EVALUAREA, MONITORINGUL ŞI MANAGEMENTUL IHTIOCENOZELOR CARPATICE DE ORDINUL I ŞI II

ÎN CONTEXTUL ACTIVITĂŢILOR ECOECONOMICE ŞI BIOECONOMICE NECESARE ÎN DEZVOLTAREA

DURABILĂ A ARIILOR NATURALE PROTEJATE

Mentori: Prof. Dr. Letiţia OPREAN şi Acad. Alexandru BOGDANCercetător postdoctoral: Doru BĂNĂDUC

Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe

NECESITNECESITATEA STUDIULUIATEA STUDIULUI

-- crecreşşterea populaterea populaţţiei umane la nivel global;iei umane la nivel global;

-- impactul negativ al modificărilor climatice planetare asupra proimpactul negativ al modificărilor climatice planetare asupra producducţţiei agricole;iei agricole;

-- crecreşşterea accelerată a preterea accelerată a preţţului proteinei animale pentru consum uman la nivel ului proteinei animale pentru consum uman la nivel internainternaţţional;ional;

-- peste 70% din alimentele necesare populapeste 70% din alimentele necesare populaţţiei României este importatăiei României este importată;;

-- scăderea calită scăderea calităţţii sistemelor lotice ii sistemelor lotice şşi a bazinelor acestora la nivel mondial, ca suport i a bazinelor acestora la nivel mondial, ca suport pentru producpentru producţţia de biomasă ia de biomasă şşi de servicii ecologice gratuite;i de servicii ecologice gratuite;

-- scăderea accelerată a biodiversită scăderea accelerată a biodiversităţţii specifice; ii specifice;

-- scăderea nivelului de via scăderea nivelului de viaţţă a populaă a populaţţiei umane riverane cursurilor de apă iei umane riverane cursurilor de apă şşi stoparea i stoparea migrării acesteia către centrele urbanemigrării acesteia către centrele urbane..

C

METODE DE CERCETAREMETODE DE CERCETARE

21.465 indivizi21.465 indivizi aparţinând la 27 specii de peşti: E. danfordi, S. trutta fario, C. carpio, C.gibelio, B. barbus, B. petenyi, R. sericeus amarus, G. gobio, G. kessleri, G. vladykovi, P.parva, S. cephalus, O. barbatulus, P. phoxinus, S. erythrophthalmus, A. bipunctatus, A.alburnus, C. nasus, O. barbatulus, S. romanica, S. aurata, P. fluviatilis, L. gibbosus, C.gobio, A. aspius, S. glanis, E. lucius.89 criterii89 criterii : tehnici : tehnici şşi metode nedistructive de colectare, cunoai metode nedistructive de colectare, cunoaşşterea tipurilor de impact terea tipurilor de impact antropic existente, analiza speciilor cu cicluri de viaantropic existente, analiza speciilor cu cicluri de viaţţă lungi nu doar scurte sau mediiă lungi nu doar scurte sau medii, , mobilitatea speciilor, necesimobilitatea speciilor, necesitătăţţile ecologice spaile ecologice spaţţiale iale şşi temporale, variai temporale, variaţţiile condiiile condiţţiilor iilor biotice biotice şşi abiotice de viai abiotice de viaţţăă, etc., etc.

INDICE DE INTEGRITATE BIOTICĂ PENTRU COMUNITĂINDICE DE INTEGRITATE BIOTICĂ PENTRU COMUNITĂŢŢI DE PEI DE PEŞŞTI DIN CARPATI DIN CARPAŢŢII

Categorii:Compoziţia în specii de peştiCompoziţia trofică a peştilorAbundenţa şi starea peştilor

SubcategoriiSubcategorii ::Numărul total de peNumărul total de peşşti, proporti, proporţţia speciilor de peia speciilor de peşşti bentonici, proporti bentonici, proporţţia de specii de peia de specii de peşşti ti nectonici, propornectonici, proporţţia de indivizi aparia de indivizi aparţţinând unor specii de peinând unor specii de peşşti intolerante, proporti intolerante, proporţţia de ia de indivizi aparindivizi aparţţinând unor specii de peinând unor specii de peşşti tolerante.ti tolerante.ProporProporţţia indivizilor aparia indivizilor aparţţinând unor specii de peinând unor specii de peşşti omnivori, proporti omnivori, proporţţia indivizilor ia indivizilor aparaparţţinând unors specii de peinând unors specii de peşşti insectivori.ti insectivori.Numărul indivizilor de peNumărul indivizilor de peşşti din probe, ti din probe, numărul de penumărul de peşşti aparti aparţţinând unor specii inând unor specii neindigene.neindigene.

