Foaia de parcurs pentru stimularea

dezvoltării

Industriilor Culturale și Creative

în

REGIUNEA CENTRU

ROMÂNIA

Cuprins

1. Introducere ............................................................................................................................. 3

1.1 Metodologia .............................................................................................................. 3

1.2 Plan de lucru ............................................................................................................ 4

2. ETAPA 1 – Scurtă descriere a proiectului CRE:HUB ........................................................... 5

2.1 Informații generale despre partener........................................................................... 5

2.2 ADR Centru și rolul său în cadrul proiectului CRE:HUB ........................................ 5

2.3 Analiza sectorului ICC la nivelul Regiunii Centru ................................................... 6

3. ETAPA 2 - Cercetare și planificare - obiective pe care trebuie să le atingă Partenerul și contextul politicii ........................................................................................................................ 7

3.1 Instrument de politică ................................................................................................ 7

3.2 Informații de fundal ................................................................................................... 7

3.3 Prioritățile de investiții ale POR 2014-2020 vizate de proiectul CRE: HUB ........... 9

3.3.1 Instrument de politică vizat - numărul 1 ....................................................... 9

3.3.2 Instrument de politică vizat - numărul 2 ..................................................... 10

3.3.3 Instrument de politică vizat - numărul 3 ................................................. 12

3.3.4 Instrument de politică vizat - numărul 4 ................................................. 13

3.3.5 Instrument de politică vizat - numărul 5 ................................................. 14

3.4 Mecanisme de îmbunătățire a Instrumentului de politică și acțiunile posibile ....... 15

3.5 Acțiuni planificate pentru implementarea proiectului CRE:HUB .......................... 16

1

3.6 Grupul Actorilor Regionali ..................................................................................... 17

3.7 Indicatori de performanță ........................................................................................ 17

4. ETAPA 3: Acțiuni pentru implementarea obiectivelor proiectului - acțiuni, resurse, calendar și monitorizare ........................................................................................................... 18

2

1. Introducere Conform aplicației CRE:HUB, cele 8 Foi de parcurs ale tuturor partenerilor de proiect trebuie să fie livrate până la sfârșitul semestrului al doilea. Scopul Foilor de parcurs este de a pregăti baza pentru elaborarea planurilor de acțiune ale partenerilor de proiect. Planurile de acțiune ar trebui livrate la sfârșitul semestrului al 5-lea. Potrivit cererii de finanțare, ca urmare a elaborării Analizei Sectorului ICC și a Matricei barierelor și soluțiilor, fiecare regiune va schița o Foaie de parcurs, ca un cadru pentru Planul de Acțiune. Ulterior, va fi realizat un proces de evaluare reciprocă - Peer review. Procesul are la bază două componente:

a) Evaluări la fața locului (peer review) în fiecare regiune: 2 experți (de la alți parteneri cu competențe relevante) evaluează Analiza și Foaia de parcurs a regiunii gazdă și contribuie la îmbunătățirea sistemului politic, adoptarea de noi măsuri/politici și transformarea Foii de parcurs în Plan de acțiune. Experții vizitatori organizează un atelier local și interacționează direct cu grupul actorilor locali, realizeazându-se astfel un proces de învățare reciprocă.

b) Vizite de studiu: participanții la vizitele de studiu sunt reprezentanți ai partenerilor și/sau/ autorităților de management, grupurilor de actori regionali, etc. Scopul vizitelor de studiu este de a împărtăși și de a învăța din experiențele partenerilor, de a construi și de a consolida relațiile interegionale între parteneri, alți factori de decizie politică și părțile interesate. La sfârșitul vizitelor de studiu, participanți organizează o sesiune de lucru destinată actorilor regionali pentru a răspândi cunoștințele și experiența dobândită.

Foaia de parcurs reprezintă cadrul preliminar al planului de acțiune. Acesta va servi, de asemenea, pentru o evaluare și învățare integrată reciprocă în cadrul proceselor de peer review. Fiecare partener găzdă va prezenta Peer Review-erilor Foaia de parcurs elaborată. Scopul este de a primi sugestii și contribuții importante de la parteneri pentru îmbunătățirea sistemului de politici, adoptarea de noi măsuri/politici și perfecționarea Foii de parcurs. În plus, fiecare grup de actori regionali este implicat în elaborarea Foii de parcurs: participă în mod activ la atelierele de lucru regionale în scopul elaborării și perfecționării acesteia.

1.1 Metodologia Foaia de parcurs se bazează atât pe raportul de analiza al sectorului ICC (în special analiza SWOT și bunele practici), cât și pe analiza barierelor și soluțiilor. Foaia de parcurs include lista activităților propuse (care se bazează în principal pe analizele Bariere și Soluții, plus cea SWOT) în vederea atingerii obiectivelor, alocarea responsabilităților, alocarea resurselor (buget, materiale, echipamente etc.), dacă este cazul, un calendar și o metodologie de monitorizare a realizării și a impactului punerii în aplicare a Foii de parcurs.

