul pentru a nu ex ista întîrzieri la livrări.

C. BERINDEAN

G u v e r n u l v a a d o p t a O r d o n a n ţ a d e U r g e n ţ a

p r i v i n d a c c i z e l e l a c a r b u r a n ţ i

Guvernul va adopta, în şedinţa de astăzi, 26 februarie, Ordonanţa de Urgenţă privind accizele la carburanţi. Premierul Radu Vasile a declarat că nu s-a stabilit preţul la care va ajunge benzina. “Este probabil să ajungă la preţul propus de Ministerul Finanţelor. Nu s-a stabilit nimic exact Nu se poate da de acum un preţ”, a spus Vasile. El a adăugat că nu se va întîlnl cu liderii coaliţiei pentru a discuta majorarea accizelor.

Surse guvernamentale au declarat că preţul benzinei va ajunge la 7.400 lei litrul. Propunerile Ministerului Finanţelor pentru accizele la carburanţi sînt: benzină Prémium, regular şi normal - 4.740.000 lei/tonă, benzină fără plumb - 4.600.000 lel/tonă şi motorină • 2.250.000 lei/tonă. Actualele valori ale accizelor sînt: benzină Prémium, regular şi normal - 3.032.440 lei/tonă, benzină fără plumb • 2.967.920 lei/tonă şi motorină • 1.329.112 lei/tonă

P 8 I R p r o m i t e

m a r i

s u r p r i z eS ecretarul e x e c u tiv PN R ,

f ilia la C luj, Ioan Stan, nc-a declarat ieri câ lu m ea politică rom ânească v a a v ea parte de m ari surprize d in partea PN R p este c îtev a z i le . Surpriza va con sta , sc pare, în tr -o alianţă cu alte partide, ncdczvăluindu- s e în să n ic i un n u m e. întrebat d esp re o p o sib ilă alianţă cu P N R , p r e ş e d in te le P U N R , V aleriu Tabără n e-a declarat c ă partidul p e carc-1 con d u ce “ n u v a f u z io n a d e c î t în in teriorul său ” , ad ică orice p a r tid c a r e v a d o r i să fu z io n eze cu P U N R va trebui să intre su b e g id a ş i sig la P U N R .

V a le r iu T a b ă ră s -a m ai referit la faptul câ d iscip lin a p a rtid u lu i s -a în ă sp r it d in m om entul în carc unii membri au în c ă lc a t g r a v s ta tu tu l partidului sau l-au părăsit.

în co n se c in ţă , o r ice partid care va dori să stea alături dc P U N R v a tr e b u i să în d ep lin ea scă co n d iţii aspre im puse d e con d u cerea acestui partid.

Hetncepe urmărirea penală a primarului in dosarul „abuzului in funcţie”

Zanc comentează echivoc asocierea FDSR ca PRhlP D S R ar p u tea face a lian ţe p ost-

electorale cu orice forţe politice orientate spre creşterea bunăstării populaţiei, care ar fi interesate de continuarea reform ei şi relansarea econ om ică , spune G rigore Z anc, preşed in tele filia lei P D SR Cluj.

în legătură cu afirmaţia lui C .V . Tudor cu m că “a lia tu l nostru natural va fi P D SR , care are aceeaşi grupă de sîn g e p o litic ca ş i n o i” , Grigore Zanc se arată destul de reţinut, nefiind încă dispus sâ ap recieze dacă, în primul rînd, ca ar fi necesară, apoi dacă o astfel de colaborare PRJvl-PDSR după alegeri ar fi sau nu b en efică pentru partidul său. Insinuarea lui V ăd im , care ar putea să a fecteze într-un fe l im aginea P D SR , provoacă următoarea declaraţie din partea liderului

clujean. “Sînt con v in s câ partidele din coaliţia guvernamentală şi toţi c e i care în ultim ul timp s-au dezlănţuit în atacuri furibunde la adresa P D SR ş i a liderilor săi nu vor scăpa prilejul să facă tot felul de speculaţii şi asocieri care să am plifice form ele dc atac la adresa noastră. S e va abuza şi de acest argum ent pentru a ne arăta cu degetul” .

La viitoarele a legeri, P D S R speră sâ obţm ă înjur de 30-35% , astfel în eît să se c la seze pe locu l în tîi. D esp re a legeri G rigore Zanc crede câ s e v o r desfăşura

V anticipat (probabil în toam na acestu i an), după părerea sa, coaliţia actuală fiind pc cale să se destram e, ea nem aiputînd face fată situaţiei grele în care se află tara.

A.P.

BIBLIOTECA' fcFhlTR 11 1 I N!1V

ASIGURAREA - ROMANEASCA S.A.

fM H L . m/ / / / ASWOM^v Sucursala Judeţului Cluj

str. Clinicilor nr. 20-22, Cluj Napoca § COMUNICAT Tel.: 194184,195378,190819, Fax: 196571 E

Reprezentanţele: Dej, Gherla, Turda, Huedin

Pentru informarea corectă a deţinătorilor de autovehicule facem următoarele precizări:

- ASIROM plăteşte paubele produse tertelor persoane prin accidente de autovehicule numai în 6aza ticheteior de asigurare pe care există sigla societăţii;

- Verificaţi existenta pe tichetul de asigurare a siglei ASIROM, deoarece "interese străine de o concurenţă normală conduc la derutarea dumneavoastră; '

- ASIROM rămîne şi în continuare cea mai puternică societate de asigurare din România. Capitalul social şi rezervele proprii de capital constituie garanţia că ASIROM îşi va onora şi în viitor toate obligaţiile faţa de asiguraţii săi, indiferent de mărimea pagubelor

B B ö h ö

în urma întîlnirii de la Oradea,

Aeroportul clujean va primi bani pentru

M î n c ă t o r i i d e C . A . S . s î n t î n ş i ş i r ă u - p i a t n i c i i

. 400 de miliarde de lei sint neincasaţi la direcţia clujeanăsa (ffisSâsi şi mîiira®

[ http://www. dntej. ro/adevand]

z i a r m d b p m ă

ANUL IX NR. 2518 ISSN 1220-3203

26 FEBRUARIE 1SS9 16 PAGINI 1.200 LEI

• Aii: Calendarul ortodox Sf. Porlirie. Aitiiep. Gazéi; Sf Ma Fótira; Sf Teodor. Calendarul greco-catolic. S. Porfiriu ep Gaza (f420).

* x. aipiomatice române dirstrăinătate au fost ridicate la rangul de legaţii.'

1891 - S-a înfiinţat Societatea Arhitecţii* .. Romár)

i

PREFECTURA,CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

PRIMÁRIA CLUJ-NAPO GA: 19-60-30 PR1MÁRIA DEJ: 21-17-90 PRIM ÁRIA TURDA: 31-31-60

• primária cîmpia turzii 36-so-oiPRIMÁRIA HUEDIN: 25-1548 PRIMÁRIA GHERLA: 24-19-26 POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76 POLIŢIA DEJ: 21-21-21 '

• POLIŢIA TURDA: 31-21-21 POLIŢIA CÎMPIA TU RZII 36-82-22

•POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981 PROTECŢIA CIVILĂ: 982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. in i 158 •DIRECŢIA GENERALA A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE 979• SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91

INTERNATIONAL: 9 7 1 '• INTERURBAN: 991

INFORMATE 931•DERANJAMENTE: 921•O R A EXACTĂ: 958• R A TERMOFICARE: 19-8748• SC MONTENAY SA: 41-51-71

R A APĂ CANAL: 19-63-02• S.C. "SALPREST" S.A.: 19-55-22

SC PRTVAL: 1743-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR x

NATURALE - INTERVENŢII GAZE928;433424

• AEROPORT: 956• GARA Cluj-Napoca: 952 •AGENŢIA CFR: - internaţional 1340-09;

- intern-43-20-01;Turda - 31-17-62; Dej - 21-20-22

CURSE INTERNAŢIONALE dii Aitojjira II:

• Cluj-Napocâ-Hudapcsta,cuplccaredin Cluj-Nepoca în zilele de luni, marţi, jo i ţi vincrilaoraŢ.OQşiinapoicrca dinOudapcsta în zilele dc marţi, miercuri, vineri şisîmbâtA la ora 11,00.

• Cluj-Napoca-Brcrncn (Germania), cu plecări miercuri ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora 5 şi vineri ora 10.

• Cluj-Napoca-BudapesU,cuplocarem zilele dc jo i ora 22,00 şi înapo iere din Budapesta in zilele dc vineri ora 16,00. INFORMAŢII: A'itogara 1:14-24-26

Aatogara II: 43-52-78

1AR0M -- 25.10.1998- 27.03.1999 luni

Cluj -» Buc. Buc -> Cluj7>/0 SŢD ÎU/ÎT12.00 14,10 18,3020.00 21-00 -

I1/0 19,30

ţnarţiTÜ/Ö riTOO 8,30-----9/0"18,35 19.35 17,05 18.05

10,0020,00

miercuri, ioi■ 11,00 2L00

8.3018.30

9.3019.30

mm8 / Ö 1 Ö / Ö 7/50 ' p T

15,00 16,00 12,20 14,40_______ 19.40 21.50

sţn)hăttj6/0 8,40 15,00 16,00

16.30 17 30 - -dum inică

19,40 21,50P re ţ bilet: 392.000 lei

marti: Cluj -> Budapesta 12,10-12,20 M Budapesta 4 Cluj 11,10 - 13/5 P re ţ bilet: 119$ dus-intors

TELEFON: 13-01-16.

^ F A R M A C I PFarmacii ca servieta permanent:

Farmacia "COR A FARM", atr. Ion M eşter nr. 4, tdefon 42-65-40.

Farmacii cn serviciu prelungit. Farmacia "INTERPHARM ", atr. Prim ăverii nr. 5, te lefon 42-71-95 o rar 8 -2 2 , F arm acia CI.F.MATISFARM", P-ţa U nirii nr. 10,

telefon 19-13-63,orar 8-22.Caria ie noapte: F arm acia n r.3 ,

HYGIEIA AHSCULAP",P-ţa M.Vüeazul nr.36, telefon 13-03-64, orar 20-8.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ ' "FAMILIA SFÎNTĂ"

22-26 fe b ru a r ie M ed ic ină gen e ra lă . D r. M .Suciu - 25

( 1 2 - 1 4 ) , d r .S . L o g a - 26 (1 4 -1 6 ) ; d r . I .B o i lă - 2 2 , 2 3 , 2 5 , 26 (1 0 -1 2 ) , dr.L .R asa - 22 ( 15 -17), dr.R . Cotârlă - 24 ( 1 0 - 1 2 ) , d r .M .M a n - 24 ( 1 2 -1 4 ) ; H o raeo p a tie . D r.L .H arbăa lbâ - 22 -26 (10-12); In te rne. D r.F.G hcnnan - 22-24 (1 0 - 1 2 ) , d r .A .Ia n c u - 23 (1 1 - 1 2 ) , d r.C s.S zakacs- 24 (13 -15 ), d r.D .P irv - 22 (15 -16 ), d c .C .D uncca -2 5 (1 7 - 1 8 ) , d r.N .P op - 25 (14-16); K eu m alo lo g ic . D r.I .A lb - 23 ( 12 - 14 ) , d r.C .Z o tta - 26 (13-15); G inecologie, D r.C .F odo r- 23- 2 5 (1 0 -1 2 ); C h iru rg ie . D r.C .C o sm a - 2 3 ,2 5 (10-12); P e d ia tr ie . D r.R .M ilea - 2 3 (1 3 - 1 5 ) , d r .L .T o m a - 2 5 (1 0 -1 2 ); D erm atologie. Dr. 11.Radu - 25 (12-14), d r .S .B ir lc a - 24 (1 5 -1 7 ) ; P s ih ia t r ic . D r.C .Ş lc fan - 25 (1 4 -1 6 ); E c o g ra f îe . D r . l .G h e lia n - 26 ( 1 2 ,3 0 - 1 3 ,3 0 ) , d r.O .A nton - 26 (1 5 -17 ), d r.E .C zuczi - 2 2 (1 5 -1 7 ) ; E n d o c r in o lo g ie .D r.I.D uncea - 25 (17-18); N eu ro lo g ie . D r.M .U irlca - 24 (1 5 -1 7 ), d r.C .B otez - 25 ( 14-16); O .R .L . D r.C-lin Râdulescu - 22 (12-14), d r .C .N c u m a n -23 (15-17); O r to p e d ic . D r .Z .P o p a - 22 ( 1 1 -1 2 ); P sih o lo g ie . P sih .L .B o ilă - 1 8 ( 1 5 ,3 0 - 1 7 ,3 0 ) ; C h i r u r g i e e i t e t i c ă ş i r e p a ra to r ie . D r.T .M ugca - 22 (16-20); U rologie. Dr.R. Vidican - 22 (13-17), 23, 2 4 ,2 5 ,2 6 (8 -1 3 ) . '

P e n tru c h i r u r g i e e i t e t i c ă ş i r e p a r a to r i e şi u ro lo g ie p la n if ic a re a b o ln a v ilo r se face p e b az ă d e b ile t dc t r im ite re dc ta P o lic l in ic a fá ra P la tă "F am ilia SCntă” .

Programarea bolnavilor- de luni pînă vineri, intre orele 12-14, la tdefon 16- 78-22 şi la sediu, Aleea Micuţ nr. 3712.

F I L M E26 FEB. 03. MARTIE

Republica- Negociatorul, SUA - premieră (10; 13; 16; 19) * Victoria - Stare de asediu, SUA ( 12; 14,30; 17; 19,30) *

_ Arta - Salvaţi soldatul Ryan, SUA (11;14; 17; 20) ‘ Favorit - Ronin, SUA (11;

13,30; 16; 18,30) * Mârăşti - Doctor Dolittle, SUA (13; 15; 17; 19). TURDA Fox - Picat din cer, SUA DEJ Arta - Cop Land, SUA 1-4.03 - O iubire ca-n poveşti, SUAGHERLA 25-28 02 - O iubire ca-n poveşti, SUA, 1-3.02 - Punctul zero, România; Omul cu masca de fier.’SUA

Vineri, 26 februarieŞtiri: 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00, 19:00.Ştiri BBC: 6:00, 11:00, 14:00, 18:00.6:30-9:00 Transilvania Matinal 9:00-15:00 Patrula de serviciu.

15:00-20:00 Prob Noblem. 20:00-21:00 Top şi-aşa - Claudia Palfi. 21:30-23:00 Taxi Music-dedicaţii muzicale. 23:00-01:00 Post Factum. 01.00-06:00 Music Non-Stop.

* B.C.U. “Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic; 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORţţR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor,. Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), OR/ŢR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi:9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR: luni-joi: 9- 16,00; vineri: 9-14. FILIALA ECONOM1CO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academici (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.

3 Biblioteca Germani (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni -joi: 10 -18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oicrim consultanţă pentru studii în USA.

I Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

I Biblioteca “licitai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18", sîmbătă: 9 - 13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "llcrm ann Obcrth” (str. Mcmorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

I Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

I Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmhătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

I Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9- 12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină in diferite limbi).

Vineri, 26 februariem ^ vi 6,00 România:

li ora 6 - Cafeaua de. • ■ dimineaţă; 9,00TVR Cluj-Napoca; 10,00 1VR Jnfo; 10,05 TVR laşi; 11,00 TVRTimişoara; 12,00 TVR lnfo; 12,05De fa lume adunate ...; 12,30 Convieţuiri. Din viaţa etniei romilor; 13,00 Mistere si minuni (r); 14,00 TVR. lnfo; 14, ÎO Santa Barbara (r); 15,00 Ecoturism;15.30 Emisiune în limba germană;; 17,00 Repere vitale;17.30 Mapamond; 18,00 Ora Warner; 19,00 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i maispun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie

; 21,00specială; 20,55 Telesport; Tînărul Mussolini (p.ll); 22,35 Jurnalul de noapte; 22,50 Planeta cinema; 23,40 Film: Talismanul morţii (SUA 1994).« , 7,00 TVM.

Telematinal; 8,00l Y i s o s _ Lacapătu|

'lumii; 8,50 Ştiribancare şi bursiere (r); 9,00

airLumină din lumină (r); 9,30 Biserica satului (r); 9,40 Tezaur folcloric (r); 10,30 Timpul Europei (r); 11,00 Ivanhoe (r); 11,50 Studioul şlagărelor; 12,10 Sunset Beach (r); 13,00 TVR lnfo; 13,05 Cu. ochii’n 4 (r); 13,45 TVR Craiova; 14,30 TVR Cluj; 15,00 TVR lnfo; 15,10 Limbi străine pentru copii. Italiană. Engleză; 15,35 SOS - La capătul lumii; 16,00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara; 17,30 Tribuna partidelor parlamentare; 18,00 Universul cunoaşterii; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Arhive româneşti; 19,40 Dreptul la adevăr (r); 20,20 Mistere şi minuni; 21,10 Vînare de vînt; 22,10 Time out; 22,45 Elizabeth R.;; 23,30 Convieţuiri (mag.); 0,00 Ghici cine vine la mine?; 0,30 TVM Mesager.

7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 9,00 Profit; 9,10

Ştirile Pro TV; 20,30 Efecte speciale; 21,30 Film: Goonies (SUA 1985); 23,25 Ştirile Pro TV - Un altfel de jurnal; 23,45 Chestiunea zilei; 0,00 Urmărire generală; 0,30 Monştrii (s); 1,00 Chestiunea zilei; 1,10 Fantezii erotice; 1,40 Război în viitor; 2,25 Profit; 2,30 Baschet NBA; 6,10 Dreptul la iubire (r).

6,40 Agenţia de presă (r);

•6,45 Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri; 10,15 Agenţia de presă (r); 10,20 Cafea cu parfum de femeie; 11,30 Hombres - războiul sexelor; 12,30 Cronici paranormale; 13,30 Planeta vie; 14,00 Ştirile amiezii;14.30 Legea lui Burke; 15,20 Navaro; 16,50 Caracatiţa; 17,50' Zodiac; 18,00 Uraganul; 19,00 Observator; 20,00 Detectivi la Malibu; 20,50 Film: Asasinul din trecut . (SUA 1995); 22,30 Inspiraţia Carolinei; 23,00 Observator; 23,30 Agenţia de presă; 23,35 Tropical Heai; 0,30 Femeia posedată (Franţa 1974);2.00 Detectivi la Malibu (r); 3,00 Uraganul (r); 4,00 Film: Asasinul din trecut (r).

| J 7,00 Ultima ; ediţie (r); 9,00

fsWj Prima oră; 12,00 Gideori Olivér;

13.00 Focus 13; 13,10 Atingerea îngerilor, 14,05 Celebri şi bogaţi;15.00 Maria Mercedes; 16,00 Focus 16; 16,10 Tia şi Tamera;16.30 Malcolm şi Edidie; 17,00 Jerry Springer Show; 18,00 Focus, Meteo, Sport; 18,50 Real TV; 19,00 Detectivi de elită; 20,00 Camera ascunsă; 20,30 Alegeţi filmul preferat!; 22,00 Focus+;22.30 Vin de mai (SUA 1990); 0,00 Confesiuni erotice; 1,00 Zborul 174 (SUA ’95); 2,30 Focus+.

7,00 Celeste se întoarce (r);

C sk*6.ăB9«a| 7,45 Guadalupe

Cărările iubirii (r); 10,00 Tînăr şi ' lillsneliniştii (r); 11,00 Beverly Hills

(r); 11,45 Melrose Place (r); 12,30 Adevărul gol-golut; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 FÎercule; Î4,00 Xena; 15,00 Spirit de echipă; 15,30 Tînăr si neliniştit; 16,15 Cărările iubirii; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Dreptul la iubire; 18,15 Ştirile Pro TV; 18,20 Reforma la români; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei; 19,30

Vinbri, 26 februarie9 l 8 6,00 Videotext;

Dedicatj 'muzicale - muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

Vineri, 26 februarie17,00

PORTAL Rock outEXPORT ■ MPORT B.R.L T h e

Earth- emisiune muzicală; 17,30 Cartuna Show - desene animate; 18,00 Singur tn imprimerie - film; 19,20 Aventurierii - documentar; 19,40 Bumerang - documentar, 20,00 Crima de la miezul nopţii; 21,35 O altă viaţă - serial; 22,00 Radical Power - documentar; 22,30 Răsplata - film;

0,15 Fotomodelul anului - program erotic; 1,15 Videotext.

TELE EUROPA NOVA Cluj

(r); 8,30 Căsuţa poveştilor (r);9.00 Dragostea nu moare (r);10.00 King Kong (r); 12,20 Ca la mama Acasă (r); 11,45 Ultima vară (r); 12,30 Dragoste şi putere (r); 13,15 Misterioasa doamnă (r);14.00 Surorile (r); 15,00 Marimar,16.00 Celeste se întoarce; 16,45 Guadalupe; 17,30 Ultima vară; 18,25 Ca la mama Acasă - reţete culinare; 18,30 Dragostea nu moare; 19,25 Căsuţa poveştilor Dex, mascatul; 20,0b Dragoste şi putere; 20,45 Misterioasa doamnă; 21,30 Surorile; 22,30 Film: Anonimul venetian (Italia 1971); 0,15 Vinătorul de oameni. Redacţia nu îşi asumă responsabili­

tatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

Vineri, 26 februarie15,00 Preludiu muzical; 15,15

Serial: Familia Addams(r); 15,40 Videoclipuri; 16,00 Serial; Lou Grant; 16,45 Videoclipuri; 17,00 Serial: Starsky&Hutch; 17,45 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara, Cluj!; 19,30 Serial: O singură viată; 20,15 Seară de operă; 21,30 lnfo Nova; 22,00 V.J.Spirit; 23,00 închiderea programului.

Opera RomânăAzi, 26.02.1999,'ora 18,30 IDOMENEO RÉ Dl CRETAT eatrul d e P ăp u şi PUCK

Duminică - 28.02.1999 ora 10: Elefănţelul curios • secţia

maghiară;ora 12: lepurilă varză dulce • secţia

română. Spectacolele au loc la Casa municipală de cultură, Piaţa Unirii nr. 24.

•’O7Z£fA\

Vineri, 26 februarieŞtiri: 6,40, 7, 7,40, 8, 8,40, 9, 10, 13,14, 15, 16,17, 18.6,00-10,00 "Primul salut". 6,20 Agenda zilei. 6,50,7,50 Horoscop. 7,20 Revista

presei locale. 7,27 "Plus", pamflet (Adrian Suciu). 820 "CD Sporf (Cătălin Berindean). 920“Ce mai crede lumea", sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Programul cinematografelor. 10,00-14.00 "CD Player". 1020 Revista presei centrale. 10,40 "Divertis Radio Blitz". 10,50.“Plus", pamflet, Adrian Suciu, r.11,20,13,20 Buletin financiar (Mircea Bucin). 11,50 "Pe gînduri’ (Ştefan Coroian). 12,40 "Interviul zilei". 14,00-18.00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua tn.. cîteva vorbe", dedaralia ziei 1520 "Ce maicrede lumea",r. 15,40 "Pe gînduri” (Ştefan Coroian), r. 17,40 "Divertis Fladio Bliz'.r. 18,10 "CD Sport" (Cătălin Berindean), "Sinteze fiianciare" (Mircea Bucin). 19,00 "Muzica Magica", Ştefan

Coroian. 21,24,2.4 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,05 "Eseu Jazz”, Virgil Mihaiu. 21,30 "Cu capsa pusă", Tudor Runcanu si Horaţiu Nicoară.

"The Soul Of Sonic” (realizator DJ T2’s). 1-6 Welcome to the club (realizator DJ Sebastian 1394).

RadioSonicU N I P L U S R a d io

FM MH*

Vineri, 26 februarie ~Ştiri: 8,10,12,14,17,19,20.6-10

• "Cafeaua de serviciu* (maxima zilei programulzilei la Radio Sonic, infor-maţi utile, meteo; horoscop, recoman-dâri din programul tv, agenda culturală, revista' presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza mare": Urechile ciulite (comentariul zilei), basca cu bretele, mondosport, gura lumii, surplus, ştiri externe, concursuri. 14-15 "Noutăţi la Rad» Sonic" (nouţă ţi muzica le, concurs. 15-1KMcSonic" (dedicaţii muzicale cu15-1 /.IMcSomc (dedicaţii muzicale cu preminjicDonakŢs). 17-18 "Iubeşte cu grijă" (emisiune deplanrgfamiial; 18-19grijă" (e irite iu ne de planrg fam iial; Caleidoscop (realzatorEla Mihai). 19-21 "Greatest Hits" (muzică oldies). 21-23

Vineri, 26 februarieŞtiri: 7,9,12,15,16,17,20. Program

informativ BBC: 6,00-6,30; 14,00- 14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30. 6,00- 10,00 “Răsărit pe FM”. 6,45; 9,45 Horoscop Unipius; 720,8 20 Sport; 7,45 Vox Populi; 8,35 Revista presei; 8,45 Punct ochit; 9,20 Programul cinematografelor. 10,00-11,00 “Anti- Stress”, program Unipius Bucureşti. 14,30-18,00 "Ordinea de zi". Relatări în direct despre principalele evenimente locale. 16,05-17,00 "Pe balustradă" - Caius Chtorean. 19,00-21,00 "Unipius la raport”. Interviuri, Informaţii utile, Sport, "Punct ochit”. 21.30-22,30 Top Unipius Sun - Rona. 23,00-1,00 Gospel la Unipius - Rona. 1,00-6,00 "Non-Stop Music".

Vineri, 26 februarie,5:00-8:00 Bună dimineaţa!

8:00 -11:00 rodi»—- pauzele de

m M C i dimineaţă (meteo, i 8:08 revista presei

locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11.90- 1990 Contact FM. 19 9 0-22:00 Seara la Cluj. 22:00-24:00 Fair-Play, Răzvan Dumitrescu. Emisiune de dezbateri economice şi socio-politice, telefoane în direct şi întrebări adresate invitaţilor şi realizatorilor. 24:00-1:00 La ceas de blues în delfinariu, A.G. Weinberger. 190-5:00 Discontact.

Vineri, 26 februarie6.00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii, actualităţi şi muzică

prezentată de Doina Borgovan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiooircuit prin ţară. De la Studioul de Radio Cluj prezintă loan Vanca. 11,05-13,00 Tranzit - amprenta realităţii. Din suman agenda culturală, puncte de vedere, revista presei, concursul cu premii Bravobravisimo. redactor: Cristian Zoicaş 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Microfonul ascultătorului --problemele dvs. sociale se pot rezolva sunînd la 420031/64 - redactor Cristian Zoicaş13.00 Radiojurnal Radio România actualităţi; 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică, uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00-18,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax. Emisiune de actualităţi şi muzică prezentată de Dan Horéa19.00 Cruda realitate> incizii în cotidian - emisiune, - dezbatere cu invitaţi, pe teme de actualitate. 20,30 Top 20+1 Muzică uşoară - prezintă Marius Merca. 21,50 Ştiri 22,00 închiderea programului.

CLUJ-NAPOCA, str.PROF CIORTEA nr.9

(cartier Grigorescu)CONSULTAŢII:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie]

L, Mi: 15-18; Ma, J: 16“-18*

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J: 14”-16; V: 15-17 S: 9-11

Dr. DAN-S0RIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18 -20; Ma, J: 18“-2G ' V: 16-20 PROGRAMARE:

tel/fax (064) 18.76.04 în timpul orelor de funcţionale

a cabinetului

r POLICLINICAstr. Pasc aly nri, cart Gheorjv/i’L)

î I

STOMATOLOGIEINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEFRO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGUA FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDH ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINI- COI.OG1E ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRI

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • EC0GRAFIE

Examinări Doppler - lü s te ro sa lp in g o g ra f i i pentru

sterilitate feminină L A B O R A TO R

(Biochimic - Bacteriologic Imanotogie Panzitologic Determinare Rh - Teste di sarcini - Antigén HBS - Eliia Test - Examinări cit ilo ice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentn sterilitatea feminină şi masculini - Emiuscopie digestivi - Gastroenterologie)

ZILNIC, inclusiv DUMINICA , orele 7 - 2 1

M edic de gardă: orele 2 1 - 7

R eze rv are , c o n su lta ţii ^ l a te l. 4 1 .41 .63 . j

s.c. Dental ROVA SOCOLOV

[ Calea Moţilor 106, a p J f Tratamente stomatologica

complexe:O terapie i; i ;O protetici (ceramici)O chirurgie (rezecţii, implanta)

Programări la tel.: 430028 Zilnic orar: 9-19

sîmbătă 10-13

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGAKÜ Br. ANGÉLA CÁLUGÁRU

Str. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)

PRO G RA M OFTALMOLOGIE

L , M i, V -1 7 -2 0 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel7fax:19.14.63

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E I i -

Sullctulnostru laaispozii» 3 dumneavoastră. Telefonai | de noapte, telefonul vieţii, d' 19 16 47 3

Gardă de noapte, orele 20-08.1

Linia telefonică de intervenţie în cria si prevenţie a suicidului iniţiată dc

LABORATORUL DE SĂVÂTATEMIYTALÍ CLUJ stă U dispoziţia dvs.

de luni pinâ vineri, între orele 8 - 22.Vă aşteptăm apelurile h

numărul 186864._______

I

nBl|' Sîmbâtă, 27 fe b ru a r ieiÜ í 'jMm*. 7 ,0 0 Bună dim ineaţaGK ; fLg. — de la Tim işoara ş i de la

W v l t  K ; i ffl Bucureştii; 8 ,3 0 A lfa şi | 9 W 8 \ g j § r Omega; 9,00 T V R Info;

oq5 Micuţa Memol; 9,30 Tip-Top Mini-Top; Serial: Povesti de adortpit co p iii; 1 1 ,0 0 F ilm : A l

■ m'sprezecele vagon (Franţa 1996); 12,45 Ordinea -oblică; 13,05 A doua alfabetizare; 13,35 Ecranul. Emisiune de Irina Margareta N istor; 14,00 Info- Magazin- TVR Info. Scena politică; 14 ,30 Tum ul 0 ; 16,30 Documentar istoric (Anglia ’95); 17,20 Expres muzical; 17,50 Lumea de m îine; 18,55 Eeleenciclopedia; 19,45 Săptămîna sportivă; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20 ,00 Jurnal. M eteo; P Serial: Prada; 21,25 Camera ascunsă; 21 ,50 festivalul cîntccului italian - Sanremo ’99 - ediţia

âSerial: E lisabeth R

(r); 7 ,4 5 M ariansambluri folclorice!; 8,05 SOS - La capătul lum ii (r); 8 ,30 Sporturi

extreme; 8,55 Film ele săptămînii; 9 ,00 Edmund Albins, sclavul inventator (documentar); 9 ,30 Pas cu pas; 10,30 Documente culturale; 11,25 TVR Timişoara; 13,30 Actualitatea culturală; 14,00

.: Wagner; 14,55 Film ele săptăm înii; 15,00 iiLTyţijflfo; i 5 io Bank-notc (r); 15,35 SO S - La

i/nitul lumii; 16,00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara;17.30 Tradiţii: D ragobetele sau S în Ion de primăvară; 18,00 Planeta Cinema (r); 19,00 Istorie,

! memorie, recuperare; 19,30 Retro TV; 20,25 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: R endez-vous cu

| Tudor M uşatescu,şi... Rodica Popescu Bitânescu;21.30 Fotbal; 22,35 Ateneu; 23 ,30 Panoramic Jazz;C,00 Bijuterii muzicale; 0 ,30 TVM . M esager.

i --im. v * ţv ; 7 ,00 Cartea virtuţilor;1 M U 7,20 Regele Arthur; 8,00ţ v & r m A v e n tu r ile lu i

Huckleberry Finn; 8,30 N o ile aventuri a le lui S u p erm a n ; 9 ,0 0

Călătoriile lui Gulliver; 9,30 Legenda lu i W ilhclm Teii; 10,30 L ois si Clark; 11,30 A capulco Heat;12.30 ProMotor; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Soţul şi soţia; 13,30 Bcb; 14,00 Alo, Generaţia Pro; 15,30 Knight R id er , Supercom ando; 1 6 ,3 0 L um ea filmului (magazin); 17,00 Profashion; 17,30 Dreptul la iubire; 18 ,30 Te uiţi şi cîştigi; 19,30 Ştirile Pro ■ TV; 20,00 Specialiştii; 21,00 Academ ia de poliţie; 21,55 Ş tirile Pro TV. Ştiri sportive; 22 ,0 0 Film: Suspect d e crim ă V (Anglia/SUA ’85, p.II); 23,40

Fără apărare (S U A , 1991); 1,20 Fantezii erotice (serial erotic); 1,45 Război în viitor; 2 ,30 Knight Rider, Supercom ando (r); 5,15 Soţul şi soţia (r); 3,40 Suspect dc crim ă V (r); 5,15 Te uiţi şi cîştigi (r); 6 ,15 Dreptul la iubire (r).

7 ,0 5 H o m b res y - Ir ă z b o iu l... (r); 7 ,5 5

Caracatiţa (r); 9,00 Flash Gordon; 9 ,30 M ighty

M ax; 9,55 A genţia de presă; 10,00 între prieteni (em isiune pentru tineret); 11,00 Fir întins; 11,30 M ileniul III (mag.); 12,00 100 grade Celsius; 13,00 Roata de rezervă; 13,30 Constelaţia cinema; 14,00 Fotbal Cupa liceelor; 16,00 Serbările zăpezii; 17,00 Pe cont propriu; 17,45 Modă şi stil; 18,00 Uraganul;19.00 Observator; 19,30 Sîmbete şi zîmbetc; 20,00 Maestrul crime (SU A 1997/1998, ep .l); 21,00 Film: Bărbatul mult visat (SU A 1997); 23,00 Observator;2 3 .3 0 Tropical Heat; 0 ,30 Film: V ise interzise 2 (S U A 1996); 2 ,0 0 Maestrul crim ei (r); 2 ,5 0 Uraganul (r); 3 ,40 100 grade Celsius (r); 4,30 Film: Bărbatul mult v isat (r); 6,10 Tropical Heat (r).

