REVISTA

FUNDATIILOR REGALE1 FEBRUARIE 1934

ADRIAN MANIU . . Sborul eel mare .... . 243L AL. BASSARABESCU . La casa d n Batiste 248VICTOR EFTIMIU . . . Inscriptie pe un a:bum 26oMARTA RADULESCU . Dikdotia . . 268C. RADULESCU MOTRU Amintiri din vrcmea studiiior .

GALA GALACTION 0 kale asupra lui J. S. Mill (II) 288COLONEL LACUSTEANU Amintiri (II) v . 301BARBU BREZIANU . Despre politetea lui Anton Pann 321VALERIU MARCU . 339EM. CIOMAC Nietzsche qi Wagner . . 352SC. STRUTEANU . Roblema 'invitarnantului nostru se-

cundar c, a . . . . . 366GEORGE STROE . . 0 criza economics acum cloud sute

de ani . m 378VICTOR HILLARD . . Unificarea legislative 393PAUL ZARIFOPOL . Idei pentru cultura literary . 404

CRONICIt PETRE CIOCAZAN (4,); CRONICI FRANCEZE de I. Igiro,sianu (415) ;STEFAN GEORGE de Emil Riegler (419) ; OAMENI $1 INTAMPLARI DINTIMPUL LUI EDUARD AL VII-LEA (425); ANUL FILOSOFIC 1933 deC. Noica (431) ; PROBLEME IN LEGATURA CU CRIZA ECONOMICA dedr. I. foibles= (439) ; CONSTITUTIA ESTONIANA (442) ; CAVALERULROZELOR de Radu Cioculescu (444) ; CONCERTE de Radii Georgescu (451) ;

ROMANUL ROMANESC IN 1933 de .Ferban Cioculescu (455).

REVISTA REVISTELORNUMARUL 240 PAGINI 25 LEI

' ,- t

r

. .

.

. . .

.

.

. .

a

.

. .

274

.1871 . , e . . C . Y .

.

. . .

.

,

3

N.

.

.,.

.. .

. . ..

. , . . . . .

W'

REVISTA FUNDATIILOR REGALEREVISTA LUNARA DE LITERATURA,

ARTA $1 CULTURA GENERALA

Comitetul de directie :I. Al. Bratescu-Voinesti, 0. Gaga, D. Gusti, E. Recant&

C. Radulescu-Motru, I. Simionescu.

Redactor gel:Paul Zarifopol

Secretar de redactiei administrator:

Radu Cioculescu

REDACTIA $I ADMINISTRATIA:BUCURE I39, B-dul Lascar Catargi

Telefon 241/97

300 LEI ABONAMENTUL ANUAL LEI 300

25 LEI EXEMPLARUL 25 LEI

EIDITATA DE FUNDATIA PENTRU LITERATURA $I ARTA,REGELE CAROL AL II-lea"

io

,

NIETZSCHE 1 WAGNER

Toti cei care an fost fascinati de personalitatea si de cercul ideilorlui Frederic Nietzsche s'au oprit asupra unui pasaj caracteristicdin cartea indispensabila pentru cunoasterea vietei lui, carte scrisicu pietate naive si sinceritate de sora sa, Elisabeta Foerster Nietzsche.Iata pasajul mult citat : cc Intretin5ndu-se intr'o zi cu unul din disci-polii sai asupra tendintelor not in literature, fratele men spuse :e nu inteleg mania ce indeamna pe romancieri sa is mereu ca unicsubject al povestirilor for iubirea, o tem5 care a devenit atat de plicti-coasa, de mult ce a tot fost intrebuintata!

Dar, raspunse t5narul, nu e oare din pricina ca iubirea estesingura pasiune care da loc la at5tea conflicte si atat de tragice?

Atunci, fratele men exclama cu o vioiciune cu totul deosebitaCe gresala! Prietenia, de pilda, da nastere in suflete, ace-

lorasi conflicte si inteun grad mult mai malt. La inceput e atractiareciproca Intemeiata pe impresia unei comunitati de gandire, apoifericirea de a se simti unul al altuia, cu admiratia si adorarea mu-tuala ; apoi, o nehicxedere, o banuiala cresc5ncla asupra valorii prie-tenului ; certitudinea a va veni ziva despartirii, teama totusi de anu putea indura despartirea ; fare s5 mai numar alte mii de chi-nuri, ce nu be pot spune.

Tanarul discipol parca ramase incremenit si putin convins.4 Fara indoiala, adaoga sora lui Nietzsche, lui nici macar nu-i treceaprin gaud ca cineva putea fi insufletit de o prietenie atat de pa-sionata n.

Putem crede astazi, c5nd suntem in posesia mai multor documentebiografice, ca Nietzsche vorbea din experienta, si ca experienta priveacursul legaturilor lui cu Richard Wagner. Daca istoria acestei dra-goste si a acestei dusmanii, tot atat de acute, intre doi din oameniicei mai reprezentativi ai veacului lor, ni se pare de un interes extrem,nu e numai pentru marturia psihologic5 a unor individualitati supe-rioare, ci mai cu seams pentru nesfarsitele lumi de idei ce eraudesb5tute, ce se impreunau sau se respingeau intre amandoi. DacaNietzsche a avut una din mintile cele mai ascutite, dace a cuprins cuunghiul lui de vedere, orizontul intelectual cel mai larg, dad' filo-

:

NIETZSCHE $1 WACKER 353

zofia lui, clArimatoare de idoli qi creatoare a unor valori noi, a avut0 are inc 5 atatea virtualit5ti, nu trebue sä uit5m cä mai toata aceastafilozofie, mai toad evolutia acestei gandiri a fost conditionatA, dup5propria lui m5rturisire, de fenomenul Wagner. Fars Wagner' caimpuls, ca reactiv, Nietzsche nu ar fi fost Nietzsche, §i o repet5m,nu spunem aceasta noi, ci a spus-o el insu§i.

Perspicacitatea, puterea de sintez5, a filozofului poet, a fost ca unprecipitat care a coagulat, a§ zice : a cristalizat (dad nu mi-ar fiteams de inexactitatea metaforei chimice) mai !impede §i mai con§tientconceptiile destul de nebuloase ale lui Wagner, c5ci Nietzsche, de par-tea lui, 1-a revelat pe Wagner lui Wagner.

