MUZA MUZA

ISSN 2069-9204ISSN 2069-9204

Nr 1 An 2011 Luna aprilieNr 1 An 2011 Luna aprilie

Dragii noştri cititori,Dragii noştri cititori,

Clipele trec şi pătrund în altă lume, file, cuvinte şi zile toate zboară odată cu Clipele trec şi pătrund în altă lume, file, cuvinte şi zile toate zboară odată cu timpul, dar ceea ce rămâne viu este în suflet, iar el merită purificat cu lucruri bune care te timpul, dar ceea ce rămâne viu este în suflet, iar el merită purificat cu lucruri bune care te fac să trăieşti mai frumos. Apusul soarelui este sfârşitul unui moment, dar timpul continuă şi fac să trăieşti mai frumos. Apusul soarelui este sfârşitul unui moment, dar timpul continuă şi tu exişti.tu exişti.

Credinţa, lectura, muzica toate se împletesc armonios şi ne poartă pe fiecare pe Credinţa, lectura, muzica toate se împletesc armonios şi ne poartă pe fiecare pe un drum pornit parcă dintr-o carte, drumul te urcă dar te şi coboară iar măiestria de a te un drum pornit parcă dintr-o carte, drumul te urcă dar te şi coboară iar măiestria de a te şerpui până pe cele mai înalte culmi îti aparţine.şerpui până pe cele mai înalte culmi îti aparţine.

Literatura este totul, este mama învăţăturii, este sacrificiul de a pătrunde într-o Literatura este totul, este mama învăţăturii, este sacrificiul de a pătrunde într-o altă lume, în fiecare poveste din care nu ai vrea să mai pleci, atunci la sfârşitul fiecărei altă lume, în fiecare poveste din care nu ai vrea să mai pleci, atunci la sfârşitul fiecărei întâmplări tu vei şti că e finalul iar punctul culminat eşti chiar tu, tu preamărite cititor. întâmplări tu vei şti că e finalul iar punctul culminat eşti chiar tu, tu preamărite cititor. Fiecare vers, fiecare amănunt ţi-e adresat ţie, tu, criticul şi înălţătorul fiecărei creaţii, doar tu Fiecare vers, fiecare amănunt ţi-e adresat ţie, tu, criticul şi înălţătorul fiecărei creaţii, doar tu luminezi ale noastre suflete pierdute printre gânduri, uitări şi dezamăgiri.luminezi ale noastre suflete pierdute printre gânduri, uitări şi dezamăgiri.

Miracolul unei zile este mulţumirea de a exista iar noi toţi trăim spre a învăţa Miracolul unei zile este mulţumirea de a exista iar noi toţi trăim spre a învăţa lucruri noi. Iar noi vă închinăm fiecare cuvânt şi fiecare vers celor care ne ascultă sau citesc lucruri noi. Iar noi vă închinăm fiecare cuvânt şi fiecare vers celor care ne ascultă sau citesc micile noastre creaţii.micile noastre creaţii.

Ceea ce a lăsat Dumnezeu pe pământ este darul lui pentru omenire, iar noi Ceea ce a lăsat Dumnezeu pe pământ este darul lui pentru omenire, iar noi diversificăm darul lăsat pentru a trăi prin fiecare cuvânt. Noi, oamenii, suntem creaturi diversificăm darul lăsat pentru a trăi prin fiecare cuvânt. Noi, oamenii, suntem creaturi pierdute prin timp dar ne găsim drumul spre cea mai bună cale. Iar calea noastră, a tuturor, pierdute prin timp dar ne găsim drumul spre cea mai bună cale. Iar calea noastră, a tuturor, este învăţătura, prin ea putem fi mult mai fericiţi în această lume.este învăţătura, prin ea putem fi mult mai fericiţi în această lume.

Viaţa e universul prin care trăieşti iar măiestria de a naşte frumosul se ascunde în Viaţa e universul prin care trăieşti iar măiestria de a naşte frumosul se ascunde în adâncul sufletului acolo unde găseşti iubire, credinţă şi pace, unde binele străluceşte în adâncul sufletului acolo unde găseşti iubire, credinţă şi pace, unde binele străluceşte în întuneric.întuneric.

Noi toţi trăim prin taine, de unde izvorăsc idei şi gânduri pe care le împărtăşim unii Noi toţi trăim prin taine, de unde izvorăsc idei şi gânduri pe care le împărtăşim unii altora. Le mulţumim celor care ne-au lăsat mândria de a fi români, le mulţumim că ne-au altora. Le mulţumim celor care ne-au lăsat mândria de a fi români, le mulţumim că ne-au lăsat o comoară fără preţ.lăsat o comoară fără preţ.

Vă mulţumim, dragii noştri cititori.Vă mulţumim, dragii noştri cititori.Cu respect şi stimă,Cu respect şi stimă, Geanina IovănescuGeanina Iovănescu

Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 2Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 2Geanina IovănescuGeanina Iovănescu

80 de ani80 de aniNu o să cred vreodată că pot călătoriNu o să cred vreodată că pot călătoriNu o să Nu o să cred vreodată că pot zâmbicred vreodată că pot zâmbiViaţa mi-e condeiul şi-o filă albăViaţa mi-e condeiul şi-o filă albăÎmbătrânite de chinul ce le-a ieşit în cale.Îmbătrânite de chinul ce le-a ieşit în cale.80 de ani am visat că zburăm ca păsările80 de ani am visat că zburăm ca păsările80 de ani am visat că pot să fiu ce vreau80 de ani am visat că pot să fiu ce vreauDar numai condeiul şi fila aceea albă Dar numai condeiul şi fila aceea albă Se cred îmbătrânite, legându-mă mereu...Se cred îmbătrânite, legându-mă mereu...Nicicând nu voi pricepe Nicicând nu voi pricepe Al anilor misterAl anilor misterCu tinereţea-n grabăCu tinereţea-n grabăS-ajungă-n bătrâneţe.S-ajungă-n bătrâneţe.Stingher mă trec prin casăStingher mă trec prin casăStingher îmi sunt mereuStingher îmi sunt mereuDoar vântu-mi aminteşteDoar vântu-mi aminteşteCă sunt şi-i drumu’i greu.Că sunt şi-i drumu’i greu.

CălătorCălătorÎn noapte mă plimb hoinarăÎn noapte mă plimb hoinarăSavurând un sentiment profundSavurând un sentiment profundUn sentiment ce de multe ori înseamnă uitareUn sentiment ce de multe ori înseamnă uitareSau...chiar fericireSau...chiar fericirePătrund printre stele şi zbor prin sentimentePătrund printre stele şi zbor prin sentimenteVisez la lumina eternă a lumii de pe LunăVisez la lumina eternă a lumii de pe LunăAjung acolo, cunosc o altă lumeAjung acolo, cunosc o altă lumeUn sentiment profund ce mă uimeşte.Un sentiment profund ce mă uimeşte.Călătoresc noaptea prin vis, printre steleCălătoresc noaptea prin vis, printre stelePrivesc etern la Luna cu goluri mari, profundePrivesc etern la Luna cu goluri mari, profundeStau şi visez o lume curată, pură, fermecată...Stau şi visez o lume curată, pură, fermecată...Călătoresc cu gândul pe meleagul uităriiCălătoresc cu gândul pe meleagul uităriiŞi mă gândesc profund la o scăpare veşnicăŞi mă gândesc profund la o scăpare veşnicăA nemuririi viselor pe o lume a stelelor.A nemuririi viselor pe o lume a stelelor.Hoinăresc cu gândul prin lumea noastră tristăHoinăresc cu gândul prin lumea noastră tristăŞi realizez deodată că e o lume uitatăŞi realizez deodată că e o lume uitatăPătrund în ea ca apa în pământPătrund în ea ca apa în pământŞi sper că voi ieşi din ea curată.Şi sper că voi ieşi din ea curată.

În zadarÎn zadar

În zadar privesc la steleÎn zadar privesc la steleÎn zadar visez la lucruri muteÎn zadar visez la lucruri muteÎn zadar trăiesc în tăcereÎn zadar trăiesc în tăcereŞi uit deodată totul.Şi uit deodată totul.Mă simt hoinară pe străzi pustiiMă simt hoinară pe străzi pustiiCând oamenii par a fi morţiCând oamenii par a fi morţiÎn zadar mai trăiesc pe-o lume În zadar mai trăiesc pe-o lume

hoinarăhoinarăSimt o trădare şi uit că trăiescSimt o trădare şi uit că trăiescPe un pământ blestemat pe veciPe un pământ blestemat pe veciUnde doar spiritele pot supravieţuiUnde doar spiritele pot supravieţui Şi oamenii pot muri...Şi oamenii pot muri...În zadar pătrunzi în acestă lumeÎn zadar pătrunzi în acestă lumeÎn zadar trăiesti într-o lume pustieÎn zadar trăiesti într-o lume pustieE o mândrie să trăieşti printre steleE o mândrie să trăieşti printre steleE o mândrie să mori printre ele.E o mândrie să mori printre ele.

Tinereţe, cal sprinten - parodieTinereţe, cal sprinten - parodieDintre toate vietăţile pământuluiDintre toate vietăţile pământuluiCaii mi-au plăcut cel mai multCaii mi-au plăcut cel mai multSub dezlegarea tainică a valuluiSub dezlegarea tainică a valuluiÎn fruntea amurguluiÎn fruntea amurguluiPrintre toate vietăţile pământuluiPrintre toate vietăţile pământuluiOmul a devenit cel mai iubit.Omul a devenit cel mai iubit.În străbuna abatere din drumÎn străbuna abatere din drumSub copita clipelor nebuneSub copita clipelor nebuneDoar în tinereţe poţi citi Doar în tinereţe poţi citi Amurgul unei clipe nedormiteAmurgul unei clipe nedormiteSub călcâiul străpuns de durereSub călcâiul străpuns de durereSub cerul plin de iubireSub cerul plin de iubireDoar aici poţi întâlni Doar aici poţi întâlni Cerul ţesut de fericire...Cerul ţesut de fericire...

TablouTablou

ninge grozav pe-un câmp de-argintninge grozav pe-un câmp de-argintpe-o vale uşor mişcătoarepe-o vale uşor mişcătoareascult atent privind o adiereascult atent privind o adieresihastre şoapte aud într-un vântsihastre şoapte aud într-un vântprin întuneric caut o cale prin întuneric caut o cale ce mă poate duce înapoice mă poate duce înapoiprin liniştea câmpuluiprin liniştea câmpuluiprin ceasul târziuprin ceasul târziuzăresc un alb aprinszăresc un alb aprinso lume fără sens o lume fără sens dar caut acelaşi destindar caut acelaşi destino imagine alături de tine.o imagine alături de tine.

PrefacerePrefacereCunoşti ispita zilelor topiteCunoşti ispita zilelor topiteÎn farmecul amurgului când pleciÎn farmecul amurgului când pleciPe alte drumuri să cunoşti alte Pe alte drumuri să cunoşti alte

viseviseÎn ciuda unor infernale ploi...În ciuda unor infernale ploi...Rugina toamnei îţi atacă gleznaRugina toamnei îţi atacă gleznaŞi păsări de-ntuneric se ivescŞi păsări de-ntuneric se ivescŞi te scufunzi în valuri de minuteŞi te scufunzi în valuri de minuteNumit fiind copil, adolescent...Numit fiind copil, adolescent...Deschizi geamul oval de la Deschizi geamul oval de la

mansardă mansardă În vântul rece al nopţii şi priveştiÎn vântul rece al nopţii şi priveştiCum îţi pluteşte bezna în apele cu Cum îţi pluteşte bezna în apele cu

ochiochiCum te transformi în fluture şi-n Cum te transformi în fluture şi-n

nadă.nadă.

Nr.1 Aprilie 2011 MUZA Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina pagina 33De la comuniune la ecumenicitateDe la comuniune la ecumenicitate

Odată cu „plinirea vremii” şi venirea lui Iisus Hristos în lume, ca Mântuitor şi Odată cu „plinirea vremii” şi venirea lui Iisus Hristos în lume, ca Mântuitor şi Răscumpărător al neamului omenesc, a avut loc întemeierea unei noi accepţiuni a existenţei Răscumpărător al neamului omenesc, a avut loc întemeierea unei noi accepţiuni a existenţei omului pe pământ, în sensul că „discipolii lui Hristos”, care pentru prima dată în Antiohia s-au omului pe pământ, în sensul că „discipolii lui Hristos”, care pentru prima dată în Antiohia s-au numit creştini, au fost martorii edificării „împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ”, având la bază numit creştini, au fost martorii edificării „împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ”, având la bază iubirea lui Dumnezeu faţă de lume, „aşa de mult, încât a trimis pe Fiul Său în lume”, iubire care iubirea lui Dumnezeu faţă de lume, „aşa de mult, încât a trimis pe Fiul Său în lume”, iubire care să se manifeste şi în noua comunitate creştină, prin adorarea lui Dumnezeu şi prin iubirea să se manifeste şi în noua comunitate creştină, prin adorarea lui Dumnezeu şi prin iubirea aproapeluiaproapelui[1][1]. Comunitatea creştină primară stăruia în frângerea pâinii, în rugăciune şi în . Comunitatea creştină primară stăruia în frângerea pâinii, în rugăciune şi în ajutorarea celor în nevoi (a se vedea în special Faptele Apostolilor). Pe acest temei bineplăcut ajutorarea celor în nevoi (a se vedea în special Faptele Apostolilor). Pe acest temei bineplăcut lui Dumnezeu, cei „nou aleşi ostaşi ai lui Hristos”lui Dumnezeu, cei „nou aleşi ostaşi ai lui Hristos”[2][2], se diferenţiau de restul lumii prin faptele , se diferenţiau de restul lumii prin faptele lor de viaţă, trăind în comuniune de dragoste frăţească, de credinţă, de rugăciune şi de lor de viaţă, trăind în comuniune de dragoste frăţească, de credinţă, de rugăciune şi de întrajutorareîntrajutorare[3][3]. Având această temelie a dragostei prin comuniune, Biserica lui Hristos, numită . Având această temelie a dragostei prin comuniune, Biserica lui Hristos, numită cu numele Său, Biserica creştină, în primul mileniu a continuat împlinirea poruncilor cu numele Său, Biserica creştină, în primul mileniu a continuat împlinirea poruncilor Întemeietorului şi Capului ei, cu toate că a trecut prin diferite crize, generate mai ales de Întemeietorului şi Capului ei, cu toate că a trecut prin diferite crize, generate mai ales de ereziile apărute în sânul Bisericii, şi câteodată şi de diferenţele de tradiţii locale, statornicite pe ereziile apărute în sânul Bisericii, şi câteodată şi de diferenţele de tradiţii locale, statornicite pe calea obiceiului, care n-au afectat credinţa, dar cursul Bisericii, celei Una, a fost continuat în calea obiceiului, care n-au afectat credinţa, dar cursul Bisericii, celei Una, a fost continuat în condiţii fireşti. Începutul mileniului al doilea a adus cu el şi ruptura în două a Bisericii, condiţii fireşti. Începutul mileniului al doilea a adus cu el şi ruptura în două a Bisericii, cunoscută în istorie ca „Schisma de la 1054”, împărţind astfel Biserica în „de Apus şi de cunoscută în istorie ca „Schisma de la 1054”, împărţind astfel Biserica în „de Apus şi de Răsărit”, care de atunci s-au numit Biserica Catolică (universală) şi Biserica Ortodoxă (a dreptei Răsărit”, care de atunci s-au numit Biserica Catolică (universală) şi Biserica Ortodoxă (a dreptei credinţe). Încercări de revenire la unitate au fost în multe rânduri, dorite de ambele părţi, dar credinţe). Încercări de revenire la unitate au fost în multe rânduri, dorite de ambele părţi, dar concepţia despre universalism şi centralism papal a episcopului de la Roma s-a lovit tot timpul concepţia despre universalism şi centralism papal a episcopului de la Roma s-a lovit tot timpul de opoziţia fermă a Bisericilor autocefale răsăritene, care nu acceptau pretenţiile papale de de opoziţia fermă a Bisericilor autocefale răsăritene, care nu acceptau pretenţiile papale de jurisdicţie universală peste toată Biserica, considerându-l cel mult primul dintre egali, în ordine jurisdicţie universală peste toată Biserica, considerându-l cel mult primul dintre egali, în ordine onorifică. Secolul al XV-lea aduce o altă ruptură, de astădată în sânul Bisericii Catolice, când a onorifică. Secolul al XV-lea aduce o altă ruptură, de astădată în sânul Bisericii Catolice, când a avut loc Reforma şi pe plan religios, ruptură care a dat naştere la apariţia altor Biserici creştine avut loc Reforma şi pe plan religios, ruptură care a dat naştere la apariţia altor Biserici creştine numite protestante, din care prin secolele XVIII – XIX apar Bisericile neoprotestante. Iată, numite protestante, din care prin secolele XVIII – XIX apar Bisericile neoprotestante. Iată, urmărind pe scurt firul istoric al evenimentelor din Biserică, vedem că unitatea creştină a urmărind pe scurt firul istoric al evenimentelor din Biserică, vedem că unitatea creştină a primelor secole, bazată pe legătura dragostei, baza fiind iubirea lui Dumnezeu, dată oamenilor, primelor secole, bazată pe legătura dragostei, baza fiind iubirea lui Dumnezeu, dată oamenilor, s-a rupt mai întâi în două, apoi dintr-una din părţi s-a rupt în mai multe părţi, tocmai pentru că s-a rupt mai întâi în două, apoi dintr-una din părţi s-a rupt în mai multe părţi, tocmai pentru că omenescul a suprapus divinul în viaţa Bisericii lui Hristos, iar poate de cele mai multe ori, omenescul a suprapus divinul în viaţa Bisericii lui Hristos, iar poate de cele mai multe ori, orgoliul dreptăţii uneia sau alteia din părţi, în loc să fie îndreptat spre unitate în diversitate, a orgoliul dreptăţii uneia sau alteia din părţi, în loc să fie îndreptat spre unitate în diversitate, a luat drumul dezbinării definitive şi aproape imposibil de reparat. Secolul al XX-lea a adus o luat drumul dezbinării definitive şi aproape imposibil de reparat. Secolul al XX-lea a adus o iniţiativă fermă în favoarea reconcilierii părţilor, chiar dacă au mai existat şi înainte asemenea iniţiativă fermă în favoarea reconcilierii părţilor, chiar dacă au mai existat şi înainte asemenea iniţiative. iniţiative.

