CUPRINS

1. CONSIDERAŢII GENERALE...............................................................................................3

1. Introducere (motivaţia alegerii subiectului)....................................................................3

2.Poziția geografică a zonei studiate...................................................................................4

3.Stadiul cunoaşterii zonei(istoricul cercetării regiunii din punct de vedere geografic)..6

2. CONDIŢII NATURALE..........................................................................................................7

1. Alcătuirea şi structura geologică .....................................................................................7

2. Relieful...............................................................................................................................8

3. Clima.................................................................................................................................10

4. Hidrologia.........................................................................................................................12

5. Vegetaţia şi modul de utilizare al terenurilor.................................................................14

3. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL..............................................................................16

1. Potenţialul turistic al reliefului.......................................................................................16

2. Potenţialul climato-turistic..............................................................................................21

3. Potenţialul turistic al apelor............................................................................................23

4. Potenţialul balnear..........................................................................................................28

5. Potenţialul turistic al componentelor învelişului biogeografic.....................................30

4. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC............................................................................31

1. Patrimoniul turistic cultural-istoric................................................................................31

2. Arta populară şi manifestările etnofolclorice.................................................................40

3. Turismul verde – agroturismul.......................................................................................43

1

5. TIPURI DE TURISM PRACTICATE ÎN REGIUNE..........................................................44

1. Turism cultural...............................................................................................................44

2. Turism ecumenic............................................................................................................44

3. Turism rural şi agroturismul..........................................................................................45

4. Turism ecvestru...............................................................................................................46

5.Turism sportiv..................................................................................................................46

6. Turism piscicol şi cinegetic............................................................................................47

7. Turismul balnear............................................................................................................48

8. Turismul de afaceri........................................................................................................48

9. Turism de agrement.......................................................................................................49

6. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA RESURSELOR TURISTICE......................................50

6.1. Parcuri naţionale, rezervaţii, monumente ale naturii.................................................50

7. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ........................................................................................53

1.Căile de comunicaţie........................................................................................................53

2. Structurile de cazare şi cazarea turistică..........................................................................54

3. Structuri turistice de alimentaţie pentru turism...............................................................59

3.Structuri de agrement (baza pentru agrement.................................................................60

8. DINAMICA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE....................................................................61

1. Evoluţia în timp şi spaţiu a fluxului turistic..............................................................61

9. PROMOVAREA ŞI VALORIFICAREA TURISTICĂ........................................................64

1. Analiza valorificării şi promovării resurselor turistice ale regiunii................................64

2. Modalităţi de diversificare a serviciilor turistice.............................................................66

10. CONCLUZII........................................................................................................................70

11. BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................78

2

I. CONSIDERAŢII GENERALE

1. Introducere

Am ales această regiune, deoarece dispune de un potenţial turistic natural şi antropic

însemnat, unde se poate practica o mare varietate de tipuri de turism: de la cel montan la cel

balnear, de la cel sportiv la cel cinegetic, de la agroturism la turismul ecumenic şi cultural. Cu

toate că zona dispune de un asemenea potenţial turistic, valorificarea deplină şi eficientă nu este

pe măsură şi aceasta din cauza motivelor valabile pentru multe regiuni ale ţării şi anume: o

infrastructură necorespunzătoare, atât rutieră cât şi de cazare şi de alimentaţie, o promovare cu

totul insuficientă. În acest sens, alt motiv pentru care am ales această temă a fost tocmai

prezentarea amănunţită o tuturor obiectivelor turistice cunoscute sau mai puţin cunoscute, care ar

putea constitui puncte de real interes pentru turisţi. Faptul că sunt din zonă, constitue un motiv în

plus, atât prin faptul că am o motivaţie în plus să arăt valoarea turistică a munţilor şi slaba

valorificare, cât şi faptul că această zonă îmi este foarte bine cunoscută şi astfel pot vorbi mult

mai uşor despre ea, cunoscând foarte bine toate probleme ce stau în calea dezvoltării turistice din

zonă. Munţii Stânişoarei sunt amintiţi şi descrişi, sau chiar constitue suportul unor romane.

Astfel romanul lui Mihail Sadoveanu, Baltagul îşi desfăşoara o mare parte din actiune şi în

special cea mai importantă în Munţii Stânişoarei. Calistrat Hohagaş oferă o descrie foarte

frumoasă a munţilor în romanul său „Pe Drumuri de Munte”. Autorul descrie atât bogăţia

patrimoniului natural, cât şi antropic, în drumul său pe la mănăstirile nemţene. Scopul acestei

lucrări este acela de-a arăta bogăţia patrimoniului turistic şi lipsal interesului pentru dezvoltarea

turismului.

Lucrarea cuprinde 10 capitole, din care prima parte tratează aspecte legate geologia,

relieful, clima si vegetaţia munţilor. A doua parte este strict pe turism. Aici am prezentat

potenţialul turistic, atât natural cât şi antropic, am prezentat principalele tipuri de turism acre se

practică în zonă, ca mai apoi să fac o analiză a unitaţilor de transport, cazare, alimentaţie,

agrement.

3

În ultima parte am analizat fluxurile turistice din zonă începând cu anul 2001, şi am

folosit datele oferite de institutul national de statistică. Am realizat o analiză swot pentru

turismul din Munţii Stânişoarei, şi am oferit mai multe precizări legate de modalităţile de

dezvoltare, asta pe lângă prezentarea proiectelor deja existente.

2. Poziţia geografică a zonei studiate

Munţii Stânişoarei fac parte din marea unitate a flişului, din cadrul Carpaţilor Orientali.

Aceştia sunt aşezaţi în nord-estul ţării, la exteriorul arcului carpatic, între văile râurilor Bistriţa şi

Moldova, având o direcţie generală nord-vest sud-est şi ocupă o suprafaţă de peste 2000 km² ceea

ce reprezintă circa 4% din întreaga arie a Carpaţilor Orientali (fig1).

Fig. 1 Aşezarea în cadrul României şi a Carpaţilor Orientali a zonei de studiu

Munţii Stânişoarei sunt aşezaţi pe teritoriul a două judeţe, judeţul Neamţ respectiv judeţul

Suceava. Principalele limite geografice sunt date de văile unor râuri asa cum este cazul văii râului

Moldova la est si parţial în nord între Vama şi Hura-Humor, sau valea râului Bistriţa la vest. Astfel

pricipalii vecini sunt Subcarpaţii Moldovei la est, în sud dincolo de valea Bistriţei se întind Munţii

Tarcăului, la vest Masivul Ceahlău şi Munţii Bistriţei. În partea de nord se învecinează cu Obcinele

4

Bucovinei si masivul Rarău. Totuşi, în ceea ce priveşte limita nord-vestică situaţia este un pic

diferită fiind ceva neclarităţi. S. Athanasiu(1899), unul dintre primii cercetători care a studiat

Munţii Stânişoara, afirmă că limita este dată de Valea Moldovei între Gura-Humorului şi

Vama,aceasta continuându-se spre vest pe limita obârsiei bazinelor Slătioara, Gemenea, Brăteasa ,

se continuă pe versantul vestic al Muntelui Lung, Valea Cotrâgaşi –valea Bistriţei. Un studiu mai

recent arată că Obcina Voroneţului constituie o zonă de tranziţie între Obcinele Bucovinei şi Munţii

Stânişoarei. O altă opinie ar fi că limita este dată de valea pârâului Suha, Depresiunea

Ostra(V.Mihăilescu 1963) şi muntele Băişescu(I.Sîrcu 1971). Din punct de vedere geologic această

delimitare ar fi cea mai bună, mai ales dacă luăm spre studiu raportul dintre relief şi structură.

Astfel, la fel ca în Obcinele Bucovinei şi Obcina Voroneţului prezintă o simetrie aproape perfectă a

stratelor la structură.

fig.2 Subdiviziunile Munţilor Stânişoara (prelucrare după Ichim, 1979)

3.Stadiul cunoaşterii zone

Asupra Munţilor Stânişoara, până în prezent nu s-au făcut cercetări în legătură cu

geomorfologia acestora, S. Athanasiu fiind singurul care are câteva consideraţii, restul

consideraţiilor fiind făcute la modul general.

5

Câteva precizări despre geomorfologia acestora au fost făcute în cadrul unor lucrări despre

Carpaţii Orientali sau care cuprind întreg relieful ţării. Astfel găsim informaţii în cadrul lucrărilor

lui M. David din anii 1932 şi 1949, A. Norton 1931, M. Mihăilescu 1963, P. Coteţ 1960 şi 1973, C.

Martiniuc 1960, I. Sârcu 1971, Al. Roşu 1973, Gr. Posea si colab. 1974. In ceea ce priveşte

geomorfologia şi în special geomorfologia-structurală, sunt puţine precizări asupra unor aspecte

geomorfologice, precizări pe care le găsim în lucrările lui I. Atanasiu1939, T. Toja 1955 şi 1959, I.

Băncilă 1958, Gr. Alexandrescu 1969, L. Ionesi 1971.

De asemenea, diferite aspecte legate de geomorfologia Munţilor Stânişoara mai sunt

amintite în cercetarea geomorfologică a unor regiuni limife: M. David 1949, C. Martiniuc 1948,

1956 şi 1960, I. Dionisă 1968, N. Barbu 1976.

Cele mai importante contribuţii au fost aduse de S. Athanasiu, care a pus în discuţie limita

nord-vestică a munţilor, a atras atenţia asupra condiţiilor geografice in morfologie, şi este primul

care a pus problema reliefului periglaciar. Un alt cercetător care a adus contribuţii de seamă este A.

Nordon care a considerat văile de aici ca fiind văii antecedente, dar şi alţi cercetători care au adus

argumente despre continuitatea principalelor râuri(Bistriţa şi Moldova) pe actualele trasee încă din

sarmaţian.

II.CONDIŢII NATURALE

1.Alcătuirea şi structura geologică

6

Munţii Stânişoarei, din punct de vedere geologic fac parte din geosinclinalul flişului

carpatic, ˝geosinclinal care îşi sprijină unul dintre flancuri pe cordiliera central-carpatică iar celălalt

flanc pe bordura Platformei Moldoveneşti˝.1 Sunt alcătuiţi din roci sedimentare puternic cutate în

decursul orogenezei alpine. Se remarcă o mare gamă de subtipuri ale marii familii de roci

sedimentare şi anume: argile, marne, gresii, conglomerate, la care se adaugă, cu o semnificaţie mai

redusă în morfologia regiunii, depozitele recente de aluviuni din lungul râurilor a căror grosime

depăşeşte 10m

Munţii Stânişoarei sunt formaţi din cute şi mari panze de şariaj care încalecă de la vest spre

est, aici găsindu-se toate marile unităţi structurale ale flişului carpatic. Acestea sunt pânza de

Ceahlău, pânza de Teleajen, Pânza de Audia, pânza de Tarcău şi pânza de Vrancea.

Pânza de Ceahlău ocupă 18,4% din suprafaţa acestor munţi şi este alcătuită din stratele de

Sinaia-repreyentate pintr-un fliş grezos-calcaros-şistos, stratele de Bistra-gresii şisturi şi

conglomerate albiene. Nota dominantă a acestei pânze este dată de rezistenţă mare la actiunile

agenţilor de modelare.

Pânza de Teleajen ocupă circa 9,25%, din totalul suprafeţei, având o laţime mazimă de circa

6 km(în bazinul râului Suha Moldovenească). Este alcătuită dint-un fliş şistos-grezos cu gresii

masive, uneori cu intercalaţii de conglomerate.

Pânza de Audia ocupă o suprafaţa relativ egală cu pânza de Teleajen, având o lăţime de 6-7

km în bazinul Ostrei. Spre sud aceasta de îngustează foarte mult , în unele sectoare ea chiar dispare

sub unităţile din vest. Această unitate se remarcă aliniamentele de înălţimi şi văi care urmeaza

orientarea structurilor geologice.

Pânza de Tarcău ocupă 48,67% din totalul suprafeţei munţilor Stânişoara, fiind alcătuită din

roci cu o slabă rezistenţă la acţiunile agenţilor de modelare-stratele de Hangu.

Pânza de Vrancea deţine 14,41% din totalul arie muntoase, este cea mai nouă şi se dezvoltă

la contactul cu bordura deluroasă. Domină complezele litologice moi, cu o slabă rezistenţă la

acţiunile agenţilor de modelare. În structura internă se deosebeşte ridicarea anticlinalului Horaiţa-

Doamna care a scos la zi depozite cretacice.

Odată cu formarea acestor unităţi au continuat şi continuă să aibă loc mişcări de înălţare cu

un ritm de 3-4 mm⁄an, aceste mişcări avănd loc la contactul flişului cu zona cristalino-mezozoică.

1 Ichim Ionita (1979) - Muntii Stânişoara: studiu geomorfologic, pag16

7

2.Relieful

Munţii Stânişoarei sunt împărţiţi în trei semigrupe principale, şi anume Munţii Suha între

valea Moldovei la nord şi valea Rîşca la sud, Munţii Sabasei la sud-vest de unitatea precedentă, se

dezvoltă până la valea Bistriţei în vest, spre sud sud-est până la valea Largului iar spre est valea

superioară a Ozanei. Ultima subgrupă sunt Munţii Neamţului subgrupa cea mai joasă si

fragmentată. Altitudinea maximă din Munţii Stânişoara depăşeşte cu puţin izohipsa de 1500 m în

vârful Bivolul(1530 m) din sub-grupa Munţilor Sabasei, sub-grupă care, în comparaţie cu celelalte

se remarcă prin masivitate, aici fiind mai multe vârfuri ce se apropie de înălţimea de 1500 m cum ar

fi vârful Bîtca Comorii(1513 m), vârful Migovanu(1449 m),vârful Hacigosu (1463m) vârful

Bapşa(1439 m), vârful Băişescu(1340 m)vârful Tarniţa(1470 m). Înălţimea medie este de

aproximativ 800 m, circa 75% din suprafaţa munţilor fiind cuprinsă între 600 m şi 1000 m ceea ce îi

situează la limita dintre munţii mijlocii şi joşi. Energia de relief este cuprinsă între 300-500 m, iar

între altitudinea maximă(vârful Bivolul 1530 m) şi cea minimă(Piatra-Neamt 310m) există o

energie de relief de 1200 m. În comparaţie cu munţii vecini precum Masivul Rarău, Masivul

Ceahlău, sau Munţii Bistriţei, Munţii Stânişoarei au o înclinare medie a versanţilor de 17º şi nu se

remarcă prin versanţi abrupţi greu de străbătut, ci prin versanţi domoli mult mai uşor de străbătut,

excepţi făcând versanţii dinspre Valea Bistriţei, din subgrupa Sabasei unde înclinarea medie este de

19%. Pentru această regiune s-au stabilit şase clase de pante.

Principalele clase de pante din munţii Stânişoarei şi caracterizarea lor morfogenetică

Fig.32

sub 2 º Relieful de acumulare fluvială, precum şi culmi largi cu intense procese de iluviere

2-6º Suprafeţe de racord între versanţi şi fundul văilor (au loc alunecări de deluvii argiloase), sau între versanţi şi culmi(procese de eroziune în suprafaţă)

6-17º Versanţi modelaţi prin alunecari de teren în condiţii de dominare a rocilor

2 Ichim Ionita (1979) - Muntii Stânişoara: studiu geomorfologic, pag14

8

argiloase puternice alternanţe de strate geologice cu proprietăţi fizico-mecanice diferite.

17-31º Versanţi modelaţi prin eroziune torenţială intensă, alunecarile de teren nu mai au ponderea principală. Pe pante mai mari de 28º apar cărările de vite.

31-42º Versanţi modelaţi prin eroziune torenţială intensă, începe să apară microrelieful de badlands.

Limita inferioară este dată de valoarea pantei de la care începe acumularea de grohotişuri, iar cea superioară de valoarea de la care se consideră că gelifractele pot cadea singure.

Mai mari

de 42º

Înclinări de la care se consideră că încep abrupturile.

Partea nordică a munţilor se remarcă prin ˝uluce depresionare˝ care separă o serie de

aliniamente de înălţimi conforme cu structura geologică majoră. Astfel ulucul depresionar

Slătioara-Brăteasa este format dintr-o succesiune de mici depresiuni situate la obarşia pârailelor

Brăteasa, Botuşana, Muncel, Gemenea, Slătioara. Ulucul Slătioara-Gemenea, ulucul depresionar

Plotolniţa- Suvăriţa cu un relief mai accidentat, care face legătura între depresiunea Găineşti de

pe Suha Mică şi Depresiunea Stulpicani de pe Suha Bucovineană.

În partea de nord, culmea longitudinală a Voroneţului reprezintă o arie de tranziţie între

obcinele Bucovinei şi Munţii Stănişoarei(N.Barbu-1976). La sud de râul Suha Mică, principalele

culmi dezvoltându-se pe direcţia est şi mai apoi sud –est. Cele care se dirijeaza spre vest menţin

aceeaşi medie a înălţimelor, ele fiind despărţite de depresiuni de facies litologic(Dolia, Pipirig,

Magazia, Hangu).

