În această anexă apar fiȘele disciplinelor în ordinea...

În această anexă apar FIȘELE DISCIPLINELOR în ordinea următoare: Analiză matematică Algebră și geometrie Fizică Programarea calculatoarelor Fundamente de inginerie mecanică și robotică Logică și structuri discrete Limbi străine 1 - limba engleză Limbi străine 1 - limba franceză Limbi străine 1 - limba germană Educație fizică 1 Psihologia educaţiei Matematici asistate de calculator Matematici speciale (Probabilități și statistică) Fundamente de inginerie electrică Fundamente de inginerie electronică Tehnici de programare Logică digitală Limbi străine 2 - limba engleză Limbi străine 2 - limba franceză Limbi străine 2 - limba germană Educație fizică 2 Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curricumului Teoria sistemelor I Principii, tehnici și dispozitive de măsurare Programarea orientată pe obiecte Comunicare Proiectarea circuitelor digitale dedicate Arhitectura calculatoarelor Structuri de date și algoritmi Educație fizică 3 Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării Teoria sistemelor II Baze de date Programare concurentă Modelare, simulare și elemente de identificare Sisteme cu evenimente discrete Sisteme bazate pe microprocesoare și microcontrolere Microeconomie Educație fizică 4 Didactica specialității Management și Markenting Structuri și algoritmi pentru conducerea automată a proceselor Medii și tehnologii de programare

Aplicații cu automate programabile Identificarea sistemelor Programare Java Programarea aplicațiilor internet Proiectarea interfețelor utilizator și grafică SCADA - Sisteme de supervizare, conducere și achiziție distribuită Comunicații de date Sisteme încorporate Conducerea la distanta a unui proces (P.S.1) Sistem distribuit de monitorizare a consumului electric in mediul industrial (P.S.1) Utilizarea microcontrolerelor pentru conducerea unor tipuri de micromotoare electrice (P.S.1) Practică Cultură și civilizație Sisteme de operare Securitatea informației Ingineria programării Ingineria reglării automate Rețele de calculatoare Automatizări complexe Modelare software. UML și XML Stucturi de măsurare și interfațare în sisteme automate Tehnici de programare cu baze de date Tehnologii .NET Conducerea unei aplic.de tip elevator si interconect. acesteia cu alte dispozitive/medii Proiect mecatronic Proiectarea unui sistem de conducere a unei acţionări automate Sisteme de poziţionare si conducere cu microcontrolere Practică Managementul clasei de elevi Standardizare, grafică tehnică și creație intelectuală Conducerea acționărilor electrice Instrumentație virtuală Mașini și acționări electrice Grafică 3D Proiectarea sistemelor software complexe Dezvoltarea aplicațiilor de tip cloud Conducerea acționărilor electrice, hidraulice și pneumatice Bazele roboticii Conducerea asistată de calculator a proceselor de fabricație Implementarea sistemelor de conducere automată Sisteme de achiziții de date Limbaje de asamblare Programare vizuală Sisteme de operare în timp real Testarea aplicațiilor software

Conducerea sistemelor cu evenimente discrete Conducerea structurilor flexibile de fabricație Creativitate și managementul inovației Dispozitive digitale utilizate în medicină Sisteme decizionale Sisteme de conducere a proceselor continue Sisteme de conducere fuzzy Circuite periferice și interfețe de proces Fiabilitatea și testarea echipamentelor digitale Instrumente CASE Tehnologii multimedia Automatizări complexe Informatică aplicată în servicii de sănătate Modelare software. UML și XML Tehnici de programare cu baze de date

FIŞA DISCIPLINEI1

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Politehnica Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică si de Calculatoare / Matematică 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria sistemelor / inginer

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Analiză Matematică 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Ioan Goleţ 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. dr. Ciprian Hedrea 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care:3.2 curs 2 3.3 seminar 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 115 din care:3.5 curs 28 3.6 seminar 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 19 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 59 3.8 Total ore pe semestru 125 3.9 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de Analiză Matematică din liceu

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului • Sală de curs de capacitate mare 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

1 Formularul corespunde Fişei Disciplinei promovată prin OMECTS 5703/18.12.2011 (Anexa3); 2 Se înscrie numele facultăţii care gestionează programul de studiu căruia îi aparţine disciplina; 3 Se înscrie numele departamentului căruia i-a fost încredinţată susţinerea disciplinei şi de care aparţine titularul cursului;

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe profesionale4

• Conceperea unor modele matematice pentru descrierea unor fenomene • Insusirea notiunilor si instrumentelor matematice specifice pentru operarea cu fundamente ştiinţifice,

inginereşti şi ale informaticii • Formarea de abilitati logice, elaborarea si analiza unor algoritmi pentru rezolvarea problemelor

Competente transversale

• Desfasurarea eficienta si eficace a activitatiilor organizate in echipa • Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura rezolvarea problemei • Demonstarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de

cultură organizaţională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

• Inzestrarea studentilor cu noţiunile fundamentale de Analiză Matematică necesare proiec-tarii/rezolvării/manipulării unor probleme/procese din Ingineria şi Stiinta Calculatoarelor.

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea deprinderilor de calcul, a capacităţii de a înţelege, sintetiza şi interpreta rezultatele obtinuţe prin metode ale analizei matematice şi ale altor capitole matematice care se bazează pe aceasta.

• Dezvoltarea capacităţii de a înţelege elementele fundamentale ale unui raţionament, de a face o clasificare între diferite niveluri de abstractizare.

• Formarea abilităţii de a utiliza eficient bibliografia de specialitate.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Fundamente de Analiză Matematică 1.1 Şiruri de numere reale (monotonie, mărginire, convergenţă, şir fundamental, şiruri recurente) 1.2. Funcţii de o variabilă (limită, continuitate, derivabilitate, diferenţia-ilitate, integrabilitate)

3 Prelegerea, expunerea, problematizarea, demonstratia, exempificarea, conversaţia, explicaţia, demonstraţia.

2. Serii de numere reale (definiţii, serii remarcabile, calculul sumelor unor serii, criterii de convergenţă)

5

3. Spaţii metrice. Principiul aproximaţiilor successive 2 4. Şiruri şi serii de funcţii (serii de puteri, serii Fourier) 4

5. Limite şi continuitate pentru funcţii vectoriale 2 6.Calcul diferenţial al funcţiilor vectoriale

6.1. Derivata după o direcţie. Derivate parţiale de ordinul întâi. Diferen- ţiabilitate 6.2. Derivate parţiale şi diferenţiale de ordin superior. Derivatele parţi-ale ale funcţiilor compuse. 6.3. Operatori diferenţiali în teoria câmpului. 6.4.Formula lui Taylor. Extreme locale. Aproximarea funcţiilor vectoriale.

8

7. Calcul integral al funcţiilor vectoriale 7.1. Integrale duble. Schimbǎri de coordonate. Integrale triple. 7.2. Aplicaţii ale integralelor duble şi triple

4

Bibliografie 1. I. Goleţ, Analiză matematică, Ed. Politehnica, Timişoara, 2012. 2. P. Găvruţa, R. Negrea, L.Cădariu, L.Ciurdariu, Matematici pentru ingineri, Ed. Politehnica, Timisoara, 2008. 3. P.Gǎvruţa, Analizǎ matematicǎ; Editura Presa Universitarǎ, Timişoara,1998 4. O. Lipovan, Analiza matematica. Calcul integral. Ed. Politehnica, Timisoara, 2008.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1.1 Studiul convergentei şirurilor de numere reale; şiruri fundamen-

tale; şiruri recurente 1.2. Studiul limitei, continuităţii, derivabilităţii, diferenţiabilitaţii, integra-bilităţii funcţiilor de o variabilă

4 Exerciţiul, demonstraţia, exemplficarea

2. Calculul sumelor unor serii numerice. Studiul naturii seriilor numerice folosind criterii de convergenţă

3

3. Exemple de metrici. Determinarea soluţiilor unor ecuaţii neliniare folosind Principiul aproximaţiilor successive

2

4. Dezvoltări în serii de puteri. Determinarea domeniului de convergenţă şi calculul sumelor unor serii de puteri.

3

4 Aspectul competenţelor profesionale va fi tratat cf. Metodologiei OMECTS 5703/18.12.2011. Se vor prelua competenţele care sunt precizate în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNCIS (http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL) pentru domeniul de studiu de la pct. 1.4 şi programul de studii de la pct. 1.6 din această fişă.

http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL

5.Dezvoltări în serii Fourier, în serii Fourier de sinusuri şi de cosinu- suri. Aplicaţii ale acestora la calculul sumelor unor serii numerice.

2

6.Calculul limitelor iterate şi a limitei în raport cu ansamblul variabilelor. Studiul continuităţii funcţiilor vectoriale.

2

7. Determinarea derivatelor parţiale de ordinul unu şi al derivatelor du-pă o direcţie. Studiul diferenţiabilitaţii funcţiilor vectoriale. Aproximarea prin diferenţială.

3

8.Calculul derivatelor parţiale şi al diferenţialelor de ordin superior. Derivatele parţiale ale funcţiilor compuse. Jacobieni, gradient, rotor

2

9.Dezvoltarea Taylor şi rolul ei în aproximarea funcţiilor vectoriale. Determinarea punctelor de extreme

3

10. Calculul integralelor duble şi triple. Coordonate polare, sferice şi cilindrice. Aplicaţii la determinarea ariilor unor suprafeţe plane, volumelor unor corpuri, ale centrelor de greutatate şi a momentelor de inerţie.

4

Bibliografie 1. I. Goleţ, Analiză matematică, Ed. Politehnica, Timişoara, 2012. 2. P.Gǎvruţa, D.Dǎianu, L.Cǎdariu, C.Lǎzureanu, L.Ciurdariu, Probleme de analizǎ matematicǎ - Calcul diferenţial, Ed. Mirton, Timişoara, 2004; 3. P.Gǎvruţa, D.Dǎianu, L.Cǎdariu, ş.a. Analiza matematica: Calcul integral, ecuatii diferentiale, analiza complexa, Ed. Mirton, Timisoara, 2006.

9. Corelarea conţinutului disciplinei cu cerinţele specialiştilor din domeniu şi cu aşteptările angajatorilor reprezentativi

• Înţelegerea noţiunilor de Analiză Matematică şi utilizarea lor corectă este esenţială în ştiinţele inginereşti. • Disciplina fundamentală Analiză Matematică crează studenţilor competenţe pe baza cărora aceştia vor fi capabili să

răspundă cerinţelor existente pe piaţa muncii, în diversele domenii, sau să continue activitatea de cercetare, în etapele superioare de studiu.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

Nota Partea 1 (P1): Start (1p) + Subiect teoretic tratat corect (2p) + problema 1 rezolvată corect (3.5 p) + problema 2 rezolvată corect (3.5 p) = 10 puncte Nota Partea 2 (P2) Start (1p) + Subiect teoretic tratat corect (2p) + problema 1 rezolvată corect (3.5 p) + problema 2 rezolvată corect (3.5 p) = 10 puncte Condiţii promovare: P1 >= 4.50 şi P2 >= 4.50 Nota Examen scris =(P1 + P2) /2 3 lucrări scrise (fiecare cu pondere 25%), evaluare portofoliu teme (pondere 15% ), activitate individuală tablă (pondere 10%)

Examen scris – 3 ore (partea I -1,5 ore si partea a II-a 1,5 ore), cu recunoaşterea fiecărei părţi promovate în sesiunile anterioare. Examen parţial pentru prima parte.

2/3

10.5 Seminar /laborator

Activitatea la seminar

1/3

3 lucrări scrise, evaluare portofoliu teme, activitate individuală tablă

10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

• Partea 1: Capacitatea de a studia convergenţa unei serii numerice cu termeni pozitivi; Determinarea mulţimii de convergen-ţă pentru o serie de puteri

• Partea 2: Calculul derivatelor parţiale; Determinarea punctelor de extrem pentru o funcţie de 2 variabile.

11.Compatibilitate internaţională

• ETH Zurich – Elveţia; Technical University of Denmark – Danemarca, • Czech Technical University in Prague – Cehia; Technical University of Munich – Germania, • Ecole Polytechnique Federale de Lausane - Elveţia

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar 12.09.2013

…………………….………

…………………….………

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 14 09 2013

………………..………………….………

http://www.cvut.cz/

FIŞA DISCIPLINEI1 ALGEBRĂ ŞI GEOMETRIE


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare/ Matematică 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor, Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei şi Informatică 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Calculatoare / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Algebră şi geometrie 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. dr. Dan Dăianu 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. dr. Andrei Eckstein 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei: Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care:3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 115 din care:3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 19 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 59 3.8 Total ore pe semestru 125 3.9 Numărul de credite 5


4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Matematica predată în liceu


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală mare, tablă 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Sală mare, tablă




• Operarea cu fundamente ştiinţifice, ingineresti şi ale informaticii • Utilizarea de cunoştinţe de matematică, fizică, tehnica măsurării, grafică tehnică, inginerie mecanică,

chimică, electrică şi electronică în ingineria sistemelor.


• Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei • Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale,

economice şi de cultură organizaţională



Construcţia unui fundament matematic, bază pentru viitoarele studii inginereşti. Înţelegerea noţiunilor conceptuale ale algebrei liniare şi ale geometriei.

7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea situaţiilor concrete de aplicare a algebrei liniare şi geometriei. Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a problemelor care uzează de aparatul algebric şi geometric. Acumularea de competenţe de selectare şi combinare a rezultatelor matematice din domeniul algebrei liniare şi geometriei în vederea utilizării lor pentru soluţionarea problemelor inginereşti specifice.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Matrice si sisteme de ecuaţii liniare. Forma scarǎ redusǎ a unei matrice.

Rezolvarea sistemelor liniare prin metoda Gauss: 4 Prelegere, conversaţii,

explicaţii, exemplificări. 2. Spaţii vectoriale. Definiţie, proprietǎţi, exemple. Baze. Matrice de trecere.

Subspaţii vectoriale. 4

3. Aplicaţii liniare. Matricea într-o pereche de baze. Nucleu si imagine. 4 4. Valori si vectori proprii ai unei transformari liniare. Baze formate din vectori

proprii, diagonalizare, matrici similare. Diagonalizarea ortogonalǎ a matricelor simetrice. Forme pǎtratice.

4

5. Spaţii vectoriale euclidiene. Produs scalar, baze ortonormate, subspaţii ortogonale, proiecţii ortogonale. Ortogonalizare.

4

6. Spaţii afine euclidiene. Repere ortogonale, orientarea spaţiului, sisteme de coordonate carteziene. Transformari de coordonate. Dreapta şi planul în spaţiul 3D. Conice. Cuadrice.

4

7. Elemente de geometrie a curbelor şi suprafeţelor. Reprezentǎri analitice; probleme de tangenţă, parametrizari. Plan tangent şi normală.

4

Bibliografie 1. D. Dăianu, Algebrǎ liniarǎ si geometrie, curs si culegere de probleme, https://sites.google.com/site/ddalgebrasigeometrie/algebra-si-geometrie/curs. 2. G. Strang, Introduction to Linear Algebra, Wellesley-Cambridge Press , 2003, (biblioteca UPT).

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 0. Introducere. Matrice, determinanţi, rang, sisteme liniare. Grupuri şi corpuri. 4 Problematizare,

explicatie, studiu de caz, conversatie.

1. Matrice si sisteme de ecuaţii liniare Forma scarǎ redusǎ a unei matrice. Rezolvarea sistemelor liniare prin metoda Gauss:

4

2. Spaţii vectoriale. Definiţie, proprietǎţi, exemple. Baze. Matrice de trecere. Subspaţii vectoriale.

4

3. Aplicaţii liniare. Matricea într-o pereche de baze. Nucleu si imagine. 4 4. Valori si vectori proprii ai unei transformari liniare. Baze formate din vectori

proprii, diagonalizare, matrici similare. Diagonalizarea ortogonalǎ a matricelor simetrice. Forme pǎtratice.

4

5. Spaţii vectoriale euclidiene. Produs scalar, baze ortonormate, subspaţii ortogonale, proiecţii ortogonale. Ortogonalizare.

4

6. Spaţii afine euclidiene. Repere ortogonale, orientarea spaţiului, sisteme de coordonate carteziene. Transformari de coordonate. Dreapta şi planul în spaţiul 3D. Conice. Cuadrice.

4


https://sites.google.com/site/ddalgebrasigeometrie/algebra-si-geometrie/curs


Bibliografie 1. D. Dăianu, Algebrǎ liniarǎ si geometrie, curs si culegere de probleme, https://sites.google.com/site/ddalgebrasigeometrie/algebra-si-geometrie/curs. 2. G. Strang, Introduction to Linear Algebra, Wellesley-Cambridge Press , 2003, (biblioteca UPT).


• Conţinutului disciplinei asigură necesarul de cunoştinţe de algebra şi geometrie pentru soluţionarea problemelor inginereşti specifice. Fiecare capitol începe prin prezentarea problemelor informatice practice care uzează de tehnicile matematice prezentate.

10. Evaluare


10.4 Curs

Testarea conoştinţelor teoretice. Testarea deprinderilor de rezolvare a unor probleme practice.

Examen scris. Rezolvarea a cinci probleme generale, cu tentă aplicativă accentuată şi a cinci aplicaţii concrete.

2/3

10.5 Seminar /laborator Verificarea deprinderilor de rezolvare a problemelor de algebră şi de geometrie.

Două lucrări de control, teme, activitate la tablă.

1/3


• Cunoaşterea practică a calculului matriceal şi a metodelor algoritmice de rezolvare a sistemelor liniare. • Cunoaşterea practică a calculului vectorial. • Cunoaşterea tehnicilor de ortogonalizare. • Cunoaşterea problematicii geometriei analitice.

11. Compatibilitate internaţională

1. Massachusetts Institute of Technology, http://student.mit.edu/catalog/m18a.html#18.06

2. University College London, http://www.ee.ucl.ac.uk/undergraduate/syllabus#

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar 14.09.13 Conf. dr. Dan Dăianu

…………………….……… Asist. dr. Andrei Eckstein …………………….………

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Conf. dr. Ioan Goleţ

…… …………..………………….………

https://sites.google.com/site/ddalgebrasigeometrie/algebra-si-geometrie/curs

http://student.mit.edu/catalog/m18a.html%2318.06

http://www.ee.ucl.ac.uk/undergraduate/syllabus

FIŞA DISCIPLINEI FIZICĂ1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Bazele Fizice ale Ingineriei 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria Sistemelor / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Fizica 2.2 Titularul activităţilor de curs Şef. lucrări dr. ing.fiz. Ioan ZAHARIE 2.3 Titularul activităţilor de seminar Dr.ing. Delia CĂLINOIU 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de fizică la nivel de liceu

• Cunoştinţe de matematică la nivel de liceu


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală de curs, materiale suport: laptop, proiector, tablă.

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Sală de seminar cu număr de locuri mai mare decât numărul studenţilor din grupă • Laborator C217



• Identificarea şi utilizarea adecvată a principalelor legi şi principii fizice într-un context dat. • Soluţionarea problemelor utilizând metodele şi instrumentele puse la dispoziţie de fizică. • Studentul să poată estima consecinţele diferitelor efecte fizice în aparatele pe care le va utiliza şi le

1 Formularul corespunde Fişei Disciplinei promovată prin OMECTS 5703/18.12.2011 (Anexa3); 2 Se înscrie numele facultăţii care gestionează programul de studiu căruia îi aparţine disciplina; 3 Se înscrie numele departamentului căruia i-a fost încredinţată susţinerea disciplinei şi de care aparţine titularul cursului; 4 Aspectul competenţelor profesionale va fi tratat cf. Metodologiei OMECTS 5703/18.12.2011. Se vor prelua competenţele care sunt precizate în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNCIS (http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL) pentru domeniul de studiu de la pct. 1.4, programul de studii de la pct. 1.6 din această fişă şi materia în cauză


va proiecta Competenţe transversale

• Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare

• Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată, atât în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională.



• Transmiterea noţiunilor necesare înţelegerii fenomenele fizice pe care le vor întâlni în activitatea profesională. Înţelegerea şi manipularea legilor ce descriu aceste fenomene în termeni matematici.

7.2 Obiectivele specifice • Aplicarea cunoştinţelor din domeniul fizicii atât în situaţii concrete din domenii conexe,

cât şi în cadrul unor experimente, folosind aparatura standard de laborator • Rezolvarea problemelor ce implică cunoştinţe de fizică în condiţii impuse, folosind

metode analitice şi numerice prezentate la curs şi aplicate la activitatea de seminar şi laborator.

• Abordarea interdisciplinară a unor teme din domeniul fizicii

8. Conţinuturi

8.1 Curs (Nota La fiecare capitol voi prezenta noţiunile de matematică de care am nevoie

pentru abordarea temelor tratate)

Număr de ore

Metode de predare

1. Elemente de mecanică fizică 1.1 Cinematica punctului material, 1.2 Teoreme generale ale dinamicii punctului material, 1.3 Sisteme de puncte material, 1.4 Ciocniri

4

Curs interactiv (stabilim ce ştim, ce vrem să obţinem şi apoi construim) cu multe exemple, aplicaţii şi filmuleţe ştiinţifice şi didactice (utilizez videoproiector)

2. Oscilaţii 2.1 Oscilaţii armonice, energiile oscilatorului armonic, 2.2 Compunerea oscilaţiilor 2.3 Oscilaţii amortizate 2.4 Oscilaţii întreţinute şi rezonanţa, 2.5 Analiza Fourier

4

3. Fenomene ondulatorii 3.1 Ecuaţia undelor, aspecte energetice, 3.2 Fenomene specifice undelor (interferenţa, difracţia, polarizarea, reflexia şi refracţia, reflexia totală (fibre optice), atenuarea, dispersia, difuzia), 3.3 Unde sonore, efectul Doppler, ultrasunete (producere şi aplicaţii)

4

4. Termodinamică şi fizică statistică 4.1 Sisteme termodinamice, stări şi procese termodinamice, 4.2 Principiile termodinamicii, 4.3 Transformări simple ale gazului ideal, 4.4 Procese ireversibile, ecuaţii de bilanţ, 4.5 Spaţiul fazelor, microstări şi macrostări, entropie şi probabilitate, ansamblu statistic, 4.6 Distribuţia canonică : distribuţia Maxwell după viteze, distribuţia Boltzmann după poziţii

4

5. Elemente de fizică cuantică 5.1 Bazele experimentale ale fizicii cuantice, 5.2 Sisteme cuantice simple, 5.3 Modele atomice, spectre energetice, 5.4 Statistici cuantice, aplicaţii -- laseri

5

6. Elemente de fizica stării solide 6.1 Obţinere, caracterizare, tipuri de legături în starea solidă, 6.2 Proprietăţi electrice, termice, magnetice şi optice, 6.3 Semiconductori (caracterizare, impurificare, joncţiune p-n, efect de tranzistor)

5

7. Aplicaţii moderne ale fizicii 7.1 Elemente de fizica plasmei (procese elementare în gaze ionizate, metode şi modele pentru studiul plasmei), 7.2 Cristale lichide (aplicaţii), 7.3 Elemente de nanotehnologii

2

Bibliografie 1.Zaharie Ioan, Elemente de fizică generală, Ed. Politehnica, Timişoara, 2009 2.Zaharie Ioan, Culegere de întrebări şi probleme de fizică; Ed. Politehnica, Timişoara, 2009 3. Cristea Minerva, Popov Duşan, Barvinschi Floricica, Damian Ioan, Luminosu Ioan, Zaharie Ioan, Fizică. Elemente fundamentale, Ed.Politehnica, 2007 4.Luminosu Ioan, Fizică- teorie, aplicaţii, autoevaluare, Ed. Politehnica, 2004

8.2 Seminar/laborator Număr de ore

Metode de predare

SEMINAR. Şedinţele de seminar vor urma programa cursului pe parcursul a 7 şedinţe a câte 2X50 minute

7X2 h Se discută şi se rezolvă probleme legate de ceea ce s-a prezentat la curs

LABORATOR 7X100 minute

Lucrările de laborator (teoria lucrării, prezentarea instalaţiei experimentale, modul de lucru, tabelele ce trebuie completate) se găsesc pe pagina mea web (www.fiz.upt.ro/ioan_zaharie) la secţiunea laborator, de unde studenţii le descarcă, au obligaţia să le citească şi să ştie ce fac la laborator, la începutul şedinţei se poartă o discuţie cu ei despre ce fac şi după ce se lămureşte ce au de făcut se trece la efectuarea măsurătorilor. Totodată au voie, chiar le este recomandat, să prelucreze datele experimentale folosind diverse soft-uri de prelucrare a datelor experimentale

1. Introducere, metode de prelucrare date experimentale 100 minute

2. Studiul dependenţei de temperatură a rezistenţei electrice a unui semiconductor 100 minute

3. Studiul efectului Seebeck 100 minute

4. Studiul efectului fotovoltaic 100 minute

5.Studiul distribuţiei termoelectronilor după viteză 100 minute

6. Determinarea sarcinii specifice a electronului 100 minute

7. Prezentare rezultate, notare, recuperări 100 minute

Bibliografie

http://fiz.upt.ro/index.php?cmd=date_membru&tip=materiale&id=2086247368

9. Coroborarea conţinutului disciplinei cu cerinţele specialiştilor din domeniu şi cu aşteptările angajatorilor reprezentativi

• Ingineria poate fi considerată fizică aplicată şi în această accepţiune este foarte utilă cunoaşterea legilor şi principiilor din natură ce fac obiectul de studiu al fizicii şi stau la baza funcţionării tuturor aparatelor.

• Cunoaşterea acestor legi permit inginerilor să gândească şi să proiecteze aparate mai performante.

10. Evaluare


10.4 Curs

Înţelegerea conceptelor prezentate la curs

La disciplina fizică verificarea cunoştinţelor se face prin examinare distribuită (ED) ce constă în două lucrări scrise (în conformitate cu regulamentul de ordine interioară) cu: 15-20 întrebări (din curs, seminar, laborator) “graduale” ca dificultate, cu posibilitatea consultării bibilografiei.

2/3


Rezolvare de probleme şi discuţii asupra rezultatelor

Aprecierea prin note (1-10) a “contribuţiei” la desfăşurarea şedinţelor de seminar. Studentul obţine o notă la o lucrare, neanunţată, şi cel puţin o notă pentru evoluţia la tablă. Media acestor note constituie nota la seminar.

1/3 Efectuarea corespunzătore a lucrărilor de laborator

Aprecierea prin notă ( 1- 10) a capacităţii de prelucrare a datelor experimentale obţinute în decursul efectuării lucrărilor de laborator, precum şi a modului de prezentare a acestora.


• Promovarea ceriţelor de mai sus

http://www.fiz.upt.ro/ioan_zaharie

http://fiz.upt.ro/index.php?cmd=date_membru&tip=materiale&id=2086247368


• Ecole Polytechnique Federal de Lausanne, http://ic.epfl.ch/computer-science/study-plan_bachelor_1

• Ecole Polytechnique Paris, http://www.polytechnique.edu/page.php?MID=39

• TU Wien, http://etit.tuwien.ac.at/studium/studienstundenplan/#c648

Data completării

Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar

20.09.2013

Şef. lucrări dr.ing.fiz.Ioan ZAHARIE Ş.l dr.ing.fiz.Ioan ZAHARIE Dr.ing. Delia CĂLINOIU

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof. dr. Ing. Dumitru TOADER

………………..………………….………

http://ic.epfl.ch/computer-science/study-plan_bachelor_1

http://www.polytechnique.edu/page.php?MID=39

http://etit.tuwien.ac.at/studium/studienstundenplan/%23c648

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică și Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică și Informatică Aplicată / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Programarea calculatoarelor 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Lăcrămioara STOICU-TiVADAR 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. dr. ing. Mihaela Marcella CRIȘAN-VIDA, drd. inf. Oana Sorina CHIRILA 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de matematică elementară (la nivel de liceu)


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală mare, Materiale suport: laptop, proiector, tablă.


• Laborator cu 17-25 calculatoare – Mediu de programare pentru limbajul C, proiector, tablă



• Utilizarea de cunoştinţe de matematică, fizică, tehnica măsurării, grafică tehnică, inginerie mecanică, chimică, electrică şi electronică în ingineria sistemelor.

• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei și comunicațiilor • Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente de uz general şi

dedicat, inclusiv reţele de calculatoare, pentru aplicaţii de automatică şi informatică aplicată.



• Aplicarea de cunoştinţe de legislaţie, economie, marketing, afaceri și asigurare a calitatii, în contexte economice şi manageriale.

Competenţe transversale

• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată luarea deciziilor și atribuirea de sarcini, cu aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei.



• Dobândirea noţiunilor de bază din programare, cu exemplificare în limbajul C.

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea unei imagini de ansamblu asupra domeniului calculatoarelor şi al programării • Însuşirea unui stil de programare corect • Proiectarea şi implementarea unor programe C de complexitate medie • Obţinerea unor deprinderi de testare şi depanare a programelor • Analiza critică a soluțiilor alternative

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Număr de ore Metode de predare

1. Introducere în Programarea Calculatoarelor 1.1 Utilizarea şi programarea unui calculator 1.2 Structura şi funcţionarea unui calculator 1.3 Etapele rezolvării unei probleme cu calculatorul 1.4 Părţile componente ale unui calculator. 1.5.Reţele de calculatoare 1.6. Internet. WWW. Rețele de socializare

5

Prelegere susţinută de prezentări PPT, descrierea și rularea programelor direct în mediul de programare, conversaţii, explicaţii, dezbateri, discutarea soluțiilor alternative.

2. Noţiuni de bază în programarea în limbaj C 2.1 Despre C, istoric și utilitate 2.2 Variabile 2.3 Constante 2.4 Structura unui program 2.5 Definiții 2.6 Declarații

3

3. Tipuri de date standard în C: întreg, real, caracter. 3.1 Tipul întreg 3.2 Tipul real 3.3 Tipul caracter

2

4. Definirea şi prelucrarea constantelor şi variabilelor în limbaj C 4.1. Declarare 4.2. Definire 4.3. Precedenţa operatorilor 4.4. Expresii

3

5. Funcţii standard de citire/scriere 5.1 Citire/scriere la nivel de caracter 5.2 Citire/scriere pentru şiruri de caractere 5.3 Citire/scriere cu format

3

6. Instrucţiuni ale limbajului C 6.1 Instrucţiuni şi blocuri. Atribuire 6.2 Instrucţiuni selective 6.3 Instrucţiuni de ciclare 6.4 Instrucţiuni de salt

5

7. Declararea şi apelul funcţiilor 7.1 Declarații, definiții, prototip, apel 7.2 Parametrii formali 7.3 Parametrii actuali 7.4 Transmiterea parametrilor 7.5 Vizibilitatea variabilelor

4

8. Tipuri de date structurate 8.1 Tablouri 8.2 Șir de caractere, descrierea unor funcţii de bibliotecă pentru prelucrarea şirurilor de caractere 8.3. Structuri

6

9. Pointeri. Alocarea dinamică a memoriei 9.1 Pointeri şi adrese. 9.2 Pointeri şi tablourile 9.3 Pointeri și caractere 9.4 Tablouri de pointeri. Tablouri multidimensionale

6

10. Alocarea dinamică de memorie 10.1 Alocarea dinamică implicând structuri 10.2 Pointeri la funcții 10.3 Funcția callback 10.4 Pointeri și optimizare

5

Bibliografie

1. Brian W. Kernighan, Denis Ritchie, Limbajul C, Ed. Teora, 2003 2. Horia Ciocârlie, Rodica Ciocârlie, Tehnici de programare şi structuri de date, Ed. Eurostampa, 2012 3. Valeriu Iorga, Programare în C, Editura Albastră, 2011 4. ***, ISO, ANSI C N843. 5. Korodi, A, Robu, R, Pintea, R, Programarea calculatoarelor, Ed Politehnica, Timişoara, 2008

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Mediul de programare Visual Studio 2012, Visual C++ 2 Expunere lucrare de laborator,

discuţii, rezolvare probleme în tematica lucrării de laborator.

2. Date şi scheme logice 2 3. Noţiuni introductive de programare, funcţii de scriere şi citire 2 4. Tipurile de date 2 5. Instrucţiunile if, switch 2 6. Instrucţiunile for, while şi do while 2 7. Funcţii definite de utilizatori 2 8. Tablouri unidimensionale şi bidimensionale 2 9. Prelucrări asupra şirurilor de caractere 2 10. Accesarea datelor prin intermediul pointerilor; aritmetica pointerilor 4 11. Definirea şi utilizarea structurilor pentru memorarea datelor 2 12. Teste de laborator 2 13. Recuperări 2

Bibliografie

1. Horia Ciocârlie,Rodica Ciocârlie, Tehnici de programare şi structuri de date, Ed. Eurostampa, 2012 2. Alina Ilin, Cosmin Munteanu, Limbajul C. Lucrări de laborator, Ed. Orizonturi Universitare, 2000 3. V.Iorga, P.Chiriţă, C. Stratan, C.Opincaru, Programare în C/C++. Culegere de probleme, Ed. Niculescu, 2003 4. Valeriu Iorga, Programare în C, Editura Albastră, 2011


• Cunoştinţele de programare sunt importante pentru toate materiile cu specific software care fac parte din planul de învăţământ al specializării: Tehnici de programare, Programare orientată pe obiecte, Structuri de date şi algoritmi, Sisteme de operare ş. a.

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului solicită atât cunoştinţe de programare în general cât şi cunoaşterea limbajului de programare C.

10. Evaluare


10.4 Curs

Test grilă 20 de întrebări/30 de minute

Examinare scrisă 20 %

Rezolvarea unei probleme cu 4-5 cerințe

Examinare orală, pe calculator 45 %


Rezolvarea problemelor corespunzătore lucrărilor de laborator

Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

25 %

Teste de laborator Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

5 %

Prezenţa Evidenţa prezenţei 5 % 10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se

verifică stăpânirea lui) • Răspuns corect la cel puțin 15 întrebări ale testului grilă • Proiectarea, testarea şi executarea unui program de complexitate medie: 3 funcţii și transmitere corectă de parametri • Utilizarea corectă a structurilor de date • Răspuns corect la întrbări • Utilizarea unui stil de programare argumentat


• http://www.engin.umd.umich.edu/CIS/udergrad_prog/descrip.php, Computer and Information Science Department, University of Michigan, CIS 205 - C Programming.

• http://registrar.princeton.edu/course-offerings/course_details.xml?courseid=002053&term=1124, Princeton University, COS 217, Introduction to Programming Systems.

• http://www.ece.cmu.edu/courses/items/18213.html, Carnegie Mellon University, 18-213, Introduction to Computer Systems.

Data completării

Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de laborator

Prof.dr.ing. Lăcrămioara STOICU-TIVADAR

…………………….……….....

As.dr.ing. Mihaela Marcella CRIȘAN-VIDA drd. inf. Oana Sorina CHIRILA

…………………….………............................................................

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof. dr. ing. Ioan SILEA

………………..………………….………

http://cis.umd.umich.edu/home.php?page=home/courses/undergraduate

http://registrar.princeton.edu/course-offerings/course_details.xml?courseid=002053&term=1124

http://www.ece.cmu.edu/courses/items/18213.html

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Mecanică şi Rezistenţa Materialelor 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi Informatică Aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Fundamente de inginerie mecanică și robotică 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.dr.ing. Nicolae Herişanu 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist.dr.ing. Menyhardt Karoly 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care:3.2 curs 2 1.65 laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 65 din care:3.5 curs 28 1.8 laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 9 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 9 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 23 3.8 Total ore pe semestru 75 3.9 Numărul de credite 3


4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de matematică şi fizică de nivel de liceu


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală mare, tablă. 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Laborator, sală cu tablă





• Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor, a tehnicilor de proiectare asistată de calculator.


•



Disciplina are ca obiectiv general înzestrarea studenţilor cu principalele cunoştinţe fundamentale în domeniul ingineriei mecanice în vederea familiarizării cu noţiunile şi conceptele de bază utilizate în principal în statica, cinematica şi dinamica sistemelor mecanice şi aplicaţiile tehnice ale acestora, ca bază a construcţiei ingineriei mecanice. Este urmărită acumularea de cunoştinţe fundamentale care să permită o bună relaţionare cu inginerul mecanic în rezolvarea unor probleme interdisciplinare din exploatarea, proiectarea, optimizarea sau automatizarea sistemelor mecanice.

7.2 Obiectivele specifice • Imbogăţirea cunoştintelor de cultură tehnică generală ale viitorului inginer • Cunoaşterea principiilor şi fundamentelor de modelare statică, cinematică şi dinamică în studiul

sistemelor mecanice

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Introducere 1 Prelegere în stil interactiv,

demonstraţii dezvoltate pas cu pas pentru înţelegerea fenomenelor, explicaţii, exemplificări

2. Fundamentele staticii. Reducerea forţelor concurente. Echilibrul punctului material. Momentul forţei în raport cu un punct şi în raport cu o axă. Cupluri de forţe. Reducerea sistemelor de forţe. Axa centrală. Cazuri particulare de sisteme de forţe.

4

4. Geometria maselor. Centre de greutate-proprietăţi. Centre de greutate pentru corpuri omogene. Metoda solidifcării. Metoda echilibrului părţilor.

2

5. Statica solidului rigid şi a sistemelor de rigide. Legături ideale ale rigidului. Tipuri de frecare. Echilibrul rigidului supus la legături cu frecare. Echilibrul sistemelor de corpuri.

3

6. Aplicaţii tehnice ale staticii în ingineria mecanică. Pana, pârghia, şurubul, scripetele, troliul, planul înclinat.

2

8. Cinematica. Elemente cinematice. Mişcarea de translaţie. Mişcarea de rotaţie cu axă fixă. Mişcarea de rototranslaţie a rigidului. Mişcarea plan paralelă. Mişcarea relativă.

3

9. Aplicaţii tehnice ale cinematicii. Transmisii mecanice. Mecanisme de transformare a mişcării. Transmisii prin curele, cabluri, lanţuri, transmisii prin roţi dinţate, transmisii prin roţi de fricţiune, mecanisme pinion-cremalieră, biela-manivelă, cu camă, cu clichet.

4

10. Dinamica punctului material şi a rigidului. Mărimi fundamentale in dinamică. Momente de inerţie. Variaţia momentelor de inerţie. Principii de obţinere a ecuaţiilor dinamice ale mişcării.

3

11. Solicitări mecanice. Relaţia între tensiuni şi deformaţii-legea lui Hooke. Întinderea şi compresiunea, forfecarea, încovoierea, răsucirea.

2

13. Automatizări în ingineria mecanică. Roboţi industriali. Generalităţi. Legi fundamentale ale roboticii. Tipuri de roboţi. Componente structurale. Aplicaţii.

2

14. Arhitectura roboţilor. Surse de energie. Sisteme de acţionare. Sistemul mecanic articulat. Sistemul de comandă. Sistemul senzorial.

2



Bibliografie 1. N. Herişanu, Fundamente de inginerie mecanică. Statica, Ed. Politehnica Timişoara, 2010 2. V.Marinca, N.Herişanu, Mecanica. Dinamica, Ed. Politehnica Timişoara, 2011 3. Gh. Silaş, I. Groşanu, Mecanica, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981 4. M. Toth-Taşcău, M. Dreucean, Elemente de robotică, Ed. Politehnica Timişoara, 2008

8.2.1 Seminar Număr de ore Metode de predare Reducerea forţelor concurente. Echilibrul punctului material 2 Expunere temă, demonstrare,

problematizare, exemplificare.

Momentul forţei în raport cu un punct. Momentul forţei în raport cu o axă. Reducerea sistemelor de forţe. Axa centrală.

2

Geometria maselor, corpuri uni- şi bi-dimensionale 2 Echilibrul rigidului. Echilibrul sistemelor de rigide 2 Studiul mişcării în diferite sisteme de coordonate. Mişcarea de rotaţie, translaţie şi rotaţie cu axă fixă

2

Momente de inerţie. Teoremele generale ale dinamicii. 2 Solicitări mecanice simple 2 8.2.2 Laborator Studiul reducerii forţelor coplanare. Studiul frecării firelor. Studiul experimental al frecării de pivotare

2

Determinarea eforturilor în barele unei grinzi cu zăbrele. Verificarea stabilităţii unei structuri de ridicat

2

Studiul distribuţiei de viteze în mişcarea plană. Studiul forţei inerţiale Coriolis

2

Studiul experimental al pendulului fizic. Determinarea momentelor de inerţie axiale

2

Determinarea reacţiunilor dinamice. Determinarea turaţiei critice a unui arbore cu un volant Studiul amortizorului dinamic simplu

2

Automatizări la prelucrarea metalelor. Strunguri carusel, revolver, automate, semiautomate. Funcţionare, capabilităţi, scule, dispozitive si verificatoare

2

Recuperări 2 Bibliografie

1. D.P. Uroşu, Mecanica. Culegere de probleme, Ed. Mirton, Timişoara, 2001 2. Orgovici, T. Cioară, Lucrări de laborator de mecanică şi vibraţii, IPTV Timisoara, 1983


• Conţinutul disciplinei răspunde aşteptărilor angajatorilor în sensul lărgirii orizontului de cultură tehnică generală a absolventului capabil de abordare a unor probleme interdisciplinare

10. Evaluare


10.4 Curs

Dezvoltarea a două subiecte teoretice prezentate la curs

Examinare scrisă 33%

Rezolvarea a două probleme de complexitate medie



Rezolvarea problemelor corespunzătore lucrărilor de seminar/laborator


25 %

Teme de casă Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

5 %


verifică stăpânirea lui) • Însuşirea corectă a unui bagaj minimal de fundamente teoretice si aplicative, verificat la examen prin două subiecte

teoretice şi două aplicaţii, evaluate fiecare cu câte o nota de la 1 la 10. Condiţia de promovare este obţinerea cel puţin a notei minime 5 la fiecare dintre cele 4 subiecte.

• Toate lucrarile de laborator trebuie efectuate. Cele două teste intermediare de verificare la seminar trebuie promovate cu note mai mari sau egale cu 5.


• Auburn University, USA, http://schwartz.eng.auburn.edu/2100/arch07s/ENGR2100.pdf • Tennessee Tech University, USA, http://catalog.tntech.edu/preview_course_nopop.php?catoid=3&coid=9758 • University of Victoria, British Columbia, Canada, http://web.uvic.ca/calendar2013/CDs/ENGR/141.html

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar 15.09.2013 Conf.dr.ing. Nicolae Herişanu

…………………….……… Asist.dr.ing. Menyhardt Karoly

…………………….………

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 16.09.2013 s.l.dr.ing. Mihai Hluşcu

………………..………………….………

http://schwartz.eng.auburn.edu/2100/arch07s/ENGR2100.pdf

http://catalog.tntech.edu/preview_course_nopop.php?catoid=3&coid=9758

http://web.uvic.ca/calendar2013/CDs/ENGR/141.html

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică și Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria Sistemelor / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Logică și structuri discrete 2.2 Titularul activităţilor de curs Ș.l.dr.ing. Antonius STANCIU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Drd.inf. Cristian ZIMBRU 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de matematică la nivel de liceu




• Sală de seminar: tablă • Laborator cu 15-20 calculatoare – Mediul de programare C, tablă







• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată, luarea deciziilor si atribuirea de sarcini, cu aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei.

• Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare.



• Dobândirea unor noţiuni teoretice fundamentale, cu accent pe aplicabilitatea lor în paradigmele tehnicii moderne de calcul

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea unei imagini de ansamblu asupra domeniului • Structurarea și sistematizarea noțiunilor matematice deja dobândite • Realizarea unor legături cu implementări concrete ale acestor noțiuni, detaliate în cursuri

ulterioare din curricula școlară

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere 1.1 Limbaje formale văzute ca arbori 1.2 Limbaje formale: sintaxă și semantică 1.3 Limbaje formale: implementări

2

Prelegere susţinută de prezentări PPT, conversaţii, explicaţii, exemplificări

2. Logică propozițională 2.1 Sintaxa logicii propoziționale și semantica sa 2.2 Teoria demonstrațiilor

2

3. Algebră booleană și raționamente ecuaționale 3.1 Aritmetică modulară 3.2 Variabile 3.3 Funcții logice

4

4. Logica predicatelor 4.1 Predicate 4.2 Sintaxă 4.3 Substituiri 4.4 Demonstrații

2

5. Teoria mulțimilor 5.1 Notații informale 5.2 Egalitate între mulțimi 5.3 Constructori 5.4 Proprietăți

2

6. Relații 6.1 Relații binare 6.2 Relații particulare 6.3 Operații cu relații 6.4 Proprietăți ale relațiilor 6.5 Exemple

2

7. Ordonare și echivalență 7.1 Clase 7.2 Partiții 7.3 Congruență 7.4 Ordonare

2

8. Funcții 8.1 Noțiuni introductive 8.2 Operații cu funcții 8.3 Proprietăți

4

9. Cardinalitate 9.1 Mulțimi finite și infinite 9.2 Teorema lui Cantor 9.3 Mulțimi numărabile și nenumărabile

2

10. Numere naturale 10.1 Axiomele lui Peano 10.2 Definiri recursive

2

10.3 Inducție matematică 10.4 Operatori aritmetici

11. Liste

11.1 Definire prin recursivitate 11.2 Liste definite inductiv 11.3 Demonstrații

2

12. Concluzii 2 Bibliografie

1. James CALDWELL. Logic and Discrete Mathematics for Computer Scientists. Department of Computer Science, University of Wyoming, Laramie, Wyoming. (Draft of August 22, 2011.) 2. Norman L. BIGGS. Discrete Mathematics. Oxford University Press. ISBN 978-0-19-850717-8.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Introducere. Limbaje formale văzute ca arbori, sintaxă și semantică.

Implementări. 2 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare de probleme.

2. Logică propozițională. Implementări. 2 3. Algebră booleană. Reprezentări și aplicații. 2 4. Algebră booleană. Funcții echivalente, minimizări și maximizări.

Reprezentări structurate. 2

5. Logica predicatelor. Demonstrații. 2 6. Teoria mulțimilor. Aplicabilitate în ordinatoare. Reprezentări de numere în

sisteme de calcul 2

7. Teoria mulțimilor. Calcule automate. 2 8. Relații. Proprietăți și operații. 2 9. Ordonare și echivalență. Clase, partiții, congruență. 2 10. Funcții. Operații și proprietăți. 2 11. Cardinalitate. Mulțimi finite și aproximări în tehnica de calcul. 2 12. Reprezentarea numerelor în sisteme de calcul. Numere întregi,

fracționare, virgulă flotantă. Mulțimi ale acestora. 2

13. Liste și arbori. Reprezentare prin grafuri. 2 14. Recuperări 2

Bibliografie 1. James CALDWELL. Logic and Discrete Mathematics for Computer Scientists. Department of Computer Science, University of Wyoming, Laramie, Wyoming. (Draft of August 22, 2011.)

2. Norman L. BIGGS. Discrete Mathematics. Oxford University Press. ISBN 978-0-19-850717-8.


• Cunoştinţele şi abilităţile oferite de conținutul disciplinei oferă un fundament solid pentru înțelegerea paradigmelor pe care se bazează tehnica modernă de calcul, ușurând rolul altor materii de formare ulterioare (atât de hardware, cât și de software)

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului solicită absolvenți capabili să înțeleagă fenomenologia studiată

10. Evaluare


10.4 Curs

Examen grilă: 30 de întrebări cu

caracter teoretic şi practic

fiecare întrebare are cinci posibile răspunsuri din care unul singur e corect

Examinare în scris 66,67 %


Test final de laborator, cu răspunsuri grilă:

15 probleme din tematica studiată la partea aplicativă

fiecare problemă are cinci posibile răspunsuri din care


unul singur e corect


• La examenul grilă sunt necesare pentru promovare răspunsuri corecte la 50% dintre întrebări • La testul de laborator sunt necesare pentru promovare răspunsuri corecte la 50% dintre probleme


• 1. Massachusetts Institute of Technology: Discrete structures: modular arithmetic, graphs, state machines, counting, http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-042j-mathematics-for-computer-science-fall-2005/index.htm

• 2. University of Leicester: Logic and Discrete Structures, http://www.cs.le.ac.uk/Modules/CO-03-04/CO1011.html • 3. Stanford University: Discrete Structures, http://www.stanford.edu/class/cs103x/

Data completării


Ș.l.dr.ing. Antonius STANCIU

…………………….……….....

Drd.inf. Cristian ZIMBRU

…………………….………............................................................ Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof.univ.dr.ing. Ioan SILEA

………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare/Comunicare şi Limbi străine 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria sistemelor /inginer


2.1 Denumirea disciplinei Limbi străine 1 – Limba engleză 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect. dr. Delia Tănase 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care:3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 40 din care:3.5 curs - 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 12 3.8 Total ore pe semestru 50 3.9 Numărul de credite 2


4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Nivelul B2 conform Common European Framework of Reference for Languages


5.1 de desfăşurare a cursului • - 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Laborator multimedia




• Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii • Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii • Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor • Îmbunătăţirea performanţelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţii • Proiectarea, gestionarea ciclului de viaţă, integrarea şi integritatea sistemelor hardware, software şi de

comunicaţii • Proiectarea sistemelor inteligente


• Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura rezolvarea problemei • Indentificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea

diferitelor roluri în echipă şi descrierea clară şi concisă, verbal şi în scris, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate

• Demonstarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională



• Dezvoltarea competenţei de comunicare în limba engleză în cele mai diverse situaţii de comunicare orală, scrisă, socială şi profesională

7.2 Obiectivele specifice • Dezvoltarea competenţei de interrelaţionare în contexte generale şi profesionale multiculturale • Conştientizarea gradelor de formalitate ale limbii engleze şi adecvarea registrului stilistic la

situaţia de comunicare • Exprimarea fluentă, corectă şi elegantă pe teme profesionale • Dezvoltarea vocabularului tehnic general şi specializat

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare - -

Bibliografie 8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare Contacte sociale, relaţii interumane, sfere de interes (comunităţi

sociale şi profesionale) 2

Exerciţii, problematizare, simulări, explicaţii, activităţi individuale şi de grup;

Stilul formal/informal, exerciţii de conştientizare a gradelor de formalitate ale limbii engleze

2

Solicitarea/transmiterea de informaţii în situaţii specifice de comunicare

2

Exprimarea opiniei, acordului, dezacordului, necesităţii, posibilităţii, probabilităţii

2

Exprimarea informaţiei numerice (grafice, tendinţe, unităţi de măsură , procentaje, fracţii)

4

Definirea, exemplificarea, generalizarea (tehnici de culegere a informaţiilor, abordarea textelor tehnice)

4

Descrierea de produse, dispozitive, componente (dimensiuni, forme, caracteristici, materiale)

4

Descrierea de echipamente şi tehnologii 4 Descrierea performanţei echipamentelor/tehnologiilor (mentenanţă,

fiabilitate, vulnerabilităţi, erori) 4

Bibliografie 1. Cotton, D., D. Falvey, S. Kent, Market Leader Interactive, Pearson Education, 2003. 2. Rost, M. & M. Fuchs, Longman English Interactive, Pearson Education, 2003. 3. Ibbotson, M. Cambridge English for Engineering, Cambridge, 2010 3. Tănase, D. English for Engineering Settings http://www.cv.upt.ro , 2012.


http://www.cv.upt.ro/



Actualizarea şi adaptarea conţinutului disciplinei se realizează prin consultarea periodică a angajatorilor în cadrul evenimentelor de carieră/ proiectelor care facilitează oportunităţi de angajare, stagii de practică, mobilităţi internaţionale (Career Days (organizator UPT), JobShop (organizator BEST), Skill2E http://skill2e.fh-salzburg.ac.at/, Întreprindere simulată pentru tehnici de lucru în cadrul companiilor tehnologice http://www.intreprindere-simulata.ro), dar şi a studiilor şi documentelor de referinţă produse în cadrul politicii lingvistice europene.

10. Evaluare


10.4 Curs

-

-

-

10.5 Seminar /laborator Conform Regulamentului UPT

Evaluare distribuită Probe scrise şi orale constând din exerciţii aplicative pe temele studiate (minim 2 teste/semestru, durată 2 ore)

50%

Aprecierea prestaţiei globale a studentului în cadrul orelor de seminar (gradul de implicare, pertinenţa răspunsurilor, prezenţa, etc.)

50%

10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui) • utilizarea limbii străine în scopul formulării unor mesaje scrise şi orale corecte, adecvate contextului socio-profesional; • simularea unor situaţii de comunicare profesională (interacţiuni pe o temă dată); • descrierea unui proiect tehnic.


• 1. École supérieure d'informatique, électronique, automatique, Paris, http://www.esiea.fr/Esiea.cml • 2. Lancaster University, UK, http://www.lancs.ac.uk • 3. Technische Universität München, http://www.in.tum.de

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar 04.09.2013

-

Lect.dr. Delia Tănase

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 11.09.2013 Lect. dr. Daniel Dejica-Carţiş

http://skill2e.fh-salzburg.ac.at/

http://www.intreprindere-simulata.ro/

http://www.esiea.fr/Esiea.cml

http://www.lancs.ac.uk/

http://www.in.tum.de/

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatizări şi Calculatoare 1.3 Catedra Departamentul de Comunicare şi Limbi Străine 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria sistemelor/ inginer


2.1 Denumirea disciplinei Limba franceză 2.2 Titularul activităţilor de curs - 2.3 Titularul activităţilor de seminar As. Mihaela Visky 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care:3.2 curs 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 40 din care:3.5 curs 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 12 3.8 Total ore pe semestru 50 3.9 Numărul de credite 2


4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de Limba franceză nivel liceu



seminarului/laboratorului • Laborator Limbi Moderne: 20 calculatoare, audio-video, tablă




• consolidarea şi lărgirea cunoştinţelor dobândite anterior

• dezvoltarea competenţei de comunicare în limba franceză pentru utilizarea corectă a acesteia în diferite situaţii de comunicare orală şi scrisă, socială şi profesională

• familiarizarea cu valorile culturale şi de civilizaţie ale poporului francez


• Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale şi de cultură organizaţională

• Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii în rezolvarea problemelor



• Consolidarea şi lărgirea cunoştinţelor de limba franceză dobândite anterior

7.2 Obiectivele specifice • Însuşirea şi dezvoltarea lexicului general şi specializat în limba franceză • Însuşirea terminologiei de bază din domeniul calculatoarelor şi domeniilor conexe pentru a se

putea informa şi documenta în domeniu • Dezvoltarea deprinderilor de exprimare în scris şi oral în limba franceză în diferite situaţii de

comunicare • Crearea unor deprinderi de exprimare în situaţii de comunicare noi, de ex. în mediul profesional •

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare



Bibliografie

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare Prezentarea obiectivelor şi tematicii seminarului. Evaluare sumară a

cunoştinţelor anterioare 2

Discuţia dirijată, exerciţii comunicative, expunere, comentariu şi analiză de text, joc de roluri, exemplu, problematizare, explicaţie, demonstraţie, utilizarea TIC

Prezentarea propriei persoana 2 Descrierea unor persoane, obiecte sau locuri 2 Prezentarea familiei şi casei/apartamentului 2 Prezentarea localităţii. Orientarea în spaţiu 2 Preocupări de timp liber 2 Magazine şi cumpărături 2 Proiecte de viitor 2 Sporturi şi dezvoltare fizică 2 Călătorii şi excursii. Mijloace de transport 2 Hotel uri şi restaurante. Cazare şi meniuri 2 Alimente şi gastronomie 2 Vizitarea unor monumente sau expoziţii 2 Excursie virtuală în Franţa 2 Bibliografie Dănăilă, S. (coord.) et al. 2006. Examenele de DELF şi DALF nivelurile A şi B. Iaşi, Ed. Polirom Pop, M., Segers, M.-C.2010. Pratique du français. Deuxième édition révisée. Timişoara, Ed. Orizonturi Universitare www.tv5.org www.lepointdufle.net www.futura-sciences.fr


• Cunoştinţele de limbi străine ajută studenţii în activităţile de informare-documentare de specialitate şi îi familiarizează cu cerinţele pieţei muncii din alte tări. Ele îi pregătesc pentru contacte cu cetăţeni şi specialişti străini şi le facilitaeză intrarea pe piaţa muncii. Prin activităţile desfăşurate studenţii dobândesc abilităţi de comunicare şi deprinderi de integrare socială, de muncă în echipă, de asumare a unor responsabilităţi etc.

10. Evaluare


- Rezolvarea de subiecte din tematica studiată la seminar- test de sfârşit de semestru - Teste, rezolvări de exerciţii, prezentare de teme (scris sau oral) - Prezenţa

Test scris/oral 50%

10.5 Seminar /laborator Corectarea şi notarea testelor sau temelor

40%

Evidenţa prezenţei 10%


• Studentul poate stabili un contact social, se poate prezenta şi descrie mediul familiar

http://www.tv5.org/

http://www.lepointdufle.net/

http://www.futura-sciences.fr/

• Studentul poate răspunde la întrebări şi poate pune întrebări legate de subiecte de interes social sau profesional imediat • Stăpâneşte un lexic nu foarte bogat, dar adecvat pentru a răspunde unor situaţii de viaţă obişnuite • Foloseşte structuri şi forme gramaticale simple, care îl ajută să se exprime suficient de clar pentru a fi înţeles • Poate înţelege în general un text de specialitate cu ajutorul dicţionarului


• Institut National Polyechnique din Toulouse ( Franta) • Université Polytechnique din Clermont-Ferrand (Franta) • Faculté Polytechnique din Mons (Belgia)


…………………….………

As. Mihaela Visky

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatica şi Calculatoare/ Calculatoare 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria sistemelor / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Limba germană 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. drd. Andreea Ungureanu-Ruthner 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Nu este cazul


5.1 de desfăşurare a cursului • Nu este cazul 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • CD-player, tablă




• Utilizarea instrumentelor informatice ȋn context interdisciplinar.


• Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor si a normelor de etică profesională.

• Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate intr-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse.

• Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de invăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de comunicare ȋn limba română şi ȋntr-o limbă de circulaţie internatională.



• Dobândirea nivelului A1 din Cadrul Comun European de Referinţă.

7.2 Obiectivele specifice • completarea cunoştinţelor de bază (gramatică si vocabular);

• formarea abilităţilor de comunicare orală şi în scris;

• formarea abilităţilor de înţelegere a unui mesaj scris sau oral;

• formarea abilităţilor de exprimare a unei opinii, de a purta un dialog pe diferite teme.

8. Conţinuturi




Bibliografie

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare Menschen – Sprachen – Länder: Sich vorstellen; Zahlen;

Aussagesatz und W-Frage; Berufe. 8

Conversaţie, explicaţie, exemplu, simulare conversaţii, brainstorming, portofoliul didactic, metoda proiectelor.

Eine fremde Stadt: Ankunft; Im Hotel; Ein Tag in Essen; Um Wiederholung bitten; Hotelreservierung; Bestimmter Artikel; Ja-/Nein-Frage und W-Frage; Konjugation Präsens.

8

Musik: Das Konzert; Die Welt-Tour; Musik; Datum, Monate, Wochentage; Unbestimmter und bestimmter Artikel: Funktion / Plural.

8

Recapitulare: Exerciţii de recapitulare şi fixare a problemelor studiate; examinarea studenţilor.

4

Bibliografie 1. Martin Müller, Paul Rusch, Theo Scherling, Optimal A1; Editura Langenscheidt; Berlin, 2004

2. Martin Müller, Paul Rusch, Theo Scherling, Reiner Schmidt, Lukas Wertenschlag, Heinz Wilms und Christiane Lemcke, Moment Mal! Lehrbuch 1 und Arbeitsbuch 1; Editura Langenscheidt; Berlin 1997

3. Duden – Deutsche Grammatik; Editura Duden, Berlin, 2004


• Dobândirea unor cunoştinţe de bază a limbii germane, pentru a putea conversa cu parteneri din spaţiul germanofon. Mulţi angajatori solicită astfel de cunoştinţe.

10. Evaluare


10.4 Curs Deţinerea unor cunoştinţe de bază (gramatică si vocabular), dovedite prin abilităţi de comunicare orală şi în scris; de

10.5 Seminar /laborator Examen scris. Activitatea la seminar. Nota finală constă din nota pe activitate (50%) si nota la examen (50%).

înţelegere a unui mesaj scris sau oral şi de exprimare a unei opinii sau de a purta un dialog pe diferite teme, corespunzătoare nivelului de competenţă A1 (nivel introductiv), stabilit de către Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbile străine (întrebări simple, mediul înconjurător apropiat și familiar).


• Ȋnsuşirea a minim 50% din cunoştinţele de gramatică şi vocabular predate la seminar. Exerciţii asemănătoare celor efectuate la seminar


• Technical University of Sofia

• Technical University of Catalonia

• Technical University of Crete

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar 14.09.2013 …………………….……… Asist. drd. Andreea UNGUREANU-

RUTHNER

…………………….………


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic,

Facultatile: AC, ETC, ET 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Toate 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Programul de pregătire psihopedagogică –Nivelul I,

Cadru didactic pentru învățământul preuniversitar obligatoriu


2.1 Denumirea disciplinei PSIHOLOGIA EDUCATIEI 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.dr.Crisanta-Alina MAZILESCU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect.dr. Popescu-Mitroi Maria-Monica 2.4 Anul de studiu 1/2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei F




4.1 de curriculum • Nu este cazul

4.2 de competenţe • Nu este cazul




• Sala mica sau medie, tablă



• Operarea cu concepte fundamentale din domeniul psihologiei si aplicarea lor in domeniul educatiei • Proiectarea şi realizarea intervenţiilor educative adaptate la particularitatile de varsta si individuale ale

copiilor si adolescentilor • Evaluarea critică a situaţiilor problematice şi identificarea soluţiilor posibile cu ajutorul psihologiei



• Evaluarea psihologică si pedagogica a copiilor si adolescentilor • Utilizarea metodelor si tehnicilor eficiente de învăţare pe tot parcursul vieţii, în vederea formării si dezvoltării

profesionale continue • Relaţionarea şi comunicarea interpersonală specifica domeniului educational


• Aplicarea principiilor şi a normelor de deontologie profesională fundamentate pe opţiuni valorice explicite specifice specialistului în științele Educației

• Cooperarea eficientă în echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specifice desfăşurării proiectelor şi programelor din domeniul ştiinţelor educaţiei

• Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului social.

• Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on line etc) atât în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională



Cursul se adresează studenţilor universităţilor tehnice şi are ca obiectiv general achizitionarea si utilizarea corecta a conceptelor fundamentale din psihologie, necesare înţelegerii fenomenelor de educaţie, în toate contextele în care acestea se regăsesc: în familie, la şcoală sau în locurile de petrecere a timpului liber. Cu alte cuvinte, utilizarea adecvata a cunostintelor si deprinderilor necesare intr-un proces de interventie psihologica solicitat de o situatie educativa

7.2 Obiectivele specifice • Identificarea si analiza unor situaţii educative pe parcursul dezvoltării copilului şi adolescentului , cu ajutorul psihologiei

• Prezentarea structurilor şi mecanismelor psihologice implicate în învăţare • Aplicaţii ale psihologiei educaţiei in diverse contexte (familie, scoala)

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare Obs.

1. Introducere 1.1 Locul si rolul psihologiei educatiei in ansamblul stiintelor educatiei-2h 1.2 Concepte de baza in intelegerea psihologiei-2h 1.3. Factori care determina dezvoltarea psihica a copilului: ereditatea, mediul, educatia – 2h

Prelegere susţinută de prezentări PPT si/sau harti conceptuale, chestionarea didactica, explicaţia, studiul de caz, problematizarea

6h

2. Cunoaşterea şi înţelegerea situaţiilor educative cu ajutorul psihologiei A - Abordări psihologice ale situaţiilor educative pe parcursul dezvoltării copilului şi adolescentului 2.1. Perioada intrauterină , Naşterea şi primul an de viaţă -2h 2.2 Perioada antepreşcolară , Perioada şcolarităţii mic-2h 2.3. Pubertatea; Adolescenţa -2h


6h

3.Cunoaşterea şi înţelegerea situaţiilor educative cu ajutorul psihologiei B - Aspecte psihologice ale procesului instructiv educativ 3.1 Şcolarizarea şi efectele acesteia asupra personalităţii elevului -2h 3.2 Acţiunea educativă şi problema comunicării -2h 3.3 Analiza psihologică a metodelor pedagogice, Analiza psihologică a conţinutului învăţământului-2h 3.4. Psihologia evaluării şcolare-2h.


8h

4. Structuri şi mecanisme psihologice implicate în învăţare 4.1. Învăţarea (Teorii ale învăţării, Metode de educabilitate cognitivă) -4h 4.2. Dificultăţi de învăţare -2h


6h

5. Aplicaţii ale psihologiei educaţiei 5.1. Aplicaţii ale psihologiei educaţiei în mediu familial- 1h 5.2. Aplicaţii ale psihologiei educaţiei în mediu şcolar (Aplicaţii ale psihologiei educaţiei centrate pe elev, pe clasa de elevi, pe instituţia şcolară, pe sistemul şcolar)-1h

Prelegere susţinută de prezentări PPT si/sau

harti conceptuale, chestionarea didactica, explicaţia, studiul de caz, problematizarea

2h

Bibliografie: 1. Chanquoy,L., Negro, I. (2004). Psychologie du développement. Paris : Editions Hachette. 2. Foulin, J-N.(2005). Psychologie de l’éducation. Paris : Editeur Natan. 3. Munteanu, A.(1998). Psihologia copilului şi a adolescentului. Timişoara: Editura Augusta.

8.2 Seminar/laborator 1. Intercunoaştere, formularea aşteptărilor, prezentare scop şi obiective seminarii. Introducere în problematica psihologiei educaţiei

metode interactive de grup, metode de autocunoaștere, metode de stimulare a creativităţii, metode de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol

2. Perioada prenatală – importanță şi semnificații pentru dezvoltarea ființei umane.


3. Perioada antepreşcolară şi preşcolară. Ruşinea şi educaţia în familie Şcolaritatea mică. Minciuna şi dezvoltarea morală la copil.Dificultăţi de adaptare şcolară. Forme ale inadaptării şcolare. Primele zile de şcoală.


4. Pubertate – Adolescenţă. Criza de identitate la ad lescenţă. metode interactive de grup, metode de autocunoaștere, metode de stimulare a creativităţii, metode de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol

5. Stima de sine şi relaţia educativă metode interactive de grup, metode de autocunoaștere, metode de stimulare a creativităţii, metode de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol

6. Stiluri cognitive – stiluri de învăţare. Implicaţii educaţionale Planificarea unui studiu individual. Eficienţă şi eficacitate. Strategii şi tehnici de învăţare


7. Tehnici de stimulare a motivaţiei pentru învăţare metode interactive de grup, metode de autocunoaștere, metode de stimulare a creativităţii, metode de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol

8. Dinamica emoţiilor. Inteligenţa emoţională. metode interactive de grup, metode de autocunoaștere, metode de stimulare a creativităţii, metode de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol

9. Dezvoltarea creativităţii la elevi metode interactive de grup, metode de autocunoaștere, metode de stimulare a creativităţii, metode de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol

10. Metode de cunoaştere a elevilor metode interactive de grup, metode de autocunoaștere, metode de stimulare a creativităţii, metode de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol

11. Evaluarea şcolară - aspecte psihologice. Fenomenul Pygmalion


12. Planificarea unui studiu individual. Eficienţă şi eficacitate. Strategii şi tehnici de învăţare.


13.Tehnici de stimulare a motivaţiei pentru învăţare.


14.Recuperare metode interactive de grup, metode de autocunoaștere, metode de stimulare a creativităţii, metode de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol

Bibliografie: Dumitru, I. Al., 2001, Psihologia educaţiei, Ed. Mirton, Timişoara Negovan, V., 2005, Introducere în psihologia educaţiei, Ed. Universitară, Bucureşti Turcu, F., Turcu, A., 1999, Fundamente ale psihologiei şcolare, Ed. All Educaţional, Bucureşti


• Absolventii universitatilor tehnice au în general cunoștințe tehnice necesare unui profesor de discipline tehnice, dar nu și cunostintele didactice necesare comunicarii cu succes a disciplinelor tehnologice

10. Evaluare


10.4 Curs Cunostintele din aria cursului de psihologia educatiei

Examen scris – chestionar cu alegere multipla 50 %


Prezenta seminar prezența la activitățile de

seminar(10 %)

50 % Aplicarea cunostintelor de psihologie in diverse situatii de instruire /situatii educationale

In functie de alegerea studentului evaluarea urmatoarelor documente (40 %): -eseu de cercetare - proiect : Cine sunt eu? - „Fisa de activitate de grup””


Nota minimă pentru promovare este 5. Pentru obținerea notei de promovare la partea de curs, studentii trebuie sa realizeze corect 45% din itemii testului de cunoștinte. Pentru finalizarea seminarului, studenții trebuie să aibă 50% prezență la activitățile de seminar, să obțină minim nota 5 la probele de evaluare de pe parcurs (la alegere - prezentarea unui eseu de cercetare academică, realizarea unui proiect cu tema Cine sunt eu? sau participarea la Fișa de activitate de grup).

Data completării


01/10/ 2013 Conf. dr. Crisanta-Alina Mazilescu …………………….……….......................................

Lect.dr. Popescu-Mitroi Maria-Monica …............................................................

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Lect.dr. Gabriel-Mugurel Dragomir

………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi informatică aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Matematici asistate de calculator 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. dipl. mat. Radu-Emil Precup 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. mat. Lavinia Dragomir, Asist. ing. Dadiana Căiman 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie








• Laborator cu 15-20 calculatoare – Mediu Matlab & Simulink, tablă



• Utilizarea de cunoştinţe de matematică, fizică, tehnica măsurării, grafică tehnică, inginerie mecanică, chimică, electrică şi electronică în ingineria sistemelor

• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei şi comunicatiilor • Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor,

a tehnicilor de proiectare asistată de calculator Competenţe transversale

• Aplicarea, în contextul respectării legislaţiei, a drepturilor de proprietate intelectuala (inclusiv transfer tehnologic), a metodologiei de certificare a produselor, a principiilor, normelor şi valorilor codului de etică profesională în cadrul propriei strategii de muncă riguroasă, eficientă şi responsabil

• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată luarea deciziilor si atribuirea de



sarcini, cu aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei • Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare

pentru propria dezvoltare



• Cunoaşterea unor metode numerice utilizate în probleme ştiinţifice, inginereşti specifice automaticii şi informaticii

7.2 Obiectivele specifice • Crearea şi implementarea de algoritmi pentru rezolvarea unor problemelor de matematici • Însuşirea de abilităţi practice de operare în mediul Matlab pentru rezolvarea asistată de

calculator a unor probleme • Proiectarea şi implementarea unor programe Matlab de complexitate mică

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Noţiuni de teoria erorilor 1.1 Eroare 1.2 Aproximaţie 1.3 Reprezentarea în virgulă mobilă 1.4 Rotunjire 1.5 Propagarea erorilor

2


2. Elemente de calcul numeric matriceal 2.1 Definiţii, clasificări şi proprietăţi 2.2 Calculul numeric al inversei 2.3 Aplicaţii

2

3. Rezolvarea numerică a sistemelor de ecuaţii algebrice liniare 3.1 Metode directe şi indirecte de rezolvare a sistemelor de ecuaţii algebrice liniare, aspecte practice 3.2 Aplicaţii

2

4. Calculul numeric al valorilor proprii şi al vectorilor proprii 4.1 Metode globale de rezolvare 4.2 Metode de localizare a valorilor proprii 4.3 Metode parţiale iterative 4.4 Aspecte practice şi aplicaţii

4

5. Rezolvarea numerică a ecuaţiilor şi a sistemelor de ecuaţii algebrice neliniare 5.1 Metode de calcul al unei soluţii reale a unei ecuaţii algebrice neliniare 5.2 Metode bazate pe exprimarea explicită echivalentă a ecuaţiilor sistemului 5.3 Generalităţi privind soluţionarea numerică a sistemelor de ecuaţii algebrice neliniare 5.4 Metode de tip Newton 5.5 Aplicaţii

4

6. Rezolvarea numerică a ecuaţiilor diferenţiale ordinare şi a sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare 6.1 Metode monopas pentru ecuaţii diferenţiale 6.2 Metode multipas pentru ecuaţii diferenţiale 6.3 Aspecte privind stabilitatea numerică şi alegerea metodelor de rezolvare numerică a ecuaţiilor diferenţiale 6.4 Aplicaţii

4

7. Metode de aproximare numerică a funcţiilor 7.1 Aproximarea prin interpolare polinomială 7.2 Aproximarea cu metoda celor mai mici pătrate 7.3 Aproximarea cu funcţii spline 7.4 Aplicaţii

4

8. Probleme de optimizare 8.1 Definirea problemelor de optimizare 8.2 Rezolvarea problemelor de programare matematică fără restricţii cu metode de căutare liniară şi metode de ordinul II 8.3 Rezolvarea numerică a problemelor de programare liniară 8.4 Algoritmi genetici în rezolvarea problemelor de programare matematică

6

Bibliografie 1. R.-E. Precup, Matematici asistate de calculator. Algoritmuri, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2007 2. R.-E. Precup, L. Dragomir, I. Bulaviţchi, Matematici asistate de calculator. Aplicaţii, Editura Politehnica, Timişoara, 2002 3. St. Kilyeni, Metode numerice, vol. 1 şi 2, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 1997 4. A. Kovács, R.-E. Precup, B. Paláncz, L. Kovács, Modern numerical methods in engineering, Editura Politehnica, Timişoara, 2012

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Introducere în Matlab 4 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare pe calculator a unor probleme, scriere de programe

2. Elemente de programare în Matlab 4 3. Reprezentări grafice în Matlab 4 4. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare 2 5. Rezolvarea ecuaţiilor algebrice. Calculul valorilor proprii şi al vectorilor

proprii 4

6. Rezolvarea ecuaţiilor transcendente 2 7. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii neliniare. Rezolvarea problemelor de

optimizare 4

8. Aproximarea numerică a funcţiilor şi rezolvarea numerică a ecuaţiilor diferenţiale

4

Bibliografie 1. L. Dragomir, Aplicaţii de matematică asistată de calculator, Editura Politehnica, Timişoara, 2010 2. R.-E. Precup, L. Dragomir, I. Bulaviţchi, Matematici asistate de calculator. Aplicaţii, Editura Politehnica, Timişoara, 2002 3. A. Kovács, R.-E. Precup, B. Paláncz, L. Kovács, Modern numerical methods in engineering, Editura Politehnica, Timişoara, 2012 4. M. Ghinea, V. Fireţeanu, Matlab. Calcul numeric, grafică, aplicaţii, Editura Teora, Bucureşti, 1997


• Cunoştinţele de algoritmi numerici sunt importante pentru multe discipline cu specific de automatică, software şi hardware care fac parte din planul de învăţământ al specializării

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului solicită atât cunoştinţe de automatică şi informatică în general cât şi cunoaşterea mediului Matlab

10. Evaluare


10.4 Curs Rezolvarea a două subiecte aplicative de complexitate mică-medie





29 %


verifică stăpânirea lui) • Promovarea evaluării şi activităţii de laborator cu nota minim 5 • Stăpânirea lucrului cu mediul Matlab • Aplicarea de algoritmi numerici implementabili în general


• University of Cambridge, UK http://www.maths.cam.ac.uk/undergrad/catam/ • Massachusetts Institute of Technology, USA http://ocw.mit.edu/courses/mathematics/18-335j-introduction-to-numerical-

methods-fall-2010/index.htm • University of California at San Diego, USA http://maecourses.ucsd.edu/~smicheli/mae107-s209/index.html • University of Duisburg-Essen, Germany http://www.uni-due.de/numerik/fischle_teaching.shtml

Data completării


06.02.2014 Prof. dr. Ing. Radu-Emil PRECUP

…………………….……….....

Asist. mat. Lavinia DRAGOMIR, Asist. ing. Dadiana CĂIMAN

…………………….………............................................................ Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof. dr. Ing. Ioan SILEA

………………..………………….………

http://www.maths.cam.ac.uk/undergrad/catam/

http://ocw.mit.edu/courses/mathematics/18-335j-introduction-to-numerical-methods-fall-2010/index.htm

http://ocw.mit.edu/courses/mathematics/18-335j-introduction-to-numerical-methods-fall-2010/index.htm

http://maecourses.ucsd.edu/%7Esmicheli/mae107-s209/index.html

http://www.uni-due.de/numerik/fischle_teaching.shtml

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatica si Calculatoare / Matematica 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Calculatoare si Tehnoligia informatiei 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria sistemelor/ inginer


2.1 Denumirea disciplinei Matematici speciale 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. dr. Negrea Romeo 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. dr. Hedrea Ciprian 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunostinte de analiza matematica


5.1 de desfăşurare a cursului • Sala mare, tabla mare 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Sala cu minim 30 locuri




• Prelucrarea matematica a datelor, analiza si interpretarea unor fenomene si procese fizice • Conceperea unor modele matematice pentru descrierea unor fenomene • Insusirea notiunilor si instrumentelor matematice specifice pentru operarea cu fundamente ştiinţifice,

inginereşti şi ale informaticii • Formarea de abilitati logice, elaborarea si analiza unor algoritmi pengtru rezolvarea problemelor


• Utilizarea eficienta a surselor informationale si a resurselor de comunicare si formare profesionala • Desfasurarea eficienta si eficace a activitatiilor organizate in echipa • Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura rezolvarea problemei • Demonstarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de




• Inzestrarea studentilor cu cunostinte de baza privind metodele si tehnicile furnizate de diverse capitole de matematica, necesare pentru proiectarea si manipularea modelelor matematice ale unor probleme/procese reale din ingineria si stiinta calculatoarelor.

7.2 Obiectivele specifice • Cultivarea abilitatii de a intelege intuitiv conceptele si tehnicile de modelare/simulare matematica.

• Formarea abilitatilor de modelare/simulare prin experimentare efectiva, nu doar prin asimilarea/reproducerea unor rezultate teoretice

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare Integrale generalizate pe interval marginit si nemarginit. Integrale cu parametri.

3 Prelegerea participativa, dezbaterea, dialogul, expunerea, problematizarea, demonstratia, exempificarea

Functii complexe. Continuitate, derivabilitate. Serii de puteri, serii Taylor si Laurent. Integrarea functiilor complexe

6

Ecuatii si sisteme de ecuatii diferentiale liniare: Solutia generala si solutii particulare. Structura portretului de faza pentru cateva clase de sistem Rezolvarea ecuatiilor diferentiale liniare de ordin n, omogene si neomogene

5

Transformari integrale: Transformata Fourier, Transformata Fouriir discreta, Transformata Laplace, Transformata Z

7

Evenimente si probabilitati. Independenta si conditionare. Formula lui Bayes.

