$i Foresti \ qic ca Dracula au dat 10,000 de caUire~1intruajutorili craiulul Vladislav I. lara Paralipomena 2 pun 20,000de cala1'e~l; ci eu c1'ed, ca numal patm mil de ciHare~1i-audat, despre care iara9 Halcocondyla 3 a~a scrie: «Dachil(RomaniI) in batae veqend, ea fug Albanil (sau arna utiI)s'ai:l into1's la visteriile imperatescl, ~i Ie-au pradat impreunacu cortul imperatulul, omonlnd camilile, $i indemnand unulpre altul, saturandu-sa de prada, nu s'aLl int9fs in batae,ei in tabara lor.» Mergend craiul Vladislav I la ungurl,Tn la polonI, mal incolo de Nieopolul BulgarieI, la Varna s'auintalnit eu Amurat n, ~i lovindu-sa o~tile, au perdut hataiaVladislav $i s'au taiat el insu$l, in qece qile ale lul Noemvriedin anul 1444, in varsUi de anI 20, qile 104. Perit'au cu elimpreuna afara de fl6rea tioerilor $i voinicilor celor de suptcorona UngarieI, yi cardinalul lulian pricina reuta~il~ precarele aflandu'l Sanoceu intr'o padure, precum scrie Calli-mah 5, gol, ranit, ~i versandLH?I sufletul, l'au infruntat qi-cendu-I: ca n'au fost voia lul DumnedeLl, sa se strice pa-,cea yi sa se calee juramintul, ci numal barfelele lul aupricinuit acestea. loann Huniadi au scapat de perirea de laVarna, des pre carele a$a scrie Albin 6: «Din riizboiul de laVarna in carelE: au caqut craiul Vladislav, loann Corvinulcel din tata roman nascut, luand cu sine pre romani cucinste au fugit, ~i trecend Dunarea, cat mal tare sa grabea-'1 Unga1'ia p1'in Valaehia, ca nu cumva auq.indu-sa perde-rea, sa sa faca vr'o rasc6la ; ci s'au prins de Dracuh voevodulromanilor celor din Tara Muntenesca, - - tara de veste~i a~teptare. ca'l tinea a fi preten. Mal pre urma daruitsloboqindu-sa, dupa ce s'au facut gubernator Ungariel, s'auizb~ndit de pe Dracula yi de pe feciorul lul cel mal mare

1 Foresti nel tomo 6, del Map-parnondo Istorico Lib. 2. cap. 2.

2 Eadem Paralipomena 1. c.

3 Chalcocondylas Lib. 7.

I 4 Haner Reg. Hung. Period. H.

I§ 314.

5 Callimachus 1. c. circa finem.

I 6 Petrus Albinus in Commen-tatiuncula de Valachia p. 161.

12

pentm m9inea aceia » A,?i',3del'eascrie 9i Bonfinie 1. Ci Hal-cocondyla 2, da 9i pricina, pentru care s'au prins Huniadi,scriind: «Ioann Huniadi dupa ce au venit la Dunare, 9i autrecut ostea, osta9iI s'au impra:;;tiat, 9i mergend el numal Cll

putinl, s'au prins de nemicul seti Dracula printul dachilor.Pentru ca Huniadi 5e improtivisa mal 'nainte IUI Draculaintre ungurl inaintea craiulul, :;;i trecend prin Dachia catraDunare cu 09tile, pradase ceUitile lul, preste acestea n pa-rasa craiulul, ca tine cu turcil, ajutand pre Amurat, 9i des-coperind sfaturile ungurilor la turcl. Pentm aceia maniin"du-sa Dracula au sarit asupra lul Huniadi, 9i au vrut sa'omora, dara atiHa au facut banil, de atuncl l'all lasat ne-vatamat. Acuma trecend Huniadi prin Dachia, l'au prins, 9ibagendu-sa in temnita, vrea sa sa isbandesca. tnturnandu-se unguril, 9i in~elegend ca Ioann Huniadi iaste prins, aujudecat lucru necuvios, ca sa sa prinda un unguren, careleera in deregiHorie pus, de Dracula. Drept aceia au tl'imissoIl la densul, ca sa sloboda pre Ioann; almintrelea sascie, ca'l VOl' tinea protivnic, 9i cu oste sa VOl' redica a-supra lul. De acesta spaimantandu-sa Dracula 9i temendu-saca nu cum-va venind unguril, sa ia pre Ioann cu puterea,au socotit sa'l sloboda, 9i pretenesce lucrand cu el, l'au pe-trecut prin muntele Prasovul pana in Ardel.» Unde au 9iremas Huniadi pana in primavara ce au urmat, cand s'audus la ad una rea terel, cea in Pe9ta ~inuta pre la Rusalilin care s'all facut gubernator Ungariel, dupa cum arata;--'"Bonfinie 3, 9i altl istoricLDespre Moldova a9a scrie Miron logofetu14 la anul de

acum: «Dupa ce s'au impart it Moldova intre fratil Elia I9i Stefan III, cum s'au qis, au aflat vreme Stefan, ca sasa curatasca de frate-sell, pre care1e cu vicle9ug poftindu'l

