muller sem i anul ii

89
1)Romania in Primul Razboi Mondial Primul Razboi Mondial a reprezentat apogeul confruntarii intre Marile Puteri pentru dominatie economica,politica si reimpartirea lumii in sfere de influenta.S-au confruntat Puterile Centrale si Antanta,deopotriva responsabile de izbucnirea conflictului. In vara anului 1914,Romania ocupa o pozitie importanta,atat Antanta(Tripla Intelegere) cat si Puterile Centrale(Tripla Alianta) fiind dispuse sa ii castige concursul.Puterile Centrale se straduiau din rasputeri sa mentina alianta cu Romania(in 1883 Romania aderase la Tripa Intelegere).In acest sens au fost numiti noi reprezentati diplomatici la Bucuresti si anume Ottokar Czernin si von Bussche.Vizita tarului Nicolae II la Constanta si discutiile cu regele Carol I au reconfirmat insa noua orientare politica externa a Romaniei.Multe personalitati marcante de la Berlin si Viena au recunoscut ca Romania era practic pierduta pentru Puterile Centrale. Pe 28 iunie 1914 a avut loc atentatul de la Sarajevo,in urma caruia au fost asasinati Franz Ferdinand,printul mostenitor al Imperiului Austro-Ungar si sotia sa de catre un student sarb,Gavrilo Princip.Cand a izbucnit razboiul,Romania a considerat ca Imperiul Austro- Ungar a fost statul care a declansat razboiul si,prin urmare,Bucurestiul nu era obligat sa se alature efortului de război al aliatului sau. Soarta tarii a fost decisa in urma Consiliului de Coroana de la Sinaia(21 iul.1914).S-a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat secret cu Puterile Centrale.Pe 27 sept.1914 Carol I a decedat si a fost inmormantat la Curtea de Arges,urmand ca tronul Romaniei sa fie ocupat de Ferdinand I.Acesta se plasase pe pozitii antantofile,fiind influentata si de sotia sa,regina Maria. In Romania elita politica se impartise in doua tabere: antantofilii(Nicolae Iorga,Octavian Goga,Ion I.C Bratianu) doreau implicarea Romaniei in razboi de partea

Upload: ana-log

Post on 07-Nov-2015

27 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

Muller Sem I Anul II

TRANSCRIPT

1)Romania in Primul Razboi Mondial

1)Romania in Primul Razboi Mondial

Primul Razboi Mondial a reprezentat apogeul confruntarii intre Marile Puteri pentru dominatie economica,politica si reimpartirea lumii in sfere de influenta.S-au confruntat Puterile Centrale si Antanta,deopotriva responsabile de izbucnirea conflictului.

In vara anului 1914,Romania ocupa o pozitie importanta,atat Antanta(Tripla Intelegere) cat si Puterile Centrale(Tripla Alianta) fiind dispuse sa ii castige concursul.Puterile Centrale se straduiau din rasputeri sa mentina alianta cu Romania(in 1883 Romania aderase la Tripa Intelegere).In acest sens au fost numiti noi reprezentati diplomatici la Bucuresti si anume Ottokar Czernin si von Bussche.Vizita tarului Nicolae II la Constanta si discutiile cu regele Carol I au reconfirmat insa noua orientare politica externa a Romaniei.Multe personalitati marcante de la Berlin si Viena au recunoscut ca Romania era practic pierduta pentru Puterile Centrale.

Pe 28 iunie 1914 a avut loc atentatul de la Sarajevo,in urma caruia au fost asasinati Franz Ferdinand,printul mostenitor al Imperiului Austro-Ungar si sotia sa de catre un student sarb,Gavrilo Princip.Cand a izbucnit razboiul,Romania a considerat ca Imperiul Austro-Ungar a fost statul care a declansat razboiul si,prin urmare,Bucurestiul nu era obligat sa se alature efortului de rzboi al aliatului sau.

Soarta tarii a fost decisa in urma Consiliului de Coroana de la Sinaia(21 iul.1914).S-a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat secret cu Puterile Centrale.Pe 27 sept.1914 Carol I a decedat si a fost inmormantat la Curtea de Arges,urmand ca tronul Romaniei sa fie ocupat de Ferdinand I.Acesta se plasase pe pozitii antantofile,fiind influentata si de sotia sa,regina Maria.

In Romania elita politica se impartise in doua tabere:

antantofilii(Nicolae Iorga,Octavian Goga,Ion I.C Bratianu) doreau implicarea Romaniei in razboi de partea Antantei pentru a elibera provinciile romanesti aflate sub dominatie austro-ungara

germanofilii(P.P.Carp,Titu Maiorescu) erau pentru intrarea Romaniei in razboi de partea Puterilor Centrale in virtutea aliantei din 1883.

Intre 1915-1916 au loc tratative ale Romaniei cu privire la intrarea Romaniei in

razboi de partea aliatilor.Romania si-a negociat cu grija conditiile pentru intrarea in razboi de partea Aliatilor.Astfel,Bucurestiul cerea recunoasterea drepturilor Romaniei asupra teritoriilor romanesti aflate sub ocupatie austro-ungara.Aliatii au acceptat conditiile romanilor in vara anului 1916,dar acestia cazusera la un acord in secret ca sa nu-i onoreze dupa razboi angajamentele,Imperiul Tarist temandu-se ca va fi pusa in discutie si situatia Basarabiei.

In vara anului 1916 ,tratativele cu Antanta au intrat in faza finala,caci presiunile Antantei la Bucuresti s-au inmultit,Seful Statului Major Rus,Alekseev si comandantul suprem al armatei franceze,Joseph Joffre cerand Romaniei sa intre in razboi acum ori niciodata.Dupa lungi discutii,pe 4 august 1916 Romania incheie un tratat de alianta cu Antanta iar zece zile mai tarziu,Consiliul de Coroana a decis intrarea Romaniei in razboi.Prin intrarea Bulgariei in razboi contra vecinilor de la nord de Dunare,s-a deschis un front urias,pornind de la Carpati,mergand pe linia Dunarii si ajungand pana la Marea Neagra.

In noaptea dinspre 14-15 august 1916,trei armate romane au trecut la atac traversand muntii,dupa care au intrat in Transilvania.Brasovul,Toplita au fost cucerite si a fost patrunsa zona secuiasca.Ofensiva romana nu a fost sustinuta de aliati,nici in Galitia,nici in Dobrogea,fapt ce a dus la oprirea ei.La 1 sept. 1916,fortele germano-bulgaro-otomane conduse de August von Mackensen forteaza Dunarea si a provocat romanilor infrangerea de la Turtucaia.Marele Cartier General Roman condus de Constantin Prezan a decis sa contracareze prin trecerea unor unitati peste Dunare si incercuirea inamicului(Manevra de la Flamanda) ceea ce a esuat datorita ofensivei austro-ungare si germane din Transilvania.condusa de Erich von Falkenhayn.Pana la sfarsitul lui octombrie,s-au dus lupte grele in Dobrogea,unde romanii,lipsitit de cooperarea eficienta a rusilor,au fost nevoiti sa se retraga.In schimb generalul Eremia-Teofil Grigorescu a castigat lupta pentru trecatorile Moldovei.

Contracarand cu forte numeroase si o tehnica superioara de razboi au rupt insa,dupa lupte grele,in Banat,pe crestele Carpatilor si in trecatori,apararea de pe valea Jiului si s-au revarsat in Oltenia si Muntenia.In luptele de la Jiu se remarcase Ecaterina Teodoroiu si Ioan Dragalina,general ce a si murit in timpul operatiunilor militare de la Jiu.Mackensen reuseste sa treaca Dunarea la Zimnicea si avansa spre Bucuresti.Presate de la nord si sud,unitatile militare romane au sustinut batalia de la Neajlov-Arges,care a dus la pierderea Bucurestiului,la 23 noiembrie Mackensen intrand in oras.Doua treimi din teritoriul Romaniei intra sub ocupatie militara iar frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-Siret-Dunare.La sfarsitul lunii noiembrie,autoritatile romane s-au retras in Moldova,la Iasi,iar tezaurul Romaniei a fost trimis la Moscova.

Apararea ultimului teritoriu romanesc devenise obiectivul principal al autoritatilor militare romanesti.Printr-un efort urias s-a refacut o forta militara ce grupa 460 000 de soldati si ofiteri.A contribuit la aceasta si inzestrarea cu armament modern ca si misiunea militara franceza condusa de Henri Berthelot.Planul de actiune urmarea sa declanseze ofensiva in sectorul Namoloasa.Puterile Centrale se pregateau sa scoata Romania din razboi printr-un atac combinat al lui Mackensen,dinspre sud,si o ofensiva la Oituz.Prinsa ca intr-un cleste,armata romana ar fi trebuit sa capituleze.

In mai 1917,armata romana a atacat alaturi de aliatii rusi pentru a sprijini ofensiva lui Kerenski.La Marasti,Alexandru Averescu a reusit sa rupa frontul austro-ungar dar avansarea trupelor lui Averescu a trebuit sa fie oprita datorita esecului dezastruos al lui Kerenski.De acest fapt profitase Mackensen ce a lansat un contraatac puternic dar a fost invins de trupele lui Eremia Grigorescu si ale lui Constantin Cristescu la Marasesti.La jumatatea lunii august ultima incercare a armatelor Puterilor Centrale de a strapunge apararea romaneasca s-a soldat cu victoria romanilor de la Oituz.