SCORUL INDICELUI DESCORUL INDICELUI DE INTEGRITATE BIOTICĂ INTEGRITATE BIOTICĂ

45-43 (punctaj excelent): asociaţii de peşti din sectoare naturale;

42-36 (punctaj foarte bun): o descreştere a numărului de specii de la cel maxim;

35-31 (punctaj bun): dispar speciile sensibile şi apar speciile tolerante;

30-24 (punctaj mediocru): dominante sunt speciile omnivore şi tolerante;

23-17 (punctaj submediocru): specii şi indivizi puţini, specii tolerante dominante;

16-10 (punctaj slab): specii şi indivizi foarte puţini, specii tolerante dominante;9-1 (punctaj foarte slab): specii şi indivizi extrem de puţini, specii tolerante dominante sau lipsă peşti.

SCORUL REFLECTĂ ÎNTR-UN MOD FOARTE EXACTVARIAŢIILE-PERTURBA ŢIILE SISTEMELOR LOTICE

ŞI ALE BAZINELOR ACESTORA,PE BAZA CORELA ŢIILOR CU DEGRADAREA HABITATELOR!!

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1

2

3

4

5

f Margalef( )

Margalef

Variaţia indicelui de biodiversitate Margalef de-a lungul râului Târnava Mare, interpolare cu funcţie spline cubică.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 130

2

4

6

f Margalef( )

Margalef

Variaţia indicelui de biodiversitate Margalef de-a lungul râului Târnava Mică, interpolare cu funcţie spline cubică

12345

6789101112131415 16

171819 2021222324

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Channel Modifications

-14

-12

-10

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12R

ever

sed

Sim

pson

Ple

copt

era

12345

6789101112131415 16

171819 2021222324

Model matematic între indicele de biodiversitate Simpson inversat

şi modificarea liniei malurilor

Testul non-parametric Kruskal Wallis ANOVA şi analiza de corespondenţă relevă faptul că diversitatea mare a comunităţilor de peşti este condiţionată de prezenţa malurilor cu dinamică naturală şi vegetaţiei ripariene arboricole.

r2 = 0,6855nivelul de probabilitate sub 0,11 pentru toţi parametri (viabili cu o probabilitate de circa 90% sau mai bună)Y = indicele Simpson inversatZ = modificarea liniei malurilor

)*78518,0cos(1

*322288,0*023451,0318267,0 32

ZZY ++=

> 0 < 0 < -4E6 < -8E6 < -1,2E7 < -1,6E7

12345789101112151718192122232420

14

6

13

16

14

13 12345789101112151718192122232420

6

16

Model matematic între indicele de biodiversitate Simpson inversat (variabilă dependentă)şi modificarea liniei malurilor şi maluri nude (variabile independente)

32 *)61091,0(*98868,0*165785 *28032,0*000020000000000,019007,0 ZZX eeeY −− −−+−=

r2 = 0,7135nivelul de probabilitate 0

pentru toţi parametri (viabili 100%)

Y = indicele Simpson inversat

X = maluri nudeZ = modificarea liniei

malurilor

Environmental variables Biodiversity

Hardness

Disolved Oxygen

CBO5 CCO-Mn

Chlorides

Sulphates

Nitrites

Phosphates Total Nitrogen

Total Phosphorus

Reversed Simpson

Margalef

S-W Number Equivalent

-1,0 -0,5 0,0 0,5 1,0

Factor 1 : 42,39%

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

Fac

tor

2 : 1

8,03

%

Hardness

Disolved Oxygen

CBO5 CCO-Mn

Chlorides

Sulphates

Nitrites

Phosphates Total Nitrogen

Total Phosphorus

Reversed Simpson

Margalef

S-W Number Equivalent

PCA pentru valorile indicilor de biodiversitate Simpson inversat, Margalef, Menhinick, Shannon–Wiener numar echivalent şi parametri chimici ai apei

PCA relevă faptul că valorile biodiversităţii sunt negativ influenţate de concentraţia mare apei în fosfaţi, nitriţi, sulfaţi, azot total şi fosfor total

Biomasă - Metoda holistică a suprafeţelor cercetate – Salmo trutta fario

Potenţial de 12500 kg pe an

sub 20%!

Biomasă - Metoda holistică a suprafeţelor cercetate – Cyprinus carpio

Potenţial de 10000 kg pe an

sub 5%!

Biomasă - Metoda holistică a suprafeţelor cercetate – Barbus barbus

Potenţial de 5000 kg pe an

sub 25%!

Biomasă - Metoda holistică a suprafeţelor cercetate – Barbus peteny

Potenţial de 6000 kg pe an

sub 25%!

Biomasă - Metoda holistică a suprafeţelor cercetate – Esox lucius

Potenţial de 350 kg pe an

sub 5%!

Biomasă - Metoda holistică a suprafeţelor cercetate – Aspius aspius

Potenţial de 300 kg pe an

sub 1%!

Biomasă - Metoda holistică a suprafeţelor cercetate – Silurus glanis

Potenţial de 400 kg pe an

sub 1%!

VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!