Nu trebue sä ne marginim a considera pe autorul Tetralogiei,al lui Tristan qi al lui Parsifal ca pe tin simplu muzician. Avea de-altminteri onoarea sä fie privit numai ca atat purta ambitia dereformator, nu numai al muzicei, dar al tuturor artelor §i chiar almoravurilor, iar mintea-i nelini§tita qi r5scolitoare propunea solutiipentru a conjura ceea ce, impreuna cu prietenul despre care ne intre-tinem azi, numea : dec5derea Europei.

Am5ndoi au fost urm5riti tiranic p5n5 la obsesie, 01'15 la manie,de dubla preocupare a degenerescentei Si a regenerkii umane.Imbrati§ati o clip5 pentru sustinerea acelora0 plreri, au ajuns sl sestring5 cu du§manie pans la innabusire, sand evolutia divergentaa ideilor lor i-a indemnat sä is drumuri protivnice.

In a- est curs de amplificare §i de procreare continua a gandiriilor, nu se poate vorbi de consecvent.i. Fiecare a fost manat de expe-rienta lui proprie §i noi n'avem dreptul sa suspectam pe nici unulde nesinceritate, atunci cand schimbau vizibil de metoda, de tints,de ideal, in c5utarea ureroasa a adevIrului.

Dar dedesubtul unirii for prime qi apoi a incAerarilor finale, nue numai ideologia. La lumina documentelor ce au inceput s5 fiedate la ivea15, a mkturisirilor unor contemporani ce au putut si seinformeze chiar dela origine, ca Hans Bellart, autorul unei carti despretragedia prieteniei intre Nietzsche Si Wagner, din sugestiile ce nile aduce publicarea recenta a unor scrisori inedite, ni se pare a intre-zari §i temeiul unei rivalit5ti, qi al unei desam5giri omene§ti, vai! preaomene§ti. E chipul Arianei, care plute§te peste prietenia du§m5nia lor.

Cine e enigmatica Ariana? Ce este ostrovul mitic §i simbolic,Naxos? Naxos, care ca un leit motiv revine mereu in opera lui Nietzsche,lumini§ pierdut in nesfar§itul m5rilor, evocat din antichitate, prinvalurile vremurilor, de vraja poetului filozof ; Naxos, unde se IntainescTeseu, Dionysos qi Ariana. Azi am avea puternice motive s5 credemc5 Teseu e Wagner, ca. Dionysos e zeul cu care Nietzsche s'a iden-tificat pan5 la urm5, iar Ariana e Cosima, fiica lui Liszt, intaia sotiea lui Hans von Billow, a doua sotie a lui Wagner. Ariana in visuldionysiac al lui Nietzsche e mireasa lui mistic5. Iar Naxos, insulaunei impliniri supra-omene§ti, a revelatiei depline, putea s5 fi existat

8

si

354 REV1STA. FUNDATULOR REGALE

odat5, cel putin ca viziune, in Elvetia, la ad5postul depe t5rmul la-cului Celor Patru Cantoane, la Tribschen.

Iat5 prilejul sa evoc5m in acest linistit peisaj alpestru, demunti, de paduri si de ape, intalnirea celor trei protagonisti ai uneidrame ideologice si, fiindca e vorba de supra-oameni, ai unei dramesupra-umane. In lunea Rusaliilor din anul 1869, un tanar profesorde filologie al Universifatii din Basel se prezinta la vila in care lo-cuiau sotii Wagner. Cu o zi inainte, nu reusise s5 fie primit ; auzisenumai dela poart1 cateva acorduri ale maestrului, acorduri in care,mai tarziu, avea sail aminteasc5 pasajul din actul al III-lea al luiSiegfried, purtand cuvintele semnificative pentru not : H M'a ranitacela care m'a desteptat >>. Si intr'adev5r, cand discipolul fervent,iluminat cu atata intelegere si cunostiinte, cu sensibilitatea lui frema-tkoare intra in intimitatea sotilor Wagner, incepu o convietuirespiritual5 care pentru Nietzsche a fost ca o desteptare noua la viataa personalitatii lui intelectuale.

Contactul cautat cu Wagner, infinitele sugestii ce se iveau inapropierea lui ii d5deau posibilitatea sa se reveleze, sä se realizezeel pe sine insusi, ca sa" intrebuintim formula lui. Ce-1 manase catreartistul si revolutionarul pribeag, care-si gasiEe in sfarsit tin ad5postpacinic unde urma sä lucreze pentru incheerea si implinirea opereisale renovatoare? Aveau in comun cultul unei arte a viitorului, me-nita sä joace un prim rol etic si estetic, in viata sociall : arta caresä educe, s5 regenereze, sa solidarizeze omenirea, in vederea scopu-rilor sufletesti celor mai inalte ; arta menit5 sa ridice faclia valorilorspirituale din mana sl5bit5 a bisericii si sä tie locul religiei.

Se inspirau amandoi dintr'o indoit5 admiratie ce o aveau pentrutin precedent din antichitate si anume tragedia greac5 ; apoi din filo-zofia lui Schopenhauer, maestrul comun care dadea locul preeminentartei.

Arta, mijloc de cunoastere, arta, oglincla a strafundului din tainasufletului omenesc, cea care-i reveleaza esenta si Destinul, prinvecinicie, viziunea intuitive care, sub valul reprezentarii sublimatea fenomenelor, atinge taramul Ideilor eterne, arta ce pa deasupravietii reale creaz5 visul mangaetor, visul ce duce la anihilarea euluiin contemplatia senina, uitarea, Nirvana. Dar intre toate ramurileei, muzica e cea mai curate, cea mai direct expresiva. Ea nu are nevoede haina materiall pentru rasfrangerea adevArurilor firii, ea e ceamai putin contingentia15. Ea vorbeste nemijlocit ; ins5si « vointa »vietii se exprima prin ea.

Si aici Nietzsche face legatura intre geniul muzicei si cel al tra-gediei antice. Cel dintai, el arunca in circulatie aceasta mare si ori-ginal5 idee, ca tragedia s'a miscut din geniul muzicei la originesunt corurile ei, in care la inceput figurau satirii lui Dionysos,si comentarul for cantat este expresia fondului permanent de re-flectie al intelepciunei populare, al experientei colective.

