Uite cine vorbe[te!

Mereu acest popor oropsit de-a lungul istoriei, a emanat tot felulde indivizi care s-au eviden]iat prinac]iuni de-a dreptul ostile intere-sului na]ional, dând de fiecaredat` prioritate interesului perso-nal.

Sunt de-a dreptul revoltat deindecen]a unor personaje, pre-tinse personalit`]i, care au aruncatcu noroi [i minciuni peste actualaclas` politic` din România, care acâ[tigat alegerile parlamnetare lasfâr[itul anului trecut cu un pro-cent de aproape 50 % din voturileexprimate.

A nu se \n]elege c` denigreaz` ]ara doar a[a, de dragul de afi un fel de "Gigc` Contra". Nu!

Ace[ti a[a-zis cet`]eni români, afla]i chiar \n slujba unor in-terese str`ine [i \n solda unora ca George Soros, au preocupa-rea permanent` de a-[i denigra ]ara [i a culpabiliza \ntreagana]iune "de corup]ie" cu orice ocazie, \n orice moment [ioriunde pot s` o fac`, indiferent dac` se afl` \n Parlamentul Ro-mâniei, \n Parlamentull European sau \n timpul demonstra]iilorstradale.

Acelea[i [i acelea[i persoane toxice [i pline de r`utate, negrela suflet, lipsite de minim patriotism, ling de ani buni clan]eleambasadelor sau ale diverselor foruri interna]ionale, unde auajuns prin minciuni, tr`dare [i lips` de moralitate [i demnitate,denigrându-ne [i prezentându-ne ca pe o na]ie degradat`, plin`de corup]ie, care nu \[i merit` locul \n rândul ]`rilor civilizateale Europei [i ale lumii.

Aceste personaje oportuniste, avide de putere, f`r` dragostede ]ar` [i de neam, ni[te netrebnici [i lichele odioase, nu aufost auzite nici m`car o singur` dat` l`udându-[i semenii, vor-bind cu simpatie [i admira]ie de realiz`rile acestei na]ii, deolimpicii no[tri care câ[tig` pe band` rulant` medalii la con-cursurile interna]ionale, de inven]iile românilor, despre eroiino[tri militari care au murit \n teatrele de opera]iuni, acolo unde]ara i-a trimis.

Un fost pre[edinte iresponsabil, dup` opinia c`ruia [coalaromâneasc` a scos numai tâmpi]i șicare a vândut ]ara str`inilorca s`-[i apere propria-i piele \n cele dou` mandate de [ef alstatului, ob]inute prin manevre oculte [i interven]ii interna]io-nale care au \nfrânt regulile democra]iei, a promovat un fostprocuror ceau[ist tor]ionar, pe Monica Macovei, care, odat`numit` \n fruntea Ministerului Justi]iei, a distrus regulile uneiJusti]ii independente [i impar]iale [i a pus-o sub comanda po-litic` a pre [edintelui.

Femeia asta, dup` ce a ajuns europarlamentar, a vărsat tonede minciuni \n Parlamentul European despre politicienii româniafla]i \n dizgra]ia ei, despre cât de corupt` este ]ara, despre\nchipuite fraude electorale - cu furturi de milioane de voturi,niciodat` confirmate.

Aici trebuie pomeni]i [i acoli]ii ei, ni[te intelectuali rata]i,„mo[tenire” l`sat` de regimul comunist care, cu to]ii la unison,de 20 de ani \ncoace, prin manifest`ri publice, asemeni celeide luna trecut` din Parlamentul European, când au dat dovad`c` nu-i intereseaz` deloc aceast` ]ar`, destinul [i viitorul ei!

}i se face lehamite când \i vezi pe to]i ace[ti neica nimenicum, \n fa]a Comisiei Parlamentare Europene, ponegresc ]ara\n care s-au n`scut, au crescut, s-au educat [i au tr`it, cerândpentru România sanc]iuni, cerând men]inerea Mecanismuluide Control [i Verificare pe termen nelimitat, solicit`ri care atraginevitabil stigmatizarea na]iunii care, de-a lungul istoriei, a re-zistat eroic \n aceast` zon` a Europei.

To]i ace[ti indivizi sunt o ru[ine na]ional`, care nu vor decâtr`ul [i dec`derea acestei ]`ri.

Na]iunea român` tr`ie[te vremuri de mare cump`n` când,f`r` patrio]i [i cet`]eni cu dragoste de ]ar` [i de neam, nu vaputea rezista!

Nu cu vânz`tori de ]ar` [i tr`d`ri vom putea merge cuadev`rat mai departe!

S` nu-i mai l`s`m s` ne reprezinte, s` ne umileasc` neme-ritat, expunându-[i public umorile personale [i veninul din ei!

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H IP r e [ e d i n t e P r e [ e d i n t e

f o n d a t o r O A D Of o n d a t o r O A D O

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnu l XV I I IAnu l XV I I I

APRILIEAPRILIE 20172017

P a g . 3

P a g . 4 - 6

Zid de 556 Zid de 556 de kilometride kilometriconstruit construit de Turcia la de Turcia la frontiera cu Siria frontiera cu Siria

Zidul cu care Turciavrea s` blocheze valurilede imigran]i din Siria egata.

Zidul e lung de 556 dekilometri, \nalt de treimetri [i e alc`tuit dinblo curi de beton \nvelite\n sârm` ghimpat`, rela-teaz` DPA, citând o de-clara]ie a ministrului turcal Ap`r`rii.

Grani]a Turciei cu Siriae de 911 kilometri.

Construc]ia a \nceputacum trei ani. Aproxima-tiv trei milioane de si-

rieni au reu[it s` p`trund` \n Turcia, dela \nceputul r`zboiului din Siria, rela-teaz` Reuters.

Turcia [i-a manifestat hot`rârea de aalunga Statul Islamic din apropireagrani]elor sale, asta ne\nsemnând eli-minarea riscurilor, iar atentatele nume-roase din Turcia sunt o dovad` c`zidurile nu rezolv` totul.

A M P r e s s . r oA M P r e s s . r o

11 Aprilie 2017

A{A, V~ PLACE JUSTI}IA?A{A, V~ PLACE JUSTI}IA?

P L A N U LP L A N U LM I N E R V AM I N E R V A

Toate momentele Toate momentele \n care DNA \n care DNA chiar a dat-o \nchiar a dat-o \nbar` \n r`zboiulbar` \n r`zboiul\mpotriva corup]iei\mpotriva corup]iei

SL~BICIUNE SAUCALCUL POLITIC ?

La o privire critic` pare c` pozi]ia, \n timp, a libe -ralismului socialist francez a produs prezentul euro-pean tensionat.

Odat` prin politica neglijent` de admitere a emi -gr`rii musulmane f`r` limite, \n neconcordan]` cuposibilit`]ile societ`]ii de integrare a noilor veni]i [i,a doua oar`, prin ofensa criminal` asupra educa]iei[i culturii franceze.

Practic, a fost eliminat` bariera inteligent` pe caregenera]iile o puteau folosi pentru \n]elegerea eveni-mentului emigr`rii, cât [i pentru formatarea elemen-tului de toleran]` reciproc` \n traiul comun.

|n loc au s`dit doar abuzul, ca manifestare a mi-norit`]ii musulmane agresive, care a apelat haoticCharta drepturilor [i libert`]ilor universale, m`sluind-o \n limbaj de Coran.

Astfel a fost eliminat` pozi]ia majorit`]ii care [i-aasumat o culp` nefireasc` la contactul cu mizeria, vi-olen]a [i intoleran]a unei lumi despre care istoria letransmisese c` suferise invazia repetatelor cruciadecre[tine. Dar retragerea vinovat` a civiliza]iei occiden-tale \n fa]a agresorului a creat enclave \n care s-ausp`lat creiere!

Modelul francez a proliferat \n majoritatea stateloreuropene care, totu[i, au gestionat mai bine, la\nceput, afluxul emigra]ionist.

Astfel, mo[tenirea imperial` era o constant` a so-ciet`]ii engleze, obisnuit` cu reprezentan]i dinfostele colonii, dar efervescen]a fundamentalis-mului musulman a adus actualitatea plin` defric` [i nesiguran]`.

Socialismul comunard din ]`rile scandinave aadmis sângele proasp`t islamic, la fel ca [i cele-lalte ]`ri nord-europene, dar activismul socialista clacat \n fa]a ofensivei steagului negru, dovezileneintegr`rii f`cându-se sim]ite prin violen]` ex-trem`.

Pragmatismul german [i-a asigurat, \nc` dinanii '60, mâna de lucru pentru activita]ile consi -derate sub nivelul nativului neam], prin permisiv-itatea complet`rii cu emigran]i majoritari turci,adep]i ai religiei islamice, trecut` \ns` prin re-formele lui Mustafa Kemal Atatürk.

Timpul a patinat \ns` pospaiul de laicizare amul]imii de turci afla]i \n situa]ie de paradox,pl`cându-le traiul \n libertate, dar r`mânând pri-zonierii unei culturi religioase str`ine de principi-ile emancip`rii sociale caracteristice popula]iilorcre[tine. Dovad` st` ecoul politicii de tip “Erdo-gan”, care ]inte[te edificarea unui alt imperiu is-lamic [i re\ntoarcerea \n \ntunericul religiosdictatorial. Reac]ia câtorva ]`ri trezite parc` dinpumni [i \ncercarea de reglementare func]ional`

a tole ran]ei politico-religioase a fost dur taxat` desultanul turc, prin acuze inacceptabile de fascism [ihitlerism adresate Germaniei [i Olandei, ultima aflat`\n topul \ng`duin]ei sociale.

Ecua]ia primar` a politicii emigr`rii europene nus-a mai dovedit valabil` la noul calcul politic.

|ncercând s` cârpeasc` edificiul continental, printr-o disipare a elementului na]ional incomod pentruvoin]a globalizatoare, artizanii au rupt n`vodul toc-mai prin voin]a de primenire for]at` cu alogenidovedi]i, \n procent, adversari destabilizatori ai civi-liza]iei cre[tine.