Culmile din partea de vest a munţilor sunt mai unitare şi menţin o altitudine mai mare

(altitudinile depăşesc constant 1000 m). Acestea fac parte din subgrupa Munţilor Sabasa şi se

dezvoltă la vest de culmea Muncelu-Hălăuca, singura culme cu o direcţie sudică. Se remarcă

culmea Baicu cu altitudinea maximă în Vârful Baicu(1327 m), sau culmea dintre valea Sabasei şi

valea Cotrâgaşi, culmea Hacigosu-Migovanu, culme cu aspect de masiv, cu înălţimi ce se

apropie de 1500m. Culmea dintre valea Sabasa şi valea Farcaşa este intens fragmentată, atingând

înâlţimi mai mari doar la contactul cuvalea râului Bistriţa, in varful Ţifla(1320 m).

La sud de culoarul depresionar Largu-Pipirig, relieful este mult mai scund, altitudinea

maximă fiind în vîrful Buhalniţa(1231 m), principala culme este Crainicu-Prislopaşu din care se

desprin două culmi principale: culmea Sihla-Văratec si culmea dintre valea Largu si Hangu.

9

Dincolo de aceste caractere generale care dau unitate întregii regiuni, apele, vremea:

sculptori neîntrecuţi ai scoarţei terestre, au lasat şi aici nenumărate mărturii, precum mici

cascade, stânci izolate risipite pe versanţi sau culmi, amfiteatre de terese la intrarea pâraielor în

râul pricipal, şesuri înguste.

3. Clima

Pe fondul climatului temperat continental cu anumite influenţe baltice, Munţii Stânişoarei

benefiază de un climat montan cu două nuanţe: al văilor şi al depresiunilor şi climatul munţilor

mijlocii. Relieful înfluenţează foarte mult clima prin altitudine, orientarea culmilor muntoase şi a

văilor, expoziţia versanţilor. La regimul climatic mai contribuie şi alţi factori precum radiaţia

solară, circulaţia atmosferică, vegetaţia. În topoclimatul versanţilor umbriţi, cu orientare nordică,

nord-vestică, se înregistrează temperaturi mai coborate cu 2-3 grade , durata îngheţului mai mare,

grosimea şi durata stratului de zăpadă(cu aproape o luna faţă de versanţii însoriţi). În aceste

topoclimate, durata de stralucire a soarelui se reduce simţitor de la solstiţiu de toamnă pană la

solstiţiu de iarnă, iar o perioadă de câteva săptămâni soarele nu apare deloc.

Valorile termice se modifică dinspre vale spre culmi, datorită diferenţelor de nivel. De

aceea în lunile reci, pe văi se produc inversiunile termice, ca urmare a stagnării maselor de aer

rece. Fenomenul este amplificat de radiaţia nocturnă ca efect al timpului senin şi lipsa vântului.

În aceste condiţii nebulozitatea creşte foarte mult ceea ce duce la formarea ceţurilor.

Pentru o mai bună înţelegere climatului local, sunt sugestive datele fenologice. Astfel

înmugurirea, înverzirea şi înflorirea plantelor, în comparaţie cu regiunile extracarpatice, începe

abia în luna mai. Astfel se înregistrează un decalaj de aproape o lună faţă de regiunile

extracarpatice. Valorile medii anuale sunt unele moderate, verile nu foarte calduroase şi ierni

lungi şi nu prea aspre. Pe văi primul îngheţ apare în prima decadă a lunii octombrie, iar ultimul

în luna aprilie,în timp ce pe creste poate atinge chiar şi 200 de zile.Cantitatea de precipitaţii este

una destul de mare, mai ales pe timp de primavară şi vară, cosecinţă a activităţii anticiclonului

Azore. Vara sunt fregvente precipitaţiile sub formă de ploi torenţiale, de scurta durată însoţite de

cele mai multe ori de oraje, după care cerul senin devine atotstăpânitor. Stratul de zăpadă începe

sa fie persistent din luna noiembrie şi se menţine până în aprilie, uneori pe versantul nordic al

unor vârfuri precum Hălăuca, Bivolu, Hacigosu chiar şi în luna mai, se mai găsesc petice de

10

zăpadă. Cele mai reduse precipitaţii se înregistrează în perioada octombrie-martie, sezon în care

predomină regimul anticiclonic care generează precipitaţii foarte puţine.

La nivelul crestelor montane, circulaţia atmosfericăcare predomină este cea vestică, iar pe

văi predomină direcţia nord nord-vestică. Totuşi în comparaţie cu masivele de la vest, precum

Rarăul, Munţii Bistriţei sau masivul Ceahlău, Munţii Stănişoarei sunt mai adăpostiţi faţa de

circulaţia vestică, datorită înălţimelor mai mici a acestora. Perioadelor cu calm atmosferic le

revin circa 4% din totalul unui an. În timpul iernii, dinspre nord-est bate crivăţul, o componentă

a anticiclonului Siberian, vănt care spulberă zăpada de pe creste, dar care în văi se simte mai

puţin datorită diminuării intensităţii acestuia la trecere peste munţi, dar care provoaca geruri

mari, polei. În această perioadă vânturile ating viteze de peste 20m/s, crivăţul atingând des viteze

de peste 100km/h care duce la blocarea unor drumuri montane dar şi alte pagube economie

locale.

Pe timp de vară, brizele sunt cele care stăpânesc circulaţia atmosferică, în perioada

aprilie-octombie, acestea deţin cca.50% din fregvenţa vânturile periodice.

Un fenomen interesant este apariţia în lunile de toamna a unui nor local, deasupra

Lacului Izvorul Muntelui, nor care traversează culmea joasă a Frasinului spre văile Pîngăraţi şi

Cuejdiu, ajungând până în Depresiunea Cracău-Bistriţa unde se destramă. Formarea lui este in

strânsă legătură cu Lacul Izvorul Muntelui. Un timp în sauă Stânişoara este un punct de

observaţie meteo, care a funcţionat un timp transmitând informaţiile automat. Astâzi acesta este

scos din uz.

Tabel cu valorile termice medii anual

Indicatorul Valori atinse în

valea Bistriţei

(600-650m)

Valori pe atinse pe

culmile munţilor

(1200-1530m)

Temperatura medie anuală 7,5-8 grade C 3-4 grade C

Temperatuta medie a lunii celei mai reci -4 grade C -6 grade C

11

-(ianuarie)

Temperatura medie a lunii celei mai calde -

(iulie)

14-16 grade C 10-12grade C

Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ 130-140 zile 135-150 zile

Valorile medii anuale ale precipitaţiilor 700-800mm⁄an 800-1000mm⁄an

Numărul de zile cu ninsoare 30-40 zile Peste 80 zile

Durata medie a stratului de zăpadă 88-120 zile Peste 160 zile

Grosimea stratului de zăpadă 60-80cm 110-160cm

fig.4

4. Hidrologia

Din punct de vedere hidrografic, Munţii Stânişoara se caracterizează printr-o mare

bogaţie de ape, fiind străbătuţi de nenumarate râuri şi pâraie, toate avand un caracter

permanentde scurgere. La toate acestea se mai adaugă şi salba de lacuri de pe Bistriţa, care încep

la Poiana-Teiului cu micro-centrala nou construită şi se termină cu lacurile de la intrarea în

oraşul Piatra-Neamţ. Cel mai important lac este Lacul Izvorul Muntelui cu barajul de la Bicaz

construit între anii 1960-1961. Seriei de lacuri antropice se adaugă lacul antropic Cuejdel (lacul

Crucii), lac ce s-a format începând cu anul 1978, în urma unor alunecări de teren, iar a doua

etapă a avut loc în anul 1991 ca urmare a succesiunii de cutremure la care se adaugă o mare

cantitate de precipitaţii.

Fiind într-o regiune montană, densitatea reţelei hidrografice ajunge la valori mai mari de

1 km/km², însă media se menţine între 0,5-1 km/km². Exceptând râurile Bistriţa şi Moldova,

întreaga retea hidrografică îsi are izvoarele în aria centrală a acestor munţi. Aceată arie este

cuprinsă între Hălăuca şi Obcina Rea, fiind cu adevarat un “castel de ape”, de aici izvorăsc Suha

Bucovineană, Suha Mare, Suha Mică, Cotrâgaşi, Sabasa, Farcaşa, şi Ozana. Râurile colectoare

sunt Bistriţa şi Moldova.

Râul Distanţa de la

izvor (km)

Suprafaţa

bazinului(km²)

H. medie

bazin(m)

12

Moldova (la Vama) 66 1327 957

Moldova(la Hura-Humor) 78,7 1887 957

Bistriţa(la Cotrâgaşi) 123,6 2645 1188

Bistriţa(la Piatra-Neamţ) 214,4 5306 1067

Suha Bucovineană 32,1 354 878

Negrileasa 22,0 73,0 842

Suha Mică 23,6 133 691

Suha Mare 27,6 132 730

Ozana 36 258 806

Sabasa 23 81,5 1173

Hangu 15,5 70 838

Cuejdiu 27,2 93,7 674

Cracău 39,4 181,7 709

Almăj 19,0 86,0 600

fig.5

Aşadar, râurile sunt scurte, cu pante mari, local peste 50%, cu numeroase repezişuri,

uneori chiar şi mici cascade aşa cum pot fi întâlnite pe Farcaşa, Platon, Negrileasa, Suha Mare,

Cuejdiu.

În proporţii de peste 80% alimentarea apelor de suprafaţă se face din ape meteorice(ploi,

zăpezi), iar cea mai mare parte a scurgerii are loc în sezonul de primavară-vară, care împreună

concentrează peste 70% din volumul scurgerii anuale. În aceste sezoane se produc cele mai mari

viituri, unele provocând inundaţii pe şesurile joase ale Ozanei, Rîşcăi, Suhăi Mici, Suhăi Mari,

Almajului.

Munţii se cuprind în arealul scurgerii specifice de 5-10l/s/km², şi doar pe câteva suprafeţe

ce înalţimi mai mari de 1000 m, scurgerea este mai mare de 10 l/s/km. Fenomenele de îngheţ pot

să apară în prima decadă a lunii, când se poate instala şi podul de gheaţă.

În tronsonul de vale care margineşte munţii Stânişoarei, pe Bistriţa s-au amenajat cinci

lacuri, toate cu scop energetic. Din amonte în aval aceste primul lac este cel de la Poiana Teiului,

13

care este şi cel mai nou, urmează lacul de la Bicaz Izvorul-Muntelui, lacul Pângăraţi, Vaduri şi

Bâtca Doamnei.

Lacul Suprafată (ha) Volum(mil.m³)

Izvorul Muntelui 3125 1230

Pângăraţi 155 6,75

Vaduri 120 6,00

Bâtca Doamnei 235 10,00

fig. 6

5. Vegetaţia şi modul de utilizare al terenurilor

Din punct de vedere al zonării fitogenetice, teritoriul Munţilor Stânişoarei, aparţine zonei

vegetaţiei de pădure, etajul alpin lipsind datorită înălţimelor mici a acestora iar cel subalpin este

slab dezvoltat, el fiind reprezentat pe câteva creste mai înalte. Împreună cu Obcinele Bucovinei,

Munţii Stânişoarei formează un district aparte, individualizat prin dominarea categorică pe care o

au padurile de amestec. Alături de vegetaţia zonală, se mai găsesc formaţiuni azonale, asa cum

este cazul vegetaţie de luncă. Asociaţiile vegetale spontane se întrepătrund cu formaţiuni care au

aparut datorită intervenţiei omului. Astfel întâlnim plantaţii de arbori, vegetaţia poienilor, a

pajiştelor şi fâneţelor apărute în urma intervenţiei omului prin defrişarea pădurilor.

În Munţii Stânişoarei, în cadrul vegetaţie de padure, etajul pădurilor de foioase se găşeşte

mai ales pe versanţii sudici şi estici la contactul văilor cu muntele. Aceste paduri se găsesc în

partea sudică şi la contactul cu subcarpaţii unde văile nu ajung la înălţimi mari. Dintre speciile de

foioase predomină fagul(Fagus Sylvatica) iar alte specii care intră în alcătuirea acestui etajsunt

frasinul(Fraxinus excelsior), paltinul de munte(Acer Pseudoplatanus), ulmul(Ulmus Montana),

arţar(Acer Platanoides). Ocazional în partea de sud sud-est apar şi stejărişuri, în special în

bazinul Cuejdiului şi Cracău.

Etajul pădurilor de conifere sau boreale, se situează de regulă mai sus de 1000 m, dar ca

urmare a înversiunilor termice, în Munţii Stânişoarei sunt des întâlnite molidişuri compacte ce

coboară până la 800 m. Cele mai importante areale cu păduri de conifere se găsesc în partea de

nord a munţilor, între văile Geamăna-Suha Bucovineană şi valea Moldovei, între Suha Mică-

Suha Bucovineană-Oârşia Voroneţului. Pe flancul vestic al munţilor se găsesc între valea Sabasei

14

şi Valea Largului şi pe masivele cu înâlţimi mai mari de1000 m. Aceste păduri sunt formate

aproape exclusiv din molid(Picea Abies), şi brad(abies alba). Datorită gradului redus de

pătrundere a razelor solare, aceste paduri sunt umbroase şi arbuştii aproape lipsesc, iar vegetaţia

ierboasă este foarte slab dezvoltată. Apare feriga, maciesul, dar o mare dezvoltare, uneori sub

forma unui covor continu, o au muschii de pamânt.

Pădurile de amestec fag-molid cuprind peste 80% din întreaga arie. Sunt formate din

brazi-molizi şi în mod special fag. Stratul de arbuşti este sarac, specia care predomină este

alunul. Deseori aceste paduri au fost înlocuite cu pajişti secundare care sunt folosite fie ca islaz

pentru stâni, fie pentru fânete.

Într-o proporţie covârşitoare de 90 % domină solurile cambice de tip eumezobazice şi

mezobazice cu un continut redus de humus(3-10 %) şi o reacţie slab acidă până la neutră. În

răspândirea lor, ca importanţă urmează podzolurile.

Principalul mod de utilizare a terenurilor este pentru fâneţuri, terenurile agricole fiind

folosite doar pentru culturi de subsistenţă, ele ocupând văile şi teresele râurilor. Versanţii de pe

care au fost defrişate padurile, au fost transformaţi în teren pentru fâneţe sau islaz pentru stâni. În

ultimii ani se poate observa o creştere a gradului de împădurire, terenurile cu fâneţe pierd tot

mai mult teren în faţa padurilor deoarece foarte mulţi oameni în special bătrâni au renunţat la ele

fiind la înălţimi mari şi ajungeau cu greu la ele, populaţia tânară fiind în general plecată din zonă.

III.POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL

Potenţialul turistic natural (fond turistic natural, ofertă turistică primară) este alcătuit din

totalitatea resurselor turistice puse la dispoziţie de cadrul natural al unui spaţiu: unităţi; tipuri şi

forme de relief; tipuri şi subtipuri climatice; ape de suprafaţă şi ape subterane; etaje de vegetaţie

sau asociaţii vegetale etc.

15

1. Potenţialul turistic al reliefului

Relieful constituie un element major în structura potenţialului turistic al oricărei zone,

acesta fiind suportul material al desfăşurării activităţilor turistice. Relieful poate fi privit sub

dublu aspect, fie ca factor de dezvoltare a unor forme de turism, fie ca o barieră în dezvoltarea

turismului.

În general turiştii se îndreaptă spre munţi cu un relief spectaculos, cu înălţimi mari şi

creste zimţate cu numeroase custuri, cu un grad mai mare de dificultate, stîncile izolate pe

versanţi abrupţi, trenele de grohotiş, pragurile şi cascadele, fiind cele care atrag mai mulţi turişti.

Relieful munţilor Stânişoara nu beneficiază de asemenea forme, cel puţin nu sunt la fel de bine

dezvoltate precum cele din Ceahlău sau din Masivul Rarău şi nici nu ating înălţimi precum toţi

ceilalţi munţi din jur. Astfel priviţi de pe Ceahlău, Munţii Stânişoarei se prezintă sub forma unei

culmi joase, între Valea Largu şi Bicaz, culme la poalele careia se găseşte lacul Izvorul Muntelui.

În sectorul estic culmi prelungi, împădurite coboară unduindu-se domol făcînd trecerea la

Subcarpaţii Moldovei si zona depresionară a văii Moldova. Privind din Munţii Bistriţei înspre

Munţii Stănişoarei, se poate vedea subunitatea cu înălţimile cele mai mari (Munţii Sabasei),

creste masive cu numeroase vârfuri ce ating înălţimi ceva mai mari şi văi mai abrupte.

Având în vedere că Munţii Stănişoarei sunt formaţi din mari pânze de şariaj, aceleaşi ca

în Ceahlău, congomerate gresii şi calcare, ai crede că şi aici vei găsi aceleaşi forme ale reliefului

ruiniform. În Munţii Stănişoarei relieful ruiniform este foarte slab dezvoltat, crestele şi versanţii

mai abrupţi fiind singurele locuri unde se găsesc blocuri de rocă la zi, dar care nu ating

dimensiuni mari, conglomeratele având o duritate la eroziune mult mai mică decât calcarele din

Ceahlău sau Rarău.

16

fig. 7 Stâncă izolată de sub vârful Hacigosu-Mogovanu-Structură în lamele (http://valea-bistritei.blogspot.com/)

Reţeaua hidrografică a tăiat numeroase văii, gradul de fragmentare a munţilor fiind unul

foarte ridicat. Relieful structural a creat pe unele pâraie mici cascade, asa cum sunt cele de pe

pâraiele Farcaşa, Platon, Negrileasa, Suha Mare, Cuejdiu. Acestea nu ating înălţimi mari, însă

pot fi incluse în cadrul unui traseu turistic.