3

Variabile aleatoare discrete. Medie, dispersie. Distributia Bernoulli, binomiala, geometrica, Poisson, Zipf. Vectori aleatori de componente variabile discrete.

3

Variabile aleatoare continue. Functia de repartitie, densitatea de probabilitate, medie dispersie. Exemple. Simularea variabilelor aleatoare. Vectori aleatori continui. Distributia de probabilitate. Independenta. Covarianta. Corelatie.

5

Statisitca descriptiva. Indicatori statistici. Elemente de statistica inferentiala. Teorema limita centrala. Estimatori ai parametrilor. Dreapta de regresie si coeficientul de corelatie.

4

Lanturi Markov discrete. Distributia de echilibru. Simulare. 4 Procese Poisson. Ramificare, Simularea proceselor de rata constanta.

2

Procese de tip serie de timp. Procesul de miscare browniana 3 Bibliografie 1. R. Negrea, B. Caruntu, C. Hedrea, Advanced calculus in engineering, Ed. Politehnica, Timisoara, 2009. 2. E. Petrisor, Modele probabiliste si statistice in stiinta si ingineria calculatoarelor, Editura Politehnica Timisoara, 2008 3. P. Gavruta, R. Negrea, L.Cadariu, L.Ciurdariu, Matematici pentru ingineri, Ed. Politehnica, Timisoara, 2008. 4. O. Lipovan, Analiza matematica. Calcul integral. Ed. Politehnica, Timisoara, 2006. 5. O. Lipovan, Matematici speciale, Ed. Politehnica, Timisoara, 2009. 6. P. Naslau, R. Negrea s.a., Matematici asistate de calculator, Ed. Politehnica, Timisoara, 2005.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare Integrale generalizate si cu parametri 4

Exercitiul, demonstratia, exemplficarea, algoritmizarea

Algebra numerelor complexe, functii complexe: domeniu, imagine, diferentiabilitate. Serii de puteri, serii Taylor si Laurent. Integrarea

4



functiilor complexe Exercitiul, demonstratia, exemplficarea, algoritmizarea

Rezolvarea sistemeleor de ecuatii diferentiale liniare si a ecuatiilor de ordin n.

2

Ecuatii integrale Fourier Rezolvarea ecuatiilor diferentiale utilizand transformata Laplace. Rezolvarea ecuatiilor recurente utiizand transformata Z

4

Evenimente, probabilitati, evenimente conditionate, formula Bayes. 2 Variabile aleatoare discrete. 2 Variabile aleatoare continue. 3 Vector aleatori, independenta, covarianta, corelatie. 1 Elemente de statitica descriptiva 1 Elemente de statistica inferentiala 3 Lanturi Markov 2

Bibliografie 1. R. Negrea, B. Caruntu, C. Hedrea, Advanced calculus in engineering, Ed. Politehnica, Timisoara, 2009. 2. E. Petrisor, Modele probabiliste si statistice in stiinta si ingineria calculatoarelor, Editura Politehnica Timisoara, 2008 3. P. Gavruta, R. Negrea, L.Cadariu, L.Ciurdariu, Matematici pentru ingineri, Ed. Politehnica, Timisoara, 2008. 4. O. Lipovan, Analiza matematica. Calcul integral. Ed. Politehnica, Timisoara, 2006. 5. O. Lipovan, Matematici speciale, Ed. Politehnica, Timisoara, 2009. 6. P. Naslau, R. Negrea s.a., Matematici asistate de calculator, Ed. Politehnica, Timisoara, 2005.


• Continutul disciplinei este in conoordanta cu ceea ce se face in alte centre de invatamant suprior reprezentatie din tara si straintate. Cursul sta la baza mai multor discipline din domeniul de studiu.

10. Evaluare


10.4 Curs

• Corectidudinea si coerenta

logica a notiunilor asimilate • Intelegerea de asamblu a

importantei disciplinei si legatura cu alte discipline fundamentale

• Capacitatea de a opera si a aplica cunostinte abstracte si de a rezolva numeric

Examen scris – 3 ore (partea I -1,5 ore si partea a II-a 1,5 ore) . Examen partial pentru prima parte in sapt. 10

2/3

1 subiect teoretic si 3 probleme pentru fiecare parte

10.5 Seminar /laborator Activitatea la seminar 1/3 2 lucrari scrise pentru fiecare parte, activtate la tabla si inviduala


• Capacitatea de a rezolva probleme de ecuatii diferentiale si integrale, de a analiza date statistice si de a studia lanturi Markov si alte clase de procese stochastice


• ETH Zurich, Tehcnische Universiteit Eindhoven,Telecon Sud Paris


……………Romeo Negrea……….………

……………Ciprian Hedrea……….………


………Ioan Golet………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automaticǎ și Calculatoare / Bazele Fizice ale Ingineriei 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică și Informatică Aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Fundamente de Inginerie Electricǎ 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Ioan Bere 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. dr. ing. Ildiko Tatai 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care:3.2 curs 2 3.3 seminar+laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 90 din care:3.5 curs 28 3.6 seminar+laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 34 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Numărul de credite 4


4.1 de curriculum Analizǎ matematicǎ, Algebrǎ liniarǎ și Geometrie, Fizicǎ, Programarea calculatoarelor, Matematici speciale

4.2 de competenţe Calcul algebric, vectorial, integral și diferențial; Noțiuni elementare de Fizicǎ și Programarea calculatoarelor


5.1 de desfăşurare a cursului Salǎ mare, tablǎ 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului Salǎ seminar, tablǎ, calculatoare uzuale / Laborator dotat cu dispozitive de experimentare în Electrotehnică, surse de energie electrică, aparate de mǎsurǎ, 20 calculatoare cu soft adecvat , tablǎ




• Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii • Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii • Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor


• Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputația profesiei • Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi

de cultură organizaţională



• Introducerea unitară a fundamentelor științifice din domeniul Ingineriei electrice și aplicații practice esențiale

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea cunoștințelor fundamentale din domeniul materialelor electrotehnice, circuitelor electrice, câmpului electromagnetic

• Obținerea competențelor de Electrotehnică necesare înțelegerii unor discipline predate ulterior • Lărgirea orizontului tehnic , în scopul obținerii competențelor utile conlucrării cu alți specialiști

pentru rezolvarea proiectelor multidisciplinare • Ilustrarea abordării inginerești a problemelor concrete și dezvoltarea deprinderilor practice, a

capacității de măsurare și interpretare a rezultatelor experimentale

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Noțiuni introductive

1.1. Circuit electric. Schemă electrică 1.2. Tensiune electrică 1.3. Curent electric de conducție. Densitate de curent

2

Prelegere, explicații exemplificări, conversații, recomandări

2. Legi, teoreme și noțiuni de bază privind circuitele electrice

2.1. Legea conservării sarcinii electrice. Prima teoremă a lui Kirchhoff

2.2. Legea conducției electrice. Materiale conductoare. A doua teoremă a lui Kirchhoff

2.3. Legea transformării energiei în conductoare parcurse de curenți. Putere și energie electrică

2.4. Elemente de circuit pasive și active

3

3. Circuite electrice de curent continuu

3.1. Surse reale de energie. Sursa de tensiune și sursa de curent 3.2. Teorema conservării puterilor 3.3. Metode de calcul a circuitelor liniare de curent continuu 3.4. Circuite neliniare de curent continuu

6

4. Circuite electrice în regim sinusoidal

4.1. Reprezentarea în complex a mărimilor sinusoidale 4.2. Mărimi caracteristice 4.3. Impedanță și admitanță echivalente 4.4. Puteri în regim sinusoidal 4.5. Calculul circuitelor electrice în regim sinusoidal - metode 4.6. Rezonanța 4.7. Circuite trifazate

7

5. Circuite electrice în regim tranzitoriu

5.1. Teoremele condițiilor inițiale 5.2. Metoda integrării directe 5.3. Calculul circuitelor simple în regim tranzitoriu

5

4 Aspectul competenţelor profesionale va fi tratat cf. Metodologiei OMECTS 5703/18.12.2011. Se vor prelua competenţele care sunt precizate în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNCIS (http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL) pentru domeniul de studiu de la pct. 1.4, programul de studii de la pct. 1.6 din această fişă şi materia în cauză


6. Câmp electromagnetic

6.1. Legile legăturii (E, D, P) și (B, H, M) 6.2. Legile fluxului electric și fluxului magnetic 6.3. Legea polarizării temporare. Materiale izolatoare 6.4. Legea magnetizării temporare. Materiale magnetice 6.5. Legea circuitului magnetic 6.6. Legea inducției electromagnetice 6.7. Unde electromagnetice

5

Total ore curs

28

Bibliografie curs 1. Ioan Bere, Electrotehnică, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1998 2. Constantin Şora,…, Ioan Bere, ș.a., Bazele Electrotehnicii – Teorie și aplicații, Editura Politehnica, Timișoara, 2008 3. Dumitru Radu, Fundamente de inginerie electrică, Editura Orizonturi Universitare , Timișoara, 2006

8.2 Aplicații Număr de ore Metode de predare Teme de seminar 1. Circuite electrice de curent continuu 2. Circuite electrice în regim sinusoidal 3. Circuite electrice în regim tranzitoriu Lucrări de laborator 1. Elemente de circuit și aparate de măsură 2. Circuite de curent continuu liniare și neliniare 3. Circuite în regim sinusoidal (mono și trifazate). Rezonanța 4. Circuite în regim tranzitoriu 5. Studiul experimental al legilor de interdependență dintre mărimi

electrice și magnetice 6. Recuperări

6 5 3

2 2 4 2

2 2

Expunere temă, exemplificări, sistematizarea etapelor generale ce trebuiesc urmate la aplicații, marcarea aspectelor esențiale, discuții, răspunsuri la întrebări, teme de casă, lucrări de verificare notate Expunere temă, discuții, răspunsuri la întrebări, realizarea montajelor de către studenți, corecții-observații, măsurători, prelucrarea și interpretarea rezultatelor experimentale,modelare pe calculator, notare

Total ore aplicații 28 Bibliografie aplicații 1. Ioan Bere, Electrotehnică, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1998 2. Constantin Şora,…, Ioan Bere, ș.a., Bazele Electrotehnicii – Teorie și aplicații, Editura Politehnica, Timișoara, 2008 3. Dumitru Radu, Fundamente de inginerie electrică, Editura Orizonturi Universitare , Timișoara, 2006 4. Ildiko Tatai, Lucrări de laborator de Electrotehnică, http://www.et.upt.ro 5. Ildiko Tatai, Circuite electrice-probleme, Editura Politehnica, Timișoara, 2013


• Cunoştinţele de Electrotehnică generală sunt necesare înțelegerii unor discipline din planul de învățământ, predate ulterior. • Aplicațiile Electrotehnicii fiind general răspândite, aceste cunoștințe permit lărgirea orizontului tehnic și conduc la deprinderi

utile în viața de zi cu zi. De asemenea, conduc la competențe necesare colaborării cu alți specialiști, pentru rezolvarea completă a proiectelor complexe, multidisciplinare.

http://www.et.upt.ro/

10. Evaluare


10.4 Curs

Tratarea unor chestiuni teoretice simple și cu timp de abordare individual mic


Abordarea completă a unei chestiuni teoretice de complexitate mai mare


Rezolvarea a trei aplicații (curent continuu, regim sinusoidal, regim tranzitoriu)


10.5 Seminar

Rezolvarea problemelor propuse Teste de verificare, răspunsuri la întrebări 15 % Teme de casă Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la

întrebări 3 %

Prezenţa Evidenţa prezenţei 2 % 10.6 Laborator

Cunoașterea teoretică a lucrării Teste scurte de verificare 4 % Realizarea montajelor și

măsurători Prezentarea funcționării montajelor și

verificarea datelor măsurate 8 %

Prelucrarea și interpretarea datelor experimentale

Prezentarea lucrării prelucrate, răspunsuri la întrebări

6 %

Modelarea pe calculator a montajului

Prezentarea funcționării modelului 2 %


• Cunoașterea noțiunilor fundamentale de Electrotehnică (mărimi, legi, teoreme) • Rezolvarea problemelor de curent continuu, de regim sinusoidal și de regim tranzitoriu, cu cel puțin o metoda de calcul • Realizarea corectă (după schemă dată) a unui montaj de complexitate medie • Stăpânirea citirii aparatelor de măsură ș interpretarea corectă a datelor experimentale


• University of Technology and Economics-Budapest • State Technical University-Saint Petersburg • Arizona State University


Prof. dr. ing. Ioan Bere

Asist. dr. ing. Ildiko Tatai

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 30.01.2014

Prof. dr. ing. Dumitru Toader

FIȘA DISCIPLINEI1


1.1 Instituția de învățământ superior Universitatea Politehnica Timișoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică și Calculatoare / Automatică și Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licență 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică și Informatică Aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Fundamente de inginerie electronică 2.2 Titularul activităților de curs Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel ANDREESCU 2.3 Titularul activităților de seminar Asist.ing. Radu BORACI 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care:3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învățământ 90 din care:3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuția fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 17 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 17 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 14 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activități 3.7 Total ore studiu individual 48 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Numărul de credite 4

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum • - 4.2 de competențe • Cunoștințe de electricitate elementară (la nivel de liceu)

5. Condiții (acolo unde este cazul)

5.1 de desfășurare a cursului • Sală mare, Materiale suport: laptop, videoproiector, tablă. 5.2 de desfășurare a

seminarului/laboratorului • Laborator cu panouri didactice specifice, osciloscoape, AVO-metre, surse de c.c.,

15-20 PC, Mediu de simulare SPICE, tablă

6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionale4

• Utilizarea de cunoștințe de matematică, fizică, tehnica măsurării, grafică tehnică, inginerie mecanică, chimică, electrică și electronică în ingineria sistemelor.


• Identificarea oportunităților de formare continuă și valorificarea eficientă a resurselor și tehnicilor de învățare pentru propria dezvoltare.

1 Formularul corespunde Fişei Disciplinei promovată prin OMECTS 5703/18.12.2011 (Anexa3); 2 Se înscrie numele facultăţii care gestionează programul de studiu căruia îi aparţine disciplina; 3 Se înscrie numele departamentului căruia i-a fost încredinţată susţinerea disciplinei şi de care aparţine titularul cursului; 4 Aspectul competențelor profesionale va fi tratat cf. Metodologiei OMECTS 5703/18.12.2011. Se vor prelua competenţele care sunt precizate în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNCIS (http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL) pentru domeniul de studiu de la pct. 1.4 şi programul de studii de la pct. 1.6 din această fişă.

1


7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


• Înțelegere principii și concepte de bază și abstractizări utilizate la analiza și proiectarea sistemelor electronice.

• Pregătire fundamentală de electronică analogică pentru cursuri pe ramura hardware. 7.2 Obiectivele specifice • Înțelegere funcționare dispozitive și circuite electronice de bază;

• Înțelegere relație dintre reprezentarea matematică a comportării unui circuit și corespondența cu realitatea, deprinderi practice;

• Însușire și utilizare de principii, noțiuni de bază pentru proiectarea circuitelor electronice simple; • Deprinderi de modelare, analiză, proiectare, simulare, testare și depanare aplicații cu

dispozitive și circuite electronice; • Utilizare medii de simulare a circuitelor analogice; • Comunicare cu specialiști din domenii conexe în cadrul unor aplicații multidisciplinare.

8. Conținuturi

8.1 Curs Nr.ore Metode de predare 1. Introducere

1.1. Scop curs, utilitate, domenii de interes 1.2. Fundamente de electricitate (recapitulare): lege Ohm, legi Kirchhoff, puteri, impedanțe, conexiuni serie/ paralel, divizor de tensiune/ curent, circuite RCL

1 - Prelegeri conversaționale cu material didactic pe video-proiector, curs bazat pe exemple, - conversații, explicații, exemplificări, - bibliografie pe suport electronic.

2. Diode semiconductoare 2.1. Diode redresoare: caracteristici funcționale, regimuri de lucru, modele 2.2. Diode stabilizatoare (Zener): caracteristici funcționale, regimuri de lucru, modele 2.3. Aplicații: Circuite de redresare, multiplicare tensiune, limitare, stabilizare 2.4. Alte diode: LED, varactor.

3

3. Tranzistoare bipolare 3.1. Tipuri, caracteristici, parametri, dreapta de sarcină, regimuri de lucru 3.2. Modele de curent continuu și de curent alternativ la semnal mic 3.3. Circuite de polarizare, structuri, punct static de funcționare 3.4. Amplificatoare de semnal mic: structuri, amplificare de tensiune/ curent,

rezistențe de intrare/ ieșire 3.5. Amplificatoare cu mai multe etaje cu cuplaj capacitiv sau direct

8

4. Probleme recapitulative 2 5. Tiristoare, triace

5.1. Tiristoare: caracteristici funcționale, regimuri de lucru, modele 5.2. Triace: caracteristici funcționale, regimuri de lucru, modele 5.3. Aplicații: circuite de comutație statică, circuite de comandă în fază

3

6. Amplificatoare operaționale – aplicații 6.1. Amplificator operațional (AO) ideal/ real: proprietăți, parametri, limitări 6.2. AO cu reacție negativă: structuri de bază, amplificare de tensiune, impedanțe

intrare/ ieșire, circuite de limitare 6.3. Comparatoare, Sumatoare, Circuite de integrare, derivare, circuite PID 6.4. Amplificatoare de măsură 6.5. Amplificatoare cu mai multe etaje cu AO 6.6. Generatoare (oscilatoare) de semnal triunghiular, dreptunghiular

7

7. Stabilizatoare de tensiune 7.1. Stabilizatoare de tensiune lineare tip serie/ paralel, circuite de limitare curent 7.2. Stabilizatoare de tensiune în comutație: coborâtor/ ridicător de tensiune 7.3. Stabilizatoare de tensiune integrate

2

8. Probleme recapitulative 2 Bibliografie 1) T.L. Floyd, Electronic Devices, 9th Ed., Prentice Hall, 2011. 2) T.L. Floyd, Dispozitive Electronice, Editura Teora, București, 2003. 3) D.A. Bell, Fundamentals of Electronic Devices and Circuits, 5th Ed., Oxford Univ. Press, 2009. 4) S. Ionel, Inginerie Electronică, Editura Politehnica, Timișoara, 2012. 8.2 Seminar/laborator Nr.ore Metode de predare 1) Studiul funcționării și utilizării aparate de laborator: osciloscop numeric, generator

numeric, surse stabilizate 2 - Lucrări de laborator cu

material pe suport electronic, - Expunere temă, discuții, întrebări, - verificări experimentale, studii de caz.

2) Aplicații cu diode și diode stabilizatoare (redresoare, stabilizatoare, circuite de limitare)

2

3) Tranzistorul bipolar (Circuite de polarizare, Amplificator de semnal mic) 2 4) Aplicații cu tiristoare si triace (redresoare și variatoare comandate) 2 5) Amplificatoare operaționale integrate (aplicații liniare și neliniare) 4 6) Generatoare de semnale periodice cu amplificatoare operaționale 2

2

Bibliografie 1) R. Boraci, P.R Șirli, Dispozitive și circuite electronice – lucrări practice, Eitura Mirton, Timișoara, 2000. 2) D.A. Bell, Fundamentals of Electronic Devices and Circuits Lab Manual, 5th Ed., Oxford Univ. Press, 2009

9. Corelarea conținutului disciplinei cu cerințele specialiștilor din domeniu și cu așteptările angajatorilor reprezentativi

• Cunoștințele de dispozitive și circuite electronice sunt importante, ca elemente de bază, pentru materiile cu specific hardware care fac parte din planul de învățământ al facultății de Automatică și Calculatoare.

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi cu implicații în domeniul hardware solicită cunoștințe de bază de electronică: circuite și dispozitive electronice analogice - competențe teoretice și practice, conținute în programa disciplinei.

10. Evaluare


10.4 Curs

Răspuns la subiecte teoretice Examinare scrisă - Teorie: 3 subiecte din curs cu structurare punctuală, 30 min (pt. fiecare din cele 2 părți de examen distribuit)

20 %

Rezolvare probleme tipice Examinare scrisă - Aplicații: 3 probleme, 1 oră (pt. fiecare din cele 2 părți de examen distribuit)

40 %

Prezență Evidența prezenței la 2 cursuri selectate aleatoriu 5 % 10.5 Seminar / laborator

Raportarea lucrărilor de laborator Evaluare activitate la laborator, răspunsuri la întrebări 25 % Referate, teme de casă Prezentare referate, rezolvări, răspunsuri întrebări 10 %

10.6 Standard minim de performanță (volumul de cunoștințe minim necesar pentru promovarea disciplinei și modul în care se verifică stăpânirea lui)

• La examenul scris - realizarea unui punctaj de 50% pt. fiecare parte (examen) distribuită (cu recunoașterea părții promovate). • La laborator - realizarea unui punctaj de 50%.

11. Compatibilitate internațională

1) Massachusetts Institute of Technology - MIT, USA, Circuits and Electronics (6.002), http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/

2) Harvard University, USA, Electronic Devices and Circuits (ES 154), http://www.seas.harvard.edu/courses/es154/ 3) Northwestern University, USA, Fundamentals of Electronics (EECS 225), http://eecs.northwestern.edu/eecs-225 4) University of South Australia, Electronic Devices and Circuits (EEET 2018),

http://programs.unisa.edu.au/public/pcms/Course.aspx?pageid=013382

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar 10.03.2014 Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel ANDREESCU

…………………….……….....

Asist.ing. Radu BORACI

………………………...................................

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof.dr.ing. Ioan SILEA

………………..………………….………

3

http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/

http://www.seas.harvard.edu/courses/es154/

http://eecs.northwestern.edu/eecs-225

http://programs.unisa.edu.au/public/pcms/Course.aspx?pageid=013382

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică și Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică și Informatică Aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Tehnici de programare 2.2 Titularul activităţilor de curs ș.l. dr. ing. Ovidiu Baniaș 2.3 Titularul activităţilor de seminar ș.l. dr. ing. Ovidiu Baniaș, drd. ing. Constantin Purcaru 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie




4.1 de curriculum • Programarea Calculatoarelor (semestrul 1) 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de matematică elementară (la nivel de liceu)




• Laborator cu 12-15 calculatoare – Mediu de programare pentru limbajul C, tablă



• Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii • Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor




• Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura rezolvarea problemei • Demonstarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de




• Aprofundarea noţiunilor de bază din programare și introducerea în tehnicile de programare, cu exemplificare în limbajul C.

7.2 Obiectivele specifice • Aprofundarea cunoștințelor dobândite în semestrul anterior • Însușirea metodelor clasice de tehnici de programare • Însușirea deprinderilor ce țin de analiza algoritmilor • Îmbunătățirea stilului de programare

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere. Analiza algoritmilor 1.1 Pași și exemple de implementare 1.2 Stil de programare 1.3 Ordinul/rata de creștere a unui algoritm 1.4 Notații asimptotice 1.5 Complexitate

2


2. Operații pe biți. Lucrul cu fișiere text 2.1 Reprezentarea întregilor 2.2 Operanzi și operații pe biți 2.3 Lucrul cu fișierele text 2.4 Exemplificare

2

3. Alocarea dinamică a memoriei. Pointeri 3.1 Memoria. Adrese 3.2 Variabile de tip pointer 3.3 Operatori de adresare și dereferențiere 3.4 Alocarea dinamică a memoriei 3.5 Vectori și pointeri 3.6 Exemplificare

2

4. Stiva 4.1 Stiva - structura de date 4.2 Forma poloneză 4.3 Calculul unei expresii matematice

2

5. Metoda Backtracking 5.1 Introducere. Utilitate. Abstractizare. Exemplificare 5.2 Implemetare 5.3 Permutari, Aranjamente, Combinări, Problema reginelor și altele

6

6. Recursivitate 6.1 Introducere. Utilitate. Abstractizare. Exemplificare 6.2 Implementari recursive vs. iterative 6.3 Lucrul cu stiva 6.4 Aplicații ale recursivității: backtracking recursiv, tehnica Fill, problem fotografiei, ieșirea din labirint

4

7. Tehnica Divide et Impera 7.1 Introducere. Utilitate. Abstractizare. Exemplificare 7.2 Aplicații: Maxim din vector, Merge Sort, Turnurile din Hanoi, Quick sort

4

8. Tehnica Greedy 8.1 Introducere. Utilitate. Abstractizare. Exemplificare 8.2 Aplicații: Submulțime maximală, Planificarea activităților, Problema rucsacului, Greedy euristic

4

10. Introducere în programarea dinamică 9.1 Introducere pornind de la recursivitate 9.2 Aplicații clasice

2

Bibliografie

1. Tudor Sorin, Tehnici de programare, Teora, 1995 2. Cormen T.H., Leiserson C.E., Rivest R.R., Introducere în algoritmi, Agora, 2000 3. Ciocârlie H., Ciocârlie R., Tehnici de programare si structuri de date, Eurostampa, 2010 4. Ivasc C., Pruna M., Bazele informaticii, Petrion, 1995 5. Atanasiu. A, Pintea R., Culegere de probleme pascal, Petrion, 1996 6. Manz. D, et. al., Informatica. Culegere de probleme rezolvate si propuse, Mirton, 2005 7. Prezentare generala 8. Ionescu C., et. al., Informatica pentru grupele de performanță, Dacia Educațional, 2004

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Analiza algoritmilor 2 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare pe calculator, a 1-2 probleme.

2. Lucrul pe biți 2 3. Alocarea dinamică a memoriei 2 4. Stiva 2 5. Aplicații Backtracking 6 6. Aplicații Recursivitate 4 7. Aplicații Divide et Impera 4 8. Aplicații Greedy 4 9. Aplicații programare dinamică 2 Bibliografie

1. Tudor Sorin, Tehnici de programare, Teora, 1995 2. Manz. D, et. al., Informatica. Culegere de probleme rezolvate si

propuse, Mirton, 2005


• Însușirea cunoştinţelor de bază în ceea ce privește tehnicile de programare este esențială în dezvoltarea ulterioară de aplicații hard & soft

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului solicită atât tehnologii curente în domeniu cât și cunoștințe legate de tehnicile de programare

10. Evaluare


10.4 Curs

Rezolvarea unui set de probleme pe parcursul semestrului

Examinare la distanță prin transmiterea surselor până la o anumită dată limită. Examinare bazată pe răspunsuri la întrebări

25 %

Examinarea cunoștințelor Examen de tip grilă 25 % 10.5 Seminar /laborator

Rezolvarea a 1-2 probleme la finalul laboratorului

Examinare pe calculator 25 %



25 %


• Massachusetts Institute of Technology http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-00-introduction-to-computer-science-and-programming-fall-2008/index.htm

Data completării


ș.l. dr. ing. Ovidiu BANIAȘ

…………………….……….....

ș.l, dr. ing. Ovidiu Baniaș, drd. ing. Constantin Purcaru


………………..………………….………

http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-00-introduction-to-computer-science-and-programming-fall-2008/index.htm

http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-00-introduction-to-computer-science-and-programming-fall-2008/index.htm

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu ţia de înv ăţ ământ superio Universitatea „Politehnica” din Timişoara

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Facultatea de Automatică şi Calculatoare

1.3 Catedra -

1.4 Domeniul de studii(denumire/cod4) Ingineria sistemelor/ L20 60 10

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii

(denumire/cod)/Calificarea

Automatică şi Informatică Aplicată/ L20 60 10/ Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Logică digitală

2.2 Titularul activit ăţilor de curs Conf. dr. ing. DRĂGAN FLORIN

2.3 Titularul activit ăţilor de semina As.ing. VOIŞAN EMIL IOAN

2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei

Impusă


3.1 Num ăr de ore pe săpt 4 din care:3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2

3.4 Total ore din planul de înv ăţ ământ 90 din care:3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28

Distribu ţia fondului de timp ore

Studiul dup ă manual, suport de curs, bibliografie şi notiţ e 12

Documentare suplimentar ă în bibliotecă, pe platformele electron 12

Preg ătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Tutoriat 7

Examin ări 3

Alte activit ăţ i

3.7 Total ore studiu individual 34

3.8 Total ore pe semestru 100

3.9 Num ărul de credite 4


1 Formularul corespunde Fişei Disciplinei promovată prin OMECTS 5703/18.12.2011 (Anexa3); 2 Se înscrie numele facultăţii care gestionează programul de studiu căruia îi aparţine disciplina; 3 Se înscrie numele departamentului căruia i-a fost încredinţată susţinerea disciplinei şi de care aparţine titularul cursului; 4 Se înscrie codul prevăzut în HG nr. 707 / 18.07.2012.


4.2 de competen ţe •


5.1 de desf ăşurare a cu • Sală curs

5.2 de desf ăşurare a


• Laborator (calculatoare, plăci hardware dezvoltare, software adecvat)


Competen ţe

profesionale5

• Utilizarea de cunoştinţe de matematică, fizică, tehnica măsurării, grafică tehnică, inginerie mecanică, chimică, electrică şi electronică în ingineria sistemelor;

• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicaţiilor; • Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor,

a tehnicilor de proiectare asistată de calculator.

Competen ţe

transversale

• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată luarea deciziilor si atribuirea de sarcini, cu aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei;

• Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare..


7.1 Obiectivul general al

disciplinei

• Însuşirea de cunoştinţe privind proiectarea şi sinteza circuitelor digitale

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării şi sintezei circuitelor digitale de tip automat de ordinul I sau II

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observa ţii

1. Introducere. Circuite de comutaţie. Sisteme de numeraţie. Logică booleană

Expunere utilizând material tipărit (disponibil şi în format electronic pe Internet), conversaţie

4 ore

2. Funcţii logice. Reprezentare. Minimizarea funcţiilor logice

Reprezentarea funcţiilor logice. Expunere utilizând material tipărit (disponibil şi în format electronic pe Internet), conversaţie

6 ore

3. Automate. Mealy si Moore. Clasificări.


2 ore

4. Circuite de tip multiplexor, decodificator, demultiplexor, sumator. Expunere utilizând material tipărit (disponibil şi în format

2 ore



electronic pe Internet), conversaţie

5. Circuite bistabile: RS, JK, T

Expunere utilizând material tipărit (disponibil şi în format electronic pe Internet

4 ore

6. Registre şi numărătoare


4 ore

7. Sinteza automatelor secvenţiale asincrone şi sincrone


6 ore

Bibliografie

1. N. Nisan, S. Schocken – Building a Modern Computer from First Principles, MIT Press 2010 2. Onuţ Lungu, Florin Drăgan - Dispozitive şi circuite electronice 2 Imprimeria Politehnica 2004 BUPT 3. John F. Wakerly - Circuite digitale - principiile şi practicile folosite in proiectare, Editura Teora, 2008. 4. Gheorghe Toacse, Dan Nicula- Electronică digitală. Dispozitive, Circuite, Proiectare (I), Verilog HDL (II), Editura Tehnica, Bucuresti, 2005

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observa ţii

1. Elemente de algebră booleană Exemple, studii de caz, problematizare, validare

1 ore

2. Funcţii logice. Metode de minimizare

Exemple, studii de caz, problematizare, validare

5 ore

3. Implementarea funcţiilor logice folosind porţi


2 ore

4. Automate


2 ore

5. Multiplexorul şi decodificatorul Exemple, studii de caz, problematizare, validare

2 ore

6. Bistabile


4 ore

7. Sumatoare


2 ore

8. Registre


3 ore

9. Numărătoare. Sinteza automatelor secvenţiale asincrone şi

sincrone.


7 ore

Bibliografie

1. N. Nisan, S. Schocken – Building a Modern Computer from First Principles, MIT Press 2010 2. Lungu Onut, Drăgan Florin - Dispozitive şi circuite electronice 2 Imprimeria Politehnica 2004 BUPT 3. John F. Wakerly - Circuite digitale - principiile şi practicile folosite in proiectare, Editura Teora, 2008. 4. Gheorghe Toacse, Dan Nicula- Electronică digitală. Dispozitive, Circuite, Proiectare (I), Verilog HDL (II), Editura Tehnica, Bucuresti, 2005

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Multe firme angajatoare din domeniul Automotive solicită absolvenţilor cunoştinţe de hardware. Baza acestor cunoştinţe o constituie analiza şi sinteza circuitelor digitale

Compatibilitate internaţională: • 1. Norwegian University of Science and Technology: http://folk.uio.no/nik/2001/11-natvig.pdf • 2. MIT : http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-111-introductory-digital-systems-

laboratory-spring-2006/index.htm • 3. Philadelphia University: www.philadelphia.edu.jo/it/cs/syllabus/750231.pdf

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota final ă

10.4 Curs

Obţinerea notei minime (5) de promovare a examenului scris

Examen Scris; Durata: 3 ore (două evaluări a câte 90 minute). Test cu 5-7 subiecte aplicative (probleme)

2/3

10.5 Seminar /laborator Promovare activitate aplicativă laborator (pe parcurs)/proiect –nota minimă 5

Teste laborator+ predare/susţinere teme de casă

1/3

10.6 Standard minim de performanţ ă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

• Ob ţinere ct.

Data complet ării Semn ătura titularului de curs Semn ătura tit

15.09.2013 …………………….……… …………………….………

Data aviz ării în departament Semn ătura dire

………………..………………….………

http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-111-introductory-digital-systems-laboratory-spring-2006/index.htm

http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-111-introductory-digital-systems-laboratory-spring-2006/index.htm

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare/Comunicare şi Limbi străine 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria sistemelor /inginer


2.1 Denumirea disciplinei Limbi străine 2 – Limba engleză 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect. dr. Delia Tănase 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care:3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 40 din care:3.5 curs - 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 12 3.8 Total ore pe semestru 50 3.9 Numărul de credite 2


4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Nivelul B2 conform Common European Framework of Reference for Languages



seminarului/laboratorului • Laborator multimedia




• Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii • Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii • Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor • Îmbunătăţirea performanţelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţii • Proiectarea, gestionarea ciclului de viaţă, integrarea şi integritatea sistemelor hardware, software şi de

comunicaţii • Proiectarea sistemelor inteligente


• Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura rezolvarea problemei • Indentificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea

diferitelor roluri în echipă şi descrierea clară şi concisă, verbal şi în scris, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate




• Dezvoltarea competenţei de comunicare în limba engleză în cele mai diverse situaţii de comunicare orală, scrisă, socială şi profesională

7.2 Obiectivele specifice • Dezvoltarea competenţei de interrelaţionare în contexte generale şi profesionale multiculturale • Conştientizarea gradelor de formalitate ale limbii engleze şi adecvarea registrului stilistic la

situaţia de comunicare • Exprimarea fluentă, corectă şi elegantă pe teme profesionale • Dezvoltarea vocabularului tehnic general şi specializat

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare - -

Bibliografie 8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare Cultură organizaţională, aspecte de protocol, corespondenţă oficială 4

Exerciţii, problematizare, simulări, explicaţii, activităţi individuale şi de grup;

Redactarea documentelor de angajare (CV, scrisoarea de intenţie) 2 Susţinerea interviului de angajare 2 Strategii de comunicare în activitatea profesională (comunicarea în echipă/ argumentarea şi negocierea în echipe virtuale multiculturale)

6

Descrierea unui proiect tehnic (abordarea documentaţiei tehnice) 4 Susţinerea unei prezentări pe o temă tehnică 6 Formarea profesională în domeniul ingineriei (aspecte deontologice, life-long learning)

2

Networking profesional 2

Bibliografie 1. Cotton, D., D. Falvey, S. Kent, Market Leader Interactive, Pearson Education, 2003. 2. Rost, M. & M. Fuchs, Longman English Interactive, Pearson Education, 2003. 3. Ibbotson, M. Cambridge English for Engineering, Cambridge, 2010 3. Tănase, D. English for Engineering Settings http://www.cv.upt.ro , 2012.


http://www.cv.upt.ro/



Actualizarea şi adaptarea conţinutului disciplinei se realizează prin consultarea periodică a angajatorilor în cadrul evenimentelor de carieră/ proiectelor care facilitează oportunităţi de angajare, stagii de practică, mobilităţi internaţionale (Career Days (organizator UPT), JobShop (organizator BEST), Skill2E http://skill2e.fh-salzburg.ac.at/, Întreprindere simulată pentru tehnici de lucru în cadrul companiilor tehnologice http://www.intreprindere-simulata.ro), dar şi a studiilor şi documentelor de referinţă produse în cadrul politicii lingvistice europene.

10. Evaluare


10.4 Curs

-

-

-

10.5 Seminar /laborator Conform Regulamentului UPT

Evaluare distribuită Probe scrise şi orale constând din exerciţii aplicative pe temele studiate (minim 2 teste/semestru, durată 2 ore)

50%

Aprecierea prestaţiei globale a studentului în cadrul orelor de seminar (gradul de implicare, pertinenţa răspunsurilor, prezenţa, etc.)

50%

10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui) • utilizarea limbii străine în scopul formulării unor mesaje scrise şi orale corecte, adecvate contextului socio-profesional; • simularea unor situaţii de comunicare profesională (interacţiuni pe o temă dată); • descrierea unui proiect tehnic.


• 1. École supérieure d'informatique, électronique, automatique, Paris, http://www.esiea.fr/Esiea.cml • 2. Lancaster University, UK, http://www.lancs.ac.uk • 3. Technische Universität München, http://www.in.tum.de

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar 04.09.2013

-

Lect.dr. Delia Tănase

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 11.09.2013 Lect. dr. Daniel Dejica-Carţiş

http://skill2e.fh-salzburg.ac.at/

http://www.intreprindere-simulata.ro/

http://www.esiea.fr/Esiea.cml

http://www.lancs.ac.uk/

http://www.in.tum.de/

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatizări şi Calculatoare 1.3 Catedra Departamentul de Comunicare şi Limbi Străine 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria sistemelor/ inginer


2.1 Denumirea disciplinei Limba franceză 2.2 Titularul activităţilor de curs - 2.3 Titularul activităţilor de seminar As. Mihaela Visky 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei obligatorie




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de Limba franceză nivel liceu



seminarului/laboratorului • Laborator Limbi Moderne: 20 calculatoare, audio-video, tablă




• consolidarea şi lărgirea cunoştinţelor dobândite anterior

• dezvoltarea competenţei de comunicare în limba franceză pentru utilizarea corectă a acesteia în diferite situaţii de comunicare orală şi scrisă, socială şi profesională

• familiarizarea cu valorile culturale şi de civilizaţie ale poporului francez

• familiarizarea cu terminologia în limba franceză din domeniul calculatoarelor şi cu cerinţele specifice la angajare


• Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale şi de cultură organizaţională

• Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii în rezolvarea problemelor



• Consolidarea şi lărgirea cunoştinţelor de limba franceză dobândite anterior

7.2 Obiectivele specifice • Însuşirea şi dezvoltarea lexicului general şi specializat în limba franceză • Însuşirea terminologiei de bază din domeniul calculatoarelor şi domeniilor conexe pentru a se

putea informa şi documenta în domeniu • Dezvoltarea deprinderilor de exprimare în scris şi oral în limba franceză în diferite situaţii de

comunicare • Crearea unor deprinderi de exprimare în situaţii de comunicare noi, de ex. în mediul profesional

8. Conţinuturi




Bibliografie

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare Sănătate şi boală. Corpul uman şi vizita la medic 2

Discuţia dirijată, exerciţii comunicative, expunere, comentariu şi analiză de text, joc de roluri, exemplu, problematizare, explicaţie, demonstraţie, utilizarea TIC

Franţa şi Francofonia 2 Noi despre francezi, francezii despre noi 2 Cooperare europeană şi în cadrul Francofoniei 2 Mediul şi protecţia acestuia 2 Noile tehnologii şi protecţia mediului 2 Educare şi formare în domeniul ingineriei 2 Candidatura şi interviul de angajare 2 Noile tehnologii din domeniul informaticii 2 Calculatorul şi rolul acestuia în viaţa de toate zilele 2 Aplicaţii ale calculatorului 2 Invenţii şi inventatori francezi din domeniul calculatoarelor 2 Societatea informaţiei şi calculatorul 2 Proiecte de viitor 2 Bibliografie Dănăilă, S. (coord.) et al. 2006. Examenele de DELF şi DALF nivelurile A şi B. Iaşi, Ed. Polirom Pop, M., Segers, M.-C.2010. Pratique du français. Deuxième édition révisée. Timişoara, Ed. Orizonturi Universitare www.tv5.org www.lepointdufle.net www.futura-sciences.fr


• Cunoştinţele de limbi străine ajută studenţii în activităţile de informare-documentare de specialitate şi îi familiarizează cu cerinţele pieţei muncii din alte tări. Ele îi pregătesc pentru contacte cu cetăţeni şi specialişti străini şi le facilitaeză intrarea pe piaţa muncii. Prin activităţile desfăşurate studenţii dobândesc abilităţi de comunicare şi deprinderi de integrare socială, de muncă în echipă, de asumare a unor responsabilităţi etc.

10. Evaluare


- Rezolvarea de subiecte din tematica studiată la seminar- test de sfârşit de semestru - Teste, rezolvări de exerciţii, prezentare de teme (scris sau oral) în timpul semestrului - Prezenţa

Test scris/oral 50%

10.5 Seminar Corectarea şi notarea testelor sau temelor

40%

Evidenţa prezenţei 10%


• Studentul poate stabili un contact social, se poate prezenta şi descrie mediul familiar • Studentul poate răspunde la întrebări şi poate pune întrebări legate de subiecte de interes social sau profesional imediat

http://www.tv5.org/

http://www.lepointdufle.net/

http://www.futura-sciences.fr/

• Stăpâneşte un lexic nu foarte bogat, dar adecvat pentru a răspunde unor situaţii de viaţă obişnuite • Foloseşte structuri şi forme gramaticale simple, care îl ajută să se exprime suficient de clar pentru a fi înţeles • Poate înţelege în general un text de specialitate cu ajutorul dicţionarului


• Institut National Polyechnique din Toulouse ( Franta) • Université Polytechnique din Clermont-Ferrand (Franta) • Faculté Polytechnique din Mons (Belgia)


…………………….………

As. Mihaela Visky


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatica şi Calculatoare/ Calculatoare 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria sistemelor/ inginer


2.1 Denumirea disciplinei Limba germană 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. drd. Andreea Ungureanu-Ruthner 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Nivel A1


5.1 de desfăşurare a cursului • Nu este cazul 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • CD-player, tablă




• Utilizarea instrumentelor informatice ȋn context interdisciplinar.


• Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor si a normelor de etică profesională.

• Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate intr-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse.

• Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de invăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de comunicare ȋn limba română şi ȋntr-o limbă de circulaţie internatională.



• Dobândirea nivelului A1 din Cadrul Comun European de Referinţă.

7.2 Obiectivele specifice • completarea cunoştinţelor de bază (gramatică si vocabular);

• formarea abilităţilor de comunicare orală şi în scris;

• formarea abilităţilor de înţelegere a unui mesaj scris sau oral;

• formarea abilităţilor de exprimare a unei opinii, de a purta un dialog pe diferite teme.

8. Conţinuturi




Bibliografie

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare Tagesablauf – Arbeit – Freizeit: Am Morgen; Im Büro; Das

Interview; Freizeit; Gespräche im Alltag; Wie spät ist es?; Tagesablauf; Beruf; Trennbare Verben und Satzklammer; Unbestimmter Artikel, Negation, Verb und Ergänzungen.

8 Conversaţie, explicaţie, exemplu, simulare conversaţii, brainstorming, portofoliul didactic, metoda proiectelor.

Essen – Trinken – Einkaufen: Im Bistro; auf dem Markt; im Einkaufszentrum, Supermarkt, Tante-Emma-Laden; Das Fest; Nachfragen; Lebensmittel; Notizen machen; Modalverben: Bedeutung, Satzklammer, Konjugation Präsens; Position des Subjekts.

8

Sprachen lernen: Lernen: wie und warum?; So oder so?; Im Deutschkurs; Lerntipps; Texte verstehen; E-mails schicken; Im Kursraum, Lernen mit der CD-ROM; Dativ nach bestimmten Prapositionen; Artikelworter und Substantiv: Dativ; Modalverben: (nicht) dürfen- (nicht) müssen.

8

Recapitulare: Exerciţii de recapitulare şi fixare a problemelor studiate; examinarea studenţilor.

4

Bibliografie 1. Martin Müller, Paul Rusch, Theo Scherling, Optimal A1; Editura Langenscheidt; Berlin, 2004

2. Martin Müller, Paul Rusch, Theo Scherling, Reiner Schmidt, Lukas Wertenschlag, Heinz Wilms und Christiane Lemcke, Moment Mal! Lehrbuch 1 und Arbeitsbuch 1; Editura Langenscheidt; Berlin 1997

3. Duden – Deutsche Grammatik; Editura Duden, Berlin, 2004


• Dobândirea unor cunoştinţe de bază a limbii germane, pentru a putea conversa cu parteneri din spaţiul germanofon. Mulţi angajatori solicită astfel de cunoştinţe.

10. Evaluare


10.4 Curs

10.5 Seminar /laborator Deţinerea unor cunoştinţe de bază (gramatică si vocabular), dovedite prin abilităţi de comunicare orală şi în scris; de înţelegere a unui mesaj scris sau oral şi de exprimare a unei opinii sau de a purta un dialog pe diferite teme, corespunzătoare nivelului de competenţă A1 (nivel introductiv), stabilit de către Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbile străine. Studentul poate înțelege și utiliza expresii familiare și cotidiene, precum și enunțuri simple care vizează satisfacerea nevoior concrete. Poate să se prezinte sau să prezinte pe cineva și să pună unei persoane întrebări care o privesc (locuința, relații, ce îi aparține ...). Poate să răspundă aceluiși tip de întrebări. Poate comunica simplu dacă interlocutorul vorbește lent și distinct și se arată cooperativ.

Examen scris. Activitatea la seminar. Nota finală constă din nota pe activitate (50%) si nota la examen (50%).

Examen scris. Activitate la seminar. Nota finală constă din nota pe activitate (50%) si nota la examen (50%).


• Ȋnsuşirea a minim 50% din cunoştinţele de gramatică şi vocabular predate la seminar. Exerciţii asemănătoare celor efectuate la seminar


• Technical University of Sofia • Technical University of Catalonia • Technical University of Crete

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar 14.09.2013 …………………….……… Asist. drd. Andreea UNGUREANU-

RUTHNER

…………………….………


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1



Facultatile: AC; ETC; ET; CHIMIE; CONSTRUCȚII; ARHITECTURĂ, MPT

1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Toate 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Programul de pregătire psihopedagogică –Nivelul I,



2.1 Denumirea disciplinei FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI. TEORIA ȘI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI

2.2 Titularul activităţilor de curs Lector dr. Liliana-Luminița TODORESCU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lector dr. Liliana-Luminița TODORESCU; Asist. dr. Svetlana Maria VRGOVICI 2.4 Anul de studiu 1/2 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei F







5.1 de desfăşurare a cursului • Sală mare, Materiale suport: tablă.


• Sală mică sau medie, tablă



• Operarea cu concepte fundamentale din domeniul pedagogiei • Evaluarea critică a situaţiilor problematice din activitatea didactică şi identificarea soluţiilor posibile cu



ajutorul pedagogiei • Relaţionarea şi comunicarea interpersonală specifică domeniului pedagogic/educațional • Proiectarea şi realizarea intervenţiilor pedagogice







Cursul se adresează studenţilor universităţilor tehnice şi are ca obiectiv general achiziționarea și utilizarea corectă a termenilor şi a conceptelor de specialitate cu care operează fundamentele pedagogiei și teoria și metodologia curriculum-ului, necesare abordării critice şi creative a evoluţiei fenomenului educaţional, formării unor abilităţi de analiză critică a curriculum-ului naţional şi de surprindere a unor măsuri adiacente pentru reformarea şi modernizarea învăţământului din România.

7.2 Obiectivele specifice • Prezentarea, explicarea şi interpretarea unor concepte, teorii, procese educaţionale specifice pedagogiei şi problematicii educaţionale contemporane;

• Prezentarea structurii sistemului românesc de învăţământ; • Descrierea formelor educaţiei şi a interdependenţei dintre acestea; • Familiarizarea cu finalităţile educaţiei, formularea unor scopuri şi obiective educaţionale

operaţionale; • Familiarizarea cu conceptele si aspectele implicate de teoria şi metodologia curriculum-

ului, principiile şi metodologia reformei curriculare din România.

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare Nr. ore

1. Pedagogia-ştiinţǎ a educaţiei. Educaţia - obiect de studiu al pedagogiei 1.1. Distincţia dintre pedagogie şi educaţie 1.2. Condiţiile pedagogiei ca ştiinţǎ 1.3. Caracteristici ale pedagogiei ca ştiinţă 1.4. Rolul pedagogiei 1.5. Consideraţii terminologice asupra conceptului de educaţie 1.6. Caracteristicile educaţiei 1.7. Funcţiile educaţiei 1.8. Rolul educaţiei 1.9. Termeni corelativi educaţiei 1.10. Sistemul stiinţelor pedagogice ale educaţiei şi relaţia pedagogiei cu alte ştiinţe

Prelegere universitară susţinută de chestionarea didactică, explicaţie, exemplu, conversația euristică, problematizare

2 h

2. Formele educaţie 2.1. Educaţiile paralele (educaţia formalǎ, educaţia nonformalǎ, educaţia informalǎ) şi interdependenţa dintre ele. 2.2. Educaţia permanentǎ. Conţinut şi semnificaţii; Implicaţii practice ale educaţiei permanente 2.3. Autoeducaţia - corolar al educaţiei permanente


2 h

3. Problematica educației contemporane

3.1. Educaţia în faţa provocǎrilor lumii contemporane 3.2. Noile tipuri de educaţie 3.3. Modalitãţi de introducere în şcoalã a noilor tipuri de educaţie


2 h

4. Sistemul de educație și formare profesională din România

4.1. Conceptul de sistem de învăţământ 4.2. Structura sistemului de învăţământ din România


2 h

5. Finalitățile educației

5.1. Dimensiunea teleologică a educaţiei. Ideal, scop şi obiective educaţionale 5.2. Clasificarea şi operaţionalizarea obiectivelor educaţionale. Noi tipologii de obiective. Legătura acestora cu cadrul tradiţional.


4h

6. Curriculum educațional

6.1. Conţinutul procesului instructiv-educativ 6.2. Delimitǎri conceptuale: conţinut al învǎţǎmântului şi curriculum 6.3. Tipuri de curriculum 6.4. Medii curriculare. 6.5. Cicluri curriculare. 6.6. Arii curriculare. 6.7 Produsele curriculare si implementarea acestora: Planul de învǎţǎmânt; Programa şcolarǎ; Manualul şcolar; Planificarea calendaristicǎ


4h

7. Proiectarea curricularǎ

7.1. Sursele conţinutului învăţământului şi criterii de selecţie. Determinǎri şi niveluri de concepere a curriculum-ului Posibilităţi de organizare a conţinuturilor. Alternativitatea şi flexibilizarea curriculară. 7.2. Reguli privind proiectarea curriculară.


4 h

8. Reforma curriculum-ului școlii românești

8.1. Repere şi ipostaze ale reformǎrii conţinuturilor 8.2. Niveluri şi principii diriguitoare în conceperea curriculumului


4 h

9. Pedagogii alternative

9.1. Pedagogia Step by step 9.2. Pedagogia Waldorf 9.3. Pedagogia Montessori 9.4. Pedagogia Freinet 9.5. Planul Jena


4 h

Bibliografie: 1. Cucoş, C., (1998). Pedagogie. Iaşi: Ed. Polirom. 2. Diaconu, M.; Jinga, I. (coord.) Ciobanu, O.; Pescaru, A.; Păduraru, M. (2005). Pedagogie. Curs în format electronic, http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=387&idb 3. Jinga, I.; Istrate, E., ( coord), (1998). Manual de pedagogie. Bucureşti: Ed. All. 4. Consiliului Naţional pentru Curriculum, http://cnc.ise.ro 5. Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, http://www.edu.ro 6. Mazilescu, C.A.; Dragomir, G.M. (coord.) (2007). Repere orientative în predare. Timișoara: Ed. Politehnica 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Nr.ore 1. Iniţiere în problematica pedagogiei şi educaţiei

Pedagogia-ştiinţǎ a educaţiei. Educaţia - obiect de studiu al pedagogiei - prezentarea unor aspecte teoretice

Exerciții:

Formularea, de către fiecare student, a unei definiții proprii pentru termenul de pedagogie și pentru termenul educație

Realizarea și prezentarea unui eseu nestructurat– pe grupe de studenți- plecând de la următorul citat: Educaţia este „acţiunea generaţiilor adulte asupra celor tinere, cu scopul de a le forma, acestora din urmă, anumite stări fizice, intelectuale şi mentale necesare vieţii sociale şi mediului special pentru care sunt destinate”. (E. Durkheim)

Formularea și prezentarea individuală, de către fiecare student, a unor răspunsuri la următoarele întrebări: „Este pedagogia o știință? Este ea o artă? Este ea o tehnică?

Identificarea și prezentarea – pe grupe de studenți- a mesajelor pedagogice condensate în proverbe românești – prezentate de cadrul didactic.

Prelegerea, exemplul, explicația, eseul de grup nestructurat, conversația, instructajul

6 h

http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=387&idb

http://cnc.ise.ro/

http://www.edu.ro/

2. Formele educaţiei şi interdependenţa lor

Prezentarea formelor educației: Educaţia formală, informală, non formală, educaţia permanetă

Exerciții:

Realizarea unui eseu de grup nestructurat cu tema: „Viața mea fără educație formală”.

Realizarea unui exercițiu, pe grupe de studenți privind Analiza șanselor unui individ, care nu a beneficiat deloc de educație formală, de a se integra pe piața muncii din România sau de pretutindeni.

Realizarea unui exercițiu, pe grupe de studenți, privind reflecția asupra unor Căi interesante de a te educa, în special, prin intermediul educației informale – transmise de cadrul didactic.

Prelegerea, eseul de grup nestructurat, exemplul, explicația, conversația, instructajul

4 h

3. Educaţia şi provocările lumii contemporane. Problematica lumii contemporane și noile tipuri de educație

Exercițiu:

Realizarea unui brainstorming privind problemele cu care se confruntă societatea contemporană, dar și mediul educațional Prezentarea noilor tipuri de educație care își propun să rezolve problemele cu care se confruntă lumea contemporană: Educaţia pentru pace. Educaţia civică. Educaţia pentru timp liber. Educaţia economică şi casnică. Educaţia ecologică. Educaţia pentru tehnologie şi progres. Educaţia pentru mass-media. Educaţia demografică. Educația interculturală. Educația pentru sănătate. Modalități de introducere a noilor tipuri de educație în școală

Prelegerea, brainstormingul, exemplul, explicația, conversația, instructajul

2 h

4. Structura sistemului românesc de învăţământ

Prezentarea structurii sistemului românesc de învățământ

Exercițiu:

Proiectarea unui sistem eficient de învăţământ în viziunea personală a studenţilor .

Metode interactive de grup, metode de stimulare a creativităţii, metode de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol, conversația, instructajul

2 h

5. Finalitățile educației

Importanţa formulării obiectivelor operaţionale; Reguli şi condiţii de formulare a obiectivelor operaţionale; Tehnici de formulare a obiectivelor educaționale (R. F. Mager și Gilbert de Landsheere)

Exerciții:

Realizarea unor exerciţii de formulare a obiectivelor operaţionale; Realizarea unor exerciții de corectare a unor obiective operaționale formulate greșit

Realizarea unui eseu de grup nestructurat pornind de la următoarea afirmație: Precizarea clară a obiectivelor operaționale este condiția fundamentală a proiectării corecte a activității didactice. „Fără obiective clare, întreg procesul educativ este hazardat și orb” (I. Jinga).

Prelegerea, explicația, exemplul, exercițiul, eseul de grup nestructurat, conversația, instructajul

4 h

6. Comunicarea didactică între expectanţă şi concretizare

Prezentarea unor aspecte teoretice refertoare la următoarele aspecte: Definirea conceptului de comunicare didactică, Elementele comunicării didactice, Stiluri de comunicare didactică, Situații întâlnite în comunicarea didactică și factorii care influențează apariția acestor situații în comunicarea didactică

Prelegerea, explicația, exemplul, exercițiul, munca de grup, conversația, instructajul

2 h

Exercițiu pe grupe de studenți: Identificarea și discutarea factorilor responsabili de apariția situației de: incomprehensiune totală, comprehensiune parțială și comprehensiune totală- în comunicarea didactică

7. Fobia şcolară - factor de inadaptare şi insucces şcolar

Prezentarea teoretică a unor aspecte referitoare la: Definiția conceptului de fobie școlară, Cauzele apariției fobiei școlare, Simptomele fizice și psihice ale fobiei școlare, Tratarea fobiei școlare

Studiu de caz privind fobia școlară

Prelegerea, explicația, exemplul, studiu de caz, conversația, instructajul

2 h

8. Relaţia profesor - student din perspectiva dinamicii educaţionale

Prezentarea teoretică a unor aspecte referitoare la: Importanța Relației profesor-elev/student în cadrul PDÎ, Tipuri de relații profesor- elev/student, Caracteristicile reale dar și ideale ale profesorului universitar, Tipuri de profesori descrise în literatura de specialitate, Reguli care, asimilate de către profesor, pot constitui una dintre premisele reuşitei sale în ceea ce priveşte activitatea didactică.

Exerciții:

Identificarea și prezentarea- pe grupe de studenți- a caracteristicilor relației autoritare, democratice și îngăduitoare - de conducere a clasei de elevi și respectiv portretul profesorului autoritar, democratic și îngăduitor care generează aceste tipuri de relații de conducere a clasei

Realizarea și prezentarea –pe grupe de studenți- a portretului profesorului universitar ideal

Prelegerea, exemplul, explicația, munca de grup , conversația, instructajul

4 h

9. Evaluarea activităţii de pe parcursul semestrului Chestionar de evaluare a seminarului de către studenți

2 h

Bibliografie: 1. Cucoş, C., (1998). Pedagogie. Iaşi: Ed. Polirom. 2. Diaconu, M.; Jinga, I. (coord.) Ciobanu, O.; Pescaru, A.; Păduraru, M. (2005). Pedagogie. Curs în format electronic, http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=387&idb 3. Jinga, I.; Istrate, E., ( coord), (1998). Manual de pedagogie. Bucureşti: Ed. All. 4. Consiliului Naţional pentru Curriculum, http://cnc.ise.ro 5. Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, http://www.edu.ro 6. Mazilescu, C.A.; Dragomir, G.M. (coord.) (2007). Repere orientative în predare. Timișoara: Ed. Politehnica.


• Absolventii universitatilor tehnice au în general cunoștințe tehnice necesare unui profesor de discipline tehnice, dar nu și cunostintele pedagogice și didactice necesare comunicarii/transmiterii cu succes a disciplinelor tehnologice

10. Evaluare


10.4 Curs Răspunsuri la intrebări referitoare din

problematica cursurilor abordate

Examen scris – Test grilă 50 %


Participarea si prezenţa studenţilor la activităţile practice aferente disciplinei

Prezența la 50% din activitățile de seminar

Oferirea de răspunsuri la intrebările de pe parcursul seminarului; implicarea in rezolvarea sarcinilor pe grupe; prezentarea activitatii din

50 %


http://cnc.ise.ro/

http://www.edu.ro/

cadrul grupului


Nota minimă pentru promovare este 5. Pentru obținerea notei de promovare la partea de curs, studentii trebuie sa realizeze corect 45% din itemii testului de cunoștinte. Pentru finalizarea seminarului, studenții trebuie să aibă 50% prezență la activitățile de seminar, și să participe activ la toate ședințele de seminar pe care le frecventeaza, astfel încât să obțină minim 5 puncte de pe parcursul acestora (cele 5 puncte pot fi obținute pe parcursul seminariilor, prin oferirea de răspunsuri la intrebările de pe parcursul seminarului; implicarea in rezolvarea sarcinilor pe grupe; prezentarea activitătii din cadrul grupului).

Data completării


01/10/ 2013 Lector dr. Liliana-Luminița TODORESCU …………………….……….......................................

Lector dr. Liliana-Luminița TODORESCU

…............................................................

Asist. dr. Svetlana Maria VRGOVICI

…............................................................ Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Lect.dr. Gabriel-Mugurel Dragomir

………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu ţia de înv ăţ ământ superior Universitatea Politehnica Timişoara

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Facultatea Automatică şi Calculatoare / Departamentul AIA

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) Ingineria sistemelor, calculatoare si tehnologia informatiei/20.60.10.10


1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea Automatică şi informatică aplicată


2.1 Denumirea disciplinei Teoria sistemelor I

2.2 Titularul activit ăţilor de curs Prof. dr. ing. Toma-Leonida Dragomir

2.3 Titularul activit ăţilor aplicative5 Ş.l.dr. ing. Dorina Popescu, as.ing Ana-Maria Dan, drd.ing. Alexandru Codrean

2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Num ăr de ore pe să 4 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/

proiect/practic ă 2

3.4 Total ore din planul de înv ăţ ământ 90 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activit ăţi aplicative 28

3.7 Distribu ţia fondului de timp pentru activit ăţi individuale asociate disciplinei ore


Documentare suplimentar ă în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12


Tutoriat 7

Examin ări 3

Alte activit ăţ i -

Total ore activit ăţ i individuale 34

3.8 Total ore pe semestru7 100

3.9 Numărul de credite 4


4.1 de curriculum • Analiză matematică, Algebră liniară, Matematici speciale, Fizică, Circuite electrice,

Dispozitive electronice

1 Formularul corespunde Fişei Disciplinei promovată prin OMECTS 5703/18.12.2011 (Anexa3). 2 Se înscrie numele facultăţii care gestionează programul de studiu căruia îi aparţine disciplina. 3 Se înscrie numele departamentului căruia i-a fost încredinţată susţinerea disciplinei şi de care aparţine titularul cursului. 4 Se înscrie codul prevăzut în HG nr. 493/17.07.2013. 5 Prin activităţi aplicative se înţeleg activităţile de: seminar (S) / laborator (L) / proiect (P) / practică (Pr). 6 Anul de studii la care este prevăzută disciplina în planul de învăţământ. 7 Se obţine prin însumarea numărului de ore de la punctele 3.4 şi 3.7.

4.2 de competen ţe • Utilizarea de cuno ştinţ e de matematică, fizică, tehnica m ăsurării, g , inginerie mecanic ă, chimică, electrică şi electronică


5.1 de desf ăşurare a cursu •

5.2 de desf ăşurare a activit ăţ ilo •


Competen ţe

profesionale8

• Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor, a

tehnicilor de proiectare asistată de calculator.

• Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automată.

Competen ţe

transversale

• Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru

propria dezvoltare.



• Cunoşterea conceptului de sistem, concept fundamental pentru domeniul ingineriei sistemelor,

şi a modului în care se manipulează acesta pentru a putea aborda probleme de modelare şi

conducere.

7.2 Obiectivele specifice

• Caracterizarea în domeniul timp şi frecvenţă a sistemelor liniare în timp continuu şi în timp

discret şi a proprietăţilor acestora.

• Însuşirea unor tehnici de calcul specifice sistemelor liniare şi a unor metode de analiză a

proprietăţilor sistemelor.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num ăr de ore Metode de predare

1.Sisteme dinamice (preliminarii): Conceptul de sistem. Conceptul de sem-

nal; Modele matematice; Conexiuni de sisteme; Punct de funcţionare şi regimuri de funcţionare

11 Predare bazată pe

proiectare de slide-uri, interacţiune, rezolvare de aplicaţii 2. Caracterizarea sistemelor liniare în domeniul timp şi în domeniul opera-

ţional: Liniaritate; Sisteme lineare în timp continuu şi în timp discret;

Matrice şi funcţii de transfer; Elemente de transfer tipizate; Discreti-

6

8 Aspectul competenţelor profesionale şi competenţelor transversale va fi tratat cf. Metodologiei OMECTS 5703/18.12.2011. Se vor prelua competenţele care sunt precizate în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNCIS (http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL) pentru domeniul de studiu de la pct. 1.4 şi programul de studii de la pct. 1.6 din această fişă, la care participă disciplina.


zarea modelelor matematice ale sistemelor în timp continuu; Aplicaţii

ale matricelor şi funcţiilor de transfer.

3. Analiza sistemelor liniare: Obţinerea modelelor matematice ale siste-

melor complexe; Realizări sistemice; Transformări de stare; Regimul

permanent constant al sistemelor lineare; Regimul permanent armo-

nic al sistemelor lineare (caracteristici Bode); Puncte de echilibru..

7

Cap. 4. Proprietăţile sistemelor: Stabilitatea sistemelor; Controlabilitatea

sistemelor lineare; Observabilitatea sistemelor lineare.

4

Bibliografie9 1. Dragomir, T.L., Lecţii de teoria sistemelor I, Note de curs, actualizate anual, disponibile public la adresa

http://www.oldsite.aut.upt.ro/.

2 Dragomir, T.L., Elemente de teoria sistemelor, vol I, Timişoara, Ed. Politehnica, 2004.

3. Voicu, M., Introducere în automatică, Iaşi, Ed. Polirom, 2002; alte lucrări scrise de acelaşi autor existente în Bib ioteca centrală a UPT.

4. Dragomir, T.L., Teoria sistemelor, Aplicaţii 2 (culegere de probleme), Timişoara, Ed. Politehnica, 2007.

5. Ionescu, V., Teoria sistemelor – sisteme liniare, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1975; alte lucrări scrise de acelaşi autor existente în Bibioteca

centrală a UPT.

6. Åstrőm, K.J., Wittenmark, B, Computer-Controlled Systems, Prentice Hall, Third Edition, 1997.

7. Dorf, R.C., Bishop, R.H., Modern Control Systems, Pearson – Prentice Hall, Tenth Ed.,2005.

8.2 Activit ăţ i aplicative10 Num ăr de ore Metode de predare

1. Introducere în mediul de programare Matlab-Simulink 4 Realizarea lucrărilor pe

bază de îndrumar. Dis-cutarea temelor de la-borator. Operarea pe calculator individual sau cel mult în echipe de 2.

2. Semnale analogice şi semnale numerice 4

3. Modelarea matematic ă a sistemelor f 4

4. Calculul raspunsului unui sistem 2

5. Studiul elementelor de transfer tipizate 2

6. Modelarea matematic ă a co 4

9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”.

http://www.oldsite.aut.upt.ro/

regimurilor dinamice alae sistemelor liniare

7. Modelarea sistemelor de tip MIMO 2

8. Discretizarea sistemelor 4

9. Analiz ă recapitulativă 2

Bibliografie11 1. Popescu, D ş.a., Teoria sistemelor, Aplicaţii 1 (îndrumar de laborator), Timişoara, Ed. Politehnica, 2007.


3. Popescu, D., Lucrări de laborator de teoria sistemelor I si II, (îndrumar de laborator actualizat anual, disponibile public la adresa

[email protected].

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Teoria sistemelor este o disciplin ă fundamentală pentru domeniul de ierarhizare Ingineria sistemelor, calculatoare si tehnologia

informaţiei, în spe ţ ă pentru

programul de instruire de la Continental Automotive Romania SRL).Teoria sistemelor I este destinat ă prezentării coptelor de

baz ă şi introducerii în domeniul sistemelor liniare.

10. Evaluare


nota final ă

10.4 Curs

Examen scris cu durata de 3 ore. Prima jumă-

tate a programei (pct. 1 şi cap. 2) se examinea-

z ă şi printr-un examen par ţial (scr ă de

max. 2 ore). Subiectele de examen au trei par ţ

teorie- partea I-a (echivalent ă examenului

par ţial, teorie partea a II-a, probleme (bazate

pe ambele p ărţ i teoretice). Punctajul acordat

celor 3 p ărţ i este: 3.5 puncte-partea I, 3.5 puncte-partea II, 3 puncte-probleme. În func ţie

de prezen ţ ă s

bonifica ţie de

punctajelor este minimum 5.

2/3

10.5 Activit ăţ S:

L: Cunoaşterea conţinutului

lucrării. Capacitatea de a opera independent. Capaci-tatea de generaliza aplicaţiile învăţate şi de a interpreta rezultatele.

Finalizarea cu succes a fiec ărei lucr

laborator.

1/3

P:

Pr:

10.6 Standard minim de performan ţ ă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.

• Cunoa şterea conceptelor de bază. Stăpânirea tipuri de sisteme şi a

tuturor elementelor componente. Capacitatea de a a indica metode de calcul pentru problemele de baz ă: calcu

sistemelor, reconfigurarea sistemelor, evaluarea stabilit ăţii pe baza criteriului rădăcinilor, ob ţiner

mediul Matlab-Simulink.

Data complet ării Titular de curs

(semnătura)

Titular activit ăţ i aplicative

(semnătura)

18.10.2013

…………………….………

…………………….………

Director de departament

(semnătura)

Data aviz ării în Consiliul Facult ăţ ii12 Decan

(semnătura)

…………………….………

…………………….………

12 Avizarea este precedată de discutarea punctului de vedere al board-ului de care aparţine programul de studiu cu privire la fişa disciplinei.

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi Informatică aplicată / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Programare orientată pe obiecte 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Vasile Stoicu-Tivadar 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. dr. ing. Mihaela Vida, asist. dr. ing. Norbert Gal 2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 4,5 din care:3.2 curs 2,5 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 115 din care:3.5 curs 35 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 52 3.8 Total ore pe semestru 125 3.9 Numărul de credite 5


4.1 de curriculum • Programarea calculatoarelor 4.2 de competenţe • Cunoştinţe elementare de programare (limbajul C)


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală mare, Materiale suport: laptop, video-proiector, tablă, eventual sistem de sonorizare


• Laborator cu 17-25 calculatoare – Mediu de programare pentru limbajul C++ (Visual Studio), tablă



• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. • Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente de uz general şi

dedicat, inclusiv reţele de calculatoare, pentru aplicaţii de automatică şi informatică aplicată. • Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automată, utilizând principii



de management de proiect, medii de programare şi tehnologii bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile, sisteme încorporate


• Aplicarea, în contextul respectării legislaţiei, a drepturilor de proprietate intelectuală (inclusiv transfer tehnologic), a metodologiei de certificare a produselor, a principiilor, normelor şi valorilor codului de etică profesională în cadrul propriei strategii de muncă riguroasă, eficientă şi responsabilă





Crearea deprinderilor teoretice şi practice necesare analizei, proiectării, codificării şi testării aplicaţiilor de complexitate medie în limbajul C++.

7.2 Obiectivele specifice Transmiterea cunoştinţelor de bază despre paradigma programării orientate pe obiecte.

Crearea deprinderilor teoretice şi practice pentru realizarea aplicaţiilor de complexitate medie în limbajul C++, inclusiv utilizarea tipare de programare.

Însuşirea unor elemente de analiză şi proiectare orientate pe obiecte, inclusiv noţiuni elementare de UML şi şabloane de proiectare.

Înţelegerea modului în care cunoştinţele despre programarea orientată pe obiecte sînt utilizabile în mediile de programare moderne; studiu de caz pentru programarea Windows.

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Paradigma programării orientate pe obiecte 1.1. Necesitatea unei noi paradigme 1.2. Caracteristici 1.3. Conţinutul cursului. Obiective, mod de desfăşurare, condiţii de

examinare, bibliografie

3

Prelegere susţinută de prezentări PPT/Prezi conversaţii, explicaţii, exemplificări, studii de caz

2. Limbajul C++. Generalităţi 2.1 Programarea în stilul C++ O 2.2. Operatori de I/E, C 2.3. Clase 2.4. Supraîncărcare 2.5. Moştenire 2.6 Constructori/destructori).

4

3. Clase şi obiecte 3.1. Clase 3.2. Structuri, uniuni, 3.3. Funcţii prietene 3.4. Funcţii inline 3.5. Constructori 3.6. Membri statici 3.7. Manipularea obiectelor

3

4. Matrice, pointeri şi referinţe 4.1. Matrice de obiecte 4.2. Pointeri către obiecte 4.3. Referinţe 4.4. Alocarea dinamică

3

5. Supraîncărcarea 5.1. Supraîncărcarea funcţiilor 5.2. Supraîncărcarea operatorilor

4

6. Moştenirea. 6.1. Controlul accesului la clasa de bază 6.2. Moştenirea din clase de bază multiple 6.3. Constructori, destructori şi moştenire 6.4. Declaraţii de acces 6.5. Clase virtuale

2

7. Operaţii de I/E în C++ 7.1. Stream-uri

3

7.2. Ierarhia de clase 7.3. Variabila de stare 7.4. Formatarea datelor 7.5. Supraîncărcarea operatorilor << şi >> 7.6. Lucrul cu fişiere 7.7. Formatarea în memorie

8. Polimorfismul cu funcţii virtuale 8.1. Proprietăţi 8.2. Utilizare

2

9. Tipare 9.1. Utilizarea tiparelor 9.2. Containere, iteratori, algoritmi în Standard Template Library 9.3. Clase colecţie în MFC

2

10. Studiu de caz de ierarhie de clase: MFC 10.1. Introducere în programarea Windows. stilul windows, funcţii API, bucle de mesaje. 10.2. Prezentarea generală a ierarhiei MFC. 10.3. Clasa CObject. Serializare şi facilităţi de depanare. 10.4. Clasa CWnd şi interfeţele utilizator. 10.5. Arhitectura Document-View. 10.6. Grafica cu MFC.

3

11. Dezvoltarea orientată pe obiecte a produselor-program 11.1. Modelarea orientată pe obiecte 11.2. Metode de dezvoltare orientate pe obiecte 11.3. Etape de dezvoltare: identificarea obiectelor, precizarea structurii statice, precizarea comportamentului dinamic, evaluarea modelului, implementarea claselor, nivele de abstractizare

2

12. UML şi şabloane de proiectare 12.1. Introducere în UML 12.2. Analiza cerinţelor şi Cazuri de utilizare 12.3. Definirea structurii obiectelor şi diagramele de clasă, diagrame de secvenţă şi de stare. 12.3. Definirea comportamentului obiectelor şi diagramele de stare şi de secvenţă. 12.4. Şabloane de proiectare. Definiţie şi clasificare. 12.5. Exemple de şabloane de proiectare.

4

Bibliografie

1. Stoicu-Tivadar, V., “Programare orientata pe obiecte”, ediţia a 2-a, Editura “Orizonturi Universitare”, Timisoara, 2010. 2. Schildt, H. ,“C++ manual complet”, Editura Teora, Bucureşti, 1998. 3. Jamsa, K., Klander, L., Totul despre C şi C++. Manualul fundamental de programare în C şi C++, Ed. Teora, 2001.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Completări aduse de C++ faţă de limbajul C. 2 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare pe calculator a 1-3 probleme. Teste periodice tip grilă.

2. Încapsularea prin intermediul claselor. 2

3. Pointeri la metode. 2

4. Constructori, destructori. 2

5. Funcţii şi clase friend. 2

6. Derivarea claselor. 2

7. Metode virtuale. 2

8. Utilizarea listelor eterogene în POO. 3

9. Moştenirea multiplă. 2

10. Crearea unei ierarhii de clase pentru un editor grafic sau alte proiecte distribuite de asistenţi (proiect cu susţinere)

7

11. Recuperări laboratoare 2

Bibliografie

1. Stoicu-Tivadar, V., “Programare orientată pe obiecte”, ediţia a 2-a, Editura “Orizonturi Universitare”, Timişoara, 2010. 2. Gal, N., Vida, M., Chirila, O., Îndrumător de laborator pentru POO, format electronic (disponibil in situ), 2013. 3. Schildt, H. ,“C++ manual complet”, Editura Teora, Bucureşti, 1998. 4. V.Iorga, P.Chiriţă, C. Stratan, C.Opincaru, Programare în C/C++. Culegere de probleme, Ed. Niculescu, 2003


• Cunoştinţele de programare orientate pe obiecte sunt importante pentru toate materiile aval cu specific software care fac parte din planul de învăţământ al specializării: Medii şi tehnologii de programare, Ingineria programării, discipline opţionarel diverse (Modelare software, Programare JAVA, Tehnologii.NET, etc.).

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului solicită atât cunoştinţe de programare în general cât şi cunoaşterea programării orientate pe obiecte (C++, JAVA, C#, care pot fi uşor învăţate după parcurgerea cursului de POO).

10. Evaluare


10.1 Curs

Cunoştinţe teoretice/practice Test grilă cu 80 întrebări, notate cu 1 punct întrebările “teoretice” şi cu 2 puncte întrebările referitoare la fragmente de cod sursă

30 %

Rezolvarea unei probleme de complexitate medie


Stil de programare Examinare orală, pe calculator 3 % Participare la curs Evidenţa prezenţei 3 %



Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări, răspunsuri la teste grilă periodice

25 %


5 %

Prezenţa regulată la laborator Evidenţa prezenţei 3 % 10.3 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se

verifică stăpânirea lui) • Testul grilă cu cel puţin nota 5 (jumătate din punctaj) • Proiectarea, testarea şi executarea unui program de complexitate medie: programul trebuie să fie compilat şi executat,

conţine cel puţin o ierarhie de clase cu clasă de bază şi două clase derivate şi listă eterogenă, trebuie să funcţioneze cel puţin inserarea şi afişarea tuturor elementelor; programul trebuie să fie scris ordonat (să respecte cerinţe minime de stil de programare) şi studentul să poată răspunde satisfăcător la întrebări legate de soluţiile din program


• Cornell University http://courses.cornell.edu/preview_course_nopop.php?catoid=14&coid=160280 • Technische Universitat Wien http://www.complang.tuwien.ac.at/franz/objektorientiert.html • University of Edinburgh http://www.inf.ed.ac.uk/student-services/teaching-organisation/taught-course-information/year-

guides/undergraduate-first-year-guide/inf1-op/inf1-op-object-oriented-programming

Data completării


Prof. dr. ing. Vasile STOICU-TIVADAR

…………………….……….....

Asist. dr. ing. Mihaela VIDA, asist. dr. ing. Norbert GAL

…………………….………............................................................


………………..………………….………

http://courses.cornell.edu/preview_course_nopop.php?catoid=14&coid=160280

http://www.complang.tuwien.ac.at/franz/objektorientiert.html

http://www.inf.ed.ac.uk/student-services/teaching-organisation/taught-course-information/year-guides/undergraduate-first-year-guide/inf1-op/inf1-op-object-oriented-programming

http://www.inf.ed.ac.uk/student-services/teaching-organisation/taught-course-information/year-guides/undergraduate-first-year-guide/inf1-op/inf1-op-object-oriented-programming

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Calculatoare 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria sistemelor / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Comunicare 2.2 Titularul activităţilor de curs Asist. dr. Cosmin Băiaş 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. dr. Cosmin Băiaş 2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie






5.1 de desfăşurare a cursului • Sală mare, Materiale suport: laptop, proiector, tablă. 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Materiale suport: proiector, tablă.




