Jons Gnrsnevr A scRrs 20 THRTLLERE IURTDIcE:

... $i vreme e ca sd uciziFirmaCazul PelicanClientulCamera morliiOmul care aduce ploaiaJuriulPartenerulAvocatul strdziiTestamentulFrdliaMoStenitoriiMaestrulUltimul juratMediatorulApelulAsociatulMdrturisireaLitigiul$antajul$irul de platani

DOUi, ROMANE:Campionul din ArkansasCalico loe

Doul noM.qNn uMoRlsrrcE:Un altfel de CrdciunFotbal Si pizza

O c,c.nrr DE povEsrrRr:Ford County

O cenrB DE NoNFrcTruNE:Neyinovatul

Pa'rnu noiueNE pENTRU TTNERT:

Theodore Boone: PuStiul avocatTheodore Boone: RdpireaTheo d o re B o on e : AcuzatulTheodore B oone : Amenin{area

]ouN Gnrsneivt

MUNTELEFAMILIEI GRAY

I

1

Cel mai greu era s[ agtepfi - incertitudinea gi insom-nia te didealr gata, pAni fbceai ulcer. Colegii de muncise ignorau reciproc qi se ascundeau in spatele ugilorinchise. Secretarele gi asistenfii juridici rispAndeauzvonurile firi sd se priveasci in ochi. Toati lumea st6-tea ca pe ghimpi, intrebdndu-se ,,Oare cine va urma?"Partenerii, oamenii importanli din firmi, erau in starede goc Ai nu voiau s[ stea la discu]ii cu subalternii. incurAnd, ar fi putut primi ordin sd le ia gAtul.

Birfele erau inspiim6ntitoare. Zece asociali dela Litigii concediati; parfial adevirat - doar gapte inrealitate. intreg departamentul de Imobiliare inchis, cuparteneri cu tot; adevirat. Opt parteneri de la Antitrusttreculi la alti firm6; fals... cel pulin pe moment.

Atmosfera era atAt de apisitoare, incit Samanthapleca din clddire cu flecare prilej care se ivea, preferAndsi lucreze pe laptop prin cafenelele din Manhattan.Stdtea pe o banci din parc intr-o zi frumoasi - La zece

zile de la prlbuqirea colosului Lehman Brothers - gi se

uita la clidirea inalti din josul strizii. Adresa era 110

Broad, iar jumitatea superioarl fusese inchiriati de

Scully & Pershing, cel mai mare cabinet de avocaturi

8 IOHN GRISHAM

din lume. Cabinetul la care lucra qi ea, momentan,

degi viitorul nu mai era deloc sigur. Doui mii de avo-

cafi din doudLzeci de !iri, jumltate din ei doar in New

York, o mie de oameni inghesuili intre etajele 30 9i 65.

CAli voiau oare si sari? Nu putea gti sigur, dar ea nu se

numira printre cei cu gAnduri sinucigage. Debandada

se instalase in cel mai mare cabinet de avocatur[ dinlume, dar asta era valabil gi pentru rivali. Marile cabi-

nete de avocaturi erau la fel de panicate ca toati lumea,

de la fondurile qi bincile de investifii, bincile adevd'-

rate, conglomeratele de asiguriri, cercurile decizionale

de la Washington gi pAni la capitul lanfului trofic din

universul financiar, la micii intreprinzitori din oriLge-

lele de provincie.A zecea zi trecu fbrl vlrsare de singe; la fel 9i urmi-

toarea. in cea de-a douisprezecea zi se ifi o ptimd razir

de speranli cA'nd Ben, unul dintre colegii Samanthei,le

impirtSgi un zvon conform ciruia piefele de credit dinLondra se mai dezmor[iserl un pic. Erau ganse ca debi-

torii s[ faci rost de niqte lichiditefl, la urma urmei. inslceva mai tArziu in acea dup[-amiazi, zvonul fu infirmat.Aga c[ agteptare in continuare.

in fruntea departamentului de Imobiliare Comerciale

de la Scully & Pershing se aflau doi parteneri. Unul se

apropia de pensie, aga ci fusese inliturat deja. Celdlalt

era Andy Grubman, un funcfionar de 40 de ani care nu

cilcase niciodatl intr-o sali de judecati. Fiind parte-

ner, avea un birou cochet, cu vedere spre riul Hudson,

pe care insi nu-l mai observa de ani buni. Pe un raft

din spatele mesei, drept in mijlocul peretelui, se vedea

o cole4ie de zgArie-nori in miniaturi. ,,Clidirile mele",

cum li plicea si le numeasci. La incheierea lucrlrilor de

Muntele familiei Gray 9

la fiecare clidire, omul angaja un sculptor care si faci ornacheti la o scari mai mici, impirfnd apoi trofee qi maimici tuturor membrilor echipei. in cei trei ani petrecufila S&B Samantha colecfionase qase clidiri, numir la care

avea si se gi opreascd.