Iniţiativa nu aparţine unei singure Biserici creştine, ci poate fi asimilată tuturor Iniţiativa nu aparţine unei singure Biserici creştine, ci poate fi asimilată tuturor Bisericilor care au manifestat predispoziţie pentru a căuta similitudini şi căi viabile de Bisericilor care au manifestat predispoziţie pentru a căuta similitudini şi căi viabile de comunicare şi găsirea mijloacelor necesare de dialog între diferite confesiuni creştine. comunicare şi găsirea mijloacelor necesare de dialog între diferite confesiuni creştine. Această iniţiativă poartă numele de Ecumenicitate sau Ecumenism, şi are ca for suprem de Această iniţiativă poartă numele de Ecumenicitate sau Ecumenism, şi are ca for suprem de coordonare şi comunicare Consiliul Ecumenic al Bisericilor Creştine (CEBC sau CEB), sub coordonare şi comunicare Consiliul Ecumenic al Bisericilor Creştine (CEBC sau CEB), sub patronajul căruia se încearcă refacerea unităţii ecumenice creştine din primul mileniu. patronajul căruia se încearcă refacerea unităţii ecumenice creştine din primul mileniu. Mişcarea Ecumenică cum mai este numit Ecumenismul, reprezintă lucrarea Bisericilor Mişcarea Ecumenică cum mai este numit Ecumenismul, reprezintă lucrarea Bisericilor creştine pentru „unitatea creştină”, care se strânge şi se întăreşte din ce în ce mai mult în creştine pentru „unitatea creştină”, care se strânge şi se întăreşte din ce în ce mai mult în ultimul timp. Se pretinde a fi un pas important spre unitatea Bisericilor creştine, ultimul timp. Se pretinde a fi un pas important spre unitatea Bisericilor creştine, ecumenicitatea vizând refacerea unităţii ecumenice de altă dată, a întregii creştinătăţi. În ecumenicitatea vizând refacerea unităţii ecumenice de altă dată, a întregii creştinătăţi. În vremea de astăzi se vorbeşte tot mai mult şi mai intens de ecumenicitate, ca reflex al vremea de astăzi se vorbeşte tot mai mult şi mai intens de ecumenicitate, ca reflex al unităţii creştine, ca atribut al Bisericii, care are datoria de a lucra nu spre dispersare, ci unităţii creştine, ca atribut al Bisericii, care are datoria de a lucra nu spre dispersare, ci spre unitate de credinţă, în mediul romano-catolic, vorbindu-se tot mai mult despre spre unitate de credinţă, în mediul romano-catolic, vorbindu-se tot mai mult despre „unitate în diversitate”, concept acceptat mai mult sau mai puţin de unele Biserici creştine. „unitate în diversitate”, concept acceptat mai mult sau mai puţin de unele Biserici creştine. Biserica Ortodoxă Română întreţine strânse legături, în primul rând, cu Bisericile Vechi Biserica Ortodoxă Română întreţine strânse legături, în primul rând, cu Bisericile Vechi orientale, care se consideră a fi cele mai apropiate de Ortodoxie. Astfel, pe lângă relaţiile orientale, care se consideră a fi cele mai apropiate de Ortodoxie. Astfel, pe lângă relaţiile din trecut cu diferite Biserici necalcedoniene, în ultimul timp Biserica Ortodoxă Română are din trecut cu diferite Biserici necalcedoniene, în ultimul timp Biserica Ortodoxă Română are relaţii cu Biserica Armeană, Biserica Etiopiei, Patriarhia Coptă din Egipt, şi Biserica Siro-relaţii cu Biserica Armeană, Biserica Etiopiei, Patriarhia Coptă din Egipt, şi Biserica Siro-Iacobită din Malahar. Încercări de apropiere între Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe se Iacobită din Malahar. Încercări de apropiere între Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe se produc abia după Conciliul II Vatican (1962-1965), şi mai ales după anul 1967, când au produc abia după Conciliul II Vatican (1962-1965), şi mai ales după anul 1967, când au avut loc ridicarea Anatemelor (blestemelor) aruncate reciproc de cele două Biserici la anul avut loc ridicarea Anatemelor (blestemelor) aruncate reciproc de cele două Biserici la anul Schismei (1054). Contactele ecumeniste dintre cele două Biserici – Ortodoxă şi Cato-lică- Schismei (1054). Contactele ecumeniste dintre cele două Biserici – Ortodoxă şi Cato-lică- au contribuit la crearea climatului favorabil pentru întreţinerea dialogului în plină au contribuit la crearea climatului favorabil pentru întreţinerea dialogului în plină desfăşurare. De asemenea s-au stabilit contacte viabile între Biserica Ortodoxă Română şi desfăşurare. De asemenea s-au stabilit contacte viabile între Biserica Ortodoxă Română şi Bisericile Anglicană, Vetero-Catolică şi Protestante, iar în general cu toate cultele din Bisericile Anglicană, Vetero-Catolică şi Protestante, iar în general cu toate cultele din România. În acest sens Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştină este una dintre România. În acest sens Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştină este una dintre cele mai de seamă acţiuni pe tărâm ecumenic, este parte integrantă din Mişcarea cele mai de seamă acţiuni pe tărâm ecumenic, este parte integrantă din Mişcarea Ecumenică, încă de dinaintea înfiinţării Consiliului Mondial al Bisericilor în 1948. Biserica Ecumenică, încă de dinaintea înfiinţării Consiliului Mondial al Bisericilor în 1948. Biserica Ortodoxă Română şi-a manifestat vocaţia ecumenică răspunzând, încă din 196l, printr-o Ortodoxă Română şi-a manifestat vocaţia ecumenică răspunzând, încă din 196l, printr-o hotărâre a Sfântului Sinod, la propunerea Consiliului Mondial al Bisericilor de a se alătura hotărâre a Sfântului Sinod, la propunerea Consiliului Mondial al Bisericilor de a se alătura eforturilor de refacere a unităţii văzute a tuturor creştinilor. Din motive independente de eforturilor de refacere a unităţii văzute a tuturor creştinilor. Din motive independente de voinţa Bisericii noastre, abia în 1993 această hotărâre sinodală a fost pusă în practică. Din voinţa Bisericii noastre, abia în 1993 această hotărâre sinodală a fost pusă în practică. Din anul 1993, Biserica noastră participă efectiv la desfăşurarea, în România, a acestei anul 1993, Biserica noastră participă efectiv la desfăşurarea, în România, a acestei Săptămâni de Rugăciune, în strânsă cooperare cu Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din Săptămâni de Rugăciune, în strânsă cooperare cu Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România - AIDRom. România - AIDRom.

Tema din acest an ne reaminteşte de începuturile Bisericii. Săptămâna de Rugăciune Tema din acest an ne reaminteşte de începuturile Bisericii. Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştină, are ca temă de reflecţie în acest an „pentru Unitatea Creştină, are ca temă de reflecţie în acest an „Şi stăruiau în învăţătura Şi stăruiau în învăţătura Apostolilor şi în împărtăşire, în frângerea pâinii şi în rugăciuniApostolilor şi în împărtăşire, în frângerea pâinii şi în rugăciuni” .A devenit deja o tradiţie ca, la ” .A devenit deja o tradiţie ca, la începutul fiecărui an, în perioada 18-25 ianuarie, credincioşii diferitelor Biserici din România să începutul fiecărui an, în perioada 18-25 ianuarie, credincioşii diferitelor Biserici din România să se regăsească unii cu alţii, în aceste zile ale Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştină, se regăsească unii cu alţii, în aceste zile ale Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştină, pentru ca, împreună, să dea slavă lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat.pentru ca, împreună, să dea slavă lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat.

Protopop Onea Crinel – IoanProtopop Onea Crinel – Ioan

[1] „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea [1] „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Luca 10, 27).ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Luca 10, 27).

[2] „Deci, dar, nu mai sunteţi străini şi locuitori vremelnici, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii şi [2] „Deci, dar, nu mai sunteţi străini şi locuitori vremelnici, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii şi casnici ai lui Dumnezeu” (Efeseni 2, 19).casnici ai lui Dumnezeu” (Efeseni 2, 19).

[3] „Iar peste toate…, îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este legătura desăvârşirii” (Coloseni 3, 14).[3] „Iar peste toate…, îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este legătura desăvârşirii” (Coloseni 3, 14).

Nr.1 Aprilie 2011 MUZA Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 4pagina 4Nataşa Valentina RomanNataşa Valentina Roman

Încă mai credÎncă mai cred

Atâta timp cât iubesc şi sunt iubită îmi permit luxul să cred într-o lume mai bună, Atâta timp cât iubesc şi sunt iubită îmi permit luxul să cred într-o lume mai bună, lipsită de minciuni, de ipocrizie, de ură, de discriminări, de gelozii absurde, de invidie, de atâta lipsită de minciuni, de ipocrizie, de ură, de discriminări, de gelozii absurde, de invidie, de atâta răutate care pur şi simplu nu îşi are rostul. Atâta timp cât cred în iubire (şi prin iubire nu mă răutate care pur şi simplu nu îşi are rostul. Atâta timp cât cred în iubire (şi prin iubire nu mă refer la dragoste care înseamnă pasiune) mai sunt posibile minuni, mai pot spera în schimbări refer la dragoste care înseamnă pasiune) mai sunt posibile minuni, mai pot spera în schimbări pozitive, în adevăr, bine şi frumos. Am uitat să mai fim buni, să iertăm, să ne acceptăm, pur şi pozitive, în adevăr, bine şi frumos. Am uitat să mai fim buni, să iertăm, să ne acceptăm, pur şi simplu să fim noi fără a ne fi teamă că vom fi judecaţi de restul lumii care de multe ori se simplu să fim noi fără a ne fi teamă că vom fi judecaţi de restul lumii care de multe ori se consideră superioară şi îndrăzneşte să arunce prima piatra. Am uitat să fim oameni... Poate că consideră superioară şi îndrăzneşte să arunce prima piatra. Am uitat să fim oameni... Poate că avem impresia greşită că datorită faptului că suntem oameni avem dreptul la a 3-a, a 4-a, a 5-avem impresia greşită că datorită faptului că suntem oameni avem dreptul la a 3-a, a 4-a, a 5-a, a nu ştiu câta şansă, că viaţa e lungă şi că avem tot timpul din lume să ne revizuim a, a nu ştiu câta şansă, că viaţa e lungă şi că avem tot timpul din lume să ne revizuim comportamentul deci ni se permite absolut orice. De aceea, cumva, valorile morale dispar comportamentul deci ni se permite absolut orice. De aceea, cumva, valorile morale dispar încet-încet din viaţa noastră... Trist dar adevărat. Uităm să ne bucurăm de lucrurile mărunte din încet-încet din viaţa noastră... Trist dar adevărat. Uităm să ne bucurăm de lucrurile mărunte din viaţa noastră, lucruri simple dar care ne aduc fericirea: razele blânde ale soarelui, florile mici şi viaţa noastră, lucruri simple dar care ne aduc fericirea: razele blânde ale soarelui, florile mici şi parfumate pe care adesea nu le observăm pentru că suntem prea ocupaţi să suferim din cauza parfumate pe care adesea nu le observăm pentru că suntem prea ocupaţi să suferim din cauza unor fapte mai mult sau mai puţin importante, zâmbetul dulce şi inocent al unui copil, cerul unor fapte mai mult sau mai puţin importante, zâmbetul dulce şi inocent al unui copil, cerul senin care simbolizează speranţa şi acel fascinant apus pe care doar un pictor extrem de senin care simbolizează speranţa şi acel fascinant apus pe care doar un pictor extrem de talentat îl poate reda în toată splendoarea lui. Lumea e imperfectă, e rea, e absurdă, e talentat îl poate reda în toată splendoarea lui. Lumea e imperfectă, e rea, e absurdă, e inacceptabilă şi tocmai de aceea avem DATORIA de a o face mai bună, de a schimba ceva! inacceptabilă şi tocmai de aceea avem DATORIA de a o face mai bună, de a schimba ceva! Dacă lumea nu este aşa cum am vrea noi să fie trebuie să încercăm noi să o facem minunată, Dacă lumea nu este aşa cum am vrea noi să fie trebuie să încercăm noi să o facem minunată, atât cât putem. Deci, încă mai cred în iubire, în minuni pentru că fără ele viaţa nu ar avea atât cât putem. Deci, încă mai cred în iubire, în minuni pentru că fără ele viaţa nu ar avea niciun sens...niciun sens...