Desi Romania era victorioasa pe front,situatia s-a inrautatit datorita agitatiilor politice din Rusia.Acestea s-au repercutat in randurile trupelor rusesti din Moldova,unde anarhia si tulburarile constituiau o amenintare la adresa stabilitatii Romaniei.Au avut loc demonstratii,s-au atacat depozitele de armament si alimente,s-a incercat dezarmarea unor ofiteri romani,au avut loc jafuri si distrugeri precum si incidente la Pascani,Galati si Iasi.Aceasta a impus Romaniei dezarmarea unitatilor militare ruse si neutralizarea lor,trupele romane intervenind pentru a linisti situatia.Drept urmare,reprezentantul Romaniei de la Moscova,Constantin Diamandy este arestat,legaturile diplomatice cu Romania sunt rupte iar tezaurul este confiscat.

Dupa cadere guvernului Kerenski si lovitura de stat bolsevica de la Petrograd,Romania a ramas singura.Dupa ce germanii au acceptat propunerile de armistitiu ale lui Scerbacev,comandantul armatei ruse din Romania,este incheiata Pacea de la Brest-Litovsk,ce a lasat Romania total descoperita in fata Puterilor Centrale.In aceste conditii,Romania a primit un ultimatum din partea Puterilor Centrale in vederea incheierii grabnice a pacii.Aceasta sarcina grea fusese acceptata de guvernul lui Alexandru Marghiloman si dupa unele preliminarii la Buftea,s-a semnat Pacea de la Bucuresti(24 apr.1918) ce a fost grea,umilitoare pentru noi.

Conform Pacii de la Bucuresti,Romania trebuia sa retrocedeze Cadrilaterul si sa cedeze o parte a Dobrogei de nord Bulgariei,,restul Dobrogei,desi ramanea in proprietatea nominal a Romaniei,urma sa fie controlat si ocupat de Germania si Bulgaria pana la un tratat ulterior definitiv.Romania urma sa cedeze Austro-Ungariei controlul asupra trecatorilor Muntilor Carpati si concesiona pe 90 de ani Germaniei toate exploatarile petroliere si comertul cu cereale.O alta prevedere a acestui tratat a fost demobilizarea armatei romane.

Victoriile Antantei din vara anului 1918 au creeat conditii favorabile reintrarii tarii noastre in razboi.La 24 oct.1918,guvernul Marghiloman a demisionat si este inlocuit de un altul sub presedintia lui Constantin Coanda.Acesta a proclamat mobilizarea generala si a cerut trupelor germane sa paraseasca tara.In acest fel, Romnia a reintrat in razboi pe 10 noiembrie 1918,cu doar o zi mai inainte ca razboiul sa se incheie in vest.Pe 18 noiembrie 1918,Bucurestiu eliberat a primit pe suverani si autoritatile centrale.

Participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial,intre anii 1916-1918 a urmarit permanent idealul Marii Uniri si a pus din nou Europa in fata faptului implinit.Cu pretul unor mari jertfe,Romania va consfinti,astfel,dreptul sau la unitate nationala si de sine statatoare.

2)Unirea Basarabiei,Bucovinei si Transilvaniei cu Romania(1918) Intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial a avut ca scop realizarea deplinei unitati nationale,prin unirea cu Vechiul Regat a Basarabiei,Bucovinei si Transilvaniei.In ciuda impunerii unei paci umilitoare,Romania,redusa teritorial doar la Moldova,prin retragerea armatei si a autoritatilor,continua sa existe ca stat de sine statator.In conditiile in care,in 1918,pe fronturile de lupta Puterile Centrale inregistrau infrangeri categorice,imperiile multinationale urmau sa se destrame.Paralel cu lupta politico-militara s-a desfasurat si lupta romanilor din provinciile aflate sub stapanire straina pentru libertate si unire nationala.Se incheia,astfel,un proces legic prin care romanii s-au reunit in limitele uneia si aceluiasi stat national

Basarabia Prima provincie care s-a unit ca patria mama a fost Basarabia.Aceasta a survenit pe fondul dezmembrarii Imperiului Tarist,odata cu proclamarea principiului autodeterminarii pana la despartirea de statul multinational in care au fost inglobate.In aprilie 1917 ia nastere Partidul National Moldovenesc care a coordonat miscarea de eliberare nationala.In acelasi an a aparut,la Chisinau,ziarul Cuvant Moldovenesc

Cu ocazia Congresului ostasilor moldoveni de la Chisinau s-a constituit Sfatul Tarii si a fost declarata autonomia Basarabiei.In noiembrie 1918,Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile,presedintele acestui organ legislativ fiind ales Ion Constantin Inculet,fost deputat in Sovietul din Petrograd si apropiat al lui Kerenski.Initial,conceptia politica a lui Inculet era una de transformari politice in cadrul unei Rusii democratice si innoite.Insa,dupa preluarea puterii la de catre bolsevici,Inculet a evoluat spre alianta cu Romania.Pe 2 decembrie 1917 Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca,,cu capitala la Chisinau.

Situatia s-a inrautatit datorita agitatiilor bolsevice din Moldova,unde anarhia si tulburarile constituiau o amenintare atat pentru activitatea acestui organ legislativ cat si pentru tara.In aceste imprejurari,Sfatul Tarii cere sprijinul armatei romane,care trece Prutul si restabileste situatia.Prin urmare,guvernul Rusiei sovietice a intrerupt relatiile diplomatice cu Romania.

In ianuarie 1918 isi proclama independenta Ucraina.Complet izolata,Republica Democratica Romaneasca si-a proclamat,la randul sau,independenta,in februarie 1918 iar pe 27 martie,Sfatul Tarii care cuprindea reprezentanti ai tuturor nationalitatilor(138 de deputati) a adoptat,cu majoritate de voturi,hotararea Basarabiei de a se uni cu Romania.Pe 9 aprilie 1918,regele Ferdinand a ratificat unirea Basarabiei cu Romania.

Bucovina Bucovina a fost teatru de razboi,numerosi tineri fiind inrolati in armata austro-ungara,ceea ce a agravat sufeintele locuitorilor sai.Totodata,ea a constituit un subiect al planurilor Vienei in incercarea de a organiza imperiul pe baze federale.Lupta nationala s-a radicalizat in provincie,in conditiile infrangerilor suferite de Puterile Centrale.Numerosi ostasi romani din fosta armata austro-ungara s-au inrolat in detasamente de voluntari ce luptau pentru unitate nationala.Situatia Bucovinei devenise critica in 1918,cand Imperiul Austro-Ungar se destramase.Se vehicula teza anexarii de catre Habsburgi a Bucovinei la Galitia in timp ce Ucraina ridica pretentii de stapanire asupra provinciei romanesti si ameninta cu interventia armata.

In octombrie lua nastere la Cernauti,ca organ reprezentativ,Consiliul National Roman.Acest fapt se intamplase din initativa lui Sextil Iosif Puscariu un om de stiinta integru de origine aromana.Romanii bucovineni isi manifestasera vointa de a se uni cu Romania.Interventia trupelor ucrainiene a determinat organul reprezentativ politic de la Cernauti sa ceara sprijinul armatei romane.Trupele romane au intrat in Bucovina,si-au continuat incursiunea si in Pocutia,restabilind situatia.Pe 15 noiembrie 1918,Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se hotara unirea Bucovinei cu Romania.Presedintele Consiliului National Roman si prezident la Congresul General al Bucovinei era Iancu de Flondor,un om politic roman din Bucovina,care a militat pentru unirea acesteia cu Regatul Romaniei.Pe 18 decembrie 1918,regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania.

Transilvania Aici,lupta pentru realizarea unirii cu Romania a tins sa se radicalizeze cu debutul primei conflagratii mondiale.Contactele cu cercurile oficiale de la Bucuresti s-au intensificat iar Liga pentru unitatea politica a tuturor romanilor a desfasurat o vie activitate in sprijinul idealului national.Intrarea trupelor romane in Transilvania(1916) a fost salutata cu mult entuziasm de catre romanii transilvaneni,multi tineri inrolandu-se in armata romana.Dupa retragerea trupelor romanesti sub presiunea ofensivei lui von Falkenhayn,autoritatile maghiare au desfasurat o campanie de reprimare a miscarii nationale a romanesti.In aceste conditii grele au avut loc manifestatii de strada si proteste ale romanilor la Cluj,Oradea.Brasov,Timisoara.In conditiile infrangerilor pe front si a adancirii crizei dualismului austro-ungar au avut loc agitatii si in armata.In acelasi timp se desfasura in strainatate,prin diverse cai,o vasta campanie de propaganda pentru sustinerea cauzei unitatii tuturor romanilor deoarece existau multi oameni politici occidentali ce doreau mentinerea Imperiului Austro-Ungar.Au actionat in acest sens,in Franta,Anglia,S.U.A,Suedia,Italia diverse personalitati din viata politica si culturala ca Take Ionescu,Nicolae Lupu,Ioan Ursu,Vasile Lucaciu,Constantin Angelescu s.a.