1 Bonfinius DeC'ad. 3. Lib. 6.plane in fine.

2 Chalcocondylas Lib. 7.

3 Bonfinius 1. c.• Constans Miron in Chronico

Ms. Valachico ad h. a.

la sine, l'au prins, si i-au seos oehil in anul 6952. De a-eesta orbire a IUI Ilia9 le~il nu seriu, numal hroniea mol-dovenesea serie; ea -dupa ee au seos Stefan oehii IUI Ilia~,aeesta au mal trait un an, ian\ Stefan dupa aeeia au maldomnit trel (nu eineI) anI. Lasat'au Ilia9 pre urma sa preRoman III ~i pre Alexandru II. lara Stefan pe Petru IV.»Despre orbirea IUI Elia I, bine qiee prea vestitul Enghel1,

ea dora s'au intamplat dupa peri rea eraiulul Vladislav, pen-tru ea mal nainte de a peri el, s'au faeut un hrisov, al

/"aruia regestru a~a 3una la Doghiel2: «In anul 1444, con-.t.lliaril MoldoveI inUirese omagiul Iul Elia palatinulul, carel'au (aeut eraiuluI Vladislav, 9i eraimel Poloniel, eu 33 depecetI.» In anul 1444 Maria (nu Manca) «muerea luI EliapalatinuIul Moldovel eu eapitanul Chotimulul, cetatile Rotin,Rotin, Cedorl, Hmielov Ie incredintaza lul Ioann de Ciclovcastelanulul ~i capitanulul Cracoviel, 9i IUI Petru Odrovazpalatinulul, ~i dipitanulul RussieI.» Veql ~i regestrul de laanul 1456.Tot intru acesta an 1444, in 11 qile ale lu! Avgust

Ioann Runiadi, carele sa intitulesce pre sine: voevod Ar-deluIul, comit secuilor, Solnoculul ~i Timi90rel, mal marecapitan ~i povatuitoriu o~tiloe unguresc!, au faeut fratescprete~ug cu Pancratie din Santmiclo~ capitanul Socol~elprin mijlocirea lu! Mihail Orsag de Gut ~i a lu! Paul fiiu-1111 banulul de Lindva, jurand ca pumrea va remanea prie-"~n lul Pancratie cu tota vita sa, precum arata hrisovulIul de la Keller 3.

Annl 1445. Adumlndu-se mal maril de supt corona Unga·riel pre la Rusalele dio anul 1445 la Pe$ta, cum s'au qisla anul trecut, pe pruncu] Ladislav VI, l'au inUirit craiuUngarie!, ~i nefiind harnic de a ocarmui terile, cacl era in

I Enghel in antic. HisL Mold.p. 126. 3 Godefredus Keller, tom. 1.

2 Dogiel in Cod. dip!. Polo- 443O p. .niae tom. 1. p. 6 1.

varsa numal de 5 anI ~i 4 lunr, pre Ioann Huniadi l'ailfacut gubernator Ungariel pan a va cresce pruncul, adecacraiul. Facendu-se Huniadi gubernator, a~a scriu despre den-suI: Turotie 1: «Dupa aces tea i-au placut domnulul guberna-tor, ca sa traga la talion pe Dracula voevodul muntenesc,pentru inchiderea sa, cacl inca nu uitasa cu ce pahar i-aufost inchinat. Drept aceia cu mare oste au trecut muntil a-supra IUI, ~i cuprinqendu-I tera, l'au prins dinpreuna eufeciorul cel mal mare, ~i Ie-all taiat capetele. lara aUulvoevod al par~ilor aeelora, adeca fillliul reposatulul voevo-dulul Dan, i-au seos ochiL A~a pedepsind pe Dracula penJtru prinderea sa, ~i punend in locul lul aIt voevod, s'auinturnat in Ungaria.