******Te caut la capătul pământuluiTe caut la capătul pământuluiDe la începutul lumiiDe la începutul lumiiDincolo de timpDincolo de timpAşteaptă-măAşteaptă-măMai amMai amÎncăÎncăTimpTimpSă mă ascundSă mă ascundSă mă găseştiSă mă găseştiTot ce ai vrut să uiţiTot ce ai vrut să uiţiZi de ziZi de ziÎţi amintesc euÎţi amintesc euStai...Stai...******LumeaLumeaa uitata uitatminunileminunilepe străzi pustiipe străzi pustiidepartedepartesperanţelesperanţeleaşteaptăaşteaptăgraţiereagraţiereaşi tuşi tuînveţiînveţidecalogul iubirii...decalogul iubirii...

RugăciuneRugăciunePriveşte-mi ochii cerşindu-ţi iertarePriveşte-mi ochii cerşindu-ţi iertare

Sau buzele şoptind îndurare.Sau buzele şoptind îndurare.Caută în suflet un strop de lumină,Caută în suflet un strop de lumină,Purifică-mi calea şi ia-mă de mână.Purifică-mi calea şi ia-mă de mână.

CompromisCompromisÎţi vând sufletulÎţi vând sufletulÎn rateÎn rateCu dobândăCu dobândăSânge, cuvinteSânge, cuvintePerfecţiune trunchiată.Perfecţiune trunchiată.Ascultă, îţi închiriez inimaAscultă, îţi închiriez inimaŞi viseleŞi viselePentru diamante falsePentru diamante falseÎmi amanetez trupulÎmi amanetez trupulNegociabilNegociabilŞi tu, şi euŞi tu, şi euŞi noi, şi voiŞi noi, şi voiUmanitate.Umanitate.

ZeroZeroÎntoarcerea la cuvinteÎntoarcerea la cuvinteMă obligăMă obligăSă tolerez absurdulSă tolerez absurdulSă-ţi accept prezenţaSă-ţi accept prezenţaSă-ţi simt mirosulSă-ţi simt mirosulLa nesfârşitLa nesfârşitChiar dacă...Chiar dacă...Probabil amuzantă eProbabil amuzantă ePărerea taPărerea taDespre limitaDespre limitaBunului simţ...Bunului simţ...

Obsesie indecentăObsesie indecentăLucrurile corecteLucrurile corecteDevinDevinObsesii indecenteObsesii indecentePe măsura cePe măsura ceSimţul datorieiSimţul datorieiSufocă gândurileSufocă gândurileSentimentele.Sentimentele.Întotdeauna existăÎntotdeauna existăUn TREBUIEUn TREBUIECare nu îţi permiteCare nu îţi permiteSă uiţiSă uiţiDe propriaDe propriaObsesie indecentă.Obsesie indecentă.

UtopieUtopiePoveştile perfecte se spunPoveştile perfecte se spundupă ora 25după ora 25cu lumina aprinsăcu lumina aprinsăpentru Ashley Wilkespentru Ashley Wilkesşi ceilalţi...şi ceilalţi...Lucrurile perfecte se nascLucrurile perfecte se nascdindiniluzii vitaleiluzii vitaleţinute sub cheie.ţinute sub cheie.Oamenii perfecţiOamenii perfecţispunspunpoveşti perfectepoveşti perfectedespredesprelucruri perfectelucruri perfecteîntr-o lume perfectă.într-o lume perfectă.În concluzie,În concluzie,perfecţiunea existăperfecţiunea existăpentru ceipentru ceicarecareîşi permit…îşi permit…

Nr.1 Aprilie 2011 MUZA Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 5pagina 5

GÂNDURI, REFLECŢII……GÂNDURI, REFLECŢII……

De când ne naştem şi până murim ne frământă o întrebare: există sau nu fericirea? Şi De când ne naştem şi până murim ne frământă o întrebare: există sau nu fericirea? Şi dacă da, ce reprezintă ea?dacă da, ce reprezintă ea?

Dacă urmăm filonul religios, răspunsul nu poate să fie decât unul afirmativ. Biserica Dacă urmăm filonul religios, răspunsul nu poate să fie decât unul afirmativ. Biserica afirmă prin vocea Sfinţilor Părinţi că fericirea există şi că ea ar fi răsplata pentru faptele noastre afirmă prin vocea Sfinţilor Părinţi că fericirea există şi că ea ar fi răsplata pentru faptele noastre cele bune săvârşite aici, pe pământ. Cu alte cuvinte, există fericire, însă ea nu poate fi atinsă cele bune săvârşite aici, pe pământ. Cu alte cuvinte, există fericire, însă ea nu poate fi atinsă aici, ci doar în viaţa de dincolo.aici, ci doar în viaţa de dincolo.

Dacă mergem pe latura filosofică, părerile sunt extrem de variate, pornind de la Dacă mergem pe latura filosofică, părerile sunt extrem de variate, pornind de la considerarea fericirii ca singur scop în viaţă şi ajungând la negarea atingerii acesteia. Din prima considerarea fericirii ca singur scop în viaţă şi ajungând la negarea atingerii acesteia. Din prima categorie fac parte hedonişii, care considerau că fericirea este eliberarea de orice fel de durere categorie fac parte hedonişii, care considerau că fericirea este eliberarea de orice fel de durere şi procurarea unei stări plăcute. Cu alte cuvinte, aceştia puneau semnul egal între fericire şi şi procurarea unei stări plăcute. Cu alte cuvinte, aceştia puneau semnul egal între fericire şi plăcere. Însă, aceasta din urmă era împărţită în trei trepte în funcţie de importanţa pe care i-o plăcere. Însă, aceasta din urmă era împărţită în trei trepte în funcţie de importanţa pe care i-o acordau. Astfel, pe treapta cea mai de jos se aflau plăcerile trupeşti, apoi cele materiale, iar pe acordau. Astfel, pe treapta cea mai de jos se aflau plăcerile trupeşti, apoi cele materiale, iar pe treapta de sus – plăcerile spirituale.treapta de sus – plăcerile spirituale.

Acest mod de a privi fericirea a fost oarecum preluat de către epicureici, care aveau Acest mod de a privi fericirea a fost oarecum preluat de către epicureici, care aveau ca unică deviză: „Carpe diem!”, plasând pe primul loc trăirea intensă, deci procurarea plăcerilor ca unică deviză: „Carpe diem!”, plasând pe primul loc trăirea intensă, deci procurarea plăcerilor de orice fel. De aceea în antichitate oamenii erau atât de debusolaţi, neştiind cărui curent de orice fel. De aceea în antichitate oamenii erau atât de debusolaţi, neştiind cărui curent filosofic să-i dea crezare sau cărui cult să i „se închine”. Doar cei ce se îndeletniceau cu filosofic să-i dea crezare sau cărui cult să i „se închine”. Doar cei ce se îndeletniceau cu exerciţiul minţii reuşeau să-şi găsească împăcarea sau să se adâncească într-un labirint şi mai exerciţiul minţii reuşeau să-şi găsească împăcarea sau să se adâncească într-un labirint şi mai mare, ceilalţi conducându-se după instincte, fiind trecuţi în rândul animalelor…Iar lucrurile nu s-mare, ceilalţi conducându-se după instincte, fiind trecuţi în rândul animalelor…Iar lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici în zilele noastre, rămânând aceeaşi împărţire…au schimbat prea mult nici în zilele noastre, rămânând aceeaşi împărţire…

Acum să revenim la încercarea de a defini fericirea. Aşa după cum Cicero spunea Acum să revenim la încercarea de a defini fericirea. Aşa după cum Cicero spunea despre prietenie că este „acordul deplin al tuturor lucrurilor divine şi umane realizate cu despre prietenie că este „acordul deplin al tuturor lucrurilor divine şi umane realizate cu bunăvoinţă şi caritate” şi eu consider că fericirea este un acord deplin între toate funcţiile bunăvoinţă şi caritate” şi eu consider că fericirea este un acord deplin între toate funcţiile organismului uman, între om şi ceilalţi (societate) şi între om şi natură (univers). Din primul organismului uman, între om şi ceilalţi (societate) şi între om şi natură (univers). Din primul acord rezultă sănătatea fizică şi mentală, din cel de-al doilea reiese bunaînţelegere, progresul, acord rezultă sănătatea fizică şi mentală, din cel de-al doilea reiese bunaînţelegere, progresul, bunăstarea, iar din ultimul rezultă revărsarea darurilor naturii asupra omului. bunăstarea, iar din ultimul rezultă revărsarea darurilor naturii asupra omului.

Veţi zice că am exclus acordul dintre om şi divinitate. Nu l-am exclus căci el este Veţi zice că am exclus acordul dintre om şi divinitate. Nu l-am exclus căci el este

subînţeles în cel dintre om şi univers deoarece, dacă omul se află în armonie cu natura şi o subînţeles în cel dintre om şi univers deoarece, dacă omul se află în armonie cu natura şi o priveşte ca pe o operă desăvârşită a unui Creator, înseamnă că trăieşte în armonie cu Însuşi priveşte ca pe o operă desăvârşită a unui Creator, înseamnă că trăieşte în armonie cu Însuşi Creatorul ei.Creatorul ei.

Şi oare nu se poate numi fericit un om care se bucură de sănătate, de înţelegere cu Şi oare nu se poate numi fericit un om care se bucură de sănătate, de înţelegere cu cei din jurul său şi de trăirea în concordanţă cu natura? Ba da, însă, cu siguranţă că cei ce vor cei din jurul său şi de trăirea în concordanţă cu natura? Ba da, însă, cu siguranţă că cei ce vor afla un astfel de om îl vor urî atât de mult încât vor încerca prin orice mijloace să-i tulbure afla un astfel de om îl vor urî atât de mult încât vor încerca prin orice mijloace să-i tulbure starea de fericire, să-l facă să fie nefericit ca şi ei.Ce altceva poate să fie fericirea dacă nu starea de fericire, să-l facă să fie nefericit ca şi ei.Ce altceva poate să fie fericirea dacă nu starea de împăcare cu tine însuşi, cu cei din jurul tău şi cu natura? Iar, dacă ai împăcare cu tine starea de împăcare cu tine însuşi, cu cei din jurul tău şi cu natura? Iar, dacă ai împăcare cu tine însuţi, înseamnă că ai şi cu Dumnezeu pentru că El se află înlăuntrul tău.însuţi, înseamnă că ai şi cu Dumnezeu pentru că El se află înlăuntrul tău.

Cu toate că oamenii definesc în mod diferit fericirea, cu toţii o consideră un ideal Cu toate că oamenii definesc în mod diferit fericirea, cu toţii o consideră un ideal tangibil. Însă, unii filosofi, printre care şi Freud, consideră fericirea un ideal intangibil, imposibil tangibil. Însă, unii filosofi, printre care şi Freud, consideră fericirea un ideal intangibil, imposibil de realizat. Astfel el spunea că evitarea durerii şi trăirea unor plăceri intense duce la fericire, de realizat. Astfel el spunea că evitarea durerii şi trăirea unor plăceri intense duce la fericire, dar aceasta se realizează doar episodic, cu scopul de a îndeplini acele nevoi. Tot Freud mai dar aceasta se realizează doar episodic, cu scopul de a îndeplini acele nevoi. Tot Freud mai spunea că suferinţa îl atacă pe om din trei părţi: din partea propriului corp, din exterior şi din spunea că suferinţa îl atacă pe om din trei părţi: din partea propriului corp, din exterior şi din raporturile cu ceilalţi oameni.Majoritatea oamenilor privesc suferinţa şi bucuria ca pe ceva raporturile cu ceilalţi oameni.Majoritatea oamenilor privesc suferinţa şi bucuria ca pe ceva implacabil, venit de sus, un destin căruia nu i se pot sustrage şi devin nişte resemnaţi. În timp implacabil, venit de sus, un destin căruia nu i se pot sustrage şi devin nişte resemnaţi. În timp ce unii luptă pentru a ieşi din starea de suferinţă, alţii renunţă şi chiar îşi pun capăt zilelor.ce unii luptă pentru a ieşi din starea de suferinţă, alţii renunţă şi chiar îşi pun capăt zilelor.

Biserica trâmbiţează că omul a fost creat cu scopul de a fi fericit, însă noi vedem pe Biserica trâmbiţează că omul a fost creat cu scopul de a fi fericit, însă noi vedem pe pământ din ce în ce mai multă suferinţă…Şi atunci?...Poate că am fost creaţi pentru a fi fericiţi, pământ din ce în ce mai multă suferinţă…Şi atunci?...Poate că am fost creaţi pentru a fi fericiţi, însă la fel de probabil ar fi ca această fericire să nu o găsim aici, în această viaţă – considerată însă la fel de probabil ar fi ca această fericire să nu o găsim aici, în această viaţă – considerată de mulţi ca o trecere, o călătorie - , ci în cea veşnică – dacă ea există.de mulţi ca o trecere, o călătorie - , ci în cea veşnică – dacă ea există.

Oricum ar sta lucrurile şi oricât de credincioşi sau necredincioşi am fi, fericirea nu Oricum ar sta lucrurile şi oricât de credincioşi sau necredincioşi am fi, fericirea nu trebuie s-o căutăm în afară, ci înlăuntrul nostru pentru că, la urma urmei, ea este o stare trebuie s-o căutăm în afară, ci înlăuntrul nostru pentru că, la urma urmei, ea este o stare „adamică” de pace, bucurie, împlinire – pe care am pierdut-o, probabil, o dată cu căderea în „adamică” de pace, bucurie, împlinire – pe care am pierdut-o, probabil, o dată cu căderea în păcatul strămoşesc. Şi nu ne este îngăduit să trăim această stare decât pentru fracţiuni de păcatul strămoşesc. Şi nu ne este îngăduit să trăim această stare decât pentru fracţiuni de secundă deoarece ne-am obişnui cu ea şi am crede că ni se cuvine. Ea ne este arătată ca să secundă deoarece ne-am obişnui cu ea şi am crede că ni se cuvine. Ea ne este arătată ca să vedem că este bună şi să tânjim după ea toată viaţa. Vom reveni la această stare abia după ce vedem că este bună şi să tânjim după ea toată viaţa. Vom reveni la această stare abia după ce vom birui toate încercările vieţii.vom birui toate încercările vieţii.