7 ,00 Lumea Andrei - em isiune.pentru copii; 10,00 T ia şi Tamera; 10,30 M alcom şi Eddie ( s ) ; 1 1 ,0 0 S er ia l:

Gregory Hines Show; 11,30 Lumea lui Dove; 12,00 A p el de urgenţă; 13,00 Motor - em isiune auto;13.30 Sport M agazin; 15,00 Călătorii în lumi paralele (s); 16 ,00 Pâmîntul: Bătălia finală (s);17.00 Super Jcrry Springer Show; 18,00 Focus - em isiune de ştiri; 18,30 Camera ascunsă; 19,00 Detectivi de elită; 20 ,00 Film: Aripi de înger (SUA7 Australia ’90); 22 ,00 Real TV; 22 ,30 Focus+ - em isiune de ştiri; 23 ,00 Fotbal Anglia -27 (înreg.);1.00 Real TV (r); 1,30 Apel de urgenţă (r); 2 ,00

Focus + (r)7 ,0 0 C e le s te se

în to a r ce (r); 7 ,4 5 Guadalupe (r); 8,30 Dex,

m ascatul (r); 9 ,0 0 Dragostea cu m oare (r); 10,00 Anonimul vcncţian (r);T 1,45 Ultima vară (r); 12,30 Dragoste şi putere (r); 13,15 M isterioasa doamnă (r); 14,00 Ca la mama Acasă; 14,30 Acasă la Sheilah Kast Rosapepe; 15,00 Marimat; 16,00 C eleste se întoarce; 16,45 Guadalupe; 17,30 Ultima vară; 18,25 Ca la m ama Acasă - reţete culinare; 18,30 D ragostea nu moare; 19,25 Dex, mascatul; 2 0 ,0 0 D ragoste ş i putere; 2 0 ,4 5 M isterioasa doamnă; 2 1 ,3 0 .M arile procese şi crime; 22 ,00 Fotbal. Campionatul Spaniei; 0,00 Film: Nopţi albe (S U A 1985); 2 ,3 0 Vînătorul de oam eni.

D um inică, 28 feb ru a rie7.00 Bună dimineaţa

... de la Bucureşti!; 8,30 L um ină din lu m in ă;9 .0 0 T V R Info; 9 ,05

Kiki Riki Miki; 11,00 Viaţa satului; Í 3,00 Biserica satului; 13,10 Tezaur folcloric; 14,00 Info Magazin. TVR Info-A tlas; 14 ,30 V id o-m agazin ; 17 ,00 Supergolshow - jo c interactiv; 17,50 Eclipsa ’99; 18,15 Sabrina, vrăjitoare la 16 ani; 18,40 Serial de călătorii; 19,35 Duminica sportivă; 19,45 Tragerile Loto Special 6 /49 & N oroc; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20 ,0 0 Jurnal. M eteo; 20,30 7 z ile în România;. 21 ,0 0 Film: Sacul şi peticul (SU A ’83); 22,30 TVR Info; 22,35 Telesport; 22,40 Pariul Trio - cursă hipică internaţională - Transmisie Paris;

'22,45 D-na K ing, agent secTet; 23 ,45 V edete înrecital la „Cerbul de Aur”; 0 ,5 0 T im e out.

7.00 Serial: Prada (r); 7,50 La izvorul dorului;8 .0 0 D esen e anim ate (r ); 8 ,3 0 S p ortu ri

extreme; 8,55 F ilm ele săptăm înii; 9,00 M uzeul d ’Orsay; 9,30 A doua alfabetizare (R); 10,00 Repere vitale (r); 10,30 D ocum ente culturale; 11,25 -TVR Iaşi; 13,30 Creanga de Aur (do); 14,00 Serial: Wagner; 14,50 Vitrina personajelor d e operă: Figaro din Nunta lui Figaro; 15,00 TVR Info; 15,10 M elodii populare; 15,35 SO S - La capătul lu m ii; .16.00 Serial: Ţiganca; 16,45 Santa Barbara; 17,30 Interpreţi ai folclorului rom ânesc; 17,45 U n seco l dc cinema; 18,30 A lo , tu alegi!; 19,30 Cu cărţile pc faţă; 20 ,30 Clepsidra cu im agini; 20,45 D e dor;'21.00 Sportmania: Western Union World Foptball; 0,00 Tineri interpreţi; 0 ,3 0 TV M . Mesager.

7.00 Cartea' virtuţilor; 7,30 Regele Arthur; 8,00 A v e n tu r ile lu iH ucklcbcny Finn; 8 ,20 N o ile aventuri a le lui S u p erm a n ; 8 ,4 0

Călătoriile lui G ulliver; 9 ,0 0 SupcT Abracadabra/ Fiica oceanului; 11',00 O am enii secolului XX; 12,00 Profeţii despre trecut; 12,55 Ştirile Pro TV ; 13,00 O propoziţie pc z i - retrospectiva săptămînii; 13,05 Soţul şi soţia; 13,35 B ebe; 14 ,00 Chestiunea zilei - retrospectiva săptămînii; 15,00 Bcnny Hill; 15,30 Echipa mobilă; 16,00 B u ffy , spaim a vampirilor; 16,45 Al şaptelea cer; 17,30 Dreptul la iubire; 18,15 Cei mai frumoşi ani (s); 19 ,00 Preţul corect; 19,30 Ş tir ile Pro T V ; .2 0 ,0 0 A lly M cB ea l; 2 0 ,4 5

Terminatorul II (SU A 1991); 23 ,05 Ştirile Pro T V / Ştiri sportive; 23 ,1 0 Procesul etapei; 0 ,3 0 Fantezii erotice (seria l erotic); 1 ,00 R ăzboi în viitor; 1,45 Soţul şi soţia (r); 2,15 B ebe (r); 2 ,45 B u ffy , spaim a vam pirilor (r); 3 ,30 A l şaptelea cer (r). ■

7 .00 Pc con t propriu (r ); 8 ,0 0 S p ir it ş i credinţă; 8 ,3 0 Crinii de m are (s); 9 ,0 0 T eo şi

• M ircea Şou; 12,30 C ele 12 m unci a le lu i A sterix (d .a ., Franţa 1974); 14 ,00 D um inica în fam ilie;18.00 Uraganul; 19,00 Observator; 19,30 Reporter T V V ouă; 19 ,40 Serial: D am on (SU A ’98); 20 ,00 Film: D ispariţia lui V on n ie (SU A 1994); 21 ,45 TeleE urobingo Show; 2 2 ,4 5 A gen ţia de presă; 2 2 ,5 0 Serbările zăpezii; 2 3 ,5 0 Film : Inocenţi cu m îin i murdare (G erm ania/Franţa/Italia ’75); 1,30 f i lm : A nnic O akley (S U A ’35); 3 ,0 0 M ilen iu l III (r); 3 ,30 Constelaţia cinem a (r); 4 ,0 0 Uraganul (r);5 .0 0 Film : Inocenţi cu m îin i murdare (r).

7 .00 Lum ea Andrei - em isiu n e pentru copii;10.00 Tia şi Tamera (s); 10,30 M alcom şi Eddie;11 .0 0 G regory H ines

Show ; 11 ,30 Lumea lui D ave; 12 ,00 Legături de fam ilie (s); 12,30 P oveşti de iubire (do); 14,00 Cinem agia; 14,30 Film: Dispărută în noapte (SU A 1996); 16 ,00 D um inica la cinem a; 18 ,00 Focus^- cm isiu n e de ştiri; 18 ,30 Cam era ascunsă; 19,00 D e te c t iv i d e elită; 2 0 ,0 0 F ilm : A so s it ziua răzbunării (SU A 1964); 2 2 ,0 0 Frasier (s); 2 2 ,30 F ocu s+ - em isiune dc ştiri; 2 3 ,0 0 Fotbal A nglia - 27; 1 ,00 F ocus + (em isiu n e dc ştiri (r); 1,30 C inem agia (r). . ,

7 .0 0 V în ă to r u l d eoam eni (r); 7 ,3 0 M arile procese şi crim e (r); 8,00 A casă la Sheilah Kast

R o sa p e p e (r); 8 ,3 0 D e x , m asca tu l (r); 9 ,0 0 D ragostea nu m oare (r); 9 ,45 N opţi albe (r); 12,00 M arile poveşti de dragoste: Maria Callas - Aristotcl Onasis; 12,30 Marimar; 14,15 Arhiva neagră; 15,00 H och ei profesionist; 15 ,45 Afară din joc; 16,00 Fotbal II C alcio , repriza I; 16,45 G illette - lumea sportului 17,00 Fotbal 11 C alcio , repriza 11; 18.00 N B A A ction; 18,30 D ragostea nu moare; 19,25 C ăsuţa poveştilor: D ex , m ascatul; 2 0 ,0 0 Fotbal C a m p io n a tu l S p a n ie i ( r c z .) ; 2 0 ,3 0 F otb a l C am pionatul Spaniei; 2 2 ,3 0 Film: V isu l Vestului (S U A 1986, p.III); 0 ,1 0 V înătorul dc oam eni.

SŞ&f;Qfircast/i deschisi spre lume!

îmbăta, 27 februarie6,00 Videotext; 21 ,00

D e d ic a ţii m u z ic ă le muzică; 21,30 Videotext;

3.00 închiderea programului.Duminică, 28 februarie

6.00 V idcotext; 21,00 Dedicaţii m uzicale p J iu z ică ; 2 1 ,3 0 Videotext; 3 ,00 închiderea

programului. 'Sîmbătă, 27 februarie

______ 1 7 ,0 0 R o ckP O R T A L 0 u t EarthEXPOBT - IMPORT B.B.L. e In i S i U 11 6

m uzicală; 17,30 Cartuna S h o w - d esene an im ate; 18 ,0 0 Descoperire preţioasă - film; 19,25 Ţ i-e teamă âe întuneric?- serial; 20,15 Strada viselor - film; 21 ,45 O altă viaţă - serial; 22,10 Radical Power - documentar; 22 ,30 Sacrific iu-d in iubire - film ; 0,00 Fetele de la Penthouse - program erotic; 1,00 Videotext.

Duminică, 28 februarie17.00 R ock Out The Earth - em isiu n e

muzicală; 17 ,30 Cartuna Show - desene animate; 18,00 Mica prinţesă şi drăcuşorul - desene an im ate; 1 9 ,2 0 Ţ i-e tea m ă d e întuneric?- serial; 20,10 Deltă fierbinte - film; 21,40 O altă viaţă - serial; 22,00 Radical Power -documentar; 22,30 Femeia uitată - film; 0,00 Fetele de la Penthouse - program erotic; 1,00 videotext.

TELE EUROPA NOVA Cluj

Sîmbătă, 27 februarie15.00 Preludiu m uzical; 1 5 ,10 Serial:

Misiune imposibilă (r); 16,15 Serial: Starsky & Hutch (r); 16,45 Videoclipuri; 17,30 Lumea cu susu’n jos; 19,00 Cine Nova; 20,00 Cetatea muzicii; 2 1 ,0 0 Videoclipuri; 22,00 VJ.Spirit;23.00 închiderea programului.

Duminică, 28 februarie15.00 Film:. Evadarea de la Alcatraz (r);

17.00 Inter Arte; 18,00 Serial: Lung Fu II;18,45 Videoclipuri; 19,00 Serial: Străzile din San Francisco; 19,50 Videoclipuri; 20,15 Film: Vîrste şi decizii; 21,30 Videoclipuri; 22,00 VJ.Spirit; 23,00 închiderea programului.

W _ ™ .Sîmbătă, 27 februarie

5:00-8:00 Bună dim ineaţa! 8:00- 11:00 Supcr wcck-

end (meteo, revista presei locale; 8:08 actualitatea locală, recomandări TV; 8:20 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 revista presei locale; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport; 9:50 horoscop). 11:00-19:00 Contact FM. 12:00 Contact politic - Roxana Niculcscu Costci. 13:00 Contact Film-realizator Liana Stanciu. 16:00 Supcr 50- realizator Cristian Schncbli.) 19:00-22:00 Scara la Cluj. 22:00-5:00 Pînă mîine dimineaţă - realizator Manucl Armând. Program dc discotecă la Radio Contact.

Duminică, 28 februarie 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00

Supcr weck-cnd (meteo, 8:20 recomandări TV; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:20 recoman­dări TV; 9:50 horoscop). 11:00-19:00 Contact FM (11:00 Cheie, contact, motor - realizator Răzvan Măgurcanu; 12:00 Hit - interviu - realizator Toni Tcşiu; 13:00 Fir direct cu America - realizator Aurelia Boriga). 19:00-21:00 Scara laCluj. 21:00- 22:00 Agenda sportivă clujeană - realizator Ramóna Mânzat. 22:00-24:00 Sport Weck-cnd - realizator Alexandra Ghcorghiaş. 24:00-1:00 Noapte italiană - rea liza to r D om iniquc Iancu şi Picro Lombardo. 1:00-5:00 Discontact.

Sîmbătă, 27 februarieJţt a d io S o n icf M KS.Ö MHa

r̂ _r 7-11 Cafeaua din pat(maxima zflcT, programul zilei la Radio Sonic, meteo, power-play, horoscop, programe TV, revista presei, reţeta dc weck-cnd, calendaru l zilei, Prietenii omului, comentariul săptăminii). 11-12 ”Sport extrem” (Cristina Cosa). 12-14 "Sonic music” (m uzici, concursuri)." 14- 16 "G rădina lui Ion” ^muzică, lansări artişti (R. Ion). 16-18 Ţiosmosul dintr-o p riv ire ”. 18-20 ” Slo\v Sonic” (Scbi

Hctca). 20-21 "Auto magazin” (Ciprian Ţiprigan). 21-2 Party la Radio Sonic.

Duminică, 28 februarie 7-11 Cafeaua din pat. (maxima, meteo,

power-play, horoscop, reţeta dc weck-cnd, calendarul zilei). 11-13 "Astromagazin”. 13-14 "Sonic Junior” (Mihai Moş). 14-15 ”... şi muzica”; 14-19 ’Top Sonic Boom”, r. 19-20 "Sonic sport” (Codin Samoilă).20-21 M usic Fan. 21-23 ” La lim ita exasperării” . 23-1 Jazz C lub (R aou l Dobrcscu). ,

m i n u s R a d i o

Sîmbătă, 27 februarieProgram informativ BBC: 6,00-6,30;

9,00; 14,00-14,30; 18,00-18,45; 21,00-21.30.6.00-10,00 “Răsărit pc FM”. 6,45;8.45 Horoscop Uniplus; Revista presei; Programul cinematografelor, 11,00-13,00 “Careul dc Aşi” - o emisiune concurs dc cultură generală. 13,00-14,00 "Roton Music”. 14,30-18,00 "Animaţie”. 19,10-21.00 ”Top Uniplus Sun” - realizator Rona. 21,30-23,00 "Party”.

Duminică, 28 februarie . Program informativ BBC: 6,00-6,30;

8,00; 14,00-14,30; 18,00-18,45; 21,00-21.30.6.00-10,00 “Răsărit pc FM”. 6,45;8.45 Horoscop Uniplus; Revista presei; Programul cinematografelor, 11,00-12,00 “Club sonor 2000”, realizator Cristian

«Mureşan. 12,00-21,00 "Animaţie”. 21,30-23.00 Program preluat dc la Uniplus Bucureşti.

S îm b ătă , 27 februarie Ştiri BBC: 8:00-8:30,

14:00-14:30, 18:00-18:30. 8:30-10:00 Cafeaua dedim i-

' w f ncaţâ. 10:00-11:00 Country Club. 11:00- i 3:00 W cekend sportiv. 13:00-14:00 Muzicorama (r). 14:30-17:00 W cekend cu Hertha. 17:00-18:00 Top Ten. 18:30-19:00 Hot Mix Transilvania. 19:00-20:00 Vccbi şi nou. 20:00-21:00 Roton Music. 21:00-1:30 Radiodiscotcca. 1:30-6:00 Music non-stop.

«K’"‘72.0f/V\

<?Ad ,g

Duminică, 28 februarie Ştiri BBC: 8:00-8:30,11:00-11:15,

14:00-14:30,18:00-18:30,21:00-21:30.6:00-8:00 Evanghelia dc dum in ică - Alexandra Sima. 9:00-10:00 Cafeaua dc dim ineaţă. 10:00-11:00 Top ş i - a ş a - Claudia Patfi. 11:15-13:00 La sfîrşit dc

• săptămină. 13:00-14:00 Fonoteca de suflet - Mihai Boandă. 14:30-16:00 Rendez Vous duminical - Anamaria & Selma: 16:00-17:00 Country Cluj - M ârineaş. 17:00-18:00 E bine şi-aşa rău - Ucu Florca. 18:30-19:00 Hot Mix Transilvania (noutăţi). 19:00-21:00 Mclatonin - Daika Attila. 21:00-23:00 Taxi Music. 23:00- 6:00 Music Non-Stop.

Sîmbătă, 27 februarie Ştiri: 7,20; 8; 9,40; 10; 13;

14; 15; 17. 7 ,00-12 ,00 “Primul salut”. 7,20 Revista presej. 7,27 "Plus”, pamflet

(Adrian Suciu). 7,50,8,50 Horoscop. 8,20 Agenda dc weck-cnd. 9,40 Programul cinematografelor. 10,20 Sinteze financiare (Mircea Bucin). 10,50 "Plus”, pamflet (Adrian Suciu), r. 11,00-13,00 Dedicaţii m uzicale. 13,15 “ C incm ania’Ţ A nca M ichcti. 13,30 “T rad iţional” , Ştefan Coroian. 14,20 "R eporter dc cartier”, Cristian Grindcan. 15,00^7,30 “Pc apa sîm bctci”. 17,30 "C uiul lui Pepelea?, Laura şi Tudor R iincanu. 21,00

'Retrospectiva ştirilor zilei. 22,00-2,00 “Noaptea cu CD R adio” - ded ica ţii muzicale.

Duminică, 28 februarie Ştiri: 9 ,10 ,13 ,15 ,18 . 8,00 - 11,00

" '“Primul salut”. 8,20 Agenda dc weck-cnd. 8,50, 9,50 Horoscop. 9,20 Program ul cinematografelor. 10,20 ” în sănătatea Dvs.” (Cristina Stihi). 11,00-13,00 ”CD Country”, D anC rcţa. 13,00-21,00 CD M ix W eck-cnd. 13,30 R etrospec tiva săptăminii. 15,20 "Divertis Radio Blitz” , re trospectiva săp tăm în ii. 17,00 "Em isiunea fără num e” (m uzică românească), T ibcriu Crişan şi Ştefan Coroian. 19,OOTraistacupovcşti (emisiune

pentru copii). 21,00 Retrospectiva ştirilor zilei.

% RADIO C LU j)

Sîm bătă, 27 februarie*6.00 Bună dimineaţa. O emisiune cu

informaţii, actualităţi şi muzică, realizată dc Dan Horea. 8,00 Em isiunea in limba maghiară. 10,00 Buletin dc ştiri. 10,05 Sesam dcschidc-tc. Emisiune pentru copii. P rezintă E lla D im bcan. 11,00-13,00 Radioconcxiuni, semnate dc loan Vanca: sport, m uzică, d iv ertism en t. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Habarn-aică- s lîngă tine! Reportaje şi anchete pc teme sociale..Prezintă Bogdan Roşea. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri.18.05 Internet. Prezintă Stela M aria Rareş & Scrgiu Alex. 19,00 Dedicaţii dc muzică populară. Cîntccc şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Redactor Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

Duminică, 28 februarie8.00 Ştiri. 8,05 La izvor dc cint şi dor.

Muzică populară. Prezintă Scrgiu Vitalian Vaida. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea arm atei. 10,00 Ştiri. 10,05 Mileniul III. Redactor Constantin Mustaţă. 11,00-13,00 Radioduminica. Emisiune dc- divertisment Redactor Anca Mureşan. 13,00 Diligcnţa dc Bizanţ. Muzică folk. Prezintă F lorin Săsărm an. 12,00 Ş tiri. 14..00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri.18.05 Breloc. Emisiune dc divertisment, redactor Anca Mureşan. 19,05-20,00 Focul sacru. Prezintă Luc ia Stana Scvianu. 20,00 Ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe. Dedicaţii dc m uzică populară. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

recunoscută decît pe timpul domniei lui Cuza. I

S T A Ţ I A O R B I T A L Ă M I B - 1 3 A R I D B E X I S T E N T Ă

J*FP>L a 2 0 feb ru arie 1 9 8 6 , p r im u l

elem en t al unei staţii orb itale locu ită d e o m pentru sejururi d e durată în sp aţiu a fost p la sa t p e orb ită d e

^sovietici. După treisprezece ani, M IR , program ată in iţial pentru c in c i an i, se a flă tot a co lo ..., dar z i le le e i sîn t numărate. Istoria zbucium ată a staţiei o r b ita le d a tea ză d in 1 9 8 1 , c în d o am en ii d e ştiinţă ru şi au hotărît să co n stru ia sc ă în lo c u l c a p s u le lo r S a l io t , n e c o n fo r ta b ile , o s t a ţ ie orbitală în carc o a m en ii să poată efectu a nu doar m isiu n i d e lu n gă durată, dar şi sâ rea lizeze exp erien ţe ştiinţifice. •

Rezultatul: un c o m p le x u n ic , d e a p ro x im a tiv 1 3 0 d e to n e , c u o lu n g im e d e c ir c a 4 0 d e m e tr i, asam blată ca o m aşinărie- care se inYÎrte, de 13 ani, Ia aproxim ativ 3 8 0 de k ilom etri d ista n ţă d e P â m în t. D c -a lungul a n ilo r , M IR a fo s t co m p le ta tă c u c in c i la b o ra to a re

pentru experim ente: K van t I, Kvant II, K ristal, Spektr ş i, c e l m ai recent, Priroda, adăugat în aprilie 1996. U n număr d e 2 6 d e m isiun i, d in care 23 internaţionale, au ăvut lo c p e staţia orbitală, unde s-au desfăşurat, potrivit A g e n ţ ie i S p a ţia le R iis e (R K A ), aproxim ativ 1 6 .5 0 0 d e experim ente. U n u l d in u lt im e le s im b o lu r i ale glorie i so v ie tic e , M IR a cu n oscu t şi - m om en te d ific ile . 19 9 7 a fost, fără îndoială, anul c e l m ai sum bru, cu un incend iu ş i o c o liz iu n e foarte gravă între staţie ş i o n avă d e alim entare, Ia 2 6 iu n ie. A cc id en tu l a produs o g a u r ă în c a r l in g ă , la n iv e lu l m o d u lu lu i S p e k tr , ş i a a v a r ia t panourile so lare care alim entau staţia c u e n e r g ie . D u p ă m a i m u lte întreruperi a le cu ren tu lu i electric, pene a le com puterelor ş i pierderi ale orbitei, p a g u b e le .a u fo st în parte reparate, c u ex cep ţia găurii, care nu a p u tu t f i lo c a l iz a tă , în p o fid a n u m e r o a se lo r o r e d e m u n c ă de căutare a le c o sm o n a u ţilo r s i m ai

m u lte ie ş ir i' în sp a ţiu . S p ek tr , depresurizat, a fost, în final, închis pentru totdeauna.

„A u fost, ca întotdeauna, şi ani extraordinari şi alţii mai puţin.buni”, a declarat m odest com andantul de bord al m isiun ii gata să se îm barce p e M IR , V ik tor A fanasiev. „A stăzi, c o m p le x u l se a flă într-un stadiu su ficien t de bun pentru a continua să fie exploatat”, a asigurat el.

„C ită m uncă ş i em oţii au fost n ecesare pentru a o construi” îşi am inteşte de asem enea directorul R K A , Iuri K optev; „ar fi cu adevărat păcat să o părăsim”. Totuşi, Agenţia Spaţială R usă, în lipsă de fonduri, este obligată să ia în serios în vedere această posib ilitate. Data fatidică a fo st chiar fixată pentru vara anului 1999. Dar,,1a 2 2 ianuarie, premierul E vgh en i Prim akov a autorizat RK A să păstreze staţia timp de încă doi sau trei ani... cu condiţia să găsească, pînă în luna aprilie, finanţările private necesare.

; Iuri K optev, care a afirmat că este n evo ie de 52 dc m ilioane d e dolari pe an pentru M IR, a asigurat câ au avut loc negocieri cu un potenţial investitor serios, fără să ofere detalii, în aşteptare şi pentru a cîştigă tim p, m isiunea franco-rusă care trebuia să dureze trei luni şi trebuia să fie ultim a, a fost prelungită pînă în luna august. „Cu cît va răm îne m ai m ult în spaţiu, cu atît va fi m ai bine pentru întreaga lume... deoarece programele de cerc e ta r e , aşa cu m sîn t e le concepute pentm M IR , nu vor putea f i r e a l iz a te p e s ta ţ ia o r b ita lă internaţională (ISS, c e trebuie sâ o în locu iască ) înainte de m inim um c in c i a n i” , a in s is ta t d o m n u l A fanasiev . Totuşi, dacă R K A nu obţine banii necesari, la cinci z ile după plecarea de pe staţie a lui Viktor A fan asiev , Serghei A v d c ie v şi a francezului Jean-Pierre H algnere, M IR va fi scoasă de p e orbită şi p roiectată în straturile jo a se a le atm osferei, unde va f i dezintegrată.

UN PRIM PAS PE CALEA RECONCILIERII ÎNTRE INDIA SI PAKISTAN&

m

La încheierea vizitei de două zile în Pakistan a premierului'indian A tal Bihari Vajpayee, şefii guvernelor centrale ale celor două recente puteri nucleare au făcu t un prim pas spre dezgheţarea relaţiilor bilaterale, semnînd o declaraţie comună prin care se angajează să reducă riscul unui războ i nuclear ş i să p ro m o veze pacea şi stabilitatea in regiune. Aceasta este prima vizită pe care un prim-ministru indian a efectuat-o in Lahore in u ltim ii ze c e ani, ia r prem ieru l pakistanez Nawaz Sharif în conferinţa de presă organizată in comun de cei doi şefi de guvern, şi-a exprimat speranţa că "gheaţa s-a spart". Ei nu au precizat cu cit speră să reducă riscul sau dacă vor renunţa la urm ătorul pas pe calea dezvo ltării p ro g ra m u lu i lo r d e înarm are nucleară. Dar au decis să se prevină reciproc înainte de efectuarea fiecărei testări a rachetelor balistice ş i să -ş i sem na leze orice incident

"accidental, neautorizat sau inexplicabil” ce ar putea genera riscul unui război nuclear.

P urtă fo ru l de cuvînt a l partidului indian Bharatiya Janata (BJP), formaţiunea politică a premierului Vajpayee, a declarat câ întreaga ţară este " fe r ic i tă " în urma acestei vizite, iar Declaraţia de la Lahore constituie o "înseninare” în relaţiile bilaterale. "Această călătorie a adus o sch im b a re în sen tim en te le în tregului subcontinent”, a adăugat el. » .

Tonul presei indiene oscilează intre aprecieri festiviste, gen "Gheaţa s-a spart" ("Times o f India") şi "Cei doi prim-miniştri au dat o şansă p ă c ii” ("Indian Express"),.şi estimări prudente tip, chiar dacă summitul de la Lahore constituie o "schimbare", “calea păcii este presărată cu capcane” ( “Hinduslan Times").

Abia întors la Jlew Delhi, însuşi premierul Vajpayee a condiţionat normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări de încetarea masacrării hinduşilor de către gherilele musulmane in statul

Jammu şi Kashmir, autorităţile indiene acuzind deseori Guvernul pakistanez de sprijin acordat separatiştilor musulmani.

La rîndul său, premierul pakistanez pusese punctul pe i, într-un banchet oferit in onoarea oaspetelui său indian, afirmînd că "Jammu şi Kashmir este, motivul fundamental al tuturor tensiunilor între India şi Pakistan. Chiar dacă este o problemă complicată, ea nu poate f i evitată”. , y

Presa din Lahore a tratat evenimentul cu mai multă reţinere decît cea indiană, cotidianul "The Nation" Jiind singurul ziar pakistanez de limbă engleză care i-a consacrat un editorial. Surse diplomatice 'estimează că declaraţia comună indiano-pakistaneză constituie un pas modern, dar important, ţinînd seama de faptul că cele două ţări posedă arme atomice, dar nu dispun încă de o doctrină nucleară. "Aşa au început americanii şi ruşii destinderea, a opinat un diplomat. r .- . '••••.

S . O . S . R u s i a - t u t i î m p o t r i v a t u t u r o rh .

("Komersant - Vlast")

Peste zece luni vor avea loc alegeri legislative, însă pînă atunci, în R usia, m ulte lucruri sc v o r sch im b a. U n e le partide şi m işcări p o litic e s e v o r dezvolta ancorindu-sc şi m ai puternic în peisajul p o litic a l ţării, în tim p ce a ltele , a căror popularitate e s te în co n tin u ă s c ă d e r e , s -a r p u te a sâ dispară dc p e e ş ic h ie r u î p o lit ic . G u v e r n u l v a c ă u ta s ă o b ţ in ă favorurile D u m ei, ap oi s e va angaja într-o confruntare d esch isă , n um ind şi destituind m iniştri. B o r is E lţîn va cădea (a pat d efin it iv , fără n ic i o şansă dc însănătoşire. D ar, în esenţă, nu sc va schim ba n im ic: a leg er ile se vor desfăşura fără E lţîn , iar noua D um ă va d even i prim ul Parlam ent din perioada post-E lţm . ■

Protagoniştii cam paniei electorale v o r sim ţi ra p id d ife r e n ţa . S p re deosebire d e an ii precedenţi, cînd K rem linul s -a im p lic a t d irect în com petiţia electorală, favorizîndu-şi candidaţii, câutînd în locu l lor chiar şi surse de finanţare, d e data aceasta c l va e x e r c ita d o a r o m in im ă influenţă. Administraţia prezidenţială a obţinut rar rezu ltatele scontate. în orice caz, putem fi siguri că n ic i triumful partizanilor Iui Jirinovski, în 1993, şi nici ce l a l com uniştilor, din 1 9 9 5 , nu au fo s t p r e v ă z u te d e strategii de la K rem lin . D ar, a tunci, nici un candidat n u putea să-şi facă campanie, fără să se ţină seam a că preşedintele era hotărît să facă totu l pentru a-şi apăra in teresele . A s tă z i,

se ştie câ E lţîn nu v a cand ida pentru, un al tre ilea m andat şi că starea sa (fiz ică ş i p o litică ) lasă d e dorit. Unii con silier i d in cadrul adm inistraţiei prezidenţia le îş i vor m anifesta , fără îndoială , preferinţa pentru unul sau altul d intre candidaţi, căruia îi vor oferi, probabil, şi sprijin , cel puţin m oral. N o u l ş e f a l,ad m in istraţiei prezidenţiale (generalul FSB - fostul K G B - B ordiuja) doreşte un Parla­m ent m ai co n stru ctiv , m ai puţin dom inat d e o p o z iţie ş i e ste pregătit să facă cunoscut acest lucru alegăto­rilor. K rem linu l a pierdut cea mai mare parte a m ijlo a ce lo r sa le de presiune exercitate asupra m odului de desfăşurare a cam paniei electorale, înainte, pentru elaborarea strategiilor electorale era suficient să se ştie dacă cel care candida era sau nu favorabil lui Elţîn; la urma urm elor, lupta se reducea Ia un război între “roşii” şi “albi” . A cu m , toţi s în t îm potriva

. tuturor. Ş i aceasta în seam n ă o luptă p e v ia ţă ş i p e m o a rte . T eh n ica electora lă v a su feri d e asem enea unele m odificări. N o ile m etode (de fraudă), testate în decem b rie 1998, cu prilejul alegerilor m unicipale din Sankt Pctersburg, v o r f i u tilizate în mare m ăsură. A utorii fraudei nu au obţinut d e fapt un adevărat succes. Dar, aceste m etode s-ar putea dovedi m ult m ai e f ic ien te la n iv e l federal. Rusia are nenumărate provincii rurale ăi căror locu itori, spre d eoseb ire de ce i din Sankt Pctersburg, riscă sâ cadă în cursa în tinsă d e consilierii de im agine.

