MULTIPLICAREA VIRALĂMULTIPLICAREA VIRALĂ•• Virusurile se multiplică Virusurile se multiplică strict intracelularstrict intracelular..

•• Multiplicarea virală este influenţatăMultiplicarea virală este influenţată::

-- potenţialul infectant al tulpinii virale;potenţialul infectant al tulpinii virale;

-- susceptibitatea la infecţie a celulei-gazdă.susceptibitatea la infecţie a celulei-gazdă.

•• Etapele multiplicării virale:Etapele multiplicării virale:1. A1. Adsorbţia la peretele celulei gazdă;dsorbţia la peretele celulei gazdă;2. 2. PPenetrarea în celulă;enetrarea în celulă;3. 3. DDecapsidarea şi migrarea acidului nucleic spre locul replicării;ecapsidarea şi migrarea acidului nucleic spre locul replicării;4. 4. BBiosinteza componentelor virale;iosinteza componentelor virale;5. 5. AAsamblarea virionilor progeni şi maturarea acestora;samblarea virionilor progeni şi maturarea acestora;6. Eliberarea virionilor progeni în afara celulei.6. Eliberarea virionilor progeni în afara celulei.

MULTIPLICAREA VIRALĂMULTIPLICAREA VIRALĂ•• AdsorbţiaAdsorbţia= = legarea particulei virale de receptori specifici de legarea particulei virale de receptori specifici de la nivelulla nivelul membrane membranelorlor celularecelulare..- receptorii celulari au specificitate de specie- receptorii celulari au specificitate de specie ex: ex: acidul neuraminicacidul neuraminic – – ortomyxovirusuriortomyxovirusuri; ; CD4CD4 – HIV. – HIV.- celula gazdă este permisivă sau nepermisivă faţă de o specie virală în funcţie - celula gazdă este permisivă sau nepermisivă faţă de o specie virală în funcţie de receptorii de pe membrana sa.de receptorii de pe membrana sa.

•• Pătrunderea în celulăPătrunderea în celulă::- - Endocitoza (viropexia): Endocitoza (viropexia): esteeste captarea virusului în interiorul unei vacuole. captarea virusului în interiorul unei vacuole.- - Fuziunea: constă în fuzionarea învelişului viral cu membrana cFuziunea: constă în fuzionarea învelişului viral cu membrana celulară şi elulară şi înglobarea virusului într-un endosom.înglobarea virusului într-un endosom.- - Translocarea: Translocarea: constă în simpla constă în simpla traversare traversare de către virus de către virus a membraneia membranei celulare. celulare.

MULTIPLICAREA VIRALĂMULTIPLICAREA VIRALĂ•• DecapsidareaDecapsidarea::= = eliberarea acidului nucleic din capsida viralăeliberarea acidului nucleic din capsida virală distrugerdistrugerea ea capsomerelor prin capsomerelor prin acţiunea proteazelor celulare. acţiunea proteazelor celulare. - - în funcţie de specia virală:în funcţie de specia virală: - - la nivelul membranei celulare (ex.: enterovirusurile);la nivelul membranei celulare (ex.: enterovirusurile); - - în citoplasmă (ex.: poxvirusurile);în citoplasmă (ex.: poxvirusurile); - - în zona perinucleară (ex.: adenovirusurile).în zona perinucleară (ex.: adenovirusurile).

După decapsidare, acidul nucleic liber se deplasează spre locul unde va După decapsidare, acidul nucleic liber se deplasează spre locul unde va avea loc replicareaavea loc replicarea:: - în nucleu (v. ADN, cu excepţia poxvirusurilor);- în nucleu (v. ADN, cu excepţia poxvirusurilor); - în citoplasmă (v. ARN, cu excepţia virusurilor gripale).- în citoplasmă (v. ARN, cu excepţia virusurilor gripale).