17

fig.8 Cascada pe Pârâul Cotrîgaşi(http://alpinet.org/main/poteci/puncte_ro_t_saua-la-cotargasi_id_2486.html)

Relieful exocarstic este reprezentat de mici stânci izolate pe versanţi, dar si de unele de pe

unele văi, aşa cum este cazul stâncii Piatra-Teiului. Piatra Teiului este una din pricipalele atracţii

turistice din zonă, atât prin forma şi amplasamentul ei, cât şi prin accesibilitatea ei, turistul

nefiind nevoit sa urce munţi sau să urmeze traseie dificile pentru a o vedea, ea fiind asezată la

intersecţia mai multor drumuri foarte importante din zonă, respectiv DN 17B Vatra-Dornei -

Piatra Neamţ cu DN 15B Topliţa –Târgu-Neamţ. Aceasta reprezintă un martor de eroziune, fiind

constituit din calcar recifal din orizontul stratelor de Bistra. Stânca Piatra Teiului a fost declarată

monument al naturii încă din 1951 şi este protejată ca rezervaţie geologică. Legendele cât şi

neîntrecutele pagini de literatură care se leagă de acest vestigiu geologic, constituie un alt motiv

pentru mulţi turişti de-a vedea celebra Piatra-Teiului.

18

Fig.9 Piatra Teiului (www.panoramio.com)

Un alt punct de atracţie este avenul Puzdrele, foarte puţin cunoscut, puţin cercetat, şi

foarte slab amenajat. Acesta aparţine reliefului endocarstic, avenul fiind sculptat în calcar.

Coborârea în aven se poate face doar cu echipament propriu, nefiind amenajată şi nu există nici

un fel de ajutor pentru coborâre. Avenul are aproximativ 20 m şi o lăţime de câţiva metri, fiind

format din mai multe compartimente, care în cea mai mare parte trebuie coborâte în rapel.

19

fig.10 (http://noipecararidemunte.blogspot.com/2010/12/aven-in-puzdrea-11-decembrie.html)

Munţii Stănişoarei, te cuceresc prin blândeţea reliefului lor, nenumăratele porţi de intrare

în ei, din toate direcţiile, aceştia fiind foarte uşor accesibili,ceea ce duce la o bogatie foarte mare

a domeniului pentru drumeţii, te cuceresc prin păduri masive de amestec şi molid şi aspecte

peisagistice pitoreşti. Datorită înălţimelor mijlocii, Munţii Stânişoarei nu pot susţine un domeniu

schiabil de performanţă, durata de persistenţă a stratului de zăpadă este una redusă. Formele de

relief, au interfluvii largi, străbătute de drumuri şi poteci de obcină, cu importante puncte de

belvedere care oferă o largă privelişte până în Ceahlău, Rarău şi uneori Rodnei şi Călimani.

20

2. Potenţialul climato-turistic

Climatul este un factor foarte important în desfăşurarea unor activităţi turistice, climatul,

direct influenţat de relief, este unul dintre factorii favorizanţi sau dimpotrivă, inhibanţi ai

activităţiilor turistice. Elementele climatice specifice, fiecare în parte, sau ca un tot, acţionează

stimulativ sau restrictiv, alături de celelalte componente ale fondului turistic natural, în

posibilităţile de practicare a unei anumite forme de turism.

Regimul radiaţiei solare este unul dintre factorii care influenţează direct activitatea

turistică. Un fenomen specific cu implicaţii în activitaţile economice (turistice) îl constituie

inversiunile de temperatură, caracteristice mai ales în anotimpul rece cu manifestare pronunţată

în depresiunile intramontane închise care favorizează acumularea aerului rece. Fenomenul este

amplificat de radiaţia nocturnă ca efect al timpului senin şi lipsa vântului. Un alt factor care

influenţează activitatea turistică sunt precipitaţiile atmosferice care, în cazul Muntilor Stânişoara,

au o distribuţie neuniformă cu o creştere substanţială în altitudine şi de la sud-est către nord şi

spre nord-vest. Se înregisterează variaţii locale în funcţie de expoziţia versanţilor, faţă de

circulaţia atlantică şi cea baltică. Situarea în partea de sud a unei regiuni cu anumite influenţe

baltice, determină faţa de munţii de la sud o cantitate mai mare de precipitaţii, dar şi o

nebulozitate mai ridicată. Nebulozitatea variază între 5,5-7 fiind mai redusă începând din iulie

până la sfărşitul lui septembrie, când coboară sub 5,5. Numărul mediu de zile senine pentru

această perioadă este de 8-10 zile şi chiar mai mult de aceea lunile august-septembrie sunt cele

mai favorabile pentru drumeţii în aceşti munţi mai ales că acum şi temperaturile ating valori

potrivite. Numărul mediu de zile senine pe an este de aprozimativ 80 de zile. Cantitatea mare de

precipitaţii este un plus pentru Munţii Stânişoarei care desi nu ating înălţimi mari, primesc o

cantitate destul de importantă de precpitaţii, care pe timp de iarnă, ar fi un plus pentru

amenajarea unor partii de schi. Influenţele baltice mai sunt benefice prin temperaturile mai

scăzute, care menţin mai mult timp zăpada, mai ales pe versanţii nordici. Astfel durata medie a

stratului de zăpadă este de peste 160 de zile, iar grosimea medie a stratului de zăpadă este între

110-160 cm.

21

fig.11 Peisaj de iarnă din munţii Stânişoarei

Datorită acestor condiţii, în Munţii Stănişoara au fost amenajate mai multe pârtii pentru

schi , sau sunt în curs de amenajare. La Mălini momentan sunt în funcţiune două pârtii, prima cu

o lungime de 760 de metri, pârtie care a fost facută cu banii obţinuţi din vânzarea unor terenuri

situate în apropierea locaţiei respective de către primaria Mălini.

Ulterior, s-a construit în imediata apropiere o altă partie pe o lungime de 600 de metri, dar

cu un grad de dificultate mai ridicat decât la prima pârtie. Pârtia de la Mălini, amplasată în partea

de sud a comunei, şi anume în satul Văleni, la ieşirea spre pasul Stânişoara, este de categorie

medie, cu o diferenţă de nivel de 106 metri. Fiind o investiţie de aproximativ 400.000 de euro,

pârtia dispune şi de o instalaţie de teleschi, adusă din Austria, cu o lungime de 520 de metri,

instalaţie care face accesul mult mai uşor la ambele pârtii. Inaugurată în 2006, neavând parte de o

publicitate agresivă, în perioada Sărbătorilor sute de turişti au invadat această zonă în weekend,

majoritatea veniţi din Suceava, Fălticeni, Iaşi, Botoşani, cât şi din străinătate. La baza pârtiei,

care se află la 400 de metri de DJ 209 B (Mălini- Văleni-Stânişoara-Borca), a fost construită şi o

pensiune cu o parcare de aproximativ 50 de metri, al cărei profit va intra tot în vistieria primăriei

din localitate. Punctele slabe sunt amplasamentul la o înălţime mică, ceea ce nu permite păstrarea

22

zăpezii pe un număr mai mare de zile. Statutul funcţional este mai mult de week-end, în timpul

săptămănii, fiind puţini doritori de schi. Pârtia de la Gura-Humorului are o lungime a partiei de

1.478 m, diferenta de nivel fiind de 285 m. Este echipată cu telescaun pe o lungime de 1.332 m,

un sistem electronic de bileterie, 5 tunuri de zăpadă amplasate pe pârtie, 1 maşină de bătut

zăpada, instalatie nocturna. Pârtia dispune de un drum de acces către pârtie modernizat cu

parcare amenajată la baza pârtiei de 344 locuri. Pârtia de la Piatra-Neamţ este localizată pe

Muntele Cozla, accesul la partie se poate face cu masina sau cu telegondola. Pârtia o lungime de

965 m., fiind situată la o altitudine maxima de 657 m. cu o diferenta de nivel de 260 m. Gradul

de dificultate este unul mediu,cu o înclinare medie de 27% , a doua pârtie recent construită

avănd o înclinare mai mai mare, ea fiind pentru profesionişti. Pârtie dispune de instalaţie pentru

zapadă artificială, maşină de bătut zăpada, telescaun şi instalatie nocturnă.

fig. 12 Partia de la Piatra-Neamt(http://www.piatra-neamt.net/poze/noaptea.jpg)

Potenţialul climato-turistic din aceasta zonă este benefic turiştilor care vin în această zonă

pentru că aerul şi toţi factorii climatici acţionează asupra organismului uman şi îl fortifică.

Munţii Stănisoarei beneficiază de un aer curat, nefiind nici un oras mare cu un grad mare de

poluare în preajma lor, iar activităţile economice nu influenţează mult mediul.

23

3. Potenţialul turistic al apelor

Apa ocupă un loc prioritar în turism, impunându-se prin multiplele sale forme de

organizare (ape subterane, izvoare, reţele hidrografice, lacuri etc.), prin calitatea sa şi, nu în

ultimul rând, prin conţinutul extrem de variat de săruri sau valoarea peisagistică deosebită.

Datorită funcţiilor multiple pe care le îndeplineşte în actul turistic, prin caracteristicile calitative

şi modalităţile de existenţă, apa a generat turismul balnear, turismul de recreere, turismul sportiv

şi de sfârşit de săptămână.

Ca toţi munţii nostri şi Munţii Stânişoarei sunt un adevărat castel de ape, bogăţie la care

omul a adăugat şi salba de lacuri de pe râul Bistriţa, plus contribuţia naturii, lacul Cuejdel (lacul

Crucii). Râurile Bistriţa şi Moldova sunt cu siguranţă cele mai importante cursuri de apă care

atrag turişti. Bistriţa şi Moldova atrag turiştii iubitori de plajă, înot, pescuit sportiv sau sporturi

nautice. Luncile oferă condiţii de campare, mai ales pentru cei care practică drumeţia sau

turismul itinerant, dar şi turismul de sfârşit de săptămână. Pe râul Bistriţa se poate practica “river

rafting” –ul (foto 5). Râul Bistriţa este considerat cel mai bun râu de munte pentru practicarea

river rafting-ului, întrucât are grade de dificultate care permit efectuarea acestui sport atât pentru

agrement turistic (pentru începători), cât şi pentru profesionişti cât şi un debit bogat. Traseele

prezintă grade de dificultate cuprinse între 2 şi 5, cu lungimi cuprinse între 12,5 şi 14 km,

debitul de apă al râului permiţând practicarea acestui sport din aprilie până în octombrie. Tot pe

râurile Bistriţa şi Moldova cât şi pe unii afluenţi se mai practică şi pescuitul sportiv (pentru

păstrăv, lostriţă, scobar, clean etc.).

24

fig 13. Rafting pe Bistriţa(http://www.turisma.ro/images/Agentii_de_turism_Tara_Dornelor_river_rafting.jpg)

O problemă apărută pe ambele râuri este depozitarea gunoaielor pe malurile acestora, iar

la marile inundaţii acestea sunt preluate de ape si apoi depozitate mai în aval. Aceste gunoaie

sunt depuse în general pe terase, locuri care ar trebuie sa fie folosite de turişti ca loc de campare.

Dăunează atât mediului cât şi valorii peisagistice a râurilor şi afluentilor acestora.

Lacul de acumulare "Izvorul Muntelui" (foto 6), cunoscut şi sub numele de "Lacul

Bicaz", este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din România.

Situat pe cursul superior al râului Bistriţa, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului

hidroenergetic cu acelaşi nume, dat în folosinţă în anul 1961. Din el se alimentează centrala

hidroelectrică Bicaz-Stejaru, echipată cu şase generatoare. Suprafaţa lacului variază funcţie de

regimul de exploatare, fiind maximă când pânza de apă se ridică până la cota maximă a barajului,

situată la 516 m altitudine şi minimă (circa 17 km2) când aceasta coboară până la nivelul gurii de

intrare a apei în canalul de aducţiune, situat la 434 m altitudine. Perimetrul mediu al lacului este

de aproximativ 71 km. Lungimea medie a lacului de acumulare este de 35 km; lăţimea de 200 -

2000 m (zona Hangu), iar suprafaţa (la nivelul normal de retenţie) de 3.125 ha.

25

Fig. 14 Lacul de acumulare Izvorul Muntelui(www.panoramio.com)

Fauna lacului este alcătuită din mreană, clean, lostriţă, scobar, moioagă, babuşcă, păstrăv

indigen, păstrăv de lac şi păstrăv curcubeu, oblet, porcuşor, plătică. De altfel aici există

amenajate şi câteva crescătorii de păstrăv (Potoci). Din portul amenajat în vecinătatea barajului,

dar şi de la debarcaderul satului Ceahlău se pot face croaziere cu vaporul pe lac sau se pot

închiria bărci, hidro-biciclete. Pentru turişti există de asemenea posibilitatea cazării fie la motel,

fie la căsuţe (www. neamt. ro). Cu o mai mică importanţă turistică sunt celelalte lacuri de pe

Bistriţa, lacul Bâtca Doamnei fiind ca bază pentru sporturile nautice.

O mare importanţa turistica o are lacul Crucii de pe Pârâul Cuejdel, situat la 25 km

distanţă de oraşul Piatra-Neamţ. Lacul Cuejdel este cel mai mare lac de baraj natural din Europa

având o suprafaţă de circa 150 ha, şi o adâncime medie de aproximativ 10m, şi un volum de

aproximativ 1.000.000 mc de apa, dar este în permanentă creştere. Lacul s-a format prin

alunecări de  teren succesive începând cu anul 1978, ce au barat cursul mijlociu al râului Cuejdel,

afluent al râului Cuejdi. A doua etapă a formarii lacului de baraj natural, a fost în anul 1991,

presupunându-se ca a fost cauzată de succesiunea de cutremure din anii 1990 şi 1991, cuprinse

între 5,5º şi 6,9º pe scara Richter, la care s-au mai adăugat ploile puternice din acele perioade. Cu

această ocazie, barajul natural format în urma alunecărilor succesive de teren a blocat întreaga

vale a râului Cuejdel, determinând acumularea unei cantitaţi de apa foarte mare. În urma acestor

26

alunecări, barajul format în vale, era cuprins de la 25m la malul drept pana la 30 m la malul stăng

şi o lungime de 80 m. (www. neamt. ro).

Malurile lacului sunt folosite pentru turismul de recreere, de sfârşit de săptămână şi

turismul sportiv, apele lacului fiind pline de păstrăv o problemă o constituie accesul în zonă.

Primăria comunei Gârcina, condusă de doamna primar Aurora Balan Lazar susţine că are un

proiect de amenajare turistica a acestei zone, singura problemă o constituie strângerea de fonduri.

După informatiile postate pe site-ul primariei Garcina ar fi vorba despre un proiect realizabil în

doi ani, care ar cuprinde un drum nou, european, zone de campare, înfrastructura de turism, şi o

modernizare a căii ferate lungă de aproximativ 20km din zonă, care să permită deplasarea unei

mocaniţe, precum şi amplasarea unei staţii la 3km de Lacul Cuejdel, dar la toate aceste lucruri s-

ar mai adăuga şi un parc de distracţii Mini Disney Land, acesta din urma avand ca loc de

amplasare în apropierea lacului. Prin Hotărârea de Guvern 2151 din 30 noiembrie 2004, Lacul

Cuejdel a fost declarat rezervaţie naturală.

fig 15. Lacul de baraj natural Cuejdel(Crucii)( http://www.ghidulturistic.ro/imagini/consilii/24_421_Lacul-Cuejdel.jpg)

27

4. Potenţialul balnear

Potenţialul balnear din Munţii Stânişoarei este unul redus, fiind valorificat numai în

staţiunea Bălţăteşti. Staţiunea este asezată la exteriorul munţilor, la contactul cu Subcarpaţii, la

28 km de oraşul Piatra-Neamţ şi 12 km de oraşul Tărgul-Neamţ, într-o regiune în care munţii nu

ating înălţimi mari şi au aspect de dealuri, acoperite de păduri şi livezi.

Staţiunea dispune de ape minerale clorurate, sulfatate, unele iodurate şi bromurate. De

asemenea se extrage sarea de Bălţăteşti din apa minerală pentru a fi comercializată în scopul

folosirii acesteia pentru băi la domiciliu. Statiunea se situează în bioclimatul sedativ de cruţare.

Instalaţiile de tratament sunt constituite din instalaţii cu apă caldă minerală la vane şi

bazine cu posibilităţi de chinetoterapie. De asemenea staţiunea este dotată cu instalaţii de

electroterapie, hidroterapie, bazin în aer liber cu apă minerală şi săli de gimnastică medicală

pentru cei ce au nevoie de gmnastică de recuperare.

În staţiune se tratează afecţiuni reumastimale degenerative, afecţiuni reumastimale

abarticulare, afecţiuni posttraumatice, afecţini neurologice periferice, afecţiuni ginecologice şi

afecţiuni asociate. Din păcate staţiunea este într-o continuă degradare, numărul de turişti care vin

pentru tratamente este tot mai mic. Punctele slabe ale turismului balnear din Bălţăteşti sunt: baze

de primire turistică îmbătrânite; starea învechită instalaţiilor de tratament, agravată şi de

caracterul coroziv al unora dintre elementele de cură, (ape sulfuroase, sărate ş.a.); infrastructura

de acces, de stocare şi de colectare a resurselor balneare învechită şi insuficientă; infrastructură

locală slabă (acces, utilităţi); mediul ambiant prost întreţinut, lipsa spaţiilor verzi specifice

curelor de odihnă şi recreere şi îmbătrânirea parcurilor balneare; servicii insuficiente şi de

calitate slabă, folosite în mod curent pe piaţa de lux sau de înaltă calitate a tratamentului balnear;

o bază insuficientă a expertizei organizatorice; dotări de agrement insuficiente, de calitate

redusă, în general supraaglomerate, ceea ce creează disconfort pentru turişti.