Scopul Foii de parcurs este de a pregăti elaborarea planului de acțiune. Conform definiției programului Interreg Europe Planul de Acțiune "... este un document care oferă detalii despre modul în care lecțiile învățate din cooperare vor fi exploatate în vederea îmbunătățirii instrumentului de politică abordat în cadrul acelei regiuni. Acesta specifică natura acțiunilor care urmează a fi întreprinse, durata acestora, acorii regionali implicați, costurile (dacă există) și sursele de finanțare (dacă există). "

3

Planul de acțiune se concentrează asupra unui număr limitat de acțiuni specifice, în timp ce Foaia de parcurs propune un număr mai mare de acțiuni ce derivă din obiectivele definite în timpul activității de cercetare, activități de tip peer review și a discuțiilor cu actorii regionali. Prin urmare, sfera de aplicare a Foii de parcurs este mai amplă decât cea din Planul de acțiune, deoarece în Planul de acțiune se pune accentul pe numărul selectat de acțiuni specifice. Un element esențial este implicarea factorilor de decizie și a autorităților publice în elaborarea și implementarea planului de acțiune. Luând în considerare strânsa legătură între Foaia de parcurs și Planul de acțiune, este important să se definească contextul politic al Planului de acțiune încă din stadiul de Foaie de parcurs. 1.2 Plan de lucru

Sarcină Termen limită

Descrierea Foii de parcurs și formatul - trimise partenerilor 26.01.2017

Partenerii de Proiect trimit observațiile către Zane și Denize (PP5 – LU)

După cea de-a doua întâlnire a grupului de lucru

Crearea modelului final și trimiterea lui către parteneri Final de februarie 2017

Prezentarea Foilor de parcurs în cadrul întâlnirii CRE:HUB din Trieste

Mai 2017

Finalizarea Foilor de parcurs de către parteneri 31 Martie 2017

Prezentarea Foilor de parcurs în cadrul sesiunilor de peer review și modificarea lor în funcție de rezultatele evaluării

Stabilit ulterior

Convertirea Foilor de parcurs în Planuri de acțiune 31 Octombrie 2018

Implementarea Planurilor de acțiune 1 Noiembrie 2018 - 31 Octombrie 2020

Metodologia propune 3 etape pentru pregătirea Foilor de parcurs: Etapa 1: Informații scurte despre proiect, informații generale despre partener. Etapa 2: Cercetare și planificare - obiective care trebuie atinse de partener și contextul politic. Etapa 3: Acțiuni pentru implementarea obiectivelor proiectului - acțiuni, resurse, calendar și monitorizare.

4

2. ETAPA 1 – Scurtă descriere a proiectului CRE:HUB

Proiectul "Politici pentru Industriile culturale CREative: HUB-ul pentru Dezvoltarea Regională Inovatoare" (CRE:HUB) a început în aprilie 2016 și va continua până la sfârșitul lunii septembrie 2020. Proiectul este împărțit în două etape: 1) Etapa 1. 01.04.2016 - 30.09.2018; 2) Etapa 2. 01.10.2018 - 30.09.2020. În timpul etapei 1, toți cei opt parteneri care își urmează Foile de parcurs vor elabora planuri de acțiune pentru îmbunătățirea industriilor culturale și creative (ICC) în regiunile lor. În timpul fazei 2 va avea loc implementarea planurilor de acțiune. În contextul proiectului, sectorul ICC este reprezentat de IMM-uri extrem de inovatoare, iar promovarea acestora poate contribui în mod semnificativ la creșterea competitivității regionale și crearea de locuri de muncă. Pentru regiunile participante, ICC reprezintă un sector strategic de dezvoltare, subliniat în multe dintre documentele RIS3. În ciuda domeniului de acțiune dinamic și inovator, firmele din domeniul ICC întâmpină dificultăți în accesul la credite și nu dispun de resurse pentru a-și spori competitivitatea pe piața mondială, construirea de parteneriate eficiente sau extinderea activității lor în alte țări. Obiectivul general al proiectului CRE:HUB este de a îmbunătăți 8 programe pentru investiții, creștere economică și ocuparea forței de muncă (TO3), sprijinind crearea și dezvoltarea de noi IMM-uri în sectorul ICC la nivel regional și național printr-o cooperare fructuoasă între regiunile cu un nivel diferit de experiență și dezvoltare a sectorului ICC.

2.1 Informații generale despre partener Partener proiect: Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru Țară: România Regiunea NUTS2: Centru Persoana de contact: Laurențiu David Adresă e-mail: laurentiu.david@adrcentru.ro

2.2 ADR Centru și rolul său în cadrul proiectului CRE:HUB

Regiunea Centru este una dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale României înființată în 1998, în conformitate cu Legea dezvoltării regionale din România. Regiunea Centru se situează in partea centrală a României, suprapunându-se parțial provinciei istorice Transilvania si este compusă din 6 județe: Alba, Brașov, Mureș, Covasna, Harghita și Sibiu. Regiunea este reprezentată oficial și instituțional de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru), o organizație non-guvernamentală, non-profit de utilitate publică, care activează în domeniul dezvoltării regionale. Activitatea ADR Centru se axează pe două dimensiuni principale:

1. Monitorizarea și implementarea programelor de finanțare europene și naționale. În anul 2007, ADR Centru a fost desemnat ca Organism Intermediar pentru implementarea Programului Operational Regional 2007-2013 în regiunea Centru. Același rol este continuat în perioada de programare reală 2014-2020.

2. Planificarea regională. ADR Centru este implicat în elaborarea Planului de dezvoltare regională, a Strategiei de Specializare Inteligentă, precum și a altor documente regionale și naționale de planificare și programare.

5

Ca organism intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020 în regiunea Centru, ADR Centru este implicat direct în implementarea și monitorizarea programului și are capacitatea de a propune recomandări pentru îmbunătățirea managementului programului și stimularea participării Industriilor Culturale și Creative în cadrul diferitelor tipuri de sprijin acordate prin POR 2014-2020. În cadrul proiectului CRE:HUB, ADR Centru are oportunitatea de a învăța și de a împărtăși bune practici, experiențe și opinii cu privire la cele mai bune instrumente de sprijinire a sectoarelor ICC, cu ajutorul programelor finanțate prin FEDR. Pe lângă dobândirea de cunoștințe de la partenerii proiectului CRE:HUB, proiectul ne oferă șansa de a crea și anima un grup de actori regionali din domeniul ICC și de a-i conecta cu celălalte grupuri de lucru formate la nivel de proiect, pentru a încuraja transferul de cunoștințe și idei, stimulând astfel procesele de inovare.