Nietzsche, dupe Schopenhauer, proslAvea tragedia ce face sä se

NIETZSCHE 61 WAGNER 355

-mpg valul cu care « Maia amagirea vietii cauta sa ne insele. Tragedia,opera culminanta, ce ne arata nesecata nenorocire a omului, « triumfulnecesar al absurditatii viclene, stapanirea neobrazata a hazardului,infrangerea necesara a celui drept ».

Scopul tragediei este tocmai « sa ne arate aceasta jertfire a celeimai nobile umanitati, Ursitei ce sta la panda. Spectatorii ei vor fipoate maine victimele acelorasi iluzii fatale ale Maiei. Spaima staascunsa in caminul tuturor lucrurilor. Aceasta purificare prin sufe-rinta, in care mor eroii, cum n'ar stinge oare si vointa noastra, a celorce privim martiriul lor ? Vointa e doar moarta in ei de buns voe si,prin abnegatia lor, « ei devin mari in ochii nostri ». (Dupa Ch. Andler,Les Precurseurs de Nietzsche).

Teoriile lui Wagner isi &eau un minunat compliment, un la-muritor prestigiu in fulguranta descoperire a lui Nietzsche. AutorulTetralogiei, opera in care mitul si Destinul jucau un rob atat de co-varsitor, se socotea doar ca un mostenitor al tragicilor greci. Elaspira sa dea lumii moderne un teatru asemenea celui grec. Unteatru care sä vorbeasca solemn si festiv multimii si s'o luminezeasupra fapturii si telurilor ei. Un teatru sintetic si in sensul ca vauni poezia, plastica, dansul si muzica. Dar oricat Linea Wagner safie un cap universal, un realizator egal in toate domeniile creatieisi ale teoriei artistice, latura lui tare, nemarturisita, era tot muzica.Nietzsche ii venea cu acest ajutor - tragedia veche reinnoita degeniul modern sub egida muzicei. Nietzsche se inflacara pentru odabucuriei obstesti a lui Schiller si Beethoven, oda in care vedea pre-vestita marea unitate sub semnul de solidaritate al entuziasmuluidionisiac.

Beethoven exclamase altadata :« Stint Bacchus, care aduce in dar oamenilor nectarul divin ».

i Nietzsche era in cautarea modernului Dionysos. A crezut la inceputca-1 gaseste in Wagner. Un farmec nespus raspandea pentru el vra-jitorul acesta. De partea lui, maestrul batran simtea tot aportul decredinta capabila sa fie tradusa in fapta ce i-1 aducea tanarul initiat.Nietzsche corespundea imaginii factice a adolescentului germanin care Wagner isi pusese doar toata nadejdea. Din nesfarsitele con-vorbiri ce le-au avut la Tribschen se iscara acele cursuri facute laUniversitatea apropiata din Basel - pe care Nietzsche be stranseintr'un volum ce aparu in 1872 sub titlul de : Die Geburt der Tra-goedie aus dem Geiste der Musik.

Editorul acestei carti ce facu scandal era si cel al lucrurilor luiWagner, care i-o si recomandase. Acesta din urma e deci cel ce adat putinta cea dintai de afirmare tanarultti sau discipol. E tin actde generoasa intelegere, dar si de interes propriu, bine priceput.Filologii germani atacara cumplit ceea ce li se parea o erezie a tana-rului universitar corupt de wagnerianism.

Willamovitz-Moellendorf scrise cu acest prilej impotriva lucra-rilor lui Nietzsche doua brosuri violente pe care, mai tarziu, be re-

e,

-

956 REVISTA FUNDA'rGLOR REGALE

greta. Risunetul in lumea academiilor fu asa de mare, ca un studentnu mai voi sa se inscrie la facultatea din Basel, unde profesa «tineretic ca Nietzsche )). Ce era atat de revolutionar in opusul profesoruluiincendiar ? Faptul ca acesta explica tragedia greaca prin conjuncturacelor doua spirite contrarii : Apollon si Dionysos?

Apollon - zeul luminiii al contemplatiei senine, objective §icrude, ordonatorul formelor plastice - si Dionysos acel simbolal puterilor obscure si universale, ce fructifica si se reinnoesc mereu?Pesimismul afirmator al lui Nietzsche care identifica la Greci, contrartuturor parerilor curente pans atunci, adancul fior tragic, groaza ce-icuprindea in fata vietii reale pe care o ga.'seau suportabila numai inviziunile inalte ale artei Revolta opinia universitara, paradoxul cadecadenta umanitatii elene incepe cu optimismul lui Socrate si Platon- si cu drama flea fond tragic adevarat a lui Euripide?

Desigur aceste idei pasionate puteau biciui la intaia lor infatisareopinia fAcuta. Dar nu acestea erau temeiul ostilitatii, ci # originatragediei u a scandalizat fiindc5 aparu ca un manifest in onoarealui Wagner, protagonistul ideilor unei arte neacceptate inc5. Con-ceptiile acestuia pareau pronate cu o stralucire primejdioasa. Lumeanu vedea a in timpul cand prozelitii lui Wagner, in cap cu maestrul,luau ferventa aparare a tanarului filolog transformat subit in splendidexponent al cauzei lor, acesta din urma presimtea deja inceputulunei despIrtiri sufletesti intre el si inspiratorul

Nietzsche evoluase repede. El vazuse in Wagner pe revolutionaruldela 1848, ridicat impotriva societatii. ,Si Wagner, dupa ani de lupt5si pribegie, 10 consolida oarecum o fericire oarecum burgheza, prinprotectia oficiala a unui Rege indragostit de el si de arta lui. Pesi-mistul schopenhaurian si ateu din Wagner se convertea in optimistcrestin. Cel care cantase o umanitate tanara, voioasa, spontana, simbo-lizata in eroul supra-om Siegfried, apologistul dragostei libere, incepeas5 dea semne de abdicate, de renuntare, de resemnare. Aspectulpsihologic pe care-1 lua figura zeului schopenhaurian Wotan, celcu negatia final5 a vointei de a trai, era caracteristic.