Pentru remedierea situaţiei actuale ar trebuie luate următoarele măsuri: angajarea de

personal de înaltă calificare profesională medicală, loial, dedicat profesiei; amplasamente

atractive şi variate, situate într-un cadru natural deosebit; practicarea unor variate de proceduri de

cură; tarife reduse comparativ cu oferte similare etc.

În volumul IV din enciclopedia Romăniei, apărută la Bucureşti în anul 1943, în lista cu

localităţile climatice din Romănia la numărul 17 apare şi numele comunei Borca cu precizarea

28

că˝este totodată şi staţiune balneară˝. În anul 1955 fizicianul C.Ionescu şi colectivul laboratorului

de chimie al institutului de Balneologie şi Fizioterapie din Bucureşti au studiat un izvor de apă

sulfuroasă, situat în satul Sabasa, la poalele Munţilor Stânişoara. Aceste izvoare apar în stratele

de Sinaia, iar mineralizarea lor se datorează sulfaţilor din şisturile disodilice ale acestor roci. În

urma cercetărilor făcute fizicianul C.Ionescu a precizat urmatoarele indicaţii terapeutice:˝apă

oligominerală ce se poate utiliza mai ales în curele de diureză, artrism, nefrite în focar fără

insuficienţă renală, pielite şi cistite cronice, litiază urică hepatocolicistite cronice˝.Izvoare de

acest fel sunt mai multe de-a lungul văii Pârâului Sabasa. Tot aici se mai găsesc câteva izvoare

cloruro-sodice.

5. Potenţialul turistic al componentelor învelişului biogeografic

Munţii Stânişoara, cu pădurile lor tinere de amestec (fag, molid şi brad) crează un district

fitogenetic aparte. Pădurile de amestec fag-molid cuprind peste 80% din întreaga arie. De cele

mai multe ori pădurile sunt străbătute de cărări, făcute de animale, cărări pe care de multe ori se

găsesc şi traseele turistice. Printre fagi(Fagus Sylvatica) sau formând mici arborete pure apar şi

alte specii precum: frasinul(Fraxinus excelsior), arţar(Acer Platanoides, carpenu(Carpinus

Betulus), ulmu(Ulmus Montana). Bradul(abies alba) şi molidul(Picea Abies), apar începând cu

1000 m dar pot coborî în văile şi depresiunile unde au loc inversiuni termice până la 800 m. Cele

mai importante areale cu păduri de conifere se găsesc în partea de nord a munţilor, între văile

Geamăna-Suha Bucovineană şi valea Moldovei, între Suha Mică- Suha Bucovineană-Oârşia

Voroneţului. Pe flancul vestic al munţilor se găsesc între valea Sabasei şi Valea Largului şi pe

masivele cu înâlţimi mai mari de 1000 m. Pe vârfurile cele mai mari apare afinişul(vaccinium

myrtillus) şi merişor(vaccinium vitis idaea). Dintre plantele cu flori apar arginţica(dryos

octopedala). Pajiştile ocupă partea joasă a versanţilor fiind formate din păiuş (agrostis tenuis)

piptănăriţa(cynosurus cristatus). La partea mai înaltă, între 1000-1200 m pajiştile sunt formate

din păiuş rosu(festuca rubra) şi iarba vântului(agrostis perenis).

Fauna este numeroasă şi variată. Dintre mamiferele mari, cu valoare cinegetică

remarcabilă sunt: ursul, cerbul (întâlnit destul de des în pădurile din munţii Sabasei), căpriorul,

mistreţul, capra neagră, râsul (este o apariţie tot mai rară), lupul. Sunt frecvente şi celelalte specii

de mamifere comune pădurilor: vulpea, jderul, bursucul, pisica sălbatică, ariciul, veveriţa.

29

Fauna ornitologică este deosebit de bogată, în special în pădurile de amestec. pădurile de

amestec adăpostec specii precum alunarul sau gaiţa de munte(nucifraga caryocatactes), pitigoiul

de brad(parus ater). Munţii Sabasei, cuprind câteva areale din rezervaţia Borca, rezervaţie ce

protejează cocoşul de munte(tetrao urogallus), care în perioada de împerechere, primăvara, oferă

un adevărat spectacol. Cocosul de mesteacăn(syruvus tetrix) şi găinuşa(tetrastes bonasia).

fig.16 Cocoşul de munte(http://www.animalpedia.ro/wp-content/uploads/cocosul-de-munte-1.jpg)

Pădurile de amestec adăpostesc specii precum forfecuţa(laxis curvirostra), ciocănitoarea

neagră, dar şi ciocănitoarea de munte(picardes tricadactylua) specie care este un relict glaciar.

Se mai găsesc gaiţa, vrabie, rândunica, berze, uliu păsărar şi cel porumbar, huhurez, bufnită şi

cucul(cuculus canorus).

Reptilele sunt reprezentate de salamandre, triton, şarpele de aluniş, şarpele de casă, de

pădure şi în zonele înalte vipera(vipera berus berus). Fauna acvatică este reprezentată de pastrăv

şi zlăvoacă la care se mai adaugă o serie de specii apoape dispărute, aşa cum este lipanu, lostriţa,

clean, mreanaşi scobar. Racii au dispărut semn al gardului mare de poluare ai apelor. Vidra,

altădată specie care popula din plin apele, astăzi sunt foarte puţine şi se fac eforturi pentru

protejarea vidrelor.

30

IV. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC

În afara resurselor puse la dispoziţie de natură, turismul în dezvoltarea sa face apel la o

serie de resurse antropice. Acestea asigură frecvenţa turistică fiind create complet de om, tocmai

pentru o dezvoltare în ansablu a turismului. Amenajările turistice necesită o cantitate mare de

efort din partea omului, asta chiar dacă cuprinde şi anumite elemente naturale.

1. Patrimoniul turistic cultural-istoric

Munţii Stânişoarei, cunoscuţi pentru splendoarea peisajelor, au o istorie foarte bogată, eii

fiind stăpâniţi de-a lungul vremii de mari domnitori precum Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare,

Petru I Muşat, Petru Rareş. Aceştia au lasat în urmă un bogat şi important patrimoniu de lăcaşuri

de cult şi monumente medievale.

Principalul centru de cultură este cu siguranţă oraşul Piatra-Neamţ, oraş situat în partea de

sud la poalele Munţilor Stânişoara. Piatra-Neamţ, este nu numai resedinţă de judeţ ci şi capitala

istorică a unui străvechi ţinut, calitate pe care i-o conferă vechimea sa recunoscută. Ruinile

cetăţii dacice de pe Cozla sunt primele care atestă locuirea acestor meleaguri încă din vechi

timpuri. Din secolul al-XIV-lea se păstrează Biserica domnească Sfântul Ioan şi ruinile curţii

domneşti a lui Stefan cel Mare. Biserica a fost zidită între anii 1497-1498, aşa cum reiese din

pisania de deasupra uşii. Turnul clopotniţă al bisericii se păstrează şi astăzi fără a fi suferit prea

multe modificări, el fiind aproape de forma iniţială. Turnul construit la un an după terminarea

bisericii se află în partea de nord-vest a Pieţii Libertăţii.

31

fig.17 Turnul lui Stefan cel Mare din Piatra-Neamţ(http://www.inromania.info/assets/images/hai-hui/ansamblul-arhitectural-Piatra/

ansamblu-arhitectural.jpg)

Ruinile curţii boiereşti a lui Darie Dărmănescu, amintesc de frumoasa curte din a doua

jumatate a secolului al-XVII-lea, din care Biserica Buna Vestire este singura care se mai

păstrează intactă. Biserica care atrage atenţia prin profilul său masiv, a fost construită ca fiind

capela curţii boiereşti. Schitul Cozla sau Draga a aparţinut tot lui Darie Dărmănescu, un timp a

slujit drept biserică de parohie pentru sateni. Este construită din bărne de stejar masiv îmbinate

după procedeul <<cozilor de răndunică>>.

În zona veche a oraşului se găsesc mai multe clădiri cu o mare încărcătură istorică şi

arhitecturală. Casa de lemn Ivaşcu, făcută din barne de lemn după modelul meştesugăresc

tradiţional, casa Hausschild, casa Neculai Albu, casa Paharnicului, spitalul Nr 2 care a fost

construită reşedinţă boierească ce a găzduit şi familia Cantacuzin, biserica din Văleni.

În oraşul Piatra-Neamţ se gasesc foarte multe muzee unele unice în Europa. Muzeul de

artă neolitică Cucuteni, muzeul este unic în Europa , fiind unul din cele mai importante muzee

din Romania. El a fost deschis in iunie 2005 si detine cea mai variata si bogata colectie

Precucuteni-Cucuteni. Cladirea a fost ridicata in anii 1928-1930 de constructorul Carol Zani si

ornamentata de sculptorul Vincenzo Puschiasis. Muzeul prezinta in jur de 300 de piese din

cadrul Culturilor Precucuteni - Cucuteni incluse in categoria "tezaur" a patrimoniului cultural

national. Muzeul de Etnografie, Muzeul de Istorie, Muzeul de Arta, Muzeul de Stiinte Naturale,

Muzeul memorial "Calistrat Hogas" sunt alte muzee care dau farmec oraşului Piatra-Neamţ.

32

Valea Bistriţei este o zonă cu numeroase monumente. La distanţe relativ mici se succed

aşezăminte cu un bogat trecut istoric, multe dintre ele ctitorii domneşti, alături de construcţii

modeste, rod al unor strădanii de obşte, care nu copleşesc prin monumentalitate, dar încântă prin

simetrie şi printr-un dezvoltat simţ al proporţiilor Întreaga vale montană a Bistriţei este autentică

şi plină de inedit, vatră folclorică cu elemente de mare interes, în care, din epoca medievala se

păstrează monumente istorice şi de arhitectură de mare importanţă turistică cum sunt bisericile

din piatră şi din lemn.

Toţi aceşti martori atestă umanizarea din cele mai vechi timpuri. Pornind de la Piatra-

Neamţ către Vatra-Dornei la numai 3 km de oraş se găseşte Mănăstirea Bistriţa, una din cele mai

vechi aşezări monahale din Moldova. mănăstirea este ctitorie a lui Alexandru cel Bun, la 1407 ea

fiind pusă sub aceaşi ascultare cu Mănăstirea Neamţu. Din păcate biserica actuală este ctitorie a

lui Alexandru Lăpuşneanu, ea fiind ridicată peste vechea biserică ridicată de Alexandru cel Bun.

Mănăstirea are o lungă istorie, ea fiind pentru mult timp o oază duhovnicească, mulşi ierarhi de

seamă a neamului nostru şi-au început viaţa duhovnicească, sau si au petrecut o mare parte din

ea. Aici a existat şi o tipografie, ce a făcut din mănăstirea Bistriţa un important centru de cultură

medievală.

La doar 8 km de mănăstirea Bistriţa, se găseşte Mănăstirea Bisericani, astăzi, în preajma

ei fiind sanatoriu de la Bisericani. Despre începuturile vieţii monahale aici nu sunt prea multe

consemnări documentare. Tradiţia menţionează pe călugărul Iosif sosit la Mănăstirea Bistriţa de

la Muntele Sfănt împreuna cu mai mulţi tovaraşi de pelerinaj. Pentru liniştea lor duhovnicească

aceştia se retrag în munţi, în sihăstrie şi înfiinţează mănăstirea Bisericani sub oblăduirea

Mănăstirii Bistriţa. Toate acestea s-ar fi petrecut la sfârşitul secolului al-XV-lea. Cu timpul mai

mulţi domnitori ai Moldovei fac mai multe danii mănăstirii şi ajută la prosperitatea ei.

Un alt monument istoric şi de cultură este Mănăstirea Pîngăraţi, nume care apare des în

însemnările despre satele de pe valea Bistriţei din secolele XVI-XVII. La fel ca la Bisericani şi

aici începuturile vieţii monahale sunt neclare, undeva la începuturile secolului al-XV-lea, primul

ctitor fiind monahul Simion. în timpul Stefan cel Mare aici a fost construită o Biserică din lemn,

care a ars în anul 1476. Mai târziu, în anul1560, Alexandru Lăpuşneanu, ridică actuala biserică

din piatră şi cărămidă.

33

fig 18 Biserica veche a Mănăstirii Pângăraţi fig.19 Biserica Mănăstirii Bistriţa

Urcând pe valea Bistriţei şi trecând de Bicaz, Mănăstirea Buhalniţa, este un monument de

istorie de la mijlocului secolului XVII. Aceasta aşa cum reiese din pisania bisericii, a fost

construită de voievodul Miron Barnovschi. Mănăstirea a cunoscut o decădere odată cu

înzestrarea ei cu multe moşii de către voievod, moşii ce au aparşinut boierilor Cantacuzino.

De aici până la Broşteni, valea este presărată cu multe biserici din lemn, din secolul XIX,

aşa cum este cazul Bisericii din lemn de la Chiriţeni, biserică strămutată din zona lacului,

biserica Buna Vestire de la Poiana Teiului, biserică cu o istorie destul de bogată. Biserica din

lemn de la Poiana-Teiului, aflată în centrul localităţii, potrivit unor date ar fi vorba despre

vechiul schit ,,Poienile” din valea Hangului, refăcut de Ieremia Movilă în anul 1598 şi mutat în

Poiana-Teiului în secolul al XVIII-lea. Este construită din barne de brad cu acoperiş în două ape.

Dintre obiectele cele mai importante aflate aici menţionăm: o icoană din vechea catapeteasmă

reprezentând pe Sf.Apostoli, un Triod din 1747, tipărit în Iaşi, şi un Antologhion din anul 1752.,

biserica Sfântul Gheorghe de la Galu, biserica de lemn de la Farcaşa, biserica de lemn de la

Pârâul Pântei, constrită la 1815 şi biserica de la Broşteni din anul 1760. La Broşteni a învăţat,

pentru un timp, marele povestitor Ion Creangă. În anul 1840 se construieşte prima şcoală de pe

Valea Bistriţei (de către logofătul Alecu Balş), iar în 1880 primăria. În 1898, cu contribuţia casei

regale, se construieşte spitalul Carmen Sylva, pe un platou deasupra satului Lungeni. O

asemenea Biserică a fost şi la Borca, construită între anii 1821-1823. Astăzi se mai păstreză doar

temelia acestei biserici şi sfănta masă, căci în timpul Războiului, biserica a fost distrusă de un

incediu pus de unguri.

34

În comuna Borca găsim, în satul Mădei, un Muzeul Etnografic, care a fost inaugurat în

anul 1984 de către profesorii Ana şi Gheorghe Bondar. În muzeeu sunt expuse aproape 300 de

piese vechi de o valoare inestimabilă: peste 52 de costume populare, unele cu o vechime de peste

200 ani, circa 120 de ştergare lucrate cu maiestire de bunicii şi străbunicii, trăistuţe, plocazi,

obiecte de uz gospodaresc (stative, suveici, sucale, furci de tors, fuse, drugi), zeci de oale,

castroane, ulcele de lut, colectii de linguri de lemn, covoare de lână, cuverturi, maşină de tors,

obiecte folosite la stâna. Colectia este expusa într-o clădire veche, de fapt vechea şcoală din

Mădei, care datează din vremea lui Al.I.Cuza. În comuna Borca se mai poate vizita ca obiectiv

cultural Casa memorială ,,Aurel Dumitraşcu”, situată la 2 km de centrul comunei. În camera de

lucrul a ramas o imensa bibliotecă, o acuarelă cu portretul poetului făcută de Marian Amariei la

Sulina, un coral. Pe masa de lucru au rămas cărţile care urmau să fie citite sau traduse

(traducerea din limba franceză), fotografiile cu prietenii cei mai apropiaţi. În casă mai sunt

tablouri în ulei pictate de fratele său Ionel, iar în aceiaşi cameră se află şi bustul din bronz al

poetului, pe peretele exterior fiind fixată o placă de marmură numele său. Casa este vizitată anual

de zeci de poeţi care nu l-au uitat. La Borca se găseşte în faţă cladirii primăriei, monumentul

eroilor, care aminteşte de cei căzuţi în timpul luptelor din războiul de îndependenţa, primul şi al

doilea război mondial.

fig. 20 Monumentul eroilor de la Borca fig.21 Crucea Talienilor din trecătoarea Sânişoara

35

De la Borca, pe drumul Vitoriei Lipan, se poate ajunge la Mălini (satul natal al lui

Nicolae Labiş), trecând pe la Crucea Talienilor, un mic monument ridicat de constructorii italieni

ai drumului. Atât monumentul în sine, cât şi drumul ce şerpuieşte printre Munţii Stănişoarei pot

fi cărţi de vizită ale unei destinaţii turistice plăcute. Drumul Stănişoarei este bine cunoscut

datorită filmărilor realizate aici pentru filmul Baltagul.

Colecţia muzeală din satul Dreptu, datorată învăţătorului Romanescu, situată în

vechia scoală şi care cuprinde exponate ce dovedesc bogăţia faunei locale.