- Ia loc, ii ordoni el, inchizdnd uga.

Samantha se agezl pe un scaun de lAngi Ben, aqezat

la rAndul lui lAngl Izabelle. Cei trei asociafi st[teau cuprivirile in pImAnt, agteptind. Samanthei ii venea si-lapuce pe Ben de mAni, ca un delinut ingrozit in fafa plu-tonului de execu(ie. Andy se pribugi in scaun Ei, evit6nddin risputeri s[ dea ochii cu ei, dar incercAnd totodati sitermine totul cdt mai repede, le reaminti situalia dispe-rati in care se aflau:

- Dupi cum gti[i, Lehman Brothers a intrat in inca-pacitate de plati acum paisprezece zile.

,,Serios, Andy?!" Criza financiari gi prlbuqirea pie-

1ei de credit duseserd lumea peb'tza pripastiei; tofi gtiau

asta. insi Andy nu prea avea idei originale.

- Avem cinci proiecte in desfbgurare, toate finanlatede Lehman. Am discutat indelung cu proprietarii, 9i tolicinci se retrag. Mai aveam trei proiecte planificate, doulcu Lehman gi unul cu Lloyd's, dar... ei bine, s'au inghefattoate creditirile. Bancherii s-au baricadat ln birouri 9i se

tcm si mai imprumute vreun sfan[.

,,Da, Andy, qtim qi asta. E gtire de prima pagind intoate ziarele. Treci odati la subiect inainte si sirim pe

[ereastri."

- Comitetul executiv s*a intrunit ieri Ei a stabilit nigtereduceri la buget. Treizeci de asociafi aflafi in primul loran urmeazd si fie pugi pe liber; unii concediafi defini-tiu allii doar temporar. Angajirile au fost suspendate

10 JOHN GRISHAM

pe termen nelimitat. Departamentul de Stabilire a

Autenticitifii Testamentelor a fost desfiinlat. $i... nu

existi o cale ugoari de a v[ spune asta: departamentul

nostru este pe butuci. Caput. Eliminat' Cine Etie cAnd se

vor mai apuca de construit proprietarii, daci se vor mai

apuca vreodati. Firma noastri nu este dispusl si vi finipe statul de platd in vreme ce lumea intreagi aqteaptd

rambursarea unor credite scdpate de sub control. La

dracu', ne pagte o crizi majorS! Probabil ci asta-i doar

prima rundi de concedieri. imi pare riu, oameni buni'

imi pare foarte riu.Ben lui primul cuvAntul.

- Deci, suntem concediali definitiv?

- Nu. Si gtifi ci nl-am luptat pentru voi. Initial ei

plinuiau si vi puni pe liber flri alte comentarii. Nu

trebuie si v[ reamintesc ci IC-ul este cel mai rnic depar-

tament din firml Ei probabil cel mai zdruncinat in aceste

momente. I-am convins s[ vi trimiti in Eomaj tehnic.

Plecafi acum, dar poate vi intoarcefi mai incolo.

- Poate? intrebi Samantha, in timp ce Izabelle iqi

$tergea o lacrim[, fbri si-gi piard[ cumpitul totuqi.

- Da, un mare poate.Nu-i nimic sigur acum, Samantha,

mi-nlelegi? Ne invArtim cu tofii in jurul cozii. Peste Ease

luni am putea ajunge toli la cantina slracilor. Afi vizut 9i voi

imaginile acelea din 1929.

,,Eh, s[ fim serioqi, Andy! Cantina slracilor? Ca par-

tener, anul trecut ai incasat 2,8 milioane de dolari, ceea

ce reprezinti un salariu mediu la S&R care' aPropo' se

claseazi pe locul patru din punctul de vedere al venitu-

lui net pe partener." $i locul patru nu era satisfbcitor, cel

pufin nu inainte ca Lehman si dea collul, Bear Stearns

sd facd implozie gi bula creditelor ipotecare de mdna a

Muntele familiei Gray 11

doua sd se spargi. AEa ci acum locul patru arita destulcle bine, micar pentru unii.

