· municipiul timisoara „trafic management si supraveghere video” in municipiul timisoara...

Municipiul Timisoara

„Trafic Management si Supraveghere Video”

in Municipiul Timisoara

Caiet de sarcini

Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini

Cuprins

1. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI .........................................................................................7

2. VOLUMUL 1 - LUCRARI SPECIFICE .......................................................................................7

2.1. CONDITII TEHNICE SI DE EXPLOATARE ...............................................................................7

2.1.1. CONSIDERATII GENERALE ..............................................................................................7

2.1.2. CARACTERISTICILE FUNCTIONALE ALE ECHIPAMENTELOR PRINCIPALE . 26

2.1.3. CONDITII CONSTRUCTIVE ........................................................................................... 26

2.2. ANTEMASURATOARE .............................................................................................................. 26

2.3. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A LUCRARILOR ................................................................... 33

2.3.1. GENERALITATI .................................................................................................................. 33

2.3.2. VERIFICARI DE EXECUTAT PE PARCURSUL LUCRARILOR. ................................ 34

2.3.3. VERIFICARI DE EFECTUAT PE FAZE DE LUCRARI. ................................................ 35

2.3.4. VERIFICARI DE EFECTUAT LA RECEPTIA FINALA A OBIECTIVULUI ................ 35

2.3.5. DISPOZITII FINALE .......................................................................................................... 36

2.4. CONDITII DE ACCEPTARE A LUCRARII .............................................................................. 36

2.5. STANDARDE, NORMATIVE, FISE TEHNOLOGICE SI ALTE PRESCRIPTII .................. 36

3. VOLUMUL 2 - CERINTE PE SPECIALITATI ......................................................................... 38

3.1. AMENAJARI INTERIOARE LA CENTRUL DE COMANDA SI SUPRAVEGHERE ....... 38

3.1.1. PREZENTAREA CONTEXTULUI DIN TEREN ............................................................ 38

3.1.2. CERINTE GENERALE ....................................................................................................... 38

3.1.3. CENTRUL DE COMANDA SI SUPRAVEGHERE ....................................................... 38

3.1.4. CERINTELE DE CONSTRUCTII INTERIOARE ............................................................ 39

3.1.5. CAMERA DE CONTROL ................................................................................................. 40

3.1.6. SALA DE ECHIPAMENTE ............................................................................................... 41

3.1.7. INCAPERI AUXILIARE ..................................................................................................... 42

3.1.8. CERINTE PARTICULARE PRIVIND FINISAJELE SI AMENAJARILE INTERIOARE43

3.2. LUCRARI SPECIFICE LA INTERSECTII ................................................................................... 52

3.2.1. CALEA ȘAGULUI – BUJORILOR (1A01) .................................................................... 52

3.2.2. CALEA ȘAGULUI – ANA IPĂTESCU (1A02) ............................................................. 53

3.2.3. CALEA ȘAGULUI – LIVIU REBREANU (1A03) .......................................................... 54

3.2.4. LIVIU REBREANU – RANETTI (1A04) ......................................................................... 55

3.2.5. LIVIU REBREANU – HEBE (1A05) ................................................................................ 55

3.2.6. LIVIU REBREANU – C. BRÂNCOVEANU (1A06)..................................................... 55

3.2.7. LIVIU REBREANU – ULPIA TRAIANA (1A07) .......................................................... 56

3.2.8. LIVIU REBREANU – DRUBETA (1A08) ....................................................................... 56

3.2.9. LIVIU REBREANU – SALCÂMILOR (1A09) .............................................................. 57

3.2.10. LIVIU REBREANU – COSMINULUI (1A10) ............................................................... 57

3.2.11. LIVIU REBREANU – CALEA MARTIRILOR 1989 (1A11) ....................................... 58

3.2.12. ARIEȘ – SURORILE CACEU (PIAȚA TINERETULUI) (1A12) ................................ 58

3.2.13. RIPENSIA – 1 DECEMBRIE (1A13) .............................................................................. 58

3.2.14. RIPENSIA – EROILOR DE LA TISA (1A14) ................................................................ 59


3.2.15. CLUJ – 1 DECEMBRIE (1A15) ....................................................................................... 59

3.2.16. CLUJ – EROILOR DE LA TISA (1A16) ......................................................................... 60

3.2.17. MICHELANGELO – LOGA (1A17) ............................................................................... 60

3.2.18. MICHELANGELO – EMINESCU (1A18) ..................................................................... 60

3.2.19. MICHELANGELO – I.C. BRĂTIANU (1A19) .............................................................. 61

3.2.20. I.C. BRĂTIANU – BD. REVOLUTIEI DIN 1989 – HECTOR (1A20) ..................... 62

3.2.21. PIATA I.C. BRĂTIANU (1A21) ....................................................................................... 62

3.2.22. OITUZ – CALEA AL. I. CUZA – GHEORGHE DIMA (PIAȚA MĂRĂȘTI) (1A22)62

3.2.23. PIATA CONSILIUL EUROPEI (1A23) ........................................................................... 63

3.2.24. CALEA ȘAGULUI – VERDI – MUREȘ (1TP1) ............................................................ 64

3.2.25. CLUJ – TRECERE PIETONI LA UNIVERSITATE (1TP2) ........................................... 64

3.2.26. I.C. BRĂTIANU - GROZĂVESCU (1TP3) .................................................................... 64

3.2.27. PIAȚA IULIU MANIU (2A01) ......................................................................................... 65

3.2.28. BD. 16 DECEMBRIE 1989 – IANCU VĂCĂRESCU (2A02) .................................... 66

3.2.29. BD. 16 DECEMBRIE 1989 – BD. C.BRÂNCOVEANU – BD. GEN. ION DRAGALINA

(2A03) 66

3.2.30. BD. 16 DECEMBRIE 1989 – AL. ODOBESCU – ION GHICA (2A04) ................. 67

3.2.31. BD. 16 DECEMBRIE 1989 – GH. DOJA (2A05) ....................................................... 68

3.2.32. BD. 16 DECEMBRIE 1989 – SPL. TUDOR VLADIMIRESCU (2A06) ................... 68

3.2.33. BD. 16 DECEMBRIE 1989 – BD. REGELE FERDINAND (2A07) .......................... 69

3.2.34. PIAȚA REGINA MARIA (2A08) ..................................................................................... 69

3.2.35. REPUBLICII – CIRCUMVALAȚIUNII – JIUL (2A09) ................................................ 70

3.2.36. CIRCUMVALATIUNII – BREDICEANU (2A10) ......................................................... 70

3.2.37. CIRCUMVALATIUNII – GHEORGHE LAZAR (2A11) .............................................. 71

3.2.38. CIRCUMVALATIUNII – BUREBISTA (2A12) ............................................................. 71

3.2.39. CALEA ȘAGULUI – IOAN RUSU ȘIRIANU (2TP1) .................................................. 72

3.2.40. PIAȚA MOCIONI (2TP2) ................................................................................................ 72

3.2.41. SIMION BĂRNUȚIU – CALEA DOROBANȚILOR – GH.ADAM (PIAȚA GRAL V.

ECONOMU) (3A01) ........................................................................................................................... 73

3.2.42. SIMION BĂRNUȚIU – RENAȘTERII (3A02) .............................................................. 74

3.2.43. SIMION BĂRNUȚIU – SAMUIL MICU (3A03) ......................................................... 74

3.2.44. SIMION BĂRNUȚIU – MIHAIL KOGĂLNICEANU (3A04) .................................... 75

3.2.45. TAKE IONESCU – ENRIC BAADER – IEȘIRE DEPOU RATT (3A05) ................... 76

3.2.46. GH. DIMA – GH. LAZĂR (3A06) .................................................................................. 76

3.2.47. GH. DIMA – BREDICEANU – SF. IOAN (3A07) ....................................................... 77

3.2.48. REPUBLICII - PARIS (3A08) ........................................................................................... 77

3.2.49. REPUBLICII – DRAGALINA (3A09) ............................................................................. 78

3.2.50. DRAGALINA – SPL. TITULESCU (3A10) .................................................................... 78

3.2.51. DRAGALINA – SPL. TUDOR VLADIMIRESCU (3A11) ........................................... 79

3.2.52. DRAGALINA – CAROL I (3A12) ................................................................................... 79

3.2.53. CAROL I – IANCU VĂCĂRESCU (3A13) .................................................................... 79

3.2.54. IULIU MANIU – REGELE CAROL I – PREYER (3A14) ............................................. 80


3.2.55. TAKE IONESCU – ÎNFRĂȚIRII (3TP1) ........................................................................ 81

3.2.56. TAKE IONESCU – DIMITRIE GUSTI (INSPECTORATUL DE POLIȚIE) (3TP2) 81

3.2.57. TAKE IONESCU – FILIPESCU (3TP3) .......................................................................... 82

3.2.58. TAKE IONESCU – AUREL POPOVICI (3TP4) ............................................................ 82

3.2.59. SF. IOAN – TRECERE PIETONI IN PIAȚA ELIADE (3TP5) ..................................... 83

3.2.60. GĂRII – TRECERE TRAMVAI (3TV1) ........................................................................... 84

3.2.61. GĂRII – TRECERE TRAMVAI (3TV2) ........................................................................... 84

3.2.62. GHEORGHE ADAM – GHEORGHE ADAM (TRAVERSARE TRAMVAI) (4A01)84

3.2.63. DACILOR – SPLAIUL PENEŞ CURCANUL (4A02) .................................................. 85

3.2.64. DACILOR – SPLAIUL NISTRULUI (4A03) .................................................................. 86

3.2.65. DOROBANŢILOR – OVIDIU – UZINEI (4A04) ......................................................... 86

3.2.66. ANDREI ŞAGUNA – IULIU GROZESCU – IOSIF VULCAN (4A05) ..................... 87

3.2.67. ANDREI ŞAGUNA – MIHALACHE (4A06) ................................................................ 87

3.2.68. MIHALACHE – THEODOR NECULUŢĂ (4A07) ....................................................... 88

3.2.69. MIHALACHE – ANTON PANN (4A08) ...................................................................... 88

3.2.70. DACILOR – MIHALACHE – ŞTEFAN CEL MARE (4A09) ...................................... 88

3.2.71. 3 AUGUST 1919 – EPISCOP LONOVICI (4A10) ..................................................... 89

3.2.72. 3 AUGUST 1919 – SPLAIUL NISTRULUI (4A11) ................................................... 89

3.2.73. REVOLUŢIEI DIN 1989 – NICU FILIPESCU (4A12) ................................................ 90

3.2.74. REVOLUŢIEI DIN 1989 – MARTIN LUTHER (4A13) .............................................. 91

3.2.75. 9 MAI – VASILE ALECSANDRI – LUCIAN BLAGA (4A14).................................... 91

3.2.76. BREDICEANU – PARIS (4A15)...................................................................................... 91

3.2.77. BREDICEANU – NEMOIANU (4A16) ......................................................................... 92

3.2.78. NEMOIANU – LIVIU GABOR (4A17) ......................................................................... 93

3.2.79. CAROL I – ION GHICA (4A18) ..................................................................................... 93

3.2.80. JOSZEF PREYER – CĂPITAN DAMŞESCU (4A19) .................................................. 94

3.2.81. ION BARAC – BD. DÂMBOVIŢA (4A20) ................................................................... 95

3.2.82. GHEORGHE ADAM – TRECERE PIETONI LA SPITAL (4TP1) .............................. 95

3.2.83. AVRAM IMBROANE – TRECERE PIETONI LA STADION (4TP2) ...................... 96

3.2.84. AVRAM IMBROANE – MIHAIL KOGĂLNICEANU (4TP3) ................................... 97

3.2.85. REVOLUŢIEI DIN 1989 – CONSTANTIN LOGA (4TP4) ........................................ 97

3.2.86. REVOLUŢIEI DIN 1989 – EMINESCU - GOLDIŞ (4TP5) ....................................... 98

3.2.87. PROCLAMAŢIA DE LA TIMIŞOARA – AUGUSTIN PACHA (4TP6) ................... 99

3.2.88. 9 MAI – PIAŢA LIBERTĂŢII (4TP7) .............................................................................. 99

3.2.89. 9 MAI – MĂRĂŞEŞTI (4TP8) ....................................................................................... 100

3.2.90. JOSZEF PREYER – MANGALIA (4TP9) ..................................................................... 100

3.2.91. JOSZEF PREYER – CRIZANTEMELOR (4TP10) ..................................................... 100

3.2.92. BD. FERDINAND – LOGA (A01) ................................................................................ 101

3.2.93. 20 DECEMBRIE 1989 – LOGA – SĂVINEȘTI (A02) .............................................. 101

3.2.94. PIATA 700 (A03)............................................................................................................. 102

3.2.95. GHEORGHE LAZAR – LICEUL ION MINCU (A04) ............................................... 102

3.2.96. CALEA ȘAGULUI – OVIDIU COTRUȘ (S01) ........................................................... 103


3.2.97. CALEA TORONTALULUI – TIMIS (S02) ................................................................... 103

3.2.98. CALEA TORONTALULUI – MIRESEI – BD. CETATII (S03) .................................. 103

3.2.99. CALEA TORONTALULUI – LIEGE (S04) ................................................................... 104

3.2.100. CALEA ARADULUI – V. LAZARESCU (S05) ........................................................ 104

3.2.101. CALEA ARADULUI – MIRESEI – AMURGULUI (S06) ...................................... 104

3.2.102. CALEA ARADULUI – CĂLAN – RĂDULEȚ (S07) ............................................... 105

3.2.103. CALEA ARADULUI – LIEGE (S08).......................................................................... 105

3.2.104. CALEA SEVER BOCU – DIVIZIA 9 CAVALERIE – AMURGULUI (S09) ........ 105

3.2.105. CALEA SEVER BOCU – LINISTEI (S10) ................................................................ 105

3.2.106. CALEA SEVER BOCU - LIREI (S11) ....................................................................... 106

3.2.107. CALEA SEVER BOCU – SFINTII APOSTOLI PAVEL SI PETRU (S12) ........... 106

3.2.108. CALEA DOROBANȚILOR – PĂDUREA VERDE (S13) ...................................... 106

3.2.109. BANATUL – DÂMBOVIȚA (S14) ........................................................................... 106

3.2.110. DEMETRIADE – FRIGULUI (S15) ........................................................................... 107

3.2.111. DEMETRIADE – DIVIZIA 9 CAVALERIE (S16) ................................................... 107

3.2.112. BD. CETĂȚII – CLOȘCA – GH. LAZĂR (S17) ...................................................... 107

3.2.113. BD. CETĂȚII – CALEA BOGDĂNEȘTILOR (S18) ............................................... 108

3.2.114. BULBUCA – SUDULUI (S19) ................................................................................... 108

3.2.115. BULBUCA – SĂNĂTĂȚII (S20) ............................................................................... 108

3.2.116. BULBUCA – DR. MUREȘAN – ARIEȘ (S21)........................................................ 109

3.2.117. STAN VIDRIGHIN – INTRARE RATT (S22)......................................................... 109

3.2.118. STAN VIDRIGHIN – EROILOR DE LA TISA (S23) ............................................. 109

3.2.119. STEFAN CEL MARE - ST.O.IOSIF (S24) ............................................................... 109

3.2.120. STEFAN CEL MARE – PESTALOZZI (S25) .......................................................... 110

3.2.121. IEPURELUI – ANTON PANN (S26) ....................................................................... 110

3.2.122. PREZAN – CALEA MARTIRILOR – MARESAL AVERESCU (S27) ................. 110

3.2.123. EMIL ZOLA - BUJORILOR (S28) ............................................................................ 111

3.2.124. EMIL ZOLA – CHISODIEI (S29) ............................................................................. 111

3.2.125. EMIL ZOLA – VICTOR HUGO (S30) ..................................................................... 111

3.2.126. C. BRANCOVEANU - MURES (S31) ..................................................................... 112

3.2.127. C. BRANCOVEANU - ENEAS (S32) ...................................................................... 112

3.2.128. C. BRANCOVEANU – CIPRIAN PORUMBESCU (S33) .................................... 112

3.2.129. CIPRIAN PORUMBESCU – ODOBESCU (S34) .................................................. 113

3.2.130. MIHAI VITEAZU – VICTOR BABEȘ (S35) ............................................................ 113

3.2.131. MIHAI VITEAZU – ROMULUS (S36) .................................................................... 113

3.2.132. MIHAI VITEAZU – VASILE PARVAN (S37) ......................................................... 113

3.2.133. DAMBOVITA – ANA IPATESCU (S38)................................................................. 114

3.2.134. VASILE PÂRVAN – UVT (TRECERE DE PIETONI) (S39) ................................ 115

3.3. LUCRARI DE TERASAMENTE ............................................................................................... 115

3.4. FUNDATIE DIN BALAST ...................................................................................................... 123

3.5. STRAT DE FUNDATIE /BAZA DIN BETON DE CIMENT .............................................. 130

3.6. IMBRACAMINTI BITUMIOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA .. 174


3.7. REALIZAREA SEMNALIZARILOR RUTIERE ....................................................................... 192

4. BREVIAR DE CALCUL .............................................................................................................. 194


1. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI

Prezentul proiect trateaza Sistem de supraveghere şi management al traficului în municipiul Timisoara

2. VOLUMUL 1 - LUCRARI SPECIFICE

In conformitate cu memoriul tehnic al lucrarii, anexat prezentei documentatii.

2.1. CONDITII TEHNICE SI DE EXPLOATARE

2.1.1. Consideratii generale

Se doreşte implementarea unui sisteme inteligent pentru managementul adaptiv al traficului rutier si

supravegherea video a intersectiilor pentru optimizarea traficului şi realizarea unei semaforizări conforme

cu normele europene şi care să permită identificarea în timp real a valorilor de trafic, comunicarea între

intersecţii, modificarea în funcţie de valorile de trafic a timpilor de semaforizare pentru o bună fluenţă a

circulaţiei autovehiculelor şi o echipare cu sisteme moderne şi rezistente în timp s-au prevăzut următoarele

lucrări valabile pentru toate cele 134 intersecţii semaforizate sau propuse spre semaforizare:

1) Realizarea canalizaţiei electrice si a conexiunii la reteaua de comunicatii prin carosabil, trotuar şi

spaţiu verde, eliminând astfel toate cablurile aeriene care leagă în prezent semafoarele de

automatul de dirijare;

2) Realizarea a noi camere de tragere unde este necesar;

3) Schimbarea cablurilor de legătură a semafoarelor, acolo unde este necesar;

4) Plantarea de stâlpi de semaforizare noi acolo unde acest lucru este necesar şi revopsirea şi

protejarea stâlpilor existenţi care pot fi refolosiţi;

5) Instalarea de instalatii complete de semaforizare (automat de semaforizare, semafoare electrice cu

tehnologie LED si senzori de trafic) acolo unde este necesar in vederea atingerii tintei de 134

intersectii dirijate adaptiv;

6) Montarea de bucle inductive de trafic în carosabil, care să permită identificarea în mod real şi

instantaneu a numărului de vehicule care intră sau ies din intersecţie. Aceste date permit

automatelor de dirijare propuse a dota intersecţiile să creeze timpi de semaforizare în funcţie de

condiţiile de trafic şi să optimizeze la maxim funcţionarea intersecţiilor;

7) Implementarea unui soft centralizat de management de trafic;

8) Implementarea unui soft de gestionare a sistemelor la nivel central;

9) Realizarea unui sistem de supraveghere în vederea creşterii siguranţei rutiere si monitorizarea

intersectiilor;

10) Instalarea de camere video de supraveghere in intersectii (total 230 camere video), acestea avand

atat rol de monitorizare video rutiera cat si rol de supraveghere video a principalelor zone

aglomerate din oras, in vederea asigurarii unui climat de siguranta pentru cetateni;

11) Realizarea unui Centru de Comanda si Supraveghere integrat.

Rezultă astfel implementarea sistemelor tehnice de trafic in intersectiile urmatoare:

a) Modernizarea intersectiilor astfel incat acestea sa functioneze in mod de dirijare a traficului adaptiv:

Nr. crt. Cod Denumirea Intersecţiei

1 1A01 Calea Șagului – Bujorilor

2 1A02 Calea Șagului – Ana Ipătescu

3 1A03 Calea Șagului – Liviu Rebreanu

4 1A04 Liviu Rebreanu – Ranetti

5 1A05 Liviu Rebreanu – Hebe

6 1A06 Liviu Rebreanu – C. Brâncoveanu


7 1A07 Liviu Rebreanu – Ulpia Traiana

8 1A08 Liviu Rebreanu – Drubeta

9 1A09 Liviu Rebreanu – Feldioara – Salcâmilor

10 1A10 Liviu Rebreanu – Cosminului

11 1A11 Liviu Rebreanu – Calea Martirilor 1989

12 1A12 Arieș – Surorile Caceu (Piața Tineretului)

13 1A13 Ripensia – 1 Decembrie

14 1A14 Ripensia – Eroilor de la Tisa

15 1A15 Cluj – 1 Decembrie

16 1A16 Cluj – Eroilor de la Tisa

17 1A17 Michelangelo – Loga

18 1A18 Michelangelo – Eminescu

19 1A19 Michelangelo – I.C. Brătianu

20 1A20 I.C. Brătianu – Bd. Revolutiei din 1989 – Hector

21 1A21 Piata I.C. Brătianu

22 1A22 Oituz – Calea Al. I. Cuza – Gheorghe Dima (Piața Mărăști)

23 1A23 Piata Consiliul Europei

24 1TP1 Calea Șagului – Verdi – Mureș

25 1TP2 Cluj – trecere pietoni la Universitate

26 1TP3 I.C. Brătianu - Grozăvescu

27 2A01 Piața Iuliu Maniu

28 2A02 Bd. 16 Decembrie 1989 – Iancu Văcărescu

29 2A03 Bd. 16 Decembrie 1989 – Bd. Constantin Brâncoveanu – Bd. Gen. Ion

Dragalina

30 2A04 Bd. 16 Decembrie 1989 – AL. Odobescu – Ion Ghica

31 2A05 Bd. 16 Decembrie 1989 – Gh. Doja

32 2A06 Bd. 16 Decembrie 1989 – Spl. Tudor Vladimirescu

33 2A07 Bd. 16 Decembrie 1989 – Bd. Regele Ferdinand

34 2A08 Piața R. Maria

35 2A09 Republicii – Circumvalațiunii – Jiul

36 2A10 Circumvalatiunii – Brediceanu

37 2A11 Circumvalatiunii – Gheorghe Lazar

38 2A12 Circumvalatiunii – Burebista

39 2TP1 Calea Șagului – Ioan Rusu Șirianu

40 2TP2 Piața Mocioni

41 3A01 Simion Bărnuțiu – Calea Dorobanților – Gh. Adam (Piața Gral V. Economu)

42 3A02 Simion Bărnuțiu – Renașterii

43 3A03 Simion Bărnuțiu – Samuil Micu

44 3A04 Simion Bărnuțiu – Mihail Kogălniceanu

45 3A05 Take Ionescu – Enric Baader – Ieșire depou RATT

46 3A06 Gh. Dima – Gh. Lazăr

47 3A07 Gh. Dima – Brediceanu – Sf. Ioan


48 3A08 Republicii - Paris

49 3A09 Republicii – Dragalina

50 3A10 Dragalina – Spl. Titulescu

51 3A11 Dragalina – Spl. Tudor Vladimirescu

52 3A12 Dragalina – Carol I

53 3A13 Carol I – Iancu Văcărescu

54 3A14 Iuliu Maniu – Carol I – Preyer

55 3TP1 Take Ionescu – Înfrățirii

56 3TP2 Take Ionescu – Dimitrie Gusti (Inspectoratul de Poliție)

57 3TP3 Take Ionescu – Filipescu

58 3TP4 Take Ionescu – Aurel Popovici

59 3TP5 Sf. Ioan – trecere pietoni in Piața Eliade

60 3TV1 Gării – Trecere tramvai

61 3TV2 Gării – Trecere tramvai

62 4A01 Gheorghe Adam – Gheorghe Adam (traversare tramvai)

63 4A02 Dacilor – Splaiul Peneş Curcanul

64 4A03 Dacilor – Nistrului

65 4A04 Dorobanţilor – Ovidiu – Uzinei

66 4A05 Andrei Şaguna – Iuliu Grozescu – Iosif Vulcan

67 4A06 Andrei Şaguna – Mihalache

68 4A07 Mihalache – Theodor Neculuţă

69 4A08 Mihalache – Anton Pann

70 4A09 Dacilor – Mihalache – Ştefan cel Mare

71 4A10 3 august 1919 – Episcop Lonovici

72 4A11 3 august 1919 – Splaiul Nistrului

73 4A12 Revoluţiei din 1989 – Nicu Filipescu

74 4A13 Revoluţiei din 1989 – Martin Luther

75 4A14 9 Mai – Vasile Alecsandri – Lucian Blaga

76 4A15 Brediceanu – Paris

77 4A16 Brediceanu – Nemoianu

78 4A17 Nemoianu – Liviu Gabor

79 4A18 Carol I – Ion Ghica

80 4A19 Joszef Preyer – Căpitan Damşescu

81 4A20 Ion Barac – Bd. Dâmboviţa

82 4TP1 Gheorghe Adam – Trecere pietoni la spital

83 4TP2 Avram Imbroane – Trecere pietoni la stadion

84 4TP3 Avram Imbroane – Mihail Kogălniceanu

85 4TP4 Revoluţiei din 1989 – Constantin Loga

86 4TP5 Revoluţiei din 1989 – Eminescu - Goldiş

87 4TP6 Proclamaţia de la Timişoara – Augustin Pacha

88 4TP7 9 mai – Piaţa Libertăţii

89 4TP8 9 mai – Mărăşeşti


90 4TP9 Joszef Preyer – Mangalia

91 4TP10 Joszef Preyer – Crizantemelor

92 A01 Bd. Ferdinand – Loga

93 A02 20 Decembrie 1989 – Loga – Săvinești

94 A03 Piata 700

95 A04 Gheorghe Lazar – Liceul Ion Mincu

96 S01 Calea Șagului – Ovidiu Cotruș

97 S02 Calea Torontalului – Timis

98 S03 Calea Torontalului – Miresei – Bd. Cetatii

99 S04 Calea Torontalului – Liege

100 S05 Calea Aradului – V. Lazarescu

101 S06 Calea Aradului – Miresei – Amurgului

102 S07 Calea Aradului – Călan – Răduleț

103 S08 Calea Aradului – Liege

104 S09 Calea Sever Bocu – Divizia 9 Cavalerie – Amurgului

105 S10 Calea Sever Bocu – Linistei

106 S11 Calea Sever Bocu - Lirei

107 S12 Calea Sever Bocu – Sfintii Apostoli Pavel si Petru

108 S13 Calea Dorobanților – Pădurea Verde

109 S14 Banatul – Dâmbovița

110 S15 Demetriade – Frigului

111 S16 Demetriade – Divizia 9 Cavalerie

112 S17 Bd. Cetății – Cloșca – Gh. Lazăr

113 S18 Bd. Cetății – Calea Bogdăneștilor

114 S19 Bulbuca – Sudului

115 S20 Bulbuca – Sănătății

116 S21 Bulbuca – Dr. Mureșan – Arieș

117 S22 Stan Vidrighin – Intrare RATT

118 S23 Stan Vidrighin – Eroilor de la Tisa

119 S24 Stefan cel Mare - St.O.Iosif

120 S25 Stefan cel Mare – Pestalozzi

121 S26 Iepurelui – Anton Pann

122 S27 Prezan – Calea Martirilor – Maresal Averescu

123 S28 Emil Zola - Bujorilor

124 S29 Emil Zola – Chisodiei

125 S30 Emil Zola – Victor Hugo

126 S31 C. Brancoveanu - Mures

127 S32 C. Brancoveanu - Eneas

128 S33 C. Brancoveanu – Ciprian Porumbescu

129 S34 Ciprian Porumbescu – Odobescu

130 S35 Mihai Viteazu – Victor Babeș

131 S36 Mihai Viteazu – Romulus


132 S37 Mihai Viteazu – Vasile Parvan

133 S38 Dambovita – Ana Ipatescu

134 S39 Vasile Pârvan – UVT (trecere de pietoni)

b) Instalarea de camere video

Nr.

crt.

Cod

inters.

Denumirea

Intersectiei

Zone supravegheate Cod

camera

Coordonate GPS

1 1A01 Calea Șagului –

Bujorilor

Camera mobila, Calea Sagului

(500m), str. Bujorilor (200m)

C1 N: 45°43’35,31”

E: 21°12’14,06”

2 1A02 Calea Șagului – Ana

Ipãtescu

Camera mobila, Calea Sagului

(500m), str. Ana Ipatescu

(300m)

C2a N:45°43’45,15”

E:21°12’20,26”

3 1A03 Calea Șagului – Liviu

Rebreanu

Camera este orientata spre

Calea Sagului pentru a vedea

intrarile si iesirile, vizibilitate

200 m

C3a N:45°43’56,45”

E:21°12’31,72”

Camera este orientata spre

Liviu Rebreanu pentru a vedea

intrarile si iesirile, vizibilitate

200 m

C3b N: 45°43’59,06”

E:45°12’27,17”

4 1A04 Liviu Rebreanu –

Ranetti

Liviu Rebreanu, ambele

sensuri, vizibilitate 300m

C4a 45°43'56.97"N

21°12'47.34"E

Ranetti, ambele sensuri,

vizibilitate 300 m

C4b 45°43'57.04"N

21°12'48.38"E


Hebe

Liviu Rebreanu, ambele

sensuri, vizibilitate 300m

C5a N:45°43’57,02”

E:21°12’54,68”

Hebe, ambele sensuri,

vizibilitate 200 m

C5b 45°43'58.13"N

21°12'54.85"E

6 1A06 Liviu Rebreanu – C.

Brâncoveanu

Rebreanu, ambele sensuri,

vizibilitate 300 m

C6a N:45°43’58,47”

E:21°13’08,09”

Brancoveanu, ambele sensuri,

vizibilitate 300m

C6b N:45°43’58,05”

E:21°13’09,17”


Ulpia Traiana


vizibilitate 300m

C7a N:45°44’03,82”

E:21°13’30,64”

Ulpia Traiana, ambele sensuri,

vizibilitate 200m

C7b N:45°44’03,41”

E:21°13’32,09”


Drubeta


vizibilitate 300m

C8a N:45°44’05,63”

E:21°13’35,83”

Drubeta, ambele sensuri,

vizibilitate 300m

C8b N:45°44’05,44”

E:21°13’36,96”


Feldioara – Salcâmilor


vizibilitate 300m

C9a N:45°44’10,30”

E:21°13’51,39”

Salcamilor, ambele sensuri,

vizibilitate 300m

C9b N:45°44’10.94”

E:21°13’51.07”


Cosminului


vizibilitate 300m

C10a N:45°44’13.27”

E:21°14’00.65”

Cosminului, ambele sensuri, C10b N:45°44’15.27”


vizibilitate 50m E:21°13’59.59”


Calea Martirilor 1989

Rebreanu – Calea Martirilor

1989, vizibilitate 200m

C11a N:45°44’18.31”

E:21°14’16.48”

Martirilor – rebreanu,

vizibilitate 200 m

C11b N:45°44’21.84”

E:21°14’17.36”

12 1A12 Arieș – Surorile Caceu

(Piața Tineretului)

Aries – Calea Martirilor,

vizibilitate 300m

C12a N:45°44’27.20”

E:21°14’19.23”

Surorile Caceu, vizibilitate,

300m

C12b N:45°44’29.68”

E:21°14’19.34”

13 1A13 Ripensia – 1

Decembrie

Intersectia rutiera str. Ripensia

– 1 Decembrie, vizibilitate

aval-amonte 100m

C13a N: 45°44’42.95”

E:21°14’28.40”

Intersectia rutiera str. Ripensia

– 1 Decembrie, vizibilitate

aval-amonte 100m

C13b N: 45°44’42.95”

E:21°14’28.40”

14 1A14 Ripensia – Eroilor de

la Tisa

Erilor de la Tisa, vizibilitate

300m

C14a N:45°44’48.46”

E:21°14’24,53”

Eroilor de la Tisa colt cu

Ripensia, vizibilitate 200m

C14b N:45°44’49.44”

E:21°14’25.59”

15 1A15 Cluj – 1 Decembrie Cluj,ambele sensuri, vizibilitate

300m

C15a N:45°44’37.94”

E:21°14’20.80”

1 decembrie, ambele sensuri,

vizibilitate 300 m

C15b N:45°44’37.74”

E:21°14’13.47”

16 1A16 Cluj – Eroilor de la

Tisa

Cluj - Intrare Eroilor de la Tisa,

vizibilitate 200m

C16a N:45°44’44.13”

E:21°14’12.76”

Cluj colt cu Eroilor de la Tisa,

vizibilitate 300m

C16b N:45°44’44.23”

E:21°14’09.44”

17 1A17 Michelangelo – Loga Michelangelo, ambele sensuri,

viziblitate 300m

C17a N:45°45’07.27”

E:21°13’59.84”

Loga, ambele sensuri,

vizibilitate 300m

C17b N:45°45’06.16”

E:21°13’59.67”

18 1A18 Michelangelo –

Eminescu

Michelangelo, ambele sensuri,

vizibilitate 300m

C18a N:45°45’09.87”

E:21°13’57.48”

Eminescu, ambele sensuri,

vizibilitate 300m

C18b N:45°45’08.55”

E:21°13’53.60”

19 1A19 Michelangelo – I.C.

Brãtianu

Intersectia rutiera

Michelangelo – I.C. Brãtianu,

aval-amonte 100m

C19a N:45°45’11.89”

E:21°13’57.62”

Intersectia rutiera


aval-amonte 100m

C19b N:45°45’11.89”

E:21°13’57.62”

Intersectia rutiera


aval-amonte 100m

C19c N:45°45’11.89”

E:21°13’57.62”

20 1A20 I.C. Brãtianu – Bd.

Revolutiei din 1989

Bratianu colt cu Revolutiei

1989

C20a N:45°45’19.11”

E:21°14’01.31”

Revolutiei colt cu Bratianu,

vizibilitate 300m

C20b N:45°45’20.04”

E:21°13’56.38”


21 1A21 Piata I.C. Brãtianu Take Ionescu colt cu IC

Bratianu, vizibilitate 200m

C21a 45°45'27.63"N

21°14'3.35"E

Piata IC Bratianu, vizibilitate

200m

C21b 45°45'28.74"N

21°13'59.19"E

22 1A22 Oituz – Calea Al. I.

Cuza – Gheorghe

Dima (Piața Mãrãști)

Str. Oituz, Piata Marasti C22a N:45°45’34.02”

E:21°13’41.56”

Str. Oituz, Piata Marasti C22b N:45°45’34.02”

E:21°13’41.56”

23 1A23 Piata Consiliul

Europei

Iesire spre Calea Aradului,

vizibilitate 300m

C23a 45°45'52.36"N

21°13'30.56"E

Piata Consiliul Europei spre

Torontalului, vizibilitate 300m

C23b 45°45'50.98"N

21°13'26.33"E

24 1TP1 Calea Șagului – Verdi

– Mureș

Mures colt cu Sagului,

vizibilitate 100m

C24 N:45°43’52.28”

E:21°12’28.74”

25 1TP2 Cluj – trecere pietoni

la Universitate

Str. Cluj, trecere pietoni

(vedere transversala) si aval-

amonte 100m

C25 45°44'48.54"N

21°14'7.32"E

26 1TP3 I.C. Brãtianu -

Grozãvescu

Intersectia rutiera str. I.C.

Brãtianu - Grozãvescu

C26 N:45°45’16.89”

E:21°13’59.79”

27 2A01 Piata Iuliu Maniu Intersectia rutiera Calea

Șagului – str. Eneas

C27a N:45°44’02.02”

E:21°12’32.12”

Intersectia rutiera Calea

Șagului – str. Eneas

C27b N:45°44’02.02”

E:21°12’32.12”

28 2A02 Bd. 16 Decembrie

1989-Iancu Vacarescu

Nu este cazul


1989 – C.

Brancoveanu

Bd. 16 Decembrie 1989 colt cu

Bd. C.Brâncoveanu, vizibilitate

200m

C29a 45°44'20.42"N

21°12'35.02"E

Bd. 16 Decembrie 1989 colt cu

Bd. C.Brâncoveanu, vizibilitate

200m

C29b 45°44'20.42"N

21°12'35.02"E


1989 – Odobescu

Intersectia rutiera Bd. 16

Decembrie 1989 – Odobescu

C30a 45°44'27.85"N

21°12'40.91"E


Decembrie 1989 – Odobescu

C30b 45°44'27.85"N

21°12'40.91"E


1989 – Doja

Bd. 16 Decembrie 1989- Doja C31a 45°44'34.41"N

21°12'46.10"E

Bd. 16 Decembrie 1989- Doja C31b 45°44'34.20"N

21°12'46.87"E


1989 – Tudor

Vladimirescu


Decembrie 1989 – Tudor

Vladimirescu

C32a 45°44'39.82"N

21°12'51.36"E


Decembrie 1989 – Tudor

Vladimirescu

C32b 45°44'39.82"N

21°12'51.36"E



1989 – Regele

Ferdinand

Intersectia Bd. 16 Decembrie

1989 – Regele Ferdinand

C33a 45°44'46.97"N

21°12'57.38"E

34 2A08 Piata Regina Maria Intersectie sens giratoriu C34a 45°44'54.59"N

21°13'7.94"E

Intersectie sens giratoriu C34b 45°44'54.59"N

21°13'7.94"E

35 2A09 Republicii-

Circumvalatiunii-Jiul

Intersectia rutiera, Republicii-


C35a 45°44'58.04"N

21°13'12.62"E

Intersectia rutiera, Republicii-


C35b 45°44'57.89"N

21°13'11.64"E

36 2A10 Circumvalatiunii-

Brediceanu

Intersectia rutiera,

Circumvalatiunii-Brediceanu

C36a 45°45'4.42"N

21°13'25.95"E


Circumvalatiunii-Brediceanu

C36b 45°45'5.08"N

21°13'25.40"E

37 2A11 Circumvalatiunii-Gh.

Lazar


Circumvalatiunii-Gh. Lazar

C27a 45°45'11.21"N

21°13'17.47"E


Circumvalatiunii-Gh. Lazar

C27b 45°45'11.21"N

21°13'17.47"E

38 2A12 Circumvalațiunii –

Burebista

Circumvalațiunii – Burebista,

vizibilitate 200m

C38a 45°45'6.55"N

21°12'56.61"E

39 2TP1 Sagului-Rusu Sirianu Sagului-Rusu Sirianu C39 45°45'23.65"N

21°13'1.64"E

40 2TP2 Piata Mocioni Piata Mocioni C40a 45°45'36.53"N

21°13'5.49"E

Piata Mocioni C40b 45°45'35.98"N

21°13'6.25"E

41 3A01 Simion Barnutiu-

Calea Dorobantilor

Simion Barnutiu-Dorobantilor C41a 45°45'46.86"N

21°13'15.02"E

Simion Barnutiu-Dorobantilor C41b 45°45'46.86"N

21°13'15.02"E

42 3A02 Simion Barnutiu-

Renasterii

Intersectia rutiera Simion

Barnutiu-Renasterii

C42a 45°44'9.89"N

21°12'33.57"E


Barnutiu-Renasterii

C42b 45°44'9.89"N

21°12'33.57"E

43 3A03 Simion Barnutiu -

Samuil Micu (Clain)


Barnutiu-Samuil Micu

C43a 45°45'9.99"N

21°12'56.32"E


Barnutiu-Samuil Micu

C43b 45°45'9.99"N

21°12'56.32"E

44 3A04 Simion Bãrnuțiu –

Mihail Kogalniceanu

Simion Bãrnuțiu – Mihail

Kogalniceanu), vizibilitate

200m

C44a 45°45'55.45"N

21°15'37.20"E

Simion Bãrnuțiu – Mihail

Kogalniceanu), vizibilitate

300m

C44b 45°45'55.17"N

21°15'38.39"E


45 3A05 Take Ionescu-Enric

Baader-iesire depou

RATT

Intersectia rutiera Simion Take

Ionescu-Enric Baader

C45a 45°45'49.71"N

21°15'20.46"E

46 3A06 Gh. Dima-Gh. Lazar Intersectia rutiera Gh. Dima-

Gh. Lazar

C46a 45°45'48.76"N

21°15'6.37"E

Intersectia rutiera Gh. Dima-

Gh. Lazar

C46b 45°45'48.76"N

21°15'6.37"E

47 3A07 Gh. Dima-

Brediceanu-Sf. Ioan

Gh. Dima-Brediceanu-Sf. Ioan,

vizibilitate 200m

C47a 45°45'46.15"N

21°14'51.92"E

Gh. Dima-Brediceanu-Sf. Ioan,

vizibilitate 200m

C47b 45°45'44.91"N

21°14'50.86"E

48 3A08 Republicii-Paris Republicii-Paris, vizibilitate

200m

C48a 45°45'44.45"N

21°14'44.80"E

Republicii-Paris, vizibilitate

200m

C48b 45°45'44.45"N

21°14'44.80"E

49 3A09 Republicii-Dragalina Republicii-Dragalina,

vizibilitate 200m

C49 45°45'28.15"N

21°13'28.62"E

50 3A10 Dragalina-Spl.