Dovada acestui concept nedemocratic de puterest` \n insisten]a de a infesta fostele ]`ri socialiste dinspa]iul est-european cu pericolul fundamentalismu-lui musulman, singurele r`mase neatinse \n nucleulreligiei cre[tin-ortdoxe.

|n ceea ce ne prive[te, este normal s` ne \ntreb`m\n ce direc]ie se va \ndrepta o Românie cre[tin`, cuis toria tulburat` timp de sute de ani \n supunereturceasc`, condus` ezitant fa]` de pericole multipleconcentrate \n jurul no]iunii de corectitudine politic`[i accept`rii necondi]ionate a unor solu]ii "made inmetropol`", traduse doar \n limba român`.

|n devenirea poten]ial` ca o nou` Mecca pentruislami[tii eurasiatici, prin acceptarea edific`rii la Bu-cure[ti a celei mai mari moschei din Europa, suntemcople[i]i de succesiunea rapid` a [ocurilor ce tind s`prevesteasc` un viitor trist [i deja ne-am blegit, c` -zând \n apatie, stare p`guboas` des tr`it` de \na -inta[ii no[tri.

M u g u r P R E D AM u g u r P R E D A

Laz`re, scoal`-te [imergi...mai departe!

Procurorul General pare s` dea curs \ndemnuluibiblic adresat de Iisus: Laz`re, scoal`-te [i mergi!„Mai departe” - adnoteaz` semnificativ subiectul re-centei „evalu`ri” care pare s` nu fi priceput nimicdin ce s-a \ntâmplat cu Ordonan]a 13, când i-a tre-cut glon]ul revoc`rii pe la ureche. Cred mai degrab`c` anun]ul s`u privitor la continuarea anchet`rii Or-donan]ei 13 de c`tre DNA ascunde o manevr` pre-meditat`. [i c` s-ar putea prevala de o chichi]`juridic` ce i-ar fi sc`pat scrupulosului ministru.

Tradus \n limbajul comun, mesajul s`u este sim-ilar celui al unui infractor achitat \n condi]ii du-bioase: „Onorat` instan]`, sunt recunosc`tor c` dinra]iuni de oportunitate (pu[c`riile sunt supraaglom-erate) m-a]i achitat, dar din acelea[i ra]iuni (\ntremine [i victim` fiind o du[m`nie ireconciliabil`) eutrebuie s` o omor definitiv pe cea pe care doar ammutilat-o!”. Este una dintre cheile interpret`rii de-clara]iei lui Laz`r.

O alta poate s` ]in` de o provocare clasic`:anun]ul este f`cut special pentru a for]a mâna min-istrului \n luarea unei decizii drastice - cu implica]iileulterioare ce pot inflama spa]iul public pe motiv deabuz al autorit`]ii. Ar putea fi, \n acela[i timp, o con-tram`sur` la anun]ul referitor la auditul extern, decare [i Laz`r [i Kovesi au toate motivele s` se team`,pentru c` acesta ar scoate la iveal` toate murd`riileascunse sub pre[ul raport`rilor triumfaliste de labilan]uri. Problema care r`mâne la fel de neclar` ca[i cea a sanc]iunilor pentru \nc`lcarea Constitu]ieieste aceea a dreptului DNA de a continua [i finalizao anchet` nelegal`.

Codru]a Kovesi se poate prevala de trucul clasicsecuristo-mili]ienesc al acuza]iilor de drept comun\n cazul r`fuielilor politice. Identificarea unor „dis-trugeri” sau „sustrageri” de documente \n cursul an-chet`rii ini]iale a Ordonan]ei ar servi la sus]inerea [ijustificarea unui astfel de demers prin care Minis-terul Public \[i arog` independen]a fa]` de controlulministerial. A[a c` s` nu ne gr`bim \n a-l califica peLaz`r de naiv sau nesim]it...

Octavian ANDRONICOctavian ANDRONICAmosnews.ro 7 Aprilie 2017

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Octavian {TIREANU,Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN,Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

Elena Udrea a fost [i \nc` este, mai pu]in aceast`sentin]` nedefinitiv`, una dintre cele mai bogate, put-ernice [i obraznice femei din România, dac` nucumva superlativele i s-ar nimeri la nivel continental.

A tors, cu picioarele adunate sub fund, \n ultimii anide putere absolut`, pe fotoliul din biroul lui TraianB`sescu, fie primar general, fie pre[edinte cu dublumandat, de fa]`, ca un scrin duios, la marile \ntâlniride stat [i la marile \nvârteli.

A fost ”oficiala”, ”prima doamn`” (nevasta de bu -letin, cu atitudinea ei de croitoreas` de la ]ar`, erascoas` \n lume pentru aparen]e), mai puternic` ade-sea [i mai f`r` mil` \n deciziile legate de banii po -porului, decât marele-i proteguitor.

Elena Udrea, mai abitir chiar decât Elena Cea u -[escu, a f`cut tot ce-a avut chef \n România, ani mul]ide lux, dezm`], chiolhan, ]oale pe care nici reginelelumii nu [i le \ng`duie.

Opulen]a, \n compara]ie cu via]a am`r`[tenilor,dintre care s-a tras, dar pe care i-a dispre]uit profund,afi[ând o grea]` fa]` de s`raci, a devenit strivitoare,dar p`mp`l`ul i-a f`cut toate voile. Cine-i p`mp`l`ul?Nu [tiu, dar sigur [ti]i dumneavoastr`.

Ce m` uluie[te, citind comentariile cet`]ene[ti,unora ale cet`]enilor comentatori din televizor, alteleale cet`]enilor care dau cu condeiul, ”formatori/ de-formatori de opinie”, este bocetul pentru suferin]elen`p`stuitei.

Biata de ea! E o femeie tân`r`, zice un sociolog, re-spectabil, de altfel, are \n fa]` viitorul!

Are \n fa]`, \ntr-adev`r, ceva care a adus-o pe cul-mile dezm`]ului, [i m` refer la dezm`]ul financiar. Are\n fa]` fard din bel[ug, fire[te, fiindc` la fard m-amreferit.

Compasiunea? Este povestea cu ”b`tutul duce pe neb`tut”, mila

pentru perversul care a jucat tontoroiul cu via]a [ibanii României.

A fost f`cut` de Traian B`sescu ministru peste câ -teva ministere, ceea ce nu s-a petrecut niciodat` pân`la ea \n istoria postdecembrist`, cel mai importantfiind cel al banilor [i dezvolt`rii, iar biroul ei din Gu-vern era, [i ca amplasament, peste al premierului deatunci, devenit u[ierul care f`cea oficiile de majordomcând intra adorata.

Ca ministru al dezvolt`rii a f`cut cu miliardele ]`rii”tot ce i-a poftit inimioara”, pentru a-l cita tot pemarele profitor [i fraier totodat`, care ar trebui s` iade trei ori cât ea.

O bucat` din România miloas` plânge pentru chin-urile prin care trece cea care a batjocorit-o f`r` mil`.Auzi, s` dea [i trei milioane de euro \nd`rât! Ce cruz-ime, \n ce ]ar` a inchizi]iei tr`im! P`i trei milioaneeuro – \mi zice cineva – erau banii de buzunar aiPalatului Cotroceni, pe care-i gospod`rea Nu]icas`pt`mânal, s` fie de ]ig`ri [i-o petrecere de familie.

Sunt, de când m` [tiu, de partea femeilor. Pe Elena Udrea n-am perceput-o niciodat` ca pe o

femeie, ci ca pe un bandit cu fust`, crud [i pervers. A[a mi s-a ar`tat mie. Dreptul la plâns? |l are oricine. Eu, \n ast` \mpreju-

rare, stau departe de lacrim`.

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU

Ampress.ro 29 Martie 2017

Elena Udrea,Elena Udrea,o martir`?o martir`?

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

Pu

iu G

`zd

aru

Pu

iu G

`zd

aru

R`zvan Saval iuc, despreR`zvan Saval iuc, desprePLANULPLANUL MINERVA.MINERVA.Cum se distruge România Cum se distruge România \n mod organizat \n mod organizat

Dac` \n [ase luni PSD nu lichideaz`poli]ia politic` din aceast` ]ar` va c`deaprad` for]elor oculte din servicii [i par-chete, precum [i a propagandei finan -]at` ocult de sus]in`torii institu]iilor defor]`, potrivit jurnalistului R`zvan Sava -liuc care subliniaz` acest aspect \ntr-uneditorial din Lumea Justi]iei.

”|n România, transformat` sub re -gimul B`sescu \n colonie, cu un actualpre[edinte autist care nu face decât s`preia mesajele propagandei sorosiste,puterea politic` a fost distrus` progra-mat [i \nlocuit` cu marionete impusede afar`.

Totul s-a operat cu ajutorul serviciilorsecrete, a marilor parchete, precum [ia autorit`]ilor fiscale de control – careau devenit a[a cum a recunoscut cre-atorul Traian B`sescu «un stat mafiot».

Parlamentul a fost discreditat [i adus\n stare de paralizie politic`, zeci desenatori [i deputa]i fiind urm`ri]i penal,aresta]i, trimi[i \n judecat`, acuza]i deANI de conflicte de interese, [i supu[ilin[`rii mediatice de o propagand`pl`tit` ocult prin servicii.

Mass media a fost distrus`, moguliide pres` b`ga]i la \nchisoare, iar celemai importante posturi de televiziune[i publica]ii au fost \nchise sau aduse \nstare de insolven]`, pentru a fi preluatede paravane ale serviciilor.

Nic`ieri \n Uniunea European` nu s-a\ntâmplat un asemenea pogrom \m po -triva presei, fiind evident atentatul in-stitu]iilor de for]` \mpotriva libert`]ii deexprimare”, scrie R`zvan Savaliuc.

Jurnalistul consider` c` cea mai grealovitur` s-a dat mediului de afaceri ro -mânesc, care a fost decimat cu parche-tele [i cu ANAF-ul pentru a se face locmultina]ionalelor, primele la scutiri fis-cale [i facilit`]i guvernamentale, [iniciodat` urm`rite penal sau controlatede fisc.

Mai mult, Savaliuc atrage aten]ia c`to]i liderii politici, mogulii de pres` [ito]i oamenii de afaceri români impor-tan]i au primit etichete de “penali”, \nvreme ce România a trecut sub o in-fluen]` str`in` f`r` precedent.

Succesul uria[ \n alegeri al “pe-nalilor” PSD s-a datorat tocmai faptuluic` românii au \n]eles pericolul dis-trugerii a tot ce e românesc cu ajutorul

institu]iilor de for]`, iar votul lor a fosto reac]ie de ap`rare \n fa]` a ceea ceeste antiromânesc.

”Exist` informa]ii c` personaje dinafar` au impus României [i Moldoveiun plan numit «MINERVA», de preluarea controlului asupra României prin ar -ma c`tu[elor, [tiindu-se c` \n aceste ]`ri\n care exist` mica corup]ie general-izat` de pe vremea comuni[tilor (cândtotul se rezolva cu bac[i[) orice român\[i dore[te s` vad` corup]i la \nchisoare.

Un plan similar s-a \ncercat [i \nPolonia, dar nu a prins.