In timpul razboiului dela 1870, Nietzsche impartasise numai oclips entuziasmul patriotic al perechii Wagner. A§teptase catvatimp reinnoirea promisa in preajma luptei, de Germania t5narA impo-triva lumii batrane, asa zisa # franco-iudaica u. Dar toate astepta-rile nu i se implinira. Din victoria lor, Germanii nu facura nimic.Conventia, filistinismul, optimismul greoi, degenerescenta se instalaumai puternice, mai satisfacute, si dintre satisfacutii care voiau sä ardaParisul, care proclamau triumful a culturii * invingatorului, at po-porului celui mai tare, deci celui mai demn de biruinta - dintreacesti corifei ultra-nationalisti, era si Wagner cu sotia sa. Acesta safie a Messia * natiei germane, care va reintrupa geniul grec si va daformula regenerkii

i apoi e sigur oar e ca area a cultura germana ar putea birui vecheacivilizatie franceza Moralistii francezi isi exercita o luminoas5 in-

?

?

-

sly.

NIETZSCHE SI WAGNER 357

raurire asupra lui Nietzsche. Din ce in ce mai larnurit asupra luii se pare Ca in propaganda reusita ce a flcut-o wagnerianismului,

in noua religie care Incepe a se r5spandi in tineret, partea leului,partea cea mai bung, ii revine lui. - Wagner i-a servit ca exponent. -Wagner e oarecum creatia lui. ll iubeste Inca fierbinte ca om - darii vede neajunsurile de tot felul i se pare ca -1 doming. Zile le delaTribschen, in care avu acea comotie vitals ce I-a ajutat sa se realizeze,nu le poate uita. li sunt mai scumpe ca orice in viata. Clipe adancisi rodnice.! Si acea femeie viril5 a de stilul cel mai malt a, fascinatoarealucida, care a infruntat o lume pentru a impktasi viata tovar5suluiei, femeea ara de care desigur nervosul maestru s'ar fi scufundat -oare nu-i dansa geniul conducator, indreptarul in care si el, Dio-nysos, a simtit un geniu egal cu al lui?

Dansa ordoneaza traiul sotului, ea raspunde pentru el - si cartile, lucrarile pe care i le dedic5, Ea le pricepe, le pretueste, le co-menteaza.

E aici locul sä hazard5m o conjecture asupra caracterului parti-cular al lui Nietzsche.

Acest om prodigios de inteligent, acest sensitiv crucificat vecinicde viata cotidiana, pare sa fi fost sfios in traiul practic, un delicatascuns, cu lirismul st5panit, bland inofensiv in aparentA, ca unintelectual ce manuia numai arme abstracte. Miop, cu o sanatatesubreda ce-1 chinuia cumplit, fara ca el sä exteriorizeze nici un felde suferinta, mare singuratec care se lega cu atat mai mult de prie-tenii si de putinii ucenici ce ii putea recruta, intelegea totusi sa fieurmat orbeste in ideile lui indraznete si cea mai mica neconformitatea gandului celorlalti i se pkea intolerabill ca o insults grave. Aveasiguranta personalit5tii lui exceptionale si cerea aceasta recunoasterelava s'o spuna. Era mortificat de singuratatea, de neintelegerea ce i-auarkat contemporanii. Caci gloria lui, care, fara indoiala, va mai creste,e postum5. a Voi fi inteles dupe viitorul razboi europearo, a exclamatel cu o extraordinary dubla viziune profetica. Si e locul sa amintimIn aceasta scurta paranteza ca el mai prevedea dorea ca spiritulmodern, democratic si socialist, sa duce la o uriasa revolutie, cum ecea din Rusia actuala - si in urma cataclismului necesar, omenireasa se reedifice sub stapanirea unei noi clase selectionate, de stapanicare vor aduce lumii valori noi, inspirate din propria sa filozofie,in particular, din conceptia supra-omului, El, r5zvrAtitul impotrivaascetismului, cant5retul vietii primejdioase, cum a putut fi initiatin tainele ei ? De sigur a cunoscut-o prin meditatia solitary a uria-sului si a complexului sau suflet. A avut acea viziune revelatoarece transfigureaza si di o cunoastere supra naturals, misticilor, pro-fetilor, sfintilor.

Dar, dace a cunoscut prin harul acesta sensul adanc gray al vietii,desigur experienta traiului de toate zilele i-a lipsit. Calatorul acesta,cu vederea scurta asupra lumii exterioare, avea privirea intoars5toata spre iluminatia launtric5. Si de aceea Nietzsche nu este un

.

insusi,

si

si

si

si

si

358 REVISTA FUNDATLILOR REGALE

psiholog in cele mici. In cele mici, dace voiti, pentruca el nu a pri-ceput bine sufletul femeii. 4i inchipuia ca poate sä seduce una dinaceste fiinte capricioase prin prestigiul intelectului ; dar, s'a mai spus,o femee nu se cucere§te cu abstractiuni.

Wagner, dimpotriva, avea o uria0 experient5 ; tr5ise in viata derand, se izbise de toate colturile ei, o infruntasc, o impinsese i fuseseinvins rand pe rand. i apoi, acel prestigiu de farmec muzical, dio-nisiac, pe care-I pros15vea Nietzsche instqi, altfel it reprezenta nease-m5natul simfonist, decat stangaciul profesor, cu muzica lui de vorbe.Putea Cosima s5 ezite intre ei? Ce dezam5gire pentru Nietzschecand iqi d5du seama de mirajul in care se increzuse, atunci cand §i-ainchipuit c5, §i in ochii ei, el va aparea pana la urma ca Dionysosdominatorul §i c5 dansa it va urma ca femeia aleas5, in toate episoa-dele vietii sale suflete§ti. Dar Cosima se da acuma toata numai operiisotului ei i ea incepuse s5 organizeze gloria din ce in ce mai oficial5a lui Wagner. De pe acum era preocupat5 s5-1 conduce pe fostulolandez rat5citor la limanul bunei cuviinte conventionale. Mistica,oarecum ipocrit5 de la Bayreuth, incepea sl is fiint5. Autobiografialui Wagner, pe care o transcria dansa, era extirpate de toate amanun-tele compromitAtoare pentru integritatea caracterului lui Wagner.Se spune a vorbele lui Wagner dela inceputul povestirii vietii lui :« Sunt fiul lui Ludwig Geyer )>, an fost scoase, cu dela sine putere,de Cosima. Ar mai fi Inc 5 12 exemplare ale acestei editii prime, cenu se pot reg5si §i retipari. De ce a fost facut5 amputarea aceasta?Fiindca Geyer, sotul al doilea al mamei lui Wagner, p5rea sä fie evreude origine, §i atunci, cum r5manea teoria scump5 lui Wagner Si luiGobineau, a rasei pure ariene, degenerate prin amestecul sangeluiiudaic ?