Bonfinie 2: «Impra~tiindu-sa adunal'ea tere1 s'au Seimul,intaia91 data i-all venit in cap, ea sa izbandesca de pe Dra-cula domnul Valahiel, eael il prinsese~ cfll1d sa inturna dela Varna: drept aeeia gaJind o~tile 9i trecend muntil, ea pro-tivnic au aprins muIte sate 9i ora~e, 9i in seurt timp totatera i-au euprins, pe Deaeula inca l'ail prins in ore-careora~ eu amandol feeioril IUI, 9i l'au Hiiat dimpreuna cu fe-eiorul eel mal mare, feciorulul eelul mal mic i-au seas ochilamandol, 9i punend aIt voevod, cum sa qice, Corvinul s'auin tors in Buda.» Halcocondyla 3: «Panonil (sau ungurenil)supt povatuirea lul Huniadi ~lot)lJbot) 't"ooXrowi't"ot), 8'au dusin Dachia (sau Valahia) ~i pre Dan (IV) l'au facut pova-tuitoriu tel'er, $i au poruncit, ca Dachil se aseuIte de der.--...IsuI. Dan a9a dara, dupa ee au fugarit pe Dracula, careleau nazuit la tmcJ, aLl cuprins Dachia, ~i au omorat pe toleradeniile lul Dracula, pre eate au gasit. Povatuitorir aee9tease qic a fi fast fir de dupa gard IUl Mircea, 9i pre unildintre den$il, pentru ca sa socotea a fi fiil Mircf'l, boerilteril eel mal puternicl i-au inaltat povatuitorl terel, ca $icum ar avea eeva folos. de ar obladui ace~tea. Despre carll

1 Thuroczius part. 4. cap. 44. I 3 .'2 B fi' 0 d 3 L'b 7 H::dcocondylas LIb, 5.on mlUS eca. . I. ,

15intreband pre unul ~i pre aHuI, Ie-am cunoscut nemul, 9iparin~il, ci numele lor nu tuturor il voiu spune. Dan fa-cendu-se atuncl pova~uitoriu Dachior prin mijlocirea ungu-renilor, au tinut tera, ~i pre nngurl cu deadinsul i-au cin-stit. Ci vatamandu-se cand ~i cand prin povatuitoril lulAmurat II, cel de langa Dumlre, caril pre ascuns pradatera lul, au tdmis soIl de pace la Amurat, 9i lesne au 9idobandit pac~a supt conditie, ca in fiesce-care an se deain loc de tribut tn'l mil de sE'ge~l, 9i patru mil de pavezesau cJipeurl. A:;;a ocilrmuind tera, precum il pUicea, bine 0

aO obladuit. Trimis'au sol 9i la domnul Moldovel (Stefan III)1tpo:; tOY IIo"l'r)ay£.,::; t'7j:; fLEAa1yYJC;·~jEp.6Ya: cn carE'le au legat pacea:;;i aLl facut cumniitie, pentru carea osardie l'au 9i ajutat preDan in razboiul, care rau avut cu Dracula (in anul 1446),prin~ipatul Valahiei a~a s'au ocarmut, $i indreptat de prin-tul eel nou.»,la[,(19Halcocondyla 1: « Pe Dracula dupa aceia I'au omo-

rat dinpreuna cu feciorul lul, cand au mers Huniadi eu 6stepentm Dan, cacl vrea se a~eq.e iara9 in Dachia pre DanflIul lul Masaremp tOY tid.yOY tOY MMap'xfLmz "alGcx, 9i Draculaimpreuna cu fecioml sM sa improtivea nemicilor, gatindu-sa de r<lzboiu, sa :;;ipusese in rand de batae, 9i stand ambeo$tile gata, de a sa lovi, [DachiI] lasand pre feciorul InlMircea tOY M6p~EW 1tCXlGCX, au fujit la Dan. Jara Dracula ve-qendu-sa lasat de al sel, au prins a fuji. Ci Da n l'au ajuns,

1-.

~i prinqendu-l l'au taiat impreuna cu feciorul.»Dlug092: «1oann Huniadi gubernatorul Ungariel stringend

mare 6ste, s'au f<lcut a merge in contra turcilor, 9i intrandin Valahia (nu Bessarabia) cu Stanculon (sau Stanciu) precarele vrea sa'l puna in locul lul VIad voevod (almintreleaDracula sau Vladislav IIT); ~i intrand in Valahia fara deveste pre furi9, au aflat pe Vlad voda [ilra de grije ~i secur,ca eel ce nu se nadaia de una ca acesta, 9i prinq.endu-I l'au

1t;

omorat impreuml cu feciorul; a~a i-au respHitit, pentru cacand fugia de la Varna din razboiul eu turcil, l'au primit,~i din inchisorea, in carea sa bagase de al sel, l'au slobo-qit, ~i daruit l'au lasat sa merga a casa. Pre Stanculon,pre carele vrea sa'l puna iara~ voda, l'au orbit ~i au cercat,ca sa cuprinda el Valahia.»