Titulescu

Dragalina-Spl. Titulescu,

vizibilitate 200m

C50a 45°45'21.85"N

21°13'29.62"E

Dragalina-Spl. Titulescu,

vizibilitate 200m

C50b 45°45'22.39"N

21°13'28.85"E

51 3A11 Dragalina-Spl. Tudor

Vladimirescu

Intersectia rutiera Dragalina-

Spl. Tudor Vladimirescu

C51a 45°45'12.71"N

21°13'25.31"E


Spl. Tudor Vladimirescu

C51b 45°45'12.71"N

21°13'25.31"E

52 3A12 Dragalina-Carol I Intersectia rutiera Dragalina-

Carol I

C52a 45°45'1.38"N

21°12'27.59"E


Carol I

C52b 45°45'1.38"N

21°12'27.59"E

53 3A13 Carol I-Iancu

Vacarescu

Intersectia rutiera Carol I-Iancu

Vacarescu

C53a 45°44'51.63"N

21°12'34.17"E

Intersectia rutiera Carol I-Iancu

Vacarescu

C53b 45°44'51.63"N

21°12'34.17"E

54 3A14 Iuliu Maniu-Carol I-

Preyer

Intersectia rutiera Iuliu Maniu-

Carol I-Preyer

C54 45°44'49.67"N

21°12'35.49"E

55 3TP1 Take Ionescu-Infratirii Intersectia rutiera Take

Ionescu-Infratirii

C55 45°44'42.07"N

21°12'40.98"E

56 3TP2 Take Ionescu-Dimitrie

Gusti

Intersectia rutiera Take

Ionescu-Dimitrie Gusti

C56 45°44'39.31"N

21°12'32.70"E

57 3TP3 Take Ionescu-

Filipescu


Ionescu-Filipescu

C57 45°44'36.93"N

21°12'24.16"E

58 3TP4 Take Ionescu-Aurel

Popovici


Ionescu – Aurel Popovici

C58 45°45'41.13"N

21°14'37.41"E

59 3TP5 Sf.Ioan-trecere

pietoni in Piata Eliade

Sf. ioana-trecere pietoni in

Piata Eliade, vizibilitatre 300m

C59 45°45'38.09"N

21°14'28.41"E


60 3TV1 Garii-trecere tramvai Intersectia rutiera Garii-trecere

tramvai

C60a 45°45'33.43"N

21°14'15.48"E

Intersectia rutiera Garii-trecere

tramvai

C60b 45°45'33.43"N

21°14'15.48"E

61 3TV2 Garii-trecere tramvai Intersectia rutiera Garii-trecere

tramvai

C61 45°45'31.90"N

21°14'10.43"E

62 4A01 Gh. Adam-traversare

tramvai

Intersectia rutiera Gh. Adam-

traversare tramvai

C62 45°45'14.14"N

21°13'30.53"E

63 4A02 Dacilor-Spl. Penes

Curcanul

Intersectie rutiera Dacilor-Spl.

Penes Curcanul

C63 45°45'1.44"N

21°12'27.29"E

64 4A03 Dacilor-Nistrului Intersectie cale rutiera

Dacilor-Nistrului

C64 45°45'0.83"N

21°12'23.33"E

65 4A04 Dorobantilor-Ovidiu-

Uzinei

Intersectie cale rutiera –

Dorobantilor-Ovidiu-Uzinei

C65a 45°46'18.08"N

21°15'36.74"E

Intersectie cale rutiera –

Dorobantilor-Ovidiu-Uzinei

C65b 45°46'18.08"N

21°15'36.74"E

66 4A05 Andrei Saguna-Iuliu

Grozescu

Intersectia rutiera Andrei

Saguna-Iuliu Grozescu

C66a 45°45'58.87"N

21°14'41.10"E


Saguna-Iuliu Grozescu

C66b 45°45'58.87"N

21°14'41.10"E

67 4A06 Andrei Saguna-

Mihalache


Saguna-Mihalache

C67a 45°45'37.99"N

21°14'54.89"E


Saguna-Mihalache

C67b 45°45'37.99"N

21°14'54.89"E

68 4A07 Mihalache-Theodor

Neculuta

Intersectia rutiera Mihalache-

Theodor Neculuta

C68a 45°45'43.88"N

21°15'37.47"E

69 4A08 Mihalache-Anton

Pann

Intersectia rutiera Mihalache-

Anton Pann

C69a 45°45'37.60"N

21°15'33.35"E

70 4A09 Dacilor-Mihalache-

Stefan cel Mare

Intersectia rutiera Dacilor-

Mihalache-Stefan cel Mare

C70a 45°45'33.23"N

21°15'29.13"E

Intersectia rutiera Dacilor-

Mihalache-Stefan cel Mare

C70b 45°45'33.23"N

21°15'29.13"E

71 4A10 3 august 1919-

Episcop Lonovici

Intersectia rutiera 3 august

1919-Episcop Lonovici

C71a 45°45'24.87"N

21°15'19.60"E

72 4A11 3 august 1919-Splaiul

Nistrului

Intersectia rutiera 3 august

1919-Splaiul Nistrului

C72 45°45'26.24"N

21°15'5.37"E

73 4A12 Revolutiei din 1989-

Nicu Filipescu

Intersectia rutiera Revolutiei

din 1989-Nicu Filipescu

C73 45°45'26.62"N

21°15'1.60"E

74 4A13 Revolutiei din 1989 –

Martin Luther


din 1989-Martin Luther

C74a 45°45'27.15"N

21°14'57.15"E



C74b 45°45'27.15"N

21°14'57.15"E



C74c 45°45'27.15"N

21°14'57.15"E



C74d 45°45'27.15"N

21°14'57.15"E

75 4A14 9 Mai – Vasile Intersectia rutiera 9 Mai-Vasile C75a 45°45'24.37"N


Alecsandri – Lucian

Blaga

Alecsandri 21°14'42.46"E

Intersectia rutiera 9 Mai-Vasile

Alecsandri

C75b 45°45'24.37"N

21°14'42.46"E

76 4A15 Brediceanu – Paris Intersectia rutiera Brediceanu-

Paris

C76a 45°45'22.24"N

21°14'29.33"E

Intersectia rutiera Brediceanu-

Paris

C76b 45°45'22.24"N

21°14'29.33"E

77 4A16 Brediceanu –

Nemoianu

Intersectia rutiera Brediceanu-

Nemoianu

C77 45°45'20.94"N

21°13'55.92"E

78 4A17 Nemoianu-Liviu

Gabor

Intersectia rutiera Nemoianu-

Liviu Gabor

C78 45°45'21.36"N

21°13'40.15"E

79 4A18 Carol I – Ion Ghica Intersectia rutiera Carol I-Ion

Ghica

C79 45°45'22.99"N

21°13'23.76"E

80 4A19 Joszef Preyer –

Cãpitan Damaescu

Intersectia rutiera Joszef

Preyer-Capitan Damaescu

C80a 45°45'22.96"N

21°13'16.36"E


Preyer-Capitan Damaescu

C80b 45°45'22.96"N

21°13'16.36"E

81 4A20 Ion Barac – Bd.

Dâmbovita

Intersectia rutiera Ion Barac-

Dambovita

C81a 45°44'44.74"N

21°12'48.83"E

Intersectia rutiera Ion Barac-

Dambovita

C81b 45°44'44.74"N

21°12'48.83"E

82 4TP1 Gheorghe Adam –

Trecere pietoni la

spital

Nu este cazul

83 4TP2 Avram Imbroane –

Trecere pietoni la

stadion

Intersectia rutiera Ion Barac –

Bd. Dâmbovita

C83 45°44'24.03"N

21°11'44.84"E

84 4TP3 Avram Imbrone-

Mihail Kogalniceanu

Intersectia rutiera Avram

Imbroane-Mihail Kogalniceanu

C84 45°46'9.48"N

21°15'37.55"E

85 4TP4 Revolutiei din 1989 –

Constantin Loga


din 1989-Constantin Loga

C85a 45°46'15.47"N

21°15'13.55"E


din 1989-Constantin Loga

C85b 45°46'15.47"N

21°15'13.55"E

86 4TP5 Revolutiei din 1989 –

Eminescu - Goldis


din 1989-Eminescu-Goldis

C86a 45°46'12.07"N

21°15'7.24"E


din 1989-Eminescu-Goldis

C86b 45°46'12.07"N

21°15'7.24"E

87 4TP6 Proclamatia de la

Timiasara – Augustin

Pacha

Intersectia rutiera Proclamatia

de la Timisoara-Augustin

Pacha

C87a 45°45'2.89"N

21°13'36.75"E

Intersectia rutiera Proclamatia

de la Timisoara-Augustin

Pacha

C87b 45°45'2.89"N

21°13'36.75"E

88 4TP7 9 mai – Piata

Libertãtii

Intersectia rutiera 9 mai-Piata

Libertatii

C88a 45°45'20.07"N

21°14'6.46"E

Intersectia rutiera 9 mai-Piata

Libertatii

C88b 45°45'20.07"N

21°14'6.46"E

89 4TP8 9 mai – Mãrãsesti Intersectia rutiera 9 mai- C89 45°45'21.10"N


Marasesti 21°13'46.75"E

90 4TP9 Joszef Preyer –

Mangalia

Intersectia rutieraJoszef

Preyer-Mangalia

C90a 45°45'21.26"N

21°13'40.42"E

Intersectia rutieraJoszef

Preyer-Mangalia

C90b 45°45'21.26"N

21°13'40.42"E

91 4TP10 Joszef Preyer –

Crizantemelor


Preyer-Crizantemelor

C91a 45°45'21.88"N

21°13'32.72"E


Preyer-Crizantemelor

C91b 45°45'21.88"N

21°13'32.72"E

92 A01 Bd. Ferdinand – Loga Intersectia rutiera Ferdinand-

Loga

C92a 45°44'33.73"N

21°12'14.13"E

Intersectia rutiera Ferdinand-

Loga

C92b 45°44'33.73"N

21°12'14.13"E

93 A02 Loga – Sãvinești Intersectia rutiera Loga-

Savinesti

C93a 45°44'30.56"N

21°12'4.87"E

Intersectia rutiera Loga-

Savinesti

C93b 45°44'30.56"N

21°12'4.87"E

94 A03 Piata 700 Intersectia rutiera Piata 700 C94a 45°45'4.39"N

21°13'30.29"E

Intersectia rutiera Piata 700 C94b 45°45'4.39"N

21°13'30.29"E

95 A04 Gheorghe Lazar –

Liceul Ion Mincu

Intersectia rutiera Gh. Lazar-

Liceul Ion Mincu

C95a 45°45'2.89"N

21°13'36.75"E

Intersectia rutiera Gh. Lazar-

Liceul Ion Mincu

C95b 45°45'2.89"N

21°13'36.75"E

96 S01 Calea Șagului –

Ovidiu Cotruș


Sagului-Ovidiu Cotrus

C96a 45°45'25.38"N

21°13'28.50"E


Sagului-Ovidiu Cotrus

C96b 45°45'25.38"N

21°13'28.50"E

97 S02 Calea Torontalului –

Timis


Torontalului-Timis

C97a 45°45'30.94"N

21°13'20.77"E


Torontalului-Timis

C97b 45°45'30.94"N

21°13'20.77"E


Miresei – Bd. Cetatii

Calea Torontalului-Miresei-

Cetatii, vizibilitate 300m

C98a 45°42'47.53"N

21°11'33.22"E

Calea Torontalului-Miresei-

Cetatii, vizibilitate 300m

C98b 45°42'47.51"N

21°11'32.05"E


Liege


Torontalului – Liege

C99a 45°46'2.71"N

21°13'18.54"E


Torontalului – Liege

C99b 45°46'2.71"N

21°13'18.54"E

100 S05 Calea Aradului – V.

Lazarescu


Aradului-V. Lazarescu

C100a 45°46'8.26"N

21°13'12.97"E


Aradului-V. Lazarescu

C100b 45°46'8.26"N

21°13'12.97"E

101 S06 Calea Aradului –

Miresei – Amurgului


Aradului-Miresei

C101a 45°46'21.26"N

21°12'59.70"E

Intersectia rutiera Calea C101b 45°46'21.26"N


Aradului-Miresei 21°12'59.70"E


Cãlan – Rãduleț


Aradului – Radulet

C102 45°46'13.30"N

21°13'23.22"E


Liege

Calea Aradului – Liege,

vizibilitate 200m

C103a 45°46'12.58"N

21°13'24.05"E

Calea Aradului – Liege,

vizibilitate 300m

C103b 45°46'11.43"N

21°13'23.46"E

104 S09 Calea Sever Bocu –

Divizia 9 Cavalerie –

Amurgului

Calea Sever Bocu-Divizia 9

Cavalerie, vizibilitate 250m

C104a 45°46'17.89"N

21°13'21.18"E

Calea Sever Bocu-Divizia 9

Cavalerie, vizibilitate 250m

C104b 45°46'17.89"N

21°13'21.18"E


Linistei

Calea Sever Bocu-Linistei,

vizibilitate 200m

C105a 45°46'29.71"N

21°13'17.64"E

Calea Sever Bocu-Linistei,

vizibilitate 200m

C105b 45°46'28.74"N

21°13'17.73"E

106 S11 Calea Sever Bocu -

Lirei

Intersectia rutiera Calea Sever

Bocu – Lirei

C106a 45°46'10.40"N

21°13'49.26"E


Bocu – Lirei

C106b 45°46'10.42"N

21°13'49.31"E


Sfintii Apostoli Pavel

si Petru


Bocu – Sfintii Apostoli Pavel si

Petru

C107a 45°46'22.21"N

21°13'53.99"E


Bocu – Sfintii Apostoli Pavel si

Petru

C107b 45°46'22.21"N

21°13'53.99"E

108 S13 Calea Dorobanților –

Pãdurea Verde


Dorobantilor-Padurea Verde

C108a 45°46'25.69"N

21°13'55.44"E


Dorobantilor-Padurea Verde

C108b 45°46'25.69"N

21°13'55.44"E

109 S14 Banatul – Dâmbovița Intersectia rutiera Banatul-

Dambovita

C109a 45°46'36.83"N

21°14'0.35"E

Intersectia rutiera Banatul-

Dambovita

C109b 45°46'36.83"N

21°14'0.35"E

110 S15 Demetriade – Frigului Demetriade-Frigului,

vizibilitate 200m

C110 45°46'2.81"N

21°15'47.77"E

111 S16 Demetriade – Divizia

9 Cavalerie

Intersectia rutiera Demetriade-

Divizia 9 Cavalerie

C111 45°44'13.11"N

21°11'51.76"E

112 S17 Bd. Cetãții – Cloșca –

Gh. Lazãr

Intersectia rutiera Cetatii-

Closca-Gh. Lazar

C112a 45°46'12.47"N

21°14'57.29"E

Intersectia rutiera Cetatii-

Closca-Gh. Lazar

C112b 45°46'12.47"N

21°14'57.29"E

113 S18 Bd. Cetãții – Calea

Bogdãneștilor

Intersectia rutiera Cetatii-Calea

Bogdanestilor

C113a 45°45'59.37"N

21°14'33.93"E

Intersectia rutiera Cetatii-Calea

Bogdanestilor

C113b 45°45'59.37"N

21°14'33.93"E

114 S19 Bulbuca – Sudului Intersectia rutiera Bulbuca-

Sudului

C114a 45°45'47.00"N

21°12'38.58"E

Intersectia rutiera Bulbuca- C114b 45°45'47.00"N


Sudului 21°12'38.58"E

115 S20 Bulbuca – Sãnãtãții Intersectia rutiera Bulbuca-

Sanatatii

C115 45°45'28.01"N

21°12'33.76"E

116 S21 Bulbuca – Dr.

Mureșan – Arieș

Bulbuca – Dr. Muresan-Aries,

vizibilitate 300m

C116a 45°44'13.92"N

21°15'2.20"E

Bulbuca – Dr. Muresan-Aries,

vizibiloitate 300m

C116b 45°44'13.52"N

21°15'0.22"E

117 S22 Stan Vidrighin –

Intrare RATT

Bulbuca – Sãnãtãții, vizibilitate

150m

C117a 45°44'15.95"N

21°14'39.94"E

Bulbuca – Sãnãtãții, vizibilitate

200m

C117b 45°44'16.65"N

21°14'41.55"E

118 S23 Stan Vidrighin –

Eroilor de la Tisa

Stan Vidrighin-Eroilor de la

Tisa, vizibilitate 200m

C118a 45°44'17.56"N

21°14'25.98"E


Tisa, vizibilitate 200m

C118b 45°44'18.27"N

21°14'27.84"E

119 S24 Stefan cel Mare -

St.O.Iosif

Stefan cel Mare-St. O. Iosif C119a 45°44'29.90"N

21°15'21.62"E

Stefan cel Mare-St. O. Iosif C119b 45°44'29.90"N

21°15'21.62"E

120 S25

Stefan cel Mare –

Pestalozzi

Intersectia rutiera Stefan cel

Mare-Pestalozzi

C120a 45°45'3.25"N

21°15'7.76"E

Intersectia rutiera Stefan cel

Mare-Pestalozzi

C120b 45°45'3.25"N

21°15'7.76"E

121 S26 Iepurelui – Anton

Pann

Intersectia rutiera Iepurelui-

Anton Pann

C121a 45°45'8.90"N

21°15'2.42"E

Intersectia rutiera Iepurelui-

Anton Pann

C121b 45°45'8.90"N

21°15'2.42"E

122 S27 Prezan – Calea

Martirilor – Maresal

Averescu

Intersectia rutiera Prezan-

Calea Martirilor-Maresal

Averescu

C122a 45°45'17.83"N

21°14'56.97"E

Intersectia rutiera Prezan-

Calea Martirilor-Maresal

Averescu

C122b 45°45'17.83"N

21°14'56.97"E

123 S28 Emil Zola - Bujorilor Intersectia rutiera Emil Zola-

Bujorilor

C123a 45°45'17.94"N

21°15'0.14"E

Intersectia rutiera Emil Zola-

Bujorilor

C123b 45°45'17.94"N

21°15'0.14"E

124 S29 Emil Zola – Chisodiei Intersectia rutiera Emil Zola-

Chiosdei

C124a 45°43'53.86"N

21°14'14.73"E

Intersectia rutiera Emil Zola-

Chiosdei

C124b 45°43'53.86"N

21°14'14.73"E

125 S30 Emil Zola – Victor

Hugo

Intersectia rutiera Emil Zola –

Victor Hugo

C125a 45°43'10.21"N

21°12'32.14"E

Intersectia rutiera Emil Zola –

Victor Hugo

C125b 45°43'10.21"N

21°12'32.14"E

126 S31 C. Brancoveanu -

Mures

Intersectia rutiera C.

Brancoveanu-Mures

C126a 45°43'13.00"N

21°12'42.83"E



Brancoveanu-Mures

C126b 45°43'13.00"N

21°12'42.83"E

127 S32 C. Brancoveanu-

Eneas


Brancoveanu-Eneas

C127a 45°43'28.78"N

21°13'3.31"E


Brancoveanu-Eneas

C127b 45°43'28.78"N

21°13'3.31"E

128 S33 C. Brancoveanu –

Ciprian Porumbescu


Brancoveanu – Ciprian

Porumbescu

C128a 45°43'46.99"N

21°13'7.33"E


Brancoveanu – Ciprian

Porumbescu

C128b 45°43'46.99"N

21°13'7.33"E

129 S34 Ciprian Porumbescu –

Odobescu


Brancoveanu – Odobescu

C129a 45°44'18.77"N

21°12'57.49"E


Brancoveanu – Odobescu

C129b 45°44'18.77"N

21°12'57.49"E

130 S35 Mihai Viteazu – Victor

Babeș

Intersectia rutiera Mihai

Viteazu-Victor Babes

C130a 45°44'26.05"N

21°13'22.23"E


Viteazu-Victor Babes

C130b 45°44'26.91"N

21°13'23.43"E

131 S36 Mihai Viteazu –

Romulus


Viteazu – Romulus

C131a 45°44'40.64"N

21°13'32.63"E

132 S37 Mihai Viteazu – Vasile

Parvan


Viteazu – Vasile Parvan

C132a 45°44'42.74"N

21°13'31.97"E


Viteazu – Vasile Parvan

C132b 45°44'42.74"N

21°13'31.97"E

133 S38 Dambovita – Ana

Ipatescu

Intersectia rutiera Dambovita-

Ana Ipatescu

C133a 45°44'52.50"N

21°13'31.79"E

Intersectia rutiera Dambovita-

Ana Ipatescu

C133b 45°44'52.50"N

21°13'31.79"E

134 S39 Vasile Pârvan – UVT

(trecere de pietoni)

Intersectia rutiera Vasile

Parvan-UVT (trecere de

pietoni)

C134 45°44'1.79"N

21°12'8.20"E

c) Instalarea de sisteme de aplicare automata a legii in trafic

Nr.

crt.

Locatie Cod Pozitie /

coordonate

Echipare recomandata

1 Calea Șagului – Bujorilor R1 45°43'38.33"N

21°12'15.60"E

Radar de viteza

2 Liviu Rebreanu – Feldioara –

Salcâmilor

R2 N:45°44’10,30”

E:21°13’51,39”

Radar de viteza

3 Calea Torontalului – Liege R3 45°46'8.26"N

21°13'12.97"E

Radar de viteza

4 Calea Aradului – Liege R4 45°46'29.71"N

21°13'17.64"E

Radar de viteza

5 Circumvalatiunii – Brediceanu R5 45°45'23.65"N

21°13'1.64"E

Radar de viteza


6 Simion Bărnuțiu – Renașterii R6 45°45'49.71"N

21°15'20.46"E

Radar de viteza

7 Bd. Cetății – Cloșca – Gh. Lazăr R7 45°45'46.59"N

21°12'38.67"E

Radar de viteza

8 Calea Șagului – Liviu Rebreanu L1-L4 N:45°43’56,45”

E:21°12’31,72”

4 detectoare de trecere pe

rosu, câte unul pe fiecare

intrare în intersecţie

9 I.C. Brătianu – Bd. Revolutiei din 1989

– Hector

L5-L7 N:45°45’20.04”

E:21°13’56.38”




10 Piata I.C. Brătianu L8-L15 45°45'28.74"N

21°13'59.19"E


rosu, conform desenului

din anexă

11 Republicii – Circumvalațiunii – Jiul L16-

L17

45°45'6.45"N

21°12'58.26"E



sens de circulaţie pe str.

Republicii

12 Circumvalatiunii – Brediceanu L18-

L21

45°45'23.65"N

21°13'1.64"E




13 Circumvalatiunii – Gheorghe Lazar L22-

L25

45°45'36.53"N

21°13'5.49"E




14 Simion Bărnuțiu – Calea Dorobanților

– Gh.Adam (Piața Gral V. Economu)

L26-

L29

45°45'55.45"N

21°15'37.20"E




15 Simion Bărnuțiu – Mihail

Kogălniceanu

L30-

L33

45°45'46.15"N

21°14'51.92"E




16 Mihai Viteazu – Vasile Parvan L34-

L37

45°44'52.50"N

21°13'31.79"E




Nr.

crt.

Locatie iniţială recomandată Cod Echipare recomandata

1 Simion Bărnuţiu - Renaşterii RInfo 1 Radar de informare

2 Bd. Liviu Rebreanu – Traian Vuia RInfo 2 Radar de informare

3 Pop de Băseşti (între Podul Muncii şi

str. Republicii)

RInfo 3 Radar de informare

4 Budai Deleanu - Mangalia RInfo 4 Radar de informare

5 Calea Şagului (la sud de intersecţia cu

Ovidiu Cotruş)


6 Bd. Cetăţii – Iancu Flondor RInfo 6 Radar de informare

7 Ovidiu Bâlea (la vest de intersecţia cu

Grigore Alexandrescu)


8 Str. Pestalozzi – Str. Cuvin RInfo 8 Radar de informare

9 Calea Aradului - Timiş RInfo 9 Radar de informare

10 Calea Buziaşului – Matei Millo RInfo 10 Radar de informare


11 Calea Sever Bocu - Liniştei RInfo 11 Radar de informare

12 Bd. Take Ionescu - Semenic RInfo 12 Radar de informare

13 Bd. V. Pârvan (la Universitate) RInfo 13 Radar de informare

d) Instalarea de panouri de informare publica la intersectii

Nr.

crt.

Locatie Cod Pozitie /

coordonate

Echipare recomandata

1 Calea Șagului – Ovidiu

Cotruș

VMS 1 45°42'47.51"N

21°11'32.05"E

Panou de informare cu mesaje

variabile, amplasat conform

schiţei din anexă

2 Calea Șagului – Liviu

Rebreanu

VMS 2 N:45°43’56,45”

E:21°12’31,72”



schiţei din anexă

3 Piata Consiliul Europei VMS 3,

VMS 4,

VMS 5

45°45'52.36"N

21°13'30.56"E

Panouri de informare cu mesaje

variabile, amplasate conform

schiţei din anexă, pe Calea

Torontalului, Calea Aradului şi

Calea Sever Bocu

4 Calea Torontalului –

Miresei – Bd. Cetatii

VMS 6 45°46'8.26"N

21°13'12.97"E



schiţei din anexă

5 Calea Torontalului – Liege VMS 7 45°46'8.26"N

21°13'12.97"E



schiţei din anexă

6 Calea Aradului – Călan –

Răduleț

VMS 8 45°46'17.89"N

21°13'21.18"E



schiţei din anexă

7 Calea Aradului – Liege VMS 9 45°46'29.71"N

21°13'17.64"E



schiţei din anexă

8 Calea Sever Bocu – Divizia

9 Cavalerie – Amurgului

VMS 10 45°46'10.40"N

21°13'49.26"E



schiţei din anexă

9 Calea Sever Bocu – Sfintii

Apostoli Pavel si Petru

VMS 11 45°46'36.83"N

21°14'0.35"E



schiţei din anexă

10 Piața Iuliu Maniu VMS 12,

VMS 13

45°44'20.42"N

21°12'35.02"E

Panouri de informare cu mesaje

variabile, amplasate conform

schiţei din anexă

11 Calea Dorobanților –

Pădurea Verde

VMS 14 45°46'2.07"N

21°15'47.65"E



schiţei din anexă

12 Simion Bărnuțiu – Calea

Dorobanților – Gh.Adam

(Piața Gral V. Economu)

VMS 15 45°45'55.45"N

21°15'37.20"E



schiţei din anexă

13 Bd. Cetății – Cloșca – Gh.

Lazăr

VMS 16 45°45'47.00"N

21°12'38.58"E



schiţei din anexă


14 Bulbuca – Sănătății VMS 17 45°44'15.95"N

21°14'39.94"E



schiţei din anexă

Soluţia ţine cont şi de planul de organizare al circulaţiei realizat de Primăria Municipiului Timisoara si de

concluziile studiului de trafic.

Trecerile de pietoni care rămân în teren vor fi semaforizate cu sistem de acţionare cu buton pentru

confirmarea cererii de către pietoni şi vor fi corelate cu celelalte intersecţii pentru a menţine fluenţa

prognozată a traficului.

Toate intersecţiile vor fi coordonate de un soft centralizat şi vor fi monitorizate din Centrul de Control al

traficului. Comunicaţia cu acest centru se va realiza prin intermediul reţelei puse la dispozitie de operatorul

desemnat de Beneficiar.

Prin introducerea acestui sistem se preconizează şi fluidizarea transportului public pe aceste axe.

Centrul de comandă va fi spaţiul din care se vor coordona toate activităţile din cadrul sistemului de

management al traficului. Acest centru va conţine o cameră de comandă şi spaţii tehnice. În camera de

comandă vor lucra operatorii sistemului, iar în spaţiile tehnice vor fi instalate echipamentele subsistemului

central.

În cadrul centrului de control se vor realiza lucrări de amenajare interioară care constau în:

instalarea de podea tehnologică atât în camera de comandă cât şi în camera tehnică;

asigurarea unui iluminat optim pentru buna desfăşurare a activităţilor specifice centrului de control;

asigurarea unui iluminat de siguranţă pentru situaţiile în care apar întreruperi în alimentarea cu

energie electrică;

realizarea instalaţiei electrice de curenti slabi (retele de voce si date) pentru acoperirea necesarului

funcţionării centrului de control cu asigurarea unei rezerve de 20% pentru eventuale extinderi

ulterioare;

instalarea şi punerea în funcţiune a unei instalaţii de climatizare pentru evacuartea caldurii

suplimentare generate de echipamentele electronice.

Toate modificările care urmează a se realiza în spaţiul ce va fi destinat Centrului de Control se vor face

respectând normele legale în vigoare şi având aprobarea beneficiarului si a proiectantului.

În continuare este prezentata o propunere de amenajare a spatiului destinat Centrului de Control:


2.1.2. Caracteristicile functionale ale echipamentelor principale

Caracteristicile functionale ale echipamentelor sunt prezentate in Fisele Tehnice anexate Caietului de sarcini.

2.1.3. Conditii constructive

Conditiile constructive sunt prezentate in sectiunile dedicate ale Caietului de sarcini.

2.2. ANTEMASURATOARE

La evaluarea cantitatilor de lucrari conform prezentului Caiet de Sarcini s-au avut in vedere urmatoarele

analize si documente:

1. Analiza situatiei actuale / Studiu de trafic, realizat in cursul anului 2010 la nivelul Municipiului

Timisoara;

2. Plan de orgarnizare a circulatiei

3. Studiu de fezabilitate privind implementarea „Sistem de supraveghere şi management al traficului

în municipiul Timisoara”

Urmare a celor descrise mai sus, se constata urmatoarea stiutatie de lucrari si cantitati:


a) Cantitati de echipamente si sisteme la intersectii (existente sau propuse spre implementare):

Nr.

crt

Intersectie Cablu

alimentar

e CCTV

Cabl

u

CCTV

Cat.6

Cablu

CCTV

FO

Cablu

Semaforizar

e

Cablu

detector

i trafic

Tub

cablar

e

PEHD

110

Numa

r

stalpi

Semafo

r

pietoni

Semafo

r

Vehicul

e

Semafo

r

Clipitor

Semafo

r

Tramva

i

Camer

e video

Automa

t

dirijare

trafic

Media

converto

r

Switc

h SFP

(m) (m) (m) (m) (m) (m) (buc) (buc) (buc) (buc) (buc) (buc) (buc) (buc) (buc)