Tot astfel au fost scoase par tile cele mai infiorate, ce pomeneaudespre leg5turile lui Wagner cu diverse femei, in special cu Ma-thilda Wesendock, modelul Isoldei lui.

Intreaga ideologie revolutionary ce f5cuse din condamnatul lamoarte dela Dresda, un pribeag prigonit trebuia indulcit5, calluzitaspre doctrina de stat a noului imperiu. Trebuia rationalizat5 exploa-tarea bunei vointe entuziaste a regelui Ludovic pentru teatrul dinBayreuth care incepea a se cl5di. Cosima, care fusese §i ea o femeerazvratita, ce ascultase numai de pasiunea ei §i p5rea ea infrunt5 pre-judecata curent5, c5uta qi obtinea acomodamente cu cerul credinteioficiale. Fiica lui Liszt, catolicul, trecuse la protestantism ca sä im-br5tiseze religia sotului ei §i a Prusiei lui Bismarck Si acum ea4i exercita o influent5 insidioas5 asupra fostei libere cuget5ri a luiWagner.

Dar Nietzsche, am mai spus-o, ramanea dumanul intransigental oric5rei ipocrizii. Acest ra'sturnator al tuturor valorilor nu era za-darnic un spirit liberat de tirania oric5rei dogme. La serb5rile inau-gurale din 1876 dela Bayreuth, el aparu ca invitat al lui Wagner.Inteinsul disp5ruse increderea in idolul pe care-1 vestise Germanilor,

-

NIETZSCHE SI WAGNER 359

ca pe un factor determinant de reinnoire, culturala Si artistic5. Darise p5re a c5 triumful ideii, ce cre§tea vizibil in pietrele templului depe colina bavareza, era in cea mai mare parte §i triumful cugetariisale personale. *i acum vine momentul psihologic al rupturii, at mariisfa§ieri.

T "ebue s5 inlati§Am lucrurile a§a cum sunt, chiar dac5 ar fi ca eroiiacestci expuneri sa nu r5sara intr'o lumina din cele mai prielnice lor.Cu 4 ani inainte, Nietzsche i§i luase rimas bun dela casa dinTribschen,de care-I lega amintirea unei fericiri pe care o presimtea apusa pentruvecinicie.Familia se muta in Germania, care acum recuno§tea in Wagnerpe artistul ei imp5r5tesc. Acesta lipsea, qi Nietzsche o g5si singura peCosima in casa cu mobilele r5scolite. i o marturie ne spune c5,incapabil de a exprima in cuvinte desnadejdea pe care o resimte,Nietzsche deschide pianul §i intr'o improvizatiune sfa§ietoare revars5tot ce freamat5 intr'insul, tot dorul, toat5 suferinta lui t5inuit5.

In insemn5rile lui dela 1874, multa vreme inedite, deja it judecaaspru pe #gloriosul histrion *, cum il numea. Totu§i public5 doi animai tarziu (§i veni cu ea la Bayreuth) o nou5 carte (Wagner in Bayreuth)ce poate fi socotit §i acum ca cel mai perfect breviar wagnerian.Nu voia inc5 s5 se desmint5 pe fats, de§i sfar§itul studiului seincheia cu vorbele echivoce : #...Se va intelege ce va fi Wagner pentrupoporul acela care va fi in drept sä citeasca propria lui istorie in trA-s5turile caracteristice ale artei lui... ceva ce nu poate fi pentru niciunul dintre noi, nu profetul unui viitor departat, cum am fi ispititis'o credem, ci interpretul §i glorificatorul unui trecut )).

Iat5 cuvantul insidios care poate r5sturna totul : Trecut.Nietzsche venind la Bayreuth se a§tepta totu§i la o consacrare

egala in ceea ce-1 privea ; §i atunci avu dezamagirea catastrofic5 aunei vanit5ti poate indreptatite, in orice caz a amorului sau propriuatat de vulnerabil.

In cortegile de regi, de principi §i de fanatici, el trecu aproapeneb5gat in seams. Abia in treacat it v5zu pe Wagner, care lua in se-rios ceea ce i se parea lui Nietzsche o comedie oficiala exterioara.Wagner se inclina in fata m5ririlor parnante§ti cu complezenta deparvenit §i-1 trata pe genialul filolog ca pe un discipol meritos §i uncolaborator de a c5rui fidelitate fireasca n'avea nevoe s5 se intere-seze mai de aproape. Nietzsche plea ulcerat in inim5 ; reveni cu na-dejdea de a gAsi o atitudine mai neatarnat5, mai auto-ironica a luiWagner, dar maestrul pontifia tot cu mai mult5 solemnitate §i, lainchiderea festivalurilor, adresandu-se intregii Germanii, rosti cu-vintele pline de trufie : # Daca voiti o arts national5, depinde de voiacum s'o aveti >>.

In toat5 lupta §i in toata biruinta, Nietzsche se vedea socotit caun osta§ de rand pierdut printre ceilalti. De atunci se accentua in elacea pornire care-1 facea s5 vad5 semnele raufacatoare ale decadenteitocmai in persoana qi in arta celui pe care-I iubise atat. Wagnerianismul

360 REVLSTA. FUNDATTELOR REGALE

it socotea ca o boala de care se vindecase. Era un stadiu pe care-1dep5sise. Inca un pas si el va arde ce a adorat.

Arta, cu viziunea ei, terapeutica? Mang5ere, Frumosul, deasuprarealitAtii? Nu, viata trebue privit5, acceptata, sublimat5 barbateste.Vechiul pesimism schopenhaurian, p5rasit.

De aci inainte, fiecare din lucr5rile lui cuprinde o susp: Tune,o invective din ce in ce mai stravezie impotriva celor dela Bayreuth.Toate fulgerele le va Str5nge el in manunchi abia dup5 i2 ani in pam-fletele celebre : Cazul Wagner §i Nietzsche contra Wagner.