V iitoarele a legeri vor fi marcate, cu sigu ran ţă , d e c e le mai' m ari scandaluri d in istoria recentă a R u s ie i . R ă z b o iu l d o cu m e n te lo r com prom iţătoare, al calom niilor, va face ravagii m ai m ult ca niciodată, provocînd un număr incalculabil dc s e s iz ă r i în j u s t i ţ i e d in p artea candidaţilor ş i a coaliţiilor nem ulţu­m ite. Setea d e v ictorie îi va face să înca lce legea, implicarea guvernato­rilor în această cam panie urm înd să s e m anifeste" printr-o creştere a num ărului d e scandaluri şi procese. D a că se va întîm plă acest lucru, eforturile K rem linului de a încerca sâ - i c h e m e la ord in e p e lid er ii regionali vor eşua cu siguranţă. Dar noutatea nu va consta doar în modul d e . d e s fă ş u r a r e a a le g e r ilo r . C o n s e c in ţ e le a c e s to r a a su p ra viitorului p ob tic al R usiei vor fi de asem en ea fără precedent. C ăci, la în ch e ierea scru tin u lu i se va şti, practic, c in e va . f i preşedintele care v a conduce R usia spre m ileniul trei. M a jo rita tea ca n d id a ţilo r se r io ş i pentru funcţia d e - ş e f al statului se v o r prezenta la alegerile leg islative şi un eventual su cces răsunător sau un eşec zdrobitor vor atîm a greu în balanţa a legerilor prezidenţiale din iun ie 2000 . D e teama unui pas greşit la a cest scrutin , p ersonalităţi ca E vghen i Prim akov (primul ministre) sau regizorul N ik ita M ihailkov, alt potenţial candidat la fotoliu l prezi­denţial, refuză să preia conducerea unei cam panii electorale. P e d e altă parte, la stînga eşichierului politic,

situaţia s-a schim bat, începînd din 1995. A tu nci, poziţia de lider a lui Ghennadi Ziuganov nu era contesta­tă, iar comuniştii se puteau considera singurii rep rezen ta n ţe i intereselor poporului muncitor. în prezent, va trebui ca ei să-şi dispute electoratul lui A leksandr Lebed (guvernatorul

-regiunii Krasnoiarsk) şi mai a les pc c e l a l Iui Iuri L u jk ov , prim arul M o sco v e i (care a înfiinţat recent un partid de “centru stînga”, denum it Patria), care sc străduieşte să pară “un adevărat social-democrat european” . D acă, în decem brie 1999, populari­tatea Partidului Comunist, recîştigată în u ltim ii ani, va scădea, s-ar putea ca Z iuganov sâ se situ eze pc locu l trei la prim ul tur d e scrutin al alegerilor prezidenţiale şi, în c o n se ­cinţă, .să fie exclus din cursa fmală. P oziţia com uniştilor este cu atît mai delicată cu cît e i nu vor fi singurii carc-şi vor axa cam pania pe criticile aduse regimului precedent. în urmă­toarele luni, nim eni nu se va abţine să-l atace pe Elţîn şi întregul guvern pc care unii îl vor acuza că s-a angajat într-un proces de “reform e în stil m afiot”, iar alţii pentru că nu le-a făcut la timp, Guvernul (inclusiv reprezentanţii structurilor militarizate, subordonaţi direct lui B oris Elţîn) trebuie să pregătească viitorul. A cest viitor care, oricît de sumbra ar părea, oferă ce l puţin o \ertitudinc: yiitorul preşedinte rus nifíva fi B oris Elţîn. Ş i aceasta va reprezenta un factor hotărîtor pentru Jxegerilc leg islative din 1999. .

IN S U L E L E K U R IL E - P E fiQ E N D fi

V IZITEI M IN IS T R U L U I DE

E X T E R N E RUS, I G O R IV fîN O V , îri

JfiP O N Ifi

i

în cadrul vizitei sa le la Tokio, ministrul rusa A fa cer ilo r E xtern e, Ig o r Ivanov, a aborda problema unui ajutor financiar japonez către Rusia ş i chestiunea soluţionării diferendului teritorii privind insulele K urile, care înveninează rclaţiil: dintre ce le două ţări de peste 50 de ani.

în pofida unei recente încălziri a relaţiile- bilaterale, perspectiva încheierii.unui acord de pac; întte R usia ş i Japonia pînă în anul -2 0 0 0 îndepărtează tot m ai mult.

Specialiştii apreciază că a sosit timpul ca Ruşi şi Japonia să înceteze a se concentra numa/

I -

acestui punct, pentru a înregistra un progres t relaţiile dintre e le . Japonia a refuzat să semnez; j un acord de p ace cu R usia, acord, care ar pur capăt în m od form al celu i de-al doilea răzbe m ondial, atîta timp cît M oscova nu acceptă să retrocedeze ce le patru insule: Etorofu, Kunashi- Shikotan şi H abom ai. E le au fost ocupate d e cár armata sovietică în septem brie 1945.

Controlînd accesu l la Oceanul P acific penr navele de război şi subm arinele ruseşti c u baza, V ladivostok, aceste insule reprezintă pentru Rir- o zonă strategică importantă.

Japonia cere d in 1945 retrocedarea acdsr insule, populate în vrem ea aceea de 1 7 .0 0 0 c japonezi. Japonezii fiind alungaţi, in su le le , principal Etorofu ş i Kunashiri (cele mai m ari),t fost locu ite de aproxim ativ 25.000 de persoa: c iv ile şi 10.000 d e m ilitari din epoca U R S S .

Speranţa unei apropieri a relaţiilor d intre cei două ţâri a apărut în noiem brie 1 9 9 7 , cir: preşedintele rus B or is E lţîn şi premierul japo: de atunci Ryutaro H ashim oto au stabilit dr:: obiectiv com un sem narea unui tratat dc p a ce pi în anul 2000 . .. ...

în aprilie anul trecut, Japonia i-a făcut Iui Be- Elţîn o serie d e “propuneri” privind Insul:. Kurile, propuneri care au rămas secrete.

B oris Elţîn a rem is, la rîndul său, premierul, japonez K eizo O buchi, aflat în vizită Ia M oscov în luna noiem brie anul trecut, alte propuneri, c asem enea nedezvălu ite în totalitate.

Tokio doreşte o retrocedare după modelul Hor K o n g -u lu i: R u s ia ar urm a să recu n oasc suveranitatea Japoniei asupra insulelor, dar ar înr. să p ă str e z e , în tr -o p rim ă etapă, control: administrativ asupra acestor insule, care va predat doar în etape.

Dar M oscova , care trebuie sâ facă faţă ur: recrudescenţe a naţionalismului, menţine o pozi: prudentă, propunînd doar o gestiune economic com ună asupra ce lo r patru insule.

“Ca să fiu sincer, eu nu cred câ se poate coc: pe un tratat de p ace însoţit dc o soluţionări prob lem ei In su le lor K urile începînd d c ar. viitor”, a afirm at D m itri Trenin, specialist! p rob lem e p r iv in d A s ia în cadrul Centruli C am cgic. “Pentru un diplom at rus, lucrai ccl r. important în acest m om en t îl reprezintă banii” apreciatei.

D ar acordarea neîntîrziată á celor 80 0 : m ilioane de dolari prom işi de Tokio în noiemir anul trecut a fost legată d e încheierea unui aer - aflat în continuare în suspensie - între Fon: M onetar Internaţional şi Rusia.

Ministrul rus al Afacerilor Exteme, Igor Ivar. a exclus posibilitatea încheierii unui tratat dc {&' cu Japonia pînă în anul 2000, a relatat ager; japoneză K yodo: " .

C ei d o i m iniştri, au avut “discuţii energic, privind problema Insulelor Kurile şi p o s ib ilitó semnării unui tratat d e pace pînă în anul 2000. ţ afirmat o oficialitate a M A E nipon, carc a prcci^ că interlocutorii au abordat această problend prezentînd, de o parte şi de alta, “propriul pur.:t de vedere”. M inistrul de Exteme rus, Igor Ivane; a reafirmat - cu prilejul unei escale făcute > Sahalin (Extrem ul O rient) - suveranitatea R<i&f asupra Insulelor K urile ş i a apreciat că sem n a^ unui sim plu tratat d e pace cu Japonia, după .- interval d e tim p atît de mare de la s f îr ş iy războiului, ar fi “anacronică”. i

r

I 1Qq3. PNL a fuzionat cu NPL. La Conferinţa Naţională L u i PNL a fost ales în funcţia de preşedinte al

partidului Mircea Ionescu Quintus.

1861 - împăratul Austriei a promulgat o Constituţie ("Patenta imperiala din februarie"), prin care

Transilvaniei i se acorda o oarecare autonomie în cadrul Imperiului habsburgic.

în declaraţii,

Toate partidele socotesc accesiliil pragul de 5 la sută. Partidele puternice par sâ fi convenit în privinţa unei noi legi electorale, care va ridica pragul electoral la 5% fapt ce va afecta în primul rînd partidele mai m ici.

Secretarul ex ecu tiv P N R , filiala Cluj, Ioan Stan, n e -a declarat că orice partid va fi afectat de pragul electoral de 5%, dar că PN R păstrează m ari speranţe că va intra în Parlament

Preşedintele. PSD R , f ilia la Cluj, Vasile Suciu spune că , în măsura în Care nu vor realiza

pragul electoral de 5%, partidele în cauză vor trebui să mai aştepte intrarea în Parlament. P SD R este p e n tr u m o d if ic a r e a l e g i i electorale, V asile Suciu susţinind câ partidul său va avea şanse doar dacă va reuşi să f ie activ şi să convingă electoratul. Dacă nu, v o m r ă m în e în c a m e r a d e rezervă”, spune Suciu. Secretarul executiv al Partidului Alternativa R o m â n ie i, f ilia la C lu j, A n d i B oer, ne-a declarat că partidul său va in iţia un proiect de lege *

care propune un sistem m ixt dc vot, cu un Parlament unicameral,- care sâ v ină în com pletarea' pragului electoral de 5%. A ndi B o er crede câ acest prag nu va afecta PAR, avînd în vedere că se încearcă formarea unei uniuni a forţelor de dreapta. P A R á fuzionat cu Partidul Popular Republican şi poartă discuţii cu formaţiuni c iv ice (Alternativa 2 0 0 0 şi Alianţa Civică).

întrebat de c e A lternativa României propune un Parlament

unicameral, A ndi B oer spune că acest sistem va micşora numărul p a r la m e n ta r ilo r , s is te m u l electoral m ixt fiind o asoc iere a scru tin u lu i m ajoritar c u c e l proporţional, care ar d u ce la o m a i b u n ă r e p r e z e n ta r e a intereselor electoratului.

'Secretarul execu tiv a l filia le i P A R a m ai adăugat că acest proiect de lege nu este agreat nici de guvernanţi, n ic i d e o p o z iţie , dar are sprijinul populaţiei.

Ioana RAICIU

Ion D i a c o n e s c u

a p r e c i a z ă c ă

ş e d i n ţ a

C o m i te t u lu i d e

C o n d u c e r e a l

- M C D n u v a

a d u c e m o d i f i c ă r i

r a d i c a l e î n v i a ţ a

p a r t i d u l u iPreşedintele PNŢCD Ion

Diaconescu consideră că şedinţa Comitetului de Conducere, din 2 6 2 7 februarie, nu va aduce

■ schimbări radicale în viaţa partidului, m anifestarea urmînd să lanseze un mesaj de unitate, de încredere în conducerea PNŢCD, de continuitate a actualei coaliţii şi de sprijinire politică a Guvernului. Liderul ţărănist a apreciat, ieri, că, după cum cunoaşte pulsul partidului, nu vor fi luate hotărîri care să modifice com ponenţa actualei coaliţii. In opinia sa, deşi există proteste şi critici la ad resa Guvernului şi partidului, nu se poate găsi o formulă mai bună, mai ales pentru câ, în rîndurile opoziţiei, nu există o unitate de vederi care să ducă la realizarea unei alternative mai convenabile la actuala guvernare. Ion Diaconescu a precizat că acest for de conducere nu este abilitat să

^ km od ifice statutul şi conducerea partidului, dar poate lua orice hotărîri privind orien tarea liniei politice, raporturile partid- guvern şi colaborarea din coaliţie. “Nu considerăm că ne găsim într-o situaţie specială", a spus preşedintele PNŢCD, arătînd câ, prin . în trunirea Comitetului de Conducere, se dă curs solicitărilor repetate ale unor membri de partid şi care vizau convocarea D elegaţiei Perm anente sau a Congresului extraordinar. La această întrunire ar veni foarte mulţi invitaţi, a arătat Diaconescu, precizînd că, prin prezenţa numeroasă, sesiunea Comitetului de Conducere echivalează “cel puţin” cu o D elegaţie Permanentă sau cu un mini - Congres, iar acest fapt creează , im aginea unui eveniment foarte important.

Liderul ţărănist a anunţat că PNŢCD intenţionează revenirea la vechiul statut din perioada interbelică, potrivit căruia Comitetul de Conducere era organul executiv suprem în afara Congresului. Actualul statut prevede că forul “imediat”, superior BCCC es te Comitetul de Conducere. Conform Statutului din perioada interbelică, Comitetul de Conducere era organul executiv suprem în afara Congresului.

Avocat pentru romi de consultanţă juridică gratuită. în ved erea realizării acestui lucru, dorim colaborarea cu un

B ir o u l p e n tr u a p a ra rea d rep tu r ilo r avocat interesat în acest sen s , cunoscător dem in o r ită ţ i lo r d in c a d r u l o r g a n iz a ţ ie i |im b a e n g |e z ă In fo rm a ţii la t e le fo a n e len o n g u v em a m en ta le A m are Purala - Fraţii 064 -13980 0 9 4 -2 7 72 09N oştri, aduce la cunoştinţă faptul că va institui ’ ’ Preşedinteun program de sprijinire a rom ilor prin oferirea Doghi Dan Pavel

Şi PCINR propune modificarea sistemului electoral

P U N R susţine legiferarea unui s is te m electora l m ix t, prin utilizarea sim ultană a unui sistem electora l u n inom in al ş i a unuia bazat p e scrutinul d e listă.

Potrivit proiectu lui P U N R , la Ş en at a leg er ile s e v o r realiza prin aplicarea sim ultană a sistem ulu i electora l un inom inal majoritar relativ ş i a scrutinului parţial d e listă. în acest fe l, circa -2/3 din numărul total al senatorilor vor fi a leşi prin sen itin uninom inal, iar 1/3 din numărul total a l senatorilor prin scrutin dc listă. ” - - .. . . . _ •

La Camera Deputaţilor, alegerile se vor realiza prin aplicarea sim ultană a scrutinului un inop iinal parţial ş i a scrutinului proporţional majoritar de listă. în acest fel, circa 1/3 d in numărul total a l deputaţilor vor f i a leşi prin scrutin un inom in al parţial, iar circa 2 /3 din num ărul total al deputaţilor prin scrutin de listă.

PUNR-crede că acest sistem electoral m ixt va avea consecinţe favorabile în p lan p o litic ş i e lectoral. A stfe l, se v a e lim in a m ult d iscu ta tu l p rag e lec to ra l, p rop riu doar s is te m u lu i proporţional p e bază d e scrutin de listă, iar utilizarea sim ultană a ce lo r două sis tem e electorale v a ad u ce prin a legeri, în Parlament personalităţi po litice , culturale ş i ştiin ţifice validate în viaţa publică rom ânească.

PDSR speră să-l convingă pe

ministrul Justiţiei să reformuleze

cererea privind ridicarea imunităţii lui

Gábriel BivoíáruPDSR speră să-l convingă pe ministrul Justiţiei, ia întîlnirea acestuia

cu liderii grupurilor parlamentare, să reformuleze cererea de ridicare a imunităţii parlamentare a deputatului Gábriel Bivolaru, astfel îneît acesta să poată fi judecat în libertate, a declarat, ieri, după şedinţa în plen, deputatul PDSR Miron Mitrea. Mitrea a precizat că PDSR nu condiţionează votul de acest lucru, dar consideră că este “corect” ca Bivolaru să fie judecat în libertate, întrucît acum există suspiciunea că i se ridică imunitatea pariamentară doar pentm arestarea sa. Miron Mitrea a mai spus că, şi în cazurile deputaţilor Cornel Sturza Popovici (PNŢCD) şi Nicoiae Bud (PUNR), cererea de ridicare a imunităţii lor parlamentare a fost făcută pentru trimiterea lor în judecată şi nu pentru a re s ta rea lor. PDSR nu susţine modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor în sensul simplificării procedurii de ridicare a imunităţii parlamentare, deoarece aceste cazuri nu trebuie sâ stea în zona politicului, a mai spus Miron Mitrea. El a arătat că imunitatea pariamentară este “un act de protejare a sistemului legislativ” şi că “este vorba, pînă la urmă, de o procedură morală, nu politică". Propunerea referitoare la întîlnirea între ministrul Stoica şi liderii grupurilor parlamentare a fost făcută de PDSR la încheierea dezbaterilor din Camera Deputaţilor cu privire la ridicarea, imunităţii parlamentare a lui Gábriel Bivolaru.- ' ' • :

PUNĂ do G uvernul în judecate

Sindicatele româneşti se sting incet, străduindu-se să devină actori p o litic i

I Prima dezbatere la Clubul liberal XXI I

I

I

I

I

I

I I I I

P U N R v a d a în ju d e c a tă G u v e r n u l R o m â n ie i p en tru a d o p ta r e a , c u în c ă lc a r e a l e g i s la ţ ie i în v ig o a r e , a Ordonanţei de U rgenţă nr. 6 2 / 1 9 9 8 p r iv in d im p o z itu l p e im obile şi terenuri intravilane, în conform itate cu prevederile art. 1 4 4 l it . c ) d in C o n s t itu ţ ia R o m â n ie i? P r in a c e a s tă Ordonanţă de Urgenţă, Guvernul R o m â n ie i în c a lc ă f la g r a n t d isp oziţiile L eg ii nr. 8 5 /1 9 9 2 p rin care s în t s c u t ite d e la' im pozitare, pe o perioadă d e 10 a n i d e z i l e , a p a r ta m e n te le v în d u te p o p u la ţ ie i în c o n fo rm ita te cu p r e v e d e r ile D ecretu lu i-lege nr. 61/1990._

A vîn d în vedere faptul că, în

m od cu totul ilegal, prin actualul b uget, G uvernul R om ân ie i a suspendat, în acest an, facilităţile p re v ă z u te p r in le g e p en tru stimularea investiţiilor directe şi a producţiei d e export, PUNR' va depune o iniţiativă legislativă care să prevadă ca in v estito r ii carc au în c h e ia t contracte pentru achiziţionarea d e e c h ip a m e n t t e h n o lo g ic , m aşin i şi u tila je , în a in te de adoptarea L e g ii bugetu lu i, să b en efic ieze în continuare de f a c i l it ă ţ i le L e g ii p r iv in d investiţiile directe p e parcursul acestui an. :

Preşedinte, Prof. univ. dr. Valeriu

TABÁRÁ

N u d oa r p a r t id e le tr ă ie sc m o m e n te de incertitudine în apropierea alegerilor. După două eşecuri, în 1992 şi 1 996 , sindicatele sînt şi e le preocupate să găsea scă strategii efic ien te, care să le dea şansa d e a -şi im pune m ai hotărît punctul d e ved ere în faţa guvernului care va rezulta d in a legeri. •

M atei Brâtianu, v icep reşed in tele B lo cu lu i Naţional Sindical, una din marile centrale, spune că, după c e s-au păcă lit, p e rînd, cu P D SR , C DR şi U S D , sindicatele refuză să mai sem neze protocoale e lectora le p e care partidele le calcă cu regularitate în p icioare cînd păşesc în Palatul V ictoria. El id en tifică o singură so lu ţie pentru sindicate: “T rebuie să controlăm un partid” .

O id ee p e care M atei Brâtianu nu a ezitat să o susţină la “C lubul liberal X X I”, vorbind în faţa sin d ica liştilor c lu jen i ş i a tineretului uniri partid care, tradiţional, este ostil dezvoltării unui s in d ic a l is m p u te r n ic . D e a su p r a c a p u lu i oratorulu i s in d ic a l M atei se afla m iercuri portretul Iui Ion B râtianu, tablou su g estiv al prefacerilor pe care le-a traversat această mare fam ilie liberală în u ltim ele decenii. Propunerea lui M atei Brătianu e s te inspirată din m odelul englez. S indicatu l ar urm a sâ acorde sprijin electoral acelu i partid care acceptă să includă cîte un m em bru d e-a l său în structurile de conducere ale fiecărei filiale. Consiliul Naţional al partidului ar fi alcătuit astfel, în proporţie dc .40 la sută, d in m em brii d c sindicat. Liderii partidului n-ar m ai putea să ignore vo in ţa sindicatului în m om entul instalării la guvernare.

“U n asem enea sistem este practicat cu succes în Anglia, Germania, Ţările Scandinave. N u ştiu dacă la n o i ar putea fi ap licat cu aceleaşi bune rezultate, dar eu sîn t adeptul ideii câ nu poţi afla pînă nu în cerci” , a spus Brâtianu.

E l răm în e u n sp ir it neastîm părat ş i un sind icalist fără con v in geri p o litice stabile. în Í9 9 6 , B N S sem n a un protocol electoral cu

C D R : A stăzi, M atei Brătianu este c o n v in s că sin d ica te le nu p ot fi ataşate id e o lo g ic jdecjt c u ren te lo r d e st în g a . P D S R n u p arc în să ferm ecat de perspectiva a c a r ii unui p o l sindical puternic în interiorul partidului. V icepreşedintele P D S R C luj, Cristian Ţucra, prezent m iercuri la C lubul liberal X X I, ş i-a exprim at părerea că s in d ica te le trebuie păstrate în -a fara cadrului p o litic ş i adm inistrativ.

C am toate partidele au m o tiv e să păstreze rezerve faţă de propunerea lideru lu i sind ical. E ste în d o ie ln ică forţa co n d u cer ilo r m arilor centrale sindicale d c a influenţa votul membrilor lor. U n partid ar urm a să în cad reze sind icalişti fără să aibă certitudinea că va avea un beneficiu e le c to r a l. M a te i B râ tia n u d ă a sig u ră r i câ centralele sindicale îi p ot m obiliza p c muncitori la vot. T ot e l este în să d c acord că sin d ica liştii răspund palid la ch em ările la m itin g şi câ , ce l m ai ad esea , m işcările sin d ica le sîn t provocate d e lideri şi nu d c m em brii d e rînd. .

“Adevărul este câ rom ânii nu stau, ca bulgarii, o lună în stradă. Ei stau c ît stau la m iting şi dau fuga la m ici şi bere” , adm ite Brătianu.

C u o atît dc apatică v o ca ţie revoluţionară a m uncitorilor români, sindicatele au puţine şanse sâ sp er e câ v o r d e v e n i în cu rîn d o v o c e respectată. în faţa sindicatelor româneşti stă chiar p ersp ectiv a în cetării a c tiv ită ţii. A p roap e în to ta lita te , e le s în t fo rm a te d in angajaţi ai întreprinderilor cu acţionariat majoritar d c stat. F ir m e le p r iv a te n u în g ă d u it d e z v o lta r e a sindicatelor şi liderii d c astăzi ai marilor centrale, în absen ţa unei le g is la ţ ii p e r m is iv e , nu au strategii pentru a sch im b a situaţia. în curînd, în trcp r in d a ilc rom ân eşti v o r fi în ch ise sau sc v o r privatiza. M cd itîn d prea în d e lu n g cu m ar putea deveni actori politici, sindicatele s-ar putea trezi că au răm as fără baza so c ia lă carc să le ju s tifice denum irea.

. Caius CHIOREAN

N c lăudăm, d c o vrem e, cu marea ispravă a vînzării R om T clecom u lu i. Pe m in e u n u l acest fapt m ă în grozeşte . Şi iată d e ce.

în cartea “Documentos secretos de la ITT”, apărută în 1982 la Santiago de C hile , Ed. Q uim antu, se s a i e negru pe alb: “International Telephon and Telegraph Corporation” stăpîneşte şi controlează aproape toată America de Sud. 470.000 de funcţionari şi muncitori lucrează pentru corporaţia mamut în 70 de ţâri ale lumii. La conducerea ei se află foşti directori ai CIA şi ai Băncii Mondiale. ITT se ocupă şi de alte afaceri, spre surprinderea multora! Şi asta în absolut toate continentele! ITT produce echipament electronic şl# arme sofisticate, organizează sisteme naţionale şi internaţionale de comunicaţii, participă Ia zborurile spaţiale, dă bani cu împrumut,

contractează poliţe de asigurare, exploatează păduri, oferă turismului

-automobile şi fabrică telefoane şi dictatori”. H a i, tr e a c ă -m c a r g ă cu telefoane, arme şi zboruri spaţiale, dar să

ordonă C IA -ei să-l îm pied ice p e A llen d e sâ o c u p e p r e şe d in ţ ia s ta tu lu i s u d - am erican. Sau, dacă totuşi, votat fiind , se v a a şeza în scaunul cu pricina, să f ie im ed iat răsturnat! C om plotu l eşuează:

bmm

Uriaşa forţă si misiune a telefoanelor!!fabrice şi dictatori? M âi, să fie? M i-am

. z is . Să fie aco lo şe fi d e la C IA şi B anca M ondială? D ar am citit mai la v a le şi m -am lămurit, c e rol politic poate avea - şi a avut! - o com panie de telefoan e, ce părea un m ieluşel nevinovat. C u totul nevinovat! D eci: în 1970 v ine la p u ta e Salvador A llen d e în C hile, lucru total pericu los pentru U S A . ITT oferă public un m ilion d e dolari celui ce va pune capăt u n e i a se m e n e a n e n o r o c ir ii! N u se

. precizează cum , în ce fel! Preşedintele R. N ix o n oferă 10 m ilioane d e dolari, ba

generalu l R ené Schncidcr, şefu l arm atei, refuză să pornească lovitura de stat cerută - să n e exprim ăm elegan t - dinafară! A d ică din U S A . Cade într-o am buscadă cîteva z ile mai tîrziu!; e îm puşcat cu arme care “văd” , graţie IT T !!!, prin infraroşu în n o a p te ! M ă m in u n e z ş i z ic : c e înseam nă tehnica şi telefoanele! M ai a les t e le fo a n e le ! Sâ nu u ităm : D u d a e v , generalul cecen, a fost reperat ş i executat graţie unu i celular! T o t te le fo n ! A le draculu i te lefoan ele astea . R e v in la ... suprimarea lui Scheneider. A llende a spus

atunci: “G lo a n ţe le a c e le a erau pentru m ine” . A u v en it ş i pentru e l c îteva z ile m ai tîrziu, c în d a fost îm puşcat în palatul p rezidenţia l în n u m ele c e le i m ai mari dem ocraţii. P e c in e a p u s IT T , CIA şi U S A în lo cu l lui? P e A u g u sto P inochet,

i c e l de ieri şi d e azi, p e care Spania vrea s ă - l j u d e c e 'p e n t r u c r im e ş i - i , c ere extrădarea, dar ce i m ai rriari nu i-o dau!! U S A i-a u în to r s a c u m s p a te le lu i P in o c h e t. “ D e m o c r a ţia ” r e sp ec tă un ' ind ivid pînă c în d are n e v o ie d c el! După aceea...

lată d e c e întreb cu groază: oare OTE, co rp o ra ţie g r e c o -a m e r ic a n ă ! , care a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni al R o m T eleco m , c in e e? C e s e ascunde în spatele ei? S au cine?! A m v o ie sâ întreb?- C îte lucruri m inunate n e sp u n cărţile. N u m ai că m ulţi nu le c ite sc , iar alţii le citesc degeaba!

Viorel CACOVEANU

C o l o c v i i a l e a r t e l o r

La Muzeul Naţional de Artă Cluj a avut loc, miercuri seara , în faţa unui public numeros, reuniunea pe luna februarie din seria manifestărilor ştiinţifico-culturale organizate de Filiala Cluj-Napoca a Academiei de Ştiinţe Medicale, instituţie gazdă şi Academia de Muzică "Gh. Dima". O reuniune al cărei grad sporit de interes a reprezentat corolarul şi expresia concentrată a unui spirit elevat, prefigurat deja de-a lungul unui şir de colocvii ale artelor, al căror start a fost dat încă de acum doi ani, aniversarea urmînd să fie marcată nu mai departe

decît în luna lui Mărţişor.Cu un foarte documentat expozeu

despre istoricul anesteziei, aflate astăzi la respectabila vîrstă de 150 de ani şi, desigur, cu sem nalarea contribuţiei româneşti, la doar cîteva luni după descoperirea propriu-zisă a procedeului (Timişoara, 1847), reputatul specialist clujean, prof. univ. dr. Iurie Acalovschi, a d esch is asisten ţe i o perspectivă cu p rin ză to a re a su p ra actualităţii domeniului. în fond, ce este anestezia şi terapia intensivă de astăzi dacă nu chiar arta de a-l face pe om să sufere mai

puţin sau chiar deloc pe durata unor intervenţii invazive asupra corpului uman?

Profesorul şi pictorul Teodor Botiş a reţinut atenţia auditoriului cu cîteva gînduri despre pictură. O călătorie fantastică prin spaţiul plastic înconjurător, cu popasuri la Grigorescu, Andreescu, Luchian, apoi Petraşcu, Pallady, Şirato, Dimitrescu sau Tonitza; la fereastra deschizătorului de drumuri Ţuculescu; la Picasso şi regulile care corectează sau controlează emoţia, la Nichita şi la alte întîlniri cu artişti plastici, critici şi poeţi...- E cunoscută, de altfel, expansivitatea artistului care, departe de a apela la mijloace senzaţionale, e exemplar prin capacitatea de reevaluare a forţelor lăuntrice care-i adapă neliniştile, arderile ce erup într-o extraordinară libertate a expresiei picturale. Cele cîteva lucrări expuse, realizate relativ recent şi pe care le-am putut admira în expoziţii personale, sînt rezultatul unei modalităţi proprii de a comenta lumea, esenţializînd obiectul, efemerul, ideea, individualul chiar, transformînd toate acestea în permanent şi în absolut.

O fericită inspiraţie a făcut să se alăture acestui colocviu al artelor, acestei armonice contopiri a vieţii, culorii, rostirii şi sunetelor, poezia lui Dorel Vişan. Dacă pînă de curînd, omul căuta sufletul prin intermediul trupului şi rămînea uimit că nu-l descoperă , Dorel Vişan demonstrează cu har că a descoperit sufletu l, dînd expresie mişcărilor indicibile, plasîndu-se în miezul mişcării, dezvăluindu-şi sufletul generos şi cald. Artistul, el însuşi parte a lumii, se

modelează pe sine, şi făptura lui se aşază supusă în chiar centrul operei. Poezia lui Dorel Vişan - o viziune supusă cînd “meditaţiei melancolice, cînd spontaneităţii şi atracţiei cotidianului”, genuină prin nevoia organică de risipire

i şi de recuperare afectivă. Pbezii din volumele De vorbă cu Domnul..., Vremea cireşelor amare şi Voi veni cu fluxul s-au insinuat în rostirea actorului - poet, a actriţei Geanina Călinescu; apoi prin vocea inconfundabilă a actriţei Silvia Ghelan, înregistrată într-o emisiune la Radio Cluj, vibrînd la lectura unor poeme din acelaşi

- De vorbă cu Domnul...; la final, Dorel Vişan cu trei Psalmi din volumul cu acelaşi titlu, aflat în pregătire şi din care reproducem: Ajută-mă Părinte (Psalmul 159, intTia Rugăciune): Ajută-mă Părinte/ Precum vlăstarul viei/din seva dealului sărac să mă hrănesc/ să nu ucid/ ca să-mi ajungă prinzul/ şi seara să cinez/ şi numai cu lumina/ s â mă îndestulez./ / Să-mi fie masa un altar curat/ ca tot ce-i pur/şi simplu/şi-n om nevinovat.// Şi toate să-ncoljoască/ în trupul m eu/şi inima-mi/ floare de mac să-mi fie/ şi-un cintec pentru Veşnicie. (Cluj-Napoca, 18 februarie 1999 seara).

Muzică şi armonie cromatică, ritm sau cadenţă, conştientul şi tot ceea ce înseamnă, în ştiinţele medicale, straturi ale lumii de dincolo, într-o izbucnire de mare intensitate a trăirii. “Plec de aici ca de la o slujbă” - s-a făcut auzit ADEVĂRUL, unind tăceri, suflete, oameni.

Michaela BOCUFoto: I. PETCU

S p e c t a c o l u l c u “ V I S U L ” . . . - r e p r o g r a m a t

Un anunţ lapidar, primit la redacţie din partea Secretariatului literar şl Teatrului Naţional din Cluj-Napoca preciza că spectacolul cu piesa VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ de William Shakespeare, programat pentru mîine, 27 februarie a.c., se suspendă datorită unor motive tehnice, independente de voinţa instituţiei. Premiera cu acest spectacol, în regia lui Victor Ioan Frunză, scenografia: Adriana Grand, va avea loc, conform programului lunar deja afişat în oraş, marţi, 23 martie 1999. Pentru a nu lăsa nici un fel de îndoială asupra motivelor care au determinat reprogramarea, directorul general al Teatrului, actorul Dorel VIŞAN, ne-a declarat, ieri, următoarele: “Aparatul pentru producerea vîntului, podul, trapele ţi alte dotări scenice n-au mai fost înlocuite de cîţiva zeci de ani, operaţia fiind estimată la circa o jum ătate de miliard de lei. După ce am bătut la mai multe uşi ne-au venit în ajutor CONEL, ARMĂTURA, METALUL ROŞU şi unităţi de pe platforma CUG, care au pus umărul şi au executat lucrarea, nouă revenindu-ne doar plata cheltuielilor materiale, cifrate la o sum ă sub 50 milioane lei. Reprogramarea spectacolului se datorează, aşadar, motivelor arătate şi pentru că timpul afectat reparaţiilor a fost ceva mai lung decît s-a preconizat. Cerem scuze spectatorilor şi-i invităm cu toată căldura la premiera din luna martie. Tuturor celor care au binevoit să ne ajute si care au lucrat cu drag pentru noi, drumul către teatru le este deschis, ce le putem noi oferi mai frumos, în schimb, d ec îf spectacolele noastre, inima noastră deschisă în sem n de recunoştinţă? - ne-a mai spus, ieri, Dorel VIŞAN, director general al Naţionalului clujean. M. BOCU

Film Film v Film;*: Film:?, FilmPremiere cinematografice

Reacţii disperateSámuel' L. Jackson (nominalizat la

Oscar) şi Kevin Specey (cîştigător al Oscarului) sînt cei doi protagonişti ai unei drame tensionate, despre o înfruntare de inteligenţă şi voinţă, în care miza o constituie viaţa unor'oameni., Negociatorul reprezintă o realizare de

suflet a producătorului David Hoberman, cu atît mai mult cu cît la baza filmului stă o întîmplare reală. “Ideea lor se bazează pe un fapt real, întîmplat la St. Louis", declara Hoberman. “Cel mai bun negociator de ostatici din St. Löuis a susţinut că fusese atras într-o cursă de către oameni din Poliţie şi a sfîrşit prin a lua ostatici, pentru a-i denunţa pe' cei pe care îi considera adevăraţii vinovaţi. Şi singurul individ în care a simţit că poate să aibă încredere a fost un străin." Ceea ce l-a atras atît de tare pe Hoberman la acest proiect a fost tocmai contradicţia potrivit căreia “cineva care reprezintă legea este nevoit să o încalce, pentru a-şi dovedi nevinovăţia".

