ANUL 1 No. ifi0.N UUU la LUI I I U IN

GRIGORE G. PEUCESCUDirector politic

ABONAMENTE:In tarA t an 40 lei, 6 Imo 20lei, 3 lunl IO let

to strAinâtate t an 50 lei, 6 luni 25 lei

RF.DACTiANo. 3.Plata Episcopiei.No. 3.

10 RANI NUMERUL

\IVL`lta ,t 11'\la 1.r;

OCAPARE IN TOATE ZILELE

N. Ila. FILIPESCUProprietor

A N U N C I U R Í:anuncttrri pe pagina a patr,a liuia 3a bari,anut:eauri gi rerlaane pe pag. Ill 2 lei liuia.

M ) \1 I N i STR:\Tl:\

No. 3.--Pia.ta lipi.copiei.No. 3.

i RANI NUmERUL

CINE E 11IISEI.'.1

MINCIUNI SI NEGHEOBII

UN ADEVERAT GHICA

FAMILIA COLECTIVISTA

Cnlastrol'a de la (.ni:tll

VELUL ALBASTRU

CINE E MISEL `'Sedinta de eri a Cimerei a arétat

Inch o data tirei la ce sé ponte eaastepta din partea regimuiuï fñränume care ne governa. D. Nicolaelonescu a desvoltat interpelarea pccare o adresase Primuluï MinistruIn priviuta atentatului comisasupraunriia din colaboratorii acestuí ziar.

Cu o logic& sdrohitoare si cu elo-ciuta sa obicinuita, b&trânul lup-trttor a înfrerat procedimentele des -potice ale guvernantilor nostri, a a-rétat tntr'un mod clar eonsecinteleunor asemenea stäri de lucruriIn fine, a dovedit eá sent momenteIn cari coroana e datoare sé inter -vinà pentru a Impiedeca pe un gu-vern se calce legen. Regele, a zisd. Ionescu, Intr'un stat constitutio-nal, nu este o Opus@ In mâna par -tidelor, el este ponderatorul for si a-cela care trebue se vegheze ca con -stitutia sé fie respeetatä.»

In fata moderatiunei pe care iri-terpelatorul a pus'o In interpelatiu-nea sa, atitudinea guvernului si amajoritätei sale a fost atñt de cinicaIn cât Iii venea scârbit asistând laatâta Injosire.

In tot timpul cîtt vorbea d. lo-nescu, ministrul de justifie nu fáceade cat se se preumble de colo pânhcolo, Intrerupâud, gesticulând sistrimbinduse ca uncolegian réú cres-cut. Se fácuse negro -verte de venin.

Intre alte Intreruperi aled -lui Stá-tescu, vom relua asta -zi una pe carenu putem s'o làsám far& réspuns,din moment cá tribuna prese] e sin -gurul mijloc care ne remâne pentrua réspunde la atacurile personalepronuntate de un ministru, care a-buseazä de imunitatea sa parlamen-tare pentru a arunca insulte adver-sarilor sei.

D. Stätescu, Intrerupând pe d. lo-nescu, a pronuntat euvintele urmh-toare : «luteleg sè ne atace oansenilpierduti si miseii care ne luvese Inziare.»

Aceste insulta sunt adresate pre-sei oposititi si mai ales nouä. Sestem dar la vorbä cu d. ministru aljustitit I.

Oameni pierduti sunt In ocliii d -luiSlàtescu atei cari,fàrh nici un inte-res material, din adâncul convinge-rei for, isi eserciteaz& dreptul de ce-tàteni,discutând at'acerile pubice aleferal for si atacând prin stns si pringraiú pe guvernanti. Frumoash in-terpretare a libertäteï presei din par -tea unui ministru ce se zice liberal.((Dar, va zice d. Stätescu, d- voasträabuzati de libertatea prese], atacatlCoroana, sunteti violenti in idei siIn expresiuni.»

Fie si asa ! Se admitem pentru unmoment cä atitudinea noastrá esteafar& din lege; cine cunt judecätorilnostri? Opinia public& si Curtea cu

j urati.

Ei bine! Pe c3nd d. Slälescu neinsultñ, opinia public& ne incura-giaz&. Se se incerce d. Stätescu siCu justitia si vom sti sé ne apñrñm.Cu ce drépt vorbeste dar ministrulde justitie de oameni pierduti ? Atâtin viata noastrh public& cat si in ceaprivath il desfidem si gäsensctt ceamai micrt path care sé'l autorize a neadresa asemenea insulte. Dacà d-san'ar fr acoperit de imunitatea par-lamentara, ar fi expus sö'i cerem sa-tisfactiune si, In ens sé ne-o refuze,sé fie pñlmuit in public ca un '.as ca-lomniator.

Dnrd-sa stie ch este la adalpost inministerul sëü, Inconjurat de pro-curori, de agenti politienesti si debatñusi, stie cä logea ne opreste atrage la respundere pe un deputatpentru cuvinte pronuntate in Par-lament. Aceasta '1 dä curagiul d'ainsulta.

Noi nu vorn intra In viatn privataa d lui Sthtescu, nu vom ridica vä-lul ce acoperä tut felul de murdärii.Ne màrginion lt'1 pàlmui moralmentedin tribuna noastrii, aceea a presei,prccunl d-sa s'a tncercat a ne lovidupe tribuna Parlamentului. PunemInaintea opiniunei publice urmñtua-rea cestiune :

Cine este misel ? Acela care atac&peadversarfñritarme, cu obraz des-chis si cn pericolul d'a fi ]ovit, pre-cum facem noi, saú acela care lo-veste si insultà de la inältimea tri-bunei parlamentare, la adäpostulpnterei, ca d. Sthtuscu ?

Itespunsul nu va intêrzia !Torn tntreag& va sti pe a cui

frunte se cuvine a fi întip&rit epite-tul : 11I4e1 !

DEPESELE AUNTIE! (1.1t AS"

Coustantinopol, 15 Iunie. Caleindirecta. Poarta a atrns atentiuneamai rnullor ambasadorí asupra for -marii la gravita greceasca a unor bandede partisnm, coprinzênd mai multe sutesari chiar vre o mie de oameni orga-nisatí, to tntelegere cu autoritatilegrecestí.

Primarul de la Volo este chat mat cuseama ca organisator al acestor bande.

E biuese se observe cä aceste in-format.iuní provin din raporturile consulilor otomana eu data de 25 Maitl.

De aceea e probabil ca Poarta acre -diteaza aceste stir( pentru a justifica Inmod eventual nedesarmarea Turciei.

ConStautinopol, 15 Iunie. Caleindirecta. Ca msrturie a satisfactiu-nii ce i'a causat solutiunea afaceriigrecesti, Sultanul a remis eri intr'unmod solemn, marelur Vizir, marelecordon Imtiaz cu brilante. Ministril: a-facerilor streine si de resbel Ii vorprimi si el In curénd.

Printul Bosidar Karagheorglievicl,pleacà azi la Viena si Paris. El a pri-mit eri un noú semn de atentiuneaSultanulul, care i'a remis o tabacheracu briliante.

Ministrul lucrarilor publice a rea -mintit eri agentit bulgarestr expirareaapropiata a termenului fixat pentru is-pravirea drumulut de fer de jonctiune.

Paris, iß Iunie. Ziar be Tempsluând act, ca In discursul pronuntat ladeschiderea Sobraniel, printul Alexan-dru a Invitat camera se hotarascà asu-pra afacerilor si chestiunilor, cari pri-vesc interesele patriei comune, f:,ce sese observe ca nice Europa, nisi Turcianu recunosc chesliuni de un ast -fel deordin. Bulgaria se pune deci In oposi-tiune cu hotaririle Conferinteï.

Le Temps enumalra cele -lalte motive,sari fac pe Turcia neIncrezëloare sinemultumita si care Intârziaz& desar-marea trupelor sale, si conclude ma-nifestându -sí frica de a vedea din non

pe Bulgaria turbur&nd patea Europe!.

MINCIUNI SI NEGHIOBII

llonlnul N:atu este ìncä novice,ndicñ nedeprins in ale ftnar,celorStatulul. A 'recut un an de când d.Brütianu '1-a fñcut miuistru, si totce face ne dovedeste cä In loc sr,

castige perde, nu ,pumai in cu-nostinte, dar chiar si in bunul siultce sé cere sapravef,*hetorului si ma-nuilorilor averoi publice.

k'äcut ministrn al finaucelor In :31Maiü 1885, d. Nacu a debutat eu su-primarea publ.ichrei, prin Monitoruloficial, a comturilor de gestiune aletesaurului ; eu alte cuvinte a opritse so mai arate contribuabililor o-glinda easel Statulni, In core el ve-deaïr cum staü financele Orel ; sipentru ce ? Pentru ch acea oglindadit o des:nintire vñdit& d-lui Br&-tianu si bandei d-sale care strigä sitip-s : ei sunt bani albi pentru zilonegre, cá Budgetul Statulul se !li-chee Cu escedente de reuituri, tittara este din zi In zi mai avutä simulte alto asemenea ivorbe late princare se mentine la putero, dezece ani.

Presa indepentlenth a cerut si astñruit 86 sc urmeze a s.; arata pu-bliculu, o data po luuá, oglinda ca-sei,ceea ce, rinn] des sail niai rar, s'aarätat in tut] timpii. chiar in epocafanariotilur. D. Nacu-Brñtianu Irishlitt voit si audä. Del treï onorabilisenator] si deputati ail interpelatguvernul asupra nept)blicärei soco-telilur. D. Brittianu a ticnt, iar d.Nncu mal tndräsnet a réspuns In&nnat cä ast-fel cum se publicacomturile nu Servh la nimie ; iar InCamera -- ca sé scape de desvolta-rea interpelareï a promis c& le vapublica la fie-care trei 1uni; si, de-paitatil s'aü multiunit.

Dup. o hide' ungatäasteptare, cumso zice cam pe la spartal târgnlui,In ajunul tuchidereï scsiuni Corpu-rilor legiuittatie, d. Nam' a scus lalumina Partea 11-a a situatiunei fi

nanciare, coprinzând operatiunilesävârsite numai panñ la 31 Decem-bre 1885, iar In coca ce priveste o-peratáunile de la 1lanaarie pân& la.:31 Martie acest an, a publicat InMonitorul o/iciul No. i(i pe pagina8234, o adunáturä de cuvinte si decifre, asezate In seapte coloane, d'a-supre cärora a pus tillul : Corlttulzetiturilor c/teltttelilor Budgetarepe trimestrul luttuaric 1886 compara-tic eu cel pe trintestrttl lanuarie1885.