- Cum adicl gomajtehnic? lntrebi Ben.

- Uite cum sti treaba. Firma vi fine sub contract inurmdtoarele douisprezece luni; dar nu vI rnai primifisalariul.

- Minunat, bombini lzabelle.Andy continui, flri si o bage in seami:

- Vi pistrafi asigurarea medicall, dar numai daci'practica{i ca stagiari pentru ONG-uri atestate. Depar-tamentul de Resurse Umane lucreazd chiar acum la listade organizalii recunoscute. Vi ducefi, facefi un pic de

voluntariat qi incercati si salvali lumea, sperAnd in totacest timp ca economia si iqi revinl, apoi peste vreun an

gi ceva vi intoarcefi in firmi, ftri si v[ pierdefi vechi-mea. Nu vefi mai fi la IC, dar firma vi va gisi un loc.

- Ni se garar$eazd posturile la finalul perioadei degomaj tehnic? intrebi Samantha.

- Nu, nu-i nimic garantat. Si fiu sincer, nu-i nimenidestul de degtept ca si poatl spune cum vor arita lucru-rile anul viitor. Suntem in toiul campaniei electorale,liuropa se duce dracu', chinezii au intrat in panici, bin-cile dau faliment, pielele se prdbugesc, nimeni nu maiconstruieqte si nu mai cumpiri. E sfArqitul lumii!

Rimaserl c6teva clipe in ticerea sumbri din biroullui Andy, strivili tofi patru de realitatea sfArgitului lumii.ln cele din urmi, Ben intrebl:

- $i tu ai pilit la fel, Andy?

- Nu, pe mine mi transferi la Taxe gi Impozite. V[vine si credefi? Urlsc domeniul ila, dar daci nu accep-tam, ajungeam Eofer de taxi. insi am fbcut un masterat

cle drept fiscal, aga c[ au ales siL mi cru]e.

12 JOHN GRISHAM

* Felicit[ri, zise Ben.

- imi pare riu, oameni buni.

- Nu, vorbesc serios. Mi bucur pentru tine.

- Ar putea s[-mi facl vint intr-o luni. Cine gtie?

- CAnd plecim? intrebd lzabelle.

- Chiar acum. Procedura este urmitoarea: semna{i

un acord de qomaj tehnic, vi strdngefi lucrurile, vi eli-

bera[i birourile gi suntefi liberi. Cei de la Resurse Umane

vi vor trimite prin e-mail o listd cu ONG-uri qi cu toate

documentele. Imi pare riu, oameni buni.

-inceteazdcu asta, te rog, interveni Samantha. Nimicdin ce-ai putea spune nu ne mai incilzegte acum.

- Aga este, dar ar putea fi gi mai riu. Majoritatea celor

aflafi in situalia voastri nu au nici micar opliunea $oma-jului tehnic. Sunt concediafi frri alte disculii.

- imi pare riu, Andy, zise Samantha. Trecem printr-ogrimadi de emofii momentan.

- Nu face nimic. Vi infeleg. Avefi tot dreptul sifi1i supirali gi infuria(i. Uitafi-v[ la voi - avefi to{i treidiplome de la facult[1i de drept de top gi a1i ajuns si fi1i

dafi afari din clidire ca nigte ho1i. Concedia(i ca nigte

muncitori din uzine. Este oribil, pur gi simplu oribil. Uniiparteneri s-au declarat gata s[ accepte o injumitifire a

salariului ca s[ nu se ajung[ la aceasti situafie.

- Pun pariu ci a fost un grup restrAns, rosti Ben.

- Da, intr-adevir. Foarte restrAns, mi tem' insi deci-

ziatot a fost luati.

O femeie intr-un costum negru gi cu cravati neagri

la git stitea in spafiul pe care Samantha il impir{ea cu

alte trei persoane, incluzAnd-o aici Ei pe Izabelle. Ben era

ceva mai jos, pe hol. Femeia incerci si surAdi cAnd zise:

Muntele familiei Gray 13

- Mi numesc Carmen. Pot si te ajut?

finea in brafe o cutie goali de carton, fbri niciunlbl de insemne, pentru ca nimeni si nu gtie c[ acela era

recipientul oficial de la Scully & Pershing pentru toate

accesoriile de birou ale celor trimigi in qomaj tehnic, con-

cediafi sau mai stiu eu ce.

