S-a vorbit mult despre referen-dum și românii s-au divizat cu

patimă pe această temă. Practic, evenimentul din 6 și 7 octombrie a creat o polemică națională. Iar cei mai activi în ceea ce privește îndem-narea românilor la vot sunt preoții. Am văzut în ultimele șapte zile zeci și zeci de preoți care inclusiv la slujbe îndemnau enoriașii să vină la refe-rendum. Un preot de la Mănăstirea Prislop spune că ”tot românul ar tre-bui să meargă în genunchi la refe-rendum”. Am primit și eu mesaje pe Whatsapp de la mai mulți preoți din Argeș prin care mi se solicita să merg la referendumul pentru schimbarea defi niției constituționale a familiei.

Nu știu dacă am văzut în ulti-mul deceniu un eveniment

la care preoții să se implice atât de mult și de aprig. Preoții ortodocși au devenit preoți-activiști pe termen limitat la un eveniment pentru care statul cheltuie câteva zeci de milioa-ne de euro și care nu era o prioritate pentru România. Multe altele sunt

prioritățile pentru România, de la crearea de job-uri plătite mult mai bine, și nu doar cu salariul minim pe economie, cum se întâmplă în sute de mii de cazuri, până la reali-zarea unei infrastructuri adecvate și construirea de spitale moderne cu condiții civilizate.

Sincer să fi u, eu unul m-aș bu-cura ca după referendum să îi

văd pe preoții din Argeș și din țară implicându-se efi cient și constant în problemele comunității. Mi-aș dori să văd preoți făcând campanii ca să nu mai avem școli în județ cu WC în fundul curții. Mi-aș dori să văd preoți făcând campanii împotriva violenței în familie. Pentru că da, tot se bate monedă despre familia tradițională și despre modifi carea Constituției în așa fel încât să spună că ”familia se bazează pe căsătoria între un bărbat și o femeie” și nu se face niciun fel de referire la miile de femei bătute și chiar omorâte în bă-taie de soți. Iar cazul femeii omorâte la Călinești de soțul de care dorea să

divorțeze este cel mai recent și dur exemplu.

Mi-aș dori să văd, inclusiv în Argeș, preoți care să dea să-

racilor și cazurilor sociale delicate o parte din banii deloc puțini pe care îi încasează de la nunți și botezuri sau chiar ca ghizi... spirituali la di-ferite pelerinaje peste hotare. Asta deși, în Evanghelia după Matei, Ii-sus Hristos spune: “Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni… Nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona”. Or, sunt prea mulți preoți ahtiați și după Zeul Ban și pentru care Biserica e o afacere rentabilă.

Mi-aș dori să văd preoți care să și dea (și nu spiritual), nu

numai să ceară. Mi-aș dori altfel de preoți într-un procent mai mare. Și asta pentru că preceptul ”Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” să nu fi e doar o frază în vânt, nebăgată în sea-mă și neaplicată.

Denis Grigorescu

Punctul pe YPe când o implicare a preoţilor şi în problemele comunităţii, nu doar la referendum?

pag. 20

Ancheta în cazul militarilor morţi la Valea Urdii nu s-a fi nalizat nici după un an şi trei luni

pag. 7

NR. 1264FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

3 - 9 octombrie 201820 pagini 1 leu

ÎN PROCESUL DE INCOMPATIBILITATE CU A.N.I.

Avocatul Liviu Stancu: „Va lungi numai mediatic problema, pentru că decizia ICCJ este executorie” „Dacă i se permite a rămâne încă primar și va efectua acte cu caracter administrativ, aceste acte devin anulabile”, mai spune avocatul.

pag. 3

Orice cale de atac a primarului Ionică pentru păstrarea mandatului e inutilă

Interviu cu Tudorel Pieleanu, şeful Poliţiei Argeş: „Este o anchetă la Bucureşti privind mai multe autoturisme luate pe contracte de comodat de poliţişti argeşeni” pag. 4-5

Afacerea „Maidanezul” - profi tabilă pentru doctorul Radu, preferatul Primăriei Curtea de Argeş

Ameninţări şi vandalisme la Ştefăneşti după demararea acţiunii de strângere a semnăturilor pentru dizolvarea Consiliului LocalMatei Varodi, regizor şi director artistic, despre acuzaţiile la adresa managementului Teatrului „Al. Davila”:„Tipica actorului: când îl distribui, este stresat, nu mai poate; când l-ai sărit din distribuţie, este sfârşitul lumii”

Jurnalul de Argeş, alături de BRAT la aniversarea a 20 de ani de existenţă pe piaţa media din România

Carmen Arsene (foto), preşedin-ta Federaţiei Naţionale de Protecţia Ani-malelor: „Dintre cele 500 de femele opera-te de doctorul Radu, doar 50 au scăpat cu viaţă”

pag. 11

pag. 2

pag. 10

pag. 18

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Viceprimarul Apostoliceanu, pregătit să ocupe funcția de primar în caz de avarie.

Gabriel Gherghe, adjunctul Poliției Argeș, consta-tând cât de efi cienți sunt subordonații săi.

Președintele Dan Manu, preocupat de soarta bătrânilor din județ.

Băi, ce de contrabandiști de țigări sunt în Piața Ceair!

Mamaie, să știi că ne pasă de vârsta a tre-ia! Nu vezi ce diplomă colorată ți-am dat! Sper să nu ceri pensii mărite sau drumuri asfaltate...

Din Din

Culise...Culise...

Inspectorul general Dumitru Tudosoiu, încropind un remix al poeziei „Mai am un singur dor”.

La ce costum frumos am pe mine și ce vilă îmi fac, doar un post de parlamentar îmi

mai trebuie...

Simona Bucura-Oprescu, PSD, recunoaște că politica omoară sexul: „Mi-aș dori ca românii să fi e în raport cu noi, oamenii politici, ca la Big Brother. Eu aș fi de acord să se facă un astfel de reality show cu mine, aș fi de acord, deoarece, credeți-mă, nu fac decât activitate politică, activitate parlamentar”. Șerban Valeca, președinte PSD, dis-

perat că nu-l mai crede nimeni, mai ales Daddy: „Menționez, pentru ultima dată, că nu am participat la nicio întâlnire secretă, că nu am semnat nicio scrisoare asumată de cei trei colegi de partid și nu m-a consultat nimeni privitor la text”. Simona Brătulescu, ALDE, i se rupe…

în sufl et de salariile românilor: „Este abso-lut nedrept ca românii să fi e plătiți mai prost nu doar în străinătate, ci și în țara lor!” Simona Bucura-Oprescu, deputat

PSD, convinsă că e reîncarnarea unui per-sonaj din romanul „Niște țărani”: „Am

trăit într-o comunitate rurală, în care, mică fi ind, mă duceam în fi ecare duminică la bi-serică, prin urmare așa îmi doresc să rămână și societatea românească”. Narcis Sofianu, PNL, speriat că

trăiește un basm de speriat copiii: „Această domniță de basm, căreia i se mai spune și Proastă-ca-Zăpada, este premierul Români-ei. Pe ea o susțin Șerban Valeca, Dan Manu și Mircea Drăghici. Vă dați seama când au afl at protestanții că, de fapt, ei au bătut-o pe jandarmeriță?” Cătălin Rădulescu, deputat PSD fără

sprijin PSD, un politician care nu ne lasă să-l uităm pe Caragiale: „Suntem în sezo-nul scrisorilor pierdute, scrisorilor de dragos-te. Fiecare vine cu scrisori”. Cornel Ionică, primar Pitești, ar face

multe, dar n-are orașul care să-l merite: „Orașul este atipic. Sunt multe coaste, sunt urcușuri, pante. Sunt străzi înguste și vechi”.

Se pare că acțiunea de strângere a semnăturilor pentru organizarea referendumului care să conducă la schimbarea Consiliului Local ascu-te securea războiului la Ștefănești. Angajații Primăriei se plâng că sunt urmăriți de oamenii consilierilor ca să nu participe la acțiunea primăriței Ioana Dumitru. La fel și unii dintre localnici, care se tem că vor rămâne fără anumite privilegii dacă își dau

semnătura. Așa că voluntarii merg cu listele pe zone, la sfârșitul orelor de program. Tot pe seama acestei acțiuni au fost puse și actele de vandalism din zona Streaua asupra tomberoa-nelor de gunoi de săptămâna trecută Cu toate astea, au fost strânse câteva sute de semnături, iar până la sfârșitul anului se vor strânge cel puțin 3.200, câte sunt necesare.

Cel mai scump transport şi cele mai tupeiste casiere

În sfârșit, ne-am prins de ce Piteștiul are cel mai scump tarif la transportul public din țară. Ca să plă-tească salariile casierelor care joacă pe telefon Candy Crash ori, atunci când fac o pauză, stau la palavre cu prietenele. Campioană este o angajată a Publitrans pusă de șefi să vândă bilete la chioșcul din Trivale, Complexul 1, luni dimineață. Mai prestează uneori și în stația de la Complexul 2. Este purie, roșcată,

machiată strident și mai are și alte „calități” doam-na în cauză. Tupeul cu care îi trimite pe călători să își ia bilet de la automat (la Complexul 2 nici nu este unul), ca să poată pălăvrăgi liniștită, și încetinea-la cu care completează abonamentele pensionarilor în timp ce elevii, care fac coadă să cumpere bilet, pierd autobuzul. Mai aveți nevoie și de alte detalii, domnilor șefi de la Publitrans, ca să luați măsuri cu salariata dumneavoastră?

La Palatul Copiilor Piteşti, copiii sunt muşcaţi constant de maidanezi. Primăria Piteşti şi Inspectoratul şcolar, fără reacţie

De mai multe luni, copiii care merg la cursurile de la Palatul Copiilor Pitești se confruntă cu o pro-blemă. Cei doi câini maidanezi crescuți de paznicul Palatului Copiilor Pitești sunt agresivi atât cu copiii, cât și cu însoțitorii lor. Mai multe cazuri de copii mușcați de maidanezii de la Palatul Copiilor Pitești au fost înregistrate de la începutul anului, fără ca Primăria Pitești și Inspectoratul Școlar să aibă vreo reacție.

Cel mai recent caz ne-a fost adus la cunoștință de părintele unui copil atacat de maidanezi chiar săp-tămâna trecută. Copilul a fost mușcat foarte rău de piciorul drept de cei doi maidanezi și a avut nevoie de îngrijiri medicale. Conducerea Palatului Copiilor Pitești nu a luat vreo măsură până acum, deși a fost sesizată de mai mulți părinți.

Ameninţări şi vandalisme la Ştefăneşti după demararea acţiunii de strângere a semnăturilor

ELECTRO-CUTARE

Domnu’ primar, nu vă mai supărați pe ăștia de la ANI! Până la urmă, dacă plecați de la Primărie, nu-i

așa că îmi lăsați mie locul?

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

Primarul Cornel Ionică, actor principal în cine-verite-ul ”Cui i-e frică de ANI?”.

Senatoarea Cristina Stocheci știe că zâmbetul dulce funcții în Parlament aduce.

Dragi colegi, calmați-vă! Nu plec eu cu una-cu două din Primărie! Mi-a prezis vrăjitorul din

Oz că mă prind șapte mandate aici.

Nu-i așa că am un zâmbet social-demo-crat minunat? De aia am ajuns și senatoa-

re, că în rest...

Viceprimarul Laurențiu Zidaru, mereu cu gândul la binele comunității.

Ce fac eu dacă pleacă domnul Ionică de la Primărie? Eu cui rămân? Unde mai

găsesc eu așa o sinecură?

Ilona GhioroaiePerformanţă pentru tenisul de câmp arge-

șean. Ilona Ghioroaie este noua campioană naţională la senioare. Sportiva de la CSU Pi-tești a câștigat ambele titluri, atât la simplu, cât și la dublu, la competiţia de la București. Jucătoarea în vârstă de 20 de ani, favorita numărul 2 a probei de simplu, s-a impus în două seturi, 6-3, 6-4, în faţa sportivei Miriam Bulgaru, de la Dinamo București, campioa-na de anul trecut. De asemenea, în proba de dublu, Ilona a făcut pereche cu Ioana Gaspar, reușind să câștige competiţia. Pentru această performanță, Jurnalul de Argeș o declară pe Ilona Ghioroaie Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Narcis Sofi anu, despre referendum: „Acei bani puteau fi folosiţi în scopuri mult mai nobile”

La ultima conferinţă de presă de la PNL Argeș, Narcis Sofi anu, consilier local, și-a spus părerea despre referendumul pentru redefi nirea căsători-ei, care va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni, în toată țara.

„Încă nu știu dacă mă voi prezenta la acest refe-rendum. Am să vă spun care este dilema care îmi zgârie inteligența, ca să spun așa. În primul rând, consider că este inutil, fi ind jurist, știu toate regle-mentările prevăzute în Codul Civil. În al doilea rând, așa cum au spus și alții, acei bani puteau fi folosiți în scopuri mult mai nobile și pentru re-zolvarea unor probleme prioritare. Plecând de la sănătate, vi se pare că stăm prea bine cu sănătatea în România? Toți știm că nu! Sunt și alte proble-me: hai să îi ajutăm pe tinerii capabili”, a declarat consilierul, care consideră că acest referendum încearcă să distragă atenția oamenilor de la alte probleme. Mari Tudor

După ce a pierdut defi nitiv procesul cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI), dat fi ind faptul că Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a respins luni, 1 octombrie, recursul formulat de primar împotriva sentinței Curții de Apel Pitești din octombrie 2016, prin care se constata că acesta s-a afl at în confl ict de interese, primarul Piteștiului, Cornel Ionică, a anunţat că ar mai avea o cale de atac.

„De fapt, lucrurile sunt terminate, sunt tranșate”

Ce nu pomenește primarul este faptul că hotărârea ÎCCJ este executorie. Asta înseamnă că, practic, tăvălugul proce-durilor pentru încetarea mandatului său de primar al Piteștiului a început deja.

„Având în vedere că decizia Înaltei Curți de Casaţie și Justiţie este defi niti-vă, încheind, practic, cursul pocesual al litigiului, soluția dată trebuie executată. Deci, dacă ar demara căi de atac extra-ordinare, tot defi nitivă ar rămâne până când aceste căi extraordinare de atac, să zicem, prin absurd, s-ar soluționa în favoarea primarului. Numai că trebuie cunoscut foarte bine un lucru. Căile extraordinare de atac, tocmai pentru că sunt extraordinare, nu pot fi dema-rate așa cum crede cineva, ci numai în condiții extraordinare: de exemplu, în condițiile în care numărul judecători-lor care au judecat nu e cel stabilit de lege, ci mai mare sau mai mic, ceea ce e aproape imposibil, sau în condițiile în care nu s-a asigurat dreptul de apărare al persoanei respective sau persoana n-a știut de proces, ceea ce nu e cazul. Sunt chestiuni extraordinare, rarisime, care, practic, nu prea se întâmplă. De aceea sunt reglementate căi de atac extraordi-nare... În cazul de față, primarul a fost reprezentat, a știut de proces, comple-tul a fost legal constituit, garanțiile de înfăptuitre a justiției au fost îndeplinite și, ca urmare, o promovare a unei căi de atac extraordinare va fi respinsă în mod clar, deci este inutilă. Practic, va lungi numai mediatic problema. Se va da posibilitatea să se spună da, stați, știți că încă nu s-a terminat treaba. De fapt, lucrurile sunt terminate, sunt tranșate, această hotărâre trebuie executată”, ex-plică, pentru Jurnalul de Argeș, fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei Liviu Stancu - vicepreședinte coordona-tor al fi lialei judeţene Pro România.

„Dacă i se permite a rămâne încă primar și va efectua acte cu caracter administrativ, aceste acte devin anulabile”

Procedura standard în astfel de situaţii presupune, potrivit precizărilor prefec-tului de Argeș, Emilian Dragnea, ca de-cizia instanţei supreme să fi e transmisă secretarului municipiului, care va lua act de ea, după care o va transmite Pre-fecturii Argeș. „Pasul următor este ca, după ce vom primi o solicitare în acest sens de la ANI, vom emite un ordin de încetare a mandatului înainte de expi-rare”, spune prefectul Emilian Dragnea.

„Și mai e o chestie foarte delicată. În momentul în care a fost declarat incom-patibil, apare următorul impediment: dacă i se permite a rămâne încă primar și va efectua acte cu caracter adminis-trativ, aceste acte devin anulabile. Este cel mai puternic efect al hotărârii: este incompatibil și, prin urmare, nu poa-te efectua activități în conformitate cu calitatea de primar”, mai spune fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei, Liviu Stancu.

Reamintim că, în 2016, ANI a emis un raport de evaluare din care rezulta că primarul Ionică s-a afl at în confl ict de interese: „În perioada exercitării man-datului (de viceprimar, n.r.) 2008-2012, a participat la deliberarea și adoptarea a două hotărâri ale Consiliului Local

Pitești, din 24 septembrie 2009, având ca obiect validarea unor protocoale în-cheiate între Centrul Cultural al muni-cipiului Pitești cu societăţi comerciale la care ginerele său este asociat și admi-nistrator (prin validarea protocoalelor, societăţile comerciale au benefi ciat de folosinţa unor spaţii puse la dispoziţie de Centrul Cultural). De asemenea, acesta a participat la deliberarea și adop-tarea unei hotărâri a Consiliului Local Pitești, din 8 iulie 2010, în baza căreia a fost încheiat un contract de asociere între Serviciul Public de Exploatare a Patrimoniului Pitești și S.C. D&D Ge-neral Invest SRL, societate comercială la care ginerele său este asociat unic și administrator (prin încheierea contrac-tului de asociere, societatea comercială a benefi ciat de folosinţa unor suprafeţe de teren aparţinând domeniului public în vederea exploatării neîngrădite pen-tru publicitate). Persoana evaluată a în-călcat, astfel, dispoziţiile art. 46, alin. 1, din Legea nr. 215/2001 și dispoziţiile art. 75, lit. A, și art. 77, alin. 1 și 2, din Legea nr. 393/2004”.

În cazul, cel mai probabil, în care pri-marul Cornel Ionică își va pierde man-datul, unul dintre cei doi viceprimari, Sorin Apostoliceanu sau Laurenţiu Zi-daru, va asigura interimatul până la ale-gerile locale din iunie 2020. Asta dacă nu vor fi organizate alegeri anticipate.

Izabela Moiceanu

Orice cale de atac pe care o va alege primarul Ionică pentru păstrarea mandatului e inutilă Avocatul Liviu Stancu: „Va lungi numai mediatic problema, pentru că decizia ICCJ este executorie”

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

În Consiliul Local Pitești, spre deosebire de alte mandate, cei care au curajul să ia cuvântul și să se opună argumentat unor proiecte nefezabile sunt extrem de puțini și cu greu se pot număra pe degetele de la o mână. Spre lauda sa, consilierul local Cristian Gentea este un astfel de exemplu. Iar cea mai recentă dovadă am avut-o la ședința de Consi-liu Local de săptămâna trecută, când Cristian Gentea s-a contrat argumentat cu colegul său de partid, nimeni altul decât primarul Cornel Ionică, pe tema unui proiect de hotărâre privind autori-zarea construirii unui bloc cu trei etaje într-o zonă în care se afl ă numai case. Nu era pentru prima oară când Cristian Gentea se opunea acestui proiect foarte discutabil.

Cristian Gentea a spus: „Îl rog pe domnul primar să retragă punctul 3 de pe ordinea de zi. Este vorba tot despre un bloc P+3 într-o zonã de case. Este vorba despre un PUZ tot de acum 10 ani.”

Referindu-se la proiect, primarul Cornel Ionică a spus: ”Legal, e OK. Pentru că sunt multe case acolo, e discutabil. Nu putem sã lucrãm decât pe PUZ-utile actuale. Nici eu nu sunt de acord sã se construiască bloc între case, dar Primăria și CL trebuie sã fi e echidistanți. Retrag proiectul de pe ordinea de zi”.