1 Calea Sagului - Bujorilor 37 37 0 56 89 44 4 2 3 0 0 1 1 0 1

2 Calea Sagului - Ana Ipatescu 173 10 163 491 411 437 25 16 18 0 2 1 1 1 1

3 Michelangelo - Bratianu 178 6 172 347 170 301 19 8 20 0 0 3 1 3 1

4 Piata Marasti 312 6 306 267 368 237 12 6 9 3 0 2 1 2 1

5 Bratianu - Grozavescu 9 9 0 35 87 27 2 2 4 0 0 1 1 0 1

6 Piata Iuliu Maniu 256 6 250 468 446 420 21 10 16 0 0 2 1 2 1

7 16 Decembrie - Iancu

Vacarescu

73 73 0 105 97 95 4 0 4 0 0 0 1 0 1

8 16 Decembrie - Odobescu 93 93 0 157 174 135 8 8 6 0 0 2 1 0 1

9 16 Decembrie - Gheorghe

Doja

133 6 127 152 135 130 8 10 4 0 3 2 1 2 1

10 Calea Sagului -Rusu Sirianu 51 51 0 72 98 64 2 0 2 0 0 1 1 0 1

11 Piata Mocioni 200 6 194 205 343 181 9 10 5 0 2 2 1 2 1

12 Simeon Barnutiu - Renasterii 51 51 0 120 158 98 8 8 6 0 0 2 1 0 1

13 Simeon Barnutiu - Samuil

Clain

78 6 72 142 167 116 10 8 6 0 0 2 1 2 1

14 Republicii - Paris 74 6 68 127 122 105 8 8 4 0 0 2 1 2 1

15 Carol I - Iancu Vacarescu 92 6 86 157 117 129 11 10 6 1 1 2 1 2 1

16 Take Ionescu - Infratirii 23 23 0 75 127 59 6 6 8 0 0 1 1 0 1

17 Take Ionescu - Dimitrie Gusti 32 32 0 166 192 142 10 10 8 4 0 1 1 0 1

18 Take Ionescu - Filipescu 55 55 0 124 163 108 6 4 5 0 0 1 1 0 1

19 Take Ionescu - Aurel Popovici 14 14 0 49 120 39 3 4 5 0 0 1 1 0 1

20 Sf Ioan - trecere pietoni 22 22 0 26 23 18 2 2 2 0 0 1 1 0 1

21 Gheoghe Adam - traversare

tramvai

52 52 0 126 93 108 7 6 6 0 2 1 1 0 1

22 Dacilor - Penes Curcanul 40 40 0 103 51 85 7 6 4 0 1 1 1 0 1

23 Dacilor - Nistrului 82 6 76 138 127 126 5 4 3 1 1 1 0 1 0


24 Dacilor - Stefan cel Mare -

Mihalache

141 6 135 216 0 194 8 8 0 0 4 2 1 2 1

25 3 August - Episcop Lozovici 57 57 0 132 103 104 12 14 4 0 2 1 1 0 1

26 3 August - Splaiul Nistrului 74 6 68 119 145 97 9 8 5 0 2 1 1 1 1

27 Revolutiei - Filipescu 48 48 0 135 148 117 7 6 5 2 2 1 1 0 1

28 Brediceanu - Nemoianu 88 6 82 142 78 126 6 6 1 0 3 1 1 1 1

29 Nemoianu - Liviu Gabor 40 40 0 85 24 75 4 4 3 0 2 1 0 0 0

30 Carol I - Ion Ghica 20 20 0 174 53 150 10 12 3 1 2 1 1 0 1

31 Prayer - Capitan Damsescu 61 61 0 143 14 121 8 8 3 0 2 2 1 0 1

32 Ion Barac - Dambovita 92 6 86 163 119 133 12 10 4 1 3 2 1 2 1

33 Gheorghe Adam - trecere

pietoni

48 48 0 51 138 45 2 2 4 0 2 0 1 0 1

34 Avram Imbroane - trecere

pietoni

39 39 0 72 78 60 4 4 2 0 2 1 1 0 1

35 Avram Imbroane - Mihail

Kogalniceanu

42 42 0 98 71 82 6 8 3 3 3 1 1 0 1

36 Revolutiei - CD Loga 126 6 120 173 123 147 10 14 6 0 2 2 1 2 1

37 Revolutiei - Goldis 122 6 116 92 141 80 4 6 4 6 2 2 0 2 0

38 Proclamatia de la Timisoara -

August Pacha

104 6 98 156 93 128 12 16 3 0 2 2 0 2 0

39 9 Mai - Libertatii 128 6 122 130 0 116 4 8 1 0 2 2 1 2 1

40 9 Mai - Marasesti 10 10 0 63 0 51 4 4 1 0 2 1 1 0 1

41 Prayer - Mangalia 55 55 0 112 0 90 8 8 2 0 2 2 1 0 1

42 Prayer - Crizantemelor 47 47 0 102 0 80 8 8 2 0 2 2 1 0 1

43 Stefan cel Mare - St O Iosif 209 6 203 215 0 193 8 8 6 0 2 2 1 2 1

44 Dambovita - Ana Ipatescu 115 6 109 265 152 233 13 12 4 0 4 2 1 2 1

45 Calea Sagului - Liviu Rebreanu 108 10 98 216 255 186 12 8 14 2 0 2 1 2 1

46 Liviu Rebreanu - Gheorghe

Ranetti

57 57 0 168 136 134 14 16 11 0 0 2 1 0 1

47 Liviu Rebreanu - Hebe 43 43 0 82 144 66 5 6 9 0 0 2 1 0 1

48 Liviu Rebreanu - Brancoveanu 79 6 73 168 172 138 12 12 16 0 0 2 1 2 1

49 Liviu Rebreanu - Ulpia Traiana 77 6 71 103 129 87 6 6 8 0 0 2 0 2 0


50 Liviu Rebreanu - Drubeta 60 60 0 174 154 146 11 8 12 0 0 2 1 0 1

51 Liviu Rebreanu - Salcamilor 84 6 78 148 110 126 8 10 12 0 0 2 1 2 1

52 Liviu Rebreanu - Cosminului 42 42 0 70 90 54 5 6 9 0 0 2 1 0 1

53 Liviu Rebreanu - Martirilor 141 6 135 241 344 215 11 15 18 0 0 2 0 2 0

54 Aries-Surorile Caceu 110 6 104 204 306 180 9 10 11 0 0 2 1 2 1

55 Ripensia-1 Decembrie 45 45 0 107 51 81 10 8 5 0 0 2 1 0 1

56 Ripensia-Eroilor de la Tisa 58 58 0 144 80 124 7 8 5 0 0 2 1 0 1

57 Cluj - 1 Decembrie 133 6 127 137 249 117 7 8 5 0 0 2 1 2 1

58 Cluj - Eroilor de la Tisa 55 55 0 135 153 111 9 8 5 0 0 2 1 0 1

59 Michelangelo - CD Loga 107 6 101 147 197 129 7 8 9 0 0 2 0 2 0

60 Michelangelo - Eminescu 74 6 68 132 168 108 9 8 9 0 0 2 1 2 1

61 Bratianu - Revolutiei - Hector 167 6 161 282 390 250 14 18 16 0 0 2 0 2 0

62 Piata Bratianu 301 6 295 406 432 350 25 14 30 0 0 2 1 2 1

63 Piata Consiliul Europei 156 6 150 315 379 271 19 12 17 0 0 2 1 2 1

64 Calea Saglui - Verdi - Mures 48 48 0 71 158 65 2 2 6 0 0 1 0 0 0

65 Cluj - Victor Babes - Eroilor 44 44 0 66 107 60 2 2 6 0 0 1 0 0 0

66 16 Decembrie-Brancoveanu 109 6 103 194 245 164 12 8 12 0 0 2 1 2 1

67 16 Decembrie - Tudor

Vladimirescu

81 6 75 136 100 116 7 8 7 0 0 2 1 2 1

68 16 Decembrie - Ferdinand 10 10 0 204 178 172 14 9 8 0 0 1 1 0 1

69 Piata Regina Maria 115 6 109 307 228 271 15 16 8 0 0 2 1 2 1

70 Republicii - Circumvalatiunii -

Jiul

79 6 73 169 264 145 9 7 9 0 0 2 1 2 1

71 Circumvalatiunii - Brediceanu 62 62 0 162 173 132 12 11 16 1 0 2 1 0 1

72 Circumvalatiunii - Gh Lazar 145 6 139 290 380 260 12 8 12 0 0 2 1 2 1

73 Circumvalatiunii - Burebista 43 43 0 142 145 122 8 4 8 0 0 1 1 0 1

74 Barnutiu-Dorobantilor 115 6 109 227 332 197 12 16 19 0 0 2 1 2 1

75 Barnutiu-Kogalniceanu 97 6 91 199 266 169 12 16 17 0 0 2 1 2 1

76 Take Ionescu - Enric Baader 45 45 0 134 146 116 7 8 6 0 1 1 1 0 1


77 Gheorghe Dima - Gheorghe

Lazar

114 6 108 188 282 160 11 10 6 0 0 2 1 2 1

78 Brediceanu - Gheorghe Dima 74 6 68 145 88 119 10 10 3 0 2 2 1 2 1

79 Republicii-Dragalina 38 38 0 210 236 176 15 14 11 0 2 1 1 0 1

80 Dragalina - Titulescu 55 55 0 110 60 90 7 5 7 0 0 2 1 0 1

81 Dragalina - Vladimirescu 88 6 82 134 128 116 6 6 8 0 0 2 1 2 1

82 Dragalina -Regele Carol 113 6 107 277 231 241 15 18 14 0 0 2 1 2 1

83 Iuliu Maniu - Regele Carol 71 6 65 236 130 202 15 14 7 0 2 1 1 1 1

84 Garii-Trecere tramvai 121 6 115 157 32 145 4 0 4 0 2 2 0 2 0

85 Garii - Trecere tramvai 44 44 0 45 0 35 3 0 4 0 1 1 1 0 1

86 Dorobantilor - Uzinei 121 6 115 154 224 140 5 6 10 0 0 2 0 2 0

87 Andrei Saguna - Iosif Vulcan 71 6 65 139 147 117 8 8 12 0 0 2 1 2 1

88 Andrei Saguna - Ion Mihalache 89 6 83 273 127 235 16 16 12 0 0 2 1 2 1

89 Ion Mihalache - Neculuta 58 58 0 108 0 96 4 8 3 0 0 1 1 0 1

90 Ion Mihalache - Anton Pann 77 6 71 110 0 98 4 8 3 0 0 1 1 1 1

91 Revolutiei - Martin Luther 295 6 289 365 117 315 20 21 24 0 0 4 1 4 1

92 9 Mai - Lucian Blaga 84 6 78 106 0 92 4 8 3 0 0 2 1 2 1

93 Brediceanu - Paris 113 6 107 161 99 137 9 8 6 0 0 2 1 2 1

94 Ferdinand - Loga 110 6 104 153 139 139 5 4 4 0 0 2 0 2 0

95 CD Loga - Savinesti 98 6 92 143 128 115 11 10 5 0 0 2 1 2 1

96 Piata 700 44 44 0 89 66 67 8 9 4 0 0 2 1 0 1

97 Gheorghe Lazar - Ion Mincu 53 53 0 98 103 82 5 6 7 0 0 2 1 0 1

98 Calea Sagului - Ovidiu Cotrus 100 6 94 173 39 143 12 14 19 0 0 2 1 2 1

99 Torontalului - Timis 134 6 128 157 95 141 6 6 8 0 0 2 0 2 0

10

0

Torontalului - Miresei - Cetatii 104 6 98 171 0 141 12 8 13 0 0 2 1 2 1

10

1

Torontalului - Liege 95 6 89 183 0 155 11 8 13 0 0 2 1 2 1

10

2

Aradului - Lazarescu - Lipovei 42 42 0 121 53 99 8 8 13 0 0 2 1 0 1

10 Aradului - Amurgului 93 6 87 193 0 165 11 8 15 0 0 2 1 2 1


3

10

4

Aradulu i- Calan 79 6 73 0 201 0 2 2 4 0 0 1 0 1 0

10

5

Aradului - Liege 73 6 67 163 0 135 11 10 9 0 0 2 1 2 1

10

6

Divizia 9 - Amurgului 76 6 70 145 0 117 11 8 20 0 0 2 1 2 1

10

7

Sever Bocu-Linistei 78 6 72 63 0 53 2 2 4 0 0 2 1 2 1

10

8

Sever Bocu-Lirei 27 27 0 71 0 63 2 0 4 0 0 2 0 0 0

10

9

Sever Bocu-Petru si Pavel 82 6 76 148 0 122 10 8 13 0 0 2 1 2 1

11

0

Dorobantilor-Padurea Verde 129 6 123 114 51 100 4 4 8 0 0 2 1 2 1

11

1

Banatul-Dambovita 92 6 86 192 34 160 13 8 13 0 0 2 1 2 1

11

2

Demetriade-Frigului 42 6 36 73 0 59 5 2 9 0 0 1 1 1 1

11

3

Demetriade-Divizia 9 Cavalerie 89 6 83 87 0 75 4 2 8 0 0 1 1 1 1

11

4

Cetatii-Gh Lazar 109 6 103 192 87 168 9 8 9 0 0 2 1 2 1

11

5

Cetatii-Bogdanestilor 85 6 79 175 37 145 12 14 15 0 0 2 1 2 1

11

6

Bulbuca-Sudului 78 6 72 149 0 123 10 14 11 0 0 2 1 2 1

11

7

Bulbuca-Sanatatii 62 62 0 123 0 103 8 6 10 0 0 1 1 0 1

11

8

Bulbuca-Aries 100 6 94 258 223 216 18 17 17 0 0 2 1 2 1

11

9

Stan Vidrighin-RATT 98 6 92 117 0 99 6 5 5 0 0 2 1 2 1

12

0


Tisa

77 6 71 115 0 95 7 6 13 0 0 2 1 2 1

12

1

Stefan cel Mare-Pestalozzi 62 62 0 133 0 107 10 12 8 0 0 2 1 0 1

12

2

Iepurelui-Anton Pann 110 6 104 134 0 114 8 8 11 0 0 2 0 2 0

12 Prezan-Maresal Averescu 111 6 105 191 70 163 11 8 12 0 0 2 1 2 1


3

12

4

Zola-Bujorilor 127 6 121 153 54 133 8 8 4 0 0 2 0 2 0

12

5

Zola-Chisodei 123 6 117 131 0 109 8 8 4 0 0 2 1 2 1

12

6

Zola-Hugo 43 43 0 93 0 71 8 8 7 0 0 2 1 0 1

12

7

Brancoveanu - Mures 132 6 126 96 0 76 7 8 6 0 0 2 1 2 1

12

8

Brancoveanu-Eneas 124 6 118 138 179 118 8 8 3 0 0 2 0 2 0

12

9

Brancoveanu-Porumbescu 74 6 68 138 63 112 10 8 6 0 0 2 1 2 1

13

0

Odobescu-Porumbescu 37 37 0 98 0 76 8 8 5 0 0 2 1 0 1

13

1

Mihai Viteazu_Babes 97 6 91 145 0 127 7 6 10 0 0 2 0 2 0

13

2

Mihai Viteazu-Romulus 53 53 135 0 115 8 6 8 0 0 1 1 0 1

13

3

Mihai Viteazu-Parvan 81 6 75 183 195 151 13 9 11 0 0 2 1 2 1

13

4

Parvan-UVT 21 21 0 28 55 20 2 2 6 0 0 1 1 0 1

TOTAL 11.756 2.776 8.980 20.606 15.792 17.574 1.175 1.090 1.086 25 71 230 114 160 114


2.3. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

Ordinea de executie a lucrarilor prevazute in prezentul proiect este:

Organizarea santierului

Instalatii de curenti slabi;

Montare echipamente;

Receptia lucrarilor de montaj si efectuarea probelor si verificarilor necesare.

Punerea in functiune a instalatiilor.

Lucrarile de montaj se vor realiza pe baza graficului de esalonare a lucrarilor incheiat intre beneficiar,

executant si furnizor.

Inainte de inceperea lucrarilor se va face recunoasterea traseului, identificarea instalatiilor si predarea

amplasamentului. Se identifica echipamentele si instalatiile existente care urmeaza a fi inlocuite, modificate

sau adaptate, dupa caz. Cele de mai sus se vor consemna intr-un protocol care constituie piesa la dosarul

tehnic al lucrarii.

Lucrarile se vor realiza cu scoateri partiale de sub tensiune a instalatiilor.

Se accepta scoaterea totala de sub tensiune pe timp limitat, pentru lucrari cu grad marit de pericol.

Modul de lucru, ingradirea zonelor si masurile de protectie a personalului de executie vor fi stabilite de

comun acord cu organele de exploatare.

Modul de organizare si desfasurarea lucrarilor de executie se vor stabili cu organele de exploatare

pentru a asigura protectia personalului de executie in conditiile mentinerii partiale sub tensiune a

instalatiilor.

Dupa terminarea lucrarilor se fixeaza modalitatile de introducere in exploatare a noilor instalatii.

Intregul personal, din executie si din exploatare, trebuie instruit pentru momentul introducerii noilor

instalatii in exploatare.

Se fixeaza data si durata de trecere in exploatare a noilor instalatii.

Constructorul are oblogatia de a preda beneficiarului, la receptia lucrarilor executate, documentatia

tehnica aferenta, inclusiv documentele cu referire la calitatea si durata de garantie a acestora.

Piesele recuperate si refolosibile se introduc in magazia beneficiarului in regim de conservare si/sau

pentru reconditionare. Actiunea de recuperare se contabilizeaza in consecinta, pe baza unui proces verbal

de predare – primire incheiat intre constructor si beneficiar.

Organizarea de santier face obiectul separat al protocolului ce se va incheia intre constructor si

beneficiar.

Modalitatile si conditiile de transport pentru materiale, piesele si subansamblele necesare lucrarilor,

precum si a personalului de executie la locul de munca nu sunt obiecte de negociere, acestea constituind

obligatia constructorului.

Accesul personalului de executie la lucrari se reglementeaza prin protocol incheiat intre beneficiar si

constructor. Beneficiarul este obligat sa delege in acest sens persoane care pot incheia protocolul cu

constructorul.

Zona de lucru va fi marcata si/sau semnalizata corespunzator, de constructor.

Cheltuielile pentru lucrarile de protectia muncii a personalului de executie sunt prevazute in costul

general al lucrarii.

2.3.1. Generalitati

Incercarile, verificarile, testele si masuratorile pot fi efectuate integral de reprezentanti autorizati ai

antreprenorului in colaborare cu reprezentantii autorizati ai beneficiarului, sau numai de reprezentantii

autorizati ai beneficiarului.

Cheltuielile tuturor incercarilor, verificarilor si masuratorilor, pentru punerea in functiune a lucrarilor

trebuie prevazute si suportate de antreprenor, in afara consumului de energie si eventual a participarii

personalului beneficiarului.

Verificarea calitatii lucrarilor ascunse ale instalatiei (fara acces dupa terminarea lucrarilor) se va face

pe parcursul executarii acestora, conform C-56.


Pe timpul executiei lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de reprezentantii permanenti pe

santier ai executantului si beneficiarului (conducatorul tehnic al lucrarilor si respectiv dirigintele de santier,

cu participarea delegatului CTC al executantului, precum si alti delegati nominalizati de beneficiar. Acestia

vor urmari pe tot parcursul executiei respectarea stricta a normelor de montaj specifice pentru fiecare

instalatie in parte.

Toate materialele pot fi introduse in lucrare numai daca sunt conform prevederilor proiectului, daca

au fost livrate cu certificat de calitate si daca in cursul depozitarii sau manipularii nu au suferit deteriorari.

Verificarea se face scriptic, virtual si dupa caz prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din magazie sau

depozit.

Daca in cazul unei incercari se constata o functionare defectuoasa dau apar distrugeri sau uzuri la

un ansamblu sau o parte a acestuia, incercarea se considera nesatisfacatoare, iar antreprenorul este obligat

sa depisteze cauza care a produs defectul si sa o elimine, iar apoi sa repete incercarea.

Instalatia se considera pregatita de receptie dupa o durata de functionare de 30 zile in conditii de

exploatare maxima si la parametrii proiectati.

Orice defectiune, neregula sau functionare anormala se remediaza de antreprenor, iar cheltuielile se

suporta de executantul lucrarii (antreprenor).

incercarile si verificarile calitatii materialelor se fac in doua etape:

Incercarile si verificarile facute inainte de terminarea materialelor si echipamentelor la locul de

montaj trebuie sa se faca cat mai aproape de conditiile de functionare. Materialele livrate vor fi

insotite de certificate de incercari si verificari. Cheltuielile legate de incercari si verificari in uzina il

privesc direct pe furnizor, ele fiind incluse in costul materialelor.

Incercarile si verificarile facute la locul de montaj trebuie efectuate dupa montarea echipamentelor,

materialelor, realizarea si pregatirea instalatiilor pentru punerea in functiune.

Verificarile cablurilor la receptie sau in etapele intermediare, inainte de montaj, se fac conform

indicatiilor furnizorului.

Incercarile cablurilor dupa montaj se fac conform PE 116/94. Dupa montaj se executa de catre

beneficiar o verificare cu tensiune marita.

Cutiile terminale si mansoanele trebuie sa reziste la incercarile pentru cabluri electrice.

In vederea receptiei si darii in exploatare a instalatiilor de legare la pamant, executantul trebuie sa

intocmeasca si sa predea unitatii de exploatare documentatia tehnica respectiva, procesul verbal de lucrari

ascunse pentru elementele ingropate si pentru continuitatea armaurilor din constructii, buletine de

verificare si procesul verbal de receptie. La receptia si darea in exploatare a instalatiilor de legare la pamant

se masoara rezistenta de dispersie a prizei de pamant (valoarea este indicata in documentatia desenata) si

se verifica existenta unei legaturi eficiente intre priza de pamant si elementele legate la pamant, conform

STAS 12604/4-89. Daca valorile masurate ale rezistentei de dispersie a prizei de pamant nu corespund

valorilor cerute, se vor adauga electrozi si platbanda pana valoarea masurata scade sub cea prescrisa.

2.3.2. Verificari de executat pe parcursul lucrarilor.

Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de reprezentantii permanenti pe

santier ai executantului si beneficiarului (conducatorul tehnic al lucrarii si respectiv dirigintele de santier, cu

participarea delegatului CTC al executantului si alti delegati ai beneficiarului). Toti acestia vor urmari pe tot

parcursul executiei respectarea stricta a normelor de montaj specifice fiecarei instalatii in parte. Incercarile si

verificarile se vor efectua in conformitate cu PE116/94.

Se va verifica daca toate materialele, aparatele si echipamentele electrice au fost alese astfel incat sa se

incadreze in tipul de protectie climatica N (zona macroclimatica cu climat temperat) in conformitate cu

STAS 6692-83 si STAS 6535-83.

Se va verifica la locul de montare, dupa transport, daca toate materialele, aparatele si echipamentele

electrice (aparate de conectare, protectie, pornire, tablouri electrice, etc) sunt in conformitate cu prevederile

din proiect, daca au fost livrate cu certificatele de calitate si daca in cursul depozitarii sau manipularii nu au

suferit deteriorari.


La cablurile electrice cu izolatie se va verifica continuitatea electrica pe fiecare tambur, conform

PE116/94. Toate cablurile care prezinta intreruperea izolatiei vor fi respinse.

Toate materialele, aparatele si echipamentele electrice care au caracteristici diferite de cele prevazute in

proiect precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatii rupte, lipsa unor elemente de protectie, etc.) care

la exploatare ar putea conduce la accidente de munca prin electrocutare sau la producerea unor daune

materiale de orice natura vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazul in care este posibil, numai

partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa asupra

calitatii lor.

Inainte de a incepe montarea unei instalatii electrice se va verifica vizual iar dupa caz si cu instrumente

de masura adecvate (metru, ruleta) daca lucrarile constructive corespund prevederilor din proiect si

prescriptiilor tehnice.

Este interzis a se executa de catre instalatori strapungeri sau goluri prin spargerea sau taierea

elementelor care fac parte din structura de rezistenta a constructiei. In cazul in care din diferite motive este

necesar ca instalatorul sa execute astfel de lucrari, se admite efectuarea lor numai pe baza unui aviz scris de

la proiectantul structurii de rezistenta insotit dupa caz de documentatia de executie (schita, indicatii de

executie). Executarea lucrarilor va fi supravegheata direct de conducatorul tehnic al lucrarilor de constructii

sau instalatii.

2.3.3. Verificari de efectuat pe faze de lucrari.

La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie care pot functiona

sau se pot proba independent se pot efectua verificari electrice si/sau mecanice. Acestea se executa numai

de catre persoane autorizate (verificatori, experti) in prezenta delegatului beneficiarului, iar rezultatele se

inscriu intr-un proces verbal care va servi la receptia finala, facand parte din dosarul de acte, el va fi semnat

de cei care au facut verificarile si datat.

Se va verifica daca materialele, aparatele si echipamentele electrice au fost amplasate astfel incat sunt

accesibile pentru verificari sau reparatii si asigura functionarea fara pericole pentru persoane si instalatii.

Se va masura direct cu megohm-metrul rezistenta de izolatie a cablurilor electrice in conditiile

PE116/94. Se va verifica rigiditatea dielectrica prin supunerea la o tensiune de incercare de 4k, 50Hz timp de

10 minute, timp in care nu trebuie sa se produca strapungeri sau conturnari.

Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele au fost trase in tuburi, inainte de

acoperirea lor.

2.3.4. Verificari de efectuat la receptia finala a obiectivului

a) Toate echipamentele active, sistemele electronice programabile, inclusiv software aferente vor avea

certificari ISO 9001 si agrementari ale institutelor specializate din tara noastra.

b) Testarea, receptie

Testari se vor efectua asupra aparatajului si cablelor cu echipamente de testare specializate. Testele se

vor efectua de furnizor asistat de beneficiar, si se va intocmi un proces verbal cu urmatorul continut

minimal:

- data si durata testarii;

- timpul testelor;

- lista de masuratori si rezultatul.

Furnizorul va face precizari asupra procedurilor de testare.

Procesul verbal de receptie va cuprinde totalitatea lucrarilor executate insotite de rezultatele

testelor la punerea in fnctiune.

c) Documentatii

La terminarea lucrarilor, dupa receptie furnizorii de echipamente vor pune la dispozitia

beneficiarului :


- fisele tehnice ale echipamentelor si materialelor din componenta instalatiei;

- schemele de conexiuni si eventual planurile modificate fata de proiectul tehnic

care a stat la baza executiei lucrarilor;

- instructiuni de utilizare si certificare a echipamentelor active.

d) Service, garantii

In cazul unor defectiuni se va interveni in termen de cel mult 8 ore, iar la un defect repetat de cel

putin 3 ori la acelasi echipament acesta va fi inlocuit cu altul nou.

Furnizorul va asigura instruirea personalului de intretinere pentru lucrari de intretinere curenta

asupra sistemului de operare fara sa inchida sistemele de programare.

Se va asigura o garantie de minim 24 luni asupra intregului sistem de supraveghere si management

al traficului. In continuare, pentru o perioada de minim 5 ani dupa expirarea garantiei, se vor asigura piese

de schimb.

2.3.5. Dispozitii finale

Executantul va preda beneficiarului toate actele de atestare, verificare a calitatii lucrarilor de instalatii

(procese verbale pentru lucrari ascunse, certificate de calitate, buletine de incercari, etc.).

2.4. CONDITII DE ACCEPTARE A LUCRARII

Conditiile de certificare a calitatii lucrarilor executate se considera a fi indeplinite prin emiterea de

catre executant a “Certificatului de Calitate si Garantie”, document insotit, verificat si aprobat de

beneficiar prin organele sale de control si de comisia de receptie finala.

Executantul lucrarii va preda beneficiarului, cu ocazia receptiei finale, intreaga documentatie tehnica

si economica care a stat la baza executiei. De asemenea va preda planuri cu pozarea exacta a

cablurilor subterane cu precizarea adancimii si a distantelor fata de cladiri, precum si a eventualelor

mansoane.

Receptia lucrarilor se face de catre beneficiar, in amplasament definitiv, in stare de functionare

completa si corecta.

Rezultatele controlului de oice tip (la toate categoriile de lucrari, in orice faza a lucrarii), efectuat de

persoane sau organe specializate, abilitate in acest sens, se vor consemna in documente adecvate,

cerute prin lege. Acestea se constituie ca piese distincte in dosarul tehnic al instalatiilor.

Controlul de calitate poate face obiectul unor receptii preliminare si al receptiei finale, pe baza de

protocol incheiat intre beneficiar si executant.

2.5. STANDARDE, NORMATIVE, FISE TEHNOLOGICE SI ALTE PRESCRIPTII

La executia lucrarilor cuprinse in prezentul caiet de sarcini se vor respecta urmatoarele prescriptii:

NP- I 7- 2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pâna la

1000 V c.a. si 1500 V c.c.

MMPS-1997 Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei

electrice.

Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor;

Hotararea 1010 din 25.06.2004 – Norme metodologice de aplicare a legii 333/2003;

I 18/1/2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de telecomunicatii si

semnalizare din cladirile civile si de productie;

PE 009/93 Norme de prevenire, stingere si dotarea impotriva incendiilor pentru producerea,

transportul si distributia energiei electrice si termice.

P 118 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia împotriva

focului.

MO 225/1999 Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor.


Legea 112 Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate prin Ordonanta 60/97

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006


3. VOLUMUL 2 - CERINTE PE SPECIALITATI

3.1. AMENAJARI INTERIOARE LA CENTRUL DE COMANDA SI SUPRAVEGHERE

3.1.1. Prezentarea contextului din teren

CIV.1 Beneficiarul va pune la dispozitia Contractantului un spatiu aflat intr-o cladire existenta, aflata la

adresa: Municipiul Timisoara, str. Iuliu Maniu nr. 29. Aceast spatiu va fi dedicat in totalitate centrului.

Beneficiarul va organiza, incepand cu data lansarii procedurii de achizitie publica, pentru si in favoarea

Ofertantilor, vizite in cladirea specificata, astfel incat acestia sa isi poata face o imagine cat mai clara

asupra conditiilor reale din teren. Fiecare Ofertant va putea beneficia de maxim 2 (doua) vizite de lucru

la locatia specificata.

CIV.2 Contractantul va asigura toate lucrariile de modificare, amenajare si finisare a cailor de acces si ale

camerei de control, conform specificatiilor din prezentul caiet de sarcini.

3.1.2. Cerinţe generale

CIV.3 Centrul de Comandă si Supraveghere va fi operational 24 de ore pe zi / 7 zile pe săptămână.

CIV.4 Contractantul va fi responsabil cu instalarea şi integrarea tuturor elementelor incluse în acest

Contract, şi va adapta facilităţile şi echipamentele existente sau pe care le furnizează Clientul.

CIV.5 Contractantul va furniza o specificaţie de proiectare care va defini exact proiectul şi adaptările

propuse pentru camera de comanda si pentru sala de echipamente.

CIV.6 Contractantul va dezvolta un plan complet (construcţii, servicii, funcţionalitate şi altele) şi îl va trimite

Consultantului şi Clientului spre aprobare.

CIV.7 Toate proiectele, planul, adaptările şi echipamentele trebuie mai întâi aprobate de către Client şi

Consultant. Toate specificaţiile, planurile sau lucrările care au nevoie de aprobarea Consultantului

(şi/sau Clientului) vor fi făcute numai după ce Constructorul obţine toate aprobările scrise de la

Consultant (şi/sau Client).

CIV.8 Planurile vor include funcţionalitatea, strategii ergonomice şi de siguranţă în vederea asigurării

condiţiilor optime de lucru pentru întreg personalul şi eficienţă maximă în ceea ce priveşte spaţiul şi

funcţiunile operaţionale. Contractantul va dezvolta aceste strategii şi le va trimite Consultantului spre

aprobare.

CIV.9 Sistemele instalate vor fi standarde deschise, astfel incat adăugarea altor sisteme sa nu necesite

reconfigurare semnificativă. In concordanţă cu acest lucru, Contractantul va lua în considerare

sistemele şi proiectele existente şi va dezvolta proiectul în aşa fel încât să fie perfect compatibil cu

acestea.

CIV.10 Toate construcţiile şi adaptările pentru Centrul de Comandă şi Supraveghere trebuie realizate în

concordanţă cu o strategie de extindere, oferind cât de multe capacităţi posibile pentru instalarea

viitoare a noilor echipamente.

3.1.3. Centrul de Comandă şi Supraveghere

CIV.11 Constructorul trebuie să livreze un Centru de Comandă şi Supraveghere complet, adaptat şi organizat

într-o cladire existenta. Constructorul va efectua toate adaptarile necesare, in conformitate cu

cerintele Clientului si prezentul caiet de sarcini.

CIV.12 Constructorul trebuie să execute toate propunerile, desenele, proiectele, si lucrările de constructie si

finisaje pentru livrarea Centrului de Comandă şi Supraveghere.

CIV.13 Planul cladirii, asa cum este aceasta la momentul lansaraii licitatiei, va fi pus la dispozitia Ofertantilor

de catre Autoritatea Contractanta.

CIV.14 Constructorul va prelua cladirea in starea de facto si va depune toate eforturile in vederea efectuarii

tuturor lucrarilor de pregatire, expertizare, proiectare si avizare in vederea atingerii scopului final.


CIV.15 Este prezentat ca exemplu un model al Centrului de Comandă şi Control, însă nu este un model

impus. Contractantul trebuie sa îşi realizeze propunerea lui, care va fi trimisă pentru comentarii şi

aprobare Clientului şi Consultantului.

CIV.16 Adaptarea cladirii existente va include cel putin camerele si spatiile specificate in prezentul caiet de

sarcini. Suplimentar, clientul va putea sa solicite realizarea de noi spatii sau facilitati in interiorul

cladirii, in limita spatiului disponibil.

CIV.17 Constructorul va fi responsabil pentru pregatirea si realizarea in detaliu a informatiilor si proiectelor

aferente modificarii constructiei existente astfel incat acestea sa permita realizarea constructiei in

conformitate cu normele si regulile privitoare la constructiile civile. Astfel, constructorul va realiza un

proiect de arhitectura si simulari aferente, precum si proiectele de lucrari, rezistenta, instalatii

electrice, instalatii termice si sanitare, ventilatie etc.

CIV.18 Toate proiectele vor fi transmise catre Client si Consultant. Inaintea inceperii oricaror lucrari,

proiectele vor trebui aprobate de catre Client si Consultant. In caz de necesitate, Clientul si/sau

Consultantul pot solicita modificari sau adaugiri la proiectele prezentate.

CIV.19 Constructorul va fi responsabil de obtinerea tuturor avizelor si a autorizatiilor conform dispozitiilor in

vigoare in scopul desfasurarii lucrarilor.

CIV.20 Constructorul va realiza toate lucrariile de constructii, instalatii, amenajari si finisaje la claire, interior si

exterior.

CIV.21 Toate lucrariile vor fi prezentate initial in proiectul tehnic transmis catre Client si Consultant si

aprobat de acestia. Nu se accepta desfasurarea de lucrari inaintea aprobarii proiectului.

CIV.22 Toate lucrariile, amenajarile si finisajele vor fi efectuate numai in conformitate cu proiectul aprobat.

3.1.4. Cerinţele de construcţii interioare

CCC.1 Cerinte urmatoare specificate reprezinta specificatii minimale acceptabile iar proiectele realizate de

Constructor vor include atat standardele tehnice in vigoare cat si cerintele specificate in cele ce

urmeaza.

CCC.2 Toate lucrările trebuie realizate în concordanţă cu standardele generale acceptate pentru construcţii

în vederea asigurării tuturor caracteristicilor fizice pentru activităţile obişnuite în Centrul de Comandă

şi Supraveghere.

CCC.3 Toate instalaţiile noi trebuie să fie în concordanţă cu Standardele Naţionale actuale corespunzătoare,

standardele industriale publicate şi toate regulamentele şi normativele locale. Toate instalaţiile noi

trebuie să fie în concordanţă cu standardele SR EN actuale şi corespunzătoare.

CCC.4 Toate instalaţiile electrice noi vor fi în concordanţă cu regulamentele actuale IEE (SR EN 7671),

normativele naţionale aplicabile (I-7) şi cerinţele pentru electricitate la locul de munca.

CCC.5 Acolo unde e cazul, lucrările HVAC (Încălzire, Ventilaţie şi Aer Condiţionat) vor fi realizate în

conformitate cu specificaţiile DW142 iar standardele de instalaţie vor fi în general în concordanţă cu

standardul HVAC al specificaţiilor publicate. Răcirea şi încălzirea vor fi iniţial realizate prin instalaţii de

separare a pompei de căldură cu furnizare locală şi extragerea ventilaţiei în concordanţă cu

reglementările in construcţii şi normativele civile.

CCC.6 Centrul de Comandă şi Supraveghere trebuie să deţină cel puţin următoarele camere, acestea avand

cel putin dimensiunile specificate:

a. Camera de Control: acesta camera va cuprinde personalul operational cu toate mijloacele

tehnice (calculatoare, imprimante, peretele video si altele). Este de asteptat ca acest spatiu

sa aiba dimensiuni de 7,00 x 8,00 m.

b. Sala de echipamente: Aceasta sala va asigura toate facilitatile pentru echipamentul IT&C si

suficient spatiu pentru expansiuni viitoare. Este de asteptat ca acest spatiu sa aiba

dimensiuni de 2,80 x 8,00 m.

c. Încăperi auxiliare (bucătărie şi toalete): la acelasi nivel al cladirii vor fi prevazute cel putin

toalete individuale, dotate corespunzator, o bucatarie, utilata corespunzator si un spatiu de

odihna, mobilat.


d. Spatii tehnice: Aceste spatii vor asigura toate facilitatile tehnice pentru echipamente, altele

decat echipamentul de comunicatii si IT (UPS si baterii, unitatea de incalzire si racire,

depozit pentru stocul de piese de schimb si altele).

e. Alte facilităţi

CCC.7 Coridoarele vor fi destul de mari în aşa fel încât să poată transporta orice echipament standard

(minim 19’ rack, 600x900 mm).

CCC.8 Toate spatiile de acces, coridoarele, scariile interioare si caiile de acces, vor fi verificate constructiv,

finisate, iluminate si climatizate corespunzator, respectiv:

- Scara parter – etaj 1: se va asigura verificarea rezistentei acesteia conform normelor in vigoare

si se va asigura finisarea scarii prin refacerea stratului de uzura. Balustrada (mana curenta) va fi

reconditionata sau inlocuita cu balustrada metalica, portanta;

- Casa scarii: se va asigura finisarea peretilor si a tavanelor prin repararea tencuielii aparente

(unde este cazul) si vopsirea interioara. Se va folosi exclusiv vopsea lavabila, in culori deschise.

Suprafete estimate: 180 mp (pereti), 20 mp (tavane).

- Coridoare acces (parter si etaj): se va asigura finisarea peretilor si a tavanelor prin repararea

tencuielii aparente (unde este cazul) si vopsirea interioara. Se va folosi exclusiv vopsea lavabila,

in culori deschise. Suprafete estimate: 180 mp (pereti), 20 mp (tavane).

3.1.5. Camera de control

CCC.9 Camera de control propusă trebuie să asigure administrarea completă a activităţilor de supraveghere

şi operaţionale. De asemenea, din Camera de control este testată reţeaua pentru funcţionalitate şi

performanţe reale pentru a asigura şi îmbunătăţi parametrii principali şi facilităţile de simulare

(training).

CCC.10 In Centrul de Comanda si Supraveghere se va lucra, cu mai multe echipe, în schimburi. Programul

unui schimb şi cel general va fi stabilit de către Beneficiar. Camera de Control va fi proiectată în aşa

fel încât să permită obţinerea optimă a echipei de lucru şi schimbului, fără pauze de lucru sau

perturbare.

CCC.11 Planşeul (podeaua) Camerei de Control poate fi neted si liniar, orizontal. Sistemul de afişare va fi

plasat la cel mai scăzut nivel posibil, însă nu mai jos decât specificaţiile ergonomice (minim 1,20 m

fata de cota podelei).

CCC.12 Alte birouri suplimentare pot fi plasate in Camera de Control pentru diverse servicii.

CCC.13 Principala structură de cablaj va fi asamblată sub podeaual suprainaltata, pentru a putea intra uşor

la fiecare cutie, priză şi /sau facilităţile ecranului video.

CCC.14 In camera de control vor fi plasate cel putin 4 posturi de lucru. Posturile de lucru vor fi amplasate

simetric, in linii succesive, astfel incat toti operatorii sa aiba vizibilitate directa si comoda catre

peretele-ecran.

CCC.15 Toţi operatorii prezenţi şi viitori vor avea linie directă de vizionare spre peretele video.

CCC.16 Camera de control va fi proiectată să permită, cel puţin, desfăşurarea a maximum 3 staţii de lucru

suplimentare dacă vor fi necesare în viitor. In acest sens, camera de control va fi echipata cu

infrastructura tehnica corespunzatoare.

CCC.17 Orice aspecte ergonomice referitoare la Camera de Control vor fi luate in considerare: poziţia

operatorilor în ceea ce priveşte colaborarea optimă şi vederea spre afişările informaţiilor centrale,

mobila de lucru, iluminarea camerei, aerul condiţionat etc. Toate acestea vor fi planificate si

proiectate de către echipa Contractantului şi aprobate de Beneficiar si Consultant.

CCC.18 In Camera de Control operatorii vor avea toate condiţiile necesare pentru a putea lucra în mod

continuu iar avariile vor fi rezolvate în cel mai scurt timp posibil cu cele mai bune soluţii posibile.

CCC.19 Centrul de Comandă şi Supraveghere trebuie să permită asigurarea în condiţii bune a:

a. Controlului întregii situaţii tactice şi operaţionale dintr-un singur punct.

b. Accesului simplu, rapid şi direct la informaţii, fără dispecerate intermediare sau alte servicii.


c. Administrării situaţiilor de criză care să fie realizat rapid şi eficient, coordonând toate

acţiunile dintr-un singur punct şi cu o echipă omogenă.

d. Realizării şi implementării programelor de instruire şi testelor pentru personal, in condiţii

normale de lucru – pentru aceasta, Camera de Control va putea asigura toate condiţiile

pentru schimbarea condiţiilor operaţionale pentru cel puţin un singur post de lucru

(dedicat).

e. Echipa de mentenanţă poate rezolva toate problemele care pot interfera în mai multe

domenii.

CCC.20 Proiectarea camerelor de control necesită cunoştinţe de acustică, audiţie şi vedere umană.

Antropometria este în mod particular semnificativă în ceea ce priveşte vederea. Pentru aceasta,

Contractantul va avea un arhitect expert dedicat acestui proiect care va realiza planul de adaptare în

concordanţă cu nevoile Clientului şi cerinţe speciale de proiectare. Acest plan va fi trimis

Consultantului spre aprobare.

CCC.21 Dispozitivele ecranului gigant vor fi plasate în concordanţă cu studiul de ergonomie, care va fi

realizat de către Contractant şi va fi trimis spre aprobare Consultantului. In acest studiu, se vor

urmarii detalii, inclusiv: înălţimea ochilor oamenilor scunzi comparativa cu cea a oamenilor înalţi în

poziţie în picioare şi şezut, diferenţa la înălţimile ochilor pentru bărbaţi şi femei, extinderea câmpului

vizual a unei persoane, zone de vedere confortabile, şi măsura în care mişcările capului şi rotirea

ochilor pot îmbunătăţi capacităţile de vedere sunt toţi factori esenţiali în asigurarea interfeţei

corespunzătoare între privitor şi sistemul de afişare.

CCC.22 Principalul sistem vizual informaţional va fi peretele de afişare plasat în faţa operatorilor pentru a

asigura o vedere optimă, în concordanţă cu parametrii anatomici obişnuiţi:

a. Raza mişcării capului în plan transversal sau orizontal, numit "rotaţia gâtului", va avea o

rază maximă de 33º la stânga sau dreapta.

b. Raza mişcării capului în plan frontal sau vertical, numit "flexiunea gâtului ", va avea o rază

maximă de 20º de la linia orizontală spre linia superioară a ecranului.

CCC.23 Pupitrul de lucru va avea 3 monitoare pentru fiecare operator, plasate pe pupitru, în faţa

operatorului, in plan vertical, tastatura si accesorii (mouse, joistick etc.) in plan orizontal, consola

radio si/sau alte echipamente similare in plan oblic, în concordanţă cu studiul ergonomic.

CCC.24 Orice alte echipamente considerate de utilitate operatoriilor sunt acceptate, cu conditia ca

amplasarea acestora sa respecte conditiile de ergonomie a spatiului.

CCC.25 Principala facilitate a camerei de control este sistemul de ecrane video. Aceasta este cea mai

importantă interfaţă de la sistem la operatorii umani. Este foarte important un bun sistem de afişare,

organizat pe baze ergonomice şi susţinut de infrastructură puternică (date, energie, mecanică, de

răcire, redundanţă etc.). Din acest motiv, va fi acordată o atenţie deosebită sistemului video de

perete, iar Contractantul trebuie să realizeze un plan de ergonomie şi de ansamblu care va fi trimis

Consultantului spre aprobare.

CCC.26 Toată mobila pentru Camera de Comanda, care va fi furnizată în cadrul acestui contract, va fi nouă

iar stilul, culoarea şi materialul trebuie să se potrivească aranjamentului Centrului de Control.

Mostrele vor fi trimise spre aprobare Clientului şi va fi oferită o serie de culori şi modele.

3.1.6. Sala de Echipamente

CCC.27 Camera de Control va fi separata de către un perete fals, realizat pe structura usoara (ghips carton

amplasat pe structura metalica, suprafata totala 40mp) care va asigura întreaga zonă tehnica a

ecranului gigant – toate echipamentele solicitate vor fi plasate în faţa acestui perete fals iar separarea

va fi făcută printr-o uşă dedicata. Spaţiul dintre peretele fals (numit “perete ecran”) şi cel mai apropiat

perete din spate trebuie să fie de 2 metri (minim).

CCC.28 Camera de echipamente trebuie să ofere toate condiţiile necesare tuturor echipamentelor

electronice – date, video, comunicaţii, rezervă de energie auxiliar (local).


CCC.29 Contractantul va realiza toate condiţiile tehnice în aşa fel încât să asigure condiţiile tehnice pentru

toate echipamentele existente necesare şi în concordanţă cu potenţialul de extindere.

CCC.30 Pentru condiţiile ergonomice camera de echipamente va avea duşumea suspendată, montată pe

structură metalică. În această duşumea, vor fi plasate toate facilităţile tehnice (cabluri, conducte, aer

condiţionat, alarma) şi un sistem complet de detectare a incendiilor (acesta trebuie să detecteze orice

temperatură peste nivelul stabilit sau semne de fum). Această duşumea va fi complet realizată pe o

structură demontabilă (50x50 cm în mod obişnuit) pentru a permite intervenţiile foarte simple

(pentru întreţinere, îmbunătăţirea cablajului, întreţinerea conductelor etc.)

CCC.31 Tavanul va fi realizat suspendat, şi va putea prelua câteva facilităţi (în general, facilităţile cu greutate

scăzută pot fi montate de asemenea în tavanul suspendat).

CCC.32 Toate echipamentele vor fi plasate în dulapuri metalice standarde 19’/ 40U – 42U cu uşă de sticlă.

Pentru orice excepţie vor fi realizate dulapuri speciale.

CCC.33 Toate dulapurile vor fi standard, 600x600mm, 600x900mm, 600X1000mm sau 600x1200mm.

CCC.34 Toate aceste dulapuri vor fi plasate pe structura metalică pe duşumeaua de beton, eventual (dacă

furnizorii de echipamente solicită) pe sisteme de protecţie împotriva cutremurelor.

CCC.35 Intreaga structura de cablaj va fi montată în duşumeaua suspendată, pentru un acces simplu la

fiecare dulap. Toate cablurile trebuie să aibă izolaţii împotriva incendiilor şi fără halogen. Cablurile de

voce / date vor fi separate de cablurile de alimentare cu energie în concordanţă cu standardele

generale acceptate şi specificaţiile de echipament ale furnizorului.

CCC.36 O atenţie deosebită va fi acordată cablurilor de comunicaţii radio, care trebuie separate de orice

alte cabluri (uneori este mai simplu de izolat aceste cabluri în conducte de metal, însă aceasta va fi

decizia constructorului).

CCC.37 În camera de echipamente vor fi putea instalate prize pentru cel puţin 4 computere suplimentare

(alimentare cu energie şi reţeaua de date) şi cel puţin 4 prize de telefon.

CCC.38 In fiecare Rack de echipamente care contine servere sau echipamente similare vor fi prevazute

console tip KVM, cu acces multiplu sau se va prevede o structura centralizata de tip KVM-IP care va

deservi intreg Centrul.

CCC.39 Strategia de cablaj a Camerei de Echipamente va asigura suficiente legături (plasate în interiorul

duşumelei suspendate) pentru a asigura disponibilitatea in caz de extindere .

CCC.40 In spatele peretelui-ecran se va prevede un spatiu in care se vor afla toate echipamentele

tehnologice aferente respectivelor ecrane. Prin exceptie, se accepta ca echipamentele de calcul

aferente sistemului de afisare sa fie instalate in alta sala, respectiv Sala de Echipamente (daca este

cazul).

CCC.41 Spatiul va fi climatizat independent, separat si redundant, astfel incat sa se asigure evacuarea

caldurii excesive generate de lampiile si echipamentele secundare ale ecranelor gigant.

CCC.42 Spatiul va fi dimensionat astfel incat sa permita toate operatiunile de instalare si/sau mentenanta

la ecrane, prin accesul unei persoane normale in spatele ecranelor impreuna cu echipamentele

potential necesare.