2.3 Analiza sectorului ICC la nivelul Regiunii Centru Analiza sectorului ICC la nivelul Regiunii Centru acoperă analiza a 40 de coduri de clasificare a activității economice (CAEN). Rezultatele analizei provin din evaluarea indicatorilor de dinamică antreprenorială (evoluția numărului de companii), cifra de afaceri și numărul de angajați al companiilor din aceste industrii. În 2011, ICC a reprezentat 4,5% din PIB-ul UE și a angajat 3,8% din forța de muncă. În 2009, în România, această contribuție era de 5,93% din PIB și de 4,48% din forța de muncă. Rezultatele arată că toate orașele reședință de județ din regiunea Centru - Alba Iulia, Brașov, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Târgu Mureș și Sibiu - se află în primele 15 cele mai vibrante orașe din punct de vedere cultural din România. În ceea ce privește economia, regiunea Centru se orientează puternic spre activitățile industriale cu potențial semnificativ de susținere a activităților ICC - asigurând 46% din producția națională de lemn, dar și 20% din producția de mobilier. Regiunea are un mare potențial în ceea ce privește turismul, inclusiv turismul cultural, însă cea mai importantă dimensiune a ICC este sectorul TIC. Sectoarele ICC din regiunea Centru au cunoscut o dezvoltare puternică în ultimii ani, în principal datorită creșterii TIC, care domină în termeni de venituri. Analiza regională explorează această relație în profunzime. Prin studierea distribuției rezultatelor între sectoarele economice, vom vedea că subsectoarele TIC, tipărirea și publicitatea acumulează peste 2/3 din rezultatele economice ale ICC din regiune. Subsectorul TIC, care acoperă 6 coduri CAEN, este deosebit de bine stabilit în județele Brașov, Mureș și Sibiu, unde domină sectorul ICC local. Brașov se numără printre primii 5 poli de TIC din țară. Așa cum se întâmplă în toate regiunile din România, activitățile ICC sunt polarizate în jurul orașelor mari, în special al orașelor reședință de județ. Privind dinamica recentă a ICC din regiune, pe baza codurilor CAEN selectate, se constată că trei județe domină aceste industrii, reprezentând 80% din ICC din regiune, și sunt responsabile pentru 94% din creșterea regională a sectorului ICC în intervalul 2012-2015: Brașov, Mureș și Sibiu. Dincolo de activitățile economice, industriile culturale din regiune au ierarhii diferite. Sibiul este județul dominant în toate aspectele legate de cultură, în timp ce Brașovul este doar un pol emergent. Antreprenoriatul cultural este semnificativ mai dezvoltat în Sibiu, Covasna și Alba decât în județele Brașov și Mureș, ducând la studii de caz interesante cu o aromă culturală. În ceea ce privește finanțarea, regiunea Centru prezintă cea mai ridicată coerență în privința finanțării publice a proiectelor culturale (festivaluri, expoziții etc.) din întreaga țară. Analizând bugetele locale și județene alocate proiectelor culturale, putem estima că în 2016 au fost cheltuiți mai mult de 2,5 milioane

6

de euro pentru astfel de proiecte. Totuși, există încă o problemă de coerență intraregională în gestionarea proceselor de finanțare. Fiecare autoritate regională își desfășoară propriul sistem de granturi în conformitate cu reguli diferite, iar câteva dintre acestea (orașul Alba Iulia, județul Mureș) finanțează cultura prin rețele de parteneriat. Diferențele în bugetele, regulile și ușurința în găsirea unui loc de muncă au avut o influență directă asupra vieții culturale a orașelor și județelor respective. Ca urmare, bunele practici din regiune provin din domenii diferite, în funcție de județ. În Brașov putem studia efectul pe care îl are Festivalul de tehnologie ALT Brașov asupra stabilirii Brașovului ca find un pol de TIC și inovație național și internațional, în timp ce în Alba Iulia ne putem uita la modul în care proiectul Cartierul Cultural Carolina contribuie la revitalizarea vechii citadele. În Sibiu, putem învăța despre modul în care anul 2007 în care acesta a fost Capitală Culturală Europeană a transformat viața culturală a orașului, în timp ce în Mureș, Covasna sau Harghita putem privi modul în care reabilitarea monumentelor și patrimoniului cultural prin eforturile Fundației Mihai Eminescu Trust au dat naștere nu numai unei noi piețe turistice culturale, ci și un nou interes (și piață) pentru artizanat. În concluzie, sectorul ICC este definit printr-o rețea educațională bine distribuită și subsectoare bine stabilite, cum ar fi publicațiile, publicitatea și disciplinele legate de TIC. Cu toate acestea, lipsesc coeziunea și colaborarea la toate nivelurile de reglementare, finanțare și comunitate. Pentru a spori competitivitatea IMM-urilor creative în regiunea Centru, valorile globale ale lanțului lor valoric trebuie ridicate. Trebuie dezvoltate resursele pentru o colaborare mai strânsă între subsectoarele ICC; iar o difuzare mai puternică între sectoare trebuie să fie legată de finanțarea încrucișată și de dezvoltarea unui ecosistem de reglementare coeziv.

3. ETAPA 2 - Cercetare și planificare - obiective pe care trebuie să le atingă Partenerul și contextul politicii

3.1 Instrumentul de politică

În cadrul proiectului CRE:HUB, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru abordează, ca instrument de politică care urmează să fie influențat și îmbunătățit, Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR 2014-2020).