Având o istorie mai recentă Mănăstirea Petru-Vodă şi schitul de la Cotrîgaşi işi fac loc

între punctele cu valoare istorică şi duhovnicească de pe valea Bistriţei.

Şi ramura estică a Munţilor Stânişoara este impânzită de numeroase puncte cu o mare

valoare cultural-istorică. Dinspre Piatra-Neamţ, Schitul Almaş este primul care te întâmpină.

construit la începutul secolului al-XVIII-lea, de către Ecaterina, soţia spătarului Iordache

Cantacuzino. Biserica actuală este din anul 1821, ea fiind yidită în locul vechii biserici din lemn.

Mănăstirea Horaiţa, atestată pentru prima dată documentar în anul 1763. Biserica veche a fost

înlocuită de una noua în anul 1867. Mai interesant prin arhitectura sa specific moldovenească

este paraclisul situat în partea de nord a bisericii, construit în anul 1725. Schitul Horăicioara te

atrage prin pustietatea locului şi trecutul vieţii monahiceşti. Biserica din lemn de la Sarata-

Dobreni-1752, biserica Sfinţii Voievozi de la Dobreni-Măşcăteşti, atrag prin sculpturile în lemn

din exterior. Biserica Sfinţii Voievozi de la Bodeşti pe apa Cracăului din anul 1650 şi biserica de

la Corni tot din comuna Bodeşti din anul 1783. Aproape de Târgu-Neamţ, găsim Mănăstirea

Văratec, situată în <<pădurea de argint>>, parte din Rezerveţia Vânători-Neamţ. Mănăstire de

maici, apărută în jur de anul 1785, construită de Maica Olimpiada. În jurul Mănăstirii sunt mai

multe schituri cu o bogată istorie duhovnicească.

Mănăstirea Agapia şi Agapia Veche, situate la 5 km de oraşul Tărgul-Neamţ, înspecial

Agapia Veche atrag prin larga lor istorie. Agapia Veche a fost zidită de Petru Rareş în prima

jumătate a secolului al-XIV-lea. A cunoscut mai multe renovări, în timpul mai multor voievozi.

Aici se găseşte şi casa memorială Alexandru Vlahuţă. Mănăstirea Agapia Veche a fost declarată

monument U.N.E.S.C.O.

36

fig. 22 Biserica Mănăstirii Agapia Veche(http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/agapia-veche-18.jpg)

Pe valea Pârâului Secu, sunt Mănăstirile Secu, cu moaştele Mitropolitului Varlaam,

ctitorie a lui Alexandru Lăpuşneanu în 1564 pe locul unei foste bisericuţe din lemn, Sihăstria

construită în 1734 de episcopul Ghedeon al Romanului şi Schitul Sihla ridicat la începutul

secolului al-XVIII-lea.

În partea suceveană a ramurii estice a Munţilor Stânişoara găsim Mănăstirea Rîşca,

mănăstire cu foarte multe legături cu Mănăstirile nemţene. Mănăstirea Râşca este o mănăstire de

călugări amplasată în satul Râşca (din judeţul Suceava), la o distanţă de circa 15 kilometri de

oraşul Fălticeni. Biserica mănăstirii este una dintre bisericile medievale din nordul Moldovei

pictate în exterior, fiind singura pictată în stil bizantin. Mănăstirea Slatioara, mănăstire pe stil

vechi, considerată mitropolie a credincioşilor de pe still vechi, dar şi Mănăstirea Slatina care este

prima ctitorie a lui Alexandru Lăpuşneanu situată în comuna Slatina, în apropiere de ultimul sat

(Pâraie) al comunei Mălini. Biserica de mari proporţii, în plan triconc alungit, are pridvorul

închis. Pictura nu este cea originală, reînnoirea celei vechi fiind făcută cu fidelitate. Tabloul

votiv, amplasat pe peretele de nord al pronaosului, prezintă pe Alexandru Lăpuşneanu cu familia.

Frumos ornamentate şi inscripţionate, lespezile funerare marchează mormintele domnitorului

ctitor Alexandru Lăpuşneanu, al doamnei Ruxandra, precum şi ale celor două fiice, Teofana şi

Teodora. Casa domnească este un preţios exemplar de arhitectură laică unde se evidenţiază

37

influenţa Renaşterii transilvănene. Prin valoarea sa arhitectonică Mănăstirea Slatina a intrat în

rândul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale.

fig.23 Biserica Mănăstirii Voroneţ(http://turism.itbox.ro/poze/orase/voronet/oras/voronet.jpg)

Ultima şi poate cea mai importantă, cu un bogat patrimoniu istoric este Mănăstirea

Voroneţ, mănăstire celebră prin pictura sa exterioară cu ˝celebrul albastru de Voronet˝. Ea

constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în

anul 1488 în numai patru luni şi jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme.

Legenda “originii” bisericii uneşte pe vecie două mari personalităţi în destinul nostru

naţional: ctitorul mănăstirii Ştefan cel Mare şi cuviosul părinte Daniil, primul stareţ al mănăstirii,

unul din cei mai mari sfinţi pe care i-a odrăslit pământul Moldovei, sihastru şi duhovnic vestit. O

sfântă candelă aprinsă veghează mormântul Sfântului Daniil Sihastru de unde obştea mănăstirii

ia binecuvântarea pentru slujbele de: dimineaţă, după-amiază, şi de la miezul nopţii.

În comuna Mălini se găseşte Casa memorială ˝Nicolae Labiş˝, inaugurată în anul 1963,

casa în care a trăit poetul român. Anual, în cadrul concursului de poezie "Nicolae Labiş" de la

Suceava sunt decernate premiile câştigătorilor.

38

fig. 24 Casa memorială Nicolae Labiş din comuna Mălini(http://aventuraturistica.ro/images/poze_destinatii/destinatii/

Casa_Memoriala_Nicolae_Labis_1.jpg)

Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o instituţie singulară în reţeaua culturală

romanească, fiind singurul muzeu care a reuşit să transpună cu mijloace muzeotehnice obisnuite

acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, natiune: tradiţia populară.

Muzeul a fost creat în anul 1958 ca muzeu etnografic reprezentativ pentru zona etnografică

Humor. Întrucât în anul 1996 vechiul sediu a fost redobândit de Ministerul Justiţiei, muzeul a

fost obligat să se mute într-un alt spaţiu, situat în centrul oraşului, în imediata vecinătate a

Primăriei, căadire ce face parte din zestrea imobiliară a orasului dar în care funcţionase zeci de

ani restaurantul Bucovina

Reprezentante a patrimoniul cultural-istoric sunt evenimentele istorice petrecute pe

aceste meleaguri, transeele şi cazematele de pe culmea principală a Stânisoarei sunt martori care

atesta şi reamintesc de aceste evenimente. Drumul ˝Ungurilor˝, drumul ˝ruşilor˝, ˝drumul Vitorie

Lipan˝ sau drumul lui ˝Petru Rareş˝, ne amintesc de evenimente ce s-au petrecut aici, sau au fost

inspirate de obiceiuri de aici. De asemenea, instalaţiile de tehnică populară,mori de apă, pive,

şteze, atestă priceperea şi ingeniozitatea mesterului român. toate acestea ar trebui întreţinute şi

repuse în funcţiune.

39

fig. 25 Generator de electricitate de apă

Chiar dacă în partea bucovineană aceste instalaţii sunt mai bine puse în valoare decăt pe

valea Bistriţei sau ramura estică nemţeană, asta nu înseamnă că ele nu au existat şi aici. De

asemenea casele vechi ar trebui renovate si repuse în uz, chiar şi pentru activităţi turstice. În

aceste sens, primaria Mălini a abrobat, şi deja începe să prindă contur, construirea a două sate de

vacanţă, sate cu case traditionale româneşti.

2. Arta populară şi manifestările etnofolclorice

Gospodăriile de la poalele stânişoarei sunt veritabile monumente de arhitectură şi de artă

populară datorită stilului de construcţie, materialele folosite cât şi prin gustul artistic de o rară

fineţe reflectat în ornamentarea pereţilor. Tehnica prelucrării lemnului, folosirea culorilor

vegetale şi alegerea motivelor florale, reflectă nu numai un simţ artistic ales, dar şi o tradiţie

îndelungată.

Datinile şi obiceiurile sunt legate de specificul activităţilor de aici (creşterea animalelor,

activităţi forestiere etc.). Specificul folcloric al zonei este completat în chip fericit din portul

popular, din care nu lipseşte bundiţa de miel, cămaşa înflorită sau cojocul. Târgurile bucovinene

de meşteri populari în prelucrarea lemnului, olarit sau încondeiatul ouălor atrag din ce în ce mai

mulţi turişti, singura problemă rămăne transmiterea meşteşugurilor din generaţie în generaţie.

40

Apropierea de Transilvania şi stăpânirea pentru scurt timp a unor teritorii din nordul Munţilor de

către austro-ungari au lasat multe reminescenţe care impreună cu tradişiile locale au creat un

specific etnografic şi folcloric. Spiritul popular local se manifestă printr-o diversitate de forme

exprimate în dansuri şi cântece poplare, în frumoase obiceiuri legate de crăciun, Anul Nou şi

Paşti. Chiar dacă autenticitatea unora începe să dispară, ele încă există, pot fi revigorate, fie

numai pentru atracţie turistică. Majoritatea comunelor au ansambluri folclorice de jocuri

populare, numeroşi interpreţi valoroşi de muzică populară.

fig. 26 ansanblul de dansuri populare” Fig. 27 Dansul Caprei-Comuna Borca

Drumul Baltagului”

În ideea valorificării tezaurului etnofolcloric, anul se organizează numeroase festivaluri,

cu diferite teme. Unul din aceste festivale este cel ce se organizează în comuna Borca. În anul

1971 s-a încercat organizarea în pasul Stânişoara, la Crucea Talienilor, a unei sărbători intitulată

˝Baltagul˝. După o primă ediţie mai puţin reusită, festivalul s-a mutat în centru civic al comunei.

În 2004 festivalul îsi schimbă numele în ˝Festivalul de obiceiuri şi datini populare˝, în scopul de-

a readuce în actualitate, valorile culturale ale satelor nemţene dar şi al altor zone vecine, mai ales

satele bucovinene de pe ramura nordică şi estică a Munţilor Stânişoara. Cu ocazia acestui

festival, s-au remarcat an de an, ciobanii de stanile din munţii din jurul comunei, care au venit cu

produsele lor(caş, urdă, jintiţă), toate preparate numai din produse naturale dupa metode

stravechi, pe care cei ce au participat la festival le puteau degusta. Expozia de tesături, atăt cele

din lână de oaie, cât şi cele din lemn au atras atenţia publicului. O activitate care mai demult era

de bază pe valea Bistriţei era plutaritul, ocupaţie care astăzi mai este cunoscută numai de câtiva

bătrâni. Cu ocazia acestui festival se construieşte o plută şi se coboară cu ea pe Bistriţa ca în

vremurile bune ale plutăritului.

41

fig. 28 Plută pe Bistriţa în patru table fig.29 Stână în munţii Stânişoarei

(http://romania.ici.ro/images/cultura/f_neamt2.jpg) (http://romania.ici.ro/images/cultura/f_neamt1.jpg)

Faptul că acţiunea romanului Baltagul are loc în aceşti munţi, pe aceste văi, ar trebui să

fie o rampa de lansare pentru promovarea valorilor etnofolclorice si culturale din această zonă.

Cu timpul, aceste zone etnografice au devenit un punct important al turismului rural

românesc, dezvoltându-se numeroase pensiuni ce pot oferi condiţiile necesare petrecerii unui sejur

de neuitat. Atmosfera tipic ţărănească, păstrarea intactă a tradiţiilor şi obiceiurilor, ospitalitatea

sătenilor măresc atractivitatea acestor locuri.

3. Turismul verde – agroturismul

Ativitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, prestări de servicii, sport, distracţie etc.) cât

şi activitatea economică, de regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activităţi productive şi

de prelucrare a produselor agricole, în gospodărie şi de comercializarea acestora).

Această formă specifică de turism rural este susţinută de micii proprietari de la ţară, de

obicei ca activitate secundară, activitatea desfăşurată în gospodăria proprie rămânând principala

ocupaţie şi sursă de venit.

Agroturismul, constituie un mijloc de valorificare integrală a mediului rural cu potenţialul său

agricol, silvic, turistic, uman şi tehnico-economic.

Agroturismul, formă specifică de turism rural, utilizează pentru cazare şi servirea mesei

numai pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat şi pitoresc ,

de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice, de tradiţiile şi obiceiurile prezente în

mediul rural, de ospitalitatea fermierului. Munţii Stănişoarei beneficiază din plin de toate aceste

condiţii pentru agroturism, fiind un loc unde agroturismul se poate dezvolta.

42

fig 30 Cositul în zona de Munte fig.31 Agroturismul

(http://www.glasulmaramuresului.ro/pozegalerie)

Agroturismul în zona studiată se practică intens în Bucovina, în jurul Oraşului Gura-Humor,

Comuna Stulpicani, Comuna Slatina, Mălini, dar si pe valea Bistriţei în Comunele Broşteni,

Borca, Farcaşa şi Păngăraţi.

43

V. TIPURI DE TURISM PRACTICATE ÎN REGIUNE

1. Turism cultural

Turismul cultural la începuturile sale era un fenomen cultural prin sine însuşi, acum el

putând fi definit ca o formă de mobilitate turistică cu scopul principal de lărgire a bagajului de

cunoştinţe, prin descoperirea patrimoniului cultural. Turismul cultural poate fi practicat atât în

oraşe (Piatra-Neamţ sau Hura-Humorului) cât şi în mediul rural, unde turistul poate retrai istoria

neamului românesc acolo unde acesta şi-a început existenţa. Unele mănăstiri, atât prin arhitectura

lor, cât şi prin viaţa culturala care a avut loc acolo, au o mare atracţie turistică. Marele vetre

mănăstireşti, au fost centre unde s-a născut şi s-a dezvoltat cultura română. Majoritatea

mănăstirilor au muzee proprii care atestă viaţa culturală din vremurile trecute. Aici se găsesc

foarte multe manuscrise, frumos înfrumuseţate, primele cărţi tipărite la noi, sau chiar primele

cărţi scrise în limba română. Picturile sunt de o mare valoare, atât culturală cât şi istorică. Pictura

esxterioară a Mănăstirii Voroneţ, celebră pentru culoarea albastră, culoare care nici astăzi nu şi

dezvăluit secretul. Pictura Mănăstirii Agapia esste realizată de Nicolae Grogorescu.

44

2. Turism ecumenic

Neamţul mai este denumit şi ˝ Athosul Românesc˝ datorită salbei de mănăstiri care se găsesc

aici. Cea mai mare parte a acestor mănăstiri se găsesc în Munţii Stânişoara, sau la poalele

acestora. Munţii Stânişoarei sunt plini de mărturii care dovedeşte viaţa duhovnicească din

vremuri foarte vechi. Toate marile mănăstiri au fost întemeiate de călugari retraşi în pustie pentru

a experimenta curentul isihasmului. În pădurile din jurul mănăstirilor sunt numeroase însemne

care atestă vieţuirea lor şi minunile săvărşite de ei, mulţi pustnici, datorită trăirilor intense

ajunsese la un nivel ridicat al trăirilor duhovniceşti. Astfel în munţii Neamţului, de la Mănăstirea

Sihăstria spre Schitul Sihla, mergem pe ˝urmele paşilor Sfintei Cuvioase Teodora˝, ale cărei

moaşte se află în Ucraina, la Lavra Pecerska din Kiev. La Mănăstirea Secu se afla moaştele

Sfântului Mitropolit Varlaam, iar la Mănăstirea Sihăstria, spiritul Părintelui Cleopa încă se simte

printre călugări şi pelerinii care vin la mănăstire, dar mai ales pentru a se închina la mormântul

părintelui. Sfântul Paisie Velicicovschi, cunoscut şi sub denumirea de Sfântul Paisie de la Neamţ,

a vietuit foarte mult timp la marea Lavră a Neamţului, unde de foarte multe ori se retrăgea în

pustie. Moaştele se afla la Mănăstirea Neamţu, alături de Moaştele Sfântului Necunoscut.

Ultimul Sfânt care a experimentat isihasmul este Sfântul Ioan Hozevitul, cunoscut ca Sfântul

Ioan Iacob de la Neamţ. Moastele sale sunt în Ţara Sfântă, pe valea Hozevei, la Mănăstirea

Sfântul Gheorghe. O mănăstire ceva mai nouă, dar care în ultimii ani atrage un număr foarte

mare de turişti este Mănăstirea Petru Vodă, acolo unde în ultimii ani sub conducerea Părintelui

Stareţ Iustin Pîrvu, viaţa duhovnicească a atins un nivel ridicat. Rugăciunile, povăţuirile şi

modul de viaţa al călugărilor respectat cu stricteţe după canoanele Sfinţilor Părinţi şi impuse de

părintele Iustin au dus vestea mănăstirii peste tot în ţară, fiind foarte mulţi şi din toată ţara, cei

care vin şi participă la rugăciunile din miez de noapte.