Cristian Gentea a spus apoi: ”Aceste PUZ-uri pot fi actualizate la situația reală de as-tăzi”. Moment în care primarul Ionică a replicat că ”PUZ-ul nu are un termen de funcționalitate”, adăugând că va discuta cu specialiști legat de PUZ-uri și de realizarea unui PUG al Piteștiului. Cristian Gentea a contraatacat: ”Știutori de carte suntem și noi, domn’ primar”. Încercând să o dreagă, primarul Cornel Ionică a avut o replică nu tocmai adecvată: ”Mă refer la arhitecți, la oameni care știu legile”. Iar replica lui Cris-tian Gentea nu s-a lăsat așteptată: ”Noi mai avem voie să votăm? Avem și noi școală, domn’ primar!”. Denis Grigorescu

Discuţii aprinse între Cristian Gentea şi primarul Cornel Ionică la ultima şedinţă de Consiliu Local:

„Ştiutori de carte suntem şi noi, domn’ primar! Noi mai avem voie să votăm?”

Comandant al Poliției Argeș de la jumătatea lunii septembrie, după ce timp de două luni a fost interimar, comisarul-șef Tudorel Pieleanu a acordat un amplu interviu pentru Jurnalul de Argeș. Tudorel Pieleanu conduce IPJ Argeș din 17 iulie a.c. Anterior, Tudorel Pieleanu a fost ad-junct al IPJ Teleorman și șeful Poliției Alexandria. El lucrează în poliție din 1993, an în care a absolvit Acade-mia de Poliție. Între 2007 și 2017 a fost șeful Poliţiei Alexandria, iar din septembrie 2017 și până în iulie a.c. a fost adjunctul Poliţiei Teleorman.

Ce știaţi despre Argeș înainte de a veni comandant al poliţiei de aici?

- Pot spune că eu cunoșteam Argeșul nu doar prin prisma faptului că am vi-zitat de mai multe ori zona. În perioada 1985-1986 am făcut stagiul militar la Câmpulung Muscel. Cum vă explicaţi rezervele cu care

aţi fost primit în Argeș?- Poate că au fost reacții fi rești din par-

tea unor oameni care au avut anumite aspirații. Dar la scurt timp am realizat că oamenii sunt deschiși colaborării. Iar lucrurile au intrat pe făgașul normal în ceea ce privește relațiile de colaborare. Cum comentaţi faptul că numeroși

poliţiști din Argeș, unii dintre ei cu funcţii, au membri ai familiei implicaţi în diverse afaceri (balastiere, trans-port, panificaţie, textile)? În ce măsură afectează acest lucru obiectivitatea lor? Cum vedeţi această relaţie?

- Atât timp cât aceste afaceri la care faceți referire nu interferează cu activi-tatea lor de polițiști și legislația permite acest lucru, nu este o problemă. Dacă acele afaceri vor interfera cu activitatea lor, vom lua, cu siguranță, măsuri.

„De la 1 septembrie, activitatea la Poliția Ștefănești este asigurată permanent. Înainte, la ora 16 era lacătul pus pe ușă” Ne puteţi da câteva exemple concre-

te de măsuri pe care le-aţi luat de când sunteţi comandantul Poliţiei Argeș?

- De la 1 septembrie, activitatea la Poliția Ștefănești este asigurată perma-nent. Înainte, la ora 16 era lacătul pus pe ușă. Această problemă s-a clarifi cat, avem permanență acolo.

De asemenea, din august, la nivelul Poliției Curtea de Argeș și Câmpulung, alternativ, în fi ecare miercuri, avem un ghișeu deschis, cu programul 9-14, de către colegii de la Serviciul de Arme, pentru relația cu deținătorii de arme din zonele respective, pentru ca aceștia să nu mai fi e nevoiți să se deplaseze la Pitești. În prezent este o anchetă pe rol pri-

vind mai multe autoturisme Dacia lua-te pe contracte de comodat de către mai mulţi poliţiști argeșeni, în frunte cu adjunctul Gabriel Gherghe. Mașinile respective au fost date înapoi. Cum comentaţi acest caz?

- Ancheta este în derulare la București, la eșalonul superior. Motiv pentru care nu mă pot pronunța în acest moment. În ce măsură este o explicaţie fap-

tul că s-a preferat aducerea din alt judeţ a unui comandant al IPJ Argeș, în condiţiile în care există suspiciuni că principalii contracandidaţi s-au recla-mat între ei?

- Sincer să fi u, nu am încercat să îmi explic decizia Inspectoratului General al Poliției Române când am fost împu-ternicit la conducerea IPJ Argeș, eu ca persoană din alt județ. Legat de decizia de a mă înscrie la concurs, am luat-o în

„Este o anchetă la Bucureşti privind mai multe autoturisme luate pe contracte de comodat de poliţişti argeşeni”

Tudorel Pieleanu, şeful Poliţiei Argeş:

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

urma evaluării din punct de vedere personal a posibilităților de a pune în practică experiența deținută. Și asta m-a motivat în decizia mea.

„E de lucrat la mentalitatea unora dintre colegii mei de la Poliția Argeș în ceea ce privește munca de polițist și implicarea în această activitate” Care sunt zonele unde e cel

mai mult de lucru privind Poliţia Argeș?

- Sunt într-o perioadă de evaluare a activității desfășurate la nivelul Poliției Argeș, dar și a structuri-lor din cadrul IPJ. Cred în primul rând că e de lucrat la mentalita-tea unora dintre colegii mei de la Poliția Argeș în ceea ce privește munca de polițist și implicarea în această activitate. În ultima vreme, din

informaţiile pe care le deţinem, s-au înmulţit tâlhăriile, în speci-al în Pitești. Ce aveţi de gând să faceţi?

- Probabil că este o constatare născută ca urmare a unei media-tizări puțin mai intense pe această linie. Dar realitatea este că numă-rul jafurilor în Pitești nu a crescut și vă asigur că există o implicare totală a Poliției pe această linie, pentru combaterea unor astfel de infracțiuni. În ultima vreme nu am avut cazuri în care autorii să rămâ-nă neideintifi cați. Acum opt luni, doi bătrâni au

fost bătuţi, legaţi și ameninţaţi cu incendierea la Leordeni. De ce nu s-a soluţionat nici până acum acest caz extrem de grav?

- Cercetările au continuat și con-tinuă. Sunt persoane cercetate în acest moment. Dar în acest stadiu al cercetărilor nu vă pot da mai multe detalii. Vă asigur că se lu-crează și că la momentul oportun vom putea da mai multe detalii. Va fi finalizat până la sfârșitul

anului acest caz grav?- Nu pot să mă pronunț cu privire

la un termen, pentru că sunt cerce-tări în curs. Dosarul va fi soluționat

cu siguranță, în sensul identifi cării autorilor. Câte dosare cu autor necunos-

cut figurează în prezent în evi-denţele IPJ Argeș? Cum vi se pare numărul?

- În acest an, în evidența IPJ Argeș fi gurează aproximativ 7.000 de do-sare cu autor necunoscut. Trebuie menţionat că majoritatea acestor infracţiuni sunt fapte de furt, iar în cazul infracţiunilor grave, comise cu violenţă, autorii sunt identifi -caţi. Câte crime cu autor necunos-

cut au fost trecute în evidenţele pasive ale IPJ Argeș?

- Poliţiștii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale desfă-șoară activităţi în dosarele privind infracţiuni de omor în baza ordo-nanţelor de delegare emise de pro-curorii de caz din cadrul Parche-tului de pe lângă Tribunalul Argeș (fi ind infracţiune la urmărire pro-prie a Parchetului).

În cazul infracţiunilor de omor, răspunderea penală este impre-scriptibilă, iar dosarele nu se intro-duc în evidenţa pasivă. Cum staţi cu personalul la ni-

velul IPJ Argeș și care este defici-tul?

- Defi citul de personal înregistrat în prezent la nivelul IPJ Argeș este de aproximativ 15%. Faptul că au fost scoase la concurs mai mul-te funcții de conducere vacantate în urma valului de pensionări din toamna anului 2017 crează premi-sele unei perioade mai stabile din punct de vedere a resursei umane. Încadrarea personalului este o pri-oritate. Numai anul acesta au fost încadrați la IPJ Argeș 13 absolvenți la Școlii de Agenți de Poliție “Vasile Lascăr” Câmpina.

21 de polițiști de la IPJ Argeș, eliberați din funcție în ultimii cinci ani după ce au fost condamnați Câţi poliţiști din IPJ Argeș au

fost eliberaţi din funcţie în ultimii cinci ani pentru probleme penale, inclusiv pentru favorizarea infrac-torului?

- În ultimii cinci ani unui nu-măr de 21 de polițiști le-au înce-tat raporturile de serviciu ca ur-mare a condamnării prin hotărâri judecătorești defi nitive. În ultimii ani, mai multe ma-

șini de lux au fost incendiate în Pi-tești. Care este stadiul dosarelor în aceste cazuri?

- În perioada 2014-2018 au fost înregistrate patru dosare penale ce au avut ca obiect distrugerea prin incendiere a unor autoturisme de lux. În trei situaţii, autorii au fost identifi caţi, trimiși în judecată și condamnaţi. În celălalt caz, cerce-tările continuă. De câte ori aţi fost ameninţat

de când lucraţi în poliţie?- Nu am simțit niciodată vreo

amenințare din partea cuiva. Și asta cred că este rezultatul unei munci corecte realizate. Și atunci când oamenii simt că au greșit și le explici greșeala, nu au motive să amenințe sau să se comporte în mod neadecvat față de polițist, în general. Care a fost cel mai important

caz investigat de când lucraţi în Poliţie din 1993?

- Au fost multe situații comple-xe pe care le-am gestionat în mod corespunzător. Dacă ar fi să nomi-nalizez un caz anume, am și acum în minte imaginea unei situații din perioada 2008-2009. Eram pe atunci comandantul Poliției Ale-xandria și pe raza orașului acționa un grup de persoane care se ma-nifestau violent. Era un clan cu-noscut în zonă. Ne-am asumat eu și colegii mei decizia de a gestiona această situație altfel decât ni se propunea de către alte instituții, de către șefi i de atunci ai IPJ Teleor-man. Și este o satisfacție faptul că la o săptămână de la un incident major, care ulterior a fost corobo-rat cu alte evenimente petrecute în Alexandria, am reușit să reținem 9 dintre membrii acestei grupări. Toți au fost ulterior condamnați. Și pot spune că din acel moment lu-crurile s-au liniștit într-o anumită măsură pe acea zonă.

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea a participat miercuri, 1 octombrie, la deschiderea anului univer-sitar la Universitatea din Pitești. Chestorul Camerei Deputaților le-a transmis studenților să fi e focalizați în timpul facultății pe dobândi-rea de cunoștințe și abilități care să îi ajute să ocupe un loc pe piața muncii care să le per-mită să își atingă obiectivele. Deputatul de Argeș a subli-niat că nivelul de salarizare a crescut în țara noastră, iar de acum încolo șansele fi ecă-rui student stau în propriile abilități de a ocupa un loc de muncă așa cum își dorește.

„La scurt timp după ce veți absolvi, veți intra în piața forței de muncă, în căutarea

unui loc de muncă, practic în căutarea unui loc care să vă împlinească visurile care v-au adus aici, pe băncile facultății. Dacă până acum ceva timp investitorii erau atrași de lo-curile de muncă din Româ-nia datorită nivelul scăzut al salarizării, acest element a dispărut. România a înce-put să plătească salarii mai mari și, așadar, competența și abilitățile dumneavoastră de-osebite vor fi atuurile pe care le veți avea pentru a ocupa un loc de muncă cât mai avan-tajos pentru voi. De aceea vă doresc să învățați cu gândul la exact ceea ce veți face după facultate. Vă doresc mult suc-ces!”, a precizat, în mesajul său, Andrei Gerea.

M.S.

Andrei Gerea, prezent la deschiderea anului universitar la UPIT

Spadasina Simona Gherman, campioană internațională și me-daliată cu aur la Rio (spadă pe echipe), va participa sâmbătă, cu Sprijinul Federației Române de Scrimă, la o demonstrație a sportivilor primei școli din Pitești dedicate acestui sport - ACS Spadasinii Argeșeni, sportivi antrenați de Mihai Predescu seni-or, reprezentant al Clubului Steaua, și Mihai Predescu jr.

Anul trecut, tot cu sprijinul Federației Române de Scrimă, școala piteșteană de scrimă a găzduit, cu prilejul deschiderii clubului, Caravana FRS și a avut-o ca invitată pe spadasina Lo-redana Dinu, și ea campioană internațională și medaliată cu aur la Rio (spadă pe echipe).

Evenimentul de sâmbătă va avea loc la Carrefour Pitești, de la ora 12, în cadrul Festivalului vinului. I.M.

Arhiepiscopul Calinic, la sfi nţirea unei biserici la Miceşti

Duminică, 7 octombrie, la Micești va avea loc sfi nțirea bise-ricii cu hramul Maicii Domnului și Intrarea Domnului în Ierusalim. Evenimentul va fi onorat de ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, care va ofi cia slujba de sfi nțire a noii biserici alături de un sobor format din 22 de preoți și diaconi. Noua biserică ridicată pentru cetățenii din Micești poate adăposti la o slujbă peste 400 de credincioși. D.G.

Campioana internaţională la spadă Simona Gherman vine sâmbătă la Piteşti

Cum aţi cunoscut-o pe doamna Carmen Dan?- La momentul numirii mele aici, în Argeș, am făcut o

conferință de presă și am fost deschis și sincer cu întrea-ga presă. Și cred că am clarifi cat toate aspectele legate de întrebări de acest gen referitoare la persoana mea. Cred că acest subiect trebuie să fi e închis și pentru mine și pentru cei care îmi urmăresc activitatea. Nu am ce comenta în plus. Cum comentaţi faptul că sunt destule persoane ce

au pus ascensiunea dumneavoastră profesională și pe seama legăturii cu ministrul Carmen Dan?

- Consider că ascensiunea mea nu este una fulminan-tă, așa cum a fost în cazul multor altor persoane din diverse instituții. Dacă analizați cariera mea ca polițist, veți vedea o evoluție pas cu pas. Am parcurs toate eta-pele pe muncă și pe seriozitate. Eu cred că nu am ”ars” nicio etapă față de alte persoane care au ajuns pe alte funcții poate pe competențe, poate pe alte legături pe care le-au avut. Eu personal nu mă consider favorizat de o anumită asociere cu un nume sau o anumită con-junctură.

Interviu realizat de Denis Grigorescu

Ce spune legat de relaţia cu Carmen Dan: „Eu personal nu mă consider favorizat de o anumită asociere cu un nume sau o anumită conjunctură”

Defi citul de personal înregistrat în prezent la nivelul IPJ Argeș este de aproximativ 15%.

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN,

COMPARTIMENTAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRI-NULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ DE 220 MP,

PRETABIL PENTRU:

BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

CMIM Argeş, noi colaborări cu Congresul Autorităţilor Locale din Moldova şi Asociaţia Oraşelor din România

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Asociația Orașelor din România (AOR) au organizat pe data de 25 septembrie Conferința Internațională cu genericul „Dezvoltarea Loca-lă Integrată și Creșterea Economică”. La eveni-ment au fost prezenți peste 100 de reprezentanți ai autorităților centrale din România și Republica Mol-dova, CALM, AOR, primari de orașe din România, primari de orașe și sate din Republica Moldova, reprezentanți ai Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, dar și ai Asociației Investitori-lor Români în Republica Moldova, experți, parteneri de dezvoltare, ONG-uri relevante, reprezentanți ai mass-media. Scopul conferinței a fost de a prezen-ta programe și fonduri destinate dezvoltării locale, accesibile APL din Republica Moldova și Româ-nia, prezentarea bunelor practici și schimbul de experiență privind realizarea programelor de dezvol-tare din România și Republica Moldova, precum și schimbul de opinii privind principalele provocări ale APL din ambele țări în atragerea de fonduri pentru dezvoltarea locală.

“În urma invitației primite de la CALM, am parti-cipat, în data de 25 septembrie 2018, la Conferința Internațională de la Chișinău. În timpul întâlni-rii mele cu doamna Tatiana Badan, președintele CALM, și cu domnul Viorel Furdui, director exe-cutiv al CALM, am hotărât să continuăm colabo-rarea noastră (CMIM Argeș și CALM sunt membri ALDA - Asociația Europeană pentru Democrație Locală de la Strasbourg) prin promovarea unor noi proiecte de înfrățire sau altele de interes comun, pen-tru dezvoltarea localităților din România și Moldo-va. În acest sens, vom purta discuții cu conducători ai comunităților locale din județul Argeș, dar și alte-le care doresc să participe la un program de pregătire a unor parteneriate cu localități din Moldova. Aceste proiecte vor dezvolta schimburi de experiență în mai multe domenii, inclusiv economice și vor apropia cât mai mult cetățenii noștri pentru cunoașterea istoriei noaste comune, cu speranța de unire într-un viitor cât mai apropiat. Cu ocazia vizitei, m-am reîntâlnit cu plăcere cu domnul Mădălin Ady Teodosescu, președintele Asociației Orașelor din România - AOR, primar al orașului Balș, care a benefi ciat de suportul CMIM și a avut aprobat de Comisia Europeană un proiect de înfrățire cu localități din Italia și Letonia. Am stabilit, de asemenea, să continuăm colaborarea și cu AOR pentru dezvoltarea unor noi proiecte cu fi nanțare europeană”, a declarat președintele CMIM Argeș, Leonard Soare.

Alina Crângeanu

Câmpulungul a trecut de la cârciumi şi bănci la marketuri şi case de pariuri

Atac la integritatea AJVPS Argeș”După ce a funcționat zeci de ani, cu

activitate foarte bună în gestionarea fondurilor de vânătoare, AJVPS Argeș se confruntă cu pericolul pierderii unor fonduri de vânătoare, din dorința unor membri, care cred că a sosit vremea să-și treacă în proprietate privată o parte din proprietatea asociației.

La AJVPS Argeș s-au depus mai multe cereri de cesionare a unor fonduri de vâ-nătoare, cum ar fi fondul Mareș sau fon-dul Broșteni, cereri care încalcă statutul

asociației și Legea 407/2006, în care se menționează că gestionarea unui fond de vânătoare se face pe un termen de 16 ani de la ultima licitație.

Fondurile cerute a fi cesionate se afl ă în interiorul acestui termen, iar cesiona-rea lor fără licitație nu se justifi că, de-oarece ele nu produc pagube și prejudicii asociației.

Fondul Mareș este bine gestionat de con-ducerea AJVPS Argeș, cu sprijinul mem-brilor grupei de vânătoare foarte bine coordonată de organizatorul grupei. Ma-

joritatea membrilor grupei practică acest nobil sport, vânătoarea, de mai multe zeci de ani pe acest fond, pasiune trans-misă din tată în fi u, cu o educație de res-pect față de vânat și mediul înconjurător.

Conducerea AJVPS Argeș, prin salariații săi și cu sprijinul membrilor grupei de vânătoare, a întreprins perma-nent activități de întreținere și protejare a fondului de vânătoare și a vânatului. Au fost construite mai multe hrănitori și sărării, s-au amenajat mai multe locuri de adăpat, s-a suplimentat hrana în pe-rioadele critice, s-au efectuat activități de combatere a dăunătorilor și de protejare a culturilor agricole ale fermierilor din zonă.

Toate aceste activități, precum și ocroti-rea vânatului prin renunțarea vânătorii pe anumite perioade a unor specii de vâ-nat ce au fost în regres, cum ar fi iepurele sau potârnichea, pentru refacerea efecti-velor, au făcut din fondul Mareș un fond atractiv, în care efectivele de vânat mare, căprior și mistreț au crescut.

Se încearcă din partea unor persoane care au descoperit această pasiune după decembrie 1989, prin presiuni asupra conducerii AJVPS Argeș, preluarea unor părți din asociație și însușirea în pro-prietate privată, prin înfi ințarea unor asociații noi și cererea de cesionare a aces-tora.

Acest demers se vrea a fi un semnal de alarmă tras de membrii grupei de vână-toare asupra pericolului care planează asupra AJVPS Argeș de a slăbi unitatea și forța ei prin înstrăinarea unor fonduri corect gestionate.