Planul a vizat formarea de dosarepenale tutoror liderilor politici [i facto-rilor deciden]i importan]i din politic`,aparat guvernamental, pres`, mediu deafaceri, astfel \ncât nimeni s` nu maiapere România [i, cu ajutorul insti -tu]iilor de for]`, s` se impun` o con-ducere dirijat` din afar`.

P l a n u l « M I N E R V A »P l a n u l « M I N E R V A »[ i d i s t r u g e r e a R o m â n i e i[ i d i s t r u g e r e a R o m â n i e i

”Guvernul tehnocrat a fost apogeulplanului «MINERVA», care \ns` a eseuatlamentabil la nivelul percep]iei româ -nului de rând, \ntrucât românii au v`zutdiferen]ele de tratament \ntre ei [i totce este extern, [i faptul c` nu se punc`tu[e decât lor, nu [i celor care vând]ar` str`inilor [i ne transform` \ncolonie.

Planul «MINERVA» a distrus Româniapentru mul]i ani de acum \ncolo [i s-abazat \n ultimii 12 ani pe \nt`rirea con-tinu` a institu]iilor de for]`! Fi]i aten]i lacifre: dac` pe vremea lui Ceau[escuodioasa Securitate avea peste 2.000 desecuri[ti, azi SRI are peste 11.000 – (fa -ce]i calcul la 1000 euro/lunar media peun lucr`tor de informa]ii x 12 luni, c`s` vede]i cât ne cost` anual).

Dac` pe vremea lui Ceau[escu exis-tau 2.000 de magistra]i, azi exist` circa7.000, iar procurorii au ajuns s` \[i for -meze propria republic` b`gând frica \njudec`tori, \n afar` oric`rei r`spunderipentru oamenii nevinova]i desfiin]a]i cudosare penale – (face]i calcul la 3.000euro/lunar media pe un magistrat x 12luni, ca s` vede]i cât ne cost` anual).

Au fost create armate \ntregi de in-spectori fiscali, jandarmii au fost trans-forma]i \n trupe de interven]ie cu miile,au fost create agen]ii de prigonit politi-cieni [i oameni de afaceri precum ANI,DLAF, structuri de poli]ie speciale [i alteinstitu]ii de acela[i soi: iat` imaginea azeci de mii de reprezentan]i ai insti -tu]iilor de for]`, care lovesc nu doar \nale[ii politici ai acestei ]`ri, ci \n mediulde afaceri care sus]ine prin taxe [i im-pozite bugetul acestei ]`ri!

Bugetele acestor institu]ii de for]` aucrescut an de an, [i au crescut atât demult \ncât dac` v` \ntreba]i de ce nu seconstruiesc coridoarele de autostr`zia[a cum a aprobat Uniunea European`,e din cauz` c` bugetul de stat a devenitprea \mpov`rat de institu]iile de for]`pentru a mai putea sus]ine asemeneainvesti]ii.

Aceasta a fost «viziunea» lui TraianB`sescu despre statul românesc mo -dern, conjugat` cu voin]a celor de afa -r`, [i \n aceast` fund`tur` a ajunsRo mânia. Iar PSD, oricât a fost de hulit

pân` acum, a ajuns s` fie votat masivc` ultima speran]`”, a mai scris jurnal-istul.

http://sokant.ro/r`zvan-savaliuc-http://sokant.ro/r`zvan-savaliuc-despre-planul-minerva-[i-cum-se-despre-planul-minerva-[i-cum-se-distruge-românia-\n-mod-organizatdistruge-românia-\n-mod-organizat

Complet`ri Complet`ri la dezv`luirea la dezv`luirea PPLANULULUILANULULUI MINERVA MINERVA de distrugere de distrugere organizat` a Românieiorganizat` a României

R`zvan Savaliuc vorbe[te \n LumeaJusti]iei despre "Planul Minerva", dedis trugere organizat` a României.

Tr`s`turile principale ale acestuiplan, care cuprinde [i Republica Mol -dova, sunt urm`toarele:

”|n Romania, transformat` sub re -gimul Basescu \n colonie, cu un actualpre[edinte autist care nu face decât s`preia mesajele propagandei sorosiste,puterea politic` a fost distrus` progra-mat [i inlocuit` cu marionete impusede afar`. Totul s-a operat cu ajutorulserviciilor secrete, a marilor parchete,precum [i a autorit`]ilor fiscale de con-trol – care au devenit a[a cum a re-cunoscut creatorul Traian Basescu «unstat mafiot» ”(...)

La aceste adev`ruri empirice, trebuiead`ugate urm`toarele:

1. Ofi]eri acoperi]i, c`rora le sim]ipre zen]a permanent, ac]ioneaz` la ni -velul partidelor, al institu]iilor de pres`,al justi]iei, dirijând lucrurile \n sensuldorit.

2. Este folosit` metoda culpabiliz`rii,a demoniz`rii, to]i cei care comenteaz`aceste realit`]i fiind cataloga]i drept co-muni[ti, antieuropeni, inamici ai statu-lui de drept.

3. Facebook este folosit` \n modpro fesionist, \n sensul \ndep`rt`rii co-mentariilor care dezv`luie planul [i pro-mov`rii punctelor de vedere oficiale.

4. \n laboratoare se studiaz` starea

de spririt a popula]iei [i se fabric` temefalse de dezbatere care s` abat` aten]iade la adev`r.

5. Elita cultural`, f`r` preg`tire eco-nomic` dar vanitoas` [i omniscient`,este folosit` pentru a lansa mesaje cuaparen]` de axiom` \n ap`rarea tuturorfactorilor care distrug ]ara.

6. O nou` limb` de lemn invadeaz`con[tiin]a social`, otr`vind-o.

Sunt folosi]i termeni cheie precumeuropean/antieuropean, corect/inco -rect politic/ na]ionalist / spirit occiden-tal, b`trân/ tân`r, nostalgic/ liber. Toateaceste antagonisme sunt vehiculatepân` la crearea unei st`ri de hipnoz`social` improprie dezbaterii libere deidei.

Tabloul este doar schi]at [i departede a fi complet. Se observ` \ns` c`opinia public` tinde s` cad` prizonier`\n plasa acestui scenariu.

|ncheiem cu o idee a lui RazvanSavaliuc:

„Dac` \n [ase luni PSD nu lichideaz`poli]ia politic` din aceast` ]ar`, vac`dea prad` for]elor oculte din servicii[i parchete, precum [i a propagandeifinan]ata ocult de sus]inatorii insti -tu]iilor de for]`...”

Suntem, cum s-ar spune, pe muchiede cu]it.

Gheorghe Gheorghe SMEOREANUSMEOREANU

criterii.ro 18 Martie 2017

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

Po[ta special`Po[ta special`P L A N U L P L A N U L M I N E R V AM I N E R V A

Organiza]ia pentruAp`rarea Drepturilor Omuluipreg`te[te pentru tipar RAPORTULRAPORTULPRIVIND STAREAPRIVIND STAREANA}IUNII |N ANULNA}IUNII |N ANUL2016,2016,edi]ie bilingv`.

S P O I L E R A L E R T :S P O I L E R A L E R T :Dac` e[ti fan DNA pe via]`, trebuieDac` e[ti fan DNA pe via]`, trebuie

s` [tii c` urmeaz` un material care,s` [tii c` urmeaz` un material care,de[i bine inten]ionat, prezint` un \naltde[i bine inten]ionat, prezint` un \naltrisc de a fi pe placul unora ca Gâdea,risc de a fi pe placul unora ca Gâdea,Badea, Cristoiu, Ciuvic` sau Ciutacu. Badea, Cristoiu, Ciuvic` sau Ciutacu.

Ai fost avertizat. Ai fost avertizat. De acum \ncolo, cite[ti pe riscul t`u.De acum \ncolo, cite[ti pe riscul t`u.

Pân` acum, lupta procurorilor DNA cutic`lo[ii corup]i a sem`nat cu scenariulunui film western (nu neap`rat formidabil)din anii '60. Corup]ii (`ia r`i [i foarte mul]i)sunt bandi]ii cu din]i strica]i, pu[i doar pejaf. Procurorii (pu]ini la num`r [i maimereu outgunned) sunt potera care vinec`lare dup` ei s`-i salte. Iar Kovesi e un felde John Wayne \n tot peisajul `sta arid.

Bine, nu e chiar a[a [i o [tii [i tu, uite dece: Prima mare sp`rtur` \n Zidul Corup]ieis-a petrecut \n 2012, când DNA a reu[it s`-lbage la zdup pe Ro[u \mp`rat: \nsu[iAdrian N`stase. Filmul era s` se transformegrabnic \ntr-un western spaghetti , \n mo-mentul \n care fostul prim-ministru s-agân dit s` urmeze (f`r` succes) exemplul\nainta[ului s`u, Decebal.

Dup` asta, a urmat potopul: arest`ri peband` rulant`, pe[ti mai mari sau mai mici(dar \n special d-`ia mari, suculen]i, pegustul publicului), defila]i „cu c`tu[e lamâini" prin fa]a camerelor TV, re]ineri de ozi sau arest`ri de o lun` \n deja celebrul„Beci Domnesc" de sub Poli]ia Capitalei.

Greii politicii \ncepeau s` cad`, direct \npu[c`riile române[ti, prev`zute, din con-struc]ie, cu bude turce[ti. Problema e c`,atunci când te apuci s` pescuie[ti en-gross,la n`vod, \]i asumi [i riscul ca o parte dinpe[ti s`-]i scape din plas`.

A[a c` am aruncat o privire de ansamblula colec]ia de bibani, somni, [tiuci, p`str`vi[i cege care au reu[it s` alunece, de-a lun-gul timpului, printre degetele Justi]iei.

DNA a vrut s` lase RomâniaDNA a vrut s` lase Româniaf`r` na[i . Dar nu i -a ie[i t . . .f`r` na[i . Dar nu i -a ie[i t . . .Tot \n 2012, procurorii Direc]iei Antico -

rup]ie s-au luat \n piept cu bandele de bur -to[i care composteaz` tichetele dec` l` torie pe rutele CFR.

Ai tr`it [i tu, al`turi de mul]i al]ii, ororileRegimului Ceferist: garnituri de tren mizer-abile vara [i \nghe]ate bocn` iarna, \ntâr -zieri nesim]ite din cauza unor „[ine care sedilat` din cauza vremii", aproape 11 ore cuditamai InterCity-ul de la Bucure[ti pân` laCluj [i câte altele.