Aşa după cum Mântuitorul a trebuit să treacă prin moarte pentru a ne izbăvi de Aşa după cum Mântuitorul a trebuit să treacă prin moarte pentru a ne izbăvi de păcatul strămoşesc, şi noi va trebui să trecem prin moarte pentru a atinge starea de fericire…păcatul strămoşesc, şi noi va trebui să trecem prin moarte pentru a atinge starea de fericire…

Prof. Lavinia Aritica FlueraşProf. Lavinia Aritica Flueraş

Nr.1 Aprilie 2011 MUZA Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 6pagina 6 Nicoleta Dumitrache Herţ Nicoleta Dumitrache Herţ

La ceai cu DumnezeuLa ceai cu DumnezeuAstăzi stau la ceai cu DumnezeuAstăzi stau la ceai cu Dumnezeuîmi pune întrebăriîmi pune întrebărişi eu răspundşi eu răspund– – aştept să primesc jobul vieţii –aştept să primesc jobul vieţii –încerc să stau dreaptăîncerc să stau dreaptăpicior peste piciorpicior peste piciorsă-mi controlez mişcărilesă-mi controlez mişcările– – limbajul trupului e foarte importantlimbajul trupului e foarte importantîn astfel de împrejurări –în astfel de împrejurări –Dumnezeu îşi bea ceaiul liniştitDumnezeu îşi bea ceaiul liniştitnemărginirea stă în braţele luinemărginirea stă în braţele luiun înger face fotografiiun înger face fotografiicine ştiecine ştiepoate le va publica la vreo revistăpoate le va publica la vreo revistăîntr-o bună ziîntr-o bună ziîmi spun că dacă îmi joc cărţile bineîmi spun că dacă îmi joc cărţile binejobul vieţii ar putea fi al meujobul vieţii ar putea fi al meumă trec fiori pe spatemă trec fiori pe spatedar zâmbescdar zâmbesciar Dumnezeu îşi bea ceaiul liniştit.iar Dumnezeu îşi bea ceaiul liniştit.

ÎntâlnireaÎntâlnireaAşteaptă-măAşteaptă-măpe lângă veşniciipe lângă veşniciipe câmpul nesfârşitpe câmpul nesfârşitprin care doarmeprin care doarmetimpul.timpul.Aşteaptă-măAşteaptă-măla capăt de lumela capăt de lumeunde din noriunde din noricurg izvoarecurg izvoarede flori.de flori.

MaktubMaktubÎn această searăÎn această searăde iarnăde iarnădansăm cu trupuridansăm cu trupuride ceaţăde ceaţăagăţate de suflet.agăţate de suflet.Timpul nu mai contează.Timpul nu mai contează.

Când porcii zboarăCând porcii zboară

Sunt zileSunt zilecând nedreptateacând nedreptateacoboară rapid din calendarcoboară rapid din calendarTe priveşte cu superioritateTe priveşte cu superioritateîţi zâmbeşte chiar –îţi zâmbeşte chiar –laşi ochii în joslaşi ochii în josşi suspini încă o datăşi suspini încă o dată„„Aşa e viaţa”, îţi spui,Aşa e viaţa”, îţi spui,întorci spateleîntorci spateleşi sub povara unei lacrimişi sub povara unei lacrimipărăseşti încăperea.părăseşti încăperea.Să joci teatruSă joci teatrunu mai are sensnu mai are sensdoar joci de-o viaţădoar joci de-o viaţăîn aceeaşi piesăîn aceeaşi piesăiar uneori mai primeştiiar uneori mai primeştişi aplauze.şi aplauze.Dar nu astăzi.Dar nu astăzi.Astăzi e ziua altcuiva.Astăzi e ziua altcuiva.E ziua când porcii zboarăE ziua când porcii zboarăiar tu eşti în concediu.iar tu eşti în concediu.

De-ar putea să mă viseze un visDe-ar putea să mă viseze un visDe-ar puteaDe-ar puteasă mă viseze un vissă mă viseze un visîn care să mă descompunîn care să mă descompunpetală cu petalăpetală cu petalăsă fug prin lume goalăsă fug prin lume goalăs-ating din veşnicies-ating din veşnicieo singură fâşieo singură fâşieşi-apoi cu o aripă şi-apoi cu o aripă să mă agăţ de-o clipăsă mă agăţ de-o clipăsă mă sărute vântulsă mă sărute vântulşi să răstorn pământulşi să răstorn pământulsă fiu chiar eu un vissă fiu chiar eu un visce nu a mai fost scris.ce nu a mai fost scris.

FrunzaFrunzaPlouă cu frunze Plouă cu frunze peste lume peste lume tăcerea toamneităcerea toamneiazi mă doareazi mă doareşi-atunci fugşi-atunci fugîn lună aziîn lună azişi mâine în soare.şi mâine în soare.Ţara meaŢara meae-o frunză fără sense-o frunză fără sensbătută de vânturibătută de vânturipurtată de valuripurtată de valuripe tristele maluripe tristele malurisfâşiată de dorsfâşiată de dorşi de gânduri.şi de gânduri.Plouă tot mai desPlouă tot mai desmai aiureamai aiureapeste inima meapeste inima meaşi-atunci mă rog şi-atunci mă rog să nu vină toamnasă nu vină toamnaatât de devremeatât de devremeşi frunza să-mi ia.şi frunza să-mi ia.

Ceasul staticCeasul staticNu ştiu ceasul acesta staticNu ştiu ceasul acesta staticce-a-ngheţat la mine-n gândce-a-ngheţat la mine-n gânddacă vine, dacă pleacădacă vine, dacă pleacăca şi omul pe pământ.ca şi omul pe pământ.Nu ştiu ce e scris în stele,Nu ştiu ce e scris în stele,nici în palmă, nici în vis,nici în palmă, nici în vis,nici în gândurile melenici în gândurile melenu mai ştiu ce este scris.nu mai ştiu ce este scris.Doar zăpada bate-n geamuriDoar zăpada bate-n geamuriiarna a venit de mult,iarna a venit de mult,ochii lumii nasc abiseochii lumii nasc abisece în suflet le ascund.ce în suflet le ascund.Ceasul bate-ncet şi vremeaCeasul bate-ncet şi vremease preschimbă-n fulgi de nea.se preschimbă-n fulgi de nea.Nu ştiu dacă eu sunt lumeaNu ştiu dacă eu sunt lumeasau de lumea e a mea.sau de lumea e a mea.

Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 7Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 7Un om, un destin eroic – 60 de ani de la moartea lui Sever BocuUn om, un destin eroic – 60 de ani de la moartea lui Sever Bocu

Sever Bocu s-a născut la 19 noiembrie 1874 în satul arădean Şiştarovăţ. După Sever Bocu s-a născut la 19 noiembrie 1874 în satul arădean Şiştarovăţ. După terminarea şcolii primare în satul natal, Sever Bocu urmează şcoala medie la Lipova şi liceul la terminarea şcolii primare în satul natal, Sever Bocu urmează şcoala medie la Lipova şi liceul la Arad, însă în preajma examenului de bacalaureat a fost exmatriculat pentru că a refuzat să Arad, însă în preajma examenului de bacalaureat a fost exmatriculat pentru că a refuzat să poarte panglica cu culorile drapelului maghiar. Îşi va continua mai târziu studiile la Academia poarte panglica cu culorile drapelului maghiar. Îşi va continua mai târziu studiile la Academia Comercială din Viena, apoi la Şcoala de Înalte Studii din Paris.Comercială din Viena, apoi la Şcoala de Înalte Studii din Paris.

Caracter de luptător Caracter de luptător În 1892 tânărul Sever Bocu lucrează ca redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu unde ia În 1892 tânărul Sever Bocu lucrează ca redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu unde ia

legătura cu fruntaşii memorandişti. Puternic impresionat de lupta lor, entuziastul Bocu se legătura cu fruntaşii memorandişti. Puternic impresionat de lupta lor, entuziastul Bocu se întoarce la întoarce la LipovaLipova unde organizează pe dealul denumit ulterior „La crucea lui Bocu” o unde organizează pe dealul denumit ulterior „La crucea lui Bocu” o manifestaţie publică în favoarea memorandiştilor închişi la Viena.manifestaţie publică în favoarea memorandiştilor închişi la Viena.

Persecutat de autorităţile austro-ungare, Sever Bocu ia calea Parisului pentru a-şi Persecutat de autorităţile austro-ungare, Sever Bocu ia calea Parisului pentru a-şi desăvârşi pregătirea intelectuală. Se reîntoarce la Lipova şi se angajează contabil la banca desăvârşi pregătirea intelectuală. Se reîntoarce la Lipova şi se angajează contabil la banca „Lipovana”. Din 1899 se mută la Arad ca redactor al ziarului „Tribuna poporului” (mai târziu „Lipovana”. Din 1899 se mută la Arad ca redactor al ziarului „Tribuna poporului” (mai târziu „Tribuna”). În această calitate începe o campanie susţinută de promovare a intereselor „Tribuna”). În această calitate începe o campanie susţinută de promovare a intereselor românilor. Articolele lui au iritat autorităţile şi i-au adus numeroase procese de presă precum şi românilor. Articolele lui au iritat autorităţile şi i-au adus numeroase procese de presă precum şi trei condamnări la închisoare. Atitudinea sa virulentă a dus la suspendarea apariţiei ziarului trei condamnări la închisoare. Atitudinea sa virulentă a dus la suspendarea apariţiei ziarului „Tribuna”, de aceea Sever Bocu se mută în România, la „Tribuna”, de aceea Sever Bocu se mută în România, la ConstanţaConstanţa. Va construi, cu mari . Va construi, cu mari dificultăţi, un hotel la dificultăţi, un hotel la TechirghiolTechirghiol, care va deveni un punct de atracţie pentru personalităţile , care va deveni un punct de atracţie pentru personalităţile politice de prim rang din Regat, de la familia regală şi până la diplomaţii străini. politice de prim rang din Regat, de la familia regală şi până la diplomaţii străini.

Primului Război Mondial şi Marea UnirePrimului Război Mondial şi Marea UnireCu toate că avea 42 de ani la intrarea României în război, se oferă să se înroleze Cu toate că avea 42 de ani la intrarea României în război, se oferă să se înroleze

voluntar în Armata Română, ocupându-se cu interogarea prizonierilor germani şi îndeplinind voluntar în Armata Română, ocupându-se cu interogarea prizonierilor germani şi îndeplinind diferite misiuni de comandă şi organizare. În 1917 este însărcinat de Guvernul României să se diferite misiuni de comandă şi organizare. În 1917 este însărcinat de Guvernul României să se ocupe de organizarea ocupe de organizarea legiunilorlegiunilor formate din foşti prizonieri ardeleni din lagărele ruseşti. formate din foşti prizonieri ardeleni din lagărele ruseşti. Redactează la Kiev revista „România Mare”, în care militează pentru unirea tuturor românilor Redactează la Kiev revista „România Mare”, în care militează pentru unirea tuturor românilor într-un singur stat. După terminarea războiului, Sever Bocu vine în ajutorul delegaţiei României într-un singur stat. După terminarea războiului, Sever Bocu vine în ajutorul delegaţiei României de la Conferinţa de pace de la Paris, concentrându-se pe problematica Banatului şi în special pe de la Conferinţa de pace de la Paris, concentrându-se pe problematica Banatului şi în special pe combaterea propagandei naţionaliştilor sârbi care încearcă să rupă din Banat cât mai mult combaterea propagandei naţionaliştilor sârbi care încearcă să rupă din Banat cât mai mult posibil în favoarea Serbiei.posibil în favoarea Serbiei.

Marile realizări din perioada interbelicăMarile realizări din perioada interbelică

Reîntors în ţară, în Reîntors în ţară, în 19211921 este ales pentru prima dată deputat, în circumscripţia este ales pentru prima dată deputat, în circumscripţia BuziaşBuziaş, timp de peste două decenii va fi liderul ţărăniştilor bănăţeni. În , timp de peste două decenii va fi liderul ţărăniştilor bănăţeni. În 19281928 ţărăniştii ajung la ţărăniştii ajung la guvernare iar Sever Bocu primeşte funcţia de Ministru al Banatului. Din această postură se guvernare iar Sever Bocu primeşte funcţia de Ministru al Banatului. Din această postură se implică în numeroase acţiuni cu caracter administrativ, cultural şi naţional care şi azi sunt implică în numeroase acţiuni cu caracter administrativ, cultural şi naţional care şi azi sunt apreciate. Un exemplu grăitor au fost eforturile depuse pentru înfiinţarea apreciate. Un exemplu grăitor au fost eforturile depuse pentru înfiinţarea Universităţii de VestUniversităţii de Vest din Timişoara, din Timişoara, „un far intelectual menit să străbată peste graniţe în toate sufletele româneşti”„un far intelectual menit să străbată peste graniţe în toate sufletele româneşti”. . În a doua guvernare ţărănistă a fost primar de Lipova, mandat în care a pavat străzile, a În a doua guvernare ţărănistă a fost primar de Lipova, mandat în care a pavat străzile, a introdus curentul electric şi a reconstruit aproape 200 de case afectate de inundaţii. introdus curentul electric şi a reconstruit aproape 200 de case afectate de inundaţii. În vara anului În vara anului 19401940 ia atitudine publică faţă de cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi ia atitudine publică faţă de cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ardealului fără luptă, iar în perioada 1940 – 1944 va susţine numeroase conferinţe legate de Ardealului fără luptă, iar în perioada 1940 – 1944 va susţine numeroase conferinţe legate de drepturile românilor în teritoriile pierdute. drepturile românilor în teritoriile pierdute.

Calvarul comunistCalvarul comunistOdată cu instaurarea regimului comunist, viaţa lui Sever Bocu ia o întorsătură Odată cu instaurarea regimului comunist, viaţa lui Sever Bocu ia o întorsătură

tragică. Presa comunistă îl torpilează cu o avalanşă de injurii şi etichetări menite să denigreze o tragică. Presa comunistă îl torpilează cu o avalanşă de injurii şi etichetări menite să denigreze o personalitate puternică şi un veritabil simbol al Banatului. La alegerile din personalitate puternică şi un veritabil simbol al Banatului. La alegerile din 19461946, în ciuda , în ciuda abuzurilor comuniste, Sever Bocu este ales deputat în circumscripţia Lipova, fiind singurul abuzurilor comuniste, Sever Bocu este ales deputat în circumscripţia Lipova, fiind singurul ţărănist din Timiş care intră în Parlament. La scurt timp însă refuză să ia parte la spectacolul ţărănist din Timiş care intră în Parlament. La scurt timp însă refuză să ia parte la spectacolul cinic regizat de comunişti şi se retrage din viaţa politică la Lipova, unde se dedică scrierii cinic regizat de comunişti şi se retrage din viaţa politică la Lipova, unde se dedică scrierii memoriilor. memoriilor.

În noaptea de 5 spre 6 mai 1950 este arestat de Securitate, dus mai întâi la În noaptea de 5 spre 6 mai 1950 este arestat de Securitate, dus mai întâi la Timişoara, apoi la închisoarea de la Sighet. Nu a fost niciodată judecat de o instanţă Timişoara, apoi la închisoarea de la Sighet. Nu a fost niciodată judecat de o instanţă judecătorească. Va deceda în închisoare, în condiţii care nu au fost pe deplin elucidate. Din judecătorească. Va deceda în închisoare, în condiţii care nu au fost pe deplin elucidate. Din relatările unor foşti deţinuţi politici se pare că un temnicer l-a lovit cu bocancul în faţă şi i-a rupt relatările unor foşti deţinuţi politici se pare că un temnicer l-a lovit cu bocancul în faţă şi i-a rupt maxilarul. Neputându-se hrăni, bătrân şi fără asistenţă medicală, în data de 21 ianuarie 1951a maxilarul. Neputându-se hrăni, bătrân şi fără asistenţă medicală, în data de 21 ianuarie 1951a decedat, fiind îngropat în cimitirul săracilor din Sighet. Familia nu a ştiut nimic de el, actul său decedat, fiind îngropat în cimitirul săracilor din Sighet. Familia nu a ştiut nimic de el, actul său de deces fiind întocmit abia în 1957. O urnă cu pământ din groapa sa fost adusă în 1999 şi de deces fiind întocmit abia în 1957. O urnă cu pământ din groapa sa fost adusă în 1999 şi depusă în biserica ortodoxă din Lipova. depusă în biserica ortodoxă din Lipova.