• Însuşirea de către studenţi a principalelor elemente ale comunicării. • Formarea deprinderilor oratorice şi de comunicare eficientă.


• Demonstrarea spiritului democratic, în spiritul valorificării libertăţii, egalităţii şi toleranţei, prin apel la discuţie, dezbatere şi discurs.



• Dobândirea noţiunilor de bază de comunicare, cu exemplificări din comunicarea publică şi profesională.

7.2 Obiectivele specifice • Dezvoltarea abilităţilor practice de susţinere a unui discurs public. • Dobândirea cunoştinţelor de comunicare esenţiale pentru accederea într-un mediu profesional

specific.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Fundamentele comunicării

1.1 Elementele comunicării 1.2 Structura discursului 1.3 Tipuri de discurs

2 Prelegere, conversaţii, explicaţii şi exemplificări.

2. Discursurile informative 2.1 Definiţie şi caracteristici 2.2 Tehnici şi strategii specifice 2.3 Tipuri de argumente şi sofisme

2

3. Discursurile persuasive 3.1 Definiţie şi caracteristici 3.2 Tehnici şi strategii specifice 3.3 Forme ale manipulării

4

4. Comunicarea profesională 4.1 Scrisoarea de intenţie 4.2 Curriculum vitae 4.3 Interviul de angajare

6

Bibliografie 1. D. Carnegie, Cum vorbim în public, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2000.

2. A. Dobra, Comunicarea profesională, Timişoara, Editura Orizonturi Universitare, 2003.

3. M. Fraleigh şi S. Tuman, Speak up, Boston, New York, Bedford / St. Martins, 2011.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Elaborarea planului unei prezentări 2 Exerciţii aplicative, conversaţie,

analiză comparativă, problematizare dezbatere, controversă creativă şi gamestorming

2. Elemente de comunicare verbală 2 3. Elemente de comunicare nonverbală 2 4. Apeluri raţionale 2 5. Apeluri emoţionale 2 6. Comunicarea profesională eficientă 4



Bibliografie 1 . P. Padron, Cum vorbim în public: exerciţii de oratorie (trad. E. Chiriţă). Bucureşti: Editura Universitară, 2012.

2. R. Townsend, Dezvoltă-ţi abilităţile de comunicare, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2009.

3. C. Turk, Comunicarea eficientă, Bucurşti, Editura Trei, 2009.


• Majoritatea angajatorilor reprezentativi solicită bune abilităţi de comunicare verbală. • Valorificarea eficientă a cunoştinţelor teoretice, a competenţelor şi experienţei personale în cea mai bună formă posibilă pe

piaţa forţei de muncă actuale.

10. Evaluare


10.4 Curs Test Susţinerea unui discurs, dezbatere


10.5 Seminar /laborator Examinare orală 50%


•


• Technical University of Berlin (Germania), Faculty of Humanities, Institue of Language and Communication, Conversation;

• Dublin City University (Irlanda), Faculty of Communication, Effective Writing;

• The American University of Paris (Franta), Department of InternationalComunication, CM201speech;

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar

Asist. dr. Cosmin Băiaş

Asist. dr. Cosmin Băiaş


Lect. dr. Daniel Dejica

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Politehnica Timișoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică și Calculatoare / Automatică și Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică și Informatică Aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Proiectarea circuitelor digitale dedicate 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel ANDREESCU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist.ing. Tiberiu IONICĂ 2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care:3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 90 din care:3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 34 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Numărul de credite 4


4.1 de curriculum • Logică digitală 4.2 de competenţe • concepte fundamentale de hardware


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală mare, Materiale suport: laptop, videoproiector, tablă. 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Laborator cu 15-20 PC – Mediu de programare Active VHDL, tablă



• Operarea cu concepte fundamentale din știința calculatoarelor, tehnologia informației si comunicațiilor. • Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor,

a tehnicilor de proiectare asistată de calculator.

1 Formularul corespunde Fişei Disciplinei promovată prin OMECTS 5703/18.12.2011 (Anexa3); 2 Se înscrie numele facultăţii care gestionează programul de studiu căruia îi aparţine disciplina; 3 Se înscrie numele departamentului căruia i-a fost încredinţată susţinerea disciplinei şi de care aparţine titularul cursului; 4 Aspectul competenţelor profesionale va fi tratat cf. Metodologiei OMECTS 5703/18.12.2011. Se vor prelua competenţele care sunt precizate în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNCIS (http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL) pentru domeniul de studiu de la pct. 1.4 şi programul de studii de la pct. 1.6 din această fişă.

1



• Identificarea rolurilor și responsabilităților într-o echipă plurispecializată luarea deciziilor si atribuirea de sarcini, cu aplicarea de tehnici de relaționare și muncă eficientă în cadrul echipei




• Dobândirea de noțiuni de bază, deprinderi și competențe privind proiectare, simularea, testarea, sinteza și implementarea de circuite digitale utilizând limbaje de descriere hardware - VHDL.

7.2 Obiectivele specifice • Înțelegere principii de bază pt. proiectare circuite digitale cu limbaje descriere hardware (HDL); • Utilizare medii de proiectare hardware de nivel înalt, ierarhizate HDL; • Deprinderi de modelare, simulare, testare și depanare a programelor HDL; • Integrare rapidă a funcțiunilor specificate în circuite programabile FPGA, ASIC; • Suport de implementare aplicații digitale pentru mediu industrial și cercetare.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore

Metode de predare

1. Introducere 1.1 VHDL limbaj de nivel înalt pt. proiectare și simulare hardware, istoric 1.2 Structura proiectării funcționale, 1.3 Sinteza automată

2 Prelegeri conversaționale cu material didactic pe video-proiector, curs bazat pe exemple cu fișier disponibile în prealabil, bibliografie pe suport electronic.

2. Structura cod HDL 2.1 Library, entity, architecture 2.2 Test bench: simulare și testare funcțională

2

3. Proiectare sisteme ierarhizate 3.1 Componente și pachete, 3.2 Port map, generic map, 3.3 Funcții și proceduri, configurații

2

4. Tip date 4.1 Date predefinite, Date definite de utilizator, Arii 4.2 Conversii de format

2

5. Operatori și atribute 5.1 Operatori și atribute standard / definiți de utilizator, 5.2 Overloading, generic

1

6. Cod concurent 6.1 Comparație cod concurent / secvențial: 6.2 When, generate, block

2

7. Cod secvențial 7.1 Process, evenimente, 7.2 Signal, Variable, 7.3 If, case, 7.4 For, while, loop

4

8. Proiectare circuite combinaționale 8.1 Reguli de proiectare cu procese, 8.2 Exemple

1

9. Automate cu stări finite 9.1 Clock, detecție fronturi, 9.2 Template-uri pentru proiectare, 9.3 Exemple

3

10. Aplicații 10.1 Multiplexoare, Demultiplexoare, 10.2 Decodificatoare, Comparatoare, 10.3 Numărătoare, Registre, 10.4 Convertor serie-paralel, Recepție serie, 10.5 Afișare 7 segmente, 10.6 Generator de semnal, 10.7 Automate de vânzare

7

11. Probleme rezolvate și propuse 2 Bibliografie 1) V.A. Pedroni, Circuit Design and Simulation with VHDL, MIT Press, 2010. 2) C.H. Roth, Lizy Kurian John, Digital Systems Design Using VHDL, 2nd Ed., Thomson, 2008 3) G. Kaur, VHDL: Basics to Programming, Pearson, 2011. 4) D.L. Perry, VHDL Programming by Example, 4th Ed., McGraw-Hill, 2002. 5) P.P. Chu, FPGA Prototyping by VHDL Examples: Xilinx Spartan-3 Version, Wiley, 2008. 6) P.J. Ashenden, Digital Design (VHDL): An Embedded Systems Approach Using VHDL, Elsevier, 2008.

2

8.2 Seminar/laborator Nr.ore Metode de predare 1) Utilizare medii HDL: Active VHDL, (IDE Xilinx), proiectare, simulare, testare 2 - Lucrări de laborator cu material

pe suport electronic, - Platforma Active VHDL, - Expunere temă, discuții, întrebări, - Simulări și testări, rapoarte

2) Procese, clock, detecție front, componente, test bench 4 3) Multiplexoare decodificatoare, comparatoare 2 4) Bistabile, registre, numărătoare 2 5) Automate cu stări finite 2 6) Generatoare de funcții 2 7) Automate de vânzare; Controler de trafic intersecție 4 8) Mini-proiecte pe grupe de 4 studenți cu șef proiect, cu susținere proiect 8 9) Recuperări 2 Bibliografie 1) V.A. Pedroni, Circuit Design and Simulation with VHDL, MIT Press, 2010. 2) D.L. Perry, VHDL Programming by Example, 4th Ed., McGraw-Hill, 2002. 3) A. Popa, F. Ocolișan, G.-D. Andreescu, Proiectarea asistată de calculator a circuitelor logice complexe - Implementare VHDL. Lucrări de laborator, Centrul de multiplicare UPT, 2002.


• Conținutul disciplinei corespunde cu cerințe din domeniul proiectării hardware de nivel înalt utilizând HDL, cu implementare pe FPGA sau ASIC cerute în lumea industrializată, inclusiv în tară.

• Cerințele pe piața muncii privind proiectare hardware cu HDL sunt dorite de producătorii de aplicații digitale integrate într-un singur cip. Domeniile de utilizare sunt largi: de la produse digitale de uz general, până la aplicații în comunicații de viteză, aplicații militare. Pentru aplicații de mare viteza soluția cu HDL este lider.

• Proiectarea cu HDL pe FPGA constituie o soluție viabilă și rapidă (rapid prototyping) pentru implementări de sisteme digitale solicitate de cercetarea aplicativă.

10. Evaluare


10.4 Curs

Răspuns la întrebări scurte Examinare scrisă - Teorie: 10 întrebări scurte cu răspuns în 2-3 rânduri fiecare, 25 min

20 %

Rezolvare probleme tipice Examinare scrisă - Aplicații: 3 probleme, 2 ore 30 min. 40 % Prezență Evidența prezenței la 2 cursuri selectate aleatoriu 5 %


Raportarea lucrărilor de laborator Evaluare activitate la lab., răspunsuri la întrebări 20 % Realizare și susținere mini-proiect Evaluare proiect, răspunsuri la întrebări, verificare

funcționare in VHDL 10 %

Teme de casă Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări 5 % 10.6 Standard minim de performanță (volumul de cunoștințe minim necesar pentru promovarea disciplinei și modul în care se

verifică stăpânirea lui) • La examenul scris - realizarea unui punctaj de: 50% la teorie și 50% la probleme (cu recunoașterea părții promovate). • La laborator - realizarea unui punctaj de 50%.


1) Carnegie Mellon University, USA, 18-341: Logic Design and Verification, https://www.ece.cmu.edu/courses/items/18341.html 2) Massachusetts Institute of Technology, USA, 6.111: Introductory Digital Systems Laboratory, http://web.mit.edu/6.111/www/f2013/ 3) Johns Hopkins University, USA, 525.442: FPGA Design Using VHDL, http://apps.ep.jhu.edu/course-homepages/3223-525.442-fpga-design-using-vhdl-hourani 4) Worcester Polytechnic Institute, Massachusetts, USA, ECE3829: Advanced Digital System Design with FPGAs, http://ece.wpi.edu/~rjduck/ece3829.htm


…………………….……….....

Asist.ing. Tiberiu IONICĂ

………………………...................................


………………..………………….………

3

https://www.ece.cmu.edu/courses/items/18341.html

http://web.mit.edu/6.111/www/f2013/

http://apps.ep.jhu.edu/course-homepages/3223-525.442-fpga-design-using-vhdl-hourani

http://apps.ep.jhu.edu/course-homepages/3223-525.442-fpga-design-using-vhdl-hourani

http://ece.wpi.edu/%7Erjduck/ece3829.htm

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Arhitectura calculatoarelor 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr.ing. Nicolae ROBU 2.3 Titularul (titularii) activităţilor de seminar/laborator

Ing. Cezar POPESCU, ing. Tiberiu IONICĂ

2.4. Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care:3.2 curs 3.4 Total ore din planul de învăţământ 90 din care:3.5 curs Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 34 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Numărul de credite 4

4. Precondiţii și recomandări (acolo unde este cazul)

4.1 precondiții de curriculum • Nu este cazul 4.2 precondiții de competenţe • Cunoştinţe de matematică elementară (la nivel de liceu)


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală cu laptop, videoproiector şi tablă


• Laborator cu 10-15 calculatoare – Mediu de programare pentru limbajul C, module de dezvoltare Z3, videoproiector, tablă



• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicațiilor








• Înțelegerea arhitecturii unui calculator și a modului de funcționare a acestuia.

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea unei imagini de ansamblu asupra domeniului calculatoarelor • Înțelegerea modului de organizare a unui sistem de calcul • Reprezentarea și vehicularea datelor într-un sistem de calcul • Paradigma von Neumann. Set de instrucții

8. Conţinuturi

8.1 Curs (SI – studiu individual)


1. Considerații introductive

2 Prelegere susţinută de prezentări PowerPoint, conversaţii, explicaţii, exemplificări, demonstraţii, analize comparative, studii de caz.

2. Despre memorie

2

3. Despre interfețe 2

4. Despre procesor. Unitatea aritmetico-logică 4.1 Reprezentarea numerelor în virgulă fixă 4.2 Reprezentarea numerelor în virgulă mobilă

2

5. Dispozitive de adunare și scădere 5.1 Principii 5.2 Sumatoare seriale 5.3 Sumatoare paralele

2

6. Dispozitive de înmulțire 6.1 Principii generale 6.2 Sinteza unui înmulțitor de numere în semn-mărime 6.3 Sinteza unui înmulțitor de numere în complement de doi, după metoda Robertson

4

7. Dispozitive de împărțire 7.1 Principii generale 7.2 Sinteza unui împărțitor de numere în semn-mărime, operând cu refacerea resturilor 7.3 Sinteza unui împărțitor de numere în semn-mărime, operând fără refacerea resturilor

4

8. Despre procesor. Unitatea de registre 8.1 Introducere 8.2 Unitatea de registre a procesorului Intel 8086

4

9. Despre procesor. Unitatea de comandă 9.1 Paradigma von Neumann 9.2 Elementele constitutive ale unei unități de comandă von Neumann 9.3 Despre instrucții. Studiu de caz 9.4 Implementarea instrucțiilor. Exemple

6

Bibliografie

1. Nicolae ROBU: „Arhitectura Calculatoarelor”, Editura Politehnica, Timișoara, 2001 2. Zoltan Francisc BARUCH: „Arhitectura Calculatoarelor”, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2000 3. John L. HENNESSY, David A. PATTERSON: „Computer Architecture: A Quantitative Approach, 4th Edition”, Prentice Hall,

2006

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Conversii de numere în baza doi. Reprezentarea numerelor în virgulă fixă 2 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare pe calculator a problemelor.

2. Reprezentarea numerelor în virgulă flotantă. Standardul IEEE 745 2 3. Prezentarea sistemelor Module Z3. Familiarizarea cu mediul de dezvoltare 2 4. Operații de bază și întreruperi 2 5. Prelucrare și afișarea informațiilor preluate de la tastatura 2 7. Lucrul cu stiva în limbaj de asamblare 2 8. Lucrul cu portul paralel 2 9. Lucrul cu portul serial 2 10. Lucrul cu memoria. Crearea unei aplicații (pian, generator Fibonacci, 3

calculator, ceas) în limbaj de asamblare 11. Temă de proiect care necesită în rezolvarea sa cunoștințele studiate în

timpul orelor de laborator 7

Bibliografie

1. Nicolae ROBU: „Arhitectura Calculatoarelor”, Editura Politehnica, Timișoara, 2001 2. ElettonicaVeneta, 32 Bit Microprocessor System module Z3/EV, Volumele: 1, 2 , 3 , 4; Manual de utilizare. 3. Randall Hyde, The Art of Assembly Language, ISBN-13: 978-1886411975, Ediția 2, 2010. 4. Paul A. Carter, PC Assembly Language, ISBN-10/ASIN: B009M63B0Y, Ediția 2, 2010


• Pentru a putea asimila eficient informațiile oferite de materiile cu specific software, sunt necesare cunoștințe privind arhitectura unui sistem de calcul, modul de funcționare a acestuia

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului solicită cunoștințe hardware de bază

10. Evaluare


10.4. Curs

Examen cu durata de 3 ore. Subiectele sunt în număr de 6 – 9, dependent de volumul de muncă pe care îl incumbă şi de gradul lor de dificultate. Ele sunt stabilite astfel încât să acopere întreaga materie predată. Unele dintre subiecte sunt teoretice, altele aplicative.


10.5.Seminar/laborator Test de laborator pentru verificarea nivelului de asimilare a cunoștințelor expuse. Evaluarea temei de proiect.

Verificarea corectitudinii implementărilor, prezentarea soluţiilor, răspunsuri la întrebări

33,33 %

10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui) • Punctajul pentru fiecare subiect al examenului este cuprins în intervalul [-4, +10] puncte, punctele negative apărând din

cauza penalizărilor pentru subiecte netratate corespunzător; nota 5 la examen se obţine cu un punctaj egal cu jumătate din punctajul maxim (acest punctaj maxim este 10*n, unde n reprezintă numărul de subiecte).

• Activitatea de laborator este promovată dacă toate soluţiile la probleme sunt funcţionale şi rezolvă minimul de cerinţe solicitat.

• Nota finală se calculează doar dacă atât nota la examen cât şi nota pe parcurs sunt mai mari sau egale cu cinci.


• MIT - Massachusetts Institute of Technology: Computer System Architecture, http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-823-computer-system-architecture-fall-2005/

• Princeton University: Computer Architecture, https://www.coursera.org/course/comparch • University of Berkeley: Graduate Computer Architecture, http://www.eecs.berkeley.edu/~kubitron/cs252/

Data completării 15.09.2013


Prof.univ.dr.ing. Nicolae ROBU

…………………….……….....

Ing. Cezar POPESCU, ing. Tiberiu IONICĂ

…………………….………............................................................ Data avizării în departament 15.09.2013

Semnătura directorului de departament

Prof.univ.dr.ing. Ioan SILEA

………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi Informatică Aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Structuri de date şi algoritmi 2.2 Titularul activităţilor de curs Sef lucr. dr. ing. Dorina Petrică 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. ing. drd. Dadiana Căiman, asist. mat. drd. Lavinia Dragomir, asist.ing.dr.

Raul ROBU 2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie




4.1 de curriculum • Programarea calculatoarelor, Tehnici de programare 4.2 de competenţe • Abilitatea de a programa in limbajul C si de a intelege pseudocod.







• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicatiilor. • Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor,

a tehnicilor de proiectare asistată de calculator. • Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automată, utilizând principii

de management de proiect, medii de programare şi tehnologii bazate pe microcontrolere, procesoare de



semnal, automate programabile, sisteme încorporate.


• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată luarea deciziilor si atribuirea de sarcini, cu aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei.



• Insuşirea de către studenţi a conceptelor fundamentale privind structurile de date şi programarea structurată, precum şi dezvoltarea unor tehnici şi algoritmi specifici.

7.2 Obiectivele specifice • Aprecierea eficienţei si performanţelor algoritmilor in raport cu viteza de execuţie şi spaţiul de

memorie necesar. • Proiectarea şi implementarea unor programe C de complexitate mică şi medie • Obţinerea unor deprinderi de testare şi depanare a programelor • Însuşirea unui stil de programare corect • Formarea unei gândiri bine structurate pentru abordarea problemelor tehnice

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Structuri de date fundamentale 1.1 Conceptul de tip de dată .Conceptul de tip de dată abstract. 1.2 Tipuri primitive nestructurate 1.3 Tipuri structurate

6


2. . Noţiuni despre algoritmi. Analiza algoritmilor. 2.1 Definiţii, caracteristici. 2.2 Notaţii asimptotice. 2.3 Elemente de teoria complexitaţii.

2

3. Algoritmi de sortare 3.1 Conceptul de sortare. 3.2 Sortare directă 3.3 Sortare avansată

8

4. Structura de date şir 4.1 TDA şir 4.2 Implementarea TDA şir 4.3 Tehnici de căutare in şiruri

2

5. Recursivitate 5.1 Utilizarea si eliminarea recursivităţii 5.2 Tipuri de algoritmi recursivi 5.3 Tipul indicator (referinţă). Structuri de date recursive

2

6. Structura de date lista 6.1 TDA listă . Tehnici de implementare 6.2 Tehnici de prelucrare a listelor 6.3 Alte tipuri de liste. Liste generalizate. 6.4 Structuri derivate din tipul listă

4

7. Structura de date arbore 7.1 TDA arbore. 7.2 Tehnici de implementare 7.3 Tehnici de treversare 7.4 Arbori binari

4

Bibliografie

1. Thomas H. Cormen, Charles E. Leiserson, Ronald R. Rivest,Introducere in algoritmi, Editura Agora, 2000 2. Vladimir-Ioan Cretu, Structuri de date si algoritmi, Editura Orizonturi Universitare, 2000 3. Mark Allen Weiss, Data structures and algorithm analysis in C,Editura Addison-Wesley, 1997 4. Horia Ciocârlie, Rodica Ciocârlie, Tehnici de programare şi structuri de date, Ed. Eurostampa, 2012 5. Valeriu Iorga, Programare în C, Editura Albastră, 2011 6. Raul ROBU, Lavinia DRAGOMIR, Dadiana CAIMAN, Structuri de date si algoritmi- aplicatii, Editura Politehnica, 2013

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Structuri de date fundamentale ( cautari, calcul timp de execuţie) 2 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare pe calculator, a 1-2 probleme. Elaborerea unei teme- proiect individual sau in echipa.

2. Tehnici de sortare 4 3. Sortarea fişierelor secvenţiale 2 4. Tipul de date abstract şir 2 5. Liste 2

6. Structuri derivate din listă 4

7. Arbori 2 8. Arbori cu subliste 2 9. Elaborarea unui teme complexe cu cunostuinţele din laborator. 6 10. Recuperări 2

Bibliografie

1. Thomas H. Cormen, Charles E. Leiserson, Ronald R. Rivest,Introducere in algoritmi, Editura Agora, 2000 2. Vladimir-Ioan Cretu, Structuri de date si algoritmi, Editura Orizonturi Universitare, 2000 3. Mark Allen Weiss, Data structures and algorithm analysis in C,Editura Addison-Wesley, 1997 4. Horia Ciocârlie,Rodica Ciocârlie, Tehnici de programare şi structuri de date, Ed. Eurostampa, 2012 5. Valeriu Iorga, Programare în C, Editura Albastră, 2011 6. Raul ROBU, Lavinia DRAGOMIR, Dadiana CAIMAN, Structuri de date si algoritmi- aplicatii, Editura Politehnica, 2013


• Cunoasterea structurilor de date si a algoritmilor sunt importante pentru toate materiile cu specific software care fac parte din planul de învăţământ al specializării: Programare orientată pe obiecte, Programare concurenta, Medii si tehnologii de programare, Sisteme de operare ş. a.

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul vizat de programul de studiu solicită atât cunoştinţe de programare si de dezvoltare a unor algoritmi eficienţi şi performanţi, ceea ce presupune analiza acestora şi alegerea unor structuri de date potrivite.

10. Evaluare


10.4 Curs

Prezentarea unor subiecte de teorie aplicată

Examinare in scris 35 %

Rezolvarea unei probleme de complexitate mare

Examinare oral, pe calculator 30%

Stil de programare Examinare oral, pe calculator 5 % 10.5 Seminar /laborator

Rezolvarea problemelor corespunzătore lucrărilor de laborator, teste

Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări, obtinerea notei de trecere la test

15 %

Teme de casă, gen proiect Prezentarea (sustinerea) , răspunsuri la întrebări

15 %


verifică stăpânirea lui) • Cunoaşterea unor concepte fundamentale referitoare la structurile de date • Stăpânirea lucrului cu structuri de date: tablori, secvenţe, liste, liste generalizate, arbori • Cunoaşterea algoritmilor de sortare • Programul de pe biletul de examen trebuie să fie funcţional şi să rezolve minimul de cerinţe solicitat


• Carnegie Mellon University • Massachusetts Institute of Technology • University of Washington

Data completării


Sef lucr. dr. Ing. Dorina PETRICA

…………………….……….....

Asist. ing. drd. Dadiana CAIMAN, asist. mat. drd. Lavinia DRAGOMIR, Asist.ing.dr. Raul ROBU

…………………….………............................................................

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof. dr. Ing. SILEA

………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1



Facultatile: AC; ETC; ET; CHIMIE; CONSTRUCȚII; ARHITECTURĂ, MPT

1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Toate 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Programul de pregătire psihopedagogică –Nivelul I,



2.1 Denumirea disciplinei TEORIA ȘI METODOLOGIA INSTRUIRII.TEORIA SI METODOLOGIA EVALUĂRII

2.2 Titularul activităţilor de curs Lector dr. Liliana-Luminița TODORESCU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lector dr. Liliana-Luminița TODORESCU; Asist. dr. Svetlana Maria VRGOVICI 2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei F




4.1 de curriculum • Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum-ului

4.2 de competenţe • Operarea cu concepte științifice fundamentale din domeniul fundamentelor pedagogiei și a teoriei curriculum-ului


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală mare, Materiale suport: tablă.


• Sală mică sau medie, tablă




• Operarea cu concepte fundamentale din domeniul pedagogiei • Evaluarea critică a situaţiilor problematice din activitatea didactică şi identificarea soluţiilor posibile cu

ajutorul pedagogiei • Utilizarea metodelor și tehnicilor eficiente de predare- învăţare-evaluare în activitatea didactică • Proiectarea activității didactice la nivel micropedagogic • Relaţionarea şi comunicarea interpersonală specifică domeniului pedagogic/educațional • Proiectarea şi realizarea intervenţiilor pedagogice







Cursul se adresează studenţilor universităţilor tehnice şi are ca obiectiv general achiziționarea și utilizarea corectă a conceptelor fundamentale din domeniul pedagogic, necesare înţelegerii proiectării, desfășurării și ealuării activității didactice la nivel micropedagogic.

7.2 Obiectivele specifice • Utilizarea corectă a termenilor şi a conceptelor de specialitate cu care operează teoria şi metodologia instruirii şi a evaluării;

• Analiza critică a evoluţiei concepţiei despre predare – învăţare – evaluare în didactica tradiţională versus didactica modernă;

• Evaluarea variabilelor care influenţează eficienţa predării – învăţării – evaluării, atât în etapa de proiectare, cât şi în cea de desfăşurare efectivă, în vederea adoptării unor decizii optime în situaţii concrete;

• Analiza critică a situaţiilor educative, a practicilor educative în scopul adoptării unor decizii psihopedagogice optime;

• Prezentarea metodelor și tehnicilor implicate în activitatea de predare- învăţare-evaluare;

• Evaluarea corectă și autoevaluarea obiectivă a rezultatelor învățării prin utilizarea diverselor metode și tipuri de evaluare didactică;

• Aplicaţii pedagogice in diverse contexte educaționale.

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare Nr. ore

1. Procesul de învăţământ

1.1. Procesul de învățământ- obiect de studiu al teoriei şi metodologiei instruirii: analiză conceptuală; abordare sistemică; 1.2. Predarea-învăţarea-evaluarea - componente fundamentale ale procesului de învăţământ.


2 h

2. Principiile didactice ale procesului de învățământ

2.1 .Conceptul de principiu didactic; 2.2. Funcțiile principiilor didactice 2.3. Caracterizarea principiilor didactice;


2 h

3. Orientări contemporane în teoria și practica predării

3.1. Conceptul de predare 3.2. De la predarea explicativ – reproductivã la predarea activ – constructivã 3.3. Paradigma predării în şcoala tradiţională vs. Paradigma predării în şcoala modernă 3.4. Strategii şi metode de predare modernã 3.5. Forme ale predãrii (frontalã, colectivã, pe microgrupuri, în perechi, forme individuale şi mixte) 3.6. Stiluri de predare abordate de cǎtre cadrele didactice 3.7. Factorii eficienţei predări


4 h



4. Metodologia şi tehnologia instruirii

4.1. Delimitǎri conceptuale: procedeu didactic, metodǎ de învǎţǎmânt, metodologie didacticǎ, tehnologie didacticǎ, metodicǎ 4.2. Funcţiile metodelor de învǎţǎmânt 4.3. Sistemul metodelor de predare-învǎţare. Clasificare şi descrierea principalelor metode de învǎţǎmânt tradiţionale şi moderne 4.4. Tendinţe în procesul de modernizare a metodologiei didactice 4.5. Mijloacele de învǎţǎmânt şi integrarea lor în activitatea didacticǎ


8 h

5. Forme de organizare a instruirii didactice 5.1. Organizarea procesului de învǎţǎmânt pe clase şi lecţii 5.2. Lecţia-formǎ fundamentalǎ de organizare a învǎţǎmântului; Tipuri de lecţii 5.3. Alte forme de organizare a procesului de învǎţǎmânt (cursul şi seminarul universitar


4h

6. Proiectarea instruirii pedagogice

Proiectarea instruirii la micronivel pedagogic - conceptul de proiectare a instruirii; niveluri ale proiectării; etapele proiectǎrii didactice.


4 h

7.Teoria şi practica evaluării educaţionale

Concepţii despre evaluare; funcţiile evaluǎrii; tipuri de evaluare; modele şi strategii de evaluare, metode de evaluare tradiţionale şi metode alternative de evaluare; tehnici şi instrumente de evaluare; erori în evaluarea didacticǎ; cerinţele psihopedagogice ale evaluării


4 h

Bibliografie: 1. Cucoş, C., (1998). Pedagogie. Iaşi: Ed. Polirom. 2. Diaconu, M.; Jinga, I. (coord.) Ciobanu, O.; Pescaru, A.; Păduraru, M. (2005). Pedagogie. Curs în format electronic, http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=387&idb 3. Jinga, I.; Istrate, E., ( coord), (1998). Manual de pedagogie. Bucureşti: Ed. All. 4. Consiliului Naţional pentru Curriculum, http://cnc.ise.ro 5. Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, http://www.edu.ro 6. Mazilescu, C.A.; Dragomir, G.M. (coord.) (2007). Repere orientative în predare. Timișoara: Ed. Politehnica 7. Cerghit I. (2006). Metode de Învăţământ. Iaşi: Editura Polirom. 8. Bocoş, M.; Jucan, D. (2007). Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării. Piteşti: Paralela 45. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Nr.ore 1. Importanţa respectării principiilor didactice în cadrul procesului de învăţământ; efectele negative ale nerespectării principiilor didactice în educaţie

Metode interactive de grup, eseul de grup nestructurat

2 h

2. Orientări contemporane în teoria şi practica predării. Strategii şi stiluri de predare

Metode interactive de grup, metode de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol

4 h

3. Metode moderne de educaţie (Brainstorming; Metoda ciorchinelui; Jocul de simulare, Jocul de rol - simularea profesiei de cadru didactic-, Studiul de caz, Phillips 6-6; Metoda 6-3-5; Reuniunea Panel; Metoda mozaic; Predarea reciprocă; Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat; Gândiţi, lucraţi în perechi, comunicaţi etc.). Mijloacele de învăţământ utilizate în activitatea didactică

Brainstorming; Metoda ciorchinelui; Jocul de simulare, Jocul de rol, Studiul de caz, Phillips 6-6; Metoda 6-3-5; Reuniunea Panel; Metoda mozaic; Predarea reciprocă; Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat; Gândiţi, lucraţi în perechi, comunicaţi

14 h

4. Construcţia strategiei didactice şi nivelurile proiectării didactice. Proiectarea didactică la nivel micropedagogic (Planul de lecție)

Metode interactive de grup, metode de stimulare a creativităţii, metode de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol

4 h

5. Evaluare şi autoevaluare eficientă în procesul de învăţământ. Forme și tipuri de evaluare- Avantaje si dezvantaje. Simularea unui examen. Corectarea şi notarea lucrărilor

Metode interactive de grup, metode de stimulare a creativităţii, metode de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol, jocul de simulare

4 h


http://cnc.ise.ro/

http://www.edu.ro/

Bibliografie: 1. Cucoş, C., (1998). Pedagogie. Iaşi: Ed. Polirom. 2. Diaconu, M.; Jinga, I. (coord.) Ciobanu, O.; Pescaru, A.; Păduraru, M. (2005). Pedagogie. Curs în format electronic, http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=387&idb 3. Jinga, I.; Istrate, E., ( coord), (1998). Manual de pedagogie. Bucureşti: Ed. All. 4. Consiliului Naţional pentru Curriculum, http://cnc.ise.ro 5. Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, http://www.edu.ro 6. Mazilescu, C.A.; Dragomir, G.M. (coord.) (2007). Repere orientative în predare. Timișoara: Ed. Politehnica 7. Cerghit I. (2006). Metode de Învăţământ. Iaşi: Editura Polirom. 8. Bocoş, M.; Jucan, D. (2007). Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării. Piteşti: Paralela 45.


• Absolventii universitatilor tehnice au în general cunoștințe tehnice necesare unui profesor de discipline tehnice, dar nu și cunostintele pedagogice și didactice necesare comunicarii/transmiterii cu succes a disciplinelor tehnologice

10. Evaluare


10.4 Curs Răspunsuri la intrebări referitoare din

problematica cursurilor abordate

Examen scris – Test grilă 50 %


Participarea si prezenţa studenţilor la activităţile practice aferente disciplinei

Prezența la 50% din activitățile de seminar

Oferirea de răspunsuri la intrebările de pe parcursul seminarului; implicarea in rezolvarea sarcinilor pe grupe; prezentarea activitatii din cadrul grupului

50 %


Nota minimă pentru promovare este 5. Pentru obținerea notei de promovare la partea de curs, studentii trebuie sa realizeze corect 45% din itemii testului de cunoștinte. Pentru finalizarea seminarului, studenții trebuie să aibă 50% prezență la activitățile de seminar, și să participe activ la toate ședințele de seminar pe care le frecventeaza, astfel încât să obțină minim 5 puncte de pe parcursul acestora (cele 5 puncte pot fi obținute pe parcursul seminariilor, prin oferirea de răspunsuri la intrebările de pe parcursul seminarului; implicarea in rezolvarea sarcinilor pe grupe; prezentarea activitătii din cadrul grupului).

Data completării


01/10/ 2013 Lector dr. Liliana-Luminița TODORESCU …………………….……….......................................

Lector dr. Liliana-Luminița TODORESCU

…............................................................

Asist. dr. Svetlana Maria VRGOVICI

…............................................................ Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Lect.dr. Gabriel-Mugurel Dragomir

………………..………………….………


http://cnc.ise.ro/

http://www.edu.ro/

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu ţia de înv ăţ ământ superior Universitatea Politehnica Timişoara

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Facultatea Automatică şi Calculatoare / Departamentul AIA

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) Ingineria sistemelor, calculatoare si tehnologia informatiei/20.60.10.220


1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea Automatică şi informatică aplicată


2.1 Denumirea disciplinei Teoria sistemelor II

2.2 Titularul activit ăţilor de curs Prof. dr. ing. Toma-Leonida Dragomir

2.3 Titularul activit ăţilor aplicative5 Ş.l.dr. ing. Dorina Popescu,as.ing Ana-Maria Dan

2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Num ăr de ore 4 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic ă 2

3.4 Total ore din planul de înv ăţ ă 90 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activit ăţi aplicative 28





Tutoriat 7

Examin ări 3

Alte activit ăţ i -

Total ore activit ăţ i individuale 34




4.1 de curriculum • Analiză matematică, Algebră liniară, Matematici speciale, Fizică, Circuite electrice,

Dispozitive electronice, Teoria sistemelor I


4.2 de competen ţe • Utilizarea de cunoştinţe de matematică, fizică, tehnica măsurării, grafică tehnică, inginerie mecanică, chimică, electrică şi electronică. Cunoaşterea conceptului de

sistem


5.1 de desf ăşurare a cursu • -

5.2 de desf ăşurare a activit ăţ ilo • -


Competen ţe

profesionale8

• Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor, a

tehnicilor de proiectare asistată de calculator.

• Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automata

Competen ţe

transversale

• Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare


7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoşterea unor tehnici de analiză specifice sistemelor liniare. Cunoaşterea conceptului de

sistem neliniar şi a principalelor tipuri de probleme care care aparţin problematicii sistemelor neliniare.


• Analiza proprietăţilor fundamentale ale sistemelor neliniare şi aprofundarea

caracteristicilor Bode. • Caracterizarea sistemelor neliniare. Tehnici de analiză a stabilităţii regimurilor de

funcţioanare a sistemelor neliniare..

8. Conţinuturi


1. Analiza sistemelor liniare (Caracteristici Bode, Stabilitate.

Controlabilitate. Observabilitate).

9 Predare bazată pe

proiectare de slide-uri,

interacţiune, rezolvare

de aplicaţii 2. Analiza sistemelor nelineare: Aspecte generale referitoare la sistemele

nelineare (SN) (SN neliniare neinierţiale, SN inerţiale); Portretul de

stare al unui sistem (Definire, Puncte de echilibru, Construcţie,

Stabilirea naturii punctelor de echilibru prin aproximare lineară;

9



Portretul de stare al unor sisteme de ordinul II – Sisteme dublu

integratoare şi sisteme cu temporizare şi cu caracter integrator;

Cicluri limită).

3. Metode de tip Popov: Criteriul de stabilitate absolută al lui Popov;

Extensii ale criteriului Popov ; Criteriul cercului; Criteriul lui Ţâpkin.

3

4. Metoda balansului armonic (MBA) : Schema canonică pentru MBA şi

ecuaţia balansului armonic (EBA) în cazul sistemelor în timp

continuu (STC) autonome (Calculul funcţiei de descriere, rezolvarea

EBA, analiza stabilităţii ciclurilor limită cu ajutorul EBA).

4

5. Metode de tip Liapunov: Definiţii ale stabilităţii ; Metoda de linearizare; Metoda directă a lui Liapunov; Aplicaţii ale metodei directe a lui Liapunov pentru sisteme liniare invariante în timp; Metoda a doua a

lui Liapunov de analiză a stabilităţii

3

Bibliografie9 1. Dragomir, T.L., Lecţii de teoria sistemelor II, Note de curs, actualizate anual, disponibile public la adresa

http://www.oldsite.aut.upt.ro/.

2 Voicu, M., Introducere în automatică, Iaşi, Ed. Polirom, 2002; alte lucrări scrise de acelaşi autor existente în Biblioteca centrală a UPT


4. Dorf, R.C., Bishop, R.H., Modern Control Systems, Pearson – Prentice Hall, Tenth Ed., 2005.


1. Studiul controlabilităţii şi observabilităţii unor sisteme liniare. Analiza

regimurilor tranzitorii.

4 Realizarea lucrărilor pe

bază de îndrumar. Dis-

cutarea temelor de

laborator. Operarea pe

calculator individual sau

cel mult în echipe de 2

2. Studiul sistemelor in domeniul de pulsaţii. 2

3. Studiul stabilităţíi sistemelor. 2

4. Analiza unor conexiuni de sisteme nelineare. 5. Determinarea

portretelor de stare. 6. Studiul comportării unor sisteme în regim

modal alunecător.

8

7. Evaluare I (lucrările 1-6). 2

8. Studiul stabilităţii folosind metode de tip Lyapunov. 2

9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”.

http://www.oldsite.aut.upt.ro/

9. Calculul funcţiei de descriere & Ecuaţia balansului armonic. 4

10. Studiul stabilităţii absolute a unor structure cu ajutorul criteriului lui Popov

2

11. Evaluare 2 2

Bibliografie11 1. Popescu, D , Lucrări de laborator de teoria sistemelor I si II, (îndrumar de laborator actualizate anual, disponibile public

la adresa [email protected].

2. Dragomir, T.L., Teoria sistemelor, Aplicaţii 2 (culegere de probleme), Timişoara, Ed. Politehnica, 2007



• Teoria sistemelor II este o disciplină fundamentală pentru domeniul de ierarhizare Ingineria sistemelor, calculatoare si tehnologia

informaţiei. Ea intră în considerare în numeroase programe de instruire ale companiilor (v. programul de instruire de la Continental

Automotive Romania SRL).Disciplina este destinată completării unor noţiuni despre sistemele neliniare şi prezentării conceptelor de

bază referitoare la sistemele neliniare.

10. Evaluare


nota final ă

10.4 Curs

Punctajul acordat celor 3

părţi ale materiei: 3 puncte-

partea I, 4 puncte-partea II, 3

puncte-probleme. În funcţie de

prezenţă se acordă, la suma

punctajelor o bonificaţie de cel

mult un punct, dacă suma

punctajelor este minimum 5.

Examen scris cu durata de 3 ore. Prima jumă-

tate a programei (pct. 1) se examinează şi

printr-un examen parţial (scris, durată de max. 2 ore). Subiectele de examen au trei părţi:

teorie- partea I-a (echivalentă examenului

parţial, teorie partea a II-a, probleme (bazate pe

ambele părţi teoretice).

2/3


L: Cunoaşterea conţinutului

lucrării. Capacitatea de a

opera independent.

Capacitatea de generaliza

aplicaţiile învăţate şi de a

interpreta rezultatele.

Finalizarea cu succes a fiecărei lucrări de

laborator.

1/3

P:

Pr:


• Cunoaşterea principalelor metode de analiză a sistemelor liniare.Stăpânirea terminologiei de bază referitoare la sistemele

neliniare. Recunoaşterea situaţiilor în care se pot aplica: metoda balansului armonic şi metodele de tip Popov. Aplicarea

11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.

metodelor de analiză a stabilităţii de tip Lyapunov pentru situaţii tip.

Data complet ării Titular de curs

(semnătura)

Titular activit ăţ i aplicative

(semnătura)

18.10.2013

…………………….………

…………………….………

Director de departament

(semnătura)

Data aviz ării în Consiliul Facult ăţ ii12 Decan

(semnătura)

…………………….………

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Baze de date 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Ioan Filip 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. ing. Andreea Robu 2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie






5.1 de desfăşurare a cursului • Sală curs.


• Laborator (calculatoare, software adecvat)



• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicaţiilor • Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automata, utilizând principii





• Aplicarea, în contextul respectării legislaţiei, a drepturilor de proprietate intelectuală (inclusiv transfer tehnologic), a metodologiei de certificare a produselor, a principiilor, normelor şi valorilor codului de etică profesională în cadrul propriei strategii de muncă riguroasă, eficientă şi responsabilă.





• Însuşirea de cunoştinţe privind proiectarea şi dezvoltarea aplicaţiilor cu baze de date folosind diverse tehnologii şi limbaje de programare dedicate.

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării şi dezvoltării aplicaţiilor cu baze de date Oracle (SQL, PL/SQL)

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere – tehnologii de operare cu baze de date 1.1. Introducere – tipuri de baze de date, baze de date relaţionale, servere de baze de date (Oracle, MySQL, Microsoft SQL Server etc.) 1.2. Limbaje şi tehnologii de programare a aplicaţiilor cu baze de date (limbaje neprocedurale -SQL, limbaje procedurale, programare client side/server side)

2

Expunere utilizând material tipărit (disponibil şi în format electronic pe Internet), conversaţie, exemplificare.

2. Limbajul SQL –Oracle 2.1. Limbajul SQL – introducere, caracteristici. Severul de baze de date Oracle 2.2. Crearea tabelelor 2.3. Crearea vederilor (VIEW) 2.4. Modificarea structurii unei tabele (comenzi DDL) 2.5. Creare indecşi 2.6. Operaţii de manipulare a informaţiei dintr-o tabelă (comenzi DML) 2.7. Operaţii de adăugare a unor linii într-o tabelă. INSERT in tabele multiple (structura WHEN) 2.8. Operaţii de modificare a unor linii. UPDATE condiţional (structura CASE WHEN) 2.9. Operaţia de ştergere a unor linii (DELETE) 2.10. Interogarea unei baze de date relaţionale (comanda SELECT) 2.11. Funcţii de grup. Interogări cu creare de grupuri de date 2.12. Funcţii Oracle 2.13. Interogarea mai multor tabele relaţionate - operaţii JOIN 2.14. Tranzacţii 2.15. Proiectarea unei baze de date. Forme normalizate – proiectarea unei structurii de tabele a unei baze de date relaţionale 2.16. Baze de date distribuite 2.17. Proprietăţi ale unei baze de date: Atomicitate, Coerenţă, Izolare, Durabilitate (ACID)

14

3. Limbajul PL/SQL 3.1. Caracteristici PL/SQL. Blocuri PL/SQL 3.2. Instrucţiuni specifice PL/SQL (FOR, IF, CASE, GOTO, WHILE, LOOP) 3.3. Funcţii PL/SQL 3.4. Proceduri stocate 3.5. Declanşatoare (Triggere) 3.6. Cursoare PL/SQL 3.7. Secvenţe (Sequence) 3.8. Sinonime (Synonym) 3.9. Pachete (pachete predefinite -DBMS_ALERT, DBMS_JOB etc., pachete utilizator) 3.10. Cod SQL dinamic 3.11. Programare PL/SQL pe obiecte

12

Bibliografie

1. Filip Ioan - Sisteme de gestiune a bazelor de date, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2007. 2. Feuerstein Steven - Oracle PL/SQL Programming, O’Reilly 2009. 3. Fotache Marin - Proiectarea bazelor de date : Normalizare şi postnormalizare: Implementări SQL şi Oracle, Editura

Polirom, Iaşi 2005. 4. Lixăndroiu Dorin - Baze de date relaţionale, Editura Universităţii "Transilvania" Braşov, 2009. 5. Niemiec Richard J. - Oracle database 11g release 2 performance tuning tips & techniques, McGraw-Hill, New York, 2012.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Utilizare comenzi SQL DDL (Data Definition Language) – aplicaţii - creare tabele, constrângeri, modificare structură, ştergere tabele.

2 Exemple, studii de caz, problematizare, validare.

2. Utilizare comenzi SQL DML (Data Manipulation Language) –aplicaţii- adăugare, modificare, ştergere, indexare. Interogări.

2

3. Comanda SELECT –clauze (ORDER BY, GROUP BY, HAVING) Funcţii de grup. Subinterogari.

2

4. Comanda SELECT – clauze JOIN. 2

5. Comanda SELECT – interogare tabele relaţionate. Aplicaţie cu JOIN pe trei tabele relaţionate.

2

6. Utilizare PL/SQL - blocuri PL/SQL, comenzi PL/SQL –aplicaţii 2

7. Funcţii PL/SQL - aplicaţii 2

8. Proceduri stocate PL/SQL - aplicaţi 2

9. Declanşatoare (trigger) PL/SQL - aplicaţii 2

10. Pachete utilizator/predefinite - aplicaţii 3

Proiect: Dezvoltarea unei aplicaţii vizând proiectarea unei baze de date relaţionale

(structură de tabele), scrierea comenzilor DML necesare populării cu date a tabelelor, realizarea interogărilor aferente cerinţelor, crearea obiectelor de cod PL/SQL conforme cu specificaţiile impuse, validare prin teste.

7

Bibliografie 1. Filip Ioan - Sisteme de gestiune a bazelor de date, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2007. 2. Feuerstein Steven - Oracle PL/SQL Programming, O’Reilly 2009. 3. Fotache Marin - Proiectarea bazelor de date : Normalizare şi postnormalizare: Implementări SQL şi Oracle, Editura Polirom, Iaşi 2005. 4. Lixăndroiu Dorin - Baze de date relaţionale, Editura Universităţii "Transilvania" Braşov, 2009. 5. Niemiec Richard J. - Oracle database 11g release 2 performance tuning tips & techniques, McGraw-Hill, New York, 2012.


• Multe firme angajatoare din domeniul IT solicită absolvenţilor cunoştinţe de programare cu baze de date (inclusiv baze de date Oracle).

• Programarea aplicaţiilor cu baze de date ocupă un larg spectru în plaja dezvoltării aplicaţiilor software.

10. Evaluare


10.4 Curs Test grilă Examinare scrisă 22 % Rezolvarea unei probleme cu cerinţe multiple





10 %

Rezolvare şi predare proiect Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

24 %


• Obţinerea notei minime (5) de promovare la examenul scris + promovare activitate aplicativă laborator (pe parcurs) şi proiect (nota minimă 5).


• Harward University - Database and Information Management Systems (http://www.extension.harvard.edu/courses/database-information-management-systems) • MIT - Database Systems (http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-830-database-

systems-fall-2010/index.htm) • Stanford University, Introduction to Databases (https://class2go.stanford.edu/db/Winter2013/preview/) • University of Cambridge - Oracle: Database Programming with PL/SQL (http://www.training.cam.ac.uk/event/457900)

Data completării


04.02.2014 Prof. dr. Ing. Ioan FILIP

…………………….……….....

Asist. dr. ing. Andreea ROBU


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria Sistemelor / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Programare concurentă 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr.ing. Nicolae ROBU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Ş.l.dr.ing. Adriana ALBU, Ş.l.dr.ing. Loredana STANCIU 2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie




4.1 de curriculum • Programarea calculatoarelor, Arhitectura calculatoarelor 4.2 de competenţe • Limbajul de programare C, unitatea de registre, întreruperi


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală cu laptop, videoproiector şi tablă 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Laborator cu 15-20 calculatoare, tablă



• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. • Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente de uz general şi


de management de proiect, medii de programare şi tehnologii bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile, sisteme încorporate.




• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată, luarea deciziilor şi atribuirea de sarcini, cu aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei.



• Dobândirea noţiunilor caracteristice programării concurente.

7.2 Obiectivele specifice • Asigurarea cunoaşterii următoarelor elemente: terminologia domeniului programării concurente, stările taskurilor şi evoluţia acestora în spaţiul stărilor, fenomenul şi mecanismul de comutare a taskurilor la procesor, politicile şi mecanismele dispecerizării taskurilor, modul de calcul al eficacităţii utilizării procesorului în programarea concurentă, problemele aferente gestiunii resurselor în programarea concurentă, modul de soluţionare a acestor probleme şi mecanismele aferente, problematica sincronizării taskurilor şi mecanismele de sincronizare în programarea concurentă, problematica comunicării între taskuri şi mecanismele de comunicare în programarea concurentă.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Consideraţii introductive. 2 Prelegere susţinută de

prezentări PowerPoint, conversaţii, explicaţii, exemplificări, demonstraţii, analize comparative, studii de caz

2. Stările taskurilor şi evoluţia în spaţiul stărilor. 2 3. Comutarea taskurilor. 4 4. Dispecerizarea taskurilor: dispecerizarea prin rotaţie (aspecte

teoretice şi soluţii de implementare), dispecerizarea prin prioritizare (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), dispecerizarea prin prioritizare şi rotaţie (aspecte teoretice şi soluţii de implementare).

4

5. Problema eficacităţii procesării concurente. 1 6. Conflicte potenţiale în sistemele cu procesare concurentă şi soluţii

de depăşire a lor: noţiunile de resursă critică şi secţiune critică, excluderea mutuală (excluderea mutuală prin dezactivarea întreruperilor (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), excluderea mutuală prin fanioane (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), excluderea mutuală prin semafoare (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), excluderea mutuală prin mutex-uri (aspecte teoretice şi soluţii de implementare).

6

7. Sincronizarea taskurilor: sincronizarea sleep-wakeup, sincronizarea prin semafoare (aspecte teoretice, cazuri fundamentale de sincronizare, modalităţi practice de lucru), sincronizarea prin blocuri eveniment (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), sincronizarea prin blocuri multieveniment (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), sincronizarea prin blocuri rendez-vous (aspecte teoretice şi soluţii de implementare).

4

8. Comunicarea între taskuri: comunicarea prin conducte (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), comunicarea prin cutii poştale (aspecte teoretice şi soluţii de implementare).

4

9 Aplicaţii clasice de programare concurentă. 1 Bibliografie

1. Robu, N., Programare concurentă. Mecanisme suport orientate timp real; Editura Politehnica; Timişoara, 2004, 2006, 2008;

2. Buhr, R.J.A., Bailey, D.L., An Introduction to Real-Time Systems: From Design to Multitasking with C / C++, Prentice Hall, 1998.;

3. Grehan, R., Moote, R., Cyliax, I., Real-Time Programming. A Guide to 32-bit Embedded Development, Addison-Wesley, 1998.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Noţiuni introductive despre un executiv de timp real; 2 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare pe calculator a problemelor.

2. Comutarea taskurilor; 2 3. Dispecerizarea taskurilor; 2 4. Excluderea mutuală; 2 5. Sincronizarea taskurilor; 2 6. Comunicarea taskurilor; 2 7. Aplicaţii de programare concurentă. 16 Bibliografie

1. Robu, Nicolae, Programare concurentă. Mecanisme suport orientate timp real; Editura Politehnica; Timişoara, 2004, 2006, 2008;

2. Georgescu, Horia, Programare concurentă. Teorie şi aplicaţii; Editura Tehnică, Bucureşti, 1996


• Cunoştinţele şi abilităţile în domeniul programării concurente oferite de conţinutul disciplinei aduc un plus viitorilor ingineri, îmbogăţindu-le bagajul de informaţii şi deprinderi pe care le-au dobândit deja şi pregătindu-i pentru angajatorii care solicită competenţe în această zonă.

10. Evaluare


10.4 Curs

Examen cu durata de 3 ore. Subiectele sunt în număr de 6 – 9, dependent de volumul de muncă pe care îl incumbă şi de gradul lor de dificultate. Ele sunt stabilite astfel încât să acopere întreaga materie predată. Unele dintre subiecte sunt teoretice, altele aplicative.


10.5 Seminar /laborator Test de laborator (la mijlocul semestrului) pentru verificarea mecanismelor programării concurente. Evaluarea unui proiect care presupune implementarea unui sistem de timp real cu multitasking (la sfârşitul semestrului).


33,33 %


• Punctajul pentru fiecare subiect al examenului este cuprins în intervalul [-4, +10] puncte, punctele negative apărând din cauza penalizărilor pentru subiecte netratate corespunzător; nota 5 la examen se obţine cu un punctaj egal cu jumătate din punctajul maxim (acest punctaj maxim este 10*n, unde n reprezintă numărul de subiecte).

• Activitatea de laborator este promovată dacă toate soluţiile la probleme sunt funcţionale şi rezolvă minimul de cerinţe solicitat.

• Nota finală se calculează doar dacă atât nota la examen cât şi nota pe parcurs sunt mai mari sau egale cu cinci.


• MIT – Massachusetts Institute of Technology • Carnegie Mellon University from Pittsburgh • L’Université Pierre et Marie Curie de Paris

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar Prof.univ.dr.ing. Nicolae ROBU

…………………….………

Ş.l.dr.ing. Adriana ALBU, Ş.l.dr.ing. Loredana STANCIU

…………………………………………..………….………

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof.univ.dr.ing. Ioan SILEA

………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi Informatică Aplicată / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Modelare, simulare şi elemente de identificare 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Octavian Proştean 2.3 Titularul activităţilor de seminar S.l. dr. ing. Cristian Vaşar, S.l. dr. ing. Iosif Szeidert 2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie












• Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automata, utilizând principii de management de proiect, medii de programare şi tehnologii bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile, sisteme încorporate



• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicaţiilor







• Însuşirea de cunoştiinţe privind modelarea si simularea sistemelor deterministe si stohastice, respectiv elemente de identificare

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare utilizarii modelelor deterministe si stohastice in probleme specifice sistemice, respectiv utilizarii mediilor de simulare dedicate Matlab, Simulink, Simnon

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere. Notiuni şi terminologii specifice. 1.1. Tipuri de modele. Clasificare. 1.2. Simularea numerică. Simularea analogică.

2


2. Modele. 2.1. Modele deterministe neparametrice continue şi discrete. 2.2. Modele deterministe parametrice continue şi discrete. 2.3. Modele stohastice SISO şi MIMO.

8

3. Semnale de intrare. 3.1. Semnale deterministe periodice şi aperiodice. 3.2. Semnale aleatoare. 3.3. Zgomot alb 3.4. Semnale aleatoare binare 3.5. Semnale pseudoaleatoare binare.

6

4.Procese stohastice. 4.1. Caracteristici. 4.2. Medii de programare dedicate simulării numerice. 4.3. Simularea analogică a sistemelor.

6

5. Bond grafuri în modelarea şi simularea sistemelor. 3 6. Identificarea sistemelor. 6.1. Consideraţii generale. 6.2. Clasificări. 6.3. Schimbări de reprezentare.

3

Bibliografie 1. Octavian Proştean, Ioan Filip, Cristian Vaşar, Iosif Szeidert – Modelare şi simulare, Editura Orizonturi Universitare,

Timişoara, 2006, ISBN 973-638-273-7 2. Ioan Filip, Octavian Proştean, Iosif Szeidert, Cristian Vaşar – Medii de simulare, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara,

2007, ISBN 978-973-638-335-9 3. Octavian Proştean – Automatica, Universitatea „Politehnica” din Timişoara, Lito, 2003.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Mediul de programare Matlab. Consideraţii generale. Tipuri de date şi operatori. Structuri de control al fluxului informaţional.


2. Generarea software a unor semnale de test utilizate în analiza şi simularea comportării sistemelor.

2

3. Modelarea sistemelor liniare invariante. Reprezentări de modele matematice în Matlab. Modele în spaţiul stărilor. Conversii de modele matematice în Matlab.

6

4. Simularea funcţionării sistemelor liniare continue şi discrete. Răspunsul liber. Răspunsul indicial. Răspunsul la impuls. Răspunsul la orice tip de semnal de intrare.

4

5. Simularea funcţionării sistemelor cu interconexiuni. 3

6. Caracteristici ale semnalelor stohastice utilizate în prelucrarea semnalelor, respectiv în identificarea sistemelor.

2

7. Filtrarea numerică a semnalelor. Filtre numerice recursive. Filtrarea semnalelor utilizând transformata Fourier rapidă.

2

Proiect: Modelarea matematică, respectiv simularea funcţionării unui proces tehnic (se va descrie procesul tehnic considerat, se va prezenta schema de funcţionare, se aleg mărimile de intrare, stare şi ieşire, după care se va

7

realiza modelarea matematică a acestuia; se va argumenta alegerea mărimilor terminale, se va comenta modelul matematic obţinut, se vor puncta ipotezele simplificatoare considerate la modelarea procesului; se va realiza simularea procesului considerat în unul sau mai multe regimuri de funcţionare; se vor comenta rezultatele obţinute). Bibliografie 1. Octavian Proştean, Ioan Filip, Cristian Vaşar, Iosif Szeidert – Modelare şi simulare, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2006, ISBN 973-638-273-7 2. Ioan Filip, Octavian Proştean, Iosif Szeidert, Cristian Vaşar – Medii de simulare, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2007, ISBN 978-973-638-335-9 3. Octavian Prostean – Automatica, Universitatea „Politehnica” din Timişoara, Lito, 2003. 4. Cristian Vasar, Iosif Szeidert – Automatizari – Modelare si simulare, Îndrumător de laborator, Universitatea „Politehnica” din Timişoara, Lito, 2001.


• Multe firme angajatoare din domeniul IT, automatizărilor solicită absolvenţilor cunoştinţe de modelare, simulare şi identificare a sistemelor (inclusiv medii de modelare şi simulare Matlab, Simulink).

• Modelarea şi simularea funcţionării sistemelor tehnice ocupă un loc important în plaja dezvoltării aplicaţiilor de automatizare.

10. Evaluare


10.4 Curs Tratarea unor subiecte teoretice Examinare scrisă 22 % Rezolvarea unei probleme cu cerinţe multiple





10 %

Rezolvare şi predare proiect Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

24 %




• MIT (Massachusetts Institute of Technology) - Introduction to Modeling and Simulation (http://ocw.mit.edu/courses/materials-science-and-engineering/3-021j-introduction-to-modeling-and-simulation-spring-2011/index.htm)

• MSU (Michigan State University) - Introduction to Modeling and Simulation (http://www.cse.msu.edu/~cse808/note) • University of Florida - Physical Modeling and Simulation (http://www.clas.ufl.edu/users/hping/general.htm)

Data completării


16.09.2013 Prof. dr. ing. Octavian Prostean

…………………….……….....

S.l. dr. ing. Cristian Vasar S.l. dr. ing. Iosif Szeidert


………………..………………….………

http://ocw.mit.edu/courses/materials-science-and-engineering/3-021j-introduction-to-modeling-and-simulation-spring-2011/index.htm

http://ocw.mit.edu/courses/materials-science-and-engineering/3-021j-introduction-to-modeling-and-simulation-spring-2011/index.htm

http://www.cse.msu.edu/%7Ecse808/note

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatica Aplicata 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi Informatică Aplicată / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Sisteme cu evenimente discrete 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Octavian Prostean 2.3 Titularul activităţilor de seminar S.l. dr. ing. Dan Ungureanu 2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie











• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicaţiilor • Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automata, utilizând principii










• Însuşirea de cunoştiinţe privind sisteme cu evenimente discrete.

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare utilizarii sistemelor cu evenimente discrete în probleme specifice sistemice.

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Conceptul de sistem cu evenimente discrete (SED). 2 Expunere utilizând material tipărit (disponibil şi în format electronic pe Internet), conversaţie, exemplificare.

2. Sisteme dinamice cu stări continue, respectiv discrete. 2 3. Sisteme dinamice pilotate de timp, respectiv pilotate de evenimente. 3.1. Exemple de procese abordate ca SED. 3.2. Tehnici utilizate în studierea sistemelor cu evenimente discrete.

4

4. Terminologii şi concepte ale formalismului retelelor Petri netemporizate. 4.1. Validarea şi executarea tranziţiilor în reţele cu capacitate infinită, respectiv capacitate finită. 4.2. Metoda poziţiilor complementare.

6

5. Structuri tipice utilizate în modelarea cu reţele Petri. 5.1. Capacitatea de modelare a unor subclase de reţele Petri ordinare. 5.2. Exemple de modelare cu reţele Petri.

4

6. Automate. 6.1. Conexiuni între retele Petri şi modele de tip automat. 6.2. Exemple de modelare SED cu reţele Petri şi modele de tip automat.

4

7. Proprietăţi comportamentale ale reţelelor Petri. 7.1. Arborele şi graful de acoperire. 7.2. Ecuaţii de stare.

4

8. Structuri de conducere în cazul SED. 2 Bibliografie: 1. Păstrăvanu O. Sisteme cu evenimente discrete, Ed. MatrixRom, Bucureşti, 1997 2. Cassandras C., Introduction to Discrete Event Systems, Kluwer Academic Publishers 1999 3. Păstrăvanu O., Matcovschi M., Mahulea C., Aplicaţii ale reţelelor Petri în studierea sistemelor cu evenimente discrete, Ed. Gh. Asachi, Iaşi, 2002 8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Sisteme cu stari discrete pilotate de evenimente. 2 Exemple, studii de caz,

problematizare, validare.

2. Modelarea sistemelor cu evenimente discrete cu ajutorul retelelor Petri. 2 3. Modelarea sistemelor o resursa partajata. 2 4. Modelarea sistemelor cu n resurse partajate. 2 5. Arborele de acoperire (accesibilitate). 2 6. Graful de acoperire (accesibilitate). 2 7. Analiza proprietatilor comportamentale. Analiza proprietatilor structurale. 2 Bibliografie 1. Păstrăvanu O. Sisteme cu evenimente discrete, Ed. MatrixRom, Bucureşti, 1997 2. Cassandras C., Introduction to Discrete Event Systems, Kluwer Academic Publishers 1999 3. Păstrăvanu O., Matcovschi M., Mahulea C., Aplicaţii ale reţelelor Petri în studierea sistemelor cu evenimente discrete, Ed. Gh. Asachi, Iaşi, 2002


• Sistemele cu evenimente discrete ocupă un larg spectru în plaja dezvoltării aplicaţiilor automatizărilor industriale.

10. Evaluare


10.4 Curs Rezolvarea unor subiecte teoretice cu cerinţe multiple


Rezolvarea unei probleme cu cerinţe multiple





34 %




• The University of Michigan, USA, Discrete Event Systems, (http://www.eecs.umich.edu/umdes/courses.html) • Boston University, USA, Control of Discrete Event Systems, (http://www.bu.edu/codes/research)

Data completării


16.09.2013 Prof. dr. ing. Octavian Proştean

…………………….……….....

Ş.l. dr. ing. Dan Ungureanu


………………..………………….………

http://www.eecs.umich.edu/umdes/courses.html

http://www.bu.edu/codes/research

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria Sistemelor / inginer


2.1 Denumirea disciplinei SISTEME BAZATE PE MICROPROCESOARE ŞI MICROCONTROLERE 2.2 Titularul activităţilor de curs Şl. dr. ing. Sorin NANU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. ing. Drd.Ana Maria Dan, asist. dr. ing. Norbert Gal 2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie




4.1 de curriculum • Programare C, Circuite logice 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de programare, de proiectare cu circuite logice




• Laborator cu 7 calculatoare – 4 standuri cu Plăci cu microcontroler, aparat de măsură, osciloscop, modele fizice de proces, Mediu de programare pentru limbajul C, tablă




• Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii • Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii • Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor


• Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura rezolvarea problemei • Demonstarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură

organizaţională



• Dobândirea noţiunilor de bază despre hardware-ul sistemelor cu microprocesor şi a microcontrolerelor • Dobândirea competenţelor în programarea şi operarea microcontrolerelor, cu exemplificare în limbajul

C. 7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea unei imagini de ansamblu asupra domeniului sistemelor cu microprocesor şi a

microcontrolerelor (structură (UC, memorii, interfeţe) funcţii, utilizare) • Integrarea microcontrolerelor în sistemele automate • Proiectarea sistemelor cu microcontroler • Programarea microcontrolerelor în limbajul C • Realizarea unor sisteme automate simple cu microcontroler • Obţinerea unor deprinderi de testare şi depanare a programelor • Însuşirea unui stil de programare corect

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere 1.1. Ce este un sistem cu microprocesor 1.2. Rolul si locul sistemelor cu microprocesor 1.3. Ce este un microcontroler (uC)? Sisteme Încorporate

2


2. Memoria sistemelor cu microprocesor 2.1. Memorii utilizate in calculatoare de uz general şi în sisteme incorporate

2

3. Exemple de memorii 2.2. Exemple de memorii utilizate în echipamente de conducere a proceselor

2 4. Elemente de Intrare/Ieşire ale Sistemelor cu Microprocesor

3.1. Rolul şi tipurile interfeţelor în sistemele cu microprocesor 3.2. Operaţii I/E efectuate sub controlul programului 3.3. Operaţii I/E efectuate prin acces direct la memorie

2

5. Interfeţe specializate - Timer/Counter 4.1. Ceasuri programabile. Noţiuni generale 4.2. Circuitele Timer/Counter al microcontrolerului 80552 4.3. Exemple de utilizare

2

6. Convertorul Analog-Numeric (CAN) 5.1. Introducere 5.2. Conversia Analog-Numerică 5.3. Calculul mărimii de ieşire de la CAN 5.4. Conectarea hardware a CAN 5.5. Exemple de utilizare

2

7. Interfața de comunicație serială, sistemul de întreruperi, generatorul de semnale PWM 6.1. Interfaţa serială 6.2. Sistemul de întreruperi 6.3. generatorul de semnale PWM 6.4. Exemple de utilizare

2

8. Porturile paralele de intrare-ieşire 7.1 Descriere generală 7.2. Porturile paralele ale microcontrolerului 80552 7.3 Porturile paralele de intrare-ieşire ale placilor cu microprocesor şi microcontroler (porturi externe) 7.4. Exemple de utilizare

2



9. Interfeţe programabile 8.1. Introducere. Principiul interfeţelor programabile externe 8.2. Interfaţa serială 8.3 Interfaţa paralelă 8.4. Arbitrul de intreruperi

2

10. Arhitectura Unităţii Centrale a microcontrolerului 80552 9.1. Structura uC 9.2. Memoria internă a microcontrolerului 9.3 Regiştrii cu Funcţii Speciale (SFR) 9.4. Timingul uC (Blocuri, Conexiuni)

2

11. Tehnici de programare a microcontrolerelor 10.1 Sisteme in timp real 10.2. Structuri de programe. Task-uri 10.2. Algoritmi de planificare a task-urilor 10.3. Exemple de programe

2

12. Noţiuni generale despre Microcontrolerul MC9S12 11.1. Structura 11.2. Sistemul de dezvoltare cu S12

11.3. Operarea cu Sistemul de Dezvoltare

2

13. Convertorul Analog-Numeric ATD_10B8C din Microcontrolerul MC9S12 12.1. Structura 12.2. Semnalele ATD

12.3. Registri ATD 12.4. Funcţionarea ATD

2

14. Blocul generator de semnale cu factor de umplere variabil PWM_8B8C din Microcontrolerul MC9S12

13.1. Structura 13.2. Canalele PWM. Timere

13.3. Regiştri PWM 13.4. Funcţionarea PWM

2

Bibliografie 1. Han-Way Huang, The HCS12/9S12: An introduction to Software and Hardware Interfacing, Delmar, Cengage Learning, NY, USA 2. ***Philips, Single chip Microcontrollers PCB83C552/562, User Manual, 1989 3. ***Advanced Microcomputers Systems(Educational Division), Embedded programming using Intel 8051/Philips 80C552, FL,USA, 2002 4. Schultz, W. T., C and 8051 Hardware, Vol1., Modular Programming and Multitasking, PrenticeHall,NJ,USA, 1998 5. Schultz, W. T., C and 8051 Hardware, Vol2., Building Efficient Applications, PrenticeHall,NJ,USA, 1998 6. ***Atmel Corporation -- ATMEL Studio, [http://www.atmel.com/tools/atmelstudio.aspx] feb.2013 7. Popa. M, - Microprocesoare şi microcontrolere, Ed. Politehnica, Timişoara, 1997

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare

1. Sistemul de dezvoltare cu microcontrolerul 80c552 Noţiuni introductive. Prezentare placă cu I80552, mediu de programare. Operare.

2 Expunere temă, discuţii, întrebări, scriere program, urmărire rezultat.

2. Execuţia unei aplicaţii cu placa de dezvoltare cu microcontroler Scrierea unui program in limbajul C. Încărcare şi lansare.

2

3. Generarea de semnale logice şi analogice Portul paralel, convertorul numeric-analogic.

2

4. Construirea unui ceas de timp real. Utilizarea întreruperilor. 2 5. Timer-ul t2 în regim de captură 2 6. Timerul t2 în regim de comparare 2 7. Construirea unei aplicaţii pe baza descrierii prin ordinogramă 2 8. Generarea de semnale pwm 2 9. Serializarea datelor pe portul paralel 2 10. Noţiuni de programare a sistemelor încorporate. Planificarea task-urilor 2 11. Dezvoltarea de aplicaţii cu microcontrolerul s12 freescale 2 12. Microcontrolerul s12. Convertorul analog-numeric atd 2 13. Microcontrolerul S12. Generatorul de semnale PWM 2 14. Recuperări 2 8.3. Proiect Număr de ore Metode de predare 1.Sistem de reglare automată a poziţiei unui motor de curent continuu 4 Modelele fizice funcţionale,

formate din proces şi o placă cu microcontroler ATMEGA32 trebuie programate pentru a îndeplini sarcinile cerute prin pema de proiectare

2.Sistem de conducere automată a unui dispozitiv de urmărire a luminii 4 3.Sistem de conducere automată a unui lift 4 4.Sistem de reglare bipoziţională a temperaturii 2

http://www.atmel.com/tools/atmelstudio.aspx

Bibliografie 1. Han-Way Huang, The HCS12/9S12: An introduction to Software and Hardware Interfacing, Delmar, Cengage Learning, NY, USA 2. ***CodeWarrior- Development Studio for Freescale HCS12(X) Microcontrollers, v.4.5. 3. ***Freescale Semiconductor, MC9S12B Family Product Brief HCS12BFAMILYPP Rev. 2.8, 7/2005 4. ***Motorola Inc.PWM_8B8C, Block User GuideV01.17 DOCUMENT NUMBER S12PWM8B8CV1/D Rev.: 1 .07. 2004 5. ***Freescale Semiconductor, S12CPUV2 Reference Manual, Rev. 4.0, 03/2006 6. ***Motorola Inc. ATD_10B16C Block User Guide, V03.00, DOCUMENT NUMBER S12ATD10B16CV3/D, Rev.9 .10. 2002 7. ***Philips, Single chip Microcontrollers PCB83C552/562, User Manual, 1989 8. ***Philips Semiconductors,*80C552/83C552,**Single-chip 8-bit microcontroller**with**10-bit A/D, capture/compare timer,**high-speed outputs, PWM*, data Sheet, Sep.2002 [http://www.nxp.com/documents/data_sheet/80C552_83C552.pdf] feb.2013 9. ***Philips Semiconductors, 80C552/83C552Single-chip 8-bit microcontroller Product specification,IC20 Data Handbook, Aug 1998 [http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheet/philips/S80C552-4B.pdf] feb.2013 10. ***Advanced Microcomputers Systems(Educational Division), Embedded programming using Intel 8051/Philips 80C552, FL,USA, 2002 11. Schultz, W. T., C and 8051 Hardware, Vol1., Modular Programming and Multitasking, PrenticeHall,NJ,USA, 1998 12. Schultz, W. T., C and 8051 Hardware, Vol2., Building Efficient Applications, PrenticeHall,NJ,USA, 1998 13. *** Atmel Corporation, 8-bit Microcontroller with 32Kbytes In-SystemProgrammable Flash, 2011, [http://www.atmel.com/Images/doc2503.pdf] feb.2013 14. ***AVR Programming -- a Step by Step Tutorial 2002 [http://atmega32-avr.com/avr-programming-a-step-by-step-tutorial/] feb.2013 15. ***Atmel Corporation -- ATMEL Studio, [http://www.atmel.com/tools/atmelstudio.aspx] feb.2013


• Cunoştinţele despre microcontrolere (hardware şi software) sunt necesare în toate companiile care dezvoltă produse de automatizare, în special de automotive.

• Pentru utilizarea şi programarea microcontrolerelor sunt necesare cunoştinţe de : Programare C, Electronică, Teoria Sistemelor

10. Evaluare


10.4 Curs

Explicarea structurii şi funcţionarea unor module de microcontroler

Examinare scris 33 %

Exemplu de programare a unor resurse

Examinare scris 33%




20 %


9 %

Prezenţa Evidenţa prezenţei 5 %


• Proiectarea, unui program de complexitate medie- programarea unei resurse • Înţelegerea şi descrierea minimală a modulelor de microcontroler


• University of Sydney- Microcontroller system design • University of Connecticutt- ECE 110 Microcontroller Application in Engineering • University of Manchester - Microcontrollers • Vienna University of Technology – Microcontroller Programming

Data completării


10.11.2013 Şl.dr.ing. Sorin NANU

…………………….……….....

…………………….………............................................................


Prof. dr. Ing. Ioan SILEA

………………..………………….………

http://www.nxp.com/documents/data_sheet/80C552_83C552.pdf

http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheet/philips/S80C552-4B.pdf

http://www.atmel.com/Images/doc2503.pdf

http://atmega32-avr.com/avr-programming-a-step-by-step-tutorial/

http://www.atmel.com/tools/atmelstudio.aspx

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Facultatea de Automatică şi Calculatoare / Departamentul de Management 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi informatică aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Microeconomie 2.2 Titularul activităţilor de curs Sl.dr. ec.matem. Mihaela VARTOLOMEI 2.3 Titularul activităţilor de seminar Sl.dr. ec.matem. Mihaela VARTOLOMEI 2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul IV 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei impusa (DI)


3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care:3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 65 din care:3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 9 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi (pregatire proiecte, simulare, obţinere rezultate, etc.) 3.7 Total ore studiu individual 23 3.8 Total ore pe semestru 75 3.9 Numărul de credite 3


4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoştinţe limba română, matematică elementară


5.1 de desfăşurare a cursului • Condiţii materiale minimale (sală corespunzătoare numărului de studenti, tablă de scris, tablă de proiecţie, laptop, proiector, instrumente de scris, etc.) şi condiţii comportamental-atitudinale (conforme cu regulamentele UPT, telefoanele mobile să nu deranjeze procesul didactic, dialog civilizat, se incurajează antreprenoriatul, ideile inovatoare şi iniţiativa ştiinţifică, intrebările suplimentare cu referire sau nu la tematica abordată, in vederea insuşirii competenţelor urmărite prin studierea disciplinei).


• Condiţii materiale minimale (sală corespunzătoare numărului de studenti, tablă de scris, tablă de proiecţie, laptop, proiector, instrumente de scris, etc.) şi condiţii comportamental-atitudinale (conforme cu regulamentele UPT, telefoanele mobile să nu deranjeze procesul didactic, dialog civilizat, se incurajează antreprenoriatul, ideile inovatoare şi iniţiativa ştiinţifică, sunt acceptate şi incurajate intrebările suplimentare cu referire sau nu la tematica abordată, in vederea insuşirii competenţelor urmărite prin studierea disciplinei). Termenele de predare a temelor şi proiectelor sunt convenite impreună de cadrul didactic cu studentii, nu se acceptă amânări sau întârzieri, acestea fiind penalizate conform înţelegerii prealabile cu studentii. Prezenţa este obligatorie.




• Să aplice cunoştinţele fundamentale tehnice ale automaticii în procesele de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor economice şi financiare,utilizând tehnicile de proiectare asistată de calculator.

• Să dezvolte aplicaţii şi programe, prin implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automata, utilizând principii de management de proiect, medii de programare, etc .

• Să aplice cunoştinţe de legislaţie, economie, marketing, afaceri şi asigurare a calităţii, în contexte economice şi manageriale, necesare integrării eficiente pe piaţa muncii.

• Să efectueze calcule, demonstraţii şi aplicaţii, pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei şi managementului pe baza cunoştinţelor din ştiinţele fundamentale şi inginereşti.

• Să elaboreze şi să interpreteze documentaţii tehnice, economice şi manageriale. • Să elaborareze şi să evalueze fluxurile tehnice, economice şi financiare la nivel de afacere.


• Să deţină atitudine individuală şi organizaţională onorabilă, responsabilă, eficientă, profesională şi etică în spiritul legii, respectarea dreptului de proprietate intelectuală; participarea activă în societate cu competenţe interpersonale, interculturale, civice şi digitale.

• Să dezvolte spiritul antreprenorial, de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională.

• Să identifice rolurile şi responsabilităţile într-o echipă plurispecializată, luarea deciziilor si atribuirea de sarcini, cu aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei.