3.2 Informații de fundal POR 2014-2020 - Programul Operațional Regional 2014-2020 este unul dintre cele 6 programe operaționale prin care România accesează și administrează fondurile europene structurale și de investiții furnizate de Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDER. România are acces la o alocare totală estimată la 8,25 miliarde de euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijin UE prin FEDR și 1,5 miliarde euro contribuție națională. Programul Operațional Regional (POR) vizează promovarea unei creșteri inteligente durabile și favorabile incluziunii în toate regiunile din România, acestea devenind astfel locuri mai atractive pentru a trăi și a lucra. Programul abordează principalele provocări de dezvoltare pentru România: competitivitatea

7

regională, dezvoltarea urbană durabilă, economia cu emisii reduse de carbon și infrastructura economică și socială la nivel regional și local. Programul include 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică) și fiecare axă are un număr de sub-axe (Priorități de investiții), cu obiective specifice și potențiali beneficiari diferiți.

Axa Prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic Potențiali beneficiari - Entități juridic constituite care desfășoară sau își creează o infrastructură cu rol de transfer tehnologic Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii Potențiali beneficiari - IMM-uri; Incubatoare; Acceleratoare de afaceri Axa Prioritară 3: Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice Potențiali beneficiari - Autorități publice centrale și locale Axa Prioritară 4: Susținerea dezvoltării urbane durabile Potențiali beneficiari - Autorități publice locale - mediul urban Axa Prioritară 5: Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Potențiali beneficiari - Autorități publice locale; Autorități publice centrale; ONG-uri; Unități de cult; Parteneriate diverse între toate aceste entități Axa Prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală Potențiali beneficiari - Autorități publice locale (CJ) Axa Prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului Potențiali beneficiari - Autorități publice locale; Parteneriate Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale Potențiali beneficiari - Autorități publice locale; Furnizori de servicii sociale de drept public și privat, acreditați conform legii; Parteneriate Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban Potențiali beneficiari - Unităţi administrativ‐teritoriale (APL); Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi conform legii; ONG‐uri Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale Potențiali beneficiari - Unităţi administrativ‐teritoriale (APL); Instituții de învățământ superior de stat Axa prioritară 11: Cadastru și înregistrarea proprietăților în zonele rurale din România Potențiali beneficiari - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) Axa prioritară 12: Asistență tehnică Potențiali beneficiari - Autoritatea de management POR; Organisme intermediare POR

8

3.3 Prioritățile de investiții ale POR 2014-2020 vizate de proiectul CRE: HUB

Cererea de finanțare a proiectului CRE:HUB menționează ca Instrument de politică care urmează să fie influențat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, Prioritatea de investiții 2.1 a POR 2014-2020. Cu toate acestea, în timpul implementării proiectului și pe baza rezultatelor intâlnirilor grupului de lucru, am identificat alte priorități de investiție ale POR 2014-2020 care ar putea fi abordate. În această secțiune vă vom prezenta fiecare dintre prioritățile de investiție selectate și vom face o analiza a punctelor forte, punctelor slabe, a obiectivelor și a posibilelor îmbunătățiri pentru a sprijini mai bine dezvoltarea sectorului ICC. 3.3.1 Instrument de politică vizat - numărul 1 Axa prioritară 1: Promovarea inovării în întreprinderi prin intermediul entităților de sprijin pentru inovare și transferul tehnologic în ceea ce privește Strategia Regională de Specializare Inteligentă; Buget: 206,51 mil. euro (la nivel național) - 28,54 mil. euro disponibili pentru regiunea Centru; Obiectivul tematic 1 - Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării Prioritatea de Investiții 1.1: Promovarea întreprinderilor care investesc în inovare și cercetare și în dezvoltarea legăturilor și sinergiilor între întreprinderi, centre de cercetare și dezvoltare și învățământ superior, în special în dezvoltarea de produse și servicii, transfer tehnologic, inovarea socială, ecoinovarea, industrii culturale și creative, aplicații, stimularea cererii, crearea de rețele, grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă și sprijinirea cercetării tehnologice și aplicate, a liniilor pilot, a acțiunilor de validare timpurie a produselor, a capacităților de producție avansate și a primei producții, în special în tehnologiile de bază și difuzarea tehnologiilor cu scop general. Această axă are un impact direct asupra sectorului ICC. Puncte tari: Sprijină, indirect, crearea de spin-off-uri inovatoare și de start-up-uri care valorifică cercetarea și dezvoltarea academică sau ideile brevetate. Este un apel unic datorită implicării sale pe diferite planuri care necesită investigații/cercetări minuțioase și, bineînțeles, datorită puternicului său potențial de afaceri. De asemenea, se adresează unor sectoare economice specifice ICC, cum ar fi turismul, textilele, industria lemnului și a mobilei, și în special industriile creative - finanțând activitățile de cercetare și dezvoltare cu până la 30%. Puncte slabe: Nu favorizează în mod direct dimensiunea culturală a ICC, dar are un potențial puternic pentru domeniile creative - cum ar fi TIC. Definește inovația ca o contribuție științifică, mai degrabă decât una creativă. Se limitează la câteva tehnologii generice esențiale și domenii de specializare inteligentă, cum ar fi: bio-economia; TIC, dimensiunea spațială și securitate; energie, mediu și schimbările climatice; nanotehnologii și materiale avansate; și sănătate.