“Ideea Negociatorului mi s-a părut proaspătă şi originală", declara şi regizorul

Gary Gray. “Este un film care nu se încadrează foarte precis într-un gen anume, iar acest lucru îmi place. Există o mulţime de filme care sînt fie de acţiune, fie nişte drame tipice, iar pentru mine acest proiect îmbină ceea ce este mai bun în ambele genuri". Iar realizatorii consideră că actori de calibrul lui Sámuel L. Jackson şi Kevin Spacey au fost atraşi de proiect datorită forţei pe care o degajă povestea şi datorită dinamismului celor două personaje principale.

Filmările la Negociatorul s-au făcut în Chicago, pentru a se finaliza în Los Angeles. De ce Chicago? Răspunsul ni-lOferă acelaşi David Hoberman, “pentru că e grozav să flmezi acolo. Este un oraş foarte masculin care are un nord şi un sud, aşa că am pi ut să facem ca Danny şi Chris să vină c nspre două lumi diferite. Şi am vrut un ore: de o anumită mărime, cu o culoare spe< fjcă, proprie.”

The Negoci|tor/Negociatorul, Regency 998, scenariu l Jam es

în premieră naţională la Diesel Club

Enterprises DeMonaco şi Gross, montai

ivin Fox, scenografia Holger _ _, Christian Wagner, muzicaGrame Revelllggjg Qafy Qrayt cu: Sámuel L. Jackson, i , vjn gpacey, David Morse,

in Spencer (Cinematograf Demostene ŞOFRON

Ron Rifkin, REPUBLIC

Orient ExpressConcertul din această se a-

26 februarie, ora 21,30, consemnez: debutul absolut al formaţiei Orie

Express. Un “comando" alcătuit: muzicieni extrem de cunoscut

apreciaţi, reprezentativi pentm a Cluj-Timişoara-Bucureşti-Constart

formaţiile din care prc, Nightloosers, Jazz Unit Sexî

Sarmalele Reci, Shabah. l-am pe Harry Tavitian (Constanţa, voce), Eddîe Neumann

sax tenor, flaut),(Bucureşti, sax alto, fluiere, fa.

Hanno Hoffer (Bucureşti, chitară), Lako Jimmy (Cluj-Napoca, vioari

Mario Florescu (Cluj-Napoca, bate'-: percuţie), Octavian Andreescu (C.

Napoca, bass) şi Zoltán Holland;- (Cluj-Napoca, bass), demersul

muzical fiind generos. El a i exprimat de Harry Tavitian conferinţa de presă de ieri,

februarie, din care am reţinut cele r interesante puncte. “Ideea grupe

datează de circa două, trei luni, ci" am decis să punem bazele ir:

formaţii extinse numeric, care > promoveze etno-jazzul, din mai nx considerente. Unul este că acest:

nou în jazz este tot mai mult căutsh cerut, are tot mai mulţi practicant

Europa, mai ales în cea Este Ne-am gîndit Iá o formaţie lotri

numai din români. Am vrut să' oameni din generaţia cea mai noua‘ tînâră a jazzului românesc. Mă txs

că am reuşit acest lucru. Apoi, p" muzica lor, cîntată în formulele

care şi sînt cunoscuţi, toţi au tange': cu etno-jazzui şi etno-blues-u

Folclorul românesc pe care promovăm şi îl supunem atenţiei ei

gîndit într-ua.context mai lac — bâtcSmcTEste un amestec al tutun j

tradiţiilor din Balcani. Lucra j -împreună de cinci zile, lucrăm:

ultimele finisaje şi sînt mulţumit-ţ-ţ ceea ce am realizat, cel puţin { prezent • A fost destul de dificil să n

restrîngem, asumîndu-ne riscurile * rigoare. Trebuie să le mulţum

oamenilor de mare suflet care neft- ajutat şi ne ajută: Ştefan Vaw*

Victor Bercea, Mircea Buteanu, s.’ ~ patronajul celui din urmă debutînd •

; . această seari.

Demostene ŞOFRO'ţ

1802 - S-a născut scriitorul francez Victor Huqo (m. 23.05.1884).1807 - S-a născut scriitorul american Henry W adsworthLongfellow(m .24.03.1882 ).

1838- S-a născut Bogdan Petriceicu Haşde.filolog, istoric şi editor de texte vechi româneşte

de cărţi populare (m. 25.08.1907

8saaB£jsssgsy v ________ iMu

S o p r a n a M a r i a n a N I C O L E S C O d i n n o u la C l u j - N a p o c a“ pregătirea concertului pe care-l vom^nf

împreună. Intre timp voi susţine, în Marea Sa* a Conservatorului din Moscova, o Gală t- Belcanto cu Orchestra Naţională a Rusiei” *

• Jdomeneo ^

euniunea Grupului Rectorilor ş i Decanilor Universităţilor, Academiilor ş i Facultăplor

'd e Artă d in România, p é care Clujul o găzduieşte în aceste zile (şi asupra căreia vom reveni în ziarul nostm de mîine) coincide în mod fericit cu premiera operei Idom eneo de Mozart şi pe scena Operei Române din Cluj-Napoca. Cu ocazia acestui eveniment artistic, celebra soprană Mariana N icolesco a revenit în municipiul nostru. De la aeroport, unde a fost aşteptată de rectorul Academiei de M uzică “Gh. D im a” profesorul Alexandru Fărcaş, împreună p u tinerii artişti lirici Doina Dimitriu, R am óna E rem ia ş i M arius Brenciu, de reporterii ‘Adevărului de Cluj", domnia sa a plecat direct spre sala de repetiţii, parcurgînd cu talentatul Cristian O roşanu, care dirijează pentru prima dată Idom eneo, şi cu tinerii ei prieteni, încă şi încă o dată geniala partitură vocală mozartianâ.

Doamna Mariana N icolesco ne-a declarat: "Experienţa de pînă acum, reuşita remarcabilă a reprezentaţiilor an terioarg s în t garanţia triumfului pe care-l aşteptăm de la spectacolul din această seară , ca şi verva de altfel şi plăcerea, bucuria de a cînta această muzică minunată, pe care o m anifestă fiecare dintre tinerii mei prieteni. Aşa cum am mai spus, pariul angajat de rectorul Alexandru Fărcaş, care este şl regizorul spectacolului, e cîştigat cu brio, şi aceasta dovedeşte pe de o parte că marile ambiţii sîn t m o toarele incom parab ile ale realizărilor superioare, iar pe de altă parte că există la noi potenţialul şi efervescenţa care pot . conduce la astfel de succese. In mai puţin de două luni mă voi reîntoarce la Cluj-Napoca pentru concertul cu “Seven Gates of Jerusalem” de Krzysztof Penderecki, m arele compozitor

în fo to g r a f ie so p ra n a M a r ia n a N ico lesco , la sosirea p e A eroportu l C lujrN apoca, îm p reu n ă cu: rec toru l A ca d em ie i d e M uzică “Gh. D im a ” - p ro f. 'univ. A lexandru Fărcaş, cu re c to ru l U niversită ţii de M uzică d in B ucureşti - prof. univ. P etre Lefterescu, respectiv d e c a n u l - p r o f univ. Vasile Ţugui, a lă turi de cîţiva din com ponenţii d is tribu ţie i d e au r a sp ec ta co lu lu i din această seară cu Idom eneo : R a m ó n a E rem ia , D o in a D im itr iu ş i M a r iu s B ren c iu ,

polonez, care va dirija el însuşi această capodoperă a creaţiei contemporane, dedicată celor 3000 de ani ai Oraşului Sfint, unde am interpretat-o, de altfel, în premieră mondială sub

bagheta fui Lorin Maazel, acum doi ani. Penderecki a dirijat la Ateneul Român, la invitaţia mea, “Requiemul” său în care au cîntat, împreună cu mine, artişti de renume din diferite

In această seară, pe scena Operei Romă-* din Cluj-Napoca, de lâ ora 18,30, spectacolul- Idomeneo, ré di Creta de W.A. Mozart, a cé” premieré naţională a avut loc la 9 decembrie 19c:La realizarea spectacolului îşi dau concursul cot de tehnicieni şi personalul de scenâ al Ope- Române din municipiul nostru. Distribuţia va următoarea: Marius Brenciu - Idomeneo, re^ Cretei, Şerban Băcilă - Idamante, fiul si Ramóna Eremia - llia, prinţesă din Troia, fiica - Priam, Doina Dimitriu - Elettrar prinţesă! fiica Agamemnon, G heorghe Petean - Arbace' sfătuitorul regelui Cretei, Iurie Ciobanu - Mar; Preot, Ioan Ardelean - Oracolul - vocea lui NepL solii: Ioana Maria Dan, Roxana Andreica, Cosrr,; Ifrim, Giani Brad; participă Corul Antifonia Orchestra Academiei de Muzică, precum şi J- grup de elevi de la Liceul de Coregrafie din Cli. Napoca. Spectacolul va fi dirijat de Cristia- Oroşanu, asistent dirijor: Adrian Morar; regi: Alexandru Fărcaş, asistenţi regie: Ina Hudei» Anca Mihuţ; scenografie şi costume: Mariar I Pachis; plastica scenică: Livia Tulbure Gur, * dirijorul corului: Constantin Rîpă, asistent diri): cor: Ion Ţibrea; pregătirea muzicală şi cont/nz%f Ştefan Rónai; regia tehnică: Luminiţa Gorei: sufleuri: C ris tina C rişan şi Florina Gate: coordonator tehnic: ing. Cornel Mihalca.

în pauza dintre actele 1 şi 2 ale operei Idomene publicul este invitat în holul Operei, unde va av-:- loc o paradă a costum elor de operă, create: scenografa Mariana Pachis - director genera:: Fundaţiei XANTIPA NEOART, din Bucureşti.: fondul muzical al conurilor din Idomeneo, specii vor avea ocazia să admire frumoasele cosbr din actele 1 şi 3, prezentate de manechini de Dalor - Models Agency. N

Michaela BOC

SlMCÖRíSMfOráyéa

; E X P L O A T A R E A I V I I N I E R Ă : e Ă R U Ş | S O C I E T A T E C O M E R C I A L Ă

D I S T R I B U I T O A R E D E P R O D U S E

P E T R O L I E R E E S T E I N T E R E S A T Ă

C u s e d i u l î n l o c a l i t a t e a C ă p u ş u l M a r e , s t r .

P r i n c i p a l ă n r . 1 . , j u d . C l u j , v i n d e p r i n l i c i t a ţ i e

u t i la j e d i s p o n i b i l e d e p r e p a r a r e s i d e t r a n s p o r t

p r o p u s e p e n t r u c a s a r e ^ L i c i t a t i a v a a v e a l o c

în d a t a d e 0 1 m a r t i e , 0 8 m a r t i e ş i 1 5 m a r t i e

1 9 9 9 . L i s t a u t i l a j e l o r d i s p o n i b i l e p o a t e -fi

c o n s u l t a t ă l a s e d i u l E . M . C ă p u ş t e l . : 1 3 2 6 4 8

Î N C H I R I E R E A D E S T A T I I P E C O

P A O P E R I O A D A D E M I N I M 6

( S A S E L U N I ) , C U P O S I B I L I T A T E A

’ D E C U M P Ă R A R E D U P Ă " f

. A C E A S T Ă P E R I O A D Ă !

P e n t r u i n f o r m a ţ i i s u n a ţ i l a t e l / f a x :

0 4 4 / 1 1 . 7 5 . 0 7 s a u 0 4 / 1 1 . 7 6 . 9 5

TSBP-fîl f î n r i i u r Jl I

l i l

n 1, 1.NAPOC A: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; qiirREDACTIA TURDÁ: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

C o n e l S . C . E l e c t r i c a S . A .

F i l i a l a d e r e ţ e l e e l e c t r i c e C l u j a n u n ţ ă

î n t r e r u p e r e a f u r n i z ă r i i e n e r g i e i e l e c t r i c e

î n t r e o r e l e 8 : 0 0 ş i 1 5 : 0 0 , î n v e d e r e a

e x e c u t ă r i i r e v i z i i l o r l a p o s t u r i l e d e

t r a n s f o r m a r e , d u p ă u r m ă t o a r e a

p l a n i f i c a r e :

0 1 . 0 3 . 1 9 9 9 P a r ţ i a l : s t r . P o r ţ i l e d e F i e r ;

0 2 .0 3 . 1 9 9 9 C .T . p a r ţ i a l s t r . T a ş n a d , s t r . C a l e a

F l o r e ş t i n r . 2 ;

0 3 . 0 3 . 1 9 9 9 P a r ţ i a l : s t r . B r a t e ş , s t r . C a l e a

F l o r e ş t i ;

0 4 . 0 3 . 1 0 9 9 C T 2 6 M ă n ă ş t u r , p a r ţ i a l : s t r .

B r a t e s , s t r . C a l e a F l o r e ş t i ;

0 5 .0 3 .1 Ó 9 9 P a r ţ i a l : s t r . T ă ş n a d , s t r . A r i n i l o r ,

s t r . B r a t e s ; ’ -

0 8 . 0 3 . 1 9 9 9 M a r ţ i a l : s t r . B r a t e ş , s t r . T ă ş n a d .

0 9 . 0 3 . 1 9 9 9 P a r i i a l : s t r . A r i n i l o r , s t r . T ă s n a d ;

1 0 . 0 3 . 1 9 9 9 C T p a r ţ i a l : s t r . A r i n i l o r ;

1 1 . 0 3 . 1 9 9 9 P a r ţ i a l : s t r . P a d i n , s t r . G r i g o r e

A l e x a n d r e s c ú ;

1 6 . 0 3 . 1 9 9 9 C T , p a r ţ i a l : s t r . B u c e g i , s t r .

M e h e d i n ţ i ;

1 7 . 0 3 . 1 9 9 9 ’B l o c B 1 s t r . P r i m ă v e r i i , C o m p l e x

B I G ; ; ■

1 8 . 0 3 . 1 9 9 9 P a r ţ i a l : s t r . M e h e d i n ţ i , s t r .

V i d r a r u ;

1 9 . 0 3 . 1 9 9 9 C T 1 2 M ă n ă ş t u r , p a r ţ i a l : s t r .

R e t e z a t , s t r . M e h e d i n ţ i ; ’ ~

2 2 . 0 3 . 1 9 9 9 C T 1 9 M ă n ă ş t u r , p a r ţ i a l : s t r .

R u c ă r ; /

2 3 . 0 3 . 1 9 9 9 P a r ţ i a l : s t r . R u c ă r , s t r . P r i m ă v e r i i .(135B617) ’

Vinde prin LICITAŢIE PUBLICA deschisă, în data de 09.03.1999 la ora 10, la sediul societăţii, din str. Uzinelor nr. 12. următoarele active:1. Fabrica de cărămidă situată în Beiuş, str. Burgundia Mică, nr. 102. Fabrica de cărămidă situată în Ceica3. Fabrica de cărămidă situată în Valea lui Mihai4. Fabrica de cărămidă din Oradea, str. Matei Corvin, nr. 25. Cămin de nefamilişti din Oradea, str. Uzinelor nr. 12 Pentru cei interesaţi: ' •- caietele de sarcini, pot fi achiziţionate la sediul societăţii S.C. SIMCOR S.A. Oradea, str. Uzinelor nr. 12 preţ=50.000 lei;- taxa de participare la licitaţie, nerambursabilă, este de100.000 lei;- garanţie de participare 5 % din preţul de strigare- în caz de neadjudecare, licitaţia se’va repeta din două în două săptămîni, marţi la orele 10. >;=

Pentru informaţii suplimentare: £__________ Telefon: 152.826; 144.753 5

c u s e d i u l î n C i u j - N a p o c a , B - d u l . 2 1 D e c e m b r i e

n r . 2 3 - 3 5 , o r g a n i z e a z ă c o n c u r s p e n t r u

o c u p a r e a u n o r p o s t u r i d e C O N T R O L O R

G H I Ş E U U R B A N , p e n t r u o p e r i o a d ă

d e t e r m i n a t ă d e t i m p . |

C o n d i ţ i i d e p a r t i c i p a r e : I

s t u d i i m e d i i e c o n o m i c e ( n u m a i c u L i c e u l

E c o n o m i c i :

v î r s t ă m i n i m ă H a n i ; v î r s t ă m a x i m ă 3 5 a n i ;

- d o m i c i l i u l s t a b i l î n C i u j - N a p o c a ;

f ă r ă a n t e c e d e n t e p e n a l e .

C o n c u r s u l v a a v e a l o c î n d a t a d e 2 6 m a r t i e

1 9 9 9 . o r a l O .O O l a s e d i u l s u c u r s a l e i j u d e ţ e n e

C E C C lu j .

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n :

0 6 4 / 1 9 8 5 1 8 , 1 9 8 5 1 6 , 1 9 8 5 1 7 i n t e r i o r 1 0 6

STIMAŢIAGRICULTORI - CULTIVATORI DE PORUMB

vă oferim sămînţă dc hibrizi Kiskun

Hibrizitimpurii

producţiito/ha

Hibrizisemitimpurii

producţiito/ha

KISKUN 4230 10,1-11,0 KISKUN RE INA 11,5-13,0KISKUN 4255 10,7-12,0 KISKUN 4380 10,0-12,6KISKUN 4297 10,7-17,0 KISKUN 4444 10,7-13,0KISKUN 4344 9,9-12,8 ■>

dăunătorilor avînd facultatea germinativă de peste 90%.Hibrizii Kiskun au rezistenţă mare la boli şi sînt excelent

adaptaţi pedoclimatic.ALEGEŢI!

Plata în numerar, cu cupoane sau la schimb de produse. Pentru informaţii şi comenzi vă aşteptăm la:

3700 Oradea, str. Aleea Rogcrius 6/b, cam. 108.

( § 0 K I S K U N R O M Â N I Atci//i.c 059/165.115,094/545-337.094/545.336 2

S.C. COFIME ENGINEERING S.R.L. Drumul Gladnei nr. 3, Făget

Fax: 056/320.994. Tel.: 092/227.616 vinde: t vitrine frigorifice;

«- camere frigorifice;«- agregate;»■ frigidere casnice;<*■ mobilier comercial;«- mobilier pentru restaurante.

Marfa este import Italia şi se găseşte în expoziţie: REMETEA MARE: Tel.: 092/211.278.

CARANSEBEŞ ECO, Tel.: 055/229.388 int. 31

SiCISADAlSrAfCIujB u l e v a r d u l M u n c i i n r . 8

închiriem spaţii pentru depozitare cu suprafaţa •

de la 50 mp. pînă la 150 mp.I n f o r m a ţ i i

ATENŢIUNE!SOSEŞTE

H A R G H I T A !Societatea comercială K R A IT E N IN H A R G H IT A S.A., vă invită în ziua de 27.02. 1999, orele 11,00 la Hotel TOPAZ, pentru a lua parte la acţiunea de prezentare şi p rom ovare a A P E I M IN E R A L E NATURALE

“ H AR G H ITA” .Cei interesaţi (distribuitori şi consumatori) sînt aşteptaţi să “descopere" cu acest prilej noi OPORTUNITĂŢI DE A FA C ER I şi un M O D SĂ N Ă TO S de viaţă cu “ HARGHITA” .

Firm ă de d ifu za re presă-carteangajează

V Î N Z Ă T O R ICererile se vor depune la sediul firmei din

P-ţa. U n ir ii nr.21.

Telefon: 19-68-58, orele 8-16.

m s CLUJ-NAP0CA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04 SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23-

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75!

P ro d u c ă to r d e :G R 6 S I 6F R I R N Ţ R

O B I 6 C T 6 S R N I T R R 6D I N P O R T 6 L R N

Va invita la standul sau din incinta" A m b i e n t C o n s t r u c t ” - E x p o T r a n s i l v a n i a

( C l u j N a p o c a 2 5 . 0 2 - 1 . o 3 1 9 9 9 )

C E S A R O M S . A . B - d u l P r e c i z i e i N r . 1 B u c u r e ş t i , R o m a n i a

- T e l . 2 2 1 1 1 , 9 0 . F a x : 2 2 1 1 5 0 0 T e l e x : 1 1 6 3 2 §•

S . A . V A S L U IStr. M etalurgiei n r.l, Telefon: 03 5 / 3 4 0 063 , Fax: 0 3 5 / 3 4 0 3 8 9 E-mall: h ltrom @ hltrom .quan tum .ro : h ttp ://h ttrom .quan tum .ro

P r o d u c ă t o r c o n s a c r a t d e m a t e r i a l e i z o l a t o a r e p e n t r u c o n s t r u c ţ i i , v ă i n v i t ă s ă v i z i t a ţ i s t a n d u l B 2

a m e n a j a t c u o c a z i a t â r g u l u i i n t e r n a ţ i o n a l d ec o n s t r u c ţ i i

A M B IE N T C O N S T R U C T ‘9 9 C L U J - N A P O C A - -

2 5 f e b r u a r i e - 1 m a r t i e 1 9 9 9

Grupul francez Accor, Numărul 1 mondial în domeniul serviciilor, avînd deja peste 1.000 de parteneri de afaceri în Romania

ANGAJEAZĂ RESPONSABIL ZONĂ CLUJ

C erin ţe : - 2 8 -3 5 ani, - studii superioare, - minim 3 ani experienţă efectivă în vânzări "business to business", - posesor auto, -disporiibillate de deplasare

Se o fe ră : - venituri considerab ile din salariu şi comision - oportunitatea _ • unei cariere în cadrul unei companii st

* T r im ite t î: CV la fax 0 1 2 2 4 1 4 6 9 sau 0 1•ame,2 2 4 0 0 7 2

S.C.

R O M f î R I S| S.R.L,

anunţăonorata clientelă

că a deschis un nou magazin dc came şi produse din came

pe str. N. Titulescu nr. 2. (P. Cipariu).

V I N Z Á R I

C U M P Ă R Ă R I

• Cumpăr cărţi. Tel. 19- 0 0-33 . (426848)

• SC Pelicanul Mărăşti SA str. D unării nr. 22 vinde ma şină autofngorifică de 1,5 T cu carte de identitate. Informaţii tel. 19- 0 3 -9 5 sau 092-32-59-70 Piaţa U nirii nr. 10 et. 1 camera 25. (4 2 6 9 7 3 ) , .

• V înd teren agricol 50 ari în Sopor. T el. 17-86-44. (427011)

• Vînd apartament 2 camere decomandate Grigorescu. Tel. 18-45-22. (4 2 7 0 4 9 )

• Vînd apartament cu 3 camere, două băi, uşi furniruite, hol cu lambriuri, telefon, cablu tv, parter înalt, zonă foarte liniştită, Mănăştur, ; ' . str.Agricultorilor, ' preţnegociabil, tel. 1 2-41-51 . (428 0 5 3 )

• V înd Casă cu 2 camere, bucătărie, telefon, canalizare, apă în curte, total 600 mp. Ocupabil imediat. T el. 13-06-22.(313581)

• V înd dubă T V F 14, stare d e funcţionare. Tel. 13-62-10. 4 2 7 0 3 0 )

• Vînd Ford Taurus Sho 1 9 9 3 are toate extrasele, stare excepţională. Tel. 41- 4 1 -3 3 . (427000)

■ Cumpăr urgent cutie de viteze Renault Maşter T 35 D. Tel. 0 6 8 -1 2 -5 8 -4 4 . (3 4 1 4 8 9 )

• Vînd-schimb Dacia 1310 L 93 blew, stare perfectă cn Olcit corespunzător +diferenţâ redusă. Tel. 41- 11-80. (428058)

• V înd Renault 18 TS pentru pretenţioşi cu talon şi cutii de viteză pentru Opel Ascona 16 S ş i R enault 18. Tel. 13-19-37. (3 4 1 4 7 4 )

V în d M ercedez AMG tip 1 9 0 d in 1 9 8 5 , benzină, bej m etalizat, spoilere, înmatriculai RFG cu posibilităţi de a circula în Rom ânia. Preţ 5.500 DM. Tel 4 1 - 2 7 - 7 9 , 0 9 2 - 4 2 - 0 5 - 5 1 . (4 2 8 0 6 6 )

• V înd urgent cameră video cu casetă m are, Saba CVC. Preţ n e g o c ia b i l . T e l. 16 -70-54 . ’ (3 1 3 6 5 2 ) .

• V înd maşină de spălat Alba ţ Lux cu storcător. Te. 18-57-74. (4 2 8 0 5 1 )

Pentru o vq asigura în continuare un abonament la ziarjjlvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca n r .l6.

a d s v a r u ld a d i t l

1

Uj.NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; BREDACT|A TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; •

jyeREDACJlA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

Adevărul de Clu

a g e n ţ i a d e p u b l i c i t a t e

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ă mai : 'l i m p l u

n u s e

p o a t e !

&Í

instanţa

A D E V A R U L d e C l u j ,

str.Napoca n r.i 6, tel/fax: 064/19-73-04

i \ S ESucursala de distribuţie Cluj anunţă întreruperea furnizării energiei electrice după următorul program: ,•01.03.1999: - str. Rosetti şi str. I. Andreescu •02 şi 03.03.1999: - str. Grigorescu parteanumerelor fără soţ cuprinse între Hotel Napoca şi str. Tebei

• str. Ion Ghica •04.03.1999: str. Tebei, str. Milcov şi străzile %ecinate•05.03.1999: str. E. Grigorescu partea numerelor cu soţ cuprinse între nr. 64 si nr. 86 - întreruperile vor avea loc înire orele 8-17• Vînd apartament 2 cam ere

strada R epu b licii nr. 10 parter, localitatea C îm pia Turzii. Preţ10.000 D M n e g o c ia b i l . Informaţii: tel: 057 /26-81-52 sau ^2-25-43-54. (2959098)

ÎNCHIRIERI

• Policlinica Interservisan închiriază cabinet de stomatologie perfect utilat. Tel. 41-48-07. (313643)

închiriez pe termen lung vilă str. Braşov cartier Andrei Mureşanu. TeL 41- 43-60. (427019)

• Dau în chirie apartament 3 cam ere, parter. nret:

• închiriez apartament în v ilă , str . E r em ia G r ig o r e s c u , p e valută. T el. 18-26-36 . (3 1 3 6 3 2 )

• în ch ir iez spaţiu 5 0 m p, u t i l iz a b i l p en tr u fa r m a c ie , c a b in e t m e d ic a l sa u a lte d e s t in a ţ i i , în T u rd a str . Basarabiei nr. 7 (lîngă parcul din Turda N ouă). Inform aţii la tel. 3 1 -2 8 -9 1 .

D I V E R S E

• N um iţii Farkas A lexandru şi soţia farkas G yöngy , sînt citaţi la Judecătoria D ej în data de0 3 .0 3 .1 9 9 9 în proces cu Drăgan M arin ş i soţia Drăgan Persida în dosarul nr. 301 7 /9 8 . (4 6 7 0 9 6 8 )

• A g e n ţi m arketing. E ditură a n g a je a ză co lab oratori pentru:

.-.-î—*:------ -—:-l -''iMiY.itar.

• Imprimeria Ardealul Cluj, str. 21 Decembrie nr. 146, organizează licitaţie în data de 9.03.1999, ora 10, la sediul unităţii pentru: vînzarea de camion Roman 12 tone, electrostivu itor, raboteză, maşină de găurit, strunguri 3 bucăţi, maşină pentru tîmplărie, motoare electrice, maşină de tipărit V ictoria 840, m aşină de tipărit cu punere manuală; -închiriere spaţii: în Turda, str. Republicii nr. 27, spaţiu' comercial 44 mp şi 36 mp, în C luj-N apoca, str. Croitorilor nr. 12, depozit 121 mp, str. 21 Decembrie nr. 146, depozite (167 mp, 133 mp, 54 mp); birouri (240 mp), hale de producţie (167 mp, 240mp). Licitaţia va avea loc în fiecare marţi pînă la adjudecare. Relaţii la teL 064-41-38-71 in t 144; 126; 125. (313644)

• Societate rom âno- italiană angajează tehnolog confecţii îmbrăcăminte cu experienţă. Salarizare deosebită. Tel. 09-46-08-89- 8; 09-48-44-43-9. (427015)

• Societate comercială cu activitate de com erţ de m ateriale de in sta laţii, angajează contabil şi secretară. Condiţii: studii superioare, cunoştinţe limba engleză, experienţă în

: dom eniu, cunoştinţe operare W ord şi E xcel. Informaţii tel. 41-46-85,092- 45-07-84. (428024)

• în conform itate cu L egea nr. 137/ 1995, SC A groherba SR L anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei d e m ed iu p en tr u o b ie c t iv u l “Com ercializare produse d e uz fitosanitar gr. III-IV de toxicitate, îngrăşăminte ch im ice, sem in ţe”, situat în Gherla, str. M intiu lu i nr. 59B. E ventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de m ediu se vor depune la sed iu l APM Cluj, C alea D orobanţilor

nr. 99. (313 6 3 5 )• în conform itate cu L egea nr.

1 3 7 / 1 9 9 5 , O lte a n A le x a ş i A s o c ia ţ i i a n u n ţă în c e p e r e a dem ersurilor pentru ob ţin erea a c o r d u lu i d e m e d iu p en tr u o b ie c t iv u l “A m p la sa r e a a 7 garaje”, situat p e str. M ureşului nr. 54 . E ventu alele se siză r i şi sugestii numai pentru factorii d e m ediu se vor depune la sed iu l A PM Cluj, Calda D orobanţilor nr. 99. (3 1 3 6 5 0 )

• Sc Picant SR L angajează ' cuterist. Inform aţii la tel. 4 3 -5 0 - 77. Cererile s e depun la firmă p e C alea B a c iu lu i nr. 8 1 -8 3 .(427033)

• A ngajăm brutari ca lifica ţi şi ajutor brutar, vîrstă 2 5 -3 5 ani. Vindem: cuptor patiserie, rafturi şi vitrine p îine, rotisor, m ixer, masă pentru servit ciorbă, vitrină pentru salate reci, tonete m obile . In fo rm a ţii la t e l . 4 1 - 3 0 - 3 4 . (428032)

• în conform itate cu L egea nr. 1 3 7 / 1 9 9 5 , D r ă g a n R a v e c a anunţă' în cep erea dem ersurilor pentru obţinerea acord u lu i d e m ediu pentru o b iectiv u l “Garaj metalic”, situat p e str. M ănăştur nr. 74, C luj-Napoca. E ventualele sesizări şi sugestii num ai pentru factorii de m ediu se vor depune la se d iu l A P M C lu j, C a le a Dorobanţilor nr. 99. (3 1 3 6 2 9 )

• în conform itate cu L egea nr. 137/ 1995, Zăgrean G heorghe anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordu lu i d e mediu pentru obiectivul “Garaj m etalic”, situat pe str. M ănăştur nr. 74, Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii num ai pentru factorii de m ediu se vor depune la se d iu l A P M C lu j, C a le a Dorobanţilor nr. 9 9 . (3 1 3 6 3 0 )

• M esaroş V asiie , M esaroş lo a n , T o m o s e s c u A n a , A v r ig e a n u M a r ia , M e sa r o ş Victor, C oldea Livia, M oldovan Doru, sau m oştenitorii lor, toţi cu dom iciliu l necu n oscu t, sînt citaţi la Judecătoria Cluj-Napoca, în data d e 12 .03. 199 9 , ora 8, sala 128, în dosar nr. 9 4 3 /1 9 9 9 , în proces cu fam ilia M oraru.(313646)

P I E R D E R I

• Pierdut boxer femelă, maro tigrat cu pată mare albă pe piept şi pui boxer, femelă, negru. Răspund la numele Dia şi Cara. Ofer recom pensă a trăgătoare. Relaţii la tel. 42-66-95(după ora 18) sau 092-30-08-75. (428064)

C ooperativa d e C onsum şeiu închiriază prin licitaţie

u b lică sp a ţ iu l b u fe t d in bhiuieşti. Licitaţia în 4 .0 3 .1 9 9 9 ,, ra 11. Inform aţii la te l. 104

şe iu . (427 0 6 0 )

£” h

s

Pierdut carnet d e om ologare cu seria C IV A: 0 2 5 6 8 9 4 , p e num ele S zilagy Ştefan . ÎI declar nul. (3 1 3 6 3 6 )

• Pierdut certificat d e acţionar cu nr. 6 0 4 p e n u m ele Barteş Pavel. î l decîar nul. (4 2 8 0 5 7 )

• Pierdut carnet d e sănătate pe n u m ele B a la z s R en ata . î l declar nul. (4 2 8 0 5 9 )

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• Cu adincă durere în suflet anunţăm încetarea fu lgerătoare din v ia ţă a colegului n ostru , ing. P O P O V I C I U G H E O R G H E . înmormîntarea va avea Ioc sîmbătă, 27 februarie 1999, orele 12 în Dej, str. Baia Mare nr. 66. Dumnezeu să- I odihnească in pace. Colegii de la SC “ACI-CIuj” SA. (313639)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru KIRÁLY ERNESTIN, în al 73-lea an de viaţă. înmormîntarea va avea lo c sîm b ătă , 27 februarie 1999, orele 12, la Cimitirul Central. Familia îndurerată. (313642)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iu b ite i' noastre so ţie , mamă şi bunică, POP ANA din Dezmir. Înmormîntarea va avea loc în data de 27 februarie 1999 la ora 12 în localitatea Dezmir. Familia îndurerată. (313645)

• Cu profundă durere anunţăm d isp ar iţia fu lgerătoare a iu b itu lu i nostru soţ, tată, socru şi bunic, SABĂU PETRU, la doar 48 de ani. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 27 februarie 1999, ora 13 de la C apela C im itiru lu i' M ănăştu r. O dihnească-se în pace. Fam ilia în d u rera tă .(313647)

• CÚ adîncă durere în suflet anunţ stingerea fu lgerătoare din v ia ţă a scum pului meu soţ, LUCACI PETRU JÂDOVU veteran de război în vîrstă de 79 ani. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Înmormîntarea va avea loc vineri la ore 13 în str. Avram Iancu nr. 399. Soţia Leontina. (428041)

• A nunţăm cu nemărginită durere că îh ziua de 23 februarie 1999 a încetat din viaţă după o scurtă suferin ţă scum pa noastră soră, cum nată şi mătuşă dr. MARIA TOPAN în v îrstă de 75 an i. Înmormîntarea va avea Ioc sîmbătă 27.02.1999 orele 11 Ia C im itirul C entra l din Cluj. Fam ilia îndurerată Cici, G uunther, C ristina, Tibi, Tiţi şi Ana. (428054)

• Cu ad încă durere anunţăm încetarea din viaţă a p reot p rofesor d octor LIVIU PANDREA, în vîrstă de 83 de ani, om de aleasă cu ltură şi in a ltă ţin u tă morală. Nu a trăit pentru sine, ci pentru cei în suferin ţă , a ju tîn d u -i să-l regăsească pe Dumnezeu in clipele grele. Generozitatea , m odestia , că ld u ra lu i sufletească vor lipsi tuturor celor care l-au iu b it, înhumarea va avea loc în data de '27.02.1999 ora 13 de Ia Capela C im itiru lu i C en tra l. D um nezeu să-l od ih n ească . F am ilia îndoliată. (428055)

• A nunţăm cu adîncă durere în cetareafulgerătoare din viaţă a dr. ONEŞCIUC IAROSLAV în v îrstă de 73 an i.Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 27 februarie 1999 ora 10 la Cimitirul Central. Soţia. (428068)

• S întem a lă tu r i de colegu l nostru co lonel Tecoanţă Liviu, în aceste momente grele pricinuite de disp ariţia neaştep ta tă a socru lu i drag şi scum p. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe întregii familii. Colectivul şi colegii de birou al U. M. 01419 Floreşti. (313637)

• Sîntem alături de colega noastră Sabău V iorica, în marea durere pricinuită de trecerea in nefiinţă a soţului drag. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii C. T. C. “Sanex”. (313638)

• S incere con d o lean ţe fam ilie i K irá ly , profund îndurerată la trecerea în eternitate a celui care a fost K IR Á L Y E R N E ST IN . Dumnezeu să-i odihnească în pace. Familiile Socaciu şi Muntean Oniţa. (313648)

• Sîntem alături de d-na Vaida Ana, în marea durere pricinuită de trecerea io eternitate a mamei dragi. C on d olean ţe fam iliei în d o lia te . A socia ţia dc locatari B-dul N. Titulescu nr. 111. (313649)

* Un gînd pios şi cele mai sin cere con d olean ţe dom nulu i It. co l. L iviu T ecoan ţă la trecerea în nefiin ţă a socru lu i său. Dumnezeu să-l odihnească în pace. C o lectivu l UM 01419 Floreşti. (427041)

• Exprimăm compasiunea noastră colegului de serviciu dom nulu i It. co i. L iviu T ecoan ţă la trecerea în nefiinţă a socrului său. Lt. col. Costică Ghiorghiu, It. col. V asiie Ichim , It. col. Dumitru Chişvasi. (427042)

* Sîntem a lă tu r i de fam ilia lt . co l. Liviu T ecoan ţă Ia greaua în cercare p ric in u ită de m oartea celui care a fost socru l său PETRU IR IM IE Ş . S in cerecondoleanţe. Lt. col. loan T ohati şi it. coi. G rigore Hăşmăşan. (427043)

• C o lectivu l C lin icii Medicale II Cluj transmite sincere condoleanţe familiei profesor Ion C ăpuşan, la m oartea m am ei asistentei şefe M aria C ăpuşan. (427046)

• S întem a lă tu r i de prietenul şi colegul nostru ing. Teodor Şonca, în clipele de adîncă durere la moartea mamei sale. Odihnească-se în pace. P D SR C luj. (427054)

• S incere condoleanţe d is tin se i n o a stre şefeM oceanu A u rica pentru p ierd erea m am ei sale. C o lectiv u l m agazinu lu i Alcom-Gară. (427056)

m

i j m e r n eâ i s i i i s p ş i i

%

PP ®ăi wă . ~ _

Simţiţi c ă . h u mai puteţi trăi

222 această lume 222 continuă mişcare?