Am esaminat In anlhnurit acestpseudo-contpt, am c&tat sé 'i gäsese oasemänare si nu 'f am gñsit nici Intaarñ, nicï In streinhtate. Aceasta do-vedeste cä este cova noü, necunos-cut, inedit, adic& o operñ proprieesclusivä a d-lui Nacu, far& concur-sul si amestecul tmpiegatilor Com-tabilitñti generale, care de sigur tarfi arätat tipicul.

Acest ciudat pseudo-compt al d-luiNacu, nu coprinde nie] banii care seatlaú In casete statului la 1 lanua-rie 1886, niel acei ramassi la 31Martie, când s'a Incheat comtul ; nucoprinde nic] una din operatiunilede tresorärie ; nici renta vindutä la13erlin ; niel faimoasele lucräri pro-ducätoare (? !) nici operatiunile fa-cute pe seama celor-l'lalte case, si,in locul acestora iata ce coprinde :

1. La tutun, Impliniri de venituriefectuale in trimestrul lanuarie1886 lei 11.:-) i 1.066 Bani 23.

Dac& comparäm aceastá survit eua evaluäri budgetare, pus& In fat&(.1.750.000) avem un spur de venituri

de lei 6.591.066 haul 2:3,mineiunit inegli iobie.

Dac& o inmultim eu i. ca sir ve-dem la ctt se poate urca venitulStatuloi din tutun pe lntregul an,avem 45,376,261 baril 6'? : si maimare tuinciunfi, si mai marc l.e-ghiohie.

Minciuna si negliiobia provinedin agria ce., fàrä niel o nota es-

trecut la veniturileprimului trimestru Lei 7,782,856ban] (i7, incasnti din renta vindutäla I3erliri dupé logea din MonitorulNo. 2S6, pentru constituirea capi-talulnl Regii tutunului.

II : La chile ferate s'a trecut eavent al trimestrului L"i 8.400.000

Daca comparäm aceastñ sum& cua evaluhrii budgetare posit in flith(2,730.000) avem un spor de veni-turi In primul trimestru In sum&de Lei 5,650,000. -- Minciunä, ne-ghiobie.

Daca o Inmultim cu 4, ca s& ve-dein la sit se ore& venitul Statululde la chile ferate pe intregul an.avem 33,600,000. -- tii niai mareminciuni si mal mare neghiobie.

Minciuna si neghiobia resultfftdin necia ch s'a trecut ca venitnrla le primului trimestre si suma In-casata clin litlurile de rentar vindutela Berlin, dupé Logea din MemitorelNo. 287,pentru plata transporturilormilitare pe mai multi api trecuti ;si alte sumí din trimestrele expi-rate,vársate la Visterie In trimestrulla nuarie.

111 : De la Banca nationalh s'atrecut ca venit al trimestrului Lei701,250 Bani 21.

Daca comparäm acenstà suma cua evaluärii budgetare push in fata(200,000) avem un spor de venit delei 501,250 band 21. Minciunti, ne-ghiobie.

Daca otnmultimcu -1,ca sé vedemla cîit se poate urca venitul Bhnciipentru Stat pe intregul an, avetelei 2,803,000, si mai mare mincinn&si mai mare neghiobie.

Minciuna- neghiobie provine dinaceia ce. in coloana evaluárilor s'aprevezut numai o pätrime din surcaanual,, pe când la coloana venitu-rilor s'a trecut intreaga suma.

Din atari minciuni- neghiobii,hineadunater nu ponte e;i de cât ojcolo-sal& minciunh- negliobie care estetotalul general al veniturilor, tmpli-nite in lunile de iarn& lanuarie, Fe-bruarie si Martie 1886, In sum& delei .41,374,395 baffi 23.

Dace' comparäm aceastá sumà eusuma total& a evalu &ridur bugetarepush In fata pentru ace]easi tre( funi(31,882,180 bari 11) avem un sporde venituri lo trei lupi de 12,492,215band 12. Mare minciunâ- neghiobie.

Dach tumultim cu 4, ca sé vedemla cât se ponte urca In total veni -turile Implinite In intregul an fi-nanciar, avem 177,107,580 beni 92ceea ce,fatä eu evaluärile budgetuluiinmultitä tot eu i (127,328,820 barri48), ne (I& un spor de venituri Insuma de lei 49,968, 760 basi -f i :

Colosala minciuna - neghiobieAceasta si nomai accosta reese

din adun &tura de Cifre publicate prinMonitorui Olicial al Statulul sub ti-tlul de compt.

Daca d. Nacu n'ar fi chtat sé fiereformartor, ar fi Iñsnt si se publi-ce comtul de gestiune al tesauruluipe intregul an financiar (1 Aprilie1885 :31 Martie 1886) ast-fel precumil coprinde scriptele si precum s'apublicat riecontenit In curs de 25ani, de la 1860 pânä la 1885 inclusiv.

Un aseulenea compt sinter, ar ft a-ratat contribuobililor ch plä4ile peseama esercitiului 1885-1886 ea sbpo a le esercitiilor precedente, suntMai mari ca Implinirile cu niai multemilioane, ceca ce va sd zielt c& esteLipsa iar nu Spor tn casa Statulul,

D. Nacu n'a voit Irish sé fach cuma fácut predecesorii d-niei sale, n'aascultat pe impiegatii comtabilitätigenerale a slatului si a Merit ceeace 'i-a poruncit d. Bratianu, a voitsi arate contribuabililor si streini-1or Spor nu Lipsa in casa statu-lui si ast-fel a alcátuit si a publicato colasalá ((ntinciunaä-neylieobic».

lath unde ne a adus delirul d-lutBrätianu sé stet In patere eu ori cepret; bath pentru ce cu dreptnte si eucuvant se and strigätele «jos Brä-tiauu!» iatä pentru ce trebue si neluptäm cu totii ca sr SCÑ1")zm de a-cest orn fatal tiri.

Pima trlanil l'enuiri

PARTEA ESTERIOARA

linvn,itt. Munchen, 14 1unie.--i)ilpnspusele metnbritor [omisiunii, nu potfi descrise scenele ce ='all pigment innoaptea de S) sprc t0 c. la Hohensch-wangan. Regele nu hanuise nimic Ninairi noaptea de .8 spre t) c. A mfincatdupe ohiceie la miezul noptit si tocmalera se iasa In trasura cu patru cat, con-dual de vizitiul Osterhotezer, tond gasipe perina trasurt un bitet mare, pecare era scris cu latere grosolane!Maestate ! Tradare ! Luati seama ! »Regele, Cart de ant se temea de un a-teutat asupra liha ;rtàtii sale personale,se tntoarse Indats In palet. Nu s'a pu-tut descoperi cine pusese hiletul ittrasura. Regele s'a culcat la ß ore di-mineata, a dormit pana a doua zi di-mineata la 2 ore, apoi a cetit autori cla-sica froncez(. Pe la 4 oreidiminenta, 10Ionie, se auzi deodata sgomot to anti -camera si vizitiul Osterholzer ;ntivúligfif&ind In Camera regelui: 0Maestate,sont jos; fugitr!» Aceste vorbe strigiletare se auzira ci afara. ,Ins& regele, in-date dupe gasircaaceluibilet, ordonasecelor dot jndarrI se nu lase pe ni-meni in paint.

Cotnitele llo'nstein, odiuioarii favo-ritul regeluï, era cu ministrul harnnulCrailsheim in prima trasura. Caind ecruenergie se fie lasat laregele, j :and,rrmiiil arestara. I3aronul Crailsheim f,4i ma-resalul Curti(, Madsen, furá deaseme-nea inshisi In castel din ordinul re-gelul.

Regele era In cea mai mare furie cuun revolver In ns;lnä ameninta se Ins -puste pe oil cine va cuteza se calce Incamera sa. Cc,misiunea nu stia ce sefate.. - Medicul Gudden (care apol s'aInecat cu regele, cu trei Ingrijitorl In-cercf prin viclenie se patrundá In pa-lat. In zudar ! Pe la 8 ore dimineularegele dete ordin ca Ilolnstein sri fieadus lnaintea lui. Din fericire servitoriIncepuserai a intelege situatia si nu ec-secutorä ordinul; adeverul este, Ca re-gele hotartse a nu lasa vii din palat peIloinstein si pe Crailsheim. Cet laidmembri! ai comisiunit, ncarestatt, te-legrafteza la Munchen dupe ajutor.

In fine pe la 2 ore dupa amiazi Ceiarestati fur& liboratt, faré stirea rege-lui, in urma unul ord.ntelegrafic cotreprimarul din Tüssen- Ministrul Crails-heiwmailncearca odata apreda monar-huluí hiletul primului Luitpold. In za-dar. Se zize ca regele ora coprins de ofurie Ingrozitoare ; et se pololi Humaidupa ce i se spuse, ca deputatiunrapiecase ; nu i s'a comunicat irisa, capersonalul medical remásese to palat.Dupa ce palatul fu apoi cu totul izolat,resistenta regelui fu Iufranata. E1 primisè piece cu doctorul Gudden la castelulBerg pe lacul Starnberg, uncle s'a pre -facut ca e linistit si ca se supune uuultratament medical, to realitate Lasa ur-marea idea se *i curate viatd, Cou ce iisi fticut. X

2 EPOCA G IUNIE

ilelgin. Bru,rela, 13 tunic. Con -gresul lucratorilor s'a lntrunit la 10 orea. m. Partida lucratorilor din tosta taraera representata prin vre -o 500 dele-gate. Anseele, condamnat nu de mullde Curtea cu jurad din Gand, era presedinte. Congresul a votat prin acla-mare urmetoare:e tree resoluliuni.

1). Continuarea propagande! in fa-voarea sufrajiului universal ; 2 Grevagenerala, tndate ce partida lucratorilorva fi ceetigat puterea necesara el In ca-sul când guvernul va sterui se. refuzesufrajul universal. a' Organizarea uneinuoi niauifestatiuni pentru i-t August,and este o serbare national! belgiane.In oras a domnit toatá sears Iiniste de-plina. x

Egiptul. Cale, i í Iunie. Slargasenétatii trupelor din Assuan si dinalte locuri e nefavorabila. 150 soldatiate murit de friguri gastrice ei de apo-plexie. 700 soldati bolnavi vor II adusaIncuriend la Cair. e

Bulgaria. Soga, 11 Iunie.Printul Alexandru a deschis adunarea nationala cu urmatorul mesaj :

Dupe mante evenimente istorice,prin cari am trecut, sunt fericit a sa-luta prima adunare nationala, la careparticipa represenlantit natiunii bul-gare din coace si din colo de Balcani.

