my project negruta -utilaj termic.docx

8/10/2019 my project Negruta -utilaj termic.docx

1/33


2/33

2

1.Introducere

Pentru domeniul construciilor produsul ceramic desemneaz material sub form de piatr artificial

obinut prin arderea unor forme fasonate din amestec de argil ap i adaosuri. Se clasific dup

culoare, dup mrimea granulelor constituente i dup compactitate. n calitate de materii prime pentru

producrea ceramicii pot fi folosite: caolinele, argilele i bentonitele. n urma calcinrii caolinelorprodusul i pstreaz culoarea alb, iar n urma arderii argilei produsul i pstrez culoarea

roietic.Temperatura industrial de producere a materialelor ceramice este de aproximativ 1000 C.

Tehnologia de fabricare const din urmtoarele etape: faza de pregtire a masei ceramice, faza de

fasonare, faza de uscare, faza de ardere i faza de tratare superficial. Produsele ceramice pentru

construcie se pot grupa n funcie de domeniul de folosire care le va impune att forma ct i

caracteristicile tehnice.

In vechea limb greac, kerameus insemna meteugar care produce oale, iar keramos insemnaprodus obinut prin arderea formelor crude de argil. Acest din urm termen s -a pstrat cu acelai sens

pan in timpurile moderne. Obinerea produselor ceramice este unul din cele mai vechi meteuguri.

La inceput a fost olria, iar apoi s-a trecut treptat la materiale de construcie pentru zidrie, invelitori,

pardoseli i instalaii de alimentare cu ap. In Egipt, cu ocazia spturilor arheologice s-au descoperit

resturi de zidriede crmid, crora li se atribuie o vechime de 12000 de ani inaintea erei noastre.

Chiar i pe teritoriul rii noastre exist piese de construcie din materiale ceramice executate de

romani, care au o vechime de 1850 de ani i sunt foarte bine conservate, aa cum se pot vedea la

Sarmisegetuza Romana. Toate aceste constatri demonstreaz c o construcie de crmid bine

executat are o durabilitate practic nelimitat.

2.Scurt istoric despre aparitia ceramicii

Istoria unei arte - Ceramica antic

Nici una dintre antichitatile ce starnesc astazi pasiunea colectionarilor nu are o istorie atat de

indelungata precum ceramica. De la primele recipiente modelate manual ale Mesopotamiei, la frumusetea

clasica a vaselor grecesti, de la incomparabila finete a portelanului chinezesc la excesele secolului XIX si

exuberanta Art Deco, vreo zece milenii de productie ceramica la scara planetara ne stau inainte. Ceea ce

stim insa este ca, desi lutul fusese utilizat cu mult inainte in scopuri "arhitecturale" (la constructia si

intarirea adaposturilor) sau magico-rituale (realizarea de figurine nearse utilizate in cadrul unor

ceremonii), istoria ceramicii incepe in Neolitic, cu prima piesa din lut arsa intentionat.


3/33


4/33


5/33

5

4. Vas ritual "de vin din Egiptul de Jos pentru doamna Nodjmet" (Dinastia XVIII, Regatul Nou);

5. Fragment de figurina a zeului Bes in nuanta de albastru inchis, specifica faiantei ptolemaice (332-30

i.H);

6. Vas micenian cu caracatita descoperit la Ialysos, in Rhodos (1.400-1.300 i.H);

7. Urcior antic cu decor geometric, reprezentand o scena funerara (730-720 i.H);

8. Krater etrusc cu figuri rosii pe fond negru, reprezentand o scena mitologica (pe la 250 i.H)

9. Krater roman de la Arezzo, tip terra sigillata, decorat cu alegoriile anotimpurilor i semnat "Cb.

Ateius".

3.Materiale ceramice-Generalitai.

Produsele ceramice sunt materiale sub forma de bucati de diferite forme si dimensiuni, obtinute prin

fasonarea, uscarea si arderea la temperaturi inalte, a maselor argilose. Materiale ce au la baza pamanturileargiloase, pentru a corespunde unor exigente privind rezistenta la solicitari mecanice precum si la


6/33

6

actiunea agentilor atmosferici, sunt arse in cuptoare la temperaturi inalte. In urma arderii, intervin in masa

pamanturilor transformari fizice si chimice, ce ii confera acestuia o rezistenta marita, obtinand

caracteristici asemanatoare pietrei naturale. Dezvoltarea in timp a tehnologiilor de fabricatie a

materialelor ceramice a condus la ameliorarea calitatilor naturale ale argilelor si pamanturilor argiloase

utilizate ca materii prime, de asemenea a condus la inlaturarea unor dificultati de fabricatie si nu in

ultimul rand a condus prin perfectionarea tehnologiilor, la largirea sortimentelor de produse ceramice.

3.1.Materia prima

Materia prima de baza utilizata la fabricarea produselor ceramice o constituie argila (de tip caolinitic).

Amestecul plastic cuprinde in compozitie si alte materiale in cantitati mici cum ar fi:

degresanti sau aglomeranti;

fondani;

eventual, adaosuri refractare.

Argila, structura si proprietai.

Din punct de vedere mineralogic,argilelesunt alcatuite din compusi aluminosilicatici cu formula

chimica: (2SiO2 Al2O32H2O) sub forma de particule lamelare cu dimensiuni de maxim 5, cu

structura cristalina si caracter puternic hidrofil. In amestec cu apa argila formeaza paste plastice,

moleculele de apa adsorbite de particulele de argila formeaza mai multe straturi suprapuse, straturi

care la randul lor influenteaza prin grosime o serie de caracteristici, mai ales plasticitatea. In acest

sens se poate aprecia ca primul strat (si cel mai strans legat) il formeaza apa de

higroscopicitate.Straturile urmatoare, pe masura ce se departeaza de particulele solide, sunt din ce in

ce mai slab atrase de acestea si formeazaapa peliculara. Apa care nu este legata in nici un fel de

particulelesolide formeazaapa libera. Variatiile de volum ale apei libere sau peliculare (prin

evaporarea respectiv aditie de apa din exterior) produc variatiile de volum ale argilei. Variatia de

volum a argilei prin pierderea apei libere si peliculare datorata evaporarii, consta in reducerea

dimensiunilor (a volumului) materialului argilos si este cunoscuta sub denumirea de contractie la

uscare.