In martie 1918 are loc Congresul Naionalitatilor din Austro-Ungaria are loc la Roma.Este adoptata o moiune, cerandu-se recunoasterea dreptului fiecarei natiuni sa se constituie intr-un stat naional, care va rmne independent sau se va uni cu statul naional deja existent.Motiunea va reprezenta primul pas in desavarsirea Transilvaniei cu Romania.Isi reia activitatea Partidul National Roman din Transilvania.Se adopta o declaratie "in virtutea dreptului naional al fiecarei natiuni sa-i decida propria soarta" a unui Consiliu Roman Naional Central,organism provizoriu de guvernare pentru Transilvania,alcatuit din 12 membri,6 din Partidul National Roman si 6 din Partidul Social Democrat.In acest scop,Partidul National infiinteaza la Arad un Comitet de Actiune prezidat de Vasile Goldis, un pedagog si om politic aradean.In octombrie,imparatul Carol de Habsburg,in incercarea sa de a salva Imperiul Austro-Ungar,lanseaza apelul Catre popoarele mele credincioase cu scopul federalizarii imperiului insa incercarea sa se soldeaza cu un esec.Drept raspuns,deputatul Alexandru Vaida-Voievod a citit declaratia de auto-determinare a populatiei romanesti din Transilvania in parlamentul maghiar.S-au desfasurat treptat numeroase actiuni pentru pace,pentru respectarea drepturilor si libertatilor,pentru realizarea unirii cu Romania.

Treptat,puterea locala a fost preluata de consiliile romanesti,denumite si sfaturi,care au dispus de sprijinul militar al populatiei romanesti prin intermediul garzilor romanesti.Se constituise in Transilvania,in acest fel,un control administrativ si politic romanesc.

Considerat tot ca un raspuns la apelul Catre popoarele mele credincioase al lui Carol de Habsburg, Consiliul Roman Naional Central lanseaza un manifost catre opinia publica europeana intitulat Catre popoarele lumii.Apoi a fost convocata pentru data de 1 decembrie,Marea Adunare Nationala.In Ungaria,aparatul administrativ se dizolva.Un nou guvern,condus de Krolyi Mihly,se formeaza la Budapesta,cu democratul Jszi Oszkr ca ministru al nationalitilor.Guvernul maghiar incheie uniunea sa cu Austria,dizolvnd oficial statul Austro-Ungar.Guvernul lui Krolyi Mihly incepe negocieri cu Consiliul National Roman Central in urma carora oficialitatile maghiare acceptau doar autonomia administrativa a Transilvaniei,fara a recunoaste suveranitatea politica.

Pe 1 decembrie 1918 are loc Marea Adunare Nationala la care au luat parte 1228 deputati alesi si 100.000 de transilvaneni,prezidata de Gheorghe Pop de Basesti,presedinte al Partidului National Roman intre 1902-1918.A fost adoptata Rezolutia de Unire,prezentata de Vasile Goldis,act juridic national ce consfintea unire Transilvaniei cu Romania,principiile fundamentale ce vor sta la baza organizarii statului,libertatea nationala si drepturi egale pentru toate popoarele conlocuitoare,reprezentare politica si administrativa,libertate si egalitate confesionala,regim politic de factura democrata si vot universal,libertatea presei,libertate de asociere,de intrunire sau de opinie,reforma agrara radicala.In ziua urmatoare are loc formarea organelor reprezentative provizorii: Marele Sfat National ce avea in frunte pe Gheorghe Pop de Basesti si Consiliul Dirigent,organ executiv condus de Iuliu Maniu,un proeminent politician transilvanean.Actul Unirii va fii inmanat regelui Ferdinand I in Sala Tronului pe care-l va sanctiona pe 11/24 decembrie 1918.

Unirea a fost salutata si recunoscuta si de nationalitatile din Transilvania dar refuzul autoritatilor maghiare de la Budapesta de a recunoaste actul unirii,amenintarile proferate de Bela Kun la adresa Romaniei si atacurile armatei maghiare impotriva romanilor din Transilvania,a dus la campania din 1919.Dupa o ofensiva in Transilvania si pe Tisa,pe 3-4 august 1919,armatele romane infrang armatele maghiare si ocupa Budapesta.

Unirea din 1918 intr-un singur stat a tuturor romanilor s-a realizat,asadar,ca expresie a vointei romanilor intr-un context favorabil.Tratatele de pace din 1919-1920 au recunoscut de jure(iure) o situatie deja existenta,rod al actiunii romanilor insisi.S-a creat un cadru favorabil societatii romanesti,intrat intr-o noua etapa a evolutiei sale.

3) Reforme politice si sociale(1918-1921)

Dupa Marea Unire din 1918.au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor romanesti care s-au unit cu tara,pentru realizarea unificarii administrative si politice.Dupa unire,provinciile istorice au avut o administratie proprie,pana in 1920:Transilvania era condusa de Consiliul Dirigent,Bucovina de Secretariatele de Serviciu,Basarabia de Directoratele. Guvernul de la Bucuresti se ocupa de problemele de interes general cum erau finantele,armata,politica externa. Fiecare provincie avea cate doi, Bucovina si Basarabia,si respectiv trei,Transilvania,reprezentanti in guvernul de la Bucuresti.In Parlamentul de la Bucuresti au fost alesi si reprezentanti ai romanilor din provincii.Pe 15 octombrie,1922,regele Ferdinand era incoronat la Alba-Iulia ca rege al Romaniei Mari.

Formatiunile politice din vechiul regat s-au extins prin crearea de organizatii la nivelul intregii tari,realizandu-se chiar fuziuni ale acestor partide cu partidele din Provincii (cum a fost fuziunea Partidului Taranesc al lui Ion Mihalache cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu, in 1926)

Astfel,dupa modificarea articolelor 57 si 67 din Constitutie,Parlamentul a deschis calea unei reforme electorale,la 16 decembrie 1918 s-a publicat decretul-lege privind votul universal,direct si secret pentru toti locuitorii,incepand cu varsta de 21 de ani.Nu puteau participa femeile,magistratii si ofiterii. In noiembrie 1919 au avut loc primele alegeri parlamentare in Romania Mare. Ele au dus la formarea primului parlament al Romaniei care cuprindea 568 de deputati.Prin aceasta rotativa guvernamentala a fost inlaturata.Pe 29 decembrie 1919, Parlamentul a votat legile prin care se ratifica unirea Basarabiei,a Bucovinei si a Transilvaniei cu Romania.

In 1919 s-a hotarat introducerea calendarului gregorian.Astfel,ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie stil nou.In 1925,la insistentele guvernului Romaniei,Patriarhia de la Constantinopol a acceptat sa recunoasca Patriarhia Romana condusa de Miron Cristea,episcop de Caransebes.

In 1920 s-a realizat unificarea monetara pentru a scoate din circulatie celelalte monede care circulau pe teritoriul tarii,alaturi de leul romanesc.Aceasta masura a pregatit reforma financiara elaborata un an mai tarziu de catre Nicolae Titulescu.Cea din urma a prevazut un sistem unitar de impozite si un minim de venit neimpozabil.S-au intreprins masuri pentru desfiintarea barierelor vamale intre Vechiul Regat si provinciile unite.

O preocupare deosebita in activitatea guvernamentala a constituit-o realizarea unei reforme agrare si rezolvarea,pe aceasta cale,a unei probleme cruciale pentru dezvoltarea social-economica a Romaniei.La 15 dec.1918 s-a emis decretul lege pentru expropierea marilor proprietati rurale din Regat.Un nou decret fixa conditiile de expropiere.Actele legislative speciale,din anii 1919-1920,au vizat aplicarea reformei agrare in provincii.Legea propriu-zisa(1921),a asigurat redistribuirea proprietatii agrare in favoarea taranimii.

Au fost elaborate si alte proiecte de lege si reforme:

23 iun.1924: legea privind organizarea armatei

26 iul.1924: legea invatamantului care prevedea organizarea unitata a invatamantului;obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar

14 iun.1925: legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea administrativa unitara a Romaniei si integrarea teritoriilor unite in Vechiul Regat. Teritoriul tarii a fost impartit in judete,conduse de prefecti,iar plasa era impartita in comunele rurale si urbane conduse de primari alesi.

27 mart.1926: legea electorala potrivit caruia partidul care castiga 40% din totalul voturilor primea 70% din mandate.Mandatele ramase erau impartite intre partidele care depaseau pragul electoral de 2% proportional cu veniturile castigate.

1931: legea pentru suspendarea executiilor silite

1932: legea conversiunii datoriilor agricole(statul prelua o parte a datoriei taranilor)

4) PNL(1918-1922); Ideologia neoliberala.Stefan Zeletin Partidul Naional Liberal a fost si este unul din principalele partide politice din Romania,cu rol insemnat in modernizarea tarii.A fost infiintat sub acest nume in data de 24 mai 1875. Din cele 87 de cabinete ale Romaniei, 30 au fost conduse de premieri liberali.Liberalii au continuat,in schimb,sa joace un important rol politic,reprezentand in practic cel mai puternic partid politic al perioadei interbelice. Ei au condus neintrerupt din 1914 si pana n 1919 (cu o scurta intrerupere intre martie-noiembrie 1918),cand, asemenea altor partide liberale europene,au pierdut alegerile organizate de ei pe baza votului universal.