Nu gasesc cuvinte, spre a'ini ex-prima nemtesurata mea recunostinntcatre vraha natiune, care s'a ridicatca un om spre a apara patria contradueinauului si a sacrilicat tot, spre ascapa ouoarea, libertatea si integrita-tea teritoriului nostru. Me cred dator,ca prin intermediul d -v. se multumescnatiurtit pentru faptele valoroase alesoldatilor, demni fi al patrie(, care sepoate mIndri cu et, dupe ce cu o bra-vura si abnegatiune farà exemplu aftbiruit repede pe dusman, l'ali gonitpe teritoriul lui si l'ali silit se'si cauteputernici aparatort, spre a'l scapa de oruina. inevitabili. Vitejiile ostirii bul-gare si sacrificiele enorme aduse deriatiune aú ceetigat simpatiile lumi! ci-viiisate, ali facut se dispara obstaco-lele si difcultetile si ah ajuns la sa-tisfacerea dorintelor si aspiratiunilorlegitime. Mai constatam asta -zi cu e-dâuc& bucurie Inaintea d -v., ca Uni -rea, asa muli aeteptata si asa sincerfiorita, s'a realizat. Drept proba, adu-uarea generala nationalá bulgara vaexamina asti -zt afacerile si cestiunileprivitoare la interesele patries comunesi va loa hotartri. Resboiul, din careBulgaria a eeit victorioasa Cu ajutorullui Dumnezetl, descuida o noue Erasi fili serif un loe de onoare lntre sta-tele baicanice vecine. Acest resboiúinsufla natiunif Incredere In putereasa proprie si speranta Intr'un viitorstr &lucit ; dar pania la un punct oarecare el a slabit mijioacele financiareale Ora si necesiteaza noi sarcinï sinoi trebuinte, ce trebuesc satisfacute.Spre acest scop guvernul ve va supuneproectele de legf necesare. Sunt con -vins, ca le veli examina cu o serioasaatentiune si vet! da guvernuluï lumi -natul d -v. concurs.x

\Innleuegru si :Vhunia.- S( rt

!unite-- Poputatiunea nl;tho-medana din comunele de curând cedateMuntenegrului, e foarte superata contrapriu(ului Nictitate petilru ce In ultimasa celalorie, prim) tinutnl de eur:ind a-

u vrl, a declarat, ca d.iloria supusilorui;thomed+tlrt este faca srrvicit mili-tare. sé 'si trimeata copii la scoaleleslave(sertee si In genere se se adaptezeobieeiurilcr ;i institutiunilor muntene-grene. Mara d'asta printul a ordonat,ca mo;iiie parasite de en,igrantii ma-homedani se se venda si se se pláteascadatoriele cmigrantilor catre Muntene-grenf. Aicf sunt temerí, cA aceasta mé-sura va face din floe pe Mahomedanise emigrezc.

x--Tnrcin si Bulgaria. Conslanti-

uopol, 12 Iunie. Administra(ia dato-riet publice a trimes o deputatiune ca-tre prinlul Alexrndru al Bulgariel pen-lru tncheerea unut aranjampnt tn pri-vinta achitAret restantelor din lributulrumeliot si a unor mßsurï, ca pe viitorplata se, se face regulat.

CRONICAFaiiiilia Colectivista

r cindata idrie ali despre familie co-

eediuta secrete de la Senat de/;,-i;.adelrasel1 meutorie, loath lumeaiet educe aminte ce vorbe frumoases'ali spus si cum ali fost de bite gus-tate toate nlurdariile acelea.

Heizadea Mitica, marele ref al spita-lelor nationale, urchndu -se la tribuna, aInceput ast -fel mutt elocuentul seú dis-curs : «Aci, domnilor, suntem in fami-lie ei prin urmare putem vorbi faraperdea.»

Farà perdea se mat poate traducearhaiceste si: seti dai poalele pestecap. Fara perdea se mai zice ei la Vi-cleim, and se arata mistere la care nopot se asiste de cat oamenü tnsuratl,MO pe copii si pe fetele mari It daafar! din odaie.

Ei bine, Beizadea Mitica a vorbitfare perdea de tot find -ca se gasea Infamilie. Si când s'a pornit Beizadeauasé spuie la me iertatf tact mi s'arosit cerneala to virful condeiului derusine si and a lust la refec pe ber -batitul de b&iat al regine! Eugliterei, sicând i'a tras opozitieí niste Iujuràturfdemne de fericitele vremurt ale surugiilor, are remas tots colectivistif Cugura cascata

Si atât 'si a dat Beizadeaua poalelepeste cap, in cat One si d. Stefan Bel-k) s'a rusinat.

Ve las ca se j udecatf ce trebue sefi lost !

lee o cam data Beizadeaua a vrttt sepotere In aparator al moralitatei, albunei cuviinte, al onoaret, Insà a petitIntocmal ca atele ferrei Arabe si E-giptiene care Hind surprinse de Eu-ropeni cu fetele descoperite, si ali pusrochile In cap, Inse si ali desvelit celel'alte part( ale corpului. Beizadeaua avoit se'st aseunza obrazul indignai deinfamiele opozitiune1, Insé si a datarama pe fate.

Cel pulin daca nu le spunea iu fa-milie !

Ce ciudatir morala ! Ptrra acuma,atiam ca oametiii vilio§i. cart nu'afmai pot slepini p;rtimele si tricaciunea, merg de'ti i fee obiceiul departede ochif lumei, departe mal ales de fa-milia sa, la ctrciuma, la vre-o gradinsinfundata sat"' mai stie d. Relu nude.

Beizadeaua Inse nu e de aceasta pa-rere. 1)-sa end are de spus nerozii cipornografti, tei aduna familia politicade jur tmprejur, chiama pe episcopisi pe nlitropoitf, distreaza pe d. Belude la ocupatiunile sale, pune se se scriemai dinainte la l'oizzta saü la Telegrajul, tu slersit da sloara in tara.

Apot bine, Beizadeaoei sé nu zici canu te respect, caci peste tot am scriscuvèntul Beizadea eu litera mare a-poi bine Beizadeao, dace avear de gaudse vorbestf precum ai vorbit, nu pu-teal gasi alt local? Ce dracu, ca doernu s'ar fi prapadit toate localurile poli-tice foarte bine cunoscute Mariei Tale!Si daca le-ai uitat, puteai Intreba, fie ped-rul Romn:ceanu, fie pe d. MoruziCeasornicarul, fie pe d. Radu Mihaiüeca dumnealor le cunosc pe degete.

Indeplinindu-'nli aceasta datone deconsliinta fata cu Beizadeaua, al caruiaadmirator nu am incetat ca se flu niciun moment, me voiü culca linistit sisigur ca to Intrunirea de la 8 tunic, vavorbi mai cu perdea.

Tia foarte mult la aceca ca Btiza-deaua sé fe mai corect pe viitor nudoarit pentru ca sé nu se compromita,de loc. Se mai poate oare. compromiteBeizadeaua ?

Daca am aceasta dorinta, pricina ieca lnlr'un oras asa de insalubru ca Bu-curestii, or ce aglomerare de uecura-tenit poate provaca vre-oepidemie foarteprimejciioasa.

Pentru or ce caz, eft poefituiesc poonorabila politie ca se mat econo-miseasca din banil ce are de cheltuitpentru Intrunirea de Duminica, si sécumpere «acid fenic» In cantitati cat sepoate mai mari.

Ruda randa .

UN ADEVERAT GHICA

(itesc Cu bucurie in zi;irul Beeei riade la i Iunie : D. Eugeniu Gltica Coamü-nisteanu a daruit o suma de 71 mai leispitalului de copii din Iasi.

Pe cut este de simplu si de laconicacest anuntiü pe atât este de frumos side elocuent.

In nlmolul de vorbe departe, mincinoase si sforaitoare, de cari suntemdesgustati, indignati si asurziti, ve-dem un (apt maree si frumos, care vinese Indulceasca inimele nenorocitelormarne.

Cum se numim acest frumos si pretios dar? Se -1 numim dar Imparatesc ?Se -I numine dar regal sad regesc ? simat putto. Se -1 numim dar bonniest..Late, adeveratul sea nume ; iata, atri -butul, care mai bane de cat ori cure al-tul, 'i convine.

Cine nu cunoaste generositatea sidärnicia Domnilor nostri pamânteni sia boierilor romani, cart ali ridicat mâ-

nasuti, spitaluri ;i le -ad Inzes-trtit cu morii si averi colosale

Printre acesti domni patri nteni ¡mari boieri romani nu trebue se uitamsae sue perdere din vedere familiaGeiczzbali/or. cäreia Romania intreaeadatoreaza eterna recunostints.

Daca asta -zt sunt uscaturi in frumoasa dumbrave ce erescuse verde sifalnic pc ambele A rnturi ale Milcovu-lui, aceasta nu va sé zici ca nu trebuese privim cu bucurie la stej.lrii cari alireinas in picioare si la lestarit cari o-draslesc, lasând uscaturile In mormon-tul Ion de putreziciune.

Se ne reamintim in aceste timpurfprapastioase generositatea d-lor pa-mentenf, därnicia marilor familií ro-mâneeti, cari eu sacrificiul de a impu-tina averea flilor Ior, ridicaü institutede lumina. si de bine tacere, le Inzes-traü cu mo.eit si avert, fari sé prevadaca va veni un limp, limp de miserie elde rusine, and niste urinasi degenerativor despuia sântele si pioasele aseza-minte de averea lor, s'apoi vor despuianatiunea pentru a Imbraca si capatuipe ace( cart s'ali asociat ca se intre-prinza cea mai rusinoaset esploatatiunea torei româneetf.

In alti timpi, and boeri( românt ri-valisaú eu d -nif pamenteui In patriotism si acte murete de bine- facere,frumoasa fapla a d -lui G/tica Comani,51eanu, ar fi fost o rapta comuna ge-neroacelor oeiceiurt româneetí ; asta -ziinsti and nu mai avem Domn Romen,este bine se se scie, in interesul isto-rieï nationale el a lutninarií opiniunifpublice, ca un si niplu particular, unertetean romea, dar un cetetean nobilsi generos, a facut institutiunilor debine lacere ale torei s ;.le un dar maipretios, miti mare de cot toate darurilefacute Impreuna de doue -zeci de antde cetre acela canula i s'a däruit doué-spre -zece din cele mar marl si malfrumoase mosit ale térel româneeti.