9

Obiective definite:

- Diminuarea așteptărilor privind performanța unui centru de transfer tehnologic, deoarece este o experiență subestimată în ecosistemul economic românesc;

- Creșterea numărului de angajați în domeniul ICC; - Deschiderea de Centre de transfer tehnologic către o comunitate cu potențial mai mare; - Elaborarea unui sistem de colectare și analiză consistentă a datelor privind performanța centrelor

de transfer tehnologic; Îmbunătățiri posibile:

- Cercetarea și Dezvoltarea ar trebui abordate dintr-o perspectivă mai puțin științifică - redefinită ca IRDC - Inovație Responsabilă în Domeniul Cercetării;

- Includerea mai multor definiții ale drepturilor de proprietate intelectuală pe lângă cercetarea științifică sau brevetul - pentru a încuraja experimentele artistice și proiectele artistice;

- Acordare de finanțări pentru drepturile de proprietate intelectuală în ceea ce privește informarea/educarea în materie de DPI - nu numai finanțarea taxelor pentru brevete, așa cum este acum;

- Includerea de fonduri pentru abonamente la resurse internaționale: articole, reviste, reviste academice, cursuri online;

- Includerea ca finanțare eligibilă a cheltuielilor pentru activitățile de stagiu sau punerea în aplicare a unui program FSE pentru finanțarea încrucișată;

- Introducerea Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă ca fiind criteriu de eligibilitate;

3.3.2 Instrument de politică vizat - numărul 2 Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii; Buget: 758,45 mil. Euro (la nivel național) - 94,44 mil. Euro disponibil pentru regiunea Centru Obiectivul tematic 3 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii; Prioritatea de Investiții 2.1 A & B: Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri; Prioritatea de Investiții 2.2: Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor. Această axă, cu ambele priorități incluse, are un impact direct asupra sectorului ICC. Puncte tari: Scopul său este de a sprijini competitivitatea IMM-urilor, și a celor legate de ICC, pentru a se angaja în creșterea pe piețele regionale, naționale și internaționale și pentru a aborda procesele de inovare. Se concentrează asupra activităților de producție și urmărește creșterea capacității de producție a IMM-urilor. Puncte slabe:

10

Include anumite activități ICC specifice, dar nu toate, și se concentrează în mod specific asupra producției de componente care fac parte dintr-un produs cu destinația ICC (de exemplu, producția de componente computerizate sau de camere foto). Nu sunt oferite puncte suplimentare pentru proiectele legate de ICC. CAEN: cu caractere aldine, cei cu o componentă potențială de ICC vor primi un punctaj maxim, lăsând 33 de alte potențiale activități economice și culturale.

- 2.1: 13, 14, 15, 16, 26, 29, 31 - 2: 13, 14, 15, 16, 26, 27, 28, 29, 31, 43

Obiective definite:

- Sprijinirea activităților specifice ICC; - Sprijinirea creării de incubatoare cu activități specifice ICC; - Reducerea riscului de eșec al investițiilor pentru incubatoare prin impunerea unor sancțiuni mai

ușoare; - Așteptări minime privind performanța unui incubator deoarece este o experiență nouă în

ecosistemul economic românesc; - Creșterea numărului de angajați ai personalului ICC; - Deschiderea incubatoarelor către o comunitate cu potențial mai mare; - Pregătire pentru colectarea și analiza consistentă a datelor;

Îmbunătățiri posibile: - Acordarea unor puncte suplimentare proiectelor inițiate de societăți a căror activitate CAEN

actuală este aceeași cu cea a proiectului de investiții; 1 - Susținerea incubatoarele și startup-urile cu un profil ICC specific, cum ar fi creația artistică2 - Includerea cheltuielilor eligibile pentru activități culturale și creative care pot sprijini activitățile

de producție3 - Reducerea riscului de eșec al investițiilor prin impunerea unor sancțiuni mai ușoare: în cazul

neconformității rezultatelor așteptate cu rezultatele reale, finanțarea recuperată ar trebui să fie în concordanță cu rezultatele obținute, nu cu întreaga subvenție

- Introducerea în incubatoare spații dedicate colaborării, astfel încât incubatorul să fie deschis pentru locuitorii individuali, precum și companiile și întreprinderile noi, favorizând eventualele colaborări viitoare;

- Menținerea obligatorie a investiției în active, dar ridicarea nivelului "minimis" la 50% din proiect;4

- Introducerea strategiei regionale de specializare inteligentă ca fiind criteriu de eligibilitate;

1 În prezent, o companie cu o activitate financiară solidă dintr-un sector mai avansat din punct de vedere economic poate solicita finanțare în orice alt sector, în detrimentul companiilor ICC, cu indicatori financiari mai puțin performanți, dar cu o experiență mai mare în acest sector. 2 Urmând exemplul fabricii Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca, a cărui reproducere nu ar fi posibilă, deoarece această subvenție este definită astăzi. 3 De exemplu, o investiție în producția de mobilă ar putea avea costurile legate de proiectarea mobilei acoperite de grant

4 Referindu-se la secțiunea privind obligativitatea investiției în active, în care componenta "minimis" nu poate depăși 20%: "Un proiect trebuie să includă o investiție în active finanțate prin fonduri regionale. Includerea cheltuielilor finanțate prin intermediul "minimis" este opțională. Componenta "minimis" nu poate depăși 20% din valoarea totală a proiectului (valoarea eligibilă a cheltuielilor prin intermediul fondurilor regionale și valoarea eligibilă a cheltuielilor prin intermediul "minimis"). - În acest fel, se aplică o limitare nenaturală pentru serviciile sprijinite de minimis. De exemplu, un incubator care necesită numai reparații și echipamente, cu un buget de minimum 400.000 de euro (80%), va primi doar un ajutor de 100.000 de euro (20%). Acest model încurajează numai investițiile de minim 800.000 de euro, în timp ce proiectele mai mici, cum ar fi hub-urile, vor fi descurajate.