Partidul National Liberal a fost condus,in perioada interbelica,de Ion I.C Bratianu,Vintila Bratianu,I.G.Duca,Dinu Bratianu.Acest partid de dreapta a dominat scena politica romaneasca mai ales intre 1918-1928, perioada cunoscuta si sub numele de Decada bratiana.PNL s-a implicat in istoria sa in mai multe evenimente ce aveau sa devina semnificative pentru Romania,in special obtinerea independentei in 1877, construirea Regatului Romaniei in 1881,razboiul de reintregire nationala(crearea Romaniei Mari) in 1918.De asemenea s-au implicat si in activitatea legislativa,elaborand o serie de legi si reforme,contribuind la dezvoltarea politica,sociala si economica a Romaniei.

Doctrina politia a PNL a sustinut faurirea unei economii capitaliste prin forte proprii,rolul predominant trebuia sa apartina burgheziei;politica prin noi insine viza protejarea burgheziei romanesti, a bogatiilor tarii, limitarea patrunderii capitalismului strain.

Prin neoliberalism este desemnat un concept filosofico-social si politico-economic care se bazeaza,printre altele,pe liberalismul clasic si pe teoria neoclasica si care urmareste minimizarea influentelor statului asupra evenimentelor economice.Spre deosebire de laisse-faire-ul liberalismului clasic se considera necesara interventia regulatorie a statului pentru garantarea pietelor functionale.In Romania neoliberalismul a avut ca teoreticieni pe Stefan Zeletin, Vintila Bratianu si pe Mihail Manoilescu. Principiile de baza ale acestui curent erau: dezvoltarea industriei, proces de care depindeau modernizarea societatii si consolidarea independentei nationale;sustinerea intereselor burgheziei nationale; libertatea patrunderii capitalului strain prin promovarea politicii prin noi insine; si un regim parlamentar bazat pe votul universal.

Termenul neoliberalism a fost initial o descriere proprie,insa in prezent este folosit aproape exclusiv ca sinonim restrns pentru termenul capitalism. Cei care sunt pentru aceasta definire a termenului, vorbesc de regula despre o politica economica liberala orientata inspre stabilitate monetara sau inspre un stat suplu, si sunt, in general, impotriva statului social sau al statului prosper.

Termenul neoliberalism a fost caracterizat de pe tema dezvoltarii unui concept pentru o politica economica pe termen lung,care a fost inteleasa ca o cale de mijloc intre capitalismul pur si socialism.Conform acestui concept,interventiile statului in economie sunt doar atunci justificate si necesare cand, de exemplu, distorsiunile pietei sunt impiedicate prin monopoluri si carteluri.

Elemente ale politicii neoliberale:

individualismul normativ: o sursa pentru deciziile politico-economice,este preferinta individuala a subiecilor economici.Din cauza problemelor de agregare a preferintelor individuale a fost exercitata o critica asupra programelor economice guvernamentale, atunci cand acestea deriva din principiile generale.Acest principiu se asemana cu principiul suveranitatii populare din cadrul teoriei politice liberale.

proprietatea privata/privatizarea: in conceptia neoliberala statul nu are datoria de a fi intreprinzator activ. Se cerea, de aceea, privatizarea intreprinderilor de stat respectiv datoria statului de a se implica, in special in monopolurile de stat din domeniul.Statul trebuia sa se ingrijeasca de pietele functionale printr-o politica concurentiala si sa previna formarea pietelor de monopol si a disfunctionalitatilor pietei. Preponderenta de proprietate privata si de forme regularizatoare ale economiei private fata de influenta statului deriva uneori dintr-un anumit punct de vedere asupra teoriei economice a drepturilor disponibilitatilor.Prin urmare,bunastarea economica ar creste,cu cat creste proprietatea din domeniul public.

politica stabilizatoare: politica masei monetare trebuia sa garanteze preturi stabile, printr-o moned stabila si printr-un buget echilibrat.Dintr-o politica monetara,a dobanzii i bugetara restrictiva rezulta o extindere a administratiei, o creare a unor unitati parial autonome si o degajare a diferitelor teme publice in sensul unui management suplu

piata ca instrument de conducere:in convingerea neoliberala trebuia ca piata, deci cererea si oferta sa hotarasca asupra tipului,pretului si cantitatii realizarilor materiale si asupra serviciilor,deoarece astfel ar avea loc o alocare optima a resurselor.

concurenta:statul se ingrijeste de pietele functionale si intervine in cazul pieelor evident imperfecte.Spre deosebire de neoclasicism,concurenta s-a extins asupra institutiilor,cu parerea ca cei mai supli supravituiesc pe piata,a carei insemnatate este recunoscuta

deregularea: neoliberalii sunt pentru deregularea si liberalizarea economiei in sensul unei reduceri a legilor si regulamentelor,atat timp cat acestea sunt considerare birocratice si nu sunt neaparat necesare,deoarece prin aceasta actiunile economice individuale ar fi impiedicate.

comertul mondial: neoliberalii erau de acord cu globalizarea in sensul unei stimulari a comertului liber intre state.Conform evaluarii neoliberalismului,comertul liber ar conduce la stimulatea bunastarii mondiale.Limitarea comertului prin taxe vamale si obstacole comerciale ne-tarifare si o stimulare a anumitor scopuri economice de catre stat prin subventii,conduce,dupa parerea neoliberalilor la inegalitate si saracie n lume.

politica taxelor: de regula se cerea ca procentele taxelor sa fie reduse,de exemplu sub forma tarifelor proportionale sau a tarifelor in trepte si un sistem de taxe simplu in locul unui sistem de dispoziii variate.Taxele indirecte sunt preferate celor directe.Taxele pe avere sunt respinse,fiind considerate ca o taxe duble,dar si taxele de bagatela in cazul carora incasarile nu sunt mai mari decat cheltuielile necesare pentru colectarea acestora.In general este favorizata scaderea taxelor platite de firme,mai ales ca prin aceasta s-ar produce o crestere a incasarilor din taxe.

sistemul social: si in domeniul sistemelor sociale, neoliberalii erau pentru solutii organizate privat in locul sistemelor de stat considerate a fi birocratice.Prin aceasta trebuia realizata o administrare eficienta a mijloacelor cetatenilor.Masurile private de prevedere erau avizate favorabil in cadrul modalitatii de acoperire a capitalului.Asta insemna ca sistemele de asigurare sociala vor fi reconstruite: statul de realocare va fi demontat, iar sistemele economiei de piata vor fi construite. Performantele statului se vor concentra apoi eficient asupra celor care au intr-adevar nevoie de ajutor social, deci asupra acelora care nu sunt in stare sa-si asigure traiul zilnic

In Romania neoliberalismul a avut ca teoreticieni pe Stefan Zeletin,Vintila Bratianu si pe Mihail Manoilescu.Stefan Zeletin (pseudonim al lui Stefan Motas 1882-1934) a fost un filozof,economist si sociolog roman.A fost profesor la Universitatea din Iasi.In lucrarea sa Burghezia romana,originea si rolul ei istoric (1925) a luat atitudine, de pe pozitiile burgheziei,impotriva punctelor de vedere agrariene,traditionaliste,demonstrand necesitatea obiectiva a evolutiei Romaniei spre civilizaia industriala. Zeletin a sustinut un punct de vedere determinist in sociologie, intr-o perioada in care teoria idealist-eclectica a factorilor predomina n literatura sociologica romaneasca, si a recunoscut, in opozitie cu conceptiile conservatoare, faptul ca organismele suprastructurale burgheze sunt produsul necesar al transformarilor social-economice. Zeletin a afirmat permanent rolul permanent progresist al burgheziei, a justificat procesul de spoliere a maselor taranesti ca izvor necesar al acumularii capitaliste.A condamnat socialismul,sustinand capacitatea de perfecionare a capitalismului si posibilitatea transformarii lui pe baze neoliberale (Neoliberalismul, 1927). In studiile sale de filosofie, Zeletin a dezvoltat opinii idealiste, spiritualiste.

Strduina principal a lui Zeletin este de a ne dovedi c viitorul rii este neoliberal", menirea de a nfptui societatea viitoare revenind nu partidului socialist, ci oligarhiei romne.Din acest punct de vedere, Zeletin urmeaz a fi considerat drept un continuator al tinerimii generoase", desigur, n forme noi dar plednd aceeai tez a socialismului nfptuit prin partidul liberal. ncepndu-i lucrrile n epoca de criz general a capitalismului de la sfritul celui dinti rzboi mondial, Zeletin are meritul de a fi ncercat s descifreze problemele de baz ale Romniei, cu dorina ludabil de a se ridica la un nalt nivel de teorie sociologic, folosind n acest scop i metoda materialismului istoric, pe care l interpreteaz ns n aa fel nct s-l pun n slujba oligarhiei romne. Cu toate acestea, neoliberalul" Zeletin nu se nscrie n partidul liberal, ci n cel averescan, al Poporului", aducnd drept argument c n vechiul partid liberal nu exist o atmosfer prielnic intelectualilor. De fapt, liberalii, stpni ai rii, nu mai aveau nevoie la acea vreme de teoreticieni cu veleiti politice.