Martiriul lui Sever Bocu, precum şi viaţa sa dedicată în întregime propăşirii neamului Martiriul lui Sever Bocu, precum şi viaţa sa dedicată în întregime propăşirii neamului românesc, rămân ca exemplu pentru toţi cei care simt şi trăiesc româneşte. Dumnezeu să-l românesc, rămân ca exemplu pentru toţi cei care simt şi trăiesc româneşte. Dumnezeu să-l odihnească în pace!odihnească în pace!

Dorin OcneriuDorin Ocneriu

Nr.1 Aprilie 2011 MUZA Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 8 Zenovia-Lascu Bronczpagina 8 Zenovia-Lascu Broncz

Printre ruinele templuluiPrintre ruinele templuluiPrintre ruinele templuluiPrintre ruinele templuluiDe undeva dintr-un ungherDe undeva dintr-un ungherPriveşte stingherPriveşte stingherO fărâmă din falnicul BudaO fărâmă din falnicul BudaIţi porţi paşii printre pietre şi ciuliniIţi porţi paşii printre pietre şi ciuliniLui să te închiniLui să te închiniÎn semn de respect pentru credinţaÎn semn de respect pentru credinţaAltora, nu a ta.Altora, nu a ta.

******A murit speranA murit speranţaţaZilei de mâineZilei de mâineUitarea se aşterneUitarea se aşternePeste trecutPeste trecutPrezentul e cumplitPrezentul e cumplitDe crudDe crud ******

N-am fost decât umbraN-am fost decât umbraCelei ce suntCelei ce suntMi-am suprimat trăireaMi-am suprimat trăireaŞi-am ajutat pe alţiiŞi-am ajutat pe alţiiCe Ce aripi şi-au frântaripi şi-au frânt

******Când zorii se revarsăCând zorii se revarsăŞi luna bate-n geamŞi luna bate-n geamTu mă cuprinzi cu braţulTu mă cuprinzi cu braţulŞi flori cum cad din ramŞi flori cum cad din ramSe aude focu-n vatrăSe aude focu-n vatrăUn câine latră lungUn câine latră lungŞi somnu închide pleoapaŞi somnu închide pleoapaIar gândul îl alungIar gândul îl alungO dulce toropealăO dulce toropealăCuprinde întregul trupCuprinde întregul trup

******Cuvintele-ţi crude doboarăCuvintele-ţi crude doboarăRănind ca pumnaleRănind ca pumnaleCe nu e-n tiparele Ce nu e-n tiparele Frumuseţii taleFrumuseţii tale

******Jocul cuvintelor Jocul cuvintelor Aşternute pe hârtieAşternute pe hârtieDezlegândDezlegândMisterul intimMisterul intimAl sufletuluiAl sufletuluiDesluşind poetulDesluşind poetul

******

Apa ca o rugăciune curge Apa ca o rugăciune curge Peste pietre ape repeziPeste pietre ape repeziPrintre dealuriPrintre dealuriApe line Ape line Iar vâltoarea vieţiiIar vâltoarea vieţiiVine pesteVine pesteNoiNoi

******Cuvinte puţine Cuvinte puţine Care spun multCare spun multPrin tăcerePrin tăcereTrecutul te atinge Trecutul te atinge Cu aripa saCu aripa saRăvăşind sentimenteRăvăşind sentimenteCurcubeu ce vineCurcubeu ce vineDin viitorDin viitorPresărând culoriPresărând culoriPeste prezentPeste prezent

******Cuprinde-mă cu braţulCuprinde-mă cu braţulDragul meuDragul meuÎn somnul dulceÎn somnul dulceCare vineCare vinePrin pori să simtPrin pori să simtCăldura taCăldura taVântul prin sălciiVântul prin sălciiS-adieS-adieRaze de lună-n Raze de lună-n ferestreferestretandre lumina-şi reversătandre lumina-şi reversăpeste noipeste noi

******Linistea şi singurătateaLinistea şi singurătateaÎmi tulbură sufletul nemângâiatÎmi tulbură sufletul nemângâiatŞi întristatŞi întristatDurerea nu dispareDurerea nu dispareTot mai tareTot mai tare

******Când sunt lângă tineCând sunt lângă tineMă simt foarte bineMă simt foarte bineSufletul meu bate cu putereSufletul meu bate cu putereOare ce se-ntâmplă cu mine?Oare ce se-ntâmplă cu mine?Sufletul meu e lângă al tauSufletul meu e lângă al tauŞi nu e de răuŞi nu e de rău

***Nu te pot uita, am în gând privire taSufletul tău va fi lângă mine mereuVei fi în gândul meuTe voi iubi

Nr.1 Aprilie 2011 MUZA Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 9pagina 9Interviu cu Delia CInterviu cu Delia Cărăbaş – o pictoriţă desăvârşităărăbaş – o pictoriţă desăvârşită

N.RN.R.: De la ce vârstă pictezi şi ce te-a determinat să te apuci de pictură?.: De la ce vârstă pictezi şi ce te-a determinat să te apuci de pictură?D.CD.C.: De la grădiniţă numai că nu pictam în ulei, doar cu creioane colorate. Mai târziu .: De la grădiniţă numai că nu pictam în ulei, doar cu creioane colorate. Mai târziu

m-am perfecţionat. Pur şi simplu mi-a plăcut. La mama mea am văzut primele desene căci îi m-am perfecţionat. Pur şi simplu mi-a plăcut. La mama mea am văzut primele desene căci îi plăcea să deseneze cai.plăcea să deseneze cai.

N.RN.R.: Ce simţi atunci când pictezi şi ce doreşti să transmiţi prin picturile tale?.: Ce simţi atunci când pictezi şi ce doreşti să transmiţi prin picturile tale?D.CD.C.: În primul rând mă relaxez când pictez şi mă simt mai bună şi asta doresc să le .: În primul rând mă relaxez când pictez şi mă simt mai bună şi asta doresc să le

transmit şi celor din jur. Pot spune că îmi încarcă bateriile.transmit şi celor din jur. Pot spune că îmi încarcă bateriile.N.RN.R.: Care sunt temele predominante în lucrările tale?.: Care sunt temele predominante în lucrările tale?D.CD.C.: Peisajele şi florile sunt temele predominante în lucrările mele..: Peisajele şi florile sunt temele predominante în lucrările mele.N.RN.R.: Dacă ai putea să alegi dintre toate lucrările tale una singură, despre care ai .: Dacă ai putea să alegi dintre toate lucrările tale una singură, despre care ai

putea spune tu că te reprezintă? De ce?putea spune tu că te reprezintă? De ce?D.CD.C.: De exemplu .: De exemplu Tablou de toamnăTablou de toamnă. Îmi place enorm de mult pădurea în anotimpul . Îmi place enorm de mult pădurea în anotimpul

toamna. Parcă e înflorită pădurea toamna datorită multitudinii de culori.toamna. Parcă e înflorită pădurea toamna datorită multitudinii de culori.N.RN.R.: Ce te inspiră atunci când pictezi?.: Ce te inspiră atunci când pictezi?D.CD.C.: Natura..: Natura.N.RN.R.: În cât timp reuşeşti să termini o pictură?.: În cât timp reuşeşti să termini o pictură?D.CD.C.: În cel mai scurt timp într-o zi dacă pictez ceva ce îmi place şi dacă trebuie să .: În cel mai scurt timp într-o zi dacă pictez ceva ce îmi place şi dacă trebuie să

pictez ceva ce nu îmi place durează chiar şi trei ani, amân cât de mult pot terminarea lucrării.pictez ceva ce nu îmi place durează chiar şi trei ani, amân cât de mult pot terminarea lucrării.N.RN.R.: Ce preferi să pictezi: portrete, peisaje, acuarele?.: Ce preferi să pictezi: portrete, peisaje, acuarele?D.CD.C.: Peisajele – pădurea în toate anotimpurile..: Peisajele – pădurea în toate anotimpurile.N.RN.R.: Ai vândut multe lucrări?.: Ai vândut multe lucrări?D.CD.C.: Am vândut foarte multe picturi. Am avut foarte multe comenzi pentru picturi .: Am vândut foarte multe picturi. Am avut foarte multe comenzi pentru picturi

religioase, flori şi peisaje.religioase, flori şi peisaje.

N.RN.R.: Ai avut multe expoziţii?.: Ai avut multe expoziţii?D.CD.C.: Am avut 2 expoziţii personale la Lipova (1988 - 1989), la Vişeul de Sus (1985), .: Am avut 2 expoziţii personale la Lipova (1988 - 1989), la Vişeul de Sus (1985),

la Arad – Sala Forum- expoziţie cu clasa de pictură (1988) şi cu diverse ocazii la Consiliul Local la Arad – Sala Forum- expoziţie cu clasa de pictură (1988) şi cu diverse ocazii la Consiliul Local Lipova.Lipova.

N.RN.R.: Ce personalităţi te influenţează?.: Ce personalităţi te influenţează?D.CD.C.: Cel mai mult Grigorescu şi mai târziu l-am descoperit pe Schischin Ivan – are .: Cel mai mult Grigorescu şi mai târziu l-am descoperit pe Schischin Ivan – are

numai peisaje, păduri inclusiv muşchii, buburuza în iarbă sau chiar firul de iarbă în detalii. numai peisaje, păduri inclusiv muşchii, buburuza în iarbă sau chiar firul de iarbă în detalii. Pictează atât de bine încât ai impresia că e o poză ceea ce vezi. Grigorescu îmi place pentru că Pictează atât de bine încât ai impresia că e o poză ceea ce vezi. Grigorescu îmi place pentru că pictează viaţa la ţară: flori, ţărănci, car cu boi, ciobănaşi cu oi. El avea o pictură foarte pictează viaţa la ţară: flori, ţărănci, car cu boi, ciobănaşi cu oi. El avea o pictură foarte frumoasă cu peisaj: frumoasă cu peisaj: LuminişulLuminişul..

N.RN.R.: Îţi mulţumesc mult pentru interviu. Îţi doresc mult succes în activitatea ta .: Îţi mulţumesc mult pentru interviu. Îţi doresc mult succes în activitatea ta profesionala! La revedere.profesionala! La revedere.

D.CD.C.: Şi eu îţi mulţumesc. La revedere.: Şi eu îţi mulţumesc. La revedere!!

Cetatea Cetatea ŞoimoşŞoimoş

Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 10Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 10Ileana MărculescuIleana Mărculescu(mama lui Alin Mărculescu)(mama lui Alin Mărculescu)

DESTINUL UNEI FAMILIIDESTINUL UNEI FAMILII

Era o familie fericită, Era o familie fericită, La un bloc, într-un oraş:La un bloc, într-un oraş:Tata, mama, o fetiţă şi un dulce copilaşTata, mama, o fetiţă şi un dulce copilaşErau fericiţi părinţiiErau fericiţi părinţiiMândrii de copiii lorMândrii de copiii lorNu ştiau ce îi aşteaptă, Nu ştiau ce îi aşteaptă, Care va fi soarta lor.Care va fi soarta lor.După ce trecură aniiDupă ce trecură aniiFata se căsători,Fata se căsători,Şi nu după multă vremeŞi nu după multă vremeAlin în accident muri.Alin în accident muri.Acum casa e pustieAcum casa e pustieTata, mama, suflet golTata, mama, suflet golDin când în când mai vine fataDin când în când mai vine fataDar nu şi ALINUL lor.Dar nu şi ALINUL lor.El din ceruri îi vegheazăEl din ceruri îi vegheazăCa să nu le fie răuCa să nu le fie răuIar când îngerii îl lasăIar când îngerii îl lasăSe coboară în vis mereuSe coboară în vis mereuDoar în poze puişoruDoar în poze puişoruAcum le alină doru'.Acum le alină doru'. Alin – Dorin nu mai esteAlin – Dorin nu mai este

Şi nici ZHETZ (ZAIŢ), a rămas doar o povesteŞi nici ZHETZ (ZAIŢ), a rămas doar o povesteInconştienţa şi incompetenţa şoferilor Inconştienţa şi incompetenţa şoferilor L-au trimis fulgerătorL-au trimis fulgerătorSus în lumea stelelor.Sus în lumea stelelor.În postul Crăciunului,În postul Crăciunului,Pe drumul Aradului,Pe drumul Aradului,Curba Sâmbăteniului.Curba Sâmbăteniului.El, s-a dus şi nu mai vineEl, s-a dus şi nu mai vineBătrâneţea să ne-alineBătrâneţea să ne-alineDoar în vis ne întâlnimDoar în vis ne întâlnimDe toate ne povestim,De toate ne povestim,Dar ce este în a lui lumeDar ce este în a lui lumeNiciodată nu îmi spune, Niciodată nu îmi spune, Eu l-ascult tot ce îmi spune!Eu l-ascult tot ce îmi spune!Să nu-l plâng în astă lume,Să nu-l plâng în astă lume,Să n-am lacrimi pe obrazSă n-am lacrimi pe obrazCă numai necaz îi fac.Că numai necaz îi fac.Dar, mă bucur că-n vis vineDar, mă bucur că-n vis vineŞi cu drag mă strigă ILE!!!Şi cu drag mă strigă ILE!!!Mămicuţă, să n-ai teamăMămicuţă, să n-ai teamă„„SOARELE” tău te vegheazăSOARELE” tău te vegheazăEl şi cu D-zeu SfântEl şi cu D-zeu SfântTe veghează pe pământ.Te veghează pe pământ.

IN MEMORIAMprof. Alin – Dorin Mărculescu

LIPOVA 25.10. 1980SĂMBĂTENI 21.11. 2007

Nr.1 APRILIE 2011 MUZA pagina 11Nr.1 APRILIE 2011 MUZA pagina 11Mănăstirea Maria Radna – loc de pelerinaj şi de harMănăstirea Maria Radna – loc de pelerinaj şi de har

„„Adevăratele capitale ale Europei nu sunt marile centre politice sau administrative, ci Adevăratele capitale ale Europei nu sunt marile centre politice sau administrative, ci locurile de pelerinaj” (Johann Wolfgang v. Goethe)locurile de pelerinaj” (Johann Wolfgang v. Goethe)În toate ţările creştine există numeroase biserici dedicate cinstirii Maicii Domnului, dovadă că În toate ţările creştine există numeroase biserici dedicate cinstirii Maicii Domnului, dovadă că credincioşii sunt conştienţi de importanţa Sfintei Fecioare nu numai în planul mântuirii, dar şi ca credincioşii sunt conştienţi de importanţa Sfintei Fecioare nu numai în planul mântuirii, dar şi ca exemplu de viaţă demn de urmat. Fără Sf.Maria credinţa noastră ar fi mult mai săracă.exemplu de viaţă demn de urmat. Fără Sf.Maria credinţa noastră ar fi mult mai săracă. Aceste biserici relativ puţine ajung să devină şi loc de pelerinaj, datorită unei Aceste biserici relativ puţine ajung să devină şi loc de pelerinaj, datorită unei întâmplări miraculoase sau prin păstrarea unui obiect religios de mare importanţă. Analiza întâmplări miraculoase sau prin păstrarea unui obiect religios de mare importanţă. Analiza acestor locuri arată că nu locuitorii au avut iniţiativa de a crea aceste locuri de har, ci însăşi acestor locuri arată că nu locuitorii au avut iniţiativa de a crea aceste locuri de har, ci însăşi Sf.Fecioara şi a ales locurile unde a dorit şi doreşte în continuare să-şi arate bunătatea de Sf.Fecioara şi a ales locurile unde a dorit şi doreşte în continuare să-şi arate bunătatea de mamă şi apropierea faţă de nevoile omului.mamă şi apropierea faţă de nevoile omului.