Bzovie 1: «In anul :;;ase ~i cinci geci preste 0 mie patrusute Ioann Huniadi gubernatorul \erel pe Dracula pentruaceia, pentru ca \inea cu turcil, batendu'l l'au prins, ~i l'auomorat cu unul dintre fecioril IUI, punend pre Ladislav saobladuiasca preste romanL Al doilea fecior al IUI DraculaIoann au sea pat de manele gubernatorulul, carele adunan-dU-~1 oste dupa aceia, ~i omonlnd pe Ladislav, mare partea mo~iel paf'intescI 0 au ca~tigat indarapt, apol cu amarau potopit pe cel, ce sa improtivisa lul ~i tata.ne-seu.Ioachim Curell inca scrie 2: «In Seimul in carele au nu-

mit unguril pe pruncul .Ladislav (VI) craiu ~ie, Ioann Hu-niadi din voxul tuturor s'au numit vj~e-craill Ungariel ~idupa aceia indata s'aii batut cu necredinciosul Dracula, ca-rele trajea pre turcl, 9i biruindu'l l'all prins ~i l'all Ul.iat cuunul dintre fecioril IUI, ianl celuialalt fecior i-all tinut viata, ,si slobodenia. > Asisderea scrill Cromer 3 si Foresli 4., , I • ,

Veql cat de incalcit scrill istoricil despre mortea IUIDra-cula, Vlad sall Vladislav III, domnulul Valahiel celul prealaudat, dicl relele, care sa povestesc de Dracula, nu de Vla-dislav III se ~in, ci de filul IUI, carele all domnit dupaDan IV, precum sa va areta la anil viitorL Din totedisele avtorilor aci mal in sus numitl, pre a vestitul En-, ,ghel5 a~a scrie: «Spiritul lul Huniadi n'au putut riibdaneizbandita batjocura, carea i se facuse mal 'nainte, ci in

1 Abrahamus Bzovius in Hi-sloria Eccl. ad ann. 1463 N.27.

2 Ioachimus Cureus in Annali-bus Silesiae p. 144.

3 Cromerus Lib. 22. p. 335.

4 Foresli nel lomo quarlo delMappamondo Lib. 11.

5 Engel in anliq. HisL Vala-chiae Part. 1. p. 171.

anul 1445 au navalit in Valahia, :;;i fugarind pe Draculadin tera, au pus in local IUl pe Dan (IV). - - Tormaatuncl poftind tl'ebile Ungariel, ca Huniadi sa sa into me"inapol, au lasat pre Dan in Valahia sa'91 apere norocul,dora lasandu'l 9i oste de ajutol'iu. Dracula fujise la sulta-nul turcilor, iara Dan, dupa varvaresca cadinta de a seizbandi, au taiat pre tote rudeniile 9i prietenil IUl Dracula,catl au gasit in tera, :;;i s'au incumnatit cu printul Moldo-vel (Stefan III). Dimprotiva Dracula au dobandit inapol dela Amurat II pre dOl feclorl al seL» Pana aci Enghel, :;;inu reu, de n'ar fi smintit in doao; intaiu, ca q.ice, ca inanul acesta s:au dat inapol fiil lUl Dmcula, pentm ca a-cesta s'au facut in anul 1443, 9i cel mal mare au fost tri-mis de tata-sM 1ntm ajutoriu craiulul Vladislav I, la Varna,cum s'ail aretat la anul trecut; a doao ca nu descalcesce,pre cine au orbit Huniadi.Eu insumI de va fi Cll p];lcerea cl'iticilor, a9a descalcesc

tota. istoria acesta: Ioann Huniadi, carele era roman denem, precul11 s'au aretat ]a anil trecutl, 9i era din familiaDane~tilor, precum marturisesce timiriul sau sterna lUl, CC1.-

rele au fost un corb cu cruce in cIont, adeca au fost ti-, ,miriul 1'erel Muntenescl, 9i pentm batjocura, carea 0 patisain Valahia, cand s'au inturnat in anul trecut de la perireade langa Varna, 9i pentm ca sii.'~l inaW! familia, adeca preanescl, au luat pre Stanculon, cum scrie DIugo:;; mal in