Pentru a-i construi neoliberalismul", Zeletin face apel la o teorie sociologic proprie, de fazare a istoriei omenirii n cteva tipuri ideale, a cror succesiune e menit a se repeta aidoma indiferent de timp i loc. Acestea ar fi: dou de baz, una agrar dominat de existena unei clase de proprietari de pmnt i o alta, plutocratic, n care domin o clas de proprietari de bani (de capital). ntre ele, dou clase, una intermediar, de trecere de la agrar la plutocratic i alta de revenire, de la plutocratic la agrar, toate mpreun formnd un ciclu repetat la nesfrit.Zeletin susine c nu, evoluia istoric a Romniei nefiind dect repetarea aidoma a unor legi obiective generale, absolut aceleai, indiferent de timp i spaiu; Romnia la nceputul veacului al 19-lea se afla ntr-o faz agrar; intrat apoi ntr-o faza intermediar a trecut la plutocraie". A dominat deci mai nti clasa marilor proprietari de pmnt, boierii; a urmat apoi o clas burghez n formaie (liberalii) care se dezvolta n zilele lui ca o plutocraie bancar. Sensul viitor al evoluiei noastre sociale ar fi, deci, de trecere la o treapt mai naintat de organizare plutocratic, ceea ce face ca orice piedic ce s-ar opune acestei dezvoltri neoliberale" s fie reacionar, n contrasensul micrii progresiste, obligatorii i fatale

Zeletin d termenilor de capital", capitalist" i capitalism" nelesuri care i permit s neleag prin capital" orice avuie deinut de cineva; prin capitalist" orice deintor de capital i prin capitalism", orice ornduire social n care domin capitalitii" adic plutocraii". Ceea ce nseamn c exist capital, capitaliti i capitalism" nc din cele mai vechi timpuri, capitalismul fiind, ca atare, sortit s continue a exista n vecii vecilor. n realitate n alte tipuri de formaiuni social-economice, ca cele sclavagiste i feudale, capital" putea s existe; nu ns n sensul n care exist capital" n ornduirea capitalist", caracterizat tocmai prin faptul c acum capitalul" a ajuns nu o acumulare de bunuri, ci o relaie social ntre clasa burghezilor i cea a proletarilor nscut pe calea intrrii capitalului acumulat primitiv", n procesul de producie a mrfurilor.

Neadmiterea acestei diferenieri n tipuri diverse de ornduiri social-democrate, i permite lui Zeletin o folosire a limbajului marxist ntr-un sens antimarxist. Astfel acumularea de capital" devine la Zeletin orice tezaurizare; iar circulaia", care la Marx se refer la circulaia capitalului, specific n cadrul procesului de producie capitalist, devine un proces general al oricrei circulaii de mrfuri", adic simplu comer" nicidecum creare de plusvaloare prin folosirea forei de munc salariat.Punerea accentului pe circulaia mrfurilor" (recte: transportul mrfurilor din Apus spre Orient) duce la o teorie care nu e deloc original, majoritatea cercettorilor notri fiind i ei adepi ai teoriei Adrianopolului", potrivit creia urmtor acestui tratat, mrfurile apusene au invadat piaa noastr intern, declannd aci schimbri radicale.

Ce e deci nou n teoria lui Zeletin? Unii comentatori scot n relief meritul lui de a fi artat c acest comer era fcut n special cu Anglia (ceea ce nu corespunde totui realitii, locul nti deinndu-l, copleitor, Austria). Teoretic, faptul nu are dealtfel prea mare nsemntate. Numai c, punnd astfel problema rilor agrare" intrate n proces de transformare revoluionar" sub impactul comerului exterior, reducem teoria doar la unul din aspectele particulare, anume la cile de ptrundere a capitalismului n regiuni subdezvoltate, nicidecum nu elaborm o teorie general a capitalismului n lume.

Totui, Zeletin se ncumet s fac i acest pas de generalizare abuziv de la un caz particular la totalitatea istoriei. n acest scop, el susine c ri dezvoltate" i ri napoiate" au existat dintotdeauna, i c numai astfel se explic circulaia mrfurilor" cu toate consecinele ei.

5)Mihail Manoilescu-conceptia social-politica Mihail Manoilescu(1891-1950) a fost un publicist, economist, ministru de externe i politician roman.Printre alte functii publice pe care le-a deinut,Mihail Manoilescu a fost ministru al afacerilor strine al Romaniei in vara anului 1940,in cadrul regimului Ion Antonescu.nteresant este faptul ca acest teoritician important al neoliberalismului din Romania a devenit membru al Partidului Poporului,neaderand la Partidul National Liberal.

Manoilescu consideraa ca era o contradictie manifesta intre formele democratice promovate de liberali n viaa politic i social i caracterul oligarhic al acestui partid. El caracterizaa drept mediocr gndirea liberal i i exprima ndoiala cu privire la capacitatea lor de a crea o doctrin i un dinamism sufletesc care s atrag tineretul rii. Mai mult dect att, Manoilescu susinea c ntre formaiunile politice din Romnia susceptibile de a reprezenta spiritul neoliberal se regsesc numai Partidul Poporului, Partidul Naional i Partidul Naionalist - Democrat.

Adept, la nceputul anilor 20, al ideilor neoliberale, Mihail Manoilescu va susine spre deosebire de P.N.L. o intervenie masiv i hotrtoare a statului n economie. Neoliberalismul sublinia Manoilescu ia numai spiritul doctrinei liberale; el caut ca din beneficiile libertii s se mprteasc ct mai muli, iar nu numai o minoritate de clas. De aceea nu se opune tendinelor de realizare a condiiilor obiective, care fac posibil sinceritatea liberalismului i, deci, cldirea statului pe o baz real democratic. Neoliberalismul nu crede n armonia social, care reprezint mai mult un deziderat, ci n echilibrul social, care se poate stabili prin reprezentarea sincer a realitilor sociale. De asemenea, el combate hotrt lupta de clas.Neoliberalismul, spre deosebire de vechiul liberalism, nu nelege intervenia statului numai ca un corectiv al exagerrilor inechitilor sociale, ci ca o lupt sistematic cu scopul de a face viaa omeneasc suportabil pentru cei muli.

Concepia social-politica neoliberal, n viziunea lui Manoilescu, recunoate caracterul evolutiv al proprietii i, mai ales, al proprietii individuale a capitalului. Nici o transformare n conceptul i starea proprietii nu trebuie impus pe cale politic, graie dominaiei exclusive a unei anumite clase, care se gsete ntmpltor la crma statului, ci s fie rezultat din dezvoltarea natural a factorilor sociali interni, care condiioneaz evoluia.

Un element caracteristic al neoliberalismului aplicat n mod practic este acela c nu atac prin msuri de stat condiiile produciei, ci numai taxeaz rezultatele certe, adic beneficiile pe care le-au dat ntreprinderile de producie; printr-o finalitate inteligent el aduce un corectiv exagerrilor la care d natere jocul liber al capitalismului, dar, n acelai timp, menajeaz interesul personal de cte ori acesta constituie un factor de progres. De aceea, neoliberalismul preconizeaz impozitul progresiv pe venit, preconizeaz accentuarea impozitelor pe venituri lenee i, mai mult dect att, admite impozitul pe capital. Neoliberalismul nu se sprijin pe o singur clas social ci pe toate.

Manoilescu susine posibilitatea, creat prin reforma agrar, ca ranul s devin un factor economic independent. Ca principiu, neoliberalismul se opune oricrei opresiuni a individului i a claselor, ori de unde ar veni, fie din partea capitalismului, fie din partea altor puteri cu aceleai tendine ca i capitalismul. Neoliberalismul accept orice form de socialism n economie, dac nu duce la mai mult constrngere a individului, dac n practic pstreaz viu nervul activitii omeneti, care este interesul personal i, n sfrit, dac aceast form nu este impus de un aparat politic, ci este nscut firesc din dezvoltarea forelor sociale i economice.

n concluzie, Mihail Manoilescu vede posibil regenerarea liberalismului prin neoliberalism, prin concilierea raportului dintre autoritatea statului i libertatea individului, cu condiia gsirii unei baze morale n constituirea puterii statului. Manoilescu susine c trebuie depit individualismul atomistic al liberalismului clasic printr-o concepie anti-individualist i naional avnd la baz ideea statului naional conceput ca unitate economico-social democratic, entitate politic rezultnd din echilibrul forelor i claselor sociale ce reprezint sincer realitile sociale.

6)Partidul Taranesc(1918-1926).Partidul National Roman din Transilvania(1918-1926).Ideologiile lor

In 1918 ia nastere Partidul Taranesc.El a fost exponentul paturii instarite de la sate reprezentate de preoti,invatori,tarani instariti.Isi expuneau ideile prin ziarul Tara Noua si apoi Aurora.In fruntea Partidului Taranesc s-a aflat Ion Mihalache,un invatator din Topoloveni dotat cu o capacitate intelectuala de exceptie.In anul 1926 a fuzionat cu Partidul Naional Romn pentru a forma Partidul Naional-rnesc.Printre liderii sai ii putem aminti pe Constantin Stere,Virgil Madgearu si Pantelimon Halippa. Plasandu-se pe pozitii democratice,acesta a intreprins o vie agitatie in lumea satelor.