- Nu, mulpmesc, rispunse Samantha, izbutind s[ pis-treze un ton politicos. Ar fi putut s[ se risteasci qi silie grosolan[, insi Carmen igi ficea datoria, nimic mairnult. Samantha incepu si deschidi sertare 9i si scoatltoate obiectele personale din ele. intr-un sertar avea niqte

dosare S&P, aEa ci intrebi: Cu astea ce fac?

- Le lagi aici, spuse Carmen, urmlrindu-i fiecare

rnigcare, de parc6 Samantha ar fi putut incerca si gterpe-

leasci bunuri de valoare.insi toate chestiile valoroase erau stocate pe com-

putere - pe unitateala care lucra in spafiul ei gi pe unlaptop pe care il lua aproape pretutindeni. Un laptopScully & Pershing. $i acesta avea si r[minl aici. Ar fiputut accesa totul de pe laptopul personal, dar era con-

vinsi ci se schimbaseri deja parolele.

igi goli sertarele in transi, manevrAnd cu delica-

tele cei gase zgArie-nori in miniaturi din coleclia ei,

chiar daci ii trecu prin minte si ii arunce la gunoi. Sosi

q;i Izabelle gi, la rindul ei, primi o cutie de carton. Toficeilalli angajali - asociafi, secretare, asistenfi juridici -iqi g[siseri brusc ceva de flcut in alti parte. Protocolultusese adoptat rapid - cdnd iqi elibereazi cineva biroul, illagi si o facdfafi s[ il deranjezi.Firi, martori, fbri gur[-casc6, fhri ur[ri goale de rimas-bun.

Izabelle avea ochii rogii qi umflali; era evident ciplAnsese la toaletd pini acum.

14 JOHNGRISHAM

- Sun[-md, gopti ea. Poate iegim sd bem ceva diseari.

- Sigur, rosti Samantha.

Termini de indesat totul in cutie, in serviet[ gi inpo$eta voluminoasi, dupi care, fard. si' mai arunce rrreoprivire in urmi, porni in spatele lui Carmen de-a lungulcoridorului, pinl la liftul de Ia etajul48. in timp ce agtep-tau, nu se mai uiti o ultimi datd imprejur. Uga liftului se

deschise; din fericire, nu era nimeni in el.* Lasi-m6 pe mine s5 duc asta, zise Carmen, aritAnd

spre cutia grea qi voluminoasl.

- Nu, replicd Samantha, intrAnd in lift.Carmen apisi butonul de parter. De ce trebuia s[ fie

scoasi din clldire sub escorti? Cu cAt se gindea mai multla asta, cu atit se ener\,? mai tare. ii venea si urle, darmai presus de toate voia sd-qi sune mama. Liftul se oprila etajul 43 qi un tAnlr bine imbricat intri in el. Jineain brafe o cutie identici, avea un rucsac mare agifat deumlr qi o servieti de piele sub bra!. Avea aceeaEi expresieconsternati de frici gi confuzie. Samantha il mai vizusein lift, dar nu ficuse cunogtinli cu el. Ce mai firmi! Atitde mare, incdt asociatii purtau ecusoane cu numele lorla nenorocita de petrecere de Criciun. Un alt agent depazdin costum negru intri in lift dupl el, qi apoi Carmenapis[ din nou pe butonul de parter. Samantha igi lisdprivirea in podea, hotirAti si nu scoatl o vorbl nicimlcar dacd i se adresa cineva. La etajul3g liftul opri dinnou, gi domnul Kirk Knight urcl in el cu ochii in telefo-nul mobil. Dupi ce se inchise usa, se uiti in jua vdzu cele

doui cutii de carton Ei scoase un usor icnet, infepenind.Knight era partener-gef la Fuziuni & Achizitii, f[cAndtotodati parte din comitetul executiv. Trezindu-se acumfali in fafi cu doui dintre victimele sale, el inghili in sec

Muntele familiei Gray 15

gi igi pironi privirea in uqi. Apoi apisi brusc butonulpentru etajul 28.