CCC.43 Accesul in spatiu se va face prin intermediul unei usi dedicate, securizate corespunzator.

3.1.7. Incaperi auxiliare

CCC.44 Vor fi prevazute toalete, la fiecare nivel al cladirii.

CCC.45 Va fi prevazuta o bucatarie, minim echipata. Acesta va fi echipata cel putin cu urmatoarele facilitati:

a. masa de bucatarie si scaune aferente, suficienta pentru cel putin 4 persoane simultan

b. canapea confortabila sau fotolii de odihna, pentru minim 2 persoane

c. cuptor (tip microunde sau aer cald)

d. cafetiera electrica

e. frigider

f. dulapuri de bucatarie


g. televizor, tip LCD, amplasat pe perete, cu posibilitatea receptionarii posturilor de

televiziune comerciale locale.

3.1.8. Cerinţe particulare privind finisajele si amenajarile interioare

Podea / plafon inferior

CCC.46 Spatiul amenajat va fi dotat cu podea (reala sau falsa) dupa cum urmeaza:

a. Podea falsa, casetata – toate zonele in care se afla trasee majore de cabluri sau care pot

necesita interventie curenta. Podeaua falsa va fi de tip casetat, realizata pe structura

metalica specifica. Daca se considera necesar, monturile pentru rack-urile de

echipamentelor fi amplasate pe structuri anti-seismice. Suprafata estimata: 100 mp.

b. Podea normala (uzuala) – se va amplasa la scari si pe coridoarele care nu implica trasee de

cabluri sau conducte. Suprafata estimata: 50 mp.

c. Podea speciala, realizata din rasina de mare rezistenta, anti-alunecare – va fi amplasata in

bucatarii, bai (daca este cazul), sala generatorului sau altele. Suprafata estimata: 30 mp.

CCC.47 Culorile şi modelul placării duşumelei vor fi acelea care se potrivesc decorului general şi

celorlalte caracteristici proiectate ale Centrului de Comanda şi control. Vor fi trimise mostre spre

aprobare Clientului şi Consultantului şi va fi oferită o gamă de culori. O atenţie deosebită va fi

acordată zonei Camerei de Control, unde culorile vor fi alese în concordanţă cu recomandările

pentru peretele video.

CCC.48 Contractantul va permite formarea oricăror rampe necesare în duşumelele ridicate la

îmbinarea cu deschiderile uşilor existente in zonele adiacente pentru rezolvarea variaţiilor la

nivelul duşumelei.

CCC.49 Proiectarea detaliată va fi făcuta in aşa fel incat sa permită punerea de capcane pentru

animale dăunătoare si insecticide sub podea, fara dificultate.

CCC.50 Orice zone, ca rampe auto, camerele de energie (garaj, staţia de energie de rezervă, bateria,

generatorul altele) şi alte spaţii tehnice vor fi finisate cu răşină industrială antistatică pentru

condiţii grele de lucru.

Pereţii

CCC.51 Pereţii interni vor fi realizaţi în concordanţă cu regulamentele construcţiilor. Contractantul

va elabora un proiect şi va propune o soluţie în concordanţă cu aceste regulamente. Proiectul

propus va trebui să includă de asemenea o propunere de culoare şi textură iar mostrele vor fi

livrate. Propunerea va fi aprobată de către Client şi Consultant.

CCC.52 Structura peretilor va fi realizata astfel incat nivelul zgomotului va fi în concordanţă cu

îndrumările recomandărilor actuale CIBSE şi cu ISO 11064 părţile 1-7.

CCC.53 Toate structurile vor fi realizate din materiale ignifugate (lemnul sau plasticul nu sunt

acceptate).

CCC.54 Orice perete despărţitor va fi format din două straturi de 12.5mm plăci de ghips carton

(Riggips sau echivalent) cu îmbinări filetate şi umplute, montate pe structuri de metal de 48mm –

100mm sau echivalente.

CCC.55 Toate spatiile amenajate şi zonele adiacente vor reconditionate prin repararea tencuielii si

vopsirea de suprafata. Se vor avea in vedere urmatoarele suprafete:

- Camera de Comanda: 150 mp

- Sala de echipamente: 105 mp

- Casa scarii: 180 mp (pereti)

- Coridoare acces (parter si etaj): 200mp

CCC.56 Culorile folosite pentru zugrăvirea pereţilor vor fi stabilite de către proiectantul arhitect în

concordanţă cu propunerea tehnică şi vor fi aprobate de către Consultant. In camera de control

culorile vor fi alese în concordanţă cu recomandările proiectării peretelui video şi vor fi aprobate

de către Consultant şi Client.


CCC.57 În camera de control, peretele video va fi montat pe un perete fals dedicat, în aşa fel încât

să se asigure o suprafaţă dedicată peretelui video şi de asemenea un spaţiu în spate pentru

echipamentele video absolute necesare mentenanţei, cablării şi altor sisteme.

Ferestre

CCC.58 Cu excepţia Camerei de Control, toate zonele unde va lucra personalul vor fi echipate cu

cel puţin o fereastră spre exterior. Caracteristicile minime ale acestor ferestre sunt:

a. Structura: structură din plastic PVC sau aluminiu, cu ranforsare metalică, tip Termopan cel

puţin 3 (trei) camere de separare termica. Sistemul va asigura izolarea prin garnituri de

cauciuc.

b. Structura geamului: geam dublu cu spaţiu de aer non transferabil (sistem termopan).

Geamul extern trebuie să fie destul de puternic (cel puţin 4mm grosime) pentru a rezista

condiţiilor dificile de vreme (vânt, zăpadă şi gheaţă, viscol etc.)

c. Partea mecanică: ferestrele se vor putea deschide în 2 (două) feluri, normal (oscilant) şi la

vârf (oscilo-batant).

CCC.59 Se prevede sa fie echipate/inlocuite geamurile la urmatoarele spatii:

- Sala de echipamente: 1 fereastra, 120 x 170 cm

- Hol acces, etaj 1: 1 fereastra, 120 x 170 cm

CCC.60 Geamurile vor fi realizate astfel incat sa permita ca sistemul de alarmă pentru fiecare spaţiu

va fi echipat cu senzori de apă, senzori la spargerea geamurilor şi la deschiderea geamurilor, aşa

cum este descris în prezentul Caiet de Sarcini.

Tavane

CCC.61 Toate tavanele din clădire vor fi realizate pe structură suspendată (tavane false).

CCC.62 Camerele operaţionale trebuie să aibă tavane false casetate de 600x600 mm (model

Armstrong Microlook sau echivalent) aşa cum se convine cu Consultantul şi Clientul. Acele zone

sunt:

a. Camera de Control

b. Sala de Echipamente

CCC.63 Următoarele tavane vor avea tavane false casetate din plăci rezistente la umezeală

(Armstrong Microlook Prima Dune Plus sau echivalent) cu grosime 15mm si grilaj expus sau

similar:

a. Bucătărie

b. Camerele de odihnă (daca este cazul)

c. Toalete

CCC.64 In spatiile tehnice (garaj – daca este cazul, centrala termica, depozit, generator etc.) – este

suficient si acceptata structura de beton a cladirii, cu conditia amplasarii a cel putin unui pat de

cabluri metalic.

CCC.65 Toate tavanele vor asigura spaţiu suficient pentru echipamente uşoare, cabluri uşoare,

cabluri de securitate, cabluri de date (opţional) precum şi conductele de aer condiţionat sau

sistemele de ventilaţie

CCC.66 Se va avea in vedere refacerea corespunzatoare a tavanelor dupa cum urmeaza:

- Camera de Comanda: 80 mp

- Sala de echipamente: 25 mp

- Casa scarii: 20 mp

- Coridoare acces (parter si etaj): 20 mp

Uşi

CCC.67 Uşile interne vor fi construite din lemn de esenţă moale, pline la interior cu margini de

etansare pe toate laturile, sau vor fi de tip termopan.

CCC.68 Uşile interne pot avea panouri de sticla dacă este necesar şi acolo unde sunt inserate

panourile acestea trebuie să fie largi de 200mm şi poziţionate central sau spre partea de

deschidere a uşii.


CCC.69 Atunci când este necesar, uşile interne vor fi în mod corespunzător clasificate contra

focului. Pentru aceasta, uşi rezistente la incendiu vor fi plasate la:

a. Generatorul de energie (daca va fi instalat interior)

b. Staţia de energie de rezervă si bateriile de acumulatori.

Usiile de protectie anti-incendiu vor fi realizate din structura integral metalica, cu ambele fete metalice si

umplutura termoizolanta ignifuga. Acestea vor fi echipate cu sisteme automate de inchidere nedefectabile,

integral mecanice.

CCC.70 Toate uşile vor include mecanism electro-mecanic folosit pentru a controla sistemul de

acces. Din motive de siguranţă, acest mecanism va putea fi deschis şi mecanic.

CCC.71 Contractantul va lua în considerare facilităţile solicitate pentru eliberarea uşilor exterioare

atunci când există o alarmă de incendiu sau altă situaţie de urgenţă.

Mobila

CCC.72 Se va avea in vedere dotarea cu urmatoarele piese de mobilier:

- Birou operator, 140 x 80 x 70 cm, cu corp secundar cu deschidere verticala si spatiu pentru

tastatura – 4 bucati;

- Birou supervizor, 140 x 80 x 70 cm, cu corp secundar cu min, 3 sertare prevazute cu incuietoare

mecanica si spatiu pentru tastatura – 1 bucata;

- Masa sala echipamente: 120 x 70 x 70 cm – 1 bucata;

- Scaun ergonomic: 6 buc

- Corp cu rafturi pentru documente, tip biblioteca: 120 x 220 x 30 cm – 1 bucata;

CCC.73 Cerinţele generale pentru mobilă vor fi cele prezentate în Schema Proiectului, realizate de

către un arhitect profesionist şi furnizate de către Contractant. Toate cerinţele specifice din acest

Contract vor fi incluse în proiectarea Contractantului pentru Centrul de Comandă şi Supraveghere.

Proiectarea va fi aprobată de către Consultant şi Client.

CCC.74 Toată mobila furnizată va fi nouă iar stilul, culorile şi materialul se vor potrivi cu

aranjamentul Centrului de Comandă şi Control. Vor fi trimise mostre spre aprobare Clientului şi o

gamă de culori va fi oferită. Toate modelele şi culorile vor fi livrate numai după aprobarea

Consultantului. Mobila din Camera de Control trebuie să fie proiectată special în concordanţă cu

scopul zonei.

CCC.75 Aranjamentele pentru pupitrul de control, monitoarele montate pe tavan şi afişarea pe

perete au o importanţă particulară pentru personalul dispeceratului. Camera de Control trebuie să

fie foarte confortabilă, capabilă să faciliteze funcţiunile de monitorizare cu uşurinţă şi să permită

diversele nevoi operaţionale. Prin urmare, aranjamentele proiectate pentru pupitrul de control şi

monitoarele montate pe perete vor fi disponibile Consultantului pentru comentarii cu suficient

timp în avans faţă de data programată de aprovizionare astfel încât să nu se întârzie procesul.

CCC.76 Înălţimea, caracteristicile greutăţii şi alte cerinţe pentru mobilă vor fi în concordanţă cu

Standardele Naţionale şi Internaţionale corespunzătoare pentru centrele de control şi/sau în

camerale unde personalul lucrează 24 de ore pe zi.

CCC.77 Aranjamentele pupitrului de lucru şi amplasarea acestora, înălţimea şi adâncimea

monitoarelor PC vor fi acelea care permit Operatorilor să aibă o vedere liberă spre afişarea

peretelui şi monitoarele montate pe perete din poziţie şezândă.

CCC.78 Cutiile de depozitare vor fi instalate în Camera de Control sub peretele de afişare. Zona va

fi utilizată pentru depozitare generală. De asemenea, alte cutii de depozitare şi rafturi pot fi

plasate pe pereţi laterali.

CCC.79 Toate pupitrele vor fi proiectate astfel încât să permită montarea şi mascarea cablurilor,

pentru a permite personalului tehnician să facă lucrările corespunzătoare dacă este necesar.

CCC.80 Oricând este posibil, mobila furnizată în acest Contract va fi construită modular, la o

înălţime şi adâncime corespunzătoare pentru a permite extinderi viitoare. Aşezarea şi

interconectările Pupitrului de Control vor primi o atenţie specială.


CCC.81 Toate scaunele din zonele operaţionale vor fi foarte confortabile, ergonomice, setabile

pentru utilizator şi mobile.

CCC.82 Tapiteria trebuie sa fie de dimensiuni normale, acoperita cu material textil simplu sanfrenat,

finisata cu o culoare satinata.

CCC.83 Materialele şi culorile scaunelor vor fi în concordanţă cu ambianţa şi mobila. Vor fi trimise

mostre Clientului spre aprobare precum şi o gamă de culori. Toate modelele şi culorile vor fi

livrate numai după aprobarea Consultantului.

CCC.84 Bucătăria va fi pe deplin echipată cu mobilă, chiuvetă, frigider, filtru de cafea şi cuptor cu

microunde.

Scurgerea şi instalatii sanitare

CCC.85 Toate obiectele sanitare vor fi standard, aprobate, finisate glazurat, albe, cu finisaje cromate

la robinete si îmbinări.

CCC.86 WC-urile pentru bărbaţi şi femei vor fi instalate în concordanţă cu cerinţele reglementarilor

in construcţii şi cu normele locale, în mod specific însă nelimitate la lungime, cădere, diametru,

trape, etanşări şi conductele de ventilaţie.

CCC.87 Toate scurgerile interne vor fi prevăzute cu acces la sau lângă îmbinare pentru scopuri de

curăţare.

Cablaje

CCC.88 Toate transmisiile de date şi voce vor fi făcute prin cabluri de cupru şi fibră optică. Toate

legăturile de putere vor fi făcute folosind cabluri de cupru dedicate.

CCC.89 Sistemele de cablaj vor fi proiectate şi implementate în concordanţă cu standardele

moderne şi respectând strategia de cablare.

CCC.90 Toate cablurile vor fi etichetate în concordanţă cu grupul de folosire şi locul unde sunt

conectate.

CCC.91 Toate grupurile de cabluri vor fi montate separat şi etichetate în mod corespunzător.

CCC.92 Etichetarea pentru fiecare cablu şi grup de cabluri se va repeta pe linie, jgheaburi şi coloane

în aşa fel încât să fie uşor de identificat un cablu în procedurile de mentenanţă. Distanţa tipică de

repetare a etichetării este de 3 metri, însă, în zone aglomerate distanţa între 2 etichete

consecutive va fi de aproximativ 2 metri.

CCC.93 Constructorul va stabili un standard de etichetă (în concordanţă cu standarde general

acceptate) care vor fi respectate pentru întreaga reţea de cablaj. Un standard complet de

etichetare şi o hartă vor fi furnizate Clientului iar aprobarea Consultantului este solicitată.

CCC.94 Constructorul va dezvolta şi edita o hartă de cablaj care va fi livrată personalului de

mentenanţă la sfârşitul proiectului.

CCC.95 Toate cablurile vor fi plasate în jgheaburi metalice de cabluri separate pentru fiecare grup

de tipuri. Toate jgheaburile metalice vor fi conectate electric la împământarea clădirii.

CCC.96 Toate cablurile vor fi plasate în duşumeaua falsă sau în tavanul fals, nefiind acceptată nici o

excepţie.

CCC.97 Toate sistemele vor folosi o strategie de cablaj structurată şi va folosi grupuri separate de

cabluri (alimentare cu energie, protecţia la trăsnet, energie de rezervă şi lumină, cabluri de date şi

voce, cabluri de securitate şi detectare a incendiilor).

CCC.98 Toate cablurile vor fi amplasate în aşa fel încât să fie uşor de menţinut şi verificat. De

asemenea strategia de montare va permite personalului de mentenanţă să aibă acces uşor la

rutele de cablaj.

CCC.99 Cablurile de energie (alimentare cu energie, alimentare de rezervă, lumina şi altele) vor fi

plasate separat de toate celelalte cabluri, la o distanta suficientă astfel încât să evite interferenţa

electromagnetică (in concordanţă cu standardele Cisco). Acolo unde această distanţă este

imposibilă de asigurat cablurile de energie vor fi plasate în structuri metalice cu împământare.


CCC.100 Cablurile de energie (energie principală, energia de rezervă, lumina şi altele) vor fi de tip

ignifugat.Rutele cablurilor vor fi asigurate cu senzori termici care vor genera alarme în caz de

supraîncălzire.

CCC.101 Cablul de putere va fi realizat în concordanţă cu standardele de alimentare cu energie

electrică pentru fiecare sistem de cablaj. Întreg cablajul de putere şi lucrările trebuie executate în

concordanţă cu normativele de electricitate (I-7).

CCC.102 Toate cablurile de date (cupru) vor fi STP sau FTP, cat.6 sau superior, standard. Va fi utilizată

o strategie structurată de cabluri şi de prize va fi folosită pentru date în concordanţă cu

necesităţile în acest punct. Selectarea se va face într-un panou de comutare sau de conexiuni.

CCC.103 Cabluri de date de mare viteză: pentru reţele de date de mare viteză clădirea va fi cablată

de asemenea cu fibră optică.

CCC.104 Toate cablurile de date (fibră optică) vor fi trasate folosind cabluri de interior (de exterior

dacă este necesar), montate folosind bride fixe sau jgheaburi si trasee de cablu dedicate.

Cablurile de fibra optica vor fi montate in jgheaburi separate sau in cele ale cablurilor de date din

cupru. Nu se accepta jgheaburile comune cu traseele de cabluri pentru energie.

CCC.105 Toate cablurile de voce vor fi cablu standard UTP, STP sau FTP, Cat .6 sau superior. O

strategie de cabluri structurată va fi folosită iar pentru date va fi folosită priză aşa cum este nevoie

în fiecare punct. Selectarea se va face într-un panou de comutare / conexiune.

CCC.106 Sistemul de securitate va fi proiectat şi implementat cu cablu de securitate standard

(exemplu 6AF22 până la 12AF22 cablu standard).

CCC.107 Pentru cablurile folosite la detectorii de incendiu, fum sau temperatură sau clapetele de

incendiu va fi folosit numai cablu de înaltă temperatură (exemplu: BC4 până la BC8 cablu standard

fără halogen, protejat cu silicon).

CCC.108 Dacă este necesar, reţeaua audio a clădirii va fi implementată cu cablu audio de putere

scăzută, 6 fire, protejată prin împământare.

Aer condiţionat şi încălzire

CCC.109 Contractantul va lua în considerare necesitatea încălzirii şi aerului condiţionat şi va propune

facilităţi în cadrul planului detaliat.

CCC.110 Contractantul va lua în considerare necesitatea unui sistem de extragere a aerului

independent pentru zonele tehnice şi auxiliare. Acolo unde este solicitată încălzire locală

suplimentară, aerele condiţionate şi radiatoarele electrice de perete vor fi furnizate de un

producător aprobat.

CCC.111 Pentru mai multă eficienţă, clădirea va avea două sisteme diferite de aer condiţionat: un

incalzitor functional atat pe bază de gaz metan cat si electric (pe baza de pompa de caldura) şi un

sistem electric de răcire a aerului.

CCC.112 Sistemul de aer condiţionat va putea de asemenea să asigure încălzirea clădirii, folosind

numai energie electrică.

CCC.113 Încălzirea aerului în clădire va fi realizata de radiatoare dedicate. Cladirea are un sistem de

incalzire centralizat, cu combustibil gaz natural si agent de schimb apa – acesta va fi evaluat si, pe

cat posibil, refolosit.

CCC.114 Clădirea va avea sistem de ventilaţie, capabilă să aducă aer curat de afară şi /sau să

evacueze aerul uzat dinăuntru.

CCC.115 Sistemul de ventilaţie va recicla de asemenea aerul în fiecare cameră.

CCC.116 Sistemul de ventilaţie va fi echipat cu filtre de curăţire a aerului, reîncărcabile. Filtrele de aer

vor acţiona încontinuu, pentru reîmprospătarea şi reciclarea aerului.

CCC.117 Aerul uzat va fi independent pentru fiecare cameră, nefiind acceptat riscul reintrării aerului

uzat în camere (daca este cazul).

CCC.118 În toate camerele de la nivelul tehnic (unitatea de baterii şi /sau altele) aerul condiţionat va

fi în concordanţă cu fiecare zonă specifică şi /sau în concordanţă cu producătorul de echipamente

găzduite.


CCC.119 Parametrii aerului care vor fi monitorizaţi sunt: temperatură, umiditate, şi cei furnizati de

senzorii de securitate (incendiu, fum, monoxid de carbon, gaz).

CCC.120 Toate echipamentele vor fi standardizate şi compatibile cu cele mai multe echipamente de

pe piaţă.

CCC.121 Sistemul automatic va putea genera alarme în caz de parametrii anormali. Aceste alarme

vor fi semnalizate la pupitrul principal automatiza

CCC.122 Garanţia sistemului de aer condiţionat va fi de cel puţin peste 3 ani de la data de început

iar perioada de întreţinere peste 10 ani.

CCC.123 In camerele operaţionale vor fi asigurate condiţii speciale de aer condiţionat.

CCC.124 In Sala de Echipamente va fi instalat sistem de ventilaţie cu aer curat permanent. Opţiunea

filtrului de praf va funcţiona permanent, nefiind acceptate pauze.

CCC.125 Sala de Echipamente va fi echipată cu sistem de ventilaţie dublu: intrarea aerului va fi

instalată în duşumeaua suspendată iar sistemul de evacuare în tavanul fals.

Sisteme de iluminare

CCC.126 Lumina în clădire va consta din iluminare artificială, în toată clădirea (fără excepţie). Pentru

Camera de Control iluminarea va fi în întregime artificială iar încelelalte camere poate fi si lumină

naturală.

CCC.127 In condiţii normale (zi sau noapte, alimentare cu energie principală), intensitatea luminoasă

va fi între 500 – 1500 Lux oriunde în clădire. Aceşti parametrii vor fi verificaţi de către

supraveghetorul de proiect la sfârşitul lucrărilor.

CCC.128 In condiţii de back-up (zi sau noapte, sistarea energiei principale), intensitatea luminoasă va

fi între 500 – 1000 Lux oriunde în clădire. În zonele operaţionale lumina poate fi mai scăzută, însă

nu mai mică de 400 Lux. Aceşti parametrii vor fi verificaţi de către supraveghetorul proiectului la

sfârşitul lucrărilor.

CCC.129 Ilumiarea artificiala va fi asigurata prin becuri economice sau tuburi fluorescente, acestea

consumand pana in 27-33W fiecare (asigurand lumina echivalenta unui bec clasic, cu filament, de

100W) sau tuburi fluorescente. Toate acestea vor asigura o lumina in spectru considerat „lumina

calda” si in conformitate cu proiectul de arhitectura si design interior si planul de iluminare.

Exceptie de la regula enuntata mai sus vor face acele zone care vor fi iluminate cu becuri cu

halogen

CCC.130 Toţi parametrii de iluminare vor fi verificaţi în concordanţă cu regulile ANSI.

CCC.131 Toate spaţiile vor avea surse de alimentare pentru lumină normală şi de rezervă (alimentate

de Staţia de Energie de rezervă).

CCC.132 Sursele de lumină de rezervă vor fi alimentate pentru activitatea normală oriunde în clădire.

Însă în caz de defecţiune a energiei principale, se acceptă scăderea condiţiilor de lumină (culoarea

luminii, variaţii de putere şi umbrele nu vor conta).

CCC.133 Toate căile şi ieşirile vor avea lumină alimentată cu energie proprie, care vor funcţiona

automat în cazul în care se defectează energia principală. Toate aceste lămpi vor avea indicator de

baterie şi semnul de “IEŞIRE”

CCC.134 Planul iluminării va fi făcut de un arhitect specializat. Acest plan va fi dezvoltat sub

îndrumarea Consultantului iar Clientul va trebui să fie de acord cu el. O atenţie deosebită se

acordă Camerei de Control, acolo unde planul de iluminare trebuie îndrumat de asemenea şi de

specialistul în peretele video (de la furnizorul peretelui video) pentru asigurarea celor mai bune

condiţii de vizionare.

CCC.135 Contractantul va lua în considerare necesitatea şi aplicabilitatea diverselor nivele de

iluminare, controalele întrerupătoarelor, iluminarea birourilor şi iluminarea încastrată, în mod

particular cu privire la strălucirea din monitoarele TV.

CCC.136 Fiecare loc din clădire va fi iluminat în concordanţă cu necesitatea locală, însă peste tot

iluminarea trebuie să fie suficientă pentru activitatea normală şi în concordanţă cu punctele înalte.


CCC.137 Dispozitivele de iluminare vor fi plasate, echipate şi orientate în aşa fel încât să se obţină

lumină uniformă în concordanţă cu planul de iluminare. La sfârşitul lucrărilor vor fi verificaţi

parametrii.

CCC.138 In condiţii normale, nu se acceptă umbre de lumină semnificative în zonele operaţionale şi

birourile de lucru.

CCC.139 Culoarea de bază a luminii va fi albă pretutindeni. Sunt acceptate variaţii scăzute de lumină

în concordanţă cu proiectarea arhitecturală. Sub culoarea trebuie să fie identică (cameră,

coridoare sau altele), neavând importanţă dimensiunile spaţiului.

CCC.140 Design-ul lămpilor va fi stabilit de arhitectul proiectant in concordanţă cu desenul de

proiectarea a fiecarei camere.

CCC.141 La sfârşitul lucrărilor, Constructorul trebuie să prezinte Clientului toate planurile de

iluminare şi toate schemele şi planurile electrice pentru circuitele de iluminare.

CCC.142 Iluminarea va fi realizata conform Normativului pentru Instalaţiile Electrice Român (I-7).

CCC.143 Iluminarea localizată a ecranului de control şi pupitrului de control poate fi

corespunzătoare. În toate cazurile, trebuie acordată atenţie umbrelor şi reflexiilor ascunse si

instrumentelor.

CCC.144 Acolo unde se folosesc diagrame de simulare de mari dimensiuni care trebuie văzute de la

distanta, se adopta o iluminare speciala de minim 500 lux pe diagrama. Pentru mentenanta, o

iluminare de cel puţin 150 lux trebuie sa fie asigurata pe suprafaţa corespunzătoare a panourilor

de control.

CCC.145 Camera de Control va fi încontinuu iluminată artificial; nu sunt acceptate surse externe de

iluminare.

CCC.146 Camera de Control va fi iluminată uniform, cu o singură sub culoare.

CCC.147 Camera de Control va fi iluminată în mod continuu, nefiind acceptate influenţe ale mobilei

sau echipamentelor tehnice (ecranul perete sau altele).

CCC.148 In Camera de Control nu sunt acceptate variaţii de lumină principală / lumină de rezervă.

CCC.149 Iluminarea va fi controlată manual, de la dispozitive de comutare amplasate în interiorul

camerei conform Normativului pentru Instalaţiile Electrice Român (I-7)

CCC.150 Sala de Echipamente va fi încontinuu iluminată artificial; surse de iluminare externe pot

exista, însă nu vor fi implicate în planul de iluminare.

CCC.151 Sala de Echipamente va fi iluminată uniform, cu o singură sub culoare.

CCC.152 Sala de Echipamente va fi iluminată continuu, nefiind acceptate influenţe ale mobilei sau

echipamentelor tehnice (rackuri de echipament sau şinele externe de cabluri).

CCC.153 In Sala de Echipamente nu sunt acceptate variaţii de putere ale luminii principală / luminii

de rezervă.

CCC.154 Scările şi coridoarele vor fi iluminate uniform, însă un plan special de lumină cu două sau

trei culori este acceptat.

CCC.155 Scările şi coridoarele vor fi iluminate continuu, nefiind acceptată nici o influenţă din partea

mobilei sau echipamentelor tehnice.

CCC.156 În cazul în care se defectează energia principală, iluminarea pe scari si coridoare poate fi

redusă, însă nivelul luminii trebuie să fie suficient pentru siguranţa la ieşire.

Retelele de alimentare cu energie electrica

CCC.157 Alimentarea electrică a intregii cladiri a Centrului de Comandă şi Supraveghere vor fi

dedicate cladirii si realizate special pentru aceasta, dintr-un singur punct de bransare.

CCC.158 Bransamentul Centrului de Comanda si Control trenbuie sa asigure suficienta energie

pentru intreaga cladire si toate echipamentele interioare si exterioare acesteia. In caz de

necesitate, se vor realiza previziuni si puncte de bransare pentru conexiuni aditionale.

CCC.159 Trebuie furnizate suficiente canale sau coşuri pentru transport sub podea pentru cabluri in

vederea distribuirii tuturor cablurilor ce pleacă din dulapul de distribuţie către cutiile de distribuţie

locale.


CCC.160 Cablurile de date, telecom, FO şi CCTV si interconectare vor fi distribuite pe duşumeaua

falsa şi vor fi întinse ordonat şi clar etichetat.

CCC.161 În punctele unde sunt necesare îmbinări, fiecare cablu (livrat şi instalat în cadrul

Contractului) care urmează a fi mufat, va fi în mod clar etichetat de către Contractant. Materialele

utilizate pentru etichete şi anexe vor fi de asemenea manieră alese astfel încât textul să nu se

deprecieze in timp.

Prize de pământ şi protecţie la fulgere

CCC.162 Clădirea trebuie să fie echipată cu minim 2 prize de pământ, cel puţin una dintre ele fiind

rezervată pentru echipamentele de date şi comunicaţie din Centrul de Comandă şi Supraveghere.

Acele prize de pământ vor fi montate în locuri opuse ale clădirii.

CCC.163 Fiecare priză de pământ va fi realizată conform Normativului pentru Instalaţiile Electrice

Român (I-7). La livrarea sistemului, vor fi furnizate Clientului teste complete şi buletinul raportului

tehnic.

CCC.164 Este de asteptat ca la cladirea propusa sa existe cel putin o priza de pamant, dar

Constructorul va avea in vedere realizarea a cel putin unei (1) prize noi, independente.

CCC.165 Pe acoperisul cladririi va fi prevazut cel putin un paratraznet corespunzator, precum si o

banda de protectie metalica, bransata la o priza de pamant corespunzatoare.

Protecţia împotriva incendiilor

CCC.166 Centrul de Comandă şi Supraveghere va avea propriul său sistem de alarmă în caz de

incendii.

CCC.167 Sistemul de alarmă în caz de incendii va fi alcătuit dintr-o unitate centrală, senzori de

incendiu şi temperatură, butoane de incendiu, sirenă şi interfaţă pentru transmiterea alarmei la

alte entităţi (dispecerate de securitate, pompieri, etc.) şi o ieşire pentru interfaţă cu un sistem de

stingere automat.

CCC.168 Unitatea centrală de alarmă împotriva incendiilor va avea un panou de utilizator dedicat

care poate fi inclus în unitatea principală sau poate fi extern. Acest panou va permite utilizatorilor

să folosească unitatea centrală principală şi va avea o afişare alfanumerică pentru informarea

utilizatorului despre statutul şi zonele de alarmă sau senzori.

CCC.169 Sistemul va avea senzori de fum & temperatură, amplasaţi astfel încât să asigure protecţia

totală asupra tuturor zonelor Centrului de Comandă şi Control conectate la unitatea principală de

alarmă. Tehnologia de detectare a fumului trebuie să fie optică (nefiind acceptaţi senzori

radioactivi). Senzorul va detecta de asemenea şi limitele de temperatură (tipic pentru +55 ºC) sau

media temperaturii (tipic mai mult decât 5 º / minut).

CCC.170 Toţi senzorii vor fi amplasaţi conform specificaţiilor tehnice în aşa fel încât să acopere

întreg spaţiul. Nu sunt acceptate zone neacoperite.

CCC.171 Senzorii de incendiu vor fi plasati in fiecare duşumea, vizibil şi cu acces uşor. Butoanele de

incendiu vor fi amplasate în fiecare cameră (lângă uşă, cel puţin un buton pentru camerele mici şi

cel puţin 2 butoane pentru camerele mari), coridor şi locurile tehnice. Oricum, butoanele de

incendiu vor fi amplasate lângă fiecare uşă.

CCC.172 Butoanele de incendiu vor fi standard, de culoare roşie, cu geam casant.

CCC.173 Toţi detectorii vor fi controlaţi independent, prin propria bucla sau adresare.

CCC.174 In cazul tavanului fals (camera de comandă sau zonele tehnice) în spaţiul fals (între tavanul

fals şi structura clădirii) vor fi plasaţi senzori de incendiu care vor putea asigura supravegherea

acestui spaţiu în întregime.

CCC.175 In cazul podelei false (camera de comandă sau zonele tehnice) în spaţiul fals (între podeaua

falsa şi structura clădirii) vor fi plasaţi senzori de incendiu care vor putea asigura supravegherea

acestui spaţiu în întregime.

CCC.176 Pentru acţiuni manuale sistemul de alarmă împotriva incendiilor va avea butoane de

incendiu plasate în fiecare cameră (lângă fiecare intrare / ieşire) şi pe coridoare. Butoanele de

incendiu vor fi proiectate standard (butoane cu geam casabil), de culoare roşie.


CCC.177 Toate conectările electronice la sistemul de alarmă în caz de incendiu se vor face prin

cabluri specializate – cabluri protejate prin silicon, rezistente la foc si fără halogeni.

CCC.178 Unitatea de alarmă în caz de incendiu va avea o soluţie locală de energie de rezervă (baterii

reîncărcabile) calculate în aşa fel încât să asigure funcţionalitatea soluţiei locale de securitate

(alarma din interior şi de perimetru) pentru cel puţin 24 ore în stand-by şi 30 minute alarmă.

CCC.179 Alarma va avea o sirenă locală optică acustică, plasată extern. Sirena va fi alimentată

propriu (cu baterii reîncărcabile) şi va asigura alarma chiar în cazul defectării sistemului principal

(inclusiv tăierea firelor). Conform standardului, sirena alarmei împotriva incendiilor va fi de culoare

roşie.

CCC.180 Unitatea de alarmă în caz de incendiu va putea înregistra cel puţin 128 evenimente

(diafragmă internă) care pot fi afişate local sau descărcate pe un computer local. Diafragma

evenimentelor se va şterge automat pentru a oferi ultimele 128 evenimente. În acest fel se solicită

ca sistemul diafragmei să aibă ceas în timp real.

CCC.181 Alarma în caz de incendiu va avea o soluţie de dezarmare care va permite utilizatorilor să

oprească alarma, împiedice funcţionalităţile sau să reseteze senzorii sau tabloul. Acest lucru va

putea fi realizat doar local, utilizând tastatură codată consacrată sau cheie securizată.

CCC.182 Alarma în caz de incendiu va fi complet independentă de sistemul de alarmă.

CCC.183 Sistemul de Alarma în caz de incendiu va fi în conformitate cu standardele de securitate

(Legea Română nr. 333 / 2003 şi alte Standarde Tehnice). Proiectantul şi sub contractantul

implementării Sistemului de Alarma în caz de incendiu vor fi autorizaţi conform Legii Române no.

333 / 2003 şi instrucţiunilor legii aplicabile.

CCC.184 Contractantul va furniza stingătoare de incendiu corespunzătoare în fiecare cameră din

Centrul de Control necesare punerii în aplicare a regulamentelor clădirii şi cele de siguranţă. Toate

stingătoarele vor fi sigure din punct de vedere electric.

Alimentare cu energie electrica

ENERGO.1 Alimentarea cu energie electrica va fi organizat in doua nivele: statie de curent (UPS) si

generator.

ENERGO.2 UPS-ul va trebuie sa asigure continuu curentul electric, fara timpi-morti (circuitele de

comutare trebuie sa fie 100% electronice cu sisteme de fiabilitate ridicata) si sa asigure alimentare

continua pentru minim 15 minute de la prima cadere sau variatie, in conditii de consum maxim.

ENERGO.3 Nivelul de statie de curent va include un grup de baterii de back-up, ce vor incarca sistemul

si un invertor de curent. Invertorul va fi integral electronic, fara nici un element de comutare

electro-mecanic pentru linia de furnizare a curentului. Comutarea se va realize in sincron cu linia de

furnizare a curentului, intr-un timp foarte mic(mai putin de 3 ms).

ENERGO.4 Toate echipamentele de back-up al curentului vor fi amplasate in Sala de echipamente.

ENERGO.5 Cerinte tehnice minime pentru statia de back-up de curent:

a. Parametrii de intrare

o Voltajul furnizarii de curent: typ 200 - 240 V.ac / 50Hz

o Voltajul bateriilor: 180 – 240 V.dc

b. Parametrii de iesire

o Voltajul de iesire: 220Vac (+/- 4%), fiecare faza

o Frecventa de iesire: 50Hz (+/- 0.5 %)

o Unda de iesire: sinusoidala

o Capacitate: min 20KVA

c. Putere: 15KW

o Capacitatea de suprasarcina: min. 110% pentru cel putin 2 min

o Curent alternativ: Mod Stand-by / rezerva calda

o Timpul de comutare: mai putin de 3 ms

o Timp suport: 15 min

d. Alti parametri:


o Metoda de comutare: statica, integral electronica, sincron cu reteaua de

alimentare

o Protectii: scurt-circuit, suprasarcina

e. Semnalizare: locala si transfer de date

ENERGO.6 Din motive de siguranta, camera in care se afla grupul de baterii va fi echipat cu senzori

specifici de gaz si sisteme de ventilatie automatice.

ENERGO.7 Aerul si circuitul de ventilatie al acestei camere va fi absolut diferit si independent de

celelalte sisteme ale cladirii.

ENERGO.8 Generatorul de Curent va fi creat pe o platforma standard, cu un motor pe combustibil si

un generator tri-fazic. Din motive de eficienta si fiabilitate motorul va fi unul Diesel.

ENERGO.9 Generatorul de Curent va fi capabil sa porneasca automat in momentul in care sistemul

UPS are un nivel scazut de curent( un algoritm de pornire va fi stabilit in conformitate cu

specificatiile tehnice ale UPS-ului), avand capacitatea de a alimenta cu curent intreg centrul de

comanda, facilitatile adiacente si bateriile UPS-ului. Generatorul se va opri numai dupa ce sursa de

curent principala reporneste sau in momentul cand bateriile sunt reincarcate cu cel putin 90% din

capacitatea nominala.

ENERGO.10 Generatorul va fi capabil sa functioneze continuu, la capacitate maxima, pentru cel putin 2

zile. Alta facilitate a generatorului va fi aceea de a putea fi umplut cu combustibil (diesel) chiar si in

conditii de functionare(contructorul se va asigura de toate conditiile necesare pentru aceasta

umplere de combustibil sa se realizeze in siguranta).

ENERGO.11 Generatorul va fi echipat cu sisteme de reducere a zgomotului si absorbtie a vibratiilor

astfel incat sa nu devina un factor de tulburare a activitatii in Centru de Comanda si Control.

Deasemenea, sistemul de evacuare va avea tevi si filter conform normelor ecologice actuale.

ENERGO.12 Cerintele minime tehnice pentru Generatorul de Curent:

a. Parametrii de iesire:

o Voltajul de iesire: 220Vac (+/- 8 %)

o Frecventa de iesire: 50Hz (+/- 3 %)

o Unda la iesire: sinusoidala

o Puterea de iesire:150KVA

o Capacitatea de suprasarcina: min. 110% pentru cel putin 5 min

o Putere alternativa: nu

b. Alti parametri:

o Alimentare / combustibil: Motorina

o Metoda de comutare: comutatie cu releu sau contactor static

o Protectii: scurt-circuit, suprasarcina

o Semnalizare: locala si transfer de date

o Auto start / auto stop yes / yes

ENERGO.13 Din motive de siguranta, camera in care se afla generatorul de curent va fi echipat cu

senzori specifici de gaz si sisteme de ventilatie automatice.

ENERGO.14 Aerul si circuitul de ventilatie al camerei generatorului va fi absolut diferit si independent

de celelalte sisteme ale cladirii.

3.2. LUCRARI SPECIFICE LA INTERSECTII

3.2.1. Calea Șagului – Bujorilor (1A01)

Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.

S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc

switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.


S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la

min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 2 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.

Se va monta 1 semafor pentru vehicule pe consolă, 2 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 2 semafoare

prim-vehicul.

Se vor monta 2 semafoare de pietoni,.

Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie

electrică subterană proprie.

Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota

superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform

detaliului de canalizaţie electrică anexat.

Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor

executa cu 1 tub PHDE d=63mm.

În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este

prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.

Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.

S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.

Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului

adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi

actualizată în momentul implementării sistemului.