• Să gestioneze optim fenomenul tehnic, economic şi financiar. • Să identifice oportunităţile de formare continuă şi valorificare eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare

pentru propria dezvoltare.



• Să identifice şi să utilizeze limbajul (concepte, teorii, terminologii de specialitate, paradigme), metodologia (calea generală deductivă, inductivă) şi metoda ştiinţifică (tehnica individuală) şi explicarea conceptuală a problemelor de specialitate din domeniu.

7.2 Obiectivele specifice • Să se familiarizeze cu noţunile şi principiile de bază ale economiei, cu principalele curente şi abordări economice.

• Să descrie corect principalele concepte, teorii privind ştiiţa economică • Să efectueze calcule, demonstraţii şi aplicaţii, pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei şi

managementului pe baza cunoştinţelor din ştiinţele fundamentale şi inginereşti. • Să abordeze metodologic şi epistemologic procedurile utilizate • Să întocmească şi să interpreteze documentaţia tehnică, economică şi managerială. • Să definească şi să explice conceptele, teoriile, paradigmele şi metodologia ştiinţelor

economice. • Să dezvolte competenţe de exprimare corectă a noţiunilor şi conceptelor economice, elaborarea

şi evaluarea fluxurilor tehnice, economice şi financiare la nivel de afacere, gestiunea fenomenului tehnic, economic şi financiar.

• Să dezvolte capacităţi de autoevaluare a nevoii de învăţare continuă

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Ştiinţa economică. Obiectul şi metoda economiei 1.1 Istorie economic 1.2. Resurse vs. nevoi

2 Expunerea, prelegerea, explicaţia, conversaţia, exemplificarea, demonstraţia, problematizarea, argumentarea, calcularea, rezolvarea, dezbaterea.

2. Agenţii economici 2.1. Definiţie 2.2. Clasificare 2.3. Funcţii 2.4. Societăţi comerciale

2

3. Factorii de producţie 3.1. Definiţie 3.2. Clasificare 3.3. Indicatori

2

4. Piaţa de capital 4.1. Societatea pe acţiuni 4.2. Titluri de valoare 4.3. Bursa de valori 4.4. Preţul (cursul) bursier 4.5. Managementul riscului plasamentelor în titluri financiare

2



5. Capitalul 5.1. Concept 5.2. Forme 5.3. Structura 5.4. Indicatori

2

6. Frontiera posibilităţilor de producţie 6.1. Combinarea factorilor de producţie 6.2. Modelare 6.3. Exemple

2

7. Amortizarea capitalului fix 7.1. Definiţie 7.2. Tipuri 7.3. Calcul

2

8. Teoria producătorului 8.1. Costul de producţie pe termen scurt 8.2. Relaţia cost-profit 8.3. Pragul de rentabilitate, punctul mort

2

9. Optimul producătorului 9.1. Costul de producţie pe termen lung

2

10. Productivitatea factorilor de producţie 10.1. Concept 10.2. Forme 10.3. Dinamică 10.4. Tiplogie 10.5. Indicatori 10.6. Factori de influenţă 10.7. Exemple

2

11. Veniturile în economie 11.1. Profitul 11.2. Dobânda 11.3. Salariul

2

12. Teoria consumatorului 12.1. Utilitatea economic

2

13. Piaţa 13.1. Cerea. Definiţie. Funcţia cererii. Legea cererii 13.2. Elasticitatea cererii 13.3. Oferta. Definiţie. Funcţie. Legea ofertei 13.4. Elasticitatea ofertei

2

14. Tipuri de pieţe şi mecanismele de formare a preţurilor 14.1. Concurenţa 14.2. Preţul 14.3. Tipuri de concurenţă 14.4. Politici 14.5. Exemple

2

Bibliografie 1. Bărglăzan Diana, Microeconomie: concepte, indicatori, aplicaţii, Editura Eurostampa, Timişoara 2007 2. Byrns Ralph T., Stone Gerald W, Microeconomics, Scott, Foresman and Company, Glenview, Ilinois, London, 1989 (4th Edition) 3. Duran Vasile, Economie. Teorie şi practică. Vol. II, Editura Eurostampa, Timişoara 2008 4. Samuelson Paul A., Nordhaus William D., Economics, Mc-Grow-Hill Book Company, New York 1985 5. Taylor John B., Principles of Microeconomics, Houghton Mifflin Company, Boston, 1995 6. Vartolomei Mihaela, „Aplicaţii practice ale teoriei bazelor contabilităţii”, Editura Politehnica, Timişoara 2007 7. Vartolomei Mihaela, Cultură şi civilizaţie europeană contemporană, Editura Politehnica, Timişoara 2009 8. Vartolomei Mihaela, Vartolomei-M Mihael, Macroeconomie, Editura Eurostampa, Timisoara, 2009 9. Vartolomei Mihaela, Foldvary Schramko Kinga Hanna, Bazele contabilitatii. Note de curs. Aplicatii pentru seminar, Editura Eurostampa, Timisoara, 2009 8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Simularea înfiinţării unei firme. Distribuire teme, tipuri şi tittluri de proiecte. 2. Indicatorii economici. Exemple. Aplicaţii. Teste de verificare 3. Simularea tranzacţionării pe piaţa financiară românească. Înscriere. Teste de verificare. Susţinere proiecte conform programării. prealabile 4. Capital. Aplicaţii. Teste de verificare. Susţinere proiecte conform programării. prealabile 5. Costul de producţie. Aplicaţii. Teste. Susţinere proiecte conform programării. prealabile 6. Productivitatea. Aplicaţii. Teste. Susţinere proiecte conform programării. prealabile 7. Profitul. Aplicaţii. Susţinere proiecte conform programării. prealabile

1

1 1

1

1

1

1

Exerciţiul, conversația, explicaţia, exemple, analiza şi sinteza, demonstraţie, studiul de caz, simularea, prezentări PPT, metoda proiectelor, aplicaţii practice, dezvoltarea de strategii de optimizare a rezultatelor, analiza comparativă.

8. Dobânda. Aplicaţii. Susţinere proiecte conform programării. prealabile 9. Salariul. Aplicaţii. Susţinere proiecte conform programării. prealabile 10. Utilitatea. Aplicaţii. Susţinere proiecte conform programării. prealabile 11. Cererea şi oferta. Aplicaţii. Teste. Susţinere proiecte conform programării. prealabile 12. Costul de oportunitate. Aplicaţii. Susţinere proiecte conform programării. prealabile 13. Combinarea factorilor de producţie. Aplicaţii. Susţinere proiecte conform programării. prealabile 14. Recapitulare şi recuperări

1

1

1

1

1

1

1 Bibliografie 1. Bărglăzan Diana, Microeconomie: concepte, indicatori, aplicaţii, Editura Eurostampa, Timişoara 2007 2. Byrns Ralph T., Stone Gerald W, Microeconomics, Scott, Foresman and Company, Glenview, Ilinois, London, 1989 (4th Edition) 3. Duran Vasile, Economie. Teorie şi practică. Vol. II, Editura Eurostampa, Timişoara 2008 4. Samuelson Paul A., Nordhaus William D., Economics, Mc-Grow-Hill Book Company, New York 1985 5. Taylor John B., Principles of Microeconomics, Houghton Mifflin Company, Boston, 1995 6. Vartolomei Mihaela, „Aplicaţii practice ale teoriei bazelor contabilităţii”, Editura Politehnica, Timişoara 2007 7. Vartolomei Mihaela, Cultură şi civilizaţie europeană contemporană, Editura Politehnica, Timişoara 2009 8. Vartolomei Mihaela, Vartolomei-M Mihael, Macroeconomie, Editura Eurostampa, Timisoara, 2009 9. Vartolomei Mihaela, Foldvary Schramko Kinga Hanna, Bazele contabilitatii. Note de curs. Aplicatii pentru seminar, Editura Eurostampa, Timisoara, 2009 Pentru metoda proiectelor se oferă o bibliografie suplimentară


• Conţinutul disciplinei este adaptat specificului programului de studii şi a fost stabilit în urma discuţiilor cu reprezentanţi ai comunităţii academice şi ai mediului profesional.

10. Evaluare


10.4 Curs (ED)

Stabilite de comun acord cu studentii din variantele prezentate: A. Metoda clasică

A. Două evaluări distribuite (ED1, ED2) ale materiei cu durata de 1 oră fiecare si o aplicaţie de sinteză (A): - ED1 conţine 30 întrebări (din care: 24 sunt de tip grilă – cu valoare de 0,25 puncte fiecare - şi 6 întrebări de detalii, definiţii şi problematici a 0,5 puncte fiecare; se acordă un punct din oficiu); - ED2 va consta (se decide împreună cu studenţii) fie dintr-un subiect de sinteză pentru partea II de materie (9 puncte + 1 punct din oficiu) fie din 9 întrebări scurte a 1 pct fiecare (plus 1 pct. din oficiu); - aplicaţia de sinteză (A) are 9 puncte + 1 punct din oficiu.

ED=(ED1+ED2+A)/3

66%

B. Metoda proiectelor graduale: Pentru fiecare tip de proiect se urmăresc cinci componente echilibrat ponderate:

1. predare proiect (20%P), 2. susţinere (20%P), 3. sursele bibliografice (20%P), 4. întrebări din proiect şi din materie

(din partea cadrului didactic şi din partea studenţilor) (20%P),

5. participarea la dezbatere (la alte proiecte) (20%P).

10.5 Seminar /laborator (S)

Sunt stabilite de comun acord cu studentii din variantele prezentate:

A. Metoda clasică: o lucrare cu minim 4 tipuri de probleme rezolvate în clasă (L) 70%, teme de casă (t) 10%, un proiect pe o temă dată (P) 10%, prestaţia pe parcursul orelor de curs şi seminar (pr) 10%,

S=70%L+10%t+10%P+10%pr Unde: S – nota de seminar L – lucrare de control t – teme de casă (rezolvări de probleme) P – proiect pe temă dată, fără susţinere şi dezbatere pr – prestaţie la ore (participări pertinentedin bancă sau la tablă, pregătirea pentru fiecare seminar a unei ştiri din domeniul economic real şi comentarea ei, prestanţa şi atitudinea, etc.)

34%

B. Metoda proiectelor graduale:

- P1 (proiect inovativ multidisciplinar),

- P2 (proiect de cercetare),

- P3 (proiect de business),

- P4 (proiect de calcul indicatori de performanţă)

- P5 (alte tipuri de proiect: investiţi pe piaţa bancară, financiară, lecturarea şi redarea unei cărţi tangenţial de economie – exclus tratele de specialitate)

Pentru fiecare tip de proiect se urmăresc cinci componente echilibrat ponderate:

1. predare proiect (20%P), 2. susţinere (20%P), 3. sursele bibliografice (20%P), 4. întrebări din proiect şi din materie

(din partea cadrului didactic şi din partea studenţilor) (20%P),

5. participarea la dezbatere (la alte proiecte) (20%P).

S1=100%P1 (S1 – notă seminar pentru proiect tip 1) S2=90%P2+10%pr (S2 - notă seminar pentru proiect tip 2 pr – prestaţia la curs şi seminar, teme, ieşiri la tablă, etc) S3=80%P3+20%pr S4=70%P2+30%pr S5=60%P2+40%pr


• Obţinerea minim 5 concomitent la ambele componente (D şi S) • Utilizarea şi exprimarea corectă a noţiunilor şi conceptelor din ştiinţele economice în ştiinţele inginereşti şi de

antreprenoriat. • Elaborarea şi tehnoreactarea în format electronic a unui proiect de specialitate pe o temă dată şi în restricţii de timp,

aplicând principiile, normele si valorile eticii profesionale


1. International Faculty of Engineering, Polonia, http://oizet.p.lodz.pl/h/main.asp, 16.05.2013 2. Universiteit Antwerpen, Belgia, http://www.ua.ac.be/main.aspx?c=*UA, 16.05.2013

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar Sl.dr.ec.matem. Mihaela VARTOLOMEI

…………………….……… Sl.dr.ec.matem. Mihaela VARTOLOMEI

…………………….………

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Conf.dr.ing., ec. Matei TĂMĂŞILĂ

………………..………………….………

http://oizet.p.lodz.pl/h/main.asp

http://www.ua.ac.be/main.aspx?c=*UA

FIŞA DISCIPLINEI1



Facultatile: AC, ETC, ET 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Toate 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Programul de pregătire psihopedagogică –Nivelul I,



2.1 Denumirea disciplinei DIDACTICA SPECIALITATII 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.dr.Crisanta-Alina MAZILESCU 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei F




4.1 de curriculum • Parcurgerea si finalizarea urmatoarelor discipline: Psihologia educatiei, Pedagogie 1 si 2







Competenţe profesionale4 • Operarea cu concepte fundamentale din domeniul stiintelor educatiei şi aplicarea lor în activitatea

didactica



• Proiectarea unor programe de instruire tehnica adaptate pentru diverse niveluri de vârstă/pregătire şi diverse grupuri ţintă

• Realizarea unor programe de instruire tehnica • Evaluarea programelor de instruire tehnica • Dezvoltarea şi promovarea practicilor profesionale specifice specialistului in stiintele educatiei

Competenţe transversale • Aplicarea principiilor şi a normelor de deontologie profesională fundamentate pe opţiuni valorice

explicite specifice specialistului în științele Educației • Cooperarea eficientă în echipe profesionale interdisciplinare specifice proiectelor şi programelor din

domeniul științe ale Educației • Utilizarea metodelor şi tehnicilor eficiente de învăţare pe tot parcursul vieţii în vederea formării şi

dezvoltării profesionale continue



Cursul se adresează studenţilor universităţilor tehnice şi are ca obiectiv general prezentarea particularitatilor demersului didactic in predarea specialitatii

7.2 Obiectivele specifice prezentarea şi aplicarea principiilor didactice generale cu privire la proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice; formarea deprinderilor de aplicare sistematică a metodelor şi procedeelor didactice în procesul de predare-învăţare, achizitionarea unui limbaj didactic necesar proiectării unui parcurs didactic modern.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Obs 1. Aspecte introductive - Problematica cursului -2h 1.1.Problematica cursului Didactica specialitătii. 1.2.Importanta teoretică si practică. 1.3.Prezentarea obiectivelor si competentelor vizate prin predarea disciplinei Didactica specialitătii

Prelegere susţinută de prezentări PPT si/sau harti conceptuale, chestionarea didactica, explicaţia

2. Particularitati ale demersului metodic in predarea disciplinelor de specialitate -8h 2.1.Analiza nevoilor de formare 2.2.Conceptia situatiilor de predare/invatare 2.3.Conceptia continutului de formare, planificarea situatiilor de predare/invatare/evaluare si elaborarea scenariului didactic 2.4.Realizarea formarii 2.5.Evaluarea formarii

Prelegere susţinută de prezentări PPT si/sau harti conceptuale, chestionarea didactica, explicaţia, invatarea colaborativa, simularea

3. Particularitati ale predarii disciplinelor de specialitate-6h 3.1.Strategii de predare specifice specialitatii 3.2.Recomandari privind reinnoirea invatamantului stiintific


4. Particularitati ale invatarii disciplinelor de specialitate-6h 4.1.Strategii si stiluri de invatare specifice disciplinelor de specialitate 4.2.Transpozitia si situatiile de invatare 4.3.Conflictul cognitiv 4.4.Eroarea- intelegere si utilizarre 4.5.Problema – criteriu, motiv si mijloc de invatare 4.6.Formularea textelor in functie de caracteristicile cursantilor


5. Particularitati ale evaluarii disciplinelor de specialitate-6h 5.1.Evaluarea unui demers formativ specific disciplinelor de specialitate, 5.2.Construirea unui test docimologic, 5.3.Metode si tehnice de evaluare specifice disciplinelor de specialitate


A. Bibliografie Ionel,S., Bugan,M., Ionel, RC.,(2005), Elemente de metodica, Editura Politehnica, Timisoara; Mazilescu C.A. (2009). De la pedagogia generală la didactica ştiinţelor şi tehnologiei, Timisoara, Editura Politehnica; Mazilescu, C.A.; Mitroi, M.M. (2004), Formarea competenţelor pedagogice între teorie şi practică, Editura Politehnica, Timisoara; Nicoara, I (2003), Bazele metodicii, Editura Politehnica, Timisoara; Nicoara, I., Gruescu,C. (2003), Educatia tehnologica.Domenii profesionale, Editura Politehnica, Timisoara; Preitl, S., Precup, R.E (1998), Metodica predarii disciplinelor de specialitate, Tipografia Universitatii Politehnica 8.2 Seminar/laborator 1. Pentru ce si cum trebuie studiate disciplinele de specialitate?-4h 2. Analiza comparativă a unor manuale alternative .Propunerea unei teme de studiu netratata in aceste manuale.-2h

chestionarea didactica, explicaţia, invatarea colaborativa, simularea, studiul de caz

3. Operaţionalizarea obiectivelor unei lecţii din cadrul disciplinelor de chestionarea didactica, explicaţia,

specialitate-4h invatarea colaborativa, simularea, studiul de caz

4. Aplicarea metodelor active-participative unor secvenţe de conţinut din cadrul diferitelor disciplinelor de specialitate -4h

chestionarea didactica, explicaţia, invatarea colaborativa, simularea, studiul de caz

5 Realizarea unui test de evaluare pentru o disciplinelor de specialitate care să cuprindă atât itemi cu răspunsuri deschise cât şi itemi cu răspunsuri închise. -4h

chestionarea didactica, explicaţia, invatarea colaborativa, simularea, exercitiul

6 Realizarea unui Plan de lecţie pentru o lecţie de comunicare de cunostiinte. -2h

chestionarea didactica, explicaţia, invatarea colaborativa, simularea, studiul de caz, exercitiul

7 Realizarea unui Plan de lecţie pentru o lecţie mixtă. -2h chestionarea didactica, explicaţia, invatarea colaborativa, simularea, studiul de caz, exercitiul

8 Realizarea unui Plan de lecţie pentru o lecţie de consolidare de cunostinte. -2h


9 Realizarea unui Plan de lecţie pentru o lecţie de evaluare a cunostintelor. -2h


10 Modalităţi de completare a unei fişe de asistenţă. Completarea unei fişe de evaluare şi de autoevaluare a unei lectii-2h

chestionarea didactica, explicaţia, invatarea colaborativa.

A. Bibliografie Mazilescu C.A. (2009). De la pedagogia generală la didactica ştiinţelor şi tehnologiei, Timisoara, Editura Politehnica; Mazilescu, C.A.; Mitroi, M.M. (2004), Formarea competenţelor pedagogice între teorie şi practică, Editura Politehnica, Timisoara;


•

10. Evaluare


10.4 Curs Cunostintele din aria cursului Examen - exercitii si probe practice 50 %


Rezolvarea corespunzătore a lucrărilor de seminar


20 %

Teme de casă Evaluarea documentelor scrise 20 % Prezenţa Evidenţa prezenţei 10 %


Nota finala este formata din nota la examenul scris (ponderea acestuia fiind de 1/2 din nota finala) si nota la seminar (pondereacestuia fiind de 1/2 din nota finala). Examenul scris dureaza 1.5 h si se bazeaza pe exercitii si probe practice. Nota minima necesara pentru recunoasterea cursului si seminarului este 5.

Data completării


01/10/ 2013 Conf. dr. Crisanta-Alina Mazilescu …………………….……….......................................

…............................................................


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Calculatoare 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi Informatică Aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Management si marketing 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. Dr. Ing. Gabriela PROSTEAN 2.3 Titularul activităţilor de seminar As.dr.ing. Olivia GIUCA 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie







seminarului/laboratorului • Sala seminar, tablă




•


• CT3 - Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională



• Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor management şi marketing

7.2 Obiectivele specifice Se vor acumula deprinderi de aplicare eficientă a metodelor şi tehnicilor de planificare strategică, organizare, conducere, evaluare a afacerilor. Însuşirea de către studenţi a noţiunilor, principiilor, tehnicilor şi modelelor specifice managementului şi marketingului, atât la nivel de concepte cât şi la nivel de aplicare în cadrul firmelor în condiţiile reale de piaţă. Studenţii vor conştientiza contextul economic, tehnic, tehnologic, social, legal care influenţează domeniul de management şi marketing al afacerilor.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1.1. Evoluția managementului 1.2. Conceptul de management 1.3. Evoluția managementului științific 1.4. Teoria organizațională clasica 1.5. Abordarea comportamentală

2 Prelegere susţinută de prezentări PPT, exemplificări, studii de caz

2. Funcția de planificare 2.1. Definiţii 2.2. Planificarea strategica 2.3. Planificarea operaționala. 2.4. Planificarea proiectelor

4

3. Funcția de organizare 3.1. Definiții 3.2. Proiectarea structurii organizatorice 3.3. Elementele structurii organizatorice

2

4. Funcția de antrenare 4.1. Motivarea 4.2. Deprinderi de comunicare

2

5. Funcția de conducere 5.1. Niveluri de management 5.2. Teoria situațională. Stiluri de conducere 5.3. Factorii care influențeaza stilurile de conducere 5.4. Managementul timpului

2

6. Funcția de control 6.1. Definire. Clasificarea controlului 6.2. Etapele procesului de control

2

7. Introducere în marketing 7.1. Definirea marketingului. Evoluţie 7.2. Funcțiile marketingului

2

8. Produsul 8.1. Caracteristicile produsului 8.2. Ciclul de viaţă al produselor 8.3. Mixul de produs şi dezvoltarea noilor produse

2

9. Preţul 9.1. Factori de influenţă ai preţului 9.2. Politica de prețuri 9.3. Mixul de prețuri

2



9.4. Adaptarea prețurilor 10. Promovarea

10.1. Comunicarea în marketing 10.2. Elementele mixului promoţional 10.3. Reclama şi publicitatea 10.4. Promovarea vânzărilor 10.5 Cuvintele cheie ale promovarii vanzarilor 10.6. Mijloace de promovare a vânzărilor

4

11. Distribuția 11.1. Definirea distribuţiei. 11.2. Canalele de distribuţie 11.3. Distribuţia fizică

2

12. Cercetarea pieţei 12.1. Cercetarea de marketing. 12.2. Sistemul informaţional de marketing 12.3. Etapele cercetării de marketing

2

13. Planul de marketing 13.1. Conţinutul planului de marketing 13.2. Strategii de marketing 13.3. Etapele dezvoltarii planului strategic de marketing

2

Bibliografie 1. G. Proștean, Management, Editura Orizonturi Universitare; Timisoara, 2008 2. G. Proștean, Management prin proiecte, Editura Orizonturi Universitare; Timisoara, 2001 3. G. Proștean, http://www.mpt.upt.ro/pag/50.html -cursuri in format electronic , 2009

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Planificarea. Planul de afaceri 2

Expunere temă, discuţii, întrebări, rezolvare probleme specifice.

2. Programarea. Metoda drumului critic 2 3. Decizia în condiţii de certitudine si incertitudine 2 4. Organizarea. Analiza structurii organizatorice 2 5. Studiu de caz –Modele de relationare (W-W, W-L, L-W, L-L, W) 2 6. Studiu de caz- managementul conflictelor 2 7. Decizii de grup 2 8. Mixul de marketing 2 9. Cercetarea pieţei. Metode - chestionarul 2 10. Analiza SWOT 2 11. Ciclul de viaţă al produsului 2 12. Segmentarea pieţei 2 13. Brainstorming 2 14. Dezvoltarea planului strategic de marketing 2 Bibliografie 1. G. Proștean, Management, Editura Orizonturi Universitare; Timisoara, 2008 2. G. Proștean, Management prin proiecte, Editura Orizonturi Universitare; Timisoara, 2001 3. G. Proștean, http://www.mpt.upt.ro/pag/50.html -cursuri in format electronic , 2009


• Cunoştinţele de management şi marketing sunt importante pentru planul de învăţământ al specializării pentru dezvoltarea spiritului de echipă, conducerea echipelor din domeniu şi/sau interdisciplinare.

• Majoritatea angajatorilor din domeniul aferent programului solicită cunoştinţe şi competenţe în management şi marketing pentru dezvoltarea carierei unor viitori manageri/directori/şefi necesari în structura ierarhică a firmelor.

10. Evaluare


10.4 Curs

Rezolvarea unor subiecte teoretice aferente cursurilor

Examinare scrisă

65%

10.5 Seminar /laborator Rezolvarea problemelor corespunzătore orelor de seminar


10 %

http://www.mpt.upt.ro/pag/50.html

http://www.mpt.upt.ro/pag/50.html

Rezolvare temă Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

25 %


• Obţinerea notei minime (5) de promovare la examenul scris + promovare activitate de seminar (pe parcurs -nota minimă 5).


The University of Tennessee, Knoxville SUA, http://catalog.utk.edu/content.php?catoid=1&navoid=104 Unversitatea ARTOIS Bethune Franta, http://www.univ-artois.fr/ Institutul Politehnic Catalonya Barcelona Spania, http://www.topuniversities.com/courses/business-management-studies/management-guide

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar 30.09.2013 Prof. Dr. Ing. Gabriela PROȘTEAN

…………………….……… As. Dr. Ing. Olivia GIUCA …………………….………

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof. dr. Ing. Ioan SILEA

………………..………………….………

http://catalog.utk.edu/content.php?catoid=1&navoid=104

http://www.univ-artois.fr/

http://www.topuniversities.com/courses/business-management-studies/management-guide

http://www.topuniversities.com/courses/business-management-studies/management-guide

FIŞA DISCIPLINEI Structuri si Algoritmi pentru Conducerea Automata a Proceselor 1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Politehnica Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Facultatea de Automatic ă şi Calculatoare

Departamentul de Automatica is Informatica Aplicata

1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor/ L20 60 10 220

1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatic ă şi Informatică Aplicată/ L20 60 10 220 10/ Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Structuri si Algoritmi pentru Conducerea Automata a Proceselor

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. PREITL Stefan

2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof.dr.ing. PREITL Stefan, As dr.ing. RADAC Mircea-Bogdan, As dr.ing. DRAGOS

Claudia-Adina

2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care:3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/proiect 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 90 din care:3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator/proiect 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare/proiect, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 34 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Numărul de credite 4


4.1 de curriculum • Nu au fost introdus prin programa analitica a specializarii

4.2 de competenţe • Nu au fost introdus prin programa analitica a specializarii


5.1 de desfăşurare a cursului • Sala curs cu aparatura video-proiector


• Laborator dedicat, echipamente de laborator dedicate, calculatoare, software dedicat

Matlab-Simulink, acces la internet (numai sub controlul CD)


1



• Utilizarea de cuno ştinţ e de matematică, fizică, teoria sistemelor, modelarea matematica a sistemelor, tehnica

m ăsurării, inginerie mecanică, electrică şi electronică aplicate în ingineria sistemelor; orientat spre cunoasterea

functionalitatii proceselor vazute ca aplicatie de conducere.

• Operarea cu concepte fundamentale de conducere, reglare, comanda, avantaje, dezavantaje particularitati si

aplicatii industriale .

• Utilizarea fundamentelor specifice automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a

proceselor, a tehnicilor de proiectare asistat ă de calculator.

• Proiectarea, implementarea, testarea solutiilor de reglare, punerea in functiune şi utilizarii sistemelor cu conducere

automata (in principal reglare), a echipamente de uz general şi dedicate (de laborator).

• Dezvoltarea de aplica ţii şi implementarea algoritmilor şi s automata (sistem de consultanta

pentru cei care manifesta interes).

• Lucru in echipa (team-working) in cunoasterea proceselor si dezvoltarea solutiilor de reglare.


• Aplicarea principiilor, normelor şi valorilor codului de etică profesional ă în cadru

riguroas ă, eficientă şi responsabilă.

• Identificarea rolurilor şi responsabilităţ ilor într-o echip ă dedicata (specializata) respectiv intr-o echipa

multidisciplinara, luarea deciziilor si atribuirea de sarcini, cu aplicarea de tehnici de rela ţion

în cadrul echipei.

• Identificarea oportunit ăţilor de

pentru propria dezvoltare,

• Crearea viziunii sistemice aspra aplicatiilor de conducere,

• Integrarea activitatilor de reglare in ansamblul actiunilor de conducere (C, R, S, M, conducere ierarhizata).



• Însu şirea de cunoştinţ e privind dezvoltarea solutiilor de conducere – in particular reglare –abilitatea

de a aprecia solutii alternative si de a aprecia solutia optima (din anumite puncte de vedere),

• Asigurarea pregatirii de baza in domeniul sistemelor de reglare automata pentru ciclul master si

doctorat; in acest sens, prelegerile sunt accesibile si pentru alte specializari,

• Integrarea activitatilor de reglare in ansamblul actiunilor de conducere (C, R, S, M, conducere

ierarhizata)

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competen ţe teoretice si aplicative privind abordarea sistemica a conducerii automate

(Control Engineering) in particular al reglarii automate (Control engineering, Regelungstechnik),

dezvoltarea structurilor de reglare automata, verificarea prin simulare si pe stand a solutiilor,

• Insusirea unor metode CAD (Computer Aided Design) in dezvoltarea solutiilor de reglare (numai

pentru cei care manifesta interes suplimentar) folosind mediile software dedicate, specifice activitatilor

de conducere/reglare.

8. Conţinuturi


2


8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. STRUCTURI DE BAZ Ă ŞI METODE DE PROIEC. TERMINOLOGIE DE

BAZA

1.1. Structuri de reglare automat ă şi metode de proiectare.

1.2. Modele matematice de ordin redus (tip benchmark); aspecte (corelate cu

Temele de proiectare tip 1 si 2 )

2 ore Expunere utilizând prezent ăr

(slide-uri) Power Point,

Discutarea detaliilor aplicative

pe studii de caz, Problematizare prin

conectarea cunostintelor la

temele de laborator si la

temele de proiect

Problematizare prin

conectarea cunostintelor la

aplicatii industriale si

neindustriale

2. ALGORITMI DE REGLARE

2.1. Algoritmi de reglare tipiza ţi, continui. R

cvasicontinu ă a algoritmilor.

2.2. Recomand ări privind utilizarea algoritmilor tipiza ţi.

2.3. Func ţii suplim

2.4. Alte func ţii suplimentare re

2.5. Aspecte practice corelate cu Temele de proiectare tip 1 si 2

2.6. Realizari industriale pentru regulatoarele tipizate

3 ore

3. COMPORTAREA SISTEMELOR IN REGIMURI PERMANENTIZATE.

INDICATORI DE CALITATE PENTRU APRECIEREA PERFORMAN ŢEL

3.1. Regimurile de func ţionare ale sisteme .

3.2. Determinarea valorilor de regim sta ţio

(SRA)

3.3. Propriet ăţ i i

permanentizate

3.4. Problematica Sistemelor cu statism artificial si a Sistemelor cuplate prin

m ărimea de ie şire.

3.5. Criterii şi indicatori de calitate

3.6. Conexiuni între performan ţele

poli-zerouri

3.7. Efectele introducerii unor poli şi ze

deschis. Compensarea poli-zerouri

3.8. Studii de caz corelate cu Temele de proiectare (tip 1 si 2)

3 ore

4. PROIECTAREA SISTEMELOR DE REGLAREA AUTOMAT Ă PE BAZ

CARACTERISTICILOR DE PULSA ŢIE (FRECVENŢĂ)

4.1. Aspecte generale ale proiect ării în domeniu e calitate

4.2. Utilizarea diagramelor Bode în proiectarea sistemelor de reglare automat ă

4.3. Proiectarea în domeniul pulsa ţie a regul

proceselor cu timp mort dominant

4.4. Studiu de ca z (corelat si cu Tema de proiectare tip 2)

1.5 ore

3

5. ACORDAREA OPTIM Ă A RE

MODUL

5.1. Metode de optimizare a parametrilor regulatoarelor. Aspecte generale si

particulare

5.2. Metoda (criteriul) modulului optim (MO-m).

5.3. Metoda (criteriul) optimului simetric (SO-m)

5.4. Metoda optimului simetric extins (ESO-m)

5.5. Studiu de caz (corelat si cu Temele de proiectare tip 1 si 2)

3 ore

6. ACORDAREA PARAMETRILOR REGULATOARELOR UTILIZÂND DATE

EXPERIMENTALE

6.1 Particularit ăţi de scriere a funcţ iei de trans erente regulatoarelor

destinate conducerii proceselor lente.

6.2. Studiu de caz 1. Acordarea regulatoarelor pentru procese lente cu

autostabilizare, aperiodice

6.4. Studiu de caz 2. Metoda de acordare Ziegler-Nichols bazat ă pe

limitei de stabilitate

6.5. Studiu de caz 3. Metode de acordare datorate lui Oppelt (corelat si cu Tema

de proiectare tip 2)

2 ore

7. SISTEME DE REGLARE AUTOMAT Ă CU COMPE

PERTURBA ŢIE

7.1. Sisteme de conducere automat ă

generale

7.2. Sisteme de conducere automat ă în circ

perturba ţie.

7.3. Sistme de reglare automat ă cu compensare

7.4. Studii de caz. (corelat si cu Temele de proiectare tip 1 si 2)

1.5 ore

8. SISTEME DE REGLARE AUTOMAT Ă ÎN CASCADĂ

8.1. Structura de sistem de reglare automat ă în cascadă

8.2. Proiectarea algoritmic ă a sisteme

8.3. Probleme speciale legate de dezvoltarea si analiza comport ăr

reglare automat ă în cascad ă

8.4. Studiu de caz (corelat si cu Tema de proiectare tip 1)

1.5 ore

9. CONDUCEREA PROCESELOR CU TIMP MORT UTILIZÂND SCHEME DE

REGLARE CU PREDICTOR SMITH

9.1. Scheme de reglare cu predictor Smith. Cazul continuu

9.2. Implementarea numeric ă a regulatorului cu predictor Smith

9.3. Studiu de caz (corelat si cu Tema de proiectare tip 2)

2 ore

4

10. STRUCTURI DE REGLARE CU REGULATOARE CU DOU Ă GRA

LIBERTATE

10.1. Aspecte de baz ă

10.2. Calculul regulatoarelor 2DOF. Studiu de caz

10.3. Echivalen ţa între regulatorul 2DOF şi regulatorul conven ţio

extins

1.5 ore

11. SISTEME DE REGLARE AUTOMAT Ă DUPĂ STARE

11.1. Reglarea dup ă stare: cerinte, structuri, avanta

11.2. Proiectarea SRA-x prin metoda aloc ării

11.3. Extinderea structurii în vederea asigur ăr

11.4. Solu ţii de implementare a DC-x

11.5. Estimarea / observarea st ărilor. Principii de -x prin metoda

alocarii.

11.6. Structuri de SRA-x cu ES-x

11.7. Studiu de caz (corelat si cu Temele de proiectare tip 1 si 2

3 ore

12. PROIECTAREA DIRECTA IN DOMENIUL TIMP. ELEMENTE DE

PROIECTARE A SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATA CU TIMP

DISCRET.

12.1. Structura unui sistem de reglare automata cu timp discret

12. 2. Modele matematice cu timp discret asociate sistemelor cu timp continuu

12.3. Aspecte ale implement ării num

12.4. Proiectarea direct ă a a.r.n. prin alocarea polilor SRA

12.5. Proiectarea a.r.n. prin metoda “r ăspunsului în tim -beat)

12.6. Studii de caz (corelat si cu Temele de proiectare tip 1 si 2

2 ore

13. ABORDAREA UNEI PROBLEME DE REGLARE AUTOMATA. DISCUTAREA UNOR STUDII DE CAZ ORIENTATE PE APLICATII PRACTICE

1 ora

TOTAL

28 ORE

5

BIBLIOGRAFIE DE BAZA 1. Preitl Stefan, Preitl Zsuzsa (2013) Introducere in automatica, Suport de curs, Ed. Conspress, Bucuresti, 2013 (elaborat in cadrul

Proiectului POSDRU 86/1.2/S/63806, finantat din Fondul Social European, axa prioritara 1)

2. Preitl Stefan, Precup Radu-Emil, Preitl Zsuzsa (2009): Structuri şi algoritmi pentru conducerea automat ă a proceselor. Vol. 1 si 2,

Editura Orizonturi Universitare.

3. Preitl, St. and Precup, R.-E. (2007) (editori): Regulatoare pentru Servosisteme,. Editura Orizonturi Universitare

4. Preitl, St. and Precup, R.-E. (2007) (editori): Tehnici de proiectare a structurilor de reglare automat ă. Aplica ţii, T

Orizonturi Universitare.

5. Preitl Stefan, Preitl Zsuzsa (2014) Introducere in automatica. Conducerea Automata a Proceselor, Editura Orizonturi Universitare,

2014

BIBLIOGARFIE SUPLIMENTARA (SELECTIVA)

1. Åstrom, K.J., Hägglund, T. PID Controllers. Theory, Design and Tuning. Research Triangle Park, North Carolina, 1995.

2. Lutz, H., Wendt, W. Taschenbuch der Regelungstechnik. Libri Verlag, 1998

3. Landau Ioan D., Zito Gianluca, Digital Control Systems: Design, Identification and Implementation, Springer-Verlag London Limited

2006

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA DIN BIBLIOTECA PERSONALA: LA CEREREA STUDENTULUI

8.2 Seminar/laborator/proiect Număr de ore Metode de predare TEME DE PROIECT (IMPUSE) 1. Tema de proiectare de tip 1. Proiectarea unor structuri de reglare dedicate

conducerii proceselor rapide (trebuie dezvoltate si testate minimum 4

structuri de reglare): modelare matematica, impunere cerinte de reglare

(idicatori de performanta), proiectarea RG, simularea comportarii, studiu

comparativ al solutiilor

2. Tema de proiectare de tip 2. Proiectarea unor structuri de reglare dedicate

conducerii proceselor lente (trebuie dezvoltate si testate minimum 4 structuri

de reglare): modelare matematica, impunere cerinte de reglare (idicatori de

performanta), proiectarea RG, simularea comportarii, studiu comparativ al

solutiilor

14 ore Se prezinta temele de

proiect (material extins,

format electronic, care include

si referiri bibliografice), se

prezinta cerintele legate de

dezvoltarea solutiilor de

reglare si etapele de

dezvoltare a solutiilor. Temele

au corespondent fizic real.

Elaborarea proiectului

necesita studii legate de

modelarea procesului, analiza

cerintelor de conducere si pe

aceasta baza dezvoltarea

solutilor de conducere.

Solutiile sunt verificate prin

simulare si sunt analizate

comparativ.

Se solicita lucru in echipa,

TEME DE PROIECT LA ALEGERE (alternativa la tema impusa) Daca sudentul/grupul de studenti doreste/doresc rezolvarea unor aplicatii de

conducere specifice, se formuleaza o tema in acord cu cerintele studentului/studentilor

14 ore (optional)

Sustinerea proiectului 2 ore din cadrul celor 14 ore LABORATOR

L-1. Principii de abordarea a unei aplicatii de conducere automata, in particular de

reglare pentru o instalatie de uz casnic (instalatie de distilare)

2 ore

L-2. Studiul proprieta ţilo

conducere automata in circuit deschis (SCA-CD) si al sistemelor de

conducere automata incircuit inchis (SCA-CI)

2 ore

L-3.1. Indicatori de calitate empirici. Studiul efectelor perioadei de esantionare Te

asupra comportarii SRA cu DC - cu timp discre

L-3.2 Analiza proprietatilor si proiectarea regulatoarelor electronice continuale ca

Filtre Active cu Amplificatoare Operationale ( FA cu AO

2 ore ( o Lucrare la

alegerea CD)

6

L-4.1. Studiul influen ţei măsurii anti-windup (AWR) asupra comport ării

regulatorului şi a SRA

L-4.2. Analiza comportarii sra in regim stationar constant (RSC). Calculul valorilor

de regim Sta ţionar constant (V


alegerea CD)

Lucrarile sunt organizate pe

studii de caz, orientate pe

cunostintele dobandite la curs

si pe cunostinte generale de

inginerie, matematici speciale,

sisteme si modelarea

proceselor; detaliile legate de

diferitele procese sunt

enuntate si discutate prin

tema lucrarii de laborator. Se

solicita lucru in echipa

L-5.1. Studiul extins a unei aplicatii de laborator/echipament dedicat: Sisteme de

conducere automata a unei actionari electrice cu m.c.c


conducere automata a unei aplicatii de incalzire


conducere automata a unsistem hidraulic cu trei rezervoare


alegerea CD)

L-6. Lucrare recapitulativa Lucrare cu

continut la

alegerea CD

BIBLIOGRAFIE DE BAZA 1. Preitl Stefan, Precup Radu-Emil, Preitl Zsuzsa (2009): Structuri şi a

Editura Orizonturi Universitare.

2. Preitl, St. and Precup, R.-E. (2007) (editori): Regulatoare pentru Servosisteme,. Editura Orizonturi Universitare

3. Preitl, St. and Precup, R.-E. (2007) (editori): Tehnici de proiectare a structurilor de reglare automat ă. A

Orizonturi Universitare.

4. Fise pentru pregatirea lucrarilor de laborator

BIBLIOGARFIE SUPLIMENTARA

4. Isermann, R. Mechatronic systems, Springer Verlag, 2005

5. Lutz, H., Wendt, W. Taschenbuch der Regelungstechnik. Libri Verlag, 1998

6. Kiencke, Uwe, Nielsen Lars Automotive Control systems, Springer Verlag, 2005


• Coroborare cu preocuparile de dezvoltare a marilor firme din domeniul Automatizarii Conducerii Proceselor (o larga paleta de

tematici din domeniile mecatronica, automotive, electrotehnica, energetica – clasica si neconventionaea, aparatura medicala s.a.

• Se insista in special pe aplicatiile practice care pot oferi si preocupari din domeniul cercetarii/dezvoltarii, aplicatii care solicit ă

absolven ţilor cuno ştinţ e de bază dar si detaliate privind dezvoltarea solutiilor de conducere a proceselor: comanda si reglare.

10. Evaluare


10.4 Curs

Ob ţine

scris ca medie a celor doua parti ale examenului; fiecare

parte este punctat de la 1 pana la 10

Respectarea restrictie fiecare parte a examenului trebuie

absolvit cu un punctaj minimal de 4,5 din 10 puncte

Promovarea independenta a activitatilor aplicative,

Examen Scris impartit pe parte de

teorie 1,5 ore si parte de aplicatie

1,5 ore, acesta din urma, cu acces

direct la orice sursa de informare

specializata; Durata totale : 3 ore

efectiv

2/3

7

10.5 Seminar /laborator/proiect

Laborator respectiv de Proiect – fiecare cu cu nota minima

(NAP) 5, in ansamblu min.5 (medie)

Rezultate pe activitatile de

laborator individuale; rezultatul de

la sustinerea proiectului. Ambele

activitati sunt organizate pe

principiul lucrului in echipe de (2)

3 studenti

1/3

10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se

verifică stăpânirea lui) • Ob ţinerea notei minime (5) de promovare a Examenului Scris + Promovare activitate aplicativ ă laborator +proiect cu min. 5

(activitati pe parcurs)

• Examenul scris are doua parti: - partea de Probleme (1.5 ore) (de regula problema cu caracter integrator); - partea de Teorie (1.5 ore) bazat pe 3 – 5 subiecte (din care, eventual 2 (3) subiecte sunt la alegere) cu extensia astfel ca studentul foarte bun sa poata rezolva in max. 1 ora


• Compatibilitate interna ţională este marile

universitati care pregatesc specialisti in domeniu si cu care – de a lungul anilor - am avut contacte personale permanente (prin

programe europene comune):

• Universitatea Tehnica din Viena,

• Universitatea din Gent

• Universitatea Tehnica din Munchen,

• Universitatea din Bremen, Universitatea Tehnica si de Economie din Budapesta,

• Universitatea Tehnica din Bratislava

• Obuda University, Budapesta

• s.a.

• Compatibilitate cu cursuri de profil de la marile universitati de prestigiu din domeniu, din E.U. dar nu numai;

Datorita extensiei mai reduse a cursului SACAP de la U.P.Timisoara, unele capitole predate la universitati din EU. – dar nu numai -

nu sunt regasite sau nu sunt detaliate la nivelul acestora; la cerere studentii pot primi materiale de infpormare, studiu si aprofundare

(l. Engleza, l. Germana)

• Cursul este compatibil cu metodele CAD cuprinse in mediul Matlab-Simulink

• Se ofera posibilitatea participarii studentilor la programe ERASMUS coordonate de titularul cursului (lucrare de licenta, disertatie

master/ post-doctoral)

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar 2014 februarie 10

…………………….………

…………………….………


………………..………………….………

8

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică și Calculatoare / Automatică și Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică și Informatică Aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Medii și Tehnologii de Programare 2.2 Titularul activităţilor de curs Ș.l. dr. ing. Dorin Berian 2.3 Titularul activităţilor de seminar Ș.l. dr. ing. Dorin Berian, Asist. dr. ing. Raul Robu, Asist. dr. ing. Norbert Gal 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie




4.1 de curriculum • Programarea Calculatoarelor (anul 1, semestrul 1) • Programarea Orientată pe Obiecte (anul 2, semestrul 1)

4.2 de competenţe •


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală mare, Materiale suport: laptop, proiector, tablă 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Laboratoare cu 17-25 calculatoare, Mediul de programare Visual Studio 2012, tablă.





• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicatiilor. • Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automata, utilizând principii



• Aplicarea, în contextul respectării legislaţiei, a drepturilor de proprietate intelectuala (inclusiv transfer tehnologic), a metodologiei de certificare a produselor, a principiilor, normelor şi valorilor codului de etică profesională în cadrul propriei strategii de muncă riguroasă, eficientă şi responsabilă.





• Dobândirea abilităților necesare pentru dezvoltarea aplicațiilor Windows folosind o abordare vizuală, orientată pe obiecte, pornind de la cunoștințele de bază de programare prezentate în cursurile predate anterior.

7.2 Obiectivele specifice • Proiectarea și dezvoltarea în C# a aplicațiilor de complexitate redusă și medie. • Punctarea diferențelor esențiale, a avantajelor și a dezavantajelor codului scris în C# față de cel

scris în Visual Basic. • Consolidarea abilităților de testare și depanare a programelor scrise sub mediul de dezvoltare

Microsoft Visual Studio 2012.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Prezentare Microsoft .NET Framework

1.1. Introducere. 1.2. Common Language Runtime. 1.3. Compilatorul JIT. 1.4. Base Class Library. 1.5. Common Type Specification. 1.6. Common Language Specification.

2 Prelegere susţinută de prezentări PPT, conversaţii, explicaţii, exemplificări.

2. Prezentarea mediului de dezvoltare integrat Visual Studio 2012 2.1. Comenzi. Meniuri. 2.2. Proiecte şi soluţii. 2.3. Crearea şi configurarea proiectelor. 2.4. Prezentarea editorului de cod şi a designerului de interfeţe

grafice.

2

3. Fundamente ale programării C# 3.1. Spaţii de nume. 3.2. Referinţe ale proiectelor. 3.3. Variabile. Constante. Enumerări. 3.4. Funcţii. 3.5. Tipuri de date. 3.4. Vectori şi colecţii. Colecţii generice. 3.5. LINQ. 3.6. Instrucţiuni pentru controlul execuţiei. 3.7. Tratarea erorilor. 3.8. Depanarea aplicaţiilor. 3.9. Lucrul cu fişiere.

8

4. Programare orientată pe obiecte în C# 4.1. Clase. 4.2. Interfeţe. 4.3. Delegaţi. 4.4. Proprietăţi. 4.5. Constructori şi destructori. 4.6. Supraîncărcare. 4.7. Moştenire. 4.8. Clase generice.

4



5. Programare vizuală 5.1. Programarea bazată pe evenimente. 5.2. Controale. 5.3. Ferestre. 5.4 Crearea dinamică a controalelor.

4

6. Grafică în C# 6.1. Spaţii de nume pentru desenare. 6.2. Evenimente de desenare. 6.3. Obiectul Graphics. 6.4. Pensule şi creioane.

4

7. Lucrul cu baze de date în C# 7.1. Conectarea la o bază de date. 7.2. Controale şi componente pentru lucrul cu baze de date.

4

Bibliografie 1. Charles Petzold, .NET Book Zero, http://www.charlespetzold.com/dotnet, 2007. 2. Joyce Farrel, Microsoft Visual C# 2010. An Introduction to Object-Oriented Programming, Course Technology, Cengage Learning, Boston, USA, 2011. 3. Adrew Troelsen, Pro C# 5.0 and the .NET 4.5 Framework, Apress, 2012. 4. Vidya Vrat Agarwal, Beginning C# 5.0 Databases, Apress, 2012.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Introducere în Visual C#. Declaraţii de variabile, constante, funcţii.

Clase. Moştenire. Lucrul cu controale uzuale. 4 Expunerea temei, discuții,

întrebări, rezolvarea pe calculator a unei probleme propuse.

2. Elemente de grafică în Visual C#. Ferestre dialog. 4 3. Colecţii. Lucrul cu controale de tip listă şi arborescent. 4 4. Colecţii generice. Operaţii cu fişiere. Controlul PropertyGrid 4 5. Baze de date în C#. Operaţii de citire/scriere a datelor în/dintr-un

tabel. 4

6. Baze de date în C#. Lucrul cu tabele relaţionate. Componenta Timer 4 7. Recuperări. 4 Bibliografie

1. Charles Petzold, .NET Book Zero, http://www.charlespetzold.com/dotnet, 2007. 2. Joyce Farrel, Microsoft Visual C# 2010. An Introduction to Object-Oriented Programming, Course Technology, Cengage Learning, Boston, USA, 2011. 3. Adrew Troelsen, Pro C# 5.0 and the .NET 4.5 Framework, Apress, 2012. 4. Vidya Vrat Agarwal, Beginning C# 5.0 Databases, Apress, 2012.


• Cunoştinţele de programare .NET (C#, Visual Basic) sunt importante pentru cei care doresc să se angajeze ca programatori.

• Mulți dintre angajatorii reprezentativi din domeniul aferent programului solicită cunoştinţe de programare .NET.

10. Evaluare


10.4 Curs

Rezolvarea unui test grilă Examinare scrisă 30%


Examinare pe calculator

30%

Stil de programare, originalitate Examinare pe calculator

6%

10.5 Seminar /laborator Rezolvarea problemelor propuse în lucrările de laborator

Examinarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

27%

Prezența Evidența prezenței 6%


• Proiectarea, testarea și executarea unei aplicații de complexitate medie. • Stăpânirea, după caz, în funcție de subiectul ales, a lucrului cu fișiere, baze de date, ferestre și controale, operații cu

fișiere, operații grafice • Programul de pe biletul de examen trebuie să ruleze fără erori de compilare și să rezolve minimul de cerințe impuse pentru

promovarea probei.


• Cornell University: http://www.cs.cornell.edu/courses/cs2026/2010sp/ • City University London: http://www.city.ac.uk/courses/short-courses/.net-object-oriented-programming-using-c • Malmö University: http://edu.mah.se/en/Course/DA107A

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar Ș.l. dr. ing. Dorin BERIAN Asist. dr. ing. Raul ROBU, Asist. dr. ing. Norbert GAL

…………………….………

…………………….………


………………..………………….………

http://www.cs.cornell.edu/courses/cs2026/2010sp/

http://www.city.ac.uk/courses/short-courses/.net-object-oriented-programming-using-c

http://edu.mah.se/en/Course/DA107A

FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra -

1.4 Domeniul de studii(denumire/cod4) Ingineria sistemelor/ 20.60.10.220.10




Automatică şi Informatică Aplicată/ L 20.60.10.220.10 / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Aplicaţii cu automate programabile


2.3 Titularul activit ăţilor de semina Conf.dr.ing.DRĂGAN FLORIN

2.4 Anul de studiu III

+IV

2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei

Opţională








Tutoriat 7

Examin ări 3

Alte activit ăţ i












• Laborator (calculatoare, automate programabile, procese de tip didactic, software adecvat)


Competen ţe

profesionale5

• Utilizarea de cunoştinţe dematematică, fizică,tehnicamăsurării, grafică tehnică, ingineriemecanică, chimică, electrică şi electronică în ingineria sistemelor.

• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor,tehnologia informaţieisi comunicatiilor.

• Utilizarea fundamentelor automaticii, ametodelor demodelare,simulare, identificare şi analiză a proceselor, a tehnicilor de proiectare asistată de calculator.

• Proiectarea, implementarea,testarea, utilizarea şimentenanţa sistemelor cu echipamente de uz general şi dedicat, inclusiv reţele de calculatoare, pentru aplicaţii de automatică şi informatică aplicată.

• Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şistructurilor de conducere automata, utilizând principii demanagement de proiect,medii de programare şitehnologii bazate pemicrocontrolere, procesoare de semnal, automate programabile,sisteme încorporate.

•

Competen ţe

transversale

• Aplicarea, în contextulrespectării legislaţiei, a drepturilor de proprietate intelectuala (inclusiv transfertehnologic), ametodologiei de certificare a produselor, a principiilor, normelor şi valorilor codului de etică profesională în cadrul proprieistrategii demuncă riguroasă, eficientă şiresponsabilă



•



disciplinei

• Însuşirea de cunoştinţe privind dezvoltarea sistemelor de conducere folosind automate programabile

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării şi dezvoltarii de aplicaţii folosind automate programabile (de tip SIMATIC)

8. Conţinuturi


1. Componentele unui automat programabil. Structuri. Instalare. Moduri de programare ale unui automat programabil Tipuri de date


5 ore

2 Programarea folosind diagrame ladder .


4 ore

3. Programarea folosind liste de instrucţiuni . Programare folosind diagrame de funcţionare (1h)

Expunere utilizând material tipărit (disponibil şi în format electronic pe Internet),

4 ore



conversaţie

4. Programul utilizator. Blocuri organizaţionale.


4 ore

5. Operaţii aritmetice


2 ore

6. Funcţii . Contoare . Timere.


6 ore

7. Module de comunicaţie. Comunicare in reţea.


3 ore

Bibliografie

1. Ioan Mărgineanu – Utilizarea automatelor programabile in conducerea proceselor, Ed. Albastră 2011 2. J. W. Webb, R. I Reis – Programmable Logic Controllers; Prentice-Hall 2009 3. Madhuchhanda Mitra, Samarjit Sengupta- Programmable Logic Controllers and Industrial Automation, Penram International Publishing, 2009.


1. Instalare automat, Programare LAD Exemple, studii de caz, problematizare, validare

6 ore

2. Blocuri organizaţionale


2 ore

3. Module aritmetice


2 ore

4 Timere. Programarea proceselor de tip semaforizare


6 ore

5. Numărătoare. Aplicaţie masină de spălat Exemple, studii de caz, problematizare, validare

6 ore

6. Funcţii


3 ore

7. Module de comunicaţie


3 ore

Bibliografie

1. Ioan Mărgineanu – Utilizarea automatelor programabile in conducerea proceselor, Ed. Albastră 2011 2. J. W. Webb, R. I Reis – Programmable Logic Controllers; Prentice-Hall 2009 3. Madhuchhanda Mitra, Samarjit Sengupta- Programmable Logic Controllers and Industrial Automation, Penram International Publishing, 2009. 4. *** - Ghidul programatorului pentru SIMATIC


• Multe firme angajatoare, in special din domeniul Automotive solicită absolvenţilor cunoştinţe de programare a automatelor programabile.

Compatibilitate internaţională: • 1. Miami University http://www.regionals.miamioh.edu/ent/documents/syllabi/ENT296.pdf • 2. Minessota University : http://www.mnwest.edu/images%5Ccourse-outlines%5CROBT/robt_2100.pdf

• 3. Universitatea din Brasov: http://marconi.unitbv.ro/aut/amp/

10. Evaluare


nota final ă

10.4 Curs Obţinerea notei minime (5) de promovare a examenului scris

Examen Scris; Durata: 2 ore Test cu 10 subiecte de tip aplicativ

2/3



1/3


• Ob ţinerea notei minime (5) de promovare a examenului scris + promovare activitate aplicativ ă l

Data complet ării Semn ătura titul Semn ătura tit

15.09.2013 …………………….……… …………………….………


15.09.2013 ………………..………………….………

http://www.regionals.miamioh.edu/ent/documents/syllabi/ENT296.pdf

http://www.mnwest.edu/images%5Ccourse-outlines%5CROBT/robt_2100.pdf

http://marconi.unitbv.ro/aut/amp/

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Identificarea Sistemelor 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Octavian Proştean 2.3 Titularul activităţilor de seminar Ş.l. dr. ing. Cristian Vaşar, Ş.l. dr. ing. Iosif Szeidert 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie




















• Însuşirea de cunoştiinţe privind identificarea experimentală a sistemelor

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare identificării sistemelor în probleme specifice sistemice, respectiv utilizării mediilor de simulare dedicate Matlab, Simulink.

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Obiectul identificării. 2 Expunere utilizând material tipărit (disponibil şi în format electronic pe Internet), conversaţie, exemplificare.

2. Metode de identificare experimentală a sistemelor. 2.1. Identificarea neparametrică. 2.2. Identificarea grafo analitică din răspunsul indicial şi funcţia pondere pentru sisteme cu şi fără timp mort, pentru sisteme neperturbate. 2.3. Determinarea caracteristicilor de frecvenţă din funcţia pondere determinată experimental.

4

3. Identificarea funcţiei de transfer din caracteristici de frecvenţă determinate experimental.

4

4. Identificarea sistemelor utilizând metode de corelaţie. 4 5. Identificarea utilizând semnale de probă periodice. 4 6. Identificarea cu semnale monofrecvenţiale/multifrecvenţiale. 6.1. Identificarea cu semnale de probă aleatoare. 6.2. Relaţii fundamentale.

4

7. Identificarea prin metoda deconvoluţiei. 7.1. Identificarea utilizând zgomot alb în intrare. 7.2. Identificarea utilizând SPAB. 7.3. Identificarea sistemelor multivariabile.

4

8. Identificarea sistemelor utilizând metode de regresie. Studii de caz. 2 Bibliografie: 1. O. Proştean, I. Mureşan - Tehnici de identificare şi modelare, Vol. I, II, Lito, Timişoara 1985. 2. Tertişco M, P. Stoica, Th. Popescu - Identificarea asistată de calculator a sistemelor, Editura Tehnică Bucureşti 1987. 3. L. Ljung - System identification - Theory for the user, second edition, Prentice Hall Ptr, Inc. 1999 4. H.W. Sorenson - Parameter Estimation, New-York, Basel, 1980 8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Utilizarea mediului Matlab/Simulink în identificarea şi estimarea parametrilor sistemelor. Consideraţii privind identificarea sistemelor.


2. Semnale (procese) stohastice (aleatoare). Principalele caracteristici utilizate în studiul şi prelucrarea semnalelor şi în estimarea parametrilor sistemelor.

6

3. Identificarea sistemelor utilizând metode de regresie. Regresia liniară. Regresia de ordinul 2 şi 3.

4

4. Identificarea sistemelor prin metoda deconvoluţiei. Utilizarea ca semnal de test a zgomotului alb, respectiv a SPAB.

4

5. Estimarea parametrilor sistemelor utilizând metoda celor mai mici pătrate (CMMP). Estimatorul CMMP off-line.

4

6. Estimatori CMMP recursivi (on-line). Implementare în mediul Matlab. 4

Bibliografie: 1. O. Proştean, I.Filip, C. Vaşar, I. Szeidert – Modelare şi simulare, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2006, ISBN 973-638-273-7 2. L. Ljung - System identification - Theory for the user, second edition, Prentice Hall Ptr, Inc. 1999 3. Tertişco M, P. Stoica, Th. Popescu - Identificarea asistată de calculator a sistemelor, Editura Tehnică Bucureşti 1987.


• Identificarea experimentală a sistemelor ocupă un larg spectru în plaja dezvoltării aplicaţiilor de automatizări industriale.

10. Evaluare


10.4 Curs

Rezolvarea unor subiecte teoretice.


Rezolvarea unei probleme cu cerinţe multiple





34 %




• MIT (Massachusetts Institute of Technology) – System Identification (http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-435-system-identification-spring-2005/index.htm)

• Delft University of Technology – System Identification and Parameter Estimation (http://ocw.tudelft.nl/courses/biomedical-engineering/system-identification-and-parameter-estimation/course-home)

• Arizona State University – Introduction to System Identification (http://csel.asu.edu/downloads/Publications/SysID%20Course/)

Data completării


16.09.2013 Prof. dr. ing. Octavian Prostean

…………………….……….....

Ş.l. dr. ing. Cristian Vaşar Ş.l. dr. ing. Iosif Szeidert


………………..………………….………

http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-435-system-identification-spring-2005/index.htm

http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-435-system-identification-spring-2005/index.htm

http://ocw.tudelft.nl/courses/biomedical-engineering/system-identification-and-parameter-estimation/course-home

http://ocw.tudelft.nl/courses/biomedical-engineering/system-identification-and-parameter-estimation/course-home

http://csel.asu.edu/downloads/Publications/SysID%20Course/

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi Informatică Aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Programare Java 2.2 Titularul activităţilor de curs Sl. dr. ing. Raul Robu 2.3 Titularul activităţilor de seminar Sl. dr. ing. Raul Robu 2.4 Anul de studiu 3+4 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opţională




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Noţiuni generale de programare


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală: medie, Materiale suport: laptop, proiector, tablă


• Laborator cu 15-20 calculatoare; pe fiecare calculator instalate următoarele: JDK (Java Development Kit) for Windows, Eclipse IDE for Java EE Developers, Apache Tomcat, MySQL; tablă




• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. • Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor,



a tehnicilor de proiectare asistată de calculator • Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente de uz general şi

dedicat, inclusiv reţele de calculatoare, pentru aplicaţii de automatică şi informatică aplicată. • Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automata, utilizând principii








• Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru lucrul cu diverse tehnologii Java

7.2 Obiectivele specifice • Asigurarea cunoaşterii elementelor limbajului Java şi a mediului de programare Eclipse. • Asigurarea competenţei de a dezvolta aplicaţii Java în conceptul de programare orientată pe

obiecte. • Asigurarea competenţei de a dezvolta aplicaţii Java în conceptul de programare concurentă • Asigurarea competenţei de a dezvolta aplicaţii Java cu interfeţe grafice (swing)-inclusiv aplicaţii

web (servleturi) • Asigurarea competenţei de a dezvolta aplicaţii Java cu baze de date MySQL • Asigurarea competenţei de a dezvolta aplicaţii Java pentru procesarea documentelor XML

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Consideraţii introductive 1.1. Istoricul şi caracteristicile limbajului Java 1.2. JDK – Java Development Kit 1.3. Pachetele Java 1.4. Medii integrate de dezvoltare pentru Java. Mediul Eclipse

2


2. Elementele limbajului Java 2.1. Alfabetul Java 2.2. Cuvintele rezervate 2.3. Identificatori 2.4. Constante 2.5. Variabile (tipuri de variabile, spaţiul ocupat şi domeniul de valori, declaraţii de variabile şi valorile lor implicite, clase înfăşurătoare, tablouri, şiruri de caractere) 2.6. Operatori 2.7. Instrucţiile limbajului Java

2

3. Orientarea pe obiecte 3.1 Noţiuni generale 3.2 Constructori 3.3 Moştenirea 3.4 Modificatori de acces 3.5 Distrugerea obiectelor 3.6 Conversii de tip 3.7 Redefinirea metodelor 3.8 Variabile şi metode statice. Secvenţe de cod statice 3.9 Clase abstracte şi interfete

6

4. Tratarea excepţiilor 4.1 Noţiuni generale 4.2 Instrucţiunea throw 4.3 Clauza throws 4.4 Blocurile try - catch - finally 4.5 Drumul parcurs de o excepţie din momentul emiterii sale şi până ajunge să fie tratată

2

5. Fire de execuţie 5.1 Crearea firelor de execuţie 5.2 Stările firelor de execuţie 5.3 Sincronizarea firelor de execuţie

2

5.4 Modelul producător - consumator 5.5 Utilizarea priorităţilor

6. Interfaţa grafica – Swing 6.1 Noţiuni introductive 6.2 Utilizarea controalelor JLabel, JtextField, JPanel, JButton, JcomboBox, JCheckBox, JRadioButton, JList, JTabbedPane, JToolBar în aplicaţiile Java 6.3 Amplasarea controalelor în cadrul containerelor (amplasarea în poziţii absolute, amplasarea controalelor cu ajutorul gestionarilor de componente BorderLayout, FlowLayout, GridLayout, BoxLayout) 6.4 Lucru cu evenimente 6.5 Crearea unui meniu

6

7 . Java Database Connectivity (JDBC) şi MySQL 7.1 Caracteristicile generale ale JDBC 7.2 Caracteristicile MySQL 7.3 Accesarea unei baze de date folosind JDBC (înregistrarea driverului JDBC folosind gestionarul de drivere DriverManager, stabilirea unei conexiuni către baza de date, execuţia unei instrucţiuni SQL, procesarea rezultatelor) 7.4 Corespondenta dintre tipurile de date MySQL şi tipurile de date Java 7.5 Comenzi SQL

2

8. Colecţii de obiecte 8.1 Noţiuni generale cu privire la interfeţe, implementări şi algoritmi 8.2 Interfeţele Set, List, Queue, Map, SortedSet 8.3 Clasa Vector 8.4 Vectori de dimensiune fixă

2

9. Servleturi şi Java Server Pages (JSP) 9.1 Servleturi (noţiuni generale, execuţia servleturilor, structura de bază, ciclul de viaţă, clasa HttpServlet, crearea unui servlet simplu) 9.2 Java Server Pages (JSP) (noţiuni generale, crearea unei pagini JSP, comentarii, directive, declaraţii, expresii, scriplet-uri)

2

10. Procesarea documentelor XML 10.1 Noţiuni generale 10.2 Exemplu de document XML 10.3 Procesarea cu ajutorul tehnologiei SAX (Simple API for XML parsing) (Aspecte teoretice, obţinerea informaţiilor din documente XML, obţinerea valorilor atributelor unui tag, procesarea documentelor XML care conţin DTD) 10.4 Procesarea cu ajutorul tehnologiei DOM (Document Object Model) (Crearea arborelui asociat unui document XML, manipularea arborelui DOM, interfaţa Document)

2

Bibliografie

1. Bruce Eckel – Thinking In Java - 4th Edition, 2006 2. Tim Downey - Java Web Development using Hibernate, JSP and Servlets, Springer, 2007 3. Brian Cole, Robert Eckstein, James Elliott, Marc Loy, David Wood, Java™ Swing, 2nd Edition, 2002 4. Irina Athanasiu, Bogdan Constantinescu, Octavian Andrei Drăgoi, Florentina Irina Popovici, Limbajul Java din perspectivă

pragmatică, Ediţia a 2-a

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Concepte de bază ale programării orientate pe obiecte 2 Expunere temă, discuţii,


2. Componenţa unei clase. Crearea şi iniţializarea obiectelor 2 3. Gestionarea memoriei dinamice. Tablouri şi şiruri de caractere. Conversii

de date. 2

4. Moştenire şi polimorfism 2 5. Interfeţe 2 6. Tratarea excepţiilor 2 7. Interfeţe grafice 4 8. Java Database Connectivity (JDBC) şi MySQL 4 9. Servleturi 4 10. Procesarea documentelor XML 2 11. Recuperări 2

Bibliografie

1. Bruce Eckel – Thinking In Java - 4th Edition, 2006 2. Tim Downey - Java Web Development using Hibernate, JSP and Servlets, Springer, 2007 3. Brian Cole, Robert Eckstein, James Elliott, Marc Loy, David Wood, Java™ Swing, 2nd Edition, 2002

4. Irina Athanasiu, Bogdan Constantinescu, Octavian Andrei Drăgoi, Florentina Irina Popovici, Limbajul Java din perspectivă pragmatică, Ediţia a 2-a


• În domeniul IT există multe firme care au ca principal obiect de activitate dezvoltarea de aplicaţii software în Java, în acest sens există o mare cerere de programatori Java

• Multe din tehnologiile studiate la disciplină sunt cerute de către angajatori

10. Evaluare


10.4 Curs Test combinat: grilă şi întrebare-răspuns scurt.





10 %

Test pe calculator1 Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

20 %

Test pe calculator2 Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

20 %


• Obţinerea notei minime (5) de promovare la examenul scris + promovare activitate aplicativă laborator (pe parcurs -nota minimă 5).


• Massachusetts Institute of Technology http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-092-introduction-to-programming-in-java-january-iap-2010/index.htm

• University of Michigan http://web.eecs.umich.edu/~aprakash/eecs282/ • Harvard University: http://www.fas.harvard.edu/~libe50a/

Data completării


Sl. dr. Ing. Raul Robu

…………………….……….....


………………..………………….………

http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-092-introduction-to-programming-in-java-january-iap-2010/index.htm

http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-092-introduction-to-programming-in-java-january-iap-2010/index.htm

http://web.eecs.umich.edu/%7Eaprakash/eecs282/

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Programarea aplicaţiilor Internet 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Ioan Filip 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. ing. Andreea Robu 2.4 Anul de studiu 3+4 2.5 Semestrul 5+7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opţională













a tehnicilor de proiectare asistată de calculator



• Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente de uz general şi dedicat, inclusiv reţele de calculatoare, pentru aplicaţii de automatică şi informatică aplicată.

• Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automata, utilizând principii de management de proiect, medii de programare şi tehnologii bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile, sisteme încorporate.







• Însuşirea de cunoştinţe privind proiectarea şi dezvoltarea aplicaţiilor Web folosind diverse tehnologii şi limbaje de programare dedicate.

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării şi dezvoltării aplicaţiilor Web (HTML,CSS, PHP,

JavaScript, AJAX)

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere – tehnologii Web 1.1.Tehnologii Web (HTTP, tipuri de aplicaţii, operare client side/server side, servere Web) 1.2. Limbaje de programare Web (tipuri, caracteristici)

2


2. HTML 2.1. Etichete HTML (etichete primare, setarea unui fundal al paginii, formatare text, inserarea unei imagini, hiperlegături) 2.2. Formulare. Metodele GET şi POST 2.3. Frame-uri.Tabele. Liste 2.4. Mapări pe imagini. Dinamică şi multimedia. HTML 5 2.5. Elemente CSS (stiluri interne, externe, externe, clase CSS, meniuri create cu CSS)

6

3. PHP 3.1. Preliminari. Instalare 3.2. Comenzi PHP (sintaxă şi elemente de bază, tipuri de date, structuri condiţionale şi de ciclare) 3.3. Dezvoltare de aplicaţii PHP cu baze de date MySQL (funcţii PHP pentru operare cu MySQL, elemente MySQL, interogari parametrizate, interogare cu extragere date BLOB, apelul unei proceduri stocate, tratare SQL injection) 3.4. Dezvoltare de aplicaţii PHP cu baze de date Oracle (interogari, operare tranzacţională, auto-apelare) 3.5. Dezvoltare de aplicaţii PHP cu baze de date Interbase 3.6. Grafică PHP 3.7. Funcţii pentru operare cu fişiere (text, PDF) 3.8. Operare cu sesiuni. Operare cu cookies 3.9. Transferuri de parametri (selecţii multiple, comenzi pentru transferul unor parametri speciali, transfer UPLOAD, variabile cu nume construite dinamic) 3.10. Informaţii sistem (informaţii asupra datei şi timpului curent, informaţii privind accesul client, generare e-mail) 3.11. Servicii Web cu PHP 3.12. Programare PHP orientată pe obiecte

14

4. Elemente JAVASCRIPT şi AJAX 4.1. Elemente introductive JavaScript 4.2. Validare date numerice de intrare 4.3. Validare conţinut casete INPUT 4.4. Aplicaţie de mapare pe o imagine 4.5. Transfer de informaţie între HTML şi JavaScript 4.6. AJAX (introducere în AJAX - comparaţie cu tehnologia tradiţională) 4.7. PHP cu AJAX (utilizare obiect XMLHttpRequest, grafică dinamică cu AJAX)

6

4.8. AJAX, PHP şi MySQL (interogare cu actualizarea unei zone de afişare DIV, interogare parametrizată a unei tabele MySQL, reîncărcare dinamică a etichetelor SELECT – aplicaţie de filtrare)

Bibliografie

1. Filip Ioan - Programare WEB, Editura Conspress, Bucureşti, 2013 2. Marinoiu Cristian - Programare în PHP, Editura Universităţii "Petrol-Gaze" din Ploieşti, 2011. 3. Brinzarea Bogdan - AJAX and PHP: building modern web applications, Packt Pub, Birmingham, U.K. 2009. 4. Morrison Michael - Head first JavaScript, O’Reilly, 2008. 5. Ballard Phil - Ajax în lecţii de 10 minute, Editura Teora, Bucuresti, 2007 .

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Programare HTML. Etichete de baza. Metode GET si POST. Tabele, frame-uri, liste. Fişiere CSS.


2. Limbajul PHP. Aplicaţii cu elemente de baza PHP: tipuri de date, structuri de control. Operare cu MySQL - dezvoltare de aplicaţii PHP cu baze de date MySQL (conectare, interogare fără parametri)..

4

3. Limbajul PHP. Interogări MySQL cu parametri, ştergere, adăugare, modificare date.

4

4. Dezvoltare de aplicaţii PHP cu baze de date Oracle. Interogări fără/cu parametri, ştergere, adăugare, modificare date.

4

5. Aplicaţii PHP – grafică, lucrul cu fişiere, sesiuni, securizare aplicaţiilor Programare PHP pe obiecte- exemplificare.

4

6. Limbajul Java Script: Validare date intrare. Transfer de informaţie între HTML şi JavaScript. AJAX – aplicaţie.

4

7. Integrare HTML, CSS, PHP, MySQL, Java Script, AJAX – aplicaţie 4 Bibliografie

1. Filip Ioan - Programare WEB, Editura Conspress, Bucureşti, 2013 2. Marinoiu Cristian - Programare în PHP, Editura Universităţii "Petrol-Gaze" din Ploieşti, 2011.

3. Brinzarea Bogdan - AJAX and PHP: building modern web applications, Packt Pub, Birmingham, U.K. 2009. 4. Morrison Michael - Head first JavaScript, O’Reilly 2008. 5. Ballard Phil - Ajax în lecţii de 10 minute, Editura Teora, Bucuresti, 2007.


• Multe firme angajatoare din domeniul IT solicită absolvenţilor cunoştinţe de programare a aplicaţiilor Internet • Programarea aplicaţiilor Internet ocupă un larg spectru în plaja dezvoltării aplicaţiilor software.

10. Evaluare


10.4 Curs Test grilă Examinare scrisă 22 % Rezolvarea unei probleme cu cerinţe multiple





10 %

Test laborator Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

24 %


• Obţinerea notei minime (5) de promovare la examenul scris + promovare activitate aplicativă laborator (pe parcurs -nota minimă 5).


• University of Washington, Web Programming, http://www.cs.washington.edu/education/courses/cse190m/ • Plymouth University, Web Applications Development, http://www1.plymouth.ac.uk/courses/undergraduate/3153/Pages/CourseOverview.aspx • Korea University - College of Engineering, Internet Programming, http://ocw.korea.edu/ocw/college-of-engineering/internet-programming • Stanford University, Web Programming and Security, http://crypto.stanford.edu/cs142

Data completării



…………………….……….....

Asist. dr. ing. Andreea ROBU


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică și Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria sistemelor/Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Proiectarea interfețelor utilizator și grafică 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. dr. ing. Mihaela Marcella Crişan-Vida, Drd. inf. Oana CHIRILA 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opțională




4.1 de curriculum • Programare într-un mediu vizual 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de programare


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală medie, Materiale suport: laptop, proiector, tablă.


• Laborator cu 17-25 calculatoare – Mediu de programare pentru proiectarea interfețelor utilizator




• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicatiilor.












• Dobândirea abilităților de proiectare corectă și evaluare a aplicațiilor software

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea de cunoștințe legate de regulile de proiectarea a interfețelor utilizator • Obţinerea unor deprinderi de proiectare personalizată a interfețelor • Însuşirea metodologiei de testare și evaluare a interfețelor utilizator

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Domeniul IU 1.1 Motivație 1.2 Istoric 1.3 Prognoze pentru viitorul IU 1.4 Obiectivele unui utilizator în materie de interfaţă 1.5 Elemente de cognetică. Percepția.

4


2. Elemente de proiectare a interfeţelor utilizator 2.1 Dialogul cu utilizatorul. Vocabularul 2.2 Principii de proiectare vizuală 2.3 Aspecte ale proiectării interfeţelor pentru aplicaţii specifice. MedINS 2.4 Principii de prezentare a informaţiei pe ecran

2

3. Uzabilitate 3.1 Noţiuni de bază 3.2 Testarea gradului de uzabilitate 3.3 Tipuri de teste 3.4 Teste de uzabilitate 3.5 Greșeli în testele de uzabilitate 3.6 Activități implicate în testarea uzabilității

4

4. Principii ale proiectării interfeţelor utilizator 4.1 Profilul utilizatorului 4.2 Principiul metaforei 4.3 Principiul dezvăluirii trăsăturilor 4.4 Principiul consistenţei 4.5 Principiul vizualizării stării 4.6 Principiul scurtăturilor 4.7. Principiul focalizării

4

5. Culori 5.1 Spectrul culorilor 5.2 Culori complementare 5.3 Armonie 5.4 Contrast – cromatic, valoric, caloric, cantitativ, calitativ, al complementarelor, simultan, succesiv 5.5 Scheme cromatice armonice

2

6. Proiectarea interfeţelor utilizator pentru Web 6.1 Obiective 6.2 Arhitecturi 6.3 Aspecte de proiectare

6

6.4 Proiecatrea paginilor 6.5 Exemple de site-uri reușite/nereușite 6.6 Proiectarea interfețelor utilizator – o experiență practică 6.7 Culori, asocieri, recomadări

7. Proiectare grafică 7.1 Simplitate, Contrast, Spații albe, Echilibru, Aliniere 7.2 Caracteristicile variabilelor vizuale

2

8. Metode pentru proiectarea si evaluarea interfețelor utilizator 8.1 Metode de evaluare a gradului de utilizare al interfețelor aplicațiilor specifice 8.2 Principii euristice 8.3 Etapele evaluării euristice

2

9. Studii de caz 9.1 Exemple

2

Bibliografie

1. Human Computer Interaction Research in Web Design and Evaluation, Idea Group publIshInG, 2007. 2. Yvonne Rogers et al., Interaction Design: Beyond Human-Computer Interaction, John Wiley & Sons; 3rd Edition (26 April

2011) 3. Universal Principles of Design, William Lidwell et al., Rockport; Revised edition (1 Feb 2010)

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Realizarea unor interfețe pentru o aplicație Windows Forms la

alegerea studentului 4 Expunere lucrare de laborator,

discuţii, rezolvare de interfețe în tematica lucrării de laborator.