Dar de pe acum, din anii acestia, se arata el desgustat de conexiu-nea intre ceea ce numea el demagogia wagnerian5 si evolutia Germa-niei imperiale spre democratia utilitara. Ea nu stiuse ce sa fad dinbiruinta ei. Nu spusese el : o o mare victorie e o mare primejdie...luati seama, victoria prosteste ! Totul incepea s5-i pars fals laBayreuth ; pan5 si muzica ce-1 vrajea alt5data i se parea de natureputin inalta cu seductia ei sexual5. Wagner in orasul biruintei salese asemana cu Napoleon la Moscova. Era invins de sine insusi. $iinsemn5rile lui Nietzsche cuprind, ca un blestem, un plcat mortalimpotriva propriului sau duh, atunci cand afirm5 ca la urma urmelor,o natiune se intereseaza de lucrurile serioase. Ea trebue, dup5 cuvin-tele-i surprinz5toare, os5 is in consideratie influenta crizei financiare,incertitudinea general5 a situatiei politice, indoelile ce se ridicaasupra directiunii destinelor ei

...o A trecut timpul cand lumea se pasiona pentru lucrurileartei ca pe vremea lui Liszt *. o$i apoi, importanta, artei asa cum oconcepe Wagner, nu se potriveste cu conditiunile noastre socialesi cu desvoltarea pe care a luat-o munca ».

Parc5 ar vorbi un economist si politician din zilele noastre si nunobilul apollinian si dionysiac. E o patim5 care se 'na.'spreste. Se maivazu odat5 la Sorrento, in Italia, cu antagonistul lui. Nietzsche erain tov5r5sia lui Paul Ree, un filozof evreu, nesuferit lui Wagner.Intr'un peisaj minunat, se plimba pentru ultima oars cu fostulsau prieten.

Vr5jitorul muzician, cu farmece acum inoperante, simte rezervafilozofului. T5cere prelung,it5. In sfarsit, Wagner sopteste : 4Ce pri-veliste propice pentru un adio ! *1) $i-i vorbeste de Parsifal, cea dinurma drama muzical5, cununa si apoteoza mistica a vietii lui.

e Rezultatul unei experiente autentice », afirma Wagner.Penitent5, renuntare la viatl , - imp5care in sanul credintei,

ascetism, castitate, inl5turarea p5catului original, izvor al tuturorsuferintelor lumii, cultul milei, r5scump5rare - riscump5rarea ce-1urmari mereu pe cel care 1-a creat pe Olandezul ratacitor, pe Tann-hauser, pe Tristan, pe Siegfried si pe Brunhilda.

La enuntarea acestor postulate neo-crestine, neasteptate in gurap5g5.'nului de alt5 data, Nietzsche tresare dar tace ca inghetat.

1) Cf. Guy de Pourtales, Nietzsche en Italie. La Vie de Wagner.

w.

-

NIETZSCHE SI WAGNER 361

P5catul originar, mila, r5scump5rarea, idealul clerical ! Cateva lunimai tarziu, Wagner uimit la randul sau, primqte cartea Omenesc,prea omenesc, in care Nietzsche denunta ceea ce numeqte el anticasuperstitie, in care proclam5 u vanitatea oricarui ideal, lgitatea cora-p5timirii, adinca josnicie a simtar' nintelor ce trec drept cele maiinalte ».

Drumurile for se despart de acum pentru totdeauna. Nu se maivAzura niciodat5.

4i mai trimeteau lucr5rile cu dedicatii magulitoare. Dar Wagnerra.'spunse cu amaraciune °data in u Foile dela Bayreuth », atacuriloranti-crqtine ale lui Nietzsche, veqtejind, fail a-1 numi, « saturnalelede g5ndire ale filologilor *... care analizeaza si critics tot, fa'r5 a b5gade seams el realitatea nu are nimic comun cu meschinele for rautati *.Iar doamna Cosima il osindea cu mai multa asprime, intro scrisoareadresat5 surorii lui Nietzsche.

Acesta din urma, pang la sfaqitul vietii, nu se putea apara devraja muzicei lui Wagner. Dar o socotea ca un maleficiu, vatamatoare,bolnav5, nascuta din febra unui om bolnav, buns pentru bolnavi,degenerati si isterici. El tindea sa iasa din ceturile germanice qi sadevina un mediteranean. *i muzicei uriaului dela Bayreuth, el riopunea cea a lui Bizet din Carmen.

Desp5rtiti, fiecare 4i spune cuvantul din urma in opere nemuri-toare. lath' intai evolutia finall a lui Wagner cum se exprima inParsifal, conceptiile religioase qi morale la care ajungea in asfin-titul vietii lui. Exilatul qi ateul dela 1848 avusese un ideal comunist,omenesc qi terestru. Anticapiralistul, cum foarte bine it definweBernhard Shaw, voia sa puns cap5t impar5tiei aurului. Tot dupi B.Shaw, romanticul g5sea un panaceu in triumful final al Iubirii nuat Iubirii aproapelui - ci al Amorului propriu-zis. Pros15vea pasiunea.

Cu Parsifal, totul se schimb5. Riscump5rarea se poate obtine.Lumea, cum o spunea Schopenhauer, ramine funciarmente rea.Pentru filozoful pesimist nu era alt5 scapare *cleat in moarte, in abdi-carea total5 a vointei, in negatia vietii, in pacea Nirvanei. Autorul luiParsifal, dimpotriva, ajunge a crede t c5 putem fi salvati chiar in viataaceasta prin cor4tiinta limpede a suferintii §i a coruptiei universale *.Acel care vede in vointa egoist5, in dorinta necurata, izvorul tuturorrelelor si n5zuete din toate puterile sufletului sa scape din pacati din mizerie, acela poate, nu prin abdicarea vointei de a gal., dar

printr'un efort suprem qi desn5d5jduit al vointei comtiente, s5omoare in el egoismul gi sa se ridice la sfintenie.

« Vointa deci n'ar fi rea in sine si omul s'a inrait prin degenerare* 1).i aci vine Wagner cu solutiile lui, atat de m4catoareqi de magnifice,

and sunt poetice si muzicale, atat de copilarqti, and sunt expuse cugravitate in scrieri teoretice. Cu drept cuvant, Nietzsche i-a pututbate joc de cel care propunea ca remediu la degenerescenta actual5 a

1) Citat dupa H. Lichtenberger.

362 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

lumii, vegetarianismul, lepddarea de pAcatul originar, castitatea sipastrarea sdngelui arian.

Prin mila constient5, prin renuntare, prin « conversiunea vointei,prin asteptatea « miracolului salvator *, aceast5 atitudine se identifiedacum crestinismului si Wagner isprdvea printr'o arzatoare profesiunede credintd religioas5.