W.

INFORMATIUN ID. de Coutouly a avut azi o intre-

vedere cu d. Ferikidi.Comisiunea Insârcinatâ cu nego.

ciatiunile privitoare la conventia decomert, 'si-a reinceput azi luerârile.

Citim In Romdttia libera de azi.Camera n'a vrut sé dea eri nici o

satisfactiune indign &rii publice.Lips& de principie, lipsä de tact.S'a trecut la ordinea zilli, supri-

mându-se cuvéntul atât d -lui Maio-rescu, cât si d -lui N. Fleve.

Nu s'a permis niel chiar d -lui Ne-gruzzi de a vorbi tn contra inchide-rii discutiunil.

Precedente demne de liberalismulinaiorit &rii.

nA. S. Principele Bulgariei e as-

teptat la 1 Iulie la Sinaia unde arpetrece vre-o 15 zile.

Se zice câ la aceiasi data va venila Sinaia archiducele Albrecht

it

Impresiunet d -lui Steffinicft Beluasupra discursului de eri al d -luiBrittianu :

«Asta e diseurs co me4e;tigEI zice una i face alta. Vorbagreculni, Alla ln yrammata. Allo lapragtnnla. >> t

Sc alirmä zite Rat»tltüa li01.4 eftopositta s'a hot&rit a réspunde Iru-talit&tilor administrative cu glontui.

Cine seamänä vint culege fur-tuni...

Comisiunea de anchetii numitâ lasocietatea «Prevederea» 's' -a tnce-put deja lucrärile sale.

CaTASTROR DE LA GUATI

Citim in Vocea Covurluialuï :Visitatorii serbilrüde la Ceilica, lange

Galatf, col potin cei ce ah tnterziat malmult, ah fost eri In un adevérat pericol.O tromba de ape a cazut pe la orele 2 1/2p. m., .ei In 10 minute un turent furiosde apa amestecate cu grindine a Im-plut valea, distrugend si târind tot ceIntâlnea In cale. Ambele parti a vaiiah lost Intr'un moment isolrte una dealta. Curtner, mese, bucate, haine, pa-larii, umbrele, etc., ce se afliù in taleatorentului ea lost luate, lumea ne gân-dindu -si' de cet cum sé se relu_ iezepe locurile mai Malte.

Casa proprietarulul, unde se aflahmai multe familií, a Post inundati, siabiti cu mare greutate, grafie devota-mentului unor tineri, art putut fi sca-pati. Femelle ei copii leeinasere. Totfmergeaü In apa pânä In gat. Ni sesemnaleaza cu deosebire devotamentuld -ior Alfons, Nicolini, Senti, Strajescu,Weltman, seful g;lret, Pompile Io-nesco, i. Alevra, Costica Dimitriu siLeopold Stern .ei alte persoane ce n'aputut f recunoscute Intru seepareapersoanelor am nintate. D. Weltman,Cu deosebire, gasind o sac), punea pefemeile si copii, pe cari If tregua afar&prin apa el singur. A stat ast -tel in apeo ora si jumâtate, vâgat de frig si su-ferinte.

Casa s'a darimat, si daca persoanelece se aflah In ea n'ar f fost scoaseInca o jumétate oare, ar f Post aco-perite sub ruinele el.

Torentul rupind terasamentul califorate, trenul n'a mai putut circula,si ne find tresuri, lumea muiata siplinti de noroiú din cap ¡Ana in pi-cioare a trebuit se se intoarce pe josscura in oras. In aceasta stare tristetraversati aseara stradele oraeuluï sprea se Intoarce acasa. Un spectacol tristoferia privirilor locul desastrului.

Se zice, dar n'am putut verifica, cas'ar fi Intèmplat si nenorociri. Ast -telun copil ar f lost luat de forent si arfi pierit.

Trebue se semualam barbara con-duita a vase Chefaloniti. Mai multe fa-milii se refugiasera Intr'un tort pe unloe mai Malt, unde se aflaü acet caseindivizi. Ei ali tnceput a se adresa cu-vinte triviale femeilor. La observatiu-

FOITA ZIARULU1 «EPOCA»

¡FORTUNE DU BOISGOBEI

VELUL ALBASTRU(Urmare)

H'áre voia mea, rëspunse vesel\ialverne. Tu nu trebue se te su-peri. Ilf mlrturisese ca nu sunt Cu to-tul In starea mea normala.

Mustrarile deghisate ce 'mí-a adresatprinlul president m'aü suplrat, pentruca nu stint obicinuit si ele nu'mi es dinminte de si voesc a le goni.

Ai sé facem un tur pe la club, vret ?Poate cri privind la joc o se me distrezsi daca aceasta privire nu va schimbacursul ideilormele,poate me voiü punese joc si eü.

E abia mice ore.... cel mult partidaacum trebue se fi Inceput. Si probà c!asa este

Ce ? Pentru ce te opresli ? La cete uitf cu ateta atentiune?

Saint-Briac nu réspunse si ramasecu ochi] fixati asupra unuf doinn carese coborâse dintr'un cupeü foarte ele-gant. pentru a vorbi cu un om foartered Imbrlcat.

Ei bine ? Ce e ? zise Malvernesguduind bratul amicului sea.

Privesc personagiul despre carevorbeam acum ca f%ind regele bacca-ralei este marchizul de Pancorbo.,..

and se vorbeete de lup... tu etii pro -verbul?

In adever'mi pare ca 'I recunosc.El vorbeete cu un indi vid care cam cone-promite pe acest nobil marchiz. Acumnu mai me mir ci tu 'I banuestI. Ce arputea el se aiba de vorbit cu acest out ?Ah I conferinta s'a sfarsit. late 'I cu sesue In trasura.

El se duce de sigur la club,va sosiInaintea noastrte.

Ai se 'I !ntâlnim. Acest personagill me intrigeaza si voiü se iah le-muriri asupra'f.

Nu de geaba sunt judecator de in-structie scumpul meli.

Nu zic ca n'ai dreptate. Al se necoborâm pana In pinta Concordie! si deaci nu e de at dot past papa la club.Nu 'mí va pares ma ca am intrat, dacamé voiü asigura cu nu se vorbeete des -pre deplorabila mea aventura.

Cum o se se stie? 'Ti Inchipuesttcä magistrati( nu pot pastra un secret?

Magistrati[ sunt si of oament simai cu seamy fund Insuratf.... Tu n'alcomunicat nenorocirea mea doamnelde Malverne!'.'

Eu, eli me gaseam Intr'un caz cutotul particular. Tu erti intim cu not sisunt absolut sigur de discretiunea O-dettei. Fil sigur ca la club nu se stienimic.

Se stie col putin ea tu erti Inslr-cinat cu instrucliunea. Numele tea esteImprimat Intr'un ziar de seara pe care'I -am cttit si care vorbeete de crimadin turnurile de la Notre -Dame.

- Ei bine, daca cine -va me va In-treba eli 1t voiü respunde ast -fel ca seltaiü polta de a me mai Intreba. Ai séne grabim, pentru ça nu pot sta malmult de o ora In sala de joc, stia bineça socia 'mi este bolnava si nu voescse mé cule mainte de a vedea cum Ifmai este.

Ast -fel tot vorbind ei mergeati iute9i sosira la club, care ocupa until dinunghiurile pietel Concordia.

Omul re(' lmbracat, pe care ei tl ob-servase, se perdu in obscuritatea aloeisi nu le veni ideia de a '1 unmari, de sifamiliaritetea lut cu marchizul spaniolle paruse suspecta.

Ei, dupe ce se desbrecaril aie parde-siuri, se suira sus si prima figura ce -ozariree intrând in marele salon,fu aceiaa d -lui de Pancorbo.

Era Inconjurat de o multime dedown] In mijlocul carora perora.

Nu eraú de cat jucatori si juce-torii surit tot d'aune plani de deferentipentru un om care pune In bane sumemari si care le castiga banif.

D. de Malverne si amicul sei se ab-tinure de a se amesteca In grup, darnu se departara,putând ast -fel examinalm) liniste pe mercies.

Era un foarte fruimos cavaler, mare,brun, viguros si aproape de aceiasi e-tate cu Saint -Briac eu care cam tai a-ducea. Vorbea foarte corect frantuzeetesi fare. nid] cet mai mie accent strein.

Marchise, striga unu dio cei ce'I Inconjura, istoriele ce ni le spurisunt foarte interesante, dar noi perdem

un limp pretios. Totul este preparat sigiunteti asteptati la masa verde.

Aidelf domnilor ; surit al d -v.,réspunse cu galanterie Hidalgo, eeinddin cercul ce 'I Inconjura.

Jucatorif alergarà catre sala constecrata baccaraleI si Malverne se lasa a ftarât de multime.

Saint - Briac care remase putin Inorma, se Indrepta spre acelasi tos,curad, In marea sa mirare, vézu pemarchiz veuiud spre el eu surâsul pebuze.

El Il astepta si d. de Pancorbo se a-propia zicându -f :

Nu mé putea crede domnule catsunt de fericit ca va reved aci.

Acest mod de a intra In vorba uimicu desavârsire pe Saint - Briac care rés-punse cu ráceala

Pentru ce domnule? Eü ca si d -v.vin la club In toate zilele.

Eri n'ati venit si nu speram ca séveniti asta - seara, reincepu marchizultot surâzând.

Nu stiam c! 'mi purtati stata inte-res si nu pot lua In serios veselia ce'mi marturisiti ca o averi pentru ce amvenit. Ne cunoastem foarte putin si d-vvé preocupatt de absenta mea ca si cumv'eei f prieten.Trebue se averi un scopvorbindu -mi ast -fea si doresc se stiliunde vreti se ajungeli.

Ve inselatf cu desâvârsir'e asupraintentiun¡lor mele, domnule, si este eutotul natural sé mé bucur c! v'am !ntâl-nit aci dupe ceia ce vi s'a lntâmp atieri.

Ce voili sé ziceti ? intrebe re-pede capitauul.