I n f o r m a ţ i i l e p e c a r e le g ă s i ţ i in p a g in i le z i a r u l u i n o s t r u v ă p o t s a lv a !

• S în tem cu to t su f le tu l şi c o m p a s iu n e a a l ă t u r i d e fa m il i i le K o v á c s ş i K o n c z P a u l, A ttila şi I o s îf p en tr u p ie r d e r e a d r a g u l u i l o r p ă rin te . L iv iu , A n a şi P a u l. (4 2 7 0 5 7 )

• S în tem a lă tu r i d e co leg a n o a s tr ă R a n g a C e c í l ia în m a rea d u rere p r ic in u ită d e m o a r te a m a m e i s a le . C o le c t iv u l C l i n i c i i d e C h ir u r g ie I n f a n t i l ă . (4 2 7 0 5 9 )

• C u inim a în d u r e r a tă n e lu ă m r ă m a s b u n d e ia iu b itu l nostru ta tă , so c ru şi b u n ic L U C A C I P E T R U . D o r m i în p a c e su f le t b u n . V a s ile , M ă r io a r a , A d r ia n . (4 2 8 0 4 5 )

* C u d u rere n e d e sp ă r ţ im dc iu b itu l n ostru ta tă . socru şi b u n ic L U C A C I P E T R U . O d ih n ea scă -se în p a c e . Io a n , M o n ic a , L a u r a , B ia n c a , D a n . (428046)

• S in te n a l ă t u r i d e c a m a r a d u l n o s tr u c a p o r a l T R C ă lin T e c o n ţ ă în d u r e r e a p r i c in u i t ă * d e tr e c e r e a ia c e le v e ş n ic e a b u n ic u lu i s ă u . C a m a r a z i i d in B a ter ia U -a R . A . A , B rigad a a-V -a A . A . G . L . B u riiea n u . (4 2 8 0 5 2 )

* în sp eran ţa in t i ln ir i i ei cu lu m in a d iv in ă , p lin ă d e iu b ir e şi c ă ld u r ă , d o a m n ă B a n ia s , s în t e m cu t o t s u f le t u l a lă t u r i d e d u m n e a v o a s tr ă . D u m n e z e u s -o o d ih n e a s c ă . F a m i l ia S ă b ă c ia g . (4 2 8 0 6 2 )

• S e îm p lin eşte un an d e la d ispariţia ce le i c a re a fost sc u m p a n o a s tr ă m a m ă ş i b u n ic ă , M A R C E L A IL IE SC U . C om em o ra rea va avea Ioc la B iserica S f. Ioan B o te z ă to r u l , c a r t ie r u l M ă r ă ş t i , s îm b ă t ă , 2 7 f e b r u a r ie la o r a 9 ,3 0 . F a m il ia în d u r e r a t ă . (31 3 6 0 1 )

• A z i, 26 f e b r u a r ie , se îm p l in e ş t e u n a n d e la t r e c e r e a în n e f i in ţ ă a iu b itu lu i n o str u s o ţ , ta tă , so c ru şi b u n ic , d r . R O Ş U D U M IT R U , m e d ic p r im a r . P arastasu l d e p o m e n ir e va a v e a lo c s îm b ă t ă , 2 7 f e b r u a r ie , o r e l e 1 6 , Ia B is e r ic a S f. A p . P e tr u ş i P a v e l d in ■ c a r t i e r u l G rigorescu . D u m n e zeu să -l o d ih n ească în p a ce . F a m ilia . (3 1 3 6 3 3 )

M u lţum im tu tu ro r ce lo r c a r e au fo st a lă tu r i d e n o i în m area d u rere p r ic in u ite de pierderea iub itu lu i nostru LAURENŢIU BO BO Ş, ex p er t c r im in a lis t S o ţia D o r in a şi fiu l B og d a n . ( 4 2 7 0 5 5 ) ____

• S e îm p lin e ş te u n an d e a d în c ă t r i s t e ţ e , la c r im i ş i d u r e r e , d e la p le c a r e a în e tern ita te a iu b itu lu i n ostru s o ţ , ta tă ş i b u n ic O P R E A V A L IŢ A . A m in tirea lu i va r ă m în e v eşn ic v ie în in im ile n o a s t r e . D u m n e z e u s ă - l o d ih n e a s c ă în p a c e . P a ra sta su l a r e Ioc d u m in ică , 2 8 feb ru a r ie , la B iserica d in J u c u . (3 1 3 6 4 0 )

• In 2 6 f e b r u a r ie s e îm p lin e sc 7 a n i d e c în d so ţu l m e u d r a g , s c u lp t o r u l M I H A I B A R B U a în c e ta t d in v ia ţ ă . S lu j b a d e p o m e n ir e v a a v e a lo c ia C a ted ra la O r to d o x ă , v in er i, 2 6 f e b r u a r ie o r e l e 1 1 . D u m n e z e u să - l o d ih n e a sc ă în p a c e . O t i l i a B a r b a . (3 1 3 6 4 1 )

• In 2 8 .0 2 .1 9 9 9 s e îm p lin e s c d o i a n i d e c în d s c u m p a n o a s t r ăM A R I O A R A M U R E Ş A N n ă s c u t ă T a r c ă u , n e - a p ă r ă s i t . T r is t ş i d u r e r o s ! S lu jb a de p o m e n ir e v a avea lo c la C a te d r a la o r to d o x ă d in C luj în 2 7 .0 2 .1 9 9 9 , orele 1 1 . D u m n e z e u să t e od ih n e a scă şi b in ecu v în teze s c u m p a n o a s t r ă b u n ic ă , m a m ă , s o a c r ă ş i s o ţ i e . (4 2 6 9 8 3 )

• G în d u r ile n o a str e d e d r a g o ste şi r ecu n o ştin ţă se în d rea p tă şi a cu m , la 11 a n i d e la p leca rea în v e şn ic ie , sp r e d ra g u l n o stru ta tă şi b u n ic M A R I N C E A N U I O A N . D u m n e z e u să -I o d ih n e a s c ă . F a m il ia . (4 2 7 0 4 0 )

• Sîntem a lă tu r i de colega n o a s t r ă , p r o f e s o a r a C erasela V a rg a acu m cînd s e d e s p a r te d e s o c r u l e i . T r a n s m it e m c o n d o le a n ţ e fa m ilie i . P e r s o n a lu l Ş c o li i n r . 2 9 , C iu j. (428 0 6 0 )

• P e 4 m a r tie 1 9 9 9 se îm p lin e sc 7 a n i d e c în d a p le c a t d in tre n o i p o etu l şi p r o f e s o r u l E M ILG IU R G I U C A . P a r a s ta s u l d e 7 an i se v a slu ji sîm b ătă 2 7 .0 2 .1 9 9 9 o r a 1 3 , la B is e r ic a B o t e a n u d in B u c u r e ş t i ş i în s a tu l să u n a t a l u n d e e s t e în m o r m în t a t , c o m u n a D iv ic io r i M a ri ju d eţu l C lu j, s îm b ă tă 2 7 .0 2 .1 9 9 9 o ra 10. D u m n e zeu să -l o d ih n e a sc ă în p ace . (4 2 8 0 6 1 )

• S e îm p lin esc sîm b ătă 2 7 f e b r u a r ie 4 0 d e z i le d e la trecerea în e tern ita te a prof. d r . M A R IA N P A P A H A G I. C e i c a r e l - a u iu b i t ş i a p r e c ia t n i s e p o t a lă tu r a s îm b ă tă , la o ra 11 la C ap ela E p isco p ie i O rto d o x e u n d e se v a o fic ia s lu jb a re lig io a să . F a m ilia P a p a h a g i. (428050)

* V e ş n ic ă p o m e n ir e scum p ei n o a str e R O D IC A K O V Á C S (n ă s c u tă M ir - cea n ), p le c a tă p e d ru m u l fără de în to a rcere acu m 6 ani. Iţi v o m p ăstra v eşn ic v ie a m in t ir e a . D o r m i în pace!F am ilia . (428020)

• C u in im ile zdrob ite de d u r e r e n e e x p r im ă m profundul regret Ia trecerea in e t e r n ita t e a d is t in s e i colege dr. M A R IA T O P A N m e d ic p r im a r r a d io lo g . S u flet n o b il om de a lea să o m e n ie a c o n tr ib u it la sa lv a r e a m u lto r v ie ţ i om eneşti. Prin dragostea ce n e-a p u r ta t -o v a r ă m în e veşn ic în in im ile co leg ilor . S in c e r e c o n d o le a n ţe fam iliei. C oleg ii d e p rom oţie ş i c o le g i i d in p o l ic l in ic a specia lă “A rd ea lu l” .(D +F)

* S -a u sc u r s ş a s e să p tă m în i d e la c r im i ş i d u r e r e d e c în d a p le c a t f u lg e r ă to r d in tr e n o i sc u m p u l n o s tr u s o ţ , f iu , f r a te , c u m n a t ş i u n c h i C R I Ş A N A U R E L d in R ediu, care ne-a părăsit atît de tim puriu la num ai 42 de ani, lăsînd un gol im ens în su fletele noastre» Ţ ăr în a şi florile d e p e m orm întul tău v o r f i v e ş n ic u d a te cu la c r im ile n o a s tr e .D u m nezeu să -ţi d ă ru ia scă odihna veşnică precum ţi-a fost şi sufletul. Soţia M aria , m am a A d o lf in a , s u r o r i le O lim pia şi V a léria , cum naţii O n işo r ş i A u r e l , n e p o ţ i i A d r ia n , A l in a , L ia n a şi A ncuţa . (427044)

• C ea m a i nedorită ciipă din v ia ţă -m o a r te a m am ei M Á R IA B U F U n e d e te r ­m ina ca a z i sa rem em oram ce le m a i n o b i le c l ip e a le vieţii n o a str e c în d privirea ei ne m în g îia p e to ţi şi ne dădea en erg ia n ecesară. A zi în g e n n n c h e m la co r p u l ei neînsufleţit convinşi fiind că sufletul ei cu rat şi b iînd vafi m e r e u in p r e a jm a noastră. F am ilia îndureratăp r o fe s o r(427045)

Io n C ă p u ş a n .

• Se îm plin esc 4 an i d e la m o a r te a n e a ş t e p t a tă a d ra g u lu i m eu so ţ P E T R E B O D E A . L itu r g h ia d e c o m e m o r a r e a r e lo c dum inică 2 8 feb ru arie, o ra 9 , la B iserica greco-catolică Bob. O dihnă veşn ică . S oţia V ictoria . (427 0 4 7 )

• A celaş d o r şi du rere în suflet acn m la un an d e Ia trecerea în etern itate a celui care ne-a lu m in a t v ieţile un t im p n e d r e p t d e s c u r t , dragul n ostru soţ, fiu şi tată , profesor u n iversitar L IV IU T Ă T A R . D u m n e z e u să od ihnească în p ace su fletu l lu i n e a s e m u it d e fr u m o s . S lu jb a d e , p o m e n ir e sîm bătă, ora 12, la B iserica B o b . F a m ilia în d u r e r a tă . (427051)

• P lin i d e aceeaşi du rere în s u f le t a n u n ţă m îm plin irea a 6 săp tăm în i de la trecerea în e te r n ita te a celui ce a fo st soţ, tată , socru ş i b u n ic d e o s e b it c o l . (r ) FL O R IN O P R E A . D orm i în pace, su flet ales. P arastasu l v a a v e a lo c Ia B is e r ic a ortodoxă d e p e str. E rem ia G rigorescu nr» 8 1 , s îm b ătă 2 7 .0 2 .1 999 la o r e le 1 0 . Fam ilia p ro fu n d în d u rera tă . (427058)

S i n d i c a t e l e a u a v u t c î ş t i g d e c a u z ă î n j u p t a î m p o t r i v a b a n c o m a t e l o r !

Cadrele didactice nu sînt obligate sa*şi la leafa pe cârduri

Cadrele din învăţămînt nu mai sîn! obligate să-şi ridice salariile prin intermediul cârdurilor. Lidera SLIPC, Stanca Constantinescu, a declarat că ministrul Marga a renunţat la măsura prin care cadrele didactice să-şi fi ridicat salariile de ia bancomate, în urma insistenţelor Federaţiei sindicatelor libere din învăţămînt.

Stanca Constantinescu spune că această modalitate de plată, chiar dacă este civilizată şi ordonată, nu este de preferat în actuala situaţie a învăţămîntului. Argumentele sindicaliştilor constau în faptul câ nu în toate localităţile există bancomate. Pe lîngă aceasta, Stanca Constantinescu spune că salariaţii din învăţămînt, deoarece au salarii mici, nu îşi permit sâ piardă bani pentru comisioanele pe care le încasează banca. în plus, cadrele didactice ar trebui să lase tot timpul ‘o sumă de bani în

depozit, pentru a nu li se închide contul şi a plăti pentru deschiderea altuia. Lidera SLÎPC a mal precizat că în prima lună, profesorii riu vor putea să-şi ridice banii, lucru pe care nu şi-l permit.

Un ait motiv pentru care sindicaliştii au respins modalitatea de plată prin intermediul cârdurilor este şi că acest lucru ar duce la disponibilizarea unor contabile şi casieriţe. în atribuţiile lor de serviciu, intră şi piaţa salariilor. Dacă ar fi private de aceste responsabilităţi, numărul lor ar trebui să scadă.

Ministrul Marga, ca urmare a cererii sindicatelor, a revenit asupra deciziei. Acum, profesorii şi personalul TESA sînt liberi să aleagă forma în care va fi plătit, precum şi banca ia care îşi deschide cont, în cazul în care preferă cârdul.

Dana TIUCA

T a x e le p e n t r u m ic i i m e s e r ia ş i ş i c ă r ă u ş i a u ră rh a s m o d e ra te

Be la mai mulţi, cîte mas puţinAnul acesta se anunţă un an

m ai n o r o c o s pentru m ic ii m eseriaşi şi cărăuşii din judeţul Cluj, care vor avea de plătit în mare. parte a c e le a ş i co te de im p o z ite a n u a le . P lo a ia de reclamaţii care s-a abătut asupra c o n s ilii lo r , lo c a le ş i asupra C onsiliului Judeţean Cluj, după majorările usturătoare de anul trecut, din partea a sute de mici meseriaşi se pare că a prins bine. D e data aceasta , m ajoritatea » consiliilor locale, înainte de a fixa ta x e , s-a u pus d e acord cu A s o c ia ţ ia P a tr o n ilo r şi Meseriaşilor Cluj. La ora actuală, în judeţul Cluj sîn t autorizate

7.916 de persoane fizice şi 2 .943 de asociaţii familiale.

C o n fo rm O .U . 8 5 /1 9 9 -7 , validată prin L. 246 /1998 , sînt impozitate mai multe categorii de venituri realizate de m eseriaşii1 care p r e s te a z ă se r v ic ii sau e x e c u tă lu cră r i în a te l ie r e autorizate, iar contribuabilii care desfăşoară exclu siv activitate de comerţ în puncte volante, cărăuşii cu mijloace de tracţiune animală şi meseriaşii ambulanţi se supun p lă ţii u n u i im p o z it 'forfetar trim estrial. A cestea diferă cu cîteva mii de lei de la o localitate la alta, în funcţie de importanţa acesteia. Diferenţierea s-a făcut

în special la comune, care au fost îm părţite în trei categorii.

V ic e p r e ş e d in te le Serbat G raţian a su b lin ia t c ă , dir. fericire, administraţiile locale a» conştientizat că au mai m ult d; cîştigat dacă nu ridică prea mai. ta x e le , d e c ît s ă - le majorez; exagerat obligînd astfel pe foan mulţi meseriaşi să renunţe să pe p r e s te z e ' serv ic iiVicepreşedintele CJ susţine căii proporţie de 90 la sută dintr; norme şi im pozite nu au fos; m odificate, iar,acolo unde s-s făcut contravaloarea inflaţiei „m a fo st pusă pe capul micilor m eseriaşi” . - . L.P,

în lipsa unor constrîngeri legale

Din 170, doar 16 organizaţii nonguvernamentale

si-au depus dosarul de acreditare

în judeţul Cluj, dintre cele 170 de organizaţii nonguvernamentale care desfăşoară acţivităţi în dom eniul protecţiei copilului, doar 16 au făcut demersurile necesare pentru acreditare. Cu toate că a trecut un an d e îa expirarea termenului de acreditare, n ici una dintre organizaţiile aflate în ilegalitate nu a făcut n ici un dem ers să obţină această aprobare. C onform H.G. 6 0 4 /1 9 9 7 , toate ONG-urile care au ca obiect de activitate protecţia copilului trebuiau să so licite acreditarea de la com isiile judeţene pentru protecţia copilului în termen de 60 de z ile de la apariţia hotărîrii, adică

pînă în ianuarie 1998. Legislaţia actuală nu porni!. nici o modalitate dc constrîngere sau de sancţiona:^ a organism elor ncacreditate. Din cauza existenţe " acestor lacune de ordin legislativ, organizaţiile po; să dcslăşoarc nestingherite alte activităţi decît cele prinse în statut, in p lu s, m ulte dintre acest: organizaţii vor să-şi păstreze în anonimat activitatea şi de aceea nu vor să prezinte numele membrilor, specialiştii cu carc lucrează, bugetul, sursele de finanţare, programele pc carc vor să le facă. Acestea pot fi numai cîteva dintre m otivele pentru care nu s-au înghesuit pentru acreditare. Singura şansă de a fa ce o r d in e în a c t iv ita te a organismelor nonguvernamentale este dezbaterea cît mai grabnică a proiectului de lege a O N G .

f fe ş e d in ta C o m isie i Judeţene de Protecţia Copilului Cluj, dna M ăriuca Pop, ne-a declarat că sînt multe organizaţii neacreditate care desfăşoară activităţi de protecţia copilului, în subordinea cărora funcţionează chiar şi casc de copii. „Am făcut toatt demersurile legale posib ile pentru a-i anunţa să sc acrediteze. Dar, se pare că unii au ceva de ascuns Pericolul apare în m om entul în care aceştia ori practică p roxen etism r e lig io s , ori deturnează fondurile prim ite în alte scopuri. Cine desfăşoară activităţi lega le nu are dc ce să se teamă, nimeni nu vrea să le pună beţe în roate. Dimpotrivă, cu ci!

. sînt mai m ulte fundaţii, cu atît societatea civilă este dezvoltată", a precizat, dna,Pop, L.P-

C o n c e r t

a n i v e r s a r

M îin e , 27 feb ru a r ie a.c., lao r a 1 1 , în S a la S tu d io a A c a d e m ie i d e M u z ic ă “Gh, D im a” va avea lo c un concert aniversar dedicat îm plinirii a 50 d e ani d e activitate a C orului “A u g u s t in B e n a ” , form aţie aflată su b eg id ă S indicatu lu i

< r

. . . c r nii» . c r . Do-Do Bihor 2-1 (2-0).Au marcat: TTmov'ean ('11). Dican ('32 - 11 m) - Domokos (70). Partida s-a disputat pe terenul comunei Floreşti. Vom reveni cu amănunte.

C upa Arieşul - ed iţia a ll-a: astăzi, ora113, F.C. Arieşul - C.F.R. Cluj; mîine. ora 11. F.C. . Arieşul - F.C. "U". Divizionara B Gaz Metan

M ediaş a refuzat participarea.

lu G B l M em orialul “ Flo ric ă M u ra riuT I N E R E T U L V M E T A R E D I N U R M A

Comisia tehnică apreciază Ia modul pozitiv evoluţiile tinerilor jucători: Lupşa, Jula II, Ţiplea (2 goluri la activ în partidele de verificare), Mîndru şi Caiamaşin. Ultimul provine de la echipa de tineret a Farului Constanţa şi din spusele lui Remus Cîm peanu acesta va fi transferat fără nici un cost. Clubul a primit asigurări din partea părinţilor că se vor ocupa de obţinerea dezlegării de la F.C. Farul. .

F A C I L I T A T ! D E L U A T Í N S E A M Ă

Comitetul Director a stabilit vi unui abonament pentru

^ retu ru l a c e s te i e d i ţ i i d e campionat. D acă un b ilet la partidele cu Steaua, D inam ó, Rapid, FC Naţional, FC A rgeş şi Oţelul Galaţi costă 15.000 lei, iar pentru jocurile cu ce le două formaţii p lo ieştene cu 5 .0 0 0 lei mai puţin, abonamentul îi oferă

I ' suporterului posibilitatea d e a3 e c o n o m isi 3 0 .0 0 0 le i . în3

concluzie, cu numai 8 0 .0 0 0 lei j puteţi viziona toate meciurile lui| “U” d e p e p rop riu l te r e n ,j re sp ec tiv p e “b a r o sa n ii”

campionatului.

T R A N S F E RA M Í N A T

B ăim ăreanul Gabi Pop nu intră în ved erile directorului tehnic, Dan Anca. însă, datorită “sclipirilor de geniu” arătate în unele m om ente ale partidelor în care a fost utilizat, se doreşte menţinerea sa în Iot p înă în perioada d e mini-mercato (care va avea lo c la începutul lunii aprilie), cînd se va lua o decizie definitivă. M ai rămîne de văzut

-'dacă G . Pop va fi de acord cu hotărîrea luată de cei opt membri ai C.D .

C o d in S A M O IL Ă

Fără fina l.Clasam ent după două zile:1. REMIN Baia Mare2. “U" Cluj3. "U” Timişoara4. CSM SibiuPuţini, foarte puţini anticipau

finalul în ediţia a 6-a a Memorialului. Terenul îngheţat a decis ultima zi, meciurile fiind am înate, şi asta nu din vina organizatorilor. Ca şi în alte părţi, condiţiile climaterice şi-au dovedit supremaţia, anulînd ultima zi de meciuri. Zi în care era programat derby-ul studenţesc “U” Cluj - “U" Timişoara, intre două echipe neînvinse.

Pentru toate echipele, atît cît s-a jucat. Memorialul s-a dovedit util. mai ales că majoritatea debu tează oficial la sfirşitul acestei săptămîni, cu meciurile din Cupa F.R.R.

Turneul clujean l-a scos la rampă pe Daniel Podea. “U” Cluj, produs al şcolii clujene de rugby, un nume deja selecţionat în totul naţional de tineret, un tînăr de mare viitor sportiv. Profesorul Ionescu a ru lat un num ăr

apreciabil de jucători dar oful cel mare îl constituie turneul în sine poate, după afirmaţia apreciatu­lui tehnician clujean, "ultima ediţie. Am mai multe belele decît avanta je . Echipele sîn t neserioase, nici timpul nu ţine

cu noi. Dacă vom mai organiza Memorialul o voi facé în alte condiţii climaterice".

Cupa F.R.R.Sezonul oficial debutează la

finele săptămînii în curs. cu prima

etapă din Cupă. Rugbyştii clujeni se vor deplasa la Arad unde. în două zile, vor avea adversari, Dynamic Arad (27 februarie) şi “U” Timişoara (28 februariej.

D e m o s t e n e SOFRON Foto: ion PETCU

Programcompefiţional

B A S C H E TM îine, sîmbătă 2 7 februarie,

în S a la S p o r tu r ilo r “H oria D em ian ” partida fem inină de D iv iz ia A dintre “U ” B anca ‘Transilvania” şi Fartec Braşov..

V O L E IT o t m îin e , în con tin u a rea

partidei de baschet fem inin, la ora 1 1 ,3 0 , S a la S p o r tu r ilo r “H oria D em ia n ” g ă z d u ie ş te partida fem inină d e D iv iz ie A “U ” H ID R O C L U J - “ U ” AM ICII B A C Á U .

H A N D B A LT r e i ore ( în tr e 1 6 -1 9 )

rezervate sîmbătă după-am iază, d e S a la S p o r tu r ilo r “ H oria D e m ia n ” p a r t id e lo rc a m p io n a tu lu i l ic e e lo r .D um inică 28 februarie, la ora 1 1 ,3 0 , L ig a m a s c u lin ă programează partida “U ” C U G - D inam ó Braşov.

( id e m . ş o f r o n )

O V ID IU B O B A R B I T R E A Z A CU F A N IO N U LÎN T R -O M ÎN Ă S I CU V IN U L ÎN C E A L Â L T Ă !»

La am icalul disputat săptămîna aceasta între U nirea Dej şi ISCT ce i cîţiva spectatori prezenţi la m eci au avut ocazia să surprindă un fapt nemaiîntîlriit pe terenul de fotbal! D acă nu e un secret pentru nim eni că arbitrii m ai ob işnu iesc să giiste un şpriţ după meciuri, ei b ine, dejeanul O vidiu B ob a bătut toate recordurile în domeniu. în m inutul 50 al partidei am intite (scor 2-0 pentru Unirea), O vidiu B ob nu a m ai rezistat isp itei şi foarte degajat a cerut un pahar d e vin fiert care să-i ţină d e urît pe tuşe! Dacă gestul arbitrului B ob preferăm să nu îl comentăm, nu putem totuşi să nu ne întrebăm cum de l-a lăsat inim a să beă de unul singur?!

A l in B O T IO C

F o t b a l I n t e r n a t i o n a lCupa Angliei - “optimi” de finală

• TOTTENHAM HOTSPURS - Leeds United 2-0• DERBY COUNTY - Huddersfield 3-1• Blackburn Rovers - NEWCASTLE UNITED 0-1Echipele cu majuscule s-au calificat în "sferturi".

Cupa Spaniei - “sferturi” de finalăB Miercuri seară pe patru stadioane din Spania s-au disputat sferturile" de finală ale Cupei Spaniei, dotată cu trofeul "Copa del Rey". lată rezultatele complete ale “sferturilor” (în paranteze pe rezultate din tur):

• REAL MADRID - Racing Santander 1-0 (6-2)• DEPORTIVO LA CORUNA - Mallorca 1-0 (1-1)• Espanyol Barcelona - ATLETICO MADRID 1-4 (1-2)• VALENCIA - FC Barcelona 4*3 (3-2)Echipele scrise cu majuscule s-au calificat pentru semifinale

Cristian FOCŞANU

£ .

p/i#

TENIS Kafelnikov suflă In ceafa lu i Sampras

D u p ă v ic to r ia d e la M elbourne în primul turneu de G ran d -S lam al anu lu i, n o u l succes în turneul de 850 .000$ de la Rotterdam îl apropie pe jucătorul rus la mai puţin de 100 de puncte de liderul mondial, pe care l-ar putea detrona în luna martie (cînd sînt programate cele două Super 9-uri pe cim ent, la Indian W ells şi K ey Biscayne). Pentru “K alaşn ikov” ce l mai d ific il s-a dovedit m eciul din sferturi cu cam pionul m ondial de juniori, Roger Federer (6 -1 , 5-7 , 6-4).

Elveţianul şi-a asigurat deja t itlu l d e r e v e la ţ ie a a n u lu i, apropiindu-se de Top 100 de unde, acum .5 luni, era al 878-lea în clasam entul A T P . După ce a trecut cu 6 -4 , 6-2. de R u se d sk i în s e m if in a le , K afelnikov s-a impus în ultimul act în faţa colegulu i de Cupă D avis al acestuia, Tim Henman. D e la 2-2 în setul 1, rusul a cîştigat 4 ghemuri consecutive, pentru ca în setul 2 să refacă sp e c ta c u lo s d e la 2 - 5 , impunîndu-se cu 7-5 în tiebreak. Rămînînd Ia Cupa D avis, eroul Rotterdam-ului a fost conaţionalul său de 18 ani Marat Safin, care a trecut de Corretja (favoritul 1), Hrbaty şi W ayne Ferreira înainte d e a ceda cu 6 -7 ,6 -7 sem ifinala cu Henman, iar w eekend-ul a consemnat o surpriză în turul de d eb u t a l z o n e i a s ia t ic e : eliminarea Indiei de către Coreea de Sud, cu un Y oon Y on g-Il în formă de graţie.

“ S t. J u d e In d o o r ” d e la M em p h is i-a adus. tîn ă r u lu i Tommi Haas primul succes ATP din carieră, punctat d e v ictorii la A le x O ’B r ie n , R a m o n D elg a d o , A n d rew l l i e , T od d Martin (cap d e serie n r .l) ş i, în finală, Jim Courier. La a 36-a finală din carieră, fostu l number one a fost îm piedicat în tentativa de a realiza a 2 4 -a v ictorie d e

au în cep u t să curgă p e alb ia c e h o a ic e i . C a m p io a n a W im bledonului a reven it d e la 1-3, im punîndu-şi superioritatea în jo cu l d e pe fundul terenului, p e care V enus nu a reuşit să-l c o n tr a c a r e z e . D e ţ in ă to a r e a titlu lui, Patty Schnyder, a cedat în p r im u l tu r a f e c t a tă d e p r o b le m e le p e r so n a le ( fiin d “gonită d e acasă” d e către tatăl ei). C olega de Cupa Federaţiei, M artina H in g is , ş i-a c îş tig a t dreptul de a-şi conduce ce le două P o r sc h e -u r i c î ş t i g a t e la Filderstadt ‘96 & ’9 7 , obţinînd perm isul d e conducere.

R a d u C . M U N T E A N U

Boxul în criză!' lată şi boxul mondial e în criză. Şi - a ş îndrăzni eu să afirm - cam de mult timp. De la Cassius Ciay nu am mai avut un mare campion şi nici un meci al secolului. Pentru Clay boxul era artă. eleganţă, aş spune chiar o gîndire de un rar spectacol. De atunci încoace responsabilii boxului profesionist ne-au oferit zeci de meciuri ale secolului, praf în ochii noştri şi bani.imenşi îfi buzunarele lor. Se caută brute, inşi cu pumni şi fizic de fiară şi nu de om!, totul pentru a aduce bani. Apoi li se pun la dispoziţie amatori, care stau în ring şi încasează bani buni, cu o condiţie: să nu fie chiar schilodiţi. Sau şi mai rău!

