multiculturalism

5/14/2018 Multiculturalism - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/multiculturalism-55a823eac3432 1/5

Investeşte în oameni!

Proiect co-finantat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prinProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane2007 – 2013Axa prioritară 1 - Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pecunoaştereDomeniul major de intervenţie 1.3 - Dezvoltarea resurselor umane în educatie si formare profesionalăTitlul proiectului: „Formarea continuă a profesorilor de Istorie şi Geografie în societatea cunoaşterii ”Numărul de identificare al contractului: POSDRU/87/1.3/S/62651

Numele si prenumele cursantului: Cocioran LilianaCarmen

Specializarea: Invatator

Modulul: Instruirea diferentiata



Disciplina: Multiculturalism si educatie

Tema: Multiculturalism si educatie (eseu)

Data: 1.12.2011

MULTICULTURALISM SI EDUCATIE

În România, pe lângã populatia majoritarã a românilor, trãiesc si altegrupuri etnice. Recensãmântul din 2002, conform datelor furnizate de InstitutulNational de Statisticã, identificã numãrul locuitorilor din România ca fiind de21.680.974, din care numãrul românilor este de 19.399.597, iar 2.281.377 delocuitori apartin altor grupuri etnice. Aceastã cifrã este suficient de marepentru a atrage atentia si sistemului educational sã ia mãsuri pentru crestereacalitãtii educatiei si asigurarea accesului egal la educatie de calitate pentru toti

copiii.

În România se regãsesc douã tipuri de minoritãti etnice: minoritãtileistorice sau minoritãtile nationale si imigrantii. Minoritãtile nationale sauistorice sunt grupuri etnic diferite de populatia majoritarã, rãmase pe teritoriulocupat de aceasta prin redefinirea granitelor sau dinaintea procesului deformare a statului national. Imigrantii sunt persoane care în principal dinmotive economice, politice si de securitate decid sã îsi pãrãseascã tara de



origine si se stabilesc pe teritoriul altei tãri. Astfel, pe teritoriul României seregãsesc imigranti în special de origine chinezã si arabã. Între grupurileminoritare existã un corp de 20 de grupuri etnice care au statut de minoritã iţ na ionale: albanezã, armeanã, bulgarã, cehã, croatã,ţ elenã, evreiascã,germanã, italianã, macedoneanã, maghiarã, polonezã, rusã-lipoveanã, romã,

ruteanã, sârbã, slovacã, tãtarã, turcã, ucraineanã. De asemenea, existã sigrupuri etnice care nu au statut de minoritã i nationale, dar au un numãr maiţ mare de membri, stabili i în România mai ales dupã 1989. Numãrul total alţ cetã enilor români proveni i din afara Europei este de 10.743. Comunitã ileţ ţ ţ chinezã si arabã sunt cele mai reprezentative ca numãr.

Educa ia în perspectiva deschiderii c tre valori multiple reprezint unţ ă ă demers pe deplin justificat, întrucât vizeaz o mai bun inser ie a individuluiă ă ţ

într-o lume spiritual polimorf şi dinamic . Acest demers formativ vine atât înă ă ă întâmpinarea dezideratelor individualit ii, prin valorizarea unor tr s turiăţ ă ă particulare, unice, ce merit a fi recunoscute sau amplificate, cât şi în profilulă

societ ii, asigurându-i un anumit grad de coeren , solidaritate şiăţ ţă func ionalitate. Solidaritatea comunitar este poten at prin felul cum seţ ă ţ ă gestioneaz reproducerea marilor simboluri în interiorului spa iului socio-ă ţ

cultural respectiv, dar şi prin modul cum este reglat deschiderea spre alteă forma iuni socioculturale.ţ Realit ile sociale în care tr im se caracterizeaz prinăţ ă ă coexisten a în acelaşi spa iu a unei diversit i culturale: etnice, lingvistice,ţ ţ ăţ religioase, de vârst , de origine social etc.ă ă Adesea diferen ele sunt v zuteţ ă

întro manier negativ , devenind surs de conflict şi justificare a discrimin rii.ă ă ă ă Construirea unei societ i democratice bazat pe valorile democra iei trebuieăţ ă ţ s aib ca punct de plecare recunoaşterea şi punerea în valoare a acestoră ă

diferen e, ca surs unic la supravie uire şi coexisten în pace.ţ ă ă ţ ţă Educatiamulticultural este considerat a fi, prin demersurile antirasiale, antixenofobe,ă ă antidiscriminative şi de relativizare a culturilor existente, garantul uneisociet i multiculturale viabile, factor de stabilitate democratic şi deăţ ă diminuare a conflictualit ii.ăţ

Educaţia interculturală presupune o nouă abordare a orizontului valorilor. Problemelecare se pun acum sunt cele legate de negocierea valorilor, de interpretarea lor, de juxtapunerea şi complementaritatea lor. Din recunoaşterea egalităţii valorice a culturilor nutrebuie trasă concluzia că toate sunt la fel şi că dispar unele diferenţe sau chiar divergenţe.Şcoala trebuie să releve şi să cultive aceste diferenţe, revalorizând noile expresii culturale