MULTIPLICAREA VIRALĂMULTIPLICAREA VIRALĂ•• Biosinteza componeţilor virali:Biosinteza componeţilor virali: pe baza informaţiei genetice din pe baza informaţiei genetice din AN viral AN viral AN progen şi proteine virale. AN progen şi proteine virale.

- - La vLa virusurile irusurile ADNADN:: - - replicarea este semiconservativreplicarea este semiconservativă;ă; - - transcrierea mesajului către ARNm în nucleul celular:transcrierea mesajului către ARNm în nucleul celular:

etapa timpurieetapa timpurie (înainte de replicarea ADN.) – (înainte de replicarea ADN.) – transcrierea genelor “timpurii”, cu ARN-transcrierea genelor “timpurii”, cu ARN-polimeraze ale gazdei polimeraze ale gazdei sinteza proteinelor “timpurii” sinteza proteinelor “timpurii” ce pregătesc replicarea virală (ADN-ce pregătesc replicarea virală (ADN-polimeraze, nucleaze)polimeraze, nucleaze);; etapa tardivăetapa tardivă (după replicarea ADN) – (după replicarea ADN) – transcrierea genelor “ttranscrierea genelor “tardiveardive”, pentru sinteza ”, pentru sinteza proteinelor "tardive" ce vor intra în componenţa capsidei.proteinelor "tardive" ce vor intra în componenţa capsidei.

- b- biosinteza proteinelor virale în citoplasmă (în ribozomi).iosinteza proteinelor virale în citoplasmă (în ribozomi).- - La La vvirusurileirusurile ARN ARN::- - replicarea şi transcrierea genomului cât şi sinteza proteinelor au loc replicarea şi transcrierea genomului cât şi sinteza proteinelor au loc în în citoplasmă citoplasmă (excepţie fac virusurile gripale).(excepţie fac virusurile gripale).

MULTIPLICAREA VIRALĂMULTIPLICAREA VIRALĂ•• Asamblarea şi maturarea viralăAsamblarea şi maturarea virală::== asamblarea asamblarea ANAN progen şi a proteinelor progen şi a proteinelor virale virale nou-sintetizate.nou-sintetizate.- - La virusurile ADNLa virusurile ADN:: proteinele sintetizate proteinele sintetizate sunt sunt transportate din citoplasmă în nucleu,transportate din citoplasmă în nucleu, unde unde are are loc loc asamblarea. asamblarea. - - La virusurile ARNLa virusurile ARN::asamblarea se produce în citoplasmă, unde aasamblarea se produce în citoplasmă, unde au loc u loc replicarea ARN şi sinteza de replicarea ARN şi sinteza de proteine.proteine.

•• EliberareaEliberarea virionilor progenivirionilor progeni::- - liza celularăliza celulară (ex.: picornavirusuri); (ex.: picornavirusuri);- - înmugurireînmugurireaa în membrana celulară în membrana celulară (ex.: paramyxovirusuri); (ex.: paramyxovirusuri);- - exocitozăexocitoză ( (ex: ex: vv. hepatitic B. hepatitic B).).

MORFOLOGIE VIRALĂMORFOLOGIE VIRALĂ•• Virionul Virionul - particula virală completă cu infectivitatea intactă; constituie - particula virală completă cu infectivitatea intactă; constituie faza extracelularăfaza extracelulară a unui virus, care nu se poate reproduce independent de o a unui virus, care nu se poate reproduce independent de o celulă vie. celulă vie.

•• ProgreseProgrese marimari - microscopia electronică, difracţia razelor X, imunologia, - microscopia electronică, difracţia razelor X, imunologia, biologia moleculară.biologia moleculară.

•• Forma virusurilorForma virusurilor - - mare diversitatemare diversitate ( (sfericsfericee - - gripale şi paragripale, HIVgripale şi paragripale, HIV,, cilindriccilindricee - - bacteriofagii, vbacteriofagii, v. . mozaicul tutunuluimozaicul tutunului, , paralelipipedicparalelipipedice – v.e – v. variolic variolic, , filamentoasfilamentoasee – v. – v. Marburg, EbolaMarburg, Ebola, , cristaliforme cristaliforme – v. – v. hepatitei Ahepatitei A, în , în formă de obuzformă de obuz - - rhabdovirusurirhabdovirusuri).).