S-a prevăzut amplasarea a 3 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru

fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.

După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv

local.

Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub

d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .

Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.

Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty

4x2x0.8

S-a prevăzut montarea a 1 cameră video in intersectie.

S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.

S-a prevăzut amplasarea a cate unui sistem radar fix cu bucle inductive pentru detecția vitezei pe fiecare

bandă de circulație, pe ambele sensuri, pe Calea Sagului, conform planşelor anexate.




Conectarea buclei la echipamentul radar se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty 4x2x0.8.

Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.

3.2.2. Calea Șagului – Ana Ipătescu (1A02)




S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la


Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 16 semafoare pentru vehicule, 16 semafoare prim-

vehicul şi 2 semafoare tramvai pe stâlp.

Se vor monta 16 semafoare de pietoni.



















local.





4x2x0.8

S-a prevăzut montarea a 1 camera video in intersectie si un media convertor.



3.2.3. Calea Șagului – Liviu Rebreanu (1A03)


Se coordonează intersecția în sistem adaptiv.

Automatul de trafic este comun cu trecerea de pietoni 1TP1.

Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.








local.





4x2x0.8

S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.


S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Sagului, pe intrarea în intersecție dinspre

sud, conform planșelor anexate.

S-a prevăzut amplasarea a 4 sisteme detecție trecere pe roșu, câte unul pe fiecare ieșire din intersecție,

conform planșelor anexate.



3.2.4. Liviu Rebreanu – Ranetti (1A04)











local.





4x2x0.8

S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.



3.2.5. Liviu Rebreanu – Hebe (1A05)











local.





4x2x0.8




3.2.6. Liviu Rebreanu – C. Brâncoveanu (1A06)


Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Controlerul este comun cu intersecția S32.










local.





4x2x0.8




3.2.7. Liviu Rebreanu – Ulpia Traiana (1A07)











local.





4x2x0.8




3.2.8. Liviu Rebreanu – Drubeta (1A08)











local.






4x2x0.8




3.2.9. Liviu Rebreanu – Salcâmilor (1A09)








S-a prevăzut amplasarea a 5 bucle de detecţie inductive, pe ieşirile de pe Bd. Liviu Rebreanu, respectiv str.

Salcâmilor spre sud, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.


local.





4x2x0.8




bandă de circulație, pe ambele sensuri, pe Liviu Rebreanu, conform planşelor anexate.


3.2.10. Liviu Rebreanu – Cosminului (1A10)








S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe ieşirile de pe Bd. Liviu Rebreanu, respectiv str.

Cosminului spre nord, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.


local.





4x2x0.8





3.2.11. Liviu Rebreanu – Calea Martirilor 1989 (1A11)









fiecare bandă de circulaţie, conform planului cu numerotarea semafoarelor.


local.





4x2x0.8




3.2.12. Arieș – Surorile Caceu (Piața Tineretului) (1A12)











local.





4x2x0.8




3.2.13. Ripensia – 1 Decembrie (1A13)












local.





4x2x0.8




3.2.14. Ripensia – Eroilor de la Tisa (1A14)











local.





4x2x0.8




3.2.15. Cluj – 1 Decembrie (1A15)











local.






4x2x0.8




3.2.16. Cluj – Eroilor de la Tisa (1A16)











local.





4x2x0.8




3.2.17. Michelangelo – Loga (1A17)







local.





4x2x0.8




3.2.18. Michelangelo – Eminescu (1A18)












local.





4x2x0.8




3.2.19. Michelangelo – I.C. Brătianu (1A19)




S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă şi a 18 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.

Se va monta 1 semafor pentru vehicule pe consolă, 19 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 19 semafoare

prim-vehicul.

Se vor monta 8 semafoare de pietoni, dintre care două sunt acţionate cu buton.















S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe ieşirile de pe Bd. Brătianu, câte una pentru



local.





4x2x0.8




3.2.20. I.C. Brătianu – Bd. Revolutiei din 1989 – Hector (1A20)



switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul








local.





4x2x0.8






3.2.21. Piata I.C. Brătianu (1A21)











local.





4x2x0.8






3.2.22. Oituz – Calea Al. I. Cuza – Gheorghe Dima (Piața Mărăști) (1A22)





S-a prevăzut montarea a 12 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.

Se vor monta 9 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 9 semafoare prim-vehicul.

Se vor monta 6 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.

S-a prevăzut montarea a 3 semafoare verde dreapta clipitor, conform planşei anexate.


















local.





4x2x0.8




3.2.23. Piata Consiliul Europei (1A23)


Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la

rețea, daca este cazul.










local.






4x2x0.8



S-a prevăzut amplasarea a 3 panouri cu mesaje variabile, respectiv pe Calea Torontalului, Calea Aradului si

Calea Sever Bocu, pe intrarea în intersecție dinspre nord, conform planșelor anexate.


3.2.24. Calea Șagului – Verdi – Mureș (1TP1)


S-a prevăzut utilizarea unui automat de trafic comun cu intersecţia 1A03, amplasat în aceasta din urmă.




local.





4x2x0.8




3.2.25. Cluj – trecere pietoni la Universitate (1TP2)







local.





4x2x0.8




3.2.26. I.C. Brătianu - Grozăvescu (1TP3)





min. 50 m (conform STAS 1848/).

Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 2 semafoare pentru vehicule pe stâlpii cu consolă, 2

semafoare prim-vehicul.


Se vor monta 2 semafoare de pietoni, pe stâlpii cu consolă, fiecare având câte un dispozitiv acustic şi câte

un buton de acţionare.














local.





4x2x0.8




3.2.27. Piața Iuliu Maniu (2A01)






Se vor monta 10 semafoare de pietoni, din care 8 cu câte un dispozitiv acustic.

S-a prevăzut montarea unui semafor verde dreapta clipitor, conform planşei anexate.



















local.





4x2x0.8



S-a prevăzut amplasarea a 2 panouri cu mesaje variabile, respectiv pe Calea Sagului, pe intrarea în

intersecție dinspre sud si pe str.Budai Deleanu, pe intrarea dinspre vest, conform planșelor anexate.


3.2.28. Bd. 16 Decembrie 1989 – Iancu Văcărescu (2A02)






Se vor monta 4 semafoare de pietoni, fiecare având buton de acţionare.


















local.





4x2x0.8



3.2.29. Bd. 16 Decembrie 1989 – Bd. C.Brâncoveanu – Bd. Gen. Ion Dragalina (2A03)












local.





4x2x0.8




3.2.30. Bd. 16 Decembrie 1989 – AL. Odobescu – Ion Ghica (2A04)






Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 4 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 4 semafoare

prim-vehicul.



















local.





4x2x0.8





3.2.31. Bd. 16 Decembrie 1989 – Gh. Doja (2A05)





Se vor monta 4 semafoare pentru vehicule, 4 semafoare prim-vehicul şi 3 semafoare tramvai pe stâlp.



















local.





4x2x0.8




3.2.32. Bd. 16 Decembrie 1989 – Spl. Tudor Vladimirescu (2A06)











local.






4x2x0.8

S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă înalt şi a unui detector video pe consolă, poziţionat deasupra

liniei de tramvai, pe ieşirea Bd. 16 Decembrie 1989, spre nord.




3.2.33. Bd. 16 Decembrie 1989 – Bd. Regele Ferdinand (2A07)











local.





4x2x0.8


liniei de tramvai, pe ieşirea Bd. 16 Decembrie 1989, spre nord.

S-a prevăzut montarea a 1 camera video in intersectie.



3.2.34. Piața Regina Maria (2A08)











local.






4x2x0.8




3.2.35. Republicii – Circumvalațiunii – Jiul (2A09)


S-a prevăzut semaforizarea bretelei de intrare de pe Circumvalaţiunii pe Republicii, spre sud.



S-a prevăzut montarea suplinentară a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru

vehicule la min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 2 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.


prim-vehicul.


Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor nou instalate, cu automatul de dirijare se vor realiza

printr-o canalizaţie electrică subterană proprie.
















local.





4x2x0.8



S-a prevăzut amplasarea a 2 sisteme detecție trecere pe roșu, câte unul pe fiecare ieșire din intersecție de

pe str. Republicii, conform planșelor anexate.


3.2.36. Circumvalatiunii – Brediceanu (2A10)












local.





4x2x0.8




bandă de circulație, pe ambele sensuri, pe str. Brediceanu, conform planşelor anexate.




3.2.37. Circumvalatiunii – Gheorghe Lazar (2A11)











local.





4x2x0.8






3.2.38. Circumvalatiunii – Burebista (2A12)












local.





4x2x0.8




3.2.39. Calea Șagului – Ioan Rusu Șirianu (2TP1)






Se vor monta 2 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.














local.





4x2x0.8




3.2.40. Piața Mocioni (2TP2)






min. 50 m (conform STAS 1848/), a 7 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule, tramvai şi pietoni.

Se va monta 1 semafor pentru tramvai pe consolă, 5 semafoare pentru vehicule, 5 semafoare prim-vehicul

şi 1 semafor tramvai pe stâlp.

Se vor monta 10 semafoare de pietoni , fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.

S-a prevăzut montarea unui semafor galben intermitent pietoni, conform planşei anexate.


















local.





4x2x0.8

S-a prevăzut montarea unui detector video pe stâlpul înalt cu consolă, conform planşei anexate.




3.2.41. Simion Bărnuțiu – Calea Dorobanților – Gh.Adam (Piața Gral V. Economu) (3A01)











local.






4x2x0.8


liniei de tramvai, pe ieşirea Kogălniceanu, spre sud.






3.2.42. Simion Bărnuțiu – Renașterii (3A02)







prim-vehicul.



















local.





4x2x0.8




bandă de circulație, pe ambele sensuri, pe str. Simion Barnutiu, conform planşelor anexate.


3.2.43. Simion Bărnuțiu – Samuil Micu (3A03)








prim-vehicul.



















local.





4x2x0.8




3.2.44. Simion Bărnuțiu – Mihail Kogălniceanu (3A04)











local.






4x2x0.8


liniei de tramvai, pe ieşirea Kogălniceanu, spre sud.






3.2.45. Take Ionescu – Enric Baader – Ieșire depou RATT (3A05)










local.





4x2x0.8




3.2.46. Gh. Dima – Gh. Lazăr (3A06)











local.





4x2x0.8





3.2.47. Gh. Dima – Brediceanu – Sf. Ioan (3A07)











local.





4x2x0.8




3.2.48. Republicii - Paris (3A08)






Se vor monta 1 semafor pentru vehicule pe consolă, 3 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 3 semafoare

prim-vehicul.



















local.






4x2x0.8




3.2.49. Republicii – Dragalina (3A09)











local.





4x2x0.8




3.2.50. Dragalina – Spl. Titulescu (3A10)








S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe ieşirea din intersecţie, pe str. Splaiul Nicolae

Titulescu spre vest, respectiv. Bd. Dragalina spre nord, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform

planşelor anexate.


local.





4x2x0.8





3.2.51. Dragalina – Spl. Tudor Vladimirescu (3A11)








S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe ieşirea din intersecţie de pe str. Splaiul Tudor

Vladimirescu spre est, respectiv Bd. Dragalina spre sud, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie,

conform planşelor anexate.


local.





4x2x0.8




3.2.52. Dragalina – Carol I (3A12)











local.





4x2x0.8




3.2.53. Carol I – Iancu Văcărescu (3A13)




S-a prevăzut montarea a 11 stâlpi pentru semafoare vehicule, tramvai şi pietoni.


Se vor monta 6 semafoare vehicule, 6 semafoare prim-vehicul şi 2 semafoare tramvai pe stâlp. Se instalează

un semafor verde dreapta clipitor.



















local.





4x2x0.8




3.2.54. Iuliu Maniu – Regele Carol I – Preyer (3A14)








S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe ieşirile din intersecţie de pe str. Iuliu Maniu,

câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.


local.





4x2x0.8

S-a prevăzut montarea a 1 camera video in intersectie si 1 media convertor.




3.2.55. Take Ionescu – Înfrățirii (3TP1)







prim-vehicul.












S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe Bd. Take Ionescu, câte una pentru fiecare

bandă de circulaţie.


local.





4x2x0.8




3.2.56. Take Ionescu – Dimitrie Gusti (Inspectoratul de Poliție) (3TP2)

În această intersecţie se va amenaja scuarul astfel încât să permită virajele la stânga pe Take Ionescu.






prim-vehicul.


S-a prevăzut montarea a 4 semafoare galben clipitor, conform planşei anexate.















local.





4x2x0.8




3.2.57. Take Ionescu – Filipescu (3TP3)

În această intersecţie se va amenaja scuarul astfel încât să permită virajele la stânga pe Take Ionescu.






prim-vehicul.















local.





4x2x0.8




3.2.58. Take Ionescu – Aurel Popovici (3TP4)






min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a unui stâlp pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.


prim-vehicul.













fiecare bandă de circulaţie.


local.





4x2x0.8




3.2.59. Sf. Ioan – trecere pietoni in Piața Eliade (3TP5)


















fiecare bandă de circulaţie.



local.





4x2x0.8




3.2.60. Gării – Trecere tramvai (3TV1)


S-a prevăzut utilizarea unui automat de trafic comun cu intersecţia 3TV2, amplasat în aceasta din urmă.

S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe Str. Gării, spre est, câte una pentru fiecare



local.





4x2x0.8




3.2.61. Gării – Trecere tramvai (3TV2)



rețea, daca este cazul. Automatul de trafic este comun cu intersecția 3TV1.



3.2.62. Gheorghe Adam – Gheorghe Adam (traversare tramvai) (4A01)





min. 50 m (conform STAS 1848/) și pentru montarea detectoarelor video şi a 5 stâlpi pentru montarea

semafoarelor pentru vehicule, tramvai şi pietoni.






















local.





4x2x0.8.

S-a prevăzut amplasarea unui detector video, conform planşei anexate.




3.2.63. Dacilor – Splaiul Peneş Curcanul (4A02)






Se va monta 1 semafor tramvai pe consolă, 4 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 4 semafoare prim-vehicul.
















S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, conform planşelor anexate.


local.






4x2x0.8




3.2.64. Dacilor – Splaiul Nistrului (4A03)






Se va monta 1 semafor tramvai pe consolă, 3 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 3 semafoare prim-vehicul

şi 1 semafor clipitor dreapta.


















local.





4x2x0.8

S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie si a 1 media convertor.



3.2.65. Dorobanţilor – Ovidiu – Uzinei (4A04)












local.





4x2x0.8

S-a prevăzut montarea a doi stâlpi cu consolă înalţi şi a două detectoare video pe consolă, poziţionate

deasupra liniei de tramvai, pe ieşirea Andrei Şaguna, respectiv Calea Dorobanţilor.




3.2.66. Andrei Şaguna – Iuliu Grozescu – Iosif Vulcan (4A05)











local.





4x2x0.8


liniei de tramvai, pe ieşirea Andrei Şaguna, spre nord.




3.2.67. Andrei Şaguna – Mihalache (4A06)











local.






4x2x0.8




3.2.68. Mihalache – Theodor Neculuţă (4A07)











3.2.69. Mihalache – Anton Pann (4A08)








S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie si 1 media convertor.



3.2.70. Dacilor – Mihalache – Ştefan cel Mare (4A09)




S-a prevăzut montarea a 8 stâlpi pentru semafoare pentru tramvai şi pietoni.

Se vor monta 4 semafoare tramvai pe stâlp.




















3.2.71. 3 august 1919 – Episcop Lonovici (4A10)






Se va monta 1 semafor tramvai pe consolă, 4 semafoare pentru vehicule, 4 semafoare prim-vehicul şi 1

semafor tramvai pe stâlp.
















S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie.


local.





4x2x0.8

S-a prevăzut montarea a1 camere video in intersectie.



3.2.72. 3 august 1919 – Splaiul Nistrului (4A11)




S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă înalţi şi a 7 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.





















local.





4x2x0.8

S-a prevăzut montarea a 2 detectoare video pe stâlpii înalţi cu consolă, conform planşelor anexate.




3.2.73. Revoluţiei din 1989 – Nicu Filipescu (4A12)




S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă şi a 5 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.

Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, a 3 semafoare vehicule pe stâlp, 3 semafoare prim-

vehicul, 2 semafoare clipitor dreapta şi 2 semafoare tramvai pe stâlp.




















local.





4x2x0.8




3.2.74. Revoluţiei din 1989 – Martin Luther (4A13)











local.





4x2x0.8




3.2.75. 9 Mai – Vasile Alecsandri – Lucian Blaga (4A14)











3.2.76. Brediceanu – Paris (4A15)












local.





4x2x0.8




3.2.77. Brediceanu – Nemoianu (4A16)





Se vor monta 1 semafoare pentru vehicule, 1 semafor prim-vehicul şi 3 semafoare tramvai pe stâlp.



















local.





4x2x0.8





3.2.78. Nemoianu – Liviu Gabor (4A17)




S-a prevăzut montarea a 1 stâlp cu consolă şi 3 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.

Se vor monta 3 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 3 semafoare prim-vehicul, 1 semafor tramvai pe

consolă şi 1 semafor tramvai pe stâlp.
















S-a prevăzut amplasarea a 1 buclă de detecţie inductivă, conform planşelor anexate.


local.





4x2x0.8




3.2.79. Carol I – Ion Ghica (4A18)





Se vor monta 3 semafoare vehicule, 3 semafoare prim-vehicul şi 2 semafoare tramvai pe stâlp.




















local.





4x2x0.8




3.2.80. Joszef Preyer – Căpitan Damşescu (4A19)




S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă pentru semafor tramvai şi a 7 stâlpi pentru semafoare

vehicule, tramvai şi pietoni.

Se vor monta 1 semafor pentru tramvai pe consolă, 1 semafor tramvai şi 3 semafoare vehicule pe stâlp, 3

semafoare prim-vehicul.
















S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe ieşirea din intersecţie, pe strada Ion Barac, câte

una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.


local.






4x2x0.8




3.2.81. Ion Barac – Bd. Dâmboviţa (4A20)




S-a prevăzut montarea a 9 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule, tramvai şi pietoni.

















S-a prevăzut amplasarea a 5 bucle de detecţie inductive, pe Bd. Dâmboviţa şi pe Str. Ion Barac, spre est,

conform planşelor anexate.


local.





4x2x0.8




3.2.82. Gheorghe Adam – Trecere pietoni la spital (4TP1)





min. 50 m (conform STAS 1848/) şi pentru montarea detectoarelor video şi a semafoarelor pentru vehicule,

tramvai şi pietoni.


















local.





4x2x0.8.

S-a prevăzut amplasarea a 2 detectoare video, dintre care unul pe stâlp cu consolă, conform planşei

anexate.



3.2.83. Avram Imbroane – Trecere pietoni la stadion (4TP2)




















local.





4x2x0.8.





3.2.84. Avram Imbroane – Mihail Kogălniceanu (4TP3)





Se vor monta 3 semafoare pentru vehicule, 3 semafoare prim-vehicul şi a 2 semafoare tramvai pe stâlp.

Se vor monta 8 semafoare de pietoni, fiecare având un dispozitiv acustic şi dispozitiv de acţionare cu buton.

S-a prevăzut montarea a 3 semafoare galben clipitor, conform planşei anexate.

















local.





4x2x0.8




3.2.85. Revoluţiei din 1989 – Constantin Loga (4TP4)




















S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe Bd. Revoluţiei din 1989, câte una pentru fiecare

bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.


local.





4x2x0.8




3.2.86. Revoluţiei din 1989 – Eminescu - Goldiş (4TP5)

















S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe Bd. Revoluţiei din 1989, câte una pentru fiecare

bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.


local.





4x2x0.8





3.2.87. Proclamaţia de la Timişoara – Augustin Pacha (4TP6)

















S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive pe Proclamaţia de la Timişoara, câte una pentru



local.





4x2x0.8




3.2.88. 9 mai – Piaţa Libertăţii (4TP7)





















3.2.89. 9 mai – Mărăşeşti (4TP8)




















3.2.90. Joszef Preyer – Mangalia (4TP9)




















3.2.91. Joszef Preyer – Crizantemelor (4TP10)

























3.2.92. Bd. Ferdinand – Loga (A01)











local.





4x2x0.8




3.2.93. 20 Decembrie 1989 – Loga – Săvinești (A02)












local.





4x2x0.8




3.2.94. Piata 700 (A03)











local.





4x2x0.8




3.2.95. Gheorghe Lazar – Liceul Ion Mincu (A04)











local.





4x2x0.8





3.2.96. Calea Șagului – Ovidiu Cotruș (S01)



Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile

similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din

sistemul adaptiv.

S-a prevăzut montarea a 14 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în

intersecţie.

S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe Calea

şagului, spre nord, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.

Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării

informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.





4x2x0.8.


S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Sagului, pe intrarea în intersecție dinspre

sud, conform planșelor anexate.


3.2.97. Calea Torontalului – Timis (S02)





sistemul adaptiv. Controlerul existent este comun cu intersecţia S03, fiind amplasat în aceasta din urmă.


intersecţie.


Torontalului, spre sud, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.







4x2x0.8.



3.2.98. Calea Torontalului – Miresei – Bd. Cetatii (S03)






sistemul adaptiv. Controlerul existent este comun cu intersecţia S02.


intersecţie.


S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Torontalului, pe intrarea în intersecție

dinspre nord, conform planșelor anexate.


3.2.99. Calea Torontalului – Liege (S04)





sistemul adaptiv.


intersecţie.


bandă de circulație, pe ambele sensuri, pe Calea Torontalului, conform planşelor anexate.


S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Torontalului, pe intrarea în intersecție



3.2.100. Calea Aradului – V. Lazarescu (S05)





sistemul adaptiv.


intersecţie.


Aradului, spre sud, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.







4x2x0.8.



3.2.101. Calea Aradului – Miresei – Amurgului (S06)





sistemul adaptiv.



intersecţie.



3.2.102. Calea Aradului – Călan – Răduleț (S07)



intersecţie.

S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Aradului, pe intrarea în intersecție




3.2.103. Calea Aradului – Liege (S08)





sistemul adaptiv.


intersecţie.


bandă de circulație, pe ambele sensuri, pe Calea Aradului, conform planşelor anexate.


S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Aradului, pe intrarea în intersecție



3.2.104. Calea Sever Bocu – Divizia 9 Cavalerie – Amurgului (S09)





sistemul adaptiv.


intersecţie.


S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Sever Bocu, pe intrarea în intersecție



3.2.105. Calea Sever Bocu – Linistei (S10)



intersecţie.




3.2.106. Calea Sever Bocu - Lirei (S11)




3.2.107. Calea Sever Bocu – Sfintii Apostoli Pavel si Petru (S12)





sistemul adaptiv.


intersecţie.


S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Sever Bocu, pe intrarea în intersecție



3.2.108. Calea Dorobanților – Pădurea Verde (S13)





sistemul adaptiv.


intersecţie.


Dorobanţilor, spre vest, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.







4x2x0.8.


S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Dorobantilor, pe intrarea în intersecție

dinspre est, conform planșelor anexate.


3.2.109. Banatul – Dâmbovița (S14)





sistemul adaptiv.


intersecţie.

S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe str. Banatul,

spre est, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.








4x2x0.8.


S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Dorobantilor, pe intrarea în intersecție

dinspre est, conform planșelor anexate.


3.2.110. Demetriade – Frigului (S15)





sistemul adaptiv.


intersecţie.


3.2.111. Demetriade – Divizia 9 Cavalerie (S16)





sistemul adaptiv.


intersecţie.


3.2.112. Bd. Cetății – Cloșca – Gh. Lazăr (S17)





sistemul adaptiv.


intersecţie.

S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe str. Gh. Lazăr,








4x2x0.8.




bandă de circulație, pe ambele sensuri, pe Bd.Cetatii, conform planşelor anexate.

S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe str. Closca, pe intrarea în intersecție dinspre

vest, conform planșelor anexate.


3.2.113. Bd. Cetății – Calea Bogdăneștilor (S18)





sistemul adaptiv.


intersecţie.


Bogdăneştilor, spre est, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.







4x2x0.8.



3.2.114. Bulbuca – Sudului (S19)





sistemul adaptiv.


intersecţie.

S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe str. Bulbuca, pe intrarea în intersecție dinspre

est, conform planșelor anexate.



3.2.115. Bulbuca – Sănătății (S20)





sistemul adaptiv.


intersecţie.




3.2.116. Bulbuca – Dr. Mureșan – Arieș (S21)





sistemul adaptiv.


intersecţie.

S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe Bd. Bulbuca,

spre vest, cat si pe str. Arieş, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.







4x2x0.8.



3.2.117. Stan Vidrighin – Intrare RATT (S22)



intersecţie.



3.2.118. Stan Vidrighin – Eroilor de la Tisa (S23)





sistemul adaptiv.


intersecţie.



3.2.119. Stefan cel Mare - St.O.Iosif (S24)





min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 6 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule, tramvai şi pietoni.

Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule, 1 semafor tramvai pe consolă, 4 semafoare pentru vehicule, 4

semafoare prim-vehicul şi 1 semafor tramvai pe stâlp.



















3.2.120. Stefan cel Mare – Pestalozzi (S25)


Controlerul de trafic este comun cu intersecţia S26.




sistemul adaptiv.


intersecţie.



3.2.121. Iepurelui – Anton Pann (S26)


Controlerul de trafic este comun cu intersecţia S25, fiind plasat în aceasta din urmă.




sistemul adaptiv.


intersecţie.



3.2.122. Prezan – Calea Martirilor – Maresal Averescu (S27)





sistemul adaptiv.


intersecţie.

S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe Calea Martirilor, spre nord, câte una pentru









4x2x0.8.



3.2.123. Emil Zola - Bujorilor (S28)





sistemul adaptiv.


intersecţie.

S-a prevăzut amplasarea unei bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe str.

Bujorilor, spre vest, conform planşelor anexate.







4x2x0.8.



3.2.124. Emil Zola – Chisodiei (S29)





sistemul adaptiv.


intersecţie.



3.2.125. Emil Zola – Victor Hugo (S30)





sistemul adaptiv.


intersecţie.




3.2.126. C. Brancoveanu - Mures (S31)





sistemul adaptiv.


intersecţie.



3.2.127. C. Brancoveanu - Eneas (S32)


Controlerul de trafic este comun cu intersecţia 1A06, fiind plasat în aceasta.














sistemul adaptiv.


intersecţie.

S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, conform

planşelor anexate.







4x2x0.8.



3.2.128. C. Brancoveanu – Ciprian Porumbescu (S33)





sistemul adaptiv.



intersecţie.

S-a prevăzut amplasarea a 3 bucle de detecţie inductive, pe Ctin. Brâncoveanu, spre nord, respectiv str.

Ciprian Porumbescu, spre vest, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.







4x2x0.8.



3.2.129. Ciprian Porumbescu – Odobescu (S34)





sistemul adaptiv.


intersecţie.



3.2.130. Mihai Viteazu – Victor Babeș (S35)





sistemul adaptiv.


intersecţie.



3.2.131. Mihai Viteazu – Romulus (S36)





sistemul adaptiv.


intersecţie.



3.2.132. Mihai Viteazu – Vasile Parvan (S37)






sistemul adaptiv.


intersecţie.

S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe Spl. Tudor

Vladimirescu, cat si pe str. Vasile Pârvan, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor

anexate.







4x2x0.8.





3.2.133. Dambovita – Ana Ipatescu (S38)





Se vor monta 4 semafoare pentru vehicule, 4 semafoare prim-vehicul şi 4 semafoare pentru tramvai pe

stâlp.
















S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe ieşirile din intersecţie de pe Bd. Dâmboviţa,






4x2x0.8




3.2.134. Vasile Pârvan – UVT (trecere de pietoni) (S39)





sistemul adaptiv.


intersecţie.









4x2x0.8.



3.3. LUCRARI DE TERASAMENTE

ART. 1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si

reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la

executarea debleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si

conditiile de receptie.

ART. 2. PREVEDERI GENERALE

2.1. La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 2914 si alte standarde si

normative in vigoare, la data executiei, in măsura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de

sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de

specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de

sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari suplimentare

fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa

conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele

testelor si a celorlalte cerinte.

2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (Dirigintele)

va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.

CAPITOLUL I - MATERIALE FOLOSITE


ART. 3. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

3.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la executarea

terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si 1b.

3.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice,

la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.

3.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,

hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.

3.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca "mediocre", in cazul cand conditiile hidrologice

locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3

privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum.

3.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau

foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 (g/cm3), vor

fi inlocuite cu pamanturi clasificate ca bune sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusa de furnal,

etc.). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minim 20 cm in

cazul pamanturilor rele si de minim 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in

stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cm3. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si

se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Diriginte.

Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe

grosime de min 15 cm.

Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de pamanturi,

clasificate conform STAS 2914-84

Tabel 1a

Denumirea si caracteristicile principalelor

tipuri de pamanturi

Sim

bol

Granulozitate Continut

in parti fine in % din

masa totala pentru:

Coefic

ient

de

neuni

-

formit

ate Un

Indice

de

plastic

itate Ip

pentr

u

fractiu

nea

sub

0,5

mm

Umfla

re

libera

UL%

Calitate

ca

material

pentru

terasam

ente

<0,

005

mm

<0,05

mm

<0,2

5 mm

Pamanturi necoezive

grosiere (fractiunea

mai mare de 2 mm

reprezinta mai mult

de 50% din masa)

Blocuri, bolovanis,

pietris

cu foarte putine

parti fine,

neuniforme

(granulozitate

continua);

insensibile la

inghet-dezghet si

la variatiile de

umiditate

1a <1 <10 <20 > 5 0 - foarte

buna


idem 1a, dar

uniforme

(granulozitate

discontinua)

1b 5 foarte

buna

Pamanturi necoezive

medii si fine

(fractiunea mai mica

de 2 mm reprezinta

mai mult de 50% din

masa)

Nisip cu pietris, nisip

mare, mijlociu sau fin

cu parti fine,

neuniforme

(granulozitate

continua);

sensibilitate

mijlocie la inghet-

dezghet,

insensibile la

variatiile de

umiditate

2a

<6 <20 <40

> 5

10 -

foarte

buna

idem 2a, dar

uniforme

(granulozitate

discontinua)

2b

5 buna

Pamanturi necoezive

medii si fine

(fractiunea mai mica

de 2 mm reprezinta

mai mult de 50% din

masa), cu liant

constituit din

pamanturi coezive.

Nisip cu pietris, nisip

mare, mijlociu sau

fin, cu liant prafos

sau argilos

cu multe parti fine;

foarte sensibile la

inghet-dezghet ,

fractiunea fina

prezinta umflare

libera (respectiv

contractie) redusa

3a

6 20 40 - >10

40 mediocr

a

idem 3a, dar

fractiunea fina

prezinta umflare

libera medie sau

mare

3b >40 mediocr

a


Tabel 1b

Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri

de pamanturi

Simb

ol

Granulozitate

Conform nomogramei Casagrande

Indice de

plasticitate Ip

pentru

fractiunea

sub 0,5 mm

Umflare libera

UL%

Calitate ca material

pentru terasamente

4.Pamanturi coezive:

nisip prafos, praf

nisipos, nisip argilos,

praf, praf argilos-

nisipos, praf argilos,

argila prafoasa

nisipoasa, argila

nisipoasa, argila

prafoasa, argila, argila

grasa

anorganice, cu

compresibilitate si

umflare libera

reduse, sensibilitate

mijlocie la inghet-

dezghet

4a

<10 <40 mediocra

anorganice, cu

compresibilitate

mijlocie, umflare

libera redusa sau

medie, foarte

sensibile la inghet-

dezghet

4b <35 <70 mediocra

organice, (MO>5%)*

cu compresibilitate si

umflare libera

reduse, sensibilitate

mijlocie la inghet-

dezghet

4c

7

0

10 <40 mediocra 6

0

4

d

anorganice, cu

compresibilitate si

umflare libera mare,

sensibilitate mijlocie

la inghet-dezghet

4d

5

0

>35 >70 rea 4

0 4

a


organice, (MO>5%)*

cu compresibilitate

mijlocie, umflare

libera redusa sau

medie, foarte


dezghet

4e

3

0

4

b

<35 <75 rea

2

0

4

f

1

0

4

c

4

e

organice, (MO>5%)*

cu compresibilitate

mare si umflare

libera medie sau

mare, foarte


dezghet

4f

0 1

0

2

0

3

0

4

0

5

0

6

0

7

0

8

0

9

0

1

0

0

- >40 foarte rea

axa x = limita de curgere Wc%

axa y = indicele de plasticitate Ip

Diagonala reprezinta Ip=0,73 (Wc=20)


ART. 4. APA DE COMPACTARE

4.1. Apa necesara compactarii terasamenetelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina

materii organice in suspensie.

4.2. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat

cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.

ART. 5. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

5.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia

prevazute in tabelul urmator:

Nr.crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime

Metode de

determinare conform

STAS

1 Granulozitate In functie de heterogenitatea

pamantului utilizat insa nu va fi mai

mica decat o incercare la 5.000 m3.

1913/5

2 Limita de plasticitate 1913/4

3 Densitate uscata maxima 1913/3

4 Coeficient de neuniformitate 730

5 Caracteristicile de compactare O incercare la fiecare 1000 ml de

drum in debleu

1913/13

6 Umflare libera 1913/12

7 Sensibilitate la inghet-dezghet O incercare la fiecare:

-250 ml de drum in debleu 1709/3

8 Umiditate Zilnic 1913/1

5.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

ART. 6. LUCRARI PREGATITOARE

6.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare dupa caz:

- curatirea terenului;

- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;

6.2. Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii pentru umplutura vor fi transportate si

depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul

vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.

6.3. In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre debleul drumului, acestea trebuie

dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general,

daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.

6.4. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Dirigintele de santier sa constate si

sa accepte executia lucrarilor pregatitoare.

ART. 7. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT

7.1. In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect , alegerea

acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Dirigintelui de santier. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu

minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie

sa fie insotita de:

- un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor din

prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest

raport fiind in sarcina Antreprenorului;

- acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru

gropile de imprumut;

- un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.


7.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:

- pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform

prevedeilor proiectului;

- sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub

cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.

La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace

inzapezirea drumului.

7.3. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea

masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse

motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi

in intregime raspunzator de aceste pagube.

7.4. Dirigintele de santier se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor

susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata

pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.

7.5. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si

a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

ART.8. EXECUTIA DEBLEURILOR

8.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de

debleu, precizat in prezentul caiet de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre

Dirigintele lucrarii.

8.2. Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii

se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Dirigintele de santier si pe

cheltuiala Antreprenorului.

8.3. La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,

asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului

hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile

preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor

executa fara a fi afectate de ape.

8.4. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este

de portanta prevazuta, Proiectantul va putea prescrie realizarea unui strat de forma.

In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 100% Proctor

Normal.

8.5. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt

date in tabelul 3.

Tabel 3

PROFILUL TOLERANTE ADMISE

ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE

Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm

Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm

Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm Variabil in functie de natura rocii

Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o

panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute in timp util santuri, rigole,

lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

ART.9. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

9.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:

- verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare;

- verificarea pregatirii terenului de fundatie


- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi dupa caz;

- verificarea grosimii straturilor asternute;

- controlul compactarii umpluturilor;

- controlul caracteristicilor patului drumului;

9.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate

asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate

privind calitatea lucrarilor executate.

Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu

stratul urmator.

9.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare.

Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se

respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii

pichetajului general.

9.4. Controlul caracteristicilor platformei drumului

Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si

consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu

parghie la nivelul patului drumului.

9.5. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de

prevederile proiectului. In ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate

tabelul 3 din prezentul caiet de sarcini.

Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.

9.6. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.

Conform Normativului CD31-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata capacitatea

portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN are valori

mai mari decat cele admisibile din tabelul 4, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate .

Tipul de pamant conform STAS 1243 Valoarea admisibila a deformatiei

elastice 1/100 mm

Nisip prafos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400

Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa,

argila

450

Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul

va putea folosi si alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de Diriginte.

In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4, frecventa

incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.

CAPITOLUL III - RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de

executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.

ART. 10. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

10.1. In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform

Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 273/94 si conform

Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in

Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a

executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul

caiet de sarcini.


10.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma

posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

10.3. Receptia pe faze se executa de catre Dirigintele de santier si Antreprenor, iar documentul ce

se incheie ca urmare a receptiei sa fie intocmit de antreprenor si sa poarte ambele semnaturi.

10.4. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la

efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:

- concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie;

- natura pamantului din corpul drumului.

10.5. Lucrarile nu se vor receptiona daca:

- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;

- nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in

parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);

- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;

- nu s-au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei;

- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari

ale taluzurilor, etc.;

- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.

Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele

de remediere.

ART. 11. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform

Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94

ART. 12. RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca

acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii

prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

3.4. FUNDATIE DIN BALAST

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatii tehnice privind executia si receptia straturilor de

fundatie din balast din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor .

1.2 El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite,

prevazute in SR 662 si stratul de fundatie realizat conform STAS 6400.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin

proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 intre 15 si 30 cm.

2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare

pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat,

efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea Dirigintelui verificari suplimentare fata de

prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, dirigintele va dispune

intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.


ART.3. AGREGATE NATURALE

3.1. Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast, cu granula maxima de 63 mm.

3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa

contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamânt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

3.3. In conformitate cu prevederile SR 662, pct.2.3.4.2. balastul, pentru a fi folosite in stratul de

fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul urmator:

CARACTERISTICI

CONDITII DE ADMISIBILITATE

METODE DE

VERIFICARE

CONFORM

STAS

AMESTEC

OPTIM

FUNDATII

RUTIERE

COMPLETAREA

SISTEMULUI

RUTIER LA

INGHET–

DEZGHET –

STRAT DE

FORMA-

Sort 0-63 0-63 0-63 -

Continut de fractiuni %

sub 0,02 mm max.3 max.3 max.3 1913/5

sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33

4606

0-1 mm 12-22 4-38 4-53

0-4 mm 26-38 16-57 16-72

0-8 mm 35-50 25-70 25-80

0-16 mm 48-65 37-82 37-86

0-25 mm 60-75 5-90 50-90

0-50 mm 85-92 80-98 80-98

0-63 mm 100 100 100

Granulozitate conform SR 662

Coeficient de neuniformitate

(Un), min - 15 15

730

Echivalent de nisip

(EN) min 30 30 30

Uzura cu masina tip Los

Angeles (LA) % max. 30 50 50

3.4. Agregatul (balast) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura

omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai

dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc

cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea dirigintelui de santier.

3.5. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;

- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de

laborator.

3.6. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea

necesara si de eşalonarea lucrărilor.

3.7. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora

se va face astfel incât sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

3.8. In cazul in care la verificarea calitatii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu

corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru

indeplinirea conditiilor calitative prevazute.


ART.4. APA

Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte

surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile

cuprinse in tabelul urmator:

Nr

.

crt

Actiunea, procedeul de verificare sau

caracteristici ce se verifica

Frecventa minima Metoda de

determinare

conform STAS La aprovizionare

La locul de punere

in opera

1 Examinarea datelor inscrise in certificatul

de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot

aprovizionat

-

-

2

Determinarea granulometrica.

Echivalentul de nisip.

Neomogenitatea balastului

O proba la fiecare

lot aprovizionat, de

500 tone, pentru

fiecare sursa (daca

este cazul pentru

fiecare sort)

-

4606

730

3 Umiditate -

O proba pe schimb

(si sort) inainte de

inceperea lucrarilor

si ori de cite ori se

observa o

schimbare cauzata

de conditii

meteorologice

4606

4 Rezistente la uzura cu masina tip Los

Angeles (LA)

O proba la fiecare

lot aprovizionat

pentru fiecare sursa

(sort) la fiecare 5000

tone

- 730

ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de catre un laborator de

specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste:

du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3;

Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe

prelevate din lucrare si anume:

du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3

Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %;

in vederea stabilirii gradului de compactare gc.

du ef.

gc = ------------------ x 100

du max.PM


7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

ART.8. MASURI PRELIMINARE

8.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de

terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea

acestor lucrari.

8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in

opera a balastului.

8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii:

drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile

stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.

8.4. In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se

amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fiind

consemnate in registrul de santier.

ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL

9.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un

tronson de proba in lungime de minim 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublu latimii utilajului de

compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei

atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare

cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspândire, pentru realizarea grosimii din

proiect si o suprafatare corecta.

9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta dirigintelui, efectuând

controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de

specialitate.