Contractia la argile este insotita de obicei de fisuri si crapaturi. Procesul de fisurare este determinat

de uscarea neuniforma in masa argilei. Astfel, cand incepe uscarea argilei, se formeaza un strat

superficial uscat, cu tensiuni interioare (intindere) datorate contractiei la uscare ce provoaca tendinta

de micsorare a dimensiunilor stratului superficial pe de o parte si impiedicarii acestei deformatii decatre stratul imediat urmator dupa stratul superficial, care neintrand in proces de uscare nu-si modifica


7/33

7

dimensiunile. In conditiile deformatiei impiedicate, eforturile provocate de contractie depasesc

rezistenta la intindere a stratului superficial de argila si acesta fisureaza. Fisura odata formata se

dezvolta accentuat, antrenand straturile urmatoare si degenerand in crapatura. Plasticitatea

argilelor este determinata de forma lamelara a particulelor de argila si prezenta peliculelor de apa pe

suprafata lor. In aceste conditii, cand asupra particulelor de argila se actioneaza cu o

fortaexterioara,peliculele de apa actioneaza ca un lubrifiant, astfel incat permit alunecarea particulelor

de argila, ceea ce favorizeaza o deformatie permanenta.

Comportarea argilei la incalzire.

Comportarea la incalzire si temperatura la care are loc arderea argilelor sunt caracteristici ce

intereseaza in vederea utilizarii acestora in constructii. La incalzirea argilelor se disting mai multe

etape:

la temperaturi cuprinse intre 0 - 110 oC;se poate aprecia ca pana la temperatura de 1100C

are loc pierderea apei peliculare si libere, ce are ca efect o reducere de volum -contragere

sau contractie la uscare. La umezire, argila redevine plastica, deci pierderea apei pana la

aceasta temperatura constituie o transformare reversibila;

la temperaturi de 1100C - 4600C se constata o noua pierdere de greutate, fara contragere,

datorita pierderii apei de higroscopicitate. Argila devineporoasa, sfaramicioasa si nu contine

decat apa legata chimic in moleculele de caolinita;

la temperaturi de cca. 4600C,are loc pierderea apei legate chimic (de cristalizare) cat si

proprietatea argilei de a da amestecuri plastice. Bioxidul de siliciu si trioxidul de aluminiu

devin active din punct de vedere chimic. Aceasta transformare se mentine pana la 7500C si este

ireversibila;

intre 7500C si 9000Cmasa de argila (care dupa pierderea totala a apei se transforma intr-o

masa poroasa si sfaramicioasa) capata si rezistenta. Aceasta se datoreaza reactiei care are loc

intre cei doi oxizi activi in jurul temperaturii de 8600

C, cand se recombina:

3(Al2O3 . 2SiO2) --> 2SiO2 . 3Al2O3+ 4SiO2 Se formeaza un nou compus numit mulit(2SiO2. 3

Al2 O3), care este insotit de o noua micsorare de volum (contractia la ardere) si ramanelibera o

importanta cantitate de SiO2;

la temperaturi peste 9000C, odata cu cresterea temperaturii se constata si o scadere a

porozitatii, concomitent cu cresterea rezistentei mecanice, chimice si a stabilitatii la apa a

materialului (procesul este accelerat de prezenta impuritatilor).


8/33

8

Acest fenomen - se datoreaza reactiei dioxidului de siliciu ramas liber la formarea mulituluicu diversi

oxizi metalici (impuritatile argilei), in urma careia se formeaza substante sticloase cu punct de topire

coborat, care se topesc, patrund in porii argilei - poarta denumirea de clincherizare cand porozitatea

scade sub 8%sauvitrificarecand porozitateascade sub 2%,iar temperaturile la care se produc aceste

fenomene purtand denumirea detemperatura de clincherizare, respectiv de vitrificare;

la cresterea in continuare a temperaturii, argila se deformeaza sub greutate proprie

(temperatura de refractaritate) si apoi se topeste devenind un lichid vscos.

Clasificarea argilelor in functie de refractaritate.

In functie de temperatura de refractaritate argilele se clasifica astfel:

a.argile fuzibile, cu punct de refractaritate sub 1100

0

C

;

b.argile vitrifiabile, cu punct de refractaritate pana la 15800C;

c. argile refractare,cu punct de refractaritate peste 15800C.

Aceasta caracteristica tehnica a argilelor este foarte importanta, deoarece functie de aceasta se alege

domeniuldeutilizarealargileirespective,astfel:

- argilele cu punct de refractaritate < 11000C se folosesc la obtinerea produselor ceramice brute

poroase;

- argilele cu punct de refractaritate pana la 15800C se folosesc la obtinerea produselor ceramice

clincherizate si vitrificate;

- argilele cu punct de refractaritate peste 15800C se folosesc la obtinerea produselor refractare.

Ca mod de raspandire in natura, argilele fuzibile sunt cele mai raspandite, cele refractare fiind mai

rare.

3.2.Materiale de adaos

In vederea imbunatatirii proprietatilor maselor argiloase pentru obtinerea masei ceramice se folosesc

o serie de materiale de adaos, ca:

degresanti

aglomeranti

fondanti

adaosuri refractare.


9/33


10/33

10

finit). In afara de macerarea naturala se face si o maruntire a masei argiloase in instalatii

speciale (colerganguri), ce au si rolul de a nu lasa sa treaca bucati de calcar mai mari de 2mm si

agregat silicios mai mare de 7 mm, ce au efectele prezentate mai sus.

3. amestecarea argilei macerate cu materialele de adaos si omogenizarea lor, dupa care se

adauga apa si se continua amestecarea, pana la obtinerea unei anumite plasticitati dinainte

cunoscute.

Fasonareaformelor crude este operatia prin care se da forma definitiva produsului ceramic, usor

marita, avand in vedere contractia la uscare, respectiv la ardere, a masei ceramice. Fasonarea se poate

face manual sau mecanic.

Fasonarea manuala: se face pentru produse ceramice cu forma deosebita, ce nu pot fi executate de

masini, sau la produse pentru zidarii mai putin pretentioase. Consistenta masei argiloase este plastica,

fasonarea produselor executandu-se prin presare manuala in tipare (forme). Fasonarea mecanica:

functie de consistenta amestecului se poate face prin urmatoarele procedee:

turnarea masei ceramice fluide in tipare absorbante de ipsos;

turnarea si presarea usoara (prin intermediul unui piston) a masei ceramice plastice in tipare;

presare energica a masei ceramice vartoase ( extrudere).