2. Evaluarea interfețelor realizate de student 1 3. Realizarea unei teme care va fi dată la laborator 6 4. Evaluarea temei 2 5. Realizarea unui site web cu tema aleasă de către student 6 6. Evaluarea site-ului web 2 7. Teste de uzabilitate pe site-ul web realizat 4 8. Evaluarea testelor de uzabilitate 1 9. Recuperări 2

Bibliografie

1. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar, Notițe de curs (disponibile la www.cv.upt.ro) 2. Yvonne Rogers et al., Interaction Design: Beyond Human-Computer Interaction, John Wiley & Sons; 3rd Edition (26 April

2011) 3. Universal Principles of Design, William Lidwell et al., Rockport; Revised edition (1 Feb 2010)


• Există o piață consolidată a cererii de proiectanți centrați pe experiența utilizatorului • Companiile caută tot mai des responsabili care să coordoneze echipe pentru a proiecta și oferi interfețe de înaltă calitate,

centrate pe client, care pot fi utilizate într-un mod eficient și consistent .

10. Evaluare


10.4 Curs

Testarea abilităților de proiectare a IU conform regulilor

Examen scris 35%

Testarea modului în care se face analiza de uzabilitate

Examen scris 30%


Realizarea unor intefețe pentru mai multe tipuri de aplicații

Prezentarea interfețelor, răspunsuri la întrebări

30 %


verifică stăpânirea lui) • Răspuns conform cerințelor la fiecare dintre subiectele primite astfel încât să fie obținută nota 5 pe fiecare dintre acestea

(4-5 subiecte)


• CS147 Introduction to Human-Computer Interaction Human-Computer Interaction, Stanford, SUA, http://hci.stanford.edu/courses/

• User Interface Design and Development, Berkeley, SUA – http://www.ischool.berkeley.edu/courses/i213 • User Interface Design and Implementation, MIT, SUA, http://stellar.mit.edu/S/course/6/sp13/6.813/index.html

Data completării


Prof. dr. Ing. Lăcrămioara STOICU-TIVADAR

…………………….……….....

Asist. dr. ing. Mihaela Marcella CRIȘAN-VIDA, drd. inf. Oana Sorina CHIRILA

…………………….………............................................................


………………..………………….………

http://hci.stanford.edu/courses/

http://www.ischool.berkeley.edu/courses/i213

http://stellar.mit.edu/S/course/6/sp13/6.813/index.html

FIȘA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei SCADA - Sisteme de supervizare, conducere și achiziție distribuită 2.2 Titularul activităților de curs Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel ANDREESCU 2.3 Titularul activităților de seminar Dr.ing. Eugen Horațiu GURBAN 2.4 Anul de studiu 3,4 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E/D 2.7 Regimul disciplinei Opțională




4.1 de curriculum • Comunicații de date, Sisteme bazate pe microprocesoare și microcontrolere 4.2 de competențe • concepte fundamentale de hardware și comunicații


5.1 de desfășurare a cursului • Sală mică, Materiale suport: laptop, videoproiector, Internet, tablă. 5.2 de desfășurare a

seminarului/laboratorului • Laborator cu 15-20 PC, Platforma SCADA (GENESIS32), Internet, tablă



• Operarea cu concepte fundamentale din știința calculatoarelor, tehnologia informației si comunicațiilor. • Dezvoltarea de aplicații și implementarea algoritmilor și structurilor de conducere automata, utilizând principii

de management de proiect, medii de programare și tehnologii bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile, sisteme încorporate


1







• Dobândiri de cunoștințe pentru analiză, specificare, proiectare, depanare de sisteme SCADA bazate pe fundamente de hardware, software și sisteme de comunicații pentru monitorizare și conducere de procese distribuite de automatizare.

7.2 Obiectivele specifice • Cunoaștere principii de bază teoretice și practice pentru sisteme SCADA; • Abilitate de concepere și dezvoltare proiecte complexe SCADA în conducere ind. distribuită; • Capacitate de a selecta și combina soluții hardware, software de interfațare, comunicație și

conducere pentru sisteme distribuite; • Utilizare medii-platforme SCADA industriale pentru creare de aplicații SCADA; • Deprinderi de modelare, simulare, testare și depanare a aplicațiilor SCADA.

8. Conținuturi

8.1 Curs Nr. ore Metode de predare 1. Concepte de bază SCADA 1.1. Definiții - termeni 1.2. Arhitecturi 1.3. Domenii de aplicare

1,5 - Prelegeri conversaționale cu material didactic pe video-proiector, conversații, explicații, exemplificări, - bibliografie pe suport electronic. 2. Comunicații specifice, magistrale

2.1. Componente, Standarde 2.2. Magistrale: Modbus, Fieldbus, LAN, Wireless 2.3.Tratare erori

3,5

3. Componente specifice din locații distribuite 3.1. Senzori 3.2. Interfețe analogice și numerice 3.3. Condiționări de semnale 3.4. Automate programabile (AP) industriale

3

4. Metode de conectare 4.1. Tipuri de conectare 4.2. Aspecte de compatibilitate electromagnetică, prize - împământări 4.3. Securitate în exploatare 4.4. Standarde

3

5. Medii de dezvoltare SCADA 5.1. Specificații 5.2. Componente 5.3. Posibilități 5.4. Obiecte 5.5. Securitate

3

6. Unitate distribuită (RTU) 6.1. Sarcini, funcții 6.2. Configurații hardware 6.3. Configurații software - setări mediu dezvoltare 6.4. Interfața grafică utilizator (GUI) 6.5. Aplicații

4

7. Unitate master (MTU) 7.1. Sarcini, funcții 7.2. Configurații hardware 7.3. Configurații software - setări mediu dezvoltare 7.4. Interfața grafică utilizator (GUI) 7.5. Aplicații

4

8. Aplicații de monitorizare distribuită (studii de caz) 8.1. Sistem de monitorizare a energiei electrice 9.2. Sisteme de monitorizare gaz; apă; căldură

4

9. Analize economice 9.1. Beneficii economice 9.2. Training și mentenanță

2

Bibliografie 1. S.A. Boyer, SCADA: Supervisory Control and Data Aquisition, 4th Ed., Instrumentation, Systems & Automation Soc., 2009. 2. D. Bailey, E. Wrigh, Practical SCADA for Industry, Newnes, 2014. 3. W. Mahnke, S.-H. Leitner, M. Damm, OPC Unified Architecture, Springer; 2009. 8.2 Seminar/laborator Nr. ore Metode de predare 1) Senzori și interfețe cuplate la microcontroler, AP, senzori inteligenți 4 - Lucrări de laborator cu material

2

2) Magistrale seriale specifice 2 pe suport electronic, - Platforma SCADA (GENESIS32), - Expunere temă, discuții, întrebări, - Simulări și testări, referate, - mini-proiecte pe grupe de 4 studenți cu șef proiect.

3) Sistem multiprocesor pe magistrală serială 2 4) Mediu de dezvoltare SCADA specificații, configurări, componente,

posibilități, obiecte, setări, (tutorial) 4

5) Unitate distribuită (RTU) 2 6) Unitate master (MTU) – interfața grafică utilizator 2 7) Miniproiect - Aplicații SCADA (proiectare, implemetare, simulare, testare) cu

grupe de câte 4 studenți, cu căutare pe Internet de componente SCADA pentru aplicația dată, cu motivare tehnico-economică, cu Referat final

10

8) Recuperări 2 Bibliografie 1) GENESIS 32 - Connect, Analyze and Visualize, ICONICS, 2013. 2). S.A. Boyer, SCADA: Supervisory Control & Data Aquisition, 4th Ed., Instrumentation, Systems & Automation Soc. (ISA), 2009.


• Conținutul disciplinei corespunde cu cerințe din domeniul sistemelor de supervizare și conducere distribuită utilizând sisteme SCADA în aplicații cerute de angajatori.

• Cerințele pe piața muncii privind sistemele SCADA, cu caracter multidisciplinar, cuprind domenii de monitorizarea și conducerea la distanță pentru procese distribuite: dezvoltare, proiectare, programare, instalare, service-mentenanță.

10. Evaluare


10.4 Curs Răspuns subiecte Examinare orală – 3 subiecte din curs, cu consultare a

orice documentație disponibilă, 15-20 min 45 %

Prezență Evidența prezenței 10 % 10.5 Seminar /laborator

Realizare lucrări de laborator Evaluare activitate la laborator, răspunsuri la întrebări 20 % Rapoarte aferente lucrărilor de laborator

Evaluare Rapoarte lucrări laborator, Referat miniproiect 20 %


verifică stăpânirea lui) • La examenul oral - realizarea unui punctaj de 50%. • La laborator - realizarea unui punctaj de 50%.


1) University of Texas at San Antonio, USA, IS 6433 - Supervisory Control and Data Acquisition, http://www.utsa.edu/gcat/chapter6/cob/IS.html

2) Murdoch University, Perth, Australia, ENG443 - PLC and SCADA Systems, http://handbook.murdoch.edu.au/units/details/?unit=ENG443&year=2013

3) Thomson Rivers University, Canada, WTTP 2311 - Industrial Communications and SCADA Systems, http://www.tru.ca/distance/courses/wttp2311.html

4) RMIT University, Melbourne, Australia, SCADA - Citect Software in Supervisory Control and Data Acquisition Systems, http://www.shortcourses.rmit.edu.au/course_page.php?course=S130176


…………………….……….....

Dr.ing. Eugen Horațiu GURBAN

………………………...................................


………………..………………….………

3

http://www.utsa.edu/gcat/chapter6/cob/IS.html

http://handbook.murdoch.edu.au/units/details/?unit=ENG443&year=2013

http://www.tru.ca/distance/courses/wttp2311.html

http://www.shortcourses.rmit.edu.au/course_page.php?course=S130176

FIŞA DISCIPLINEI1 1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Politehnica Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi informatică aplicată/ Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Comunicații de date 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Ioan Silea 2.3 Titularul activităţilor de seminar As. dr. ing. Octavian Ștefan, As. Ing. Popescu Cezar 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care:3.2 curs 2 3.3 proiect/laborator 0,5/1,5 3.4 Total ore din planul de învăţământ 65 din care:3.5 curs 28 3.6 proiect/laborator 7/21 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 3 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 3 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 9 3.8 Total ore pe semestru 75 3.9 Numărul de credite 3


4.1 de curriculum • Fundamente de inginerie electrică; Programarea calculatoarelor; Arhitectura calculatoarelor; 4.2 de competenţe • Cunoştinţe generale despre inginerie electrică, arhitectura calculatoarelor, programarea calculatoarelor.


5.1 de desfăşurare a cursului • Materiale suport: laptop, proiector, tablă. 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Laborator cu 15-20 calculatoare, echipamente active și pasive utilizate în transmisii de date.



• Utilizarea de cunoștințe de matematică, fizică, tehnica măsurării, grafică tehnică, inginerie mecanică, chimică, electrică și electronică în ingineria sistemelor;

• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei și comunicațiilor. • Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente de uz general şi









• Ințelegerea conceptelor fundamentale utilizate în comunicațiile de date.

7.2 Obiectivele specifice • Diferențierea tipurilor de transmisii de date analogice și digitale; • Compararea tehnologiilor de transmisie cu comutare de circuite și comutare de pachete; • Prezentarea tehnologiilor utilizate în transmisiile de date LAN/MAN/WAN; • Prezentarea tehnologiilor utilizate în transmisiile de date industriale.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Concepte fundamentale

1.1. Date și semnale 1.2. Reprezenarea datelor 1.3. Fluxuri de date 1.4. Tipuri de conexiuni, tipuri de rețele 1.5. Topologii de rețea 1.6. Protocoale și standarde 1.7. Modele de referință

4 Prelegeri susţinute de prezentări PowerPoint, conversaţii, explicaţii, exemplificări.

2. Transmisii de date 2.1. Semnale analogice și digitale. Conversii 2.2. Canale de transmisie, capacități si limitări de transmisie 2.3. Medii de transmisie ghidate și fără fir 2.4. Tehnici de codificare a semnalelor 2.5. Detecția și corectarea erorilor 2.6. Controlul fluxului 2.7. Multiplexarea 2.8. Comutare de pachete și comutare de circuite

4

3. Comunicații seriale 3.1. Interfetele RS 232, RS 485 3.2. Interfața USB 3.3 Interfața SPI

4

4. Tehnologii LAN 4.1. Rețele locale pe fir 4.1.1. IEEE 802.3 4.1.2. Token ring 4.1.3. Token bus 4.2. Rețele locale fără fir 4.2.1 IEEE 802.11 4.2.2. Bluetooth

6

5. Rețele industriale 5.1. Profibus 5.2. CAN

4

6. Aspecte referitoare la tehnologii MAN/WAN 6.1. Transmisia datelor utilizând cirtuite de telefonie fixă și cablu CATV 6.1.1. Modemuri Dial-Up 6.1.2. Digital Subscriber Line: ADSL, HDSL, VDSL 6.1.3. Transmisia de date pe cablu TV 6.2 Rețele WAN fără fir 6.2.1. Rețeaua de telefonie celulară 6.2.2. Rețeaua de sateliți de comunicații 6.3 Rețele cu circuite virtuale 6.3.1. Frame Relay 6.3.2. ATM

6

Bibliografie: Data Communications and Networking (5th Edition), Forouzan, B.A., McGraw-Hill, 2012 Computer Networks (5th Edition), Tanenbaum, A. S., Wetherall, D. J., Prentice Hall, 2010 Data and Computer Communications (9th Edition), Stallings W., Prentice Hall, 2010 8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare Laborator Laborator:

1. Expunere temă, întrebări/discuţii;

1. Echipamente active și pasive utilizate în transmisia de date 2 2. Semnale și transmisii în medii ghidate și fără fir 3

3. Transmisii seriale: RS232, USB 4 2. Implementări şi studii pe calculator și pe echipamentele de rețea dedicate;

Proiect: 1. Prezentare concepte; 2. Discuţii, explicaţii,

exemplificări. 3. Elaborare soluţii în echipă.

4. Comunicatii Bluetooth 2 5. Rețele CAN 4 6. Transmisii de tip Dial-Up 2 7. Comunicații GPRS 2 8. Aplicații GPS 2

Proiect 1. Dezvoltarea de aplicații în C pentru transmisia de date utilizând

interfețe seriale. 2

2. Realizarea în echipă a unei aplicații pentru transmisia de date. 5

Bibliografie: Data Communications and Networking (5th Edition), Forouzan, B.A., McGraw-Hill, 2012


• In urma unui sondaj cu persoane de la mari angajatori (Continental, Hella, OCE Software) s-a conturat continutul respectiv. • Tematica in domeniu fiind variata si diversa, atat ca echipamente cat si ca aplicații, acest curs face o introducere și o

deschidere generala spre problematica in ansamblu a comunicațiilor de date • Pentru aprofundarea anumitor directii/probleme/solutii se impun cursuri/training-uri specializate

10. Evaluare


10.4 Curs

Furnizare de răspunsuri la întrebări din materialul de curs.

Examen scris

50%


Testare 1 (T1) Laborator – soluţionare probleme studiate la laborator Testare 2 (T2) Laborator - soluţionare studiu de caz

Prezentare proiect (P)

Prezentare soluţii, răspunsuri la întrebări. Nota Activitate (NA) = (T1+T2+P)/3

50%


- la examen: 50%, examinare scrisă - la laborator: prezenţa conform regulamentului, cu recuperarea absenţelor şi activitate la laborator - la proiect/teme: prezentare de proiect original, în formă electronică, susţinută de o examinare orală.


• KTH - https://www.kth.se/search/search?l=en&q=data+communication&cas=true • MIT - http://ocw.mit.edu/OcwWeb/Electrical-Engineering-and-Computer-Science/6-263JData-Communication-

NetworksFall2002/CourseHome Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator / proiect Prof. dr. ing. Ioan Silea

…………………….………

Asist. dr. ing. Octavian Ştefan As. Ing. Cezar Popescu

…………………….………

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof.dr.ing. Ioan Silea

………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Facultatea de Automatică şi Calculatoare 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii(denumire/cod4) Ingineria sistemelor/ L20 60 10 220 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea

Automatică şi Informatică Aplicată/ L20 60 10 220 10/ Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Sisteme Încorporate 2.2 Titularul activităţilor de curs s.l.dr.ing. UNGUREANU-ANGHEL Dan 2.3 Titularul activităţilor de seminar s.l.dr.ing. UNGUREANU-ANGHEL Dan, as.ing. IONICA Tiberiu 2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei

Impusă


3.1 Număr de ore pe săptămână 4,25 din care:3.2 curs 2 3.3 laborator/proiect 2,25 3.4 Total ore din planul de învăţământ 90 din care:3.5 curs 28 3.6 laborator/proiect 35 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 27 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Numărul de credite 4


4.1 de curriculum • Cursuri: Arhitectura Calculatoarelor; Sisteme bazate pe microprocesoare şi microcontrolere; Programare Concurentă



5.1 de desfăşurare a cursului • Sală curs 5.2 de desfăşurare a

laboratorului/proiectului • Laborator (calculatoare, module dedicate, aparatură de măsură şi control specifică,

software adecvat)




• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicatiilor. • Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automata, utilizând

principii de management de proiect, medii de programare şi tehnologii bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile, sisteme încorporate.







• Însuşirea de cunoştinţe privind proiectarea, implementarea şi testarea Sistemelor Încorporate folosind diverse tehnologii şi limbaje de programare dedicate

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării, implementării şi testării Sistemelor Încorporate utilizând echipamente specifice (diverse microcontrolere: INTEL, MOTOROLA, ATMEL etc, şi circuite periferice dedicate: PIO, RTC etc.)

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Noţiuni Introducuctive 1.1. Definirea Sistemelor Încorporate 1.2. Caracteristicile Sistemelor Încorporate 1.3. Exemple de Sisteme Încorporate 1.4. Arhitectura tipică a unui Sistem Încorporat 1.5. Etapele proiectării Sistemelor Încorporate

Expunere utilizând material tipărit si prezentare power-point (disponibil şi în format electronic), conversaţie

2 ore

2. Unitatea Centrala de Prelucrare 2.1. Microcontrolere (structura standard al unui microcontroler,

clasificarea şi familiile de microcontrolere) 2.2. Microcontrolere pe 8 biţi – INTEL MCS51, MOTOROLA 68HC11 2.3. Microcontrolerul 80C51 – arhitectura internă, organizarea

memoriei, sincronizarea unitaţii centrale de prelucrare, ciclii maşină şi ciclii instrucţie)

2.4. Programarea în limbaj de asamblare a microcontrolerelor din familia MCS51 – moduri de adresare, set de instrucţiuni

2.5. Sistemele de întreruperi, timer/counter şi comunicaţie seriala ale


14 ore



microcontrolerului 80C51. 2.6. Aplicaţie – proiectarea unui sistem cu microcontroler 80C51 2.7. Aplicaţie – conectarea unei tastaturi şi a unui afisaj cu cristale

lichide la un sistem cu microcontroler 8051 3. Circuite periferice 3.1 Circuitul programabil port de intrare/ieşire paralel PIO i82C55 3.2 Circuitul programabil timer/counter PIT i8254 3.3 Circuitul ceas de timp real RTC FM31256 3.4. Aplicaţii – proiectarea unor Sisteme Încorporate complexe


8 ore

4. Sisteme de interfaţare ale Sistemelor Încorporate 4.1. Principii de structurare pe nivele ale interfeţelor 4.2. Transferul de informatii la nivelul 1 al interfeţelor 4.3. Transferul de informatii la nivelul 2 al interfeţelor – module de intrări numerice, module de ieşiri numerice, module de intrări analogice, module de ieşiri analogice 4.4. Aplicaţii – proiectare interfeţelor specifice Sistemelor Încorporate


4

Bibliografie 1. Ungureanu-Anghel Dan - Sisteme Încorporate, curs în format electronic. 2. Phillip A. Laplate – Real – Time Systems Design and Analysis, IEEE Press Wiley-Interscience 2004. 3. Jivan S. Parab, Vinod G. Shelake s.a., Exploring C for Microcontrollers, Springer 2007. 4. Stuard R. Ball, Analog Interfacing to Embedded Microprocessors Systems, Elsevir, 2004 . 5. ***, MCS51 Microcontrollers, INTEL 6 ***. HC11 Microcontrollers, MOTOROLA

8.2 Laborator/Proiect Metode de predare Observaţii Laborator 1. Microcontrolerul P89C51RD2. Arhitectura internă. Programarea în limbaj de asamblare.


6 ore

2. Studiul şi experimentarea sistemului de întreruperi al μC-ului P89C51RD2


2 ore

3. Studiul şi experimentarea sistemului de temporizare/contorizare al μC-ului P89C51RD2


2 ore

4. Studiul şi experimentarea sistemului de comunicaţie serială al microcontrolerului P89C51RD2


2 ore

5. Studiul si experimentarea modului de execuţie a instrucţiunilor la microcontrolerul P89C51RD2. Utilizarea osciloscopului şi a analizorului logic în analiza modului de operare a modulului phyCore echipat cu microcontrolerul P89C51RD2


4 ore

6. Conectarea unui afişaj cu cristale lichide la un sistem phyCore echipat cu microcontroler P89C51RD2


4 ore

7. Conectarea unei tastaturi la un sistem phyCore echipat cu microcontroler P89C51RD2


4 ore

8. Conectarea interfeţei ADA1100 la un sistem phyCore echipat cu microcontroler P89C51RD2


4 ore

Proiect 1. Programarea în limbajul C a resurselor (sistem de întreruperi, timere/counter, sistem de comunicaţie seriala, convertor A/D) unui sistem cu microcontroler 82C552.


7 ore

Bibliografie 1. Ungureanu-Anghel Dan - Sisteme Încorporate, curs în format electronic. 2. ***, MCS51 Microcontrollers, INTEL. 3. ***, phyCORE-P89C51 Hardware Manual”, Phytec ,Edition August 2001 4. ***, GPIO Extension Bord Hardware Manual”, Phytec ,Edition September 2001 5. ***, phyCORE Development Board LD 5 V Bord Hardware Manual”, Phytec , Edition July 2001 6. ***, LCD Module Data Sheet DEM 20486 SYH-LY”, Display Electronik GmbH, 2003 7. ***,”ADA1100. User manual”, RTD L.T.D. 1996.


• Multe firme angajatoare din diverse domenii solicită absolvenţilor cunoştinţe legate de domeniul Sistemelor Încorporate (Continental, Hella, BOSH etc).

Compatibilitate internaţională: 1. Berkeley University - Introduction to Embedded Systems (http://chess.eecs.berkeley.edu/eecs149/) 2. University of California - Embedded System Engineering (http://unex.uci.edu/areas/engineering/embedded/) 3. MIT , Intelligent Embedded Systems (http://ocw.mit.edu/courses/) 4. University of Essex – Embedded Systems (http://www.essex.ac.uk/coursefinder/course_details.aspx?course=MSC+G40912)

10. Evaluare


10.4 Curs


Examen Scris; Durata: 3 ore (două evaluări distribuite a câte 90 minute). Test grilă + subiect aplicativ (problemă cu cerinţe multiple)

2/3

10.5 Seminar /laborator Promovare activitate aplicativă

laborator (pe parcurs)/proiect –nota minimă 5

Teste laborator+ predare/susţinere proiect 1/3


verifică stăpânirea lui) • Obţinerea notei minime (5) de promovare a examenului scris + promovare activitate aplicativă laborator (pe parcurs) şi

proiect.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar 3.09.2013 …………………….……… …………………….………

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament ………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra -







2.1 Denumirea disciplinei Proiect sincretic


2.3 Titularul activit ăţilor de semina As.ing. VOIŞAN EMIL

2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei

Opţională








Tutoriat 7

Examin ări 3

Alte activit ăţ i












• Laborator (calculatoare, roboţi, procese de tip didactic, software adecvat)


Competen ţe

profesionale5






• Aplicarea de cunoştinţe de legislaţie, economie,marketing, afacerisi asigurare a calitatii, în contexte economice şimanageriale.

•

Competen ţe

transversale




•



disciplinei

• Însuşirea de cunoştinţe privind proiectarea şi sinteza circuitelor digitale

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării şi sintezei circuitelor digitale de tip automat de ordinul I sau II

8. Conţinuturi


1. Prezentare teme. Descriere aplicatii. Discuţie pe temele propuse.


2 ore

2. Imparţirea proiectului pe module si echipe de lucru. Mod de comunicare in echipe . .


2 ore

3. Prezentare tehnică roboţi (3h)


3 ore

4. Tehnologia .net: ce utlizăm in cadrul proiectului Expunere utilizând material 3 ore



tipărit (disponibil şi în format electronic pe Internet), conversaţie

5. Management de proiect


3 ore

6. Moduri de prezentare a rezultatelor (articol, referat, alte posibilităţi) .


1 oră

.

Bibliografie

0B1. Ashish Duta ed. – Robotic Systems - Applications, Control and Programming, Intech Publisher 2012 1B2. Joel Jones, Daniel Roth – Robot Programming, McGraw-Hill Publishing 2012 3. Liviu, Lavinia Negrescu - Programarea roboţilor, Editura Stiinţia, 2013.


1. Realizarea interfeţei aplicaţiiei


8 ore

2. Proiectarea şi implementarea bazei de date


4 ore

3. Implementare algoritm de mişcare


10 ore

4. Realizare documentaţie şi articol


6 ore

Bibliografie

2B1. Ashish Duta ed. – Robotic Systems - Applications, Control and Programming, Intech Publisher 2012 3B2. Joel Jones, Daniel Roth – Robot Programming, McGraw-Hill Publishing 2012 3. Liviu, Lavinia Negrescu - Programarea roboţilor, Editura Stiinţia, 2013. 4. *** - Documentaţie online


• Multe firme angajatoare, in special din domeniul Automotive solicită absolvenţilor cunoştinţe de programare specifice celor utilizate la aplicaţiile cu roboţi.

• Compatibilitate internaţională: nu este cazul disciplina fiind de tipul proiect autonom •

10. Evaluare


nota final ă


Prezentare proiect in cadrul echipei 2/3



1/3


• Ob ţinerea notei minime (5) de promovare a examenului sc activitate aplicativ ă l


15.09.2013 …………………….……… …………………….………


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Proiect sincretic I –Sistem distribuit de monitorizare a consumului electric in mediul industrial

2.2 Titularul activităţilor de curs Sef lucr. dr. ing. Bogdan GROZA 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. ing. drd. Dadiana Căiman, asist. mat. drd. Lavinia Dragomir 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Optionala




4.1 de curriculum • Tehnici de programare, Structuri de date, Sisteme bazate pe microprocesoare 4.2 de competenţe • Cunostinţe de programare, lucrul cu baze de date, reţele de calculatoare




• Laborator cu 15-20 calculatoare – MASM, TASM sau echivalente, tablă













• Consolidarea cunostinţelor de C, C++, lucrul cu baze de date, modul de comunicare dintre calculator şi echipamentele periferice

7.2 Obiectivele specifice • Insuşirea unor cunoştinţte legate de medii de programare de nivel inalt

• Contribuie la cultivarea competenţei referitoare la dezvoltarea unor aplicaţii pentru arhitecturi client- server şi baze de date

• Dezvoltă o mai buna inţelegere a activităţii de programare şsi abilităţi de rezolvare eficientă a programelor (resurse de memorie, timp de execuţie)

• Însuşirea unui stil de programare corect • Formarea unei gândiri bine structurate pentru abordarea problemelor tehnice

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Dezvoltare aplicaţtie client server 1.1 Dezvoltarea aplicaţie client pentru conectare contoare 1.2 Transmitere informaţii spre aplicaţia server

4


2. . Dezvoltare baza de date 2.1 Structurarea informaţiei 2.2 Baze de date SQL

4

3. Conectare contoare 3.1 Studiu contoare 3.2 Conectare contoare –standard IEC 61107

4

4. Dezvolatre modul client 4.1 Configurare 4.2 Citire informaţii 4.3 Afisare, statistici

4.4 Comunicare modul server

2

5. Dezvoltare modul server 5.1 Centralizare informaţii 5.2 Interfeţe, baze de date

2

Bibliografie

1. Watson, K., Espinoza D., Green Z., Begining C#, Editura Wiley Publishing, 2005 2. Stallings W., Computer Networking Internet Protocol, Editura Prentice Hall, 2003 3. Documentatie tehnică contoare Elster Rometrics

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Colectare şi salvare date de la contoare si de la cititoarele de coduri de

bara intr-o baza de date de tip SQL 8 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare pe calculator, a 1-2 probleme. Elaborerea unei teme- proiect individual sau in echipa.

2. Comunicare client-server, implementarea protocolului de comunicare TCP/IP

8

3. Interfete client-server, dezbvoltare modul web ( interfata, nivele de acces, rapoarte, grafice)

8

4. Gestionare baza de date din interfata web, distribuite formatiunilor de lucru 4 2

Bibliografie

1. Watson, K., Espinoza D., Green Z., Begining C#, Editura Wiley Publishing, 2005 2. Stallings W., Computer Networking Internet Protocol, Editura Prentice Hall, 2003 3. Documentatie tehnica contoare Elster Rometrics


• Cunoaşterea limbajelor de programare C, C++, lucrul cu baze de date, modul de comunicare dintre calculator şi echipamentele periferice sunt importante pentru toate materiile cu specific software şi hardware care fac parte din planul de învăţământ al specializării

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul vizat de programul de studiu solicită cunoştinte de programare şi de hardware, dar şi experientă in modul de lucru in echipa şi distribuire a sarcinilor

10. Evaluare


10.4 Curs

Rezolvarea unor subiecte de teorie aplicată

Examinare orala 25 %

Rezolvarea unor probleme de complexitate medie

Examinare orala 25%

Stil de programare Examinare orala 0 % 10.5 Seminar /laborator

Sustinerea proiectului prntr-o prezentare PowerPoint,

Examinarea orala 25 %

Prezentarea practica a plicatiei Examinare orala 25% Prezenţa Evidenţa prezenţei 0 %


• Cunoaşterea unor concepte fundamentale referitoare la dezvoltarea unie aplicatii client-server • Stăpânirea lucrului cu baze de date • Inţelegerea cerintelor aplicaţiei si rezolvarea unui minim de cerinţe solicitat



Data completării


Sef lucr. dr. Ing. Bogdan GROZA

…………………….……….....

Asist. ing. drd. Dadiana CAIMAN, asia. Mat. drd Lavinia DRAGOMIR

…………………….………............................................................ Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof. dr. Ing. SILEA

………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatica si Informatica Aplicata 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria Sistemelor / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Proiect Sincretic 2.2 Titularul activităţilor de curs Sl. dr. ing. Nanu Sorin 2.3 Titularul activităţilor de proiect drd. ing. Pop Horea 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care:3.2 curs 1 3.3 proiect 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 90 din care:3.5 curs 14 3.6 proiect 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 18 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 48 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Numărul de credite 4


4.1 de curriculum • Limbajul de programare C, Sisteme bazate pe Microprocesore si Microcontrolere, Masurari si Traductoare

4.2 de competenţe • Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale automaticii


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală de curs

5.2 de desfăşurare a proiectului • Sală de laborator



• Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale automaticii • Proiectarea sistemelor automate • Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei sistemelor



• Îmbunătăţirea performanţelor sistemelor automate, cu componentele: măsurari, hardware, software, de comunicaţii, elemente de execuție

• Realizarea cu definitivare a unui proiect de sistem automat Competenţe transversale

• Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura rezolvarea problemei • Identificarea, descrierea și derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri

în echipă și descrierea clară și concisă, verbal și în scris, în limba română și într-o limbă de circulație internațională, a domeniului de activitate


• Comunicare, lucru în echipă • Elaborare documentaţie • Prezentare rezultate ale proiectării



• Dobândirea unor cunostinte practice de realizare a unui proiect, pornind de la specificatii si pana in faza de testare si documentare a proiectului; lucrul in echipa.

7.2 Obiectivele specifice Înţelegerea şi utilizarea sistemelor cu microcontrolere

Înţelegerea temei de proiectare

Elaborare proiectului hardware şi software

Realizarea proiectului. Testare.

Comunicare, lucrul în echipă, cooperare interdisciplinară, inovare.

Elaborare documentaţie. Prezentare proiect.

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Prezentare temă, metoda de abordare 2

prezentare

2. Particularităţi Arduino, mediu de dezvoltare, biblioteci, conectare la PC

2 Prezentare, exemple

3. Caracteristici electrice componente: LED, Sezor temperatura, butoane. Modul de conectare la porturile Arduino. Structura rutinei care comunică cu componentele.

2 Prezentare, exemple

4. Arhitectura software. Comunicaţie cu PC. Software pe PC 4 Prezentare, exemple 5. Integrare, testare 2 Prezentare, exemple 6. Elaborare documentaţie, prezentare proiect 2 Prezentare

Bibliografie Nanu S., Sisteme Bazate pe Microprocesoare şi Microcontrolere, note de curs, 2014 UPT Evans, B. Arduino programming notebook, http://playground.arduino.cc/uploads/Main/arduino_notebook_v1-1.pdf Gertz E., DeJusto P., Enviromental monitoring with Arduino, http://alejandroquinteros.files.wordpress.com/2012/11/environmental-monitoring-with-arduino.pdf *** ATMEL, 8-bit Microcontroller with 32K Bytes In-System Programmable Flash, http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/77378/ATMEL/ATMEGA32.html Smith A., Introduction to Arduino, 2011, http://www.princeton.edu/~ffab/media___downloads_files/IntroArduinoBook.pdf 8.2 Proiect Număr de ore Metode de predare Activităţi administrative, împărţirea pe echipe, metodologia de lucru. Achiziţia

de componente.

2 Exemplu practic

Studiul plăcii Arduino, mediu de dezvoltare, abordarea proiectului, compilarea şi încărcarea unui program pe placă

2 Exemplu practic

Împărţirea proiectului pe module, împarţirea sarcinilor pe membrii echipei, elaborare proiect

2 Exemplu practic

Elaborare proiect pas-cu pas. Verificare etape. 18 Exemplu practic, verificare Elaborare documentaţie, pezentare rezultate 2 Bibliografie Evans, B. Arduino programming notebook, http://playground.arduino.cc/uploads/Main/arduino_notebook_v1-1.pdf Gertz E., DeJusto P., Enviromental monitoring with Arduino, http://alejandroquinteros.files.wordpress.com/2012/11/environmental-monitoring-with-arduino.pdf *** ATMEL, 8-bit Microcontroller with 32K Bytes In-System Programmable Flash, http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/77378/ATMEL/ATMEGA32.html Smith A., Introduction to Arduino, 2011, http://www.princeton.edu/~ffab/media___downloads_files/IntroArduinoBook.pdf

http://playground.arduino.cc/uploads/Main/arduino_notebook_v1-1.pdf

http://alejandroquinteros.files.wordpress.com/2012/11/environmental-monitoring-with-arduino.pdf

http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/77378/ATMEL/ATMEGA32.html


http://www.princeton.edu/%7Effab/media___downloads_files/IntroArduinoBook.pdf







• Studenții au în general bune cunoștințe teoretice, chiar si de programare si de hardware, dar au o experienţă practică redusă. Proiectul sincretic are rolul de a

o acomoda studenţii cu proiecte ce necesită cunoştinţe din mai multe discipline, o antrena studenţii pentru lucrul în echipă, de a comunica tehnic o fi orientaţi pe rezultat o invăţa studenţii să comunice în exterior rezultatul muncii lor

• Toate aceste competenţe sunt necesare pentru lucrul într-o companie

10. Evaluare


10.5 proiect

Realizarea unui dosar cu documentatia tehnica a proiectului

Colocviu oral 20 %

Proiect funcţional. Demonstraţie în laborator în faţa colegilor

Colocviu oral 80 %


• Fiecare funcţie care nu se execută determină scăderea notei pentru partea de proiect cu 1 punct. Dacă proiectul porneşte, se încarcă programul, comunică cu PC, şi execută o funcţie, se promovează disciplina.


1. Aalborg Universitet, Danemarca, http://www.es.aau.dk/sections/automation-and-control-control 2. University Rhode Island, SUA, http://www.ele.uri.edu/courses/ele205/ELE205Lab/ 3. University of Minnesota, SUA, http://www.me.umn.edu/courses/me2011/arduino/

Data completării


12.02.2014 Sl. dr. ing. Nanu Sorin

…………………….……….....

drd. ing. Pop Horea


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Practica 2.2 Titularul activităţilor de curs Sl. dr. ing. Nanu Sorin 2.3 Titularul activităţilor de seminar Sl. dr. ing. Nanu Sorin 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână din care:3.2 curs 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 80 din care:3.5 curs 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 0 3.8 Total ore pe semestru 80 3.9 Numărul de credite 3


4.1 de curriculum • Teoria sistemelor, Electronică, Măsurări și Traductoare, Microcontrolere, Automate Programabile, Programarea calculatoarelor,

4.2 de competenţe • Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti


5.1 de desfăşurare a cursului •


•




• Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale automaticii • Proiectarea sistemelor automate • Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei sistemelor • Îmbunătăţirea performanţelor sistemelor automate, cu componentele: măsurari, hardware, software, de

comunicaţii, elemente de execuție Competenţe transversale







7.2 Obiectivele specifice Proiectarea, implementarea, testarea, administrarea, mentenanţa şi utilizarea reţelelor de

calculatoare şi de alte echipamente numerice şi dezvoltarea aplicaţiilor de tehnologia informaţiei.

Modelarea, simularea, identificarea şi analiza proceselor.

Proiectarea şi implementarea algoritmilor şi structurilor de automatizare, inclusiv ca sisteme

încorporate bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile etc.

Dezvoltarea şi administrarea de aplicaţii informatice, inclusiv de tip web, destinate domeniilor

administrativ, medical, de afaceri, educaţional etc.

8. Conţinuturi

8.1 Curs


.

.



Bibliografie

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare Studiul specificatiilor, realizarea implementarii proiectului, testarea proiectului

si intocmirea documentatiei proiectului. 60 Instruirea in cadrul firmei unde

se desfasoara practica, realizarea unui proiect practic

Bibliografie


• Studenții au în general bune cunoștințe teoretice, chiar si de programare si de hardware, dar nu au experienta lucrului in mediu industrial, pe proiecte realizate la firme.

• Angajatorii pot sa verifice nu doar cunostintele teoretice si practice ale studentilor, ci si felul cum se integreaza ei lucrului in echipa intr-un mediu industrial.

10. Evaluare




Colocviu oral 70 %

Raspunsul la intrebari legate de activitatea desfasurata

Colocviu oral 30 %


verifică stăpânirea lui) •


1. INSA Lyon, Franta 2. University of Ottawa, Canada 3.Carlton University, Canada

Data completării


Sl. dr.ing. Nanu Sorin

…………………….……….....

Sl. dr.ing. Nanu Sorin

…………………….………............................................................ Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof. dr. Ing. Ioan Silea

………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Departamentul de Comunicare și Limbi Străine 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria sistemelor / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Cultură și Civilizație 2.2 Titularul activităţilor de curs Lect. dr. Sorin Suciu 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. Sorin Berghian 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoștințe generale din domeniile umaniste (nivel de liceu)


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală mare; materiale suport: laptop, proiector, tablă. 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Sală de seminar cu proiector și tablă




• Aplicarea în mod responsabil a principiilor, normelor si valorilor eticii profesionale în realizarea sarcinilor profesionale şi identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, a etapelor de lucru, a duratelor de executie, a termenelor de realizare si a riscurilor aferente;

• Identificarea rolurilor si responsabilitatilor intr-o echipa pluridisciplinara si aplicarea de tehnici de relationare si munca in echipa in cadrul echipei;

• Identificarea oportunitatilor de formare continua si utilizarea eficienta, pentru propria dezvoltare, a surselor de informare si a resurselor de comunicare si formare profesionala asistata (portaluri de internet , aplicatii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line, etc) atat in limba romana cat si intr-o limba de circulatie internationala.


• Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, de punctualitate, seriozitate şi răspundere personală, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor codului de etică profesională

• Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierahice

• Documentarea în limba română şi cel puţin într-o limbă străină, pentru dezvoltarea profesională şi personală, prin formare continuă şi adaptarea eficientă la noile descoperiri ştiinţifice



• Dobândirea conceptelor și cunoștințelor fundamentale legate de evoluția Uniunii Europene

7.2 Obiectivele specifice • Identificarea principalelor valori şi principii europene; • Compararea funcţiilor şi rolurilor principalelor instituţii europene. Argumentarea unor opinii

în favoarea respectării valorilor democratice europene; • Utilizarea instrumentelor necesare studiului filosofiei integrării europene; • Manifestarea disponibilităţii pentru participare şi pentru exercitarea calităţii de cetăţean; • Aplicarea principiilor deontologice si a normelor etice care stau la baza organizării şi

funcţionării activitatilor specifice domeniului de specialitate, descrierea modului de organizare a profesiei şi a valorilor acesteia;

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Elemente introductive de cultură şi civilizaţie

Definirea termenilor, Raportul dintre cultură şi civilizaţiei.Europa şi specificul European. Criterii de apartenenţă la Europa

2 Prelegere, prezentări PPT, conversaţii, explicaţii, exemplificări

2. Istoricul construcţiei europene

Principalele Tratate Europene. De la Tratatul de la Paris la Tratatul de la Lisabona

2



3. Structura instituţională a Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europenei, Comisia Europeană, Parlamentul European , Alte instituţii europene: autorităţi de control legislativ şi administrativ, organisme şi instrumente financiare

2 4. România şi Uniunea Europeană

Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, Negocierile României cu Uniunea Europeană, Costuri şi beneficii ale aderăriiValori româneşti şi valori europene

2

5. Valori şi simboluri europene

Valori europene fundamentale ,Simboluri europene, Bancnotele şi monedele euro – oglindă a culturii europene

2

6. Bugetul si politicile Uniunii Europene

Sistemul comunitar de competenţe, Politici comune şi politici naţionale, Principiul subsidiarităţii

2

7. Viitorul Uniunii Europene

Politica externă a Uniunii Europene ,Extinderea Uniunii Europene, Specificitatea integrării ţărilor central şi est-europene în Uniunea Europeană

2

Bibliografie: 1. Michel Foucher – Republica Europeană, Timişoara, Editura Mirton, 2002 2. Luciana-Alexandra Ghica – Enciclopedia Uniunii Europene, Bucureşti, Editura Medonia, 2007 3. John Pinder – Uniunea Europeană, Bucureşti, Editura All, 2008 4. Charles Zorgbibe – Construcţia europeană, trecut, prezent, viitor, Bucureşti, Editura Trei, 1998

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Orient și Occident 2

Prezentări de proiecte, expuneri de argumente, discuţii, întrebări

2. Ideea europeană în istorie 2 3. Simbolurile naționale și simbolurile identității europene 2 4. Valori românești, valori europene 2 5. Diglossie, multilingvism 2 6. Cultura digitală 2 7. Democrația europeană.

Recuperări 2

Bibliografie: 1. Anton Dumitriu – Culturi eleate, culturi heracleitice, Bucureşti, Editura Cartea Romanească, 1987

2. Grete Tartler – Identitate europeană, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2006

3. Andrea Riccardi – Despre civilizaţia convieţuirii, Bucureşti, Editura Humanitas, 2008

4. Mircea Maliţa – Zece mii de culturi, o singură civilizaţie, Bucureşti, Editura Nemira, 2001


• Cunoștințele legate de cultura si civilizația europeană sunt importante pentru integrarea pe o piață a muncii deschisă, europeană, ele facilitează lucrul în echipe mixte, integrate, multiculturale;

• Angajatorii europeni din domeniul aferent solicită cunoașterea unor elemente cu specific cultural care conferă abilități de comunicare, relaționare, integrare în medii culturale străine sau în echipe de lucru multiculturale.

10. Evaluare


10.4 Curs Utilizarea conceptelor și cunoștințelor specifice în diferite contexte Analiza si interpretarea unui text de complexitate medie

Test grilă

50%

10.5 Seminar /laborator Proiect individual

17%

Participare la dezbateri

17%

Prezență

16%


• Capacitatea de a vehicula cel puțin 6 concepte fundamentale • Realizarea unei analize hermeneutice pe text • Demonstrarea abilităților de gândire critică în cel puțin două ocazii


• University of North Carolina (Western Europe and European Union Studies) http://www.unc.edu/depts/europe/,

• Standford University (Economic European History) http://fsi.stanford.edu/events/corporations_institutions_and_the_particularities_of_european_history/

• UCLA (European Studies) http://www.international.ucla.edu/idps/euro/


Lect. univ. dr. Sorin Suciu

Asist. univ. Sorin Berghian …………………….………..... …………………….……….....


Lect. univ. dr. Daniel Dejica …………………….……….....

http://www.unc.edu/depts/europe/

http://fsi.stanford.edu/events/corporations_institutions_and_the_particularities_of_european_history/

http://www.international.ucla.edu/idps/euro/

FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra -

1.4 Domeniul de studii(denumire/cod4) Ingineria sistemelor/ L20.60.10.220.10




Automatică şi Informatică Aplicată/ L20.60.10.220.10 / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Sisteme de operare


2.3 Titularul activit ăţilor de semina As.ing. VOIŞAN EMIL IOAN

2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei

Impusă


3.1 Num ăr de ore pe săpt 4.5 din care:3.2 curs 2.5 3.3 seminar/laborator 2






Tutoriat 7

Examin ări 3

Alte activit ăţ i







Competen ţe

profesionale5

• Utilizarea de cunoştinţe de matematică, fizică, tehnica măsurării, grafică tehnică, inginerie mecanică, chimică, electrică şi electronică în ingineria sistemelor;



• .

Competen ţe

transversale






disciplinei

• Însuşirea de cunoştinţe privind proiectarea şi utilizarea sistemelor de operare

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării şi utilizării sistemelor de operare de tip Linux şi Windows

8. Conţinuturi


1. Introducere: definitie, obiective, servicii, evoluţie istorică


3 ore

2. Structura unui sistem de operare: subsisteme (sistemul de fişiere, gestionarea memoriei, gestionarea proceselor şi procesorului), structura ierarhică a componentelor SO


3 ore

3. Procese (managementul proceselor, semnale, comunicarea intre procese, fire de execuţie


12 ore

4. Managementul memoriei Expunere utilizând material tipărit (disponibil şi în format

5 ore




5. Sistemul de fisiere: principii de proiectare, fişiere şi directoare, alocarea spaţiului. Exemple din UNIX şi Windows


6 ore

6. Managementul dispozitivelor de I/O


4 ore

7. Sisteme de operare in reţea


2 ore

Bibliografie

1. W. Stallings – Operating Systems, Prentice-Hall International 2011; 2. Andrew S. Tanenbaum- Operating Systems : Design and Implemetation, Prentice-Hall International 2007 3. Florin Dragan, Emil Voisan, Sisteme de operare , Univ. Politehnica, curs, Timisoara 2006 BUPT 4. Abraham Silberschatz, Greg Gagne, Peter Galvin- Operating Systems Concepts, Ed. Wiley 2013


1. Shell script


6 ore

2. Makefile


2 ore

3. Sistemul de fişiere


4 ore

4. Procese. Comunicare


10 ore

5. Fire de execuţie 6 ore

Bibliografie

1. W. Stallings – Operating Systems, Prentice-Hall International 2011; 2. Andrew S. Tanenbaum- Operating Systems : Design and Implemetation, Prentice-Hall International 2007 3. Florin Dragan, Emil Voisan, Sisteme de operare , Univ. Politehnica, curs, Timisoara 2006 BUPT 4. Abraham Silberschatz, Greg Gagne, Peter Galvin- Operating Systems Concepts, Ed. Wiley 2013


• Multe firme angajatoare din domeniul IT solicită absolvenţilor cunoştinţe de sisteme de operare. Compatibilitate internaţională:

• 1. Stanford University: http://www.stanford.edu/~ouster/cgi-bin/cs140-winter13/index.php • 2. Carnegie Melon University : http://www.cs.cmu.edu/~410/ • 3. Berkeley University: http://www-inst.eecs.berkeley.edu/~cs162/fa13/

•

10. Evaluare


nota final ă


Examen Scris; Durata: 2 ore Test cu 5-7 subiecte aplicative (probleme)

2/3



1/3


• Ob ţinerea notei minime (5) de promovare a examenului scris + promovare activitate aplicativ ă l


15.09.2013 …………………….……… …………………….………


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Automatică şi informatică aplicată 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria sistemelor / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Securitatea informației 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Daniel Curiac 2.3 Titularul activităţilor de seminar Sl. dr. ing. Ovidiu Baniaş 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care:3.2 curs 2 3.3 laborator/proiect 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 65 din care:3.5 curs 28 3.6 laborator/proiect 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 3 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 3 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 9 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Numărul de credite 4


4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de matematică şi algoritmică elementară (la nivel de liceu)







• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicatiilor. Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor, a tehnicilor de proiectare asistată de calculator.

• Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automata, utilizând principii de management de proiect, medii de programare şi tehnologii bazate pe microcontrolere, procesoare de



semnal, automate programabile, sisteme încorporate. Competenţe transversale


• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într‐o echipă plurispecializată luarea deciziilor si atribuirea de sarcini, cu aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei.




• Dobândirea noţiunilor de bază pentru securizarea informaţiei.

7.2 Obiectivele specifice • însuşirea de către studenţi a tehnicilor moderne de securizare a datelor, cu precădere a securizării datelor prin criptare; • prezentarea principalelor breşe în securitatea sistemelor de calcul cuplate, precum şi a modului

de realizare a protecţiei împotriva atacurilor asupra securității;

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere 1.1 Securitatea datelor; 1.2 Aspecte legate de securitatea informaţiei; 1.3 Servicii de securitate; 1.4 Modelul unei reţele sigure; 1.5 Atacuri; 1.6 Criptologia.

6


2. Criptarea convenţionala clasică 2.1 Modelul criptării convenţionale; 2.2 Algoritmi de criptare clasici

3

3. Algoritmi moderni de criptare 3.1 Principiile codurilor bloc; 3.2 Structura codului Feistel; 3.3 DES (Data Encryption Standard); 3.4 AES (Advanced Encryption Standard). 3.5. Alti algoritmi cu utilizare larga (ex. RC6, Blowfish, etc.)

12

4. Criptarea cu chei publice 4.1 Principii; 4.2 Algoritmul RSA; 4.3 Administrarea cheilor; 4.4 Algoritmul Diffie-Hellman; 4.5 Standardul pentru semnături digitale

5

5. Studii de caz relativ la probleme de securitate in conducerea la distanta a proceselor industriale, retele de senzori, etc.

2

Bibliografie

1. I.C. Mihai, Securitatea informațiilor, Editura Sitech, 2012 2. V.V. Patriciu, M. Ene Pietrosanu, I. Bica, J. Priescu, Semnături electronice și securitate informatică, Editura All, 2006 3. D.I. Curiac, Tehnici de securizare a datelor si programelor, Lito UPT, 2001 4. D.I. Curiac, Algoritmi de criptare pentru securizarea datelor, Editura Orizonturi Universitare, 2001 5. D.I. Curiac, Securitatea informatiei, Lito UPT, 2007 6. Securitatea informatiei (canalul media oficial al ARASEC - Asociația Română pentru Asigurarea Securității Informației),

http://www.securitatea-informatiilor.ro/

8.2 Laborator/proiect Număr de ore Metode de predare 1. Codul Caesar, Roata alfabetica, Codificarea cu ceasul spiral, 2 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare pe calculator a 1-2 probleme.

2. Corelaţia alfabet&cuvint, Codificarea busola, Codificarea Pig Latin 2 3. Tabela Viginere, Tabela Porta, Codificări matrice 2 4. Coduri monoalfabetice, Maşini rotative, Codificare Pig Pen 2 5. Codificare tip harta, Diagraphic substitution. 2 6. Realizarea si susținerea orala a unui referat asupra unui topic ce intervine in securizarea sistemelor (Firewalls, viruşi informatici, Programe antivirus, Sistemul Kerberos, Sistemul SESAME, PGP/PEM, securitatea sistemelor incorporate, criptarea pe curbe eliptice, criptarea cuantica, etc.)

6

7. Proiectarea si implementarea intr-unul din limbajele cunoscute (de preferința C, pentru a satisface necesitatile de viteza) a unui algoritm modern de criptare destinat unor sisteme precizate prin tema de proiectare: un exemplu – securizarea informației prin criptare in rețele de senzori: alegerea

10

tipului de algoritm (cheie secreta/cheie publica); alegerea algoritmului in funcție de lungimea mesajelor schimbate de senzori, de durata de viața a mesajelor, etc.; implementarea in C; testarea. 8. Recuperări 2 Bibliografie 1. I.C. Mihai, Securitatea informațiilor, Editura Sitech, 2012 2. V.V. Patriciu, M. Ene Pietrosanu, I. Bica, J. Priescu, Semnături electronice și securitate informatică, Editura All, 2006 3. D.I. Curiac, Tehnici de securizare a datelor si programelor, Lito UPT, 2001 4. D.I. Curiac, Algoritmi de criptare pentru securizarea datelor, Editura Orizonturi Universitare, 2001 5. D.I. Curiac, Securitatea informatiei, Lito UPT, 2007 6. Securitatea informatiei (canalul media oficial al ARASEC - Asociația Română pentru Asigurarea Securității Informației),

http://www.securitatea-informatiilor.ro/


• Cunoştinţele de securizare a informației sunt importante pentru toate componentele (software sau hardware) din domeniile IT&C si conducerea proceselor.

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului solicită cunoştinţe specifice securizării informației.

10. Evaluare


10.4 Curs Rezolvarea unui subiect conținând patru problematici teoretice si aplicative


10.5 Laborator/proiect



9 %


8 %

Test laborator Examinare scrisă 16 % 10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se

verifică stăpânirea lui) • Efectuarea tuturor aplicaţiilor practice de laborator si a temelor de laborator si realizarea a 50% răspunsuri corecte la partea

scrisa (corespunzătoare cursului)


• Stanford University http://crypto.stanford.edu/cs155/ • University of California - Berkeley http://inst.eecs.berkeley.edu/~cs161/fa08/ • Massachusetts Institute of Technology http://courses.csail.mit.edu/6.857/2013/

Data completării

Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de laborator/proiect

Prof. dr. Ing. Daniel CURIAC

…………………….……….....

Sl. dr. ing. Ovidiu BANIAS


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Ingineria programării 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Vasile Stoicu-Tivadar 2.3 Titularul activităţilor de seminar As. dr. ing. Norbert Gal, as. dr. ing. Mihaela Vida 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opţională




4.1 de curriculum Programarea calculatoarelor. Tehnici de programare. Structuri de date si algoritmi. Programare orientată pe obiecte

4.2 de competenţe Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicatiilor.


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală cu ecran şi videoproiector, laptop


• Sală cu tehnică de calcul (1-2 studenţi/calculator), ecran, videoproiector • Masă “de consiliu” (masă mare, în jurul căreia pot sta 10 studenţi) • Standurile necesare (eventuale microsisteme pentru senzori inteligenţi)




Utilizarea de cunoştinţe de matematică, fizică, tehnica măsurării, grafică tehnică, inginerie mecanică, chimică, electrică şi electronică în ingineria sistemelor. Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicatiilor. Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor, a tehnicilor de proiectare asistată de calculator. Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente de uz general şi dedicat, inclusiv reţele de calculatoare, pentru aplicaţii de automatică şi informatică aplicată. Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automata, utilizând principii de management de proiect, medii de programare şi tehnologii bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile, sisteme încorporate. Aplicarea de cunoştinţe de legislaţie, economie, marketing, afaceri si asigurare a calitatii, în contexte economice şi manageriale.


Aplicarea, în contextul respectării legislaţiei, a drepturilor de proprietate intelectuala (inclusiv transfer tehnologic), a metodologiei de certificare a produselor, a principiilor, normelor şi valorilor codului de etică profesională în cadrul propriei strategii de muncă riguroasă, eficientă şi responsabilă. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată luarea deciziilor si atribuirea de sarcini, cu aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei. Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare.



Însuşirea principalelor concepte care operează în cadrul activităţii de proiectare software, respectiv însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor practice necesare lucrului într-o echipă de proiectare software.

7.2 Obiectivele specifice Dobândirea unor cunoştinţe pentru abordarea cu succes a proiectelor software complexe cu exemple din domeniul sistemelor industriale/încorporate. Prin studierea/dezvoltarea unor sisteme industriale din diverse domenii se va urmări intarirea competentelor pentru dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice precum si pentru utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar.

8. Conţinuturi

8.1 Curs


Introducere în ingineria programării (Definiţii, exemple, noţiuni de bază: obiective, principii, ciclul de viaţă al programelor: prototipizarea, ciclul în V, modelul spirală, metoda incrementală, metoda iterativă, dezvoltarea AGILE. Standarde)

5 Cursul va fi prezentat pe

suport ppt, va fi interactiv/problematizat, se prezintă studii de caz, se analizează scenarii etc.

Materialele suport de curs precum și materialele privind metodologia de proiectare, tema de proiectare, alte materiale suplimentare, vor fi disponibile în format electronic pe campus virtual

Ingineria cerințelor ( Ce sunt cerintele. Cerinte utilizator. Cerinte sistem. Cerinte functionale. Cerinte non-functionale. Cerinte de domeniu)

2

Proiectarea sistemelor software (Arhitectura unui sistem software. Modele cu zona de date partajata, client-server, three-tier, masina abstracta. Descompunerea in module. Programarea structurată - caracteristici, cuplarea modulelor, principii euristice, dezvoltarea software - specificaţii, proiectare, codificare, testare, asistenţă tehnică)

4

Testarea şi validarea software (Testarea programului. Inspectia codului. Fazele testarii. Testarea black box. Teste de performanta. Automatizarea testarii. )

2

Siguranţa în funcţionare (Generalităţi, prevenirea defectelor, redundanţa statică şi dinamică, restabilirea în toleranţa la defectare, tratarea excepţiilor)

2

Sisteme informatice industriale (Sisteme informatice pentru conducerea proceselor - structuri, funcții, sisteme de operare utilizate, sisteme înglobate, metoda MASCOT de proiectare a aplicațiilor în timp real)

2



Managementul proiectelor software. Gestiunea configuraţiilor (Management de proiecte. Specificul proiectelor software. Comunicarea. Planificarea, controlul și estimarea efortului de proiectare. Calitatea software și standarde de calitate. Problematica gestiunii configurațiilor - probleme, modalități de rezolvare, instrumente suport )

5

UML în timp real (Analiza cerinţelor, definirea structurii şi comportării, proiectarea pe 3 nivele, tipuri de diagrame UML, exemple. Sabloane de proiectare, definiţii, exemple )

6

Bibliografie 1. Stoicu-Tivadar, V., „Ingineria programării”, format electronic, campus virtual http://elearning.upt.ro, Timişoara, 2012 2. Thayer, R., Christenes, M.J., Software Engineering. The development process”IEEE Press, 2005 3. Coplan, S., Masuda, D., „Project management for Healthcare Information Technology”, McGrawHill, 2011 4. Pfleger, S.L., “Software Engineering. Theory and Practice”, Prentice Hall, 1998 5. Bărbat, B., Filip, F.Gh., „Informatica Industrială. Ingineria programării în timp real”, Editura tehnică, Bucureşti, 1997

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare Proiect. Specificaţii (Fluxul proiectării în cadrul unui colectiv software. Organizarea echipei de proiectare (metoda echipei programatorului-şef). Elaborarea specificaţiilor)

8 La activitatea pe parcurs, se va parcurge întregul ciclu de viaţă al programelor, prin activitate în cadrul unei echipe de proiectare software (la nivelul unei semigrupe). Fiecare semigrupă va primi o temă de proiectare şi va acţiona ca o echipă care lucrează la o companie software, intrând pe cât posibil mai bine în rol. Se va aplica metoda de organizare a „echipei programatorului-șef”. Cadrul didactic îndrumător va juca alternativ rolul propriu, pe cel al clientului, pe cel al directorului companiei, respectiv al șefului compartimentului de calitate.

Laborator. Utilizarea unor instrumente suport (Utilizarea mediului Microsoft Project pentru planificarea activităţilor. Utilizarea WinCVS pentru managementul configuraţiilor. Utilizarea StarUML)

6

Proiect. Proiectarea şi testarea ( Proiectarea de detaliu. Caietul de sarcini. Testarea aplicaţiei)

8

Proiect. Finalizarea proiectului software (Realizarea unui prototip funcţional Prezentarea unui proiect pentru avizare)

6

Bibliografie 1 Stoicu-Tivadar, V., „Ingineria programarii”, format electronic, campus virtual http://elearning.upt.ro, Timişoara, 2012 2. Coplan, S., Masuda, D., „Project management for Healthcare Information Technology”, McGrawHill, 2011.


Toţi angajatorii reprezentativi din domeniul aferent programului solicită atât cunoştinţe de programare în general cât şi abilităţi de lucru în echipă şi cunoştinţe elementare despre procesul de dezvoltare software, sub diverse forme, respectiv cunoaşterea unor unelte şi metodologii utile în acest context, în special pentru dezvoltarea sistemelor înglobate.

10. Evaluare


10.4 Curs

Evaluare teoretică, cu unele întrebări problematizate (trimiteri la cunoştinţe practice).

Nota se obţine pe baza proporţionalităţii răspunsurilor corecte (toate răspunsurile corecte corespund la nota maximă).

La verificarea cunoștințelor: se răspunde la un test-grilă cu 50-70 întrebări (1 min/întrebare), test cu variante unice de răspuns. Unele întrebări sunt problematizate, adică necesită înţelegerea unor noţiuni de la curs şi aplicarea lor corectă în diverse contexte cvasi-reale.

66 %

http://elearning.upt.ro/

http://elearning.upt.ro/

10.5 Seminar /laborator Evaluarea practică, a încadrării în activitatea unei echipe de dezvoltare software. Nota este negociată între membrii echipei pe baza aportului fiecăruia (timp alocat, eficienţă, pondere în proiect, dificultate, importanţă pentru rezultatul final)

La activitatea pe parcurs: se acordă un punctaj final total pentru toată semigrupa (echipa) în uma susţinerii finale şi membrii echipei împart punctajul între ei, în funcţie de aportul fiecăruia, definitivat prin negocieri în cadrul echipei.

34 %

10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui). Prin specificul testului grilă de a baleia întreaga materie, condiţia de promovare presupune însuşirea la nivel satisfăcător a cunoştinţelor necesare pentru a lucra în echipe de dezvoltare software şi a cunoaşte la nivel elementar problematica managementului de proiect software, respectiv cunoaşterea la nivel elementar a unor aspecte de proiectare orientată pe obiecte şi limbaj UML. Nota de promovare minimă este 5 (respectiv, răspuns corect la jumătate din întrebări).

Prin participarea la proiectul de echipă şi ulterior prin negocierea notei în cadrul echipei, fiecare membru trebuie să se dovedească util într-un fel (altfel colegii nu îi alocă punctaj de promovare) şi deci este atins obiectivul ca studenţii să se facă utili la nivel măcar satisfăcător, pentru realizarea unui proiect software. Nota minimă de promovare este 5.


Practic nu se poate concepe pregătire în informatică fără „Ingineria programării” („Software engineering” sau similare). Exemple: 1. Cornell University, http:///www.cs.cornell.edu

Software Engineering http://www.cs.cornell.edu/courses/cs501/2005sp/syllabus.html 2. Florida State University http://www.cs.fsu.edu

Software Engineering http://www.cs.fsu.edu/~gaitrosd/classes/Summer2004/cen4010/syllabus.html 3. MIT http://www.mit.edu

Software Engineering http://courses.csail.mit.edu/6.170/old-www/2001-Fall/info/syllabus.pdf

Data completării


05.02.2014 Prof. dr. ing. Vasile STOICU-TIVADAR

…………………….……….....

Asist. dr. ing. Mihaela VIDA, asist. dr. ing. Norbert GAL

…………………….………............................................................


………………..………………….………

http://www.cs.cornell.edu

http://www.cs.cornell.edu/courses/cs501/2005sp/syllabus.html

http://www.cs.fsu.edu/

http://www.cs.fsu.edu/%7Egaitrosd/classes/Summer2004/cen4010/syllabus.html

http://www.mit.edu/

http://courses.csail.mit.edu/6.170/old-www/2001-Fall/info/syllabus.pdf

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică și Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică și informatică aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Ingineria Reglării Automate 2.2 Titularul activităţilor de curs Asist. dr. ing. Mircea-Bogdan Rădac 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist.dr.ing Claudia Adina-Dragoș, Prof. dr. ing. Radu-Emil Precup 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opțională




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoașterea noțiunilor de bază de teoria sistemelor şi de structuri şi algoritmi de

reglare automată




• Laborator cu 8-10 calculatoare – Mediu Matlab & Simulink, sisteme de conducere automată numerică a unor echipamente de laborator cu software de implementare a algoritmilor de conducere şi de dezvoltare a structurilor şi algoritmilor de conducere aferent, tablă




• Proiectarea şi implementarea algoritmilor şi structurilor de automatizare (100 %) • Abilitatea de a dezvolta soluţii de conducere pe situaţii de procese date Soluţionarea problemelor folosind

instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor • Abilitatea de a utiliza metode de proiectare asistată de calculator a sistemelor cu conducere automată • Deprinderi practice privind implementarea soluţiilor de reglare a proceselor industriale şi neindustriale






• Dezvoltarea unor soluții de conducere automată pentru diverse procese

7.2 Obiectivele specifice • Însuşirea unor tehnici de proiectare a structurilor de reglare automată (SRA) • Câştigarea experienței în alegerea soluţiilor de conducere şi a metodelor de proiectare a SRA • Cunoaşterea aspectelor practice legate de implementarea soluţiilor de reglare

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Sisteme de reglare automată în mod alunecător 1.1 Bazele teoretice ale strategiei de reglare în mod alunecător 1.2 Sisteme de reglare automată în mod alunecător cu timp continuu prin

comutaţie bazată pe eroarea de reglare 1.3 Sisteme de reglare automată în mod alunecător cu timp continuu prin

comutaţie bazată pe reacţie după stare 1.4 Probleme specifice ale reglării cu structură variabilă în mod

alunecător şi aplicaţii

4

Prelegere asistată de retroproiector, expunere, conversaţie, demonstraţie, exemplu

2. Elemente de optimizare a sistemelor de reglare automată 2.1 Definirea unei probleme de optimizare 2.2 Probleme de optimizare parametrică a regimurilor dinamice ale sistemelor liniare reductibile la probleme de optimizare într-un singur pas soluţionabile pe baza egalităţilor lui Parseval 2.3 Probleme de optimizare cu restricţii 2.4 Elemente de optimizare parametrică a sistemelor de reglare automată cu reacţie după stare cu timp continuu 2.5 Elemente de optimizare parametrică a sistemelor de reglare automată cu timp discret 2.6 Aplicații

4

3. Elemente de acordare automată a regulatoarelor 3.1 Punerea problemei la metoda de acordare automată utilizând releu în reacţie 3.2 Îmbunătăţirea metodelor de identificare din cadrul metodei de acordare automată utilizând releu în reacţie 3.3 Rafinarea metodelor de acordare a regulatoarelor PID 3.4 Acordarea automată a regulatoarelor destinate proceselor cu dinamică oscilatorie 3.5 Acordarea automată a regulatoarelor destinate proceselor cu timp mort dominant 3.6 Acordarea automată a regulatoarelor destinate proceselor multivariabile 3.7 Aplicații

4

4. Proiectarea sistemelor de reglare automată cu timp discret 4.1 Structura sistemelor de reglare automată (SRA) cu timp discret şi modele matematice cu timp discret asociate sistemelor cu timp continuu 4.2 Aspecte ale implementării numerice cvasicontinue a algoritmilor de reglare continuă 4.3 Variante de proiectare a algoritmilor de reglare numerică: condiţii şi relaţii generale, proiectarea prin alocarea polilor SRA, proiectarea prin

4



metoda răspunsului în timp finit 4.4 Sisteme de reglare automată cu două grade de libertate 4.5 Măsura Anti-Windup-Reset şi probleme de implementare în aplicaţii

5. Proiectarea sistemelor de reglare automată după stare 5.1 Stabilizarea sistemelor prin reacţie după stare, abordări cu timp continuu şi cu timp discret: consideraţii generale, modele matematice pe stare şi forme canonice, stabilizarea sistemelor prin alocarea polilor, metode de alocare pentru sisteme monovariabile la intrare, metode de alocare pentru sisteme multivariabile la intrare 5.2 Estimatoare de stare. Rejecţia perturbaţiilor deterministe persistente: preliminarii, estimatoare de F, compensarea perturbaţiilor deterministe persistente prin reacţie după stare. 5.3 Aplicații

4

6. Sisteme de reglare automată cu predicţie 6.1 Punerea problemei de reglare cu predicţie bazată pe model 6.2 Modele matematice şi predictori 6.3 Proiectarea sistemelor de reglare automată cu predicţie prin minimizarea unor funcţii obiectiv pătratice: funcţii obiectiv pătratice pe un pas, funcţii obiectiv pătratice pe mai mulţi paşi 6.4 Implementare și aplicații

4

7. Sisteme de reglare automată multivariabilă 7.1 Procese multivariabile, sisteme de reglare automată (SRA) multivariabilă, caracterizări matematice 7.2 Complemente teoretice privind sistemele multivariabile 7.3 Regulatoare multivariabile şi SRA multivariabilă (SRA-mv) după ieşire: structuri de regulatoare multivariabile (RG-mv) şi SRA-mv, metode de proiectare a SRA-mv cu RG-mv plasat pe calea directă 7.4 Proiectarea SRA-mv după stare 7.5 Aplicații

4

Bibliografie

1. St. Preitl, R.-E. Precup, Introducere în ingineria reglării automate; Editura Politehnica, Timişoara, 2001 2. K.-J. Ǻström, B. Wittenmark, Computer Controlled Systems. Theory and Design, Third Edition; Dover Publications, Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ, 2011 3. St. Preitl, R.-E. Precup, Regulatoare pentru servosisteme. Metode de proiectare; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2007 4. St. Preitl, R.-E. Precup, Tehnici de proiectare a structurilor de reglare automată. Aplicaţii; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2008 5. St. Preitl, R.-E. Precup, Zs. Preitl, Structuri şi algoritmi pentru conducerea automată a proceselor, vol. 1; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2009 6. St. Preitl, R.-E. Precup, Zs. Preitl, Structuri şi algoritmi pentru conducerea automată a proceselor, vol. 2; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2009

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Structuri de conducere multivariabilă după stare şi după eroarea de reglare

destinate unui sistem de reglare a nivelului în trei rezervoare cuplate: modelare; analiza structurilor; calculul regulatoarelor; elemente de implementare a regulatoarelor pentru conducerea unei aplicaţii de laborator; efectuarea unor experimente în timp real

6 algoritmizare, experiment, explicaţie, exemplu, analiză comparativă, simulare, studiu de caz, problematizare, utilizarea de software dedicat, metoda proiectelor.

2. Proiectarea sistemelor de reglare automată cu structură variabilă în mod alunecător prin comutaţie bazată pe eroarea de reglare

4

3. Proiectarea sistemelor de reglare automată cu structură variabilă în mod alunecător prin comutaţie bazată pe reacţie după stare

4

4. Proiectarea unor sisteme de reglare automată optimală convenţională cu timp continuu

4

5. Proiectarea sistemelor de reglare automată cu timp discret cu regulatoare dead-beat, cu regulatoare cu două grade de libertate, cu regulatoare după stare şi estimatoare în diverse variante

6

6. Proiectarea algoritmilor de reglare automată cu predicţie de varianţă minimă bazaţi pe minimizarea unor funcţii obiectiv pătratice pe un pas

4

Bibliografie

1. St. Preitl, R.-E. Precup, Introducere în ingineria reglării automate; Editura Politehnica, Timişoara, 2001 2. K.-J. Ǻström, B. Wittenmark, Computer Controlled Systems. Theory and Design, Third Edition; Dover Publications, Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ, 2011 3. St. Preitl, R.-E. Precup, Regulatoare pentru servosisteme. Metode de proiectare; Editura Orizonturi Universitare,

Timişoara, 2007 4. St. Preitl, R.-E. Precup, Tehnici de proiectare a structurilor de reglare automată. Aplicaţii; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2008 5. St. Preitl, R.-E. Precup, Zs. Preitl, Structuri şi algoritmi pentru conducerea automată a proceselor, vol. 1; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2009 6. St. Preitl, R.-E. Precup, Zs. Preitl, Structuri şi algoritmi pentru conducerea automată a proceselor, vol. 2; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2009


• Cunoașterea principiilor de bază ale diverselor structuri de conducere automată sunt esențiale deoarece acestea sunt folosite în multe domenii ale ingineriei

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului solicită atât cunoştinţe de automatică în general cât şi cunoaşterea algoritmilor de conducere avansată

10. Evaluare


10.4 Curs

Rezolvarea a două subiecte teoretice de complexitate mică-medie

Examen scris 66 %



Prezentarea rezolvărilor la temele de la laborator, răspunsuri la întrebări

5 %

Teme de studiu individual finalizate prin rapoarte

Prezentarea rapoartelor, răspunsuri la întrebări

25 %

Prestația de la laborator Evidenţa interacțiunii și activității 4 % 10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se

verifică stăpânirea lui) • Promovarea evaluării şi activităţii de laborator cu nota minim 5 • Implementarea unor soluții de conducere pentru diverse procese date adaptând exemplele de proiectare din curs


• Massachusetts Institute of Technology (Cambridge, MA, SUA) http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-241j-dynamic-systems-and-control-spring-2011/Syllabus/

• University of California, Berkley (Berkley, USA) http://www.me.berkeley.edu/StudentAffairs/Courses/Syllabi/ME%20190L.pdf

• Stanford University (Stanford, USA) http://see.stanford.edu/materials/lsoeldsee263/Syllabus.pdf

Data completării


Asist. dr. ing. Mircea-Bogdan RĂDAC

…………………….……….....

Asist. Dr. ing. Claudia-Adina DRAGOȘ, Prof.dr.ing. Radu-Emil PRECUP

…………………….………............................................................


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Politehnica Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi informatică aplicată / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Rețele de calculatoare 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Ioan Silea 2.3 Titularul activităţilor de seminar As. dr. ing. Octavian Ștefan 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 5,5 din care:3.2 curs 2,5 3.3 proiect/laborator 1/2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 90 din care:3.5 curs 35 3.6 proiect/laborator 14/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 3 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 13 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Numărul de credite 4


4.1 de curriculum • Introducere în programarea calculatoarelor; Arhitectura calculatoarelor; Comunicații de date; Sisteme de operare.

4.2 de competenţe • Cunoştinţe generale despre arhitectura calculatoarelor, comunicații de date, sisteme de operare, programarea calculatoarelor.


5.1 de desfăşurare a cursului • Materiale suport: laptop, proiector, tablă. 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Laborator cu 15-20 calculatoare, echipamente de rețea de nivel 1, 2 și 3.




• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei și comunicațiilor • Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor,

a tehnicilor de proiectare asistată de calculator. • Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente de uz general şi



• Aplicarea de cunoştinţe de legislaţie, economie, marketing, afaceri si asigurare a calitatii, în contexte economice şi manageriale.







• Ințelegerea conceptelor fundamentale ale rețelelor de calculatoare.

7.2 Obiectivele specifice • Parcurgerea problematicilor din domeniu pentru o întelegere în ansamblu; • Prezentarea modelelor arhitecturale pentu dezvoltarea / abordarea unor tematici în detaliu; • Prezentarea protocoalelor și a echipamentelor de rețea utilizate în rețele de calculatoare;

Aplicații de bază specifice rețelelor de calculatoare.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Introducere

1.1 Utilitatea rețelelor de calculatoare 1.2 Internetul 1.3 Clasificarea rețelelor de calculatoare 1.4 Standardizare 1.5 Modele de referință


2. Nivelul fizic 2.1 Medii de transmisie ghidate 2.2 Transmisia wireless

4

3. Nivelul legatura de date 3.1 Detecția și corecția erorilor 3.2 Controlul accesului la mediu 3.3 Ethernet 3.4 Rețele wireless 3.5 Comutarea cadrelor de date 3.6 Echipamente de rețea

7

4. Nivelul rețea 4.1 Algoritmi de rutare 4.2 Algoritmi de control al congestiei 4.3 Calitatea serviciului

4.4 Protocolul IP 4.5 Protocoale de control 4.5 Protocoale de rutare

7

5. Nivelul transport 5.1 Protocoale de transport: UDP 5.2 Protocoale de transport: TCP

5

6. Nivelul aplicație 6.1 Sistemul DNS

4



6.2 World Wide Web 6.3 Sistemul de poștă electronică 6.4 Protocoale de acces la distanță 6.5 Protocoale de management al rețelelor 7. Securitatea rețelelor 7.1 Protocoale de autentificare 7.2 Protocoale de criptare

4

8. Programarea rețelelor 8.1 Programare sockets

2

Bibliografie: Computer Networks (5th Edition), Tanenbaum, A. S., Wetherall, D. J., Prentice Hall, 2010 Computer Networks: A Systems Aproach (5th Edition), Peterson, L. L., Davie, B. S., Elsevier, 2011 Computer Networking A Top-Down Approach (6th Edition), Kurose, J. F., Ross, K. W., Pearson, 2012 8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare Laborator Laborator:

1. Expunere temă, întrebări/discuţii;

2. Implementări şi studii pe calculator și pe echipamentele de rețea dedicate;

Proiect: 1. Prezentare concepte; 2. Discuţii, explicaţii,

exemplificări. 3. Elaborare soluţii în echipă.

1. Echipamente de interconectare în rețea. 2 2. Adresarea IP. 4 3. Configurarea interfețelor de rețea în sistemele de operare

uzuale. 2

4. Rutare statică și dinamică. 4 5. Sistemul DNS, configurare BIND. 4 6. Firewall. 4 7. Captarea și analiza pachetelor de date. 2 8. Depanarea rețelelor de calculatoare. 2 9. Configurarea echipamentelor CISCO. 4

Proiect 1. Dezvoltarea de aplicații de rețea in C: utilizare sockets. 2 2. Aplicații server de tip concurent: asigurarea concurenței prin

crearea de noi procese sau fire de execuție. 2

3. Realizarea unei aplicații client-server în echipă. 10 Bibliografie: TCP/IP Illustrated, Vol. 1: The Protocols, Stevens, W. R., Addison-Wesley, 1993 Unix Network Programming, Vol. 1: The Sockets Networking API (3rd Edition), Stevens, W. R., Fenner, B., Rudoff, A. M., Addison-Wesley, 2003 DNS and BIND (5th Edition), Liu, C., Albitz, P., O’Reilly, 2006


• In urma unui sondaj cu persoane de la mari angajatori (Continental, Hella, OCE Software) s-a conturat continutul respectiv; • Tematica in domeniu fiind variata si diversa, atat ca echipamente cat si ca aplicatii, acest curs face o introducere si o

deschidere generala spre problematica in ansamblu a retelelor de calculatoare; • Pentru aprofundarea anumitor directii/probleme/solutii se impun cursuri/training-uri specializate.