1-,

-:3US, carele era unul dintl'e fecloril lUI Dan III, cu sine, 9iajungend in Valahia i-au scos ochil, cum q.ice Tllro~ie; doraca mllntenil nu vrea sa'l priimesca domn, apol a]ungandpe Dracula sau VI::tdislav al treilea, din domnie, i-au pusdomn ValahieI pre Dan IV (cum scrie Halcocondyla) filullul Massaremp, adeca iara:;; a lUI Dan III Bessarab sau Bas-sarab, pre carele pentru aceia il numesce Massaremp, ~inu Bassarab, pentm ca grecil neavend Iitera B, scriu Mpin local eiI, cum potl vedea la mal multI scriitorl grecescl.Asa dara Huniadi n'au omonlt pe Dmcula sau Vladislav lIT,,

Cronica I'OmUnilOl'. Tom, II. 2

18domnul ValahieI. :;;i pre feclorul luI eel maI mare in anulde acum, tara numal i-all fugarit din Valahia, :;;i Dan IV,i-all talat, cum sa va arela la anul indata urmatoriu; nicI auorbit Huniadi pre al doilea feclor al luI Dracula, cum vi-saza Bonfinie cu tot;I aceia, cariI qic acesta; pentru ca aldOllea feclor au remas citov:;;i nevatamat :;;iau dornnit dupaaceia, cum gice Bzovie mal in sus, 9i mal chiar sa va a-rata la locul seD.

Scriitoril nemtesci cel de supt imperatul Fridiric III ~iMaximilian II inca scriD: «Intre romanl pe vremea nostr"era doao de~dinarI, una a Danilor, aHa a Draculilor : Clnerazbind Dracula pre DanI, iara Danilor standule intru a-jutoriu loan Huniadi cu unguril, cu atata i-all inal\at ia-ra~l pre el, cat :;;I-au ca:;;tigat 9ie nume :;;ibogatie. Pentru-ca scotend tinutul Danilor de supt tureI, 9i l'au f<lcut :;;ie9i familiel sale de uric.» Facut :;;i nice prea, dicI de la Da-nescI iara9 au trecut eu vreme domnia ValahieI la DraculescI,cum sa va areta la aniI viitorI.Despre Moldova la anul de acurn insemna: ca scotin-

dusa ociI luI Elia I domnuluI MoldoveI prin frateseu Ste-fan III, cum s'au gis la anul trecut, Elin au murit in anulacesta 1445, lasand pre mma sa dol feciorI, pre Roman III:;;ipre Alexandru Il, dintre caril Alexandru era mic de varsta,pentru ca la anul 1449, inca numaI prunc sa numesce,precum 'lorn vedea acolo. Drept aceia nu lrebue sa te ingelI, nicI sa qiCI cu prea vestitul Enghe12, ca Alexandruau vanat in anul de acum incal Bessarabia de la PolonI,ci in regestrul de la Doghiel3, carele sum1 U9a: «Tn anul1445, Alexandru pallatinul MoldoveI cu conziliariI seI, fa-gaduesce craimel Poioniel ajutoriu in contra tuturor protiv-nicilor, 9i ca el, va merge in persona sa.» In loc de Alexan-

I Germanicarum rerum scrip-

tores sub Friderico lIT et Maximi-

liano 1. Impp. Tom 2. p. 42.

I 2 Enghel in antiq. Hist. Molda-I viae p. 126.1 3 Dogiel in Cod. Dip!. Polon.I lorn. 1. p 601.

dru pune Roman 9i a9a vel mal nemeri adeverul. Se maladuee 9i aU regestru tot aeolo de aeela9 Doghiel, earele ia-d19 sun a a~a: «In anul 1445, Stefan palatinul Moldovelintaresee legaturile, care Ie-au faeut mal mariI lul eu crail9i eu eraimea Poloniel, 9i fagaduesee ea va merge 01'1 undese va ehiema prin qaiul, ea iara9 sa'9 inoiasea omagiul.»Din regestmrile aeestea potl euleje, ea Roman III dupam6rtea tatine-seu, au ocarmuit 0 parte a Moldoval, darcare?