Metoda de fasonare se alege n funcie de caracteristicile pe care ne dorim s le aibprodusul ceramic.

produsul ceramic.


11/33

11

Tabel. Principalele metode de fasonare a masei ceramic

Ultimul procedeu si cel mai utilizat in fasonarea mecanica a caramizilor pentru constructii se

realizeaza cu ajutorul presei cu melc si filiera din figura urmatoare:

Fig 1.Presa cu melc i filiera.

Nr. Metoda de fasonare Varianta tehnologica Caracterizare

1.

Fasonarea plastica

Strunjire

Extrudere

Presare forme

de ipsos

Pentru produse cu forma unui corp de

rotatie.Poate fi manuala,semiautomata

i automata.

Pentru produse cu profil simplu :ca

ceramic pentru constructii,tigle etc,

Pentru produse din manufactura

ceramica .2. Turnare Prin varsare

Prin umplere

Turnare la

cald sau

presiune

Pentru produse cu forme complicate i

perei subiri.

Pentru produse cu forme simple dar

perei groi .

Pentru produse cu forme foarte

complicate si cu un grad nalt deprecizie.

3. Presarea Se aplica pulberilor i produselor

ceramice tehnice:izolatorii pentru bujii

auto etc.


12/33

12

Masa argiloasa introdusa in corpul presei, ajunge presata de la valturi la cutite, de unde taiata,

maruntita, este preluata si adusa spre filiera de surubul melc. Forma obtinuta prin filiera este taiata la

dimensiunile dorite de dispozitivul de taiere.

Uscarea formelor crudeeste operatia care se efectueaza pentru a preveni fisurarea si craparea

produselor ceramice datorita evaporarii rapide a apei care s-ar produce in timpul arderii formelorcrude. Uscarea se poate face in doua moduri:

natural

artificial

Uscarea naturalaare loc in spatii deschise, acoperite (soproane). Produsele se aseaza cu interspatii

intre ele, pentru a permite ventilarea naturala. Procedeul de uscare prin ventilare naturala prezinta

dezavantajul unei durate mari de uscare (15 - 20 zile).

Uscarea artificiala (cu aer cald)rezolva problema duratei mari necesare uscarii naturale si in plus,

realizeaza un deziderat major si anume recuperarea energiei calorice puse in libertate la arderea

produselor ceramice.Uscarea artificiala se realizeaza in uscatorii, special construite sub forma de

tuneluri sau camere si incalzite cu aer cald rezultat din camerele de ardere, sau in uscatorii montate

deasupra cuptoarelor, care folosesc caldura radiata de cuptoare.

Arderea formelor uscateeste operatia prin care forma uscata prin incalzire progresiva la temperaturi

inalte se transforma intr-un material dur, rezistent mecanic si chimic si stabil la actiunea apei.Acest

proces se desfasoara in cuptoare ce pot avea functionare continua sau intermitenta.

Cuptoarele cu functionare intermitenta- sunt alcatuite din camere de ardere, in care arderea este

oprita pentru incarcarea si descarcarea produselor. Aceste cuptoare prezinta dezavantajul unui mare

consum de combustibil, nerecuperindu-se nici caldura gazelor de ardere, nici cea a produselor arse. Un

astfel de cuptor este cuptorul de cmp, utilizat la obtinerea unor produse ceramice putin pretentioase.Din formele crude se realizeaza o zidarie cu interspatii in care se aseaza combustibilul solid (lemn,

carbune). Se acopera zidaria cu un strat de argila, pentru mentinerea temperaturii in masivul de

caramida astfel arsa. Se obtin produse la care arderea completa se produce doar la 70% din materialul

ars. In astfel de cuptoare se ard caramizile manuale.


13/33

13

Fig.2 Functionarea cuptorului circular.

Tendina de reducere a consumului de combustibil a fcut ca tot mai multe cuptoare cu funcionare

intermitent s se nlocuiasc cu cuptoare cu funcionare continu. Aceast nlocuire a dus la reducerea

consumului specific de cldur cu aproximativ 40% iar prin mbuntirile care s-au adus s-au obinut

distribuii uniforme i controlate a temperaturilor, ceea ce a permis mrirea considerabil a vitezei de

ardere i a calitii produselorobinute. Tehnologia actual este orientat spre linii complet automatizate

n care cuptoarele sunt integrate perfect n fluxul tehnologic.

Cuptoarele cu functionare continua- sunt de doua tipuri:

cuptoare circulare (Hoffman);

cuptoare tunel.

Cuptoarele circulare - au zona circulara ocupata de un cos de fum, care asigura tirajul. Aceste

cuptoare sunt alcatuite dintr-un numar par de camere dispuse circular, ca in figura de sus.Compartimentele sunt despartite intre ele printr-un panou de hartie care arde odata cu arderea

produselor. In aceste cuptoare produsele stau pe loc si se dirijeaza arderea de la o camera la alta,

principiul de functionare pentru un ciclu de ardere fiind urmatorul:

- in situatia din fig.2. dupa cum se poate vedea, in compartimentul 14 se introduc caramizi crude, in

continuare din compartimentul 1 se scoate sarja de caramizi arse si racite de curentul de aer proaspat

care circula in cuptor in sensul indicat de sageti. Acest curent de aer patrunde in compartimentele 2, 3,

4 si raceste sarjele de caramida arsa anterior si astfel preincalzit constituie aerul necesar arderii

combustibilului. Gazele de ardere rezultate din camera 5 (unde este focarul in situatia data) contribuie


14/33

14

la preincalzirea si uscarea formelor crude pana la evacuarea spre cosul de fum prin gura de evacuare de

la camera 13. In momentul in care arderea este terminata in camera 5, focul porneste in camera 6,

evacuarea gazelor de ardere se face prin gura de evacuare de la camera 14, alimentarea cu forme crude

se face prin camera 1, descarcarea caramizilor arse se face prin camera 2 pe unde aerul proaspat

patrunde spre formele arse din camerele 3, 4, 5 si le raceste preincalzindu-se si constituind astfel aerul

necesar arderii in camera 6, unde este focul s.a.m.d.