Samantha era prea buimiciti ca s5-l mai insulte.Celilalt asociat iqi finea ochii inchigi. CAnd se opri lif-tul, Knight se gribi si coboare. Dupi ce se inchise uga inturma lui, Samantha igi aminti ci firma ocupa doar etajele

.10-65. De ce ar fi cobordt Knight la 28? Eh, cui ii maiplsa?

Carmen o conduse pdni afari, pe Broad Street. BAiguirrn ,,imi pare riu", dar Samantha nu-i rispunse. incdrcatdca un catAr, se lisi dusi de traficul pietonal, fbrl vreo

linti anume. Apoi igi aminti fotografiile din presi care-iinfhliqau pe angajafii de la Lehman gi de la Bear StearnsplecAnd din clddirile de birouri cu cutii pline cu accesori-ile personale, ca gi cum clidirile ar fi luat foc gi ei fugeauca si scape cu viali. intr-una dintre fotografii, o imaginernare, color, din Times, un agent de bursd de la Lehmanlirsese surprins cu ochii in lacrimi, stAnd neajutorat peI rotuar.

insl acele poze erav deja la ordinea zilei gi Samantharru vedea niciun aparat de fotografiat prin preajmil Puse

cutia jos la intersecfia dintre Broad gi Wall Street gi

rr;tepti un taxi.

2

in mansarda ei cochetl din SoHo, cu chirie de douirnii de dolari pe luni, Samantha igi arunci lucrurile pe

jos gi se l[si si cadi pe canapea. Lui telefonul mobil,dar agtepti. Trase adAnc aer in piept, igi inchise ochii gi

incercl si-gi [ini cAt de cit in frdu emofiile. Avea nevoie

si audd glasul linigtitor al mamei sale, insd nu voia slpari slabi, riniti gi vulnerabili.

Se simfi ugurati cdnd iqi didu brusc seama cI toc-mai fusese datb afar| dintr-o slujbi pe care o disprefuia.Diseari, la qapte, putea sl se uite Ia un film sau si ia cinacu prietenii, nu si roboteasci la birou cu aparatul de taxatpornit. Duminici putea pleca din orag fhri si se mai gAn-

deasci la Andy Grubman Ei la mormanul de documentenecesare pentru urmitoarea sa afacere cruciald. Predase

telefonul de serviciu, un dispozitiv monstruos de care nuse despdrlise in ultimii trei ani. Se simfea eliberati, de

parci i se luase o greutate imens[ de pe umeri.Pe de alti parte, ii era teaml pentru c6-gi pierduse

venitul gi din cauza turnurii nefavorabile suferite incarieri. Dupi trei ani petreculi ca asociat, avea un salariudebazd de 180 000 de dolari, la care se adiuga un bonusfrumugel. O grimad[ de bani, dar viala in metropoli era

costisitoare. fumitate din sum[ se ducea in impozite.

Muntele familiei Gray 17

Avea un cont de economii de care aproape ci uitase. CAnd

il 29 de ani, eqti singuri gi liberi in orag, intr-o profesiein care gtii ci salariul pe anul viitor ili va depigi toate

veniturile de pe anul curent, cum si ifi mai faci griji inprivinla economiilor? Un coleg de-al ei de la Facultatea

de Drept Columbia, care lucra de cinci ani la S&B tocmailusese avansat la statutul de partener, urmind si cAgtige

vreo jumltate de milion anul ista. Samantha se aflase gi

ca pe acelagi drum.Avea gi prieteni care se I[saser[ pigubagi dupi pri-

rnul an, fugind cit vdzuseri, cu ochii din groaznica lumeir firmelor mari de avocaturi. Unul dintre ei era acuminstructor de schi in Vermont, dupi ce fusese redactorla Columbia Law Review refugiindu-se din pAntecele

S&P tocmai intr-o cabani,lingi un pArAu, gi rdspunzAndtloar sporadic la telefon. intr-un interval de numaitreisprezece luni omul se transformase dintr-un t6nirirsociat ambilios intr-un idiot oarecum dereglat care

dormea la birou. inainte si intervin[ cei de la Resurse

Umane, tipul cedase nervos gi plecase din oraq. Samantha

sc gAndea des la el, de obicei cu o urmi de invidie.Uqurare, teami Ei umilinti. Pirinfii ei plltiseri pentru

ca ea si beneficieze de o educa(ie costisitoare la o gcoalipregltitoare din Washington DC. Absolvise magna cumlaude de la Universitatea din Georgetown, obpnAndu-gilicenfa in gtiin[e politice. Facultatea de drept fusese