11

- Stabilirea duratei de implementare a proiectului la 5 ani, dintre care maximul de ani este alocat activităților de construcție, iar maximul de 3 ani fiind alocați dezvoltării serviciilor finanțate prin "minimis" - ceea ce face obligatoriu să existe cel puțin un ciclu complet de incubare5

- Reducerea indicatorului din grila de punctaj „numărul mediu de angajați minimi obligatorii" de la 3 la 26

- Reducerea indicatorului din grila de punctaj „rata de supraviețuire a companiilor din orașele reședință de județ incubate” de la 70% la 60%

- În ceea ce privește eligibilitatea administratorului în grila de notare - includerea ca experiență viabilă experiența anterioară ca administrator de spațiu sau colegiu, poate dovedi astfel că are cel puțin 10 start-up-uri7

- Includerea ca fiind cheltuieli eligibile articolele de inventariat și anumite tipuri de consumabile8 - Acordarea de puncte suplimentare pentru proiectele de incubatoare cu structuri de sprijin, cum

ar fi hub-uri, acceleratoare, spații de lucru, care pot oferi contribuții creative atât în ceea ce privește resursele umane, cât și ideile de afaceri.

3.3.3 Instrument de politică vizat - numărul 3 Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile; Buget: 1386.86 mil euro (la nivel național) – 191.66 mil euro disponibili pentru Regiunea Centru Obiectiv tematic 6: Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor; Obiectiv tematic 9: Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei; Obiectiv tematic 10: Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii; Prioritatea de Investiții 4.2: Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului; Prioritatea de Investiții 4.3: Oferirea de sprijin pentru regenerarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale; Prioritatea de Investiții 4.4: Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare. Această axă, cu toate prioritățile incluse, are un impact indirect asupra sectorului ICC.

5 Așa cum este stabilit în prezent astăzi, perioada de implementare de 3 ani nu lasă timp pentru un ciclu complet de incubație. În cazul unui proiect care include forma zgârieturilor dintr-un incubator, construcția poate dura 18-24 luni, lăsând doar 12-18 luni pentru dezvoltarea serviciilor.

6 Acești indicatori au fost stabiliți conform standardelor internaționale, anchetelor și observațiilor, însă un astfel de proces nu a fost niciodată dezvoltat în România, astfel încât condițiile ar trebui să fie mai încurajatoare. 7 În prezent, impunerea administratorului a avut experiență anterioară în calitate de administrator al incubatorului, în timp ce acesta este un nou fenomen în România și nu sa urmărit 8 Care sunt indispensabile pentru a lucra într-un incubator și deoarece bunurile de artă sunt extrem de costisitoare, ce necesită nevoi specifice, care în prezent nu sunt acoperite de grant

12

Puncte tari: Prin intermediul acestui fond, sectorul ICC regional se poate dezvolta prin asigurarea în primul rând a infrastructurii și a resurselor necesare pentru generațiile viitoare: dezvoltarea de activități educaționale, culturale și recreative menite să creeze incluziune socială pentru comunităților marginalizate, în spații publice cum ar fi clădiri, parcuri cu impact mic, local, dar și instituții educaționale, cum ar fi grădinițele, creșele, liceele și colegiile. De asemenea, acest fond sprijină revitalizarea zonelor urbane decăzute și abandonate, care pot favoriza dezvoltarea comunităților creative. Puncte slabe: Acest fond este destinat administrației locale și autorităților care au posibilitatea de a influența în mod direct standardul de viață al cetățenilor din orașele respective. Cu toate acestea, cetățenii înșiși nu au oportunitatea de a interveni la nivel local. Obiective definite:

- Creșterea componentei ICC și a contribuției proiectelor de dezvoltare urbană prin consultări specifice cu grupurile de lucru și cu actorii regionali ICC, sau prin concursuri de proiecte, adăugând consultările existente pe care autoritățile locale le au în prezent pentru elaborarea strategiei integrate pentru dezvoltarea urbană

Posibile îmbunătățiri: - Includerea în apel a obligației ca autoritățile publice să aibă consultări cu un grup de lucru specific

proiectului, care include cel puțin un actor regional ICC9 - Organizarea de apeluri și concursuri creative pentru proiecte din zonele urbane și, de asemenea,

punctarea lor să se facă în funcție de nivelul de inovare și creativitate al proiectului10 - Încurajarea creării de grupuri de lucru pentru a include colaboratorii străini incluzând costurile

de colaborare ca fiind cheltuieli eligibile - Includerea sistemelor de granturi/instrumentelor financiare pentru a sprijini formarea

cartierelor și învecinătați creative - atragerea companiilor și persoanelor fizice specifice ICC în anumite zone ale orașului prin intermediul chiriilor mai mici în clădiri publice, nefolosite

- Permiterea comunităților creative să transforme, prin contribuție financiară proprie de un anumit procent, spații degradate și, la schimb, să folosească spațiile pentru o anumită perioadă de timp

3.3.4 Instrument de politică vizat - numărul 4

Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural;

Buget: 466,50 mil. euro (la nivel național) - 47,20 mil. euro disponibil pentru regiunea Centru Obiectivul tematic 6: Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;

9 De exemplu, un director de muzeu, un manager de proiect de festival, un director de galerii de artă, profesori specifici etc

10 În conformitate cu reglementările specifice proiectului, nu cu reglementările publice

13

Prioritatea de Investiții 5.1: Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural;

Prioritatea de Investiții 5.2: Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului;

Această axă, ambele priorități incluse, are un impact direct asupra sectorului ICC. Prin acest fond, sectorul ICC regional se poate dezvolta prin restaurări, protejarea și valorificarea

patrimoniului cultural. Puncte tari: Apelurile sunt mai mari decât cele din orașele/satele cu locuințe existente pentru turiști și care sunt

incluse în circuitele turistice cunoscute, sprijinind astfel turismul cultural. Puncte slabe: România are un număr mare de construcții vechi și degradate ale patrimoniului culturl aflate în

proprietate privată, și care se află pe calea circuitelor turistice. Acestea nu pot beneficia de această finanțare, deoarece se califică doar ONG-urile sau site-urile de administrare ale patrimoniului public.