Maria Radna se înscrie în lista acestor „izvoare de har” de mai multe secole. Mii de Maria Radna se înscrie în lista acestor „izvoare de har” de mai multe secole. Mii de persoane au trăit aici pe propria lor piele experienţa unui ajutor supranatural. Miracolele nu le persoane au trăit aici pe propria lor piele experienţa unui ajutor supranatural. Miracolele nu le putem înţelege sau explica, le putem doar accepta cu umilinţă şi recunoştinţă. Clipele de putem înţelege sau explica, le putem doar accepta cu umilinţă şi recunoştinţă. Clipele de rugăciune în faţa Icoanei făcătoare de minuni pot schimba viaţa unui om.rugăciune în faţa Icoanei făcătoare de minuni pot schimba viaţa unui om.

Viaţa există doar acolo unde există mişcare. Numai omul, care se află în mişcare, Viaţa există doar acolo unde există mişcare. Numai omul, care se află în mişcare, adică în căutarea adevărului, va reuşi să găsească sensul vieţii. Această insulă de linişte ne adică în căutarea adevărului, va reuşi să găsească sensul vieţii. Această insulă de linişte ne poate ajuta să acceptăm pe de o parte realitatea vieţii noastre cu toate clipele de împlinire sau poate ajuta să acceptăm pe de o parte realitatea vieţii noastre cu toate clipele de împlinire sau de suferinţă, pe de altă parte ne ajută să descoperim în noi rezerve de puteri nebănuite şi de suferinţă, pe de altă parte ne ajută să descoperim în noi rezerve de puteri nebănuite şi încredere optimistă privind viitorul. „Rugăciunea nu schimbă lumea, însă îl schimbă pe om, şi încredere optimistă privind viitorul. „Rugăciunea nu schimbă lumea, însă îl schimbă pe om, şi oamenii pot schimba lumea”, afirmă Albert Schweitzer. Pelerinajul reprezintă un element oamenii pot schimba lumea”, afirmă Albert Schweitzer. Pelerinajul reprezintă un element important din viaţa creştinului, contribuind la autocunoaştere şi autodisciplină, la curăţirea şi important din viaţa creştinului, contribuind la autocunoaştere şi autodisciplină, la curăţirea şi libertatea sufletului, la învingerea sentimentului de frică şi de îndoială. Lucrări despre acest loc libertatea sufletului, la învingerea sentimentului de frică şi de îndoială. Lucrări despre acest loc există din jurul anului 1750, când Maria Radna a fost recunoscut oficial de către Biserică ca loc există din jurul anului 1750, când Maria Radna a fost recunoscut oficial de către Biserică ca loc de pelerinaj. În secolele XVIII, XIX şi XX au apărut mai multe cărţi despre această mănăstire de pelerinaj. În secolele XVIII, XIX şi XX au apărut mai multe cărţi despre această mănăstire franciscană, conţinând nu numai date istorice, dar şi descrierea primelor zeci de minuni, care franciscană, conţinând nu numai date istorice, dar şi descrierea primelor zeci de minuni, care au avut loc aici, cărţi speciale pentru pelerini cu rugăciuni şi cântece în diferite limbi: germană, au avut loc aici, cărţi speciale pentru pelerini cu rugăciuni şi cântece în diferite limbi: germană, maghiară, croată, bulgară. De ce vin anual zeci de mii de persoane la Maria Radna, ce îi atrage, maghiară, croată, bulgară. De ce vin anual zeci de mii de persoane la Maria Radna, ce îi atrage, ce caută şi ce găsesc aici? Dacă în trecut mulţi veneau la Radna deoarece făceau parte dintr-o ce caută şi ce găsesc aici? Dacă în trecut mulţi veneau la Radna deoarece făceau parte dintr-o comunitate religioasă, în zilele noastre motivaţia este de cele mai multe ori personală. comunitate religioasă, în zilele noastre motivaţia este de cele mai multe ori personală. Asemenea unei pietre preţioase, care devine tot mai valoroasă prin prelucrare, şlefuire şi Asemenea unei pietre preţioase, care devine tot mai valoroasă prin prelucrare, şlefuire şi poliere, tot aşa pelerinul care vine la Radna câştigă valoare. Oamenii găsesc la Radna un loc în poliere, tot aşa pelerinul care vine la Radna câştigă valoare. Oamenii găsesc la Radna un loc în care îşi pot depune greutatea sufletească în faţa Maicii Domnului. Radna le oferă posibilitatea care îşi pot depune greutatea sufletească în faţa Maicii Domnului. Radna le oferă posibilitatea ca ei să apară în faţa lui Dumnezeu aşa cum sunt ei. ca ei să apară în faţa lui Dumnezeu aşa cum sunt ei.

Dacă mă prezint în faţa lui Dumnezeu cu viaţa mea, înseamnă că mă rog, iar cine se Dacă mă prezint în faţa lui Dumnezeu cu viaţa mea, înseamnă că mă rog, iar cine se roagă încetează să fugă şi să se ascundă de el însuşi (Ioan Bours). Probabil sunt mulţi şi cei care roagă încetează să fugă şi să se ascundă de el însuşi (Ioan Bours). Probabil sunt mulţi şi cei care vin pentru că aici se simt bine. Aceştia simt ceea ce a exprimat papa Ioan al XXIII-lea „Dumnezeu vin pentru că aici se simt bine. Aceştia simt ceea ce a exprimat papa Ioan al XXIII-lea „Dumnezeu ştie că sunt aici, şi aceasta îmi ajunge”.ştie că sunt aici, şi aceasta îmi ajunge”.

Oamenii simt aici binecuvântarea rugăciunii, găsesc mângâiere şi putere pentru viaţa de fiecare zi. Oamenii simt aici binecuvântarea rugăciunii, găsesc mângâiere şi putere pentru viaţa de fiecare zi. Ştiu că rugăciunile lor au ajuns să fie ascultate. Fără această încredere nu s-ar întoarce de fiecare Ştiu că rugăciunile lor au ajuns să fie ascultate. Fără această încredere nu s-ar întoarce de fiecare dată la Radna. În acest sens, Conciliul Vatican II defineşte rolul Sf. Fecioare Maria: „Mama lui dată la Radna. În acest sens, Conciliul Vatican II defineşte rolul Sf. Fecioare Maria: „Mama lui Isus... străluceşte ca un semn de speranţă sigură şi de mângâiere pentru poporul peregrin... (LG Isus... străluceşte ca un semn de speranţă sigură şi de mângâiere pentru poporul peregrin... (LG 68)”.68)”.

Preot Andreas ReinholzPreot Andreas Reinholz Muzica şi importanţa eiMuzica şi importanţa ei

„„Doar muzica cu farmecul ei spontan, poate potoli sufletul rătăcitor şi poate domoli Doar muzica cu farmecul ei spontan, poate potoli sufletul rătăcitor şi poate domoli mintea zbuciumată”.(William Congreve)mintea zbuciumată”.(William Congreve)

Din multitudinea genurilor de artă existente, muzica este una dintre cele mai apropiate Din multitudinea genurilor de artă existente, muzica este una dintre cele mai apropiate sufletului omenesc, ea însoţindu-ne pe parcursul întregii vieţi. De la momentul apariţiei, şi până sufletului omenesc, ea însoţindu-ne pe parcursul întregii vieţi. De la momentul apariţiei, şi până astăzi, cale de milenii, muzica se include ca element inerent în viaţa societăţii, în  conştiinţa şi astăzi, cale de milenii, muzica se include ca element inerent în viaţa societăţii, în  conştiinţa şi natura omului. natura omului. Alături de alte descoperiri ea a devenit un mare fenomen al lumii, acompaniind Alături de alte descoperiri ea a devenit un mare fenomen al lumii, acompaniind istoria civilizaţiei umane în perioadele de mari avânturi.istoria civilizaţiei umane în perioadele de mari avânturi.

Melodia este elementul de baza al muzicii. Ea poate fi foarte simplă, sau complexă, dar Melodia este elementul de baza al muzicii. Ea poate fi foarte simplă, sau complexă, dar este întotdeauna expresivă şi emoţionanlă. De aceea l-a însoţit pe om de la începuturile existenţei este întotdeauna expresivă şi emoţionanlă. De aceea l-a însoţit pe om de la începuturile existenţei sale şi a evoluat odată cu aspiraţiile sale spirituale. Muzica este o artă care ne ajută să ne sale şi a evoluat odată cu aspiraţiile sale spirituale. Muzica este o artă care ne ajută să ne exprimăm, să simţim că suntem liberi şi prin ea reuşim să atingem o stare de spirit mai greu de exprimăm, să simţim că suntem liberi şi prin ea reuşim să atingem o stare de spirit mai greu de exprimat prin cuvinte. “Muzica trebuie să fie scânteia ce aprinde focul în spiritul omenesc" spunea exprimat prin cuvinte. “Muzica trebuie să fie scânteia ce aprinde focul în spiritul omenesc" spunea Beethoven. Într-adevar, muzica trebuie să trezească în fiinţa umană sentimente care poate, altfel, Beethoven. Într-adevar, muzica trebuie să trezească în fiinţa umană sentimente care poate, altfel, ar rămâne acoperite de cenuşa timpului si ar dispărea atunci când sunt necesare mai mult, atunci ar rămâne acoperite de cenuşa timpului si ar dispărea atunci când sunt necesare mai mult, atunci când spiritul rătăceşte pe cărări pustii. Muzica este un dar divin care există prin îngemănarea când spiritul rătăceşte pe cărări pustii. Muzica este un dar divin care există prin îngemănarea ritmului cu melodia sub forme armonice sau polifonice, de timbru diferit, la diferite înălţimi şi ritmului cu melodia sub forme armonice sau polifonice, de timbru diferit, la diferite înălţimi şi intensităţi . Muzica este un limbaj universal, ea este un sistem informaţional ce transmite trăiri, intensităţi . Muzica este un limbaj universal, ea este un sistem informaţional ce transmite trăiri, sentimente, stări sufleteşti, declanşează gânduri, dorinţe, plăceri, amintiri.sentimente, stări sufleteşti, declanşează gânduri, dorinţe, plăceri, amintiri.

Muzica este o unealtă, o armă, un limbaj ce modelează, transformă, ce poartă un mesaj. Muzica este o unealtă, o armă, un limbaj ce modelează, transformă, ce poartă un mesaj. Depinde de la ce izvor de muzică ne adăpăm inima. Dumnezeu ne-a făcut astfel încât să avem Depinde de la ce izvor de muzică ne adăpăm inima. Dumnezeu ne-a făcut astfel încât să avem nevoie de muzică. Adevărata muzică religioasă dă omului curaj, speranţă, statornicie, îi întăreşte nevoie de muzică. Adevărata muzică religioasă dă omului curaj, speranţă, statornicie, îi întăreşte tonusul moral, îi trezeşte conştiinţa, îi aduce Divinitatea în prim plan. tonusul moral, îi trezeşte conştiinţa, îi aduce Divinitatea în prim plan.

„„Un cântec frumos este un bun educator“, zice muzicologul Aurel Ivăşcanu. Efectul Un cântec frumos este un bun educator“, zice muzicologul Aurel Ivăşcanu. Efectul muzicii asupra sufletului omenesc este direct proporţional cu valoarea moral - educativă şi muzicii asupra sufletului omenesc este direct proporţional cu valoarea moral - educativă şi artistică a acestuia. O muzică bună este ca un izvor curat din munte, care, pe unde trece, face să artistică a acestuia. O muzică bună este ca un izvor curat din munte, care, pe unde trece, face să rodească pământul şi, cu timpul, modelează până şi piatra, cu atât mai mult sufletul omului. rodească pământul şi, cu timpul, modelează până şi piatra, cu atât mai mult sufletul omului.

Andreea IliuţăAndreea Iliuţă

Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 12Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 12 Ralisa MihaliRalisa Mihali

Eu croitoreasEu croitoreasăă, tu , tu papucarpapucarNe-am întâlnit într-un parc acoperit de Ne-am întâlnit într-un parc acoperit de castani,castani,Câteva frunze pe jos, era acum câCâteva frunze pe jos, era acum câţţiva iva ani,ani,Mi-ai strâns mâna călduros, m-ai privit Mi-ai strâns mâna călduros, m-ai privit pe furiş,pe furiş,Erai atât de frumos, puteai fi cap de afiş,Erai atât de frumos, puteai fi cap de afiş,M-ai fermecat cu zâmbetul, m-ai M-ai fermecat cu zâmbetul, m-ai descusut cu privirea,descusut cu privirea,Habar n-aveam că m-ai putea iubi, asta Habar n-aveam că m-ai putea iubi, asta mi-e firea.mi-e firea.Ne-am iubit nebuneşte, ne-am dăruit Ne-am iubit nebuneşte, ne-am dăruit giuvaere,giuvaere,Ne-am declarat fericirea prin multe Ne-am declarat fericirea prin multe unghere,unghere,Ne-am plimbat prin trecut, prin viitor, şi-Ne-am plimbat prin trecut, prin viitor, şi-napoi,napoi,Dar parcă peste tot a fost plăcut în doi.Dar parcă peste tot a fost plăcut în doi.Şi ne-am făcut şi planuri şi le-am Şi ne-am făcut şi planuri şi le-am mâzgălit pe perete,mâzgălit pe perete,Eu voi fi o actriţă, tu vei vinde bilete,Eu voi fi o actriţă, tu vei vinde bilete,Eu voi purta pălării, tu vei face berete,Eu voi purta pălării, tu vei face berete,Eu voi fi editoare, tu vei compune Eu voi fi editoare, tu vei compune poezii,poezii,Eu voi lucra pe timp de noapte, tu vei Eu voi lucra pe timp de noapte, tu vei lucra pe timp de zi;lucra pe timp de zi;Eu voi fi un model, tu vei fi fotograf,Eu voi fi un model, tu vei fi fotograf,Voi pune pozele-n albume, tu le vei Voi pune pozele-n albume, tu le vei şterge de praf,şterge de praf,Eu voi învăţa să servesc, tu vei fi Eu voi învăţa să servesc, tu vei fi bucătar,bucătar,

Eu voi merge la piaţă, tu la aprozar;Eu voi merge la piaţă, tu la aprozar;Eu voi fi cunoscută, tu vei sta-n dreapta Eu voi fi cunoscută, tu vei sta-n dreapta mea,mea,Eu voi fi scriitoare, tu vei fi muza mea,Eu voi fi scriitoare, tu vei fi muza mea,Eu voi fi o păpuşă, tu vei fi păpuşar,Eu voi fi o păpuşă, tu vei fi păpuşar,Eu voi fi croitoreasă, tu vei fi papucar.. Eu voi fi croitoreasă, tu vei fi papucar.. Eu nu voi uita că te iubesc, tu nu vei Eu nu voi uita că te iubesc, tu nu vei uita căuita că mi aparţii,mi aparţii,Eu mă voi scuza când greşesc, tu vei Eu mă voi scuza când greşesc, tu vei împărţi amnistii,împărţi amnistii,Eu voi plânge de tristeţe, tu mă veiEu voi plânge de tristeţe, tu mă veiface să zâmbesc,face să zâmbesc,Eu îţi voi spune că eşti fraier, dar ai un Eu îţi voi spune că eşti fraier, dar ai un chip îngeresc, chip îngeresc, Eu voi sacrifica orice dorinţă personală,Eu voi sacrifica orice dorinţă personală,Tu vei sacrifica orice Tu vei sacrifica orice dorinţădorinţătrivială,trivială,ŞŞi vom zâmbi cândva, într-o căsuţă cu i vom zâmbi cândva, într-o căsuţă cu nepoţinepoţiAducându-ne aminte de când eram Aducându-ne aminte de când eram tineri necopţi,tineri necopţi,Şi eu voi zâmbi, rugându-te să mă Şi eu voi zâmbi, rugându-te să mă alinţi,alinţi,Şi-n secret mă voi ruga să Şi-n secret mă voi ruga să ai un loc ai un loc printre sfinţi..printre sfinţi..