•• Mărimea virusurilor:Mărimea virusurilor:- de ordinul nanometrilor; - de ordinul nanometrilor; - sunt ultramicroscopice;- sunt ultramicroscopice;- sunt ultrafiltrabile;- sunt ultrafiltrabile;- - variază de la o familie virală la altavariază de la o familie virală la alta - o celulă bacteriană - peste 2000 de virusuri; o celulă animală sau umană - - o celulă bacteriană - peste 2000 de virusuri; o celulă animală sau umană - peste 50.000.000.peste 50.000.000.

STRUCTURA VIRALĂSTRUCTURA VIRALĂ•• Structura virionului:Structura virionului:

- compactă;- compactă;- economică;- economică;- geometrică;- geometrică;- net diferită de a altor microorganisme. - net diferită de a altor microorganisme.

•• Componentele virale:Componentele virale:- - GenomGenomul viralul viral (nucleoid, miez de acid nucleic); (nucleoid, miez de acid nucleic);- C- Capsidapsida viralăa virală; ; - Î- Învelişul viral (anvelopnvelişul viral (anvelopăă, peplos);, peplos);- E- Enzime virale.nzime virale.

STRUCTURA VIRALĂSTRUCTURA VIRALĂ•• Genomul viralGenomul viral::- - în centrul particulei virale;în centrul particulei virale;- conţine - conţine ADN sau ARNADN sau ARN dispus dispus liniar, circular sau încolăcitliniar, circular sau încolăcit..- are - are structură polinucleotidică;structură polinucleotidică;- - la majoritatea virusurilor, este format dintr-o singură moleculă de la majoritatea virusurilor, este format dintr-o singură moleculă de ANAN monocatenar (ADN sau ARN)monocatenar (ADN sau ARN);; exist existăă unele unele specii specii cu cu ANAN bicatenar (ex: bicatenar (ex: reovirusuri – 2 lanţuri ARN, legate complementar);reovirusuri – 2 lanţuri ARN, legate complementar);- m- mărimeaărimea sa se apreciază în: sa se apreciază în: - - daltondaltoni - i - unităţi de masă molecularăunităţi de masă moleculară 11 Dalton = unitate de masă Dalton = unitate de masă ~~ egală cu egală cu masa masa atomului de Hatomului de H - - nnr.r. de nucleotide sau de nucleotide sau nr. nr. perechi de nucleotide, exprimat în perechi de nucleotide, exprimat în kilobaze kilobaze 1 kilobază = 1000 nucleotide1 kilobază = 1000 nucleotide la la monocatenare şi 1000 monocatenare şi 1000 perechi de nucleotideperechi de nucleotide la la bicatenare);bicatenare);

STRUCTURA VIRALĂSTRUCTURA VIRALĂ•• Funcţiile genomului viral:Funcţiile genomului viral: ÎÎn acidul nucleic sunt inserate genele capabile să codifice sinteze de tip n acidul nucleic sunt inserate genele capabile să codifice sinteze de tip viral în celula-gazdă;viral în celula-gazdă; PPrincipalele funcţii ale genomului viral:rincipalele funcţii ale genomului viral: - - depozitarea informaţiei genetice virale;depozitarea informaţiei genetice virale; - - infectivitatea – acizii nucleici intacţi infectivitatea – acizii nucleici intacţi auau capa capacitateacitatea de de a se a se autoreplica chiar în absenţa celorlalţi constituienţiautoreplica chiar în absenţa celorlalţi constituienţi;; particulele virale cu acid nucleic incomplet sau absent, sunt particulele virale cu acid nucleic incomplet sau absent, sunt incapabile de replicare autonomă incapabile de replicare autonomă = = virusuri defective (ex.: virusuri defective (ex.: virusul hepatitic virusul hepatitic ).).