La alegerile parlamentare din noiembrie 1919, Partidul rnesc din Vechiul Regat a obinut 61 de mandate, n timp ce Partidul rnesc din Basarabia a ctigat 72 de mandate de parlamentar. n urma unui acord cu mai multe partide, s-a constituit un guvern condus de Alexandru Vaida-Voievod, n care Partidul rnesc deinea, prin Ion Mihalache, portofoliul Ministerului Agriculturii. n aceast calitate, Mihalache s-a ocupat, mpreun cu o comisie de minitri, de pregtirea unui proiect de lege agrar care prevedea reducerea substanial a proprietilor marilor moieri i plata unor despgubiri reduse de ctre rnii mproprietrii. n urma refuzului regelui Ferdinand de a semna mesajul de trimitere a proiectului de lege n dezbaterea Parlamentului, datorit faptului c a socotit proiectul prea radical, la 12 martie 1920 Ion Mihalache i-a dat demisia din guvern, ceea ce nu a mpiedicat cderea guvernului a doua zi, la 13 martie. Congresul partidului din 20-21 noiembrie 1921 a aprobat un nou program, al crui proiect fusese pregtit de Constantin Stere. Programul considera c imperialismul capitalist, ajuns n ultimele decenii la dominaiune universal, s-a dovedit neputincios de a asigura omenirii o munc panic i de a feri societatea de o nprasnic risip de viei i avuii. Astfel se prbuete nsui justificarea istoric a ornduirii capitaliste, c statul romn nu poate fi dect un stat rnesc pentru c poporul romn este un popor de rni i c atta vreme ct vor exista clase sociale cu interese opuse, lupta de clas nu poate nceta

La alegerile din martie 1922, organizate de guvernul PNL, Partidul rnesc a obinut 40 de mandate (fa de cele 222 obinute de PNL), fiind al doilea clasat. Dup alegeri, rnitii au acionat n continuare pentru nfiinarea de noi organizaii locale ale partidului lor; odat cu constituirea organizaiei provinciale a partidului n Bucovina, activitatea partidului era extins la nivelul ntregii ri.Programul din 1924 prevedea c Partidul rnesc va milita pentru modificarea Constituiei, libera circulaia a pmnturilor dobndite prin legile de mproprietrire i pentru o larg colaborare cu capitalul strin.

n zilele de 17-18 iulie 1921 a avut loc edina Comitetului Central partidului, care a aprobat nscrierea n partid a Dr. Nicolae Lupu, precum i propunerea fcut de 11 deputai i senatori basarabeni, ntre care Constantin Stere i Pantelimon Halippa, de fuziune cu Partidul rnesc din Basarabia, ceea ce a ntrit curentul de stnga din partid i a permis extinderea sa organizatoric n teritoriul dintre Prut i Nistru. Dup fuziunea cu Partidul rnesc din Basarabia au urmat alte fuziuni cu grupri rniste din Transilvania (30 octombrie 1922) i Bucovina (11 iunie 1922), precum i cu Partidul Socialist-rnesc (22 septembrie 1922).

ncepnd cu anul 1923 a avut loc o apropriere crescnd de Partidul Naional, cu care s-a ncheiat un prim acord de fuziune n anul 1924, dar care nu a putut fi pus n aplicare datorit opoziiei Partidului Naional la prezena n structura noii formaiuni a lui Constantin Stere, acuzat de trdare naional, deoarece n timpul primului rzboi mondial a rmas n teritoriul ocupat i a colaborat cu inamicul.n cele din urm, fuziunea dintre cele dou partide a fost realizat n anul 1926,moment in care s-a constituit Partidul Naional-rnesc.

Printre formatiunile politice din acea perioada s-au numarat si cele din provinciile unite.Cel mai important ramane Partidul National Roman din Transilvania partidul politic care a reprezentat interesele naiunii romne din Transilvania, ntregul Banat, Crisana, Maramures si Bucovina, n perioada dualismului. Pn la conferina de unificare de la Sibiu din 12-14 mai 1881 au activat dou partide naionale: PNR din Banat i Ungaria i PNR din Transilvania

Dup Unire, Partidul Naional Romn a nceput s se intituleze Partidul Naional i a adoptat ca program propriu.Declaraia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Conferina partidului din 9 august 1919 a ales n funcia de preedinte pe Iuliu Maniu, n locul lui Gheorghe Pop de Bseti, care ncetase din via la 23 februarie 1919.Pe baza hotrrii Marii Adunri Naionale din 1 decembrie 1918 s-a constituit Marele Sfat Naional Romn, din snul cruia a fost ales Consiliul Dirigent, cu misiunea de a conduce treburile Transilvaniei.

Partidul Naional a reuit s ctige alegerile parlamentare din noiembrie 1919. Dei a depus liste de candidai numai n Transilvania, partidul a obinut nu mai puin de 169 de mandate de parlamentar, ceea ce l fcea cel mai important partid din Romnia ntregit.La 25 noiembrie, s-a ncheiat un acord de colaborare ntre Partidul Naional, Partidul rnesc, Partidul Naionalist-Democrat, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina i Partidul rnesc din Basarabia pentru constituirea unui bloc parlamentar.Pe baza acestui acord, s-a format guvernul Blocului parlamentar, sub conducerea lui Alexandru Vaida-Voievod, n care majoritatea posturilor erau deinute de reprezentani ai Partidului Naional dar guvernul a czut ns n martie 1920. La 24 aprilie 1920 a avut loc Congresul Partidului Naional, care a adopta un nou program al partidului, care preconiza, printre altele: deplina libertate a alegerilor, asigurarea drepturilor i libertilor democratice, descentralizarea administrativ, unificarea nvmntului, o legislaie a muncii similar celei din rile capitaliste dezvoltate, realizarea reformei agrare, dezvoltarea cooperaie, egalitatea de tratament pentru capitalitii strini n Romnia.La alegerile din 1920, Partidul Naional nu a obinut dect 27 de mandate n Adunarea Deputailor, Partidul Poporului reuind s valorifice calitatea de partid de guvernare i s obin majoritatea, cu 206 mandate.

Partidul Naional a intrat n octombrie-noiembrie 1921 n negocieri cu Partidul Naional Liberal n vederea realizrii unui acord de guvernare. Iuliu Maniu a respins ideea unui simplu acord de principiu i a solicitat ca acordul s lmureasc de la nceput toate problemele colaborrii. Naionalii i liberalii nu au reuit ns s ajung la o nelegere complet, datorit divergenelor cu privire la mprirea mandatelor de parlamentar.

n zilele de 19-20 noiembrie 1922 s-a hotrt fuziunea Partidului Naional cu Partidul Conservator-Democrat, moment odat cu care sediul central al partidului s-a mutat de la Cluj la Bucureti.n cursul anului 1923, Partidul Naional a ncheiat un prim acord de colaborare cu Partidul rnesc, pe baza cruia cele mai mari partide din opoziie de la acel moment constituiau Opoziia Unit, n scopul de a forma un front comun de lupt mpotriva guvernrii liberale. Dei n anul 1924 cele dou partide au semnat un prim acord de fuziune, acesta nu a putut fi pus n executare.

n schimb, la 8 martie 1925, Partidul Naional a fuzionat cu Partidul Naionalist al Poporului, condus de Nicolae Iorga i care mai avea ca figur proeminent pe Constantin Argetoianu. Noul partid a adoptat numele i programul Partidului Naional; pn la convocarea Congresului general, s-a convenit ca partidul s fie condus de doi preedini, respectiv Maniu i Iorga.

La nceputului anului 1926, n contextul expirrii mandatului de guvernare acordat partidului liberal, naionalii, mpreun cu rnitii, se ateptau s fie chemai la guvernare. Dei tratativele ntre aceste partide pentru formarea unei liste comune de ministeriabili erau avansate, regele a preferat, n martie 1926, s ncredineze rspunderea guvernrii lui Alexandru Averescu, lucru care a declanat un moment de criz n partid, care a fost prsit de o parte din fruntaii si ardeleni Vasile Goldi, Ioan Lupa i Ioan Lapedatu, care au preferat s intre n guvernul Averescu.

n cele din urm, noile tratative desfurate n perioada aprilie septembrie 1926 au fost ncununate cu succes, ajungndu-se la semnarea unui nou acord de fuziune ntre Iuliu Maniu i Ion Mihalache. Nici de data aceasta procesul de fuziune nu a fost lipsit de obstacole, Iorga i Argetoianu anunndu-i demisia din partid. n cele din urm, fuziunea dintre cele dou partide a fost realizat n anul 1926,moment in care s-a constituit Partidul Naional-rnesc.

Cele doua partide sustineau ca baza economica a tarii este proprietatea taraneasca si ca taranimea trebuia sa conduca societatea.Romania,urma sa fie,in viziunea lui Stere,Zane,Mihalache,Madgearu,un stat agrar,in care dezvoltarea industriei sa fie subordonata progresului agriculturii.Se aprecia ca de progresul agriculturii depindeau aprovizionarea pietii interne,asigurarea necesitatilor de hrana ale populatiei,caracterul activ al balantei comerciale externe.Dupa 1926 se considera ca economia romaneasca se putea dezvolta doar cu ajutorul capitalului strain(politica portilor deschise)

7) Alexandru Averescu-activitate politica(1918-1926)

Alexandru Averescu(1859-1938) a fost general de armat romn i comandantul Armatei Romne n timpul Primului Rzboi Mondial, fiind deseori creditat pentru victoria Romniei din acel rzboi. A fost de asemenea prim-ministru al Romniei n trei cabinete separate.In 1930,ajunge la gradul de maresal al Romaniei,impreuna cu Constantin Prezan. A fost membru de onoare al Academiei Romne.