10. Evaluare


10.4 Curs

Furnizare de răspunsuri la întrebări din materialul de curs.

Examen scris

50%

10.5 Seminar / laborator Testare 1 (T1) Laborator – soluţionare probleme studiate la

laborator

Testare 2 (T2) Laborator - soluţionare studiu de caz

Prezentare proiect (P)

Prezentare soluţii, răspunsuri la întrebări. Nota Activitate (NA) = (T1+T2+P)/3

50%


• examen: realizarea a 50% din punctaj, examinare scrisă de tip grilă; • laborator: îndeplinirea activității de laborator; prezenţa conform regulamentului, cu recuperarea absenţelor; • proiect: prezentare de proiect original, în formă scrisă, susţinută de o examinare orală.


• MIT • Stanford University • Princeton University • ETH Zurich

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator / proiect Prof. dr. ing. Ioan Silea

…………………….………

Asist. dr. ing. Octavian Ştefan

…………………….………

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof.dr.ing. Ioan Silea

………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatica Aplicata 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi Informatică Aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Automatizari complexe 2.2 Titularul activităţilor de curs S.l. dr. ing. Iosif Szeidert 2.3 Titularul activităţilor de seminar S.l. dr. ing. Iosif Szeidert 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Opţională








• Laborator (calculatoare, software adecvat, hardware adecvat)










• Aplicarea de cunoştinţe de legislaţie, economie, marketing, afaceri si asigurare a calităţii, în contexte economice şi manageriale.







• Însuşirea de cunoştinţe privind tehnologii, respectiv elemente specifice ale unor tehnici de modelare si simulare si testare pe echipamente de laborator, destinate automatizarilor complexe

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare modelarii, simularii functionarii unor agregate şi programării

echipamentelor dedicate utilizând tehnologii şi limbaje specifice (Matlab)

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Automatizari complexe – introducere, generalitati, sisteme distribuite.

2 Expunere utilizând material tipărit (disponibil şi în format electronic pe Internet), conversaţie, exemplificare.

2. Structura generala a sistemelor de conversie a energiei eoline. 4 3. Configuratii de agregate aerolectrice echipate cu generatoare sincrone / asincrone.

6

4. Modelarea matematica a masinilor electrice sincrone si asincrone operand in regim de generator. Studii de caz.

4

5. Metode indirecte de determinare a valorilor unor marimi specifice agregatelor aeroelectrice. Determinarea randamentului generatorului sincron. Determinarea indirecta a turatiei si vantului.

4

6. Structuri de conducere autoacordabila pentru comanda excitatiei unui generator de inductie de constructie speciala. Consideratii privind sinteza sistemelor de conducere self-tuning. Studii de caz.

4

7. Metode de conducere cu urmarirea punctului de putere maxima a agregatelor aeroelectrice. Metoda cu pas fix, divizat, adaptiv, exponential. Implementarea metodelor de tip MPPT la agregate aeroelectrice. Studii de caz.

4

Bibliografie

1. Iosif Szeidert, Cristian Vasar – Tehnici de modelare si conducere a agregatelor aeroelectrice – Teorie si probleme, Editura Mirton, Timişoara, 2011, ISBN 978-973-52-1079-3

2. Nicolae Budisan – Problems of induction generator systems – at wind/diesel/hydro unconventional electric groups/plants/farms, Colectia Energetica, Editura Politehnica, Timisoara, 2003

3. Siegfried Heier, Grid Integration of Wind Energy Conversion Systems, 2nd Edition, John Wiley & Sons Ltd. Chichester, New York, Toronto, 2006, ISBn 0-400-86899-6

4. Tudoroiu, N., Prostean, O., Curiac, D., Sisteme distribuite si automatizări complexe , I.P.Timisoara 1995.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Operare cu mediul de modelare si simulare Matlab-Simulink. Biblioteca PowerSystem.


2. Modelarea si simularea functionarii masinilor electrice in mediul Simulink. Regimuri de functionare.

4

3. Simularea functionarii unui sisteme complex de conversie a energiei eoliene echipat cu generator de inductie, in diverse regimuri de operare, nominale, respectiv de avarie.

6

4. Simularea functionarii unor sisteme complexe distribuite – diverse configuratii de ferme de agregate aeroelectrice.

6

5. Studii de caz – ansamblu masina de antrenare sincrona cuplata la arborele unui generator asincron, masuratori experimentale.

4

6. Implementarea im mediul Matlab-Simulink a unor structuri de conducere cu urmarirea maximului de putere cu aplicatie la sisteme complexe distribuite.

4

Bibliografie






• Automatizarile complexe ocupă un spectru larg în plaja dezvoltării aplicaţiilor hardware si software dedicate.

10. Evaluare


10.4 Curs Implementarea unei aplicaţii gen proiect de modelare si simulare, respect conducere agregat

Examinare scrisa 66 %




34 %


• Obţinerea notei minime (5) de promovare la examenul oral + promovare activitate aplicativă laborator (pe parcurs -nota minimă 5).


• Lund University, Suedia - Automation in complex systems - http://www.iea.lth.se/aks/ • University of Toronto, Canada - Large-Scale System Theory and Control • MIT (Massachusetts Institute of Technology) - Fundamentals of Advanced Energy Conversion http://ocw.mit.edu/courses/energy-courses/

Data completării


16.09.2013 S.l. dr. ing. Iosif Szeidert

…………………….……….....

S.l. dr. ing. Iosif Szeidert


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra -







2.1 Denumirea disciplinei Modelare software. UML. XML



2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei

Opţională








Tutoriat 7

Examin ări 3

Alte activit ăţ i







Competen ţe

profesionale5







•

Competen ţe

transversale




•



disciplinei

• Însuşirea de cunoştinţe privind modelarea software

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare modelării datelor (XML) sau programelor (UML)

8. Conţinuturi


1. Introducere. Fundamentele XML. Sintaxa.


6 ore

2. Definiţiile tipurilor documentului XML. Zone de nume XML .


4 ore

3. Scheme XML.


6 ore

4. Limbajul unificat de modelare UML. Definiţii şi concepte. Expunere utilizând material tipărit (disponibil şi în format

6 ore



Diagrame.


5. Integrarea XML cu alte tehnologii. Utilizarea facilităţilor server-side


2 ore

6. Design patterns . .


4 ore

.

Bibliografie

0B1. Hassan Gomaa. – Software Modeling and Design: UML, Use Cases, Patterns, and Software Architectures, Cambridge Univ. Press 2011 1B2. Benjamin Lieberman - The Art of Software Modeling, Aubach Publications 2010 3. David Carlson - Modeling Xml Applications With Uml, Addison Wesley Publishing, 2007.


1. Introducere in XML si DTD . Introducere in XSL - XPath şi XSLT . XPath - expresii de cale şi funcţii de bază .


8 ore

2. Instructiuni de bază XSLT. Procesare condiţionată in XSLT. Sortare documente . Instrucţiuni de procesare. Schimbarea ieşirii unei procesări XSLT .


6 ore

3. Lucrul cu şabloane (templates). Importarea/includerea şabloanelor . Crearea de atribute in XSLT .


6 ore

4. Modelare UML


8 ore

Bibliografie

2B1. Hassan Gomaa. – Software Modeling and Design: UML, Use Cases, Patterns, and Software Architectures, Cambridge Univ. Press 2011 3B2. Benjamin Lieberman - The Art of Software Modeling, Aubach Publications 2010 3. David Carlson - Modeling Xml Applications With Uml, Addison Wesley Publishing, 2007. 4. *** - Documentaţie online


• Multe firme angajatoare, in special din domeniul proiectării sau dezvoltării software solicită absolvenţilor cunoştinţe de programare specifice celor utilizate la curs.

• Compatibilitate internaţională: • Compatibilitate internaţională: • Geneva University: UML and XML http://www.cui.unige.ch/isi/cours/XML/From-UML-to-XML.pdf • University of Helsinki: Methods for Software Engineering http://www.cs.helsinki.fi/u/jviljama/otm/index.en.html • University of Copenhagen: Process and Data Modelling

http://mit.itu.dk/ucs/cb_www/course.sml?course_id=347004&mode= search&semester_id=293157&lang=en&print_friendly_p=t&goto=1175126528.000

•

10. Evaluare


nota final ă



2/3



1/3


• Ob ţinerea notei minime (5) de promov laborator (pe parcurs) şi


15.09.2013 …………………….……… …………………….………


………………..………………….………

http://www.cui.unige.ch/isi/cours/XML/From-UML-to-XML.pdf

http://www.cs.helsinki.fi/u/jviljama/otm/index.en.html

http://mit.itu.dk/ucs/cb_www/course.sml?course_id=347004&mode

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria Sistemelor / inginer


2.1 Denumirea disciplinei STRUCTURI DE MĂSURARE ŞI INTERFAŢARE ÎN SISTEME AUTOMATE 2.2 Titularul activităţilor de curs Şl. dr. ing. Sorin NANU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. ing. Drd.Ana Maria Dan 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie




4.1 de curriculum • Electronica, Teoria Sistemelor, Masurari 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de proiectare cu circuite electronice, achiziţii de date




• Laborator cu 7 calculatoare (Matlab, LabView) – • 5 standuri cu

• Plăci de achiziţie şi control National Instrument • Plăci de achiziţie şi control dSpace




• Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti • Proiectarea componentelor hardware, software şi de măsurare • Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor






• Dobândirea noţiunilor de bază despre hardware-ul sistemelor de achiziţie şi control • Dobândirea noţiunilor de bază despre interfaţarea hardware a sistemelor de calcul cu elemente

din proces • Dobândirea competenţelor în programarea şi operarea în Matlab şi LabView

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea unei imagini de ansamblu asupra domeniului măsurărilor • Integrarea plăcilor de acghiziţie şi control în sistemele automate • Proiectarea sistemelor de măsurare • Realizarea unor sisteme automate simple cu plăci de achiziţie • Obţinerea unor deprinderi de testare şi depanare a programelor • Însuşirea unui stil de programare corect

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere

Generalități. Definiţii. Fluxul informației într-un sistem de achiziţii de date

2


2. Semnale logice.

Nivele logice de tensiune. Consumul de curent în scheme cu circuite logice. Familii de circuite logice. Semnale logice lent variabile în timp. Semnale logice incompatibile cu standardul TTL sau CMOS. Exemple de utilizare a circuitelor cu ieșire de tip "open collector"

4

3. Caracteristicile traductoarelor Structura unui traductor. Caracteristica statică a unui traductor. Liniaritate. Metodă de liniarizare a caracteristicii traductorului

2

4. Erori de măsurare Elemente de protecţie în structuri tehnice. Erori cauzate de peturbaţii parametrice. Erori cauzate de zgomot. Modul de transmisie a semnalelor. Noţiuni despre "potenţialul de referinţă" (masa) în scheme electronice

4

5. Conectarea componentelor unui SAD Etapele conectării a două componente. Conectarea a două componente între care se transmite informaţie. Conectarea a două componente între care se transmite doar energie. Adaptarea de nivel de tensiune. Adaptarea de impedanţă

4

6. Filtrarea. Superpoziţia.Tipuri de descompuneri de semnal. Funcţia de transfer în timp continuu a unui filtru. Tipuri de filtre de bază . Elementele ale caracteristicilor de pulsaţie ale filtrelor. Proprietăţile filtrelor .

4



Parametri filtrelor. Exemple de filtre realizabile fizic. Filtre digitale (numerice) . Implementarea unui filtru numeric recursiv 7.Conversia analog-numerică a semnalelor Consideraţii generale. Metode de calcul în conversia analog-numerică. Calcularea rezultatului conversiei. Codificarea rezultatului conversiei. Mărimile caracteristice ale Convertorului Analog-Numeric. Erorile introduse de Convertorul Analog-Numeric

4

8. Componente uilizate în măsurări Rezistorul. Condensatorul. Inductorul (bobina). Amplificatorul operaţional

2

9. Echipamente utilizate în achiziţia de date Hardware pentru sisteme de achiziţii de date (SAD). Arhitectura magistralelor de conectare a echipamentelor SAD. Sistemul SCADA

2

Bibliografie 1 Ignea, A., Chivu, M., Borza, I., Măsurări electrice şi electronice în instalaţii, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 1998 2. Ionescu, G., Dobrescu, R. ş.a.. Traductoare pentru automatizări industriale, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1985 3. Jurca T. Stoiciu D., Instrumentatie de masurare, Editura de Vest, Timisoara 1996. 4. Nanu Sorin. Structuri de interfaţare în sisteme automate. Măsurare. Ed. Politehnica 2010

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Prezentare placă NI 6008, mediu de programare. Operare. 4 Expunere temă, discuţii,

întrebări, realizare montaj electronic, scriere program, urmărire rezultat.

2. Aplicaţie 1. Măsurarea temperaturii, presiunii şi a umidităţii, scalarea şi afişarea rezultatului în LabView

2

3. Aplicaţie 2. Măsurarea greutăţii (cântar electronic), scalarea şi afişarea rezultatului în LabView

2

4. Aplicaţie 3. Măsurarea intensităţii luminoase, sincronizarea cu senzor inductiv de proximitate, scalarea şi afişarea rezultatului în LabView

2

5. Aplicaţie 4. Măsurarea turaţiei cu TIRO (turometru), scalarea şi afişarea rezultatului în LabView

2

6. Aplicatie 5. Masurarea acceleratiei pe doua axe, scalarea şi afişarea rezultatului în LabView

2

7. Aplicatie 5. Masurarea intensitatii luminoase si a culorii, scalarea şi afişarea rezultatului în LabView

2

8. Masurarea proximitatii. 2 9. Prezentare placa dSPACE. Realizarea unui filtru numeric. Evidenţierea

frecvenţei Alias 4

10. Reglarea proceselor cu placa dSpace 2 11. Sistem de adaptare de nivel de tensiune. Prezentarea principiului şi a

metodei de calcul, exemple 2

12. Sistem de adaptare de nivel de tensiune. Proiectarea schemei electronice. Verificarea corectitudinii

2

3. Sistem de adaptare de nivel de tensiune. Realizarea montajului electronic. 2 Bibliografie 1. Jurca T. Stoiciu D., Instrumentatie de masurare, Editura de Vest, Timisoara 1996. 2. Nanu Sorin. Structuri de interfaţare în sisteme automate. Măsurare. Ed. Politehnica 2010


• Cunoştinţele despre măsurări, despre realizarea sistemelor de achiziţii şi control st necesare în toate companiile care dezvoltă produse de automatizare.

• Pentru realizarea sistemelor de interfaţare pentrui măsurare sunt necesare cunoştinţe de : Măsurări. Electronică, Teoria Sistemelor

10. Evaluare


10.4 Curs

Explicarea unor subiecte teoretice

Examinare scris 45 %

Explicarea unor principii de rezolvare a aplicatiilor

Examinare scris 20%




30 %


verifică stăpânirea lui) • Explicarea structurii unui sistem de achiziţii de date şi control • Un program minim in LabView prin care să se achiziţioneze informaţie, să o afişeze pe ecran, şi să trimită o comandă în

exterior


• Electrical Measurements and Instrumentation -Czech Technical University in Prague, Faculty of electrical Engineering http://www.fel.cvut.cz/en/education/prospectus.html

Data completării


Şl.dr.ing. Sorin NANU

…………………….……….....


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Tehnici de programare cu baze de date 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Ioan Filip 2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof. dr. ing. Ioan Filip 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Opţională




4.1 de curriculum • Curs – Baze de date 4.2 de competenţe • Nu este cazul





















• Însuşirea de cunoştinţe privind tehnologii, respectiv elemente specifice ale unor tehnici şi limbaje de programare, destinate proiectării, dezvoltării şi programării client-side a aplicaţiilor end-user cu baze de date.

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării şi programării client-side a aplicaţiilor cu baze de date utilizând tehnologii şi limbaje specifice (ODBC, ADO.NET, C#, Oracle-SQL, PL/SQL)

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Tehnologii de programare cu baze de date – generalităţi 1.1. Tehnologii de programare cu baze de date: ODBC, ADO, ADO.NET. –comparaţie. Programare client-side versus programare server-side. Baze de date locale / baze de date client-server (SQL). 1.2. Integrare SQL cu limbaje de nivel înalt. Conexiuni cu baze de date (string-uri de conectare, OLE DB Provider). Proiectarea unei aplicaţii end-user cu baze de date. Proiectarea interfeţei client

2


2. Proiectarea unei baze de date Oracle - operare cu baze de date de mari dimensiuni 2.1. Structura unei baze de date Oracle (structura fizică, structura logică). 2.1. Proiectarea logică a bazei de date - normalizare 2.2. Parametrii de stocare. Proiectarea dimensională a unei tabele-exemplificare. 2.3. Generarea automată a unor tabele test de mari dimensiuni. 2.4. Partiţionarea tabelelor Oracle de mari dimensiuni. Tipuri de partiţionări.

8

3. Programarea aplicaţiilor desktop cu baze de date Oracle utilizând ADO.NET (C#)

3.1.Particularităţi ADO.NET 3.2. Structura unei aplicaţii Visual Studio.Net. Elemente de bază ale limbajului C#. 3.3. Clase ale bibliotecii ADO.NET. 3.4. Tipuri de Provideri Oracle (Data Provider for OLE DB, Data Provider for Oracle, Oracle Data Provider –ODP.NET) 3.5. Conectarea la o bază de date (clase SqlConnection, OleDbConnection). Generarea automată a string-urilor de conectare - exemplificări cu Oracle, Microsoft SQL Server. 3.6. Conexiuni persistente/nepersistente (operare conectată/deconectată)

2

4. Operare cu o bază de date Oracle utilizând o conexiune nepersistentă 4.1. Apel şi execuţie comenzi SQL care nu returnează date. Parametrizarea comenzilor. Gestiunea conexiunii. Tratare excepţii conexiune / constrângeri SQL. Clase specifice: OleDbCommand, OleDbException, OleDbParameter 4.2. Interogări SQL returnând date. Gestionarea informaţiei returnate (clasa DataReader). 4.3. Apelul unei proceduri stocate cu parametri de intrare.

4

5. Operare cu o bază de date Oracle utilizând o conexiune persistentă 5.1. Clasele DataAdapter şi DataSet pentru acces şi manipulare date. 5.2. Gestionarea informaţiei returnate (DataGridView). Implementarea opţiunilor de manipulare a informaţie (adăugare, ştergere, modificare).

6

5.4. Manipularea rezultatelor unei interogări ca secvenţă XML. 5.5. Programare cod versus programare în mod design (DataWizard). 5.6. Operare cu BindingSource şi BindingNavigator. Legare surse de date cu alte controale (DataGridView, TextBox, ComboBox etc). 5.7 Programarea tranzacţiilor. Operare server-side(PL/SQL) versus programare client-side C# (clasa OleDbTransaction).

6. Operare cu date de tip BLOB/BFILE (Oracle) 6.1. Operare cu date de tip BLOB din baze de date Oracle (Data Provider for Oracle) – exemplificare cu imagini (PictureBox) 6.2. Operare cu date de tip BLOB din baze de date (utilizând Data Provider for OLE DB)- exemplificare cu imagini 6.3. Utilizare date din coloane de tip BFILE (Oracle). 6.3. Extragere date BLOB imagine utilizând DataWizard si interfaţare cu DataGridView.

2

7. Interfeţe pentru intrare/ieşire date. Generare de rapoarte 7.1. Transfer de date între form-uri (form-uri cu parametri, variabile / structuri publice, MDI parent form)- exemplificări. 7.2. Generare rapoarte utilizând Crystal Report (interfaţă ieşire CrystalReportView, PDF) 7.3. Căutare/filtrare date de ieşire (BindingSource - metode Find / Filter).

2

8. Tratare excepţii în operarea cu baze de date 8.1. Validare date intrare - controale specifice tipului de date de intrare. Prevenire excepţii versus tratare excepţii. 8.2. Tratarea accesului concurent la sursa de date (concurency exception)

2

Bibliografie

1. Filip Ioan –Sisteme de gestiune a bazelor de date, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2007. 2. Charles Petzold – Programare in Windows cu C#, SAMS Publishing- Traducere Teora 2003. 3. Corbu Emilia Corina - Dezvoltarea aplicaţiilor informatice în mediul de programare Visual C#, Editura Universitas, 2010. 4. Rob Peter - Database Systems: design, implementation & management, C&C Offset, 2008. 5. Tim Patrick - Microsoft® ADO.NET 4 Step by Step, O’Reilly Media, US, 2010.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Operare cu mediul de programare Visual Studio.NET (C#, ADO.NET). Conectare la o baza de date (DataWizard sau cod) - aplicaţie.


2. Operare cu o bază de date Oracle utilizând o conexiune nepersistentă (OleDbCommand, OleDbException, OleDbParameter, DataReader), apel proceduri stocate (PL/SQL).

4

3. Operare cu o bază de date Oracle utilizând o conexiune persistentă: gestionarea/manipularea informaţiei/datelor (DataSet, DataAdapter, DataGridView).

4

4. Operare cu o baz ă de

BindingSource şi BindingNavigator, legare surse de date cu alte controale

(DataGridView, TextBox, ComboBox etc)

4

5. Operare cu date de tip BLOB (Oracle) -aplicaţii 4 6. Generare de rapoarte (Crystal Report, CrystalReportView, PDF), căutare/filtrare date (BindingSource - Find / Filter)

4

7. Tratare excepţii în operarea cu baze de date: aplicaţii validare date intrare. Tranzacţii (OleDbTransaction)

4

Bibliografie

1. Filip Ioan –Sisteme de gestiune a bazelor de date, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2007. 2. Charles Petzold – Programare in Windows cu C#, SAMS Publishing- Traducere Teora 2003. 3. Corbu Emilia Corina - Dezvoltarea aplicaţiilor informatice în mediul de programare Visual C#, Editura Universitas, 2010. 4. Rob Peter - Database Systems: design, implementation & management, C&C Offset, 2008. 5. Tim Patrick - Microsoft® ADO.NET 4 Step by Step, O’Reilly Media, US, 2010. 6.


• Multe firme angajatoare din domeniul IT solicită absolvenţilor cunoştinţe de programare a aplicaţiilor cu baze de date • Programarea aplicaţiilor cu baze de date ocupă un larg spectru în plaja dezvoltării aplicaţiilor software.

10. Evaluare


10.4 Curs Implementare practică a unei aplicaţii gen proiect software cu cerinţe multiple

Examinare orală – probă practică pe calculator

66 %




34 %




• Swinburne University of Techology- Database Programming (http://courses.swinburne.edu.au/subjects/Database-Programming-HIT3304/local) • Loyola University Chicago- Database Programming (http://luc.edu/cs/academics/courses/courselisting/comp453/) • MIT - Database Systems (http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-830-database-systems-fall-2010/) • City University London - ASP.NET with C#: Database Driven Web Development (http://www.hotcourses.com/uk-courses/ASP-NET-with-C-Database-Driven-Web-Development-courses/page_pls_user_course_details/16180339/0/w/52960894/page.htm)

Data completării



…………………….……….....

Prof. dr. Ing. Ioan FILIP

…………………….………............................................................


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Tehnologii.NET 2.2 Titularul activităţilor de curs Ș.l. dr. ing. Dorin Berian 2.3 Titularul activităţilor de seminar Ș.l. dr. ing. Dorin Berian, Asist. dr. ing. Norbert Gal 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Opțională




4.1 de curriculum • Medii și Tehnologii de Programare (anul 3, semestrul 5) 4.2 de competenţe •



seminarului/laboratorului • Laboratoare cu 17-25 calculatoare, Windows 8, Mediul de programare Visual Studio

2012, tablă.













• Dobândirea abilităților necesare pentru dezvoltarea aplicațiilor Windows folosind o abordare vizuală, orientată pe obiecte, pornind de la cunoștințele de bază de programare prezentate în cursurile predate anterior.

7.2 Obiectivele specifice • Proiectarea și dezvoltarea în C# a aplicațiilor de complexitate redusă și medie. • Punctarea diferențelor esențiale, a avantajelor și a dezavantajelor codului scris în C# față de cel

scris în Visual Basic. • Consolidarea abilităților de testare și depanare a programelor scrise sub mediul de dezvoltare

Microsoft Visual Studio 2012.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Prezentare Microsoft .NET Framework

1.1. Introducere. 1.2. Common Language Runtime. 1.3. Compilatorul JIT. 1.4. Base Class Library. 1.5. Common Type Specification. 1.6. Common Language Specification.


2. Prezentarea mediului de dezvoltare integrat Visual Studio 2012 2.1. Comenzi. Meniuri. 2.2. Proiecte şi soluţii. 2.3. Crearea şi configurarea proiectelor. 2.4. Prezentarea editorului de cod şi a designerului de interfeţe

grafice.

2

3. Fundamente ale programării C# 3.1. Spaţii de nume. 3.2. Referinţe ale proiectelor. 3.3. Variabile. Constante. Enumerări. 3.4. Funcţii. 3.5. Tipuri de date. 3.4. Vectori şi colecţii. Colecţii generice. 3.5. LINQ. 3.6. Instrucţiuni pentru controlul execuţiei. 3.7. Tratarea erorilor. 3.8. Depanarea aplicaţiilor. 3.9. Lucrul cu fişiere.

8

4. Programare orientată pe obiecte în C# 4.1. Clase. 4.2. Interfeţe. 4.3. Delegaţi. 4.4. Proprietăţi. 4.5. Constructori şi destructori. 4.6. Supraîncărcare. 4.7. Moştenire. 4.8. Clase generice.

4



5. Programare vizuală 5.1. Programarea bazată pe evenimente. 5.2. Controale. 5.3. Ferestre. 5.4 Crearea dinamică a controalelor.

4

6. Grafică în C# 6.1. Spaţii de nume pentru desenare. 6.2. Evenimente de desenare. 6.3. Obiectul Graphics. 6.4. Pensule şi creioane.

4

7. Lucrul cu baze de date în C# 7.1. Conectarea la o bază de date. 7.2. Controale şi componente pentru lucrul cu baze de date.

4

Bibliografie 1. Charles Petzold, .NET Book Zero, http://www.charlespetzold.com/dotnet, 2007. 2. Joyce Farrel, Microsoft Visual C# 2010. An Introduction to Object-Oriented Programming, Course Technology, Cengage Learning, Boston, USA, 2011. 3. Adrew Troelsen, Pro C# 5.0 and the .NET 4.5 Framework, Apress, 2012. 4. Vidya Vrat Agarwal, Beginning C# 5.0 Databases, Apress, 2012.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Introducere în Visual C#. Declaraţii de variabile, constante, funcţii.

Clase. Moştenire. Lucrul cu controale uzuale. 4 Expunerea temei, discuții,

întrebări, rezolvarea pe calculator a unei probleme propuse.

2. Elemente de grafică în Visual C#. Ferestre dialog. 4 3. Colecţii. Lucrul cu controale de tip listă şi arborescent. 4 4. Colecţii generice. Operaţii cu fişiere. Controlul PropertyGrid 4 5. Baze de date în C#. Operaţii de citire/scriere a datelor în/dintr-un

tabel. 4

6. Baze de date în C#. Lucrul cu tabele relaţionate. Componenta Timer 4 7. Recuperări. 4 Bibliografie

1. Charles Petzold, .NET Book Zero, http://www.charlespetzold.com/dotnet, 2007. 2. Joyce Farrel, Microsoft Visual C# 2010. An Introduction to Object-Oriented Programming, Course Technology, Cengage Learning, Boston, USA, 2011. 3. Adrew Troelsen, Pro C# 5.0 and the .NET 4.5 Framework, Apress, 2012. 4. Vidya Vrat Agarwal, Beginning C# 5.0 Databases, Apress, 2012.


• Cunoştinţele de programare .NET (C#, Visual Basic) și cele de programare Windows 8 sunt importante pentru cei care doresc să se angajeze ca programatori.

• Mulți dintre angajatorii reprezentativi din domeniul aferent programului solicită cunoştinţe de programare .NET.

10. Evaluare


10.4 Curs



Examinare pe calculator

30%

Stil de programare, originalitate Examinare pe calculator

6%

10.5 Seminar /laborator Rezolvarea problemelor propuse în lucrările de laborator

Examinarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

27%

Prezența Evidența prezenței 6% 10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se

verifică stăpânirea lui) • Proiectarea, testarea și executarea unei aplicații de complexitate medie. • Stăpânirea, după caz, în funcție de subiectul ales, a lucrului cu fișiere, baze de date, ferestre și controale, operații cu

fișiere, operații grafice • Programul de pe biletul de examen trebuie să ruleze fără erori de compilare și să rezolve minimul de cerințe impuse pentru

promovarea probei.


• Cornell University: http://www.cs.cornell.edu/courses/cs2026/2010sp/ • City University London: http://www.city.ac.uk/courses/short-courses/.net-object-oriented-programming-using-c • Malmö University: http://edu.mah.se/en/Course/DA107A

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar Ș.l. dr. ing. Dorin BERIAN Asist. dr. ing. Raul ROBU, Asist. dr. ing. Norbert GAL

…………………….………

…………………….………


………………..………………….………

http://www.cs.cornell.edu/courses/cs2026/2010sp/

http://www.city.ac.uk/courses/short-courses/.net-object-oriented-programming-using-c

http://edu.mah.se/en/Course/DA107A

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automiatică și Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică și Informatică Aplicată / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Proiect Sincretic II - Conducerea de la distanță a unui proces 2.2 Titularul activităţilor de curs S.l. dr. ing. Daniel Iercan 2.3 Titularul activităţilor de seminar Drd. Lucian-Ovidiu Fedorovici 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Opțională




4.1 de curriculum • Programarea calculatoarelor • Programare orientată pe obiecte • Baze de date

4.2 de competenţe • Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicatiilor


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală medie, Materiale suport: laptop, proiector, tablă. 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Laborator cu 10 calculatoare – Mediu de dezvoltare Visual Studio Express, tablă, stand

cu automat programabil Siemens și Omron, proces de tip elevator, respectiv conveior










• Dezvoltarea de aplicații de control ierarhizate pentru procese cu evenimente discrete utilizând automate programabile, care să permită monitorizarea la distanță a procesului condus prin intermediul unei aplicații web

7.2 Obiectivele specifice • Dezvoltarea de aplicații de control pentru procese cu evenimente discrete utilizând automate programabile Omron si Siemens

• Comunicarea în rețea între un automat programabil și un PC • Monitorizarea la distanța a aplicației de control prin intermediul unei aplicații web de tip

ASP.NET MVC • Structurarea si stocarea informațiilor colectate dintr-un proces condus într-o bază de date

relaționată (MS SQL)

8. Conţinuturi


Metode de predare

1. Prezentarea proceselor 1.1 Proces de tip elevator 1.2 Proces de tip conveior 1.3 Modelarea algoritmului de control

1 Prelegere susţinută de prezentări PPT și exemplificări pe cod scris în timpul cursului; conversaţii, explicaţii

2. Noțiuni de programare a automatelor programabile 2.1 Arhitectura unui automat programabil 2.2 Programare folosind diagrame Ladder 2.3 Programare folosind text structurat 2.4 Accesarea modulului de comunicare în rețea pentru automatele Omoron și Siemens

6

3. Dezvoltarea aplicațiilor web folosind ASP.NET MVC 3.1 Modelul arhitectural MVC 3.2 Implementarea modelului arhitectural MVC în ASP.NET 3.3 Elemente de bază pentru realizarea unui formular în ASP.NET 3.4 Autentificarea 3.5 Folosirea Entity Framework pentru a stoca datele într-o bază de date relaționată

5

4. Redactarea documentelor folosind LaTeX 4.1 Mediul MiKTeX 4.2 Structura unui document LaTeX 4.3 Compilarea unui document LaTeX. Generarea unui PDF 4.4 Comenzi de bază 4.5 Realizrea bibliografiei în LaTeX

2

Bibliografie 1. J. W. Webb, R. I Reis – Programmable Logic Controllers; Prentice-Hall 1995 2. Ian Sommerville- ”Software Engineering”, Addison Wesley, 2001 3. Andrew Troelsen - “ Pro C# 5.0 and the .NET 4.5 Framework”, Apress, 2012 4. Adam Freeman- „Pro ASP.NET MVC 4”, Apress, 2013

8.2 Seminar/laborator Număr de ore

Metode de predare

Tema 1. Conducerea unui proces de tip lift cu ajutorul unui automat programabil și monitorizarea procesului condus prin intermediul unei aplicații web ASP.NET MVC

28 Studenții propun variante de rezolvare în cadrul



Tema 2. Conducerea unui proces de tip lift cu ajutorul unui PC, interfața între PC și proces fiind realizată prin intermediul unui automat programabil; monitorizarea procesului condus prin intermediul unei aplicații ASP.NET MVC

28 echipei de lucru, cu supravegherea discuțiilor de către cadrului didactic și intervenția acestuia ori de cate ori este cazul; fiecare echipă rezolvă una din cele patru teme propuse

Tema 3: Conducerea unui proces de tip conveior cu ajutorul unui automat programabil și monitorizarea procesului condus prin intermediul unei aplicații web ASP.NET MVC

28

Tema 4: Conducerea unui proces de tip conveior cu ajutorul unui PC, interfața între PC și proces fiind realizată prin intermediul unui automat programabil; monitorizarea procesului condus prin intermediul unei aplicații ASP.NET MVC

28

Bibliografie 1. J. W. Webb, R. I Reis – Programmable Logic Controllers; Prentice-Hall 1995 2. Ian Sommerville- ”Software Engineering”, Addison Wesley, 2001 3. Andrew Troelsen - “ Pro C# 5.0 and the .NET 4.5 Framework”, Apress, 2012 4. Adam Freeman- „Pro ASP.NET MVC 4”, Apress, 2013


• ASP.NET MVC este o tehnologie relativ nouă, dar foarte căutată • Automatele programabile Siemens si Omron sunt întâlnite foarte des în cadrul automatizărilor din industrie (de ex.,

compania Continental folosește automate Siemens pentru automatizarea liniilor de producție) • Monitorizarea proceselor industriale la distanță este de asemenea foarte utilizată în industrie

10. Evaluare


10.4 Curs

Se punctează gradul de implementare al proiectului, soluția aleasă precum și modul în care este prezentată

Examinare gen examen de licență: referat, prezentare PPT și parte practică

50%

10.5 Seminar /laborator Se urmărește evoluția proiectului și sunt punctate trei etape cheie (dezvoltarea aplicației de control, comunicarea in rețea automat-PC și dezvoltarea aplicației web)

Examinare orală, pe calculator, fiecare etapă cheie este notată în final facându-se media între cele trei note

50%


• fiecare echipă trebuie sa aibă implementat parțial modul de control si aplicația web, este necesar să existe comunicare între cele două module pentru ca echipa să primească punctaj de promovare


• Exeter University: 4th year project - http://www.projects.ex.ac.uk/uav/ • Ecole Politechnique -

http://ic.epfl.ch/webdav/site/ic/shared/Master_IN/PROJETS%20DE%20SEMESTRE-DIRECTIVES%20ENGLISH%2007-08.pdf

• Purdue University - http://epics.ecn.purdue.edu/search/index.php?q=imagination

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar S.l. dr. ing. Daniel Iercan

…………………….………

Drd. Lucian-Ovidiu Fedorovici

…………………….………


………………..………………….………

http://www.projects.ex.ac.uk/uav/

http://epics.ecn.purdue.edu/search/index.php?q=imagination

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu ţia de înv ăţ ământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatică Aplicată

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) Ingineria sistemelor


1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea Automatică şi informatică aplicată / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Proiect sincretic II – Proiect mecatronic

2.2 Titularul activit ăţilor de curs Ş.l.dr.ing. Adrian Ştefan Korodi

2.3 Titularul activit ăţilor aplicative5 Ş.l.dr.ing. Adrian Ştefan Korodi, Asist.dr.ing. Octavian Ştefan

2.4 Anul de studiu6 3 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Num ăr de ore pe să 3 , din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator/

proiect/practic ă 2

3.4 Total ore din planul de înv ăţ ământ 90 , din care: 3.5 curs 14 3.6 activit ăţi aplicative 28





Tutoriat 7

Examin ări 3

Alte activit ăţ i

Total ore activit ăţ i individuale

48





4.1 de curriculum • -

4.2 de competen ţe • Cunoştinţe de programare, Microcontrollere, Ingineria reglării, Electronică, Mecanică


5.1 de desf ăşurare a cursului • Materiale suport: laptop, proiector, tablă.

5.2 de desf ăşurare a activit ăţ ilo • Laborator cu 10-15 calculatoare, plăci cu microcontroller - Arduino, echipamente de măsură, motoare, drivere, automate programabile, medii de programare Arduino, PLC, HMI, etc.


Competen ţe

profesionale8

• Utilizarea de cunoştinţe de matematică, fizică, tehnica măsurării, grafică tehnică, inginerie mecanică, chimică,

electrică şi electronică în ingineria sistemelor.

• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicatiilor. • Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor, a

tehnicilor de proiectare asistată de calculator. • Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente de uz general şi dedicat,

inclusiv reţele de calculatoare, pentru aplicaţii de automatică şi informatică aplicată. • Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automata, utilizând principii de

management de proiect, medii de programare şi tehnologii bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile, sisteme încorporate.

•

Competen ţe

transversale



• Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru

propria dezvoltare.



• Dezvoltarea abilităţilor de proiectare, simulare, implementare, testare și documentare a unui produs mecatronic. Dezvoltarea hardware și software sunt deopotrivă esențiale, respectiv vor fi realizate de către echipele de studenți în proporție de 100%. Obținerea sistemului final ca urmare a cercetării și a activității în programare, reglare, comunicaţii, electronică și mecanică va furniza studentului cunoștințe teoretice și practice esențiale pentru viitor.


• Dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă şi management de proiect, • Familiarizarea cu studiul în vederea determinării nivelului implementărilor şi cercetărilor în

domeniu, • Abordarea activităţii de proiectare funcţională (ex. hardware, software, mecanică), • Acumularea de cunoştinţe în vederea selectării şi testării echipamentelor componente (ex. plăci cu

microcontroller, senzori, motoare, punţi H, module Bluetooth, module GSM/GPRS, ecrane LCD, HMI-uri, etc.), respectiv a integrării acestora pentru obţinerea unui produs finit,

• Stâpânirea instrumentelor software de simulare, • Dezvoltarea unui produs mecatronic finit, • Dezvoltarea creativităţii prin oferirea unei teme cadru în care studentul are posibilitatea stabilirii

unor elemente de concept, • Asimilarea abordării constructive şi apropierea de cercetare prin cerinţele de îmbunătăţire ale

unor ipoteze din tema cadru, • Apropierea de industrie prin oferirea unor teme cadru în colaborare cu firme,



• Dezvoltarea abilităţilor de elaborare scenarii de test, respectiv testare şi validare produs finit, • Cunoaşterea manierei de documentare a implementărilor asociate produsului mecatronic •

8. Conţinuturi


1. Introducere 1.1 Structură proiect

1.2 Prezentare teme cadru - Lift cu 3 nivele. - Robot mobil cu roți care evită obstacole statice. - Robot mobil cu roți care urmărește o țintă. - Ușă mobilă cu senzori. - Sistem de transport materiale. - Pod mobil. - Sistem fotovoltaic eficient. - Robot mobil controlat prin GSM/GPRS. - Robot mobil controlat prin IR. - Sistem SCADA. - etc. 1.3 Noţiuni de management de proiect


2. Diagrame de stare

2

3. Exemplu 1 – dezvoltare proiect mecatronic

0.5

4. Platforma Arduino 4.1 Hardware 4.2 Software 4.3 Control motoare 4.4 Exemplu 2 – dezvoltare proiect mecatronic 4.5 Exemplu 3 – dezvoltare proiect mecatronic

3

5. Nivelul dezvoltărilor/cercetărilor în domeniul proiectelor – exemple de îmbunătăţiri

2

6. Realizare documentaţie

0.5

7. Exemplu 4 – dezvoltare proiect mecatronic 8. Exemplu 5 – dezvoltare proiect mecatronic

1

9. Elemente de reglare

2

10. Noţiuni suplimentare necesare dezvoltărilor

1

Bibliografie9

D.A. Bradley, D. Dawson, N.C. Burd, A.J. Loader, ”Mechatronics: Electronics in Products and Processes”, Nelson Thornes Ltd., 2004 R. H. Bishop, ”The Mechatronics Handbook”, Edit. CRC Press, 2002 D. Cook, ”Robot Building for Beginners”, Edit. Apress, 2002 Contribuţii la analiza dependaiblităţii sistemelor automate, Adrian Korodi, Edit. Politehnica, 2007


Proiect: Proiect: 1.Analize teme cadru, întrebări/discuţii; 2.Implementări şi studii asociate dezvoltărilor produselor mecatronice; 3.Discuţii şi analize individuale cu fiecare echipă de studenţi

1. Alocarea proiectelor, respectiv planificarea și împărțirea sarcinilor în cadrul echipelor de studenți.

3

2. Dezvoltarea proiectelor (incluzând cercetare, proiectare, simulare,

implementare hardware și software, realizare documentație).

19

3. Controlul proiectelor (validare, testare, elaborare documentaţie). 4

4. Prezentarea proiectelor (fișier video despre funcționarea sistemului

dezvoltat, prezentare power point, documentație extinsă).

2

Bibliografie11

D.A. Bradley, D. Dawson, N.C. Burd, A.J. Loader, ”Mechatronics: Electronics in Products and Processes”, Nelson Thornes Ltd., 2004 R. H. Bishop, ”The Mechatronics Handbook”, Edit. CRC Press, 2002 D. Cook, ”Robot Building for Beginners”, Edit. Apress, 2002 Contribuţii la analiza dependaiblităţii sistemelor automate, Adrian Korodi, Edit. Politehnica, 2007



• Angajatorii importanţi care oferă poziţii de dezvoltatori software în domeniul sistemelor încorporate dar şi în alte domenii solicită abilităţile de proiectare, implementare software/hardware, testare, validare, documentare, acumulate prin proiectul mecatronic.

• Majoritatea companiilor de automatizări, SCADA şi sisteme de comunicaţii utilizate în controlul proceselor caută integratori de sisteme hardware/software, respectiv programatori de microcontrollere si automate programabile.

• Toate companiile sunt interesate de abilitati de lucru in echipa, spirit creativ, viziune de ansamblu, cunostinte aplicate de management de proiect.

• Dezvoltarea unui produs mecatronic finit in maniera propusa prin materia curenta, cultiva abilitatile antreprenoriale.

10. Evaluare


nota final ă

10.4 Curs Examinare orala, prezentare finala proiecte si analiza dezvoltari.

40%


9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”. 11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.

L:

P: Evaluare 1 (saptamana 4)

Evaluare 2 (saptamana 8) Evaluare 3 (saptamana 11)

Conform planificarii initiale se prezinta si se analizeaza stadiul dezvoltarilor, evolutia si functionarea echipei, răspunsuri la întrebări.

60%

Pr:


• Abilitati in domeniile proiectului astfel incat sa fie realizat integrarea produsului mecatronic in proportie de 50%. Abilitatile menţionate se verifică prin analiza dezvoltarilor si întrebări adecvate în etapele de evaluare care să stimuleze înţelegerea noţiunilor şi să demonstreze deprinderile acumulate în cadrul studiului.

Data complet ării Semn ătura titula Semn ătura titularulu ăţ ii aplicative

17.04.2014 …………………….……… …………………….………

Semn ătura Data aviz ării în C 12 Semn ătura decan

…………………….……… …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică și calculatoare/Automatică și Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică și Informatică Aplicată/Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Proiect sincretic II. Proiectarea unui sistem de conducere a unei actionari electrice 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. Dr. Ing. Voloșencu Constantin 2.3 Titularul activităţilor de seminar As. Ing. Boraci Radu 2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul VI 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Optionala




4.1 de curriculum • Automatica, Electronică, Măsurări electrice 4.2 de competenţe • Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare,

identificare şi analiză a proceselor, a tehnicilor de proiectare asistată de calculator.


5.1 de desfăşurare a cursului • Sala curs 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Sala laborator dotată cu calculatoare cu sistem de operare Windows și program

Matlab/Simulink





• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicatiilor. • Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a

proceselor, a tehnicilor de proiectare asistată de calculator. • Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente de uz

general şi dedicat, inclusiv reţele de calculatoare, pentru aplicaţii de automatică şi informatică aplicată.








• Dezvoltarea de aplicatii de conducere a actionarilor electrice pe baza cunostintelor generale, a conceptelor fundamentale de automatica, utilizand metode specifice de proiectare.

7.2 Obiectivele specifice • Pregătirea studenţilor în domeniul automatizărilor, cu aplicaţie la conducerea actionarilor electerice;

• Să ofere cunoştinţe de bază pentru analiza şi sinteza sistemelor de conducere a actionarilor electrice;

• Să ofere cunoştinţe de bază pentru modelarea şi simularea sistemelor de conducere a actionarilor electrice.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Topologia sistemelor de conducere a acţionărilor electrice,

hidraulice şi pneumatice 2 -Prelegere,

-conversaţii, -explicaţii, -exemplificări.

2. 1. Sisteme cu maşini e curent continuu 2. Modele ale maşinii de curent continuu 3. Structura de conducere a maşinii de curent continuu cu comandă în indus

4

3. Convertoare de curent continuu 2 4. 1. Proiectarea regulatorului de curent 2. Proiectarea regulatorului

de turaţie 2

5. Alegerea procesoarelor numerice de conducere 4 Bibliografie 1. Voloșencu C. Sisteme de conducerea a actionarilor electrice, Editura Politehnica, Timisoara, 2007. 2. Bose B. K. Microcomputer control of drives, IEEE Press, 1996. 3. Leonard W Control of electrical drives, Berlin 2001.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1.Introducere în mediul de programare Matlab electrica drives

toollbox 4 -Expunere temă,

-discuţii, -întrebări, -rezolvare practică, -explicații, -exemplificări.

2. Convertoare de putere; 6 3. Sistem de reglarea a curentului 6 4. Sistem de reglarea a turatiei 6 5. Echipament numeric de conducere 6 Bibliografie 1. Voloșencu C. Sisteme de conducerea a actionarilor electrice, Editura Politehnica, Timisoara, 2007. 2. Bose B. K. Microcomputer control of drives, IEEE Press, 1996. 3. Leonard W Control of electrical drives, Berlin 2001.




• Cunoştinţele de sisteme de conducere a actionarilor electrice sunt importante pentru inginerul specialist în domeniul automaticii, în ocupații posibile ca: asistent de cercetare în automatică, inginer automatist; proiectant inginer de sisteme și calculatoare; specialist mentenanță electromecanică-automatică echipamente industriale cât și a noilor ocupaţii propuse pentru a fi incluse in COR: inginer pentru sisteme şi echipamente de automatizare; administrator de sisteme automate de conducere; inginer pentru dezvoltare de sisteme automate.

10. Evaluare


10.4 Curs Însușirea teoretică a cunoștințelor de curs Rezolvarea temelor


10.5 Seminar /laborator Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

40 % laborator


verifică stăpânirea lui) • Realizarea temelor de laborator • Dobândirea de cunoștințe teoretice specifice disciplinei, prin verificare scrisă


• Control systems of electrical drives, University of Delft, Politecnico di Milano, Imperial College of London

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar 15.09.2013 Prof.dr.ing. Voloșencu Constantin

…………………….……… As. Boraci Radu

…………………….………


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Proiect Sincretic 2.2 Titularul activităţilor de curs Sl. dr. ing. Nanu Sorin 2.3 Titularul activităţilor de proiect drd. ing. Pop Horea 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care:3.2 curs 1 3.3 proiect 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 90 din care:3.5 curs 14 3.6 proiect 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 18 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 48 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Numărul de credite 4


4.1 de curriculum • Limbajul de programare C, Sisteme bazate pe Microprocesore si Microcontrolere, Masurari si Traductoare

4.2 de competenţe • Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale automaticii


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală de curs

5.2 de desfăşurare a proiectului • Sală de laborator



• Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale automaticii • Proiectarea sistemelor automate • Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei sistemelor



• Îmbunătăţirea performanţelor sistemelor automate, cu componentele: măsurari, hardware, software, de comunicaţii, elemente de execuție

• Realizarea cu definitivare a unui proiect de sistem automat • Implementarea unui sistem de reglare automată cu microcontroler





• Comunicare, lucru în echipă • Elaborare documentaţie • Prezentare rezultate ale proiectării




7.2 Obiectivele specifice Înţelegerea şi utilizarea sistemelor cu microcontrolere

Înţelegerea temei de proiectare

Elaborare proiectului hardware şi software

Realizarea proiectului. Testare.


Elaborare documentaţie. Prezentare proiect.

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Prezentare temă, metoda de abordare 2

prezentare

2. Noțiunea de proces, elemente de măsurare, elemete de execuție. Modele matematice.

2 Prezentare, exemple, discuții

3. Proiectarea unui sistem de reglare automată 2 Prezentare, exemple, discuții 4. Probleme de implementare a unui SRA pe placa cu microcontroler.

Asignare intrări, ieșiri. Caracteristici electrice componente: LED, Sezor temperatura, releu. Modul de conectare la porturile Arduino. Structura rutinei care comunică cu componentele.

2 Prezentare, exemple, discuții

5. Arhitectura software. Comunicaţie cu PC. Software pe PC 2 Prezentare, exemple, discuții 6. Integrare, testare 2 Prezentare, exemple, discuții 7. Elaborare documentaţie, prezentare proiect 2 Prezentare

Bibliografie Nanu S., Sisteme Bazate pe Microprocesoare şi Microcontrolere, note de curs, 2014 UPT Evans, B. Arduino programming notebook, http://playground.arduino.cc/uploads/Main/arduino_notebook_v1-1.pdf Gertz E., DeJusto P., Enviromental monitoring with Arduino, http://alejandroquinteros.files.wordpress.com/2012/11/environmental-monitoring-with-arduino.pdf *** ATMEL, 8-bit Microcontroller with 32K Bytes In-System Programmable Flash, http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/77378/ATMEL/ATMEGA32.html Smith A., Introduction to Arduino, 2011, http://www.princeton.edu/~ffab/media___downloads_files/IntroArduinoBook.pdf 8.2 Proiect Număr de ore Metode de predare Activităţi administrative, împărţirea pe echipe, metodologia de lucru. Achiziţia

de componente.

2 Exemplu practic

Studiul plăcii Arduino, mediu de dezvoltare, abordarea proiectului, compilarea şi încărcarea unui program pe placă

2 Exemplu practic

Împărţirea proiectului pe module, împarţirea sarcinilor pe membrii echipei, elaborare proiect

2 Exemplu practic

Elaborare proiect pas-cu pas. Verificare etape. 18 Exemplu practic, verificare Elaborare documentaţie, pezentare rezultate 2 Bibliografie Evans, B. Arduino programming notebook, http://playground.arduino.cc/uploads/Main/arduino_notebook_v1-1.pdf Gertz E., DeJusto P., Enviromental monitoring with Arduino, http://alejandroquinteros.files.wordpress.com/2012/11/environmental-monitoring-with-arduino.pdf








*** ATMEL, 8-bit Microcontroller with 32K Bytes In-System Programmable Flash, http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/77378/ATMEL/ATMEGA32.html Smith A., Introduction to Arduino, 2011, http://www.princeton.edu/~ffab/media___downloads_files/IntroArduinoBook.pdf


• Studenții au în general bune cunoștințe teoretice, chiar si de programare si de hardware, dar au o experienţă practică redusă. Proiectul sincretic are rolul de a

o acomoda studenţii cu proiecte ce necesită cunoştinţe din mai multe discipline, o antrena studenţii pentru lucrul în echipă, de a comunica tehnic o fi orientaţi pe rezultat o invăţa studenţii să comunice în exterior rezultatul muncii lor

• Toate aceste competenţe sunt necesare pentru lucrul într-o companie

10. Evaluare


10.5 proiect


Colocviu oral 20 %

Proiect funcţional. Demonstraţie în laborator în faţa colegilor

Colocviu oral 80 %


• Fiecare funcţie care nu se execută determină scăderea notei pentru partea de proiect cu 1 punct. Dacă proiectul porneşte, se încarcă programul, comunică cu PC, şi execută o funcţie, se promovează disciplina.


1. Aalborg Universitet, Danemarca, http://www.es.aau.dk/sections/automation-and-control-control 2. University Rhode Island, SUA, http://www.ele.uri.edu/courses/ele205/ELE205Lab/ 3. University of Minnesota, SUA, http://www.me.umn.edu/courses/me2011/arduino/

Data completării


12.02.2014 Sl. dr. ing. Nanu Sorin

…………………….……….....

drd. ing. Pop Horea


………………..………………….………




FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Practica 2.2 Titularul activităţilor de curs Sl. dr. ing. Nanu Sorin 2.3 Titularul activităţilor de seminar Sl. dr. ing. Nanu Sorin 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână din care:3.2 curs 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 160 din care:3.5 curs 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 0 3.8 Total ore pe semestru 160 3.9 Numărul de credite 5


4.1 de curriculum • Programarea calculatoarelor, Logică digitală, Arhitectura calculatoarelor, Organizarea calculatoarelor, Rețele de calculatoare, Programare orientata pe obiecte

4.2 de competenţe • Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii


5.1 de desfăşurare a cursului •


•




• Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale automaticii • Proiectarea sistemelor automate • Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei sistemelor • Îmbunătăţirea performanţelor sistemelor automate, cu componentele: măsurari, hardware, software, de

comunicaţii, elemente de execuție Competenţe transversale







7.2 Obiectivele specifice Înţelegerea şi utilizarea fundamentelor de matematică, fizică, chimie, ştiinţa materialelor, grafică

tehnică, inginerie mecanică, inginerie electrică, inginerie electronică, tehnica măsurării,

informatică şi automatică.

Proiectare asistată de calculator şi utilizare de software dedicat.


Fundamente de legislaţie, economie, management, marketing şi asigurarea calităţii

Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa echipamentelor numerice şi

analogice de uz general şi dedicat, inclusiv pentru aplicaţii de conducere.

Dezvoltarea de aplicaţii (secvenţiale, concurente, timp real, nontimp real, locale, distribuite,

încorporate, nonîncorporate, mobile, etc.), utilizând diverse limbaje, medii, tehnologii şi platforme

de programare şi baze de date

8. Conţinuturi

8.1 Curs


Bibliografie

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare Studiul specificatiilor, realizarea implementarii proiectului, testarea proiectului

si intocmirea documentatiei proiectului. 180 Instruirea in cadrul firmei unde

se desfasoara practica, realizarea unui proiect practic

Bibliografie


• Studenții au în general bune cunoștințe teoretice, chiar si de programare si de hardware, dar nu au experienta lucrului in mediu industrial, pe proiecte realizate la firme.

• Angajatorii pot sa verifice nu doar cunostintele teoretice si practice ale studentilor, ci si felul cum se integreaza ei lucrului in echipa intr-un mediu industrial.

10. Evaluare






Colocviu oral 70 %

Raspunsul la intrebari legate de activitatea desfasurata

Colocviu oral 30 %


verifică stăpânirea lui) • .


1. INSA Lyon, Franta 2. University of Ottawa, Canada 3.Carlton University, Canada

Data completării


Sl. dr. ing. Nanu Sorin

…………………….……….....

Sl. dr. ing. Nanu Sorin


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1



Facultatile: toate din UPT 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Toate din UPT 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Programul de pregătire psihopedagogică –Nivelul I,



2.1 Denumirea disciplinei MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI 2.2 Titularul activităţilor de curs Lect.dr. Gabriel Mugurel Dragomir 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect.dr. Gabriel Mugurel Dragomir 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei F




4.1 de curriculum • Psihologia educaţiei; • Fundamentele Pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului; • Teoria şi metologia instruirii. Teoria şi metodologie evaluării.

4.2 de competenţe • Competenţe specifice disciplinelor amintite mai sus.







• Operarea cu concepte fundamentale specifice managementului clasei de elevi • Evaluarea critică a situaţiilor problematice din activitatea didactică şi a soluţiilor posibile



• Proiectarea şi realizarea intervenţiilor educative • Relaţionarea şi comunicarea interpersoanală specifică domeniului educaţional de muncă cu copiii şi

adolescenţii Competenţe transversale

• Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice în exercitarea profesiei • Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice • Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la dinamica

contextului social



Cursul se adresează studenţilor universităţilor tehnice şi are ca obiectiv general dezvoltarea capacităţii viitorului cadru didactic de a coordona în globalitatea lor activităţile instructiv-educative. De asemenea, cursul urmăreşte dezvoltarea capacităţii viitorului cadru didactic de a monitoriza permanent stadiul în care se află activitatea de realizare a obiectivelor propuse, precum şi nivelul de performanţă atins de către elevi.

7.2 Obiectivele specifice • Operarea cu concepte specifice temei: planificare, organizare, coordonare, control etc. • Descrierea principalelor dimensiuni ale managementului clasei de elevi, în condiţiile activităţii

educaţionale concrete. • Identificarea diferitelor situaţii de criză în faza lor incipientă şi determinarea soluţiilor

pertinente pentru rezolvarea lor. • Evaluarea avantajelor şi a limitelor unor decizii de intervenţie în situaţii educaţionale specifice

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare Obs.

1. ,,Managementul clasei’’ – o alternativă sau un complement necesar - 2h Prelegere susţinută de prezentări PPT

si/sau harti conceptuale, chestionarea didactica, explicaţia, studiul de caz, problematizarea

2. Structura dimensională a managementului clasei - 2h Prelegere susţinută de prezentări PPT si/sau harti conceptuale, chestionarea didactica, explicaţia, studiul de caz, problematizarea

3. Cauze ale comportamentului perturbator al elevului - 2h Prelegere susţinută de prezentări PPT si/sau harti conceptuale, chestionarea didactica, explicaţia, studiul de caz, problematizarea

4. Modalităţi de rezolvare a problemelor de comportament - 4h Prelegere susţinută de prezentări PPT si/sau harti conceptuale, chestionarea didactica, explicaţia, studiul de caz, problematizarea

5. Comportamentul perturbator - Modalităţi de intervenţei a profesorului - 2h


6. Consecinţe negative ale unui management defectuos al clasei - 2h Prelegere susţinută de prezentări PPT si/sau harti conceptuale, chestionarea didactica, explicaţia, studiul de caz, problematizarea

Bibliografie: 1. Iucu, B.R., 2006, Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză educaţională, Iaşi, Editura

Polirom.

2. Potolea, D., Neacşu, I., Iucu, B. R., Pânişoară, I.O. (coordonatori), 2008, Pregătirea psihopedagogică. Manual pentru

definitivat şi gradul didactic II, pp 404-425, Iaşi, Editura Polirom.

3. Stan, E., 2006, Managementul clasei, Bucureşti, Editura Aramis.

8.2 Seminar/laborator 1. Managementul clasei - orizonturi şi perspective. - 2h metode interactive de grup, de de stimulare

a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol

2. Nivelul interacţional al managementului clasei. - 6h metode interactive de grup, de de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol

3. Situaţiile de criză educaţională în clasa de elevi. - 2h metode interactive de grup, de de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol

4. Stiluri şi strategii de intervenţie ale cadrului didactic în situaţii de criză educaţională. - 2h

metode interactive de grup, de de stimulare a gândirii critice, studiul de caz, jocul de rol

Bibliografie: 1. Iucu, B.R., 2006, Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză educaţională, Iaşi,

Editura Polirom.

2. Potolea, D., Neacşu, I., Iucu, B. R., Pânişoară, I.O. (coordonatori), 2008, Pregătirea psihopedagogică. Manual pentru

definitivat şi gradul didactic II, pp 404-425, Iaşi, Editura Polirom.

3. Stan, E., 2006, Managementul clasei, Bucureşti, Editura Aramis.


• Absolventii universitatilor tehnice au în general cunoștințe tehnice necesare unui profesor de discipline tehnice, dar nu și cunoştinţele didactice necesare comunicării cu succes a disciplinelor tehnologice şi a muncii cu grupurile de elevi

10. Evaluare


10.4 Curs Cunostintele din aria cursului de managementul clasei de elevi

Examen scris – chestionar cu alegere multipla 50 %


Prezenta seminar prezența la activitățile de

seminar(10 %)

50 % Aplicarea cunoştinţelor de managementul clasei de elevi în diverse situaţii de instruire /situaţii educaţionale

In functie de alegerea studentului evaluarea urmatoarelor documente (40 %): - referat; - intervenţii la activitatea de seminar.


Nota minimă pentru promovare este 5. Pentru obținerea notei de promovare la partea de curs, studentii trebuie sa realizeze corect 50% din itemii testului de cunoștinte. Pentru finalizarea seminarului, studenții trebuie să aibă 50% prezență la activitățile de seminar, să obțină minim nota 5 la probele de evaluare de pe parcurs (referat şi intervenţii la activitatea de seminar).

Data completării


01/10/ 2013 Lect.dr. Gabriel-Mugurel Dragomir

.....................................................................

Lect.dr. Gabriel-Mugurel Dragomir

...........................................


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Facultatea de Automatică șiu Calculatoare/Automatică și Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică și informatică aplicată/Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Standardizare, grafică tehnică și creație intelectuală 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. Dr. Ing. Voloșencu Constantin 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. ing. Boraci Radu 2.4 Anul de studiu IV 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care:3.2 curs 2,5 3.3 proiect 0,5 3.4 Total ore din planul de învăţământ 90 din care:3.5 curs 35 3.6 proiect 7 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 18 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 48 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Numărul de credite 4


4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Utilizarea de cunoştinţe de fizică, tehnica măsurării, inginerie mecanică,

electrică şi electronică în ingineria sistemelor


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală mare, Materiale suport: laptop, proiector, tablă. 5.2 de desfăşurare a proiectului • Laborator cu 15-20 calculatoare – Mediu de programare pentru grafică tehnică,

tablă




• Utilizarea de cunoştinţe de fizică, tehnica măsurării, grafică tehnică, inginerie mecanică, electrică şi electronică în ingineria sistemelor;

• Operarea cu concepte fundamentale din domeniul standarizării în automatizări industriale și tehnologiei informaţiei;

• Utilizarea fundamentelor tehnicilor de proiectare asistată de calculator; • Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente de uz

general şi dedicat, pentru aplicaţii de automatică şi informatică aplicată. • Aplicarea de cunoştinţe de legislaţie, economie, marketing, afaceri si asigurare a calitatii, în contexte

economice şi manageriale. Competente transversale


• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată luarea deciziilor si atribuirea de sarcini, cu aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei




• Dezvoltarea de competente privind utilizarea cunoștințelor fundamentale în proiectarea echipamentelor de uz general și a pachetelor de programe cu aplicații în automatică și informatică aplicată

7.2 Obiectivele specifice • Operarea cu concepte de standardizare în domeniul automaticii și informaticii aplicate; • Dobândirea de noțiuni generale bazate pe standarde pentru proiectarea echipamentelor și a

programelor, cu aplicații de automatică și informatică aplicată • Dobândirea de cunostințe generale de grafică tehnică; • Dobândirea de cunoștințe generale de creație intelectuală.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Standarde române 1 -Prelegere,

-conversaţii, -explicaţii, -exemplificări.

2. Sistemul de asigurarea calităţii 2.1. Linii directoiare de selectare 2.2. Model de asigirarea calității în proiectare, dezvoltare, fabricație,

montaj și service

4

3.Condiţii tehnice de calitate pentru instalaţiile de automatizare 3.1. Reguli pentru întocmirea proiectului tehnic 3.2. Prescripții generale 3.3. Măsuri de protecție 3.4. Circuite de comandă și semnalizare 3.5. Cabluri și conductoare 3.6. Cablare 3.7. Motoare electrice 3.8. Racordarea accesoriilor 3.9. Alte condiții tehnice

10

4. Cartea tehnică a produsului 2 5.Standardul profesional 5.1. Structura standardului profesional 5.2. Cerințe privind conținutul standardului profesional

2

6. Alte documente de proiectare 1 7. Fazele proiectării 1 8.Condiţii tehnice de calitate și testare pentru pachete de programe 8.1.Descrierea produsului 8.2.Documentaţia de utilizare 8.3.Condiţii de calitate pentru programe şi date 8.3.Instrucţiuni generale de testare

10

9. Norme republicane de protecţia muncii 1 10. Noţiuni de inventică şi proprietate intelectuală 10.1. Invenții 10.2. Mărci

3



10.3. Protecția intelectuală prin drepturi de autor 11. Modalităţi de informare şi documentare 11.1. Informare din literatura de specialitate 11.2. Informare pe Internet

1

Bibliografie 1.Voloşencu Constantin, Standardizare şi metodologii de proiectare în automatizări industriale, Editura MatrixRom Bucureşti, 1997. 2. Voloşencu Constantin, Îndrumător pentru proiectarea instalaţiilor de automatizare, Univ. Politehnica din Timişoara., 1995. 3. Standard SR ISO/CEI 25051:2006 Cerinţe de calitate şi testare pentru pachete de programe, Editura Tehnică, Bucureşti

8.2 Proiect Număr de ore Metode de predare 1. Întocmirea documentației tehnice de proiectare pentru o

instalație de automatizare -Ansamblu instalație -Scheme electrice -Tabele de conexiuni -Specificația echipamentului -Jurnal de cabluri -Dulap de automatizare

4 -Expunere temă, -discuţii, -întrebări, -rezolvare practică pe calculator, -explicații, -exemplificări.

2. Întocmirea unui studiu de analiză a modului în care un program, ales pentru exemplificare de către student, îndeplinește condițiile tehnice de calitate

3

Bibliografie 1.Voloşencu Constantin, Standardizare şi metodologii de proiectare în automatizări industriale, Editura MatrixRom Bucureşti, 1997. 2. Voloşencu Constantin, Îndrumător pentru proiectarea instalaţiilor de automatizare, Univ. Politehnica din Timişoara, 1995. 3. Standard SR ISO/CEI 25051 Cerinţe de calitate şi testare pentru pachete de programe, Editura Tehnică, Bucureşti.


• Cunoştinţele de standardizare sunt importante pentru inginerul specialist în domeniul automaticii și informaticii aplicate, în ocupații posibile ca: administrator baze de date sau de rețea de calculatoare, asistent de cercetare în automatică, inginer automatist; inginer de sistem software; manager proiect informatic; programator; proiectant inginer de sisteme și calculatoare; proiectant sisteme informatice; specialist mentenanță electromecanică-automatică echipamente industriale cât și a noilor ocupaţii propuse pentru a fi incluse in COR: inginer pentru sisteme şi echipamente de automatizare; administrator de sisteme automate de conducere; inginer pentru dezvoltare de sisteme automate; inginer pentru dezvoltare pentru echipamente de proces, inginer de dezvoltare software pentru conducerea proceselor; inginer analist de sistem, administrator sisteme informatice.

• Angajatorii din domeniul aferent programului solicită cunoştinţe de standardizare atât în domeniul echipamentelor cât și al programelor.

• Disciplina oferă cunoștințe de bază de grafică tehnică pentru proiectarea de echipamente de automatizare.

10. Evaluare


10.4 Curs Însușirea teoretică a cunoștințelor de curs


10.5 Proiect Rezolvarea proiectului și a temei


25 % proiect 15 % temă

10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui) • Realizarea proiectului tehnic, pe baza cunoștințelor generale de grafică tehnică, a condițiilor tehnice de calitate pentru

instalații de automatizare și a standardelor în vigoare • Realizarea temei de analiză a modului de respectare a condițiilor tehnice pentru pachete de programe pe baza

standarderlor în vigoare • Dobândirea de cunoștințe teoretice specifice disciplinei, prin verificare scrisă


• Secrets of Innovation: How to Design Anything, M.I.T. EECS, http://www.eecs.mit.edu/academics-admissions/academic-information/subject-updates-st

• Course Catalog: Academic Year 2011-2012, EPFL Lausanne, http://jahia-prod.epfl.ch/files/content/sites/sti/files/shared/sel/pdf/Livret_SEL_12-13

• ISO Proceedings: Cooperation between National Standards Bodies and Universities, http://www.iso.org/iso/iso_kats_workshop_proceedings.pdf


…………………….……… Asist. ing. Boraci Radu

…………………….………


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Conducerea actionarilor electrice 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. Dr. Ing. Voloșencu Constantin 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu IV 2.5 Semestrul VII 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Optionala









Matlab/Simulink















• Dezvoltarea de aplicatii de conducere a actionarilor electrice pe baza cunostintelor generale, a conceptelor fundamentale de automatica, utilizand metode specifice de proiectare.

7.2 Obiectivele specifice • Pregătirea studenţilor în domeniul automatizărilor, cu aplicaţie la conducerea actionarilor electerice;

• Să ofere cunoştinţe de bază pentru analiza şi sinteza sistemelor de conducere a actionarilor electrice;

• Să ofere cunoştinţe de bază pentru modelarea şi simularea sistemelor de conducere a actionarilor electrice.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Introducere 1. Structura sistemelor de conducere a acţionărilor

electrice, hidraulice şi pneumatice 2. Regimuri de functionare 3. Indicatori de calitate

4 -Prelegere, -conversaţii, -explicaţii, -exemplificări. 2. Motoare electrice. Modele matematice 1. Maşini e curent continuu

2. Mașini asincrone 3. Masini sincrone cu magneti permanenti 4

3. Convertoare de putere 1. Convertoare de curent continuu 2. Convertoare de curent alternativ

2

4. Echipamente numerice de conducere 1. Procesoare numerice 2. Functiile echipamentelor numerice

2

5. Structura de conducere bazata pe motoare de curent continuu 1. Schema bloc 2. Proiectarea regulatorului de curent 3. Proiectarea regulatorului de turatie

4

6. Structura de conducere bazata pe motoare trifazate asincrone 4 7. Structura de conducere bazata pe motoare sincrone cu magneti

permanenti 4

8. Structuri de conducere fara taductoare 4 Bibliografie 1. Voloșencu C. Sisteme de conducerea a actionarilor electrice, Editura Politehnica, Timisoara, 2007. 2. Bose B. K. Microcomputer control of drives, IEEE Press, 1996. 3. Leonard W Control of electrical drives, Berlin 2001.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1.Introducere în mediul de programare Matlab electrical drives

toollbox 4 -Expunere temă,


2. Convertoare de putere; 6 3. Sistem de reglarea a curentului 6 4. Sistem de reglarea a turatiei 6 5. Echipament numeric de conducere 6



Bibliografie 1. Voloșencu C. Sisteme de conducerea a actionarilor electrice, Editura Politehnica, Timisoara, 2007. 2. Bose B. K. Microcomputer control of drives, IEEE Press, 1996. 3. Leonard W Control of electrical drives, Berlin 2001.


• Cunoştinţele de sisteme de conducere a actionarilor electrice sunt importante pentru inginerul specialist în domeniul automaticii, în ocupații posibile ca: asistent de cercetare în automatică, inginer automatist; proiectant inginer de sisteme și calculatoare; specialist mentenanță electromecanică-automatică echipamente industriale cât și a noilor ocupaţii propuse pentru a fi incluse in COR: inginer pentru sisteme şi echipamente de automatizare; administrator de sisteme automate de conducere; inginer pentru dezvoltare de sisteme automate.

10. Evaluare





40 % laborator




• Control systems of electrical drives, University of Delft, Politecnico di Milano, Imperial College of London


…………………….………

…………………….………


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Instrumentație virtuală 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. Dr. Ing. Voloșencu Constantin 2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof. Dr. Ing. Voloșencu Constantin 2.4 Anul de studiu IV 2.5 Semestrul VII 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS




4.1 de curriculum • Sistemul de programare Windows, Electronică, Măsurări electrice 4.2 de competenţe • Utilizarea de cunoştinţe de matematică, fizică, tehnica măsurării, grafică tehnică,

inginerie electrică şi electronică în ingineria sistemelor, Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei. Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor, a tehnicilor de proiectare asistată de calculator.




LabView minim 2011




• Utilizarea de cunoştinţe de matematică, fizică, tehnica măsurării, grafică tehnică, inginerie electrică şi electronică în ingineria sistemelor.

• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei. • Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a

proceselor, a tehnicilor de proiectare asistată de calculator. • Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente dedicate de

instrumentaţie virtuală, pentru aplicaţii de automatică şi informatică aplicată. • Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automată, medii de

programare şi tehnologii bazate pe calculatoare personale.







Dezvoltarea cunoştinţelor din domeniile ingineriei electricw şi electronice cu aplicaţie în ingineria sistemelor, a fundamentelor automaticii, a tehnicilor de proiectare asistată de calculator, precum şi proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente dedicate de instrumentaţie virtuală.

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea de aplicaţii în medii software şi hardware specifice tehnologiei instrumentaţiei virtuale.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare Noţiuni de echipament 2 Prelegere susţinută de

prezentări PPT, conversaţii, explicaţii, exemplificări

Introducere în conceptul de instrument virtual 2 Probleme şi depanarea instrumentelor virtuale 2 Implementarea unui instrument virtual 2 Reprezenatarea datelor 2 Administrarea resurselor 2 Dezvoltarea aplicaţiilor modulare 2 Modul de utilizare a variabilelor 2 Tehnici de proiectare 2 Tehnici de sincronizare 2 Eliminarea erorilor 2 Controlul interfeţei cu utilizatorul 2 Utilizarea fişierelor de intrare ieşire 2 Crearea şi distribuirea alicaţiilor 2 Bibliografie: 1. *** - LabView Core 1, Course Manual, National Instruments, 2010. 2. *** - LabView Core 2, Course Manual, National Instruments, 2010. 3. Bishop, R.H.- Manual de utilizare LabView 6i. Student Edition, Prentice Hall, 2001. 4. Cottet, F., Ciobanu, O. - Bazele programării în Labview, Ed. MatrixRom, Bucureşti, 1998. 5. Cottet, F. – Les bases de la programmation avec LabView, langage graphique, Ed. Renard, 1993.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare Introducere în LabView 2 Expunere temă, discuţii,

întrebări, implementare pe calculator a aplicaţiilor.

Aplicaţie introductivă de implementare a unui instrument virtual şi depanarea sa

2

Aplicaţii de date 2 Modul de organizare a resurselor 2



Alicaţii modulare 2

Exemple de forme şi tehnici de proiectare uzuale 2 Exemple de utilizae a variabillor 2 Exerciţi aplicative la tehnici de sincronizare 2 Exerciţii de programarea evenimentelor 2 Exerciţii de intefaţare 2 Exemple de utilizare a fişierelor intrare ieşire 2 Proiectarea unor instrumente virtuale cu aplicaţie în conducerea

proceselor 6

Bibliografie:

1. *** - LabView Core 1, Exercises, National Instruments, 2010. 2. *** - LabView Core 2, Exercises, National Instruments, 2010.


• Disciplina răspunde cerinţelor specialiştilor din domeniu şi aşteptărilor angajatorilor reprezentativi, pentru următoarele ocupaţii posibile conform CORP: Asistent de cercetare în automatica; Inginer automatist; Manager proiect informatic; Programator; Proiectant inginer de sisteme si calculatoare; Specialist mentenanta electromecanica-automatica echipamente industriale; Inginer pentru sisteme şi echipamente de automatizare; Administrator de sisteme automate de conducere; Inginer pentru dezvoltare de sisteme automate; Inginer pentru dezvoltare pentru echipamente de proces, Inginer de dezvoltare software pentru conducerea proceselor; Inginer in telecomenzi si electronica in transporturi.

10. Evaluare


10.4 Curs -Insuşirea cunoştinţelor teoretice şi prartice. -Capacitatea de aplicare în aplicaţii practice

Lucrări scrise pe două părţi ale cursului 60 %

10.5 Seminar /laborator Verificare practică pri aplicaţii pe calculator

20 %

Proiectarea unai aplicaţii practice 20 %


• Însuşirea cunoştinţelor teoretice de manual, prin răspunsul corect la 3-4 grupe de subiecte în verificările scrise. • Capacitatea de aplicare pratică pe exemple de laborator. • Proiectarea unor instrumente virtuale. Demostrarea capacităţii de realizare a lor pe calculator. Demonstrarea practică a

funcţionalităţii lor.


• Integrated lecture lab approach with virtual instrumentation for teaching at Florida Gulf Coast University. • Virtual Instrumentation for Engineering Education, Aoyama Gakuin University, Japan, Department of Integrated Information. • Engineering curricula using virtual instrumentation at Bradley University, Peoria, IL. USA.