3. Turism rural şi agroturismul

Turismul rural, formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atât activitatea

turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulaţie turistică, prestare de servicii suplimentare), cât

şi cea economică (de regulă agricolă), găseşte în satele bucovinene premise favorabile de

dezvoltare. Spaţiul rural dispune de un bogat potenţial turistic care există atât în zonele montane,

45

cât şi în cele submontane. Turismul rural mizează pe peisajul rural, de factură agricolă esenţial,

sau pe ecoturism. Turismul rural din judeţul Suceava şi Neamţ beneficiază de o calitate deosebită

a peisajului natural, al aerului şi al apelor, şi nu în ultimul rând existenţa numeroaselor obiective

turistice de factură religioasă. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, această trăsătură

fiind definitorie pentru toţi care locuiesc la poalele munţilor. În ultimii ani se observă o

dezvoltare a turismului rural, fiind ceva investiţii în structurile de cazare şi diversificarea

serviciilor oferite clienţilor.

Agroturismul, este o forma particulară de turism fiind un turism de fermă, care propune

spaţii de cazare traditionale şi practice turistice inedite care costau în activităţi agricole, social-

culturale, după dorinta turiştilor, pentru a retrăi viaţa la ţară. Se diferenţiază prin motivaţiile care

determină practicarea acestuia, mediul în care se derulează, modul de cazare uzitat, cu precădere

tipul de relaţii ce se stabilesc între turiţti (vizitatori) şi locuitorii aşezării rurale respective,

specificitatea consumului turistic şi anumite trăsăuri ale prestatorilor de servicii turistice.

Agroturismul, formă specifică de turism rural, utilizează pentru cazare şi servirea mesei

numai pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat şi

pitoresc , de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice, de tradiţiile şi obiceiurile

prezente în mediul rural, de ospitalitatea fermierului.

4. Turism ecvestru

Este legat de turismul rural, fiind dependent de acesta. Se practică în zonele unde turismul

rural este foarte bine dezvoltat, în special în zona suceveană care se suprapune peste bucovina.

Acest tip de turism nu are o largă răspăndire, el putând fi practicat pe la unele pensiuni cu profil

rural. Are prindere mare la public mai ales la turiştii care practică un turism de lux, închirierea

unui cal sau a unei perechi de cai şi a unei sănii fiind destul de scumpă, datorită cheltuielilor mari

pentru îngrijirea cailor, dar răsplata este pe măsură, valoarei peisagistică a traseelor este una

ridicată.

5. Turism sportiv

46

Datorită caracterului ecologic, climatic, dar şi reliefului, Munţii Stânişoarei pot susţine un

turism sportiv. Deobicei munţii sunt asociaţi cu sportul, mai ales cu sporturile de iarnă, care din

păcate în Munţii Stânişoarei sunt abia în stadiul de dezvoltare. Un sport cu vechime de acuma

este cicloturismul. Anual Munţii Stânişoarei şi mai exact pasul Stânişoara (1235 m), fac parte din

traseul unui circuit de cicloturism ce cuprind şi alte masive montane. Traseul pentru prima zi îl

constituie ruta Fălticeni - Broşteni , traseu cu o lungime de 93 km, ce presupune traversarea

Munţilor Stânişoara (Pasul Stânişoara 1235 m).

fig.32 Cicloturism Munţii Stânişoarei-coborâre valea Sabasei(http://sorinuntu.blogspot.com/2010_08_01_archive.html)

Traseul mai cuprinde traversarea Munţilor Stânişoara şi în ziua patru pe ruta Broşteni –

Fălticeni, traseu cu o lungime de 98 km, traseu ce presupune traversarea Munţilor Stânişoarei

prin 2 locuri: Pasul Tarniţa (1161m), apoi de urcat o culme foarte abruptă, înainte de Găineşti

(2,5 km push-bike la deal plus 3 km coborare pe o pantă foarte abruptă pe langă biciclete). Alte

sporturi practicate sunt sporturile de iarnă, sporturi ce se pot practica pe pârtiile de la Piatra-

Neamţ, Hura-Humorului, Mălini. Pe lacul Izvorul Muntelui, precum şi pe celelalte lacuri de pe

Bistriţa din aval de Bicaz, se pot practica sporturi nautice, lacul Bâtca Doamnei fiind ca bază

pentru sporturile nautice. Dorumurile forestiere sunt folosite pentru plimbari cu ATV-ul, sau

motociclete de teren, având porţiuni cu diferite clase de pantă şi dificultate.

47

6. Turism piscicol şi cinegetic

Salba de lacuri de pe Bistriţa, dar şi râurile Bistriţa şi Moldova, constitue adevarate

bogăţii, atât prin valoarea peisagistică, cât şi prin diversitatea piscicolă. Apropierea munţilor

creează o ambianţă deosebită ceea ce duce la o valoare şi mai mare peisagistică a lacurilor.

Lacurile atrag un număr mare de turişti, pe timpul verii atunci când se organizează diferite

concursuri de pescuit, dar şi în restul timpului atunci când pescuitul unor anumite specii este

permis. În râuri se poate pescui păstrăv, însă numai cu ocord de la ocolurile silvice, păstrăvul

urcând şi pe cele mai mici pâraie, făcând pescuitul mult mai atractiv. Turismul piscicol atrage şi

prin preparatele din păstrăv, în special păstrăv afumat, şi ambalat în cetina de brad.

Munţii Stânişoarei reprezintă o regiune bogată în vânat, reprezentat atât prin numărul

mare de specii de valoare cinegetică, cât şi prin cantitatea de vânat (zona cu cel mai bogat vânat

din ţara). Vânătoarea se realizează la urmatoarele specii: cerbul comun, mistreţ, urs, caprior,

iepure, cocoş de munte, lup, râs, pisica salbatecă, viezure, vulpe iar dintre păsări corbul,

prepeliţa, gaiţa, coţofana, porumbelul sălbatec, sturzi, stâncuţe, gaşte şi raţe sălbatice etc.

Majoritatea speciilor de vânat înregistrează o scadere din anul 1999 până în anul 2000.

Una dintre cauze este braconajul.

7. Turismul balnear

Staţiunea balneo-climaterică Bălţăteşti este singură unde poate practica turismul balnear.

Stăţiunea este dotată cu instalaţii de tratament ce sunt constituite din instalaţii cu apă caldă

minerală la vane şi bazine cu posibilităţi de chinetoterapie. De asemenea staţiunea este dotată cu

instalaţii de electroterapie, hidroterapie, bazin în aer liber cu apă minerală şi săli de gimnastică

medicală pentru cei ce au nevoie de gmnastică de recuperare. În ciuda diversităţii de ape

minerale şi bioclimatului sedativ de cruţare, zona este foarte slab dezvoltată.

8. Turism de afaceri

Turismul de afaceri – conform definiţiei date de Rob Davidson în 1994 – include

persoanele ce călătoresc în scopuri legate de munca lor ( de activitatea lor lucrativă, fără a fi însă

48

remunerate în locul de destinaţie, ci în locul de destinaţie, în cel de reşedinţă, de emisie).

Reprezintă unul din cele mai vechi tipuri de turism, deoarece oamenii încă din antichitate

călătoreau pentru face comerţ. În cadrul zonei studiate, turismul de afaceri se prezintă sub

diferite forme: congrese şi convenţii internaţionale, conferinţe şi întâlniri locale, regionale şi

naţionale, pentru asociaţii, firme, instituţii, traininguri, expoziţii şi târguri comerciale, călătorii

individuale de afaceri sau deplasări în interes de serviciu a funcţionarilor din instituţiile de stat.

Turismul de afaceri aduce multe avantaje zonei studiate, în principal oraşului Piatra

Neamţ şi mai puţin Gura-Humorului. Unul dintre avantaje este profitabilitatea ridicată. Această

formă modernă de turism presupune costuri relativ mari, dar datorită profitului socio-economic

al celor ce călătoresc pentru afaceri tinde să aducă beneficii furnizorilor de servicii de calitate

superioară: hoteluri de peste 3 stele, facilităţi de transport la clasa superioară, etc.

De asemenea turismul de afaceri poate ajuta la promovarea zonei. Astfel că un vizitator

care pleacă de la o conferinţă având o bună impresie devine un ambasador neplătit ce face

reclamă zonei turistice.

Majoritatea agenţiilor de turism au înţeles profitabilitatea ridicată a turismul de afaceri şi

si-au adaptat astfel activitatea în direcţia oferirii de servicii specifice călătoriilor de afaceri.

Oferta agenţiilor de turism în domeniul turismului de afaceri cuprinde servicii oferite de acestea

pentru organizarea de congrese, conferinţe, simpozioane, reuniuni şi alte evenimente specifice

acestei forme de turism.

9. Turismul de agrement

Este unul dintre cele mai valorificate forme de turism. Acesta are multiple posibilităţi de

practicare. Menţionăm în primul rând Complexul de agrement din Piatra Neamţ, care a fost

declarat cel mai mare parc de agrement din România. Complexul este format dintr-un patinoar cu

o capacitate de 150 de persoane, având suprafaţa de 648 mp, iluminat pe timp de noapte. Aici se

asigură un grup administrativ cu funcţii multiple: închirieri material sportiv, acordarea primului

ajutor, grupuri sanitare si interventii PSI. De asemenea dispune de bazine de înot, unul de

dimensiuni olimpice şi unul de mici dimensiuni atât pentru copii cât şi pentru persoanele care nu

cunosc tainele înotului.

49

Pentru cei ce iubesc luxul si rafinamentul, zona V.I.P îi invită să descopere peisajul

hawaian, liniştea şi eleganţa unui decor insular şi parcă desprins din poveştile lui Mark Tawin.

Complexul mai cuprinde : teren de fotbal cu gazon artificial prevăzut cu nocturnă, teren

de tenis de camp amenajat corespunzător standardelor europene, tenis de masă, teren de baschet,

teren de volei, pistă pentru role şi skate-bord, plimbări cu atv-ul şi bicicleta, spaţii de joacă

pentru copii, spaţii special amenajate şi dotate pentru grătare.

Tot în cadrul turismului de agrement putem adăuga activităţi precum echitaţia, sporturile

de iarnă, care se pot practica pe cele două pârtii, pescuit, plimbări cu telegondola pentru a

observa panorama oraşului.

VI. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA RESURSELOR

TURISTICE

1. Parcuri naţionale, rezervaţii, monumente ale naturii

Activitatea turistică, şi consecinţele acesteia sunt o mică parte din factorii care contribuie

la degradarea mediului. Acţiunea omului, uneori chiar şi în încercarea lui de-a amenaja mediul

poate provoca alte pagube, sau schimba abianţa mediuliu. În cadrul Munţilor Stânişoara sunt mai

multe areale protejate. Aceste parcuri şi rezervaţii naturale sunt o atracţie pentru cercetători, ceea

ce duce la o dezvoltare a turismului ştiinţific, dar şi pentru cei care vor să practice un turism de

relaxare, de week-end.

Un punct de atracţie datorită poziţionării, dar şi pentru geologia sa, este Piatra-Teiului.

Este situată la 44 km NV de oraşul Bicaz, în apele lacului de acumulare "Izvorul Muntelui",

lângă viaductul din Com. Poiana Largului. Stânca, având înălţimea de 23 m, adusă probabil de

gheţari, este alcătuită din calcare recifale cretacice, care au fost mai puţin erodate decât rocile

sedimentare moi din jur, ceea ce a făcut să rămână în relief ca martor de eroziune. De acest

monument sunt legate numeroase legende locale. Stânca Piatra Teiului a fost declarată

monument al naturii încă din 1951 şi este protejată ca rezervaţie geologică.

Rezervaţia paleontologică Cozla-Pietricica-Cernegura. Este situată în cadrul Muntelui

Cozla (679 m), ce face parte din Munţii Stânişoarei, Pietricica (530 m) şi Cernegura (852 m),

50

Munţi care străjuiesc oraşul Piatra Neamţ la nord, est şi, respectiv, sud, reprezentând ultima

treaptă a Carpaţilor la zona de contact cu Subcarpaţii. Formarea lor este legată de existenţa pe

aceste locuri cu 60 milioane de ani în urmă a unei mări. În rocile din care sunt alcătuiţi (marne,

gresii, şisturi disodilice) s-au descoperit numeroase fosile de peşti şi scoici, care pot fi văzute la

Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ. Tot pe Muntele Cozla, plecând de la locul numit

"Trei coline"(staţia de sus a telegondolei) la o jumătate de ora de mers spre NV pe culme, printr-

o pădure de fag, se poate ajunge la monumentul natural numit "Trei căldări" (sau "Căldările

uriaşilor" potrivit legendei). Este vorba de trei marmite de eroziune formate într-un monolit de

gresie datorită erodării exercitate de vânt sau de ape.

fig. 33 monumentul natural numit "Trei căldări"-marmită de eroziune(http://4.bp.blogspot.com /trei+caldari_1.jpg)

Lacul Cuiejdel (Crucii ) - Com.Gârcina. S-a format în urma unor alunecări de teren

succesive începând din 1978 până în 1991 pe cursul pârâului Cuiejdel, la baza Culmii Munticelu.

Principalele cauze care au dus la formarea lacului au fost panta mare a versanţilor, litologia,

defrişările, tăierea unui drum forestier în pantă, precipitaţiile abundente, cutremurul de pământ

din 1990. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţară având suprafaţa de 12,2 ha, lungimea de

1 km, lăţimea medie de 102 m, adâncimea medie de 7,44 m, adâncimea maximă lângă baraj de

16 m. Barajul are o înălţime de 30 m şi o lungime de 100 m. În aval de lac mai există patru lacuri

mici (1-2 ha). Aici s-a creat un microclimat specific şi o vegetaţie caracteristică mediului

51

lacustru. Se apreciază că, în timp, datorită dimensiunilor sale, barajul nu va ceda, dar prin

eroziune şi adâncirea albiei, lacul s-ar putea scurge. Se poate accesa cu maşina prin Crăcăoani.

Se poate pescui cu autorizaţie de la Ocolul Gârcina. Prin Hotărârea de Guvern 2151 din 30

noiembrie 2004, Lacul Cuejdel a fost declarat rezervaţie naturală.

Parcul Natural Vânători Neamţ, apariţie relativ nouă în peisajul ariilor protejate nemţene,

constituit ca parc natural în anul 1999, pe o suprafaţă de 30.818 hectare, din care peste 26.300

hectare fond forestier, parcul adăposteşte o largă paletă de valori naturale, culturale şi istorice. Se

află situat în nordul judeţului Neamţ, la graniţa cu Suceava, în raza comunelor Crăcăoani,

Agapia, Vânători-Neamţ, a oraşului Tg. Neamţ şi a staţiunilor Bălţăteşti şi Oglinzi. Din punct de

vedere geografic, parcul se întinde pe versantul estic al Munţilor Stânişoarei şi peste Subcarpaţii

Neamţului, acoperind o parte a bazinului Ozanei şi Cracăului. Pădurea de argint şi Codrii de

aramă se găsesc pe versantul sud-estic al munţilor. Pădurea de argint este un arboret de

mesteacăn, având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani, iar pădurea codrii de aramă

este alcatuită, în cea mai mare parte, din gorun, alături de acesta aici fiind inventariate alte cca.

300 specii de plante. Arborii cei mai în vârstă au peste 135 ani.

Rezervaţia de tisă din comuna Pângăraţi, situată pe malul stâng al pârâului Pângăraţi,

între Pârâul cu Brazi şi Pârâul Văcăriei are o suprafaţă de 1,5 ha. Exemplarele de tisă (Taxus

baccata), cu vârste de peste 80 de ani se amestecă cu exemlare de pin, brad, molid, fag, ienupăr,

fag şi carpen.

Rezervatia naturală Borca a fost înfiinţată pentru conservarea valorilor de patrimoniu,

biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoroase în special a cocoşului de munte, pentru

promovarea şi încurajarea turismului, şi pentru conştientizarea şi educarea publicului în spiritul

protejării naturii şi a valorilor sale. Această rezervaţie cuprinde şi câteva areale din Munţii

Stânişoarei în care este ocrotit cocoşul de munte, asa cum este zona Hacigosul-Migovanul şi

vârful Bivolul.

52

VII. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ

1. Căile de comunicaţie

Între turism şi transport există o legătură esenţială, progresul mijloacelor de transport a

dus la o modificare a numarului de forme de turism. Transporturile sunt importante pentru turism

prin accesibilitate şi prin ponderea pe care o ocupă în bugetul unui turist. În dezvoltarea turistică

un factor foarte important este accesibilitatea, iar aceasta este dată de calitatea şi densitatea

reţelei de transporturi. De multe ori dezvoltarea turistică a unei regiuni este în corelaţie directă cu

dezvoltarea reţelei de transporturi. Regiunea montană dispune de reţele de transport rutiere,

datorită dificultăţii de-a dezvolta o reţea feroviară, şosele fiind dezvoltate în general de-a lungul

văilor râurilor. Reţeaua rutieră din Munţilor Stânişoarei, este foarte bine dezvoltată, datorită

gradului mare de fragmentare a reliefului, problema este calitatea drumurilor, care pe foarte

multe tronsoane sunt într-o stare jalnică. Pe văile râurilor Bistriţa şi Moldova se găsesc

principalele căi de acces. Pe valea Bistriţei accesul este dat de şoseaua DN 17B care face

legătura între Vatra-Dornei şi Piatra Neamţ. Pe valea râului Moldova accesul este dat de şoseaua

DN 2E, şosea care face legătura între oraşul Gura Humorului şi Fălticeni. Ambele şosele merg

paralel cu munţii pe partea estică, respectiv vestică a munţilor. Dacă şoseaua de pe partea estică

este modernizatăşi se află într-o stare bună, nu acelaşi lucru se poate spune despre şoseaua care

53

leagă Piatra-neamţ de Vatra-Dornei, care este într-o stare jalnică, din acest motiv foarte mulţi

turişti evită această şosea. La limita sudică între oraşele Piatra-Neamţ şi Târgu-Neamţ este

şoseaua DN15C, şosea care pe anumite sectoare nu se prezintă în cea mai bună formă. Două

şosele care presupun un grad mai mare de dificultate datorită curbelor dese, pantei mari, sunt

şosele ce traversează pasul Tarniţa(1161 m)-DJ 177A ce porneşte din satul Holda de pe valea

Bistriţei, coboară în valea Brateasa, ajungînd prin comunele Ostra şi Stulpicani în valea Moldovei, la

Frasin, în apropiere de Gura Humorului, drum care este şi limita nordică a munţilor şi pasul Petru

Vodă cu şoseaua DN 15B pe sectorul Poiana Teiului –Târgu-Neamț, drum recondiţionat aproape

în totalitate, sectorul care presupune traversarea muntelui, fiind singurul transon care este într-o

stare jalnică. Această şosea este foarte importantă, datorită traficului des, mai ales trafic greu, ea

fiind principala legătură între Ardeal şi Moldova. Acelaşi lucru se poate spune şi despre şoseaua

DJ 177A, care pe sectorul montan, în ciuda deselor reparaţii nu se prezintă la nivelul dorit. Alte

două drumuri care traversează munţii sunt drumurile de la Borca la Mălini pe sectorul Sabasa de

pe valea Bistritei, urcă pe valea Sabasei în trecatoarea Stânişoarei coboară pe valea Suha Mare,

la Mălini, în valea Moldovei. acest drum mai este cunoscut şi ca „Drumul Vitoriei Lipan".