Annl 1446. La anul acesta a~a serie prea vestitul Enghel1 :

«In anul 1446, au cercat Dracula eu feciorul seu eel malmare, ca sa sa puna indarapt in scaun prin ajutorlul tur-cese; ci numa! vr'o ciUeva septemanl au tinut nadejdeasau speranta lul; cael Huniadi in luna lul Tulie s'all gra-bit in Ardel, ~i Dan (IV) au dobandit ajutoriu ~i unguresc,9i moldovenese, apol lovinduse o~tile, eu aceia s'a(l alesucrul ca ostile cele romanesti ale IUI Dracula au treeut, ,la Dan. A~a lasat Dracula au prins fuga, 9i ajungendusas'au omoral eu feeiorul IUl eel mal mare. Annalil Teril,Muntenesel inca pomenese, ca Vlad cel mal balran s'au taiatin piatul Targove~tilor. Toann Vitez de Zredna ne incredin-taza, ea Toann Huniadi atuncl au facut aleanta 9i eu Moldova,Rasem quoque sum Moldavia firmam rastus est.» A9a En-ghel, 9i tocma drept; pentru ea 9i Halcocondyla a~a mar-'\lfisesce In cartea 5, cea la arlUI trecut adusiL Dara gre-gesce Vossie 2, cand scrie: «In anul 1446 Toann Huniadiinvingend 9i omorand pe Drecula, Valahia 0 au adaogatUngarieI,» pentru ca pe Dracula Dan IV l'au Utiat, nu Hu-niadi'9i Valahia 0 au stapanit ace]a91 Dan, nu unguriI.

Ann1 1447. In vara din anul acesta inca traia Stefan TII,domnul Moldovel, carele in anu1 mal de curand treeut a-

I Ioannes Christianus Enghel inantiq. Flisl. Valachiae ParI. l.p. 171. seq.

~ Gerardus Ioannes Vossius inEpitome Hisloriae Univel'salis p.105.

julasa pre Dan IV, domnul Valahiel asupra IUl Vladislav IIIsau Dracula, cacl sa afla la Doghiel1 regestral acesta: «Inanul 1447, unirea 9i aleanta IUl Stefan palatinulul Moldo-vei, cu Cazimir marele duxul Litvaniel. Dat in la91 in 25lunie.» Ci nu indelung au trait Stefan III, dupa ce au fa-cut aleanta acesta; pentru ca scrie Miron logofetul2: «Dupam6rtea IUl Ilia!? voda (din anul 1445) in anul 6955 (nu6956), neputend rabda Roman (III) abita nedumneqeire aunchiulul sell Slr·fan (III) ce au facut cu tata-Sell Ilia9 (inanul 1444), s'au vorbit eu 0 sarna de boerl de curte 9i auprins pre unchiul sell Stefan, 9i i-au taiat capul, 9i au a-pucat Roman domnia terel, ci nu'l au putut ingadui Petra(IV) fecloral lul Stefan. Simt,ind Petru voda, ca umbla Ro-man sa'l om6ra cu vicle9ug, i-all cautat de odata IUl Petrua da cale viirulul sell IUl Homan, !?i au pribegit Ia ungurlin anul 6956 (nu 6957).»Drept scrie a'7a dara prea vestitul Enghel3: ((Roman fe-

cloral lui Ilia,? (sall Elia T), au domnit (singur) numal unan, de la 1447 pana la anul 14ML Pelru feClorul omori-tulul Stefan, temendu'91 viata, au fujit in Ungaria, !?i aucerut ajutoriu de la gubernatorul Joann de Huniad, carele,fiind el cuprins cu gatirea asupra lul Amurat II, i-au datlul Petru oste unguresca inlru ajutoriu,» despre carea 6stesa va vorbi la auul viitoriu, la anul de acum aduc hriso-vul cel de Huniadi dat cinci!?anilor celor de langa Hined6ra,carele sa aduce de COl'l1ides4 tocma din orijinal, 9i suna a9a.

«No! Joann Huniad gubernatorul Ungariel facem insciin-tare tuturor, carora se cuvine, prin randul acestora, ca so-cotind noi, 9i aducendu-ne aminte de multa credinta, 9icredincl6sele slujbe dimpreuna cu virt6sele fapte ale no-bililor Dan Brulul reposatulul Iaeo~lav din Cinci91 sau 00-

1 Mathias Dogiel in Cod. Dip!.Poloniae lorn. 1. pag. 601.

2 Com-tans Miron Logotheta inChronico Ms. Valach.

3 Engel in antiq. Hist. Molda-viae p. 126 seq.

4 Daniel Corn ides Mss. Dip!. tom.i. p. 46.