Credeam ca matt tnteles,penfru ca'mi Inchipuiam ca d -v. m'atf fi vazuteri, In momentul and treceati pistaNotre -Dame urniat de o multiplede oamenf. Eú din Intâmplare me ga-seam acolo. Me dusesein se visitez bi-serica si wind, cu o profunda stupe-faclie v'am vazut Erari escortat dedot sergenti de oras care vé conduceaüla Hôtel -Dieu. De altminteri 'mi esplicpentru ce nu meat! observat.... Eratfcor.fundat In multime si In arel mo-ment numai la mine nu ve gândeatí.

Saint - Briac nu putu se se tine de anu ingâlbeni ascultând aceasta decla-ratiune neasteptati. Emotiunea séschimba repede In inanie, intro mentecu atât mai violente cu cat era ob'igatde a o tine in frail, de oare -ce cena sepetrecea Intr'un loe unde ar fi putut is-bucin un scandal.

Domnule, -- zise el cu o voce alte-rate., am Post in adever arestat eri, dingreeeala, am Post luat drept un sceleratcare 'si -a asasinat femeia aruncând'odin varful turnurilor. A Post destul Insaca se fill vazut pentru a ti liberal, cutoate acestea nu voesc eu niel un prctca aceastä ridicule aventura se fie eu-noscutl,dace. se va sti aci,pe d -v vé taeresponsabit. See Stiff aceasta.

As putea se nie super ele tonul eucare 'mf vorbit( zise marchizul. AinPost aseara alci si ream zis un cuvantde ceca ce vàzusem ziva. Cred ca amlucrat ca un one cantle departe de a ise adresa amenintari i s'ar cuveni mul-tumirt. Cu toate acestea vé asigur canu 'mi -am schimbat de loe intentiunilesi putetf compta pe discretiunea mea.

Acum nu mat am nimic a vie swine,sé ne oprim aci, daca d -v. bino -vota.

(Va urina)

i

r- EPOCA 6 IL'NiE

PUBLICITATEA

LIARULUI ,, EPOCA`

7'iritein 7.500 de fol

ANUNCIURI SI RECLAMEAnunciuri pe pagina IV, linfa

30 bariAnunciuri ai reclame pe pagina

III linfa 2 lei.

nea ce Ii s'a facut, aú scos cucitele, sibietele familil aü trebuit sé fuga prinapa spre a scapa de ei. Politia nu 'i-atrputea descoperi, spre a se pedepsi a-ceati indivizi ce profrtand de o nenoro-cire, air amerintat viata oamenilor ?

Multe familia, ce ail fost apucate decea-l'alta parte a torentului, art ramasprin sat, si nu s'aïl putut Intoarce decat asta-zr in oras.

DECRETES'a disulvatl consiliel(, cumunelor:

Sascut, Panciu.D. Mihail Mierlescu, medic veterinar

s'a nuniit sel' al despartirii \IIi.Coroana l'tunianii in gradui de cancer

s'a conferit. d-lui Lt.-colonel Urseanu.S'a validat alegerea d-lor ('. Cantacu-

zino si I. Negrutt ca membrii in consiliulde administratie at primer societatt de re-asigurare.

FELURIMIRosa (le iter. Papa da In fe ce

an aia numita Rosa de au' une" suve-rane, care a adus servicii deosebiteBisericei catolice. Papa Leo XIII va o-nora de asta data cu acest semn de dis-tiuctiune pe regina Spaniel. Un delc-gat papal 't va presenta Roza slintitade serbatorile Floriilor.

Prinlul ntostenitor japonez.Moatenitorul Japoniel se alla de câte-va zile ca oaspe in Viena. EI e In etatede 28 ani $i inaatinerete a studiat InParis si ceva In Berlin ; cunoaate binelimba franceza. Prinlul a plecat din Ja-ponia aeum un an ai a visitai deja Ita-lia, Spatria ai Franta. Imparatul FranzIosef a dat un prânz de gala, In palatulde la Schonbrunn, In onoarea printulufjaponez. Acesta pleaca din Viena laBerlin si de acolo se va duce la

Londra.

U ealastroitl'u. O nenorocire In-grozitoare s'a Intâmplat mai de unaziIn Carolina de sud din America. Untren de persoane, plan cu pasagert,cari veneaü de la itrg, a deraiat pe po-dul de peste fluvial Santee ai a cazutde la o Inatime mare In apa ; s'aü ucismulla dilator "; peste o sut, sunt ra-nill.

krembser arestat. Directorulde circ, Krembser, a Post arestat malde unazi In Pesta, Hind acuzat ca a sfe-terisitgarantiile personalulut sea. Dejaanul trecut do" artiati din cire s'aüfost plans, ca Krembser le a luat baniidrept garantie si nu a mal voit se Ina -poeze sumele luate. Pe atunci Kremb-ser n'a putut fi gasit. Nu de molt tri -

bunalul a primat alte doue dt;nuntartcontra lui ai dupa un interegatoriü l'a

arestat.Acesta e cinstitul Krembser, pentru

care acum cati va ant a salit presa dinBucureat1 ,spre a'l despagubi In urmaarderii circulul dupe Bulevard I

. e

Gara eel alai mare.La Frankfurl se lucreaza de vase ani la con -struirea une' gare centrale, care secrede cä Intr'un an de zile va fi ter-minata ai va fi cea mai mare gara dinlume. Mii de Urate sunt ocupate zilnicla aceasta lucrare grandioasä, ce vacosta peste 30 milioane marci.

CORPURILE LEGIUITOARE

CAMERAedin¢a de Jtto`: 5 Ittnie 1886

$edinta se deschide la ora 2 ai 10subpre$edintia d-lui G. Chitu.

Se acorda un concediü pâna la flnelesesiunct d-lui Al. Radovici.

D. Ciocazan Intreaba ce sé face cu oPetitiune a locuitorilor din comuna

(lernetf, asupra careia s'a votat urgentade adunare.

D. Scfendache. Sent alte pelitif malurgente.

D. .Sendrea Intreaba daca d. Cog al-niceanu 'ai-a dat In adevér demis.iuneaprecum a spus intr'o aedinta trecuta.

D. Presedinte. N'am nici o dt'misiela biuroü.

D. T. Maiorescu arata ca In sedintade eri ceruse si d-sa cuvêntul pentrua vorbi asupra interpelare" d-lui N.Ionescu, insa majoritatea a Incitis dis-catie imediat ce d. Prim-ministru avorbit.

In contra acestui obiceiu, de a setnchide discutia In tot-d'auna dupe cevnrbeate primul-ministru, d. Maiorescuprotesta, si arata ca numa conform cucredintele liberale nu poate fi, ai nu-mai desvoltarea regimuluf parlamen-tar nu o poate incaraja. In adevér,când dupe primul-ministru nu mai arecei-lanti deputati dreptul de a vorbi,aceasta Insemneaza ca nu camera con-troleaza pe guveru, dar ca guvernulcoulroleaza Camera.

D. Maiorescu arala ca opuzilia con-servatoare Intre alte motive, pe care

intemeiaza retragerea sa de la luptaparlamentara, pune in prima linieobiceiul majoritatei de a Impiedica, casé vorbeasca pe cei din opozitie.

Cestiunea care se discuta ieri eraprea impartanta, pentru a se trece cuu$urinta asupra ei si dovada despreactasta e faptul, ca se maa auuntase ointerpelare In aceasta privinta si decare ilustrul tiomn lepurescu, noulguvernamental.

Situatia deputatilor din opozitie, a-daoga d. Maioruscu, mal devine grea

prin accea, ca biuroul nu e comp'ectai ce e mai mult chiai unul din vice-presedinci d. Dimancea da semnalulInchidere" discutiunet.

Oratorul crede cä a sosit momen-túl ca acest obice,iü al Inchideref dis-cutiunei sé fie parasit.

D. Dimancea spune , ca In adevérd-sa a cerut ierilnchiderea discutiunei,de si stia, ca este Inscris d. Maiorescupentru a vorbi Inse credea ca d. Maio-rescu va sustine guvernul, peutru ca11 alegerl film parte din majoritatesi chiar a fost un moment cand era s8intre in minister.

Incidentul se Inchide.D. Titu Maiorescu In chestiune per-

sonala raspunde la acuzarile d-lui Di-mancea, ca nici o data n'a f'acut partedin partidul de la putere si ca lucrul a-cesta la declarat alegatorilor sei in-nainte de alegerl. De alt-fel spune ca 'Imaguleste insistenla pe care o puneunii membrif din partidul libera', casé'I gaseasca ca a facut vre-o data par-te din partida de la putere.

D. Epurescu spune nu aliü ce, subttitlu de chestiune personala cu d. Ma-iorescu. D, Epurescu isprave$te In mij-locul uner veseli generale.

Se suspenda tsedinca pe 10 minute.La ordinea zilel proiectul de lege a-

supra prestatiunilor, legea se ia lr, con-sideratie eu 50 votera contra 11.

D. Nicorescu propune un amenda-ment, pentru a se suprima cate-va a-liniate de la art. unie.

D. N. lonescu sustine amendamen-tul d-lui Nicorescu constata ca actua-lul ministru de lucrari publice este cutotul necompetent cä trebuia sai facaun asemenea proiect de lege arbritar,neomenos si anti-liberal.

D. Chiru sustine proiectul de legesub motiv, ca avem mare nevoie de,sosele.

D. Btttcttlescrt, combate proectul aipropane, ca daca se lasa urbanilordreptul de a plati in toc de a esi lamuncä apoi se se lase acest drept $ilocuitorilor din comunele rurale.

D. Butculescú mai cere, ca sé se laseconsilielor judetene dreptul de aaf a-lege inginerif.

D. Ministru de lucrdr7 publice, rés-punde la acusarile d-lut lonescu, cu unpotop de insulte arëtând, ca niel d-san'a fost competent la ministrul de es-terne unde n'a facut nimic.

Discutia se Inchide.Legea In total se pune la vot $i votai

e nul.D. N.lonescu, vorbete In cestiune

personals cu d. Radu Miliaa.D. Ionescu spune, ca daca d-sa n'a

lost competent la esterne, apof aceastanu lnsemneaza, ca acelasi obiceiü tre-bue se se perpetueze $i se subsiste siasta-zi dupe trecere de 10 ani ; si apo"

d-sa l'a esterne venise nepregatit pecând d. Radu :Vlihai a avut destul timpca sa se pregateasca la prefectura po-ntier pentru ministerul lucrarilor pu-blice.

Incidentul se declara Inchis.edinta se ridica la ora 5.

Penel

SENAULedin¡a de Jtti 5 111,1ie 1886

$edinta se deschide la orele 2 ai i isub presedentia d-lui 1). Ghica.