Ce s-o mai lungim, bucuria a fost marecând to]i securi[tii `[tia au fost \nh`]a]i \nnum`r atât de mare, \ncât DNA le-a cauzatserioase probleme de personal celor de laCFR cu manevra asta.

Conform anchetei, na[ii luau [paga dela to]i gher]oii (sau, m` rog, studen]i, oa-meni simpli etc.) care circulau f`r` bilet, iartransferul banilor c`tre superiori se f`ceaori \n toaleta trenului (pentru [efii `ia mici),ori la Gara de Nord, la chio[curile de ziare[i sucuri de pe peron (pentru grangurii `iamai mari care nu se-nghesuie \n tren cuto]i mitocanii).

Problema e c`, ulterior, afacerea s-a camfâsâit. Din peste o sut` de ceferi[ti s`lta]ila gr`mad` \n primele zile, 70 au fost re -]inu]i pentru a fi apoi elibera]i. |n cele dinurm`, 13 na[i au fost trimi[i \n judecat`unde au fost servi]i cu ni[te condamn`ri cususpendare.

Te po]i consola, totu[i, cu gândul c`, \nmarea lor majoritate, `ia s`lta]i din primelezile au fost oricum da]i afar` [i au inter -dic]ie s` se angajeze \n CFR. Ai zice c` s-au\nv`]at minte [i c` s-a cur`]at sistemul.

Din p`cate, `[tia se regenereaz` mai re-pede ca agen]ii `ia din Matrix. Uite cum seprezenta situa]ia \n CFR \n urm` cu fix olun`. Ghici cui dau bani `ia f`r` bilet s` fiel`sa]i s` mearg` pân` acolo unde au eitreab`. |nc` un motiv pentru care CFR me -rita s` moar`, dar deja asta e alt` poveste.

Copy-cut cu vame[ii de la OtopeniCopy-cut cu vame[ii de la OtopeniO chestie aproape similar` (ca mod de

lucru, public-]int` [i poveste terminat` a laTarantino, \ntr-o baie de sânge pentruDNA) s-a petrecut cu al]i securi[ti careniciodat` nu au prea fost pe placul opinieipublice române[ti: vame[ii de la Otopeni.Al]i [p`gari nedovedi]i, dac` lu`m \n con-siderare ce au spus judec`torii.

Povestea a \nceput \n 2006, cu imaginispectaculoase, ca \ntr-un film cu JamesBond: elicoptere aterizate \n z`pad`, co -loane cu girofar, poli]i[ti cu cagule, m` rog,tot tacâmul.

N-a fost s` fie, chit c` procurorii DNA auvenit cu nu mai pu]in de 8.000 (opt mii)de „fapte de corup]ie" (\n traducere, luarede mit` sau, pur [i simplu, [pag`), \n cazula 21 de lucr`tori vamali de la AeroportulOtopeni.

|n 2011, Tribunalul Buz`u condamn` 20de vame[i (al 21-lea murise déjà de moar -te bun`) la pedepse \ntre doi [i patru ani.

Doi ani mai târziu, Curtea de ApelPloie[ti suspend` execut`rile.

Urmeaz` apoi o rund` la Curtea Su pre -m` care caseaz` condamn`rile. Dosarul erejudecat la Ploie[ti, iar vame[ii sunt achi -ta]i [i ies albi]i ca ni[te c`m`[i sp`late cuDero.

Procurorii au strâns probele-cheie de laun agent sub acoperire, am`nunt care nua p`rut s`-i impresioneze pe judec`tori, pemotiv c` ce scria \n procesul-verbal nu eraconfirmat [i de \nregistr`rile video.

Cu alte cuvinte, infiltratul nu era cel maitalentat cameraman cu camera ascuns`,motiv pentru care \nregistr`rile \n cared`dea [paga ar`tau, \n loc de mâinile la-come care \nha]` banii, lustrele din tavan.„…Mijloacele de dovad` constau, prepon-derent, \n activit`]i specifice desf`[urate de

un agent al statului infiltrat autorizat, [icon]in informa]ii \ndoielnice tocmai cuprivire la vinov`]ia f`ptuitorilor".

Un chitar ist \n arestUn chitar ist \n arestLudovic Orban este, \n cel mai fericit caz,

un personaj dramatic al politicii române[ti.A fost ministru al Transporturilor [i vi-

ceprimar al Capitalei, dar nu a l`sat nimicproverbial \n urm`. Nu a reu[it s` intre \ncon[tiin]a public` decât, cel mult, cu po -zele alea \n care cânt` la chitar`.

Singura sa mo[tenire palpabil` e dosa -rul pe care i l-a \nfipt DNA \n ]east` cu doarcâteva luni \nainte de alegerile la Prim`riaBucure[tiului, din 2016 (da, alea câ[tigatede Firea).

Nu o mai lungesc, Orban e exact genul`la de b`iat mai netalentat care vrea s`-Iim presioneze pe `ia duri, dar sfâr[e[te\mpu[cat \n cap \n primele minute ale fil-mului, \nainte de intrig`.

Conform DNA, Orban ar fi cer[it ni[tebani de la afaceristul Tiberiu Urd`reanu.Mai exact, 50 de mii de euro cash, bani cucare ar fi urmat s` fie un[i ni[te gher]oi dela anumite posturi tv - "Realitatea" lui Gu[`[i "B1" lui Oancea, dac` ar fi s`-i d`m cre -zare lui Orban.

|n instan]`, Orban a zis c` nu a pus niciopresiune pe Urd`reanu, c` nici nu ar fi fostvorba despre 50 de mii, poate c` ar fi fost50 de milioane.

Important e c` judec`torii l-au crezut peOrban [i nu pe DNA, iar liberalul a fost dejaachitat \n prim` instan]`. Un lucru e \ns`sigur: din cauza dosarului, Orban nu a maicandidat, chestia asta a adâncit [i mai multbrambureala din vârful PNL [i al opozi]iei,iar Gabriela Firea-Pandele a ajuns bine-mersi primarul Capitalei. Iar `sta e un mo -tiv suficient s` strig: S`-]i fie ru[ine, DNA!

P U N C T E D E V E D E R EP U N C T E D E V E D E R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

Nimeni nu e perfect [i e bine s` recunoa[tem asta, iar uneori dosareleslabe las` corup]ii \n libertate pentru totdeauna.

Dup` ce ]i-am ar`tat, pe \ndelete, cât de na[pa ar fi ar`tat Româniaf`r` DNA, vreau s`-]i ar`t, de data asta, [i boac`nele, poznele [i gafelem`re]ei institu]ii conduse de Laura Codru]a Kovesi. Cu alte cuvinte,aten]ie, se \nchid u[ile, urmeaz` un material \n care voi zgâria ni]el ten-cuiala de pe acest veritabil Templu Sacru al Anticorup]iei.

Toate momentele \n care DNA Toate momentele \n care DNA

chiar a dat-o \n bar` \n r`zboiuchiar a dat-o \n bar` \n r`zboiu

\mpotriva corup]iei\mpotriva corup]iei

SUNTEM SUNTEM DE PARTEA TA!DE PARTEA TA!

UNIUNEA ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

Cum au r`mas cei de la DNACum au r`mas cei de la DNAcorigen]i la alde Olgu]a Vasilescucorigen]i la alde Olgu]a VasilescuOlgu]a Vasilescu e construit` pe acela[i

calapod ca Gabriela Firea-Palade. Amân-dou` par s` aib` acelea[i gusturi (oribile)\n materie de orice. Singura diferen]` no-tabil` e c` DNA nu i-a pus \nc` gând r`ului Firea. Ceea ce, dac` ar fi s` fiu cinic, ebine, dac` st`m s` ne gândim ce soart` are\n prezent dosarul Olgu]ei.

Pe scurt, DNA o acuz` pe fosta prim`ri]`a Craiovei [i actual ministreas` a Muncii demai multe nef`cute: luare de mit` (dou`infrac]iuni), folosirea autorit`]ii sau in-fluen]ei \n sopul ob]inerii de bani saubunuri (dou` infrac]iuni) [i sp`lare de bani(dou` infrac]iuni). \n total, [ase acuza]iigrave, nu glum`, care necesit` probe pem`sur`.

Nu m` apuc acum s` dau copy-paste latot rechizitoriul, dar ce trebuie s` re]ii e c`probele DNA au fost declarate cvasinule dec`tre Tribunalul Bucure[ti, care a retrimisdosarul \napoi, la reconstruc]ie.

Procurorii nu s-au l`sat [i au contestatdecizia la fratele mai mare al Tribunalului– Curtea de Apel Bucure[ti. ~[tia s-au uitat[i ei \n dosar [i au dat-o p-aia decisiv`:„Lua]i-o, m`i, b`ie]i, de la cap`t, c` nu ebine".

Trebuie s` [tii c`, \n materie penal`, re-trimiterea unui dosar la procurori e echiva-lentul unei corigen]e: e ca [i cum ju de- c`torii au citit lucrarea DNA, au notat-o cupatru [i le-au transmis procurorilor: „Nevedem la toamn`!".

Alte corigen]e DNA: Voicu & P`unAlte corigen]e DNA: Voicu & P`unO chestie oarecum similar` se \ntâmpl`

\n dosarul \n care sunt implica]i fo[tii dep-uta]i M`d`lin Voicu, de la PSD [i NicolaeP`un (Partida Romilor). Cei doi suntacuza]i de deturnare de fonduri europeneprin intermediul Asocia]iei Partida Romilor„Pro Europa".

Sunt acuza]i de lucruri grele, gen deturn-are de fonduri, sp`lare de bani, fals \n \n -scrisuri sau declara]ii, trafic [i cump`rarede influen]`, \n esen]` genul de chestiipentru care, dac` e[ti dovedit, vei ardeve[nic \n Iad. Problema e c` dovezile DNAsunt sub]irele. Nu o spun eu, ci judec`torii\naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie, care,dup` ce au analizat dosarul respectiv, audecis s`-l trimit` pachet, \napoi la DNA.

Bine, la momentul `sta, solu]ia nu e unadefinitiv`, dar nici situa]ia nu e deloc rozpentru DNA. Practic, judec`torii au con-statat neregularit`]i ale procurorilor \nleg`tur` cu descrierea faptelor, indicarea\ncadr`rii juridice sau analiza mijloacelorde prob`. Cu alte cuvinte, dosarul `la parescris cu picioarele, iar judec`torii, b`ie]ifinu]i, le arat` procurorilor cum s` pun`mâna pe toc [i s` scrie frumos.