Grupa de vânătoare Mareș”

Raportându-ne la populaţie, are cele mai multe biserici! Este împân-zit cu cruci votive din piatră, iar primarul a declarat că are în vedere reabilitarea acestora. Imediat după Revoluţie a fost umplut de cârciumi, la schimbarea mileniilor avea mai multe bănci decât staţii de trans-port în comun, iar acum este domi-nat de mini și supermarketuri, dar și de case de pariuri. Este municipiul în care nu sunt fi nalizate proiectele mari: Câmpulung.

În acest început de toamnă, munici-piul muscelean și-a dezvoltat reţeaua de mic comerţ prin apariţia a două mini-marketuri. Un Profi amenajat rapid în fosta Alimentară de la Turn, acolo unde a funcţionat un alt magazin cu de toa-te, dar și „Piaţa China”, amalgamul de mărfuri oferit de un afacerist chinez în spaţiul fostei Pieţe Agroalimentare Vi-șoi. Așa s-a făcut că, în Câmpulungul de care toţi se plâng de sărăcie, dar boli-zii de lux dau ture de bulevard, s-a pro-dus sufocarea cu spaţii comerciale mult mai mare decât magazinașele de cartier în care se cumpără pe caiet.

În ultimul deceniu și jumătate, des-chiderea în domeniul mini și supermar-keturilor a fost făcută de Ethos, Wolf și Minimax. În prezent, locul lui Ethos a fost luat de Annabella, după un inter-mezzo cu marfă chinezească, Wolf-ul a dispărut și a făcut loc unui complex pentru organizarea de evenimente, iar peste Minimax s-au pus Billa și, ulteri-or, Carrefour. Dar artileria grea a apă-rut odată cu Penny, Lidl și Kaufl and, acesta din urmă fi ind fruntaș pe ţară la cifra de afaceri, semn că muscelenii s-au nărăvit la plimbatul căruciorului în spaţiul de pe malul râului. Și, coborând stacheta, nu sunt de ignorat nici maga-

zinele gen „La doi pași” sau „Gladiola”, minimarketuri cu de toate.

Fără a face referire și la dezvoltarea impresionantă a depozitelor de materia-le de construcţii, Câmpulungul este do-minat acum și de case de pariuri. Dacă în urmă cu cincisprezece ani exista un singur agent de pariuri cu o singură

agenţie, acum numărul locaţiilor în care poţi paria pe evenimente sportive sau loterii a sărit de douăzeci. Și, la fel ca și alţi angajatori, cei care adminis-trează într-un fel sau altul agenţiile se plâng de lipsa forţei de muncă. O forţă care există, dar care preferă alte moda-lităţi de procurare a unui venit.

„Piaţa China” funcţionează tot fără autorizaţieDupă mai mult de o jumătate de an de la preluarea fostei Pieţe Vișoi, fi rma

chinezului din Balș care a luat spaţiul de la Primărie a deschis un fel de magazin cu de toate. Numai că, așa după cum am semnalat recent, activitatea acolo se desfășura fără autorizaţie de funcţionare, după cum însuși patronul din China avertiza printr-un afi ș pus la intrare. Primarul Liviu Ţâroiu a abordat această pro-blemă cu gentileţe, l-a lăsat pe chinez să deschidă zilnic, dar nici acum situaţia nu este în regulă. În loc de autorizaţie de funcţionare, pe afi șul cu „lipsuri” a apărut autorizaţia ISU. Material realizat de Cătălin Ion Butoiu

Vânătorii din Mareş trag un semnal de alarmă în privinţa înstrăinării unor fonduri de vânătoare

Într-o scrisoare trimisă Jurnalului de Argeș, grupa de vânătoare Mareș trage un semnal de alarmă către Consiliul de Administrație și conducerea AJVPS Argeș pentru ca unele fonduri de vânătoare să rămână în cadrul AJVPS Argeș, ca și până în prezent. De subliniat că unele persoane au făcut mai multe cereri de cesionare a unor fonduri de vânătoare, deși următoarea decizie de a se face sau nu licitație trebuie luată în anul 2021. Pentru a se evita, așadar, licitația, se dorește darea în concesiune a unor fonduri de vânătoare cum ar fi Mareș sau Broșteni către noi asociații și astfel trecerea lor în proprietate privată. Iată în continuare ce susține Grupa de vânătoare Mareș vizavi de acest aspect. M.I.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

Tragedia din vara anului trecut, atunci când un camion s-a prăbușit într-o râpă la Valea Urdii-Dâmbovicioara, provocând moartea a trei militari de la Batalionul 30 Vânători de Munte „Dra-goslavele” și rănirea altor nouă, încă nu are o explicaţie. Ancheta în acest caz este instrumentată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, iar ministrul Apărării, Mihai Fifor, spune că încă nu s-a fi nalizat. „Este o anchetă care nu ţine de Minis-ter, dar este evident că și noi așteptăm ca rezultatele să ne fi e comunicate cât mai repede”, ne-a declarat Mihai Fifor atunci când a fost la Câmpulung pentru a participa la ceremonia repatrierii din Afganistan a camarazilor de arme ai celor trei militari morţi anul trecut.

Un an și trei luni fără niciun rezultat și fără ca nimeni să plătească este deja prea mult, în opinia noastră.

Pe 29 iunie, camionul în care se afl au 13 militari făcea parte dintr-un convoi de pa-tru autovehicule, care se întorcea de la un exerciţiu efectuat în poligonul Cincu, de lângă Făgăraș (judeţul Brașov), și era ulti-mul din coloana în faţa căreia era un ARO antemergător.

În drum spre Câmpulung, într-o curbă periculoasă, șoferul a pierdut controlul vo-lanului. Autocamionul a rupt parapetul de beton și a căzut în gol. Unul din cei trei militari afl aţi în cabină a fost proiectat în decor la circa 30-40 m distanţă de vehicul și a murit. Alţi doi au rămas încarceraţi, iar restul se afl au în vehicul. Imediat după acci-dent cineva a sunat la 112 și s-a dat alarma.

Au scăpat din Afganistan și au fost uciși de drumurile proaste din România

Cei trei militari care au murit pe 29 iu-nie au fost plutonierul-major Mihai Ionuţ Toma, caporalul clasa a III-a George Emi-lian Catană și caporalul clasa a III-a Petre Cristian Toader. Plutonierul-major Mihai Ionuţ Toma avea 38 de ani și era necăsăto-rit. Era veteran al teatrelor de operaţii, cu două misiuni executate în Afganistan, fi ind angajat al MApN din 2002.

Caporalul clasa a III-a Petre Cristian To-ader era în vârstă de 32 de ani, era căsătorit

și avea un copil. Și el executase o misiune în teatrul de operaţii din Afganistan, fi ind angajat al MApN din 2008.

Caporalul clasa a III-a George Emili-an Catană, avea 40 de ani, era angajat al MApN din anul 2002, era căsătorit si avea un copil. Soarta a făcut ca după ce scăpase-ră teferi din Afganistan, cei doi gradaţi să piară într-un accident rutier în drum spre casă.

Porțiunea de drum pe unde s-a prăbușit camionul nu avea parapet de siguranță, deși era într-o curbă foarte periculoasă. Parape-tul a fost pus - culmea! - la multe săptămâni după moartea celor trei militari.

Cătălin Ion Butoiu

Ancheta în cazul militarilor morţi la Valea Urdii nu s-a fi nalizat nici după un an şi trei luni

Dâmbovicioara, Rucăr, Stoenești, Mioare-le, Bughea de Jos - acestea sunt localităţile muscelene în care urșii au prăpădit bunuri și animale în ultimul an și jumătate. Și, fără a avea pretenţia că enumerarea localităţi-lor este completă, pe listă trebuie trecut și municipiul Câmpulung, vizitat de urși de mai multe ori în trecutele două luni. Deși peri-colul prezentat de animale este extrem, așa cum veţi putea constata citind amănuntele oferite în continuare, autorităţile sunt inefi ci-ente în rezolvarea problemei, fi e din cauza legislaţiei incoerente, fi e din nepăsare.

Ultima prezenţă păguboasă a ursului într-o co-mună musceleană a fost constatată în urmă cu două săptămâni la Stoenești, în satul Cotenești, acolo unde a omorât șapte oi și a distrus mai mulţi stupi. Dar la Câmpulung nu s-a făcut duzina de zile de când animalul a ţinut în teamă și îngrijora-re oamenii de pe Valea Bărbușii, o zonă liniștită și plină de farmec a municipiului, dar situată aproape de păduri. Prima dată și-a făcut simţită prezenţa în noaptea de 22 spre 23 septembrie, atunci când unii dintre localnici se afl au la o nuntă și a trebuit să lase distracţia pentru paza gospodăriilor. „Atunci a trecut prin trei locuri, a mursecat mai multe oi și a plecat”, ne-a povestit Valeriu Hiu, cel al cărui frate, Gabriel, a suportat paguba făcută de urs. Și nu a fost o singură vizită și nici la o singură casă. „S-a întors și în a doua noapte și s-a dus la leșurile oilor mursecate anterior, pe care fratele meu le lăsase în loc. Rupea din ele, se îndepărta, apoi revenea la oi. A sărit peste garduri fără probleme, a intrat în cur-te, de stătea fratele meu la un metru și jumătate de el. Nu s-a dat la om, însă nici nu s-a speriat, deși oamenii au dat gură și au făcut zgomot puternic”, ne povestește Valeriu. În acea noapte, în care pre-zenţa ursului a fost dovedită și prin fi lmarea spec-taculoasă realizată de „Muscel TV”, cei de pe Valea Bărbușii au sunat la 112, dar au făcut-o degeaba.

Incidentul a fost adus la cunoștinţa primarului Liviu Ţâroiu, apoi Valeriu Hiu s-a dus și la Prefec-tură cu imaginile. Din ambele părţi s-au făcut pro-misiuni constând în anunţarea celor de la AJVPS Argeș pentru a captura sau lichida animalul. Nici până acum nu s-a rezolvat problema, fi indcă, după cum ne-a declarat Valeriu Hiu, autorităţile locale se confruntă cu necesitatea sesizării Ministerului Mediului. O procedură care ar putea să dureze. „În mod evident trebuie schimbată legislaţia, trebuie să

fi e prevăzută intervenţia rapidă a celor de la Asoci-aţia de Vânătoare, fi e pentru a vâna animalul, fi e pentru a-l captura, spre relocare. Altfel nu știu ce se poate întâmpla”, susţine Hiu. Și are dreptate, în condiţiile în care a fost năucitoare reacţia ursului la încercările oamenilor de a-l goni. Pur și simplu nu s-a temut deloc!

De la oraş, s-a mutat spre Măţău, dar teama nu a dispărut

Nu au intervenit autorităţile, dar a plecat ursul. Deocamdată! Și nu s-a dus departe, ci doar la o aruncătură de băţ, pe Calea Măţăului, aproape de comuna Mioarele, acolo unde, la câteva zile de la vizitele prin Valea Bărbușii, a dat atacul la o stână de oi, apoi a trecut la gospodăria unui crescător de capre. Între timp nu s-a mai auzit nimic de el, dar copiii de pe Valea Bărbușii se întorc cu teamă de la școală. Vorba unui localnic: „Când ies în curte și aud un foșnet, tresar, mi-e să nu fi e ursul!”. Așa că oamenii stau noaptea cu focuri aprinse în curţi.

Vizită diurnă în august, la liceuPanica s-a declanșat la Câmpulung încă de la

început de august, atunci când un pui de urs s-a plimbat prin curtea Colegiului Naţional Pedagogic „Carol I”. Atunci au venit jandarmii și au constatat că... ursul nu mai era la faţa locului.

Cătălin Ion Butoiu

Câmpulungul a ajuns stână fără câini, după ce urşii au ieşit din cătarea autorităţilor

Cei trei militari decedaţi în accident: plutonierul-major Mihai Ionuţ Toma, caporalul clasa a III-a George Emilian Catană și caporalul clasa a III-a Petre Cristian Toader

„Doina Bascovului”, la un concurs în China

O nouă reușită pentru Ansamblul „Doina Bascovului”. Ansamblul va par-ticipa la un nou festival internațional, de această dată în China. Încă de vineri, 28 septembrie, 22 de dansatori din cadrul trupei „Doina Bascovului” au plecat spre Amsterdam și, de acolo, spre Chi-na. Ei vor concura alături de trupe din cel puțin 28 de țări. Românii noștri nu vor fi singuri. Din delegația de la Bascov mai fac parte coregraful, viceprimarul Gheorghe Nedelea și managerul Casei de Cultură „Adriana Trandafi r”, Lorena Toma.

Festivalul a debutat la începutul aces-tei săptămâni, pe data de 1 octombrie. Dansatorii au câte două reprezentații pe zi, una dimineața și alta după-amiaza. Spectacolele vor avea loc în fața a pes-te 80.000-100.000 de oameni, ne spune primarul localității Bascov, Gheorghe Stancu. Din delegația care merge în China ar fi trebuit să facă parte și pri-marul, dar referendumul din acest week-end l-a oprit. „Trebuia să merg și eu, dar am renunțat. S-a întâmplat evenimentul ăsta cu referendumul. Va trebui să stau aici”, adaugă primarul Gheorghe Stan-cu.

Ansamblul „Doina Bascovului” se va întoarce pe data de 9 octombrie. Nu este primul și nici ultimul eveniment de anvergură la care participă cu mândrie argeșenii din Bascov. Mari Tudor

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesDumitru Bordeianu, în închisoarea de la Piteşti

Wilhelm II al Germaniei a trecut prin Curtea de Argeş

1917. Împăratul Wilhelm II al Germaniei (1888-1918) a trecut prin staţia CFR Pitești, spre Curtea de Argeș, unde a depus o coroană de fl ori la mormântul regelui Carol I al României.

Comunicatul cu privire la ieșirea României din războiul împotriva URSS

1944, august 23. Este recepționat, inclusiv la Pitești comunicatul cu privire la ieșirea României din răz-boiul împotriva URSS, întoarcerea armelor contra Germaniei fasciste, înlăturarea regimului Ioan Anto-nescu. Militanții argeșeni făceau parte din Frontul Patriotic Anti-hitlerist (Uniunea Patrioților, Fron-tul Plugarilor, Partidul Socialist Țărănesc, Partidul Social-Demo-crat etc).

Se inițiază Ansamblul Muzical de Amatori al Sindicatelor din Argeș

1947-1948. Se inițiază în orașul Pitești Ansamblul Muzical de Ama-tori al Sindicatelor din Argeș, diri-jori: profesorii Grigore Mircescu și Emil Lerescu. Spectacole periodice.

Este înfi ințată Filiala Argeș a Arhivelor Statului

1952, ianuarie 15. Este înfi ințată Filiala Argeș a Arhivelor Statului, sediul inițial, comuna suburbană Valea Mare, Ștefănești, actualul complex instituțional, Exercițiu, ianuarie 1960, extins în anii urmă-tori. Directori cunoscuți: Constan-tin Florea, Teodor Mavrodin, Dan Pintilie.

Se constituie în Pitești Trustul de Stat al Petrolului

1952, octombrie 1. Se constituie în Pitești Trustul de Stat al Petrolului, activitate interregională de prospec-tare, cercetare, foraj, extracție; di-rectori cunoscuți: Nicolae Țilivea, Gheorghe Vlad, Valeriu Davidoiu, Valeriu Pronovici.

Reorganizarea activității corale din Pitești

1955, noiembrie 9. Reorganiza-rea activității corale din Pitești, înfi ințarea la Palatul Culturii a unei formații mixte, pe patru voci, ulterior (1967), corala bărbătească „Dumitru Georgescu Kiriac”, diri-jor și fondator, profesorul Emanoil Popescu (1926-2007), valoroase trofee naționale și internaționale, astăzi formație de cultură a Casei de Cultură a Sindicatelor, dirijor George Paraschivescu. În 1966, săr-bătorirea Centenarului activității corale din reședința Argeșului, reu-niuni muzicale, „Monografi e”, Sil-vestru Voinescu (1971), memorial, „O viață dăruită muzicii”, Emanoil Popescu.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Dumitru Bordeianu, student la Medicină, a fost arestat în vara anului 1948, deoa-rece făcea parte din Corpul Studenţesc Legionar al Universităţii din Iași. El a fost eliberat abia în anul 1964, după ce a fost mutat prin închisorile Galata, Suceava, Pitești, Gherla și Aiud. Dumi-tru Bordeianu este autorul celebrei cărți ”Mărturisiri din mlaștina disperării”, car-te ce consemnează, printre altele, memoriile acestuia din închisoarea de la Pitești.

M.I.

Arestat de Siguranță pentru că făcea parte din Mișcarea Legionară

Dumitru Bordeianu s-a născut la data de 15 august 1921, în lo-calitatea Drăgușeni din judeţul Botoșani. Acesta și-a petrecut tinereţea după gratii deoarece făcea parte din Mișcarea Legi-onară. În toamna anului 1946, în timp ce se afl a la Iași, unde studia Medicina, Bordeianu a aderat la Corpul Studenţesc Legionar. În noaptea de 14 spre 15 mai 1948, ”poliţia” lui Anto-nescu a început arestările legi-onarilor. Dumitru Bordeianu a scăpat în primă fază, deoarece el nu a fost căutat la Iași, ci la casa părintească. Afl ând că este căutat, el s-a ascuns la familia unor prieteni, însă s-a întors la Iași pentru a-și da examenele. „Întorcându-mă apoi în Iași, ca să îmi susţin unele examene la facultate, un coleg de liceu și de clasă, care locuia în aceeași curte cu mine, m-a denunţat la Siguranţă. Astfel că, în di-mineaţa zilei de 12 iunie 1948, am fost arestat de doi comisari, un comisar ajutor și un sergent de stradă, înarmat cu un pistol-mitralieră. Acești poliţiști m-au căutat, pe la miezul nopţii, la gazda unde locuiam, pe strada Săulescu nr.18. Aici au intimi-dat și ameninţat cu pistolul pe cei trei fraţi ai mei, ca să spună unde sunt ascuns. După vreo oră de ameninţări cu pistolul, fratele cel mai mic, Constan-tin, de numai 11 ani, le-a spus unde mă afl u, crezând că îl îm-pușcă dacă nu spune unde sunt ascuns. Imediat apoi poliţiștii i-au arestat pe toţi trei și au ve-nit cu ei la casa unde eram as-cuns. (...) Șeful a strigat la geam

să nu încerc să fug, pentru că în stradă sunt arestaţi sub pază cei trei fraţi. Atunci m-am gândit la mama și m-am predat”, a poves-tit Dumitru Bordeianu în cartea sa ”Mărturisiri din mlaștina dis-perării”.

A fost condamnat la 15 ani de muncă silnică

Bordeianu a fost introdus în Închisoarea Galata, o fostă mănăstire de călugări, situa-tă pe un deal din Iași, ce a fost transformată în penitenciar. La scurt timp, Dumitru Bordeia-nu și mai mulţi amici de-ai săi, arestaţi de către comuniști, au fost mutaţi la închisoarea din Suceava, botezată ”Mormântul fără cruce”. ”În jurul datei de 25 iunie 1948, iată-ne depuși în vestita Închisoare Suceava și în-carceraţi în celula 59 de la sub-sol, pe latura de nord. Această celulă este legată de întâmplări pe care nu le voi uita niciodată. Aici am stat până la 15 ianuarie 1949. Tot în această celulă am simţit pentru prima dată apăsa-rea spaţiului, pierderea libertăţii și durerea ruperii legăturii cu cei dragi. Aici am simţit din plin apăsarea închisorii și hăul ce se deschidea în faţa noastră”, spu-nea Bordeaianu despre închi-soarea din Suceava. Anchetele de la acest penitenciar se făceau

doar noaptea și durau până di-mineaţa. Bătăile și schingiuirile la care erau supuși cei anchetaţi erau atât de mari, că unii din-tre ei erau duși pe targă înapoi în celulele lor. Pe lângă bătăile primite, deţinuţii trăiau în con-diţii extrem de difi cile. Aceștia își făceau nevoile fi ziologice în celulele în care dormeau, mân-cau doar arpacaș, varză, cartofi și rareori primeau copite și cape-te de animale. După mai bine de opt luni de chin, pline de bătăi, Dumitru Bordeianu avea să dea socoteală în faţa judecătorilor. El a fost dus în sala de judecată împreună cu toţi camarazii săi de la Facultatea de Medicină, fi indu-le interzis să vorbească între ei. La sfârșitul unui proces ce a durat trei zile, fără avocat, Bordeianu a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică. Acesta a fost mutat într-o altă celulă, alături de alţi legionari condam-naţi de către comuniști, intrând într-un amplu proces de ”reedu-care”, ce consta în bătaie și foa-me.