In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa

realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:

- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;

- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de

compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde:

Q = volum balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc;

S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.

In cazul folosirii utilajelor de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se

cumuleaza.

9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de

referinta pentru restul lucrarii.

Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registru de santier, pentru a servi la

urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.

ART.10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau mai multe straturi,

in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul

experimental.

Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste

de laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.

Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala.


10.3. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul

experimental respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si

intensitatea Q/S de compactare.

10.4. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramân dupa

compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de

4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.

10.5. Este interzisa executia fundatiei din balast inghetat.

10.6. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de

gheata.

ART.11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face, pentru verificarea compactarii,

incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 .

Tabel 3

Nr.

crt

Determinarea, procedeul de verificare

sau caracteristica care se verifica

Frecvente minime la locul

de punere in opera

Metode de

verificare

conform STAS

1 Incercare Proctor modificata - 1913/13

2 Determinarea umiditatii de compactare si

corelatia umiditatii

Zilnic, dar cel putin un test la fiecare

250m de banda de circulatie 4606

3 Determinarea grosimii stratului compact Minim 3 probe la o suprafata de

2.000 mp de strat -

4 Verificarea realizarii intensitatii de

compactare Q/S zilnic -

5

Determinarea gradului de compactare prin

determinarea greutatii volumice in stare

uscata

Zilnic in minim 3 puncte pentru

suprafete < 2.000 mp si minim 5

puncte pentru suprafete > 2.000 mp

de strat

1913/15

12288

6 Determinarea capacitatii portante la nivelul

superior al stratului de fundatie

In cate doua puncte situate in

profiluri transversale la distante de 10

m unul de altul pentru fiecare banda

cu latime de 7,5m

Normativ

CD 31

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina

prin masuratori cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin

deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide,

indicativ CD 31.

11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:

compozitia granulometrica a balastului utilizat;

caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,

densitate maxima uscata);

caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE

12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat este cea din proiect.

Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la

fiecare 200 m de strat executat.

Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum

prezentat receptiei.


12.2. Latimea stratului de fundatie din balast este prevazuta in proiect.

Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.

Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

12.3. Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii prevazuta in proiect.

Denivelarile admisibile sunt cu+/- 5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva.

12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.

Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.

ART.13. CONDITII DE COMPACTARE

13.1. Stratul de fundatie din balast trebuie compactat pâna la realizarea gradului de compactare

minim din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS

1913/13: - 100% in cel putin 95% din punctele de masurare.

13.2. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca

valoarea inregistrata este mai mica decât valoarea admisibila din tabelul 4 (conform CD 31-2002).

Tabelul 4

Grosimea stratului

de fundatie din

balast sau balast

amestec optimal,

cm

Valorile deflexiunii admisibile

Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:

Strat de

forma Pamanturi de tip: (conform STAS 1243-88)

Conform

STAS12253

Nisip prafos;

Nisip argilos

(P3)

Praf nisipos;

Praf argilos;

Praf (P4)

Argila;

Argila nisipoasa;

argila prafoasa (P5)

1 140 210 225 250

20 130 180 195 210

25 120 160 175 190

Nota: 1. Valorile deflexiunilor admisibile sunt determinate pentru balasturi de tip 2,3 si 4, avand

Edef= 600-700 daN/cm2, conform tabelului 5.

Pentru balasturi de tip 1,5 si 6, avand Edef= 450-550 daN/cm2, valorile deflexiunilor admisibile,

indicate in tabelul 4 se sporesc cu 10%.

Tabel 5

Tip balast

Compozitie granulometrica *) Modulul de deformatie

de calcul

DaN/cm2

Fractiuni

sub 0,2 mm

%

Fractiuni

0-4 mm

%

Fractiuni

25-63 mm

%

1 1...5 13...18 35...63 550

2 1...7 18...28 25...53 600

3 1...9 28...38 15...43 700

4 2...10 38...48 10...38 600

5 2...15 48...58 5...28 500

6 2...18 58...68 2...23 450

*) Dimensiuni conform SR 662

ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:

- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot

fi mai mari de +/- 9 mm


- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu

pot fi mai mari de +/- 9 mm

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face

corectarea suprafetei fundatiei.

ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA

Receptia pe faza determinanta, stabilita de proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind

controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul

statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor

volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate

verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art . 5, 11, 12, 13, si 14.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative

impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre

organele de control.

In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" in registrul de lucrari ascunse.

ART.16. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform

Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructi si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94

ART.17. RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va

face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.


3.5. STRAT DE FUNDATIE /BAZA DIN BETON DE CIMENT

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se refera la conditiile tehnice generale care trebuiesc sa fie indeplinite la

prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si a betonului la realizarea

stratului de fundatie (baza) din beton de ciment aplicat la constructii, modernizari sau ranforsari de:

- drumuri publice si strazi

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1 Stratul de fundatie din beton de ciment se realizeaza, de regula, intr-un singur strat,

caracteristicile mecanice ale betonului fiind acelea ale stratului de fundatie sau de baza.

2.2 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare


2.3 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,

efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.4 In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune

intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

ART.3. CIMENTURI

3.1 La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa

corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardului SR EN 197-1

Ciment Portland – CEM I 42,5 R

Ciment portland CEM I 42.5R

Ciment Portland CEM I 32.5R

si STAS 10092 -Ciment pentru drumuri si piste de aeroporturi tip CD 40, Cimenturile Portland tip

CEM I 42.5R, CEM I 42.5N si CEM I 32.5R, conform SR EN 197-1 trebuie sa indeplineasca urmatoarele

cerinte:

Caracteristicile mecanice, fizice si de stabilitate trebuie sa fie conform tabel nr. 1

Tabel nr. 1

Clasa

Rezistenta la compresiune N/mm2

Rezistenta initiala

Rezistenta

standard

28 zile

Timpul

initial de

priza

(mm)

Stabilitate

(mm)

2 zile 7 zile

32.5R 10 - 32.5 52.5 75 10

42.5R 20 - 42.5 62.5

60 10

42.5 N 10 - 60 10

Cimentul CD40, STAS 1009, trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

Compozitia mineralogica potentiala a clincherului:

aluminat tricalcic, (C3A)- maximum 6%;

feroaluminat tetracalcic(C4AF)- minimum 18%

Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului:

priza incepe dupa – minimum 2 ore;

priza sfarseste dupa – maximum 10 ore.

Marirea de volum pe ace Le Chatelier – maximum 10mm

Finetea de macinare exprimata prin suprafata specifica: 2800…3500cm2/g

Rezistenta la intarire prin incovoiere:


dupa 2 zile – minimum 3.5N/mm2

dupa 7 zile – minimum 5.0 N/mm2

dupa 28 zile – minimum 6.5 N/mm2

Rezistenta la compresiune:

dupa 2 zile – minimum 15 N/mm2



3.2 Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.

3.3 Daca antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment, este necesar a

obtine aprobarea Dirigintelui de santier in acest scop. In acest caz, fiecare tip de ciment va fi utilizat pe

portiuni distincte ale lucrarii, indicate si aprobate de catre diriginte.

3.4 Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda

prevederilor standardelor respective.

3.5 In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar), a manipularii

si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine (pamant, carbune,

substante organice, var hidratat, cenusa de termocentrala, etc).

3.6 Depozitarea se va face in celule tip siloz, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei

impotriva conditiilor meteorologice.

Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a asigura recunoasterea si controlul

acestuia.

3.7 In cursul executiei cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in

silozuri, acestea se vor goli complet si curata prin instalatia pneumatica si se vor marca corespunzator

noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.

3.8 Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +40oC.

3.9 Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data expedierii de catre

producator.

3.10 Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa

verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 zile.

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective,

vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii marci.

Cimentul care se considera ca s-a alterat, se va evacua, fiind interzis a fi utilizat la prepararea

betoanelor.

3.11 Controlul calitatii cimentului de catre antreprenor se face in conformitate cu prevederile tab.

nr.2.

3.12 Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;

- intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuare in laborator.

ART.4 AGREGATE

4.1 Pentru prepararea betoanelor de ciment se vor utiliza urmatoarele sorturi de agregate naturale:

1. - agregate naturale de balastiera, conform SR 662

nisip natural, sort 0-4 ;

pietris concasat, sorturile 4-8, 8-16, 16-25;

2. agregate naturale de cariera, conform SR 667

criblura, sorturile 8-16, 16-25;

split, sortul 25-40 ;

4.2 Agregatele utilizate trebuie sa provina din roci omogene in ceea ce priveste compozitia

mineralogica, fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, lipsite de pirita, limonita sau

saruri solubile.


4.3 In regiunile unde nisipul natural este deficitar se poate utiliza partial si nisip de concasaj insa

numai pe baza de aviz al unui laborator care sa precizeze proportiile de amestec cu nisipul natural.

4.4 Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit.

Ele nu trebuie sa contina silice microcristaline sau amorfe.

4.5 Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si

constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa

ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

4.6 In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele trebuie

ferite de impurificari.

La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe sorturi si

pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare, sau amestecare cu alte sorturi.

4.7 Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in conformitate cu prevederile

tabelului nr.2.

4.8 Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar, vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;

- intr-un registru (registrul pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de

laborator.

ART.5. APA

5.1 Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa,

dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008.

Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi SR EN 1008.

5.2 Verificarea se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de cite ori se observa ca se schimba

caracteristicile apei.

5.3 In timpul utilizarii pe santier se va cauta ca apa sa nu se polueze cu detergenti, materiale

organice, uleiuri, argile, etc.

ART.6. ADITIVI

6.1 La prepararea betoanelor se vor utiliza aditivi conf. Anexei I.3. din NE 012-99,

si anume:

- obligatoriu, un aditiv antrenor de aer;

- aditiv reductor de apa, pentru imbunatatirea lucrabilitatii

(utilizarea acestor aditivi nu trebuie sa conduca la reducerea

dozajului de ciment);

- in anumite cazuri aditivi acceleratori sau intirzietori de priza.

Toti aditivii propusi a fi folositi la prepararea betoanelor, vor fi aprobati de catre dirigintele de

santier pe baza incercarilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compozitiei betonului.

6.2 Fiecare lot de aditivi, trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator. Nu

se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate.

6.3 Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalaj original si in incaperi uscate (ferite de

umiditate).

6.4 Solutiile de aditivi se vor pastra in rezervoare metalice bine inchise pentru a se evita

impurificarea sau modificarea concentratiei prin evaporarea apei.

Pentru a se evita decantarea solutiei de aditivi mijloacele de stocare vor fi prevazute cu dispozitive

de agitare.

ART.7. ALTE MATERIALE

a) Hartie rezistenta KRAFT sau folie de polietilena pentru:

executia fundatiei din beton de ciment pe fundatie de balast ;

b) Produse de protectie a suprafetei betonului proaspat contra evaporarii apei.


c) Produse de colmatare a rostrurilor ,, la cald’’ ( masticuri bituminoase) sau la rece (chituri tiocolice)

d) Aditivi superplastifianti pentru fluidizarea betonului;

e) Aditivi antrenori de aer, intarzietori de priza, acceleratori de priza.

ART.8. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARAREA BETOANELOR

Materialele destinate prepararii betoanelor de ciment sunt supuse la incercari preliminare de

informare si la incercari pentru stabilirea retetei a caror natura si frecventa sunt date in tabelul nr.2.

Tabel 2

Mate

rial Actiunea, procedeul de

verificare sau caracteristicile ce

se verifica

Frecventa minima

Metode de

determinare

conf STAS

La aprovizionarea

materialelor in: -depozit

de rezerva

-statii de betoane

Inainte de

utilizarea

materialului

1 2 3 4 5

AG

REG

ATE

Examinarea datelor inscrise in

certificatul de calitate sau

certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat - -

Parte levigabila si fractiune fina O proba la max. 500 mc

pentru fiecare sursa

O proba pe

schimb pentru

fiecare centrala

de betoane

4606

Humus La schimbarea sursei - 4606

Corpuri straine:

-argila in bucati

-argila aderenta

In cazul in care se observa

prezenta lor

Ori de cite ori

apar factori de

impurificare

(pentru fiecare

centrala de

beton)

4606

Granulozitatea sorturilor

O proba la max. 500 mc

pentru fiecare sort si

fiecare sursa

O proba pe

schimb si ori de

cite ori apar

factori care

modifica

granulozita-tea

(pentru fiecare

centrala de

betoane)

4606

Aspectul si forma granulelor


pentru fiecare sort si

fiecare sursa

- 4606

Echivalentul de nisip O proba la max. 500 mc

pentru fiecare sursa - 730


Umiditate -

O proba pe

schimb si ori de

cite ori se

observa o

schimbare

cauzata de

conditiile

meteorologice

pentru fiecare

centrala de beton

4606

Rezistenta la uzura cu masina

tip Los Angeles


ptr. fiecare sort si fiecare

sursa

- 730


certificatul de calitate sau

certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat -

-

Stabilitate

O determinare la fiecare

lot aprovizionat,dar nu

mai putin de o

determinare la 100 t pe o

roba medie

- SREN 196/3

CIM

EN

T

Timpul de priza


lot aprovizionat,dar nu

mai putin de o

determinare la 100 t pe o

proba medie

- SREN 196/3

Rezistente mecanice la 2 zile

O proba la 100 t sau la

fiecare siloz in care s-a

depozitat lotul

aprovizionat

- SREN 196/1

Rezistente mecanice la 28 zile



depozitat lotul

aprovizionat

- SREN 196/1

Prelevarea de contraprobe

care se pastreaza min. 45 zile

(pastrate in cutii metalice sau

pungi de polietilena sigilate)

La fiecare lot aprovizionat

pro-bele se iau impreuna

cu delegatul "inginerului"

care va sigila contraproba

- -

Starea de conservare numai

daca s-a depasit termenul de

depozitare sau au intervenit

factori de alte-rare


lot aprovizionat sau la fie-

care siloz in care s-a

depozitat lotul

aprovizionat (pe o proba

medie)

Doua determinari

pe siloz (sus si

jos)

NE 012

AD

ITIV

I


certificatul de calitate

La fiecare lot de

aprovizionare - -

Densitatea solutiei -

O proba la

fiecare sarja

preparata

-


AP

A

Compozitia chimica

O proba la

inceperea lucr.

pentru fiecare

sursa

SR EN 1008

ART.9. INCERCARI PRELIMINARE

9.1 In vederea stabilirii compozitiei betonului ce urmeaza a fi folosit la executarea stratului de

fundatie (baza) din beton de ciment, antreprenorul va lua masuri ca laboratorul sau, sau un laborator de

specialitate, sa efectueze incercarile preliminare necesare.

9.2 Din incercarile preliminare trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care sa permita

adaptarea ei la conditiile santierului pastrand caracteristicile betonului in ceea ce priveste lucrabilitatea,

continutul de aer oclus si rezistentele mecanice, conform NE 012/99.

ART.10. COMPOZITIA BETONULUI

Compozitia betonului va fi astfel alcatuita incat in conditiile unui dozaj minim de ciment cu

materialele indicate in Cap.I. sa asigure realizarea caracteristicilor necesare in ceea ce priveste lucrabilitatea,

densitatea si rezistentele mecanice ale betonului intarit.

10.1 Stabilirea compozitiei se va face:

- la intrarea in functiune a statiei de betoane;

- la schimbarea tipului de ciment, agregate sau aditivi;

- ori de cite ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.

10.2 La stabilirea compozitiei betonului se vor respecta prevederile din proiect si ale prezentului

caiet de sarcini, referitor la:

- clasa betonului;

- tipul de ciment;

- natura agregatelor.

10.3 Compozitia betonului depinde de dozajul de ciment, in functie de clasa betonului, raportul

A/C (apa-ciment), dozarea aditivului antrenor de aer si de caracteristicile geometrice si fizico-mecanice ale

agregatelor . In tabelele 3 , 4 sunt date valorile limita pentru agregate.

Tabel 3

Caracteristica Sort Conditii de admisibilitate

4-8 8-16 16-25

Continut de granule care:

-raman pe ciurul superior (dmax), %, max.

-trec prin ciurul inferior (dmin), %, max

5

10

Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si

vacuolare,%, max. 5

Coeficient de forma,%, max. 25

Continut de impuritati:

-corpuri straine

-continut de argila (VA)

nu se admit

2

-continut de fractiuni sub 0,1 mm,%,max 1,50 1,00 0,50

Uzura cu masina tip Los Angeles,%,max. Clasa A 18

Clasa B 20

Clasa C 24

Rezistenta la uzura (micro-Deval), max 20

Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare

uscata,%, min. 65


Grad de spargere,%,min. 90

Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu

(Na2SO4) 5 cicluri,%,max. 3

Tabel 4

Caracteristica Conditii de admisibilitate

Sort 0-4

Granulozitate continua


-raman pe ciurul superior (dmax),%,max

5


-corpuri straine,%,max.

nu se admit

Coeficient de activitate, max.:

-nisip de concasare cu max.8% fractiuni (0…0,1)mm;

-nisip de concasare cu peste 8% fractiuni (0…0,1)mm

1,5

2,0

ART.11. STATIA DE BETOANE

11.1 Prin statia de betoane se intelege orice unitate sau instalatie care produce si livreaza beton

fiind dotata cu una sau mai multe centrale de beton.

11.2 Distanta maxima intre statia de betoane si punctul de lucru va corespunde unui timp de

transport al betonului de maximum 45 minute.

11.3 Statia de betoane trebuie sa dispuna de:

- depozite de agregate, avand compartimente amenajate pe o platforma betonata cu scurgerea

apelor amenajata;

- silozuri de ciment, marcate avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie a statiei;

- silozuri pentru cenusa de termocentrala in cazul ca se foloseste;

- instalatia de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi;

- instalatii pentru spalarea agregatului;

- centrala sau centrale de beton in buna stare de functionare;

- buncare de descarcare a betonului preparat;

- dotari care sa asigure spalarea malaxoarelor, buncarelor si mijloacelor de transport;

- laborator amenajat si dotat corespunzator;

- dotari privind protectia muncii si PSI.

11.4 Centrala de beton trebuie sa fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu functionare

automata cu urmatoarele caracteristici:

a) Precizia cantitatilor citite sau inregistrate conf. NE 012-99:

- pe sorturi de agregate ± 3%

- pe agregatul total ± 2%

- ciment ± 2%

- apa de amestecare ± 2%

- apa totala ± 5%

- aditivi ± 5%

b) Inregistrarea cantaririlor:

- posibilitatea de montare a unui inregistrator de precizie obisnuita

c) Dozarea apei cu dozatoare automate sau cu contoare, recomandabil, in special, pe santiere mari,

debitometru cu precizie 2% cu totalizator si revenire automata la zero dupa fiecare sarja

d) Dozarea aditivilor

- idem ca la dozarea apei


e) Masurarea continua a umiditatii agregatelor

- obligatoriu in palnia de alimentare a nisipului.

ART.12. PREPARAREA BETONULUI

12.1 Este interzisa prepararea betonului in instalatiile care nu asigura respectarea abaterilor

prevazute in prezentul caiet de sarcini sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt

defecte.

Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare, verificandu-le ori

de cite ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamana.

12.2 Cantitatea de apa corespunzatoare unui amestec se va corecta tinand seama de umiditatea

agregatelor si de solutia de aditiv, astfel incat sa se respecte raportul A/C.

12.3 Ordinea de introducere a materialelor componente in malaxor se face conform prevederilor

cartii tehnice a utilajului respectiv.

12.4 Pe parcursul prepararii betonului se va regla procesul tehnologic privind lucrabilitatea.

Procentul de aer oclus si temperatura betonului, prin corectarea retetei de catre laboratorul statiei in

functie de rezultatele incercarilor privind umiditatea si granulozitatea sorturilor de agregate, lucrabilitatea si

volumul de aer oclus al betonului proaspat.

12.5 La terminarea unui schimb sau intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o

ora, malaxorul va fi spalat cu jet de apa sau apa cu pietris.

12.6 Se va evita golirea malaxoarelor direct in mijloacele de transport, recomandindu-se folosirea

de buncare intermediare. Pentru evitarea segregarii betonului, buncarele vor fi incarcate axial, prin

intermediul unor jgheaburi si a unei palnii de minimum 0,5 m inaltime.

Nu se admite mentinerea betonului in buncar mai mult de 15 minute.

Buncarele intermediare vor fi curatate cel putin de doua ori intr-un schimb.

12.7 Temperatura betonului proaspat, masurata in mijloacele de transport inaintea plecarii de la

statie trebuie sa fie intotdeauna mai mica de +30oC.

ART.13. CONTROLUL CALITATII BETONULUI PREPARAT

13.1 Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspat, in scopul evitarii punerii in opera a unui

beton necorespunzator se vor face in prealabil, la statia de betoane, determinari pe betonul proaspat.

Controlul calitatii betonului se va face cu frecventa prevazuta in tabelul 5.

Tabel 5

Nr.

cr Actiunea,procedeul de

verificare sau caracteristici

ce se verifica

Frecventa minima

La statia de betoane La locul de punere in opera

1 2 3 4

I

1

Betonul proaspat

Examinarea documentului

de transport

-

La fiecare transport

2 Lucrabilitatea Doua determinari pe schimb

pentru fiecare centrala de beton

3 determinari pe schimb si ori de

cite ori se apreciaza ca necesar

3 Continutul de aer oclus 1 determinare pe schimb pentru

fiecare centrala de beton -

4 Temperatura (la

temperaturi ale aerului sub

sau egale cu 5oC si peste

25oC)

la fiecare 2 ore pentru fiecare

centrala de beton la fiecare 2 ore

5 Densitatea aparenta 1 determinare pe schimb dar

minimum o determinare la 300 -


mc pentru fiecare centrala de

beton

6 Granulozitatea agregatelor

din beton

Facultativ -

7 Confectionarea de epruvete

pentru determinarea

rezistentei la compresiune

- la 7 zile

- la 28 zile

3 epruvete cubice pe schimb

sau la maxim 300 mc pentru

fiecare centrala de beton

3 epruvete cubice pe schimb

sau la maxim 300 mc pentru

fiecare centrala de beton

-

-

II.

1

Betonul intarit

Rezistenta la compresiune

pe epruvete cubice , la 7 si

28 zile

Minim o proba pe zi schimb, tip de

beton

2 Grad de gelivitate la elaborarea compozitiei

betonului

-

3


pe epruvete cilindrice

(carote) extrase din

imbracaminte

-

2 carote pe km de banda de

imbracaminte din beton sau min. 3

carote din fiecare zona de

imbracaminte asupra careia exista

dubii de calitate

4 Grosimea imbracamintii - pe carotele prelevate

13.2 Laboratorul antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea betonului preparat:

- compozitia betonului realizat;

- caracteristicile betonului proaspat (lucrabilitate, continut de aer oclus, densitate, temperatura);

- confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice in care se vor

inscrie si rezultatele obtinute.

13.3 Antreprenorul va tine evidenta betonului turnat pe formularul tipizat "Condica pentru evidenta

betoanelor turnate" unde se vor consemna zilnic:

- cantitati de beton turnate;

- elemente;

- confectionarea epruvetelor de control si rezultatele incercarilor mecanice pe betonul intarit.

ART.14. TRANSPORTUL BETONULUI

14.1. Betonul proaspat preparat in statia de betoane se poate transporta cu autobasculante avand

bena amenajata cu prelata sau cu autoagitatoare .

14.2. Durata maxima de transport, considerata din momentul terminarii incarcarii mijlocului de

transport si inceputul descarcarii acestuia nu va depasi 45 minute.

14.3. Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport.

14.4. Numarul mjloacelor de transport folosite la transportul betonului trebuie dimensionat in asa

fel incat sa asigure un flux continuu de punere in opera.

ART.15. LUCRARI PREGATITOARE

15.1 Inainte de a incepe executarea stratului de fundatie din beton de ciment se va verifica si

receptiona fundatia din balast, prin verificarea elementelor geometrice abaterilor limita denivelarilor

admisibile precum si a capacitatii portante a complexului fundatie-pat.


15.2 Fundatia trebuie sa aiba la suprafata sa aceleasi pante in profil transversal si declivitati in profil

longitudinal ca ale suprafetei imbracamintilor sub care se afla.

15.3 Denivelarile admisibile ale suprafetei straturilor de fundatie din beton de ciment in sens

longitudinal, sub lata de 3,00 m vor fi de maximum 2 cm.

15.4 Pe fundatia verificata si rectificata se monteaza longrinele metalice pe benzi de mortar M 100

cu latimea de minimum 30 cm, preparate cu un dozaj de 160 kg ciment la mc.

Se va da o deosebita atentie pozitionarii corecte in plan a longrinelor si o asezare la cote cu

ajutorul nivelei corespunzator elementelor geometrice in plan si in profil conform proiectului.

15.5 Longrinele trebuie montate inaintea inceperii turnarii betonului pe cel putin o lungime de

turnare programata zilnic.

15.6 In cazul fundatiilor de balast, intre longrinele montate pe fundatie, in prealabil umezite, se va

asterne un strat de nisip de 2 cm grosime dupa compactare.

15.7 Pe nisipul bine compactat se va intinde hartia sau folia de polietilena.

Benzile de hartie sau de polietilena trebuie sa se suprapuna cu minim 5 cm in sens longitudinal si

20 cm in sens transversal. Banda superioara va fi in sensul pantei.

15.8 Banda de hartie sau folia de polietilena trebuie sa fie intinsa si asigurata contra vantului

asezand peste ea din loc in loc bare de fier ce vor fi apoi recuperate.

Este interzis a se folosi beton proaspat sau bolovani.

ART.16. PUNEREA IN OPERA PROPRIU-ZISA

16.1 Imbracamintile se executa intr-unul sau doua straturi conform prevederilor din proiect in

functie de utilajele curente care asigura compactarea prin vibrare pana la 20 cm.

16.2 La locul de punere in opera, descarcarea betonului se va face in 2 cordoane din mers, pentru a

obtine omogenitatea si infoierea betonului uniforma pe toata intinderea.

16.3 Asternerea betonului se va face mecanic sau manual.

16.4 Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1,15...1,35 ori mai mare decat

grosimea finala a stratului compactat in functie de lucrabilitatea betonului.

16.5 Punerea in opera a betonului se va face fara intreruperi si daca acestea nu pot fi evitate (ploaie

intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton mai mari de 1 h 30') se va executa din

betonul confectionat pana in acel moment, o dala mai scurta decat a fost prevazuta, terminata cu un rost

de contact, care va fi situat la min. 1,50 m de cel mai apropiat rost al fundatiei de beton.

16.6 La intreruperea betonarii la sfirsitul unei zile de lucru, oprirea betonarii se va face numai la un

rost transversal de dilatatie sau de contractie.

16.7 Demontarea longrinelor se va face dupa cel putin 24 ore de la turnarea betonului si dupa 48

ore daca se lucreaza pe jumatate de cale.

16.8 Imediat dupa demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de

bitum taiat sau emulsie bituminoasa cationica.

ART.17. MASURI IN CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE

17.1 Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte atunci cand se ivesc urmatoarele

conditii meteorologice:

- temperaturi ale aerului mai mici de +5oC

- ploaie intensa care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafetei betonului.

17.2 Cand temperatura exterioara este mai mare de +30oC concomitent cu o umiditate relativa a

aerului mai mica de 40%, pentru a nu se opri lucrarile se vor lua masuri speciale ca racirea apei, combinata

cu o protectie a betonului, din doua straturi succesive de emulsii bituminoase si acoperite cu copertine

17.3 In perioada de timp friguros, se poate prevedea utilizarea de acceleratori de priza si/sau de

intarire. Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate si sub control competent din

partea santierului.


Atunci cand temperatura aerului este in jur de +5oC continuarea sau oprirea betonarii se va face pe

baza prognozarii meteorologice pe urmatoarele 24 ore.

In cazul cand temperatura coboara sub +5oC si exista pericol de inghet in urmatoarele 24 ore

lucrarile vor fi oprite.

Daca exista pericolul ca temperatura exterioara sa coboare sub 0oC, in primele 24 ore de intarire a

betonului deja pus in opera, se vor lua masuri de protejare a acestuia prin pastrarea unei temperaturi a

betonului de cel putin 5oC.

17.4 La betonare pe timp calduros se vor lua masuri deosebite pentru aplicarea produsului de

protectie in vederea evitarii deshidratarii rapide.

Pentru evitarea fisurarii betonului intre rosturi, se va stabili momntul optim pentru taierea rosturilor,

astfel incat sa existe un timp suficient pentru taierea tuturor rosturilor.

Temperatura betonului proaspat inainte de punerea in opera trebuie sa fie mai mica de +30oC.

Atunci cand temperatura aerului este mai mare de +20oC si umiditatea relativa este mai mica de

50% se vor lua masuri pentru mentinerea umiditatii suprafetei betonului slab, iar produsul de protectie se

va aplica in doua straturi succesive pentru realizarea unei bune impermeabilizari a betonului.

ART.18. STRIEREA IMBRACAMINTII

Suprafata finisata a betonului se va stria perpendicular pe axa caii de circulatie cu ajutorul unui

dispozitiv de striat.

Pentru a micsora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele dintre strieri vor fi aleatorii.

Pentru strazi repartitia este urmatoarea: 27 - 18 - 23 - 32 - 36 - 27 - 32 - 23 - 27 - 23 - 32 - 27 - 18 -

32 - 23 - 36 - 23 -32 - 23.

ART.19. PROTEJAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTII

19.1 Imediat dupa terminarea strierii suprafetei, betonul se va proteja impotriva actiunii soarelui,

vantului si ploilor cu acoperisuri de protectie mobile ce se deplaseaza pe masura finisarii suprafetei

betonului proaspat.

19.2 Betonul va ramane astfel protejat pana la acoperirea lui cu o pelicula de protectie aplicata prin

stropirea suprafetei si partilor laterale ale betonului cu fluid de protectie, Protejarea stratului de fundatie

din beton impotriva evaporarii apei se va face cit mai curind posibil dupa terminarea finisarii si strierii, la

mai putin de jumatate de ora din momentul inceperii punerii in opera a betonului, asigurindu-se

mentinerea acestei protectii minimum 7 zile.

Pelicula creata trebuie sa fie impermeabila, sa aiba o grosime uniforma si sa fie continua.

19.3 Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi protejate cu acoperisuri sau folii de

polietilena, atata timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

19.4 Dupa taierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va reproteja.

19.5 Verificarea fluidului de protectie se va face la fiecare lot aprovizionat prin examinarea datelor

inscrise in certificatul de calitate.

ART.20. PROTEJAREA IMBRACAMINTII DE CIRCULATIE

Este interzisa circulatia pietonilor direct pe betonul proaspat in primele 24 de ore de la terminarea

finisarii suprafetei.

Pe perioada de intarire a betonului, se vor lua masuri ca autovehiculele sa nu circule pe suprafata

acesteia.

ART.21. EXECUTIA ROSTURILOR DE DILATATIE

21.1 Rosturile de dilatatie transversale se executa pe toata latimea si grosimea imbracamintii la

distanta de cca. 100 m lungime de banda de beton, perpendicular pe axa benzii, in linie continua pe toata

latimea stratului de fundatie din beton de ciment.


21.2 Rosturile de dilatatie se vor realiza prin asternerea pe fundatie a unei scanduri impregnate din

lemn de esenta moale de 16-18 mm grosime si 22,5 cm inaltime ascutita in partea superioara (adica cu 0,5

cm mai jos decat suprafata betonului), care ramane in lucrare si taierea betonului ramas deasupra scandurii

la latimea de 20 mm.

Pozitia scandurii trebuie pastrata verticala in timpul prelucrarii betonului si asezata astfel incat sa nu

permita patrunderea mortarului pe sub scanduri sau pe la capetele ei intre dalele de executie.

ART.22. EXECUTIA ROSTURILOR DE CONTRACTIE

22.1 Rosturile de contractie se executa prin taierea in betonul intarit pe o adincime de 6 cm astfel:

- prima taiere pe o adincime de 6 cm si o latime de 3-5 mm

- a doua taiere in scopul largirii taierii la 8 mm pe o adincime de 3 cm.

Taierea rosturilor de contractie va incepe numai dupa ce betonul, in curs de intarire, a atins o

rezistenta suficienta pentru ca prin taiere sa nu se produca degradari (smulgeri) ale marginilor. In acelasi

timp taierea trebuie incheiata suficient de repede pentru a evita riscul aparitiei oricarei fisuri. Din aceasta

cauza taierea rosturilor va fi incredintata unui tehnician cu experienta.

Numarul utilajelor de taiat rosturi trebuie sa fie suficient pentru ca sa asigure in maximum 8 ore

taierea tuturor rosturilor benzii turnate intr-un schimb.

Se recomanda de asemenea prevederea a 1-2 masini suplimentare in scopul inlocuirii rapide a celor

eventual defecte.

22.2 In cazul unor conditii meteorologice defavorabile (timp uscat, vant, temperaturi ridicate) se vor

taia intr-o prima etapa fiecare al treilea rost, urmind ca imediat dupa ce aceasta operatie s-a terminat pe

toata banda de beton turnata sa se treaca la taierea si a celorlalte rosturi.

a) Rosturi de contractie transversale

22.3 Rosturile de contractie transversale se vor executa pe toata latimea stratului de fundatie din

nisip, inclinate la 1/6 fata de axul caii de circulatie, la distante de 4...6 m, modulate dupa secventa:4 - 5 - 6; 6

- 5 - 4.

b) Rosturile de contractie longitudinale

22.4 Rosturile longitudinale se vor executa in axul benzii de beton turnate ca rosturi de contractie.

Aceste rosturi se vor taia dupa terminarea taierii rosturilor de contractie transversale.

22.5 Pentru strazile de categoria tehnica III-V se pot adopta si alte solutii de realizare a rosturilor de

contractie insa aplicarea lor se va putea face numai cu aprobarea Dirigintelui de santier.

22.6 In zonele mentionate in proiect in care sunt posibile deformatii ale terenului de fundatie, se

vor prevedea in momentul punerii in opera a betonului ancore din otel beton OB 37 de 1 m lungime, cu

diametrul 10 cm, asezate la distante de 1 m, intre ele, la jumatatea grosimii dalei.

ART.23. EXECUTIA ROSTURILOR DE CONTACT

Rosturile de contact transversale se vor executa perpendicular pe axa caii de circulatie verticale, pe

toata latimea si grosimea dalei, cand se intrerupe turnarea betonului, fie la sfarsitul zilei de lucru, fie in cazul

intreruperii accidentale a betonarii (ploaie intensa, defectarea utilajelor de punere in opera, intreruperi in

aprovizionarea cu beton, etc).

Rostul se executa prin cofrare si finisarea manuala (pervibrare si suprafatare).

Ulterior, partea superioara a rostului se va taia pe o adincime de aproximativ 3 cm si pe o latime de

8 mm.

ART.24. COLMATAREA ROSTURILOR

Golul realizat la partea superioara a rosturilor se va umple, pana la suprafata imbracamintii, fie cu

mastic bituminos, fie cu Asrobit sau orice alt material de colmatare de calitate corespunzatoare.

Oricare ar fi materialul folosit pentru colmatare, se vor respecta urmatoarele prevederi:


- identificarea materialului si verificarea caracteristicilor sale;

- curatirea rosturilor de materiale straine (praf, pamint, pietricele, etc) cu ajutorul scoabelor si a

periilor de sarma;

- suflarea cu jet de aer comprimat;

- amorsarea rostului, daca este necesar, prin aplicarea uniforma a produsului de amorsaj pe peretii

si marginile rostului si respectarea timpului necesar pentru uscarea materialului de amorsaj;

- respectarea temperaturii de punere in opera a produselor ce se pun in opera la cald;

- inlaturarea materialului in exces;

- darea in circulatie a sectorului colmatat numai dupa racirea produselor turnate la cald si daca

betonul are rezistenta la compresiune de minimum 70% din valoarea rezistentei la 28 zile

ART.25. CONTROLUL BETONULUI PUS IN OPERA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

25.1 Controlul calitatii betonului pus in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 6.

25.2 In ce priveste controlul privind lucrabilitatea si temperatura betonului, atunci cand

temperatura aerului este mai mica de +5oC sau mai mare de 21oC, se vor efectua pentru acelasi transport

de beton trei determinari.

Daca valoarea medie a celor 3 determinari se inscrie in limitele admise se va accepta punerea in

opera a betonului. Daca este depasita limita admisa transportul respectiv de beton se refuza.

25.3 Caracteristicile betonului intarit si anume:

- rezistenta la compresiune la 7 zile, determinata ca medie pe fiecare serie de 3 cuburi;

- rezistenta la compresiune la 28 zile, determinata ca medie pe fiecare serie de 3 cuburi;

25.4 In cazul in care rezultatul este mai mic decat clasa betonului, laboratorul va comunica, in

termen de 48 ore, rezultatul in cauza conducerii unitatii de care depinde statia, conducatorului de statie si

Dirigintelui de santier .

25.5 Urmare comunicarii primite la statia de betoane, in termen de 48 ore, seful statiei impreuna cu

dirigintele de santier si antreprenorul, vor identifica sectorul executat (dalele turnate) in schimbul de lucru

corespunzator probei, pe care se vor efectua verificarile suplimentare prin incercari nedistructive sau

extragere de carote.

25.6 Daca din verificarile suplimentare, rezulta ca betonul nu indeplineste conditiile prevazute,

Dirigintele de santier va analiza si decide masurile corespunzatoare.

ART.26. ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea straturilor de fundatie/baza din beton de ciment va fi cea prevazuta in planse si nu va fi

de mai putin 180 mm. Toleranta admisibila in grosime va fi intre – 10 si +15 mm.

Toleranta admisibila pentru latimea benzii va fi de ±15 mm.

Panta transversala a fundatiilor din beton de ciment va fi conform planselor, si anume, 2% pentru

drumuri fara nici o suprainaltare. Toleranta admisa in panta transversala este ±0,4%.

Declivitatile longitudinale vor fi conform proiectului, cu o valoare maxima de 7%.

Variatiile admisibile ale nivelelor structurii de-a lungul axului benzilor, in comparatie cu cotele din

Proiect vor fi pana la ±20 mm pentru strazi de clasa III-V.

Neuniformitatea acceptabila la rosturile transversale este:

- 2 mm la rosturile de executie.

Nu sunt admise fisurile in suprafata structurii (latimi de peste 3 mm).

ART.27. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE DIN BETON DE CIMENT

La terminarea executiei unui sector de imbracaminte se vor efectua urmatoarele verificari:

evaluarea vizuala a calitatii suprafetei in vederea identificarii oricaror neuniformitati ce pot afecta

betonul (goluri ale suprafetei sau goluri laterale ale structurii, segregari, exfolieri, fisurari, etc.). Se

recomanda ca verificarea sa se efectueze in prima jumatate a zilei, preferabil pe vreme rece.


Verificarea conformitatii stratului de fundatie din beton cu prevederile geometrice ale acestui

document si cu principalele normative si reglementari.

Grosimea stratuluide fundatie din beton va fi verificata prin masuratori directe facute la marginea

fiecarei benzi de beton, la fiecare 200 m si de pe carote extrase din stratul de fundatie .

Latimea structurii va fi verificata prin masuratori cu ruleta, efectuata intre benzile de beton, la

fiecare 200 m.

Denivelarile suprafetei fundatiei din beton, longitudinal vor fi verificate folosind un dreptar de 3 m

lungime si o pana gradata de 200 mm lungime si nu mai mult de 30 mm latime, cu un taluz de 1:10 gradat

de-a lungul laturii inclinate omoloage cu 1 mm inaltime.

Denivelarile suprafetei fundatiei din beton in profil transversal vor fi verificate folosind un dreptar

cu o lungime egala cu latimea benzii, si o pana gradata conform paragrafului anterior. Verificarea se va

efectua la fiecare profil transversal prevazut in Proiect.

Panta transversala a fundatiei din beton va fi verificata cu ajutorul dreptarului folosit in masurarea

denivelarilor transversale, un boloboc si o pana gradata cu lungimile celor doua laturi de 15 si respectiv 90

mm, cu gradatii pe partea inclinata corespunzand inaltimii de 1 mm. Acest test va fi efectuat si in dreptul

profilelor transversale din Proiect.

ART.28. RECEPTIA PRELIMINARA

Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt

complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile din prezentul caiet de

sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si

de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control

(antreprenor, proiectant, diriginte, etc).

In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie preliminara.

ART.29. RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii

HGR 273/94 si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini


8.5 STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE

Art. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate

cu ciment si cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in

opera si controlul calitatii materialelor si a straturilor din proiect.