Iar Nietzsche care se indrepta hot5rit spre conceptia aspr5 si cucc-ritoare a tuturor bunurilor ce trebue sä fie ale supra-omului, Nietzschecare afirma cu optimism morala stapdnilor liberi si puternici, deasupraplebei imbecile si lase nu credea in sinceritatea celui ce se « proster-nase la picioarele Crucii » dispretuia, deli continua sá-1 iubeascasi sa planga la auzul numelui sdu. Coincidenta impresionantd. La13 Februarie, cand el pune punctul final la lucrarea lui de frunteAlso sprach Zarathustra, prin care-si proclamd noua evangheliea eroului, a profetului, a sfintului, a supra-omului cum il intelegeel, Wagner moare la Venetia in consacrarea unei glorii depline siimp5cat in sine.

Rana unde merge intransigenta intelectual5 a lui Nietzsche fatde fostul s5u magistru, se vede intr'o scrisoare a celui mai credinciosucenic al s5u, alter-ego, acel Peter Gast - muzicianul ce-i imp5r-t5sea gandurile cele mai tainice. Scrisoarea a vdzut lumina tiparuiuiabia acum vre-o cateva luni, in «Berliner Tageblatt» si iat5 cum incepe :

« Dac5 ma intrebi ce cred despre moartea lui Wagner, 10 voispune ca o socotesc o binefacere. Un mare numar de oameni dotatisunt ruinati prin wagnerita, prin imitatia sentimentelor si gandurilorwagneriene *. Iar Nietzsche urma, in fiecare lucrare noua a lui, sa de-nunte turpitudinile influentei dela Bayreuth, si se afirma din cein ce mai anti-crestin. Discipolul pesimist din vremuri al lui Scho-penhauer tsi renega in mare parte magistrul si in admirabilul luipoem filozofic « Zarathustra * voia s5 canonizeze rdsul - dansul -voia buns. Orice indrAzneal5 e permisa omului superior, Prometeuluideslegat. intdlnim un fragment revelator ca acesta :

Die Welt ist tiefUnd tiefer als der Tag gedacht,Tief ist ihr Weh.Lust - tiefer noch als HerzeleidWeh spricht : vergeh!Doch alle Lust will Ewigkeit,Will tiefe, tiefe Ewigkeit !»

(Lumea e addnc5, mai addnca deck a gandit-o ziva, addnca-idurerea. Mai addlica cleat suferinta inimii e bucuria. Durereaspune : Treci ! Dar orice, orice bucurie, voeste adanca vecinicie).

Aceste versuri sunt sapate pe o piatra comemorativa dela Sils-Maria, in Elvetia, tinga St. Moritz, unde Nietzsche statu citava

»

-si -1

NIETZSCHE SI WAGNER 363

vreme si concepu in parte capodopera sa si una a intregii literaturigermane : « Astfel vorbi Zarathustra ».

Imagini splendide, un stil condensat, de diamant, o gandire nou5la fiece rind, efuziuni lirice strAbat ca imnuri sonore paginile unice.Iat5 inceputul si sfirsitul cantecului de noapte :

Nacht ist es : Nun reden lauter aller springenden Brunnen. Undouch meine Seele ist ein springender Brunnen.

Nacht ist es : Nun erst c. wachen alle Lieder der Liebenden. Undouch meine Seele ist das Lied eines Liebenden.

Ein Ungestilltes, Unstillbares ist in mir, das will laut werden.Eine Begierde nach Liebe ist in mir, die redet selber die Sprache derLiebe...

Adica : « E noapte : acum vorbesc mai tare fintanile salt5toare.Si sufletul meu e o f5nt5n5 s51t5toare. E noapte : acum abia se trezesctoate cantecele indr5gostitilor. Sufletul meu e si el cantecul unuiindragostit. Un neast5mpar ce nu se poate linisti e in mine si vreas5 fie auzit. Un dor de iubire-i in mine, ce vorbeste el singur graiuliubirii ».

Traducere paha si fatal necredincioas5.In capitolul din partea a 4-a «Der Zauberer », vrSjitorul (adic5

R. Wagner) cants bocetul enigmatic al Arianei ce se sfarseste cuversurile :

«O komm zuriickMein unbekannter Gott! Mein Schmerz !Mein letztes Glack» 1

(Revino zeul meu necunoscut ! Durerea mea! Norocul meu dinurm5!) Atunci Zarathustra 11 loveste cu toiagul si-i strig5 : « Taci,actorule! Falsificatorule de monezi! Mincinosule, to recunosc doarbine »1 - Si totusi, and face pelerinajul la locurile sfinte ale amin-tirii, din Tribschen, Nietzsche vorbeste de Wagner si de Cosima cade douS fiinte « pe veci pierdute, vecinic adorate». Emotia lui e adanc5.Sufletul ii e imp5rtit intre ura si iubire.

In « Morals si Fisiologie », alt5 lucrare a lui, int5lnim un pasajumoristic semnificativ... Personajele : Teseu, Dionysos si Arianasunt la Naxos. Nu stiu ce indrSzneal5 a rostit Dionysos, CS Arianaizbucneste :

« Aber mein Herr, Sie reden Schweinedeutsch!Deutsch, antwortete ich, lassen Sie das Schwein weg, meine

Gottin ; sie unterschatzen die Schwierigkeit, feine Dinge deutschzu sagen! - Pe romineste : Domnule, vorbesti o nemteascS depore. - Vorbesc nemteste, i-am ra'spuns! Lass porcul, zeita mea!Nu eint5resti greutatea de-a spune lucruri subtiri pe nemteste! *

Din ce in ce, spiritul lui Nietzsche se fScea mai combativ. « Ger-

-

364 REVISTA FUNDATLILOR REGALE

mania noua,* spiritul greoi, boala wagnerianitei, crestinismul eraupentru el adversarii ce trebuiau striviti de noua lui inv5t5tura.