„Dacă puteam suporta foamea, bătaia, durerea altor torturi, setea era ceva mai presus de durere”

La jumătatea lunii aprilie 1949, Bordeianu a fost mutat la închi-

soarea din Pitești, alături de alţi 80 de deţinuţi de la Închisoarea Suceava. Condiţiile găsite la Pi-tești erau mai bune decât cele de la Suceava, deoarece exista mai multă curăţenie, iar nevoile fi -ziologice erau făcute la WC-uri, care erau amplasate în curtea penitenciarului.

”În luna mai am scris aca-să o scrisoare, de numai cinci rânduri, și am primit una la fel. Scrisorile care au avut mai mult de cinci rânduri nu s-au dat deţinuților, ci au fost rupte. După citirea lor, am avut ordin să le predăm gardianului. Tot în această lună, am avut voie să primim un pachet de rufe, de maximum 3 kilograme. A fost prima și ultima oară, în 15 ani de închisoare, când am putut avea legături cu ai mei”, a scris Dumitru Bordeianu în cartea sa. Deţinuţii din Închisoarea Pitești erau ţinuţi înfometaţi și în frig, căldura pe timpul iernii fi ind dată cu porţia, pe timp de noapte.

Totuși, aici, în primii ani, legi-onarii nu erau bătuţi de comu-niști, ci erau convinși prin vorba bună să-și trădeze într-un fel sau altul camarazii. Au urmat ani de zile în care tortura îi făcea pe deţinuţi să se sinucidă. „Tor-tura era aplicată fi ecăruia după un anumit ritual, căruia nimeni nu i se putea împotrivi, căci cel destinat supliciului era legat de mâini și de picioare și i se punea un căluș la gură, ca să n-o mai poată închide. Apoi i se turna pe gât până la un kilogram de zeamă de varză sau de castrave-ti, cu o mare doză de sare. Pen-tru a neutraliza orice reacţie, un membru din comitet se așeza pe picioarele torturatului, un altul îl ţinea de cap, în timp ce al treilea îi turna saramură pe gât. După o jumătate de zi, aveai o senzaţie de sete îngrozitoare. Dacă puteam suporta foamea, bătaia, durerea altor torturi, se-tea era ceva mai presus de du-rere. Nu aveam altă apă să bem decât aceea din mâncare, ce nu putea potoli setea. După trei-pa-tru zile, toţi aveam buzele uscate și sângerânde, din cauză că ni le lingeam până se usca pielea pe ele. Până și limba era uscată din lipsă de salivă. În faţa ochilor ne defi lau râuri, izvoare și cascade cu apă dulce, care ni se revărsau în gură”, a mai povestit legiona-rul Bordeianu.

Chinurile de la Pitești s-au terminat în toamna anului 1951, când ultimul lot de studenţi con-damnaţi la muncă silnică a fost mutat la Închisoa-rea Gherla. Aici, pe lângă bătăi, foame și boală, legionarul Bordeianu s-a trezit cu o nouă proble-mă. El a fost acuzat de un comunist infi ltrat ca deţinut printre studenţii legionari că i-ar fi furat de sub pernă felia de pâine pe care a primit-o di-mineaţa la ceai. ”Hoţ n-am fost niciodată, pentru că așa m-au crescut mama și profesorul meu de religie Ion Popescu, doctor în teologie și fi lozofi e de la Viena. Această educaţie s-a conjugat cu cea legionară, privind cinstea și corectitudinea. Acu-zaţia însă era gravă, nu atât faţă de administraţie, cât mai ales pentru Ţurcanu. Ar fi avut ocazia să mă plimbe prin toate celulele cu o feliuţă de pâi-ne legată de gât, cum se mai întâmplase pentru delicte diferite, ca să arate cine sunt legionarii. O ocazie în plus, pentru ceilalţi detinuţi, să arunce anatema asupra studenţilor, care, în afară de a fi

turnători, ar mai fi fost și hoţi. Această situaţie ar fi distrus în mine și puţina conștiinţă morală ce-mi mai rămăsese”, a menţionat Bordeianu, care a scăpat de acest chin după ce soldatul a recunoscut că a minţit. În vara anului 1955, Dumitru Bor-deianu a fost mutat de la Gherla la închisoarea din Aiud, unde a afl at că închisorile din România s-au împărţit după apartenenţa politică a deţinu-ţilor.

”În 1964 am fost pus în libertate și apoi, după alţi douăzeci și cinci de ani de urmăriri, anche-te și ameninţări, am avut posibilitatea să ajung în lumea liberă, în Australia, statul Victoria. Aici am putut să scriu ceea ce am scris și măr-turisirile mele au putut să vadă lumina tipa-rului”, și-a încheiat memoriile Dumitru Bor-deianu. Acesta a murit la data de 16 august 2002, fi ind înmormântat în Australia, depar-te de ţara unde a petrecut 15 ani după gratii.

ÎN AUSTRALIA A SCRIS CARTEA „MĂRTURISIRI DIN MLAŞTINA DISPERĂRII”

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

În fi ecare săptămână, Bi-blioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să vă incite cu noutăţile edito-riale din fondul său de carte - romane de dragoste, poliţis-te, fantastice, de călătorii, de aventuri sau lucrări știinţifi ce.

Pentru cei care vor să studie-ze medicina sau sunt pasionați de acest domeniu, semnalăm: Aure-lia Nicoleta Cristea, „Farmacolo-

gie generală” (București, Editura Didactică și Pedagogică, 2018); „Bolnavul cu infarct miocardic” (București, Editura Medicală, 2018); David Ludwig, „Cum slăbești fără să-ți fi e foame: În-vinge poftele. Reprogramează-ți celulele adipoase. Slăbește per-manent” (București, Editura Li-tera, 2018). „Secţia pentru tineret” vă

oferă o gamă variată de noutăţi

editoriale, dintre care menţio-năm: Chris Grabenstein, „Insu-la doctorului Libris” (București, Editura Corint Junior, 2015); Michelle Cuevas, „Confesiunile unui prieten imaginar: Memori-ile lui Jacques Papier” (București, Editura Arthur, 2016); Liane Hedlund, „Micuța zână a Lunii” (București, Editura Universul en-ciclopedic gold junior, 2018). În cadrul secţiei „Colecţii

Speciale” veți regăsi carte rară, carte veche românească și stră-ină, cărţi cu autografe și însem-

nări particulare manuscrise. Din-tre acestea, vă enumerăm câteva titluri: Polizu G.A., „Mica chi-rurgie cu notice practice în binele bolnavului” (București, Editura Imprimeria Naţională, 1859); Fotino Dionisiu, „Istoria gene-rală a Daciei sau a Transilvaniei, Ţării muntenești și a Moldovei” (București, Editura Imprimeria Naţională, 1859); „Cheia înţele-sului” (București, 1678). Iubitorilor de literatură româ-

nă le recomandăm următoarele titluri: Vasile Dorin Ghilencea,

„De vorbă cu inima ta” (Cluj-Napoca; Editura Napoca Nova, 2017); Ioana Chicet-Macovei-ciuc, „O să te țin în brațe cât vrei tu și încă o secundă” (București, Editura Univers Publishing Hou-se, 2015); Ion Aion, „Spovedania unui preot” (București, Editura Curtea Veche, 2017).

Pe cei care vor să citească cărţile menţionate mai sus vă invităm la sediul Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” Argeș.

Daniela Tudose – bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii

Silvia Giurgiu, în capcanele destinului

Joia trecută, emoționată ca o îndrăgosti-tă, Silvia Giurgiu a așteptat, la Biblioteca Județeană Argeș, să bată gongul lansării celor două cărți de proză, împlinitoare ale unui vis vechi, acela de a-și vedea tipărite și citite istoriile adunate de-a lungul vieții.

„Dileme” și „Capcana destinului” pun în valoare un talent real de povestitor, care mizează încă pe formula descriptivă ge-neroasă și pe nuanța psihologică, trecută prin fi ltrele unei feminități pârguite. Sil-via Giurgiu este argeșeancă, s-a născut și a copilărit la Uda, a crescut sufl etește în satul tradițional, a respirat romantism și poezie până când viața a găsit de cuviință să-i ceară socoteală. Caietul de versuri a rămas o amintire ferecată într-un sertar de dulăpior.

De 13 ani, Silvia trăiește la Pescara, în Italia. Cu dorul de România și de cum se simte aici atunci când, periodic, se întoar-ce. La 48 de ani este deja bunică. Blândă și bună, e sufi cient să schimbi cu ea câte-va cuvinte, ca să realizezi că te va sprijini până la sfârșitul lumii. Denisa Popescu

Florin Chilian şi Emeric Imre cântă la Piteşti la Festivalul Naţional de Muzică Folk „Trivale Fest”

Primăria Municipiului Pitești și Consi-liul Local organizează, prin Centrul Cul-tural Pitești, a IV-a ediție a Festivalului Național de Muzică Folk „Trivale Fest”, sâmbătă, 20 octombrie, de la ora 18, în sala de concerte a Filarmonicii Pitești. Evenimentul va cuprinde un concurs de interpretare și recitaluri extraordinare, susținute de folkiști consacrați: Florin Chilian, Emeric Imre, Tiberiu Hărăguș. Înscrierile pentru concurs au început, iar preselecția va avea loc sâmbătă, 20 oc-tombrie, de la ora 10, la Centrul Cultu-ral Pitești, în Sala Ars Nova din imobilul Casa Cărții, situat în municipiul Pitești, strada Craiovei nr. 2, bloc G1.

Concursul, jurizat de specialiști în dome-niu și prezidat de cantautorul Florin Chili-an, va avea loc pe două categorii de vârste: sub 18 ani și peste 18 ani, iar concurenții se pot înscrie individual sau în grupuri formate din maximum 5 persoane. Fes-tivalul-concurs și gala laureaților se vor desfășura în sala de concerte a Filarmoni-cii Pitești, cu sediul în municipiul Pitești, strada Calea București nr. 2, sâmbătă, 20 octombrie, de la ora 18. Concurenții vor trimite fi șa de înscriere la adresa: Centrul Cultural Pitești, municipiul Pitești, str. Craiovei nr. 2 – cod 110013, bl. G1, jude-ţul Argeș sau la adresa de e-mail cultcen-tre@yahoo.com, telefon 0248/219976, până pe data de 19 octombrie.

D.G.

După primul eveniment organizat la Băile Herculane și, la mijlocul săptămânii trecute, la Biblioteca Județeană Argeș, scriitorul Gabriel Cazan a avut o lansare atipică a cărții sale „Femeia care l-a întâl-nit pe omul din acea Dacie”, la Subway, din incinta Mall Pitești.

A răspuns, în acest fel, managerului Dumitru Dragoș Rățoi. „Primul vo-lum se numește «Omul din acea Dacie care avea numărul 1501 când a ieșit pe poarta numărul doi de la poarta uzinei de la Colibași», iar al doilea are titlul «Femeia care l-a întâlnit pe omul din acea Dacie» și este o continuare a ceea ce am început în primul volum și totul se bazează, în primul rând, pe problema migranților de toate naționalitățile, că sunt români, sirieni, turci... Însă ceea ce am vrut să redau în primul rând, am vrut să continui dezvăluirile despre cum se furau piese de automobile Da-cia și cum se fura o Dacie întreagă, nu piesă cu piesă... cum se putea ieși cu

o Dacie întreagă pe poarta uzinei de la Colibași! Acum nu mai este așa, dar atunci a fost un furt imens. Totul este real, sunt anchetele pe care un prieten de al meu le-a făcut și pe care mi le-a spus, iar eu nu am făcut altceva decât să le îmbtrac într-o formă literară și să le așez în cartea a doua. Am scris cu sufl et și sunt convins că am strecurat în ea multe informații pe care doresc să le transmit cititorilor mei”.

Sunt crâmpeie de viață în acest al doilea volum, care va atrage după sine și un al treilea, așa după cum a măr-turisit autorul, povești adevărate, chiar dacă, după cum spunea și tovarășa sa de viață, actrița Luminița Borta, „sunt povești aproape venite din literatura fantastică, lucrurile sunt foarte inte-resante și peste toate plutește această dorință a lui Gabi Cazan de a vedea o lume imperfectă care devine perfectă prin sufl etele frumoase care o locu-iesc”.

Alina Crângeanu

Lansare de carte atipică a scriitorului Gabriel Cazan

„«Jaful secolului» este o carte-radiografi e a societății românești de după Primul Răz-boi Mondial și până în prezent, detaliază cu dexteritate de chi-rurg rănile românilor de azi și conturează cu acuitate efectele încă nevăzute ale lor. După lec-tură, nu pot face decât aceste comparații medicale, pentru că suferința pe care autorul o re-simte evaluându-și observațiile este similară celei ale mala-diilor necruțătoare. Desco-perim, de altfel, că militarul patriot, a cărui aparență pare de cremene, observă detalii fi ne și, ca un adevărat vrăjitor, face din penel o baghetă care transferă cu sensibilitate citi-torul în atmosfera vremurilor apuse. Combinația nostalgiei cu regretul inițial potențată se concentrează, pagină cu

pagină, prin fi ltrul demnității și al iubirii de adevăr, spre chintesența textului, revolta directă față de orice nedreptate și condamnare dură, dar justă a trădătorilor de neam și patrie. Citind, am avut în permanență impresia că mi s-a pus în față un bolnav pe care scriitorul îl diagnostichează meticulos. În tot acest timp, i-am simțit prezența vie și am putut trăi împreună indignarea, revolta și furia neputinței de a face drep-tate. Întrebându-mă care a fost motivația lui în a scrie această carte am avut revelația mesa-jului: copiii noștri, generațiile care le vor urma trebuie să știe adevărul. Să știe că bunătatea și toleranța românului de rând i-au adus sclavie și suferință, că demnitatea e sfântă și trebuie apărată ferm. Tinerilor trebu-

ie să le povestim că nu de lene au ajuns săraci, că bunătatea nu e mereu apreciată și că bi-nele nu învinge, fără sacrifi cii, răul”, este punctul de vedere al inginerului Sandu Ionescu, cel care semnează, de această dată, prefața celui mai recent volum al col.(r) Ion Lungu. De altfel, chiar autorul, un fost ofi țer MAI ajuns acum la aproape 90 de ani, dedică această car-te nepoților săi pentru aducere aminte. Cât despre „mobilul” care a stat la baza titlului su-gestiv „Jaful secolului”, îl veți înțelege doar trecând în revistă câteva din subiectele abordate: „Din istoria Aro Câmpulung”, „Aro, o fabrică de 50 de mi-lioane de dolari vândută cu 150.000 de dolari”, „Topul pri-vatizărilor ratate”, „Ceaușescu avea boală pe Câmpulung”,

„Scurt istoric al construirii Combinatului Petrochimic”, „Ce a fost și ce a ajuns indus-tria județului Argeș”, „Județul hipermarketurilor”, „Econo-mia pe butuci la 26 de ani de la Revoluție”, „Clasa politică este terminatorul României”...”De ce îl regretăm pe Nicolae Ceaușescu”...

Alina Crângeanu

„Jaful secolului” - o radiografi e a trădărilor care au sărăcit judeţul

Săptămâna trecută, Biblioteca Județeană Argeș a fost gazda unei expoziții de goblen, care a meritat interesul publicului din cel puțin trei motive. A reunit, în holul cen-tral, un număr-record de lucrări - 159 - re-alizate de 24 de „pictori cu acul”, din țară și din străinătate. În al doilea rând, este de menționat că expoziția este emanația unei colaborări online - se întâmplă frecvent în ultima vreme - între românii de-aici și românii din Italia, Spania și Statele Unite ale Americii, doritori să se cunoască și să se apropie prin intermediul goblenului.

Organizatoarele sunt din comuna Teiu - Amalia Dobrin și Irina Maria Alboaei

Pătrașcu. Ele au reușit să-i reunească pe fi -delii forumului „Goblenul pentru toți”, cel mai mare forum românesc de profi l, care există de zece ani. Notabil, în al treilea rând, faptul că expoziția a fost gândită prin raportare la evoluția artei goblenului în țara noastră. De la cusătura populară, na-ivă și sfi oasă, căreia i s-a rezervat un spațiu anume, până la goblenul-experiment, rea-lizat pe frunze uscate de viță de vie, de Ioa-na Pană, elevă la Colegiul Național „Al. Odobescu”. Miezul expoziției l-au repre-zentat, desigur, goblenurile familiare, cu tematica binecunoscută.

Denisa Popescu

159 de goblenuri expuse la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

Despre tensiunile create la Teatrul „Alexandru Davila” după instalarea în fotoliul de manager a lui Nicolae Poghirc Jurnal de Argeș a scris în mai multe rânduri. Acuzațiile la adresa acestuia au tot curs în ultimul an: de la contestata propunere de desfi ințare a unor secții și angajările pe alte criterii decât competența, la drama balerinilor puși să lucreze în condiții difi cile și fără respectarea timpilor de repaos și incriminarea metodelor de management pe care artiștii le consideră dictatoriale. Actuala conducere a teatrului este, de asemenea, acuza-tă că ține „pe bară” nume grele ale scenei piteștene și apelează la artiști mai puțin cunoscuți, sfi dând, nu întâm-plător, munca de ani de zile a actorilor care au avut îndrăz-neala să achieseze la petiția on-line intitulată „Salvați Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești! Salvați patrimo-niul național!”. În plus, sunt artiști care se plâng că plouă pe scenă și că prin săli șuieră vântul. Pornind de la ideea că fără foc nu iese fum, dar și de la premisa că adevărul ar pu-tea fi , ca de cele mai multe ori, la mijloc, am încercat să stăm de vorbă, pe aceste subiecte, cu Matei Varodi, regizorul și directorul artistic al Teatrului „Alexandru Davila”, într-un interviu pe care a acceptat să ni-l acorde săptămâna trecută.

La Teatrul „Alexandru Davi-

la” mocnește, de mai multe luni, un conflict pe marginea căruia mai mulţi angajaţi ai teatrului au lansat acuzaţii dure la adresa managerului Nicolae Poghirc, pe care îl acuză de atitudine dictato-rială. Cum vedeţi dumneavoastră situaţia?

- Noi ne vedem de treabă, mun-cim, scoatem spectacole, ne pre-ocupăm să aducem cât mai mult profesionalism în spectacolele noastre. Sigur, asta înseamnă un efort foarte mare, care presupu-ne, uneori, și relații mai tensio-nate, determinate de tot soiul de lucruri care pot apărea oricând. Acum, referitor la tensiuni, noi nu le resimțim ca tensiuni. Dovadă că suntem la treia premieră din aceas-tă stagiune, urmează ca peste încă două săptămâni să avem și premie-ra cu „Romanțioșii”, în regia unui tânăr regizor foarte bine cotat as-tăzi, Vlad Cristache, iar peste alte două săptămâni, încă o premieră, cu „Experimentul P”, și așa mai de-parte. Deci, producția noastră este una foarte încinsă și foarte strânsă.

Au fost, într-adevăr, niște tensiuni legate de această reorganizare, pe care managerul a gândit-o chiar foarte profund și care are toate șansele să aducă un plus de profe-sionalism, de valoare spectacolelor, producțiilor noastre...

„Trebuie să stabilim niște norme foarte stricte” Când spuneţi că nu o resimţiţi,

la cine vă referiţi? Căci artiștii o resimt. Ei sunt cei care semnalea-ză aceste probleme. Sunt balerini care au făcut acuzaţii la adresa conducerii managerului, sunt ac-tori care spun că acolo lucrurile nu merg prea bine. Domnul Pieca a făcut o astfel de mărturisire, re-cent, într-o emisiune TV. Dacă ne luăm după aceste lucruri, pare să se resimtă!