STRUCTURA VIRALĂSTRUCTURA VIRALĂ•• CapsidaCapsida (lb. gr.: (lb. gr.: kapsa = cutiekapsa = cutie))::- - înveleşte genomul formândînveleşte genomul formând cu acesta cu acesta nucleocapsidanucleocapsida;;- - este alcătuită din elemente repetitive numite este alcătuită din elemente repetitive numite capsomerecapsomere - - sunt unităţi sunt unităţi polipeptidice (1-6), asamblate prin legături noncovalente;polipeptidice (1-6), asamblate prin legături noncovalente;- - compoziţia chimică a capsomerelor variacompoziţia chimică a capsomerelor variazăză în funcţie de poziţia la nivelul în funcţie de poziţia la nivelul capsidei;capsidei;

- - dispunerea spaţială a capsomerelor în jurul genomului variază în funcţie de dispunerea spaţială a capsomerelor în jurul genomului variază în funcţie de familia sau specia virală;familia sau specia virală;- - este antigenică;este antigenică;- - are funcţie de protecţie a acidului nucleic faţă de diverşi agenţi nocivi din mediu are funcţie de protecţie a acidului nucleic faţă de diverşi agenţi nocivi din mediu (fizici, chimici şi biologici)(fizici, chimici şi biologici);;- - în funcîn funcţţie de aşezarea spaţială a capsomerelor şi poziţiaie de aşezarea spaţială a capsomerelor şi poziţia lor lor faţă de nucleotidelefaţă de nucleotidele din genomdin genom – 3 – 3 tipuri de simetrie a capsideitipuri de simetrie a capsidei..

STRUCTURA VIRALĂSTRUCTURA VIRALĂ•• HelicoidalăHelicoidală::- - mai ales la vmai ales la v.. cilindrice cilindricefilamentoase şi învelite; filamentoase şi învelite; - - nucleocapsida formează o spirală (ex: ortomyxovirusurile).nucleocapsida formează o spirală (ex: ortomyxovirusurile).

•• IcosaedricăIcosaedrică::- - vv.. mici sau mijlocii (ex. picornavirusurile) mici sau mijlocii (ex. picornavirusurile);;- - capsomerelcapsomerele se dispun e se dispun în grupuri de 5 sau 6 în jurul în grupuri de 5 sau 6 în jurul AN AN icosaedru ( icosaedru (poliedru poliedru cu 20 de feţe egale, triunghiuri echilaterale, 30 de muchii şi 12 vârfuricu 20 de feţe egale, triunghiuri echilaterale, 30 de muchii şi 12 vârfuri)), n, nr.r. capsomere capsomere N = 10 (n N = 10 (n1)2 1)2 2 2; ; poate fi 42, 92, 162, 252poate fi 42, 92, 162, 252..

•• ComplexăComplexă::- - vv.. mari mari (poxvirusuri, (poxvirusuri, bacteriofagiibacteriofagii: : capul capul - - structură icosaedricăstructură icosaedrică; ; coada coada contractilă este helicoidală).contractilă este helicoidală).