Cum a sc`pat cel mai longeviv baronCum a sc`pat cel mai longeviv baronlocal din istoria contemporan`local din istoria contemporan`Pre[edintele Consiliului Jude]ean Vran -

cea, Marian Opri[an, este un om de o bu -n`tate infinit`, cu sufletul ve[nic curat. Celpu]in asta au decis – clar [i definitiv –judec`torii de la Curtea de Apel Cluj carel-au achitat pe cel mai longeviv baron localdin istoria contemporan`, de acuza]iileDNA de abuz \n serviciu. Procesul a duratnu mai pu]in de zece ani. Cazul `sta sepoate califica lejer la cel mai gras pe[tesc`pat de procurorii anticorup]ie: un dosarplimbat zece ani \n instan]`, \n condi]iile \ncare Opri[an e v`taf pe glia Vrancei de prin1997. Timp \n care procurorii DNA atât auputut. Am pomenit cuvântul „corup]ie"al`turi de Sfântul Opri[an?

|mi cer scuze, am gre[it. Justi]ia a decisc` omul `sta e curat ca lacrima. Nu-]i con-vine, d` vina pe DNA.

R`zboiul DNA cu Ioan Oltean,R`zboiul DNA cu Ioan Oltean,acest “ Ion }ir iac” al pol i t ic i iacest “ Ion }ir iac” al pol i t ic i iUn alt caz interesant este cel al fostului

mare grangure din perioada guvern`rii B` -sescu-Boc, Ioan Oltean, fost parlamentar [ivicepre[edinte \n PDL. DNA a decis s`-lscu ture pu]in [i pe `sta [i s`-l ia la banim`run]i. Acuza]iile deja sunt banale: traficde influen]` (interven]ii pe la ministere caanumite firme s` câ[tige licita]ii), sau fa-vorizarea infractorului (\n sensul c` a ]inutde [ase [i i-a avertizat pe b`ie]ii r`i c` adoua zi vin oamenii \n negru s` le colindepe la [ase diminea]a). Asta scriu, negru pealb, procurorii \n acest comunicat DNA.

Problema e c`, dac` te ui]i la dat`, aflic` a fost redactat undeva prin septembrie2013. \n termeni juridici, se cheam` c`dosarul e blocat „\n faza urm`ririi penale".

|n traducere, asta desemnea z` un fel deVale a Plângerii, \n care spa]iul [i tim pulsunt suspendate, iar do sarele sunt l` sa tes` putrezeasc` o ve[nicie, dac` e nevoie.

Sau pân` se g` sesc probe suficientecare s` le fac` apte pentru trimiterea \njudecat`.

|ntre timp, pro curorii DNA au reu[it s`-iin strumen teze lui Oltean un alt do sar ba -ban, cu des - p ` g u b i r ip` guboase, darpe care jude c` -torii l-au notattot cu patru, staijos! [i au deciss`-l retrimit` [ipe `sta la DNA.

Posibile ex Posibile ex --pli ca]ii s` nupli ca]ii s` nucrezi c` DNAcrezi c` DNAe chiar prafe chiar praf

Laura Codru]aKovesi spune c`la DNA suntpeste zece miide dosare pe rol,\mp`r]ite la maipu]in de o sut`de procurori.

F` tu calcululcam câte dosareare pe cap unpro curor.

Aceea[i Ko -vesi spunea,acum doi ani, c`rata de condam -n`ri e de 90%, \ncondi]iile \n caremedia europea -n` e pe undevala 75%.

A c h i t ` r i l e ,spune [efa DNA,vin, \n parte [i pefondul mo difi -c`rii eterne a le -gisla]iei: unelefapte erau in-criminate ieri, azi

sunt dezincriminate (\]i sun` cunoscut?). Mai mult, raportul DNA pe anul 2016,

spune c` „a fost dispus` infirmarea ori re-deschiderea urm`ririi penale \n numai 1%din totalul cauzelor solu]ionate, respectiv49 din 4.787".

La fel, procentul de 1% se reg`se[te [i\n cazul restituirii definitive a dosarelor laprocurori.

O alt` problem`, recunoscut` public \nraportul DNA, o reprezint` durata mare devia]` pe care o au dosarele de corup]ie\nainte de a fi „omorâte" \n instan]` printr-o hot`râre definitiv`.

Avem foarte pu]ine dosare care sesolu]ioneaz` \n cel mult un an [i tot maimulte dosare care dureaz` chiar [i cinciani.

Asta, \n medie...

M i h n e a M i h n e a L A Z ~ RL A Z ~ R

www.vice.com 30 Mar. 2017

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Subiecte fierbin]iSubiecte fierbin]i

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

ulul

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

OpiniiOpinii

Fostul senator Ioan Ghi[e a publicatun bilan] al a[a-numitei „Republici aprocurorilor” [i al regimului fostului pre -[edinte al României Traian B`sescu.

Ghi[e arat` cum au fost „executa]i”oa menii incomozi pentru „Sistem” [icum a fost acesta preluat de actualulpre[e dinte Klaus Iohannis.

P R E A M B U LP R E A M B U LPlecând de la cele dou` exprim`ri din

Motto, de mai sus, se va putea desciframai u[or situa]ia României de azi.

Cotidianul românesc se prezint` c` o„Republic` a procurorilor”.

Ei, procurorii, \mpreun` cu B`sescu,Iohannis, Coldea [i Kovesi sunt deasu -pra legii. Procurorii DNA, dincolo deorice r`spundere profesional` sau per-sonal`, aresteaz` abuziv [i acuz` peoricine de orice, cu excep]ia „Pre[edin-telui Sistemului”, orice infrac]iune ar ficomis acesta.

DNA a devenit stat \n stat. A constatat[i Curtea Constitu]ional` a României.

|n numele „anticorup]iei”, procuroriiDNA acuz`, eventual re]in [i cu lejeritatepun c`tu[e, dup` caz, unor judec`tori,mini[tri [i fo[ti prim mini[tri, pre[edin]ide camere ale Parlamentului, parlamen-tari, demnitari ale[i jude]eni [i locali, oa-meni de afaceri, patroni de televiziuni.To]i sunt români [i niciun str`in, niciunoccidental.

„DNA s` vin` s` te ia” strig` pe strad`pro paganda Sistemului.

|n 2014, „pe surse”, se zvonea c` [e -ful unui serviciu secret spusese c` \m po -triva politicienilor din România se vaaplica un plan str`in \n urm`torii doi ani.

Planul prevedea ca, pân` la viitoarelealegeri generale, va urma o prigoan` aliderilor politici din administra]ie [i de lavârful politicii \n numele luptei antico -rup]ie.

Vor fi elimina]i din func]ii to]i cei ve -chi, consacra]i [i puternici pân` la ale -gerile locale [i parlamentare din dec.2016. Era un plan str`in, plan care urmas` fie aplicat de c`tre DNA.

|n toamna anului 2015, v`zând ce s-a\ntâmplat, am \nceput s` cred despreadev`rul existen]ei acestui plan, iaracum sunt convins c` s-a aplicat [i seaplic` [i acum.

F A P T EF A P T ETimp de zece ani, \ntre decembrie

2004 [i decembrie 2014, func]ia depre[edinte al României a fost exercitat`de acela[i individ, numitul Traian B` -sescu. Când poporul român, \n 29 iulie2012, l-a demis din func]ia de pre[ed-inte, el a fost men]inut \n func]ie cu spri-jin extern [i, prin uzurpare de calit`]ioficiale, a r`mas \n func]ie \nc` doi ani[i jum`tate.

S` analiz`m ce a „construit” ca pre [e -dinte al României numitul Traian B` sescu.

Faptele arat` c`:1. Pre[edintele B`sescu a numit-o

ministru al Justi]iei pe Monica Macovei,procuror de trist` amintire cel pu]in dela mineriada din iunie 1990. |n anul2005, ministrul Macovei a impus prinlege ca numirea procurorilor-[efi s` fief`cut` politic;

2. Timp de zece ani, Traian B`sescu anu mit to]i capii magistra]ilor [i to]i [efiiserviciilor secrete de informa]ii, adic` ai„structurilor de for]`”, cum \i place lui s`spun`;

3. |n 2005, B`sescu a numit-o Pro -curor General pe Laura Codru]a Kovesi,adus` de la Sibiu de ministra Justi]ieiMonica Macovei;

4. Kovesi a exercitat dou` mandatede Procuror General [i dou` mandatede Procuror-[ef la DNA;

5. Când Kovesi conducea ParchetulGeneral, Pre[edintele B`sescu l-a numitdou` mandate pe Daniel Morar caProcuror-[ef la DNA. Morar a fost adusde la Cluj de c`tre Emil Boc, obedientulpremier al lui Traian B`sescu.

6. Morar, obedient [i el lui B`sescu, i-a datacestuia prin \nscrisul s`u „imunitatepre ziden]ial` pentru fapte”, indi ferentde gravitatea lor. Aceasta este o \n -c`lcare a Constitu]iei, dar niciun magis-trat din CSM nu s-a sesizat de abuz.Morar a fost r`spl`tit de c`tre B`sescuTraian cu un mandat de judec`tor laCCR.

7. Pre[edintele B`sescu l-a avansatrapid, de mai multe ori la „excep]ional”,de la maior la general cu trei stele, peFlorian Coldea, adus din Aradul finuluis`u, primarul Gheorghe Falc`. B`sescul-a numit [i men]inut pe Coldea ca prim-adjunct al Directorului SRI;

8. Coldea [i Kovesi, tineri amândoi,„au colaborat [i s-au coordonat” maimult decât bine pentru planul odios [imizerabil al regimul preziden]ial B` -sescu. Coldea [i Kovesi au constituit Bi-nomul SRI+DNA [i au f`cut dosaretu turor.

9. Ca s` fie Trinom de putere, B` -sescu a numit-o ca Pre[edinte al ICCJ peLivia Stanciu, din Gala]i, prietena so]ieilui Mircea Toader, prietenul lui B`sescu[i liderul deputa]ilor PDL \n timpul Gu-vernelor B`sescu, cu Boc [i MRU repre -zentan]i \n calitate de prim-ministru;

10. Cadrul legislativ penal de azi \lavem de la mini[trii b`si[ti ai Justi]ieiMonica Macovei, C`t`lin Predoiu [iRaluca Prun` (prietena Monic`i Ma-covei). Despre oricine, chiar [i CCR (da -c` \ndr`zne[te o critic` sau ini]ierea uneiminime modific`ri a legilor penale f` -cute de mini[trii b`si[ti), spune propa-ganda b`sist` c` „love[te la temeliasta tului de drept [i blocheaz` lupta an-ticorup]ie”.

11. Curtea Constitu]ional` a constatatzecile de neconformit`]i cu Constitu]iaale prevederilor din Codul Penal, dar aomis s` constate ambiguitatea definiriiunor infrac]iuni care creeaz` premiselesubiectivismului [i ale abuzurilor pro -curorilor.

