In epoca moderna

Muzica

Pasi inportanti in dezvoltarea culturii muzicale au constituit organizarea Filarmonicii Romane (1886) si activitatea multor compozitori talentati : 1.Ciprian Porumbescu2.Gavriil Musicescu si altii.Compozitorii lucrarilor simfonice compune si Eduard Caudella, iar Alexandru Flechtenmacher – muzica pe motive folclorice romanesti.Un eveniment deosebit in istoria muzicii romanesti l-a constituit inceputul activitatii de creatie a lui George Enescu, care prin >>Poema romana<< prezinta in 1897, cind compozitorul avea doar prima jumatate a sec. XX , incadrind-o armonios in universalitate.

La inceputul secolului XX au inceput inregistrarile vocale pe pianinele mecanice. Între primele înregistrări cunoscute există unele foarte prețioase, asupra cărora s-au făcut studii repetate de-a lungul secolului XX, cercetătorii fiind mai mult sau mai puțin încrezători în obținerea unor rezultate; chiar și astăzi există sceptici cu privire la fidelitatea concluziilor din cercetări față de materialele originale. n schimb, înregistrările produse la începutul secolului XX sunt mult mai numeroase, adesea cu un grad de avarie sensibil scăzut și uneori chiar disponibile în mai multe copii (soluția cea mai la îndemână pentru „multiplicarea” unui material era plasarea mai multor aparate captatoare de sunet în încăperea destinată înregistrării). Există înregistrări ale unor instrumentiști și cântăreți celebri în epocă, dar și ale unor compozitori importanți, ocazie de a studia preferințele interpretative privitoare la anumite lucrări „direct de la sursă”.

Nume: CAUDELLA Prenume: Eduard Nationalitate: romana Date despre nastere Judet: Iasi Tara: Romania An: 1841Data: 3 iunieZodie: Gemeni

Date despre deces Loc: Iasi Tara: Romania An: 1924Data: 15 aprilieA compus prima opera in limba romana: Petru Rares.

Violonist, pedagog si compozitor. Studiile muzicale le-a început la Scheia şi Iaşi (1850-1853) . Violonist la curtea din Iaşi a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1861-1864); profesor de vioară (1861-1901), de orchestră şi director (1893-1901) la Conservatorul din Iaşi; dirijor la Teatrul Naţional din Iaşi, trupa română, trupa germană de teatru şi opera italiană (între 1861-1875); profesor de estetică muzicală la Universitatea din Iaşi (1875-1877), profesor de vioară la Liceul Nou de Domnişoare (1894-'95) şi Şcoala Normală din Iaşi (1898).A întreprins turnee artistice în Germania, Franţa, Rusia. A scris studii, articole, cronici muzicale, note memorialistice publicate în periodice din Iaşi, Braşov, Bistriţa-Mehedinţi etc. A cules, a transcris şi a prelucrat melodii populare. A predat lecţii particulare de vioară, pian şi compoziţie, printre discipolii săi numărându-se George Enescu, Jean şi Constantin Bobescu, Alexandru Zirra, Antonin Ciolan, Sofia Musicescu, Athanasie Teodorini, Leon Brill ş. a. A condus Orchestra Conservatorului din Iaşi, a îndrumat formaţii de muzică de cameră, a organizat în Iaşi.

Alexandru Flechtenmacher (n. 23 decembrie 1823, Iași, Moldova - d. 28 ianuarie 1898, București, România), pe numele său complet Alexandru Adolf Flechtenmacher[1], a fost un compozitor, violonist, dirijor și pedagog din Moldova. [2]

În perioada 1 noiembrie 1864 - 1869, Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică din București. [3]

Este autorul primei operete românești, „Baba Hârca“, pe text de Matei Millo. [4], [5] Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași. [6]

A compus, de asemenea, muzica pentru Hora Unirii, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui V. Alecsandri și cântece patriotice.

În perioada 1853-1858, Alexandru Flechtenmacher a fost prezent în Craiova, unde a dirijat cu prioritate muzica compusă de el însuși, din care putem enumera opereta-vrăjitorie Baba Hârca, melodrama națională cu cântece Cetatea Neamțului, operetele Crai Nou și Sacagiu, vodevilurile Fermecătorița (după George Sand), Cimpoiul dracului și Banii, gloria și amorul, drama cu muzică Zavera lui Tudor, opera în trei acte Fata de la Cozia, spectacolele cu muzică Banul Mărăcine și Iancu Jianu, căpitan de haiduci, feeria muzicală Fata aerului, compusă în colaborare cu Eduard Wachmann. [7]

A fost fiul juristului Christian Flechtenmacher. Alexandru Flechtenmacher

Concluzie: Muzica expresionista exacerbeaza tensiunile emotionale si prezinta , cu extraordinara forta , de forte multe ori .Aceasta utilizare terapeutica a muzicii a fost extrem de studiata de-a lungul ultimelor decenii si a continuat sa fie studiata. Muzica nu a fost folosita dor pentru a o asculta ci si pentru a te trata cu ea. Aceasta descoperire a fost una din cele mai .

Aici ia sfirsit proiectul pe tema Muzica in epoca moderna A realizat Pirau Denis