Ultimul drum ce traversează culmea principală a munţilor Stânişoarei este prin pasul Doamnei

(Mitoc 1130 m) porneşte de pe malul lacului Izvorul Muntelui, din Hangu, şi conduce până la

izvoarele Cracăului Alb, apoi coboară pe valea Cracăului. Mai este cunoscut ca şi ˝Drumul

Mare˝ datorită istoricului său. Atât drumul din trecatoarei Stânişoarei, cât şi acesta, nu sunt

asfaltate. Momentan este un proiect de asfaltare a drumului de peste culmea Stânişoarei, sau de

pietruire pentru ai păstra aspectul rustic. În acest moment drumul este aproape asfaltat pe

sectorul estic, urmând să înceapă şi pe versantul vestic. Scopul reamenajării acestui drum ar fi

pentru o mai bună, legătură între mănăstirile din Bucovina şi Valea Bistriţei, o rută mai puţin

folosită de traficul greu cu o istorie bogată şi o valoare peisagistică mare.

Cele cinci artere rutiere facilitează accesul spre principalele obiective turistice din munţii

Stânişoarei, sau sunt folosite ca zone de tranzit spre alte regiuni turistice.

2. Structurile de cazare şi cazarea turistică

54

Structurile de cazare constitue unul dintre elementele cele mai importante pentru

dezvoltarea turistică. Încă din cele mai vechi găsim însemnări despre case de oaspeţi, hanuri şi

alte forme de cazare. În epoca moderna calitatea serviciilor, numărul unităţilor de cazare, cât şi

diversitate de de unităţi de cazare au evoluat foarte mult, încercând să sadisfacă cât mai mult

pretenţiile turiştilor.

Turismul rural şi agroturismul fiind cele mai dezvolate tipuri de turism din zonă,

predomină pensiunile, care de cele mai multe ori sunt aşezate în zone cu peisaje deosebit de

frumoase, şi pot susţine activităţi agricole cu caracter rural. Sectorul montan propriu-zis este

lipsit de amenajări pentru cazare, cabane sau popasul turistice, pasul Petru-Vodă este singurul

care dispune de un popas cu un restaurant şi unităţi de cazare, dar care momentan se află într-o

stare deplorabilă. Lângă acesta se construieşte o clădire nouă. Hanuri sau popasuri turistice există

numai în imediata apropiere a drumurilor auto, dupa cum urmează: popasul turistic Branişte este

amplasat pe DN 15B (km 36) la 10 km de Tîrgu Neamt: capacitate de cazare de 20 de locuri în

căsute, popasul turistic Poiana Teiului situat pe DN 15B la coada lacului Izvorul Muntelui;

capacitate de cazare de 20 de locuri în căsute, popasul turistic Bâtca Doamnei este amplasat pe

malul lacului Bâtca Doamnei, în zona de agrement a municipiului Piatra Neamţ cu o capacitate

de cazare de 68 locuri: popasul turistic Potoci este situat pe malul lacului Izvorul Muntelui, pe

DN 17B cu o capacitate de cazare de 96 de locuri, în căsute, popasul turistic Vitoria Lipan este

situat în comuna Sabasa la intrarea pe traseul „drumul Vitoriei Lipan", dispune de 10 locuri de

cazare, hanul Agapia este situat în localitatea Agapia în apropierea manastirii la 12 km de Tîrgu

Neamt (DN 15C - derivatie 8 km). Hoteluri se găsesc în oraşul Piatra-Neamţ, Hura-Humorului şi

la Frasin.

Număr total de locuri de cazare

55

Anul

199

0

Anul

199

1

Anul

199

2

Anul

199

3

Anul

199

4

Anul

199

5

Anul

199

6

Anul

199

7

Anul

199

8

Anul

199

9

Anul

200

0

Anul

200

1

Anul

200

2

Anul

200

3

Anul

200

4

Anul

200

5

Anul

200

6

Anul

200

7

Anul

200

8

Anul

200

9

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

total

fig. 34

Din păcate acest tabel nu este foarte relevant, deoarece există discrepanţe mari în privinţa

numărului de unităţi de cazare între anumite zone. Există diferenţe foarte mari între Valea

Bistriţei şi Valea Moldovei, dovadă că Bucovina se bucură de un turism mult mai bine dezvoltat,

o reţea rutieră mult mai bună.

Totuşi şi aici este o scădere a numărului de locuri de cazare, multe hoteluri fie sunt în

renovări, fie au fost închise de tot, pensiunile fiind mult mai la modă. Cu toate că nu pot susţine

un număr mare de turiş, pensiunile sunt tot mai des alese de turişti pentru condiţiile mai bune, un

mediu ambiant plăcut, posibilitatea încercării unor aspecte rurale, sau retrăirea unor tradiţii

locale.

56

42%

9%

2%2%

5%2%

4%

35%

Ponderea unităţilor de cazare pe tipuri de structură pe anul 2009

pensiunitaberepapasuricampingcabane turisticevile turisticemotel hoteluri

fig.35

Hotelurile, se găsesc numai în oraşe şi staţiunea Bălţăteşti, deoarece aici este nevoie de

asemenea unităţi de cazare pentru a putea primi fluxurile mari de turişti. În restul regiunii nu

există un turism foarte bine dezvoltat, care să atragă un număr mare de turişti, de aceea se preferă

pensiunile, care spre deosebire de hoteluri ce sunt adunate în câteva mari centre turistice,

pensiunile sunt împrăştiate de-a lungul tuturor văilor. Graficul de mai sus prezintă situaţia la

nivelul anului 2009, dar între timp numărul pensiunilor a crescut, o comuna care relevă acest

lucru este comuna Mălini din judeţul Suceava, care a învestit foarte mult în dezvoltarea turistică

din zonă, investiţii făcute atât de primărie, căt şi de mediul de afaceri privat. În ultimii ani în

comuna Mălini au apărut 14 pensiuni cu peste 200 de locuri de cazare, toate pensiuni cu profil

rural. Primaria Mălini lucrează la un proiect de reabilitare a mai multor case batrâneşti specifice

zone, şi amenajarea a două sate de vacanţă cu aceste case.

Faptul că dezvoltarea turismului este neuniformă la nivelul Munţilor Stânişoarei ne este

dată şi de numarul de unităţi de cazare pe fiecare zonă în parte.

Total locuri cazare pe Valea Bistriței în sectorul Crucea-Pângăraţi

57

Anul 1990

Anul 1991

Anul 1992

Anul 1993

Anul 1994

Anul 1995

Anul 1996

Anul 1997

Anul 1998

Anul 1999

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

0

50

100

150

200

250

total

total

fig. 36

Creşterea numărului de unităţi de cazare din ultimii ani este dată de apropierea de oraşul

Piatra-Neamţ, şi existenţa mănăstirilor din zonă, fapt care a încurajat construirea de pensiuni,

mulţi turişti care vin să viziteze oraşul, sunt din alte oraşe, şi preferă să se cazeze la pensiuni din

afara oraşului, departe de zgomotul şi freamătul oraşului, plus că în zonă pot vizita şi alte

obiective precum mănăstirile.

Total locuri cazare în sectorul Vama-Râşca(judeţul Suceava)

58

Anul 1990

Anul 1991

Anul 1992

Anul 1993

Anul 1994

Anul 1995

Anul 1996

Anul 1997

Anul 1998

Anul 1999

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

0200400600800

10001200140016001800

total

total

fig. 37

Această scădere a numărului de locuri de cazare, este dată de reprofilare pe construirea de

pensiuni pentru turismul rural şi agroturism, multe hoteluri care erau deja în pierdere şi în stare

avansată de degradare au fost închise. Pârtiile recent construite nu atrag turişti din toată

Moldova, ci, în special turişti din judeţele din jur, care seara preferă să se reîntoarcă acasa,

nefiind vorba de o distanţă foarte mare. La aceasta se adaugă construirea pârtiilor la înălţimi

mici, ceea ce duce la perioade în care pârtia nu este practicabilă datorită lipsei zâpezii. Toate

acestea au dus la o scădere majoră a numarului de hoteluri, care ofereau cele mai multe locuri de

cazare.

Total locuri cazare pe comunele din partea sud sud-estică a Munţilor

59

(judeţul Neamţ)

Anul

199

0

Anul

199

1

Anul

199

2

Anul

199

3

Anul

199

4

Anul

199

5

Anul

199

6

Anul

199

7

Anul

199

8

Anul

199

9

Anul

200

0

Anul

200

1

Anul

200

2

Anul

200

3

Anul

200

4

Anul

200

5

Anul

200

6

Anul

200

7

Anul

200

8

Anul

200

9

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

total

total

fig.38

Această creştere e datorată investiţiilor enorme care sau făcut în oraşul Piatra-Neamţ,

investiţii în unităţi de cazare de toate tipurile, în infrastructură, reabilitarea clădirilor vechi,

muzeelor, curţii domneşti, toate cu o foarte mare valoare cultural istorică. De asemenea s-au

construit foarte multe centre de distracţie, aşa cum este ştrandul, care în primii ani atrăgea turişti

şi din alte judeţe, care veneau doar pentru a se răcori la strandul de aici. Telegondola, pârtia,

toate au facut din Piatra-Neamţ un oraş cu o mare atracţie turistică.

Numeroasele mănăstiri şi promovarea lor a făcut ca numărul de turişti să crească, turişti

care vin din alte zone ale ţării, şi care au nevoie de cazare, mai ales în preajma mănăstirilor,

locurile puse la dispoziţie de mănăstiri fiind redus, la care se adaugă şi unele reguli specifice

mănăstirilor, pe care nu toţi le pot respecta.

3. Structuri turistice de alimentaţie pentru turism

Structurile turistice de alimentaţie beneficiază de o foarte bună dezvoltare, fiind întâlnite,

atât în oraşe sau în jurul acestora, cât şi în lungul şoselelor şi mai ales la marile intersecţii.

Serviciul de alimentaţie constituie o componentă de bază a produsului turistic, valorificarea

acestuia putând fi făcută atât ca produs individual, cât şi în asociere cu serviciile de cazare în

60

sistem: pensiune completă sau demipensiune. Serviciul de alimentaţie are ca scop satisfacerea

trebuinţelor de hrană ale turiştilor, dar şi a unor nevoi de recreere, divertisment şi după caz, celor

de afaceri. Tipul şi profilul unităţilor de alimentaţie, confortul şi serviciile oferite, calitatea

preparatelor, au o pondere însemnată în alegerea pe care o face turistul.În general structurile de

alimentaţie îmbracă toate formele specifice acestui sector, de la restaurante şi restaurante

pensiune, la baruri, disco- baruri, autoserviri, bufete, cofetării şi patiserii. În acest sens foarte

multe unităţi de alimentaţie, mai nou susţin activităţi de divertisment, cum sunt cluburile, un

astfel de local se găseşte la Broşteni, satul Cotrîgaşi. Cele care se găsesc de-a lungul şoselelor,

preferă rutele care sunt tranzitate de cei care efectuează curse pe distanţe mari. Astfel la intrarea

în sectorul montan pe şoseaua DN 15B, sunt mai multe unităţi de alimentaţie, precum Popasul

Branişte. La Pipirig şi în pasul Petre Vodă de asemenea se găsesc unităţi de alimentaţie. Unul

dintre cele mai importante este cel de la coada lacului de acumulare Izvorul Muntelui, acolo unde

se întâlnesc mai multe rute importante, rute economice, aşa cum este drumul care duce la

Topliţa, drum care face legătura cu Ardealul, sau drumuri cu o mare importanţă turistică, precum

drumul DN 17B de la Piatra-Neamt la Vatra-Dornei. Pe valea Bistriţei, în aproape fiecare

comună se găseşte cate o unitate de alimentaţie, aşa cum sunt cele de la Poiana-Teiului, Farcaşa-

Orizont, sau Borca cu pensiunea Vitoria.

4. Structuri de agrement

Structura de agrement este destul de bine reprezentată, fiind mai multe pârtii, sau alte

structuri specifice. Piatra-Neamţ este cel mai bine dotat din acest punct de vedere, oraşul se

bucură de existenţa a două pârtii de schi, una pentru amatori, iar cea de-a doua pentru

profesionişti cu un grad mai mare de dificultate. Este dotată cu instalaţie de zăpadă şi telescaun.

Pentru a observa panorama oraşului, a fost construită instalaţie de telegondolă, care

merge pe deasupra oraşului dintr-o parte pană în cealaltă. Ştrandul a fost modernizat, şi se bucură

de multe condiţii moderne, fapt pentru care este foarte căutat, pe timpul verii. Alte pârtii care s-

au construit sunt cele de la Mălini, Gura-Humor, ambele dotate instalaţie de telescaun, tunuri de

zăpadă, nocturnă. Deasemenea,de la numeroase unităţi turistice private se pot închiria ATV-uri, sau

se pot face plimbări cu căruţa sau sania, echitaţie.

VIII. DINAMICA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE

61

1. Evoluţia în timp şi spaţiu a fluxului turistic

„Noţiunea de flux presupune dinamis şi cantitate”3. În turism, fluxurile turistice se referă

la dinamica numărului de turişti, în funcţie de traseul acestora, locaţia lor. Fluxul turistic se

desfăşoară în dublu sens, între regiunile de plecare şi cele de primire.

Dacă la o primă vedere s-ar putea spune că Munţii Stânişoarei atrag un număr destul de

mare de turişti, problema este că aceşti turişti practică mai mult un turism de tranzit, foarte puţini

sunt cei care rămân să se cazeze la unităţile de cazare din zonă. Cei mai mulţi care se cazează în

zonă nu sunt un grup mare, de obicei aceştia vin cu familia, în grupuri mici, evitând să se cazeze

la hoteluri, preferănd pensiunile. În mod clar hotelurile, deşi sunt în căteva zone mai importante,

monopolizează apoape toată cererea turistică, restul cererii fiind împărţit de pensiuni şi în mici

proporţii de alte tipuri de structuri de cazare. Cu toate că zona nu este fregventată de grupuri

mari, totuşi acestea sunt cele care fac diferenţa, iar din următoarea diagramă reiese clar acest

lucru.

Ponderea înoptărilor pe tipuri de structură pentru anul 2009

74%

3%1%2%0%

4%

15%

total

cazare la hotelcazare motelcazare vilecazare cabanecazare popasuricazare tabere scolarecazare pensiuni

fig.39

La nivelul Munţilor Stânişoarei, evoluţia fluxului turistic este una în conformitate cu

nivelul economic al ţării. Dacă, începând cu anul 2002 se observă o puternică creştere a

3 Ionel Muntele, Corneliu Iaţu(2003)-Geografia Trismului, concepte, metode de manifestare spaţio-temporală, pag. 154

62

numărului de înoptări, venirea crizei economice a stagnat această dezvoltare a turismului din

zonă , acesta chiar fiind într-o scădere.

Evoluţia fluxului turistic între anii 2001-2009

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

total

total

fig.40

Dacă ar fi să ne luăm după numărul unităţilor de cazare construite în ultimii ani, am putea

spune că turismul din zonă este în plină dezvoltare, dar analizând diagrama de mai sus, vedem că

în ciuda construirii de unităţi de cazare şi în special de pensiuni, numărul înoptărilor este în

scădere. Sărbătorile şi vacanţele sunt perioadele în care găseşti cu greu locuri de cazare, aceste

perioade sunt singurele în care oamenii pot să se bucure de peisaje, de aspectul rural al

pensiunilor şi desigur acestea sunt singurele în care oamenii au timp liber pentru a practică un

turism de cel puţin căteva zile. În restul timpului, cei ce vizitează zona, sunt în tranzit, şi nu se

deplaseză pe distanţe mari, preferănd ca noaptea să o petreacă la domiciliu.