In unul din aforismele lui apar iarIsi cele trei personaje citate maisus. Ariana zice : « Teseu devine absurd ; Teseu devine virtuos !Teseu (adica Wagner) e gelos, Dionysos, ca zeu, nu. Acesta dinurmA spune : «Cum ar putea sá iubeasc5 un Teseu ceea ce iubesceu in tine, Ariano?.. Ariano esti un labirint! Teseu s'a ratAcit intine si acum nu mai are firul. Ce-i mai foloseste c5 nu 1-a mancatminotaurul? Ceea ce il mananc5 e mai rau ca minotaurul! Mam5g,ulesti, raspunse Ariana, dar nu vreau s5-mi fie mils cand iubesc ;stint obosit5 de comp5timirea mea, in mine se prabusesc toti eroii !E cea din urm5 dragoste a mea pentru Teseu si 11 prabusesc ! #

Actul cel din urma : Nunta Arianei cu Dionysos 1). E aici mitulfemeii p5rasite, desperate in insula pustie, ce-si regkeste o viatanoua in dragostea zeului Bacchus (sau Dionysos) care poate apareasi ca un simbol al sensualitatii, al misticismului vital, perpetu - alvecinicei reinnoiri si intoarceri. Heraclit si lirismul inn5busit al luiNietzsche - se dest5inuesc in imaginile acestea stranii. Ariana armai putea simboliza si eternitatea dorita, iubirea, impreunat5 cu-nostintei.

Dar Cosima si garda ei de gineri wagnerieni dela Bayreuth arun-cara o excomunicatie majors si definitiv5 impotriva fostului discipolrasvratit. Putin ii pka ei, cel putin in aparent5, de invectivele luisi poate de sbuciumul dragostei si urii carora sigur ca le 135nuia cauza.Crestinismul ei 11 exaspera din ce In ce mai mult. Intro scrisoare elzice ca dansa e femeea de cel mai falnic stil pe care a intalnit-ovreodat5, dar socoteste ca ea 1-a stricat pe Wagner care nu meritao astfel de sotie. Parsifal ar fi fost o condescendenti gustului ei,instinctelor catolice ale fiicei lui Liszt, un act de recunostiint5 si umi-lire a unei fiinte slabe fat5 de una superioar5, un soi de miselie vecinicaa barbatului fat5 de faimosul « etern-feminin ».

Cu toate atacurile lui teribile impotriva bisericii si a preotilor,Nietzsche p5stra un sentiment bland de admiratie pentru lisus.Dar toata sublimitatea invataturii lui, el o vedea travestit5 de spirituliudaic ce impregneaza Sfintele Scripturi. E spiritul rabinic al SfantuluiPaul duhul riu al bisericii, nimicitor al civilizatiei antice, al celeimaure din Spania, al Renasterii, duhul ran, autorul Reformei, c5ciprotestantismul ar fi cea mai odioas5 forma si reinnoire a Cresti-nismului. Putine luni inainte de a fi lovit de paralizia genera15,Nietzsche termini cartea lui : t Anticliristul *, in care invectivele luiintrec orice masura, once respect. Crestinismul dupi el e negatiavietii, traficantul insel5tor al mizeriei ce rascoleste si exploateaz5puroiul durerii celor slabi, marea calamitate a lumii, unica perver -siune interioara, unicul mare instinct de ura, unica si nemuritoarepat5 a omenirii...

1) Cf. si capitolul ,,Ariane" din lucrarea citata a lui Hans Bellart.

-

NIETZSCHE SI WAGNER 365

In ultimele zile ale anului 1888, Nietzsche da semne de vizibiladements. Iscaleste scrisori pline de mania tipica a grandoarei, celorbolnavi ca el : semneaza Cezar, Antichrist §i insfarsit, cu celedoua nume antinomice, sinteza a vietii lid : Crucificatul qi Dio-nysos. La Turin le spune trecatorilor : o Fiti multumiti. Eu suntDumnezeu. M'am deghizat asa o. Printre incoerentele lui din aceaepoca, mereu revine rasunetul aceluiasi vis prelung innabusit...Ariana ! # Cosima Wagner, femeea mea m'a adus in starea aceasta ».Si biletul acesta scurt si cel mai miscator din toate : d-nei CosimaWagner, o Ariano, to iubesc ».

A mai trait in noaptea nebuniei 12 ani. Era bland si supus, sela.'sa calauzit de mama si de sora lui .Se aseza adesea la pianul lui siliana lacrimi cand 'isi recanta vre-o paging din o Tristan si Isolda ».

Iar cand cineva ii amintea de Richard Wagner, sarmanul geniupustiit raspundea Indata : 41% acela, pe acela, mult I-am iubit! b

EM. CIOMAC

REVISTA FUNDATIILOR REGALEva publica in numerile viitoare :

Monografia sociologica, o metoda decunoastere a natiunii.

$tiinta Cultura.Impasul atomisticei moderne.Bacalaureatul.Evolutia universului.Versuri.Poetica lui Paul Valery.Versuri.Cel ce nu poate trai in tars streina.Viata lui Matei Millo la Paris.Strada.Inapoi la suflet.Minunea Sfantu lui Sisoie.Petre Mavrogheni.Problema coridorului polonez.Planuri inedite ale Bucurestilor la star-

situl veacului al XVIII-lea.Anti-intelectualism.Esirea la mare.Metafizica cu BalzacEchitatea in dreptul englez.Penitenciarele in cadrul problemelor

scolare.Teoria practica plebiscitului inter-

national.Omul care ar fi putut sa inlature Re-

volutia franceza.Bilantul cinematografului vorbitor.Guvernele maghiare miscarea me-

morandista.

D. GustiDr. G. MarinescuDan RadulescuI. SimionescuV. ValcoviciAl. BilciurescuDan BottaBarbu B. BrezianuC. GaneArtur GoroveiLucia MantuClaudia MillianG. ToparceanuI. BuduR. CioculescuG. FlorescuMircea FlorianFreda FundateanuM. HeyeckR. MontaN. Romanescu

George Sofronie

George StroeD. I. SuchianuZ. _1),icli?anu

Abonatii Revistei Fundatiilor Regale vor primi ca suplimentgratuit, la fiecare trei numere ale revistei, cite un exemplardin Biblioteca Teatrului National din Bucure§ti", a carei

editare a fost preluata de catre Fundatiile Regale.Abonamentele se fac la administratia revistei

BUCURESTI I. B-DUL LASCAR CATARGI, 39

.og

'J

§i

si

-

r

si

* IMPRIMERIAFUNDATIILOR CULTURALE

REGALE ----* BUCURSTI *STRADA LATINA, la

TEI.EFON 4.03.02

c

ft

..

. .

-

'

1

A:

r

L.

--