Romantismul muzical - genuri muzicale vocale și reprezentanțiRomantismul muzical - genuri muzicale vocale și reprezentanți

Aura GanciuMădălina TarnoveskiSandu CristianCojocaru ȘtefanPetrachi Mădălin

clasa a Xa ACNME Iași

Genuri muzicale vocale

OPERA

ORATORII

CANTATA

RECVIEM

LIED

formă de teatru, fiind deseori denumită teatru liric, în care întreaga acțiune se desfășoară total sau predominant utilizând muzică și cântat. Opera utilizează multe din elementele teatrului vorbit sau dramatic, precum ar fi scenariul, costumele, decorurile, mișcarea scenică și interpretarea. În ciuda acestor asemănări, interpreții operei trebuie să posede în primul rând calități vocale deosebite, care conferă genului muzical identitatea sa definitorie

compoziţie muzicală de dimensiuni mari, care include folosirea unei orchestre, a unui cor și a unuia sau mai multor solişti. Oratoriul a fost, până la un anumit stagiu, inspirat după modelul teatrului liric, cunoscut mult mai bine sub numele comun de operă. Similaritățile acestora includ folosirea soliștilor, corului, a orchestrei și a ari i lor, respectiv a personajelor ficționale

compoziție vocală de muzică cultă în mai multe părți cu acompaniament

Termenul a apărut în Italia la începutul secolul al XVII-lea, o dată cu termenii de operă și oratoriu. Compozițiile instrumentale cu o durată comparabilă au fost numite sonate

reprezinta liturghia celebrată pentru odihna sufletului unui răposat, utilizând o formulă specială a Liturghierului Roman. Este frecvent, dar nu neapărat și este celebrat în cadrul îmormântării

compoziție muzicală vocală, cu acompaniament instrumental, de regulă pian, scrisă pe un text liric, de obicei o poezie scurtă

Întrucât mesajul operei este transmis preponderent prin muzică, la calitățile vocale primordiale ale interpreților se adaugă întotdeauna un ansamblu de instrumentiști de acompaniament al cărui complexitate poate varia între a unui ansamblu minimal, de tipul unui trio, cvartet sau cvintet, până la o orchestră simfonică completă. Uneori, și în special în cazul operei franceze, pentru cea mai mare parte a istoriei sale, spectacolul de opera include și ample scene de balet.

Opera s-a detașat ca gen muzical și teatral aparte în Italia anilor 1600 ca unul din produsele artistice și intelectuale ale amplei și puternic influentei mișcări artistice a barocului, dar a atins culmile sale de rafinament și perfecțiune în secolele ulterioare, al 18-lea și al 19-lea, reverberând puternic până în secolul 20, fiind generată și perpetuată mai ales de compozitorii austrieci, germani și cei italieni.

Oratoriile au devenit extrem de populare la începutul secolului al 17-lea în Ital ia. C ompoz i toru l german G eorg Fr iedr i ch H ä n d e l , fa i m o s p e n t r u o ra t o r i u l s ă u Messiah, a scris numeroase alte oratorii pe teme laice inspirate de mitologia greacă și cea romană.

Ca gen al muzicii culte, liedul s-a cristalizat la începutul sec. al XIX-lea, fiind un gen ce ca ra c te r i ze a ză gâ n d i re a ș i s e n s i b i l i tate a romantică. El a apărut în Austria, pornind de la cântecul popular, și a trecut printr-un proces de lărgire a conținutului și de generalizare a sensurilor. Precursori ai liedului sunt romanțele și cântecele populare vechi.

U n u l d i n c e l e m a i c u n o s c u te recviemuri este Recviemul în re m i n o r c o m p u s d e W o l f g a n g Amadeus Mozart în anul 1791.Alte recviemuri celebre sunt „Un Recviem german” de Johannes Brahms, „Messa da Requiem” de Giuseppe Verdi.

S-au păstrat mii de exemple de cantate din aceasta perioadă de diverși compozitori: Giulio Caccini (1551-1618), Luigi Rossi (1598-1653), Allesandro Scarlatti (1660-1725) și mulți alții.

Spre sfârșitul secolului al XVII-lea cantata apare în lucrări ale compozitorilor din Franța, Anglia și regiunile Germaniei. În regiunile luterane cantata a fost introdusă în serviciul religios, în dezvoltare în acea perioadă. Johann Sebastian Bach a compus numeroase cantate, din care s-au păstrat aproximativ 200.

REPREZENTANȚI

Hector Berlioz (1803 - 1869)

cantata „Opt scene din Faust”oratoriul „Copilăria lui Christos”

cantata „Moartea Cleopatrei”cantata „Sardanapal”

operă: „Benvenuto Cellini” (operă în două acte), „Troieniii” (operă în două părţi, pe un subiect din „Eneida”), „Beatrice şi Benedict” (operă comică

în două acte)

Franz Schubert (1799 - 1828)

A compus peste 600 de lieduri pentru voce şi pian. Renumite sunt ciclurile: „Frumoasa morăriţă” (un adevărat roman epistolar transpus în muzică; fiecare lied reprezintă un moment liric evocând cu gingăşie şi minuţiozitate tablouri din natură, neliniştea, speranţa, dragostea: „Salut matinal”, „Vânătorul”, „Petrecere la moară”); „Călătorie de iarnă” (în care predomină tristeţea unui tânăr părăsit de iubita sa, motiv pentru care alege plecarea într-o călătorie ce pare fără ţintă şi fără speranţă: „Dormi în pace”, „Girueta”, „Lacrimi îngheţate”, „Teiul”, „La pârâu”, „Amintiri”); „Cântecul lebedei”

Franz Liszt (1811 - 1886)

muzică pentru voce şi orchestră (3 lieduri după Wilhelm Tell de Schiller, Loreley)

muzică religioasă („Legenda Sfintei Elisabeta a Ungariei”, oratoriu pentru solişti, cor şi orchestră, „Recviem”, „Missa încoronării”

Giuseppe Verdi (1813 - 1901)

Dintre următoarele opere verdiene, demne de menţionat sunt: „Lombarzii în prima cruciadă”, „Ioan d'Arc”, „Macbeth” (1847), „Rigoletto” (1851), „Traviata” (1853), „Vecerniile siciliene”, „Aida” (1872), „Othello” (1887).

Robert Schumann (1810 - 1856)

de 250 lieduri; muzică religioasă (Missa op. 147); oratorii, coruri, muzică de scenă, opera „Genoveva”