12. Alina Bica (procuror) a fost nu -mit` secretar de stat la Justi]ie \n timpulministrului Predoiu [i apoi numit` deB`sescu \n func]ia de Procuror-[ef la DI-ICOT. Bica s-a certat cu cuplul Kövesi-Col dea [i de aceea, dup` plecarea luiB`sescu de la pre[edin]ie, Binomul atrimis-o pe Bica \n pu[c`rie, dup` gratii.La fel ca pe Elena Udrea, pupila luiB`sescu, pus` de acesta drept ministr`a Dezvolt`rii [i Turismului.

13. |ncepând cu anul 2005, \n CSAT,B`sescu a stabilit corup]ia drept “vulner-abilitate na]ional`“ [i a inclus-o \n Stra -tegia de Securitate. Pe aceast` baz`, darnelegal, Kovesi, \n calitate de Procuror

General, \mpre un` cu generalul Coldea,prim-adjunct la SRI, au semnat celebreleProtocoale de colaborare [i apoi pe celede cooperare dintre SRI [i DNA. Kovesia min]it cet`]enii ]`rii c` aceste proto-coale nu exist`. Acum ele au ap`rut [iminciuna lui Kövesi s-a dovedit. Pe bazaacestor Protocoale nelegale, BinomulSRI+DNA [i-a stabilit [i subordonatJusti]ia, instan]ele de judecat` drept„câmp tactic”. A[a a spus generalul Du-mitru Dum brav`, directorul juridic al SRI.

14. Tocmai pentru c` erau \nfiin]atenelegal, aceste echipe mixte SRI+DNA,sute de echipe mixte la nivelul ]`rii, careau func]ionat foarte bine (a[a a spus dlHellvig, [eful SRI numit de Iohannis),tocmai ce s-au desfiin]at. |n]elegem c`[eful SRI vrea c` treaba s` mearg` mair`u \n ]ar`.

15. Folosirea unor magistra]i corup]i[i [antajabili la rândul lor este doar ometod` [i un instrument al Sistemului.

16. CSM (Consiliul Superior al Magis-traturii), garantul constitu]ional al inde-penden]ei justi]iei, nu a v`zut, nu aau zit, nu vede [i nu aude ?!

17. Dup` modificarea legii infor ma -]iilor clasificate, este edificator cum s-aemis [i aplicat HCSM nr.140 din 6 feb.2014, \n sensul c` \n cauzele penale \ncare exist` documente provenite de laserviciile de informa]ii, magistra]ii auobliga]ia s` semneze angajamente se-crete, potrivit c`rora, pe baza docu-mentelor clasificate, au obliga]ia de a nule ar`ta inculpa]ilor [i nici avoca]iloracestora;

18. Aceast` practic` \ncalc` regulileCEDO, care au prioritate fa]` de dreptulintern.

19. Judec`torii care nu se supunnotelor informative secrete ale serviciilorde informa]ii (note pe care nu le pre -zint` p`r]ii acuzate \n dosar?!) sunt eli -mina]i prin sanc]iune.

20. A mai r`mas s` fie stabilite “]in-tele“ din Câmpul Tactic – [i anume ad -ver sarii politici ai Pre[edintelui Sis te mului: \nainte B`sescu, acum Iohan-nis

21. Adrian N`stase, Mircia Gut`u, De -ce bal Traian Reme[, Dan Voiculescu,Liviu Dragnea, C`lin Popescu T`riceanu,Crin Antonescu, Victor Ponta, Dan RaduRu[anu, Ecaterina Andronescu, VarujanVosganian, Alexandru Athanasiu, Ludo -vic Orban, Paul P`curaru, Lia Olgu]a Va -silescu etc.; Cine a \n]eles s` ias` repededin peisaj a sc`pat mai u[or, s-a mai ui -tat de el.

22. |n timpul regimului B`sescu, timpde zece ani, Binomul a strâns datele [ia f`cut dosarele tuturor, cu predilec]iepentru “]intele“ politice. |n func]ie denecesit`]ile de moment sau evolu]iileprevizibile, “]intele“ din Câmpul Tactic alSRI din justi]ie au fost eliminate definitiv(N`stase, Reme[, Voiculescu) sau doar“ciupite“ ni]el [i create premisele pentrueliminare (Ponta, Oprea, Dragnea, T` ri -ceanu, Olgu]a Vasilescu etc).

23. Scopul mizer al crea]iei dabolicea lui B`sescu prin Trinomul de putereabsolut` (SRI+DNA+“judec`torii Siste -mului“ din Câmpul Tactic al SRI) a fost[i este eliminarea indezirabililor româniai Sistemului preziden]ial de putere.Niciodat` str`ini sau occidentali. Ace[tianu sunt corup]i [i ac]ioneaz` doar le -gal?!

24. Cu ace[tia, cu str`inii, Sistemul nu

lupt` \mpotriva corup]iei.25. De la str`ini, Coldea [i Kovesi pri -

mesc decora]ii [i diplome de merit, pen-tru servicii “credincioase aduse lor“ (oformul` de protocol) \n lupta noastr`anticorup]ie.

26. “Jos mâinile de pe DNA!“ a foststri g`tul disperat al lui Iohannis, speriatc` i s-ar putea modifica ceva din “juc`riapreziden]ial` de putere abuziv`“ pe carea mo[tenit-o de la B`sescu [i al c`reibe neficiar, dar [i captiv este acum Io-hannis.

Cele enumerate mai sus constituiefapte.

C O N C L U Z I IC O N C L U Z I I1. “Statul `sta este mafiot. Na! {i eu

[tiu ce spun“ – am citat din Traian B` -sescu;

2. “{tie, m`! {tie, crezi tu c` nu [tie!“am citat din fratele Mircea B`sescu, con-damnat penal la \nchisoare pentru luarede mit`;

3 El \nsu[i, Traian B`sescu, [i propa-ganda b`sist` numesc toat` aceast`mizerie: “consolidarea statului de drept,\nt`rirea institu]iilor de for]` [i lupt` an-ticorup]ie“. |n fapt, este autoritarism [idictatur` instaurate cu mijloace soft,pentru scopurile de putere absolut` alemafiei statale din jurul pre[edintelui Sis-temului.

P R O P U N E R IP R O P U N E R I1. Parlamentul [i Guvernul s` identi-

fice sl`biciunile legislative, \ncepând cuCodul Penal [i Codul de Procedur`Penal`, [i s` le corecteze potrivit Decizi-ilor CCR [i s` le \mbun`t`]easc`;

2. Parlamentul [i Guvernul s` pro-moveze de urgen]` Legea privind r`s -punderea magistra]ilor;

3. Procurorii-[efi de parchete s` numai fie numi]i politic;

4. S` fie modificate legile serviciilorde informa]ii potrivit Constitu]iei, stan-dardelor [i modelelor europene, pre-cum [i NATO.

***

PS: PS: “Gura p`c`tosului adev`r gr` “Gura p`c`tosului adev`r gr` --ie[te”ie[te” ..

Merit` ca cet`]enii s` urm`reasc` cumare aten]ie emisiunile TV ale lui TraianB`sescu, \n care acesta explic`, ce este[i cum func]ioneaz` sistemul mafiot pecare el l-a creat.

Prin explica]iile sale, B`sescu \ncearc`s` se victimizeze pe el [i apropia]ii lui,dar, \n fond, se autoincrimineaz`, ar` -tând metodele [i mijloacele de ac]iunefolosite de subordona]ii ale[i [i numi]ichiar de el \n func]ii de conducere.

Constat`m c` numitul B`sescu Traianeste ve[nic neinculpat de c`tre pro -curori, indiferent de infrac]iunile comiseprin faptele sale.

Mai nou, B`sescu se auto-prezint`,chi purile, \n opozi]ie cu Sistemul.

El descrie cu maxim` precizie MON-STRUL pe care l-a creat [i care \i sluje[tepolitic [i acum: “Republica procurorilor”condus` de Sistemul preziden]ial de pu -tere (Trinomul SRI+DNA [i judec`toriidin câmpul tactic al SRI din Justi]ie).

p s n e w s . r op s n e w s . r o18 Mart ie 2017

Republ icaprocurorilor

MOTTO:MOTTO:„Când e[ti la putere, s` faci legile \n a[a fel c` s` \]i fie bine când ajungi„Când e[ti la putere, s` faci legile \n a[a fel c` s` \]i fie bine când ajungi

\n opozi]ie!”\n opozi]ie!” – Varujan Pambuccian.– Varujan Pambuccian.|n management ([tiin]a conducerii), se spune: |n management ([tiin]a conducerii), se spune: „Valoarea unui con du „Valoarea unui con du --

c`tor se vede \n organiza]ie dup` ce el a p`r`sit postul de conducere”c`tor se vede \n organiza]ie dup` ce el a p`r`sit postul de conducere”..

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

- urmare din nr trecut -

O condamnare pe cât deO condamnare pe cât deaspr`, pe atât de lapidar foraspr`, pe atât de lapidar for--mulat`.mulat`.

Pân` acum v-am prezentatpe rând pledoaria acuz`rii dinperioada 6 – 27 noiembrie2013, urmat` de decizia ap` -r`rii care, prin domnul avocatWolkind, \n 29 noiembrie 2013a depus o cerere privind inexis-ten]a cazului.

|ns` domnul Judec`torCooke a decis c` e caz valid,obli gând \n acest fel ap`rareas`-[i ]in` pledoaria de deschi-dere \ncepând cu 4 decembrie2013, când a fost chemat \nfa]a instan]ei \nvinuitul RobertEkaireb.

Câteva zile mai târziu, pe 10decembrie 2013, au fost che -ma]i doi martori ai ap`r`rii.

Audierea vinovatului RobertEkaireb [i a celor doi martori aiap`r`rii s-a desf`[urat de-a lun-gul \ntregii zile de 11 decem-brie 2013 [i par]ial \ndi mi nea]a zilei urm`toare, joi12 decembrie.

Discursul ap`r`rii a \nceput\n aceea[i zi, respectiv 12 de-cembrie 2013, la ora 12:15 [i adurat pân` la sfâr[itul zilei, plus\nc` timp de câteva minute \nziua urm`toare, pentru c` unjurat s-a \mboln`vit, iar Roberta renun]at la serviciile ap`r`to-rului ales, domnul av. Wolkind,dup` ce acesta a venit \n cursuldimine]ii [i a plecat dup`-amiaz`, personajul din saga

noastr` r`mânând doar cu avo-catul asistent, domnul Skelley.