Dupa formalitatile ob' ::tiite d-nu 1-

iariu Isvoranu anunta urmatoarea interpelare d-lui ministru de Interne.

1) Sa bine voiasca d. Ministru arespunde daca bhtataii, cari aümaltratat pe redactorul FrunzescuIn mijlocul capitales aü fost datitnaintea justitiei ,i daca politia 'si aMeut datoria in aceasta ocazte.

2) Daca este adevérat, cil In ca-pitales esistà bande de bàtàu$i pro -tegiate de politie, care se impedicepe cetateni a 'aI exersa drepturileacordate prin constitutie.

3). Daca este adevérat, ce. guver-nul prin prefectii din districte $ialti functionari Intr'un mod ocultdesvolteaza toata activitatea, ca seformeze sucursale acestor bande aipriai districte.

41. Daca nu crede d. Ministru, cauzîtnd de ast -fel ele mijloace nu arpericlita tonte institutiele têrei siconstitutia, care este pactul funda-mental intre natie si Coroana.

Biuroul o va comunica ministrululde interne, care nu era present si con-form regulamentulua raspunsul se vada peste tre' zile.

Dupe aceasta Senatul se ocupl euvotarea mai multor indigenate.

Reporter.

STIRI MARUNTEAzi dirnineatä s'a intrunit la Minisle-

rvl de resbel consiliul saiitar superior.Trebura s! se discute chemareamai mul-

tor medici stagiarl precum si cestiuneimal multor permut&ri.

$Atatatut de afttceri al Engliterel cari de2 zile se alla la Sinaia s'a retntors tn Ca-pitale.

Ier' un foc a ishucnit la sala Pomuverde.

Pompieri xasind la Limp aïi potolitfocul.Focal a isbucnit din atelierul unut tim-

plar..i.

.\Zi la primarie s'a hotärlt to mod on-cial ca lotul cet mare al loterie' Ateneululva fl tras din nuoü.

Consiliul comunal care n'a putut tinesedintä eri nefiind in numlr, sil va intru-nl diseara.

D. general Berendel a plecat azi spre ainspecta fortificatiile.

O telegrama din Dobrogea ;a so.iit lnCapitala.

Primita de d. I. C. Brätianu, i s'a promistmbunalatirl cu carro.

Allam ca d. Marin Petresctt, sub inspec-tor silvic va fi numit sel' al divisiel agri-cole de la ministerul domeniilor.

LUNE 1NFORMATIIMai multeziare, lare care l'oitt fa

Nationalá, ad anuntat cil d. Al. Em.Lahovary a plecat la Belgrad, pentrua Inlocui pe d. Emil Ghika In postulde ministru al Romt3niei pe lângàregele Milan.

titim din isvoarele cele mai sigureca d. Al. Em. Lahoviirv nu s'a dusla Belgrad, pentru a inlocui pe d.E. Ghika, dar cä a fost trimes inmisiune specialá, pentru a cercetain ce mod s'a aplicat tratatul decomert intre Serbia Si Austro-Un-garia in privinta exportatiunei vi-telor.

D. Al. Ein. Lahovary se va tn-toarce peste cate-va zile in Bucu-resti si va inmâna ministrulul afa-cerilor stràine un raport asupramisiunes sale.

Declaratilkea fàeutß azi de d. Ma-ioresou la Camerà a produs o mareimpresie.

Aft fost mai cu seama mult co-mentate cuvintele sale, prin carezice ca nu poate de cât sé aprobeintrunirile ce le face opozitia, caconsidera aceasta ca un semn, cäopozitia intrà in sinul natiunes, Si

cá aceasta e un indiciü cä rechi së'ifamici conset't'atori vor sé participela alegers si 1 t lupta legalä, pe carese vor Intâlni.

Multa lume priveste aceste eu-vinte ca relleetând parerea regelui.

Priutul Dim. Ghica a fort primitazi. In audienta de M. S. Regele.

D. Epurescu a intrerul,t eri laCaimera pe d. N. louescu atacândcu Violenta ziarele din opusitie.

Amintim d-lui L'purescr, ea a co-laborat la ziarul Na (l'Inca si ni séasigura,ca acel ziar mai are in car-toanele sale articole d'ale actualu-lui leader al majoritistii,pe care n'acrezut de cuviiuta a le publica.

k M. S. Regele, inainte d'a pleca laSinaia, va merge dinpreuna eu d.minstru de rësbel ,i cu d. GeneralBerendei, sé inspectcze fortiticatiile.

Aflam ca tonte slugile presedinte-lui eonsiliului de ministrii. eseep-tându-se vizitiul, ;ss primese salariulde la prefectura politiei din fondu-rite agentilor secreti ! !

ULTIMA ORAl.ondrit, 17 Iunie. *Uri' din Af-

ganistan anunta ca colouelul englezLochart a lost foetus Impreuna Cu es-corta sa de :;o tul provinciei Badakshan,pe canal mergea sal Intalneasca comi-siunea de delimitare ruso- afganis-tatta.

Munich, 17 lunie. Asta -zi s'a facutInuiorniêntarea doctorulur ()Liddell.minisLrií, autoritatife civile si militare,profesoril Si studentii acolii de medi-cina esistaü acolo.

Pe mormânt a fost puss o coroaua inin mete regentulut.

Munich , 17 Junio. Dupa ziarulFrentdenblatt n cf liberalii nice radicalif nu par dispusi aida concursul forla or ce tentativa, ce ar avea de scopstabilirea uuu" regim definitiv In Ba-varia, departând pe Regele Otton.

ÍiLLET' I1i FtNANCiAR

Bucuresti, lunie.

Scadere ai mai accentuata la bursade asta -zi.

Daciele cad la 260 1/2, constructiu-nile la 154 si Bancile la 1010 pe termen.

Agio se urca la 15.15Scltimbul foarte dilicil ai la cursuri

esagerate. Asa tek Berlin s'a urcatpana la 15- 15.15.:-In aceasta situatiuse Banca nationa-ls care e cliemata prin rolul ei econo-mic sé Impedite deprecierea hârtielorsale propria nu face de cât sc alimen-teze raul care is proporliunf Ingrijitoa-re. Azi Banca se zice ca a vândut ca-timi considerabile de bilete la Braila $iGalati. Afacerile din causa urcarif ex-traordinare a agiulul devin imposibile.

Tendinta slaba.

BULETIN COMERCIAL

Br &ala 4 Iunie 1886

Porumb : 1.600 hect., (i0 3/4 lib. 7.30lei; 800 hect., 58 lib., 0.601et ; 700 hect.,02 lib., 7.50 let; 3.600 hect., 58 lib.,6.771/2 lei ; 3.000 hect., 583/4 lib. 7.05lei ; 1.350 hect., 61 lib., 7.35 lei; 2.000hech., 59 lib., 7.051e1; 2.200 hect..59 1/2lib., 7.121/2 lei; 1.150 hect., 621/2 lib.,7.70 lei ; 4.200 hect., 58 lib., 0.82 1,2lei ; 1.300 beet.. 59 1 "2 lib., 7.10 lei ;2.500 hect., 59 1/4 Iin., 7.10 eel ; 1.050hect., 60 lib., 7.12 lei ; 2.050 hect., 61lib., 7.35 lei.

Grâü : 1.850 beet., 59 1/2 lib., 12.lei ; 500 hect., 58 1/2 lib., 10.70 lei :

1.300 hect., 51 1;'2 lib., 7.30 lei.Secará : 800 hect., 52 lib., 6.90 lei.Urz : 4.000 hect., 44 lib., 5.20 lei.

S1'AIIII,IIIEMI, MURAL,a, iaBaltatasti (jud. Neamtu).

Din analisele cuanlitative si cualitative,precum si din experieuta celor mal In-semnati medici din tar &, resulta, sä: ApeleMinerale Chloruro- Sodice - Bromurate dela Balt &sesti suet cele mal concentrate simineralisate din tonta Europa, prin ur-mare, sunt singurul mijioc de t &maduirea tuturor formelor; crophuloase invechitesi grave, contra Rachilismului si a slabi-ciunet generale a copiilor.

Boklele cronico; de l'emel (inflamatiile,invdrtoselile, scurgerile, ulcerele, turnorile matcei si a ovarelor care au resistatori carat tratament, dupa o cur& sistema-tica, se L &m &duesc ai se resolvä radical ;precum si limf'atismul si sterilitatea ce lettisotesc.

Rheurnatisutelecrouice laoase si in ;heie-tur) suol ';utdtcale In D'un limp foartescuri.

Isvorul .Cuza Voila" este pureativul colmal placut si nial clicace, tu acelas timpeste un suivent si uu diurette foarte pu-ternie pria conseciute, reeomaudat spe-cial contra cunstìpattrl,.r celui mal rebele,si a luturur boalelur cronico a stoinathu-lui, matelot., ticatului, retiuucliiloe si be-sicet, ()preste tugrasarea peste mesura sidi.posd,iile la Apoplexie.

Ulelurile si \'ilele sunt situate tntr'unenorm Marc de brazt posedàud tot coaf'or-lul durit.

Itestaurantele sunt in cele mai huneconditiuni cu abominent si la discretiuneSala de cura, Cazino etc. Pocitiunea foartefruinoasa si preumblarile in munte va-ria te.

ln timpul sezonulul este postñ,telegraf,medici, pharmacie, mutica, baluel si boatedistractivacte.

Pentru anal accsta sali mal dada un o-tel elegant.

Sezonul tncepe la 25 Mal.Drumul de fer pana la gara Peatra saá

Pa ?cani unde segasesc deligentesi birji tuperni a nenta.

Pentru angajarl de camere si alte infor-matif a se adresa sub- semnatulul la Peatrasait Baltatesti.

Dr. Cantemir.NB. Pentru comande .i' sarti purgativa sau

sari, de liai a se adresa la pharrnacaa ..vorel'In l'entra si la tonte pliarmaciile principale dintari.

INUNCIL IMPORTANTRenumilele bai de la Lacul - Särat jude-

tul Braila, anul ace.,ta apa fraud abon-dent &.

Recomand onor. public hotel de Bule-vard, compor din 40 camere. Case cu unotaria si dota!, solide si sanaLoase, avéndfatarla spre ramp, posi tic frumoasìl, ca-merile hine mobilate si curate, preturilemoderate, serviciul ouest si prompt.

In acest holet este si restaurant eu man-carde cele mal alese, preturile moderate.

Spot- ca unir public va ti depliu satisla-out. Suol ifa slave a priimi pasageri ru in-upero do lit i:' Mail' a. e.