…………………….………

…………………….………


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Calculatoare 1.3 Catedra Inginerie Electrica 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatica / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Masini si actionari electrice 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Marius Babescu 2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof. dr. ing. Marius Babescu 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Optional











• Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii • Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii • Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei electrice








• Dobândirea noţiunilor de bază din programare, cu exemplificare în limbajul C. • Dobândirea noţiunilor de bază din Maşini electrice

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea unei imagini de ansamblu asupra domeniului maşinilor electrice • Proiectarea şi implementarea unor programe in domeniul maşinilor electrice • Obţinerea unor deprinderi de testare şi depanare a maşinilor electrice • Însuşirea unui stil de estimare a performanţelor maşinilor electrice

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere în maşinii electrice 1.1 Părţile componente ale maşinilor electrice 1.2 Elemente de calcul fundamentale

6


2. Masina de curent continiu 2.1 Motor 2.2 Generator 2.3 Reglare turaţie 2.4 Conducerea maşini de curent continuu

12

3. Maşina asincrona 3.1 Motor 3.2 Generator 3.3 Reglare turaţie 3.4 Conducerea maşini asincrone

12

4. Maşina sincrona 4.1 Motor 4.2 Generator 4.3 Reglare turaţie 4.4 Conducerea maşini sincrone

12

Bibliografie 1. Babescu, M.- Masini Electrice – Modelul Ortogonal , Ed. Politehnica, Timisoara, 2000, ISBN 973-9389-69-4 (113

p); 2. Babescu, M. , Paunescu, D.-Masini Electrice-Analiza matematica a regimurilor tranzitorii, Ed. Politehnica

Timisoara, 2001, ISBN 973-8247-14-4, (264 p); 3. Babescu, M.- Masina Asincrona-Modelare, Identificare, Simulare, Ed. Politehnica Timisoara, 2002, ISBN 973-

625-004-0, (258 p); 4. Babescu, M.- Masina Sincrona-Modelare, Identificare, Simulare, Ed. Politehnica Timisoara, 2003 ISBN 973-625-

021-0, (208 p). 5. Babescu,M. , Paunescu, D. – Analiza matematica a dinamicii masinilor electrice, Ed.Politehnica Timisoara

,2005,ISBN 973-625-265-5(341p); 6. Babescu M, Paunescu D, Badoiu C- The synchronous generator in short- circuite regime: representation of the

voltage and the current -, National Conf. On El.Drives 2000, Iasi; 7. Babescu M, Paunescu D, Badoiu C- The synchronous generator in short- circuite regime: representation of the

electromagnetic totque -, National Conf. On El.Drives 2000, Iasi; 8. Babescu M, Gozan G, Paunescu D- The ortogonal model of synchronous machines and his parameters-

Workshop on Electrical machines parameters 2001, Cluj; 9. Babescu M, Paunescu D, Giurgiu V, Gozan G- Asynchronous generator-National Conf.on El.Drives 2002, Galati 10. Babescu m, Paunescu D,Giurgiu V- Electric machines orthogonal model transient regimes- National Conf.on

El.Drives 2002, Galati 11. Babescu M-Saturatia magnetica la masinile electrice – Simpozion de electrotehnica si energetica-Academia

Romana, 2003, Timisoara 12. Babescu M, Paunescu D-regimuri tranzitorii la masina sincrona-Zilele academice timisene, 2005, Timisoara

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Părţile componente ale maşinilor electrice 1 Expunere temă, discuţii,


2. Elemente de calcul fundamentale 1 3. Masina de curent continiu 1 4. Motor 1 5. Generator 1 6. Reglare turaţie 1 7. Conducerea maşini de curent continuu 1 8. Maşina asincrona 1 9. Motor 1 10. Generator 1 11. Reglare turaţie 0.5 12. Conducerea maşini asincrona 0.5 13. Maşina sincrona 0.5 14. Motor 0.5 15.Generator 0.5 16.Reglare turaţie 0.5 17. Conducerea maşini sincrona 1

Bibliografie 13. Babescu, M.- Masini Electrice – Modelul Ortogonal , Ed. Politehnica, Timisoara, 2000, ISBN 973-9389-69-4 (113

p); 14. Babescu, M. , Paunescu, D.-Masini Electrice-Analiza matematica a regimurilor tranzitorii, Ed. Politehnica

Timisoara, 2001, ISBN 973-8247-14-4, (264 p); 15. Babescu, M.- Masina Asincrona-Modelare, Identificare, Simulare, Ed. Politehnica Timisoara, 2002, ISBN 973-

625-004-0, (258 p);


• Cunoştinţele de maşini electrice sunt importante pentru toate materiile cu specific automatica care fac parte din planul de învăţământ al specializării: Automatica, Proiectarea şi analiza algoritmilor, Fundamentele ingineriei software, Sisteme de operare ş. a.

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului solicită cunoştinţe de maşini electrice

10. Evaluare


10.4 Curs

Rezolvarea unei probleme simple




Stil de programare Examinare orală, pe calculator 5 % 10.5 Seminar /laborator



25 %


5 %


verifică stăpânirea lui) • Reglarea maşinilor electrice • Conducerea optimală a maşinilor electrice • Cele două programe de pe biletul de examen trebuie să fie funcţionale şi să rezolve minimul de cerinţe solicitat


• University of Munchen http://www.ece.de.edu/courses/items/18213.html • University of Michigan https://www.eecs.umich.edu/eecs/academics/special_topics.html • University of Wolverhampton http://courses.wlv.ac.uk/course.asp?code=CS001H31UVD

Data completării


Prof. dr. Ing. Marius Babescu

…………………….……….....

Prof. dr. Ing. Marius Babescu

…………………….………............................................................ Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof. dr. Ing. Ioan Silea

………………..………………….………

http://www.ece.de.edu/courses/items/18213.html

https://www.eecs.umich.edu/eecs/academics/special_topics.html

http://courses.wlv.ac.uk/course.asp?code=CS001H31UVD

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Automatică şi informatică aplicată 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria sistemelor / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Grafica 3D 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Daniel Curiac 2.3 Titularul activităţilor de seminar Sl. dr. ing. Ovidiu Baniaş 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Optionala




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de matematică şi algoritmică elementară (la nivel de liceu)








• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicatiilor. Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor, a tehnicilor de proiectare asistată de calculator.







• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într‐o echipă plurispecializată luarea deciziilor si atribuirea de sarcini, cu aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei.




• Insuşirea de către studenţi a tehnicilor de reprezentare grafică pe calculator a obiectelor 2D şi 3D, acestea având o aplicabilitate certa in domeniul dezvoltării software (CAD, aplicații multimedia, jocuri pe calculator, simularea proceselor, etc.);

7.2 Obiectivele specifice • Prezentarea tehnicilor de proiectare si utilizarea a reprezentărilor grafice complexe in aplicații software;

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Sisteme grafice 1.1. Definiţii. 1.2. Clasificări. 1.3. Echipamente şi arhitecturi ale sistemelor grafice.

1 Prelegere susţinută de prezentări PPT, conversaţii, explicaţii, exemplificări

2. Transformări grafice. 2.1 Transformări geometrice: Translaţia, Scalarea, Rotaţia, Oglindirea. 2.2 Transformarea de vizualizare 2D 2.3 Transformări tridimensionale.

4

3. Proiecţii 3.1 Proiecţia perspectivă 3.2 Proiecţia paralelă

2

4. Reprezentări simple ale imaginii 4.1 Reprezentări simple ale imaginii. 4.2 Primitive grafice. Punctul. Linia. 4.3 Algoritmul incremental de bază. 4.4 Algoritmul punctului de mijloc. 4.5 Trasarea poligoanelor. 4.6 Trasarea cercurilor şi elipselor. 4.7 Trasarea curbelor plane. Trasarea curbelor spaţiale. 4.8 Trasarea suprafeţelor curbe. 4.9 Atributele primitivelor.

7

5. Decuparea 5.1 Decuparea unui punct. 5.2 Decuparea segmentelor de linii. 5.3 Decuparea poligoanelor. 5.4 Decuparea 3D

4

6. Prelucrarea reprezentărilor simple 6.1 Determinarea liniilor şi suprafeţelor vizibile. 6.2 Iluminare şi umbre. 6.3 Umplerea poligoanelor. 6.4 Culoare. Modele de culoare. 6.5 Texturi. 6.6 Modele fractale. 6.7 Animaţie. 6.8 Metoda drumului optic. 6.9 Atenuarea efectelor datorate discretizării imaginii. 6.10 Algoritmi de intersecţie.

8

7. Bilioteca grafica OpenGL si aplicatii ale acesteia 2 Bibliografie

1. D. Curiac – „Elemente de grafica pe calculator”, Orizonturi Universitare, 2007. 2. D. Curiac – “Grafica 3D”, Lito UPT, 2008 3. OpenGL Reference Manual - http://www.glprogramming.com/blue/ 4. D.Petcu, L.Cucu, Principii ale graficii pe calculator, Editura Excelsior, Timisoara, 1995

8.2 Laborator/proiect Număr de ore Metode de predare 1. Implementarea pas-cu-pas in Visual Basic (sau in orice alt mediu de

programare) a unui editor grafic (gen Paint) avind ca principale facilitati: trasarea liniilor, cercurilor, patratelor, elipselor, textelor. Umplerea suprafetelor inchise cu culoare. Modificarea culorii selectate. Introducerea de texte. Facilitati Undo, Cut, Copy, Paste, Page Preview.

14 Expunere temă, discuţii, întrebări, rezolvare pe calculator a 1-2 probleme.

2. Utilizarea GLUT (the OpenGL Utility Toolkit) pentru dezvoltarea unei aplicatii utilizind animatia

12

3. Recuperări 2

Bibliografie 5. D. Curiac – „Elemente de grafica pe calculator”, Orizonturi Universitare, 2007. 6. D. Curiac – “Grafica 3D”, Lito UPT, 2008 7. OpenGL Reference Manual - http://www.glprogramming.com/blue/ 8. D.Petcu, L.Cucu, Principii ale graficii pe calculator, Editura Excelsior, Timisoara, 1995


• Cunoştinţele de grafica pe calculator sunt importante pentru diverse domenii IT&C si conducerea proceselor, de la modelarea si simularea sistemelor complexe la jocurile interactive pe calculator.

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului solicită cunoştinţe specifice aplicațiilor grafice 3D.

10. Evaluare


10.4 Curs Rezolvarea unui subiect conținând patru problematici teoretice si aplicative





9 %


8 %

Test laborator Examinare scrisă 16 % 10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se

verifică stăpânirea lui) • Efectuarea tuturor aplicaţiilor practice de laborator si a temelor de laborator si realizarea a 50% răspunsuri corecte la partea

scrisa (corespunzătoare cursului)


• Stanford University http://graphics.stanford.edu/courses/#cs348a • Ohio State University http://www.cse.ohio-state.edu/~hwshen/681/Site/Main.html • University of California - Berkeley http://www-inst.eecs.berkeley.edu/~cs184/fa13/

Data completării

Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de laborator/proiect

Prof. dr. Ing. Daniel CURIAC

…………………….……….....

Sl. dr. ing. Ovidiu BANIAS


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Proiectarea sistemelor software complexe 2.2 Titularul activităţilor de curs S.l. dr. ing. Daniel Iercan 2.3 Titularul activităţilor de seminar Drd. Lucian-Ovidiu Fedorovici 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Opțională








seminarului/laboratorului • Laborator cu 10 calculatoare – Mediu de dezvoltare Visual Studio Express, tablă









• Dezvoltarea capacității de a proiecta arhitectura unui sistem software complex și de a folosi eficient diferitele tehnologii middleware

7.2 Obiectivele specifice • Structurarea unui sistem software în module • Înțelegerea indicatorilor de calidate care descriu cerințele non-funcționale ale unui sistem

software • Utilizarea tehnologiilor middleware, cu accent pe tehnologia Windows Communication

Foundation • Utilizarea arhitecturilor bazate pe linii de produse • Utilizarea arhitecturilor bazate pe servicii

8. Conţinuturi


1.1. Arhitectura unui sistem software 1.2. Rolul unui arhitect software

2 Prelegere susţinută de prezentări PPT și exemplificări pe cod scris în timpul cursului; conversaţii, explicaţii 2. Indicatorii de calitate ai unui sistem software complex

2.1. Performanța 2.2. Scalabilitate 2.3. Maleabilitate 2.4. Securitate 2.5. Disponibilitate 2.6. Integrare 2.7. Portabilitate 2.8. Particularități pentru un sistem software de timp real

2

3. Principii de proiectare orientată pe obiecte 3.1. Principiul singurei responsabilități 3.2. Principiul deschis-închis 3.3. Principiul substituției Liskov 3.4. Principiul segregării interfeței 3.5. Principiul inversării dependenței

2

4. Modele arhitecturale care asigură separarea 4.1. Model-View-Controller 4.2. Pasive-View 4.3. Model-View-ViewModel

2

5. Tehnologii middleware 5.1. Obiecte distribuite 5.2. Tehnologii middleware bazate pe mesaje 5.3. Servere de aplicații 5.4. Brocăr de mesaje

8

6. Arhitecturi bazate pe servicii 6.1. Caracteristici generale 6.2. Servicii Web 6.3. Servicii SOAP 6.4. Servicii RESTfull

6

7. Linii de produse software 7.1. Caracteristici generale 7.2. Tehnologia Menaged Extensibility Framework (MEF)

2

8. Modele arhitecturale pentru sistemele software de timp real 8.1. Limbajul Giotto 8.2. Limbajul Hierarchical Timing Language 8.3. Tehnologia Exotask

4



Bibliografie 1. Ian Gorton, Essential Software Architecture, ISBN-13: 978-3-540-28713-1, Springer, 2006. 2. Robert S. Hanmer, Patterns for Fault Tolerant Software, Wiley, 2007. 3. Insup Lee, Joseph Y-T. Leung, Handbook of Real-Time and Embedded Systems, Chapman & Hall/CRC, 2008

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Analiza indicatorilor de calidate pentru un sistem software 2 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare pe calculator 2. Aplicarea principiilor de proiectare orientate obiect 2 3. Realizarea unei aplicații folosind modelul arhitectural MVC 2 4. Realizarea unei aplicații folosind modelul arhitectural MVVM 2 5. Utilizarea tehnologiei Windows Communication Foundation ca

si middleware de tipul obiecte distribuite 2

6. Utilizarea tehnologiilor Windows Communication Foundation și Microsoft Message Queue pentru a realiza o cuplare slabă între două sistem software

2

7. Proiectarea unei aplicații web pe trei nivele utilizând Windows Communication Foundation, ASP.NET MVC și Entity Framework

4

8. Realizarea unui serviciu SOAP folosind tehnologia Windows Communication Foundation și analiza mesajelor schimbate între client și serviciu

2

9. Realizarea unui serviciu RESTfull folosind tehnologia Windows Communication Foundation și analiza mesajelor schimbate între client și serviciu

2

10. Realizarea unei linii de produse software utilizând tehnologia Managed Extensibility Framework

4

11. Specificarea comportamentului temporal al unie aplicații de control folosind limbajul Hierarchical Timing Language

2

12. Recuperări 2 Bibliografie 1. Ian Gorton, Essential Software Architecture, ISBN-13: 978-3-540-28713-1, Springer, 2006. 2. Frank Buschmann, Regine Meunier, Hans Rohnert , Pattern - oriented software architecture, John Wiley & Sons, 1996-2007 3. Insup Lee, Joseph Y-T. Leung, Handbook of Real-Time and Embedded Systems, Chapman & Hall/CRC, 2008 4. Programming WCF Services, Juval Lowy, O'Reilly Media, 2007 5. Zhu, Hong, Software design methodology, Elsevier, 2005


• proiectarea unei arhitecturi corecte este esențială pentru orice sistem software • Windows Communication Foundation este cea mai folosită tehnologie middleware pentru platforma .Net • tehnologiile prezentate și utilizate la această disciplină sunt foarte cautate în rândul companiilor de software care folosesc

platforma .Net

10. Evaluare


10.4 Curs Răspunsul la un anumit numâr de întrebâri de tip grilă și proiectarea arhitecturii unui sistem software

test grilă și rezolvarea unei probleme

50%

10.5 Seminar /laborator Se vor nota lucrările de laborator 7, 9 și 10

prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

50%


• capacitatea de a descompune un sistem software in componente • cunoașterea indicatorilor de calidate • și noțiuni de bază despre tehnologiile folosite


• University of Oxford: Software Architecture http://www.softeng.ox.ac.uk/courses/architecture.html • Jacobs University Bremen: Distributed Systems http://www.jacobs-

university.de/.../programs/csci/ses_ug_handbook_cs_fall_2007_01.pdf • University of Melbourne: Software Modelling and Design

http://www.csse.unimelb.edu.au/teaching/courses/ugrad/newgen.htm


…………………….………

Drd Lucian-Ovidiu Fedorovici

…………………….………


………………..………………….………

http://www.softeng.ox.ac.uk/courses/architecture.html

http://www.jacobs-university.de/.../programs/csci/ses_ug_handbook_cs_fall_2007_01.pdf

http://www.jacobs-university.de/.../programs/csci/ses_ug_handbook_cs_fall_2007_01.pdf

http://www.csse.unimelb.edu.au/teaching/courses/ugrad/newgen.htm

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Dezvoltarea aplicațiilor de tip Cloud 2.2 Titularul activităţilor de curs S.l. dr. ing. Daniel Iercan 2.3 Titularul activităţilor de seminar Drd. Constantin Purcaru 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Opțională








seminarului/laboratorului • Laborator cu 10 calculatoare – Mediu de dezvoltare Visual Studio Express, tablă,

acces la platforma Windows Azure









• Înțelegerea diferitelor tehnologii folosite în dezvoltarea aplicațiilor de tip cloud

7.2 Obiectivele specifice • Identificarea diferențelor dintre aplicațiile on-premise și cele de tip cloud • Dobândirea de cunoștințe care să permită dezvoltarea de aplicații cloud pentru platforma

Windows Azure • Înțelegerea scenariilor pentru care este indicată folosirea unei platforme cloud • Dezvoltarea de module care să permită integrarea aplicațiilor cloud cu alte aplicații cloud și/sau

on-premise

8. Conţinuturi


1.1. Evoluția puterii de calcul 1.2. Tipuri de cloud 1.3. Principalele platforme cloud 1.4. Tipuri de probleme care sunt rezolvate cu tehnologiile cloud 1.5. Impedimente în adoptarea tehnologiilor de tip cloud 1.6. Beneficiile folosirii puterii de calcul din cloud

2 Prelegere susţinută de prezentări PPT și exemplificări pe cod scris în timpul cursului; conversaţii, explicaţii

2. Puterea de calcul din cloud 2.1. Concepte generale 2.2. Distribuirea încărcarii și toleranța la erori 2.3. Studiu de caz Windows Azure Compute

2

3. Stocarea datelor în cloud 3.1. Concepte generale. Replicarea datelor. 3.2. Stocarea datelor folosind No-SQL. Azure storage 3.3. Stocarea datelor folosind baze de date relaționate. Azure

SQL

4

4. Infrastructura ca și serviciu 4.1. Concepte generale 4.2. Azure Virtual Machine role

2

5. Platforma ca și serviciu 5.1. Concepte generale 5.2. Azure cloud servicies 5.3. Azure active directory 5.4. Azure mobile services 5.5. Azure media servicies 5.6. Force.com

10

6. Software ca și serviciu 6.1. Concepte generale 6.2. Studiu de caz SkyDrive 6.3. Accesarea unui serviciu clould dintr-un alt serviciu.

Protocolul de autorizare OAuth

2

7. Integrarea 7.1. Modele de integrare 7.2. Azure service bus

2

8. Procesarea seturilor de date mari 8.1. Hadoop 8.2. Implementarea Hadoop pentru Windows Azure

2

9. Alte servicii cloud 9.1. Market place 9.2. Cache 9.3. Rețele de distribuție

2



Bibliografie 1. Cloud Computing: Concepts, Technology & Architecture, Zaigham Mahmood, Ricardo Puttini, Thomas Erl, Prentice Hall,

2013 2. Cloud Computing Explained: Implementation Handbook for Enterprises, John Rhoton, Recursive Press, 2009 3. Windows Azure Platform, Tejaswi Redkar, Tony Guidici, Apress, 2011

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Apelarea unui serviciu RESTfull folosind utilitarul Feedler 2 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare pe calculator 2. Realizarea unei aplicații web pentru gestionare pozelor și publicarea ei în cloud ca și aplicație Azure Website

8

3. Configurarea unei mașini virtuale în cloud 2 4. Realizarea unei aplicații Azure cloud service 2 5. Configurarea Azure Active Directory 2 6. Realizarea unui serviciu care să poată fi accesat de aplicații

mobile 2

7. Utilizarea serviciului Azure Media Services pentru a prelucra si publica conținut media

2

8. Realizarea unei aplicații care să se conecteze la SkyDrive 2 9. Realizarea unui modul de interconectare între o aplicație

cloud și o aplicație on-premise 2

10. Realizarea unei aplicații pentru plaforma Force.com 2 11. Recuperări 2

Bibliografie 1. Cloud Computing: Concepts, Technology & Architecture, Zaigham Mahmood, Ricardo Puttini, Thomas Erl, Prentice Hall,

2013 2. Cloud Computing Explained: Implementation Handbook for Enterprises, John Rhoton, Recursive Press, 2009 3. Windows Azure Platform, Tejaswi Redkar, Tony Guidici, Apress, 2011 4. Reliability and availability of cloud computing, Eric Bauer, Randee Adams, Wiley-IEEE Press, 2012


• Majoritatea companiilor au în plan trecerea totală sau parțială a aplicaților existente în cloud, în acest context există o cerere ridicată pentru specialiști în acest domeniu

• Microsoft Windows Azure este una din cele mai populare platforme cloud

10. Evaluare


10.4 Curs Răspunsul la un anumit numâr de întrebâri de tip grilă

test grilă 50%

10.5 Seminar /laborator Se vor nota lucrările de laborator 2,5 și 9

prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

50%


• cunoștințe generale despre tehnologiile de cloud, înțelegerea principalelor concepte • capacitatea de a realiza o aplicație web și de a publica această aplicație pe platforma Windows Azure


• Stanford University – Cloud Computing - http://scpd.stanford.edu/search/publicCourseSearchDetails.do?method=load&courseId=11815

• Harvard University – Cloud computing and its applications – http://www.eecs.harvard.edu/cs144/ • Sheffield Halam University - MSc Web and Cloud Computing - http://www.shu.ac.uk/prospectus/course/1064/


…………………….………

Drd. Constantin Purcaru

…………………….………


………………..………………….………

http://scpd.stanford.edu/search/publicCourseSearchDetails.do?method=load&courseId=11815

http://www.eecs.harvard.edu/cs144/

http://www.shu.ac.uk/prospectus/course/1064/

FIȘA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Conducerea acționărilor electrice hidraulice și pneumatice 2.2 Titularul activităților de curs Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel ANDREESCU 2.3 Titularul activităților de seminar Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel ANDREESCU 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Opțională




4.1 de curriculum • - 4.2 de competențe • concepte fundamentale de teoria sistemelor, reglare automată, microcontrolere


5.1 de desfășurare a cursului • Sală mică, Materiale suport: laptop, videoproiector, tablă. 5.2 de desfășurare a

seminarului/laboratorului • Laborator cu 15-20 PC – Mediu de programare Active MatLab-Simulink, tablă



• Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare și analiză a proceselor, a tehnicilor de proiectare asistată de calculator.

• Dezvoltarea de aplicații și implementarea algoritmilor și structurilor de conducere automata, utilizând principii de management de proiect, medii de programare și tehnologii bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile, sisteme încorporate.


1







• Dobândirea de noțiuni de bază, deprinderi și competențe privind realizare de sisteme de conducere pentru acționări electrice (E), hidraulice și pneumatice (HP).

7.2 Obiectivele specifice • Însușiri de cunoștințe de bază, principii, tehnici de analiză și proiectare, experiență în alegere de elemente specifice, pentru realizare de sisteme de conducere pentru acționări E-H-P;

• Abilitate de concepere și dezvoltare a proiectelor complexe, multidisciplinare, cu soluții de conducere, hardware și software; Studii de caz;

• Deprinderi practice de modelare, simulare, testare și depanare în medii dedicate.

8. Conținuturi


Metode de predare

A. Conducere acționări electrice - Prelegeri conversaționale cu material didactic pe video-proiector, - exemple, conversații, explicații, - bibliografie pe suport electronic.

1. Introducere 1.1 Cerințe, specificații, structuri, principii 1.2 Domenii de aplicare

1

2. Modele ortogonale pentru mașini electrice 2.1. Sisteme de referință, Transformări de coordonate 2.2. Subsistem electromagnetic, flux activ; Subsistem mecanic 2.3. Model mașină de curent continuu 2.4. Model mașină sincronă cu magneți permanenți, mașină de inducție 2.5. Model invertor de tensiune 2.6. Identificare experimentală de parametri

6

3. Sisteme de conducere a mașinilor electrice – principii, structuri 3.1. Conducere mașini de curent continuu 3.2. Conducere vectorială în curent cu decuplare pt. mașini sincrone cu MP 3.3. Conducere vectorială cu orientare după fluxul statoric rezultant 3.4. Conducere vectorială directă în cuplu și flux - 2 versiuni

6

4. Proiectare sisteme de reglare 4.1. Proiectare regulatoare: de curent, flux, cuplu 4.2. Proiectare regulatoare de mișcare: în cascadă, paralel (viteză, poziție) 4.3. Elemente de implementare pe sisteme timp real, resurse hardware, program principal, rutine timp real, sisteme multirate

5

5. Observatoare 5.1. Observatoare de flux statoric, flux activ, cuplu electromagnetic 5.2. Observatoare de mărimi cinematice (viteză, accelerație), cuplu de sarcină 5.3. Sisteme cu calare pe fază (PLL) pentru a estima poziția, viteza unui vector

4

B. Acționări hidraulice și pneumatice 1. Elemente de mecanica fluidelor

1.1. Cerințe, specificații, domenii de aplicare 1.2. Curgere fluide, conducte, modele matematice

2

2. Echipamente hidraulice 2.1. Distribuitoare, drosele, servo-valve electro-hidraulice, regulatoare de debit; 2.2. Mașini hidraulice și pneumatice: pompe, compresoare, motoare rotative, oscilante și liniare

2

3. Echipamente pneumatice 3.1. Traductoare, amplificatoare, 3.2. Regulatoare, sisteme logice și analogice

2

Bibliografie 1) S.-K. Sul, Control of Electric Machine Drive Systems, Wiley-IEEE Press, 2011. 2) I. Boldea, S. A. Nasar, Electric Drives, 2nd Ed., CRC Press, 2006. 3) W. Leonhard, Control of Electrical Drives, 3rd Ed., Springer, 2012. 4) H.A. Toliyat, S.G. Campbell, DSP-Based Electromechanical Motion Control, CRC Press, 2005. 5) G.-D. Andreescu, Estimatoare în sisteme de conducere a acționărilor electrice, Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999. 6) A. Sabanovic, K. Ohnishi, Motion Control Systems, Wiley, 2011. 7) R.B. Walters, Hydraulic and Electro-Hydraulic Control Systems, 2nd Ed., Kluwer Academic, 2000. 8.2 Seminar/laborator Nr. ore Metode de predare 1) Conducere mașini de curent de continuu cu reglare în cascadă 4 - Studii de caz,

- Expunere temă, discuții, 2) Conducere vectorială în curent cu model invertor de tensiune pt. MSMP 6

2

3) Conducere vectorială cu orientare după câmp (flux statoric rezultant) pt. MSMP 4 întrebări, - Platforma Matlab-Simulink, - Simulări și testări, - Rapoarte

4) Conducere vectorială directă în cuplu și flux pt. mașini de inducție și MSMP 6 5) Conducere acționare hidraulică cu servovalvă 6 6) Recuperări 2 Bibliografie 1) G.-D. Andreescu, Estimatoare în sisteme de conducere a acționărilor electrice, Ed. Orizonturi Universitare Timișoara, 1999. 2) S.-K. Sul, Control of Electric Machine Drive Systems, Wiley-IEEE Press, 2011.


• Conținutul disciplinei corespunde cu cerințe din domeniul conducerii acționărilor electrice cerute specialiștilor în domeniu. • Cererea pe piața muncii privind sisteme de conducere a acționărilor electrice, hidraulice și pneumatice cuprinde domenii

vaste: aplicații de implementare industrială, roboți industriali, servosisteme, service, proiectare, cercetare inclusiv doctorat.

10. Evaluare


10.4 Curs Răspuns subiecte Examinare orală – 2 subiecte din curs, cu consultare a

orice documentație disponibilă, 15 min 50 %

Prezență Evidența prezenței 10 % 10.5 Seminar /laborator

Realizare lucrări de laborator Evaluare activitate la laborator, răspunsuri la întrebări 20 % Rapoarte aferente lucrărilor de laborator

Evaluare Rapoarte lucrări laborator 15 %


verifică stăpânirea lui) • La examenul oral - realizarea unui punctaj de 50%. • La laborator - realizarea unui punctaj de 50%.


1. University of Wisconsin-Madison, USA: ECE 711 - Dynamics and Control of AC Drives, http://epdweb.engr.wisc.edu/Credit_Courses_at_a_Distance/Electrical_and_Computer_Engineering/ECE711.lasso

2. Purdue University, USA: ECE 42300 - Electromechanical Motion Control, https://engineering.purdue.edu/ECE/Academics/Undergraduates/UGO/CourseInfo/courseInfo?courseid=49&show=true&type=undergrad

3. Texas A&M University, USA: ECEN 442 DSP Based Electromechanical Motion Control, https://howdy.tamu.edu/Inside/HR2504/PDFs/SYL_201411_10936.pdf


…………………….……….....

Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel ANDREESCU

………………………...................................


………………..………………….………

3

http://epdweb.engr.wisc.edu/Credit_Courses_at_a_Distance/Electrical_and_Computer_Engineering/ECE711.lasso

https://engineering.purdue.edu/ECE/Academics/Undergraduates/UGO/CourseInfo/courseInfo?courseid=49&show=true&type=undergrad

https://howdy.tamu.edu/Inside/HR2504/PDFs/SYL_201411_10936.pdf

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Mecanică şi Rezistenţa Materialelor 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi Informatică Aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Bazele roboticii 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Mirela Toth-Taşcău 2.3 Titularul activităţilor de laborator Sl.dr.ing. Lucian Rusu 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opţională




4.1 de curriculum • Analiză matematică, Algebră și geometrie, Matematici asistate de calculator, Tehnici de programare, Modelare, simulare și elemente de identificare

4.2 de competenţe • Limbaje de programare, Cunoştinţe de matematică


5.1 de desfăşurare a cursului • Materiale suport: laptop, proiector, whiteboard magnetic


• Laborator cu 15-20 calculatoare, whiteboard magnetic
















• Cunoaşterea noţiunilor fundamentale ale Roboticii şi dezvoltarea cunoştinţelor de Automatică şi Informatică Aplicată prin aplicaţii în domeniul Roboticii.

7.2 Obiectivele specifice • Cunoaşterea conceptelor majore referitoare la modelarea şi planificarea mişcării roboţilor inteligenţi

• Înţelegerea relaţiei dintre modelarea roboţilor inteligenţi, planificarea mişcării roboţilor şi alte probleme conexe

• Îmbunătăţirea cunoştinţelor de programare şi de utilizare a unor programe ca MathCAD, MatLab pentru rezolvarea problemelor directe şi inverse

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Tipuri de roboţi şi aplicaţiile lor 1.1 Definiţia şi structura unui robot inteligent 1.2 Roboţi industriali 1.3 Roboţi mobili 1.4 Roboţi medicali

4

Prelegere susţinută de prezentări .ppt, conversaţii, explicaţii, exemplificări

2. Cinematica roboţilor inteligenţi 2.1 Reprezentări şi transformări omogene 2.2 Poziţia şi orientarea efectorului în diferite tipuri de coordonate 2.3 Convenţia Denavit-Hartenberg 2.4 Modelul geometric direct şi invers 2.5 Modificarea diferenţială a situării efectorului 2.6 Jacobianul unui robot. Modelul diferenţial al unui robot 2.7 Traiectoriile de mişcare, tipuri de mişcări, structurarea acţiunilor robotului

8

3. Elemente de dinamica roboţilor 3.1 Mărimile fundamentale 3.2 Variaţia elementelor torsorului de reducere 3.3 Torsorul din cuplele unui robot 3.4 Formalismul Lagrange 3.5 Modelul dinamic direct şi invers al unui robot

8

4. Planificarea mişcării roboţilor mobili 4.1 Modelarea spaţiului de lucru 4.2 Problema de bază a planificării traiectoriilor 4.3 Metode de planificare a traiectoriilor

8

Bibliografie − Toth-Taşcău M., Cinematica şi dinamica roboţilor inteligenţi, Editura Politehnica, Timişoara, 2002 − Toth-Taşcău M., Drăgulescu D., Planificarea şi generarea mişcării roboţilor, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2002 − Craig J.J., Introduction to Robotics. Mechanics and Control, Pearson Educational International, Pearson Prentice Hall, 2005 − Toth-Taşcău M., Dreucean M., Elemente de robotică, Editura Politehnica, Timişoara, 2008

8.2 Laborator Număr de ore Metode de predare 1. Structura şi construcţia manipulatoarelor şi roboţilor 2

Exemple și studii de caz pentru temele abordate, teme de casă pentru rezolvarea unor aplicații

2. Reprezentări şi transformări omogene 2 3. Poziţionarea şi orientarea efectorului final 2 4. Determinarea şi rezolvarea modelului geometric al unui robot 4 5. Transformări diferenţiale - Jacobianul unui robot 2 6. Structurarea mişcării unui robot 2 7. Planificarea şi generarea traiectoriei unui robot 2 8. Planificarea traiectoriilor unui robot prin diferite metode: graful vizibilităţii, 6

descompunerea celulară, câmpul potenţial 9. Variaţia elementelor torsorului de reducere 2 10. Torsorul din cuplele unui robot 2 11. Modelul dinamic direct şi invers al unui robot 2 Bibliografie

1. Toth-Taşcău M., Dreucean M., Elemente de robotică, Editura Politehnica, Timişoara, 2008. 2. LaValle S.M., Planning Algorithms, Cambridge University Press, 2006, disponibil pe http://planning.cs.uiuc.edu/.


• Dezvoltarea cunoştinţelor de programare este importantă pentru toate disciplinele cu specific software din planul de învăţământ al specializării.

• Angajatorii reprezentativi din domeniul aferent programului solicită cunoştinţe avansate de programare, iar în cazul în care cerinţele postului presupun dezvoltarea unor aplicaţii de robotică, sunt necesare cunoştinţe fundamentale de Robotică.

10. Evaluare


10.4 Curs

Rezolvarea unui subiect simplu Examinare scrisă 10 % Rezolvarea unui subiect de complexitate medie Examinare scrisă 15 %

Rezolvarea unui subiect de sinteză, corelat cu tema de casă Examinare scrisă 25 %



Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări 20 %

Tema de casă Susţinerea temei de casă (prezentare ppt), răspunsuri la întrebări 25 %


verifică stăpânirea lui) • Cunoaşterea noţiunilor fundamentale ale Roboticii • Abilitatea de a folosi cunoştinţele de matematică într-o problemă de modelare/simulare • Abilitatea de a folosi cunoştinţele de programareîntr-o • Cele trei subiecte de pe biletul de examen trebuie să rezolve minimul de cerinţe solicitat

• Compatibilitate internaţională

• Stanford University- MCH4001 — Fundamentals of Robotics, http://cs.stanford.edu/people/tkr/teaching/mch-4001 • Ryerson University, ELE869: Robotics, http://www.ee.ryerson.ca/undergraduate/dcd/ele869.html • The University of Maine, ECE 417 - Introduction to Robotics,

http://catalog.umaine.edu/preview_program.php?catoid=51&poid=4663&returnto=1099

Data completării

Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de laborator

10.09.2013 Prof. dr. Ing. Mirela TOTH-TAŞCĂU

…………………….……….....

Sl.dr.ing. Lucian RUSU

…………………….………............................................................ Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 11.09.2013 Sl. dr. Ing. Mihai HLUŞCU

………………..………………….………

http://planning.cs.uiuc.edu/

http://cs.stanford.edu/people/tkr/teaching/mch-4001

http://www.ee.ryerson.ca/undergraduate/dcd/ele869.html

http://catalog.umaine.edu/preview_program.php?catoid=51&poid=4663&returnto=1099

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Conducerea asistată de calculator a proceselor de fabricaţie 2.2 Titularul activităţilor de curs Ş.l. dr.ing. Cristian Vaşar 2.3 Titularul activităţilor de seminar Ş.l. dr.ing. Cristian Vaşar 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opţională






5.1 de desfăşurare a cursului • Sală curs. 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Laborator (calculatoare, software adecvat)




• Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a proceselor, a tehnicilor de proiectare asistată de calculator







• Însuşirea de cunoştinţe privind proiectarea şi dezvoltarea aplicaţiilor de conducere a proceselor de fabricaţie folosind diverse tehnologii şi limbaje de programare dedicate.

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării şi dezvoltării aplicaţiilor de conducere a proceselor de fabricaţie

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare Structura generala de conducere a unui proces cu ajutorul

calculatorului. 2


Sisteme avansate de productie. Structuri flexibile de fabricaţie (prezentare generală).

2

Structuri de conducere a celulelor flexibile de fabricaţie. Studiu de caz.

2

Maşini unelte. Clasificare. Procese tehnologice de prelucrare 4 Limbaje pentru comanda structurilor flexibile de fabricaţie. Limbajul

ISO "GM Code" pentru comanda maşinilor unelte cu comandă numerică.

8

Limbaj pentru comanda roboţilor. 3 Mediul WALLI pentru comanda celulelor flexibile de fabricaţie. 3 Aplicaţii de conducere a celulelor flexibile de fabricaţie. 3 Standarde. 1

Bibliografie 1. Mike Mattson - CNC Programming Principles and Applications, Thomson Delmar Learning, 368 pagini, ISBN:0766818888, 2001. 2. Ken Evans - Programming of CNC machines: student workbook, Industrial Press Inc., 144 pagini, ISBN:0831131624 , 2003 3. *** - „WALLI 3 - User Manual”, Feedback ltd. 1998

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare Prezentarea mediului WALLI pentru conducerea celulelor flexibile de

fabricatie 2

Exemple, studii de caz, problematizare, validare.

Conducerea benzii transportoare si a echipamentelor anexe. 4 Conducerea robotului Serpent. 2 Conducerea robotului Mentor. 2 Conducerea maşinilor unelte cu comanda numerica. 6 Implementarea pe celula flexibila de fabricaţie a diferite procese de 8



fabricaţie.

Proiect/tema: Aplicaţie Walli – pentru conducerea unui proces flexibil de fabricatie.

4

Bibliografie 1. Ken Evans - Programming of CNC machines: student workbook, Industrial Press Inc., 144 pagini, ISBN:0831131624 , 2003 2. *** - „WALLI 3 - User Manual”, Feedback ltd. 1998


• Există firme angajatoare care solicită absolvenţilor cunoştinţe de conducere a fabricaţiei cu ajutorul calculatorului (CAM), in vederea programării maşinilor unelte cu comandă numerică şi a roboţilor industriali

10. Evaluare


10.4 Curs Test grilă Examinare scrisă 45% Rezolvarea unei probleme cu cerinţe multiple


10.5 Seminar /laborator Test laborator Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

10 %


• Obţinerea notei minime (5) de promovare la examenul scris + promovare activitate aplicativă laborator (pe parcurs - nota minimă 5).


• Madison Area Technical College - Intro to CNC - G-code Programming; http://programs.madisoncollege.edu/programs/degree/intro-to-cnc-g-code-programming/

• Southern Polytechnic State University - Numerical Control of Machines; http://spsu.edu/undergradcatalog20112012/met-4342-numerical-control-of-machines.htm

• Rensselaer Polytechnic Institute, Overview to Computer Aided Manufacturing; http://lamp3.server.rpi.edu/manufacturingnetwork/2720

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar 16.09.2013 Ş.l. dr.ing. Cristian Vaşar

…………………….………

Ş.l. dr.ing. Cristian Vaşar

…………………….………


………………..………………….………

http://programs.madisoncollege.edu/programs/degree/intro-to-cnc-g-code-programming/

http://spsu.edu/undergradcatalog20112012/met-4342-numerical-control-of-machines.htm

http://spsu.edu/undergradcatalog20112012/met-4342-numerical-control-of-machines.htm

http://lamp3.server.rpi.edu/manufacturingnetwork/2720

FIŞA DISCIPLINEI


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea1 / Departamentul2 Automatică şi Calculatoare / Calculatoare 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Siatemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatica si Informatica Aplicata / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Implementarea sistemelor de conducere automată 2.2 Titularul activităţilor de curs S.l.dr.ing.Dorina Popescu 2.3 Titularul activităţilor de seminar S.l. dr.ing. Sorin Nanu, asist. ing. Cezar Popescu, 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opțională




4.1 de curriculum • Arhitectura Calculatoarelor, Sisteme bazate pe microcontrolere și microprocesoare 4.2 de competenţe • Teoria sistemelor, Ingineria reglării automate


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală medie, Materiale de suport: laptop, proiector, tablă/paperboard.

5.2 de desfăşurare a laboratorului/proiectului

• Laborator cu 15 calculatoare, Module dSpace, Medii de programare Matlab, Labview, tablă, echipamente cu microprocesoare și/sau microcontrolere



• Proiectarea, implementarea, testarea echipamentelor pentru aplicaţii de automatică • Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automată, utilizând

tehnologii bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile.

1 Se înscrie numele facultăţii care gestionează programul de studiu căruia îi aparţine disciplina; 2 Se înscrie numele departamentului căruia i-a fost încredinţată susţinerea disciplinei şi de care aparţine titularul cursului; 3 Aspectul competenţelor profesionale va fi tratat cf. Metodologiei OMECTS 5703/18.12.2011. Se vor prelua competenţele care sunt precizate în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNCIS (http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL) pentru domeniul de studiu de la pct. 1.4, programul de studii de la pct. 1.6 din această fişă şi materia în cauză



• Comportarea responsabilă, pentru a asigura rezolvarea problemei • Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale.



• Îmbinarea cunoştinţelor dobîndite la discipline fundamentale şi din domeniu cu scopul de a-şi însuşi modalităţie de implementare prin echipamente cu microprocesoare a algoritmilor de reglare numerică precum şi a modalităţilor de soluţionare a unor probleme tehnice care pot să apară la implementare.

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea de noţiuni de proiectare şi implementare a unor aplicaţii de conducere numerică a proceselor.

• Proiectarea și implementarea unei aplicaţii de conducere a unui proces simplu • Dobândirea de abilităţi în a lua decizii în abordarea temelor de natură tehnică şi în situaţii

tehnice dificile.

8. Conţinuturi


1. Prelucrarea unei teme de reglare automată 1.1 Structura şi modul de acţiune în cazul reglării clasice 1.2 Structura şi modul de acţiune în cazul reglării numerice 1.3 Etapele prelucrării unei teme de reglare numerică.

4

Prelegere susţinută de proiecții video, conversaţii, explicaţii, exemplificări

2. Structura unui echipament numeric 2.1 Schema bloc a unui microsistem: blocuri, semnale 2.2 De la microsistem la echipamentul numeric 2.3 Principiile conversiei numeric analogice (CNA) 2.4 Principiile conversiei analogic numerice (CAN) 2.5 Tipuri de convertoare analog numerice

2.5.1 Convertor cu rampă de numărare (Counter Ramp Converter) 2.5.2 Convertor cu urmărire (Tracking Analog to Digital) 2.5.3 Convertor cu aproximări succesive (Succesive Approximation

Analog to Digital)

4

3. Alegerea sistemului tipizat de module pentru implementarea unui sistem de conducere numerică

3.1 Factori de natură economică 3.2 Factori de natură tehnică 3.3 Cataloage de module

2

4. Module tipizate utilizate la implementarea sistemelor de conducere numerice

4.1 Modul SBC dedicat pentru aplicaţii de măsurare şi reglare 4.2 Blocul intrărilor analogice 4.3 Modul de ieşiri analogice 4.4 Module dSpace

8

5. Implementarea algoritmelor de reglare cu module tipizate 5.1 Descompunerea aplicaţiei pe funcţiuni; 5.2 Problematica implementării numerice a componentelor algoritmului 5.3 Probleme de implementare hardware 5.4 Probleme de implementare software

8

6 Exemplu de echipament complex de conducere numerică 2 Bibliografie 1. Popescu D., ISCMP; notiţe de curs si teme de proiecte în format electronic (fişiere .pdf, revizuite periodic); UPT 2. Hyde, J., USB Design by Example: A Practical Guide to Building I/O Devices, Intel Press 2005 3. Williams, Rob, Computer Systems Architecture: A Networking Approach, 2-nd edition, Pearson Education Limited, 2006,

disponibilă pe http://books.google.ro/ 4. Intel Press Book Catalog, disponibil (necesită înregistrare) la https://noggin.intel.com/ebooklab 5. Catalog dSpace, disponibil în laborator și pe http://www.dspace.org/ 8.Laborator/proiect Număr de ore Metode de predare L1. Proiectarea algoritmilor de reglare numerică, L2. Validarea şi simularea comportării structurii de reglare stabilită pentru

aplicaţia aleasă (sistem de poziţionare sau reglare de viteză sau reglare de presiune), cu mediul MATLAB-SIMULINK şi ajustarea parametrilor impunând diferite cerinţe calitative (6h);

L3. Modelarea în laborator . Studiu comparativ al soluţiilor rezultate.

4 4

6

Conversaţie, analiză comparativă, brainstorming, atelier.

P1. Proiectarea schemei bloc hardware (la nivel de module şi detalii de interconectare, pe o magistrală dată) a unui echipament de conducere numerică pentru o aplicaţie concretă dată (sistem de poziţionare sau

8

http://books.google.ro/books?id=y1BuoXpPX3kC&pg=PA713&lpg=PA713&dq=Hyde,+J.,+USB+Design+by+Example:+A+Practical+Guide+to+Building+I/O+Devices&source=bl&ots=uh4zNdDD5Q&sig=4LNQTIw11gNefmFcWLxa2YzSUzI&hl=ro&sa=X&ei=vSqGUpD_F4LRtQb8jYDQCw&ved=0CFwQ6AEwBg%23v=onepage&q=Hyde%2C%20J.%2C%20USB%20Design%20by%20Example%3A%20A%20Practical%20Guide%20to%20Building%20I%2FO%20Devices&f=false

https://noggin.intel.com/ebooklab

http://www.dspace.org/

reglare de viteză sau reglare de presiune) P2. Proiectarea structurii software (a programului principal şi a

subprogramelor) a aplicaţiei date) P3. Analiza soluţiilor rezultate.

4

2


• activitatea de la laborator cu pondere de 20 % şi proiectul cu pondere de 30% în evaluarea finalăMajoritatea angajatorilor solicită cunoştinţe de proiectare şi programare în domeniul sistemelor dedicate, care implică elmente de comunicaţii de date pe standarde dedicate aplicaţiilor de conducere a proceselor.

10. Evaluare


10.4 Curs

8 - 10 întrebări cu punctajul anunțat anterior, grupate în două categorii: cu răspunsuri la alegere şi cu răspunsuri formulate de studenţi

Examen scris 50 %


Realizarea cu succea a activităților propuse la laborator

Orală 20 %

Realizarea proiectului Raport scris și examinare orală 30 % 10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se

verifică stăpânirea lui) - la examen: minim nota 5 - la laborator: prezenţa conform regulamentului, cu recuperarea absenţelor şi implicare la activitatea de la laborator - la proiect: prezentare de proiect original, în formă scrisă, susţinută de o examinare orală.


Princeton University, MAE 412 Microprocessors for Measurement and Control Purdue University, ECET 497 - Project Design And Development, Phase II University of Macau, ELEC409 -Computer and Microprocessor Control Systems

Data completării


15.11.2013 Sl.dr. ing. Dorina POPESCU

…………………….……….....

Sl.dr. ing. Sorin Nanu, as.ing. Cezar POPESCU


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatica Aplicata 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi Informatică Aplicată / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Sisteme de achizitii de date 2.2 Titularul activităţilor de curs S.l. dr. ing. Iosif Szeidert 2.3 Titularul activităţilor de seminar S.l. dr. ing. Iosif Szeidert 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opţională








• Laborator (calculatoare, software adecvat, hardware dedicat)

















• Însuşirea de cunoştinţe privind tehnologii, respectiv elemente specifice ale unor tehnici şi limbaje de programare a unor echipamente hardware dedicate destinate utilizari in acdrul sistemelor de achizitii de date

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării şi programării aplicaţiilor cu sisteme de achizitii de

date utilizand tehnologii dedicate

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere. Sisteme de achiziţii de date (SAD). Esantionarea semnalelor. Reconstituirea semnalelor. Sisteme de codare binara.


2. Circuite de conditionare a semnalelor. Circuite pasive de conditionare. Amplificatoare operationale. Amplificatorul de masura, cu castig programabil, de izolare.

2

3. Circuite de esantionare si memorare(CEM). Caracteristici ale CEM. Principii de implementare a CEM.

4

4. Convertoare numeric analogice (CNA). Caracteristici ale CNA. CNA cu retele de rezistente ponderate, bipolare.

4

5. Convertoare analog numerice (CAN). Caracteristici ale CAN. 4 6. Structuri de CAN. CAN cu comparare de tip paralel. CAN cu aproximari succesive. CAN cu comparare de tip serie-paralel. CAN de tip sigma-delta. CAN cu integrare in doua pante.

4

7. Traductoare utilizate in automatizari industriale. Caracteristicile principale ale unui traductor. Clasificarea traductoarelor.Categorii de traductoare uzuale în automatica.

4

8. Sisteme de achizitii si comanda implementate cu microcontroler. Studii de caz.

4

Bibliografie

1. A. Gacsádi, V. Tiponuţ, „Sisteme de achiziţii de date”, Editura Universităţii din Oradea, 2005, ISBN 973-613-868-2 2. L. Toma, “Sisteme de achiziţie şi prelucrarea numerică a semnalelor”, Editura de Vest, Timişoara, 1996. 3. T. Jurca, D. Stoiciu, “Instrumentaţie de măsurare, Structuri şi circuite”, Editura de Vest , Timişoara, 1996.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Osciloscopul numeric. 2 Exemple, studii de caz,

problematizare, validare.

2. Sisteme de achiziţie a datelor. 2 3. Eşantionarea. Reconstituirea semnalului eşantionat. 4 4. Circuite de eşantionare şi memorare. Principiul de functionare. 2 5. Sisteme de codare binară. 2 6. Convertoare numeric analogice. Convertorul analog numeric cu integrare în două pante.

4

7. Mediul de programare Labview. Realizarea unui instrument virtual. 4 8. Sistem de achiziţie de date utilizând Labview si platforma cu microcontroller PIC.

4

9. Sistem de achiziţie de date utilizând platforma cu microcontroller - Arduino. 4

Bibliografie

1. A. Gacsádi, V. Tiponuţ, „Sisteme de achiziţii de date”, Editura Universităţii din Oradea, 2005, ISBN 973-613-868-2 2. L. Toma, “Sisteme de achiziţie şi prelucrarea numerică a semnalelor”, Editura de Vest, Timişoara, 1996. 3. T. Jurca, D. Stoiciu, “Instrumentaţie de măsurare, Structuri şi circuite”, Editura de Vest , Timişoara, 1996.


• Multe firme angajatoare din domeniul IT solicită absolvenţilor cunoştinţe de hardware/software dedicate. • Proiectarea si implementarea unor aplicatii complexe ce implica utilizarea unor sisteme de achizitii de date.

10. Evaluare


10.4 Curs Implementare practică a unei aplicaţii gen sistem de achizitii de date cu microcontroller.


66 %




34 %




• University of Adelaide, Faculty of Engineering, Computer & Mathematical Sciences, Course on Electronics for Data Acquisition. • Victoria University of Wellington, Faculty of Engineering, School of Engineering & Computer Science, Course on Data Acquisition • Boston University, Engineering, Course on Data Acquistion Systems

Data completării



…………………….……….....



………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Limbaje de asamblare 2.2 Titularul activităţilor de curs Sef lucr. dr. ing. Dorina PETRICĂ 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. ing. drd. Dadiana CĂIMAN 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Optionala




4.1 de curriculum • Tehnici de programare, Structuri de date, Sisteme bazate pe microprocesoare 4.2 de competenţe • Cunoaşterea arhitecturii microprocesoarelor şi reprezentării interne a informaţiei




• Laborator cu 15-20 calculatoare – MASM, TASM sau echivalente, tablă














• Insuşirea de către studenţi a conceptelor fundamentale asociată programării in limbaj de asamblare, precum şi a tehnicilor specifice utilizate.

7.2 Obiectivele specifice • Dezvoltarea abilităţtii de a scrie programe

• Produce cunostinţe referitoare la gestiunea memoriei şi accesarea eficientă a datelor • Dezvoltă o mai buna inţelegere a activităţii de programare şsi abilităţi de rezolvare eficientă a

programelor (resurse de memorie, timp de execuţie) • Însuşirea unui stil de programare corect • Formarea unei gândiri bine structurate pentru abordarea problemelor tehnice

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Elemente asociate prrogramării in limbaj de asamblare 1.1 Asamblor, macroasamblor, structura regiştrilor 1.2 Rularea şsi depanarea programelor 1.3 Directive asamblor (clasificare, utilizare)

4


2. . Definirea variabilelor. Moduri de adresare 2.1 Modul imediat si registru 2.2 Modul direct 2.3 Modul indirect

4

3. Formatul instrucţiunilor. Definiţii de segment 3.1 Definiţtii complete şsi simplificate 3.2 Iniţializare registrii segment

2

4. Tipuri de instrucţiuni 4.1 Instrucţiuni de transfer 4.2 Instrucţiuni aritmetice şi logice 4.3 Instrucţiuni de manipulare şiruri

4.4 Instrucţiuni de ramificatie

10

5. Tehnici de transmitere a parametrilor subrutinelor 5.1 Prin regiştrii şi memorie 5.2 Prin stivă. Operaţii cu stiva

2

6. Tratarea intreruperilor 6.1 Intreruperi hard 6.2 Intreruperi soft

2

7. Dezvoltarea programelor 7.1 Functii DOS. Operaţii intrare-iesire 7.2 Macroinstrucţii si asamblare condiţionată 7.3 Structuri şi inregistrări

4

Bibliografie

1. Ghoerghe Muscă, Programarea in limbaj de asamblare, Editura teora, 1997 2. Mihai Ceaparu, Programmation en langage d’assamblage, Editura Matrixrom, 1998 3. Vasile Lupu, Procesoare Intel. Programare in limbaj de asamblare, Editura Teora, 2000 4. Dorina Petrică, Daniela Spilcă, Tiziana Teică, Limbaje de asamblare, UPT, 1996

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Dezvoltarea de programe in limbaj de asamblare 2 Expunere temă, discuţii,

2. Definire constante, variabile şi etichete. Structura unui program 2 întrebări, rezolvare pe calculator, a 1-2 probleme. Elaborerea unei teme- proiect individual sau in echipa.

3. Moduri de adresare. Instrucţiuni de transfer 2 4. Controlul ramificaţiilor in program. Proceduri. 4 5. Lucrul cu stiva. Tehnici de transmitere a parametrilor 2 6. Crearea de programe din module multiple. Instrucţiuni logice. 2 7. Operaţii aritmetice 2 8. Definiţii de segment complete. Prelucrarea şirurilor. 2 9. Utilizarea funcţiilor sistem DOS. Operaţii intrare/iesire 2 10 Utilizare structuri şi inregistrări 2 11. Utilizare sistem intreruperi 4 10. Recuperări 2 Bibliografie

1. Ghoerghe Muscă, Programarea in limbaj de asamblare, Editura teora, 1997 2. Mihai Ceaparu, Programmation en langage d’assamblage, Editura Matrixrom, 1998 3. Vasile Lupu, Procesoare Intel. Programare in limbaj de asamblare, Editura Teora, 2000 4. Dorina Petrică, Daniela Spilcă, Tiziana Teică, Limbaje de asamblare, UPT, 1996


• Cunoasterea limbajului de asamblare si a conceptelor asociate sunt importante pentru toate materiile cu specific software care fac parte din planul de învăţământ al specializării: Proiectarea circuitelor digitale dedicate, Sisteme bazate pe microprocesoare si microcontrolere, ş. a.

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul vizat de programul de studiu solicită atât cunoştinţe de programare in limbaj de asamblare cat si abilitati de a le utiliza in programarea sistemelor cu microproxcesor incorporate.

10. Evaluare


10.4 Curs

Rezolvarea unor subiecte de teorie aplicată

Examinare in scris 35 %

Rezolvarea unor probleme de complexitate medie

Examinare in scris 30%

Stil de programare Examinare in scris 5 % 10.5 Seminar /laborator

Rezolvarea problemelor corespunzătore lucrărilor de laborator, teste

Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări, obtinerea notei de trecere la test

25 %

Teme de casă, gen proiect Prezentarea (sustinerea) , răspunsuri la întrebări

5 %


verifică stăpânirea lui) • Cunoaşterea unor concepte fundamentale referitoare la programarea in limbaj de asamblare • Stăpânirea lucrului cu stiva, definirea si apelarea subrutinelor, operatii intrarea /iesire • Programele de la examen trebuie să dovedeasaca intelegerea subiectului şi să rezolve minimul de cerinţe solicitat



Data completării


Sef lucr. dr. Ing. Dorina PETRICA

…………………….……….....

Asist. ing. drd. Dadiana CAIMAN

…………………….………............................................................ Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof. dr. Ing. SILEA

………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Programarea vizuală 2.2 Titularul activităţilor de curs Ș.l.dr.ing. Loredana STANCIU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Ș.l.dr.ing. Loredana STANCIU 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opțională




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de utilizarea a calculatorului și de programare (la nivel elementar)




• Laborator cu 15-20 calculatoare – Medii de programare specificate în curiculă, tablă



• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei și comunicațiilor. • Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automată, utilizând principii









• Dobândirea noţiunilor de bază privind programarea vizuală, cu exemplificare în limbajele menționate.

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea unei imagini de ansamblu asupra domeniului • Proiectarea şi implementarea unor aplicaţii utilizând diverse limbaje, tehnologii şi platforme de

programare şi baze de date

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere în programarea vizuală 1.1 Introducere și scurt istoric 1.2 Strategii în programarea vizuală 1.3 Clasificarea limbajelor de programare vizuală 1.4 Teoria limbajelor de programare vizuală 1.5 Problemele limbajelor vizuale 1.6 Programarea vizuală și abstractizarea

4


2. Modelare cu rețele Petri 2.1 Introducere 2.2 Descrierea rețelelor Petri 2.3 Proprietăți ale rețelelor Petri 2.4 Metode de analiză 2.5 Exemple de utilizare și studii de caz 2.6 Concluzii

4

3. Programare vizuală bazată pe calcul tabelar și reguli: AgentSheets 3.1 Noţiuni introductive 3.2 Descrierea limbajului 3.3 Subtilități și moduri de utilizare 3.4 Exemple și studii de caz 3.5 Concluzii

4

4. Creare de lumi virtuale cu Alice 4.1 Noțiuni introductive 4.2 Descrierea limbajului 4.3 Subtilități și moduri de utilizare 4.4 Realizare de filme animate 4.5 Realizare de jocuri 4.6 Concluzii

6

5. Modelare cu SimMechanics 5.1 Noțiuni introductive 5.2 Crearea și realizarea modelelor 5.3 Simularea modelelor 5.4 Analiza rezultatelor 5.5 Exemplu de modelare 5.6 Conectarea la o lume virtuală

4

6. Aplicații mobile cu AppInventor 6.1 Sistemul de operare Android 6.2 Introducere în AppInventor. Scurt istoric 6.3 Descrierea și utilizarea limbajului 6.4 Capacități și limitări 6.5 Exemple

6

Bibliografie

1 S.K. Chang, Principles of Visual Programming Systems, (Ed.), Prentice Hall, 1990 2 L.M.Surhone, M.T. Timpledon, S.F. Marseken, Visual Programming Language, BetaScript Publishing, 2010 3 M. Burnett, A. Goldberg, T. Lewis, Visual-Object Oriented Programming, Manning Publications, Greenwich, CT, 1995

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Rețele Petri: introducere în limbaj 2 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare pe calculator a 1-2 probleme.

2. Rețele Petri: modelarea unui caz concret 2 3. AgentSheets: introducere în limbaj 2 4. AgentSheets: temă simplă 2 5. AgentSheets: definirea și crearea unui joc 2 6. Alice: introducere în limbaj 2 7. Alice: realizarea unei lumi virtuale simple 2 8. Alice: realizarea unei lumi virtuale complexe 2 9. Realizarea și simularea unui model în SimMechanics 2 10. Crearea unei lumi virtuale și conectarea modelului SimMechanics la ea 2 11. AppInventor: introducere în limbaj 2 12. AppInventor: realizarea unei aplicații mobile complexe 4 13. Recuperări 2

Bibliografie 1 S.K. Chang, Principles of Visual Programming Systems, (Ed.), Prentice Hall, 1990 2 L.M.Surhone, M.T. Timpledon, S.F. Marseken, Visual Programming Language, BetaScript Publishing, 2010

3 M. Burnett, A. Goldberg, T. Lewis, Visual-Object Oriented Programming, Manning Publications, Greenwich, CT, 1995


• Cunoştinţele şi abilităţile în domeniul programării oferite de conţinutul disciplinei aduc un plus viitorilor ingineri, îmbogăţindu-le bagajul de informaţii şi deprinderi pe care le-au dobândit deja la celelalte materii de programare din planul de învăţământ.

• Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului solicită atât cunoştinţe de programare în general cât şi cunoştințe specifice (realizare de jocuri video)

10. Evaluare


10.4 Curs






Teste de laborator pe parcursul semestrului, cu probleme asemănătoare cu cele studiate

Media aritmetică a notelor obținute la teste.

33,33 %


• Modelarea cu rețele Petri a unui caz simplu • Crearea unui joc minimal în AgentSheets • Realizarea unei lumi virtuale simple în Alice • Realizarea unui model de simulare în SimMechanics • Realizarea unei aplicații simple în AppInventor • La examenul grilă sunt necesare pentru promovare răspunsuri corecte la 50% din întrebări


• University of Bahrain, Bahrain (http://staff.uob.edu.bh/files/541019643_files/ITBIS211_Course_Outline_2009-2010_2.pdf) • Lincoln University, USA, (http://www.lincoln.edu/math/syllabi/CSC-356.html) • University of Pittsburgh, USA (http://people.cs.pitt.edu/~chang/365/365.html)

Data completării


Ș.l.dr.ing. Loredana STANCIU

…………………….……….....

Ș.l.dr.ing. Loredana STANCIU


………………..………………….………

http://staff.uob.edu.bh/files/541019643_files/ITBIS211_Course_Outline_2009-2010_2.pdf

http://www.lincoln.edu/math/syllabi/CSC-356.html

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Sisteme de Operare în Timp Real 2.2 Titularul activităţilor de curs s.l.dr.ing. UNGUREANU-ANGHEL Dan 2.3 Titularul activităţilor de seminar s.l.dr.ing. UNGUREANU-ANGHEL Dan 2.4 Anul de studiu IV 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Optională




4.1 de curriculum • Cursuri: Sisteme de Operare, Programare Concurentă 4.2 de competenţe •



seminarului/proiectului • Laborator (calculatoare, software adecvat)












• Însuşirea de cunoştinţe privind proiectarea, implementarea, utilizarea şi testarea Sistemelor de Operare în Timp Real folosind diverse tehnologii şi limbaje de programare dedicate

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării, implementării şi testării Sistemelor de Operare în Timp Real (diverse sisteme de operare în timp real : QNX, VxWorkx etc.)

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Noţiuni Introducuctive 1.1. Definirea Sistemelor Sistemelor de Operare în Timp Real 1.2. Caracteristicile Sistemelor de Operare în Timp Real 1.3. Exemple de Sisteme de Operare în Timp Real 1.4. Arhitectura tipică a unui Sistem de Operare în Timp Real


4 ore

2. Principiile de funcţionare ale Sistemelor de Operare în Timp Real 2.1. Nucleul unui Sistem de Operare în Timp Real 2.2. Gestiunea taskurilor, planificatorul de taskuri 2.3. Comutarea taskurilor 2.4. Gestiunea întreruperilor software şi hardware 2.5. Comunicaţia interprocese


4 ore

3. Sistemul de operare QNX 3.1 Nucleul sistemului de operare în timp real QNX 3.2 Gestiunea taskurilor în sistemul de operare in timp real QNX 3.3. Gestiunea taskurilor, fişierelor, dispozitivelor de intrare/ieşire şi a timpului în sistemul de operare în timp real QNX 3.4. Comutarea taskurilor în sistemul de operare în timp real QNX


10 ore



3.5. Comunicaţia interprocese în sistemul de operare în timp real QNX 3.6. Aplicaţie – implementarea sistemelor multitasking în sistemul de operare în timp real QNX 3. Sistemul de operare VxWORKS 3.1 Nucleul sistemului de operare în timp real VxWORKS 3.2. Gestiunea taskurilor în sistemul de operare in timp real

VxWORKS 3.3. Gestiunea taskurilor, fişierelor, dispozitivelor de intrare/ieşire şi a timpului în sistemul de operare în timp real VxWORKS 3.4. Comutarea taskurilor în sistemul de operare în timp real VxWORKS 3.5. Comunicaţia interprocese în sistemul de operare în timp real VxWORKS 3.6. Aplicaţie – implementarea sistemelor multitasking în sistemul de operare în timp real VxWORKS


10

Bibliografie 1. Ungureanu-Anghel Dan - Sisteme de Operare în Timp Real, curs în format electronic. 2. Phillip A. Laplate – Real – Time Systems Design and Analysis, IEEE Press Wiley-Interscience 2004. 3. T. Letia, „Sisteme de timp-real”, Editura Albastra,Cluj-Napoca, 2000. 4. ***, „QNX. System Architecture”, QNX Software Systems Ltd.,Ontario,2000. 5. ***, VxWorks. Programmer’ Guide , Wind River, 1998

8.2 Seminar/Laborator Metode de predare Observaţii 1. Studiul şi experimentarea comunicaţiei între taskuri prin intermediul mesajelor în SOTR QNX.


6 ore

2. Studiul şi experimentarea comunicaţiei intertaskuri prin intermediul semnalelor în SOTR QNX


4 ore

3. Studiul şi experimentarea comunicaţiei prin memorie partajată în SOTR QNX


4 ore

4. Studiul şi experimentarea unui nucleu al unui SOTR pentru un sistem hardware phyCore echipat cu microcontrolerul P89C51RD2


4 ore

5. Studiul şi experimentarea unui mecanism de comutare a taskurilor pentru un sistem hardware phyCore echipat cu microcontroler P89C51RD2


4 ore

6. Studiul şi experimentarea unui mecanism de comunicare prin memorie partajată pentru un sistem hardware phyCore echipat cu microcontroler P89C51RD2


6 ore

Bibliografie 1. Ungureanu-Anghel Dan - Sisteme de Operare în Timp Real, curs în format electronic. 2. ***, „QNX. System Architecture”, QNX Software Systems Ltd.,Ontario,2000. 3. ***, phyCORE-P89C51 Hardware Manual”, Phytec ,Edition August 2001 4. ***, GPIO Extension Bord Hardware Manual”, Phytec ,Edition September 2001 5. ***, phyCORE Development Board LD 5 V Bord Hardware Manual”, Phytec , Edition July 2001


• Multe firme angajatoare din diverse domenii solicită absolvenţilor cunoştinţe legate de domeniul Sistemelor de Operare în Timp Real (Continental, Hella, BOSH etc).

Compatibilitate internaţională: 1. University of Technology, Lappeenranta, Finland, Real-Time Operating Systems and Programs 2. University of. Wisconsin-Madison, USA: Real-time Computing Systems 3. University of North Texas, USA: Real-Time Operating Systems

10. Evaluare


10.4 Curs



2/3





verifică stăpânirea lui) • Obţinerea notei minime (5) de promovare a examenului scris + promovare activitate aplicativă laborator (pe parcurs) şi

proiect.



FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică și Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică și Informatică Aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Testarea aplicaţiilor software 2.2 Titularul activităţilor de curs ș.l. dr. ing. Ovidiu Baniaș 2.3 Titularul activităţilor de seminar ș.l. dr. ing. Ovidiu Baniaș 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Opţională




4.1 de curriculum • Ingineria programării 4.2 de competenţe • Cunoştiinţe de programare în .NET C#


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală mică, Materiale suport: laptop, proiector, tablă.


• Laborator cu 15-20 calculatoare – Mediu de programare pentru limbajul C#, tablă



• Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii • Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente de uz general şi

dedicat, inclusiv reţele de calculatoare, pentru aplicaţii de automatică şi informatică aplicată.








• Introducere în testarea software cu exemplificare pe tehnologii .NET

7.2 Obiectivele specifice • Introducere în testarea software • Descrierea principiilor clasice de testare software. Raportarea defectelor • Exemplificare folosit tehnologii .NET

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere 1.1 Ce este testarea software? 1.2 Erori datorate greşelilor în testarea software 1.3 Obiective 1.4 Testor vs. Programator

2


2. Raportarea defectelor 2.1 Ce este un defect? 2.2 Principii de raportare 2.3 Tipuri de defecte 2.4 Exemplificare

2

3. Testarea statică 3.1 Criteriul Control-Flow 3.2 Criteriul Data-Flow 3.3 Exemplificare

4

4. Testarea domeniului de valori 4.1 Introducere 4.2 Clase de echivalenţă 4.3 Analiza limitelor 4.4 Exemplificare

4

5. Metode de testare software. Metrici 5.1.Testarea funcţiilor – functional testing 5.2. Testarea domeniilor de valori – domain testing 5.3. Testarea bazată pe specificaţii – specification-based testing 5.4. Testarea axată pe riscuri – risk-based testing 5.5. Testarea la limită – stress testing 5.6. Testarea de regresie – regression testing 5.7. Testarea de către utilizatori – user testing 5.8. Testarea bazată pe scenarii – scenario testing 5.9. Testarea bazată pe stări – state-model based testing 5.10. Testarea automată de volum ridicat – high volume automated testing 5.11. Testarea de explorare – exploratory testing

4

6. Testarea automată 6.1 Introducere. Avantaje. Exemplificare 6.2 Manual vs. Automat 6.3 Metode de testare automată 6.4 Testarea GUI 6.5 Oracole

4

7. Testarea componentelor 7.1 Introducere. Utilitate 7.2 platforme de testare. Exemplificare NUnit

4

8. Test Driven Development 8.1 Introducere 8.2 Reg/Green/Refactor 8.3 Descriere metodologie. Exemplificare

4

Bibliografie

1. Cem Kaner, Black Box Testing 2. Bugzilla - utilitar raportare defecte 3. Gerald D. Everett, Raymond McLeod, Jr., Software Testing. Testing Across the Entire Software Development Life Cycle,

Wiley & Sons , ISBN 978-0-471-79371-7, 2007 4. Ilene Burnstein, Practical Software Testing, Springer, ISBN 0-387-95131-8, 2003 5. Peter Farrell-Vinay, Manage Software Testing, Auerbach, ISBN-13: 978-0-8493-9383-9 , 2008 6. James W. Newkirk, Alexei A. Vorontsov, Test-Driven Development in Microsoft .NET, Microsoft Press , ISBN 0735619484,

2004 7. Marnie L. Hutcheson, Software Testing Fundamentals: Methods and Metrics, Wiley & Sons, ISBN 047143020X, 2003 8. Andreas Spillner, Tilo Linz, Hans Schaefer, Software Testing Foundations: A Study Guide for the Certified Tester Exam,

Rocky Nook , ISBN 978-1-933952-08-6, 2007 9. Paul Hamill, Unit Test Frameworks, O'Reilly, ISBN 0-596-00689-6, 2004 10. Lee Copeland, A Practitioner's Guide to Software Test Design, Artech House, ISBN 158053791x, 2004 11. Tom Arnold, Dominic Hopton, Andy Leonard, Mike Frost, Professional Software Testing with Visual Studio® 2005 Team

System. Tools for Software Developers and Test Engineers, Wiley , ISBN 978-0-470-14978-2, 2007 8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Raportarea defectelor 2 Expunere temă, discuţii,


2. Testarea domeniului de valori 4 3. Testarea statică 8 4. Testarea statică.Testarea automată 8 5. Test driven development 6


• Însușirea cunoştinţelor de bază în ceea ce privește testarea aplicaţiilor software • Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului solicită cunoştinţe de testare software pentru

posturile dedicate

10. Evaluare


10.4 Curs Examinarea cunoștințelor Examen scris 50 %


Rezolvarea părţilor aplicative corespunzătore lucrărilor de laborator


25 %

Rezolvarea unei teme la finalul laboratorului


25%


• Center for Software Testing Education & Research http://www.testingeducation.org/general/othertestingcourses.html

Data completării


ș.l. dr. ing. Ovidiu BANIAȘ

…………………….……….....

ș.l, dr. ing. Ovidiu Baniaș


………………..………………….………

http://www.testingeducation.org/general/othertestingcourses.html

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Conducerea Sistemelor cu Evenimente Discrete 2.2 Titularul activităţilor de curs s.l.dr.ing. UNGUREANU-ANGHEL Dan 2.3 Titularul activităţilor de seminar s.l.dr.ing. UNGUREANU-ANGHEL Dan 2.4 Anul de studiu IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei

Opţională




4.1 de curriculum • Cursuri: Sisteme cu Evenimente Discrete 4.2 de competenţe •



laboratorului/proiectului • Laborator (calculatoare, software adecvat)












• Însuşirea de cunoştinţe privind proiectarea, implementarea şi conducerea Sistemelor cu Evenimente Discrete folosind diverse tehnologii şi limbaje de programare dedicate

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare conducerii Sistemelor Evenimente Discrete utilizând echipamente si software specifice (sistemul de operare în timp real QNX, automate programabile)

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Principii generale ale modelării sistemelor cu evenimente discrete 1.1. Modelarea sistemelor cu evenimente discrete cu ajutorul automatelor 1.2. Modelarea sistemelor cu evenimente discrete cu ajutorul reţelelor Petri 1.3. Conexiuni între modelele de tip automat şi modelele de tip reţele Petri


6 ore

2. Conducerea supervizată a sistemelor cu evenimente discrete - SED 2.1. Principiile conducerii supervizată a SED modelate cu ajutorul automatelor 2.2. Principiile conducerii supervizată a SED modelate cu ajutorul retelelor Petri 2.3. Algoritmi de sinteză a supervizoarelor, având la bază modele de tip automat, respectiv reţele Petri 2.4. Conducerea supervizată a SED distribuite


14 ore



3. Implementarea algoritmilor de conducere a SED 3.1. Implementarea supervizoarelor având ca suport hardware calculatoare de proces 3.2. Implementarea supervizoarelor având ca suport hardware automate programabile


8 ore

Bibliografie 1. Ungureanu-Anghel Dan – Conducerea Sistemelor cu Evenimente Discrete, curs în format electronic. 2. Christos G. Cassandras, Stephane Lafortune, “Introduction to Discrete Event Systems”, Kluwer Academic Publishers, Boston , 2001 3. Octavian Pastravanu, „Sisteme cu evenimente discrete. Tehnici calitative bazate pe formalismul retelelor Petri”, Editura MatrixRom, 1997, Bucuresti 4. Octavian Pastravanu,Mihaela Matcovschi, Cristian Mahulea, „Aplicatii ale Retelelor Petri in Studierea Sistemelor Cu Evenimente Discrete”,Editura Gh. ASACHI Iasi,2002. 5. Hans Berger, „Automating with STEP7 in STL and SCL”, MCD Verlang, 2000 8.2 Seminar/Laborator Metode de predare Observaţii 1. Modelarea şi simularea elementelor de bază ale sistemelor de transport cu ajutorul automatelor.


2 ore

2. Modelarea şi simularea elementelor de bază ale sistemelor de transport cu ajutorul reţelelor Petri


2 ore

3. Sinteza şi simularea unui supervizor pentru un sistem de trasnport având ca suport modele de tip automat


2 ore

4. Sinteza şi simularea unui supervizor pentru un sistem de transport având ca suport modele de tip reţele Petri


2 ore

5. Implementarea în SOTR QNX a unui supervizor pentru un sistem de trasnport având ca suport modele de tip automat


4 ore

6. Implementarea cu ajutorul PLC Simatic S7 a unui supervizor pentru un sistem de trasnport având ca suport modele de tip reţele Petri


4 ore

7. Proiectarea şi implementarea unor algoritmi de conducere a sistemelor cu evenimente discrete

Proiect 12 ore

Bibliografie 1. Ungureanu-Anghel Dan – Conducerea Sistemelor cu Evenimente Discrete, curs în format electronic. 2. Octavian Pastravanu, „Sisteme cu evenimente discrete. Tehnici calitative bazate pe formalismul retelelor Petri”, Editura MatrixRom, 1997, Bucuresti 3. Octavian Pastravanu,Mihaela Matcovschi, Cristian Mahulea, „Aplicatii ale Retelelor Petri in Studierea Sistemelor Cu Evenimente Discrete”,Editura Gh. ASACHI Iasi,2002. 4. Hans Berger, „Automating with STEP7 in STL and SCL”, MCD Verlang, 2000 5. ***, „QNX. System Architecture”, QNX Software Systems Ltd.,Ontario,2000.


• Multe firme angajatoare din diverse domenii solicită absolvenţilor cunoştinţe legate de domeniul Conducerii Sistemelor cu Evenimente Discrete (Continental, Hella, BOSH etc).

Compatibilitate internaţională: 1. University of Toronto, Canada: Control of Discrete-Event Systems 2. Washington University, USA: Analysis and Simulation of Discrete Event Systems 3. Instituto Superior Tecnico, Portugalia: Discrete Event Dynamic Systems

10. Evaluare


10.4 Curs



2/3





verifică stăpânirea lui)

• Obţinerea notei minime (5) de promovare a examenului scris + promovare activitate aplicativă laborator (pe parcurs) şi proiect.



FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Conducerea structurilor flexibile de fabricație 2.2 Titularul activităţilor de curs Ș.l.dr.ing. Antonius STANCIU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Ș.l.dr.ing. Antonius STANCIU 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opțională




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Noțiuni de automatică




• Laborator cu 15-20 calculatoare, tablă











• Dobândirea unor noţiuni de bază privind conducerea structurilor flexibile de fabricație

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea unei imagini de ansamblu asupra domeniului • Implementarea și conducerea structurilor flexibile de fabricaţie, la un nivel profesional ridicat

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere (oportunităţi de crearea a structurilor flexibile de fabricaţie)

1.1 Studiul semnalelor pieţei 1.2 Management şi organizare 1.3 Algoritmi decizionali 1.4 Reacţii tipice după diverse analize


2. Implementări tehnice 2.1 Niveluri ierarhice ale structurilor flexibile de fabricaţie 2.2 Topologii tipice de sisteme de conducere ale structurilor flexibile de

fabricaţie 2.3 Soluţii industriale de realizare a reţelelor informatice din conducerea

sistemelor flexibile de fabricaţie: soluţia BRING, soluția MODIAC, soluția TELWAY, soluția ETHERNET

8

3. Tendinţe privind reţelele informatice din conducerea sistemelor flexibile de fabricaţie

4

4. Modelarea conducerii sistemelor şi subsistemelor flexibile de fabricaţie 4.1 Simularea folosind reţele Petri 4.2 Ordonanţarea operaţiilor tehnologice şi a sarcinilor de transport în

sistemele flexibile de fabricaţie

10

5. Concluzii

2

Bibliografie

1. D.M.Upton. A Flexible Structure for Computer-Controlled Manufacturing Systems. http://www.people.hbs.edu/dupton/papers/organic/WorkingPaper.html. 2. N. Taran, A.N. Stanciu. Managementul noilor produse si tehnologii. Aura Publishing, Timisoara, 2005. 3. N. Ţăran, A.N. Stanciu. Managementul cercetării dezvoltării. Editura Politehnica, Timişoara, 2001, BUPT 4. P. Dusa, O. Pruteanu, V. Popa. Concepţia fabricaţiei asistată de calculator, 2000, BUPT

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Proiecte mici privind studii de caz (pe baza unui scenariu dat, studenţii

trebuie să identifice cele mai bune soluţii de organizare şi cei mai indicaţi algoritmi de conducere)

12 Expunere temă, discuţii, întrebări, rezolvare de probleme practice. 2. Implementări virtuale cu scopul validării scenariilor discutate, folosind

reţelele Petri potrivite (o maşină — un operator, două maşini — un operator, n maşini — un operator, n maşini — n operatori)

12

Bibliografie 1. D.M.Upton. A Flexible Structure for Computer-Controlled Manufacturing Systems. http://www.people.hbs.edu/dupton/papers/organic/WorkingPaper.html. 2. N. Taran, A.N. Stanciu. Managementul noilor produse si tehnologii. Aura Publishing, Timisoara, 2005. 3. N. Ţăran, A.N. Stanciu. Managementul cercetării dezvoltării. Editura Politehnica, Timişoara, 2001, BUPT 4. P. Dusa, O. Pruteanu, V. Popa. Concepţia fabricaţiei asistată de calculator, 2000, BUPT


• Cunoştinţele şi abilităţile oferite de conținutul disciplinei oferă un avantaj suplimentar la angajare, apreciat de angajatorii reprezentativi din domeniul de studiu

10. Evaluare


10.4 Curs






Rezolvarea unor cerințe specifice, pe parcursul semestrului: diverse simulări, realizarea unor structuri cu rețele Petri

Examinare practică 33,33 %


• La examenul grilă sunt necesare pentru promovare răspunsuri corecte la 50% dintre întrebări • La examinarea practică este necesar ca soluția oferită să acopere un minim de cerințe


• Molde University Coledge, Norvegia (http://himolde.studiehandbok.no/eng/content/view/full/10524) • Montan Universitat, Austria, (http://www.unileoben.ac.at/index.php?option=com_content&task=view&id=6

&Itemid=412) • Universita di Bologna, Italia

(http://www.eng.unibo.it/PortaleEn/Academic+programmes/Teachings/dettaglio.htm?AnnoAccademico= 2007&IdComponenteAF=162974&CodDocente=033772&CodMateria=42372)

Data completării



…………………….……….....