SincopăSincopă

Dacă mi-ai cere să orbesc într-o secundă, Dacă mi-ai cere să orbesc într-o secundă, să mă afund într-o obscuritate sumbră, să mă afund într-o obscuritate sumbră, să îmi întorc pe veci privirea să îmi întorc pe veci privirea şi să rămân doar cu-amintirea şi să rămân doar cu-amintirea a ceea ce-am văzut cândva... a ceea ce-am văzut cândva... n-am să ezit. n-am să ezit. N-am să întreb de-al tău motiv, N-am să întreb de-al tău motiv, n-am să plutesc în neştire n-am să plutesc în neştire şi n-am să las cu nici un chip, şi n-am să las cu nici un chip, incertitudinea, incertitudinea, să pună stăpânire,să pună stăpânire,ci-am să clipesc afirmativ ci-am să clipesc afirmativ şi-am să te rog cu-o ultimă privire, şi-am să te rog cu-o ultimă privire, să te asiguri că-nainte de-a clipi, să te asiguri că-nainte de-a clipi, tu vei fi ultima imagine ce-o voi sorbi. tu vei fi ultima imagine ce-o voi sorbi. Te voi privi din creştet până-n tălpi Te voi privi din creştet până-n tălpi şi-ţi voi sorbi cu toată fiinţa chipul, şi-ţi voi sorbi cu toată fiinţa chipul, căci tu eşti totul... căci tu eşti totul... şi dacă tu eşti totul, eu voi fi nimicul. şi dacă tu eşti totul, eu voi fi nimicul. şi când întregul viitor îmi va fi plin de tine, şi când întregul viitor îmi va fi plin de tine, atunci îmi voi închide ochii şi voi păşi spre-ntunecime.atunci îmi voi închide ochii şi voi păşi spre-ntunecime.Dacă mi-ai cere să mă las pradă unei tăceri adânci, Dacă mi-ai cere să mă las pradă unei tăceri adânci, ţi-aş spune că e inutil... ţi-aş spune că e inutil... oricum n-aud nimic decât ecoul sufletului tău bătând oricum n-aud nimic decât ecoul sufletului tău bătând

febril. febril.

De când ţi-am auzit întâia oară glasul, De când ţi-am auzit întâia oară glasul, trăiesc într-o tăcere-adâncă... trăiesc într-o tăcere-adâncă... se sparg de mine alte voci precum se se sparg de mine alte voci precum se

sparg undele mării de o stâncă; sparg undele mării de o stâncă; şi dacă pân-acum nu am ştiut de şi dacă pân-acum nu am ştiut de

sentimentul are-un sunet, sentimentul are-un sunet, mărturisesc c-acum mi-e cunoscut...mărturisesc c-acum mi-e cunoscut...e vocea ta spunându-mi pe nume.e vocea ta spunându-mi pe nume.

CompliceComplice

Furtuni violente încep să fugă, să alerge pe întreg Furtuni violente încep să fugă, să alerge pe întreg Pământul, Pământul,

din zare-n zare întreaga natură... o mătură vântul; din zare-n zare întreaga natură... o mătură vântul; păduri întregi se pleacă-n faţa lui, se zbat păduri întregi se pleacă-n faţa lui, se zbat

neputincioase-n faţa răului;neputincioase-n faţa răului;tot ce-a fost verde în trecut, tot ce-a fost verde în trecut, tot ce era între pământ şi cer e-acum căzut, tot ce era între pământ şi cer e-acum căzut, pentru viitor pierdut.pentru viitor pierdut.Apele lumii se umflă şi-nvăluie uscatul, Apele lumii se umflă şi-nvăluie uscatul, primejduiesc tot ce înseamnă viaţă şi îşi extind regatul primejduiesc tot ce înseamnă viaţă şi îşi extind regatul năvălesc furioase şi îndurerate, năvălesc furioase şi îndurerate, în pântecul lor închid oamenii plini de păcate; în pântecul lor închid oamenii plini de păcate; şterg totul în cale, toate sufletele murdare sunt captive şterg totul în cale, toate sufletele murdare sunt captive

pentru eternitate.pentru eternitate.şi cerul îşi deschide pântecul rănit, lasă să curgă din el şi cerul îşi deschide pântecul rănit, lasă să curgă din el

toată jalea... toată jalea... picuri imenşi se rostogolesc, în cădere crescând, picuri imenşi se rostogolesc, în cădere crescând, tot ce-i amărăciune şi regret e-acum în drum spre tot ce-i amărăciune şi regret e-acum în drum spre

pământ; pământ; şi din nimic, de nicăieri, cerul şi din nimic, de nicăieri, cerul e-acoperit de săgeţi pline de foc, e-acoperit de săgeţi pline de foc, ce-i zgârie trupul şi-l ard înainte de-a se-ntoarce la loc. ce-i zgârie trupul şi-l ard înainte de-a se-ntoarce la loc. Natura e-nfuriată şi se dezlănţuie, Natura e-nfuriată şi se dezlănţuie, vuiete şi tunete se-nlănţuie în sinistrul joc al morţii.vuiete şi tunete se-nlănţuie în sinistrul joc al morţii.Lumea se-ntreabă de unde-a venit decăderea... Lumea se-ntreabă de unde-a venit decăderea... dar tu ştii că Pământul îmi simte şi exprimă durerea...dar tu ştii că Pământul îmi simte şi exprimă durerea...

Nr. 1 Aprilie 2011 MUZA Nr. 1 Aprilie 2011 MUZA pagina 13pagina 13

“Iubirea si jocul meu e- nţelepciune” ( Lucian Blaga “Trei feţe”)“Iubirea si jocul meu e- nţelepciune” ( Lucian Blaga “Trei feţe”)

LiteraturaLiteratura

Iubirea este flacăra aprinsă pentru plăcere, este singura modalitate de a înţelege Iubirea este flacăra aprinsă pentru plăcere, este singura modalitate de a înţelege altă fiinţă şi de a te înţelege pe tine însuţi iar jocul este singurul lucru pe care îl facem cu altă fiinţă şi de a te înţelege pe tine însuţi iar jocul este singurul lucru pe care îl facem cu drag, nu suntem obligaţi să ne jucăm ci o facem din plăcere.drag, nu suntem obligaţi să ne jucăm ci o facem din plăcere.

Iubirea şi viaţa formează învăţătura, din fiecare luăm câte o părticică şi formăm un Iubirea şi viaţa formează învăţătura, din fiecare luăm câte o părticică şi formăm un întreg iar la final vom vedea că nu putem trăi fără a învăţa. Iar pentru a umple golurile întreg iar la final vom vedea că nu putem trăi fără a învăţa. Iar pentru a umple golurile sufleteşti în care răsună ecoul cea mai bună hrană este povestea care a fost transmisă din sufleteşti în care răsună ecoul cea mai bună hrană este povestea care a fost transmisă din generaţie în generaţie, care a zburat lin pe la urechile fiecăruia.generaţie în generaţie, care a zburat lin pe la urechile fiecăruia.

Precum limba este mama învăţăturii la fel şi literatura este punctul de a descoperi Precum limba este mama învăţăturii la fel şi literatura este punctul de a descoperi frumosul, iar frumosul, iar cel mai bun crainic al vieţiicel mai bun crainic al vieţii este lectura. Ea este lectura. Ea este sclavul cu arma în mânăeste sclavul cu arma în mână, ea , ea este bucuria prin care găsim alinarea sufleteascăeste bucuria prin care găsim alinarea sufletească. . Sufletul, la fel ca trupul trebuie îngrijit iar Sufletul, la fel ca trupul trebuie îngrijit iar cea mai bună cale este de a-l alina cu lucruri frumoase. cea mai bună cale este de a-l alina cu lucruri frumoase. Literatura a fost şi va rămâne Literatura a fost şi va rămâne un un drum lung, presărat cu flori parfumatedrum lung, presărat cu flori parfumate dar nu toată lumea îi simte mirosul. Un miros ce dar nu toată lumea îi simte mirosul. Un miros ce întăreşte mintea şi inima iar de acolo preţul succesului începe să fie o realitate.întăreşte mintea şi inima iar de acolo preţul succesului începe să fie o realitate.

Viaţa noastră este încărcată de drumuri, iar genurile literare fac parte din noi, Viaţa noastră este încărcată de drumuri, iar genurile literare fac parte din noi, începem liric, continuăm epic şi vom sfârşi dramaticîncepem liric, continuăm epic şi vom sfârşi dramatic. . Literatura Literatura este biblioteca vieţiieste biblioteca vieţii: cu cât : cu cât adaugi mai multe cărţi cu atât creşti mai mult. adaugi mai multe cărţi cu atât creşti mai mult. Literatura este oglinda vieţii Literatura este oglinda vieţii noastrenoastre

( Garabet Ibrăileanu), ea este portretul fidel al fiecăruia dintre noi.( Garabet Ibrăileanu), ea este portretul fidel al fiecăruia dintre noi.De multe ori ne întrebăm ce este literatura, dar fiecare dintre noi are o definiţie De multe ori ne întrebăm ce este literatura, dar fiecare dintre noi are o definiţie

completă la această întrebare, completă la această întrebare, literatura este o artăliteratura este o artă, este o modalitate de a picta prin , este o modalitate de a picta prin cuvinte, de a cânta prin versuri ceea ce simţi, ceea ce trăieşti...cuvinte, de a cânta prin versuri ceea ce simţi, ceea ce trăieşti...

Literatura... Literatura... este un teatru de păpuşieste un teatru de păpuşi, unde eroul principal este de fiecare dată , unde eroul principal este de fiecare dată scriitorul cel care întăreşte finalul melodiei şi cel care ridică pe fiecare treaptă creaţia. scriitorul cel care întăreşte finalul melodiei şi cel care ridică pe fiecare treaptă creaţia. Literatura ne este închinată nouă, celor care iubim să citim, să scriem şi să trăim în lumea Literatura ne este închinată nouă, celor care iubim să citim, să scriem şi să trăim în lumea noastră, într-o lume plină de poveste al cărui capăt este infinitul. Ea noastră, într-o lume plină de poveste al cărui capăt este infinitul. Ea este adevărul născut din este adevărul născut din imaginaţieimaginaţie......

Geanina IovănescuGeanina Iovănescu

Nr.1 Aprilie 2011 MUZA Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 14 pagina 14Oana Flora CălinOana Flora Călin

Caut…Caut…Caut o iubire sinceră,Caut o iubire sinceră,O iubire care să nu doară, O iubire care să nu doară, care să nu fie supărată,care să nu fie supărată,O iubire care să nu mă rănească.O iubire care să nu mă rănească.Caut o iubire frumoasă, Caut o iubire frumoasă, O iubire care să nu ceară, O iubire care să nu ceară, care să nu aştepte ,,ceva” în schimb,care să nu aştepte ,,ceva” în schimb,O iubire care să-mi fie împărtăşită.O iubire care să-mi fie împărtăşită.Caut o iubire ca a ta,Caut o iubire ca a ta,O iubire care mă învaţă să iubesc,O iubire care mă învaţă să iubesc,care mă ajută să merg mai departe,care mă ajută să merg mai departe,O iubire care mă ascultă mereu.O iubire care mă ascultă mereu.Caut... Te caut pe TINE.Caut... Te caut pe TINE.

Mi-e dorMi-e dorMi-e dor de o vagă speranţă,Mi-e dor de o vagă speranţă,Mi-e dor de o nouă dorinţă,Mi-e dor de o nouă dorinţă,Mi-e dor de căzătoare stea,Mi-e dor de căzătoare stea,Mi-e dor de un fulg de nea.Mi-e dor de un fulg de nea.Mi-e dor de un zâmbet, Mi-e dor de un zâmbet, Mi-e dor de un strop de ploaie, Mi-e dor de un strop de ploaie, Mi-e dor de trandafiri adunaţi într-un Mi-e dor de trandafiri adunaţi într-un

buchet,buchet,Mi-e dor de o rază de soare.Mi-e dor de o rază de soare.Mi-e dor de privirea ta, Mi-e dor de privirea ta, Mi-e dor de vocea ta,Mi-e dor de vocea ta,Mi-e dor să îţi şoptesc,Mi-e dor să îţi şoptesc,Mi-e dor să te iubesc.Mi-e dor să te iubesc.

Tu, eu şi eaTu, eu şi ea

Cu aceeaşi gură Cu aceeaşi gură îţi spun ,,te iubesc”,îţi spun ,,te iubesc”,dar şi ,,te urăsc!”.dar şi ,,te urăsc!”.Cu aceleaşi buzeCu aceleaşi buzete sărut te sărut si tot cu elesi tot cu elete blestem.te blestem.Cu aceiaşi ochiCu aceiaşi ochite privesc pe tinete privesc pe tineşi tot cu eişi tot cu eio văd pe ea,o văd pe ea,cea care acumcea care acumte ia de mânăte ia de mânăşi împreunăşi împreunăfugiţi spre niciundefugiţi spre niciundedeparte de lume, departe de lume, departe de noi,departe de noi,departe de minedeparte de mineşi de tot ce-a fost...şi de tot ce-a fost...

TUTUEşti dorinţa mea ascunsă,Eşti dorinţa mea ascunsă,Eşti enigma nepătrunsă,Eşti enigma nepătrunsă,Eşti soarele din zori,Eşti soarele din zori,Eşti ploaia ce cade din nori.Eşti ploaia ce cade din nori.Eşti cel ce mereu mă ascultă,Eşti cel ce mereu mă ascultă,Eşti cel ce mereuEşti cel ce mereumă linişteşte cu o singură vorbă,mă linişteşte cu o singură vorbă,Eşti cel ce mereu mă ia de mână,Eşti cel ce mereu mă ia de mână,Eşti cel ce mereu mă face să zâmbesc,Eşti cel ce mereu mă face să zâmbesc,TU eşti cel care mă face mai departe să TU eşti cel care mă face mai departe să

privesc.privesc.