CONSTATIN POPESCU, librarBraila, sl rada lte'ala, sali la bate) de Itu-

levard Lacul Sarai.

DOCTORIT LEOTrI'E3il"l':1T

.1'o 1'y big, L'afro l'leerrri No. 12 Us-peste dru de vecbea locuinta

BIBLIOGRAFIAA esit de sub tipar, partea I. din Cri -

tice relrospeclive asupra resboiului Ituso-Turc din 1877 -78 dupe memoriele ge-neralulu" Europatkin din Statut Majorrnsesc, prelucrate de majoral Crah;nerdin marele Stat -maior Prusian, qi tra-duse de Constantin I. Creanga, Loco -terrent, In scoala superioara de Geniüdin Viena.

Uvragiul se va comptine din 2 vo-lume, continând $i rasboiul Serbo -Bul-gar. Pretul va fi de lei 25. Pretul pertelI. ese de let 5.

Depositul general la i Libräria Cen-trala» I. Rdnisteatttt in Bucttre,ti. Co-mandele din provincie se efectuezprompt.

La libraria Socek si C-nie se alla devènzare: Curs de esploatiuea po-stelor si telegrafelor de l'liumaB . s !escu. Pretul 10 lei.

A es it de sub tipar $i s'alla de ven-zare la libraria Socec in Bucurestï :

AI lreilea supliment la codleelerotuïine, coprinzênd Coate legile, de-cretele regulamentele de la lanuarie1882 pana la lanuarie 1886, editiuneaB. Boerescu continu. t t de : C. Hoe.rescu si C. a'laltutzi.

A osa de sub tipar : Noua lege a lim-brului si inregistrarei, posa in curentcu Coate modilicart e si adaogirile, inclusivlogea din 25 MartiP1886, (le I. Steruui.

Indexe alf'abelic tutocmit Intr'un mod¡Radie si exact, coprinde Coate taxele detimbru fix, proportional si de turegistraresi toate scutirile. Pretu I leu.

Daposilu general la libraria So ec et Co-Printut sparge alune §i regele soarecilor-

basm ru 6 gravure fine to colora, format in4o, cartonat 1rumus, lei 1,50 ban'.

Flautul magic, hasm cu 6 gravurl fine toculuri, format in 40, cat-Lunat 1rumos,Iei1,50 ban'.

Oberon sari cornue tninunat, basm Cu gra-vurl fine in culorl, format in to, carlouatfrumus, lei 1,50 banc

DR. P. VASILESCUDomiciliat In Catea Rahover 44, da consultatiuni In toate zilele de la orele '

post-meridiane.

CAMhINABAILE MINERALE SOLFO' ALCALINE

Stagiunea I [unie -15 Septembre

Stahiliment asc4lat in localitale foartefrumoasasi sanaloasa. lu timpul de palrualti pe coud fune[ioneaza a dat resultat re-nuucabile contra'reu!iatismelor, boalelurorganelor matertritatil (mclrite, ovatrite,scurgeri etc.) si In scrofule saü debilitanticonstitutionale la copil. Se recomanda incacu sacses contra paralisiilor, boule de pele,sifilis, boale nervoase, calare la platuaniin beuturl dintr'un isvor de multa ana -

logie cu Eaux bonnes.Hotel si case private pentru locuintä,

restaurante, parcu de premenada, musica,(Iistractiuni diverse, ziare, posta, telegraf,farmacie etc.

Info'niatiinri la d. d,. . \'. Garoflid in Bu-cureti, catea 1-irl(.rü I5 sau la d. dr. .l1. V.Georttcscn in Ciintpina.

NB. Dupa. legea speciali transporlul petalea fureta este redus cu 50 0;0.

CASA DE SCI1.1MI3

I. M. FERMO--27,STR4DA LIFSCANI, 27-

('i!RSI;L BUCURF.SCI.5 ¡unie 1886

5° <, Rente amortizabilù . . . 1 96` í Renia perpetna . . . 93

Oblig. de stai j,88t. Oblig. de st. drumu de fer

Sels. fune. rurale . . . .

saris. fune. rurale . . .

; . Serfs fune. urbane . . .

1.'.t, Sens fune. urbane . . .

`'t Scris. Tune. turale .

1,'4, Intprutuutul ramona! .

r,!,lih.(-:asel pena. Iri 1u do1).11luprutnutul eu prenne . . .

Aì tiuni bancei nation . .Actiunl Dacia - Romania .

Nationala.Credit mobiliar .Constructiunl. .

* Fabrica de hardeArgint contra aurIt iota de Rancé contra aurFlorin ausatriacl

CURSUL DIN VIENANr.poleonulrìucatulLose otomanaR tbla hartie

CURSUL DIN BERLINRenta Amort. . . . . . .

Uppenheini.Uhligatiuni noua 6% C. F. R.

5% i n

Rubia hartio

CURSUL DE PARISRenta Romana . . .

Lose otomana

SchimhParis 3 luna

» la vedereLondra 3 lun!

n la vedereBerlin 3 lunaViena la vedere

106s84 ,2

1,121 4

YiS-,

5

1u-2o¿-,22a

170

14.5514.852.02

105.9118.20123

96100107.1010230198:90

92.5037

1003/4

25.501.24.4',2 02

Oi1din causa arendäril pro

IASIONE prietätil, se vând, O lo-citmobilä 10 cal putere si o'nasinä detreierat din fabrica Ramson sistemulci l mai perfectionat ambele In perfectsstare. Doritori le pot vedea la proprie-tateaPäscant judetul Ilfov, adresinduse1.1 d. E. Reimer administratorul.

FPOCA - (i Il NIE

l'ie-care po:de e,t 50 d lian,i aynnisi ';n!r lu,ti atria r1, /,an,i. 11up;t Cerere trimeI, !n Ir, 1,111 *.zi tr,nrt, ,vt,lttiunr.t.rl itt r,uu:ìu,.-It, 4s ro., ,le Io 11rlr,fu-c;,,ll.l. -. La Rente. , m:u ,,n ,Ic L;t ¡Ill lie.

Paris.

A. PA.71.04TAVOCAT

SI r. Bise? ira Irwi . \o. S Gis.

I?. g. ROSETTIAVOCAT

Sl>.rvlt It,-,,r!aaa .A-,. 3f.

/111111111111MMARefe-CI Mn

LOCOMOBILE SI BATOSE. MAS'HE DE SECERAT FTC.

M. LEYENDECKERIrada 1;as:11'lliei 113

( DEALU SPIREA)

i!FIICHIRIATt I ,,rdeacumcasad-luiV. Hiutl. din Str. l.ute-

ranA 15, mobilate si uemobilate avêndcamere, grajd de 10 cal, $opron de 6 tra-sur!, 2 pimnit,e, 1 put, si grAdin& cu 2 pa-vi ! .

lloriloril se vor adresa la d-nu Proprie-tar in toate zilele de la orele 8 de diminét,aptîu& la cinci (5) searli. .\semenea si dea-renrlat de la Sf. Glieorghe viilor mo;iad-sale Copaciu din dis'ricLul Vlasca plasaCàlnisle.

DE VENZVRELocul din strada Dionisie No. 20

si strada Crinului No. 5. Acest lotare fata pre strada Dionisie 37 metri,pre strada Crin ulut. 40 metri si adân-cime de 44 metri. Se vinde in totalsaü in loturi, de tâte o a patra parte.

Doritori se pot adresa la proprie -tarul lui, D. Gr. G. Péucescu, str.Clementi No. 2.

0 1)111 \1S U tR t slublsuoi

l vsenctoän

aacr

u rs i

iu:.,turitate, SÉ oferaadaleeekiuul, tu vre -o familie peutru cursulPrimar sah secondar.

lu special pentru limba frances&,tn:,te-matici si stiint,ele fisico- naturale.

.1 sé adresa la redact,iunl.

ALEt'1 :t. BALSAVOCAT

Strada Dreapta No, 24

PRIMUL BIROU DE PLASEMENT

Concesionat de guvcrn pentru itisti-tutoare, guvernante bone pentru copi!

cameriste alese.Pepnsiune cu preturl moderate pen-

tru doamne ce doresc a dobândi ocu-patiune.

ADELHEID BANDAUinstitutaure diplomulu

Calea \'ictorii 72. (In Tata Palatului.

PAZITIVA DE RECEALAAcum este lilnpul d'a se obicinui cine-ra cu reginlul de ldnä al

Prof. Dt. Jaeger.Sub-semnat,il,avt+nd numalnol singur! dreptul de a fabrica vesmintelede lt1nA

ce so poartapo dedesupt, vestimint.e zise Normale, precum $i cuverturile tloaturi tn IAn& curat.A de CAmilk.

LlNICLiL DEF(??IT IN ROnIANIA

1:4AUXQUATESUSONS72 Calea Victoriei 72, Vis-a-vis de Palal,ul Regal

Declari;m cil nu reeunosttrnl ca veritabile de Olt flanelele ce segiisesc 311 aceastR casa.

Dr. Jaeger. W. Be.nger's : ot bnc Stuttgart;41 } 4G,i 7, : ì.'Y6'x- iF ..uh * r ._- .

BULETIN METEOROLOGICI,!N

It t t I 1t l' I I

!a

l,i:uout 'fetup.5 It:nie

\rnt1S14G

T, Stare:,STATI U N I

Beeur,,sei 758.7 15.6 51;; ? ploii,T. -Beys rio 754.1 20.0

1

\\' N \\' 24 nor-Balota 755.7 119.5 \V'S\V 22.Craiova 7, 5.7 ,19., \1' 24! ploi'SlatinaGiurgiu 751.8

¡1"''';tg.4

\V\\'

24 p uu261 ac

t :i,ustanta 751.4 -15.9 NW 2'I nor'.Sulina 751.1 2'.1 23Ualantz 75t.9 '20.1 íV 25I ,,

Braila 751.8 N 251

RomanI2,ì.5

Iasi 739.5 17.5 NN1;

DtrPrlorul lnslihtlului, St. Ileptes.Slarea marei la Sulina usoara la Constellalittistit:t.

CROITORIA I. SINGERS'a mutat din Calea Victoriel, casa Papa 7

Paldttl Eforiei spilalelor, L'ulccurdttl Elisabct,:Speram ça vom fi onora4í cu aceias1 tncre-

dere ça pana arum si pentru care putem at;--gura pe onor. noastra Clientela ça ne vom t!atoute sthntele de a o servi cu si in [recta.