Mike Tyson a fost unul dintre indivizii ce n-ar fi avut voie sâ urce în ring. A urcat Pentru forţă, pentru bătaie, pentru banii celor ce l-au vîndut ca pe o marfă. Ca om? A violat, nu o dată, a stat la închisoare. De îndată ce a fost eliberat, a bătut doi motociclişti, deşi vinovat era el. Apoi, într-un “meci al secolului", Fa muşcat pur şi simplu de ureche pe adversarei său. A urmat doar o suspendare de un an şi' iar a fost trimis animalul în ring. S-a găsit o paiaţă de prin Africa, care Fa fost servită pe tavă. A cîştigat înainte de limită şi lum ea a jubilat de plăcere. Lumea managerilor, nu oamenii adevăraţi! Acum Tyson e iar după gratii. Condamnat pentru bătaia administrată unor motociclişti. Cred că am scăpat de el. Mai ales că şi în închisoare a spart un televizor...

C eea ce nu pricep, chiar dacă - repet - sînt atîţia bani în joc, cum îşi permit cei ce diriguiesc boxul să-l compromită, să-şi bată joc d e el în a sem en ea hal? Cîndva boxului i s e spunea "nobila artă". Acum e un ordinar jaf în care banul joacă şi oamenii cuminţi şi drepţi stau deoparte şi privesc cu milă unde şi cum a a juns boxul. Pentru mine a încetat de mult a mai fi sport!

V i o r e l C A C O V E A N U

turneu de oŢntindere contractată . în sem ifinala cu V an Lottum . Germánul d e 20 d e ani a pus în buzunar 120 .000 $.

P e fro n tu l f e m in in , Jana N ovotna s-a im pus în finala lui Faber Grand Prix după o oră şi 28 d e m inute de aprigă dispută cu Venus W illiam s. Am ericanca a elim inat-o în sem ifin a le pe favorita publicului, S te fii Graf, şi părea favorită. D upă un start nervos, cu 4 break-uri în prim ele 5 ghemuri ale partidei, lucrurile

26 februarie• Cu şase decen ii şi jum ătate

în urmă (în 1934) la St. M oritz (E lv e ţ ia ) au lu a t s f îr ş i t întrecerile ce le i d e a 4 -a ediţii a C .M . d e sch i alp in . T ot în a c e a s tă z i în v e c in ă ta te a localităţii su ed eze S o lleftea - aflată în apropierea G olfu lu i B othn ia de lîngă graniţa cu Finlanda - s-a pus punct final curselor ediţiei a 1 l-a a C .M . d e schi nordic (fond şi sărituri). Eroii probelor alp ine din Ţara C antoanelor au fo st e lveţianul D a v id Z o g g ş i g e r m a n u l F r a n z P fn ü r . A m b ii ş i-a u adjudecat c îte un t i t lu - Z o g g în proba d e coborîre, iar Pfhür în c e a d e s la lo m s p e c ia l ,

reprezentantul ţării gazde ieş in d . cîştigâtor şi în proba combinată ■ alpină. La fem ei situaţia a fost | in v e r s ă , r e p r e z e n ta n ta ] G erm a n ie i, C h r is te l C ra n z , i d e v e n in d ca m p io a n ă atît în proba d e sla lom , cît şi în cea I com binată alpină; la coborîre | a c îş t ig a t e lv e ţ ia n c a A n n y j R iigg . In ceea ce priveşte C.M . n ord ice, sch iorii scandinavi au I cucerit 15 m ed a lii din totalul | ce lo r 15 p u se în jo c , singura] m e d a lie d e a rg in t r e v e n in d . m em brilor şta fete i germ ane în ' proba d e 4 x 1 0 km . în rest, în I cadrul ce lo r 5 probe disputate, | c la s a m e n tu l p e m e d a lii s - a i prezentat astfel: 1. N orveg ia 2 m ed alii d e aur, 2 d e argint, 1 I d e bronz; 2 . F inlanda (2 —1—2); | 3 . S u ed ia (1 -1 -2 ) , i

LÁSZLÓ Fr.

VEŞTI PENTRO UNDIŢARIIN S U L E L E S 0 L 0 M 0 N

Două episoade, marţi şi miercuri, cu R ex Hunt în m irifica zonă a Insulelor Solom on. Arhipelagul acela incredibil de aproape 1.000 de insule, pe unele din ele, rupte complet de civilizaţie, mai existînd triburi de sălbatici la începutul celu i de-al doilea război m ondial, celebrele triburi a le vînâtorilor de capete. M i-am am intit d e setea neostoită cu care citeam în deceniul patru, Ia vîrstă cop ilăriei şi a trecerii spre adolescenţă, fascico lele cu “A venturile subm arinului D ox”, cu neuitatele sale personaje. Doamne cită geografie am învăţat din peripeţiile lu i G eorge, Petre, Kard, Bertram şi toţi ceila lţi prin inclusiv Insu lele So lom on . A cum am învăţat, la bâtrîneţe, despre trevally, ştiucă d e m angrove, păstrăv d e rec if şi m ulte le sp ec ii de peşti din ace le zo n e a le continentului australian şi d in im ensitatea P acificului, precum şi a “vecinului” indian. Ş i totuşi, înch izînd pentru cîteva c lip e och ii, p e pelicula am intirilor au ţîşn it secven ţe d e neuitat, estivale, petrecute de m îzgălitorul acestor rînduri la Tamiţa. “Periatul” m alurilor însorite, d in barcă, prin aruncări a le

p lutelor culisante, în c îr lig avînd ca m om eală c îte un boiştean. Şi D oam n e ce em oţionat eram cînd pluta oprită la n od u l d e pe fir plonja în adine, iar la contra m ea v îrfu l undiţei s e în d oia , iar firul începea să cînte. A sta m i s-a întîm plat şi pe D obru , ş i în golfuleţu l din faţa “Plajei mari” , şi spre ce le două capete a le Iacului. M i-e dor d e T am iţa...

S 0 L U N A R E L EO prognoză care prinde finalul lui Făurar şi aproape o săptămînă

din Mărţişor. Concret, iată cam ce spune prognoza după P A I. pentru săptăm îna 2 7 februarie - 5 martie: sîm bătă 2 7 februarie - z i... “neagră” (de stat acasă, şansele fiind schim bătoare pentru optim işti, n u le pentru p esim işti); dum inică 2 8 februarie - z i “roşie”, d eci şanse foarte bune (era ş i cazu l după z iu a “neagră” anterioară); luni 1 m artie - d in n ou o z i “roşie”; m arţi 2 , m iercuri 3 ş i jo i 4 martie - trei z ile “negre” (bune d e -inventariat sc u le le , acasă); vineri 5 m artie - z i “albastră , ad ică şan se b u n e. A cestea fiin d sp u se urarea d e încheiere, “Fir în tins tuturor ce lo r ieşiţi la apă, inclusiv amicului M arius. . '

.• Victor PESCARU

1998 - Premierul Victor Ciorbea a trimis foştilor miniştri PD o scrisoare deschisă ca răspuns la atacurile lansate de acest partid cu privire la ritmul şi modul de realizare a reformei de către Cabinetul Ciorbea.

1998 - Guvernul a aprobat cele două Proiecte de hotărîri privind - Programul de privatizare pe 1998 şi strategia de privatizare a

■ - ■' societăţilor comerciale pe anul în curs.

Pentru CEG Cluj em isiunea lunii februarie a „Depozitului aniversar 135 de ani a fost un succes. A stfel, în raport cu ianuarie a.c.,

V A L O A R E A T O T A L A A D E P O Z I T E L O R C O N S T I T U I T E

D E C E C C U A C E A S T Ă O C A Z I E S -A D U B L A T; . • Valoarea obţinută la nivel naţional se ridică ta 267,4 miliarde lei, cu doar 28,2 miliarde mai rnulff decît în ianuarie 1999, ne-a declarat d-na Elena Sîrbu, purtător de cuvînt în cadrul Centralei • \\

Totalul sumelor atrase de către CEC C luj cu ocazia e m isiu n ii lunii februarie a „ D ep o z itu lu i aniversar 135 de an i” e s te d e 7 ,554 m iliarde lei, d e circa două ori m ai m ult d e c ît v a lo a r e a aferentă lunii precedente (3 ,2 8 8 m ilia rd e le i) . T o to d a tă , s -a în r e g is tr a t o c r e ş te r e a t ît a numărului contractelor d e depozit c o n s t i t u i t e (d e la 6 8 1 , în ianuarie, la 1.182 acu m ), c ît ş i a valorii m edii a unui contract (dc la 4 .828.193 lei, la 6 3 9 0 .8 6 3 'ici).

C ele mai m ulte con tracte au fo s t în c h e ia te d c u n i t ă ţ i l e arondate Sucursalei Judeţene Cluj (7 6 6 , în cuantum total d c 5 ,3 2 0

m iliarde lei), urmată d c unităţile S u cu rsa le i orăşeneşti Dej. (2 3 0 con tracte, 1 ,129 m iliarde le i) şi T urda (1 8 6 contracte^ însum înd 1 ,1 0 5 m ilia r d e ) . In c a d r u l S u cu rsa le i C luj, 4 ,9 5 5 m iliarde l e i ( 6 6 9 c o n tr a c te ) au f o s t adunate prin c e le 9 unităţi d in m ed iu l urban, iar restul (3 6 5 m ilio a n e le i, 97 contracte) prin c e le 12 unităţi rurale.

„D ep ozitu l aniversar 135 dc

ani” poate fi constituit lunar, pe data dc 24, la Casa de Econom ii ş i C o n se m n a ţ iu n i. D o b în d a anuală a fost stabilită la 57 la su tă , sc a d e n ţa la o lu n ă , d e p u n e r e a m in im ă fiin d 1 .000 .000 le i. ; ; ,

C onform declaraţiilor d-nei Elena A ilenei, ş e f Serviciu ghişee în cadrul Sucursalei judeţene C lu j , p r in c ip a la c a u z ă

t Nu trebuie uitat, în să , nici faptu l c ă , z i l e l e a c e s te a , numeroase persoane fiz ice şi-au lichidat depozitele constituite Ia Bancorex. A stfel, nu e exclus ca o parte'din aceşti bani să se fi îndreptat şi către conturile Casei de Econom ii şi Consemnaţiuni.

C reşte rea „ t im id ă ” a subscrierilor la n ivel naţional, în

succesu lu i d in această lună este tünPf j " ^ valoarea acestoracreşterea numărului de unităti la *‘a t s ţe e x P1)cată dcca re au p u tu t fi c o n s t itu ite ^ l ^ 1 că’ doar ln ^ ,n e ca^ n >depozitele , de la 3, în ianuarie, numărul de unltât‘ d i b u i t o a r eIa 38 în februarie (dintre care 16 în m ediul urban şi 22 în ce l rural).

de D epozite aniversare a crescut aşa dc mult ca în judeţul nostru în luna aceasta fată de ianuarie.

S u cu rsa la Cluj Sucursala Dej

. Sucursala Turda , TOTAL:

Val.contracte lari. 1,655 mtd. lei 791 mii. tei 842 mii. tei 3,288 m idiei I

Vât.contracte Feb. 5,320 mld lei 1,129 mld lei 1,105 mld lei 7,554 mld .lei

Nr.contracte 349 173 159

i-iiA 681

Nr.contracte Feb. 766 230

T:: : 186 1.182

Alin TUDOR

Salariaţii au cumpărat Construcţiisi Presiăti Servicii Gherla• ■

Joi, a avut loc licitaţia cu strigare pentru vînzarea pachetului de acţiuni de 62,5 la sută deţinut de FPS la Construcţii şi Prestări Servicii Gheria. Societatea are ca obiect de activitate executarea de lucrări de construcţii, inclusiv lucrări de artă. Capitalul său social s e ridică la 330,6 milioane lei, iar în 1998 C.P.S. Gheria a înregistrat pierderi de 63 milioane de lei. Din acest motiv FPS Cluj a fixat preţul de ofertă de vînzare la valoarea nominală a acţiunilor - 25.000 lei/acţiune. La licitaţie a participat un singur ofertant, PAS-ul societăţii, care a acceptat preţul cerut de FPS. în aceste condiţii, asociaţia salariaţilor va trebui să achite pentru cele 62,5 procente 206 milioane de lei. Este probabil ca PAS-ul Construcţii şi Prestări Servicii să beneficieze de facilităţi maxime de plată.

Tot ieri a fost scos pentru a doua oară la licitaţie pachetul de acţiuni deţinut la Ruttrans. Deşi din indicatorii financiari ş i din decla ra ţiile reprezentanţilor FPS societatea apare ca una destul de atractivă, nu a fost cum părat nici un caiet de sarcini şi deci nimeni nu s-a prezentat la licitaţie. în aceste condiţii FPS-ul va reface documentaţia de privatizare şi va .decide dacă Ruttrans mai fi scoasă la vînzare prin licitaţie sau va fi dirijată către piaţa de capital.

C. BERINDEAN

în sfîrşit, a fost fixat termenul pentru privatizarea Termorom!• 1 5 m artie este data m ult aşteptată •

• # T f e l M Ö B Ö M

l i l t lH il lI lS U H K

M o m e n t a n ,

La Bancorex domneşte calmulCozile făcute in faţa ghişeelor Bancorex din

Cluj, în dorinţa de a-şi atrage banii depuşi aici, au început să se rărească treptat, începînd de ieri la amiază. Surse din cadrul Bancorex Cluj ne-au declarat că mulţi dintre cei care şi-au depus zilele trecute cereri de retrageri, nu s-au mai prezentat să-şi ridice banii. Totodată, există şi persoane care, după ce la începutul săptămînii şi-au scos banii, acum îi depun la loc.

1#

n m

C i

Ju m

«* .4> s

D upă un an ş i jum ătate d e frămîntări, d u p ă c e a fo s t trecută în lich id a re a d m in is tra tiv ă , m ăsură co n testa tă şi considerată lip sită de log ică d e toţi cei care cun oşteau Term orom ul, societatea

este astăzi în pragul privatizării. FPS

Bucureşti a anunţat scoaterea Ia vînzare, prin negociere directă, a pachetului de acţiuni de 84 la sută deţinut Ia societatea c lu je a n ă . T e r m e n u l l im ită p en tru depunerea o ferte lor de cum părare a acestuia este 15 martie. R eam intim că FPS-ul a iniţiat procedura de privatizare, în baza unei scrisori d e intenţie depusă de Radial Com pany SRL, care este parte

c o m p o n e n tă a c o n so r ţ iu lu i ita lia n .R oV oF in ş i care va d ev en i probabil viitorul proprietar al Term orom ului.

Societatea are un capital social de 24,8 m iliarde de lei. în anul 1997, pierderile sale au fost d e 10,17 m iliarde d e lei, iar anul trecut cifra de afaceri a fost de doar 8,3 miliarde de Iei. FPS cere un preţ de o fer tă d e v în za re e g a l cu va loarea nom inală a acţiunilor de 2 5 .0 0 0 lei, ceea c e corespunde unei valori a întregului pachet de 2 0 ,89 m iliarde de Iei.

C. BERINDEAN

i I e r i ş i - a d e s c h i s p o r ţ i l e' ' ..................... ......................... S x W W f e x . w i i v . v . w . v * - . ^ -w.-AeÎStfc..w ,* : ;

Ambient Construct - un succes

al Expo TransilvaniaIeri şi-a deschis porţile în complexul Expo Transilvania cea mai

importantă manifestare expoziţională din domeniul construcţiilor desfăşurată în afara Bucureştiului. Este vorba de cea de-a opta ediţie a tîrgului internaţional Ambient Construct, care se va desfăşura în perioada 25 februarie - 1 martie. Comparat de organizatori cu manifestările similare din Europa Occidentală, expoziţia se bucură de un real succes în ceea ce priveşte participarea. Cei 112 expozanţi, îşi expun produsele pe întreaga suprafaţă de care dispune Expo Transilvania, circa 1.800 mp.

Ü 8

r

. ........... ... * 3fF o to ::JL ||E jN H A raT ^ g

Caracterul internaţional este asigurat de prezenţa unor participanţi direcţi din Ungaria şi Italia. Alături de aceştia, expun producători autohtoni şi reprezentanţi ai unor companii din Austria, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Spania, S.U.A. ş.a. Tematica abordată de Ambient Construct 1999 cuprinde'următoarele grupe de produse: materiale de construcţii (în proporţie de 25 la sută), prefabricate (12 la sută), ferestre, uşi, porţi, feronerie (13 la sută), finisaje interioare şi exterioare (23 la sută), utilaje, unelte şi echipamente folosite în construcţii (15 la sută), proiectare (5 Ia sută), tehnologii de execuţie (unu la sută) şi echipamente de testare, măsurare şi control (unu la sută). Pe parcursul celor 5 zile ale manifestării se vor organiza o serie de-simpozioane, demonstraţii şi prezentări de tehnologie de ultimă oră. Organizatorii se aşteaptă ca tîrgul să fie vizitat de peste 15.000 de persoane, r

Cristian BERINDEAN

Decizia de retragere a Chase Manhattan nu a ţinut cont de problemele din mediul de afaceri românesc• Decizia băncii americane Chase Manhattan, de a pleca din România, a ţinut cont exclusiv de strategia globală a gropului de a deveni pe plan internaţional o bancă de investiţii ale cărei operaţiuni sâ fie conduse dintr-un singur centru financiar, cu implicarea unor sume importante de bani, şi care pot fi derulate şi în România, a declarat, ieri, Nicolae Dănilă, fost vicepreşedinte al sucursalei de la Bucureşti a băncii americane, pentru care a lucrat încă din 1976. > C hase Manhattan a anunţat, la începutul săptămînii, că operaţiunile şi activităţile sucursalei de la Bucureşti vor fi preluate de Banca Naţională a Greciei.

“Chase şi-a reanalizat toată activitatea globală şi a ajuns la concluzia că vor să devină o bancă de investiţii de prim rang, care să se concentreze pe afaceri mari cu sum e importante, pentru companii multinaţionale, firme care au pondere importantă într-o ţară, sau pe împrumutyri pentru o ţară”, a spus Dănilă.

în acest context, Chase a decis să îşi transfere operaţiunile pentru România la Londra, unde vor exista experţi şi analişti, care vor analiza situaţia din ţară şi oportunităţile de afaceri.

Banca Agricolă în faja unui sezon vital pentru economia românească!Agricultura se află în faţa unui nou

sezo n , extrem d e important pentru viaţa econ om ică a ţării. Pentru a afla c e facilităţi o feră B anca A grico lă producătorilor din dom eniu, ne-am adresat domnului D an B R IC IU , directorul Sucursalei coordonatoare Cluj a B ă n cii A g r ico le S .A .

- Domnule director, am putea afirma că începe o nouă epocă pentru banca dumneavoastră? Mă gîndesc la noul sediu, unde lucrările de construcţie se desfăşoară din plin, dar mai ales la obiectivele de sprijinire ce Ie aveţi pentru producătorii agricoli!

- P oate e p o că e mult spus. Este oricum o nouă etapă. Fireşte, aveam n evo ie şi de un sediu m odem , alături d e c e le ale B C R , B anc-Post ş i B R D , care va com pleta , sperăm, arm onios peisaju l urbanistic al oraşului d e sub Feleac. O biectivul prioritar pentru noi e s t e im p u ls io n a r e a , s u s ţ in e r e a producătorilor agricoli prin credite în v ed erea o b ţin e r ii unor p ro d u cţii

sp o r ite ş i re lan sării ag r icu ltu r ii noastre. în această ordine de idei, pot să vă spun că banca noastră a semnat o C o n v e n ţ ie cu M in is te r u l Agriculturii şi A lim entaţiei P ublice şi a constituit, potrivit L egii 16 5 / 1998 , un fond necesar sâ finanţeze m area m ajoritate â c h e ltu ie lilo r agrico le din sectoarele vegeta l şi a n im a l, p en tru o b ţin e r e a u n o r producţii sporite şi de o cît mai bună calitate.

- Banca va finanţa anumite lucrări. C e aport aduc cei ce doresc credite?

- întrebarea e b ineven ită , căci lă m u r im d e p e a cu m un lu cru esenţial: ce i ce solicită credite trebuie să acopere 40% din valoarea totală a cheltuielilor şi lucrărilor prevăzute; astfel responsabilitatea se împarte pe din două, iar banca are o garanţie în plus.

- One poate béneíicia de aceste credite?

- Voi face o simplă enumerare,

am ănuntele putînd fi aflate la sediul ş i la su cu rsa le le b ă n c ii noastre: p e r so a n e f iz ic e , p ro p rie ta r i d e terenuri agrico le sau crescători de anim ale şi păsări; societăţi agricole cu personalitate juridică şi asociaţiile familiale constituite potrivit Legii 36 / 1991; societăţi com erciale pc acţiuni cu capital majoritar de stat cu profil agricol sau ce le cu Capital integral privat, arendaşi, institute ş i staţiuni de cercetare.

- C e culturi se fin an ţează?- Potrivit prevederilor lega le se

f in a n ţe a z ă c e r e a le , p la n te o le a g in o a s e , t e h n ic e p en tru in d ustria lizare, le g u m e , p lantaţii v it ic o le ş i p o m ic o le . M ai adaug furajele n ecesare pentru creşterea anim alelor, precum ş i cheltu ie lile ocazionate pentru cumpărarea puilor de o z i, pu icu ţe d e în locu ire, purcei şi berbecuţi de ce l m ult 8 săptăm îni t in e r e t ta u r in (2 ş i 6 lu n i) şi m aterialu l pentru fo n d u l gen etic naţional. - E , -

. - în c ît t im p trebuie rambursate cred ite le? < ;

- în 3 6 0 d e z ile de la prima acordare a creditului. Avem pregătită o docum entaţie amănunţită şi sîntem oricînd gata să oferim toate detaliile celor ce n e so licită credite. Sigur, îs aceste rînduri, am subliniat doar c îte v a ja lo a n e ' n ecesare pentru orientarea c e lo r ce vor sâ solicite B ăncii A grico le credite pentru acest an. P recizez că cei ce rambursează la tim p cred itele vor beneficia dc o b o n ifica ţie d e 70% din volumul dobînzii datorate. Cert este că banca noastră are acum o bază de creditare bine pusă la punct, extrem de utilă producătorilor agricoli şi, aşa curo am precizat la început, indispensabilă acu m , în prag dé sezon, pentru j relansarea agriculturii. Sperăm că g» acest an să fie un mic pas înainte,

: garanţie a celor siguri şi - de ce nu?- sp ectacu losi de mîine!

A consemnat V. CACOVEANU

BURSA DE VALORI

25 februarie 1 & & &Prnwd. iVirT M«x. I Hir>~ N r. i c i . I V i l . b t a b I M

r i C a t n o r â i 1 (2 1 s o a a ţ a b ) .

AUTOMOBILE 0 * 3 IA PITEŞTI 1 0 0 0 6 2 3 . 7 6 2 6 3 0 6 0 0 9 2 5 9 9 4 5 7 7 ,6 0 2 ,0 1 0

ALRO SLATINA 2 5 0 0 0 6 1 0 8 2 .7 5 2 6 2 0 0 0 6 0 0 0 0 5 5 6 9

BANCA TRANSILVANIA C LUJ 1 0 0 0 1 9 0 1 .2 6 0 1 9 2 0 1 8 8 0 1 2 ® 9 5

ARCTIC GĂIEŞTI 1 0 0 0 1 7 2 1 9 5 1 1 7 4 0 1 6 9 0 3 1 0 4 1 • 5 3 .4 5 0 ,9 4 0

AGR BANCA AGRICOLA 1 6 0 0 0 3 4 5 6 6 3 2 -3 3 5 5 0 0 3 4 3 0 0 1 4 4 0 4 9 .7 7 5 ,5 0 0

E U * ELECTRO APARATAi o u o x v sT 1 0 0 0 1 4 8 6 .3 6 0 1 5 0 0 1 4 6 0 -. 3 0 3 9 6

CO M PA SIBIU 1 0 0 0 7 4 8 . 2 4 2 7 6 0 7 2 0 4 8 8 2 7 3 6 ,5 3 4 ,5 4 0

TERAPIA CLUJ-NAPOCA 1 0 0 0 2 6 7 7 .3 4 -6 2 7 0 0 2 6 5 0 9 9 1 7 2 6 ,5 5 1 ,1 5 0

OIL O IL TERMI NAL CONSTANTA 1 0 0 0 6 1 7 .6 4 1 6 2 0 6 1 0 3 6 6 2 5 2 2 ,6 2 1 ,1 7 0

ANTIBIOTICE IASI 1 0 0 0 - 1 1 8 3 .2 5 -1 1 2 0 0 1 1 7 0 1 7 2 7 6 2 0 ,4 4 1 ,7 7 0

RBR* RULMENTUL BRAŞOV 1 0 0 0 2 1 6 .6 7 -3 2 2 1 2 1 4 6 9 1 2 8 1 4 .9 9 1 ,9 2 2

PO LICO LO R BUCUREŞTI 1 0 0 0 4 1 2 9 .9 2 0 4 2 0 0 4 0 5 0 2 9 9 0 1 2 .3 3 6 ,5 0 0

ĂSP* RMiruRM ASTRA ROMANA PtOtCSTî 1 0 0 0 9 4 3 .4 1 -1 9 5 0 9 3 0 9 2 7 4 8 .7 4 9 ,2 3 0 .

OLTCHIM RM. VALC EA 1 0 0 0 4 1 4 .6 3 0 4 1 6 4 1 3 1 8 1 ® _ . • - 7 ,5 3 1 ,6 7 5

TBM* TU RBO MEC AN ICA BUCURES 2 5 0 0 0 2 7 3 4 1 8 4 - 4 2 7 5 0 0 2 7 0 0 0 2 3 9 6 ,5 3 4 ,7 0 0

KVR* - NAVROM GALAŢI 2 5 0 0 0 4 8 5 7 .2 •5 5 0 0 0 4 7 0 0 1 2 2 9 5 ,9 6 9 ,5 0 0

BXC‘ EXCELENT BUCUREŞTI 1 0 0 0 9 3 0 .5 1 -4 9 4 0 0 2 0 3 7 9 2 3 .5 2 8 ,5 0 0

A Z O acr' AZOM URES T G .MUREŞ 1 0 0 0 2 3 2 . 9 4 - 4 2 3 6 2 3 0 1 4 5 3 0 3 .3 8 4 ,5 8 0

1NX1 O T E U N O X TARG O VIS TE 2 5 0 0 0 3 5 0 0 3 3 5 0 0 3 5 0 0 6 5 0 2 ,2 7 5 ,0 0 0

ŞANTIERUL NAVAL constanta 2 5 0 0 0 2 2 0 0 -6 2 2 0 0 2 2 0 0 6 0 7 1 ,3 3 5 .4 0 0

ELN* ELCO N D ZALAU 1 0 0 0 ■ 8 1 0 1 8 1 0 8 1 0 1 0 0 0 8 1 0 ,0 0 0

T o ta l categoria I 1,355,306; 1,481,688,177

S C OASV®-CH?~

C a t ^ g o r n a lka ( 1 0 7 s o c ic t a î i )

IM P1 -

PA N

5 0 F* ALM* UTN '

A P C *str'cFp3̂\ctrTZH BAM Y .M P RZifÂA R SNTX

C R T

AEM*-

BRM*C P U

T R 5*V A P

EWP1W P N * ~C A S

Tn7~DOR*~~5 T Z * ~RAF*a r m '

C O M P . E N E R G O P E T R O L e.

C AS If^OM TURDA

SIN TEZA ORADEA

FOR*E P T

 R H V O JR A C LUJ-NAPOC AFO R A J SO N DE CRAIOVA

ELE C T R O PUTERE C RAIOVAPAN EG RA N O CLU J-N APO CASO F E R T B A C A UAU MENTARA CL U J-N APO CAU TO N O N EST!V A E-A PC A R O M BUZĂU

STR A TU SM D B BLAJC IPR O M PLOIEŞTI

C HIM OPAR BUC URESTIELECTROCERAMICA TU RD A2AHARUL BUZĂU

ROB*VA C

AM P*

CER*M P P'A E RP T R

PTS5140ART*NVL*-CRN*

A P SC M Pcrb̂ TÜZT*SLc*~ w o l 7 ~C SC *uzcALF* ~UAM*MPSA MO *EPN *

TOR'"PMB*ÂM C* 'AU R

SICO M ED BUCUREŞTIASTRA VAGOANE ARADCOMPUOTTLCBA WTEftCONTINENT/M

IL FA C T BUCUREŞTI

HfTROM VASLUI -PETROLEXFORTIM PORT BUCBERCENI BUCUREŞTIPRO DPLA ST BUCUREŞTI ■MD RĂRIT PANIFICAŢIE GALA

INTERNATIO NAL SINAIABANCA ALBINA BUC URESTI

AEM TIMIŞOARABERMAS SUCEAVAC ARMETAPLAST D EV A .IMSAT BUCUREŞTIT U RISM TMHftMMftCLUJ-MFOCtV1NALCOOL PRAHOVA

MD PAN T G . MUREŞ

FRIAL CONSTANTADOROBANŢUL PLOIEŞTI

AI/TYLON SIBIU

MD PARIV RÂMNIC U VALC EAZIUm jBZIM N IC EAA E R O ST A R BAC AUNETEX BISTRITAALBAPAM ALBA IUUAC O RAPI TIMIŞOARARO BIN ETE INDUSTRIALE b

PROCVINALC O C LUJ - N A PO C.AM£P AMEMCAN PACKAGPJG TECUCIC ERC O N ARCSU. CAMPV.-TURZ*MO PAF VRANCEA

AEROTEM BUCUREŞTIP E T R O S PLOIEŞTIPE T R O L SU B tuPtAouMunoAU

ŞA N TIERU L NAVAL O R Ş O V AA R T R O M SLATINAN A SO L OLTENIŢAM P . IRIS BARLADCA R N E A R A DFO R A J SO N D E PLOIEŞTIA PSA BAIA MARECO M E L F BISTRITAC A RBID-FOX TARNAVENIUZ TEL PLOIEŞTISILCO TU B ZALAUMDLDOMOBILA IASIC Á RBO C HIM C LUJ-NAPOC AUZUO PLOIEŞTIMD BILA ALFA ORADEAUAMT ORADEAMOLDOSIN VASLUIAMONIL SLOBOZIAEMA PIATRA NEAMŢ

PR O M ET BECLEANAM CO O TOPENIA U RO RA TG FRU M O S IASI

100002X00

ŞTotal categoria a ll-a

1 6 1 8 0 .8 22 2 7 8 0 .2 0

1 6 3 0 0 23CO0 1 6 0 0 02 2 3 0 0

"75"

2 2 7 ,6 4 7 .0 7 0

4 ,0 0 8 ,9 9 03 ,9 1 9 ,0 0 0

■ 3 ,8 3 6 ,0 0 03 ,7 6 8 ,9 0 0

v 1 , 1 9 9 , 2 »

1,031,406,742Total categoria I ♦ II 2,277.669: 2,913,094 J16TOTALGENERAL 2,277,889; 2,513,094,919

C a p i t a l i z a r e ( m i i l e i ) ■ 4 - . 2 0 1 . 7 8 5BET ROL = 368.33 puncte Variaţie = -*-2.19 puncte (+0.60%)Max = 368.33 puncte Min = 363.99 puncteBET-C ROL = 495.91 puncte Variaţie = -2.60 puncte (-0.52%)C a p i t a l i z a r e ( U S D ) - 3 2 7 . 8 5 4 . 6 5 7 * — 'BET USD = 216.50 puncte Variaţie = -0.61 puncte (-0.28%)52Max = 1040.56 puncte 52Min = 281.24 puncteBET-C USDp 324.84 puncte Variaţie = -4.58 puncte (-1.39%),Categoria I este prezentată integral iar, ia categoria a ll-a, numai cele mai tranzacţionate 75 de societăţi

InformaţiQe referitoare ia Bursa de Valori Bucureşti şi la R a ţa de ralori mobiliare RASDAQ provin de ia S.C. INTERDEALER CAPITAL' INVEST S.A. Tel 433212.