Când pleciCând pleciDe ce atunci când pleciDe ce atunci când plecinori negri acoperă cerul?nori negri acoperă cerul?De ce atunci când pleciDe ce atunci când plecidevine irespirabil aerul?devine irespirabil aerul?De ce atunci când pleciDe ce atunci când plecitotul înmărmureşte?totul înmărmureşte?De ce atunci când pleciDe ce atunci când plecitimpul în loc se opreşte?timpul în loc se opreşte?

Doare…Doare…Stropii de ploaie cad încetStropii de ploaie cad încetŞi eu stau şi... doare, Şi eu stau şi... doare, Mă doare atât de tareMă doare atât de tareîncât parcă mă prăbuşescîncât parcă mă prăbuşescşi eu pe asfaltul încinsşi eu pe asfaltul încins împreună cu ei.împreună cu ei.Mă doare gândulMă doare gândulcă te-am lăsat să pleci.că te-am lăsat să pleci.De fapt, nu te-am avutDe fapt, nu te-am avutniciodatăniciodatăpentru că mi-a fost frică să risc.pentru că mi-a fost frică să risc.Ce n-aş da să o fi făcut!Ce n-aş da să o fi făcut!Şi acum, poate ai fi fost lângă mine,Şi acum, poate ai fi fost lângă mine,sau poate nu, sau poate nu, Dar măcar aş fi încercatDar măcar aş fi încercatŞi nu aş fi regretat azi atât...Şi nu aş fi regretat azi atât...

Eu...Eu...sunt o petală de trandafir ce te sunt o petală de trandafir ce te mângâie la început de primăvară, mângâie la început de primăvară, sunt o rază a Soarelui ce te încălzeşte sunt o rază a Soarelui ce te încălzeşte vara, vara, sunt un strop din ploaia ce cade sunt un strop din ploaia ce cade toamna, un strop pe care tu îl priveşti toamna, un strop pe care tu îl priveşti de la fereastră, târziu, în noapte,de la fereastră, târziu, în noapte,sunt un fulg de nea ce iarna cade pe sunt un fulg de nea ce iarna cade pe fularul de la gâtul tău şi care se fularul de la gâtul tău şi care se topeşte fericit pentru că te-a atins.topeşte fericit pentru că te-a atins.

Nr.1 Aprilie 2011 MUZA Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 15pagina 15Cristian FazekaşCristian Fazekaş

ApusApusApusul unei nopţi de toamnăApusul unei nopţi de toamnăSe-apleacă peste crengi lăsateSe-apleacă peste crengi lăsateTăcerea, văzduhul îl bateTăcerea, văzduhul îl bateIar noaptea-i sălbatica doamnă.Iar noaptea-i sălbatica doamnă.Şi luna-mbrăcată în sângeŞi luna-mbrăcată în sângeSe plimbă, pe nimeni aşteaptăSe plimbă, pe nimeni aşteaptăPrivirea spre lac îşi îndreaptăPrivirea spre lac îşi îndreaptăŞi-ncepe nostalgic a plânge.Şi-ncepe nostalgic a plânge.Mirosul vestit, ca de trunchiMirosul vestit, ca de trunchiPrin ceaţa-i, călău al tăceriiPrin ceaţa-i, călău al tăceriiOdraslă a gustului mieriiOdraslă a gustului mieriiApusul ajunge-n genunchi. Apusul ajunge-n genunchi.

..

DedublareaDedublareaPrivirea-i cenuşie e dornică de plânsPrivirea-i cenuşie e dornică de plânsCa un cărbune aspru, de sânge-n braţe Ca un cărbune aspru, de sânge-n braţe

strânsstrânsÎn mintea mea acum, e un cavou În mintea mea acum, e un cavou

roşiaticroşiaticÎnăbuşit în crimă şi-n imn urât, sălbatic.Înăbuşit în crimă şi-n imn urât, sălbatic.Un cimitir de gânduri, lipsit de cruci şi Un cimitir de gânduri, lipsit de cruci şi

florifloriÎn care viaţa neagră, te-ndeamnă ca să În care viaţa neagră, te-ndeamnă ca să

morimoriMă face să devin, un om croit din plumbMă face să devin, un om croit din plumbPierdut în dedublare, cu eul muribund...Pierdut în dedublare, cu eul muribund...Cădere interioară, privirea îi îngheaţă Cădere interioară, privirea îi îngheaţă Mă lepăd de putere, se schimbă grav la Mă lepăd de putere, se schimbă grav la

faţăfaţăŞi-n cearta fascinantă, cu zâmbetul pe Şi-n cearta fascinantă, cu zâmbetul pe

buzebuze

Mă sinucid din nou, ca el să se amuzeMă sinucid din nou, ca el să se amuze..

O umbrăO umbră

Se-apropie un pas tăcut, solitarSe-apropie un pas tăcut, solitarO umbră ce-n umbră se pierdeO umbră ce-n umbră se pierdeCu ochi prăfuiţi şi albi ca de varCu ochi prăfuiţi şi albi ca de varIar negrul ar vrea să-i dezmierde.Iar negrul ar vrea să-i dezmierde.Un clopot ce bate, sunând învechitUn clopot ce bate, sunând învechitLa poarta închisă, al morţii simbolLa poarta închisă, al morţii simbolÎşi caută păcatul pe-un drum ocolitÎşi caută păcatul pe-un drum ocolitCând urletu-i tace şi plânge domol.Când urletu-i tace şi plânge domol.Un bocet urât, ce râde-n ecouUn bocet urât, ce râde-n ecouSe zbate să fugă de entitateSe zbate să fugă de entitateRămâne pierdut în vechiul cavou,Rămâne pierdut în vechiul cavou,Sinistre fantome, în lemn îngropate.Sinistre fantome, în lemn îngropate.In camera goală, sicriul întins,In camera goală, sicriul întins,Năluca se-ascunde de moarteNăluca se-ascunde de moarteAşteaptă să-nvie ce-odată s-a stinsAşteaptă să-nvie ce-odată s-a stinsDar mortul o prinde deoparte.Dar mortul o prinde deoparte.Blesteme se-abat, în tainice gânduriBlesteme se-abat, în tainice gânduriSpurcate de umbre treziteSpurcate de umbre treziteFantome blocate în negre mormânturi ,Fantome blocate în negre mormânturi ,Rămân cimitire golite .Rămân cimitire golite .

Te văd atunciTe văd atunciTe văd atunci, în lan de grâuTe văd atunci, în lan de grâuIar soarele-l îmbrăţişeziIar soarele-l îmbrăţişeziCu mâna te ating pe brâuCu mâna te ating pe brâuÎn ochi, tu ochii mi-i aşezi...În ochi, tu ochii mi-i aşezi...Te văd atunci, îmi faci un semnTe văd atunci, îmi faci un semnTe-mpiedici şi te-ntinzi pe josTe-mpiedici şi te-ntinzi pe josEu mă confrunt cu-al tău îndemnEu mă confrunt cu-al tău îndemnDar sunt învins şi-ntors pe dos.Dar sunt învins şi-ntors pe dos.Te văd atunci, mă chemi şoptindTe văd atunci, mă chemi şoptindŞi nu-ţi văd mâna coborândŞi nu-ţi văd mâna coborândMă vezi acum, iar eu mă prindMă vezi acum, iar eu mă prindDeschide-mi ochii, lăcrimând.Deschide-mi ochii, lăcrimând.

GoanaGoanaO noapte albastră, cu luna de varO noapte albastră, cu luna de varMă poartă pe aripi, de bronz îmbrăcateMă poartă pe aripi, de bronz îmbrăcateCum vântul îmi pare străin şi avarCum vântul îmi pare străin şi avarAşa insomnia pe pleoape îmi bate.Aşa insomnia pe pleoape îmi bate.Un tulbure gând ce-l văd nevăzutUn tulbure gând ce-l văd nevăzutÎn faţă plângând îmi apareÎn faţă plângând îmi apareRefugiul nebun, din zare-l salutRefugiul nebun, din zare-l salutOrientu-l străbate călare.Orientu-l străbate călare.Şi ceaţa se lasă, bătută în cuieŞi ceaţa se lasă, bătută în cuieArhaica noapte, mă-ndeamnă sa fugArhaica noapte, mă-ndeamnă sa fugŞi-n goana înceată, o voce albuieŞi-n goana înceată, o voce albuiePicioarele-mi prinde, iar eu cad sub plug.Picioarele-mi prinde, iar eu cad sub plug.

LeagăLeagă

Leagă-mi gândurile-n noduriLeagă-mi gândurile-n noduriDu-le unde-ţi poartă minteaDu-le unde-ţi poartă minteaLasă-mă-n singurătateLasă-mă-n singurătateSă îmi lepăd rugămintea .Să îmi lepăd rugămintea .Leagă-mi mâinile-ntre eleLeagă-mi mâinile-ntre eleCa să nu te mai atingăCa să nu te mai atingăSă fii prada blestematăSă fii prada blestematăFăr' de prădător, să-nvingă.Făr' de prădător, să-nvingă.Leagă-mi gura cu batistăLeagă-mi gura cu batistăCa să nu îţi mai şopteascăCa să nu îţi mai şopteascăVorbe care-au ars odatăVorbe care-au ars odatăVorba care-i sufletească.Vorba care-i sufletească.Leagă-mi sufletu' de trupul,Leagă-mi sufletu' de trupul,Ce zbătut se-ncătuşeazăCe zbătut se-ncătuşeazăLasă-mă rămas cu gândul :Lasă-mă rămas cu gândul :'Moartea te eliberează!''Moartea te eliberează!'Leagă tot ce-i de legatLeagă tot ce-i de legatCa să poţi scăpa de mineCa să poţi scăpa de mineIar când duhu-mi se înalţăIar când duhu-mi se înalţăMă dezleg şi eu de tine.Mă dezleg şi eu de tine.

Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 16Nr.1 Aprilie 2011 MUZA pagina 16Maxime, cugetări…Maxime, cugetări…

Vita brevis, ars longa= Viaţa este scurtă, arta dăinuieVita brevis, ars longa= Viaţa este scurtă, arta dăinuieAmicitiae immortales, inimicitae mortales esse debent= Prieteniile trebuie să fie Amicitiae immortales, inimicitae mortales esse debent= Prieteniile trebuie să fie

nemuritoare,nemuritoare, duşmăniileduşmăniile trecătoare trecătoareAurora musis amica= Aurora este prietena muzelorAurora musis amica= Aurora este prietena muzelorVerae amicitae semipiterme sunt= Adevăratele prietenii sunt veşniceVerae amicitae semipiterme sunt= Adevăratele prietenii sunt veşniceNihil dulcius menti hominis luce veritatis= Nimic nu este mai plăcut pentru mintea omului Nihil dulcius menti hominis luce veritatis= Nimic nu este mai plăcut pentru mintea omului

decât lumina adevăruluidecât lumina adevăruluiHistoria magistra vitae et vita memoriae= Istoria este îndrumătoare vieţii şi viaţa memorieiHistoria magistra vitae et vita memoriae= Istoria este îndrumătoare vieţii şi viaţa memorieiPetite, et dabitur vorbis, quaerite et invenietis, pulsate, et aperietur volis= Cereţi şi vi se va Petite, et dabitur vorbis, quaerite et invenietis, pulsate, et aperietur volis= Cereţi şi vi se va

da, cda, căăutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide (Luca 10, 11, 9)utaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide (Luca 10, 11, 9)Omnia tempus habent= Toate îşi au vremea lor ( Eclesiastul 3,1)Omnia tempus habent= Toate îşi au vremea lor ( Eclesiastul 3,1)Sfânta Sărbătoare a Paştelui este cea mai importantă sărbătoare creştină din întreg anul, iar Sfânta Sărbătoare a Paştelui este cea mai importantă sărbătoare creştină din întreg anul, iar

odată cu Învierea Domnului creştinii aşteaptă cu braţele deschise sosirea primăverii care odată cu Învierea Domnului creştinii aşteaptă cu braţele deschise sosirea primăverii care aduce armonie, speranţă şi toleranţă. Bucuria Învierii şi parfumul primăvăratic să ne aduce armonie, speranţă şi toleranţă. Bucuria Învierii şi parfumul primăvăratic să ne lumineze sufletele şi casa, iar ouăle roşii si salutul sfânt: « Hristos a înviat !» să ne lumineze sufletele şi casa, iar ouăle roşii si salutul sfânt: « Hristos a înviat !» să ne reamintească să fim mai buni, mai calzi şi plini de dragoste iar sufletul să fie deschis spre reamintească să fim mai buni, mai calzi şi plini de dragoste iar sufletul să fie deschis spre creştinătate. Un Paşte presărat cu flori să coboare peste toţi !creştinătate. Un Paşte presărat cu flori să coboare peste toţi !

ŞTIAŢI CĂ…ŞTIAŢI CĂ…… … postul este hrana sufletului şi după cum hrana trupescă întăreşte trupul, la fel şi postul postul este hrana sufletului şi după cum hrana trupescă întăreşte trupul, la fel şi postul

întăreşte sufletul?întăreşte sufletul?… … legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus?legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus?… … Răstignirea şi Învierea reprezintă reînvierea naturii?Răstignirea şi Învierea reprezintă reînvierea naturii?… … oul este purtător de viaţă, devenind simbolul veşniciei şi purificării?oul este purtător de viaţă, devenind simbolul veşniciei şi purificării?… … cuvântul „Paşti” este derivat din „pesah” din ebraică care înseamnă trecere?cuvântul „Paşti” este derivat din „pesah” din ebraică care înseamnă trecere?……copiii din Banat se spală pe faţă cu apă în care au fost puse un ou roşu, o monedă şi o copiii din Banat se spală pe faţă cu apă în care au fost puse un ou roşu, o monedă şi o

urzică pentru a fi sănătoşi, pentru a avea bani şi pentru a fi plini de viaţă?urzică pentru a fi sănătoşi, pentru a avea bani şi pentru a fi plini de viaţă?……pentru a acea noroc tot anul fetele din Ardeal sunt udate cu parfum?pentru a acea noroc tot anul fetele din Ardeal sunt udate cu parfum?… … în Ţara Moţilor, în noaptea de Înviere băieţii trebuie sa meargă cu toaca de la biserică în în Ţara Moţilor, în noaptea de Înviere băieţii trebuie sa meargă cu toaca de la biserică în

cimitir şi dacă toaca este furată atunci ei trebuie să cinstească sătenii în ziua de Paşti? cimitir şi dacă toaca este furată atunci ei trebuie să cinstească sătenii în ziua de Paşti? Geanina IovănescuGeanina Iovănescu

Tehnoredactare si culegere text: Geanina Jecalo- Iovănescu, Nataşa RomanTehnoredactare si culegere text: Geanina Jecalo- Iovănescu, Nataşa RomanDesene: Ralisa Mihali; Prezentare realizată de Pani Ioana; Coordonator Iovănescu GeaninaDesene: Ralisa Mihali; Prezentare realizată de Pani Ioana; Coordonator Iovănescu Geanina

Înapoi la prima

pagină

Înapoi la prima

pagină