STRUCTURA VIRALĂSTRUCTURA VIRALĂ•• Învelişul viral Învelişul viral ((anvelopă, peplos = manta anvelopă, peplos = manta în lb.gr.)în lb.gr.)::- - înveleşte nucleocapsidaînveleşte nucleocapsida la unele virusuri (v. învelite sau nude) la unele virusuri (v. învelite sau nude);;- - la majoritatea virusurilor, este alcătuit dintr-un strat lipidic dublu, derivat din la majoritatea virusurilor, este alcătuit dintr-un strat lipidic dublu, derivat din membrana celulei-gazdă, de care sunt ataşate formaţiuni virale specifice:membrana celulei-gazdă, de care sunt ataşate formaţiuni virale specifice: - - peplomerepeplomere – spiculi– spiculi glicoproteicglicoproteici i la suprafaţa virionilorla suprafaţa virionilor având având rol de rol de adsorbţie şi penetrare a virusului în celuladsorbţie şi penetrare a virusului în celulaa-gazdă (ex.: hemaglutinina şi -gazdă (ex.: hemaglutinina şi neuraminidaza virusurilor gripale, glicoproteinele 120 şi 41 ale virusului HIV);neuraminidaza virusurilor gripale, glicoproteinele 120 şi 41 ale virusului HIV); - - factori de fuziune – activaţi de proteaze, implicaţi în iniţierea infecţiei;factori de fuziune – activaţi de proteaze, implicaţi în iniţierea infecţiei; - - proteina M – căptuşeşte la interior stratul lipidic, are masă moleculară mare proteina M – căptuşeşte la interior stratul lipidic, are masă moleculară mare şi rol în păstrarea integrităţii virale;şi rol în păstrarea integrităţii virale; FFuncţiile uncţiile peplosului:peplosului:- - asigurarea stabilităţii nucleocapsideiasigurarea stabilităţii nucleocapsidei;;- - aderarea virusurilor la celula ţintăaderarea virusurilor la celula ţintă..

STRUCTURA VIRALĂSTRUCTURA VIRALĂ•• Enzimele viraleEnzimele virale- - sunt puţinsunt puţine (nr. e (nr. redus de generedus de gene););- - prezente doar la unele virusuri;prezente doar la unele virusuri;- - intervin în diverse procese biochimiceintervin în diverse procese biochimice:: - - transcriptaza –transcriptaza – paramyxovirusuri, reovirusuriparamyxovirusuri, reovirusuri; ; - - reverstranscriptazareverstranscriptaza – – retrovirusuriretrovirusuri; ; - - proteinkinaze – herpesvirusuri, poxvirusuriproteinkinaze – herpesvirusuri, poxvirusuri; ; - - endonucleaze – vendonucleaze – v. . oncogeneoncogene;; - - hidrolaze –hidrolaze – ex.: poxvirusuri, reovirusuri;ex.: poxvirusuri, reovirusuri;

- - neuraminidaza – lichefiază mucusulneuraminidaza – lichefiază mucusul de la nivel de la nivel respirator respirator scindarea scindarea acidului neuraminic dinacidului neuraminic din glicoproteineglicoproteine pătrunderea virusurilor în celulepătrunderea virusurilor în celule (ortomyxovirusuri, paramyxovirusuri) . (ortomyxovirusuri, paramyxovirusuri) .

COMPOZIŢIA CHIMICĂCOMPOZIŢIA CHIMICĂ•• Acidul nucleic:Acidul nucleic:- un singur tip (ADN sau ARN);- un singur tip (ADN sau ARN);- în genomul viral (Gmoleculară = 1,6-160 x 106 D);- în genomul viral (Gmoleculară = 1,6-160 x 106 D);- - are structură polinucleotidicăare structură polinucleotidică - guanină - guanină citozină poate fi de 35-75 % în cazul citozină poate fi de 35-75 % în cazul virusurilor;virusurilor;- - se poate dispune liniar, circular sau încolăcit;se poate dispune liniar, circular sau încolăcit;- - poate fi monocatenar sau bicatenar;poate fi monocatenar sau bicatenar;- - poate avea polaritate pozitivă (genomul serveşte ca ARN mesagerpoate avea polaritate pozitivă (genomul serveşte ca ARN mesager)) sau sau negativă (spira complementară genomului serveşte ca ARN mesager);negativă (spira complementară genomului serveşte ca ARN mesager);- - este depozitarul informaţiei virale este depozitarul informaţiei virale şi şi suportul infectivităţii.suportul infectivităţii.