Cuptoarele tunel:spre deosebire de cuptoarele circulare au zona de ardere fixa. Produsele

fasonate, crude, strabat cuptorul asezate pe vagoneti (fig.3.), trecand pe rand prin cele trei zone:

preincalzire, ardere, racire.Cuptoatele tunel snt cele mai moderne dintre cuptoarele utilizate pentru

arderea articolelor ceramice. Camera de lucru a cuptorului tunel se consider canalul trector, n care se

afl vagonetele, pe care sunt sinstalate articolele pentru ardere. n partea de mijloc se amenajeaz zona de

ardere. Aici se arde combustibilul. Procesele de ardere traverseaz zona de prenclzire, scldnd sinclzind articolele. Gazele de focare prelucrate snt eliminate n mediu cu ajutorul aspiratorului de fum.

Aerul n zona de rcire este refulat cu ventilatorul. Rcind articolele arse, aerul se clzeste si trece n

zona de ardere unde particip la arderea combustibilului. n cuptoatele tunel zonele termice sunt

amenajate stationar, iar materialul se deplaseaz prin lungimea tunelului n ntmpinarea fluxului de gaze

(principiul contracurent), ceea ce permite atingerea temperaturilor mari de nclzire (practic pn la

16500C ). Cuptoarele tunel reprezint niste instalatii termice cu functie continu, n care articolele se

deplaseaz prin canalul de ardere n ntmpinarea gazelor.

Fig.3.Functionarea cuptorului tunel

Cuptoarele tunel sunt cuptoarele cele mai utilizate n arderea produselor ceramice datorit avantajelor

pe care le prezint fa de alte tipuri de cuptoare: posibilitatea de meninere constant n spaiul de lucru a

regimului termic stabilit, automatizarea uoar a procesului termotehnologic. Principalul dezavantaj

const n costul prea ridicat al investiiei datorit sistemului de antrenare a produselor n cuptor.


15/33

15

Cuptorul tunel cu deplasare linear a produselor este constituit dintr-un canal a crui lungime atinge

uneori i 150 m. Este construitdin crmizi refractare i termoizolante fiind acoperit cu o bolt n arc sau

cu bolt plan suspendat. Cuptorul tunel pentru productiviti mari poate avea mai multe canale dispuse

n paralel sau suprapuse. Produsele supuse procesului termotehnologic parcurg cuptorul de la un capt la

cellalt, iar aerul i gazele de ardere se deplaseaz n sens invers. Printr-un control adecvat al parametrilor

de funcionare se poate reproduce cu mult exactitate curba de ardere stabilit.

Canalul de ardere poate fi prevzut pe ntreaga lungime sau numai pe anumite zone, cu mufe, pentru

a proteja produsele de contactul direct cu flacr i gazele de ardere. Rcirea produselor se poate face

direct printr-un curent de aer sau indirect prin intermediul unor suprafee de radiaie, rcite cu ajutorul

unui curent de aer sau de ap.

Miscarea carucioarelor are loc in sens invers miscarii aerului si gazelor de ardere. Deci cele doua

tipuri de cuptoare au acelasi principiu de functionare cu mentiunea ca, la cuptorul circular se dirijeazazona de ardere de la un compartiment la altul in ordine, iar la cuptorul tunel se misca formele fasonate

asezate pe vagoneti, parcurgand in ordine cele trei zone. Aceste cuptoare prezinta avantajul recuperarii

asa cum s-a vazut atat a gazelor de ardere, cat si a caldurii produselor arse.

Cuptoareletunel au 3 zone : zona de prenclzire, zona de ardere si zona de rcire.

Zona de prenclzirea cuptorului tunel trebuie s asigure nclzirea produselor n contracurent, n

mod uniform, la gradienitermici ct mai mici posibili pe ntreaga seciune transversal a canalului i cu

respectarea vitezei de nclzire prescrise prin diagrama de ardere. Procesul de prenclzire se realizeaz

prin utilizarea entalpiei gazelor de ardere care provin din zona de ardere. Uniformizarea temperaturii pe

ntreaga seciune transversal a canalului reprezint problema cea maiimportant i cea mai dificil de

realizat. n acest scop se urmrete folosirea unui volum ct se poate de mare de gaze care s asigure

umplerea cu gaze a ntregii seciuni transversale a canalului. Viteza de deplasare a gazelor n zona de

nclzire este cuprins ntre 2,5 i 5 metri/secund. Din cauza forei ascensionale gazele fierbini au

tendina de a se ridica, fapt care poate produce o neuniformitate a temperaturii pe seciune. Din acest

motiv n zona de prenclzire se monteaz un numr mare de ventilatoare care creaz o circulaie

transversal a gazelor n seciunea cabalului. Gazele de ardere cu temperatur mai ridicat sunt preluate

de subbolt i sunt introduse la baza canalului. Pentru un volum mai mare de gaze se pot folosi n zona

de nclzire arztoare de tip ISO-jet care sunt arztoare de mare vitez care ajut la uniformizarea

temperaturilor.

Zona de ardereeste n continuarea zonei de prenclzire i n aceast zon temperatura produselor se

ridic pn la valorile maxime prevzute n diagrama de ardere. nclzirea se poate face cu flacr direct,

cu gazele de ardere provenite din arderea combustibilului sau electric. n cazul nclzirii cu combustibil,


16/33

16

debitul necesar se repartizeaz pe un numr ct mai mare de arztoare dispuse de ambele pri ale zonei

de ardere pe unui sau dou niveluri. n cazul n care se folosete sistemul arderii combustibilului n

camere separate, aceasta sunt desprite de canalul cuptorului printr-un perete. Arztoarele care satisfic

att cerinele uniformizrii temperaturilor ct i cele referitoare la o eficacitate maxim a transferului de

cldur sunt arztoarele de mare vitez. Aceasta au un domeniu foarte larg de reglare i se pot acorda

perfect cu particularitile materialului supus arderii.

Zona de rcireeste ultima etap important a procesului termotehnologic. Rcirea se face cu aer din

care o parte se utilizeaz la arderea combustibilului, iar restul se extrage din zona de rcire i se recircul

n zona de prenclzire. Rcirea se realizeaz direct prin curentul de aer care trece peste produse,

schimbul de cldur fcndu-se prin convecie. Pentru a asigura micarea gazelor prin cuptor cu viteze

bine stabilite trebuie s se realizeze diferenele de presiune necesare. n zona de ardere presiunea trebuie

s fie ct mai aproape de presiunea mediului nconjurtor. n zona de prenclzire i rcire pot aprea

depresiuni i suprapresiuni, dar mrimea lor s nu depeasc n general 50-60 N/m2.