Art. 2. PREVEDERI GENERALE

2.1. La executarea lucrarii se vor respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare in

masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare


2.3. Antreprenorul va asigura, prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,

efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prevederilor prezentului caiet de

sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de

prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini dirigintele de santier va

dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

Art. 3. CIMENTURI

La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din tipurile de ciment, conform SR EN 197-1 si

care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate,din tabel nr. 1:

Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.

Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment este necesar a se

obtine aprobarea dirigintelui de santier in acest scop.

Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda prevederilor

standardelor respective.

In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a manipularii sau

depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.

Depozitarea cimentului se va face in celule de tip siloz atat pentru depozitele de rezerva cat si

pentru cele de consum, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva conditiilor

meteorologice.

Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si controlul

acestuia.

In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri,

acestea se vor goli complet si curata prin instalatia pneumatica si se vor marca corespunzator noului

sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.

Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data expedierii de catre producator.

Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea

starii de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7) zile.

Tabel nr. 1

Clasa

de

rezistenta


MPa Timp initial

de priza

min

Stabilitate

(expansiune) Rezistenta initiala Rezistenta

standard

2 zile 7 zile 28 zile

32.5N - 16 32.5 52.5 75 10

32.5 R 10 -


42.5N 10 - 42.5

- 62.5 60

42.5 R 20 -

52.5N 20 - 52.5

- - 45

52.5 R 30 -

Cimenturile vor trebui sa aiba timp de priza 75 min si stabilitate 10 mm

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective,

vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii marci.

Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea

balastului stabilizat.

Controlul calitatii cimenturilor pe santier se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 5.

Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului, astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;

- intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.

Art. 4. AGREGATE

4.1. Pentru executia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se utilizeaza

sorturile de agregate specificate in tabelul 2.

Tabel 2

Caracteristica

Domeniul de utilizare

Straturi de fundatie pentru structuri rutiere nerigide si

rigide, platforme, locuri de parcare, benzi de incadrare,

acostamente

Conditii de admisibilitate

Sort 0 - 25

Continut de fractiuni

0...8 mm 50 - 80

Granulozitate Continua

Coeficient de neuniformitate

(Un),min 8

Echivalent de nisip (EN), 5min

(pe fractiunea 0-4mm) 30


Angeles (LA),%,max 35

4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la

inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la

executia stratului rutier stabilizat cu ciment.

4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie sa

indeplineasca caracteristicile de calitate indicate in tabelele 3 si 4.

4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si

constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa

ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

4.6. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si in timpul depozitarii, agregatele

trebuie ferite de impuritati.


La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe sorturi si

pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente.

4.7. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile

tabelului nr. 5.

4.8. Laboratorul executantului va tine evidenta agregatelor, astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

Caracteristici de calitate

Nisip sort 0-4 pentru fundatii din balast stabilizat cu ciment

Tabel 3

Caracteristica

Clasa tehnica

I-IV


Sort 0 - 4

Granulozitete Continua

Coeficient de neuniformitate (Un) % min 8

Echivalentul de nisip (EN)min 50

Balast pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment

Caracteristici de calitate

Tabel 4

Caracteristica

Domeniu de utilizare

Straturi de fundatii pentru sisteme rutiere nerigide si rigide

,platforme , locuri de parcare, benzi de incadrare,

acostamente


Sort 0 - 25

Continut de fractiuni 0…8 mm 50…80


Coeficient de neuniformitate (Un),

min. 8

Echivalent de nisip (EN),% min ( pe

fractiunea 0-4) 30

Uzura cu masina tip Los Angeles,

(LA),% max 35

4.9. Granulozitatea in toate cazurile trebuie sa fie continua, ea se inscrie in limitele aratate in figura

nr. 2 din STAS 662.

Art. 5. APA


5.1. Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate sa provina din

reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN

1008.

Indiferent de sursa se va face verificarea apei de catre un laborator de specialitate la inceputul

lucrarilor.

5.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice,

uleiuri, argile, etc.

Art. 6. ADITIVI

La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea folosirea

unui intarzietor de priza. Acesta poate fi intarzietorul de priza folosit obisnuit la prepararea betoanelor de

ciment.

Art. 7. MATERIALE DE PROTECTIE

Emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877;

Nisip sort 0-4 mm, conform SR 662.

Art. 8 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARAREA AMESTECULUI STABILIZAT

Materialele destinate prepararii straturilor de baza si de fundatii din agregate naturale stabilizate cu

ciment sunt supuse la incercari preliminare de informare si la incercari pentru stabilirea retetei a caror

natura si frecventa sunt date in tabelul nr. 5.

Tabel 5

Materialul

Actiunea, procesul de

verificare sau

caracteristicile ce se

verifica

Frecventa minima Metode de

determinare

conform STAS

La aprovizionarea

materialelor in depozit

de reperi

Inainte de

utilizarea

materialului

0 1 2 3 4

Ciment

Examinarea datelor

inscrise in certificatul

de calitate sau

certificatul de

garantie

La fiecare lot

aprovizionat - -

Stabilitatea O determinare la

fiecare lot

aprovizionat, dar nu

mai putin de o

determinare la 100 t,

pe o proba medie

- SR EN196/3

Timpul de priza - SR EN196/3

Rezistente mecanice

la 2 zile



depozitat lotul

aprovizionat

- SR EN196/1

Rezistent mecanice la

28 zile - SR EN196/1

Prelevarea de contra-

probe care se

pastreaza minim 45

zile (pastrate in cutii

metalice sau pungi

de polietilena

sigilate)

La fiecare lot

aprovizionat probele

se iau imperuna cu

delegatul

beneficiarului

- -


Starea de conservare

numai daca s-a

depasit termenul de

depozitare sau au

intervenit factori de

alterare

O determinare la

fiecare lot aprovizionat

sau la fiecare siloz in

care s-a depozitat lotul

aprovizionat (pe o

proba medie)

Doua

determinari pe

siloz (sus si jos)

SR EN196/1

Agregate

Examinarea datelor


de calitate sau

cartificatul de

garantie

La fiecare lot

aprovizionat - -

Granulozitatea

sorturilor

O proba la fiecare lot

aprovizionat - 4606

Echivalentul de nisip


aprovizionat pentru

fiecare sort si sursa

- 4606

Coeficient de

neuniformitate


aprovizionat pentru


- 730

Umiditatea -

O proba pe

schimb si sort

si ori de cate

ori se observa

o schimbare

cauzata de

conditii meteo

Rezistenta la uzura

cu masina tip Los

Angeles


aprovizionat pentru


- 730

Aditivi

Examinarea datelor


de calitate

La fiecare lot

aprovizionat - -

Apa Compozitia chimica -

O proba la

incercarea

lucrarii pentru

fiecare sursa

-

Emulsie

bituminoas

a

Examinarea datelor


de calitate

La fiecare lot

aprovizionat - -

Art. 9. INCERCARI PRELIMINARE

Studiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apa se va face de catre un

laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare, avand ca scop de a determina:

-curba granulometrica a agregatelor stabilizate;

-dozaje de liant si aditiv- dupa caz;

-continutul de apa de referinta;

-densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de compactare.


De asemenea, din studiul preliminar trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care sa

permita adaptarea ei, in conditiile santierului, pastrand caracteristicile amestecului preparat in ceea ce

priveste lucrabilitatea, omogenitatea si caracteristicile cerute la punctul 10.2.

Art. 10. COMPOZITIA AMESTECULUI

10.1. Stabilirea compozitiei amestecului se va face:

-la intrarea in functie a statiei de preparare;

-la schimbarea tipului de ciment sau agregat;

-ori de cite ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.

10.2. Compozitia amestecului de ciment, apa si agregate naturale se va stabili in functie de

respectarea conditiilor aratate in tabelul 6.

10.3. In tabelul 7 se indica orientativ dozajele de ciment.

10.4. Curba granulometrica a amestecului trebuie sa fie situata in limitele aratate in figura 2 STAS

662. Curba granulometrica retinuta este cea care conduce la un grad de compactare admisibil in conditiile

compactarii standard (incercarea Proctor modificat).

10.5. In ceea ce priveste continutul de apa, acesta trebuie sa se situeze la nivelul umiditatii optime

de compactare.

10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in stare uscata maxima dumax, si

umiditatea optima Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de catre un

laborator de specialitate prin metoda Proctor modificata, conform STAS 1913/13 si corespund domeniului

umed al curbei Proctor.

10.7. O importanta deosebita in cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere in

opera. Este o durata in care priza este nula sau foarte slaba si permite punerea in opera a amestecului si

compactarea lui fara sa prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.

Durata de punere in opera care se cere in cazul materialelor granulate stabilizate, variaza intre 2 si 6

ore in functie de conditiile de executie. Marirea ei peste doua ore se poate obtine prin utilizarea unui

intarzietor de priza.

Cantitatea de intarzietor de priza depinde de temperatura ambianta si ea va fi stabilita de laborator

in cadrul studiilor preliminare, cunoscand ca la 10 oC durata de punere in opera este estimata la dublul

celei obtinute la 20 oC, iar aceasta la randul ei este de doua ori mai mare decat cea pentru 40 oC

Incercarea se face pentru diferite temperaturi, se traseaza apoi curba care indica durata de punere

in opera, in functie de temperatura.

Tabel 6

Caracteristica

Denumirea stratului si al lucrarii

Strat de fundatie pentru sisteme rutiere rigide,

nerigide, consolidarea benzilor de stationare, a

benzilor de incadrare si a acostamentelor

Rezistent la compresiune N/mm2

Rc 7 zile

Rc 28 zile

1,2…1,8

1,8…3,0

Stabilitatea la apa % max.

- scaderea rezistentei la compresiune Rci

- umflarea volumica UI

- absorbtie de apa Ai

25

5

10

Pierderea de masa % max.

- saturare-uscare Psu

- inghet-dezghet Pid

10

10


Tabel 7

Denimirea stratului

Agregatul Dozaj ciment, in

% din cantitatea

de agregate

naturale

natura granulozitate

Strat de fundatie, consolidarea benzilor

de stationare, a benzilor de incadrare si

a acostamentelor

Nisip 0-4 6…10

Balast 0-25 4…6

Dozajul de ciment va fi stabilit prin incercari preliminare astfel incat sa se asigure rezistentele

(caracteristicile ) prevazute in tabelul nr. 6

Art. 11. STATIA DE PREPARARE

11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale ciment si apa se poate efectua in centrale de tip

continuu de dozare si malaxare sau in centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor pentru

imbracaminti rutiere.

11.2. Distanta minima intre statia de preparare si punctul de lucru va corespunde unui timp de

transport al amestecului de agregate naturale, ciment si apa de maxim 45 minute.

11.3. Statia de preparare trebuie sa dispuna de:

depozite de agregate cu dotari corespunzatoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitatii;

silozuri cu ciment marcate corespunzator, avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie a

statiei;

instalatie de preparare, rezervoare si dozatoare in buna stare de functionare;

buncare pentru descarcarea amestecului preparat din utilajele de preparare;

laborator amenajat si dotat corespunzator;

dotari care sa asigure spalarea malaxorului, buncarelor si mijloacelor de transport;

dotari privind protectia muncii si PSI.

11.4 Centralele de preparare trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici privind precizia de

cantarire si dozare:

agregate +/- 3%;

ciment si apa +/- 2%;

aditivi +/- 5%.

11.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numita pentru verificarea indeplinirii

conditiilor prevazute la pct. 10.4. lista reglajelor de efectuat, comisia controland daca s-au facut aceste

reglari in special:

etalonarea cantarelor;

verificarea dozatoarelor volumetrice;

functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere–inchidere) la introducerea

agregatelor, a cimentului si a apei in malaxorul instalatiei de preparare;

uzura paletilor malaxoarelor.

Toate aceste verificari se vor face inainte de prepararea amestecului.

Art. 12. EXPERIMENTAREA PREPARARII AMESTECULUI

12.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa faca aceasta experimentare

pentru a verifica, folosind mijloacele santierului, ca reteta amestecului stabilita in laborator permite

atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.


Incercarile trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind:

-umiditatea;

-omogenitatea amestecului;

-rezistenta la compresiune;

-timp optim de punere in opera.

Cu ocazia acestor verificari se va stabili si durata minima de malaxare care sa asigure o buna

omogenitate a amestecului preparat.

12.2. Probele pentru verificari se vor recolta din amestecul preparat in timpul testarii, in vederea

verificarii obtinerii caracteristicilor cerute, aratate la cap. II, art. 10.

Art. 13. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A AMESTECULUI

13.1. Este interzisa prepararea amestecului in instalatiile care nu asigura respectarea abaterilor

prevazute la pct. 11.4 sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt defecte.

Antreprenorul raspunde permanent de buna functioanre a mijloacelor de dozare, verificandu-le ori

de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamana.

13.2. Cantitatea de apa necesara amestecului se va corecta in functie de umiditatea naturala a

agregatelor, astfel incat la punerea in opera sa fie asigurata umiditatea optima de compactare stabilita in

laborator, tinandu-se seama si de pierderile de apa in timpul transportului de la statia de preparare la locul

de punere in opera.

13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce in amestec este corespunzatoare dozajului de ciment in

functie de tipul cimentului aprovizionat stabilit prin retea.

13.4. Amestecarea materialelor componente se va face in malaxorul instalatiei de preparare pana la

omogenizarea amestecului.

13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment si apa se introduce in buncarul de stocare a

materialului din care se descarca in autobasculanta, astfel incat sa se evite segregarea.

Art. 14. CONTROLUL CALITATII AMESTECULUI PREPARAT

14.1. Controlul calitatii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor pentru

determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare si rezistenta la

compresiune) se vor face in conformitate cu tabelul nr. 6.

14.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea amestecului:

compozitia amestecului preparat;

caracteristicile de compactare – Proctor modificat;

caracteristici ale amestecului preparat:

*umiditati – la statia de preparare;

- la locul de punere in opera;

*densitatea stratului compactat;

confectionarea epruvetelor de amestec pentru determinarea rezistentelor mecanice .


Tabel 8

Nr

crt

Actiunea, procesul de

verificare sau caracteristicile

ce se verifica

Frecventa minima Metode de

determinare

conform

STAS

La statia de betoane La locul de punere

in lucru

0 1 2 3 4

1 Examinarea documentului de

transport - La fiecare transport -

2 Incercarea Proctor modificata Pentru fiecare sursa - 1913/13

3

Temperatura (la temperaturi

ale aerului in intervalul 0 C -

5 C si > 30 C

La fiecare 2 ore pentru

fiecare instalatie La fiecare 2 ore -

4 Compozitia granulometrica a

amestecului

1 determinare pe

schimb, dar cel putin

1 determinare la 500 mc

- 4606

5

Umiditatea amestecului in

vederea stabilirii cantitatii de

apa necesara asigurarii

umiditatii optime de

compactare

Cel putin o data pe

schimb si la schimbari

meteo care pot modifica

umiditatea

- 1913/1

6

Verificarea caracteristicilor de

compactare:

umiditate de compactare

densitatea stratului, gradul

de compactare

Q/S

-

-

-

-

doua probe la 1500

mp

doua probe

la 1500 mp

zilnic

1913/1

1913/15

-

7

Confectionarea de epruvete

pentru determinarea

rezistentei la compresiune

La 7 zile

La 28 zile

2 serii a 3 epruvete

cilindrice la 1500 mp

-

10473/2

Art.15. TRANSPORTUL AMESTECULUI

15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de punere in opera cu

autobasculantele .

Pe timp de arsita si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate pentru a se evita

modificarea umiditatii acestuia.

15.2. Durata de transport a amestecului nu va depasi 45 minute.

15.3. Capacitatea de transport trebuie sa fie adaptata santierului in asa fel incat sa asigure mersul

continuu al instalatiei de preparare si al atelierului de punere in opera.

Art. 16. LUCRARI PREGATITOARE

Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica si

receptiona stratul suport conform caietului de sarcini respectiv.

Art. 17. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A AMESTECULUI

17.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa execute un tronson experimental.


Experimentarea se va face pe un tronson de proba de cel putin 30 ml si pe minim latimea unei

benzi de circulatie. Ea are drept scop de a verifica pe santier, in conditii de executie curenta, realizarea

caracteristicilor calitative ale amestecului pus in opera in conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea

utilajelor si dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii – grosimea de asternere a

amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare necesara.

17.2. Partea din tronsonul executat considerat ca fiind cel mai bine realizat va servi ca sector de

referinta pentru restul lucrarii.

Art. 18. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI

18.1. Asternerea si nivelarea

18.1.1. Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie realizata astfel incat sa se realizeze

urmatoarele obiective:

-espectarea pentru fiecare strat tolerantele de nivelment admise;

-asigurarea pentru fiecare strat, grosimea prevazuta in proiect in oricare punct al acestuia;

-obtinerea unei suprafatari corespunzatoare.

18.1.2. Asternerea si nivelarea agregatelor stabilizate cu ciment se face cu autogrederul sau cu

repartizatoare mecanice cu vibrare.

Amestecul se descarca in cordoane si apoi cu ajutorul autogrederului sau a repartizatoarelor

mecanice se repartizeaza pe jumatate sau pe intreaga cale cu latimea prevazuta in proiect, in functie de

tehnologia de executie adoptata .

18.1.3. Asternerea se face, de regula, intr-un singur strat.

In cazul fundatiilor, prevazute in proiect cu grosimi mai mari de 22 cm si proiectate a fi realizate din

doua sau mai multe straturi, asternerea se va face conform prevederilor proiectului.

Grosimea maxima de asternere se stabileste de catre Antreprenor pe sectorul experimental in

cadrul testelor de compactare.

18.1.4. O atentie deosebita se va acorda rosturilor longitudinale de lucru.

Asternerea celor doua straturi adiacente care se executa in aceeasi zi trebuie executate in decurs de

doua ore, pentru a asigura continuitatea structurii stratului de fundatie.

Marginea stratului asternut anterior trebuie sa fie verticala .

Taierea si indepartarea marginilor interioare (catre axul drumului si/acolo unde trebuie executate

straturi adiacente suplimentare) trebuie facute astfel incat sa se asigure o compactare omogena pe toata

latimea partii carosabile a drumului.

Rosturile logitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilena sau cu un alt material similar

pentru evitarea patrunderii corpurilor straine in rost.

La executia rostutilor transversale de lucru, pentru a obtine o margine verticala a stratului,

materialul excedentar trebuie taiat si indepartat.

Asternerea si nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, in care scop se

va realiza un reperaj in afara suprafetei de lucru, in cazul nivelarii cu autogrederul sau se vor pune la cota

longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici dupa caz.

18.2. Compactarea

18.2.1. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta dirigintelui de

santier, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de

un laborator de specialitate autorizat.

Echipamentul de compactare stabilit in cadrul testelor de proba efectuate, trebuie aprobat de

dirigintele de santier, inainte de compactare.

Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie sa

aiba urmatoarele caracteristici:


-cilindrii tandem cu roti taburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minima de 10 to pe

fiecare tambur;

-cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minima de 18 to si cu o presiune minima in pneu de 5

bari;ateliere combinate (tambur metalic in fata si pneuri in spate ), pot fi folosite numai cu aprobarea

dirigintelui de santier.

Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevazut in procedura de executie

aprobata de dirigintele de santier si aceasta va fi respectata pe toata durata executiei lucrarilor.

In cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor (in special in

lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, largiri de drumuri, etc),

compactarea se va efectua cu placi vibratoare.

18.2.2. Calitatea compactarii este apreciata prin gradele de compactare minime realizate, care

trebuie sa corespunda valorilor aratate la punctul 22.1.

18.2.3. In cazurile in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va

trebui sa realizare o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare

folosit.

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:

grosimea de asternere inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze grosimea

stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;

conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de compactare).

Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde “Q” este volumul pus in opera

intr-o anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in mc si “S” este suprafata cilindrata in intervalul

de timp dat, exprimata in mp.

Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul executiei,

in care scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv care sa inregistreze datele

pentru estimarea lui “S”.

18.2.4. Obtinerea densitatii ridicate impune o compactare care sa fie terminata inainte de a incepe

priza. Aceasta conditie conduce la necesitatea incorporarii unui intarzietor de priza in special pe timp

calduros.

18.2.5. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine

compactate, odata cu intregul strat din agregate naturale stabilizate.

Compactarea se va face astfel:

compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament si 2/3 pe

stratul din aggregate naturale stabilizate ;

apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat asa fel incat sa-l impinga sub

acostament dupa care compactarea se continua normal.

Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului stabilizat se va asigura

surgerea apelor.

18.3. Masuri pentru conditii meteorologice nefavorabile

18.3.1. Straturile stabilizate cu ciment se vor executa in mod exceptional la temperaturi sub +5oC

dar numai peste 0oC si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de exigent din partea

Antreprenorului si a dirigintelui de santier.

18.3.2. Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate.

18.3.3. Este interzisa asternerea materialului stabilizat pe stratul de suport pe care exista zapada sau

o pojghita de gheata.

18.3.4. Transportul se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, se evita distantele mari de

transport si stationarile pe traseu.

18.3.5. Dupa executia stratului stabilizat, suprafata acestuia se protejeaza imediat prin acoperire cu

prelate sau rogojini, astfel incat intre ele si stratul stabilizat sa ramana un strat de aer stationar (neventilat

de 3…5 cm) grosime cu temperatura la suparafata de minimum +5oC timp de 7 zile.


Art.19. Protejarea straturilor rutiere din agregate stabilizate cu ciment

19.1. Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment,

va fi protejata cel putin 7 zile (timp in care nu se circula pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5….3 cm grosime

mentinut in stare umeda sau cu o pelicula de protectie, prin stropirea cu emulsii cationice bituminoase.

Emulsia bituminoasa se va pulveriza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul proaspat si

umed.

19.2. Daca stratul de baza al structurii rutiere urmeaza sa se execute mai tarziu, dupa protejarea

stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct.19.1., pentru a se

asigura o legatura buna intre cele doua straturi se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblura sortul 16-25,

urmata de o compactare usoara cu un compactor cu pneuri (care asigura o incastrare a criblurii in stratul de

fundatie), operatiune care trebuie facuta inainte de inceperea prizei.

19.3. Executia stratului rutier superior se incepe dupa minim sapte zile de la executia stratului

stabilizat cu ciment, perioada in care nu se circula pe acest strat.

19.4. Stratul din balast stabilizat nu se va lasa neprotejat pe timp de iarna de iarna.

Peste stratul de balast stabilizat se va asterne cel putin primul strat al imbracamintii structurii

rutiere proiectate.

Art. 20. Controlul calitatii agregatelor stabilizate cu ciment si puse in opera

Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment si apa puse in opera se va

face in conformitate cu prevederile tabelului 9.

Tabel 9

Nr.

Crt

Verificare, procedeul de verificare

sau caracteristicile de se verifica Frecventa minima

Metoda de

determinare

conform STAS

1

Determinarea rezistentei la

compresiune pe epruvete cilindrice

La 7 zile

La 28 zile

3 epruvete cilindrice la 1.500 mp

3 epruvete cilindrice la 1.500 mp

10473/2

2

Prelavare de carote pentru

determinarea rezistentei la

compresiune

1 carota la 2.500 mp de strat (la

cererea comisiei de receptie sau

a beneficiarului)

Normativ C 54

3 Determinarea grosimii stratului - la 200 m in timpul executiei

- pe carote extrase -

4 Densitatea stratului rutier pentru

calculul gradului de compactare Minim doua puncte la 1.500 mp 10473/2

Art. 21. Elemente geometrice

21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in proiect.

Abaterile limita la grosime sunt: –10 mm; +20 mm

Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe la marginile benzilor

executate la fiecare 200 m.

Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezent receptiei.

21.2 Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in proiect.

Abaterile limita la latime vor fi : +/- 2 cm.

Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracamintii prevazute in

proiect.


21.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.

Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.

Art.22. Conditii de compactare

22.1. Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale stabilizate cu

ciment, in functie de clasa tehnica a drumului, trebuie sa fie de:

-min.98% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min 95% in cel mult 5% din

punctele masurate;

22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de

compactare) ale straturilor de baza si de fundatie se determina prin incercarea Proctor modificata conform

STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.

Art.23. Caracteristicile suprafetei stratului din material stabilizat

23.1. Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:

-in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie iar denivelarile

nu pot fi mai mari de +/- 10 mm.

-in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile

nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.

Art.24. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA

Receptia pe faza determinanta stabilita prin proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind

controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul

statului in fazele de executie determinante,elaborata de MLPTL si publicata in Buletinul Constructiilor volum

4/1996,atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile

sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitate

impuse de proiectant si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de

catre organele de control.

In urma acestor receptii se incheie “Proces verbal de receptie pe faza” in care sunt specificate

remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere

sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet

de sarcini.

Art. 25. Receptia preliminara

Receptia preliminara a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odata

cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform normelor legale in vigoare.

Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata

de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.

Art.26. Receptia finala

Receptia finala a straturilor de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odata cu

receptia finala a intregii lucrari de drum, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia.

Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.


8.6. MIXTURI ASFALTICE - STRAT DE BAZA


1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice generale de calitate ale straturilor de baza

din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald in conformitate cu SR 7970.

Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, se aplica pe un strat suport care

trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 6400.

1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia sau modernizarea drumurilor

publice si strazilor.

Art. 2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Executantul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.2. Executantul va trebui sa asigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator

autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului caiet

de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor

efectuate si a rezultatelor obtinute.

Art. 3. AGREGATE

3.1. Pentru mixturile asfaltice strat de baza se utilizeaza urmatoarele agregate care trebuie sa

indeplineasca conditiile din SR 662 si SR 667 si anume:

- agregate naturale de cariera, conform SR 667, dupa cum urmeaza:

- criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25 – tabel nr.1

Tabel 1

Caracteristica Sort Conditii de admisibilitate

4-8 8-16 16-25


-raman pe ciurul superior (dmax), %, max.

-trec prin ciurul inferior (dmin), %, max

5

10

Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si

vacuolare,%, max. 5

Coeficient de forma,%, max. 25


-corpuri straine


nu se admit

2

-continut de fractiuni sub 0,1 mm,%,max 1,50 1,00 0,50

Uzura cu masina tip Los Angeles,%,max. Clasa A 18

Clasa B 20

Clasa C 24

Rezistenta la uzura (micro-Deval), max 20

Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare

uscata,%, min. 65

Grad de spargere,%,min. 90

Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu

(Na2SO4) 5 cicluri,%,max. 3

nisip de concasare sort 0-4 – tabel nr.2

Tabel 2


Sort 0-4




-raman pe ciurul superior (dmax),%,max

5


-corpuri straine,%,max.

nu se admit

Coeficient de activitate, max.:

-nisip de concasare cu max.8% fractiuni (0…0,1)mm;

-nisip de concasare cu peste 8% fractiuni (0…0,1)mm

1,5

2,0

- agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare,

conform SR 662, dupa cum urmeaza:

nisip natural sort 0-4,

pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 8-16 si 16-25;

pietris concasat sort 8-16 si 16-25.

3.2. Nisipul pentru stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald – tip AB2

trebuie sa fie conform tabelului nr. 3 si SR 7970 .

Tabel 3


Sort 0-4


Echivalent de nisip (EN) min. 85


- corpuri straine

- humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu)

- mica libera, % max

- parte levigabila, %max

Coeficient de neuniformitate (Un) % min

Nu se admit

Incolora sau galbena

0,5

2

8

3.3. Pietrisul si pietrisul concasat pentru straturile de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate

la cald – tip AB2 trebuie sa fie conform celor prevazute in tabelul nr.4.

Tabel 4


Pietris Pietris concasat

Sort 4-8 8-16 16-25(31) 4-8 8-16 16-25(31)

Grad de spargere,%,min - - - 65 65 65

Coeficient de forma.%,max 25 25 25 25 25 25


-corpuri straine

-parte levigabila,%,max


-fractiuni sub 0,1 mm.%max

Nu se admit

0,3 0,3 0,3 - - -

- - - 2 2 2

1,5 1,0 0,5 1,5 1.0 0,5

Rezistenta la actiunea repetata

a Na2SO4(MgSO4),5cicluri,% 3 3 3 3 3 3


Angeles (LA),%, max 35 35 30 30 28 25

Rezistenta la uzura (micro

Deval),%max - - - 25 25 25


3.4. Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa

tehnica a drumului trebuie sa fie conform tabel nr.5

Tabel 5

Denumirea materialului si destinatia

lui

Categoria strazii

I II III IV

Cribluri pentru:

-strat de baza din mixturi bituminoase B C

Nisip de concasare B C D E

3.5. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu

platforme betonate avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si

impurificarii agregatelor.

3.6 Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt

prezentate in tabelul 6.

Tabel 6

Nr.crt Fractiuni de agregate din amestecul total,% de masa Mixtura asfaltica tip AB 2

1 Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm(0,09mm) 3…12

(2…10)

2 Filer si nisip, fractiunea (0,1…4)mm, respectiv (0,09…3,15)mm Diferenta pana la 100%

3 Agregate naturale cu dimensiunea peste #4mm 36…66

4 Agregate naturale cu dimensiunea peste # 25mm max. 10

Nota : #) site cu ochiuri patrate

3.7 Mixturile asfaltice pentru stratul de baza pot fi realizate integral din agregate naturale de

cariera, din amestec de agregate naturale si de balastiera, functie de clasa tehnica a drumului conform

tabelului nr.7.

Tabel 7

Clasa tehnica

a strazii Agregate naturale utilizate

I

- Criblura sort 4-8, 8-16, 16-25

- Nisip de concasare sort 0-4

- Nisip natural sort 0-4 sau 0-8, (raport 1:1 cu nisipul de concasare)

- Filer

II

- Criblura : min.35%(recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25)

- Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4;

- Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor de rau;

- Nisip sort 0-4

- Filer

III

- Pietris concasat sort 8-16, sau 16-25

- Nisip natural sort 0-4 si 4-8 sau 0-8

- Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8 (raport 1:1 cu nisipul de concasare)

- Filer

IV

- Pietris sort 16-25 sau sortat pe sorturile 8-16 si 16-25

- Nisip sort 0-4 si 4-8 sau 0-8

- Filer


Nota: In cazul strazilor de clasa tehnica III , daca nisipul sort 0-4 si 4-8 sau 0-8 rezulta din

concasarea agregatelor naturale de rau, se poate renunta la utilizarea nisipului de concasare sort 0-4 sau a

savurii 0-8.

3.8. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru mixtura asfaltica strat de

baza tip AB2 este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.8.

Tabel 8

Nr.

crt. Specificatii Mixtura asfaltica tip:

AB2

1.

Treceri prin site cu ochiuri patrate*)

-trece prin sita de 31,5mm,% 100

- trece prin sita de 25mm,% 90…100

-trece prin sita de 16mm, % 71…100




-trece prin sita de 0,63mm, % 10…35



2. Zona granulometrica a amestecului de aggregate naturale fig.2 din SR 7970

*) conform SR EN 933-2

Art. 4. FILER

4.1 Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii

prevazute in STAS 539:

finetea (continutul in parti fine 0,09mm) min 80%

umiditatea max. 2%

coeficient de hidrofilie max. 1%

4.2. Nu se admite folosirea altor materiale sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei

de asfalt ca inlocuitor de filer .

4.3. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare

pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Art. 5. LIANTI

5.1. Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se foloseste urmatorul tip de bitum in functie de

zona climaterica:

-bitum tip D60/80:- zona climatica calda

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.9.

Tabel 9

Caracteristici Conditii de

admisibilitate

Mod de verificare

conform STAS

D 60/80

Penetratie la 250C , mm 60…80 SR EN 1426/2002

Punct de inmuiere , 0C 49…55 SR EN 1427/2002

Ductibilitate cm min:– la 50C >4 SR 61-97

- la 250C >100 -


Punctul de rupere Fraas, C < -13 SR EN 12593/2003

Punctul de inflamare

Marcusson, C

> 250 STAS 5489-80

Solubilitare in solenti organici, % > 99 STAS 115-80

Continutul de parafina, % < 2 STAS 8099-74

Densitatea la 15 C, gr/cm3 > 0,995 STAS 35-81

Indexul de instabilitate coloidala < 0,5 Instructiuni tehnice Nr.

521/R elaborate de AND

Aderenta la agregate > 80 STAS 10969/3-83

TFOT Instructiuni tehnice Nr. 535

elaborate de AND ; SR EN

12607/2

Pierderi de masa, % < 0,80

Penetratie reziduala, % > 50

Cresterea punctului de inmuiere,

C

< 10

Ductibilitate reziduala la 25 C,

cm

> 50

RTFOT Instructiuni tehnice Nr. 536

elaborate de AND ; SR EN

12607/1

Pierderi de masa, C < 0,90



C

< 10


cm

> 50

5.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va

stabili necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul

Dirigintelui de santier, aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.

5.4. Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice trebuie

sa fie de minim 80%.

5.5. Emulsia bituminoasa cationica cu rupere rapida (pentru lucrarile de amorsare a stratului

suport) trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 8877 sau a altor reglementari in vigoare.

Art. 6.TIPUL DE MIXTURA ASFALTICA

6.1. In functie de granulozitatea agregatelor naturale din care este preparata, mixtura asfaltica

pentru stratul de baza prevazuta in prezentul caiet de sarcini este:

tip AB2, cu agregate mari 37%…66% granule cu dimensiunea 4mm.

Art. 7. ELEMENTE GEOMETRICE

7.1. Grosimea totala a stratului de baza din mixturi asfaltice se stabileste prin calculul de

dimensionare a sistemelor rutiere nerigide conform STAS 1339 si este prevazuta in detaliile de executie.

7.2. Grosimea minima constructiva totala a stratului de baza din mixturi asfaltice se stabileste

conform STAS 6400, si are urmatoarea valoare:

minimum 6,0 cm, in cazul mixturii asfaltice tip AB2.

Grosimea maxima a fiecarui strat asternut depinde de modul de punere in opera si nu trebuie sa

depaseasca:

12,0 cm in cazul asternerii mecanizate


6,0 cm in cazul asternerii manuale.

In grosimea stratului de baza din mixturi asfaltice stabilita prin calculul de dimensionare nu se

include si mixtura asfaltica necesara pentru egalizarea stratului suport.

7.3. Panta in profil transversal si declivitatea in profil longitudinal a suprafetei stratului de baza din

mixturi asfaltice sunt aceleasi ca si ale imbracamintii bituminoase sub care se executa, conform SR 174-1.

7.4. Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect pentru fiecare

strat in parte, pot fi de max. 10%.

Abaterile limita locale admise la latimea stratului pot fi cuprinse in intervalul 50mm pentru latimea

caii de rulare si de +2.5mm pentru latimea benzii de stationare la autostrazi.

Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de 5mm/m la drumuri.

Abaterile limita locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de 20mm, cu conditia

respectarii pasului de proiectare adoptat.

Denivelarile admisibile in profil longitudinal sunt de maximum 10mm sub dreptarul de 3m.

Art. 8. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE

8.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza din mixturi asfaltice se

stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice

impuse de caietul de sarcini.

Studiul il face executantul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator

autorizat.

8.2. Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile

efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Dirigintelui de santier.

Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:

stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui

material component;

proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de

mixtura asfaltica studiat;

determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform standardelor

in vigoare ;

alegerea amestecului cu dozajul optim de bitum;

determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice .

8.3. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Dirigintele de santier,

daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de executant.

8.4. Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr.6.

8.5. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in

limitele date in tabelul nr.8.

8.6 Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS

1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze in limitele prezentate in tabelul nr.10 .

Tabel 10

Tipul agregatului natural din mixtura Continutul de liant, % din masa mixturii asfaltice

tip:

AB 2

-agregate concasate , % din masa mixturii 3,4…5.0

-agregate naturale de balastiera neconcasate 3.3…4.8

8.7. Abaterile admise la controlul compozitiei mixturii asfaltice fata de dozajul prescris trebuie sa

se incadreze in limitele tabelului nr.11.

Tabel 11


Nr.crt. Elementele componente ale mixturii Abateri admise fata de dozajul prescris, %

1 Continut de bitum 0,3

2

Fractiunile de agregate naturale:

25…31,5 5

16…25 5

8…16 5

4…8 5

1…4 4

0,20…0,63 3

0,1…0,2 2

0…0,1 1,5

Art. 9. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE STRAT DE BAZA

9.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul

studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelul nr. 12.

Tabel 12

Nr.crt Caracteristici Clasa tehnica

a strazii

Bitum

tip Mixtura AB2

1 Incercari pe epruvete Marshall:

1.1. Stabilitatea (S) la 60

oC,

KN,min. I-III D60/80 5.5

1.2. Indice de curgere,mm I-III D60/80 1,5-3.5

1.3 Densitatea aparenta,

kg/m3,min.

I-IV D60/80 2200

1.4 Absorbtie de apa, % vol. I-IV - 2…8

2 Incercari pe epruvete cubice

2.1

Rezistenta la compresiune la 22

oC,dupa 28 zile de pastrare in

apa

I-IV D60/80 2.5

2.2

Reducerea rezistentei la

compresiune la 22 o

C, dupa 28

zile de pastrare in apa, % max.

I-IV D60/80 30

2.3 Densitate aparenta, kg/m3,

min

I-IV D60/80 2150

2.4 Absorbtie de apa, % vol. I-IV D60/80 2…10

9.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall

din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la malaxor

sau de la asternere sau carote, dupa executie)

9.3. Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii

preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 7970 si a

normelor tehnice specifice in vigoare.

9.4. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de

0,3%.

Exemplu:

continutul optim de bitum=5%;

limita inferioara=5%-0,3%=4,7%;


limita superioara=5%+0,3%=5,3%

Art. 10. CARACTERISTICILE STRATULUI GATA EXECUTAT

10.1. Compactarea stratului se verifica prin stabilirea gradului de compactare si prin incercari de

laborator pe carote.

10.1.1.Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii

compactate din strat si densitatea aparenta determinate pe epruvete Marshall preparate in laborator din

mixtura asfaltica respective.

10.1.2.Densitatea aparenta a mixturii din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul

gata executat sau prin masuratori “in situ” cu gamadensimetrul.

10.1.3.Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se incadreze in limitele din

tabelul nr.13.

Tabel 13

Nr.crt. Caracteristici Tipul mixturii

AB2

1 Densitatea aparenta, kg/m3,min. 2150

2 Absorbtia de apa,%vol. 2…10

3 Grad de compactare,%min. 96

10.2. Uniformitatea suprafetei.

10.2.1.Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana

conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.

Art. 11. ACCEPTAREA UTILAJULUI

Executantul supune acceptarii Dirigintelui de santier utilajele (statia de asfalt, repartizatorul de

asfalt, utilajele de compactat, etc.) pe care le va utiliza la realizarea lucrarilor.

Acceptul se va da dupa aducerea si instalarea utilajelor in santier, verificarea starii reale de

intretinere si aptitudinile acestora de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

Art. 12. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita

obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de caietul de sarcini.

Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii

componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.

Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

precizia de dozare masica pentru fiecare component

curgerea continua si uniforma a materialului la sfirsit de cursa

aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material

vehiculat intr-un interval de 24h.

12.1. Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror

capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si

un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de

mica.

12.2. Stocarea si dozarea filerului de aport

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu

dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza

gravimetric filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.

12.3. Dozarea agregatelor


Executantul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare gravimetrica capabila sa introduca

agregatele potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.

Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in

valoare absoluta, conform STAS 7970 si SR 174-2 sunt prezentate mai jos:

Elementele componente ale mixturii

Abateri admise fata de dozajul prescris,

%

1. Fractiuni de agregate naturale :

25…31.5 +5

16…25 +5

8…16 +5

4…8(3.15…8) +5

1…4(0.63…3.15) +4

0.20…0.63 +3

0.1…0.2(0.09…0.20) +2

0…0.1(0…0.09) +1.5

2 Continut de agregate concasate +10

12.4. Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare

pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante.

Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea

liantului.

Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului ;

temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 0C pentru agregate si 170 0C pentru

liant.

Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia tehnica;

sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de dirijare si

conditionare higrotermica;

valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 165 –

190 0C

continutul de apa al agregatelor din uscator trebuie sa fie < 0.5%

Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90%

sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de mediu.

12.5. Dozarea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a

liantului gravimetric.

Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de

masa in valoare absoluta sunt: 0,3 %.

12.6. Stocarea agregatelor

Executantul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate

santierului.