COMPOZIŢIA CHIMICĂCOMPOZIŢIA CHIMICĂ•• ProteineleProteinele:: PProteinele structuraleroteinele structurale:: -- pot fi intim aderente de genom (histone) sau fac parte din structura capsidei şi pot fi intim aderente de genom (histone) sau fac parte din structura capsidei şi a peplosului; a peplosului; - - proteinele capsidale sunt organizate sub forma capsomerelor; proteinele capsidale sunt organizate sub forma capsomerelor; - - proteinele din peplos sunt glicozilate şi fac parte din structura peplomerelorproteinele din peplos sunt glicozilate şi fac parte din structura peplomerelor; ; - proteina M care căptuşeşte stratul lipidic la interior;- proteina M care căptuşeşte stratul lipidic la interior; PProteinele funcţionaleroteinele funcţionale:: - - sunt enzime prezente doar la unele virusurisunt enzime prezente doar la unele virusuri::transcriptază, reverstranscriptază, proteinkinaze, endonucleaze, hidrolaze, etc.),transcriptază, reverstranscriptază, proteinkinaze, endonucleaze, hidrolaze, etc.),

COMPOZIŢIA CHIMICĂCOMPOZIŢIA CHIMICĂ•• LipideleLipidele: : - - intră în structura anvelopei virale;intră în structura anvelopei virale;- - provin din membrana celulei-gazdăprovin din membrana celulei-gazdă;;-- rezultă rezultă din procesul de înmugurire care precede eliberarea virusului progen;din procesul de înmugurire care precede eliberarea virusului progen;- - sunt dispuse sub forma unui strat dublu;sunt dispuse sub forma unui strat dublu;- la nivelul lipidelor - la nivelul lipidelor sunt ataşate formaţiunile virale specificesunt ataşate formaţiunile virale specifice:: - - peplomerelepeplomerele;; -- factorii de fuziune factorii de fuziune;; -- proteina M proteina M..

CULTIVAREA VIRUSURILORCULTIVAREA VIRUSURILOR

•• Cultivarea virală:Cultivarea virală: -- Virusurile nu pot fi cultivate pe medii acelulare deoarece sunt particule Virusurile nu pot fi cultivate pe medii acelulare deoarece sunt particule acelulare, fără echipament enzimatic propriu, inerte metabolic şi parazite acelulare, fără echipament enzimatic propriu, inerte metabolic şi parazite absolute. absolute.

-- Cultivarea virusurilor e posibilă numai în sisteme biologiceCultivarea virusurilor e posibilă numai în sisteme biologice vii, ca şi vii, ca şi protozoarele parazite şi bacteriile obligatoriu intracelulare.protozoarele parazite şi bacteriile obligatoriu intracelulare.

- Sistemele biologice pentru cultivare virală: - Sistemele biologice pentru cultivare virală: - culturile celulare;- culturile celulare; - ouăle embrionate;- ouăle embrionate; - animalele de laborator. - animalele de laborator.

CULTURILE CELULARECULTURILE CELULARE•• Scopurile utilizării:Scopurile utilizării:- - diagnosticul de laborator al virozelor;diagnosticul de laborator al virozelor;- - prepararea unor vaccinuri virale;prepararea unor vaccinuri virale;- - cercetare ştiinţifică cercetare ştiinţifică biologibiologia a molecularmolecularăă a virusurilor. a virusurilor.

•• Alcătuire:Alcătuire:- - explante "in vitro” de celule explante "in vitro” de celule aflateaflate într-un mediu nutritiv într-un mediu nutritiv; celulele vii provin ; celulele vii provin din din ţesuturi umane sau animale;ţesuturi umane sau animale; mediile nutritive mediile nutritive sunt soluţii apoase care conţin sunt soluţii apoase care conţin substanţe nutritivesubstanţe nutritive,, un sistem tampon cu pH 7,4, un indicator de pH un sistem tampon cu pH 7,4, un indicator de pH, , ser fetal de ser fetal de bou 5-10 %bou 5-10 %, , antibiotice şi antifungiceantibiotice şi antifungice..