F O N D U R I M U T U A L E25 februarie 1999

Active Classic T " x*g|y. Fortuna C lassic

Active Dinamic11.224 lei | 340.000 lei |

Fondul Naţional de Acumulare

Active Junior28.369 lei | 10.370 lei |

Fondul National de lnvestltil

Armonia1.129 lei | 258.900 lei I

FMOA

Alpha- 1ÖÓ.Ó00 lei | ..................20.633 lei |

Octoqon

Fondul mutual ARDAF170.000 leij 37.400 lei |

Retcon

Credit Fond33.600 lei | 3.137 lei |

Fondul M onetar Stabilo7.390 lei]

Fondul pentru Comerţ Exterior....................................... 126.471 leii

Fondul Mutual Transilvania74.110 iei 39.600 lei I

Cursuri pe piaţa valutară & anunţate de BNR

în data de 25.02.1999DENUMIREA VALUTEI Sfanüoi Variaţie foţi de

ziua precedenţi (%) CURSUL- ÎH LQ

DOLAR AUSTRALIA. AUD 04071 - 8068.00DOLAR CANADA CAD 1.1371 8555,00FRANC ELVEŢIA cu* ÎJI» 8893,00COROANA DANI.MARCA DKK 1.1771 1902fiOLIRA STERLINA OTP 0.5471 20536,00YEN JAPONIA JPY 1.727» 10642COROANE NORVEGIA NOK 0.62» 1624J00COROANE SUEDIA SEK 04571 1578,00DOLAR SUA USD 0.88» 11816/»DST DST 0 MX 17456,00EURO EUR 1.177» 14142,00Cursurile ţârilor participante b EURO . . . _

SiniiNG AUSTRIA ATS 1.1871 1028/WFRANC BELGIA BEF 1.1571 3514»MARCA GERMANĂ DEM 1.1871 -":V 7231/»PFSETAS SPANIA FSP 1.177» 85/X)MARCA FINLANDEZĂ FIM 1.197» 2379,00FRANC FRANŢA FRF 1.1771 , 2156,00LIRĂ IRLANDA IFP 1.17» 17957JD0LIRĂ ITALIA UT, 1.11» '7 3 0GULDEN OLANDA NLG 1.17» 6417/10ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 1.16» 70,541 g AUR (preţ In ki) - 1.23» * 118297,00

H a t e l e a n u a l e a l e d o b î n z i l o r

a c o r d a t e d e u n e l e b ă n c i c u

a c t i v i t a t e î n I u d e ţ u l C l u j , l a

d e p o z i t e l e î n l e i

- persoane fizice - . %

Cursuri de schimb valutar Cluj-Napoca - 25.02.1999

- lei -

Casa de schimb , valutar

USD . DEM

C V C VMACROGROUP 12.770 13.000 7.220 7.28*0

PLATtNUM 12.720 13.000 7.120 7.250CAMBIO 12.750 13.000 7.150 7.300PRIMA 12.800 13.100 7.150 7.300

Banca Ia vedere 1 lună 3 tunf 6 luni 0 luni 12 luniBCR* 10 50 51 52 53 54

BANCOREX io 55 57 58 » 60BRD* 10 50 “] 52 53 54 55

** 10 - 53 54 55 56BA* 10 55 * 57 - S8 •: 59 60

Banc Post 10 - 56 55 55 56 60ion Tiriac* 16 53 57 58 59 60

BANKCOOP* 10 55 56 57 60 61Bucureşti * ■ 51 55 •* * ’ *

Transilvania 10 55 55 50 47 45Românească 10 • 56 57 58 59 59

CEC io 50 51 52 - 5010 48 50 52 54 56

td.ftwo 60 60 50 > 50 50ALIANŢA 12 58 60 61 62 63

B.LR. 11 54 56 58 59 60NAPOCA

Ivckiirtl) 14 60 61 - - *55 57 51 - 50

LOIALCOOP 10 56 50 • ' * ■'SFINXCOOP 10 56 59 - - -

- persoane jurid ice - %Banca la vsders 1 tună 3 luni 6 hjni "9 lunt 12 luniBCR* 10 50 51 52 53 54

BANCOREX 10 55 57 58 59 60 -BRD* 10 50 52 53 54 55

•,-.v.v, BA* 10 55 57 58 -59 'v\ 60Banc Post* 10 40 42 43 44 45Ion Ţiriac* 10 53 57 58 59 S, 60

BANKCOOP* 10 55 56 57 60 61Bucureşti Ö 50 52 - V . ■ ■

Transilvania 10 47 48 45 42 40Românească 10 53 84 55 56 56

CEC 12 - - - - 3510 46 50 52 „ 54 : 66

60 60 50 50 50BJ.R. 10 50 51 52 53 54

NAPOCA(drt>. rtvotuar*# 14 55 57 51 ,50LOIALCOOP 10 56 50 “ - -SFINXCOOP 10 * 56 58 . - * -

Notă: Cursuri afişate la ora 16°°. La accaşi casă dc schimb valutar, cursurile pot varia dc la un pünct dc lucru la altul.

* dobînda se capitalizează ’* ■ ”■** cu plata dobînzii la expirareNotă: M odificarea dob înzilo r se com unicăprin fax redacţiei pînă la ora 12.

P i a ţ a m o b i l i a r ă R A S D A Q - 2 5 . 0 2 . 1 9 9 9 T O * » 5 0

S I W J O L S O C E T A T E C O M E R C IA L A V A R I A Ţ E T R A N Z A C Ţ IV O L U MT O T A L

V A L Q S n ET O T A L A P R E Ţ M E D f t J

I N C W D F R P -P R E C E D E N T A P R E Ţ M A X W P R E Ţ M M M " W 5 E T

N C H D E R E

M A R N M 4 R M O S J M - M O 4 1 : 2 7 1 7 4 0 0 6 9 2 3 6 5 7 9 7 1 5 0 : 1 3 4 9 ■ 1 3 5 0 1 3 5 0 1 3 0 0 1 3 5 0

c w x C O M V E X - C T 0 .0 6 3 2 1 1 8 2 6 2 2 2 4 0 0 1 0 0 0 1 0 4 9 9 1 0 5 0 0 1 0 5 0 0 1 0 0 0 0 1 0 5 0 0

S C M S C M - C T 0 2 3 8 ■ 9 2 0 7 7 1 3 8 1 0 4 5 0 0 Q ; 1 4 9 9 9 . : 1 4 9 7 0 1 5 0 0 0 . : . 1 4 6 0 0 1 5 0 0 0

C O L U C O M P R E S T - B U 2 0 7 11 4 8 2 2 3 7 1 1 0 5 7 7 8 2 0 0 2 2 9 3 1 9 0 0 2 3 7 5 1 9 0 0 2 3 0 0

V C D E V 1 N A L C O C L O E V A - M O OJO 6 4 2 2 0 5 0 2 2 8 3 7 9 3 2 6 9 0 3 8 0 3 6 0 4 0 0 3 7 0 • 3 8 0

A R D Y A R D E A L U L - B V 7 0 0 0 1 1 8 8 1 7 6 7 7 4 1 2 0 0 0 3 6 0 0 0 4 5 0 0 3 0 0 0 0 3 0 0 0 0 3 0 0 0 0

I N B R W T E X B R A S C V - B V 0 .0 8 3 2 0 0 2 3 6 9 2 2 0 4 7 0 0 1 8 0 0 1 8 0 0 1 9 0 0 , - 1 7 0 0 1 8 0 0

W E P A N A - M b P P I T E Ş T I - A G - 1 0 5 6 0 4 1 1 4 1 5 3 0 1 9 2 9 1 1 0 7 3 4 - 8 2 0 8 2 0 7 1 0 7 4 0

F A E T F A R M A V E T - Ö U 2 4 1 2 3 4 4 5 0 3 2 9 2 7 3 2 7 1 0 8 5 0 8 3 0 8 7 0 ! : : 8 2 0 8 5 0

V L Y ' A L C O M U R - M S 2 4 4 2 6 9 1 5 7 2 3 2 5 6 3 5 7 6 7 0 2 8 0 2 2 5 2 8 0 2 2 5 2 2 5

C D C H C O K IIJA N IA L7L U - l I! H U L D f J L i - M 1 5 .4 ’ 2 1 6 6 5 9 4 2 4 9 8 9 1 0 0 0 1 5 0 0 1 3 0 0 1 5 0 0 . 1 5 0 0 * 1 5 0 0

D U C L D U C T I L - B Z 1 1 .0 1 5 3 0 5 3 5 7 2 4 3 8 4 4 6 4 0 7 9 9 7 2 0 8 0 0 7 2 0 8 0 0

R O P R R O B N S C N P R E D E A L - B V 0 J3 7 9 4 3 9 5 2 2 8 5 4 8 0 0 0 2 4 0 0 2 4 0 0 2 4 0 0 2 4 0 0 2 4 0 0

C L O C L D R O - M H ■0 3 1 0 4 9 8 7 0 3 1 9 9 0 4 6 0 5 0 3 0 9 4 0 0 4 0 0 3 5 0 4 0 0

S P A R S P I C U L A f i G L S - A G a 2 1 3 3 0 9 5 0 2 1 5 4 3 8 9 5 2 0 4 9 9 4 7 0 • : 6 0 0 • . 4 5 0 • 4 8 0 .

S C 3C A S O C A L P - B C 0 0 1 2 3 6 1 1 4 1 6 6 0 0 0 0 6 0 0 0 0 GOOOO 6 0 0 0 0 6 0 0 0 0 eoonoA S R A A S G Ü R A F t f c A K U M A N t A 5 ÍC A

(A S « C M 1 .1 1 4 8 9 4 3 1 3 5 6 4 9 4 0 0 1 5 1 6 8 1 5 0 0 0 1 5 6 0 0 1 5 0 0 0 1 5 0 0 0

G E C M G E N E R A L jC C M B U C U R E Ş T I - B l 2 .1 1 0 3 7 3 7 5 1 2 9 8 0 8 2 0 0 3 4 7 3 3 4 0 0 3G O 0 3 1 0 0 3 6 0 0

S O C P S O C E P C O N S Í A N T A - C T 4 0 1 7 4 9 3 7 0 1 1 8 4 6 3 2 0 0 - 2 3 9 9 2 3 0 0 : 2 5 0 0 2 3 0 0 : 2 5 0 0

L IB R L O f t A R U L - B H 0 .0 2 5 9 2 8 2 1 0 6 7 0 7 6 0 0 1 0 0 0 1 8 0 0 1 8 0 0 1 8 0 0 1 8 0 0

C O V R C Q M C E R E A L V R A N C E A - V N o o 9 6 3 2 3 9 3 1 0 1 2 7 8 9 2 0 1 6 0 1 6 0 1 9 0 1G O • 1 9 0

S O M A SC JM A D I - B U 2 0 0 1 1 1 0 5 9 9 9 5 3 1 0 0 0 9 0 0 0 7 5 0 0 9 0 0 0 9 0 0 0 . 9 0 0 0

IR N A K I S C I D J N A P C C A - C J 1 2 0 .- 7 7 8 0 5 0 9 6 1 3 4 5 0 0 1 2 3 2 1 1 0 0 1 3 0 0 7 1 0 1 2 0 0

C O M C O N D M A G - 8 R A S C M - B V 1 1 .4 11 1 3 6 7 5 7 8 8 4 0 0 4 8 5 6 4 6 5 8 0 6 5 5 5 7 0 5 7 0

P T R M P E T R C M D I A - C T O O 1 9 1 1 9 6 6 8 3 7 6 0 9 0 0 7 0 0 1 7 0 0 0 7 1 0 0 7 0 0 0 7 0 0 0

R O M B R Q M C W B U C U R E S T l - B U 1 1 .0 8 1 4 1 2 7 9 0 6 3 0 0 0 5 6 6 3 1 5 1 0 0 0 5 8 0 0 0 5 5 0 0 0 5 5 0 0 0

S F .R U S E R V A G R O M E C B U Z A i^ - B Z o s 11 1 3 0 6 0 5 7 8 8 2 0 3 1 0 6 0 3 6 0 0 G 5 0 6 0 0 . 6 6 0

D E L P D E L F M C O M - B U 0 .1 1 2 8 3 8 1 7 5 4 9 7 0 0 0 9 0 0 8 9 0 0 0 9 2 0 0 9 0 0 0 9 2 0 0

A S C G A s c o - a c 8 3 ■ - 5 . 3 2 6 6 7 0 7 7 0 4 0 0 2 1 6 G 9 2 0 0 0 0 2 1 8 0 0 2 0 0 0 0 •; 2 0 0 0 0

I U B R R J S B R A Ş O V - B V 0 .0 3 6 8 9 8 7 5 8 6 3 8 9 5 0 8 5 0 8 5 0 8 5 0 8 5 0 8 6 0

N C N A N O V A - V L • 0 . 1 , • 2 • 4 8 5 5 1 5 0 9 4 4 9 5 0 1 0 4 9 1 0 6 0 1 0 5 0 9 5 0 1 0 5 0

M O T A M O B Ş T R A T - S V 0 .0 4 3 6 3 2 8 4 4 7 2 2 6 9 2 0 1 3 0 1 3 0 1 3 0 1 3 0 130R O A T • — R O M A R T A - B U 6 0 5 8 0 2 6 4 6 7 8 0 9 0 0 5 8 3 0 5 5 0 0 6 0 0 0 5 5 0 0 6 0 0 0

Z E N E Z E N I T - H R - 7 .6 5 3 8 1 9 5 4 5 8 5 3 5 0 0 1 2 0 1 1 3 0 0 1 3 0 0 1 2 0 0 1 2 0 0

C O O C C O f ^ I C T - B U 0 . 7 2 . 6 3 3 6 0 4 4 6 6 8 8 0 0 7 0 5 7 0 0 7 0 5 7 0 5 . x 7 0 5

C S IA C A S IA L D E V A - H D 8 .3 11 3 4 0 7 2 4 4 2 9 3 6 0 0 1 3 0 0 1 2 0 0 1 3 0 0 1 3 0 0 1 3 0 0

S A L P S A L P R E S T - C J - 4 1 .7 2 1 2 5 1 0 0 4 3 7 8 5 0 0 Q 3 6 0 6 0 0 3 5 0 . 3 5 0 3 5 0

S A M S A R A M I - B Z -1 .1 f 7 1 1 5 3 4 2 0 2 3 0 0 0 3 6 4 4 7 3 8 0 0 0 3 7 0 0 0 3 5 0 0 0 3 5 0 0 0

C E AL ( X A C E R E A L - TM 7 0 5 2 9 9 1 4 1 6 1 4 0 0 0 1 3 9 1 3 1 3 0 0 0 1 4 0 0 0 1 0 0 0 0 14ŰOO

B U R M B U C C J V N A T U R I S M - S V 2 1 .0 6 3 6 4 4 7 3 6 1 6 3 0 2 0 9 9 2 8 2 0 1 0 0 0 8 3 0 1 0 0 0

C E B Z C E R B U L - P H - 2 7 .2 2 4 2 5 6 3 5 3 2 4 8 0 0 8 3 0 0 1 * 4 0 0 9 2 0 0 7 4 0 0 7 4 0 0

A R J I A R T D B A J (LAVA - B U 5 1 .7 6 8 0 2 0 3 4 0 6 0 0 0 0 ' 4 2 4 7 2 8 0 0 4 5 0 0 3 3 0 0 4 5 0 0

P R E M P R E F A B - C L 0 0 4 5 6 0 4 3 3 6 2 4 0 0 0 6 0 0 0 6 0 0 0 6 0 0 0 6 0 0 0 6 0 0 0

A L P O A L P R O M - O T - 9 6 1 5 2 3 7 2 3 2 1 8 0 5 0 0 1 3 5 6 7 1 5 0 0 0 1 4 0 0 0 1 3 5 0 0 1 3 5 0 0

C A L U C A L M A N E S T V C A C Í U L A T A - V L ■ 0 .9 , . 4 - • 4 9 5 2 6 3 1 9 0 5 7 0 0 6 * 4 .■■■• 6 5 0 6 5 0 « 3 0 6 6 0

T E H P T E H N O F R I G - C J 2 .1 1 0 7 9 2 6 3 1 5 5 0 7 0 0 3 9 8 1 3 9 0 0 4 0 0 0 3 0 0 0 3 0 0 0P R B t J P R A C T C B U C U R E S T l - B U - 1 .5 9 8 1 6 3 0 f i 5 2 5 0 0 3 7 4 4 2 3 8 0 0 0 3 8 5 0 0 3 6 0 0 0 3 8 5 0 0O M H A O M N 1 A - P H 0 2 4 1 2 0 6 2 9 0 0 4 0 0 0 2 4 0 5 0 2 4 0 0 0 2 5 0 0 0 2 3 0 0 0 ’ 2 4 0 0 0R t A l K O Y O R O M A N I A - T R ■ 0 9 7 5 1 3 1 2 7 9 6 6 5 0 0 6 4 5 0 5 5 0 0 5 5 0 0 6 4 0 0 5 4 0 0B E G B B E G A - TM 2 3 .8 3 4 9 3 1 3 2 7 4 7 9 5 5 0 5 6 7 4 5 0 6 0 0 4 5 0 6 0 0

D a t e s i n t e t i c eNR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE ....NR. TOTAL ACŢIUNI ........!......... ......VALOARE TOTALĂ TRANZACŢII........

........................ 603......... : 11.565.745

. 14.610.193.300 LEIINDICE RASDAQ ..............VARIAŢIA ZILEI .......VARIAŢIA PROCENTUALA.

786.53 PUNCTE 5.17 PUNCTE

0.66%

1998 - Aproximativ 1.200 de angajaţi ai societăţii Mobil Alfa O radea au intrat în grevă generală. Angajaţii societăţii au solicitat majorarea salariilor cu cel puţin două sute de mii de lei net.

1998 - Consiliul Naţional Extraordinar al Federaţiei Sanitas a hotărî! suspendarea grevei generale.

I

învăţâmîntul preuniversitar clujean este ataşat reSonnei

Reporter: Se tot vorbeşte despre reforma în învăţămînt. In ce măsură credeţi că aceasta se realizează la Cluj?

Ioan Săsărm an: E le v i i , p rofesorii, părinţii, co n d u cer ile şc o lilo r , In sp ectora tu l Ş c o la r Judeţean Cluj sînt in tegraţi în susţinerea reformei în învăţâm înt. A ceastă afirm aţie se b azează pe a r g u m e n te f u r n iz a te î n ' urm ătoarele situaţii: şed in ţa d e analiză cu privire la starea actuală a învăţămîntului din judeţul Cluj, intervenţiile directorilor în acest cadru , a ctiv ită ţile d e form are c o n t in u ă o r g a n iz a te p e n tr u d ir e c to r i, p ro feso r i d e to a te specia lită ţile , învăţători, m aiştri instructori, d irig in ţi, şe d in ţe le c o n s ili i lo r dc ad m in istraţie , a com isiilor profesorale, com isiilor m etod ice din şc o li, son d aje dc o p in ie prelucrate d c sp ec ia liş tii C JA PP, întîlnire cu părinţii.

Rep.: Cînd ministrul Marga a fost la C luj, aţi avu t o întrevedere cu d însul. Ce a spus dînsul despre reforma în învăţămîntul clujean?

1 .5 .: D om nul m inistru Andrei M a rg a cu n o a şte fo a rte b in e r e a lită ţile în v ă ţă m în tu lu i d in ju d e ţu l C lu j, a t ît la n iv e lu l su cceselor , cît şi al in succeselor, a l a sp e c te lo r p o z it iv e , c ît şi n egative. în foarteţnulte întîlniri d e lucru dom nia sa a discutat cu c o n d u c e r e a I n s p e c to r a tu lu i Şcolar Judeţean, cu profesorii din ş c o l i , cu conduceri d e unităţi ş c o la r e , e le v i d in C o n s i l iu l C o n s u lt a t iv ş i c u p ă r in ţ i, d ificu ltă ţile ap licării reform ei; p r o p u n e r i a m e l io r a t iv e , d i s f u n c ţ io n a l i t ă ţ i . A c e a s tă abordare deschisă a problem elor nu p o a te n ic id e c u m d u c e lă concluzia că învăţămîntul clujean este lipsit de calitate. D im potrivă, d om n ia sa apreciază eforturile tuturor factorilor resp o n sa b ili pentru aplicarea reform ei.

R ep,: C are este situ aţia corigenţelor în judeţul Cluj?

1 .5 .: I n s p e c to r a tu l Ş c o la r J u d e ţe a n C lu j a r a p o r ta t M inisterului Educaţiei N aţionale în data dc 5 .0 2 .1 9 9 9 situaţia cu p rivire la prom ovare (alături de

alte date statistice). Numărul total de corigenţi este de 14.564 elevi, ceea ce raportat la numărul total dc elevi reprezintă un procent dc14,1 la sută. Considerăm că acest procent, ce reflectă starea de fapt a învăţămîntului clujean este unul a c c e p ta b il în c o n d iţ i i le schimbărilor profunde produse dc demararea reform ei. Precizăm faptul că în analizele făcute dc Inspectoratul Şcolar Judeţean sc lucrează cu procente, deoarece cifrele în sine, ncraportate la total p ot duce la co n c lu z ii parţial greşite sau chiar pot denatura realitatea analizată.

Rep.: în legătură cuînvăţămîntul preşcolar, ce Ţie puteţi spune despre normarea posturilor?

I.S.: Potrivit Legii nr.128/1997 privind S tatu tu l P ersonalu lu i Didactic art. 43 lit. a se normează un post de educatoare pentru fiecare grupă de preşcolari; la grădiniţele cu program prelungit şi la cele cu program săptămînal; posturile se norm ează pe ture.

Reporter

Sindicatele preuniversitare nu vor face mitinguri

D e s p r e g r e v ă n u î n c a p e v o r b ă !Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţămînt a

ţinut la Bucureşti, zilele acestea, Colegiul Liderilor. Prezentă la şedinţă, Stanca Constantinescu, preşedinta filialei clujene, a declarat că sindicaliştii au discutat despre protestele din ianuarie şi despre situaţia financiară a învăţămîntului. \

Concluziile referitoare la mişcările sindicale din iarnă relevă că momentul era oportun (Legea bugetului urma să intre în discuţia Parlamentului), motivaţia a fost serioasă, dar mişcările minerilor au depărtat atenţia guvernanţilor de la învăţămînt.

Problemele financiare din învăţămînt sînt tot mai mari, susţin sindicaliştii. Deşi Comisia de Învăţămînt a propus o soluţie prin care pentru învăţămînt se putea-procura suma de 5.000 de , miliarde de lei, Comisia de buget-finanţe a dat o altă utilizare acestei sume. <

Stanca Constantinescu a precizat că neliniştile sindicaliştilor sînt produse şi de. un amendament la Legea bugetului. Acesta precizează că MEN trebuie să înainteze, lunar, la Ministerul de Finanţe, cîte o adresă prin care să ceară deblocarea fondurilor de salarii, în limita bugetului alocat pentru 1999- în plus, suma alocată salariilor este cu circa 600 de miliarde de lei mai mică decît anul trecut, cînd nu se aplica Legea 154.

Sindicaliştii nu sîn t mulţumiţi nici de întrebuinţarea pe care MEN doreşte să o dea banilor obţinuţi de la Banca Mondială. Este vorba de patru milioane, prin care să se organizeze, în cinci comune, centre de documentare, dotate cu calculatoare. Stanca Constantinescu susţine că

ar fi mai bine ca aceşti bani să se folosească pentru întreţinerea şcolilor.

De asemenea, cadrele din învăţămînt trebuie să-şi ia gîndul de la cel de-al treisprezecelea salariu şi de la diferenţele de salariu din intervalul 16 iulie - 30 noiembrie 1998. In această perioadă, cei din învăţămînt ar fi trebuit să iá salarii mai mari, în baza Legii 154.

La Colegiul Liderilor s-a discutat şi despre disponibilizarea cadrelor din învăţămînt, care pare iminentă. Toamna viitoare, după probabilităţi, vor ieşi în şomaj circa 150.000 de cadre) adică înjur de o treime din personal. Sindicatele caută, in această perioadă, soluţii care să ducă la o scădere a cifrei disponibilizaţilor. In plus, cei din învăţămînt trec direct în şomaj, fără a beneficia de prevederile Ordonanţelor 9 sau 22., '

Consiliile naţionale ale Confederaţiilor sindicale se vor înfîlni în 10 martie, la Bucureşti, pentru a alcătui un program comun de acţiune. în acest răstimp, în fiecare judeţ se pot organiza mitinguri, în Cluj, însă, SLÎPC nu are nici o intenţie, deocamdată, în acest sens. Alte probleme care se vor discuta în 10 martie vizează răspunderea ministerelor pentru administrarea bugetelor^ schim barea legislaţiei în domeniul mu sindicatelor şi conflictelor sindicale. Se va discuta modificarea politicii fiscale, relaţia sector bugetar- sector productiv şi se va dezbate activitatea FPS- ului, pe care sindicaliştii îl consideră principalul vinovat pentru starea economică actuală.

Dana TIUCA

BULETIN INFORMATIV RAT om cauza viscolului,- 26 feb ruarie 1999

1. Program ul de furnizare- a apei calde - între orele 5“*-23*“- a încălzirii - între orele 0'”‘-24°° Programul dc furnizare a apei calde poate suferi modificări în funcţie de . presiunea gazului metan. ;2. Temperaturi prognozate: ,26. februarie 1999

• - temp. ziua (max., min.) +6/+10- temp. noaptea (max., min.) +3/-2

. 27 februarie 1999 ‘- temp. ziua (max., min.) +6/+10- temp. noaptea (max., min.) +3/-2 „■3. Zone în care azi 26 februarie 1999 nu se va furniza:Apă caldă:- zona: str. Gîrbău nr. 7, 9, 11. 13. 15,, 16, 17, 18; str. Bucium nr. 11, 15, 17, 19.23. 25.27; str. Grigore AJexandrescu- nr. 51-53; str. Batozei nr. 63.- in te rv a lu l d e tim p : în tre o re le 8**-15’“- m otivul: m ontarea contoarelor de energic termicăPentru obţinerea de informaţii legate de , eventualele întreruperi accidentale în furnizarea agentului termic vă rugăm sâ vă ad resa ţi d isp e c e ra tu lu i R eg ie i Autonome deTermoficare Cluj-Napoca, la telefoanele 19.87.48 sau 19 20.59.

Toată zona de munte a judeţului a fost inctiisăIeri, în judeţul Cluj au fost închise 17

drumuri judeţene (DJ) şi comunale (DC). Cele mai importante dintre acestea sînt drumul judeţean 108, pe o porţiune de 20 de km între localitatea Beliş şi Poiana Horea, DJ 151, de la intersecţia Pădureni pînă la limita judeţului şi DJ 764 care cuprinde trei km între Lunca Vişagului şi barajul de la Drăgan. La acestea se adaugă şi drumul comunal 112, unde se află localităţile Dîngău şi Rîşca.

După cum afirmă managerul general al Regiei Autonome a Drumurilor Judeţene Cluj, ing. Liviu Bota, stratul de zăpadă pe aceste

drumuri în zonele neviscolite are grosimea de pînă la 80 cm, iar în zonele viscolite este de aproximativ 1 - 1,5 m.

Pentru deszăpeziri au fost puse în funcţiune mai multe utilaje sperîndu-.se într-o rezolvare a situaţiei în timpul zilei de ieri. Singurele regiuni din judeţ unde .mai sînt probleme se află în localităţile Giurguţa de Sus, Dealu Boti şi Smida, toate aflîndu-se pe drumul judeţean 128. D eschiderea ace s tu i drum este condiţionată de DJ 108 pe porţiunea dintre Răchitele şi Doda Pilii.

Raluca POP

I n s p e c ţ i i l e ş c o l a r e - î n f o r m u l ă n o u ă

în cursul aceste i săptâm îni, trei brigăzi ale Inspectoratului Şcolar clujean au lucrat la trei dintre şcoli: L iceul N ic o la e Bâlccscu, Grupul Şcolar d e Industrie U şoară şi L iceul A grico l din Turda.

Prin a ceste brigăzi, s-a încercat o nouă formulă d e inspecţie şcolară. Echipele aii fost form ate d in 7 , 8, resp ectiv 9 m em bri şi au fo st co n d u se deţ c îte un inspector şcolar.

N outatea este câ aceste brigăzi au avut întrevederi cu comitetele de părinţi din fiecare ş c o a lă , pentru a le a scu lta c e r e r ile şi doleanţele. La Turda, brigada condusă de inspectorul G heorghe L o’oonţ s-a întîlnit cu primarul localităţii şi şi-a expus cererile de a ju to r pentru L ic e u l A g r ic o l în faţa C onsiliu lui local.

D.T.

Tsxmss&w x& m m w itw im uitstii• Pentru economişti toate

construcţiile sínt la fel -Aprobarea taxelor şi impozitelor pe clădiri la Turda a făcut mare vîlvâ. Unii spun că reprezentanţii Consiliului local ar fi ales valorile m axim ale im puse de- lege , consilierii au recunoscut că au greşit, scuzîndu-se că nu au înţeles exact legea, cert e că la Administraţia Financiară unii turdeni mai conştiincioşi s-au grăbit să-şi achite taxele înainte ca acestea să fie stabilite exact, aşa că mulţi s-au trezit acum că au plătit mai mult decît trebuia. Ei se întreabă dacă îşi vor V» primii acei bani înapoi, dar cine a mai pomenit ca Finanţele să restituie bani contribuabililor? Oricum, executivul şi o parte a consilierilor locali a ş te a p tă momentul în care Serviciul de taxe şi impozite va trece în administraţia Primăriei, unde, se a re certitudinea că, -existînd specialişti în construcţii (nu doar economişti), nu vor mai apărea difwultăţi în calcularea taxelor pe clădiri.

• Turda s-a deratizat - Seapropie de sfîrşit acţiunea de deratizare începută la mijlocul lunii ianuarie. Cu tőate că preţul pe care trebuiau să4 plătească turdenii era de doar 5.000 lei/

apartam ent şi 10.000 lei/casă proprietate personală, au existat p e rso a n e c a re a u . refuzat ig ien izarea Ipcuinţelor. Viceprimaml Tudor Ştefanie a decla ra t că deratizarea éste obligatorie pentru toţi locuitorii oraşului, altfel efectele nu vor fi aceleaşi peste tot. Cei care au

• refuzat deratizarea locuinţelor aflate în proprietate personală au fost sancţionaţi cu o amendă

Turda au devenit celebre în întreaga lume prin intermediul Internetului. O mulţime de poveşti aproape fantastice s-au c rea t pe seam a a c e s to r “negricioase”, ajungîndu-se la un moment dat să se asem ene cu ce leb re le “P ăsări" a le lui Hitchcoch. Adevărul e că ciorile de Turda încă nu au atacat oamenii, dar nu e de neglijat faptul câ a lungă lin iştea

cuprinsă între 100.000 - 150.000 lei. Tot viceprimarul a amintit că, de obicei, aceste acţiuni se fac din 4 în 4 ani, în anul acesta cam pania de deratizare fiind făcută la solicitarea cetăţenilor. La Turda cam pan ia s -a d esfăşu ra t prin intervenţia a şap te echipe care au împrăştiat m om eli o trăvite prin o raş , utilizîndu-se produsele BARAKI (momeli otrăvite) şi PHOSTOXIN (pastile volatile cu otravă). în total, în Turda au fost împrăştiate cca 3.500 kg momeli otrăvite, asigurîndu-se o garanţie de trei luni de zile.

• Sezon de vînătoare în Parcul tineretului - Ciorile din

turdenilor. Ca să nu mai vorbim de desele “noroace" cu care se pomenesc cei care se plimbă sub copacii celebrului parc.

Enervat de întunecatele păsări care, culmea obrăzniciei, au avut tupeul să murdărească edificiul “CASEI ALBE" turdene (a se citi Primăria), executivul a început, în urmă cu două săptâmîni, o acţiune de stîrpire a ciorilor. Şi nu oricum, ci în colaborare cu Asociaţia de Vînători. Turdenii sînt foarte curioşi să afle, pînă la urmă, cine va primi trofeul pentru cele mai multe capete împuşcate.

• Cu sau fără ajutor social - La Turda, plata ajutorului social

a devenit o povară pentru executiv. în urmă cu aproape trei săptâmîni aproximativ 20 de persoane s-au adunat în faţa Primăriei pentru a protesta împotriva faptului că nu şi-au primit ajutorul social de luni de zije. Primarul Virgil Blasiu a declarat însă recent că ajutorul va fi plătit doar persoanelor care îndeplinesc cele 10 zile de muncă obligatorie. Tot Blasiu a

declarat că ajutorul social gr trebui acordat de către Guvern, nu să fie raportat la comunitatea locală. în p lus. L egea Protecţiei Sociale arată că cetăţenii

pot beneficia de ajutor social, nu că trebuie să beneficieze de acest ajutor. La Turda există cel mai mare număr de cereri pentru ajutorul social raporta t la numărul locuitorilor din municipiu. Din a c e s t motiv primarul Blasiu nu crede că se poate suporta plata a 3 miliarde de lei anual numai pentru ajutorul social şi să se renunţe la alte obiective pe care le merită turdenii. De aceea, poate, pînâ la urmă, se va renunţa la plata ajutorului social din partea Consiliului local, rămînînd doar Cantina socială.

Grupaj realizat de Brînduşa FAUR

In urma întîlnirii de la Oradea,

Aeroportul clujean va primi bani

pentru modernizarea pisteiîn data de 17 februarie a avut loc la Oradea o întîlnire a

personalului din conducerea aeroporturilor din România. La aceste discuţii au participat: dl secretar de stat Frîncu Aleodor, membri ai consiliilor judeţene şi ai Departamentului Administraţiei Publice Locale, reprezentanţi ai companiei Tarom. Un subiect discutat la această întîlnire a fost legat de pregătirea unei noi Legi a aeroporturilor. Aceasta, aflată în stadiul de proiect, se va referi la cadrul de funcţionare, din punct de vedere tehnic, economic şi operaţional, al aeroporturilor. “

De asem enea, ia întîlnire au luat parte şi reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, care au stabilit sumele alocate Fondului Special al Aviaţiei: Civile (FSAC). 15 la sută’din acest fond revine aeroporturilor care se află sub administrarea consiliilor judeţene.

FSAC cuprinde 13 aeroporturi din ţară. Suma totală pe care acestea o primesc este de 9,3 miliarde. Dl David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, a declarat: „Iniţial am aproximat că vom avea nevoie, din acest fond, de 4 miliarde bani pe care intenţionam sâ-i folosim pentru lucrările de modernizare a pistei. Datorită faptului că fondul total alocat celor 13 aeroporturi este mai mic decît a fost prevăzut iniţial, am redus cererea la! aproximativ 3 miliarde; deocamdată nu se ştie nimic precis, da sperăm că vom obţine aceşti bani”.

t i

• Special pentru călătoriîn ceea ce priveşte interesele celor care călătoresc cu avionul

dl director a afirmat că vor fi reluate zborurile companiei Tarom către Ungaria pe traseul Cluj-Napoca - Bucureşti - Budapesta, din data de"29 martie, adică odată cu începerea programului de vară

Raluca POP

" D I A L O G U R I L ES O C I E T Ă Ţ I I C I V I L E "

ASKLEPYOS, prima organizaţie nonguvernamentală fondată in municipiul Cluj-Napoca după revoluţia din 1989, lansează un nou program, intitulat “Dialogurile societăţii civile", care se va desfăşura în perioada februarie.1999 - februarie 2001. Programul, coordona: de dr. Gábriel Năsui, presupune dezbateri lunare pe o temă anunţată dezbateri la care vor fi prezente “personalităţile clujene cele rr» competente în domeniul supus discuţiei” - se precizează într-un comunicat remis redacţiei noastre. Dezbaterile vor fi precedate de susţinerea unor lucrări sau prezentări de postere de către membri proiectului, care vor explicita tema propusă spre discuţie.