Procesul de ardere aici este nentrupt, absolut mecanizat, deaceea poate fi automatizat.Lucrtorii suntscutiti de munca greadescrcarea articolelor fierbinti n mediul nfierbntat al camerei, mbinat cu colb

ceramic.crcarea vagonetelor cu articole si descrcarea lor are loc n afara cuptorului tunel .Controlul si

reglarea regimului n cuptor snt comode.Calitatea articolelor finite cind cuptorul tunel este mai bun ,

iar durata ardereii mai scurt dect n cuptorul inelar. Cuptoarele tunel pot functiona ctiva ani nentrupt

fr reparatie capital. La aprovizionarea uzinelor cu gaz natural nu este necesar constructia petru

cuptoareletunel a statiilor scumpe de gazogenereatoare.Transportul produselor prin cuptor se va face

pe role produsele fiind aezate pe plci refractare uoare ce nainteaz prin cuptor pe role acionate printr-un sistem de lanuri i roi dinate. Rolele sunt piese ceramice speciale cu miez din oel refractar.

Zon prenclzire Zon ardere Zon rcire

GAZE AER SECUNDAR AER

MATERIAL PRODUS

AER RECIRCULAT

Fig. 4 Circulaia materialului i gazelor n cuptorul tunel

COMBUSTIBIL I AER PRIMAR


17/33

17

Gazele de ardere circul tt deasupra produselor ct i sub role astfel nct transferul termic se

realizeaz pe o suprafa mai mare a produsului. Alegerea acestui tip de transport asigur economisire de

spaiu n comparaie cu sistemul cu vagonei i se reduce i consumul de combustibil.

Arderea I-a (arderea produsului uscat). Se realizeaz n cuptoare speciale cnd au loc modificri ale

proprietrilor: crete compactitatea, se modific culoarea, se mbuntete rezistena mecanic. Pe la500 oC produsul i pierde apade cristalizare, devine poros si sfrmicios, dar prin amestecare cu ap nu

mai d un material fasonabil. La 750oC produsul este tot poros, dar rezistent. La 1000 oC porozitatea

ncepe s scad din cauza unui fenomen de clincherizare, adic topire pariala ce acoper porii reducnd

porozitatea. Clincherizarea poate avansa pn la vitrifiere, cnd produsul este aproape compact. Produsul

rezultat se numete biscuit ceramic.

Glazurarea const in depunerea unui strat subire, sticlos pe suprafaa produsului care ptrunde n

interiorul porilor i l umple, masa ceramic devenind compact pe suprafa. Rezult un produs ceramiccu proprieti mbuntite i anume: luciu, impermeabilitate la ap i gaze, proprieti mecanice i

chimice superioare. Glazurile pot fi : transparente, incolore sau artistice (mate, cristalizate ,metalizate

etc.). n cazurile n care glazurarea nu este executat conform prevederilor pot aprea defecte cum sunt:

scurgerile de glazur, lipsa de glazur, exfolieri de glazur etc.

Arderea produselor glazurate (arderea II) Aceasta se realizeaz la temperaturi mai sczute dect

prima ardere. n urma arderii glazurii, se realizeaz aderena stratului de glazur pe suprafaa produsului

ceramic.

Decorarea este o operaiune de mbuntire a aspectului exterior prin creterea proprietilor

estetice. Se realizeaz prin decorarea pe glazur i sub glazur. Procedeele de decorare sunt diverse i

influeneaz mult calitatea mrfurilor. Metode de decorare sunt:

pictarea manual este o decorare ce confer valoare artistica deosebit;

benzi i linii;

procedeul fotoceramicreproducerea unei fotografii cu culori vitrificabile.

pulverizare, pentru suprafee colorate i pentru fonduri cu degradeuri;

tampilare, pentru decoruri simple;

decalcomaniisunt decoruri n culori ceramice depuse prin imprimare pe o hrtie special i

acoperit cu o pelicul suport, care face posibil transferarea i depunerea decorului pe

produs;

imprimare cu plci de oel, cu cilindri pe care este gravat desenul;

gravur pentru inscripii de aur;


18/33

18

serigrafie (sitografie) pentru desene simple, desene geometrice i pentru produse de serie

mare, folosindu-se site-ablon;

Arderea decorului (arderea III)se realizeaz la temperaturi i mai mici dect arderea glazurii i

anume la 400-500 grade Celsius. n urma acesteia se confer rezisten decorului la aciuni mecanice i

chimice. Defecte posibile: decor suprapus, decor neaderat etc.

5.Clasificarea produselor ceramice

Clasificarea mrfurilor ceramice se realizeaz dup mai muli paramerii i anume:

1. Dup capacitatea masei ceramice, exprimat prin capacitatea de absorie a apei, care este invers

proporional cu capacitatea, se deosebesc trei categorii :

Produse ceramice poroase, cu absoria apei de peste 6% (produse de olrie, de faian) ;

Produse ceramice semivitrificate sau clincherizate cu o parte din pori nchii, cu absoria apei

ntre 1-6% (produse de semiporelan, gresie, ceramicsemifin) ;

Produse ceramice vitrificate sau cu pori nchii aproape n totalitate, absoria apei fiind de max.

1% (produse din porelan, gresie, ceramic fin).

2. Dup mrimea granulelor constituenilor (sau textura ciobului) exprimat prin diametrul maxim al

granulelor sunt :


19/33

19

Produse ceramice brute cu textura grosier alcatuit din particule cu diametrul de max. 5mm

(crmizi, igle, olane, plci de placare, tuburi etc. )

Produse ceramice semifinite cu textura mai fin i diametrul maxim al particulelor de 1,5mm

(olrie comun, gresie semifin) ;

Produse ceramice cu textura fin i cu diametrul particulelor de max.0,06mm (produse defaian i porelan).