•• Tipuri:Tipuri:- - culturi primareculturi primare ( (celule animalecelule animaleumane adulteumane adulte));;- - culturi de celule diploide culturi de celule diploide ((celule animalecelule animaleumane umane embrionare)embrionare);;- - linii celulare continuelinii celulare continue (celule maligne (celule malignecelule diploide atipice)celule diploide atipice)..

EFECTELE MULTIPLICĂRII VIRALEEFECTELE MULTIPLICĂRII VIRALE1. Efectul citopatogen: totalitatea modificărilor pe care le suferă o cultură

celulară ca urmare a multiplicării unor virusuri.2. Hemadsorbţia: adsorbire eritrocitelor pe suprafaţa celulelor care au multiplicat

virusuri. 3. Incluziile virale: conglomerate formate prin acumularea unor cantităţi foarte

mari de material viral în celulele infectate.4. Interferenţa: incapacitatea celulei infectate cu un anumit virus fără efecte

celulare evidente, de a replica un al doilea virus, cunoscut ca fiind cu certitudine citopatogen.

5. Transformarea celulară: constă în multiplicarea dezordonată a celulelor din cultură care conduce la pluristratificări..

6. 6. Alterări cromozomialeAlterări cromozomiale:: anomalii cromozomiale, mitoze aberante sau rupturi anomalii cromozomiale, mitoze aberante sau rupturi

de cromatidede cromatide..OUĂLE EMBRIONATEOUĂLE EMBRIONATE

•• Scopurile utilizării:Scopurile utilizării:- virusuri ce cultivă preferenţial pe acest sistem biologic;- virusuri ce cultivă preferenţial pe acest sistem biologic;- Virusuri ce produc leziuni caracteristice.- Virusuri ce produc leziuni caracteristice.

•• Ouăle:Ouăle:- ouă cu coaja albă, produse de găini Langhorn din loturi de păsări SPF - ouă cu coaja albă, produse de găini Langhorn din loturi de păsări SPF (specific pathogen free).(specific pathogen free).

OUĂLE EMBRIONATEOUĂLE EMBRIONATE•• Mirarea ouălor:Mirarea ouălor:- examinare la ovoscop pentru a vedea dacă embrionul s-a dezvoltat;- pentru cultivarea virusurilor se folosesc ouă de 6-14 zile. •• Căile de inoculare:Căile de inoculare:- - PPe membrana chorio-alantoidianăe membrana chorio-alantoidiană- În cavitatea amniotică- În cavitatea amniotică- În cavitatea alantoidiană- În cavitatea alantoidiană- În sacul vitelin.- În sacul vitelin.•• Efectele replicării virale:Efectele replicării virale:- - moartea embrionului (după mai mult de 24 ore);moartea embrionului (după mai mult de 24 ore);- - formarea de leziuni specifice;formarea de leziuni specifice;- - acumularea de hemaglutinine.acumularea de hemaglutinine.

ANIMALELE DE LABORATORANIMALELE DE LABORATOR•• Scopurile utilizării:Scopurile utilizării:- - izolarea virusurilor ce nu cresc pe culturi celulare;- studiul patologiei virozelor;- cercetarea mecanismelor imunităţii antivirale;- producerea de seruri specifice de referinţă;- controlul vaccinurilor.

• Dezavantajele cultivării pe animale de laborator:- - costul crescut;costul crescut;- - eficienţa redusă;eficienţa redusă;- - dificultăţi în izolarea virusurilor din sistemdificultăţi în izolarea virusurilor din sistemulul biologic; biologic;- - animalele pot fi purtătoare sănătoase de germeni.animalele pot fi purtătoare sănătoase de germeni.

ANIMALELE DE LABORATORANIMALELE DE LABORATOR•• Căile de inoculareCăile de inoculare::- cutanată: - epidermic; - intradermic;- subcutanată;- pe mucoase;- intramusculară;- intranazală;- intravenoasă;

- intraperitoneală;- intracerebrală;- intratraheală; - digestivă.