- Mă mir, pentru că domnul Pie-ca a avut chiar roluri importante în această stagiune și chiar le-a făcut foarte frumos. Cine știe?! Eu nu știu despre ce este vorba... Cert este că la repetiții oamenii vin, își văd de treabă. Acum, referitor la poves-tea cu balerinii, acolo au fost niște absențe și, când e vorba de absențe, lucrurile nu se pot tranșa decât așa. Îmi pare foarte rău, fi indcă e vorba de doi oameni foarte talentați, pe care eu îi apreciez foarte mult și îi respect, dar, dincolo de orice, tre-buie să stabilim niște norme foarte stricte. Dar balerinii care au făcut

acele acuzaţii unde sunt acum? Mai sunt angajaţii teatrului?

- Domnul Dragnea, care avea contract pe durată determinată, nu mai este, iar soția, de asemenea, e într-o situaţie litigioasă legată de absențe de la repetiții și spectaco-le...

Dar mai vine la teatru?- Nu!

„Avalanșa aceasta de oameni noi poate crea, așa, o interpretare, o falsă imagine” O altă acuzaţie, venită tot din

partea artiștilor instituţiei, se re-feră la faptul că actori vechi ai tea-trului - nume importante ale sce-nei piteștene - nu sunt folosiţi în spectacole, nu sunt distribuiţi în piese, ci ţinuţi pe bară, ignoraţi!

- Nu mai stă de mult timp ni-ciun actor pe bară. Poate s-a cre-at, așa, o ușoară nedumerire pen-tru faptul că, după ani și ani, am deschis porțile teatrului pentru tineri, pentru că eu cred - deși am împlinit 65 de ani și mă gândesc unde o să-mi petrec vacanțele cu nepoțelele - că, dacă nu deschi-dem ușile către tineri, nu avem nicio șansă să aducem teatrul ăsta

nicăieri. Au apărut, într-adevăr, foarte mulți actori tineri în acest spectacol - „Romanțioșii” - care va avea premiera la jumătatea lunii octombrie. Am reușit să aducem niște tineri laureați ai festivalurilor de teatru pentru tineret, absolvenți ai școlii de la Cluj, o școală foarte bună, și cred că va fi o încântare și pentru publicul piteștean să vadă alți actori, să vadă copii dornici de afi rmare, plini de energie și foar-te serioși în meserie. Probabil că avalanșa aceasta de oameni noi poate crea, așa, o interpretare, o falsă imagine. Și atunci ce faceţi cu cei mai

în vârstă, care au dorinţa de a juca și, firesc, orgoliul lor?

- Dar cei mai în vârstă joacă! Tocmai asta este, că dânșii

spun că ar putea să joace mai mult decât distribuţia pe care le-o ofe-ră, la acest moment, conducerea Teatrului „Al. Davila”!

- Asta este tipica actorului... Asta este boala lui fundamentală. În momentul în care îl distribui, este obosit, stresat, nu mai poate. În momentul în care o dată l-ai sărit din distribuție, este sfârșitul lumii, se consideră uitat, părăsit, iar altul mai bun decât el i-a luat rolul. Dar trebuie să fiţi de acord că

acest lucru poate fi ușor perceput ca o lovitură de imagine!

- Probabil, probabil... Asta îmi aduce aminte de o întâmplare. Marcela Rusu, o mare actriță a teatrului românesc, îi spune Ta-marei Dobrin: „Dragă, mi-e și rușine să iau salariul când eu n-am mai jucat de atâta timp”. Asta deși ea juca în spectacole. A doua zi a pornit un iureș în tot teatrul românesc, în care teatrul a fost pus pe refi nanțare, autofi nanțare 70%, totul dintr-o vorbă aruncată aiurea, la întâmplare. Nu! Actorii muncesc, au timpul rezervat atât studiului individual pentru memo-rare, cât și lucrului în echipă. Și se lucrează! Periodicitatea premiere-lor, numărul lor denotă o activitate intensă...

„Pe scenă a ajuns să nu mai picure” Haideţi să ne oprim și la con-

diţiile de muncă! Plouă sau nu plouă pe scenă?

- Avem proiecte foarte mari și trebuie să vă invit să vedeți cum o anumită parte a teatrului s-a igie-nizat și a fost adusă mai către zilele noastre și către un spațiu civilizat. Puteți să veniți și să vă convingeți... Va trebui să plouă afară, ca să-

mi dau seama dacă se întâmplă și înăuntru. Sunt actori care spun că da.... Deci, mai picură pe scenă?

- Pe scenă a ajuns să nu mai pi-cure, dar sunt proiecte în deru-

lare, de reparații fundamentale. Gândiți-vă, clădirea asta n-a mai fost reabilitată din '78, de când Dincă Teleagă a făcut cămășuiala asta, anveloparea asta, a fostei băi. Sunt niște minuni tehnice legate de canalul de scurgere, neputându-se realiza scurgere exterioară, țevile alea de scurgere interioară, care au fost făcute cum au fost făcute, s-au colmatat... Și, de aici, problemele. Cu puterile noastre, am făcut ce am putut, dar acolo este vorba de investiții majore. Planurile sunt deja făcute, Consiliul Județean a acceptat să fi nanțeze aceste lucrări.

„Se întâmplă să fi e și frig” Pe holul care duce spre scenă

sunt calorifere, dar, în schimb, sunt săli în care actorii tremură de frig. Iată o altă acuzaţie legată de felul în care este manageriat/administrat teatrul. Așa stau lu-crurile?

- Eu știu?! Teatrul are un specifi c al lui, dat fi ind podul scenei, care este foarte înalt, de 20 de metri, spațiile fi ind largi și cu intrările

neobturate, pentru că trebuie să intre decorul, pentru că trebuie să se facă manevre rapide, spațiul sce-nei este mai difi cil de încălzit. Se creează curenți perverși, căldura, evident, se duce către podul scenei și atunci se întâmplă să fi e și frig. Dintotdeauna, în teatru au rezistat oamenii puternici... Una din cen-trale este nefuncțională. Noi mer-gem acum doar cu una, cea mică, aceasta fi ind centrala de avarie, de rezervă, și cu un boiler pentru apă caldă. Vom schimba inclusiv centrala termică, cu toată țevăraia aferentă, pentru că foarte multe țevi sunt colmatate. Probabil că plângerile se refereau la Sala Studio 125, de la ultimul nivel, care are dezavantajul oricărui apartament de etaj terminal: vara te coci, iarna îngheți. În sala Studio, caloriferele sunt din acelea de tip hală indus-trială, ele nu fac față, din cauza schimbului termic. Și aici trebuie intervenit. Și acestea sunt pe lista de reparații capitale.

Interviu realizat de Izabela Moiceanu

Matei Varodi, regizor şi director artistic, despre acuzaţiile la adresa managementului Teatrului „Al. Davila”:

„Tipica actorului: când îl distribui, este stresat, nu mai poate; când l-ai sărit din distribuţie, este sfârşitul lumii”

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

În august 2011, Consiliul Local Cur-tea de Argeș a delegat serviciul de ecari-saj către fi rma Salubritate Publică Cur-tea de Argeș SRL. Anul următor, timp de șase luni, pe baza unui contract în-cheiat cu această societate, doctorul ve-terinar Niculae Radu a sterilizat 991 de câini, încasând, din banii publici, pen-tru serviciile veterinare prestate, suma de 51.561,50 lei. Totul s-a organizat fără nicio licitaţie în acest sens, fi ind vorba de un contract prin atribuire directă. Cei mai mulţi câini dintre cei operaţi de doctorul menţionat au avut proble-me medicale grave, care în majoritatea cazurilor au dus la moartea animalelor. Între timp, văzând cum câinii se îmbol-năvesc pe capete, localnicii din Curtea de Argeș au apelat la alţi medici vete-rinari, pentru o nouă operaţie. Dintre cele 500 de femele operate de doctorul Radu, doar 50 au scăpat cu viaţă - cele care au fost reoperate de alţi medici. Cazul a intrat în atenția Federației Naționale de Protecția Animalelor, care a sesizat autoritățile și a deschis pro-ces în instanță, acuzându-l pe docto-rul Radu Niculae de malpraxis. Ce s-a mai întâmplat am afl at de la președinta FNPA, Carmen Arsene: „Încă din 2013 am demarat acțiuni în instanță împo-triva medicului veterinar Radu Niculae, pe care îl acuzam de uciderea, prin efec-tuarea de sterilizări defectuoase, a circa 500 femele, în perioada aprilie - octom-brie 2012. De precizat, totodată, că dr. Radu Niculae este preferat de către Pri-măria Curtea de Argeș, singurul medic veterinar care lucrează cu primăria, este cel care a avut contract pentru ucide-rea câinilor până în anul 2007 și care gestionează și în prezent, sub umbrela Primăriei, câinii fără stăpân. În aceas-tă perioadă, în urma unui contract de prestări servicii cu Primăria Curtea de Argeș pentru gestionarea câinilor fără stăpân), acesta a sterilizat 991 de câini. După sterilizare, imediat ori la un timp scurt, femelele au decedat în chinuri, pe străzile orașului. Excepție au făcut doar femelele care au fost transportate de că-tre iubitorii de animale și reoperate în cadrul altor cabinete veterinare private, în scopul salvării lor (circa 50 câini).

Conform celor sesizate de către cetă-teni, dr. Radu Niculae nu a operat doar câinii nesterilizați, ci și femelele deja sterilizate de către cetățeni doar pentru a înregistra aceste acțiuni în evidență proprie, în scopul decontării de că-tre Primărie a „acțiunilor” declarate. FNPA a depus un probatoriu larg, in-contestabil și concludent: 16 declarații ale cetățenilor, 7 certifi cate medicale ale mai multor medici veterinari care au reoperat 7 cățele și care certifi cau operațiile defectuoase efectuate de dr. Radu Niculae, un raport necropsic, ma-teriale foto și video, nota de control a Direcției Sanitare Veterinare Argeș în care se precizau defi ciențele existente în cadrul adăpostului de câini, un tabel cu persoane care aderă la susţinerile sub-scrisei, o petiție prin care se solicita ri-dicarea dreptului de a profesa dr. Radu Niculae (însumand 5.037 de semnături ale cetățenilor). În ciuda probatoriului depus, care în alte state ar conduce ime-diat la ridicarea dreptului de a profesa și la mulți ani de închisoare pentru un asemenea caz, acest proces este tergiver-sat, deoarece Parchetul de pe lângă Ju-decătoria Curtea de Argeș „nu constată” vinovăția inculpatului, clasând dosarul, cu toate că prin rezoluția Judecătoriei Curtea de Argeș se solicită urmărirea penală. În acest sens, am solicitat ana-liza dosarului la Parchetul de pe lângă Judecătoria altui județ, pentru a ieși din sfera de infl uență a lui Radu Niculae”.

Afacerea „Maidanezul” - profi tabilă pentru doctorul Radu, preferatul Primăriei Curtea de Argeş

În 2012, Primăria Curtea de Argeș îi încredința activitatea de ecarisaj doctorului veterinar Niculae Radu. Dintr-un singur foc, acesta a pus mâna pe peste 51.000 de lei (mai multe de 11.000 de euro), printr-un contract semnat cu primăria din localitate, potrivit căruia trebuia să sterilizeze aproape 1.000 de câini. Numai că animalele au început să moară după ce doctorul Radu a început să se „ocupe” de ei. Au început să curgă reclamații la adresa sa, nu doar ale unor localnici, ci chiar venite de la iubitori de câini din Germania, iar Federația Națională de Protecție a Animalelor l-a acuzat de malpraxis. În prezent, cazul a ajuns în atenția procurorilor din Drăgășani, încercându-se însă scoaterea de sub infl uența doctorului. „Câinii latră, ursul merge”, însă. În ciuda proceselor care nu se mai termină de șase ani, afacerea cu maidanezi a doctorului Niculae Radu prosperă, acesta ocupându-se nu doar de adăpostul public din Curtea de Argeș, ci și de alte adăposturi private. Cu ce profi t? Vă puteți imagina și dumneavoastră, dacă numai în luna iulie 2018 a trimis, spre decontare, partenerilor germani, facturi în valoare de aproape 200 mili-oane de lei vechi...

Așa cum e normal, am luat legătura și cu docto-rul Niculae Radu, pentru a ne spune punctul său de vedere: „Deci, problema asta e din 2012. Noi am sterilizat în 2012 vreo 900 și ceva de câini, din care jumătate masculi, jumătate femele. Eu am contractul cu SPU (Serviciul Public Urban). De fapt cum a fost treaba? Eu am făcut - cred că în 2000 am făcut - la primărie o documentație în care am arătat cum să procedăm ca să adu-năm câinii de pe stradă să îi sterilizăm și să le dăm drumul înapoi, să adoptăm ce e de adoptat. Am făcut protocolul, am făcut absolut tot. Toată documentația. Am făcut adăpostul. Că doamna Carmen Arsene nu îl știe. Să vă duceți să îl vedeți, că are și fl ori, are tot ce vreți. Eu vă pot oferi două portbagaje de documente. Poliția și procuratura au venit și mi-au ridicat de aici fi ecare document. Au spus că au murit 1.000 de câini. Hai să zic 500, dar 500 de câini, la o medie de 20 de kilo-grame, cât vine, sunt 10.000, un vagon? Ce păre-re aveți dacă murea în vara lui 2012 un vagon de câini? Nu erau aici, pe stradă, mormane de câini? Ea trebuia să urmărească de atunci, pentru că, dacă doctorul Radu a omorât în 2012, omoară mereu, nu? În 2013 cere să se judece la Pitești că doctorul Radu este supercunoscut în Curtea de Argeș și este prieten cu toată lumea, judecători, polițiști, procurori... Păi, dacă eu sunt aprofesi-

onal sau nonprofesional, cum vreți să spuneți, cum aș putea fi prieten cu atâția? Dacă ai omorât câinii la 5 inși, s-a dus buhul... Nu ar mai fi ni-meni aici. Or, noi lucrăm, lucrăm, lucrăm. Am trei angajați și un doctor. Adăposturile pe care le am eu sunt autorizate. Deci, trei adăposturi am: „Sufl ete pierdute”, adăpostul municipal al muni-cipiului Curtea de Argeș și adăpostul „Prietenii Mei”, peste drum de stradă. Tot privat”.

Carmen Arsene, preşedinta Federaţiei Naţionale de Protecţia Animalelor: „Dintre cele 500 de femele operate de doctorul Radu, doar 50 au scăpat cu viaţă”

Ce spune doctorul Radu:„Ce părere aveţi dacă murea în vara lui 2012 un vagon de câini? Nu erau aici, pe stradă, mormane de câini?”

Facturi de sute de milioane pe fi rma fi ului doctorului Radu

„Nu mi-e frică, sunt medic privat, îmi fac mese-ria, câștig și nu am probleme”, se laudă doctorul Radu cu afacerea care îi merge ca pe roate. De la unul din adăposturile cu 300 de câini, unde prestează contracost, deși, culmea, este membru fondator și secretar, și anume Asociația „Sufl e-te Pierdute”, înfi ințat împreună cu o familie de germani, a pretins, numai pe luna iulie 2018, aproape 200 de milioane de lei vechi pentru

tratamentul aplicat animalelor. Sursele noastre spun că partenerii germani și-au pus mâinile în cap când au văzut facturile. Am intrat și noi în posesia documentelor și vă putem spune că sunt în număr de opt, cu sume cuprinse între 648 și 4.650 lei, care cuprind operațiuni precum tuns câine corporal (3.000 de lei) sau morsecați de câini (termen pe care noi nici nu l-am găsit în DEX!). Mai trebuie precizat că toate cele opt fac-turi întocmite de Niculae Radu sunt ale furnizo-rului Animalvet Medical SRL Curtea de Argeș. Cu alte cuvinte, el centrează, el dă cu capul. I-am cerut un punct de vedere despre sumele exorbi-tante pe care le pretinde pentru serviciile prestate și doctorul Radu a făcut pe niznaiul, spunând că fi rma nu îi aparține. Deși are sediul la adresa la care funcționează cabinetul veterinar al doctoru-lui, adică Neagoe Vodă nr. 10, Curtea de Argeș.

„Nu este fi rma mea, fi rma mea este Cabinet Me-dical Veterinar Dr. Radu, nu are nicio legătură. Este un SRL al unui doctor, nu are importanță cum îl cheamă. Facturile le face altcineva. Vi se pare mult? Ca profesionist, vă spun că pentru 300 de câini care probabil pleacă în afară, sunt pregătiți pentru Germania, atâta face. Se cer câte două vaccinări, faceți socoteală, fără sterilizare, este vorba cam despre 150 de euro de câine. Deci 120, 140 de milioane numai vaccinări, deparazi-tări, pașapoarte internaționale și toate cele; ste-rilizarea este cel mai puțin. E contract pe tot... „Animalvet” este al unui alt doctor, un nepot de-al meu, care se ocupă de două adăposturi”. Asta ne-a spus doctorul Radu, deși pe un site ofi cial fi rma îi aparține lui Alexandru Radu, despre care am afl at că este fi ul, și nu nepotul doctorului.

Material realizat de Alina Crângeanu

Una dintre cele opt facturi din iulie trimise spre decontare în Germania

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

Electroargeş face curăţenie la Braiconf Brăila

Consiliul de administraţie al Braiconf Brăila, format din membri ai noului acţionar majoritar - Electroargeș Curtea de Argeș - a decis efectua-rea tuturor demersurilor legale pentru recuperarea unor prime și bonusuri în valoare de 3 milioane lei plătite în perioada 5 iulie-8 august 2018 de compa-nie, din dispoziţia lui Dan Simionescu, care deţinea atunci funcţia de director general și președinte al consiliului de administraţie. Astfel, potrivit anun-ţului publicat recent la BVB, conducerea compani-ei a aprobat „efectuarea tuturor demersurilor legale în vederea recuperării sumei de peste 3.000.000 lei, plătită de Braiconf S.A., din dispoziţia directorului general/președinte CA, domnul Dan Simionescu, în perioada 5 iulie 2018 - 8 august 2018 (data până la care a deţinut funcţiile de director general și pre-ședinte CA Braiconf SA), cu titlu de prime/bonu-suri/alte avantaje, fără hotărâre AGA, fără hotărâre CA, fără includerea în BVC 2018 etc. și recupera-rea tuturor și oricăror sume astfel plătite”. În anunţ nu se menţionează către cine s-a îndreptat suma de 3 milioane lei. Acţionarii companiei au aprobat la adunarea generală din 20 septembrie revocarea mandatului tuturor administratorilor membri ai Consiliului de Administraţie ai Braiconf și numi-rea lui Constantin Ștefan în funcţia de președinte al boardului. Braiconf este deţinut în proporţie de 60,5% de Electroargeș. F. Silvestru

Viorica Dăncilă: „Au fost desemnaţi câştigătorii contractelor de proiectare şi execuţie a drumului expres Craiova - Piteşti, tronsoanele 1 şi 2”

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunţat luni, la Craiova, că au fost desemnaţi câștigătorii lucrărilor de proiectare și execuţie a drumului expres Craio-va-Pitești, tronsoanele I și II. Cele două tronsoa-ne au o lungime de 58 de kilometri, iar realizarea lor va determina decongestionarea trafi cului în orașul Balș și municipiul Slatina. „Astăzi au fost desemnaţi câștigătorii contractelor de proiectare și execuţie a drumului expres, în regim de auto-stradă, Craiova - Pitești, tronsoanele I și II. Durata de realizare a acestor contracte este de 36 de luni, perioada de garanţie a lucrărilor este de șapte ani. Execuţia lucrărilor pe cei 58 de kilometri va duce la decongestionarea semnifi cativă a circulaţiei în localităţile Balș și Slatina”, a declarat Viorica Dăn-cilă, conform agerpres.ro. F. Silvestru

Canibalizare în bricolajul local, Brico Dépôt ia locul Praktiker în Piteşti

Britanicii de la Kingfi sher, care au cumpărat anul trecut reţeaua de magazine de bricolaj Praktiker, închid trei magazine sub acest nume în următoarea perioadă, și anume unităţile de la Arad, Brașov și Pitești. Închiderea acestora vine după ce, de la înce-putul anului, britanicii au mai închis și magazinele de la Focșani, Bacău și Ploiești, iar la sfârșitul anu-lui trecut au renunţat și la cel din Voluntari. Astfel, după toate aceste închideri, reţeaua Praktiker ar urma să mai numere 20 de magazine.