De asemenea, PA finanțează clădiri (restaurări, conservări, consolidări, dotări) și activități de

marketing, dar nu și activități culturale și creative. Obiective definite: - Creșterea componentei ICC și contribuția la dezvoltarea proiectelor. Îmbunătățiri posibile:

- Includerea activităților culturale și creative în categoria cheltuielilor eligibile; - Permiterea comunităților creative să transforme, prin contribuție financiară proprie de un anumit

procent, spații degradate și, la schimb, să folosească spațiile pentru o anumită perioadă de timp.

3.3.5 Instrument de politică vizat - numărul 5 Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului; Buget: 118,9 mil. Euro (la nivel național) - 13,73 mil. Euro disponibil pentru regiunea Centru Obiectivul tematic 8: Promovarea ocupării forței de muncă sustenabile și de calitate și sprijinirea mobilității forței de muncă; Prioritatea de Investiții 7.1: Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice. Această axă are un impact indirect asupra sectorului ICC. Prin acest fond, sectoarele ICC regionale și locale se pot dezvolta prin intermediul turismului cultural.

14

Puncte tari: Finanțează mici activități de infrastructură pentru dezvoltarea stațiunilor turistice. Proiectele finanțate trebuie să faciliteze investițiile ulterioare. Puncte slabe: Se concentrează în cea mai mare parte pe patrimoniul natural. Obiective definite: - Creșterea numărului de investiții ulterioare legate de ICC - Adăugarea de valoare brandurilor ICC din România Îmbunătățiri posibile: - Autoritățile publice trebuie să fie stimulate să acceseze fondurile, astfel încât entitățile private să poată efectua apoi investiții ulterioare; - La nivel de scala de evaluare a proiectelor - să se acorde puncte suplimentare dacă cel puțin una dintre investițiile ulterioare provine din sectorul ICC11 - Crearea de branduri regionale recunoscute de stat pentru a certifica meștesugurile originale din România destinate turismului - Dezvoltarea unei noi infrastructuri culturale cu potențial turistic: teatre (aer liber), galerii, festivaluri etc. În concluzie, au fost identificate 5 axe prioritare ale POR 2014-2020 care ar putea fi îmbunătățite astfel încât să stimuleze în mod suplimentar dezvoltarea sectorului ICC. Cu toate acestea, îmbunătățirea POR 2014-2020 trebuie să țină seama de dezvoltarea echilibrată a tuturor sectoarelor economice regionale, cu un accent special pe acele domenii care sunt considerate a fi motoare de dezvoltare. În acest sens, posibilele îmbunătățiri ale POR 2014-2020 prevăzute în acest document urmăresc să încurajeze dezvoltarea sectorului ICC în mod sinergic cu alte sectoare economice, asigurând astfel un efect cumulativ pentru dezvoltarea regională. Pentru a maximiza șansele ca aceste obiective și măsuri să fie incluse în Instrumentul de politică vizat, trebuie să identificăm mai întâi care sunt mecanismele de îmbunătățire și influențare care ar putea fi abordate în acest scop.

3.4 Mecanisme de îmbunătățire a Instrumentului de politică și acțiunile posibile Programul Operațional Regional 2014-2020 este un instrument de politică relativ rigid, fiind rezultatul unui proces complex de planificare care urmărește asigurarea dezvoltării echilibrate și echitabile a regiunilor României. Programul se concentrează pe oferirea de soluții la problemele cu care se confruntă regiunile și pe valorificarea potențialului și oportunităților regionale, cu sprijinul fondurilor UE. Pentru a asigura utilizarea corectă și eficientă a fondurilor europene alocate pentru perioada 2014-2020, prioritățile POR au fost negociate și convenite împreună cu experții Comisiei Europene.

11 În prezent, punctele sunt acordate dacă sunt garantate inversările ulterioare, indiferent de natura lor

15

Având în vedere multitudinea de factori și actori implicați în elaborarea POR 2014-2020, modificarea conținutului său este o provocare care trebuie abordată într-o manieră atentă și responsabilă, prin menținerea imaginii de ansamblu și luând în considerare toate efectele posibile ale măsurilor propuse. În acest sens, când se încearcă influențarea și îmbunătățirea unui instrument de politică, cum este POR 2014-2020, este de așteptat un nivel bine justificat de rigiditate și inflexibilitate din partea organismele responsabile, deoarece modificările pot afecta echilibrul general al programului. Cu toate acestea, există procese, instrumente și canale de comunicare care ar putea fi utilizate pentru a aduce în atenția Autorității de Management acele bune practici și recomandări care ar putea asigura un impact îmbunătățit al programului. În ceea ce privește mai buna susținere a sectorului ICC prin Programul Operațional Regional, propunerile de îmbunătățire descrise în secțiunea anterioară ar putea fi prezentate Autorității de Management prin utilizarea următoarelor mecanisme:

a) Implicarea activă în procesul de evaluare intermediară și revizuire a POR 2014-2020; b) Adoptarea și includerea bunelor practici și recomandări ale proiectului CRE:HUB în Planul

de Dezvoltare Regională și în Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru, elaborate de ADR Centru;

c) Prezentarea bunelor practici identificate prin proiectul CRE:HUB în cadrul evenimentelor de lansare a Prioritățiilor de Investiții amintite mai sus;

d) Prezentarea bunelor practici și recomandări CRE:HUB în procesul de elaborare a viitorului Program Operațional Regional;

e) Implicarea reprezentanților relevanți de la nivelul Autorității de Management a POR în evenimentul de diseminare la nivel înalt prevăzut în cea de a doua fază de implementare a proiectului CRE:HUB.