Cu stimaFUCHS et PRISLINGER

EXPOSITIA AMANESTE DESCHiSA IN TOATE ZILELE

,1c la 10 ore 0. 6 ore searaStr. Clemente) No 6.

AVICULTORUL LUCESCO

,:°,,+; f

BUCURESTI, STRADA II IUNIE N", II-bis ,FI_ARET

iiecomanda magasinul sett euCanari, Pupagali, Pwu»tbei, Fesani,Gain7 de rasa : IIudane, I'aduane, Krev-Cheor. Olatide0e, oucl peutru clocit ;Gdsle de Japonia. Guiana, Tuluza, Ratede Peching, rate selbatice din 'l'ara, La-bede, Cltcorï, Cc1liJ'arï, Pevti rosi. Epuride Casä si sitlbatici, Soareci albs.-Se-urint,e pentru Canari, Papagtlí si meiü

lb frautuzesc pentru colibri.

I I _.ZM i i

'.a L... "ri.,ff :i.`.Si r.ii. 6`O .^roá,r. p

.ié.. _.S<.

(,

,k

PU BLICITATEA ZIARULUI GYOCAN°. 3, StI'ItAllA.plERP,ISCOPIEI, N°. :3

-.p.,.. IJ,w'A 9e4-.. .. , . .

-]C,R.1StC:w`Y.W+t>lill:4 -: -- . .

LA ORASIUL VIENACALEA VICTORIEI

Lh FILLE DE 11IIN vis -à -vis de

Palatul Dac.-Romtrira VILLE DE ,3 LIBRARIA SOCEC

lecomandam onorabilef noastre clientele pentru icftinal:Lie sisoliditate urmatoarele noutati :Ruf &rie pentru Doamne si Domni.Fee de mask, servete si prosoape de.

pAnzt.Oland& veritabila de Belgia si Rum -

burg.Madapolam frant,uzesc de toate cali-

Utile si lat,imele.Batiste de oland& si de lino albe $i

colorate.Ciorapi de Dame si Domo! de Fil d'E-

cosse, de bumbac, de land si de ma-tase.

Flanele, camäsl si ismcnude l+ina(uplisistemu pofesorultti dr. G.Jae-ger.

Gulere si mansete de olanda uitimulfasOti.

Mare asortiment de cravata ultimulfason.

Corsete irant,. cu balene veritabile.'l'rousouri complecte peutrt. fì-

dantati.I.ayelcs si 'l'rousouri peutru copil.'i'rosouri priant pensionate, ole-

lur! si restauranluri.Avem onoare a informa pe clientela noastrà cil a aparut Catalogul

noslru ilustrat si va fi trimis ori -cui la face cerere.

ALA ORASIU VIENACALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA ROMANIA,.

vis -à -vis de libraria Socec

MOD$

GDIN GALEA VICTORIEI, 6

I. WEICHs'a inutttt

in

Palatul Eforiei SpitalelorDuleuardul Elisabeta.

ATELIER DE LEGATORIE

COSTUME ,IiIRI!1DRESGI.de la Sf. Gheor,Le s'a. mutat din

Cassa FilitisStrada Biserica Fui No. i

în Cassa Biserici dintr'o zitot Strada Biserica Eni No. 10.

-E'r'_ +.ne,5.,q^,ñ71`Ç..A,4__- : F. `1 'arva- /'...- -

VIS-A-VIS DE

PALATUL REGAL. .- : M ARt LE MAGALINDE

..-----........---....----.CALEA

70 VICTORIEI 70

f,QLONIALE SI DELICATESELA SPERANQA

'Mia sosit ape minerale de la toute sursele din Francia asemeneaam asortut niai azinul met) cu tot felul de articolo pentru nicnagiul casai,In special cu escelente briinzetuil asemenea (,'ogrziacuri, 1lon.urì, Li-yueruristreinu din cele mai renumite case. Vinari slreine si indigene etc.etc.. Culurl pentru setInduri.

Trufandale primesc In toate zilele. Petrache loan.

IlEI \CHIRIA,1de la 23 Aprilia, Casete

[ la dio Strida Academic!No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte,ipakioasa In care se alla grajdiö sopronalte dependint,e. Aceste case mal a0 si o_radin& importantà. A se adresa StradaBatiste No. Ii.

AlOC.ITLL COAST, MILLEDOCTOR IN DREPT

anunta ca si-a reluat ocupatiunile.

li:).

M E R S U L T R E N U R I L O R CAILOR FERATE R O M A N E VALABIL DE LA 20AaILI IUNIE)1886

Ilueuresti-ltontatt

S'I'ATIUNEA

Bucurest! p.PloestiBuzéúit.-SkratFocsaniMAräsestiAdjudBäcküRoman sos.

Ar&tarea TrenurilorTr. acITr. p. Tr. p. l'!r. p1.1Tr. acnoapte a. m. dim. dim. p. m.

11 00 ,40 7,30 6.30 4,10 Bucuresci p.10,39 9,10 8,04 6,05 Ciocknesc!12,552,253,485,15

s. 6,399,39

11,11p. m.

Itucuresti-Vreiorova

STATIUNEAArëtat ea TreuurilorT. fULi'P. ac. iTr. p.

12,171,59

3,17d. 4,16

5,006,017,318,45

dim.

Roman- Bueuresti

Roman plec.BacktSAdjudMAr&sestiFocsan!R.-SkratIluzellPloestlBucur. sos.

noap.8.259.20

10.4511.1811.5212.391.463.335.00

p. m.12.301,403,524,34

p. m.1,183,395,15

seara

p. m.10,1711,50

noap.

p. In.5,157,20

10,2911,3012.592,294,038,9,35

sera'I'ërgovir t -Titu

Térgoviste pTitu sos.

a. m. p. m.6.40 5,207,50 6,30

TituPitescISlatinaCraiovaFilias!T.- Severi nVêrcior. sos.

p.m. scary4,05 8,00

5,07 9,006,24 10,168,08 11,569,30 1,18

10,17 2,0412,05 3,5212,27 4,21

dim.8,008,41

9,2611,14

1,2.53,374,527,208,00

Vèrciorova-1lucteresti

Vércior. pl.T.-SeveriuFiliaslCraiovaSlatinaPitestiTi L uCiocanestiBucuresti s.

seara noap. dim.3,42 12,57 8,004,08 1,196,08 3,076,55 3,538,17 5,12

10,12 6,5811,13 8,00 7,05- 7,4912,35 9,10 8,30a.m. a.m. I seara

8,4011,0812,302,275,15

Titu-Tèrgovistea. m. seara

Titu pl. 9,45 9,15Térgoviste s 11,05 10,80

BUCURESCIGIURGIU

Ar6tarea trenurilorS'f:\T[U1E:\ T. fui.' T. p. I Tr. p.

Bucurestl p.FilaretGiurgiuSmarda sos.

dim. a. m.5,40 6,40- 7,10

8,557,10 9,00

p. m.5,306,007,40

GIURGIUBUCURESCI

Smàrda pl.GiurgiuFilaretRucur. sos.

p. m.2,25

3,52

a. m.10,0010,0512,1512,25

p. m.

8,3010,2810,42

Roman-lasi

Roman pl.PaaraniT.- FramosIasi. sow.

dim.9,51

10,911,531,50

p. m.4,-174,158,249,32

Iasi -Roman

last pl.T.-FrumosPá.ucaniRoman sos.

p. m. dim.4,08 6,525,23 8,357,17 10,017,53 i1,06

GALATIMARASESTIhiARASESTIGALATI

arëLarea Lreuuriloi'STATIUN)bA

Tr.uc. Tr. m. I Tr. p.

Galata pl.TecuciúMartseet1

10,4011,00

noap.11,404,164,51

a. m.7,45

11,1411,45

dim.Mär &sestl pl 5,25Teeurin 5,50Galat,l

noap.11,3511,3;4,3i

p. m .4,495,458,50

Ad jud-Tèrh u1-Ocna

Adjuct pl.T.-Ocita sus.

Ocna p.d sos.

P. m.4,156,109,15

11,:35

dim.6,108,058,20

10,00Cunst,tata- t_'t.ruavoda

p. m.Coustant,a p 3,00Cernay od& s 4,15Cernavodap 6.'0Constan4a 8,5:3

Ploest! pl.CAinpina

Predeal sos.

seat'a0,1:>7,14

9,10

dim.9,00

11,101,504,21

PLOESTI PREDEAL

dint. dim.9,38

l0,4

12,35

8,199,20

11,08

l'loesti-slauicSlanie-l'loesli

S'l':TIUNEIArëLai ea treuurilor

Ploescl pl.Slkuicu sos.

Tr. t7.ITr. ac.ITr. p.a. m.10,4512,40

p. m.Sl&nic pl. 5,Ploestl sos. 6,50

TECUCIUBERLADBERLAD-TECUCIU

Tecuciit pl.Bêrlad sos.

a. m.6,158,00

a. in.Bêrlad pl. 8,40Tencin sos. 10,40

Iasi - Ungheni Ungheni -Iasi

Iasl pl.Ungheni s.

p. m. a. m.3,25 11,503,49 1,21

Ungheni pl.F>

2,00 p 4,40lari sos. 3,32 6,12

PREDEALPLOESCI

Predeal pl.SittaiaPtoestl sos.

Bucuresci. Typogratia Le Peuple Roumain», nraüá. Episeopiei No. 3.

p. In.7,459,18

10,09

p. m.4,516,297,25

dim.7,459,18

10,09

VERESCIBOTOSANICAMPINADOFTANA

STA'j'IUNEIA1al. Tron.

Tr.ac.I p.am.I

Verescl pl.BotosanI s.Botosanl pl.Voresci s.

P. m.2,082,035,217,21

p. m.9,49

11,423,151,55

a. m.Campina p. 11,20llottana s. 11,00 p. m.Doftaua p. 5,50Campina p. 6,08

G alati-Buteu-Il uze u-Gala liuoap.

Galat,i Ul. 9,10 8,40Braila 11,01 10,02Buzëii sos. 1,20 12,53

Buzér7 pl. 4.30 1'2,55Bcdila 5,031 3,41Galati sos 6,151 1,55

PASCANISUCEAIASUCEAVA-PASCANI

dim. seriPascaui pl. 10,49 7,15Verescl 12,Uk. 9,17Suceava 12,23 10,99Suceava , 1 5,00 0,54Veresc. 5,4u 7,51P&scaul soi. 6,41 9,15