Jura]ii au dat un verdict una-nim de vinov`]ie dup` o dezba-tere de 7 ([apte) ore, punândconcluziile \n cazul de crim` allui Robert Ekaireb \ncepând devineri, 13 decembrie 2013 [i\ncheind mar]i, 17 decembrie2013.

Pe un ton ritos, Judec`torul,dup` ce a primit verdictul una-nim de vinov`]ie din parteajura]ilor, a dat citire deciziei pecare \n mod necru]`tor a luat-o– citez: „Robert Ekaireb, ai fostcondamnat pentru crim`.

Luând \n considerare con-damnarea, sentin]a va fi \nchi-soarea pe via]`. Aceasta \n -seamn` c` vei fi eliberat cândse va aprecia c` acest lucru e

sigur, iar aprecierea o vor faceaceia care sunt \ns`rcina]i cuaceast` grea r`spundere –(adic` tot domnia sa, Jude -

c`torul de instan]`). Dac` vei fieliberat, aceasta va fi f`cut` pebaza proba]iunii, cu posibilita-tea de a fi oricând re\ncarcerat\n cazul \n care comportamen-tul t`u va presupune aceasta.De asemenea, voi fixa o pe-rioad` \n care eliberarea ta va fiavut` \n vedere. Ca punct deplecare \n astfel de cazuri, esteo perioad` de 15 ani, dar suntpe deplin satisf`cut de faptul c`o astfel de perioad` este totalinadecvat` \n acest caz”.

Despre explica]ia verdictuluide crim` \n sine [i argumentelelipsite de substan]` ale Jude -c`torului Cooke, \n num` rulurm`tor.

Prof .Univ . dr .Prof .Univ . dr .F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

Num`rul persoa-nelor \ncarcerate \n\nchisorile din Eu-ropa a \nregistrat osc`dere de 6,8%\ntre 2014 [i 2015,\ns` suprapopularea\n penitenciarer`mâne o problem`\n 15 state de pecontinent, relev` unra port al ConsiliuluiEuropei, dat publi -cit` ]ii mar]i.

“Num`rul per -soa nelor de]inute \n\nchisorile europe -ne a \n re gistrat osc`dere cu 6,8% \ntre 2014 [i 2015”,ajungând la circa 1,4 milioane de per-soane, indic` raportul, realizat pe bazastatisticilor penale anuale ale statelormembre ale Consiliului Europei pentruanul 2015.

“|n Europa Occidental`, nivelul deviolen]` este deja foarte sc`zut. Nucred c` num`rul de]inu]ilor va sc`deamult fa]` de nivelul actual”, a comen-tat, citat de AFP, Marcelo Aebi, profesorla “{coala de {tiin]e Penale” a Univer-sit`]ii din Lausanne, care a condus stu-diul.

Statele cu cele mai mari rate de \n -carcerare se afl` \n estul continentului,Rusia (439,2 de]inu]i la 100.000 locui-tori) devansând cu mult Lituania(277,7), Georgia (274,6), Azerbaidjan(249,3), Letonia (223,4),Turcia (220,4)[i Republica Moldova (219,9).

La polul opus, Olanda (53), Finlanda(54,8), Danemarca (56,1) [i Suedia(58,6) sunt statele care au recurs celmai pu]in la \ncarcerare.

Ucraina [i Polonia nu au trimis dateConsiliului Europei [i nu au putut fi in-cluse \n raport.

Rata de \ncarcerare (rata popula]ieicarcerale), care serve[te adesea dreptindicator pentru nivelul de represiuneal politicilor de lupt` \mpotriva in frac -]ionalit`]ii, a sc`zut de asemenea cu7%, trecând de la 124 la 115,7 de]inu]ila 100.000 locuitori.

Rata de \ncarcerare a consemnat osc`dere notabil` \n Grecia (-18,8%),Cro a]ia (-10,2%), Danemarca (-11,9%), Ir-landa de Nord (-9,7%), Olanda (-9,5%),Lituania (-8,8%), România (-8,6%) [iSlovenia (-8,2%), crescând, \n schimb,\n Georgia (+20,5%), Macedonia

(+12%), Turcia (+11,6%), Cehia(+11,4%) [i Albania (+10,3%).

Raportul remarc` totu[i o tendin]`de diminuare a pedepselor scurte pri-vative de libertate pe tot continentul,de]inu]ii care isp`[esc pedepse de subun an reprezentând 13,5% din total \n2015, fa]` de 15% \n 2014.

“Diminuarea num`rului de \ncar-cer`ri \n Europa este o evolu]ie pozi-tiv`. Un recurs sporit la sanc]iunialternative nu determin` \n mod nece-sar o cre[tere a ratei infra c]ionalit`]ii,dar poate ajuta la reinser]ia de linc -ven]ilor [i la rezolvarea problemei su-prapopul`rii carcerale”, a estimatsecretarul general al organiza]iei pa-neuropene, Thorbjorn Jagland.

|n pofida reducerii num`rului de de -]inu]i \n 2015, problema suprapopul`ricarcerale se men]ine, num`rul de]i -nu]ilor dep`[indu-l pe cel al locurilordisponibile \ntr-o treime dintre admi-nistra]iile penitenciare.

Acest raport s-a ameliorat \n unele]`ri [i s-a deteriorat \n altele, astfel\ncât “la nivel paneuropean nu a fostrealizat niciun progres”, deplânge Con-siliul Europei.

Cele mai grave situa]ii sunt consem-nate \n Macedonia (138,2 de]inu]i la100 locuri), Spania (133,1), Ungaria(129,4), Belgia (127), Albania (119,6),Fran]a (113,4) [i Portugalia (113), darfenomenul exist` [i \n Serbia (106,4),Slovenia (105,8), Italia (105,6), Austria(103,3) [i România (101,3).

|n 2015, cet`]enii str`ini au format10,8% din totalul popula]iei carcerale,\n sc`dere fa]` de 13,7% \n 2014, \nOccident acest procent fiind de 25%.

Dup` cauzele naturale, a doua cauz`cea mai frecvent` de deces \n deten]iea fost suicidul, reprezentând 25% dintotal. O sinucidere din patru se pro-duce \n timpul arestului preventiv.

Din acela[i raport reiese c`, \n 2014,suma medie alocat` pentru un de]inuta fost de 52 euro/zi, cu 7 euro maimult decât \n 2013, dar studiul nu ia \ncalcul diferen]ele \n privin]a costuluivie]ii \n ]`ri diferite.

A G E R P R E SA G E R P R E S

SINAIA V~ A{TEAPT~!SINAIA V~ A{TEAPT~!

UN CAZ MARCA „ELODIA”... Episodul XVIII

Li Hua Cao alias “Lucy”Li Hua Cao alias “Lucy”

G A L AG A L AL A U R E A } I L O RL A U R E A } I L O RFunda]ia „România 2000” [i cotidi-

anul na]ional independent “Ultima or`”a organizat [i în acest an „Gala LauGala Lau--rea]ilorrea]ilor” – manifestare tradi]ional`,ajuns` la cea de-a XV-a edi]ie, în cadrulc`reia au fost distinse cu Diploma deExcelen]` [i Trofeul Funda]iei „România2000” personalit`]i marcante ale vie]iipublice – politice, culturale, sportive,din mass-media [i din mediul de afac-eri – pentru realiz`ri de excep]ie.

|n deschiderea evenimentului, Orga-niza]ia pentru Ap`rarea DrepturilorOmului, prin pre[edintele ei fondator,domnul profesor universitar doctor Flo-rentin Sca le]chi, a înmânat doamneiTeodora Marin “Diploma de Exce“Diploma de Exce--len]` [i Medalia de Aur a Ap`r` to len]` [i Medalia de Aur a Ap`r` to --rului Drepturilor Omului” rului Drepturilor Omului” - inmemoriam - pentru cel ce a fost jurna -listul de excep]ie [i dasc`lul Ion Marin.

Evenimentul a fost dedicat memorieijurnalistului Ion Marin, fost director alzia rului “Ultima or`” [i al Funda]iei „Ro -mânia 2000” timp de peste dou` de -cenii [i mentor pentru tinerele genera]iide ziari[ti în calitate de decan al Fac-ult`]ii de Jurnalism a Universit`]ii „Hy-perion”, din Bucure[ti.

De asemenea, cu prilejul evenimen-tului a avut loc lansarea volumului „Po „Po --vestea unui jurnalist: Ion Marinvestea unui jurnalist: Ion Marin” deEveline P`una.

Festivitatea de premiere, la care auparticipat numeroase personalit`]i, afost urmat` de o recep]ie.

Evenimentul s-a desf`[urat \n searade 15 martie 2017, la Hotel "Best Wes -tern - Mari Villa" din Bucure[ti.

C r o n i c a rC r o n i c a r

Re vista noastr` apa -re lunar, dar pa gina sade pe Facebook es teactualizat` zilnic cuinteresante artico le.

Accesa]i, MONITORULDREPTURILOR OMULUIpe aceast` platform` de socializare.

R e ] e a u a h o t e l i e r ` R e ] e a u a h o t e l i e r ` „ | m p ` r a t u l R o m a n i l o r ”„ | m p ` r a t u l R o m a n i l o r ”v` st` la dispozi]iev` st` la dispozi]ie

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

Raport al Consi l iului EuropeiRaport al Consi l iului Europei ::

Num`rul de]inu]i lor, Num`rul de]inu]i lor, \n sc`dere \n Europa, \n sc`dere \n Europa, dar suprapopularea dar suprapopularea r`mâne o problem`r`mâne o problem`

SuediaSuedia ,, ]ara \n]ara \ncare toleran]a acare toleran]a aatins paroxismuatins paroxismull

Declara]ia unuioficial suedez dup` atacul “Suntem un statcare r`spundeatentatului cu dragostea fa]` de str`ini!”

n 6 aprilie: Televi ziu -nea Suedez` - "la Aktu-ellt" - spunea c` aten -tatul din Sankt Peter-sburg este o dovad` ae[u`rii integr`rii musul-manilor \n societatearus`.

n 7 aprilie: "Russia Today" sus]ine c` aten-tatul din Stockholm probeaz` reu[ita in -tegr`rii musulmanilor \n societatea suedez`.

Suedia este ]ara \n care crucile cre[tine aufost ascunse pentru a nu deranja semilunileprimite cu bra]ele deschise, este ]ara a c`reicapital` - Stockholm - are cartiere marginaleislamizate, este ]ara care transmite la TV sluj-bele religioase ale mahomedanilor, este ]ara\n care feministele europene [i-au pus hijabde bun` voie, este ]ara \n care suedezii numai afirm` de mult c` sunt suedezi, pentrua nu leza na]ionalit`]ile conlocuitoare. {itotu[i, nu a fost de ajuns, scrie "b1.ro".