„Brico Dépôt a prevăzut deja un plan de suport și in te grare a cât mai multor angajaţi în reţeaua de magazine exis tentă“, se arată într-un comunicat transmis de companie. Cele 20 de magazine răma-se funcţionale vor trece sub celălalt brand al grupu-lui Kingfi sher în România - Brico Dépôt, până în primăvara anului 2019, astfel că brandul Praktiker va dispărea de pe piaţă, iar Kingfi sher mai rămâne în România cu 35 de magazine. F. Silvestru

Județul Argeș are una dintre cele mai competitive piețe ale forței de muncă din România, dominată de companii din industria producătoare de auto-mobile, care se luptă pentru a atra-ge angajați chiar și din cele mai mici localități, potrivit unei analize wall-street.ro. Autobuzele cu muncitori fac naveta și câte 60 de km între sate și fabricile din Mioveni, Pitești sau Câm-pulung. La o populație activă civilă a județului de aproximativ 256.700 de oameni (ianuarie 2018), rata șomajului din ultimii opt ani a avut un constant trend descrescător: de la 4,5% în 2010, la 2,9% în ianuarie 2017 și chiar 2,2% în iunie 2018. Peisajul angajatorilor, ca număr de fi rme, a revenit la volumele anterioare crizei economice. Spre deo-sebire de alte zone ale țării în care ca-pitalele de județ aproape că dețin mo-nopolul companiilor mari angajatori, în cazul județului Argeș lucrurile stau diferit: cel mai mare angajator este în Mioveni (Automobile Dacia SA), iar șase din primii 10 angajatori sunt din afara Piteștiului (trei în Mioveni, iar re-stul în Câmpulung, respectiv comunele Bradu-Geamăna și Bascov, apropiate de Pitești). Acest trend s-a accentuat în ul-timii 10 ani.

Industria auto domină județulIndustria de automobile reprezintă

principalul angajator la nivel județean, conform cifrelor medii ale anului 2017. Șase din primii zece angajatori aparțin acestei industrii și oferă peste 29.400 de locuri de muncă, dintre care ju-mătate sunt la Automobile Dacia SA (peste 14.000). Se observă și o creștere susținută a companiei Lear Corporation România SRL (producător de sisteme electrice pentru automobile), compania triplându-și numărul de noi angajați în ultimii cinci ani (depășind 6.000). De asemenea, este de remarcat și intra-rea pe piața locală a forței de muncă a producătorului de scaune pentru auto-vehicule Adient Automotive România SRL, care în numai trei ani a atras peste 4.500 de angajați. O creștere importan-tă (de peste trei ori în cinci ani) a avut-o și compania Leoni Wiring Systems Pitești SRL, care a ajuns la aproximativ 3.000 de angajați.

Nu lipsesc jucătorii din industria alimentară, pharma și transporturi de marfă

Dintre angajatorii care nu aparțin in-dustriei de automobile se remarcă pro-ducătorul de mezeluri Caroli Foods

Group SRL, distribuitorul de medica-mente Fildas Trading SRL, transpor-tatorul Quehenberger Logistics SRL și Institutul de Cercetări Nucleare, fi ecare cu 800-900 de angajați. În contextul unei competiții acerbe pentru captarea forței de muncă, departamentele de re-

surse umane ale fi rmelor argeșene con-cep pachete salariale din ce în ce mai atractive, cuprinzând inclusiv speciali-zarea personalului necalifi cat și asigura-rea transportului din zonele rurale.

F. Silvestru

Argeşul are una dintre cele mai competitive pieţe ale forţei de muncă

Dacia este cel mai mare angajator din Argeș, cu peste 14.000 de oameni

„Nu doar statul, ci majoritatea creditorilor ar trebui atraşi în acționariat”

„Lăsând la o parte faptul că nu am fost niciodată asociați cu sta-tul și nu avem această experiență și trecând și peste renumele nu tocmai bun al statului român ca partener de afaceri, vreau să vă spun că, dintr-un anumit punct de vedere, un astfel de demers este benefi c pentru o societate afl ată în insolvență. Și nu doar statul ar trebui să intre în acționariat, ci și majorita-tea creditorilor ar trebui atrasă în acționariatul fi rmei. De ce spun asta? Insolvența intervi-ne atunci când o fi rmă ajunge în incapacitate de plată cauzată de lipsa lichidităților, lipsă de lichidități care duce la acumu-larea de datorii și întârzieri de plată semnfi cicative. Așadar, insolvența însemnând practic datorii greu de plătit către stat și parteneri, aceste datorii pot

fi transformate în acțiuni ale companiei și achitate prin intra-rea în acționariat a statului și a creditorilor, bineînțeles acei cre-ditori care acceptă acest lucru. Noi chiar vrem să propunem ca acest lucru să fi e adoptat, pentru că el este benefi c pentru toate părțile. În cazul unei societăți ca a noastră, de exemplu, care este societate publică listată la Bursă, creditorii deveniți acționari își pot vinde ulterior acțiunile și recupera banii sau pot obține chiar profi t. În con-cluzie, da, intrarea statului în acționariatul nostru ar fi bene-fi că, este de ajutor, cu condiția ca statul să nu devină acționar majoritar, dar, din câte știu, așa ceva nu se poate. Mai mult, noi propunem și susținem ca și cre-ditorii, dacă sunt de acord, să poată deveni acționari, fi ecare în aceeași proporție în care se afl ă la masa credală”, a declarat, pentru Jurnalul de Argeș, ma-nagerul Lactag SA.

Florin Silvestru

Adriean Asan, Lactag: „Intrarea statului în acţionariatul nostru ar fi benefi că”

Noua legislație promovată de Guvernul României cu privire la regimul insolvenței aduce o serie de noutăți pentru fi rmele afl ate în această situație, printre aceste noutăți numărându-se și posibilita-tea ca statul să devină acționar în acele societăți comerciale afl ate în insolvență, dar care au șanse reale de redresare. Una dintre companiile argeșene care se confruntă la ora actuală cu insolvența este Lactag SA Costești, unul dintre cei mai importanți procesatori de lapte nu doar la nivel județean, ci pentru toată partea de sud a țării. Cum este afecta-tă sau ajutată această societate cu istorie și nume în peisajul economic argeșean de noile prevederi legislative privind insolvența ne-a explicat Adriean Asan, managerul Lactag SA.

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

UNGHIURI DE VEDEREPERFORMANŢĂ! Ilona Ghioroaie este noua campioană a României la senioa-re, după o victorie în două seturi, 6-3, 6-4, în fața favo-ritei nr. 1, Miriam Bulgaru. „Sunt un om fericit, sunt un manager foarte mulțumit și un antrenor coor-donator împlinit! Ilona m-a ajutat să demonstrez că am avut dreptate cand i-am oferit, acum 3 ani, toată încrederea mea și a demonstrat iar și iar că e din alt fi lm!”, a spus Gabriel Săndulescu.

Sportivii diferitelor secții de la FC Argeș sunt nevoiți să folosească un singur autocar.

Condiții moderne, nu?

Aoleu, cât de mulți suntem în autocarul ăsta. În curând o să ne bage

și în portbagaj...

În momentul de față, FC Argeș are un singur au-tocar pentru toate secțiile clubului, lucru care a atras imediat atenția suporterilor alb-violeți, cei care s-au întrebat pe bună dreptate dacă un club cu pretențiile alb-violeților nu poate avea un autocar destinat numai echipei de fotbal. Ei bine, din câte se pare, conducerea clubului a luat în calcul achiziționarea unui alt auto-car. Rămâne însă de văzut și când se va realiza acest deziderat!

Zvonul săptămânii!

Pe 29 septembrie 2018, în cadrul academiei de fotbal Eagles din Londra a avut loc un eveniment important în fotbalul juvenil, și anume prezen-tarea lotului academiei, alături de sesiunea foto. La gala organizată de fos-tul fotbalist al FC Argeș Gabi Dumitru au luat parte aproximativ 700 de persoane, printre care personalități importante din lumea sportului, dar și ofi cialități ale statu-lui român, împreună cu sponsori. ”Fiecare dintre aceștia a fost premiat și ținem să le mulțumim și pe această cale pentru faptul că au încredere în proiectul nostru, iar Ea-gles Football Academy demonstrează în fi ecare an, prin performanțele sale, nivelul pe care l-a atins în numai patru ani de la înfi ințare. Alături

de noi au fost actualii sponsori: MoneyGram - sponsor principal, Aqua Carpatica, M&D Events, Super Brain și Maroșan Construction. Le mulțumim și celor care au fost și au rămas alături de noi: Crystals of London, Costy and Sons și Boss Contracts”, a postat pe pagina de fa-cebook Gabi Dumitru.

M.I.

Şcoala de fotbal Eagles din Londra, condusă de piteşteanul Gabi Dumitru, şi-a prezentat lotul

Programat joi, 4 octombrie, la ora 17.00, meciul dintre FC Argeș și Petrolul Ploiești se va disputa fără suporteri. Membrii galeriilor celor două echipe au postat pe FB un me-saj cât se poate de limpede în acest sens: ”Nu vă mai bateți joc de spec-tacolul fotbalistic prin programarea meciurilor doar pentru a vă umple grilele canalelor! Peluza Nord Pitești nu se va prezenta la derby-ul de joi! Cine a urmărit din fața televizorului cel puțin o dată un meci din prime-le două ligi naționale a observat, cu siguranță, remarcile comentatorilor

despre stadioanele de fotbal din Ro-mânia care mai mereu sunt goale. Aceiași comentatori sunt angajați la televiziuni precum Digi Sport sau Telekom Sport, considerate de noi, suporterii care încă mai merg pe stadion, principalele vinovate pen-tru programarea meciurilor la ore și în zile care fac imposibilă partici-parea pentru suporteri. Unul dintre cele mai frumoase meciuri din Liga 2 din sezonul 2018-2019, FC Argeș - FC Petrolul Ploiești, este progra-mat joi, pe 4.10.2018, la ora 17:00. Ora 17:00!!! Oră la care mulți nici măcar nu ies de la serviciu, de ajuns pe stadion la timp nemaipunându-se problema. Astfel, noi, Peluza Nord Pitești, cât și Peluza I «Ilie Oana», am decis de comun acord să nu ne pre-zentăm la meciul pe care îl așteptam cu atât drag, pentru o cauză mult mai importantă, și anume ca fotbalul românesc să renască, cu ajutorul nos-tru, bineînțeles! Nu vă mai bateți joc de fotbalul din România, care și așa este la pământ!”. M.I.

Suporterii nu se vor prezenta la derby-ul dintre FC Argeş şi Petrolul

Adrian Neaga se alătură Şcolii de Fotbal Athletic Slatina

Adrian Neaga, fost jucător la Steaua București și FC Argeș, emblematic pen-tru fotbalul piteștean, se alătură Școlii de Fotbal Athletic Slatina, din postura de antrenor. Două grupe de copii vor avea ocazia să înveţe de la fostul atacant tainele sportului cu balonul rotund. Rică Neaga nu este străin de ce se în-tâmplă la Athletic, fi ul acestuia, Mario, jucând la numeroase turnee sub culorile acestei școli de fotbal.

„Îmi doresc să le împărtășesc din ex-perienţa mea de fotbalist. Mi-a plăcut dintotdeauna ce se întâmplă la Athletic. Copiii merg la multe competiţii peste tot în ţară, au luat contact și cu tuneele internaţionale”, a spus Neaga. M.I.

Ce v-a determinat să veniţi la Pitești?

- Faptul că în ultimii ani Piteștiul este un centru baschetbalistic care a arătat că dorește să facă performanță, este un centru baschetbalistic stabil și un centru în dezvoltare. Drept care am considerat că trecerea mea la acest club înseamnă și pentru mine un pas în față și o contribuție personală în ceea ce privește dezvoltarea cluburilor și a tot ce înseamnă proiecte. Cine v-a contactat?- Conducerea clubului. Totul a fost

făcut profesionist, ofi cial... Am fost întrebat dacă sunt dispus să vin aici, ținând cont că eu eram deja de trei ani la un alt club. Experiență pot spune că am, având în vedere că am fost și la Steaua și la Tg. Jiu... Am discutat și ne-am pus de acord pe anumite lu-cruri. Am pornit pe un drum de doi ani, un drum care țintește medaliile. Concret, ce obiectiv aveţi stabilit?- Contractul este în derulare pe doi

ani; în acest an trebuie să ne clasăm pe locurile 1-4, iar anul următor să jucăm o fi nală și - de ce nu? - să ne batem pentru campionat. Este un obiectiv destul de îndrăzneț. Majoritatea clu-burilor în ultimii ani au investit în bugetele pentru jucători, în infrastruc-tura cluburilor și în proiectele pentru copii și juniori, ceea ce este extrem de important pentru viitorul și continui-tatea unui club. Am venit la acest club pentru proiectele care se doresc să se facă în decursul celor doi ani și, sigur, proiecte la care eu personal să pot să ajut.

„Clubul se afl ă în plutonul primelor șase echipe în ceea ce privește investițiile” Cum vedeţi lupta din acest sezon

pentru podium?- Este una extrem de grea. Dacă anii

anteriori exista un lot de 12 echipe de valori diferite și puteai vedea la un singur meci ceea ce nu merge, în acest an fi ecare meci este o fi nală. Va fi un stres mai mare, din punctul meu de vedere, în ceea ce privește și jucătorii și antrenorii, însă este un sistem nou, la care trebuie să ne adaptăm. Trebuie să fi m corelați oarecum și cu ceea ce se întâmplă la celelalte cluburi. Adică obiectivul real și corect este obiectivul care se face în funcție de investiția ge-nerală a cluburilor, lucru care s-a văzut a fi pe plus în ultimii ani. Să ne uităm

la ce investiții au făcut Sibiul, Clujul, Oradea, cluburi care rămân pe locuri fruntașe; noi suntem un club care am investit, nu mai mult, dar care va ges-tiona mai bine bugetul actual. Apropo! Cum este bugetul echi-

pei în comparaţie cu anii trecuţi și cum este faţă de celelalte echipe?

- Bugetul este cel de anul trecut. Cu acesta trebuie să obținem rezultate mai bune și trebuie să gestionăm mai bine acest lucru prin repartizarea bu-getului și, bineînțeles, prin selecția ju-cătorilor. În ultimii ani au fost echipe care au investit mult, iar acest lucru s-a văzut și în clasament. Mă refer la Steaua, Sibiu, Oradea, Cluj etc. Noi suntem un club care se afl ă în plu-tonul primelor șase echipe în ceea ce privește investițiile și sigur că dorim ca din punct de vedere sportiv să nu ne clasăm pe locul șase, ci să fi m mai bine decât anul trecut. De la an la an trebuie să fi m pe locuri din ce în ce mai fruntașe. Cine este liderul echipei sau pe

cine vedeţi în această postură?- Sunt câțiva jucători care, da-

torită personalității, experienței competiționale și nivelului la care au jucat, se pot înscrie în jucătorii de top. Sunt unii jucători străini, dar poate fi vorba și de Tudor Gheorghe, cel pe care eu l-am adus aici și care îmi place foarte mult. Sunt jucători care pot fi oricând lideri. De fapt, acesta a fost și unul dintre principiile pentru modul

meu de alcătuire a echipei, jucători de caracter, jucători de echipă, jucători cu personalitate. Dacă reușim o colabo-rare bună, sunt jucători care pot ajuta în orice moment al jocului echipa să câștige.

„Ne dorim să facem din echipa de baschet a Piteștiului o echipă fanion a orașului” Care sunt principalele contracan-

didate la podium?- Oradea, Clujul, Sibiul și Stea-

ua, care, deși a pornit mai târziu în pregătire din cauza problemelor de separare de CSM București, au ju-cători cu experiență, jucători care au câștigat campionate. Nu în prima par-te a campionatului se câștigă această competiție, ci în prima parte se pot vedea foarte clar punctele forte ale echipelor. Au trecut 18 ani de la câștigarea

campionatului de către Pitești. Care sunt șansele pentru un al doilea titlu?

- Este prematur să vorbim de titlu. Pentru titlu cred că trebuie mai mult decât un buget care să fi e mai mare. Sunt multe lucruri care trebuie dez-voltate în jurul clubului, plecând de la organizare, de la management, de la infrastructură, de la organizare pe o structură piramidală... Ne do-rim să facem din echipa de baschet a Piteștiului o echipă fanion a orașului.

Marius Ionel

Florin Nini, antrenorul principal de la BCM U Piteşti, are obiective îndrăzneţe:

„În acest an trebuie să ne clasăm pe locurile 1-4, iar anul următor să ne batem pentru campionat”

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

Cred că nu e om să nu fredoneze cântecul interpretat de Nicu Ali-fantis pe versurile lui Nichita („A venit toamna,/ acoperă-mi inima cu ceva,/ cu umbra unui copac/ sau mai bine cu umbra ta...”). Altă piesă de mare rezistență este... „Destin”, scrisă de Adrian Păunescu și magistral interpre-tată de Tatiana Stepa și Cristian Buică. Un fel de măiastră po-trivire de caractere, momentul în care frunza merge acasă. Din Serbia Lui Dumnezeu m-a sunat Bojana, eroina noastră. Am avut o scurtă discuție cu directorul cel mare de la Zastava, cu care și încercăm să împlinim un proiect care aduce în prim-plan neuita-rea celor 20 de ani care s-au scurs de la bombardamente. Bucuros nevoie mare domnul director pentru că fi ul său, Darko Kos-tic, un talentat antrenor de bas-chet, a câștigat de curând Cupa Dinamo, competiție desfășurată în București, Kostic găsind sche-mele de joc cele mai performan-

te, astfel încât... Cupa Dinamo pleacă spre orașul înfrățit Kra-gujevac, dar... poposește defi nitiv în Bulgaria, echipa antrenată de Kosac fi ind din Plovdiv, Bulgaria. Ce grozavă e prietenia în vreme de succes, ce grozavă e omenia în vreme de pace.

În altă ordine de idei, primăria noastră pornește ediția cu nu-mărul 5 în folk și din nou nu răsare din urbe nimeni, nici prin mișcările poeziei nu dă cineva, de parcă otrava s-a terminat în trivalea acestor distanțe! Pe feiz-bucele nătărău și arogant am citit ceva impresionant: că la Pitești se ia permisul o dată la 6 luni. Vă-paia a cuprins toată sufl area celor care odată defi lau cu permisele ca și când erau bilete de tramvai, adică... situație nașpa și scăpa-tă de sub control. În Sacramen-to, în California am întâlnit un piteștean care era șef la permise. Pocăit, dintre penticostali. Totul, într-o normalitate uriașă. Sala o dai ca pe la noi, la computer.

Apoi, cu mașina ta, care va fi veri-fi cată dacă are semnalizare și cla-xon (dacă ceva nu funcționează nu pleci în cursă și ești amânat), pleci pe traseu cu unul dintre exa-minatori, care nu sunt polițiști. Depășiri, parcări, mers cu spate-le și alte câteva mișcări și... gata! Poți conduce din clipa următoare cu hârtiuța pe care scrie ADMIS! Permisul îți vine prin poștă în câ-teva zile. Era din Oarja domnul acela, domnul de la permise din Sacramento! Diaspora veni să-și ia țara înapoi, plecă în concediu și din nou România e ca un înger cu cheia la gât! Pe 20 octombrie e un festival folk la Pitești. Voi fi vizitat de doi mari artiști, Florin Chilian și Emeric Imre, aci, în Siliștea! Am scris și asta ca să mă dau mare! Vă doresc semne bune!