Din transee,intra in politica si constituie la Iasi,Liga Poporului ce va ajunge in 1920,Partidul Poporului,devenind primul partid care avea adepti la nivelul intregii tari..Ajunge prim-ministru prima oara pentru o scurta perioada,in 1918.In conditiile in care Romania a primit un ultimatum din partea Puterilor Centrale in vederea incheierii grabnice a pacii,Averescu demisioneaza,sarcina incheierii unei paci cu Puterile Centrale fiind lasata in responsabilitatea lui Marghiloman.

In martie 1920 devine prim-ministru pentru a doua oara. Guvernul Averescu(1920-1921) a adoptat o serie de masuri importante pentru dezvoltarea Romaniei si anume legile de reforma agrara,unificarea monetara,reforma financiara,primul buget al Romaniei intregite.Politica externa a Romaniei a fost marcata de tendinta revizuirii tratatelor semnate cu tarile invinse.Intre aceasta este cunoscut proiectul esuat al Confederatiei danubiene lansat de Ungaria,prin care se preconiza refacerea vechii monarhii dualiste.Romania,Cehoslovacia si Iugoslavia erau amenintate si au raspuns prin incheierea unor conventii de alianta defensive romano-cehoslovaca si romano-iugoslava.In acest mod se nastea Mica Intelegere si reprezenta cea mai sigura garantie a pacii si securitatii in aceasta parte a Europei.Romania nu a putut rezolva insa contenciosul ei cu Rusia sovietica,desi pe parcurs au fost semne incurajatoare.

Intre 30 mart.1926-4 iun.1927 se formeaza un nou guvern,Averescu devenind pentru a treia oara prim-ministru.

Viaa sa politic nu a fost lipsit de tensiuni. n primul rnd Alexandru Averescu a fost loial casei regale i s-a luptat s-i pstreze popularitatea pe treptele cele mai nalte n faa declinului. A fost preuit de ctre regele Ferdinand, iar o dovad de preuire a fost momentul unei destinuri: cnd regele se afla pe patul de moarte a poruncit ca Averescu s vin la el i s fie lsai singuri. nainte s moar, regele i-a declarat: "Averescu, multe s-au spus ntre noi; de mult ns n-am mai crezut nimic ru despre tine. i fac aceast mrturisire ca s intru uurat n groap". Spre finele vieii sale, btrn i bolnav, se retrage din viaa politic.Moare n octombrie 1938 la Bucureti.

8) PNL intre 1922-1926.Activitate legislativa si relatia cu monarhia.

Partidul Naional Liberal a fost si este unul din principalele partide politice din Romania,cu rol insemnat in modernizarea tarii.A fost infiintat sub acest nume in data de 24 mai 1875.Din cele 87 de cabinete ale Romaniei, 30 au fost conduse de premieri liberali.Liberalii au continuat,in schimb,sa joace un important rol politic,reprezentand in practic cel mai puternic partid politic al perioadei interbelice.Ei au condus neintrerupt din 1914 si pana n 1919(cu o scurta intrerupere intre martie-noiembrie 1918),cand, asemenea altor partide liberale europene,au pierdut alegerile organizate de ei pe baza votului universal.

Partidul National Liberal a fost condus,in perioada interbelica,de Ion I.C Bratianu,Vintila Bratianu,I.G.Duca,Dinu Bratianu.Acest partid de dreapta a dominat scena politica romaneasca mai ales intre 1918-1928,perioada cunoscuta si sub numele de Decada bratiana.PNL s-a implicat in istoria sa in mai multe evenimente ce aveau sa devina semnificative pentru Romania,in special obtinerea independentei in 1877, construirea Regatului Romaniei in 1881,razboiul de reintregire nationala(crearea Romaniei Mari) in 1918.De asemenea s-au implicat si in activitatea legislativa,elaborand o serie de legi si reforme,contribuind la dezvoltarea politica,sociala si economica a Romaniei.

Pe 19 ianuarie 1922 se formeaza un cabinet de factura liberala,condus de Ion I.C Bratianu(1864-1927),fiul lui Ion Bratianu.Ionel Bratianu a fost inginer,om politic romn, preedinte al Partidului Naional Libera(1909)l, membru de onoare al Academiei Romne din 1923.

In timpul guvernarii sale.au fost elaborate o serie de legi si reforme,contribuind la dezvoltarea politica,sociala si economica a Romaniei.

In 1923 este adoptata o noua Constitutie si avea ca prevederi:

caracterul statului national unitar roman

separarea puterilor in stat:executiva(regele impreuna cu guvernul),legislativa(Parlamentul bicameral format din Camera Deputatilor si Senat cu drept de a controla activitatea guvernului) si judecatoreasca(Inalta Curte de Casatie si Justitie)

libertati si drepturi cetatenesti:libertatea presei,libertatea intrunirilor,egalitatea in fata legii,garantarea proprietatii,votul universal,invatamant prma obligatoriu

Pe 23 iunie a fost elaborata o lege cu privire la organizarea armatei.Pe 26 iulie 1924 este elaborata legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului,obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar.Pe 14 iunie 1925 este data legea unificarii administrativ-teritoriala ce prevedea organizarea unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu tara.Teritoriul tarii a fost impartit in judete,conduse de prefecti iar plasa era impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi.

Viaa politic intern a Romaniei a fost dominat de Partidul Naional Liberal.Ion I.C.Bratianu a reusit sa influenteze destul de mult Casa Regala si s-a folosit,inclusiv de dificultatile prin care trecea Ferdinand I,in perioada crizei dinastice.Fiul su cel mai mare, motenitorul tronului, tria o via scandaloas i, nclcnd ordinea monarhic, s-a cstorit clandestin, la Odesa, cu Ioana Lambrino.Tribunalul Ilfov a anulat ns cstoria, iar Ioana Lambrino a fost exilat mpreun cu fiul nelegitim al lui Carol. Principele a fost trimis ntr-o lung cltorie, n jurul lumii, pentru "a o uita" pe Ioana Lambrino. La 10 mai 1921, Carol s-a cstorit, la Atena, cu Elena, fiica Regelui Constantin I al Greciei. n 1921, Ferdinand va avea bucuria s triasc naterea nepotului su, Mihai, fiul lui Carol i al Elenei. Cu toate acestea, mariajul dintre Carol i Elena nu avea s reueasc, motenitorul tronului prsindu-i soia i fiul, fugind la Paris mpreun cu amanta sa, Elena Lupescu. n cele din urm, sfatuit de Ion I.C Bratianu, regele l desemneaz ca urma la tron pe nepotul su, Mihai, dezmotenindu-l, n acelai timp, pe fiul su Carol.

Pe 24 noiembrie 1927 Ionel Brtianu nceteaz din via n urma unei laringite infecioase. n urma unei ntrevederi cu diplomatul Nicolae Titulescu, Ionel Brtianu se mbolnvete de grip. Cnd boala s-a agravat treptat, medicul i-a recomandat un anume tratament,care s-ar fi dovedit a fi eronat.Astfel la numai 63 de ani, mna de fier care conducea statul romn moare in condiii extrem de suspecte, asemeni regelui Ferdinand, cu cteva luni nainte. Astfel, conductorul oficial i cel din umbr ai statului decedeaz.

9) Problema restauratiei 1926-1930 In deceniul al treilea al secolului XX,Casa Regala s-a confruntat cu o serie de dificultati.Printul mostenitor,Carol(1893-1953) tria o via scandaloas i, nclcnd ordinea monarhic, s-a cstorit clandestin, la Odesa, cu Ioana Maria Valentina Lambrino fiica unui general roman.Tribunalul Ilfov a anulat ns cstoria, iar Ioana Lambrino a fost exilat mpreun cu fiul nelegitim al lui Carol. Principele a fost trimis ntr-o lung cltorie, n jurul lumii, pentru "a o uita" pe Ioana Lambrino. La 10 mai 1921, Carol s-a cstorit, la Atena, cu Elena, fiica Regelui Constantin I al Greciei. Cu toate acestea, mariajul dintre Carol i Elena nu avea s reueasc, motenitorul tronului prsindu-i soia i fiul, fugind la Paris mpreun cu amanta sa, Elena Lupescu, fiica a lui Nicolas Grnberg, un farmacist evreu, botezat cretin-ortodox, care a adoptat numele de Nicolae Lupescu.

Ca rezultat al scandalului,Carol a renunat la tron n decembrie 1925 n favoarea fiului su minor Mihai.Pe 4 ianuarie 1926,camerele reunite ale Parlamentului au luat act de hotararea de renuntare a printului mostenitor iar Ferdinand desemneaz ca urma la tron pe nepotul su, Mihai, dezmotenindu-l, n acelai timp, pe fiul su Fiind minor se constituia o regenta formata din printul Nicolae, patriarhul Miron Cristea si Gheorghe Buzdugan.Dupa moartea lui Buzdugan(1929) regenta a fost completata cu Constantin Sarateanu.Triumful liberalilor asupra monarhiei era complet.Lui Carol i se interzisese ferm sa revina in tara si s-au prevazut masuri drastice pentru contestatarii actului din 4 ianuarie 1926.