în contextul mai larg, al comunităţii în care fiecare îşi găseşte locul potrivit.Obiectivul principal al educaţiei interculturale rezidă pregătirea persoanelor pentru a percepe, accepta,respecta şi experimenta alteritatea. A face educaţie interculturală presupune ca însuşi procesul educaţional să se realizeze într-un mediu interacţional, prin punerea alături saufaţă în faţă a purtătorilor unor expresii culturale diferite. Educaţia inter şi multiculturală seconstituie în noi dimensiuni ale educaţiei, destinate formării la şcolari a unei conştiinţeeuropene, cultivării respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor popoare, dezvoltareaunor comportamente şi atitudini inter şi multiculturale, implicând simultan afirmarea



fiecărei culturi cu normele sale specifice, dar şi deschiderea către alte culturi, în perspectivaconstituirii unei noi civilizaţii comune.

Metodele de predare pentru multiculturalim sunt : conversatia - e una dintre metodelede activizare a învãtãrii care e bazeazã pe dialog înre profeor si elevi. Initiatorulconversatiei euristice e profesorul, iar elemenul cel mai imporant în mentinerea elevilor

angajati în conversaţie este reprezentat de calitatea întrebãrilor. O întrebare de calitate e oîntrebare deschisã, legata clar de subiectul pus în discuţie si care reprezinã un subiect cuadevãrat atractiv penru elevi. Întrebarea care poate genera o conversatie euristicã e oîntrebare care propune o problemã spre rezolvare prin discutie. Majoritatea întrebãrilor formulate la finalul lectiilor în manualul de „Educatie multiculturalã” un întrebãri potrivite pentru conversatia euristicã. Converatia euristicã dezvoltã activismul în învãtare. Dupã ceînvãtãtorul lanseazã o întrebare de calitate, pentru a initia conversatia, el poate stimulaelevii sã formuleze întrebãri ajutãtoare pentru a afla rãspunul.

Dezbaterea: ajutã elevii sã-si formeze opinii,ajutã elevii sã identifice argumente sidovezi pentru a-si sustine opinia, ajutã elevii sã-si sustinã o opinie într-o conversatie într-unmod politicos, oferã ocazia realizãrii comunicãrii pe orizontalã, de la elev la elev, pune

elevii în contact cu mai multe alternative, dezvoltã capacitatea de a lua decizii. Dezbatereae o metodã care activizeazã procesul de învãtare prin punerea elevilor în situatia de a-siexprima opiniile si de a le sustine cu argumente. Într-o dezbatere, elevii aleg în primul rândo pozitie au o idee pe care sã o sustinã.

Noţiunea de educaţie multiculturală desemneaza totalitatea programelor educaţionalece răspund necesităţilor impuse de coexistenţa într-un mediu multietnic. Scopul educaţieimulticulturale este de a facilita acomodarea grupurilor etnoculturale minoritare şi, înaceeaşi măsură, acomodarea şi deschiderea societăţii majoritare la modelurile culturalespecifice grupurilor minoritare. Programele educaţionale multiculturale sunt fundamentate pe principiul diversităţii culturale şi a deschiderii societăţii contemporane; educaţia şi predarea interculturala sunt menite să concentreze atenţia elevilor spre propria identitate,

cât şi spre valorile umane universale, egalitatea oportunităţilor educaţionale pentru toategrupurile din interiorul societăţii.Accentul plasat pe dimensiunea intercultural a educa iei nu echivaleaz ,ă ţ ă

desigur, cu o eludare a valorilor specifice culturii na ionale şi nici nu trebuie sţ ă genereze efecte de tipul dezr d cin rii sau anul rii identit ii na ionale.ă ă ă ă ăţ ţ „Fiin aţ uman – afirm C. Cucoş – trebuie în primul rând centrat cultural, înă ă ă concordan cu instrumente date, specifice comunit ii de baz , şi totodat , eaţă ăţ ă ă se cere a fi de-centrat , pus în rela ie cu alte experien e spirituale, prină ă ţ ţ racordarea la expresii apar inând altor comunit i sau indivizi. (…) Şcoalaţ ăţ trebuie s fie mai întâi cultural şi apoi intercultural ” (2002, 133).ă ă ă

Formarea intercultural nu mai poate fi neglijat ast zi, iar misiuneaă ă ă complex a educa iei, eviden iat înă ţ ţ ă Raportul c tre UNESCO al Comisieiă

Interna ionale pentru Educa ie în secolul XXI ţ ţ , este de a ajuta la conturarea„unui nou umanism, care s con in o component etic esen ial şi să ţ ă ă ă ţ ă ă contribuie substan ial la cunoaşterea şi respectarea culturii şi valorilorţ spirituale ale diferitelor civiliza ii, ca o indispensabil contragreutate la oţ ă globalizare care altfel nu ar fi privit decât în termeni economici şi tehnologici”ă (Delors).



Însuşirea unor elemente de educa ie multicultural , dobândirea unorţ ă deprinderi, atitudini şi comportamente bazate pe toleran şi respect reciprocţă constituie paliere reale de inser ieţ

comunitar şi social a tuturor indivizilor.ă ă

multiculturalism

Documents