Florian Silişteanu, un poet român printre ai lui

26 septembrie, pe şantierul din Siliştea

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

România e ca un înger cu cheia la gât

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Ceremonialul repatrierii vânăto-rilor de munte din Muscel, după încheierea misiunii în Afganistan, a inclus și momente de apreciere in-dividuală a meritelor unor militari români. Comandantul Batalionului 30 Vânători de Munte „Dragoslave-le”, lt.col. Ionuţ Ilinca, a primit Em-blema de Onoare a Armatei Române chiar din partea ministrului Apără-rii Naţionale, Mihai Fifor, la fel ca și alţi doi ofi ţeri ai unităţii. De aseme-nea, doi ofi ţeri și șase subofi ţeri au fost înaintaţi în grad. Pe platoul din curtea unităţii militare din Muscel a

primit Emblema de Onoare a Statu-lui Major al Apărării și locotenentul Robert Hajnal. Militarul încadrat la Brigada 2 Vânători de Munte „Sar-mizegetusa”, din cadrul căreia face parte și Batalionul de la Câmpu-lung, a primit distincţia din partea ministrului Fifor și a șefului Statului Major, generalul Nicolae Ciucă. El s-a clasat în acest an pe locul al doi-lea la Ultramaratonul Montan Mont Blanc, o cursă de 21 de ore în care sunt străbătuţi 170 de kilometri.

C.I.B.

Trofeul festivalului de romanţe de la Câmpulung a ajuns în Alba

S-a încheiat săptămâna trecută ediţia a XIII-a a Festivalului Naţional de Romanţe și Poezie „Rap-sodii de toamnă”, organi-zat la Câmpulung de Pri-mărie, Cercul Militar și casele de cultură.

Au fost prezenţi concu-renţi din nouă judeţe, dar și din Republica Moldo-va, iar juriul i-a decernat Trofeul „Nae Leonard” lui Alexandru Demeter, din Ponorel-Alba. Interpre-ţii au fost acompaniaţi de instrumentiștii dirijorului Cătălin Iancu, iar din ju-riu au făcut parte, printre alţii, dirijorul Moise Mi-tulescu și profesorul Con-stantin Ticuleanu. C.I.B.

Ultramaratonistul Robert Hajnal a fost onorat de ministrul Apărării la Câmpulung

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

Mergeţi la referendum şi votaţi ”DA”

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

15 august 1714, Adormirea Maicii Domnului, chiar în acea zi, Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani, Piața Ialy-Kiosc era înțesată de lume, pregătită pentru execuție. Sultanul Ahmed al III-lea invitase ambasadorii Franței, Rusiei, Austriei și Angliei, iar ei nu refuzaseră, ceea ce în calitate de creștini ar fi tre-buit să o facă.

Brâncoveanu, împreună cu ginerele și sfetnicul său Ianache Văcărescu și cei patru fi i ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, în cămăși albe și cu lanțuri la picioare, au fost purtați pe străzile Stambulului până la locul execuției, una dintre cele mai sângeroase din toată istoria Imperiului Otoman.

Execuția prin decapitare este mult mai spectaculoa-să, dacă îmi permiteți să spun așa, decât alte tipuri de execuție, ca ghilotinarea sau cea prin împușcare. În cazul nostru, după ce se taie capul, sângele țâșnește din jugulară ca din pompă, stropind totul în jur. La acest spectacol înfi orător vor fi asistat ambasadorii creștini, dar și mezinul Matei, care nu a putut rezis-ta grozăviei și a căzut la picioarele sultanului cerând îndurare. Exista într-adevăr o cutumă care preciza că este iertat de la pedeapsa capitală cel ce renunță la reli-gia sa trecând la islam. Exact în acel moment s-a pro-dus o minune dumnezeiască. Altfel nu se poate explica cum, în acele clipe grozave, după câteva cuvinte ale tatălui său, copilul de 14 ani și-a așezat capul pe butuc și, privindu-l în ochi pe călău, i-a spus: ”Vreau să mor creștin! Lovește!”. Însuși călăul, cu toată experiența sa de călău, a fost atât de tulburat încât nu a reușit din prima lovitură să reteze capul ultimului martir, bătrâ-nul Brâncoveanu.

Vă veți întreba ce legătură are această relatare cu re-ferendumul care se va desfășura peste câteva zile. Are. Una foarte mare. Este vorba de atitudine. Evident că, în prezent, mintea noastră nu poate înțelege ce s-a în-tâmplat acum mai bine de trei sute de ani în piața Ialy Kiosk. Suntem mult prea decăzuți. Ceea ce ni se cere astăzi este mult mai simplu: să avem o atitudine fermă față de secularizarea la care suntem supuși cu cinism de ani de zile. Iar formularea actuală din Constituție prin omitere referitoare la familie este un exemplu în acest sens. Pe bună dreptate ne întrebăm cum a fost posibil așa ceva.

Este un moment istoric. Pentru prima dată după eve-nimentele sângeroase din decembrie 1989 poporul ro-mân are prilejul să-și afi rme demnitatea. Votul din 6-7 octombrie depășește cadrul strict constituțional. Vo-tul nostru va fi un răspuns răspicat tuturor celor care lucrează sistematic și organizat la anihilarea sufl etului românesc, care înseamnă credință, ortodoxie, tradiție, cultură, istorie. Nu mă îndoiesc că va fi un răspuns masiv: lăsați-ne în pace! Nu mă îndoiesc că vom ști să fi m demni urmași ai celor care, în condiții mult mai grele, au realizat ceea ce astăzi noi îl considerăm cel mai important reper al istoriei naționale: România Mare. Altfel, tot ce ține de sărbătoarea Centenarului nu vor fi decât vorbe goale, iar generațiile viitoare nu ne vor ierta.

Prof. dr. Cornel Carp

24 de secţii de votare şi 14 zone pentru afi şaj electoral la Mioveni

În Mioveni sunt în toi pregătirile pentru REFERENDU-MUL NAȚIONAL- REVIZUIREA CONSTITUȚIEI privind redefi nirea familiei, din zilele de 6 și 7 octombrie 2018. Pentru că administraţia locală are obligaţia să asigu-re logistica și actualizarea listelor electorale permanente, liste care conțin numele persoanelor cu drept de vot, ca și în alegerile precedente, vor funcționa 24 secții de votare.

Primăria Mioveni a stabilit și zonele speciale de afi șaj electoral pentru REFERENDUMUL NAȚIONAL-REVIZUIREA CONSTITUȚIEI privind redefi nirea fa-miliei. Panourile vor fi amplasate în 14 zone din oraș: Pia-ta Dacia; Bulevardul Dacia - Zona maxi-taxi; Bulevardul Dacia - Zona Robea; Str. 1 Decembrie - Zona bl. H27 – H28; Str. Logofăt Stanciu Mihoveanu - Zona bl. A7 – A 15; Bulevardul Dacia – Zona S.C Construcții Reparații Mioveni S.R.L; Zona Platou - Casa de Cultură a Sindi-catelor Dacia”; Cartier Racovița - Zona Cămin Cultural; Cartier Racovița - Zona „Țarina”; Cartier Colibași - Zona Școala Generală; Cartier Colibași - Zona Pleașa; Cartier Făget - Zona Cămin Cultural; Cartier Clucereasa – Zona Bisericii. I.M.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

Vând teren 1900 mp în Ștefănești, în zona

Primăriei, cu utilitățile la poartă. Tel: 0766/636790

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., nego-ciabil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4

cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45ANGAJEAZĂ

MAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două

băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

MICA PUBLICITATE Unic proprietar vând apartament decomandat conform 1, cartier Războieni/în A-uri şi cumpăr, apartament 2 camere zona Prundu, Craiovei, Fraţii Goleşti sau Gară Sud. Telefon 0749/484,150, 0348/438.150. Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742.

Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646.

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând apartament 3 camere, confort 1, etaj 1/4, super

îmbunătăţit, situat în Mioveni-central (vedere la strada

principală). Relatii la telefon 0799/980110, preţ 55.500

euro negociabil.

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

Societate comercială de transport marfă

ANGAJEAZĂşoferi cu experienţă,

categoriile B-C-EPENTRU CURSE

TUR-RETUR ÎN EUROPACV la email:

adrianaemilianeacsu@yahoo.comTelefon: 0725 10 11 13

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric, stradal, zonă între case.

Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.

De vânzare apartament, București, Drumul Taberei, în

spatele cinematografului Favorit, etajul 4 din 8, 3 camere semide-comandat, complet renovat în

2015, tâmplărie PVC cu geamuri termopan, gresie, faianță, parchet,

ușă metalică, aer condiționat, loc de parcare, stație RATB la 3 minute de mers pe jos, și stație

Metro în curând, în apropiere de Mall Afi Palace și Plaza Romana,

piața Moghiroș, cele mai bune școli pentru copii Școala 197 și Liceul Moisil, zonă verde și loc de joacă.

Tel. 0740.306.618

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând ţuică veche şi nouă, 30 de grade, preţ avantajos.

Tel. 0745966256

Primesc în gazdă fete sau băieţi. Tel. 0348.802.539

Vând 5.037 m.p teren intravilan cu casa, dependinţe şi livadă de pruni, preţ 15.000 Euro

negociabil şi 8.961 m.p. teren extravilan, preţ 10.000 lei

negociabil, situat la 20 km de Piteşti, în comuna Suseni, sat Strâmbeni. Relaţii, la telefon

0720/421107, 0734/303203.

Vand 2,027 mp teren intravilan cu casa, dependinte +livada

pomi fructiferi situat la 2 km de orasul Gaesti. Pret avantajos sau la schimb cu apartament si diferenta in Pitesti. Relatii

la telefon 0747/571417, 0768/808978.

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

SUBANSAMBLE AUTO S.A., PRODUCATOARE DE REPERE AUTO DIN PLASTIC SI SPUME POLIURETANICE, CU SEDIUL IN PITESTI, STR. G. COSBUC, NR. 59 (LANGA FOSTA TEXTILA):

ANGAJEAZĂ REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE

MECANICI DE INTRETINERE ELECTRICIENI STIVUITORISTI

OFERTA (BONUSURI, BENEFICII):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resurse.umane@gic.ro. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care corespund cerintelor postului!

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice instalaţie de gaz metan.

Revizii instalaţii gaze, verificări centrale termice.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

ANUNT PUBLICSC COMEFIN S.A , cu sediul în

COSTESTI, strada INDUSTRIEI nr. 36, jud ARGES, anunţă publicul intere-sat asupra depunerii solicitării de revizui-re a Autorizaţiei Integrate de Mediu nr. 9 din 24.07.2015, revizuita la 11.01.2017., emisă pentru activitatea: „Tratarea de suprafata a metalelor sau a materiale-lor plastice prin procese electrolitice sau chimice in care volumul cuvelor de tratare este mai mare de 30 mc; Fa-bricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule – cod CAEN 2932.”, des-fasurata la punctul de lucru din COS-TESTI, strada INDUSTRIEI nr. 36.

Informaţiile privind impactul potenţial asupra mediului al activităţii pot fi consul-tate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Me-diului Arges, str. Egalitatii nr. 50A, în zilele de luni-vineri.

Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Argeș, sub semnătură și cu date de identifi care.

Dacă trăia, în data de 7 octombrie 2018 ar fi împlinit 46 de ani. Loredana Guță era economistă la Camera de Comerț, însă un destin nemilos a luat-o dintre noi la numai 29 de ani. Familia Guță anunță că în memoria ei va avea loc o slujbă de pomenire, dumini-că, 7 octombrie, de la ora 12,00, la Biserica „Sf. Gheorghe” (cimi-tir). Apoi se va merge la locul de veci din cimitirul „Sf. Gheor-ghe”. Cei care nu au uitat-o sunt așteptați cu o lumânare și un gând bun. „Era un vis misterios/ Și blând din cale-afară/Și prea era de tot frumos,/ De-a trebuit să piară”.

Societate comercială angajează contabil. Salariu net 2.100 lei.

Relaţii la telefon 0728/872.103.

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

Brandul românesc “Flori de ie”, un con-cept iniţiat și promovat de Cristina Chiri-ac, a participat până luni la Paris Fashion Week, cel mai prestigios eveniment mon-dial de modă. Câmpulungeanca a ajuns astfel să prezinte ia românească pentru pri-ma oară la Săptămâna Modei de la Paris. Anterior, pe 26 septembrie, “Flori de ie” s-a prezentat și la Ambasada României de la Paris, într-o seară de modă românească, de la care nu au lipsit nici Cătălin Botezatu sau Carmen Ormenișan. În deschiderea show-ului, au fost prezentate zece costume centenare de sărbătoare în fotografi i în care protagonistă este actriţa Laura Cosoi.

Colecţia Cristinei Chiriac, bazată pe por-tul românesc, a fost prezentată la Hotel

“Ritz Carlton” din capitala Franţei, sub denumirea “Fleurs de pêche” (“Flori de păun”), dominante fi ind motivele tradiţio-nale din ţinutul Năsăudului. “Sunt extrem de onorată să pot urca ia românească pe cel mai prestigios podium de modă și să arăt lumii întregi frumuseţea ei. Costumele po-pulare centenare care au fost prezentate la Ambasada României din Paris, cât și co-lecţia capsulă «Fleurs de pêche», inspirate din arta tradiţională românească, reprezin-tă contribuţia «Flori de ie» la completarea unei imagini consistente a României la Săptămâna Modei de la Paris de anul aces-ta”, ne-a spus Cristina Chiriac, iniţiatoarea și sufl etul brandului “Flori de ie”.

C.I.B.

Duminică, în ultima zi a lunii septembrie, comuna Mihăești și-a pomenit eroii căzuți pe frontul de luptă în Primul Război Mon-dial, pentru înfăptuirea Marii Uniri. La ceremonia de pomenire, desfășurată la monumentul din curtea Bisericii din satul Valea Po-pii, au participat, alături de comunitate, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, vicepreședinții

Simona Brătulescu și Ion Mînzînă, prefectul Emili-an Dragnea, subprefectul Adrian Bughiu, senatorii Șerban Valeca și Gheor-ghe Marin, deputata Si-mona Bucura Oprescu, fi ică a satului, primari argeșeni, consilieri județeni și alți reprezentanți ai autorităților publice locale și județene. După ceremo-nia religioasă ofi ciată de un sobor de preoti, Flacăra

Centenarului a fost depusă la monument, în acordurile Fanfarei ”Argeșul” a Cen-trului Cultural Județean Argeș, iar încă patru felina-re au fost aprinse, urmând a purta Flacară în fi ecare dintre satele ce compun comuna Mihăești. Tot cu acest prilej, primarul co-munei și președintele CJ Argeș au acordat diplome centenare urmașilor eroilor din localitate, iar grupul vocal ”Doruri muscelene” și copiii din comună au interpretat un program de cântece patriotice. De ase-menea, locuitorii comunei Mihăești au sărbătorit cea de-a XII-a ediție a Zilei Comunei, ocazie cu care președintele Consiliului Județean Argeș i-a înmânat primarului Gheorghe Ma-tei o Plachetă de Excelență, pentru activitatea depusă în dezvoltarea comunei și în promovarea culturii tradiționale. M.I.

Câmpulungeanca Cristina Chiriac a prezentat ia românească la Săptămâna Modei de la Paris

Flacăra Centenarului, purtată în fi ecare dintre satele ce compun comuna Mihăeşti

Sâmbătă, 6 octombrie, la Clubul BNR de la Cumpătu-Sinaia, vor fi acordate premiile celei de a 6-a ediţii a concursului național de jurnalism “Concuren-ţa - cheia dezvoltării economice și bunăs-tării consumatorului“, organizat de Consiliul Concurenţei, cu spri-jinul Centrului pentru Jurnalism Independent.

Printre fi naliștii concur-sului se numără și Denis Grigorescu, redactor-șef la Jurnalul de Argeș. Artico-lul său ”Sesizarea a pornit de la ADP. Cinci asfalta-tori din Pitești, investigaţi de Consiliul Concurenţei” este cel cu care a ajuns în fi nală. Articolul face refe-rire la o licitație în valoare

de 5,6 milioane lei privind asfaltarea a 13 străzi din Pitești care a fost anulată după ce au apărut suspi-ciuni legate de încălcarea Legii concurenței și de faptul că cele cinci fi rme s-au cartelizat pentru eli-minarea concurenței.

Pentru prima oară în is-toria administrației publi-ce din Pitești, Consiliul Concurenței investighează o licitație din municipiu. Și asta fi indcă există sus-piciuni că cinci asfaltatori s-ar fi cartelizat, adică au făcut o înțelegere în-tre ei, pentru eliminarea concurenței. Și totul pen-tru a câștiga lucrări de as-faltare de milioane de euro la o licitație organizată de Administrația Domeniu-lui Public Pitești.

La concursul la care co-legul nostru Denis Grigo-rescu este fi nalist participă jurnaliști din presa scrisă, audiovizuală sau online, angajaţi ai unei organiza-ţii de presă sau jurnaliști independenţi. Selecţia va fi făcută de un juriu spe-cializat, format atât din persoane cu experienţă în mass-media, care vor eva-lua tehnica jurnalistică, cât și din experţi în eco-nomie/concurenţă, care vor verifi ca corectitudinea și calitatea informaţiilor de specialitate prezente în materiale. M.S.

Un ziarist de la Jurnalul de Argeş, fi nalist la un concurs naţional de jurnalism

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

Scopul postului de inginer de specialitate în domeniul reţelelor de apă și de canal este să asigure funcționarea sistemelor de producere și distribuire a apei potabile și a celor de colectare și epurare a apelor uzate, în regim de permanență și la parametrii prevăzuți.

Cerințele și condițiile pentru participarea la concurs în vederea ocupării postului de inginer: absolvent al unei facultăți cu diplomă de licență sau examen de diplomă, în conformitate cu legislația în vigoare, cu specializare în domeniile: inginerie sanitară și protecția mediului/ hidro-tehnică/ instalații/ construcții civile, industria-le și agricole/ energetică/ mecanică/ tehnologii performante pentru protecția mediului urban; cunoștințe teoretice solide în domeniul rețelelor și instalațiilor; bună cunoaștere și experiență în utilizarea AutoCad sau similar. Constituie avan-taj deținerea experienței în execuția lucrărilor de extindere/ modernizare/ reabilitare a sistemelor de apă și de canalizare, precum și exploatarea acestora; capacitatea de a stabili obiective inter-mediare, a urmări realizarea corectă și la termen a acestora; caracterul disciplinat; rezistența la stres; deținerea permisului de conducere catego-ria B, valabil.

Concursul pentru ocuparea postului de inginer constă într-o probă scrisă și un interviu. Bibli-ografi a de concurs poate fi consultată pe site-ul societăţii www.apacanal2000.ro la secţiunea „Anunţuri“.

Scopul postului de maistru este să coordone-ze formația de lucru pentru a asigura derularea intervenţiilor programate și accidentale specifi ce serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

Cerințele și condițiile pentru participarea la concurs în vederea ocupării postului de maistru: absolvent al unei școli tehnice cu diplomă/ exa-men fi nal, în conformitate cu legislația în vigoare, cu specializare în domeniile: rețele tehnico-edili-tare/ instalații/ construcții civile, industriale și agricole; cunoștințe teoretice solide în domeniul rețelelor și instalațiilor; bună cunoaștere a Mi-crosoft Offi ce; experiență în funcția de maistru

de minimum 1 an. Constituie avantaj deținerea experienței în execuția lucrărilor de extindere/ modernizare/ reabilitare a sistemelor de apă și de canalizare, precum și exploatarea acestora; capa-citatea de a stabili obiective intermediare și a ur-mări realizarea corectă și la termen a acestora; ca-racterul disciplinat; rezistența la stres; deținerea permisului de conducere categoria B, valabil.

Concursul pentru ocuparea postul de maistru constă într-o probă scrisă și un interviu. Bibli-ografi a de concurs poate fi consultată pe site-ul societăţii www.apacanal2000.ro la secţiunea „Anunţuri“.

Scopul postului de instalator este să realizeze lucrări de întreţinere/ reparaţii/ execuţie reţele de distribuţie apă și de canalizare.

Cerinţele și condiţiile de participare la concurs în vederea ocupării postului de instalator: studii medii și califi care de instalator apă-canal/ insta-lator instalaţii tehnico-sanitare și de gaze. Con-stituie avantaj deținerea experienței în execuția lucrărilor de extindere/ modernizare/ reabilita-re a sistemelor de apă și de canalizare, precum și exploatarea acestora; caracterul disciplinat; rezistența la stres; deținerea permisului de con-ducere categoria B, valabil.

Concursul pentru ocuparea postului de insta-lator constă într-un interviu ce include și aspecte practice.