lloare la ureche, gi o terminase tot cu cele mai inaltedistinc[ii. O duzini de megafirme ii oferiseri slujbe dup[ce-gi incheiase stagiatura de funcfionar intr-un tribunalt'cderal. Primii 29 de ani din via{a ei fuseseri presirafi cusuccese coplegitoare gi cu foarte pufine egecuri. Era ceva

z,drobitor s[ fie concediati intr-o asemenea manier6. Eradegradant si fie scoasi din cl[dire sub escorti. Asta nu

l8 JOHN GRISHAM

era un simplu obstacol minor, de parcurs, intr-o carierilungd, marcat[ de impliniri.

igi gisea o oarecare alinare in cifre. De cind se

pribugise Lehman, mii de tineri profesionigti ajunseseripe drumuri. O nenorocire nu vine niciodati singuri.insi mornentan nu se simlea in stare s[ compitimeascdpe altcineva.

- Cu Karen Kofer, vi rog, rosti ea ln telefon. St[teaintinsipe canapea, fhr[ si se migte, controlAndu-Ei ritmulrespirafiei. Apoi zise: Mami, eu sunt. Gata, au frcut-o:m-au dat afari. igi mugcd buzele, inlbuqindu-gi lacrimile.

* imi pare atit de riu, Samantha. CAnd s-a intAmplat?

- Acum vreo or5. N-a fost chiar o surprizi, darimi vine greu sd cred.

- $tiu, scumpa mea. imi pare atAt de r[u... in ultimisiptimdni nu vorbiser[ decdt de concedierea iminentiEqti acas5? intrebi Karen.

* Da. Sunt in regull. Blythe este la serviciu. Nu i-zis inci. Nu am mai zis niminui.

- imi pare r[u.Blythe era prietena gi colega ei de la Columbia,

lucra intr-o alti megafirmi. Erau colege de apartamendar nu-gi impirtiEeau prea multe una alteia. CAnd lucintre 75 gi 100 de ore pe siptdmAni nici nu ai cine Etiede impirtigit. Lucrurile mergeau prost gi pentru filui Blythe, iar ea se agtepta la ce era mai riu.

- Sunt bine, mamd.

- Nu, nu egti. Ce-ar fi si vii acasi cAteva zile?

Acasi reprezenta o finti in permanenti miqcaMama ei inchiriase un apartament cochet ldngl DupoCircle, iar tat[l siu alesese o locuin]6 mai mici ldngd rin Alexandria. Samantha nu-qi petrecuse niciodati

Munteie familiei Grav 19

mult de o luni in locurile respective gi nu avea de gdndsd o facd nici de data asta.

- O si vin, dar nu chiar acum, spuse ea.Urmi o pauzd,lungi, apoi:- Ce planuri ai, Samantha?

- N-arn niciun plan, mami" Momentan sunt in sta-re de goc qi nu pot si mi gAndesc ce voi face peste maimult de-o ori.

- Te in{eleg. Ag fi vrut sI fiu acolo.

- Sunt bine, mami. Promit.tltimul lucru de care avea nevoie Samantha in aceste

clipe era prezenlaapisltoare a mamei sale gi sfaturile nein-cetate pentru viitor.

- Ji-au anulat contractul sau e doar o incetare alucrului?

- Firma a zis ci ne trimite in gomaj tehnic, adici vatrebui si facem un stagiu de un an sau d.oi la un ONG casI ne pistrim asigurarea medicali. Apoi, daci sitr.ra{ia seirrnelioreaz[, firma ne va reprimi filrd ca vechimea si nelic intrerupt[.

- Pare o tentativl jalnicl de a vd line legali de glie.,Vai, mam[, mullumesc pentru franchefea ta carac-

t cristici! "* De ce nu le spui ticllogilor s6-;i puni pofta-n cui?

r ontinui Karen.

- Pentru c[ as, prefera si-mi p[strez asigurarea medi-tlli gi s[ qtiu cI existl posibilitatea de a reveni in firmlirrtr-o bun[ zi.

- i1i poli gisi de lucru gi-n altd parte.Mda, acum vorbise ca un adevirat birocrat de carieri.

Nirrcn Kofer era juristd in cadrul Departamentului def usti[ie de la Washington, singura slujbi pe care o avuseseirr ct:i aproape treizeci de ani petrecufi in cAmpul muncii.