Potrivit comunicatului semnat de dr. Gábriel Năsui,."necesitatea acestui program s-a născut din neputinţa, dar şi din nevoia societăţii civile de a reacţiona la multiplele probleme cu care se confrunta S ocietatea civilă este actorul social cel mai important al transformărilor sociale, economice şi politice din această perioadă Glasul societăţii civile este rareori auzit. El nu are târiâ necesară exprimării unei opinii. Nu ne propunem să schimbăm munţii din loc, dar credem că putem provoca societatea civilă şi pe reprezentanţii ei la ün dialog, la o înţelegere a schimbărilor ce intervin, a rolurilor ce trebuie sâ le jucăm, a aşteptărilor ce trebuie să le avem şi nu în ultimul rînd a soluţiilor pe care trebuie să le găsim”.

în cadrul dezbaterilor lunare care vor avea loc în sala de conferinţe a organizaţiei Asklepyos vor fi aduse în discuţie teme ca: reforma sanitară, culpa medicală, adopţia, eutanasia, drepturile pacienţilor, avortul, rolul bisericii în menţinerea stării de sănătate ş a. Nu vor lipsi temele “de strict interes local”, cum ar fi: alcoolismul la tinen, şcoala şi infracţionalitatea.

Programul “Dialogurile societăţii civile" va demara miercuri. 3 martie a.c., pra 17. M. TRIPON

fi

1996 - Tribunalul Judeţean Braşov l-a condam nat pe Dan loan Mirescu, vicepreşedintele PRM, la plata a

125.000 de lei am endă penală şi un milion de iei daune morale, în procesul intentat de Nicolae Dide, pentru

infracţiunile de insultă şi calomnie.

P e c u v in ! d e o n o a r e ...Şedinţele de judecată de la Palatul de Justiţie p o t fí, cîteodată, amuzante sau comice. Ieri, spre exemplu, a fost o z i mai deosebită în acest sens.

Cîteva procese de la Judecătorie f i de la Curtea de Apel Cluj au binedispus f i amuzat atît publicu l prezent în sală, cît f i instanţele...

•A u a j u n s l â C u r t e a d e A p e l

d e o a r e c e a u f u r a t d o u ă g ă i n i

Doi tinsrfde 18 ani dintr-un sat d in Maramureş au furat două găini din gospodăria unei fem ei. Cei doi (de m eserie ciobani) au fost întîi judecaţi la Tribunalul din Baia-Mare, apoi au înaintat cerere de recurs la Curtea de A pel Cluj. C înd s-a citit rechizitoriul,sala a putut afla pentru ce sînt judecaţi cei doi. Prejudiciul - valoarea celor două găini:80.000 lei... Inculpaţii au fost achitaţi în final, dar avocatul celor doi consideră că s-a făcut atîta caz pentru două găini, cînd unii po liticien i fac daune de m iliarde sau com it in fracţiu n i în umbra imunităţii parlamentare.

• C u m a j u t ă u n i i e c o n o m i a

t ă r i i . . .iIeri, la Judecătoria Cluj, un dom n în vîrstă,

- “ sgreut în faţa instanţei ca parte vătămată într-un "ţiroces de lovire, este întrebat de judecător cu ce

se ocupă.

• - D -!e judecător, cu toate că sînt pensionar, eu încerc să ajut econom ia ţării, strîngînd m iere de albine... r

• B ă t a i e î n d i s c o t e c ă p e n t r u

n i ş t e v r ă j i c a r e n - a u f o s t

v a l a b i l e

T .V , şi H .L. - inculpaţi într-un proces de lovire, şi TsV .- parte vătămată în acelaşi proces au fost prezenţi ieri în faţa instanţei la Judecătoria Cluj. Partea vătămată i-a dat în judecată pe cei doi fiindcă I-au bătut măr într-o discotecă din Cluj, în septem brie anul trecut. Cei trei au fost audiaţi pe rînd, inculpaţii au declarat că doar I-au îm pins pe T .V ., care d e fapt o agresa pe prietena unui inculpat. M otivu l altercaţiei era faptul că fata i-a cerut banii înapoi {ui T.V., pentru nişte vrăji făcute de e l, care s-au doved it a nu fi valabile. Instanţa ar l i întrebat m ai m ulte despre “vrăjitor”, dar avocatul Iui a opinat că nu pentru această chestiune sînt chem aţi să răspundă în fata legii...

C.GĂMAN

D e l a P o l i t i a t u r d e a n ă . . .

P A T R O H U IT U Cîn urma unui control efectuat

în data de 12.02.1999 de către cadrele Biroului pentru combate­rea criminalităţii economico-, financiare s-a constatat că Miron

Dumitru, în vîrstă de 51 de ani, patron la S.C. TOAMNA SRL Turda, nu-şi în reg istrase în evidenţele contabile ale lunii noiembrie 1998, 4 facturi în

valoarea totală de 7.800.000 lei. în acest fel patronul'turdean s-a sustras de la plata impozitului şi taxelor datorate statului, în sumă de 400.000 lei. împotriva lui MIRON DUMITRU s-a început urmărirea penală pentru evaziune fiscală şi fals intelectual, patronul “uituc" riscînd'o pedeapsă de la2-8 ani de închisoare.

BrinduşaFAUR

România - important punct pentru traficul contrabandei cu heroină

“ D rum ul B a lc a n ilo r ” răm în e p r in c ip a lu l itinerariu al contrabandei cu droguri, dar aceasta s-a prelungit şi spre nord, astfel îneît Bulgaria, România, Ungaria şi S lovacia “servesc, d in c e în c e mai mult, ca centre d e stocaj şi de distribuire, în special pentru heroină” , se afirmă în raportul anual al Organului Internaţional de Control al Stupefiantelor (O IC S), relatează AFP.

OICS “roagă insistent G uvernele bulgar, croat, rom ân, s lo v e n şi p e c e l a l fo ste i R ep u b lic i Iugoslave a M acedoniei să -şi finalizeze proiectele d e lege pentru controlul drogurilor”, se arată în raport

“Traficanţii continuă să u tilizeze transporturile rutiere, în sp e c ia l c a m io a n e le , fiin d foarte num eroase c e le care urm ează acest itinerariu pentru a transporta im p o rta n te cantită ţi de heroină”, arată OICS.

Rusia îi nelin işteşte , d e asem enea, p e autorii raportului pentru că a ic i s e d ezvo ltă “rapid fabricarea artizanală, în laboratoare clandestine, a drogurilor d e sinteză şi a preparatelor pe bază, în principal, d e efedrină”.

în Ucraina, Rusia, P o lon ia ş i în ţările baltice, extractele din m ac sînt consum ate prin injectare, ceea ce a contribuit la răspîndirea virusului SID A , în special în Ucraina.

A lban ia , care nu a sem n at n ic i un tratat internaţional privind drogurile, este un paradis al grupurilor crim inale şi “ trebuie să facă faţă unor probleme grave de trafic de droguri”, se afirmă în raport.

In plus, O rganul Internaţional de Control al

Stupefiantelor este nelin iştit d in cauza proliferării c en tre lo r d e d istr ib u ire sub su p ra v eg h er e a drogurilor, în special în O landa, G erm ania şi

. E lveţia . •. -“A num ite ţări au creat centre d e distribuire sub

supraveghere a drogurilor, unde tox icom an ii pot să-şi adm inistreze droguri sub supraveghere ş i în cond iţii bune d e ig ienă” , a exp licat O IC S.

■„ O IC S “invită în m od in sisten t aceste ţări să stud ieze problem ele pe care le pot provoca aceste centre, în special repercusiuni jurid ice , regruparea toxicom anilor, traficul ilic it şi m esaju l pe care ele îl pot transm ite p ub licu lu i” .

Raportul nu citează n ic i o ţară, dar un expert al O N U a precizat că O landa, G erm ania şi Elveţia sînt c e le vizate.

N o u l G uvern social-dem ocrat germ an este mai tolerant în ceea ce p riveşte d rogurile şi “mai interesat ca predecesorul său să creeze astfel de centre” , a afirmat, cu regret, expertu l, care a dorit să-şi păstreze anonim atul.

Europa răm îne “ una d in principalele destinaţii a le drogurilor”, dar ea d ev in e , d e asem enea, progresiv , şi “producătoare d e cannab is ş i de droguri d e sinteză”.

F elicitînd Germania pentru adoptarea unei legi care pedepseşte orice conducător auto care se droghează, raportul evidenţiază n elin iştea OICS în ce priveşte legea elveţiană ce perm ite prescrierea leg a lă d e heroină pentru to x ic o m a n ii foarte dependenţi, şi experienţele, care s e m ultip lică în O landa, de prescriere a heroinei pentru tratarea heroinom anilor cronici.

t a l i a !î n 1 5 m a r t i e a . c . i n t r ă î n v i g o a r e n o i l e m o d i f i c ă r i f i c o m p l e t ă r i

l a R e g u l a m e n t u l p e n t r u a p l i c a r e a D e c r e t u l u i n r . 3 2 8 / 1 9 6 6

Ieri, pomeneam în treacăt de conferinţa organizată la Serviciul Poliţiei Rutiere. Domnul locotenent loan Păcurar atrăgea atenţia asupra unui aspect deosebit de important pentru desfăşurarea normală şi fluentă a traficului rutier: viteza. E clar/ Trebuie sâ circulăm ca în Europa: 50 kilometri/h în tncaliţgţi. în afara lor, legiuitorul îngăduie 90 km/h. Cei care au sub un an de condus

18. La articolul 33 alineatul

trebuie să scadă din aceste cifre 10 km/h. Oricum, depăşirea vitezei legale atrage amenzi usturătoare şi tot fe lu l de neplăceri: carnete suspendate, deplasări sîcîitoare la CEC pentru plata curajului de a f i împotriva reglementărilor etc.

Iar mai departe, Hotărîrea de Guvern spune: .

6, după litera e) se introduc Jiterele f) şi g), cu următorul (aprins:

“f) v eh ic u le le care execută virajul la stînga faţă de cele care circulă din sens opus;

g) y c h ic u lc le care execu tă manevra de întoarcere” .

19. La articolul 33 se introduc alineatele 7 şi 8, cu următorul cuprins:

“Conducătorul care circulă în acelaşi sens cu autovehiculele din serviciile regulate de transport public de persoane, la apropierea de o staţie semnalizată ca atare este obligai să reducă viteza şi,

“ Pe tim pul c ît s e m n a le le luminoase de culoare roşie sînt stinse poate funcţiona un semnal lu m in o s de c u lo a r e a lb ă intermitent, avînd cadenţă lentă, care'semnifică permisiunea de a trece” . ... ' ■;.• .

22 . La articolul 38, alineatul 2 va avea următorul . -cuprins: ' ' . j

“Interdicţiile dc - . -la a lin . 1 (cu excepţia celei dc la lit . k ), nu; s în t a p l i c a b i l e c o n d u c ă to r i lo r a u to v e h ic u le lo r jprevăzutela art. 87

d) dovada efectuării inspecţiei tehnice periodice;

e) licenţa de execuţie pentru cei care e fe c tu e a z ă transporturi rutiere publice;

f) atestatul de" exercitare a a c tiv ită ţii de ta x im etr ie şi autorizaţia de instructor, pentru

28. La articolul 44, punctul 8 alineatul 5 se abrogă.

29. La articolul 44, punctul 8 ultimul alineat va avea următorul cuprins:

“Dacă în accident este angajat un a u to v e h ic u l a l S a lv ă r ii , P o liţ ie i, Jandarm eriei ori al.

w

CE TREBUIE SA STIE

PARTICIPANŢII LA TRAFIC? (IR)la nevoie, să oprească-pentru a alin. 2 lit. a) şi b),permite conducătorilor acestor atunci cînd se află în acţiuni devehicule să efectueze manevrele. necesare repunerii în mişcare din staţie:

Conducătorul unui autovehicul din serviciile regulate de transport public de persoane este obligat să repună în mişcare vehiculul din -staţie numai după ce a semnalizat intenţia de a efectua această manevră”. ,

20. La articolul 34, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

“Pentru a putea în to a rce veh icu lu l dc pc un se n s de

intervenţie sau in misiuni care impun urgenţă”. -

23. La articolul 39, alineatul ,1 litera d) va avea următorul cuprins: ■ " •' “d ).în dreptul căilor de acces ca re d e se r v e sc p ro p r ie tă ţile alăturate drumurilor publice”.

24. La articolul 39, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

“Interdicţiile de la alin. 1 nu sînt aplicabile autovehiculelor prevăzute la art. 87 alin. 2. lit. a)şi b), atunci cînd se află în acţiuni

circulaţie pe celalalt sens, prin v« le interveţie sau în m isiuni care manevră înainte şi înapoi sau prin impün urgenţă”viraj,conducătorul este obligat să semnalizeze şi sâ se asigure că din faţă, din spate sau din lateral nu circulă în acel moment nici un vehicul”. - ..: "

21. La articolul 36, se introduce alineatul 3 cu următorul cuprins:

25. Articolul 44 punctul 2 va avCa următorul cuprins:

“2. în" timpul conducerii, să aibă asupra lor:* a) permisul de conducere;^*-

b) certificat de înmatriculare;c ) cartea d c id e n tita te a

conducătorului auto;

cei carc practică accstc profesii;g) alte documente prevăzute de

lege”.26. Articolul 44 punctul 3 va

avea următorul cuprins:“3. Sâ nu conducă

autovehiculul după ce a consumat băuturi-alcoolice, produse sau substanţe stupefiante ori

jnedicamenle cu efecte similare, precum şi în cazul în care este bolnav, rănii sau într-o stare avansată de oboseală, de natură a pune în perico l siguranţa circulaţiei".

27. La articolul 44, punctul 8 alineatul 4 va avea următorul cuprins (accident):

“Conducătorii auto aflaţi în situaţia prevăzută la alineatul precedent sînt obligaţi să anunţe imediat cel mai apropiat organ de p o liţie pentru constatarea şi în to cm irea d o cu m e n te lo r specifice.

P om p ierilor , precu m şi al Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe, atunci cînd se află în executarea unei m is iu n i ce nu su p ortă amînare, conducătorul acestuia va anunţa dc îndată organ u l de poliţie cel mai apropiat, urmînd ca după terminarea m isiuni sâ se prezinte la sediu l P o liţ ie i, în vederea în tocm irii a cte lor de constatare”. - .

30. La articolul 44, punctul 10 alineatul 1 va avea următorul cuprins:

“ 10. Să înm îneze, la cerere, ofiţerului sau subofiţerului de poliţie documentele prevăzute la art. 44 pct. 2, precum şi ce le referitoare la natura şi greutatea bunurilor transportate şi să se prezinte la termen la unitatea de p o liţie care l-a c ita t, pentru

soluţionarea oricărei problem e le g a te d c c a lita te a sa dc conducător” .

31. La articolul 44, punctul 10, după alineatul 2 se introduce alineatul 3 cu următorul cuprins:

“Conducătorul auto este obligat să permită controlul stării tehnice a v c j iic u lu lu i, p recu m ş i al bunurilor transportate, în cazuri justificate, atunci cînd sînt indicii cu privire la existenţa unei fapte ilicite”.

32. La articolul 44, punctul 16 alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"16 să nu d e sc h id ă u ş ile a u to v e h ic u lu lu i în tim p u l mersului, sâ pornească dc pe loc numai cu uşile închise şi asigurate şi să nu arunce din vehicul, cl sau pasagerii, obiecte, substanţe sau alte bunuri".- ‘ ’ 33. La

articolul 44, punctul 17 va avea următorul cuprins;

"17. în timpul m ersului, sâ nu angajeze discuţii cu ceilalţi călători ori sâ a ibă preocupări care

i-ar putea distrage, dc o manieră p e r ic u lo a să , a te n ţia , să nu folosească mijloace de telefonie mobilă, cu excepţia celor de tipul "mîini libere", ori instala(ii de sonorizare care să depăşească nivelul de zgomot admis pentru tipul de vehicul respectiv". v

34. La articolul 44, punctul 27 va avea următorul cuprins:

"27. să se prezinte la verificarea medicală atunci cînd sînt trimişi de organele poliţiei ori periodic, conform reglementărilor em ise de autoritatea competentă."

35. La articolul 44, alineatul 2 se abrogă.

36. La articolul .45 litera c) va avea următorul cuprins:

nc) să nu pornească din staţie înainte de urcarea şi coborîrea călătorilor şi de luarea măsurilor de precauţie necesare pentru a evita orice situaţie periculoasă

previzibilă".37 . Litera a) a articolului 46

şi articolul 47 se abrogă.3 8 . Articolul 4 8 va avea

următorul cuprins:"Art. 48 - Limitele maxime

de viteză sînt:a) în localităţi 5tTkm/ii. Pc

a n u m ite s e c to a r e d c drum , a d m in is tra to ru l d ru m u lu i, împreună cu organele dc poliţie pot stabili pentru autoturisme, prin indicatoare, limite maxime dc v ite z ă ca rc nu p ot d ep ăşi 80 km/h;

b) în afara localităţilor:- pc autostrăzi; 120 km/h;- pc c e le la lte ca teg o r ii dc

drumuri, 5 0 km/h.în funcţie dc categoria din carc

fac parte autovehiculele, conform art. 110; v iteze m axim e admise în afara localităţilor sc limitează astfel:

a) autovehiculele din categoria A , 100 km/h pc autostrăzi şi 80 km/h pentru celelalte categorii dc drumuri - m otocicletele;

b) autovehiculele din categoriaC, 90 km/h pc autostrăzi şi 70 km /h pc ce le la lte categorii dc drumuri - transport bunuri > 3.500 kg-

c ) autovehiculele din categoriaD , 90 km/h pc autostrăzi şi 80 km /h pe ce le la lte categorii dc drumuri; Transp. persoane > 8 locuri

d) autovehiculele din categoria Tr., 50 km/h.

V ite z a m a x im ă pentru autovehiculele care tractează remorci este de 10 km/h mai mică dec ît viteza m axim ă admisă pentru categoria din care face parte autovehiculul trăgător.

V iteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele conduse de persoane care au mai p u ţin de I an practică de conducere este cu 10 km/h mai mică decit viteza maximă admisă pentru categoria din care fac parte autovehiculele respective.

C onducătorii autovehiculelor sînt ob ligaţi să se conformeze restricţiilor im puse dc indicatorul "limitare, de viteză" pc' sectoarele de drum unde acestea acţionează".

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Cultură,Eveniment, Politic 19.74.90, Social, Economic 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

Autorizată pnn S.C. nr. 128/1S31. judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2/308 din 22.03.1931 cod fiscal R 20446S

í^rv-stoplSC j R e ía ^ 'íS r l |(? ij í^ Ő rír salvat d e la piéire*sigúrá*o p a r fü m é

iâtÎŢlme^iaţa^ye^nâfeţe^ŞihiştjS^iCI^ iŞ H O curile .tnecan ice ş i rn o b ilieru ljâ ,^copeosu lf!n s iŞ.est€tfscrum«M E | itrebuiisătp lăteâscă^pagubelM ^ft®

R adu Vasile este optimist In ceea ce ' priveşte semnarea acordului cu FMI, menţionînd că negocierile finale cu misiunea FMI vor avea loc peste o lună.

Radu Berceanu a semnat un m e m o r ^ 'T T j i <Vfirma belgiană Tractebel privind irr> r * £ S * \ î

acesteia în transportul şi livrarea de g a Z ^ L ^în "f

M M B o m m r

ü ® Í ! H B S p ® 1 3 ? S i £ " l 7 S a p S E i a i ă a

piisaueMi in dssssra! „alaasiM?• - ■■■ ■■■•■' i n f a n i s ţ i s ”

D osarul „abuzului în funcţie” a l primarului G heorghe Funar a ajuns Ia Oradea, m ai exact la Parchetul d e p e lîngă Curtea de A p e l din Oradea, trimis de Parchetul d e pe lîngă Curtea Suprem ă d e Justiţie. Dosarul cercetează refuzul constant al primarului d e . eliberare a autorizaţiei de construcţie către SC Alimentara SA , pentru deja celebra Hală A groalim entară din Piaţa „M ihai V iteazul”. Iniţial, Parchetul de p e lîngă Tribunalul Cluj a dat o rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale, rezoluţie infirmată de procurorul general al Parchetului d e p e lîngă Curtea d e A p el C luj, V asile Chişu. D upă recursul făcut de Funar, dosarul a ajuns, în urmă cu două luni, la Bucureşti, la Parchetul General. A cesta a resp ins recursul primarului şi, din proprie iniţiativă, a trim is dosarul „Autorizaţia” spre cercetare la o Curte de A p el a unui judeţ lim itrof Clujului: B ihor,

La Curtea d c A p e l d in Oradea a fost înregistrat cu numărul 9 /P /1 9 9 9 , iar SC A lim entara S A a fost citată ca parte civilă în dosar. „Alimentara” va cere 20 m ilioane daune m ateriale p e z i pentru întîrzierea eliberării autorizaţiei de construcţie.

•, • Andreea MARCU

Mîncătorii de C.A.S. sînt înşişi rău-platnicii

4 0 0 m i l i a r d e d e l e i s î n t n e î n c a s a ţ i I a

d i r e c ţ i a c l u j e a n ăLa ora actuală, în jud eţu l C luj, sîn t

în r e g is tr a ţ i 1 3 .2 0 0 d e a g e n ţ i econ om ici, din carc c c a 9 .0 0 0 m ai desfăşoară activităţi şi, ca urmare, sînt p lătitori dc C A S . D in tr e a c e ş t ia num ai 50 la sută s în t b u n i-p la tn ic i. D irectoru l D ir e c ţ ie i G e n e r a le d e M u n că şi P ro tec ţie S o c ia lă C lu j, V irg il V inaşi, a aprecia t c a o c u lm e faptul că adevăraţii „m încâtori d e CAS** sînt to cm a i c e i ca rc n u -ş i plătesc contribuţia. D in această cauză, a n u l tr e c u t au a p ă r u t s i t u a ţ i i d ra m a tice , în c a r e fo a r te m u lte persoane au fost private d e drepturile c c li se cuveneau la ieşirea din cîm pul m uncii. Dar, din păcate, în leg isla ţia actuală nu există n ic i o p o sib ilita te

d e sa n cţio n a re a a n g aja ţilor rău- platnici.

D eb ite le la b u getu l fondulu i de asigurări so c ia le , se r id ică la ora actuală la p e ste 4 0 0 m iliard e de lei. Pînă acu m , in sp ectorii D G M P S au recurs la execu tarea s ilită a 7 6 4 de agenţi e c o n o m ic i cu datorii la C A S, la fond u l d e p en sii suplim entare, p e n s ii a g r ic u lto r i, în v a lo a r e de 3 3 2 ,7 6 7 m ilia rd e d e le i . în luna ia n u a rie , d in c e i 3 4 8 d e agen ţi datornici la C A S (c u 3 3 2 ,2 6 5 de m iliarde d e le i) au fost executaţi 154, fiind recuperate 2 5 ,2 7 3 m iliarde de le i. în a ceea ş i p erioadă, d in c e i 280 de restanţieri la fond u l d e pensii suplim entare (4 ,0 6 9 m iliard e de lei)

s -a încheiat execuţia silită la 135 dintre aceştia, fiind recuperate 2,051 m iliarde de lei. „Recolta" a fost m ai slabă în cazul pensiilor de agricultori, u n d e d in c e le 6 ,4 3 2 miliarde de lei, datorate d e 136 d c agenţi, s-a strîns doar 8 8 4 ,6 4 2 m ilioane de lei.

D in păcate, viitorul se prezintă şi m ai sum bru în privinţa recuperării d eb ite lo r . E fec tiv e le Corpului de C ontrol al D G M P S (12 inspectori) au fost înjumătăţite după înfiinţarea A g en ţie i pentru Ocupare şi Formare P rofes ion a lă . Pentru a contracara această situaţie, conducerea D G M PS C lu j a s o l i c i t a ţ m in is te r u lu i suplim entarea d e posturi, m ăcar la n iv e lu l care a fost. Dar, se pare că

acest lucru este exclus. Ba, mai mult, în condiţiile unui buget de austeritate, M in isteru l M u n c ii ş i P r o te c ţie i S ocia le a anunţat deja reduceri de 10 la sută în rîndul angajaţilor săi din întreaga tară.

L.P.

Dejul preia conducereaA

in„clasamentul" şomajului• în luna februarie, num ărul şom erilor în judeţu l Cluj e s te d c 4 1 .5 8 3 , d in care 31 ,5 7 la sută sînt şom eri n e in d em n iza ţi. D in totalul şom erilor aflaţi în evid en ţele A g en ţie i Judeţene pentru Ocupare şi Formare Profesională 13.126 s în t „p riv ileg ia ţi* * , b e n e f ic i in d d e p lă ţi c o m p e n sa to r ii p e u n a d in tr e c e l e c in c i ordonanţe carc prevăd disponibilizări colective.

Faţă d c luna preced en tă rata şom ajului se m enţine la a ce la ş i n iv e l - 1 1 ,9 , precon izîn - du-sc ca în luna m artie acest indicator să atingă valoarea de 12 p rocen te. în a c e s te condiţii, judeţu l Cluj se situ ează p este rata şom ajului p c ţară care este d e 11 ,5 la sută.

Rîndurilc şom erilor se v o r în groşa în luna m artie, prin d isp o n ib iliz a r e a a 2 .9 3 2 d e persoane de la S o m e ş D ej, C eso m D ej, Agrap A pahida, N ap ofarm Cluj ş i T ransilva Cluj. Directorul ex e c u tiv a l A N O F P C luj, Adrian T in iş, ne-a declarat câ în a ceste cond iţii zona D ej va trece pc prim ul lo c în ju d eţ, cu cei mai m ulţi şomeri, după care urm ează zona Turda, iar apoi m unicip iu l C lu j-N ap oca . Pentru a reechilibra situaţia, cît d e c î ţ prim ele programe d e măsuri a ctive carc vor f i luate de către A N O FP constau în în fiin ţarea unor servicii pentru com unitate la Turda ş i D ej. în lunile urinătoare specia liştii prevăd o creştere lunară a numărului d e şom eri, în m ed ie , cu 500 depersoane.

F in a n ţe le lu c re a z ă a s tă z i si m îin ei »

• cetăţenii pot plăti taxele pentru terenuri şi clădiri •

Numărătoarea inversă, pentru agenţii economici (producători interni, importatori şi comercianţi de alcool, băuturi alcoolice, cafea, tutun) care trebuiau să obţină autorizarea de funcţionare din partea MF, a început. La acest sfîrşit de săptămînă expiră termenul pînă la care aceştia puteau să depună documentaţia necesară. Pentru ca întîrziaţii să mai aibă o şansă, la toate administraţiile financiare din judeţ se va lucra sîmbătă şi duminică de la 8-13. De asem enea, de acest program de week-end vor putea beneficia şi contribuabilii care doresc să-şi p lă te a sc ă im pozitele pe clădiri, terenuri, autovehicule etc.

Pînă vineri, la Comisia de autorizarea .viciilor"

din judeţul Cluj, au fost depuse 2.000 de dosare. Preşedintele comisiei, dl Ionică Pop, ne-a declarat că dintre acestea au fost prelucrate 1.200, din care doar în 900 de cazuri au fost eliberate autorizaţii. Mulţi agenţi economici nu au putut obţine autorizaţia din cauza restanţelor care le au la bugetul de stat. Printre aceştia se numără şi agenţi mari cum ar fi: Alcom, Federal Coop, cantinele unor societăţi industriale (ex: Napochim) care au datorii la buget. Cei care nu au întrunit condiţiile de autorizare sau care nu s-au adresat încă Finanţelor, sînt obligaţi să-şi oprească activitatea pînă cînd vor primi girul Finanţelor.

L.P.

P r & m i i p e r a t r o i M i n i i c o r B f c r i i M n o f b i l i ş i

s a n c ţ i u n i p e n t r u r â u - p i a t n i c i

'' • neplata CAS-ului, sever penalizată de la 1 februarieNoile schimbări efectuate de la 1 februarie în

legislaţia privitoare la contribuţia asigurărilor sociale de stat a creat o confuzie generală în rîndul agenţilor economici. Aceştia au înţeles că reducerea de 7 la sută care se acordă celor care virează contribuţia la termen este egală cu majorarea operată prin ordonanţă, care este tot de 7 la sută. Ceea ce este complet eronat! Dacă se plăteşte CAS la lichidarea drepturilor salariale sau în cel mult trei zile lucrătoare, agenţii economici bun-platnici vor achita pentru: grupa I de muncă - 37,2 la sută din salariul brut (în loc de 33 cum era pînă acum), grupa II - 32,55 ( în loc de 28) şi 27,9 ( faţă de 23). Agenţii economici care fac plata salariilor în două tranşe lunare beneficiază de reducerea cu 7 ia sută din suma datorată, cu condiţia ca plata să nu se facă mai tîrziu de ziua de 20 a lunii în cursul căreia se face lichidarea pentru luna expirată. Pentru persoanele juridice care, prin crearea de noi locuri

de muncă, angajează noi salariaţi cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi îi menţin în activitate pe întreaga durată a exerciţiului bugetar, reducerile se aplică diferenţiat în funcţie de numărul persoanelor încadrate: 4 la sută-pînă la 10 salariaţi, 5 la sută pentru 11-50 de salariaţi şi 6 la sută peste 50 de noi angajaţi. Prin locuri noi de muncă înţeleg locurile înfiinţate în anul 1999, peste numărul celor existente la 31 decembrie 1998. Agenţii economici care nu-şi achită în termen de 30 de zile de la termenul scadent CAS-ul vor plăti majorări de 10 la sută la suma datorată, iar după ce se depăşeşte şi acest termen se vor plăti penalităţi de 15 la sută pentru fiecare lună sau fracţiune din lună. După cum se poate remarca, noua ordonanţă a adus pe lîngă majorări şi o înăsprire a sancţiunilor pentru cei rău-platnici tocmai pentru a-i stimula să-şi achite obligaţiile.

L.P.

Relaţia Profoctc**̂|‘ Consiliul

bătutâ-nA n i în şir, d e p e vrem ea fostu lu i P r

relaţia C onsiliu lu i Judeţean Cluj ( c u ° ^majoritate peuneristă) cu P re f e c tu ra ^ - ^ * 2 tensionată, salariaţii celor d ou ă i folosind intrări separate. în prag d e u i cele două instituţii se ciondânesc m e r e * ^ de la p lata acoperişu lu i, ba d e l a c * gardienilor publici. Punctul m axim a l a fost atunci cînd uşa de c o m u n ic a re C.J. şi Prefectură a fost bătută în c u i ^ -

Dejcu - avoA m fitrionul tîrgului Am bient C o n s ^ 3 ^

d eschis ieri, l-a avansat pe v i c e p r i * 3 3 ^ 11 Grigore D ejeu la rangul de... prim ar. de a se supăra ori d e a face „ r e c t l f i ^ ^ 11, Grigore D ejeu a savurat, cu un z î m t > e t 4 satisfacţie, scăparea „speaker”-u lu i . _

Expo Transilvania cumpărat foarfecă

D u p ă c e la p r e c e d e n ta m a n i f e s t a / i ; e x p o z iţ io n a lă , p reşed in te le C a m e r e i de fr Comerţ şi Industrie a României a , ^ i i m e n t o fo a r fe că n ea sc u ţită ş i a tă ia t p a o S a l i c a inaugurală cu o foarfecă î m p r u m u t a t ă - < 3 : Îs prefect, administratorii Expo T r a n s il v a n x z m fost prevăzători. Ei au cumpărat o nouă. V icepreşedintele C.J. Cluj, P c t r x x X — tba, prudent şi el, a utilizat foarfeca d o a r d a p i s a fost asigurat că este una nouă, c a r e t a i e !

Ceartă peLa F .P .S . Cluj a sosit, m iercu ri, m o b i l :

„nou”. Ieri, salariaţii F.P.S. Cluj ş i - a i x d î s p a aranjarea m obilierului, sosit de l a c e n t n ş plasat în birouri, în ordine ierarhic s u p e r l o r i .D ezb aterile” fepesiştilor se a u z e a u p î r i i in biroul directorului, acolo unde, d e r e g u 1 - â .n loc licitaţiile. N u este pentru p r im a o a x ă ciad „dezacordurile” verbale ale s a l a r i a ţ i l o r - < k b1 F.P.S. răzbat pînă la urechea c o m e n d 1 1 î t - î ■» Dij cauza unei uşi false, discuţiile sînt c u u ş u r i i interceptate, ceea c e a dat se r io s d e g mă o a m e n ilo r , c a r e h abar n - a v e a u ~ c î r i i „transparentă” este uşa! ' : ^

Carto albă, carto neagSorin Roşea Stănescu, directorul p u f c * l i o ű r i

„Ziua”, însoţit d e deputatul i n d e p g T- w ini Adrian S everin , vor f i astăzi o a s p x r t i t Clujului. C ei c e vor să-i vadă l a f a ţ ă _ ţj-jj asculte ş i să le facă conversaţie, u r m e ^ a # ' se ducă la B .C .U . „Lucian B laga” , d e l a o n ^ 11, în Sala I. M uşlea. Prezenţa c e l o r d e i ó - oraşul nostru este motivată de l a n s a r e a « —m ' „Cartea neagră a securităţii”, de I. M . !editată d e Editura O m ega. Cu a c e a s t ă « - w — r i j p o lito logu l D an P avel îş i va l a n s a «— y i! „Leviathanul bizantin”, apărută l a E c ă j o i ] Polirom . Contrar aparenţelor, i n t r a r e a , liberă!