Depozitarea se va face pe sorturi, in depozite etichetate, pe platforme amenajate cu pereti

despartitori pentru evitarea impurificarii lor si cu rigole de colectare si scurgere a apelor .

12.7. Malaxarea


Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce

mixturi asfaltice omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota

pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie

Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :

-buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma ;

-viteza unghiulara si periferica a paletelor;

-unghiul de inclinare al paletelor ;

-raza de dispunere a paletelor ;

-gradul de uzura al paletelor ;

-sincronizarea arborilor ;

-capacitatea nominala a malaxorului ;

-starea cuvei.

Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in

vigoare

Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp

cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va

stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.

12.8. Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la

maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.

Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.

Art. 13. FABRICAREA

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru strat de baza va trebui realizata numai in statii automate de

asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru producerea

continua a m.a.) cu mijolace de cantarire gravimetric.

O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va

urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata.

Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebuie sa fie cuprinse intre

urmatoarele valori:

-160 o C la 170 o C pentru mixturi cu bitum 80/100;

Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii,

tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.

Art.14. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

14.1. Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii, executantul trece la

operatiuni de reglare si etalonare:

a debitului dozatoarelor pentru agregate;

a debitului pompelor pentru liant;

a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a

malaxorului.

Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va constata ca debitele fiecarui

constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.

Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, executantul va

trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii dirigintelui.

Executantul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului

care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in

exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.


Art. 15. CONTROLUL FABRICATIEI

15.1. Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor

preliminare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, este cea indicata in tabelul nr. 14.

15.2. Prevederile indicate in tabelul nr. 14 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie

cu dispozitive de control de blocare.

Tabelul 14

Faza de

executie

Natura controlului sau a

incercarii

Categoriax)

controlului Frecventa controlului

sau a incercarii A B C

Studiu

Studiul compozitiei x Pentru fiecare tip de produs

Controlul reglajului statiei de

asfalt inclusiv stabilirea

duratei de malaxare

x X

La inceputul fiecarei zile de

lucru si inaintea inceperii

fabricatiei fiecarui tip de

produs

Determinarea continutului de

bitum si filer x Zilnic

Granulometria amestecului x Zilnic

Temperatura agregatelor

minerale, a bitumului si a

mixturii la iesirea din malaxor

x Permanent

Stabilitatea la 60 0 C x Unul la fiecare 400 to

Indicele de curgere. Fluaj x Unul la fiecare 400 to

Densitatea aparenta x Unul la fiecare 400 to

Absorbtia de apa x Unul la fiecare 400 to

x) A – Incercari preliminare de informare

B – Controlul de calitate

C – Controlul de receptie

Art. 16. MODUL DE PUNERE IN OPERA

16.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene

metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

16.2. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta

(motorina, pacura, etc.) este interzisa.

16.3. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de

functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu apara

intreruperi.

16.4. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea

incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

Art. 17. LUCRARI PREGATITOARE

17.1 Pregatirea stratului suport

17.1.1. Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca

este cazul, apoi se curata si se amorseaza. In acest scop se procedeaza in felul urmator:

se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie;

se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din

mixtura asfaltica (daca profilul transversal este necorespunzator sau daca denivelarile in profil

longitudinal sunt mai mari de 3cm sub dreptarul de 3m) sau prin frezare;


se remediaza toate defectiunile existente, conform reglementarilor tehnice in vigoare si se rezolva

problemele privind drenarea apelor;

se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentului cu lama autogrederelor si prin

maturarea mecanica a partii carosabile;

se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa. Amorsarea stratului suport

se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru

asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. In functie de natura stratului suport, cantitatea de

emulsie raspandita pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de (0,3…0,5)kg bitum rezidual pe

metru patrat, raspandit in film continuu.

17.1.2. Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de baza trebuie sa fie uscata, curata si la

cotele prevazute in proiect.

Art. 18. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE

Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a

le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.

In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte

urmatoarele:

temperatura mixturii asfaltice la asternere ;

grosimea constanta a stratului asternut ;

parametrii geometrici ai stratului asternut ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform

documentatiei de executie;

senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de

inceperea lucrului pe palpatori.

incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu in mod excesiv

( 15-30 min. inainte de inceperea turnarii).

trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se afunda

in material afectand planeitatea suprafetei .

18.1 Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in

perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.

De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,

temperaturile conform tabelului nr. 15, si acestea vor fi masurate conform SR EN 12.697-13 .

Tabel 15

Materiale si faza de executie Temperatura in, functie de tipul bitumului

D 60/80

-agregate naturale la iesire din uscator 170…190

-bitum la intrare in malaxor 155..165

-mixtura asfaltica:

la iesire din malaxor; 165…175

la asternere; min.155

la inceputul compactarii; min.150

la sfarsitul compactarii min.120

Temperaturile situate la partea superioara a intervalelor se aplica in cazul executiei lucrarilor in zone

climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa(10 oC…15 oC).

18.2. Punerea in opera


Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform specificatiilor din prezentul caiet

de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevazute cu palpator si sistem de

nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.

Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei

benzi programata a se executa in ziua respectiva.

Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,

executantul propune spre aprobare dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor

longitudinale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si

cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.

Executantul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si

inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu

lopata, in fata esalonului de asternere.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se

evita o raspandire neuniforma a materialului.

18.3. Rosturi longitudinale si transversale

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse si pentru executia lor

se va respecta prevederile din SR 174/2.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal

al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza,

realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.

La asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacenta (alaturata) se va depasi rostul cu 5…10cm de

mixtura repartizata .

Rosturile care separa mixturile asfaltice de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa

asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.

Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.

Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50

cm.

Suprafata proaspat creata prin decupare se va amorsa cu emulsie bitumnoasa si pe rostul astfel

pregatit se va aseza cateva lopeti de mixtura asfaltica direct din mijlocul de transport pentru a realiza

preincalzirea rostului in vederea obtinerii unei bune legaturi.

Art. 19. COMPACTAREA

19.1. Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri

continut in masa materialului pus in opera.

19.2. La compactarea mixturilor asfaltice strat de baza se aplica tehnologii care sa asigure

caracteristici tehnice si gradul de compactare prevazut.

Atelierul de compactare va fi propus de executant si aprobat de Dirigintele de santier dupa

incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.

Urmare acestor incercari, executantul propune Dirigintelui de santierspre aprobare:

-sarcina fiecarui utilaj;

-planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in

fiecare punct al stratului;

-viteza de mers a fiecarui utilaj;

-presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;

-temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent.


19.3. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se determina, la inceputul lucrarilor, pe un

sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de

performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .

19.4. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea

respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.

19.5. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din

masuratorile efectuate un grad de compactare 100%; cele 5% masuratori (restante) nu trebuie sa aiba o

compactitate inferioara valorii de 95%. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de

numarul punctelor de asternere.

19.6. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie executata astfel incat se obtina

valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni

caracteristice).

19.7. Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri

netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.

19.8. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axa drumului,

la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas cu

pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.

19.9. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar

15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15-20

cm pe asfaltul vechi.

19.10 Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea

imbracamintii. Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se

corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

19.11. Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul

de compactare este alcatuit din :

-compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede 120 KN;

-compactor cu rulouri netede de 120 KN;

In tabelul nr. 16 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare

minim necesar, de baza luandu-se valorile obtinute la tronsonul experimental.

Tabel 16

Specificatii

Atelier de compactare compus din:

2 utilaje de compactare Un utilaj de compactare

Compactor cu pneuri

de

160 kN

Compactor cu rulouri

netede de 120 kN

Compactor cu rulouri

netede de

120 kN

Nr. de treceri,

min. 12 4 14

Art. 20. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA

Se recomanda ca imbracamintea bituminoasa sa se aplice imediat dupa executia stratului de baza,

in acelasi sezon de lucru. In cazul in care aceasta conditie nu poate fi indeplinita si stratul de baza este dat

in circulatie inainte de executia imbracamintei bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament

bituminos simplu sau dublu conform STAS 599, conform procedeelor reglementate tehnic.

Art. 21. CONTROLUL CALITATI MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

21.1 Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica in

conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de sarcini.

21.2. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:


Criblura

-natura mineralogical (ex. visual), STAS 6200/4

granulozitatea , SR EN 13450 si SR EN 13242

Bitum

-penetratia la 25 oC SR EN 1426-02

-punctul de inmuiere prin metoda inel si bila SR 1427-02;

-ductilitatea la 25 o

C

Pietris

-natura mineralogica (examinare vizuala); STAS 4606

-granulozitatea, SR EN 13450 si SR EN 13242; SR 662

-forma granulelor, SR EN 13450 si SR EN 13242; SR 662

-parte levigabila STAS 4606;

Nisip natural

-natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;

-granulozitatea STAS 4606 ;SR EN 13450 si SR EN 13242;SR 662:


-continut de impuritati – corpuri straine; STAS 4606

-echivalent de nisip SR EN 13450 si SR EN 13242;

Nisip de concasaj

-granulozitatea STAS 4606-80 ;SR EN 13450 si SR EN 13242;SR 662:

-continut de corpuri straine; STAS 4606

-coeficient de activitate SR EN 13450 si SR EN 13242;

Filer

-continut de carbonat de calciu STAS 4605/9

-umiditate STAS 539;

-granulozitate STAS 539;

-coeficient de hidrofolie STAS 539;

21.3. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice inclusiv

a rezistentelor la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28 de zile

pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.

21.4. Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer,

amestecuri etc.).

21.5. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Dirigintele, daca nu are

obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da acordul cu privire la executia unui tronson

experimental folosind reteta propusa de Antreprenor.

21.6. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii

preliminare spre aprobarea Dirigintelui.

Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Dirigintelui .

Art. 22. CONTROLUL CALITATII STRATULUI DE BAZA DUPA EXECUTIE

22.1. Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode

nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau prin

prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2

de suprafata executata].

22.2. Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al achizitorului, la aproximativ

1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.

22.3. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul

achizitorului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.

22.4. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de

achizitor sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.


22.5 Incercarile se efectueaza conform SR EN 12697/1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre

laboratorul executantului sau de un alt laborator autorizat si constau in:

-masurarea grosimii stratului;

-determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;

-determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici fizico-mecanice,

IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.

22.6 Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform SR

174-2.

Art. 23. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

23.1. Controlul compactarii

Autocontrolul compactarii

In cursul executiei compactarii, executantul trebuie sa vegheze in permanenta la:

cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.

utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si

regulata;

elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza,

presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie

respectate cu strictete.

Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe

santier pana cand executantul va lua masurile necesare de remediere.

Controlul ocazional de compactare

Pe parcursul executiei lucrarilor, Dirigintele isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se

asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor

facute in cadrul verificarilor de autocontrol.

In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta

prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Dirigintele impune noi incercari de

compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.

23.2. Reglarea nivelmentului

Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei,

verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si

la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale

proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Diriginte.

Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:

+/- 2,5 cm pentru stratul de baza;

Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata

convenabila.

23.3. Controlul denivelarilor

Controlul calitatii imbracamintei executata se refera la ;

Verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:

verificarea cotelor profilului longitudinal;,

verificarea latimii imbracmintei drumului, aceasta facandu-se la distanta de max.50cm;

verificarea regularitatii suprafetei;

in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana;

in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul avand

profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;

23.4 Frecventa controalelor

Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 17.


Tabelul 17

Faza de executie Natura controlului sau a

incercarii

Categoria de control Frecventa controlului

A B C

Executarea

lucrarilor

Temperatura de asternere X Permanent

Etalonarea atelierului de

compactare

X La inceputul executiei lucrarilor

apoi un control ocazional de

comp. Neconforma

Controlul ocazional de

compactare prin carotare

X X O carota la fiecare 250 ml

drum

Controlul

profilelor

Reglajul de suprafata :

Controlul cantitatii medii

asternute

X X In fiecare zi la sfarsit de santier

Reglarea nivelmentului X In fiecare punct indicat de

diriginte

Controlul denivelarilor x In fiecare punct indicat de

diriginte

A – incercari preliminare de informare;

B – controlul calitatii;

C – controlul de receptie.

Art. 24. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia mixturilor asfaltice cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94

(Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape :

la terminarea lucrarilor

finala, la expirarea perioadei de garantie

Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii

sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet

de sarcini .



(achizitor, proiectant,diriginte).

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.


3.6. IMBRACAMINTI BITUMIOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA


Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate,

executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.

Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si

strazilor .

Art. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

2.1. Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite, in general, din doua

straturi:

stratul superior(de uzura sau de rulare)

stratul inferior (de legatura)

In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta poarta

denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura.

2.2. Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi

bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera

mecanizat.

ART. 3. PREVEDERI GENERALE

3.1. Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini .

3.2. Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator

autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului caiet

de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor

efectuate si a rezultatelor obtinute.

Art. 4. AGREGATE

4.1. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate

si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile SR 662 si SR 667.

Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor

rutiere( st. legatura si uzura) sunt urmatoarele :

agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza :

cribluri sorturile 4 – 8 , 8-16 si 16 – 25 ; SR 667 ;

nisip de concasare sort 0 – 4 ;

agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare

nisip natural sort 0-4, conf STAS 662 ;

nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform STAS 667 ;

4.2. Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica

a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.

4.3. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu

platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si

impurificarii agregatelor.

4.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform

tabelului nr. 1.

Tabel nr. 1

Nr.

crt.

Fractiuni de agregate naturale din

amstecul total

STRAT de UZURA STRAT de LEGATURA

TIPUL MIXTURII ASFALTICE


BA 8 - BA16

BAD25

1 Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm,% 9…13 2…7

2 Filer si fractiunea (0,1…4)mm,% Diferenta pana la 100%

3 Cribluri cu dimensiunea peste 4mm,% 34….58 55…72

4 Pietris concasat cu dimensiunea peste

8mm,% - 18…34

5 Pietris sortat cu dimensiunea peste 8

mm,% - -

4.5. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura

asfaltica (strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2.

Tabel nr. 2

Marimea

ochiului sitei

(mm)

TIPUL MIXTURII ASFALTICE

BA8

BA16

BAD25

Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR

EN 933-2

25 mm - - 90…100

16 mm - - 73…90

8 mm 90…100 66…85 42…61

4 mm 42…66 42…66 28…45

2 mm 30…55 30…55 20…35

1 mm 22…42 22…42 14…32

0.63 mm 18…35 18…35 10…30

0.20 mm 11…25 11…25 5…20

0.10 mm 9….13 9….13 2…7

Nota: 1.La betoanele asfaltice BA8,BA16, BAD25, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj si nisip

natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max:

- 25% pentru BA8 si BA16;

- 50% pentru BAD25,

4.6. La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 se recomanda adaugarea a 2% filer.

Art. 5. FILER

5.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile

prevazute in STAS 539-79:

finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80%

umiditatea max 2%

coeficient de hidrofilie max. 1%

5.2. Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la

exhaustorul statiei de asfalt.

5.3. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS

539 si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02mm sa fie 20 % .

5.4. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare

pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Art. 6. LIANTI


6.1. Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se foloseste urmatorul tip de bitum in functie de

zona climatica:

bitum tip D 60/80;- zona climatica calda

6.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.

Tabelul 3

Caracteristici Conditii de

admisibilitate Mod de verificare conform STAS

D 60/80

Penetratie la 250C , mm 60…80 SR EN 1426/2002

Punct de inmuiere , 0C 49…55 SR EN 1427/2002

Ductibilitate cm min:– la 50C >4 SR 61-97

- la 250C >100 -

Punctul de rupere Fraas, C < -13 SR EN 12593/2003

Punctul de inflamare

Marcusson, C

> 250 STAS 5489-80

Solubilitare in solenti organici, % > 99 STAS 115-80

Continutul de parafina, % < 2 STAS 8099-74

Densitatea la 15 C, gr/cm3 > 0,995 STAS 35-81

Indexul de instabilitate coloidala < 0,5 Instructiuni tehnice Nr. 521/R elaborate de

AND

Aderenta la agregate > 80 STAS 10969/3-83

TFOT Instructiuni tehnice Nr. 535 elaborate de AND

; SR EN 12607/2

Pierderi de masa, % < 0,80



C

< 10


cm

> 50

RTFOT Instructiuni tehnice Nr. 536 elaborate de AND

; SR EN 12607/1

Pierderi de masa, C < 0,90



C

< 10


cm

> 50

6.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili

necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul dirigintelui

de santier ,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.

6.4. Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de

uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de: min. 80% .

ART. 7. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

7.1. Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura) si

materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4

Tabelul 4


Nr.

crt. TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE

1 Betoane asfaltice

Criblura : sort 4-8, 8-16

Nisip de concasare sort 0-4;

Nisip natural sort 0-4;

Filer

2 Beton asfaltic deschis cu criblura

Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;



Filer

3 Beton asfaltic deschis cu pietris concasat

Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-25;



Filer

4 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat

Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25;



Filer

Art.8. ELEMENTE GEOMETRICE

8.1. Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339, tinand

cont si de prevederile SR 174-1.

8.2. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca

conditiile din tabelul 5.

Tabelul 5

Nr.

crt. Elemente geometrice

Conditii de

admisibilitate

Abateri limita locale admise

la elementele geometrice

1.

Grosimea minima a stratului compactat,

cm, min:

Strat de uzura cu bitum modificat,

bitum aditivat, bitum

Strat de legatura:

- cu criblura

- cu pietris concasat

sau pietris sortat

4.0

4.0

5.0

- max. 10% in minus fata de

grosimea prevazuta in

proiect, pentru fiecare strat

- abaterile in plus nu

constituie motiv de

respingere a lucrarii

2. Latimea partii carosabile Conform STAS 2900 ±50 mm

3. Profil transversal:

- strazi

Conform STAS 10144/4

± 2.5 mm

4. Profil longitudinal:

- strazi

Conform STAS 10144/4

± 2.5 mm


Art. 9. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE

9.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se

stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice

precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.

Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator

autorizat.

9.2. Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate

impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii dirigintelui de santier .

Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:

stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui

material component;

proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de

mixtura asfaltica studiat;

determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform STAS

alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum;


daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.

9.4. Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1.

9.5. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in

limite date in tabelul nr 2.

9.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS

1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr 6 pentru imbracaminti

bituminoase (strat de legatura si strat de baza).

Tabel 6

Nr.

crt

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continutul de liant din

masa mixturii asfaltice

%

Categoria tehnica a

strazii

1 Strat de uzura BA8-BA16

6.0……7.0 I-II

6.3……7.3 III

6.5……7.5 IV

2 Strat de legatura BAD25 4.0……5.0 I…IV

9.7. Raportul filer : liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de

uzura este conform tabel 7.

Tabelul 7

Nr.

Crt.

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant

( recomandat)

1 Strat de uzura Betoane asfaltice bogate in criblura :

-cu dim. max. granula de Ø 16mm

1.3….1.8

2 Strat de legatura Betoane asfaltice deschise BAD25 0.5….1.4

Art. 10. Caracteristicile fizico - mecanice ale mixturilor asfaltice

10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul

studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si nr. 9.

Tabelul 8


Nr.

Crt.

Tipul mixturii

asfaltice

Tipul

Bitumului

Categori

atehnica

a strazii

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall

Stabilitat

ea

(S)la600C

,

Indice de

curgere

(I),

mm

Raport

S/I,

KN/mm

Densita

te

aparent

a,

min.,kg

/m3

Absorbtie

de apa ,%

vol.

1 BA8-BA16

D 60/80

I-II 8.5 1.5...3.5 2.4...5.6

2300 2...5 III 7.5 1.5...4.0 1.8...5.0

IV...V 6.5 1.5...4.5 1.4...4.3

2 BAD 25

D 60/80

I…IV 5.0 1.5…4.5 1.1…3.3 2250 2…5

Tabelul 9

Nr.

crt Caracteristica

Tipul mixturii asfaltice

BA8-BA16 BAD25

1

Caracteristici pe cilindri confectionati la presa

de compactare giratorie:

- Volum de goluri la 80 de giratii, %,max. 5.0 -

- Volum de goluri la 120 de giratii, %,max. - 9.5

2

Rezistenta la deformatii permanente:

Fluaj dinamic la 40 C si 1800 pulsuri, 10-4

mm,max. 7600 -

3

Modulul de elasticitate la 15 C, Mpa,min:

-zona climaterica calda 4200 3600

-zona climaterica rece 3600 3000

4 Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana

la fisurare la 15 C,min. - 4x10

-5

10.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall

din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la malaxor

sau de la asternere sau carote, dupa executie).

10.3. Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii

preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si

Normelor tehnice specifice in vigoare.

10.4. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de

± 0.3%

Exemplu:

continutul optim de bitum = 5%;

limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %;

limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%.

Art.11. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA EXECUTATE

11.1. Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului caiet

de sarcini si anume:

gradul de compactare

uniformitatea suprafetei

rugozitatea suprafetei


11.2. Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe

carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2.

Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul

determinarilor de laborator conform STAS 1338/1si STAS 1338-2. Densitatea aparenta si gradul de

compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ.

Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10.

Tabel nr.10

Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparenta

kg/mc Absorbtie de apa %

Gradul de compactare min%

BA8-BA16

2250 2….6 96

BAD25

2200 3….8 96

11.3. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana

conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.

Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt, max. 2.5

mm.

11.4. Rugozitatatea suprafetei

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase

masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1.

Art. 12. ACCEPTAREA UTILAJULUI

Antreprenorul supune acceptarii Dirigintelui de santier utilajul pe care-l va utiliza la realizarea

lucrarilor.

Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a

realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

Art. 13. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita

obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini.

Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii

componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.

Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

Precizia de dozare masica pentru fiecare component

Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa

Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material vehiculat intr-

un interval de 24h.

13.1. Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror

capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si

un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de

mica.

13.2. Stocarea si dozarea filerului de aport

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu

dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza filerul

conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.


13.3. Dozarea agregatelor

Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit

proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.

Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in

valoare absoluta, conform STAS 7970 si SR 174-2 sunt:

Elementele componente ale mixturii Abateri admise fata de dozajul prescris, %

1. Fractiuni de agregate naturale :

25…31.5 +5

16…25 +5

8…16 +5

4…8(3.15…8) +5

1…4(0.63…3.15) +4

0.20…0.63 +3

0.1…0.2(0.09…0.20) +2

0…0.1(0…0.09) +1.5

2 Continut de agregate concasate +10

13.4. Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare

pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante.

Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea

liantului.

Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului ;

temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 0C pentru agregate si 170 0C pentru

liant.

Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica

sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de dirijare si

conditionare higrotermica

valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 165 –

190 0C

continutul de apa al agregatelor din usctor trebuie sa fie < 0.5%

Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90%

sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de mediu.

13.5. Dozarea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a

liantului fie in greutate, fie volumetric.

Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de

masa in valoare absoluta sunt: 0,3 %.

13.6. Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate

santierului.


Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate

cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

13.7. Malaxarea

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce

mixturi asfaltice omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota

pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie

Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :

-buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma

-viteza unghiulara si periferica a paletelor

-unghiul de inclinare al paletelor ;

-raza de dispunere a paletelor

-gradul de uzura al paletelor

-sincronizarea arborilor

-capacitatea nominala a malaxorului

-starea cuvei

Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in

vigoare

Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp

cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va

stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.

13.8. Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la

maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.

Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.

Art. 14. FABRICAREA

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii

automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru

producerea continua a m.a.).

O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va

urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.

Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre

urmatoarele valori:

-160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80;

Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii,

tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.

Art 15. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

15.1. Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin Dirigintele de santier, Antreprenorul trece la

operatiuni de reglare si etalonare:

a debitului dozatoarelor pentru agregate;

a debitului pompelor pentru liant;

a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a

malaxorului.

Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Dirigintele de santier dupa ce va constata ca

debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.


Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul

va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii Dirigintelui de

santier.

Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a

personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de

punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

Art. 16. CONTROLUL FABRICATIEI

16.1. Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor

preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni

contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11.

16.2. Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie

cu dispozitive de control de blocare.

Tabelul 11

Faza de

executie

Natura controlului sau a

incercarii

Categoriax)

controlului Frecventa controlului

sau a incercarii A B C

Studiu

Studiul compozitiei x Pentru fiecare tip de produs

Controlul reglajului statiei de

asfalt inclusiv stabilirea

duratei de malaxare

x Inaintea inceperii fabricatiei

fiecarui tip de produs

Determinarea continutului de

bitum si filer x Zilnic

Granulometria amestecului x Zilnic

Temperatura agregatelor

minerale, a bitumului si a

mixturii la iesirea din malaxor

x Permanent

Stabilitatea la 60 0 C x Unul la fiecare 400 to

Indicele de curgere. Fluaj x Unul la fiecare 400 to

Densitatea aparenta x Unul la fiecare 400 to

Absorbtia de apa x Unul la fiecare 400 to

x) A – Incercari preliminare de informare

B – Controlul de calitate

C – Controlul de receptie

ART. 17. MODUL DE PUNERE IN OPERA

17.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene

metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

17.2. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta

(motorina, pacura, etc.) este interzisa.

17.3. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de

functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem

intreruperi.

17.4. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea

incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

Art.18. LUCRARI PREGATITOARE

18.1. Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se

curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:

se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ;


se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din

mixtura asfaltica sau prin frezare ;

se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se rezolva problemele

privind drenarea apelor ;

se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin

maturarea mecanica a partii carosabile.

se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa

18.2. Amorsarea

La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu

emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu

autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor

prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:

strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;

strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile

de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei

cationice.

In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur.

Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii

mixturii bituminoase.

Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.

Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.

Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.

Art. 19. ASTERNEREA

Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a

le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.

In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte

urmatoarele:

temperatura mixturii asfaltice la asternere ;

grosimea constanta a stratului asternut ;

parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform

documentatiei de executie

senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de

inceperea lucrului

incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-30 min. inainte de

inceperea turnarii).

trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se afunda

in material afectand planeitatea suprafetei .

19.1. Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in

perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.

De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,

temperaturile conform tabelului nr. 12

Tabel 12

Tipul

liantului

Temperatura mixturii

asfaltice la asternere, o C

Temperaturile minime la compactare in o C

Inceput Sfarsit


D60/80 145 140 110

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.

Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine

compactarea optima.

Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate.

Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se

va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.

19.2. Grosimea stratului de asternere

Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie

In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele

prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din

mixtura asfaltica , fie prin frezare.

Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de

mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform

cotelor din proiectul de executie .

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:

stratul de uzura intr-o singura asternere;

stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile

de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;

19.3. Punerea in opera

Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de

sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevazute cu palpator si sistem de

nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.

Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei

benzi programata a se executa in ziua respectiva.

Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,

Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si

cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.

Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si

inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu

lopata, in fata esalonului de asternere.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se

evita o raspandire neuniforma a materialului.

19.4. Rosturi longitudinale si transversale

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie verticale si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal

al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza,

realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.

Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa

asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.

Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.

Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50

cm.


Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea

benzii noi.

Art.20. COMPACTAREA

20.1. Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri

continut in masa materialului pus in opera.

20.2. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si

gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.

Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Dirigintele de santier al lucrarii

dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.

Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Dirigintelui de santier spre aprobare:

sarcina fiecarui utilaj;

planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in

fiecare punct al stratului;

viteza de mers a fiecarui utilaj;

presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;

temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent.

20.3. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe

un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de

performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .

20.4. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea

respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.

20.5. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din

masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o

compactitate inferioara valorii de 95% . Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de

numarul punctelor de asternere.

20.6. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina

valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni

caracteristice).

20.7. Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu

rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.

20.8. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul

drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand

progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.

20.9. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar

15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15-20

cm pe asfaltul vechi.

20.10. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea

imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se

corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

20.11. Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de

compactare este alcatuit din :

compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120 KN

compactor cu rulouri netede de 120 KN

In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare

minim necesar.

Tabel nr. 13

ATELIER DE COMPACTARE

A B


TIPUL STRATULUI COMPACTOR CU

PNEURI 160 KN

COMPACTOR CU

RULOURI NETEDE

120KN

COMPACTOR CU RULOURI

NETEDE 120KN

NR. TRECERI

STRAT DE UZURA 10 4 12

STRAT DE LEGATURA 12 4 14

20.12. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata

sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

Art.21. TRATAREA SUPRAFETEI

Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei

prin raspandire de 2…3 kg/mp nisip sort 0…3,15 mm bitumat cu 2…3% bitum prin cilindrare, exceptie

facand betoanele asfaltice rugoase.

Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.

Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in zone

umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea Dirigintelui de santier pe

baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare.

Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60%

bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de

nisip sort 0…3 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos:

a)stropire cu bitum 0,5 kg/mp

raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 3…5 kg/mp

b) stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8…1 kg/mp

raspandire nisip 3…5 kg/mp

Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum

cu aceeasi cantitate de nisip.

Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate

mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.

Art. 22. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

22.1. Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se

verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de

sarcini.

22.2. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:

Criblura

-natura mineralogical (ex. visual), STAS 6200/4

granulozitatea , SR EN 13450 si SR EN 13242

Bitum

-penetratia la 25 oC SR EN 1426-02

-punctul de inmuiere prin metoda inel si bila SR 1427-02;

-ductilitatea la 25 o

C

Pietris

-natura mineralogica (examinare vizuala); STAS 4606

-granulozitatea, SR EN 13450 si SR EN 13242; SR 662

-forma granulelor, SR EN 13450 si SR EN 13242; SR 662


Nisip natural

-natura petrografica si mineralogica STAS 4606;




-continut de impuritati – corpuri straine; STAS 4606

-echivalent de nisip SR EN 13450 si SR EN 13242;

Nisip de concasaj


-continut de corpuri straine; STAS 4606

-coeficient de activitate SR EN 13450 si SR EN 13242;

Filer

-continut de carbonat de calciu STAS 4605/9

-umiditate STAS 539;

-granulozitate STAS 539;

-coeficient de hidrofolie STAS 539;

22.3. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice

inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28

de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.

22.4. Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer,

amestecuri etc.).


daca nu are obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da acordul cu privire la executia unui

tronson experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor.

22.6. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii

preliminare spre aprobarea Dirigintelui de santier.

Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Dirigintelui de santier.

Art.23. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE

23.1. Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode

nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau prin

prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2

de suprafata executata].

23.2. Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproximativ

1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.

23.3. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul

Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.

23.4. Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca

conditiile din Tabelul 14.

Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase

Tabelul 14

Nr.

crt. Caracteristica

Conditii de

admisibilitate Metoda de incercare

1.

Uniformitatea in profil longitudinal.*

Denivelari admisibile masurate sub

dreptarul de 3 m, mm

strazi de categoria tehnica I…III

strazi de categoria tehnica IV

≤ 3,0

SR 174-2

≤ 4,0


3.

Rugozitatea

- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT:

drumuri de clasa tehnica I-II

drumuri de clasa tehnica III

drumuri de clasa tehnica IV-V

≥ 80

≥ 70

≥ 60

STAS 8849

- Rugozitatea geometrica, HS, mm:


drumuri de clasa tehnica III

drumuri de clasa tehnica IV-V

≥ 0,7

≥ 0,6

≥ 0,55

STAS 8849

- Coeficientul de frecare (µGT):


drumuri de clasa tehnica III-V ≥ 0,95

≥ 0,7

Reglementari tehnice in

vigoare cu aparatul de

masura

Grip Tester

4. Omogeneitate. Aspectul suprafetei

Aspect fara degradari

sub forma de exces de

bitum, fisuri, zone

poroase, deschise,

slefuite.

Vizual

Nota: *Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI,

fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.

23.5. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de

beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune

speciala.

23.6. Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul

antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:

masurarea grosimii stratului;

determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;

determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici fizico-mecanice,

IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.

23.7.Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform SR

174-2.

Art. 24. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

24.1. Controlul compactarii

Autocontrolul compactarii

In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:

cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.

utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si

regulata;

elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza,

presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie

respectate cu strictete.

Dirigintele de santier isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile

pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.

Controlul ocazional de compactare

Pe parcursul executiei lucrarilor, Dirigintele de santier isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari

pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a

constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.


In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta

prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Dirigintele de santier impune noi incercari

de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.

Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate.

24.2. Reglarea nivelmentului

Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei,

verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si

la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale

proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.

Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:

+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.

Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata

convenabila.

24.3. Controlul denivelarilor

Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la ;

Verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:

verificarea cotelor profilului longitudinal ,

verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta de max.50m.

verificarea regularitatii suprafetei;

a) in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana

b) in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul avand

profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;

24.4. Rugozitatea stratului de uzura

Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate

valorile minime prevazute in STAS 8849/87.

23.5.Frecventa controalelor

Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15.

Tabelul 15

Faza de executie Natura controlului sau a

incercarii

Categoria de control Frecventa controlului

A B C

Executarea

lucrarilor

Temperatura de asternere X Permanent

Etalonarea atelierului de

compactare

X La inceputul executiei lucrarilor

apoi un control ocazional de

comp. Neconforma

Controlul ocazional de

compactare prin carotare

X X O carota la fiecare 250 ml drum

Controlul

profilelor

Reglajul de suprafata :

Controlul cantitatii medii

asternute

X X

In fiecare zi la sfarsit de santier

Reglarea nivelmentului X In fiecare punct indicat de

Inginer

Controlul denivelarilor x In fiecare punct indicat de

Inginer

A – incercari preliminare de informare;

B – controlul calitatii;


C – controlul de receptie.

Art.25. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94

(Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape :

la terminarea lucrarilor

finala , la expirarea perioadei de garantie

Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii

sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet

de sarcini .



(beneficiar, proiectant,diriginte).

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.

Art.26. RECEPTIE FINALA

Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile

legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.


3.7. REALIZAREA SEMNALIZARILOR RUTIERE

Art.1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM

Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, astfel incat sa se

asigure o buna vizibilitate a acestora.

OBS. In cazuri speciale cand siguranta circulatiei impune, indicatoarele se pot repeta si pe partea

stanga a drumului sau pe console.

Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aiba o inclinare de 800 fata de axa caii.

La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele:

- unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 50 la

indicatoarele de avertizare si de 100 la cele de localizare si de presemnalizare.

- inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 20.

Inaltimea pana la marginea interioara a indicatorului este:

-la 1,80-2,20m fata de cota trotuarului in orase.

- la 0,60-1,20m pentru indicatoarele instalate in spatii verzi centrale, pe insule de dirijare in

localitati sau in afara acesetora precum si refugiile din statiile de tramvai.

Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea lor inferioara fata

de cota caii in ax sa fie:

- de 1,50m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse;

- de 1,30m pentru indicatoarele de localitate si presemnalizare pentru orientare in intersectii

importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati importante.

- de 0,60m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare.

Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa asigure inaltimea de

libera trecere a autovehiculelor de min. 5,50m.

Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea indicatorului

este de cel putin 0,50m si cel mult 2,00m.

Art.2. PLANTAREA STALPILOR

Lungimea stalpilor se stabileste astfel incat sa fie incastrati min.40cm in fundatia de beton de clasa

C8/10 conform NE 012, respectiv min.80cm cand sunt plantati direct in pamant.

Montarea indicatoarelor se face, de regula, pe stalpi speciali destinati in acest scop, confectionati

conform pct. 3.4 din STAS 1848/2, sau pe stalpii semafoarelor luminoase pentru dirijarea circulatiei, pe

stalpi cu alte destinatii, pe console montate pe stalpi sau pe console incastrate in constructiile existente

precum si pe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersectiilor.

Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate in anexa.

Art.3. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Verificarea calitatii indicatoarelor se face in timpul executiei, precum si cu ocazia receptiei.

Verificarile ce se efectueaza sunt:

- forma si dimensiunile, in conformitate cu STAS 1848/1. La dimensiuni se admit tolerante de ±1%

pentru indicatoarele metalice;

- planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1mm la indicatoarele metalice;

- verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe stalpi;

- aspectul si exactitatea executarii simbolului;

- aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderenta, sa nu aiba incretituri si

umflaturi;

- aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa toleranta de ±1mm pentru inaltimi ale literelor pana la

130mm si o toleranta de ±2mm pentru inaltimi mai mari; la grosimi ale literelor pana la 18mm, se admite o

toleranta de ±5mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranta de ±1mm.


Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta in:

- respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si inaltimile prevazute;

- modul de prindere pe stalpi;

- este interzisa montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren cuprinsa in intre

marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si a nu distrage

atentia conducatorilor de autovehicule.

Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor pe stalpi se va face respectand legilatia in

vigoare.


4. BREVIAR DE CALCUL

Calculul circuitelor de alimentare la intersectii

Consumatori locali:

camera video: 2 x 35W = 70W

switch si convertor FO: 2x 20W = 40W

automat semaforizare: 1x 40W = 40W

semafoare LED: 4 x 20 W

UPS (consum propriu): 25W = 25W

TOTAL = 255W

Pentru circuitul monofazat se prevede o putere instalata totala: PI=1000 W.

Calculul siguranţei fuzibile :

AU

PI

f

i

n 57,495,0230

1000

cos,

se pune condiţia ca If ≥ In 6A ≥ 4,57 A, aleg siguranţă de 6 A.

Alegerea sigurantelor de protectie:

Se alege If=10 A, deci siguranţa fuzibilă este LFi25/10 A.

Alegerea conductoarelor electrice:

Verificând condiţia obţinem: If<0,8∙10=19,2 A pentru FY2,5 mm2.

Pentru stabilirea de stabilitate termică în regim intermitent se pune condiţia ca In≤K∙ Ima, unde K=0,8 şi

pentru n=2 conductoare active curentul maxim admisibil Ima=10 A 10,86≤0,8∙ 10A = 8,0 A alegem

conducte Cu (FY) cu sf=sn=2,5 mm2 (FY). Obţinem soluţia este 3FY2,5.

Alegerea tubului de protecţie:

Din condiţiile sf=2,5mm2 (FY) [I numărul conductoarelor din tub n=3, alegem tubul IPY16.

NOTA: s-a efectuaut calculatia pentru Solutia locala cu numar maxim de echipamente active. Toate solutiile

inferioare din punct de vedere al numarului de echipamente vor avea consum redus (proportional) si se

incadreaza in calculatia prezenta.

Calculul circuitelor de alimentare la centrul de supraveghere

Consumatori locali:

- camera video: 1 x 35W = 35W circuit A

- switch: 1x 100W = 110W circuit A

- router: 1x 100W = 100W circuit A

- server: 8x 500W = 4000W circuit B

- statie de lucru locala: 4x 400W = 1600W circuit C

- monitoare operatori: 8x 80w = 640W circuit C

- monitoare de mari dimensiuni: 3x 200W = 600W circuit B

- echipament multifunctional: 1x 200W = 200W circuit C

- UPS (consum propriu): 1x 250W = 250W circuit B

- Sistem de aer conditionat: 2x 2500W = 5000W circuit D

TOTAL = 18.295 W


Se prevede 1 circuit trifazat cu putere instalata totala: PI = 20.000 W.


AU

PI

f

i

n 14,2495,02303

15830

cos30 ,

se pune condiţia ca If ≥ In0 32A ≥ 24,14 A, se alege siguranţă generala de 32 A (tripolar).

Se vor prevede 4 circuite locale monofazice:


AU

PI

f

iA

nA 28,195,0230

280

cos

AU

PI

f

iB

nB 19,2295,0230

4850

cos

AU

PI

f

iC

nC 16,1195,0230

2440

cos

AU

PI

f

iD

nD 44,1195,0230

2500

cos

Alegerea sigurantelor de protectie:

Se alege IfA=6 A, deci siguranţa fuzibilă este LFi25/6 A.

Se alege IfB=22,19 A, deci siguranţa fuzibilă este LFi25/25 A.

Se alege IfC=11,16 A, deci siguranţa fuzibilă este LFi25/16 A.

Se alege IfD=11,44 A, deci siguranţa fuzibilă este LFi25/16 A.

Alegerea conductoarelor electrice:

Pentru stabilirea de stabilitate termică în regim intermitent se pune condiţia ca In≤K∙ Ima, unde K=0,8 şi

pentru n=2 conductoare active curentul maxim admisibil Ima=25 A 10,86≤0,8∙ 10A = 8,0 A alegem

conducte Cu (FY) cu sf=sn=2,5 mm2 (FY). Obţinem soluţia este 3FY2,5.

Alegerea tubului de protecţie:

Din condiţiile sf=2,5mm2 (FY) [I numărul conductoarelor din tub n=3, alegem tubul IPY16.

· municipiul timisoara „trafic management si supraveghere video” in municipiul timisoara...

Documents