3. Dup domeniul de utilizare se clasific n :

Produse ceramice pentru construcii : produse pentru zidrie i nvelitori (crmizi, igle),

placaje ceramice (faian, gresie, majolica), obiecte sanitare (porelan, semiporelan, faian,

gresie), tuburi de gresie ceramic;

Produse ceramice pentru menaj din : porelan, semiporelan, faian;

Produse decorative pentru exterior i pentru interior (decoraii murale,vase ornamentale,

statuete, aplice, bibelouri etc) ;

Articole tehnice de uz industrial (vase de laborator, produse abrazive)

Caracterizarea sortimentului de mrfuri ceramicSortimentul de mrfuri ceramice este foarte divers, ca urmare a gamei largi de materii prime i

auxiliare, a variatelor procedee de obinere i decorare, a comercializrii pe clase i niveluri de calitate

etc. se disting dou grupe mari i anume :

Mrfuriceramice de menaj i decorative

Mrfuri ceramice pentru construcii

A) Caracterizarea mrfurilor ceramice de menaj i decorative

Caracterizarea merceologic ia n considerare materia prim, destinaia i modul de comercializare.

Astfel, putem evidenia urmtoarele subgrupe de sortimente :

Articole de menaj din porelan, sub form de piese sau care compun servicii complete

(asamblate);

Articole de menaj comercializate n seturi i servicii complete (de mas, ceai, cafea);

Articole decorative din porelan: vaze, bibelouri, coulee, vase i platouri decorative etc.,

glazurate cu glazuri transparente, mate sau opace, nedecorate sau decorate prin aplicarea

coloranilor sub, n sau peste glazur;


20/33


21/33

21

Caramizi pline presate pe cale umeda.Au forma paralelipipedica, fete plane si muchii drepte, cu

suprafata plina sau cu goluri si dimensiunile 240 x 120 x 65 mm si 240 x 120 x 88 mm. Cand volumulde goluri reprezinta mai putin de 15% din volumul unei caramizi, acestea se includ in categoria

caramizilor pline. Golurile create au rolul de a mari suprafata de uscare si de micsorare a greutatii

produselor. Functie de rezistenta la compresiune distingem urmatoarele marci: 50; 75; 100; 125; 150;

200 si 250. Dupa dimensiunea maxima a defectelor si numarul acestora, precum si dupa marimea altor

caracteristici aceste produse se impart pe categorii de calitate, astfel:

calitatea A - produse utilizate la zidarii aparente;

calitatea I si calitatea II - produse utilizate la zidarii tencuite.

Caramizi cu goluri vertical:a)modulate (GVM) b)nemodulate (GVP)

Cele modulate: (G.V.M.) pot fi:


22/33


23/33


24/33

24

mici si rosturi orizontale umplute cu mortar. Inaintea utilizarii, caramida se sparge prin lovire (in doua

jumatati) si acestea se prind pe stratul suport (mortar). Caramizile pentru colturi spre deosebire de cele

curente, se fabrica sub forma de jumatati de caramida. Produsele pot fi cu fata glazurata sau

neglazurata, iar pe spatele lor sunt prevazute cu striuri sau reliefuri care servesc pentru asigurarea unei

bune adeziuni a mortarului pentru fixarea lor.

Caramizi radiale pentru cosuri de fum (CR) au forma in plan de sector radial, permitand ca la

zidurile curbe sa se mentina constanta dimensiunea rosturilor dintre caramizi. Se fabrica numai la

comanda cu latimea variabila functie de diametrul cosului.

Pietrele ceramice cu goluri

Pietrele ceramice cu goluri se folosesc ca materialul termoizolant de constructii pentru

executarea peretilor si pentru fabricarea panourilor ceramice,de asemenea si in calitate de material

pentru fatade. Ele trebuie sa aiba lungimea 250mm; latimea 120mm; grosimea de 138mm; cantitatea


25/33

25

golurilor 7 sau 18.Densitatea pietrelor din clasa B nu trebuie sa fie mai mare de 1450 kg /m3.Dupa

rezistenta la compresiune ,dupa sectiunea bruta pietrele se impart pe marci 150,125,100 si 75.Absortia

apei nu mai putin de 6%.Dupa gelivitate pietrele Se supun la aceleasi cerinte ca si caramida. In calitate

de material prima cele mai favorabile sunt argile plastice,care contin nu mai putin de 17-18% de

Al2O3 si nu mai mult de 65-70% SiO2 si continutul particulelor cu dimensiuni mai mici de 0,01mm

mai mult de 70%.In componenta sihtei se introduce de la 10 pina la 30-40% de samota.Aceasta

imbunatateste capacitatea deformare si proprietati de uscarea articolelor crude.Sihta pentru pietrele

ceramice cu goluri cu dimensiuni mari trebuie sa fie supusa unei prelucrari mai intensive decit pentru

caramida plina sau goluri. Schema tehnologica de prodcere a acestor articole este urmatoare. Argila

din cariera sau din deposit se aduce inalimentator unde se petrece sihtarea masei, dupa aceasta ea se

prelucreaza in valturi pentru dezlaturarea pietrelor.In cazul introducerii in componenta sihtei samotei,

argila macinata si purificata de la insertii duri sisamota macinata se aduc in amestecatoare cu doua

valturi cu unirea cu aburi sau cu apa, apoi in valuri cu goluri sau colergang. Pentru majorareaplasticitatii masei si omogenizarea umiditatii,ce duce la micsorarea rebutului de formare si majorarea

rezistentei mecanice a articolelor, masa trebuie careva timp sada inainte de fi folosita. Pentru aceasta

masa dupa colergang se aduce in deposit de sihta unde ea se retine pe sapte zile. transportoare a masa

se due la valturi pentru macinarea fina si mai departe in amestecator cu doua arbore si dupa aceasta in

presa cu vid pentru formarea benzii sau presa combinata cu amestecator.Gradul de depresiune in presa

cu vid se Aranjarea articolelor crude se efectueaza cu utilaj automatizat pe vagonete cu

salturi.Articolele se usuca in uscatoare de tip tunnel,se ard in cuptoare de tip tunnel la temperature 950-1060 grade C.

6.Calcularea si proiectarea cuptorului-tunel

Capacitatea si lungimea cuptorului tunel se determina cu formula:

G = n * G1 (t)


26/33

26

L=

l1 (m)

Unde: Gcapacitatea cuptorului

L lungimea cuptorului n m

nnumrul de vagonete n cuptor

Pproductivitatea cuptorului

durata de ardere n h

l1lungimea unei vagonete n m

G1capacitatea unei vagonete

Productivitatea pe h a cuptorului poate fi determinat dup productivitatea anual cu formula :

Ph = zh

Unde: zhnumrul de ore lucrtoare a cuptorului pe an

m rebutul si pierderile articolelor de la ncrcarea n cuptor pn la transportarea spre

depozitul cu materie gata n %,

Ph = ( 345/360 )24 = 8280 / 8460 h

Dac dimensiunile principale ale cuptorului sunt cunoscute sau alese pe baza datelor concrete,

productivitatea cuptorului se determina cu ecuatia :

P =

= PFB1L , t/h

Unde: PF - productivitatea specific , n t/m2*h ,

B1ltimea prtii de jos a vagonetei n m,Lungimea cuptorului se alege n dependent de productivitate, conditiilor tehnologice ale procesului

de ardere a articolelor si a indicatorilor tehnico economice ale consumului specific de combustibil.