Candidaţii vor depune un cazier judiciar în ori-ginal, un curriculum vitae (CV), cerere și copii după: actul de identitate, actele de studii, docu-mentele ce atestă vechimea/experienţa în mun-că (după caz), permisul de conducere, la ghișe-ul unic al societăţii situat în municipiul Pitești, bulevardul I.C. Brătianu nr. 24A, judeţul Argeș, până la data de 26.10.2018, ora 16.00.

Pentru informaţii suplimentare referitor la anunţ, vă rugăm să contactaţi Serviciul Personal la telefonul 0248.217.399, în zilele lucrătoare, în-tre orele 08.00-16.00.

ANUNŢS.C. APĂ CANAL 2000 S.A. Piteşti, cu sediul în municipiul Piteşti,

bulevardul I.C. Brătianu nr. 24A, judeţul Argeş, organizează concurs pentru ocuparea a 3 posturi de inginer, 2 posturi de maistru și 2 posturi de instalator

la secţiile din cadrul Sectorului Exploatare-Operare (Piteşti, Costeşti, limitrofe).

CENTRUL CULTURAL MIOVENI - PROGRAMUL CURSURILOR GRATUITE

Ora Sala Curs Profesor/Instructor

LUNI10.00-19.00 Etaj II, Sala ,,Muzic Pian Iliu Denisa

16.00-17.30 Centrul Cultural Corp B (sediul vechi)

Abilit i practice Iordachi Carmina

17.00-19.00 Sala de spectacole17.00-18.00: Încep tori18.00-19.00: Avansa i

Dans modern sportiv Ionescu Daniel

MIERCURI10.00-19.00 Etaj II, Sala ,,Muzic Pian Iliu Denisa11.00-15.00 Etaj II, Sala ,,Monaliza Zegheru Canto muzic u oar Martin Alexandra14.00-15.30 Centrul Cultural Corp B

(sediul vechi)Modelaj în lut Orlando N stase

15.00-18.00 Etaj III, sala ,,Plai de Dor15.00-16.00:clasele I-IV16.00-17.00: pre colari17.00-18.00: pre colari

Balet Andrei Nicoleta

16.00-17.30 Centrul Cultural Corp B (sediul vechi)

Abilit i practice Iordachi Carmina

17.00-19.00 Etaj II, Sala ,,Arte Plastice Iconografie Fulger Lucia

JOI14.00-15.30 Centrul Cultural Corp B

(sediul vechi)Modelaj în lut Orlando N stase

VINERI15.00-17.00 Etaj III, sala ,,NOVA Mandolin Arsenescu Florica

17.00-19.00 Sala de spectacole17.00-18.00: Încep tori18.00-19.00: Avansa i

Dans modern-popular Horobeanu Ion

SÂMB T09.00-13.00 Etaj II, Sala ,,Arte Plastice Pictur Galan Lucia

10.00-12.30 Sala de spectacole Dans popular Oancea C t lin

10.00-13.00 Etaj III, sala ,,NOVA Mandolin Arsenescu Florica

Jurnalul de Argeș a răspuns, săptămâna trecută, invitației de a participa, în calitate de publicație auditată BRAT, la aniversarea a 20 de ani de existență a Biroului Român de Audit Transmedia și lansa-rea noii identități vizuale a asociației, una care menține caracteristicile de seriozitate și încredere, dar aduce un aer dinamic, modern, în acord cu evoluția industriei media din ultimii ani.

Evenimentul, desfășurat în ca-drul FACE KUSIN București și moderat de Andi Moisescu, a fost un prilej pentru BRAT de a-i evidenția și a le mulțumi ce-lor care au contribuit în mod excepțional la dezvoltarea BRAT în ultimii 20 de ani.

„Sărbătorim împreună 20 de ani de existență BRAT, prin-tr-un eveniment de amploare, dedicat industriei de media din România. Meritul acestei ani-versări vă aparține în totalitate, ați susținut principiile asociației de transparență, independență, corectitudine și profesionalism timp de 20 de ani!”, a precizat Arina Ureche, director general BRAT.

Potrivit directorului general BRAT, „mai important decât stu-diile, indicatorii de performanță ai produselor media, rezultatele livrate zi de zi de către BRAT este faptul că industria reunită în cadrul BRAT a devenit o comu-nitate care își cunoaște și apără interesele atunci când este cazul".

Președintele BRAT, Dragoș Stanca, a amintit importanța BRAT în industria de media și

publicitate, asociația fi ind „or-ganismul care oferă încredere, o monedă destul de greu de obținut în România și în lumea de azi. Încercăm să oferim instrumen-te transparente, care ne ajută să avem un business pe principii co-recte între noi”.

Evenimentul a culminat cu ur-carea pe scenă a foștilor președinți BRAT, Dan Balotescu si Silviu Ispas, alături de Dragoș Stanca, actualul președinte, și întreaga echipă BRAT. Totul în acom-paniamentul trupei JUKEBOX, alături de care invitații au petre-cut în continuare.

Gala s-a încheiat după miezul nopții, în ambianță de club.

Cum sprijină BRAT industria de media și publicitate

BRAT este o organizație non-profi t a industriei de media și pu-blicitate, ce are ca membri edituri de presă scrisă și online, agenții, regii și clienți de publicitate, difu-zori de presă, companii ce dețin stații radio, companii de outdoor și nu numai.

Obiectivul său este acela de spri-jinire a industriei de media și pu-blicitate prin stabilirea unor me-tode și standarde comune privind modul de măsurare a indicatori-lor de performanță a produselor media.

Izabela Moiceanu

Jurnalul de Argeş, alături de BRAT la aniversarea a 20 de ani de existenţă pe piaţa media din România

Săptămâna trecută, Si-mona Bucura-Oprescu, președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Franceză - Adu-narea Națională din Came-ra Deputaților, alături de reprezentanți ai grupului, a avut o întrevedere cu o delegație a Grupului par-lamentar de prietenie cu România din Senatul Repu-blicii Franceze, condusă de senatorul Bernard Fournier, președintele grupului.

Deputatul Simona Bucura-Oprescu, președintele Grupu-lui parlamentar de prietenie cu Republica Franceză - Adu-narea Națională din Camera Deputaților, a salutat prezența oaspeților francezi la Camera Deputaților.

„Această vizită are loc într-un moment deosebit al relațiilor dintre cele două țări: aniversarea în acest an a 10 ani de la sem-narea Declaraţiei de Parteneriat Strategic, lansarea Sezonului Ro-mânia-Franţa, celebrarea Cente-narului Marii Uniri, 25 de ani de francofonie instituționalizată,

dar și 50 de ani de investiții fran-ceze în România, care au început la fabrica Dacia. Relațiile dintre România și Franța sunt relații de prietenie statornică și corectă, dar și de prietenie privilegiată”, a precizat Simona Bucura-Opre-scu.

La rândul lor, senatorii francezi au declarat că vizita lor de lu-cru în România refl ectă nivelul relațiilor deosebite dintre Franța și România, ancorate într-un trecut extrem de bogat, care tot-odată trebuie să îi determine pe oamenii politici să privească în viitor cu responsabilitate la dez-voltarea acestor relații.

Discuțiile ocazionate de vizita Grupului parlamentar de priete-nie cu România din Senatul Re-publicii Franceze au evidențiat contribuția pe care grupurile de prietenie o pot avea, prin anali-zarea unor teme importante ale agendei bilaterale, prin transmi-terea unor mesaje politice, în ve-derea susținerii punctelor impor-tante de interes pentru relațiile bilaterale dintre țări.

D.G.

Simona Bucura-Oprescu s-a întâlnit cu mai mulţi senatori francezi

Gala s-a încheiat după miezul nopții, în ambianță de club.

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Alina Crângeanu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Concret, procurorii spun că denunțul pe care Virgil Florin Alexandrescu l-ar fi formulat împotriva unor funcționari ai Primăriei Budeasa, acuzându-i că i-au cerut să doneze 1.000 mp de teren în schimbul eliberării unei autorizații de construcție, ar fi mărturie mincinoasă și că ”există probe sufi ciente că Virgil Florin Alexandrescu a formulat denunțul pentru a îi determina pe funcționarii Primăriei Bu-deasa să îi elibereze autorizația de construcție, întrucât constru-ise un imobil fără autorizație de construcție”.

Omul de afaceri, care a făcut apel la Curtea de Apel Pitești împotriva sentinței inițiale, ne-a declarat că ”plângerea penală a unui om nu poate fi reținută ca mărturie mincinoasă. Sunt tratate internaționale de Drept și reglementări legale în acest sens”.

„Judecătoarea Ana Maria Dumbravă trebuia să se abțină în acest proces, din cauza relației dintre mine și ea”

Pe parcursul procesului de la Judecătoria Pitești, Virgil Flo-rin Alexandrescu a cerut de mai

multe ori recuzarea judecătoarei Ana Maria Dumbravă, invo-când relația de prietenie cu fa-milia acesteia. Cererile au fost, însă, respinse de fi ecare dată.

„Judecătoarea Ana Maria Dumbravă trebuia să se abțină în acest dosar, din cauza relației dintre mine și ea, relație pe care toată lumea o cunoaște. Avoca-tul Paul Stănescu, cel care era apărătorul meu, a fost nevoit să iasă din acest proces, din cauza comportamentului doamnei ju-decător Dumbravă”, a declarat Virgil Florin Alexandrescu pen-tru Jurnalul de Argeș.

Tot omul de afaceri spune că „am ajuns în această situație de-oarece anumiți oameni din PSD Argeș au fost foarte deranjați de venirea mea ca proprietar pe un teren la Budeasa, deoarece acolo urma să se facă o balastieră ce ar fi distrus ecosistemul, fl ora și fauna de pe lacul Budeasa. Și pentru că nu a apărut balastiera, a apărut o zonă de agrement ce respectă normele de mediu. Am ecologizat zona și am astupat gropile de la balastiera clandes-tină”. Virgil Florin Alexandres-cu nu a dorit să spună care ar fi oamenii din PSD Argeș pe care i-ar fi deranjat.

Denis Grigorescu

Omul de afaceri Virgil Florin Alexandrescu: „Anumiţi oameni din PSD Argeş au fost foarte deranjaţi de venirea mea ca proprietar pe un teren la Budeasa”

Lovitură pentru “Lexford Castel”, din nou. Pentru a doua oară, proiectul care viza concesionarea unei clădiri abandonate din satul Geamăna, comuna Bradu, în vederea înfi ințării unui centru educațional nu a fost votat în cadrul ședinței din cadrul Consiliului local Bradu. O parte dintre consilierii locali din Bradu s-au împotrivit acestui proiect, asta după ce luna trecută același proiect, prezentat de Cătălin Gherzan, managerul “Lexford Castel”, a fost respins la vot.

“Lexford Castel”, cunoscuta școală, after-school și grădiniță privată urmărește să înfi ințeze un nou sediu în Bradu, care ar fi util și pentru copiii din cartierele în-vecinate comunei. Taxele pentru școlarizarea unui copil pot ajunge la maximum 1.500 de lei pe lună, o sumă care include școlarizare, after-school, mese și transport. Pentru acest lucru, “Lexford Cas-tel” a vrut să concesioneze pe o durată de 10 ani o clădire lăsată de izbeliște din comuna Bradu. Prețul chiriei ar fi fost stabilit ulterior, iar chiria lunară ar fi constituit un venit la bugetul co-munei. Respectiva clădire a fost construită tot cu scop didactic, dar nu este folosită, pentru că nu există numărul necesar de copii care să justifi ce deschiderea unei școli de stat.

„Ați întrebat luna trecută care este scopul acestei concesionări. Scopul este ca în comuna Bradu să fi e un învățământ de calitate, să încercăm și un învățământ privat. Știți cu toții că avem școli bine dotate, cu tot ce trebuie pentru actul educaţional, dar nu avem copii. Am încercat, am trimis educatoarele prin sat să strângă copiii, ca să facă o grupă

de grădiniță. Am găsit 7-8, iar in-spectoratul n-a fost de acord, ceea ce înseamnă că rămâne clădirea goală. Dacă tot avem această so-licitare și vreți ca această clădire să fi e folosită și să ne vină bani la buget, dumneavoastră hotărâți. (…) O clădire neadministrată moare!”, a spus primarul din Bra-du, Dănuț Stroe, care a prezentat proiectul în cadrul ședinței de Consiliu local.

Contre între primarul Dănuț Stroe și consilierul local Andrei Niță

Consilierii locali din Bradu au respins la vot propunerea. Din-tre aceștia, 9 consilieri au votat pentru, 4 s-au abținut, în timp ce Andrei Niță, de la UNPR, a fost vehement împotriva concesiunii: „Nu sunt de acord! Părinții din Bradu nu vor fi mulțumiți să își ducă copiii acolo, cu 15 milioane

pe lună, în loc să îi ducă cu 400 lei...”, a spus acesta.

„Unde sunt copiii din Bradu? Sunt toți la școlile private? Aceas-tă unitate de învățământ privată este singura din Pitești acreditată. Dacă dumneavoastră nu sunteți de acord să aducem, să facem ceva pentru localitatea noastră, să aducem și învățământ privat, asta nu înseamnă că școlile de stat nu vor mai funcționa. La școlile de stat vor merge copiii care nu își permit să meargă la privat. Am făcut clădiri de pomană. (…) Am auzit ca aș avea vreun interes sau că forțez lucrurile. Sunt primarul localității și vreau să fac tot ce se poate pentru localitate. Rămâne clădirea noastră, o concesionam”, i-a răspuns primarul. Proiectul de hotărâre nu a trecut. Între timp, clădirea solicitată se va degrada cu timpul, nefi ind încălzită iarna.

Mari Tudor

Proiectul unui centru educaţional “Lexford Castel”, respins pentru a doua oară în Bradu de consilierii locali „Lexford Castel” vrea să concesioneze pe 10 ani o clădire lăsată de izbeliște

De această realitate se face vinovată o mă-sură din OUG 194 din 2002 privind sala-rizarea lucrătorilor străini, pe care ALDE intenționează să o schimbe. În acest sens, democrat-liberalii au înaintat o propunere legislativă prin care propun eliminarea pla-fonului salariului mediu pentru care pot fi angajați muncitorii străini și reducerea lui la salariul minim.

„Este absolut nedrept ca românii să fi e plătiți mai prost nu doar în străinătate, ci și în țara lor! Într-adevăr, ne confruntăm cu o criză a forței de muncă, dar nu poți încuraja atragerea de muncitori din alte țări printr-o nedreptate față de proprii cetățeni. Mai mult, străinii care își caută un loc de muncă în România câștigă la ei în țară mult mai puțin decât salariul minim de la noi, iar angajatorii suportă, în mare parte, caza-rea, mâncarea și chiar școlarizarea acestora" a declarat Simona Brătulescu, președinte ALDE Argeș.

Reglementarea pieței muncii este o preo-cupare permanentă a ALDE. Nu mai de-parte de vara aceasta a fost adoptată Legea 416/2018, care vizează introducerea unor limitări în privinţa benefi ciarilor venitului minim garantat. Astfel, persoanele care sunt apte de muncă și primesc venitul mi-nim garantat, prin această lege au dreptul să refuze o singură dată un loc de muncă.

M.S.

Simona Brătulescu: „Este absolut nedrept ca românii să fi e plătiţi mai prost nu doar în străinătate, ci şi în ţara lor!”

Criza reală a forței de muncă din România a dus la o rea-litate cât se poate de aberantă și anume obligativitatea ca lucrătorii străini să fi e salarizați cu cel puțin salariul mediu pe economie, în contextul în care foarte mulți dintre români muncesc pe salariul minim pentru aceeași muncă. Mai mult, mediul de afaceri se vede nevoit să plătească nu competența, ci faptul că un lucrător este de altă naționalitate.

Săptămâna trecută, în Jurnalul de Argeș a apărut un articol legat de faptul că omul de afaceri Virgil Florin Alexandrescu este judecat pentru că ar fi indus în eroare organele judiciare. În primă instanță, Virgil Florin Alexandrescu a fost condamnat la 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendare pentru mărturie minci-noasă, însă acesta a făcut apel.

Tel.: 0248/22.23.22

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1264 (3 - 9 octombrie 2018)

Cătălin Rădulescu și Dan Manu, protagoniști în fi lmul Războiul Stelelor Căzătoare.

Alo, domnu doctor-președinte Manu, crezi că

mă sperii cu cra-niul ăla shakes-pearian? Eu sunt Darth Vader din

PSD și, dacă mă supăr, dau

cu mitraliera în tine.

Iani Popa știe că haina îl face pe om senator.

La cât de elegant sunt, aș merita să

fi u senator pe viață!

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Zece personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 3-9 octom-

brie 2018. Primii sărbătoriți, pe 3 octombrie, sunt Valeriu Nicolescu, fostul primar al Piteștiului, Valeriu Preoteasa, managerul Complexului Negoiu, și State Sabin, direc-tor economic la Solomed. Pe 4 octombrie va da de băut medicul Adrian Petrescu de la Spitalul de Pediatrie Pitești, iar pe 5 octombrie va primi felicitările cuvenite consilierul județean Dan Drăguţoiu. Pe 7 octombrie vor închina o cupă de șampanie dr. Emanoil Diaconu și comisar-șef Leonard Duţă. Nu în ultimul rând, pe 9 octombrie, se vor afl a în centrul atenției Dumitru Ciobanu, director tehnic la ABAAV, poetul Florian Silișteanu și notarul Ionel Didea. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Valeriu Nicolescu Dumitru Ciobanu Ionel Didea

De-ale ÎPS Calinic: „Dacă ştii să dansezi, înseamnă că eşti echilibrat la parabolică”

După cum Jurnalul de Argeș anunțase, ÎPS Calinic, arhiepi-scop al Argeșului și Muscelului, a ofi ciat slujba de cununie a Principelui Nicolae cu Alina Binder la Biserica ”Sfântul Ilie” din Sinaia, după ce Principele Nicolae venise, cu câteva zile înainte, la Mănăstirea Robaia, pentru a discuta ultimele amă-nunte ale ceremoniei religioase. Cu ocazia căreia, arhiepisco-pul a ținut un discurs atipic, potrivit stilului cu care argeșenii sunt deja familiarizați. Mass-media naționale l-au taxat, însă, pe arhiereu apreciindu-i cuvântarea cam îndrăzneață și, proba-bil, puțin părtinitoare, un fel de recunoaștere a drepturilor pe care tânărul le-ar avea ca urmaș al regelui Mihai și, în același timp, o palmă dată Principesei Margareta, care nu a participat la nuntă, familia regală fi ind implicată fi x în momentul nunții de la Sinaia într-un alt eveniment.

După nunta anului, ÎPS a participat la deschiderea anului universitar de la UPIT, ocazie cu care a mai făcut o declarație amuzantă, care a stârnit amuzamentul participanților. „Dacă știi să dansezi, înseamnă că ești echilibrat la parabolică”, a spus arhiepiscopul, ducându-și sugestiv mâna la cap. A.C.

În judeţul Olt va fi dublu referendum la fi -nal de săptămână, pe lângă întrebarea lega-tă de modifi carea Constituţiei fi ind înscrisă pe un alt buletin de vot chestiunea schim-bării denumirii judeţului în Olt-Romanaţi. Dacă rezultatul va fi favorabil modifi cării, prea multe nu se vor schimba, nicidecum

documentele populaţiei, dar, potrivit pre-ședintelui Consiliului Judeţean Olt, va fi o reparaţie morală faţă de locuitorii fostului judeţ Romanaţi.

Iniţiativa a produs efect și la Câmpulung, acolo unde consilierul local Constantin Staicu (foto) a ridicat problema modifi cării denumirii judeţului nostru în Argeș-Mus-cel. A fost o idee deloc îmbrăţișată de toţi colegii și de capii Primăriei, în pofi da exem-plelor de genul Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului și Sărbătorile Argeșului și Mus-celului. Concluzia a fost că ocazia s-a pier-dut la începutul anilor ´90, atunci când s-a încercat fără succes reînfi inţarea judeţului Muscel.

Ultimul demers în schimbarea denumirii judeţului Argeș i-a aparţinut fostului depu-tat PRM-PC Dragoș Dumitriu, cel care a iniţiat un proiect de lege în acest scop. I s-a spus că ar fi prea mari costurile... C.I.B.

Argeş-Muscel, propunere de denumire a judeţului