………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Calculatoare 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Siatemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică și Informatică Aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei CREATIVITATE SI MANAGEMENTUL INOVATIEI 2.2 Titularul activităţilor de curs sl. dr. ing. Dorina Popescu 2.3 Titularul activităţilor de seminar sl. dr. ing. Dorina Popescu 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Op






5.1 de desfăşurare a cursului • Materiale suport: laptop, proiector, tablă, acces la internet.


• Laborator cu 15-20 calculatoare, proiector, acces la internet, tablă.



• Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automată, utilizând principii de management de proiect, medii de programare şi tehnologii bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile, sisteme încorporate









• De a înţelege modul concret de funcţionare a unei întreprinderi, propunând studenţilor să imagineze înfiinţarea unei societăţi având la bază un produs sau un serviciu inovant din domeniul automaticii.

7.2 Obiectivele specifice • De a conștientiza importanța muncii în echipă, asumarea responsabilităţilor şi a consecinţelor deciziilor lor.

• De a planifica și de a urmări activitățile unui proiect. • De a întocmi documentația conform cerințelor. • De a argumenta susținerea unui proiect.

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere în Creativitate și Managementul Inovației 1.1 Definiții, concepte 1.2 Necesitatea inovării, diagrama Kano 1.3 Stimularea inovării 1.4 De la idee la produs/serviciu inovant 1.5 Căutarea situațiilor de studiu relevante

4

Expunere și explicare pe bază de prezentare powerpoint, exemple demonstrative, brainstorming, dezbatere pe baza materialelor video.

2. Metode și tehnici de creativitate 2.1 Clarificarea problemelor

2.1.1 Diagrama cauze-efect 2.1.2 Diagrama ”why-why” 2.1.3 Metoda ”mind mapping” 2.1.4 Alte metode: busola, ”nu fac nimic” etc

2.2 Generarea ideilor 2.2.1 Metoda listei de întrebări 2.2.2 Metoda asocierii de cuvinte 2.2.3 Tehnica folosirii unor cuvinte selectate la întâmplare 2.2.4 Alte metode: ”răsturnarea problemei”, ”privirea altcuiva” etc

2.3 Trierea ideilor, generarea soluțiilor 2.3.1 Diagrama de afinități 2.3.2 Diagrama de relații 2.3.3 Diagrama de tip arbore (”how-how”) 2.3.4 Alte metode: triz, indicatoarele, semnalele de alarmă etc 2.3.5 Analiza soluțiilor alternative

12

3. Managementul inovației 3.1 Prezentarea produsului/serviciului inovant 3.2 Echipa şi şeful proiectului

3.2.1 Profilul persoanei creative 3.2.2 Profilul şi parcursul unui şef de echipă 3.2.3 Tabelul atitudinilor şi aptitudinilor antreprenoriale 3.2.4 Coerenţa om-proiect

3.3 Studiu de (pre)fezabilitate 3.3.1 Identificarea elementelor componente ale ideii 3.3.2 Delimitarea iniţială a pieţei avute în vedere 3.3.3 Descrierea activităţii afacerii într-o manieră foarte precisă 3.3.4 Colectarea informaţiilor esenţiale 3.3.5 Solicitarea consilierii şi îndrumare 3.3.6 Analizarea constrângerilor proiectului

3.4 Analiza SWOT 3.5 Validarea finală a ideii (produs/serviciu/concept), planul de afaceri 3.5 Planificarea activităților

3.5.1 Diagrama Gantt 3.5.2 Diagrama Pert

10

4. Comunicarea rezultatelor

4.1 Raportul de activitate 4.2 Prezentarea powerpoint/prezi/posterul 4.3 Concluziile și aprecierea comunicării rezultatelor

2

Bibliografie

1. Louafa T, Perret F – Creativite & innovation – inteligence collective au service du management de projet. Press Polytechniques et Universitaires Romandes 2008. ISBN: 978-2-88074-721-3

2. Slatineanu L. – Managementul inovarii produselor si proceselor. Editura Politehnium 2005, ISBN 973-621-106-1 3. Nagit G – Inovare tehnologica. Editura Tehnico-Info Chisinau, 2011. ISBN: 9975-63-041-3 4. Colectiv UTCompiègne: Initiation à la création d’entreprise innovante, disponibil pe CD la cadrul didactic şi la adresa

http://www.utc.fr/intent/?p=coursge15 5. Karla Jason, Project Management 101 , disponibil pe CD la cadrul didactic şi la adresa http://www.suite101.com/course/ 6. Dorina Popescu, Adelina Han – Creativitate si managementul inovatiei. Notite de curs, 2011-12-13. 7. http://www.mindtools.com/pages/article/newCT_92.htm

Materiale video http://ffff.ro/lobul/983-creativitatea-o-schizofrenie-bine-temperata-interviu-mugur-ciumageanu/#.UR4PvfKDtA8 http://ffff.ro/lobul/1725-creativitate-inseamna-a-visa-intr-un-mod-pragmatic-interviu-cu-teodor-frolu/#.UR4NAvKDtA8 http://ffff.ro/lobul/4110-creativitatea-e-o-amanta-pretentioasa-interviu-cu-bogdan-serban/ http://ffff.ro/lobul/551-interviu-ana-maria-andronic/#.UR4TffKDtA8 http://ffff.ro/lobul/862-creativitatea-vazuta-prin-obiectiv-interviu-cu-alex-galmeanu/#.UR4Rh_KDtA8 http://ffff.ro/lobul/1342-creativitatea-e-sa-nu-mai-spui-nu/#.UR4OjvKDtA8 http://www.youtube.com/watch?v=MlabrWv25qQ http://www.videojug.com/film/how-to-mind-map-with-tony-buzan http://comment.rsablogs.org.uk/2010/10/14/rsa-animate-changing-education-paradigms/ http://www.youtube.com/watch?v=vGCIwcJIpHk&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=luJBtDB6ZjE&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=HsxkWmOFMNs http://www.youtube.com/watch?v=h8sxKDkeSCc&feature=related

8.2 Seminar/laborator/proiect Număr de ore Metode de predare 1. Stabilirea temelor de interes, identificarea a 2-3 situații ce pot fi analizate și

îmbunătățite, formarea echipelor 2 Conversaţie, analiză

comparativă, brainstorming, atelier în echipă.

2. Aplicarea metodelor de la curs, de clarificare a problemelor asupra situațiilor identificate (minim 2 metode, cauze-efect, why-why etc)

2

3. Construirea de fiecare student, independent, a unei hărți a minții pentru o problema/cauză/idee (min 5 idei/soluţii interesante), confruntarea și analiza rezultatelor în cadrul echipei

2

4. Formularea ideii noi inovante (produs/serviciu/concept) și parcurgerea unui studiu de prefezabilitate.

4

5. Analiza SWOT. Planificarea Gantt. 2 6. Definitivarea sumarului documentelor 2 Bibliografie

Aceeași ca la curs.


• Dezvoltarea de produse sau servicii/concepte noi este motorul menținerii pe piață a oricărei întreprinderi. Prin aceasta disciplină studenții învață să abordeze diferitele faze ale procesului de înfiinţare şi menţinere a unei întreprinderi.

• Disciplina permite învăţarea modului de a munci în echipă, de asumare a responsabilităţilor şi a consecinţelor deciziilor lor. Cunoştinţele de etapizare și urmărire a activităților unui proiect tehnic, cele de a întocmi documentația conform cerințelor, abilităţile de comunicare în cadrul echipei pe bază de argumente sunt plusuri apreciate pe piața muncii.

10. Evaluare


10.4 Curs Insușirea metodelor explicate la curs. Realizarea și susținerea unei prezentări ppt.

Conținutul documentului ppt/poster/prezi , modul de realizare (forma), modul de susținere (prezentarea)

40 %

10.5 Seminar /laborator/proiect

Realizarea raportului scris Conținut, formă 40 % Rezolvarea săptămânală a temelor, importanța termenelor

Predarea la timp respectiv întârzierea aduc un bonus sau o penalizare.

20 %


http://www.utc.fr/intent/?p=coursge15

http://www.suite101.com/course/

http://www.mindtools.com/pages/article/newCT_92.htm

http://ffff.ro/lobul/983-creativitatea-o-schizofrenie-bine-temperata-interviu-mugur-ciumageanu/%23.UR4PvfKDtA8

http://ffff.ro/lobul/1725-creativitate-inseamna-a-visa-intr-un-mod-pragmatic-interviu-cu-teodor-frolu/%23.UR4NAvKDtA8

http://ffff.ro/lobul/4110-creativitatea-e-o-amanta-pretentioasa-interviu-cu-bogdan-serban/

http://ffff.ro/lobul/551-interviu-ana-maria-andronic/%23.UR4TffKDtA8

http://ffff.ro/lobul/862-creativitatea-vazuta-prin-obiectiv-interviu-cu-alex-galmeanu/%23.UR4Rh_KDtA8

http://ffff.ro/lobul/1342-creativitatea-e-sa-nu-mai-spui-nu/%23.UR4OjvKDtA8

http://www.youtube.com/watch?v=MlabrWv25qQ

http://www.videojug.com/film/how-to-mind-map-with-tony-buzan

http://comment.rsablogs.org.uk/2010/10/14/rsa-animate-changing-education-paradigms/

http://www.youtube.com/watch?v=vGCIwcJIpHk&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=luJBtDB6ZjE&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=HsxkWmOFMNs

http://www.youtube.com/watch?v=h8sxKDkeSCc&feature=related

verifică stăpânirea lui) • Efectuarea a minimum jumătate din teme, la termenele convenite la începutul semestrului • Realizarea unui raport de activitate care să cuprindă cel puțin jumătate din cerințele cuprinsului stabilit • Realizarea unei prezentări ppt/poster/prezi pentru susținerea activității efectuate.


• Université de technologie de Compiègne, Fr http://www.utc.fr/intent/?p=coursge15 • Newcastle University, UK, http://www.ncl.ac.uk/undergraduate/modules/module/BUS3050/ • L'École Supérieure d'Électricité, Supélec, Rennes, Fr.- http://www.supelec.fr/fi/c_127577/management-strategique-de-l-

innovation.html

Data completării


16.09.2013 S.l.. dr. ing. Dorina POPESCU

…………………….……….....

S.l. dr. ing. Dorina Popescu …………………….………............................................................


………………..………………….………

http://www.utc.fr/intent/?p=coursge15

http://www.ncl.ac.uk/undergraduate/modules/module/BUS3050/

http://www.supelec.fr/fi/c_127577/management-strategique-de-l-innovation.html

http://www.supelec.fr/fi/c_127577/management-strategique-de-l-innovation.html

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Dispozitive digitale utilizate în medicină 2.2 Titularul activităţilor de curs Ș.l.dr.ing. Antonius STANCIU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Ș.l.dr.ing. Antonius STANCIU 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opțională




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Noțiuni de automatică, prelucrări de imagini















• Dobândirea unor noţiuni de bază privind echipamentele utilizate în medicină

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea unei imagini de ansamblu asupra domeniului • Stabilirea parametrilor relevanți pentru alegerea echipamentului potrivit unui anumit scop • Asigurarea competențelor minimale necesare personalului tehnic din spitale și clinici

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere. Privire de ansamblu asupra domeniului 2 Prelegere susţinută de prezentări PPT, conversaţii, explicaţii, exemplificări

2. Aparatură de investigare 2.1 Imagistică

2.1.1 Radiologie 2.1.2 Tomografie computerizată cu raze X 2.1.3 Rezonanţă magneto nucleară (RMN) 2.1.4 Tomografie computerizată cu emisie de pozitroni 2.1.5 Ecografie 2.1.6 Microscopie

2.2 Analitică 2.2.1 Neinvazivă (tehnici acustice şi fotocromatice folosite în

pulsoximetrie, electrocardiografe, electroencefalografe, tensiometre etc.)

2.2.2 Invazivă (dispozitive chimice, electrice, termice, bioinginereşti de analiză a fluidelor corporale, biotraductoare folosite în acest scop, analizoare de gaze şi instalaţii de anestezie generală)

8

3. Aparatură de monitorizare (utilizată în secţiile de terapie intensivă)

2

4. Aparatură chirurgicală 4.1 Opto mecanică (instrumentar chirurgical clasic, endoscoape,

bronhoscoape, gastroscoape, trocare etc.) 4.2 Electrice (electrocautere mono şi bipolare, electro bisturie, bisturie

ultrasonice etc.) 4.3 Laser (diverse tipuri de lasere folosite în chirurgie toracică, ORL,

neurochirurgie, oftalmologie)

6

5. Dispozitive corective 5.1 Proteze şi orteze (membre, tors, maxilo faciale, etc.) 5.2 Bionice (electrostimulare neuromusculară, stimulatoare cardiace, implanturi de ureche medie, implanturi cohleare, implanturi oftalmologice etc.)

6

6. Fizioterapie (bazată pe factori termici şi electrici)

2

7. Concluzii

2

Bibliografie

1. M.J. Jackson, W. Ahmed. Surface Engineered Surgical Tools and Medical Devices. Springer Publishing Company, 2007. 2. J Jango-Cohen. Bionics (Cool Science). Lerner Publications, 2006.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Studii practice pe tomograful computerizat deţinut de Universitatea

„Politehnica” din Timişoara. 4 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare de probleme practice.

2. Realizarea de fitinguri pentru aparate auditive. 4 3. Studiul implanturilor de ureche medie şi a implanturilor cohleare 4 4. Prelucrarea datelor unor pacienţi existenţi (Clinica ORL, Timişoara, imagini

de la tomograf etc.) 4

5. Vizite în principalele spitale locale pentru înţelegerea tehnologiilor şi a utilizării lor

10

6. Recuperări 2

Bibliografie 1. M.J. Jackson, W. Ahmed. Surface Engineered Surgical Tools and Medical Devices. Springer Publishing Company, 2007.

2. J Jango-Cohen. Bionics (Cool Science). Lerner Publications, 2006.


• Medicina modernă nu mai poate fi imaginată sub nicio formă fără un aport tehnologic serios. O majoritate covârşitoare a acestui aport este constituit din echipamente digitale automatizate.

• Cunoştinţele şi abilităţile oferite de conținutul disciplinei oferă o posibilitate suplimentară de angajare, în domeniul medical, ca personal tehnic în spitale și clinici

10. Evaluare


10.4 Curs






Rezolvarea unor cerințe specifice, pe parcursul semestrului: tomografii, fitinguri, reglaj de implant, prelucrare de date, 80% prezență la vizite





• Stanford University, USA (http://www.nciia.org/WebObjects/NciiaResources.woa/wa/View/CurricularModel?n=1000020)

• Olymphus University, USA (http://www.olympusuniversity.com/medical/coursedetail.aspx?lpid=206) • University of Wisconsin-Madison, USA (http://epdweb.engr.wisc.edu/medical-device-engineering-

courses.lasso)

Data completării



…………………….……….....



………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria Sistemelor / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Sisteme decizionale 2.2 Titularul activităţilor de curs Ş.l.dr.ing. Adriana ALBU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Ş.l.dr.ing. Adriana ALBU 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opţională




4.1 de curriculum • Discipline de programare 4.2 de competenţe • Matematică, limbaje de programare


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală cu laptop, videoproiector şi tablă


• Laborator cu 15-20 calculatoare, videoproiector, tablă














• Dobândirea noţiunilor necesare realizării unor sisteme care să automatizeze activităţile decizionale.

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea unei imagini de ansamblu asupra domeniului; • Însuşirea mecanismelor inteligenţei artificiale care stau la baza dezvoltării unui sistem

decizional (inferenţă logică şi statistică, reţele neuronale artificiale, algoritmi genetici etc.); • Proiectarea şi implementarea unor aplicaţii utilizând diverse limbaje, medii, tehnologii şi

platforme de programare şi baze de date.

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Concepte de bază în sistemele decizionale: Definiţii; Clasificări; Domenii de aplicabilitate.

2 Prelegere susţinută de prezentări PowerPoint, conversaţii, explicaţii, exemplificări 2. Sisteme expert:

Inferenţa logică (Reprezentarea cunoştinţelor – premise logice, reguli, concluzii –, Exemple de sisteme expert care se pretează a fi implementate prin inferenţă logică);

Inferenţa statistică (Teoria probabilităţilor în sistemele expert, Teorema lui Bayes, Formula lui Aitken, Modelul logistic, Exemple de sisteme expert care pot fi implementate prin inferenţă statistică).

8

3. Reţele neuronale artificiale: Bazele calculului neuronal (neuronul biologic, modelul

neuronului artificial, funcţii de transfer) Arhitecturi ale reţelelor neuronale artificiale (feedforward,

feedback) Antrenarea reţelelor neuronale artificiale (algoritmi pentru

învăţarea supervizată şi nesupervizată) Aplicaţii ale reţelelor neuronale artificiale.

8

4. Alte mecanisme utilizate în dezvoltarea sistemelor decizionale: Reţele Bayes-iene Algoritmi genetici Arbori decizionali Lanţuri Markov.

10

Bibliografie

1. Stuart Russell, Peter Norvig: „Artificial Intelligence: A Modern Approach: International Version”, Editura Pearson, 2010, ISBN: 9780132071482

2. Michael Negnevitsky: „Artificial intelligence: A guide to intelligent systems”, Addison-Wesley, 2005 (Biblioteca UPT) 3. Jatinder N. D. Gupta, Guisseppi A. Forgionne, Manuel Mora T.: „Intelligent Decision-Making Support Systems:

Foundations, Applications and Challenges”, Springer, 2006, ISBN: 9781846282287

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Sisteme suport pentru decizii şi sisteme bazate pe cunoaştere

(inferenţa logică) 2 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare pe calculator a problemelor. 2. Implementarea principalelor elemente probabilistice utilizate în

sistemele expert bazate pe inferenţa statistică (teorema lui Bayes, formula lui Aitken, modelul logistic)

2

3. Reţele neuronale feedforward cu un singur strat şi reţele multistrat 2 4. Arbori decizionali 2 5. Reţele Bayes-iene 2 6. Algoritmi genetici 2 7. Lanţuri Markov 2

Bibliografie

1. Stuart Russell, Peter Norvig: „Artificial Intelligence: A Modern Approach: International Version”, Editura Pearson, 2010, ISBN: 9780132071482

2. Michael Negnevitsky: „Artificial intelligence: A guide to intelligent systems”, Addison-Wesley, 2005 (Biblioteca UPT) 3. Jatinder N. D. Gupta, Guisseppi A. Forgionne, Manuel Mora T.: „Intelligent Decision-Making Support Systems:

Foundations, Applications and Challenges”, Springer, 2006, ISBN: 9781846282287


• Cunoştinţele şi abilităţile în domeniul sistemelor decizionale oferite de conţinutul disciplinei aduc un plus viitorilor ingineri, îmbogăţindu-le bagajul de informaţii şi deprinderi pe care le-au dobândit deja la celelalte materii de programare din planul de învăţământ.

• Activitatea de luare a unei decizii poate fi asistată cu succes în diverse domenii (medicină, management, robotică, teoria jocurilor etc.), iar angajatorii (care vin şi ei din arii tot atât de numeroase) solicită competenţe în această zonă.

10. Evaluare


10.4 Curs

Examen grilă: 30 de întrebări cu caracter

teoretic şi practic fiecare întrebare are cinci

posibile răspunsuri din care unul singur e corect



Nota pe parcurs se obţine în urma unor evaluări intermediare a lucrărilor de laborator care presupun implementarea unor sisteme decizionale pe baza mecanismelor studiate


33,33 %


• La examenul grilă sunt necesare pentru promovare răspunsuri corecte la 50% din întrebări; • Activitatea de laborator este promovată dacă toate soluţiile la probleme sunt funcţionale şi rezolvă minimul de cerinţe

solicitat. • Nota finală se calculează doar dacă atât nota la examen cât şi nota pe parcurs sunt mai mari sau egale cu cinci.


• George Mason University: „Decision Analysis”, http://gunston.gmu.edu/healthscience/730/about.asp?E=0 • Stanford University, Computer Science: „Artificial Intelligence – Principles & Techniques”,

http://scpd.stanford.edu/search/publicCourseSearchDetails.do?method=load&courseId=11747 • MIT – Massachusetts Institute of Technology: „Artificial Intelligence”, http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-

computer-science/6-034-artificial-intelligence-fall-2010/index.htm

Data completării


Ş.l.dr.ing. Adriana ALBU

…………………….……….....

Ş.l.dr.ing. Adriana ALBU


………………..………………….………

http://gunston.gmu.edu/healthscience/730/about.asp?E=0

http://scpd.stanford.edu/search/publicCourseSearchDetails.do?method=load&courseId=11747

http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-034-artificial-intelligence-fall-2010/index.htm

http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-034-artificial-intelligence-fall-2010/index.htm

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Sisteme de conducere a proceselor continue 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. Dr. Ing. Voloșencu Constantin 2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof. Dr. Ing. Voloșencu Constantin 2.4 Anul de studiu IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Optionala









LabView minim 2011















• Dezvoltarea de aplicatii de conducere a proceselor continue pe baza cunostintelor generale, a conceptelor fundamentale de automatica, utilizand metode specifice de proiectare.

7.2 Obiectivele specifice • Pregătirea studenţilor în domeniul automatizărilor, cu aplicaţie la conducerea unor procese des întalnite în practică, cum ar fi: reglarea temperaturii, a debitului, a presiunii, a nivelului şi altele, făcand referire şi la echipamentele unificate de automatizare şi conducerea virtuală;

• Să ofere cunoştinţe de bază pentru analiza şi sinteza sistemelor de conducere a proceselor industriale;

• Să ofere cunoştinţe de bază pentru modelarea şi simularea sistemelor de conducere a proceselor industriale.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Probleme generale ale automatizărilor proceselor continue

industriale 1.1. Preliminarii 1.2 Consideraţii asupra echipamentelor de automatizare 1.3. Clasificare 1.4. Consideraţii privind alegerea elementelor de execuţie 1.5. Elemente de acţionare. Tipuri. Caracteristici 1.6. Organe de reglare. Tipuri. Caracteristici 1.7. Consideraţii privind alegerea traductoarelor 1.8. Simboluri utilizate in schemele de automatizare

4 -Prelegere, -conversaţii, -explicaţii, -exemplificări.

2. Sisteme de reglare automată a debitului 2.1 Inerţia procesului reglat 2.2 Inerţia traductoarelor de debit 2.3 Neliniarităţi în sistemele de reglare a debitului 2.4 Consideraţii privind alegerea regulatoarelor de debit 2.5 Reglarea rapoartelor de debite

4

3 Sisteme de reglare automată a nivelului 3.1 Evacuarea cu pompă de debit constant 3.2 Evacuarea lichidului prin cădere liberă 3.3 Reglarea nivelului în recipienţi sub presiune 3.4 Inerţia traductoarelor de nivel 3.5. Problema alegerii regulatoarelor în bucle de reglare a nivelului 3.6. Particularităţi în alegerea regulatoarelor pentru reglarea nivelului în cazul reactoarelor chimice şi a cazanelor de abur

4

4. Sisteme de reglare automată a compoziţiei 4.1 Dinamica procesului de amestecare 4.2. Analizoare 4.3. Probleme speciale în buclele de reglare a compoziţiei. 4.4. Alegerea regulatoarelor

4

5. Sisteme de reglare automată a presiunii 5.1 Dinamica recipienţilor sub presiune 5.2 Inerţia traductoarelor de presiune 5.3 Consideraţii privind alegerea regulatoarelor în buclele de reglare a presiunii

4



6. Sisteme dereglare automată a temperaturii în procesele termice 6.1. Dinamica schimbătoarelor de căldură 6.2. Cuptoare cu încălzire directă în flux continuu 6.3. Cuptor de tratament termic cu încălzire indirectă şi cu funcţionare discontinuă 6.4. Schimbător de căldură între două lichide. 6.5.Scheme de reglare a temperaturii 6.6. Dinamica aparatelor de amestec. Scheme de reglare a temperaturii 6.7. Recipient de amestec a două fluide având aceeaşi fază 6.8. Recipient de amestec a două fluide având faze diferite

6

7. Procese de neutralizare a apelor reziduale 2 Bibliografie 1.Curiac D, Filip I. Conducerea proceselor continue, Editura Mirton 1999. 2.Vinătoru, M.; Nicolae,D. Automatizări industriale continue, Univ.Craiova, 1987. 3.Dumitrache,I.; Dumitriu, S., ş.a., Automatizări electronice, Ed. Did. şi Ped. Bucureşti, 1993. 4.Raven,F.H Automatic Control Engineering - McGraw-Hill, London, 1987.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1.Introducere în mediul de programare LabView. Instrumente

virtuale 6 -Expunere temă,


2. Sistem de reglare automată a nivelului; 4 3. Sistem de reglarea automată a temperaturii 4 4. Sistem de reglarea automată a presiunii 4 5. Sistem de reglarea automată a debitului 4 6. Proiectarea unui sistem de reglare în cascadă a nivelului şi

debitului. 6

Bibliografie 1.Curiac D, Filip I. Conducerea proceselor continue, Editura Mirton 1999. 2.Vinătoru, M.; Nicolae,D. Automatizări industriale continue, Univ.Craiova, 1987. 3.Dumitrache,I.; Dumitriu, S., ş.a., Automatizări electronice, Ed. Did. şi Ped. Bucureşti, 1993. 4.Raven,F.H Automatic Control Engineering - McGraw-Hill, London, 1987.


• Cunoştinţele de sisteme de conducere a proceselor continue sunt importante pentru inginerul specialist în domeniul automaticii, în ocupații posibile ca: asistent de cercetare în automatică, inginer automatist; proiectant inginer de sisteme și calculatoare; specialist mentenanță electromecanică-automatică echipamente industriale cât și a noilor ocupaţii propuse pentru a fi incluse in COR: inginer pentru sisteme şi echipamente de automatizare; administrator de sisteme automate de conducere; inginer pentru dezvoltare de sisteme automate; inginer pentru dezvoltare pentru echipamente de proces, inginer de dezvoltare software pentru conducerea proceselor.

10. Evaluare





40 % laborator




• Control systems for industrial processes, University of Delft, Politecnico di Milano, Imperial College of London


…………………….………

…………………….………


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria Sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi informatică aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Sisteme de conducere fuzzy 2.2 Titularul activităţilor de curs Asist.dr.ing. Claudia-Adina Dragoş 2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof.dr.ing. Radu-Emil Precup 2.4 Anul de studiu IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opţională




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de reglare automată



seminarului/laboratorului • Laborator cu 8-10 calculatoare – Mediu Matlab & Simulink, sisteme de conducere

automată numerică a unor echipamente de laborator cu software de implementare a algoritmilor de conducere şi de dezvoltare a structurilor şi algoritmilor de conducere aferent, tablă




• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicatiilor • Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare şi analiză a

proceselor, a tehnicilor de proiectare asistată de calculator. • Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automata, utilizând

principii de management de proiect, medii de programare şi tehnologii bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile, sisteme încorporate






• Însuşirea metodologiei de dezvoltare a sistemelor de conducere fuzzy pentru diverse aplicaţii.

7.2 Obiectivele specifice • Însuşirea bazelor mulţimilor fuzzy şi logicii fuzzy. • Câştigarea experienţei în utilizarea mediilor comerciale dedicate dezvoltării asistate de

calculator a sistemelor de conducere fuzzy. • Cunoaşterea aspectelor practice şi câştigarea experienţei în dezvoltarea, acordarea şi aplicarea

sistemelor de inferenţă fuzzy şi regulatoarelor fuzzy şi de implementare a acestora.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Elemente de teoria mulţimilor vagi (fuzzy)

1.1 Definiţii; 1.2 Operatori şi modificatori asociaţi mulţimilor fuzzy; 1.3 Aplicaţii

4 - Prelegere asistată de

retroproiector, - expunere, - conversaţie, - demonstraţie, - exemplu

2. Tratarea informaţiei vagi 2.1. Fuzzificarea informaţiei ferme. Variabile lingvistice, termeni

lingvistici; 2.2. Inferenţe fuzzy. Baze de reguli; 2.3. Defuzzificarea informaţiei vagi; 2.4. Exemple operative de calcul

6

3. Structura de bază şi analiza regulatoarelor fuzzy (RG-F) 3.1 Structuri de sisteme de conducere fuzzy şi de RG-F; 3.2 Tratarea informaţiei de intrare în RG-F; 3.3 Baze de reguli. Mecanisme de inferenţă; 3.4 Metode de defuzzificare. Relaţii de calcul pentru situaţii

8



particulare frecvent întâlnite în practică; 3.5 Măsuri prin care se pot modifica alurile caracteristicilor

statice ale RG-F

4. Regulatoare fuzzy tipizate şi regulatoare fuzzy speciale 4.1 Regulatoare fuzzy fără dinamică; 4.2 Regulatoare fuzzy cu dinamică; 4.3 Regulatorul fuzzy de tip Takagi şi Sugeno; 4.4 Regulatoare fuzzy cu comportare cvasi-PI; 4.5 Regulatoare convenţionale cu adaptare fuzzy a parametrilor

6

5. Structuri de reglare cu regulatoare fuzzy. Aspecte de proiectare 5.1 Aspecte privind dezvoltarea regulatoarelor fuzzy; 5.2 Aspecte speciale privind sistemele de reglare automată cu regulatoare fuzzy; 5.3 Aplicaţii ale conducerii fuzzy

4

Bibliografie 1. St. Preitl, R.-E. Precup, Introducere în conducerea FUZZY a proceselor; Editura Tehnică; Bucureşti, 1997. 2. R.-E. Precup, Fuzzy Controllers; Editura Orizonturi Universitare; Timişoara, 1999.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Dezvoltarea asistată de calculator a sistemelor de conducere

fuzzy utilizând mediul Matlab & Simulink; implementarea funcţiilor Matlab utilizate pentru definirea funcţiilor de apartenenţă; implementarea funcţiilor utilizate pentru fuzzificarea informaţiei ferme; programare

4 - Algoritmizare - experiment, - explicaţie, - exemplu, - analiză comparativă, - simulare, - studiu de caz, - problematizare, - utilizarea de software

dedicat

2. Implementarea funcţiilor utilizate pentru definirea bazei de reguli; funcţia utilizată pentru operaţia de defuzzificare; implementarea funcţiilor referitoare la variabilele şi fişierele de tip fis; funcţia utilizată pentru vizualizarea caracteristicilor statice ale regulatoarelor fuzzy (RG-F); programare

4

3. Simularea comportării sistemelor de reglare automată cu RG-F utilizând mediul Simulink; studiul efectului modificării parametrilor din modulul de fuzzificare al RG-F asupra caracteristicilor statice ale RG-F

2

4. Dezvoltarea unor RG-F tipizate pentru clase de procese de tip benchmark; programare

4

Bibliografie 3. St. Preitl, R.-E. Precup, Regulatoare pentru servosisteme. Metode de proiectare; Editura Orizonturi Universitare; Timişoara, 2007. 4. St. Preitl, R.-E. Precup, Tehnici de proiectare a structurilor de reglare automată. Aplicaţii; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2008.


• Cunoştinţele de logică fuzzy sunt importante pentru multe firme din domeniu • Majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului solicită atât cunoştinţe de automatică în general

cât şi cunoaşterea algoritmilor de conducere avansată

10. Evaluare


10.4 Curs Rezolvarea a două subiecte teoretice de complexitate mică-medie

Examen scris 66 % Două subiecte teoretice şi două subiecte aplicative

10.5 Seminar /laborator Studenţii organizaţi în echipe de câte trei 34 %


rezolvă teme de studiu individual şi sunt testaţi de două ori pe parcursul semestrului.


• Promovarea evaluării şi activităţii de laborator cu nota minim 5 • Stăpânirea lucrului cu Fuzzy Logic toolbox din cadrul Matlab • Proiectarea unor regulatoare fuzzy pentru procese de tip benchmark


• Purdue University (West Lafayette, IN, SUA), http://www.purdue.edu/ • Technical University of Denmark (Lyngby, Danemarca), http://www.dtu.dk/english • Tokyo Institute of Technology (Tokyo, Japonia), http://www.titech.ac.jp/english/

Data completării


7.02.2014 Asist.dr.ing. Claudia-Adina DRAGOŞ

…………………….……….....

Prof.dr.ing. Radu-Emil PRECUP


………………..………………….………

http://www.purdue.edu/

http://www.dtu.dk/english

http://www.titech.ac.jp/english/

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Circuite Periferice şi Interfeţe de Proces 2.2 Titularul activităţilor de curs s.l.dr.ing. UNGUREANU-ANGHEL Dan 2.3 Titularul activităţilor de seminar s.l.dr.ing. UNGUREANU-ANGHEL Dan 2.4 Anul de studiu IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei

Opţională




4.1 de curriculum • Cursuri: Arhitectura Calculatoarelor, Sisteme bazate pe microprocesoare şi microcontrolere, Sisteme Încorporate




laboratorului/proiectului • Laborator (calculatoare, echipamente dedicate, software adecvat)












• Însuşirea de cunoştinţe privind proiectarea, implementarea şi testarea Circuitelor Periferice şi a Interfeţelor de Proces folosind diverse tehnologii, circuite electronice şi limbaje de programare dedicate

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării, implementării si testării Circuitelor Periferice şi a Interfeţelor de Proces

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Circuite Perfice 1.1. Principii generale ale arhitecturilor sistemelor de calcul 1.2. Circuite periferice specifice implementării sistemelor de întreruperi (sistemul IBM PC bazat pe controlerul de întreruperi i8259A, sistemul Motorola bazat pe controlerul de întreruperi 68901) 1.3. Circuite periferice specifice transferului paralel al informaţiei (i8255, Motorola 68230) 1.4. Circuite periferice specifice transferului serial al informaţiei (i8251, TL16C450, Motorola 68564) 1.5. Circuite periferice de tip timer/counter (i8253/i8254)


14 ore

2. Interfeteţe de proces 2.1. Controlere de magistrale şi magistrale sistem: ISA, PCI, PCMCI 2.2. Module de intrări/ieşiri numerice 2.3. Module de intrări/ieşiri analogice


10 ore

3. Proiectarea modulelor de intrări/ieşiri 3.1. Proiectarea sistemului de intrări/ieşiri al unui sistem de

Expunere utilizând material tipărit si prezentare power-

4 ore



conducere automată echipat cu microprocesor/microcontroler 3.2. Proiectarea interfetelor de proces

point (disponibil şi în format electronic), conversaţie

Bibliografie 1. Ungureanu-Anghel Dan – Circuite Periferice şi Interfeţe de Proces, curs în format electronic. 2. D.A. Patterson,J.L. Hennessy, „Computer Organisation and Design. The Hardware / Software Interface”, Ed. Morgan Kaufman, Boston, 2005 3. F. Blasinger, M. Scheicher, “ Digital Interfaces and Bus Systems for Communication”, M.K. Juchheim GmbH &Co, Fulda, 2001 4. ***, “PC/104. User Manual”, PC/104 Consortium, 2006

8.2 Seminar/Laborator Metode de predare Observaţii 1. Circuitul controler de intreruperi i8259A. Studiul si experimentarea sistemului de intreruperi


2 ore

2. Studiul si experimentarea circuitului PIO i8255 Exemple, studii de caz, problematizare, validare

2 ore

3. Studiul si experimentarea circuitului PIT i8254 Exemple, studii de caz, problematizare, validare

2 ore

4. Studiul si experimentarea circuitului de comunicatie seriala TL16C450


2 ore

5. Studiul si experimentarea sistemului de intrari/iesiri numerice ale interfetei ADA1100


2 ore

6. Studiul si experimentarea sistemului de intrari analogice ale interfetei ADA1100


2 ore

7. Studiul si experimentarea sistemului de iesiri analogice ale interfetei ADA1100


2 ore

8. Proiectarea hardware si dezvoltarea unor drivere soft pentru o serie de sisteme de intrare.iesire specifice unor aplicatii date avand ca suport microcontrolerul P89C51RD2

Proiect 14 ore

Bibliografie 1. Ungureanu-Anghel Dan – Circuite Periferice şi Interfeţe de Proces, curs în format electronic. 2. ***, MCS51 Microcontrollers, INTEL. 3. ***, phyCORE-P89C51 Hardware Manual”, Phytec ,Edition August 2001 4. ***, GPIO Extension Bord Hardware Manual”, Phytec ,Edition September 2001 5. ***, phyCORE Development Board LD 5 V Bord Hardware Manual”, Phytec , Edition July 2001 6. ***, LCD Module Data Sheet DEM 20486 SYH-LY”, Display Electronik GmbH, 2003 7. ***,”ADA1100. User manual”, RTD L.T.D. 1996.


• Multe firme angajatoare din diverse domenii solicită absolvenţilor cunoştinţe legate de domeniul circuitelor periferice şi a interfeţelor de proces (Continental, Hella, BOSH etc).

Compatibilitate internaţională: 1. Vienna University of Technology, Austria : Interfacing in PC-Systemen 2. Cleveland State University USA, Microprocessor & Digital System Design 3. Tecnologico De Monterrey Spain, Microprocessors and peripherals

10. Evaluare


10.4 Curs



2/3





verifică stăpânirea lui)

• Obţinerea notei minime (5) de promovare a examenului scris + promovare activitate aplicativă laborator (pe parcurs) şi proiect.



FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Fiabilitatea și testarea echipamentelor digitale 2.2 Titularul activităţilor de curs Ș.l.dr.ing. Antonius STANCIU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Ș.l.dr.ing. Antonius STANCIU 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opțională




4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Noțiuni de automatică















• Dobândirea unor noţiuni de bază privind fiabilitatea și testarea echipamentelor electronice

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea unei imagini de ansamblu asupra domeniului • Proiectarea, utilizarea și menținerea funcționalității echipamentelor electronice

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Introducere 1.1 Scurt istoric 1.2 Definiții, clasificări 1.3 Direcții moderne de dezvoltare


2. Fiabilitatea componentelor şi circuitelor electronice 2.1 Modalităţi de îmbunătăţire a fiabilităţii şi a disponibilităţii (necesar,

estimări, tehnici de redundanţă) 2.2 Metode de autocontrol implementate hardware (prin copii, prin

codificare, prin temporizare, prin excepţii, prin restabilirea erorilor) 2.3 Metode de autocontrol implementate software (funcţii, secvenţe, date

de proces, restabiliri, diagnosticări, validări) 2.4 Îmbunătăţirea fiabilităţii prin metode de autocontrol (la nivel de circuit

elementar, de bloc, de structură, principiul BILBO cu diverse implementări, controlul erorilor la nivel de procesor, discuţii privind accesibilitatea şi observabilitatea, discuţii privind check-ere pe căi multiple)

10

3. Fiabilitatea componentelor mecanice 3.1 Caracteristici mecanice ale circuitelor electrice 3.2 Caracteristici de fabricaţie relevante pentru fiabilitate 3.3 Detalii privind componentele în mişcare

8

4. Implementări de referinţă în logica digitală 4.1 Implementări în logica VLSI ASIC 4.2 Implementări în microprocesoare de uz general

6

5. Concluzii

2

Bibliografie

1. N.K. Jha, S. Gupta, Testing of Digital Systems. Cambridge University Press, 2003. 2. L.T. Wang, C.W. Wu, X. Wen. VLSI Test Principles and Architectures: Design for Testability (Systems on Silicon), Morgan Kaufmann, 2006. 3. A. Crouch. Design for test for Digital IC’s and Embedded Core Systems, Prentice Hall PTR, 1999.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Simulări folosind software CAD a erorilor elementare şi studierea efectelor

acestora 2 Expunere temă, discuţii,

întrebări, rezolvare de probleme practice.

2. Simularea erorilor în structuri cu observabilitate scăzută şi studierea modurilor de propagare a acestora către ieşirile monitorizate

4

3. Studiul reconvergenţei 2 4. Măsurători specifice privind echipamente medicale 4 5. Telemetria echipamentelor bionice implantate 2 6. Proiectarea de structuri redundante şi studierea toleranţei la defectare 12 7. Recuperări 2

Bibliografie 1. N.K. Jha, S. Gupta, Testing of Digital Systems. Cambridge University Press, 2003. 2. L.T. Wang, C.W. Wu, X. Wen. VLSI Test Principles and Architectures: Design for Testability (Systems on Silicon), Morgan Kaufmann, 2006. 3. A. Crouch. Design for test for Digital IC’s and Embedded Core Systems, Prentice Hall PTR, 1999.


• Nivelul calitativ impus actualmente echipamentelor electronice digitale implică fiabilitate crescută, toleranţă la defectare, disponibilitate şi mentenabilitate ridicate

• Cunoştinţele şi abilităţile oferite de conținutul disciplinei oferă un avantaj suplimentar la angajare, apreciat de angajatorii reprezentativi din domeniul de studiu

10. Evaluare


10.4 Curs






Rezolvarea unor cerințe specifice, pe parcursul semestrului: diverse simulări, proiectarea unei structuri redundante şi studierea toleranţei la defectare





• Linkoping University, Suedia, (http://www.ida.liu.se/~zebpe/teaching/test/lec1.pdf) • University of Wisconsin-Madison, USA, (http://www.engr.wisc.edu/ece/courses/ece553.html) • State University of New York, USA (http://www.engr.newpaltz.edu/~bai/CSE40534/syl_Fault_tolerant.pdf)

Data completării



…………………….……….....



………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Instrumente C.A.S.E. 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Ioan Filip 2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof. dr. ing. Ioan Filip 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opţională

























• Însuşirea de cunoştinţe privind utilizarea unor instrumente de tip C.A.S.E. (Computer Aided Software Engineering), folosite pentru asistarea procesului de dezvoltare a aplicaţiilor software pe parcursul etapele specifice ciclurilor de viaţă.

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe privind ingineria software şi abilităţi de operare cu instrumente C.A.S.E.

(gestiunea configuraţiei proiectelor software: ClearCase; instrumente de proiectare grafică şi generare automată de cod pentru sisteme de timp real: Geode; gestiunea non-conformităţilor / erorilor: ARTS, SRT; testare automată: Win Runner, partajare de resurse, metrici software).

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Cicluri de viaţă ale programelor 1.1. Cicluri de viaţă ale programelor – definiţii, caracteristici. 1.2. Ciclul de viaţă V. 1.3. Ciclul de viaţă incremental 1.4. Alte cicluri de viaţă (cascadă, evolutiv, spirală, tridimensional, fântână arteziană, prototipizării). Fluxuri de lucru în interiorul fazelor. 1.5.Instrumente C.A.S.E. specifice fazelor ciclurilor de viaţă ale produselor software 1.6. Ingineria programării – definiţii, caracteristici.

4

Expunere utilizând prezentări (slide-uri) Power Point, conversaţie, exemplificare.

2. Limbajul formal SDL / mediul GEODE 2.1. Limbajul SDL (Specification and Description Language) – caracteristici, concepte de bază. 2.2.Reprezentări arhitecturale (arhitecturi statice / dinamice, vederi conexiuni/vederi ierarhie). Tipuri de date. 2.3. Descrierea comportamentului unui sistem în timp real (creare procese, comunicare între procese, gestiunea timpului). 2.4. Obiecte de bază ale limbajului SDL (obiecte structurale: SYSTEM, BLOCK, PROCESS, obiecte de comunicare: CHANEL, SIGNALROUTE, etc). 2.5. Structura proceselor. Tranziţii. Semnale. Gestiune timp – obiecte SET/RESET. 2.6. Arhitectura unui SYSTEM (GEODE) – criterii de descompunere.

6

3. Gestiune de configuraţie a proiectelor software. Mediul ClearCase – mod de lucru Base ClearCase

3.1. Gestiune de configuraţie a proiectelor software -versionare, ramificare şi partajare. 3.2. ClearCase –caracteristici (stocare, versionare, partajare) 3.3. Dezvoltări paralele, fuziune (branch-uri). Operare multi-site. 3.4. VOB (Versioned Object Base) – clasificare. Gestiunea versiunilor elementelor. 3.5. Roluri ClearCase. Fişiere vedere – VIEW dezvoltator/integrator, tipuri de filtrare 3.6. ClearCase Explorer. Operare Base în mod ClearCase: Creare VOB, Creare VIEW standard, Creare element nou in VOB, Versionare element, Tree, history, compare, Creare etichete, Utilizare etichete, VIEW cu etichete, Fuziune (MERGE), Creare branch-uri, Fuziune între branch-uri, Separarea automată a dezvoltării pe un alt branch.

6

4. Mediul ClearCase – mod de lucru UCM

4.1. UCM ( Unified Change Management) - Obiecte şi concepte, Fluxuri de dezvoltare, Proprietăţi ale modului UCM 4.2. Proprietăţi ale modului UCM (proiect, spaţiu de lucru, baseline, fluxuri dezvoltator/integrator) 4.3. Dezvoltare paralela utilizând Stream-uri: Delivery and Rebase 4.4. Operare UCM: creare VOB, creare proiect ( Creare Baseline, Creare stream integrator), Join project (Creare stream dezvoltator), Create activity, Deliver, Make and Recommend Baseline, Rebase), Versionare

6

5. Gestiunea non-conformităţilor / erorilor 5.1. Gestiunea FR (Fault Raport) / CR (Change request) 5.2. Ciclul de viaţă al unui FR/CR (raport de eroare/cerere de modificare). 5.3. Mediul ARTS (Alcatel Request Tracking System). Stări, roluri (exemplificări) 5.4. Transfer între produsele ARTS

2

6. Testare software – mediul WinRunner 6.1 Testare software – caracteristici, tipuri (manuală/automată, black-box/white-box). 6.2. Mediul WinRunner. Limbajul de script TSL (Test Script Language) 6.4. Procesul de testare automată WinRunner (moduri de învăţare, creare scripturi, depanare teste, reutilizare, examinare rezultate teste) 6.5. Exemplicare script TSL (wizard-ului Data Driver)

2

7. UML. Metrici software 7.1. UML – definiţii, caracteristici, avantaje. Tipuri de diagrame UML. 7.2. Metrici software – definiţii, caracteristici, obiective. 7.3. Tipuri de metrici software: LOC (lines of code), Halstead McCabe, Function-Points, Feature-Points etc.

2

Bibliografie

1. Filip Ioan – C.A.S.E. Tools, Multiplicare Alcatel + suport electronic (Power Point), 2008. 2. Ian Sommerville- Software Engineering, Addison Wesley, 2010 3. *** - IBM Rational ClearCase Remote Client, Copyright IBM Corporation, 2010. 4. Ueli Wahli et. al.- Software configuration management a clear case for IBM Rational ClearCase and ClearQuest UCM, IBM Reedboks (ibm.com/redbooks), 2004. 5. Laird Linda M - Software measurement and estimation : A practical approach -software measurement and estimation,

John Wiley & Sons 2006.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Operare cu mediului GEODE şi utilizarea elementelor de bază ale limbajului SDL de proiectare grafică şi generare automată de cod (implementarea unui automat SDL modelând un sistem de alarmare).

4 Exemple, studii de caz, operare şi implementare software problematizată.

2. Operare cu mediul ClearCase – mod de lucru Base ClearCase (aplicaţie de management de configuraţie / studiu de caz.

4

3. Operare cu mediul ClearCase – mod de UCM (aplicaţie de management de configuraţie / studiu de caz).

4

4. Operare cu mediul Win-Runner – crearea unui script de testare automat ă în

limbaj TSL – studiu de caz

2

Bibliografie

1.Filip Ioan – C.A.S.E. Tools, Multiplicare Alcatel + suport electronic (Power Point), 2008. 2.Ian Sommerville- Software Engineering, Addison Wesley, 2010 3.*** - IBM Rational ClearCase Remote Client, Copyright IBM Corporation, 2010. 4. Ueli Wahli et. al.- Software configuration management a clear case for IBM Rational ClearCase and ClearQuest UCM, IBM Reedboks (ibm.com/redbooks), 2004. 5. Laird Linda M - Software measurement and estimation : A practical approach -software measurement and estimation, John Wiley & Sons 2006.


• Multe firme angajatoare din domeniul IT solicită absolvenţilor cunoştinţe de bază privind operarea cu diverse utilitare care asistă ingineria programării.

• Majoritatea angajatorilor dezvoltatori de proiecte software de mari dimensiuni utilizează instrumente şi utilitare specializate pentru gestionarea acestor proiecte.

10. Evaluare


10.4 Curs Test grilă Examinare scrisă 66 %




10 %

Rezolvare temă/proiect Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

24 %




• Imperial College London –Software Engineering -Practice (http://www.doc.ic.ac.uk/teaching/coursedetails/302) • MIT - Software Engineering- (http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-01sc-introduction-to-electrical-engineering-and-computer-science-i-spring-2011/unit-1-software-engineering/) • Riga Technical University - CASE Tools for Object-Oriented System Development (http://fsd.rtu.lv/uploads/Computer%20systems/DPI504.pdf) • Sardar Patel University - CC Case Tools (http://www.indiastudycenter.com/univ/states/gujarat/sardar-patel-university/courses/certificate-courses/cc-case-tools-turbo-analyst-and-relational-designer.asp)

Data completării



…………………….……….....


…………………….………............................................................


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Tehnologii Multimedia 2.2 Titularul activităţilor de curs Ș.l. dr. ing. Dorin Berian 2.3 Titularul activităţilor de seminar Ș.l. dr. ing. Dorin Berian, Asist. dr. ing. Norbert Gal 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opțională




4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •



seminarului/laboratorului • Laboratoare cu 17-25 calculatoare, proiector, tablă, aplicațiile Adobe Illustrator, Adobe

Photoshop, Adobe Audition, Adobe Premiere Pro și Adobe Flash.
















• Însuşirea cunoştinţelor teoretice și a deprinderilor practice necesare exploatării echipamentelor și aplicațiilor multimedia.

7.2 Obiectivele specifice • Deprinderea modului de lucru cu aplicații profesionale pentru editare de imagini, editare audio şi video, creare de prezentări multimedia şi cursuri interactive.

• Dezvoltarea creativității şi a abilității de dezvoltare a unui proiect multimedia cu mijloacele de implementarea specifice fiecărei aplicaţii ce le este prezentată, toate acestea folosind cele mai noi tehnologii multimedia.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Introducere în Multimedia

1.1. Ce este multimedia? 1.2. Tipuri de informaţie


2. Text 2.1. Tracking şi kerning 2.2. Fonturi 2.3. Cărţi tradiţionale vs. cărţi electronice

5

3. Imagini 3.1. Imagine şi animaţie 3.2. Video 3.3. Consideraţii privind culorile

4

4. Captarea imaginilor bitmap 4.1. Camere fotografice

4

5. Sunet 5.1. Dispozitive de interfaţare audio

5

6. Formate document 6.1 Limbajul PostScript 6.2. PDF

2

7. Formate imagine 7.1. Formate pentru grafică vectorială 7.2. Formate pentru grafică bitmap

2

8. Formate audio 8.1. Formatul WAVE 8.2. Formatul MP3 8.3. Formatul AAC 8.4. Aplicaţii software pentru editare audio

2

9. Formate video 9.1. Standardul MPEG 9.2. Formatul AVI

2



9.3. Aplicaţii pentru editare video Bibliografie

1. Marshall McLuhan, Sa intelegem media. Extensiile omului, Editura Curtea Veche, 2011. 2. Tay Vaughan, Multimedia – ghid practic, Editura Teora, 2003 3. Vic Costello, Susan Youngblood, Norman Youngblood, Multimedia Foundations: Core Concepts for Digital Design, Focal Press, Waltham, USA, 2012

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Utilizarea aplicațiilor pentru grafică vectorială. Adobe Illustrator. 2 Expunerea modului de lucru cu

aplicațiile multimedia, implementarea de către studenți a unei creații multimedia pornind de la o temă propusă.

2. Utilizarea aplicațiilor pentru grafică bitmap. Adobe Photoshop. 2 3. Utilizarea aplicațiilor pentru editare audio. Adobe Audition. 2 4. Utilizarea aplicațiilor pentru editare video. Adobe Premiere Pro. 2 5. Utilizarea aplicațiilor pentru crearea de animații. Adobe Flash. 2 6. Utilizarea combinată a aplicațiilor multimedia pentru realizarea unui

proiect de complexitate medie. 2

7. Recuperări. 2 Bibliografie

1. Adobe Creative Team, Adobe Illustrator CS5 Classroom in a Book, Adobe Press, San Jose, California, USA, 2010. 2. Echipa Adobe Systems, Adobe Photoshop CS5, Editura Teora, 2010. 3. Adobe Creative Team, Adobe Audition 2.0 Classroom in a Book, Adobe Press, San Jose, California, USA, 2006. 4. Adobe Creative Team, Adobe Premiere Pro CS5 Classroom in a Book, Adobe Press, San Jose, California, USA, 2010. 5. Echipa Adobe Systems, Adobe Flash CS3 Professional, Editura Teora, 2008.


• Cunoştinţele de editare multimedia sunt importante pentru cei care doresc să lucreze în domeniu (web design, game design, publicitate, studiouri de producție audio sau video etc.).

10. Evaluare


10.4 Curs


10.5 Seminar /laborator Implementarea unei creații multimedia pe baza temei propuse în lucrările de laborator.

Evaluarea produsului final (complexitate, originalitate, impact produs)

45%

Prezența Evidența prezenței 5% 10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se

verifică stăpânirea lui) • Utilizarea aplicațiilor multimedia (editare de imagini vectoriale și bitmap, editare audio și video, crearea de animații și

interactivitate) pentru crearea de conținut multimedia de complexitate redusă și medie. • Rezolvarea corectă a cel puțin jumătate din întrebările din testul grilă.


• Illinois Institute of Technology: http://multimedia.rice.iit.edu/syllabus.html • Duke University: http://www.duke.edu/web/multimedia/curriculum/scienceandmultimedia.pdf • Indiana University – Purdue University – Indianapolis: http://www.cs.iupui.edu/~vkilmer/n351/index.html

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar Ș.l. dr. ing. Dorin BERIAN Asist. dr. ing. Norbert GAL

…………………….………

…………………….………


………………..………………….………

http://multimedia.rice.iit.edu/syllabus.html

http://www.duke.edu/web/multimedia/curriculum/scienceandmultimedia.pdf

http://www.cs.iupui.edu/%7Evkilmer/n351/index.html

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Politehnica” din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică şi Informatica Aplicata 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Automatică şi Informatică Aplicată / inginer


2.1 Denumirea disciplinei Automatizari complexe 2.2 Titularul activităţilor de curs S.l. dr. ing. Iosif Szeidert 2.3 Titularul activităţilor de seminar S.l. dr. ing. Iosif Szeidert 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Opţională








• Laborator (calculatoare, software adecvat, hardware adecvat)

















• Însuşirea de cunoştinţe privind tehnologii, respectiv elemente specifice ale unor tehnici de modelare si simulare si testare pe echipamente de laborator, destinate automatizarilor complexe

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare modelarii, simularii functionarii unor agregate şi programării

echipamentelor dedicate utilizând tehnologii şi limbaje specifice (Matlab)

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Automatizari complexe – introducere, generalitati, sisteme distribuite.


2. Structura generala a sistemelor de conversie a energiei eoline. 4 3. Configuratii de agregate aerolectrice echipate cu generatoare sincrone / asincrone.

6

4. Modelarea matematica a masinilor electrice sincrone si asincrone operand in regim de generator. Studii de caz.

4

5. Metode indirecte de determinare a valorilor unor marimi specifice agregatelor aeroelectrice. Determinarea randamentului generatorului sincron. Determinarea indirecta a turatiei si vantului.

4

6. Structuri de conducere autoacordabila pentru comanda excitatiei unui generator de inductie de constructie speciala. Consideratii privind sinteza sistemelor de conducere self-tuning. Studii de caz.

4

7. Metode de conducere cu urmarirea punctului de putere maxima a agregatelor aeroelectrice. Metoda cu pas fix, divizat, adaptiv, exponential. Implementarea metodelor de tip MPPT la agregate aeroelectrice. Studii de caz.

4

Bibliografie





8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Operare cu mediul de modelare si simulare Matlab-Simulink. Biblioteca PowerSystem.


2. Modelarea si simularea functionarii masinilor electrice in mediul Simulink. Regimuri de functionare.

4

3. Simularea functionarii unui sisteme complex de conversie a energiei eoliene echipat cu generator de inductie, in diverse regimuri de operare, nominale, respectiv de avarie.

6

4. Simularea functionarii unor sisteme complexe distribuite – diverse configuratii de ferme de agregate aeroelectrice.

6

5. Studii de caz – ansamblu masina de antrenare sincrona cuplata la arborele unui generator asincron, masuratori experimentale.

4

6. Implementarea im mediul Matlab-Simulink a unor structuri de conducere cu urmarirea maximului de putere cu aplicatie la sisteme complexe distribuite.

4

Bibliografie






• Automatizarile complexe ocupă un spectru larg în plaja dezvoltării aplicaţiilor hardware si software dedicate.

10. Evaluare


10.4 Curs Implementarea unei aplicaţii gen proiect de modelare si simulare, respect conducere agregat

Examinare scrisa 66 %




34 %




• Lund University, Suedia - Automation in complex systems - http://www.iea.lth.se/aks/ • University of Toronto, Canada - Large-Scale System Theory and Control • MIT (Massachusetts Institute of Technology) - Fundamentals of Advanced Energy Conversion http://ocw.mit.edu/courses/energy-courses/

Data completării



…………………….……….....



………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Politehnica din Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Automatică şi Calculatoare / Automatică și Informatică Aplicată 1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Ingineria sistemelor 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ingineria sistemelor/Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Informatică aplicată în servicii de sănătate 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. dr. ing. Mihaela Marcella Crişan-Vida, Drd. inf. Oana CHIRILA 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Opțională




4.1 de curriculum • Programare într-un mediu vizual 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de programare


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală medie, Materiale suport: laptop, proiector, tablă.


• Laborator cu 17-25 calculatoare – Mediu de programare







proceselor, a tehnicilor de proiectare asistată de calculator. • Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa sistemelor cu echipamente de uz general şi

dedicat, inclusiv reţele de calculatoare, pentru aplicaţii de automatică şi informatică aplicată. • Dezvoltarea de aplicaţii şi implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automata, utilizând






• Studiul sistemelor informatice din domeniul sănătăţii (design, funcţionalitate, utilizare). Fixarea unor deprinderi de comunicare cu domenii diferite de cel tehnic.

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea unor abilităţi de gestionare a activităţilor de planificare strategică şi consultanţă în domeniul medical. Disciplina oferă posibilitatea însuşirii de către student a noţiunilor legate de problemele de funcţionalitate, design şi compatibilitate care apar în cazul sistemelor informatice din domeniul sănătăţii. De asemenea, oferă prilejul învăţării lucrului cu diverse programe, dezvoltă capacitatea de analiză a rezultatelor obţinute în urma utilizării acestora şi creează premizele realizării unor programe dedicate domeniului.

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. GENERALITĂŢI : 1.1. Definiţii; 1.2. Informatica medicală în lume; 1.3. Problematica informaticii medicale.

2

Prelegere susţinută de prezentări PPT, conversaţii, explicaţii, exemplificări. Cursul este prezentat pe videoproiector, se trece în revistă baza teoretică, se fac demonstraţii, se discută cazuri şi sunt prezentate exemple local sau pe Internet.

2. ÎNREGISTRĂRI MEDICALE 2.1. Generalităţi; 2.2. Înregistrări medicale pe suport de hârtie şi pe Calculator; 2.3. Date, informaţie, cunoaştere; 2.4. Baze de date clinice şi modele de baze de date; 2.5. Achiziţia datelor medicale - monitorizarea pacienţilor

4

3. ÎNREGISTRĂRI PE CALCULATOR ALE DATELOR PACIENTULUI 3.1. Definiţii 3.2. Caracteristicile fişei computerizate a pacientului 3.3. Avantajele utilizării fişei computerizate a pacientului 3.4. Reglementări pentru fişa computerizată a pacientului în contextul sistemelor integrate de sănătate 3.5. Impedimente în calea dezvoltării fişei computerizate a pacientului 3.6. Probleme conexe FCP- Semnătura electronică 3.7. Smart cards

3

4. STANDARDE, SISTEME DE CLASIFICARE ŞI CODURI ÎN DOMENIUL MEDICAL 4.1. Generalităţi 4.2. HL7 4.3. Standardele CEN şi standardul EDIFACT 4.4. Standardul DICOM 4.5. Sisteme de clasificare şi coduri în domeniul medical

3

5. SISTEME INFORMATICE DIN DOMENIUL SANITAR 5.1. Sisteme informatice pentru cabinete medicale 5.2. Sisteme informatice de radiologie 5.3. Sisteme informatice de laborator 5.4. Sisteme informatice pentru staţii de urgenţă 5.5. Sisteme informatice pentru farmacii

4

6. SISTEME INFORMATICE DE SPITAL 6.1. Sisteme informatice clinice 6.2. Sisteme informatice administrative 6.3. Suportul hardware pentru un sistem informatic de spital

2

7. PLANIFICARE STRATEGICĂ PENTRU SISTEME INFORMATICE ÎN SERVICII DE SĂNĂTATE 7.1. Misiunea 7.2. Obiective şi activităţi. Strategie 7.3. Planificarea strategică referitoare la utilizarea sisteme informatice 7.4. Etapele procesului de PS

2

8. ALEGEREA UNUI SISTEM INFORMATIC DE SĂNĂTATE 8.1. Stabilirea cerinţelor

2

8.2. Alegerea sistemului informatic 9. IMAGISTICĂ MEDICALĂ 9.1. Imagini în medicină. Generalităţi 9.2. Imaginea şi imagistica 9.3. Generarea imaginilor 9.4. Administrarea imaginilor

2

10. PROIECTAREA INTERFEŢELOR UTILIZATOR 10.1. Prezentarea problemei 10.2. Stadiul actual 10.3. Obiectivele utilizatorului 10.4. Importanţa percepţiei umane în studiul interfeţelor utilizator 10.5. Elemente de proiectare a interfeţelor utilizator pentru aplicaţii medicale 10.6. Aspecte ale interacţiunii om-calculator pentru aplicaţii specifice 10.7. Uzabilitatea şi metode de evaluare a uzabilităţii interfeţelor aplicaţiilor medicale

4

Bibliografie

1. Stoicu-Tivadar L., Sisteme informatice aplicate în servicii de sănătate, Ed. Politehnica, Timişoara, 2005. 2. Jan van Bemmell, Musen MA, Handbook of Medical Informatics, Springer, Roterdam, 2000. 3. Shortliffe, E.H., et al, Medical Informatics, Computer Applications in Health Care and Biomedicine, Ed.

Springer, 2001.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Studiul sistemelor informatice pentru cabinete de medic de familie

(MedPrax, MedINS, Topaas, EOGeneraliste, TurboMed). 4 Laborator: conversaţie,

explicaţie, exemplu, experiment, demonstraţie, analiză comparativă. Studenţii primesc materialele cu cerinţele şi ghidul de lucru, lucrează, iar la finalul laboratorului se trece pe la fiecare şi se discută soluţia, care apoi este notată. Proiect: conversaţie,

explicaţie, exemplu, experiment, demonstraţie, analiză comparativă. Studenţii primesc materialele cu cerinţele şi ghidul de lucru, lucrează în echipă și primesc o notă pe care o distribuie conform muncii depuse de către fiecare participant.

2. Sisteme informatice de spital 2 3. Sisteme informatice pentru cabinete de stomatologie (Lytech,

DentOR, DentINS) 2

4. Standarde (HL7, DICOM) – studiu şi aplicaţie în cardiologie 2 5. Prelucrări de imagini medicale 2 6. Prelucrări statistice pentru date medicale – SPSS software 2 7. Se formează grupe de câte 2 studenţi care lucrează la o temă

comună: Design şi implementare de prototipuri pentru sisteme informatice de spital, farmacie, medic de familie, medic specialist, laborator şi sisteme mobile aplicând cerinţele prezentate în materialul primit. Pentru implementare se va utiliza mediul Visual Basic. Se va realiza un document editat în Word care va conţine doua pagini (cu max. 2 capturi din program) si o prezentare pe videoproiector (14 ore).

12

8. Recuperări 2

Bibliografie

1. Stoicu-Tivadar L., Sisteme informatice aplicate în servicii de sănătate, Ed. Politehnica, Timişoara, 2005. 2. Jan van Bemmell, Musen MA, Handbook of Medical Informatics, Springer, Roterdam, 2000. 3. Shortliffe, E.H., et al, Medical Informatics, Computer Applications in Health Care and Biomedicine, Ed.

Springer, 2001.


• Există o piață în formare pentru dezvoltarea de sisteme informatice în domeniul îngrijirii sănătății • Sunt solicitări pentru consultanță în domeniu

10. Evaluare


10.4 Curs

4 subiecte care tratează situaţii specifice din realitate şi cer rezolvarea acestora aplicând cunoştinţele de la activitatea pe parcurs şi curs.

Examen scris 60%


Rezolvarea problemelor – dezvoltarea unui sistem informatic specific

Notarea activității pe parcurs 15%

Lucrul în echipă Prezentarea orală și documentația scrisă 25%


• Răspuns conform cerințelor la fiecare dintre subiectele primite astfel încât să fie obținută nota 5 pe fiecare dintre acestea


• Harvard-MIT Division of Health Sciences & Technology, http://hst.mit.edu/academics/course/hst-196-teaching-health-sciences-and-technology

• UMIT, University for Health Sciences, Medical Informatics and Technology, Innsbruck, Austria, http://iig.umit.at/lehre.htm

• Upsalla Universitet, Dept. of Information Techology, http://www.it.uu.se/edu/course/homepage/medinf/ht08

Data completării


Prof. dr. Ing. Lăcrămioara STOICU-TIVADAR

…………………….……….....

Asist. dr. ing. Mihaela Marcella CRIȘAN-VIDA, drd. inf. Oana Sorina CHIRILA

…………………….………............................................................


………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra -







2.1 Denumirea disciplinei Modelare software. UML. XML



2.4 Anul de studiu IV 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei

Opţională








Tutoriat 7

Examin ări 3

Alte activit ăţ i







Competen ţe

profesionale5







•

Competen ţe

transversale




•



disciplinei

• Însuşirea de cunoştinţe privind modelarea software

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare modelării datelor (XML) sau programelor (UML)

8. Conţinuturi


1. Introducere. Fundamentele XML. Sintaxa.


6 ore

2. Definiţiile tipurilor documentului XML. Zone de nume XML .


4 ore

3. Scheme XML.


6 ore

4. Limbajul unificat de modelare UML. Definiţii şi concepte. Expunere utilizând material tipărit (disponibil şi în format

6 ore



Diagrame.


5. Integrarea XML cu alte tehnologii. Utilizarea facilităţilor server-side


2 ore

6. Design patterns . .


4 ore

.

Bibliografie

0B1. Hassan Gomaa. – Software Modeling and Design: UML, Use Cases, Patterns, and Software Architectures, Cambridge Univ. Press 2011 1B2. Benjamin Lieberman - The Art of Software Modeling, Aubach Publications 2010 3. David Carlson - Modeling Xml Applications With Uml, Addison Wesley Publishing, 2007.


1. Introducere in XML si DTD . Introducere in XSL - XPath şi XSLT . XPath - expresii de cale şi funcţii de bază .


8 ore

2. Instructiuni de bază XSLT. Procesare condiţionată in XSLT. Sortare documente . Instrucţiuni de procesare. Schimbarea ieşirii unei procesări XSLT .


6 ore

3. Lucrul cu şabloane (templates). Importarea/includerea şabloanelor . Crearea de atribute in XSLT .


6 ore

4. Modelare UML


8 ore

Bibliografie

2B1. Hassan Gomaa. – Software Modeling and Design: UML, Use Cases, Patterns, and Software Architectures, Cambridge Univ. Press 2011 3B2. Benjamin Lieberman - The Art of Software Modeling, Aubach Publications 2010 3. David Carlson - Modeling Xml Applications With Uml, Addison Wesley Publishing, 2007. 4. *** - Documentaţie online


• Multe firme angajatoare, in special din domeniul proiectării sau dezvoltării software solicită absolvenţilor cunoştinţe de programare specifice celor utilizate la curs.

• Compatibilitate internaţională: • Compatibilitate internaţională: • Geneva University: UML and XML http://www.cui.unige.ch/isi/cours/XML/From-UML-to-XML.pdf • University of Helsinki: Methods for Software Engineering http://www.cs.helsinki.fi/u/jviljama/otm/index.en.html • University of Copenhagen: Process and Data Modelling

http://mit.itu.dk/ucs/cb_www/course.sml?course_id=347004&mode= search&semester_id=293157&lang=en&print_friendly_p=t&goto=1175126528.000

•

10. Evaluare


nota final ă



2/3



1/3


• Ob ţinerea notei minime (5) de promo aborator (pe parcurs) şi


15.09.2013 …………………….……… …………………….………


………………..………………….………

http://www.cui.unige.ch/isi/cours/XML/From-UML-to-XML.pdf

http://www.cs.helsinki.fi/u/jviljama/otm/index.en.html

http://mit.itu.dk/ucs/cb_www/course.sml?course_id=347004&mode

FIŞA DISCIPLINEI1




2.1 Denumirea disciplinei Tehnici de programare cu baze de date 2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Ioan Filip 2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof. dr. ing. Ioan Filip 2.4 Anul de studiu 4 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opţională




4.1 de curriculum • Curs – Baze de date 4.2 de competenţe • Nu este cazul





















• Însuşirea de cunoştinţe privind tehnologii, respectiv elemente specifice ale unor tehnici şi limbaje de programare, destinate proiectării, dezvoltării şi programării client-side a aplicaţiilor end-user cu baze de date.

7.2 Obiectivele specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării şi programării client-side a aplicaţiilor cu baze de

date utilizând tehnologii şi limbaje specifice (ODBC, ADO.NET, C#, Oracle-SQL, PL/SQL)

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Tehnologii de programare cu baze de date – generalităţi 1.1. Tehnologii de programare cu baze de date: ODBC, ADO, ADO.NET. –comparaţie. Programare client-side versus programare server-side. Baze de date locale / baze de date client-server (SQL). 1.2. Integrare SQL cu limbaje de nivel înalt. Conexiuni cu baze de date (string-uri de conectare, OLE DB Provider). Proiectarea unei aplicaţii end-user cu baze de date. Proiectarea interfeţei client

2


2. Proiectarea unei baze de date Oracle - operare cu baze de date de mari dimensiuni 2.1. Structura unei baze de date Oracle (structura fizică, structura logică). 2.1. Proiectarea logică a bazei de date - normalizare 2.2. Parametrii de stocare. Proiectarea dimensională a unei tabele-exemplificare. 2.3. Generarea automată a unor tabele test de mari dimensiuni. 2.4. Partiţionarea tabelelor Oracle de mari dimensiuni. Tipuri de partiţionări.

8

3. Programarea aplicaţiilor desktop cu baze de date Oracle utilizând ADO.NET (C#)

3.1.Particularităţi ADO.NET 3.2. Structura unei aplicaţii Visual Studio.Net. Elemente de bază ale limbajului C#. 3.3. Clase ale bibliotecii ADO.NET. 3.4. Tipuri de Provideri Oracle (Data Provider for OLE DB, Data Provider for Oracle, Oracle Data Provider –ODP.NET) 3.5. Conectarea la o bază de date (clase SqlConnection, OleDbConnection). Generarea automată a string-urilor de conectare - exemplificări cu Oracle, Microsoft SQL Server. 3.6. Conexiuni persistente/nepersistente (operare conectată/deconectată)

2

4. Operare cu o bază de date Oracle utilizând o conexiune nepersistentă 4.1. Apel şi execuţie comenzi SQL care nu returnează date. Parametrizarea comenzilor. Gestiunea conexiunii. Tratare excepţii conexiune / constrângeri SQL. Clase specifice: OleDbCommand, OleDbException, OleDbParameter 4.2. Interogări SQL returnând date. Gestionarea informaţiei returnate (clasa DataReader). 4.3. Apelul unei proceduri stocate cu parametri de intrare.

4

5. Operare cu o bază de date Oracle utilizând o conexiune persistentă 5.1. Clasele DataAdapter şi DataSet pentru acces şi manipulare date. 5.2. Gestionarea informaţiei returnate (DataGridView). Implementarea

6

opţiunilor de manipulare a informaţie (adăugare, ştergere, modificare). 5.4. Manipularea rezultatelor unei interogări ca secvenţă XML. 5.5. Programare cod versus programare în mod design (DataWizard). 5.6. Operare cu BindingSource şi BindingNavigator. Legare surse de date cu alte controale (DataGridView, TextBox, ComboBox etc). 5.7 Programarea tranzacţiilor. Operare server-side(PL/SQL) versus programare client-side C# (clasa OleDbTransaction).

6. Operare cu date de tip BLOB/BFILE (Oracle) 6.1. Operare cu date de tip BLOB din baze de date Oracle (Data Provider for Oracle) – exemplificare cu imagini (PictureBox) 6.2. Operare cu date de tip BLOB din baze de date (utilizând Data Provider for OLE DB)- exemplificare cu imagini 6.3. Utilizare date din coloane de tip BFILE (Oracle). 6.3. Extragere date BLOB imagine utilizând DataWizard si interfaţare cu DataGridView.

2

7. Interfeţe pentru intrare/ieşire date. Generare de rapoarte 7.1. Transfer de date între form-uri (form-uri cu parametri, variabile / structuri publice, MDI parent form)- exemplificări. 7.2. Generare rapoarte utilizând Crystal Report (interfaţă ieşire CrystalReportView, PDF) 7.3. Căutare/filtrare date de ieşire (BindingSource - metode Find / Filter).

2

8. Tratare excepţii în operarea cu baze de date 8.1. Validare date intrare - controale specifice tipului de date de intrare. Prevenire excepţii versus tratare excepţii. 8.2. Tratarea accesului concurent la sursa de date (concurency exception)

2

Bibliografie

1. Filip Ioan –Sisteme de gestiune a bazelor de date, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2007. 2. Charles Petzold – Programare in Windows cu C#, SAMS Publishing- Traducere Teora 2003. 3. Corbu Emilia Corina - Dezvoltarea aplicaţiilor informatice în mediul de programare Visual C#, Editura Universitas, 2010. 4. Rob Peter - Database Systems: design, implementation & management, C&C Offset, 2008. 5. Tim Patrick - Microsoft® ADO.NET 4 Step by Step, O’Reilly Media, US, 2010.

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Operare cu mediul de programare Visual Studio.NET (C#, ADO.NET). Conectare la o baza de date (DataWizard sau cod) - aplicaţie.


2. Operare cu o bază de date Oracle utilizând o conexiune nepersistentă (OleDbCommand, OleDbException, OleDbParameter, DataReader), apel proceduri stocate (PL/SQL).

2

3. Operare cu o bază de date Oracle utilizând o conexiune persistentă: gestionarea/manipularea informaţiei/datelor (DataSet, DataAdapter, DataGridView).

2

4. Operare cu o baz ă de date Oracle utilizând o conexiune persistent ă: u

BindingSource şi BindingNavigator, legare surse de date cu alte controale

(DataGridView, TextBox, ComboBox etc)

2

5. Operare cu date de tip BLOB (Oracle) -aplicaţii 2 6. Generare de rapoarte (Crystal Report, CrystalReportView, PDF), căutare/filtrare date (BindingSource - Find / Filter)

2

7. Tratare excepţii în operarea cu baze de date: aplicaţii validare date intrare. Tranzacţii (OleDbTransaction)

2

Bibliografie

1. Filip Ioan –Sisteme de gestiune a bazelor de date, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2007. 2.Charles Petzold – Programare in Windows cu C#, SAMS Publishing- Traducere Teora 2003. 3.Corbu Emilia Corina - Dezvoltarea aplicaţiilor informatice în mediul de programare Visual C#, Editura Universitas, 2010. 4. Rob Peter - Database Systems: design, implementation & management, C&C Offset, 2008. 5.Tim Patrick - Microsoft® ADO.NET 4 Step by Step, O’Reilly Media, US, 2010.


• Multe firme angajatoare din domeniul IT solicită absolvenţilor cunoştinţe de programare a aplicaţiilor cu baze de date • Programarea aplicaţiilor cu baze de date ocupă un larg spectru în plaja dezvoltării aplicaţiilor software.

10. Evaluare


10.4 Curs Implementare practică a unei aplicaţii gen proiect software cu cerinţe multiple


66 %




34 %




• Swinburne University of Techology- Database Programming (http://courses.swinburne.edu.au/subjects/Database-Programming-HIT3304/local) • Loyola University Chicago- Database Programming (http://luc.edu/cs/academics/courses/courselisting/comp453/) • MIT - Database Systems (http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-830-database-systems-fall-2010/) • City University London - ASP.NET with C#: Database Driven Web Development (http://www.hotcourses.com/uk-courses/ASP-NET-with-C-Database-Driven-Web-Development-courses/page_pls_user_course_details/16180339/0/w/52960894/page.htm)

Data completării



…………………….……….....


…………………….………............................................................


………………..………………….………

În această anexă apar fiȘele disciplinelor în ordinea...

Documents