A fost chiar prea mult ar spune al]ii, acumla ceas de bilan] când s-au trezit [i ei cu ca-mionul \n mul]ime.

Violen]ele emigran]ilor musulmani \n Sue-dia nu sunt de azi de ieri, dar autorit`]ile aupreferat s` le treac` sub pre[. Au fost nenu -m`rate jafuri, incendieri, violuri, sfid` toaretoate.

Chiar [i dup` ce atentatul de vineri a\ngrozit lumea, ministrul suedez al educa]ieia declarat: „Suntem o ]ar` care r`spundeatentatului cu dragostea de str`ini!"

Ca dovad` c` Suedia a permis peste limitapermisibilit`]ii este faptul c` musulmanin`scu]i [i crescu]i \n Suedia, [coli]i [i educa]idup` toate standardele europene, c`rora nule-a lipsit nimic \n ]ara de adop]ie, au plecatde bun` voie [i ne\ngr`di]i de nimeni s` se\nroleze \n organiza]ia Statul Islamic.

{ t e f a n i a { t e f a n i a B R Â N D U { ~B R Â N D U { ~

Activenews.ro 8 Aprilie 2017

"" B A L E N A A L B A S T R ~B A L E N A A L B A S T R ~ ""Rusia, \ngrijorat` \n fa]` misterioaselor grup`ri ale mor]iiRusia, \ngrijorat` \n fa]` misterioaselor grup`ri ale mor]ii

care \ndeamn` pe internet adolescen]ii s` se sinucid`. Legend`care \ndeamn` pe internet adolescen]ii s` se sinucid`. Legend`urban` sau fenomen \n cre[tere? urban` sau fenomen \n cre[tere?

De mai multe luni, \ngrijorarea s-a transformat \n panic` \nDe mai multe luni, \ngrijorarea s-a transformat \n panic` \nRusia: misterioase "grupuri ale mor]ii" incit` pe internet adoRusia: misterioase "grupuri ale mor]ii" incit` pe internet ado--lescen]ii s` se sinucid`, scrie AFP. |n timp ce Vladimir Pu]inlescen]ii s` se sinucid`, scrie AFP. |n timp ce Vladimir Pu]in\nsu[i s-a declarat \ngrijorat de subiect, unii exper]i vorbesc\nsu[i s-a declarat \ngrijorat de subiect, unii exper]i vorbescdespre o "legend` urban`" [i exager`ri ale presei.despre o "legend` urban`" [i exager`ri ale presei.

Subiectul a ]inut [i prima pagin` a ziarelor din România, dup` cecinci elevi de la o [coal` din Ia[i au fost interna]i cu simptome de as-fixiere dup` ce jucaser` un joc periculos. O adolescent` din Timi[oaraa \nscenat \ns` c` a primit mesaje de amenin]are dup` ce a jucat "Ba-lena Albastr`" pentru a primi un telefon nou.

Dezv`luit` \n mai 2016 de o anchet` a ziarului "Novaia Gazeta",existen]a acestor grup`ri pe popular` re]ea social` Vkontakte a pro-vocat vii dezbateri \ntr-o societate \n care tema sinuciderii r`mâne unmare tabu.

Informa]ia a ajuns pân` la urechile Kremlinului: pre[edintele Vla-dimir Pu]in s-a declarat public \ngrijorat de fenomen, cerând \n`sprireapedepselor pentru incitarea la sinucidere, pasibil` \n prezent de o pe-deapsa de trei ani de \nchisoare.

Potrivit "Novaia Gazeta", dintre cei 130 de adolescen]i care s-au si-nucis \n perioada noiembrie 2015 [i aprilie 2016 \n Rusia, mai multezeci au f`cut-o la incitarea unor "mentori" \ntâlni]i \n grup`ri \nchisede pe internet, care abordeaz` o imagerie enigmatic` [i propavadu-iesc un cult al sinuciderii.

D e [ e u r i b i o d e g r a d a b i l e , p e r s o a n eD e [ e u r i b i o d e g r a d a b i l e , p e r s o a n ef ` r ` v a l o a r e p e n t r u s o c i e t a t ef ` r ` v a l o a r e p e n t r u s o c i e t a t eDintre ace[ti "mentori", unul singur a r`spuns pân` \n prezent pen-

tru actele sale: \n noiembrie, comitetul de anchet` din Sankt Peter-sburg a anun]at arestarea lui Filip Budeikin, 22 de ani. Acesta esteacuzat c` a \mpins la sinucidere 15 adolescen]i prin intermediul"Vkontakte".

Potrivit anchetatorilor, acest student la psihologie a creat, sub di-verse pseudonime, mai multe grupuri virtuale sub nume precum"Marea Balenelor" sau "F57".

Cu pu]in timp \nainte de arestarea s`, Filip Budeikin a acordat uninterviu presei locale \n care explic` r`spicat strategia s` de a atrageminori pe care \i calific` drept "De[euri biodegradabile, persoane f`r`valoare pentru societate".

"|nainte de toate, trebuie s` creeze grupuri cu con]inut deprimant,care te arunc` \ntr-o atmosfera special`. Apoi, oamenii vin prin inter-mediul leg`turilor \ntr-un grup \nchis [i atunci \ncepe jocul", spune el,\n acest interviu.

Tân`rul a m`rturisit c` [i-a incitat victimele s` \mp`rt`[easc` in-forma]ii personale [i s` \ndeplineasc` "sarcini" care se traduc adeseoriprin sacrificii sau automutil`ri.

"Le-am explicat anumitor persoane de ce ar fi mai bine s` moar`.Nimic mai mult. Ei au luat decizia, nimeni nu i-a obligat", sus]ine el."Cur`] societatea de aceste persoane!"

Potrivit "Novaia Gazeta", anumite "grup`ri ale mor]ii" exercit` chiarun [antaj asupra membrilor s`i, amenin]ându-i c` se iau de rudele lor\n cazul de nesupunere.

"" L e g e n d a u r b a n `L e g e n d a u r b a n ` ""Dezv`luirea existen]ei acestor grup`ri a avut un ecou foarte mare

\n societate, unde rat` sinuciderilor la minori este de 20 la 100.000de persoane, de trei ori peste media mondial`, potrivit statisticilor Or-ganiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii (OMS).

Delegatul Kremlinului pentru drepturile copilului, Anna Kuzne]ova,a evocat chiar o majorare cu 57% a ratei sinuciderii minorilor \n 2016,atribuind aceast` cre[tere "grup`rilor mor]ii", f`r` a preciza \ns` deunde a ob]inut aceste cifre.

Fenomenul pare s` se extins [i \n Ucraina vecin`, unde autorit`]ileanun]` o cre[tere "serioas`" a cazurilor de sinucidere \n rândul ado-lescen]ilor. Poli]ia ucrainean`, care a blocat \n martie accesul la 500de grupuri organizate pe internet, a anun]at c` a primit "aproape 70de alerte de minori fugari \n fiecare zi, 20 pân` la 30% dintre ei fiindimplica]i \ntr-un grup al mor]ii".

|n ciuda undei de [oc care a zguduit societ`]ile rus` [i ucrainean`,numero[i exper]i cred \ns` c` fenomenul este mai pu]in importantdecât pare, vorbind mai degrab` de cazuri izolate transformate \n "le-gende urbane" [i acuzând "Novaia Gazeta" c` a exagerat influen]aacestor grup`ri.

"Nu este pentru prima oar` când se provoac` panic` cu informa]iidespre o cre[tere a sinuciderilor la minori (...) Statisticile nu confirm`"aceast` tendin]`, spune demograful Evgheni Andreiev, citat de ziarul"Meduza".

Potrivit agen]iei ruse[ti de statistic` "Rosstat", num`rul sinuciderilor\n toate categoriile de popula]ie a sc`zut cu aproape jum`tate din2005. Cifrele oficiale pentru 2016, inlcusiv cele legate de minori, nuau fost \nc` publicate.

H o t N e w s . r oH o t N e w s . r o30 Martie 2017

Mondo CaneMondo Cane

MONITOTULMONITOTULDREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

Comisia de laVene]ia sus]ine, \ntr-un r`spuns la o solici-tare a pre[edinteluiCur]ii Constitu]ionaledin Republica Mol-dova, c` judec`toriipot fi tra[i la r`spun-dere penal` pentrudeciziile lor dac` eroa-rea este cauzat` deinten]ie sau de negli-jen]` grav`.

"Judec`torii pot fitra[i la r`spundere pe -nal` pentru deciziilelor doar \n cazul \n care vinov`]ia individual`este dovedit` [i eroarea se datoreaz` in -ten]iei sau neglijen]ei grave. (...) Este nece-sar de a stabili un echilibru \ntre imunitateajudec`torilor, ca mijloc de protec]ie a aces-tora \mpotriva presiunii nejustificate [i aabuzului din partea celorlalte puteri ale sta-tului sau a persoanelor fizice (imunitatefunc]ional`), [i faptul c` un judec`tor nueste mai presus de lege (r`spundere). (...)

R`spunderea penal` [i cea disciplinar` nuse exclud reciproc: sanc]iunile disciplinarepot fi \n continuare opozabile \n cazul uneiachit`ri \n materie penal`; de asemenea,neinițierea procedurii penale pe motiv c` nus-a reu[it stabilirea vinov`]iei sau a faptelor\ntr-un caz penal, nu \nseamn` c` jude -c`torul dat nu a comis nici o \nc`lcare disci-

plinar`, anume dat` fiind natura diferit` acelor dou` tipuri r`spunderi", se arat` \nr`spunsul Comisiei de la Vene]ia.

Preciz`rile vin ca urmare a unei solicit`riiunui punct de vedere formulat de pre[edin-tele Cur]ii Constitu]ionale a Republicii Mol-dova privind r`spunderea magistra]ilor.

|ntreb`rile transmise de Curtea Consti -tu]ional` a Republicii Moldova se refer` la li-bertatea de care se bucur` judec`torul \nexercitarea func]iilor de judecare \n raport culibertatea altor judec`tori [i cea a instan]elorsuperioare, care pot casa deciziile pro nun -]ate de judec`torii din instan]ele de nivel in-ferior, potrivit Mediafax.ro

b z c . r ob z c . r o30 Martie 2017

Comisia de la Vene]ia:Comisia de la Vene]ia:Judec`torii pot fi tra[i la r`spunderepentru decizii, dac` eroarea e inten]ionat`