O altă problemă este existenţa unor pensiuni şi altor tipuri de structuri de cazare ce îşi

desfăşoară activitatea la negru. Avănd preţuri mai mici, sunt preferate de mai mulţi turişti, pe

care criza îi afectează într-o masură mai mare. Aceste pensiuni dăunează turismului şi economiei

din zonă, datele despre înoptări nefiind înregistrate. Acest lucru reiese din numărul de turişti care

ajung în zonă, şi că foarte puţini rămân peste noapte la una din unităţile de cazare din zonă, la

care se mai adaugă, cazarea la neamuri, prieteni.

63

Evoluţia numărului de sosiri în zonă pentru anii 2008-2009

ORAS BR

OSTENI

ORAS

FRASIN

ORAS GURA HUMORULUI

PANACI

RASCA

VAMA

MUNICIPIU

L PIATRA NEAMT

ORAS BICAZ

AGAPIA

BALTATESTI

BORCA

FARCAS

A

GARCINA

HANGU

PANGARATI

PIPIRIG

POIANA

TEIULU

I

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

20082009

fig.41

Evoluţia numărului de înoptări în zonă pentru anii 2008-2009

MUNICIPIUL PIATR

A NEAMT

ORAS BICAZ

AGAPIA

BALTATE

STI

BORCA

FARCASA

GARCINA

HANGU

PANGARATI

PIPIRIG

POIANA TEIULU

I

ORAS BROST

ENI

ORAS FRASIN

ORAS GURA HUMORULU

I

PANACI

VAMA0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

20082009

fig.42

IX. PROMOVAREA ŞI VALORIFICAREA TURISTICĂ

64

1. Analiza valorificării şi promovării resurselor turistice ale regiunii

Analiza diagnostică a localităţilor suprapuse peste zona Munţilor Stânişoara oferă o

imagine a zonei din punct de vedere geografic, economic şi social, care poate sta la baza

fundamentării strategiilor de devoltare din acea zonă.

Analiză SWOT

Puncte tari:

Situarea la contactul cu Subcarpaţii, zonă cu o densitate mult mai mare de locuitori, ceea

ar atrage turiştii, fiind o distanţă mai mică de parcurs decăt spre alte locaţii turistice.

Infrastructura de transport este bine pusă la punct cu drumuri asfaltate care fac legătura

între comune şi drumuri locale ce permit accesul spre diferite zone ale turistice, iar pe toate

drumurile principale circulă multe autobuze, microbuze, care tranzitează zona şi fac legătura cu

alte zone turistice.

În prezent primăriile comunelor de la poalele munţilor dispun de sisteme proprii de

gestiune a deşeurilor prin mijloace proprii.

Infrastructura de cazare cuprinde numeroase pensiuni, agro-pensiuni, moteluri, precum şi

o serie de cabane- proprietate particulară ce contribuie la identificarea de sit turistic a zonei.

Greul capacitaţii turistice de cazare este dus de oraşele Piatra-Neamţ, Bicaz, Hura-Humor, şi de

staţiunea balneo-climaterică Bălţăteşti, acolo unde predomină structurile de cazare de tip hotel.

Munţii Stânişoarei dispun de un potenţial natural şi antropic variat, numeroase trasee

turistice.

Turismul cultural identificat prin numeroase lăcaşe de cult (Mănăstirile Nemţene,

Voroneţ, Rîşca),case memoriale (Casa lui Nicolae Labiş), şi alte obiective cu caracter istoric

( Crucea Talienilor), iar obiceiurile şi datinile locale sunt conservate în mare măsură de-a lungul

timpului.

Zona Munţilor Stânişoara dispune de puncte de agrement: mai multe pârtii de schi (cca.

800 m), se pot închiria ATV-uri, plimbări cu căruţa sau sania, trasee forestiere, cantoane.

Cadru natural dat de munţii Stănişoarei.

Un mediu curat, datorită situării într-o zonă montană nepoluată.

Fauna pădurilor este deosebit de bogată, aici se găsesc cerbi, mistreţi, lupi, vulpi, iepuri,

faună care poate susţine un turism cinegetic.

65

Prezenţa în comunele din jurul munţilor a centrelor medicale: punct medical cu

posibilitate de analize medicale, spital comunal modernizat la standardele europene, şi spitalele

din Piatra-Neamţ şi Hura-Humor.

Pe lângă agricultură şi prelucrarea lemnului, predominante fiind ca ramuri economice,

investiţiile s-au mai risipit şi în domenii precum industria brânzeturilor şi a produselor lactate,

industria panificaţiei, dar şi meşteşugurile precum împletitul, ţesutul, sculptatul în lemn,

gastronomia locală, păstrat doar la nivel de gospodărie, cu puţine corelaţii economice în acest

sens.

Bucovina se bucură de o foarte bună reclamă, problema este că zona sudică a Bucovinei,

este de multe ori ocolită, pentru că mulţi cred că nu face arte din Bucovina.

Puncte slabe:

Infrastructura de transport, care pe unele sectoare este într-o stare foarte proastă, afectată

de alunecări de teren. Distanţe foarte mari între principalele centre urbane din zonă.

Subdezvoltarea în principalele domenii economice: agricultură, industrie, comerţ,

silvicultură şi slaba dezvoltare a sectorului terţair

Nu există sisteme de colectare, prelucrare si valorificare superioară a produselor agricole;

Lipsa educației pe tema mediului înconjurător şi atitudinea necorespunzătoare a

populatiei în priviţa mediului, iar acest lucru se vede în fiecare primăvară pe apele lacului Izvorul

Muntelui, unde se adună tone de deşeuri şi în special peturi din plastic.

Accesul redus la informaţii şi servicii de consultanţă datorită numărului mic de posturi

alocate pentru aceste tipuri de servicii. Lipsesc resursele umane specializate, precum şi lipsa

organizaţiilor de promovare a turismului la nivel local şi regional.

Nu existã reglementãri pentru posibilitatea folosirii bazelor din silviculturã pentru turism,

acestea fiind folosite în sistem de circuit închis.

Lipsa grupurilor de iniţativă locală, a ONG-urilor cu experienţă suficientă pentru

planificare şi implementare de proiecte şi programe.

Oferta turistică în zonă este redusă, deocamdată, în special în regiunile mai departate de

drumurile nationale, datorită insuficienţei promovări turistice şi foarte multe obiective cultural

istorice sunt într-o stare avansată de degradare.

66

Pretenţiile diferite ale turiştilor în privinţa modalităţilor de transport ar putea constitui o

problemă, accesul se poate face doar cu autoturismul, accesul feroviar putând fi posibil doar până

la Bicaz, Piatra-Neamţ, Târgu-Neamţ, Fălticeni. Singura zonă cu acces feroviar mai bun este

valea Moldovei de la Gura-Humorului, unde este linia care merge la Vatra-Dornei.

Mentalitatea „merge şi aşa” împiedică îmbunătăţirea calităţii ofertei turistice din zonă, în

timp ce accentul pe detaliile de servire, îngrijire, ideea ca turistul să fie în centrul atenţiei este

neglijată.

Posibilităţile de cazare în regiune sunt relativ puţine, în marea majoritate, acestea dispun

doar de un standard mediu şi nu există mai deloc oferte care se adresează direct unor grupuri

specifice. Traseele forestiere şi eventual cele pentru drumeţie şi cicloturism nu sunt marcate,

vechile marcaje nu au fost reînoite.

Comunicarea şi cooperarea factorilor activi din regiune există deocamdată mai mult ca

intenţie, individualismul împiedicând formarea unei oferte de servicii turistice, existând puţine

parteneriate cu primările, deşi acestea administrează principalele puncte de interes şi agrement

public.

O foarte slabă promovare a valorilor turistice din zonă. Broşurile, foile volante şi paginile

web nu respectă o identitate vizuală unitară, prin care pot fi recunoscute şi nu posedă trăsături

tematice sau specifice unor grupuri ţintă (lipsa profilării). Lipsa informaţiei şi a cartografiei

turistice, precum şi a centrelor de informare turistică.

Activitatea turistică şi în special de promovare este făcută de nepreofesionişti, totul

mergând pe sistemul de nepotisme.

2. Modalităţi de diversificare a serviciilor turistice

Munţii Stânişoarei, cu toate că dispun de un potenţial bogat, atât natural, cît şi antropic,

sunt foarte slab valorificaţi, poate potenţialul antropic sa fie un pic mai bine pus în valoare. Din

punct de vedere economic, Principalele activitaţi sunt cele agricole şi prelucrarea lemnelor, în

zonă existând mai foarte multe micro-gatere, multe dintre acestea îşi desfăşoara activitatea la

negru. De aceea, pentru o creştere economică, ar fi benefice mai multe investiţii pentru

dezvoltarea turismului. Miza pentru dezvoltarea turismului în zonă este agroturismul, care are în

67

zonă condiţii excelente pentru dezvoltare. Mai mult îm zonă sunt mulţi absolvenţi, forţa de

muncă tânără cu o dorinţa mare de afirmare.

O problemă mare este şomajul şi în special şomajul la persoanele de peste 40 de ani, care

îşi găsesc foarte greu de muncă. O dezvoltare a agroturismului, ar reduce numărul de şomeri,

plus că ar creea noi locuri de muncă pentru tineri. Agroturismul ar revigora tradiţii şi

meşteşuguri, care au o încărcătură istorică bogată, dar care au început să fie uitate, s-au se uită

adevăratul simbol a sărbătorilor.

Primul pas spre un turism puternic este acela de-a reface şi moderniza toate şoselele,

multe fiind foarte înguste, în special cele din sectoarele montane, fiind foarte periculoase. O

problemă pentru şosele noastre o reprezintă vehiculele cu tracţiune animală, pentru care ar trebui

să se construiască o bandă separată, în afara drumului principal. Pentru pietoni şi biciclişti să se

amenajeze piste speciale, tecerile de pietoni să fie bine marcate. Avănd o infrastructura bine pusă

la punct se poate face următorul pas, şi anume învestiţii majore în reabilitatrea monumentelor

cultural istorice, multe fiind transformate în unităţi de cazare dar nu şi întreţinute. Pe lângă

condiţiile pe care le oferă turiştilor, mai trebuie făcute învestiţii şi în serviciile oferite turiştilor.

Angajarea în aceste unităţi de personal calificat. Refacerea traseelor montane, refacerea

marcajelor vechi, s-au creearea unora noi.

Pentru un număr mare de turişti este nevoie de o publicitate turistică căt mai puternică,

prin toate metodele,(internet: construcţia site-urilor web cu un profil unitar al pieţei turistice din

zonă-turism rural; broşuri- elaborarea cartografică a regiunii, elaborarea hărţilor ce să cuprindă

detalii privind baza de cazare, traseele montane şi obiectivele turistice din comună; mass-media-

televiziunea posturilor locale şi naţionale, precum şi frecvenţele de radio cunoscute), publicitate

care sa fie cât mai exactă, să prezinte realitatea şi să aibă o faţă cît mai atractivă.

Întocmirea unor oferte turistice care vizează grupuri ţintă specifice, de exemplu clasa

vârstnică, numeroasă, cu pretenţii minime în privinţa activităţilor sportive, preferând în schimb

recreere, linişte şi bună dispoziţie. Activităţile în aer liber, în natură, sunt foarte populare în

rândul clasei tinere, drumeţiile, ciclismul, traseele montane având o conjunctură favorabilă în

cadrul activităţilor sportive în aer liber, deci o oportunitate în atragerea acestei clase dornice de

turism de aventură. Extinderea şi promovarea conceptelor de agroturism şi ecoturism în rândul

populaţiei cât şi a celor ce vizitează zona.

68

Atragerea Fondurilor U.E. pentru modernizare, ar trebui sa fie principala grijă a edililor şi

prefecţilor, bani care ar fi ideali în conditiile în care ţara se confruntă cu criză şi nu işi permite

investiţii majore.

Înfiinţarea unor puncte de informare/îndrumare în zonele rurale, plasate bineînţeles în

mediul urban adiacent, precum Piatra-Neamţ, Gura-Humorului, Târgu-Neamt sau Fălticeni ar

putea îmbunătăţi considerabil oferta de informaţii asupra serviciilor turistice din zonă. Realizare

unei baze sportive cu mai multe terenuri de fotbal, atât naturale cât şi sintetice, piscină, bază de

recuperare, astfel încât să atragă echipe pentru realizarea cantonamentelor.

Realizarea unor ferme care să ofere o gamă mai largă şi diversificată de produse

agroalimentare turiştilor, dar şi amenajarea specială a acestora pentru a se organiza excursii ca

vizitatorii să poată interacţiona direct cu ceea ce înseamnă cultivarea terenurilor şi zootehnia.

Organizarea de tabere şcolare, cu caracter educativ, cu trasee uşoare, pentru copii dar cu

multe informaţii. Tabăra scolară de la Borca era renumită pentru astfel de activităţi, pe timp de

vara Munţii Stânişoarei erau plini de străini care veneau mai ales pentru Birdwatching. Datoriţa

faunei bogate se pot organiza tresee în care turiştii să descifreze urmele animalelor pe cărările

către apă, sau doar să observe fauna din observatoare special amenajate.

Pe drumurile forestiere se pot organiza concursuri, raliuri de maşini, ATV, Biciclete.

Folosirea apelor minerale din comunele în care există aşa ceva. Folosirea altitudinilor pentru

construirea unor pârtii pe versanţii înalţi şi nordici

69

fig.43 Birdwatching(http://www.birdwatchingjournal.com/wp-content/uploads/2010/03/birdwatching2.jpg)

70

X. Concluzii

În urma analizei realizată în teren, pentru culegerea datelor şi informaţilor pentru

realizarea acestei lucrări am constat că Munţii Stânişoarei dispun de un potenţial turistic naturalşi

antropic foarte bogat, dar care este slab valorificat. Turismul s-ar putea dezvolta foarte repede

dacă s-ar lua în considerare toate resursele de care dispun. Reabilitarea infrastructurii este

necesară pentru un acces mai facil şi cât mai modern, dar şi înmulţirea unităţilor de cazare şi de

alimentaţie.

Zona dispune de spaţii largi pentru creearea spaţiilor de agrement, în special pe terasele

râurilor şi pâraielor, cum ar fi terenuri de sport, baze pentru echitaţie, ceea ce ar atrage după sine

creşterea numărului de turişti tineri. Fiind o zonă montană, cu peisaje foarte frumoase, turismul

rural şi agroturismul ar putea constitui rampa de lansare pentru dezvoltarea şi diversificarea

formelor de turism.

Datorită calităţilor climaterice, minerale şi a potenţialului floristic bogat, unele zone ar

putea ajunge în câţiva ani zone balneoclimaterice renumite, cu activităţi balneare şi de sănătate

naturistă.

Potenţialul faunistic şi fondul cinegetic bogat pe care îl are, duce la dezvoltarea

turismului cinegetic. Deja Ocolul silvic Borca se bucură de un număr mare de turişti, şi în special

străini, care vin pentru partide de vânătoare aici.

Consider că zona Munţilor Stânişoara, dispune de un patrimoniu turistic vast, doar că este

foarte slab valorificat, dar cu învestiţii majore în infrastructură, atât rutieră cât şi de cazare şi

accentuarea turismului rural şi agroturismului pentru zonă, ar putea face în foarte scurt timp o

zonă foarte căutată de turişti.

71

Anexe

fig.44 Harta structurii geomorfologice a Munţilor Stânişoara

72

fig.45 Pricipalele trasee turistice din Munţii Stânişoarei (preluare din Cartea Asaltul Munţilor)

73

fig 46 Principalele obiective turistice din Munţii Stânişoarei

74

fig.47 Harta principalelor Mănăstiri din Munţii Stânişoara

75

fig.48Principalele regiuni turistice(www.mdrt.ro/atlas)

76

fig.49 Principalele axe de dezvoltare(www.mdrt.ro/atlas)

77

fig 50. Reteaua rutieră din România

78

Bibliografie

1.Cândea Melinda (2003) – Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a

spaţiului. Ed. Universitară, Bucureşti.

2.Muntele Ionel, Cornel Iaţu(2003) - Geografia turismului : concepte, metode si forme

de manifestare spatio-temporala, Ed. Sedcom Libris, Iaşi

3.Donisă I., Poghirc P. (1968) - Valea Bistriţei. Monografie. Ed.Ştiinţifică, Bucureşti

4.Lupescu Iolanda Ana (2008) - Borca : file de monografie, Ed. Cetatea Doamnei,

Piatra-Neamţ.

5.Vântu Raluca (2006) - Potenţialul turistic şi resursele umane ale judeţului Neamţ.

6.Davidescu Gabriel (2005) - Istorie şi viaţă spirituală în zona montană şi submontană

a Neamţului.

7.Ichim Ionita (1979) - Muntii Stânişoara: studiu geomorfologic

8.Constantin Cojocaru-Ţuiac(2010)-Plutăritul pe Bistriţa incursiune în istorie,Ed.

Universitas XXI, Iaşi

9.M. Dragotescu, D. Bîrlădeanu, Gh.Bunchez(1971)-Monumente istorice din judeţul

Neamţ, Ed.Meridiane, Bucureşti.

10.Dr.Laviniuc Munteanu, Dr.Constantin Stoicescu(1978)Ghidul Staţiunilor

Balneoclimatice din România, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.

11. Institutul Naţional de Statistică /cerere şi ofertă turistică în judeţul Neamţ

12.http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/resource/breviar.pdf

14.www.carpaţi.org

15.www.panoramio.com

15. http://valea-bistritei.blogspot.com/

79