Lungimea cuptorului tunel este stabilit pe baza datelor practice din industria cuptoarelor. Pentru

cuptoarele mici, durata normal este considerat de a fi 60 64 , 8288 pentru medii si pentru cele mari

100140 m. Dac cunatem capacitatea sau lungimea cuptorului, atunci numrul de vagonete aflate n

cuptor va fi:

n =

numrul de vagonete iesite la fiecare or din cuptor:

V =

=

Viteza medie a vagonetelor n cuptor poate fi determinat cu formula:

vmedie=

=

=

m/t

pentru cuptoarele de diferite lungimi viteza medie a vagonetelor n cuptor este 0,53 m/h.

ltimea de band, invers-orei de ncrcare n cuptor, arat momentul n care a fost introdus n

cuptor o vagonet sau este mpins afar.


27/33

27

Lungimea zonei de rcire a articolelor constituie:

Lrcire =

L , m

Lungimea zonelor de ridicare de temperatur si de ardere este:

Lr =

L , m

Pozitia zonei de ardere este selectat n functie de regimul necesar si posibilitatea de reglare atemperaturii pe toat lungimea zonei. Lungimea zonei de ardere este de obicei determinat de lungimea

ocupat de cuptoare si arztoare si se stabilesc la limitele de combustibil-dispozitiv.

Date initiale

Productivitatea anual 15.000.000 buc. sau 105000 t.

Durata de lucru anual a cuptorului .. 345 zile/an (8280 h)

Umeditatea materiei prime . 7 %

Greutatea materiei prime 7 kg

Durata de ardere . 33 h

Combustibil gazcu urmtoarea component (%)

CO26,8 ; C2H40,2 ; CO21,7 ; CH40,6 ; H2-15,2 ; N255,5.

Temperature gazului de alimentare .. .305 0C

Regimul de ardere este urmtorul :

Intervalul de temperaturi 0C Durata asrderii n h

20550 ..10

5501100 13

110050 .....10

1.Determinam dimensiunile cuptorului

Din conditia asigurrii uniformittii de ardere , adoptm urmtoarea sectiune transversal a canalului

cuptorului : ltimea 3m si nltimea de la fundul vagonetei pn la codul de blocare 1,7 . Capacitatea

cuptorului o determinm cu formula :

Gan= Pan*

= t/h

Unde: Ganproductivitatea anual n t/an

- timpul de mentinere n cuptor a articolelor n h

annumrul de ore lucrtoare pe an


28/33

28

rebutul pierderilor din ncrcarea n cuptor nainte de intrarea n deposit a produseor finite

n %. n dependent de produs = 2 8 %. Pentru calcul s-a acceptat = 5 %.

Gan= 105000*

=440 t/h

Cu o lungime de 3m capacitatea vagonetei va fi de 1700 buc.de pietre.

Numrul de vagonete :

n =

= 43 buc.

n asa caz, lungimea activa a cuptorului va fi : 43*3=129m.

Avnd n vedere lungimea suplimentar canalului pentru plasarea mingtorului, egal cu 6,2m,

lungmea total a cuptorului va fi (129+6.2=135.2 m)

Lungimea zonelor individuale vor fi :

Zona de penclzire:

Lprenc. =

=39.09m sau 13 vagonete

Zona de ardre :

Lardere =

50.82m sau 17 vagonete

Zona de rcire:

Lrcire =

= 30.09m sau 13 vagonete

Intervalul de mpingere ( timpul de ncrcare )a vagonetelor :

=82.5 min/buc.

Conform conditiilor de lucru a zonelor individuale ale cuptorului tunel,se accept urmtoarele material

si dimensiuni ale constructiei de ngrdire. n zona de prenclzire peretii sunt realizati din crmid

argiloas cu grosimea de 0,51 m , un set de cramid refractar (0,23m) si umplere Tripolli (0,115). n

zona de ardere peretii sunt realizati din crmid refractar (0,23m) si argiloas (0,25m). Bolta const din

crmid refractar (0,25m), acoperit cu argil (0,15m), crmid izolat (0,065m) si umplere Tripolli

(0,1m). vagonetele sunt cptusite cu argil refractar, grosimea stratului de crmid 0,14m si a izolatiei

(0,21m).

2.Determinam arderea combustibilului

Cldura de ardere a combustibilului este determinat prin formula:

QH= 0,01( 10784 H2+ 12707 CO + 35530 CH4 + 59356 C2H4)kj/m3

QH= 0,01 ( 10784*15.2 + 12707*21.7 + 35530*0.6+ 59356*0.2 )= 4728 kj/m3

Cldura fizic a gazului Q1la 3000C si ch = 1,37 va fi :

Q1 = 1,37 * 300 = 411 kJ/m3

Cantitatea total de cldur este :


29/33


30/33

30

Temperatura de combustie teoretic este determinat de temperatura de coacere si pyrometrica,

coeficient egal cu 0,8:

tteor

=

= 1375

Excesul de aer n zona de ardere se determin din conditia - c temperatura aerului care intr n zona

de rcire n zona de ardere , este de 700

0C.

7.Marcarea, ambalarea, depozitarea itransportul articolelor ceramice

Marcarea se face pe exterior, pe suprafaa de sprijin a obiectelor cu trei meniuni:

marca de fabric a productorului;

calitatea;

inscripia lucru manual numai pentru produsele decorate manual.

Marcarea calitii se face numai prin tampilare cu rou pentru calitatea I-a, verde pentru calitatea a II-

a i albastru pentru calitatea a III-a.