Cu toate acestea, pentru a putea utiliza aceste mecanisme, partenerii proiectului proiectului CRE:HUB trebuie să se angajeze în acțiuni pregătitoare care vor furniza datele și justificările necesare pentru îmbunătățirea instrumentelor de politică.

3.5 Acțiuni planificate pentru implementarea proiectului CRE:HUB

Acțiunile pregătitoare preconizate a fi realizate în cadrul proiectului CRE:HUB, pentru a pregăti calea eforturilor de îmbunătățire a politicilor, constau în: 1. Analiza situației sectorului ICC în regiunea Centru - Stadiul actual al ICC în regiunea Centru,

incluzând: identificarea grupului de parteneri, analiza SWOT, analiza Bariere și Soluții, au fost deja realizate.

2. Schimbul de experiență, cunoștințe și bune practici cu alți parteneri de proiect; 3. Elaborarea unei foi de parcurs pentru îmbunătățirea Instrumentului de politică; 4. Participarea la procesele de evaluare reciprocă cu alți parteneri de proiect; 5. Pregătirea și implementarea planului de acțiune; 6. Implicarea constantă a grupului de actori regionali în toate acțiunile proiectului; 7. Creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la importanța sectorului ICC prin

acțiuni de diseminare a proiectului.

16

Punerea în aplicare a acestor acțiuni ar trebui să ofere terenul și sprijinul necesar pentru îmbunătățirea Instrumentului de politică. Un rol esențial în susținerea activităților proiectului CRE:HUB va fi jucat de grupul de actori regionali.

3.6 Grupul de Actori Regionali – CRE:HUB Grupul actorilor regionali constituit la nivel regional pentru a sprijini implementarea proiectului CRE:HUB este format din clustere ICC, autorități de nivel județean, municipii, universități și camere de comerț și industrie. Cu toate acestea, acțiunile și întâlnirile grupului de actori regionali CRE:HUB organizate în regiunea Centru sunt realziate de cele mai multe ori în cadrul unor contexte mai largi, astfel încât să se asigure implicarea unor actori suplimentari cum ar fi IMM-uri, start-up-uri, ONG-uri, comunități sau persoane creative, consultanți, finanțatori etc. Considerăm că sprijinul și contribuțiile oferit de aceste categorii de actori regionali, combinate cu viziunea strategică și rolul Agenției de Dezvoltare Regională Centru, vor genera nivelul necesar de reprezentativitate necesar pentru a atrage atenția Autorității de Management a POR 2014-2020 cu privire la propunerile de îmbunătățire a programului.

3.7 Indicatori de performanță Luand in considerare:

• Mecanismele de îmbunătățire a POR și posibilele acțiuni menționate mai sus; • Acțiunile pregătitoare în curs de implementare în cadrul proiectului CRE:HUB; • Implicarea și sprijinul grupului de actori regionali; • Rolul și influența ADR Centru, ca Organism Intermediar pentru POR 2014-2020;

Estimăm că ar putea fi atinși următorii indicatori de performanță: I. Creșterea numărului de cereri de proiecte (cu componentă culturală și creativă) depuse spre

finanțare în cadrul POR 2014-2020; II. Recomandări politice pentru o mai bună susținere a dezvoltării sectorului ICC formulate și

prezentate Autorității de Management a POR 2014-2020; III. Versiune îmbunătățită/revizuită a POR 2014-2020, cu un accent mai mare pe sprijinirea

sectorului ICC; IV. Numărul de bune practici identificate în cadrul proiectului CRE:HUB și replicate la nivel regional; V. Versiuni îmbunătățite ale Planului de Dezvoltare Regională și Strategiei de Specializare Inteligentă,

cu un accent mai puternic pe sprijinirea sectorului ICC; VI. O mai bună sprijinire a proiectelor din domeniul ICC în viitorul POR.

17

4. ETAPA 3: Acțiuni pentru implementarea obiectivelor proiectului - acțiuni, resurse, calendar și monitorizare

Obiective Activități de implementare a

rezultatelor12 Resurse13

Timp alocat

fiecarei

activități

Părți

implicate

Includerea propunerilor de îmbunătățire formulate în secțiunea: Etapa 2 / Prioritățile de investiții ale POR 2014-2020 vizate de proiectul CRE: HUB - în POR 2014-2020 sau în viitorulPOR

1. Implicarea activă în procesul de evaluare intermediară și revizuire a POR 2014-2020; 2. Adoptarea și includerea bunelor practici și recomandări ale proiectului CRE:HUB în Planul de Dezvoltare Regională și în Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru, elaborate de ADR Centru; 3. Prezentarea bunelor practici identificate prin proiectul CRE:HUB în cadrul evenimentelor de lansare a Prioritățiilor de Investiții amintite mai sus; 4. Prezentarea bunelor practici și recomandări CRE:HUB în procesul de elaborare a viitorului Program Operațional Regional. 5. Implicarea reprezentanților relevanți de la nivelul Autorității de Management a POR în evenimentul de diseminare la nivel înalt prevăzut în cea de a doua fază de implementare a proiectului CRE:HUB.

Neaplicabil Pentru Activitatea 1: 2019

Pentru Activitatea 2: 2018

Pentru Activitatea 3: 2017

Pentru Activitatea 4: 2019-2020

Pentru Activitatea 5:

2019-2020

Grupul de actori regionali CRE:HUB

ADR Centru

Autoritatea de Management a POR

12 Lista activităților posibile pentru atingerea obiectivelor definite.

13 O alocare orientativă a resurselor, dacă este posibil să se definească în această etapă.

18