Verificarea calitii mrfurilor ceramice pentru menaj i decorative se face prin analiza

organoleptic i prin analize de laborator. Analiza organoleptic se face prin identificarea tipului de

mas ceramic i verificarea condiiilor de aspect (verificarea formei, dimensiunilor i defectelor

conform condiiilor de admisibilitate.Identificarea tipului de mas ceramic se face prin exami narea:

structurii ciobului, culorii n seciune, grosimii pereilor, sunetului la lovire, transluciditii i acoperirii

cu glazur.Analiza de laborator pentru verificarea calitii cuprinde verificarea unor caracteristici de

calitate. Astfel se verific prin metode de laborator: rezisten la oc termic, absorbia de ap,

rezistena glazurii la acizi, emisia de substane toxice din decor (Pb si Cd n mg/l), toxicitatea glazurii

.a.

Fiecare ambalaj trebuie s aib o etichet cu urmtoarele meniuni:

Denumirea produselor;

Marca de fabrica;

Calitatea;

Modelul; Felul decorarii;

Numarul bucatilor ambalate ;

Numarul lotului ;

Semnul avertizor pentru calitate.

Ambalarea se face cu grij, folosind cutiile de carton duplex sau triplex, protejand intre articol e cu

hartie de mtase, creponat sau manon din carton ondulat.

Depozitarea se face in spaii inchise, curate i ferite de umiditate;

Transportul trebuie fcut cu mijloace acoperite i prevzute cu semne avertizoare de fragilitate.


31/33

31

8.Tehnica securitatii,protectia muncii si masuri pentru ocrotirea mediului ambiant

Toti lucratorii trebue sa cunoasca regulele de securitate pentru lucru competent. Important este

insusirea de catre lucratori a regulelor de securitate a deservirii masinilor si mecanismelor fixate dupa ei.

Studierea intrebarilor cu privire la efctuarea muncii in conditii de securitate se face din contul trecerii

de catre muncitori a instructajului in afara planului conform 12.0.004-90 (organizarea instruirii

lucratorilor securitatii tehnice a muncii).Instruirea pe securitatea tehnica de introducere se face de

inginerul pe tehnica securitatii cu toti muncitorii permanenti sau sezonieri.

Primul instructaj cu noii veniti lucratori are loc la intreprindere,dupa initierea cu acest personal a

instructajului,la fel cu angajatii care trec de la un lucru la altul si are ca scop de a explica muncitorilor

urmatoarele:

sarcinile de serviciu si particularitatile echipamentului la care lucratorul va lucra;

continutul cerintelor privind instructiile protectiei muncii ;

indicarea parapetului de protectie ,mijloacele de protectie si tipurilor de alarma;

cerintile de securitate privind folosirea instrumentelor si mijloacelor de lucru;

ordinea de utilizare si folosire a mijloacelor protectiei individuale si civile a lucratorilor in

timpul executarii tuturor tipurilor de operatiuni a procesului de lucru.

cerintele securitatii in sectie si la locul de munca.

Persoana care face instructajul este obligat sa arate toate lucrarile periculoase a echipamentului si la

locul de munca si care sunt metodele sigure de executie a lucrarilor,e obligat sa le dea instructiuni corecte

ce vor interzice folosirea metodelor de lucru nesigure sau alte activitati care pot duce la aparitia

traumelor,intoxicatiilor sau imbolnaviri.

Prima instruire se face nemijlocit la locul de munca inainte de a incepe munca de catre canducatorul

lucrarilor in subordonatiea caruia sunt.

Instructajul are loc in mod repetat nemijlocit la locul de munca de catre conducatorul lucrarilor .

Instruirea neplanificata are loc in urmatoarele cazuri:

daca au loc schimbari in procesul tehnologic ,inlocuirea sau modernizarea

echipamentului,trercerea la un alt loc de munca in rezultatul careeia se schimba conditiea si

caracterul de lucru al muncitorului;

Conform cerintelor depuse de organelle superioare sau de organelle statale de control:


32/33

32

in caz ca lucratorul a incalcat cerintele instructajului privind protectiea muncii ;

in caz de accident sau boli foarte grave profesionale;

Instructiunea neplanificata nemijlocit la locul de munca se face de catre conducatorul lucrarilor in

subordonatiea caruia se afa lucratorul .

Nu mai tirziu dupa cea dintii instruire ,lucratorii trebue sa fie instruiti referitor la metodele sigure si

cum se efectuiaza lucrarile conform programului aprobat de administratiea intreprinderiisi ordinea

stabilita de regulile tehnicii securitatii si sanitariei in procesul de productie in industriea materialelor de

constructie . In timpul executarii extragerii rocilor argiloase de catre lucratori,ei sunt obligate sa se

conduca de: Regulele unice de securitate in timpul extragerii zacamintelor de resurse naturale

,exploatare prin metoda deschisa.

Intregul personal al intreprinderii trebue sa fie instruit sa cunoasca specificul activitatii sale si

principalele masuri de protectie a muncii care trebue respectate .

La nivelul intreprinderii instructajul cuprinde urmatoarele 3 faze :

instructajul introductive general :se efectuiaza la noii angajati in cimpul muncii .

instructajul la locul de munca ;

instructajul periodic;

Toate aceste instructaje se fac cu scopul evitarii accidentelor de munca si evitarii distrugerii linieitehnologice mecanizate.Intreprinderea trebue sa fie dotata cu echipamente de protectie si semnalizare cere

sa previna muncitorii precum ca utilajul corespunzator se afla sub tensiune de current

alternative.Muncitorii trebue sa foloseasca strict echipamentele de protectie pentru evitarea eventualelor

accidentari.


33/33

9.Bibliografie

1.http://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_ceramicii

2.http://www.arta-ceramica.ro/

3.Scribd.ru

4. ,..

5.http://ro.wikipedia.org/wiki/Ceramic%C4%83

6.http://referat.clopotel.ro/Ceramica-7675.html

7.Tehnologia materialelor-Nanu A. Bucuresti 1985

8.

Introducere in ceramicaBurghelea V. 20029.

Tehnologia produselor ceramice si refractare-Teoreanu I. 1985
http://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_ceramiciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_ceramiciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_ceramiciihttp://www.arta-ceramica.ro/http://www.arta-ceramica.ro/http://www.arta-ceramica.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Ceramic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ceramic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ceramic%C4%83http://referat.clopotel.ro/Ceramica-7675.htmlhttp://referat.clopotel.ro/Ceramica-7675.htmlhttp://referat.clopotel.ro/Ceramica-7675.htmlhttp://referat.clopotel.ro/Ceramica-7675.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceramic%C4%83http://www.arta-ceramica.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_ceramicii

my project negruta -utilaj termic.docx

Documents