Dupa moartea neasteptata a lui Ferdinand I, liberalii au incercat sa-si subordoneze regenta, prin includerea in cadrul sau a reginei Maria.In tara izbucnisera manifestatii pe tema revenirii lui Carol la tron.De acestea s-a folosit Partidul National Taranist pentru a lovi si rasturna pe liberali de la putere,lucru pe care liderii taranisti reusesc la 10 noiembrie 1928.In acelasi timp,s-a intensificat propaganda in jurul reintoarcerii in tara a lui Carol,ca solutie pentru rezolvarea crizei politice interne.Au avut loc contacte intre fiul lui Ferdinand I si oamenii politici romani,Iuliu Maniu cerand,ca odata revenit in tara,sa rupa legatura cu Elena Lupescu si sa respecte prevederile Constitutiei din 1923.

Pe 6 iunie 1930, n contextul crizei economice, Carol al II-lea s-a ntors n ar mpreun cu Elena Lupescu si o exileaza pe Elena.Pe 8 iunie,Parlamentul l-a desemnat pe Carol rege iar pe Mihai drept urma la tron cu titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia

10) PNT la guvernare,relatiile cu monarhia Partidul Naional rnesc a fost un partid politic format n 1926 prin fuziunea Partidul Naional Romn din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul rnesc din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache). Partidul s-a afirmat n special n perioada interbelic ca alternativ de guvernmnt la Partidului Naional Liberal i ca o for care a militat pentru meninerea regimului democratic-constituional.

In epoca de constituire a PN viaa politic intern a Romniei era dominat de Partidul Naional Liberal i de liderul necontestat al acestuia, Ion I. C. Brtianu. Un factor suplimentar, care va marca evoluiile politice n urmtorii ani era criza dinastic declanat de renunarea principelui Carol la drepturile sale la tron.Dupa moartea neasteptata a lui Ferdinand I,liberalii au incercat sa-si subordoneze regenta,prin includerea in cadrul sau a reginei Maria.In tara izbucnisera manifestatii pe tema revenirii lui Carol la tron.De acestea s-a folosit Partidul National Taranist pentru a lovi si rasturna pe liberali de la putere.Pe 6 mai 1928,s-a initat o mare adunare national-taraneasca la Alba Iulia.De aici urma sa se organizeze un mars spre Bucuresti pentru a lovi si rasturna pe liberali de la putere.In acelasi timp,s-a intensificat propaganda in jurul reintoarcerii in tara a lui Carol,ca solutie pentru rezolvarea crizei politice interne.Au avut loc contacte intre fiul lui Ferdinand I si oamenii politici romani,Iuliu Maniu cerand,ca odata revenit in tara,sa rupa legatura cu Elena Lupescu si sa respecte prevederile Constitutiei din 1923

n urma eecurilor de a obine un mprumut extern destinat s stabilizeze moneda naional, la 3 noiembrie 1928, Vintil Brtianu a prezentat demisia guvernului su. Dup consultri politice cu liderii vremii, la 10 noiembrie 1928, Regena a ncredinat mandatul de formare a guvernului lui Iuliu Maniu.Taranistii au guvernat tara in anii crizei economice.Partidul nu a fost lipsit de framantari interne si sciziuni,fiind parasit mai ales de elementele din aripa stanga.

La 7 octombrie 1929 a ncetat din via Gheorghe Buzdugan, membru al Regenei. Sub influena lui Iuliu Maniu, Parlamentul l-a ales ca nlocuitor pe Constantin Sreanu, consilier la Curtea de Casaie, un personaj ters, a crui alegere a contribuit la scderea prestigiului Regenei.

Pe 6 iunie 1930, n contextul crizei economice, Carol al II-lea s-a ntors n ar iar pe 8 iunie, Parlamentul l-a desemnat pe Carol rege iar pe Mihai drept urma la tron cu titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia.La 12 august 1930 sosea n ar i Elena Lupescu; episodul avea s fie punctul declanator al unei ostiliti profunde ntre Maniu i aa-numita camaril regal adunat n jurul acesteia,care avea s dureze pn la abdicarea lui Carol n 194043dl Pe plan intern,taranistii si-au pus in aplicare o parte din proiectele legislative.La 16 martie 1929 s-a publicat legea pentru organizarea i administrarea pe baze comerciale a ntreprinderilor publice.Legea prevedea c toate concesiunile urmau a se face prin licitaie public; pe baza legii s-au constituit regii autonome n domeniul cilor ferate, telecomunicaiilor, petrolului, gazului metan etc In 1931 a fost elaborata legea pentru suspendarea executiilor silite iar un an mai tarziu a fost elaborata legea conversiunii datoriilor agricole prin care statul prelua o parte a datoriei taranilor.

Cea mai important msur luat de Guvern a fost introducerea contingentrilor la import, prin care se stabileau cote de import la o scar larg de produse, n scopul proteciei produciei naionale. Aceasta marca practic renunarea PN la politica porilor deschise, care fusese pilonul viziunii economice naional-rniste.n urma unui conflict declanat de dorina lui Ion Mihalache de a nlocui pe Gabriel Marinescu din funcie de prefect al poliiei capitalei (care fusese numit ns de Carol), Maniu i-a prezentat demisia la 12 ianuarie 1933, cnd Alexandru Vaida-Voievod a fost numit din nou prim-ministru. Ulterior, la 2 aprilie, Maniu avea s demisioneze i din funcia de preedinte al partidului, care a fost preluat tot de Vaida.

11) Conflicte sociale,implicatii politice(1929-1930) Istoria sociala a Romaniei interbelice a fost marcata de numeroase conflicte,a caror durata a tins sa se mareasca in ciuda unei legislatii sociale si a muncii.Cu precadere,in aceasta perioada au fost grav afectate de efectele crizei economice numeroase categorii socio-profesionale,salariatii,pernsionarii,invalizii de razboi.In lumea satelor,framantariile au avut la baza tergiversarea aplicarii reformei agrare din 1921,raporturile dintre tarani si proprietarii agricoli,scaderea pretului produselor agricole,impactul de camata asupra taranilor

In atari imprejurari,s-au desfasurat grevele de la Lupeni(august 1929),Bucuresti si Valea Prahovei(1932-1933).Autoritatile au decurs,in aceste cazuri,si la armata,a carei interventie,provocata de grupuri de agitatori comunisti care au actionat,prioritar,din motive politice si mai putin din cauze economice si sociale,a dus la victime din randul populatiei civile.La Lupeni,din ordinul prefectului de Hunedoara armata a deschis focul,cazand 22 de morti si 100 de raniti.La atelierele CFR Grivita din Bucuresti,la 16 februarie 1933 s-au inregistrat si ciocnirile cu armata,dupa cum a declarat in Parlament ministrul de interne,G.G.Mironescu,3 morti,16 grav raniti si multi raniti usor.Dupa ce redresarea economica a inceput,framantarile sociale au devenit mai rare.

12) Extrema dreapta-revolutii politice 1919-1933 La extrema dreapta a vietii politice s-a aflat miscarea legionara. Concentrand mai multe grupari politice,ea s-a remarcat printr-o teorie periculoasa si nociva pentru tineret-teoria purificarii prin moarte care a exarcebat misticismul,a promovat ura,intoleranta,a facut apologia crimei Adepti ai cultului mortii si demagogi infocati,membrii sai au actionat impotriva regimului democratic,pentru instaurarea unei dictaturi si a unei politici de segregatie rasiala,ce viza exterminarea populatiei evreiesti.Membrii sai au fost recrutati din randul micii burghezii si mai ales al preotilor,studentilor,taranilor,lucratorilor ruinati.Arma lor principala era terorismul politic,caruia i-au si cazut victima unii oameni politici.

Ca i celelalte micri fasciste din Europa, miscarea legionara a fost creat ca un rspuns, o parare fa de ameninarea exportului de revoluie comunist de provenien sovietic.Aidoma altor micri europene fascistoide contemporane, miscarea legionara era fulminant-antisemit i susinea teza existenei unei agresiuni rabinice mpotriva lumii cretine, care ar fi luat forme precum: francmasoneria, freudianismul, ateismul, marxismul, bolevismul, rzboiul civil din Spania. Scopul acestor idei a fost subminarea societii i a naiunii. Liderii miscarii legionare se declarasera adepti fideli al politicii lui Hitler.Specificul miscarii legionare fa de alte micri fasciste i fascistoide europene,consta n fundamentalismul religios cretin-ortodox. Codreanu a imprimat, ca trstur fundamental a Legiunii Arhanghelul Mihail, promovarea ortodoxismului naionalist, stabilind o legtur structural ntre cretinismul ortodox i romnitate.

In martie 1923 ia nastere Liga Aprrii Naional-Cretine,partid politic de orientare naionalist i antisemit din Romnia, n perioada interbelic.Ea dispunea de o organizatie paramilitara ce lupta contra partidelor politice,pentru reorganizarea Parlamentului,pentru alianta cu Italia fascista.In fruntea partidului fusese numit Alexandru C.Cuza, un profesor de economie politic la Universitatea din Iai si inrudit cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

La 26 martie 1923, Parlamentul modific art. 7 din Constituie, dnd din oficiu cetenie deplin tuturor evreilor aflai pe teritoriul patriei. LANC s-a mpotrivit acestei msuri i a ndemnat studenimea la manifestri de protest. Au loc ciocniri cu poliia. n aceste micri studeneti un rol important l-a avut Corneliu Zelea Codreanu, pe atunci membru LANC, ulterior fondator al Micrii Legionare.Codreanu savarseste si un prim asasinat,impuscandu-l in incinta tribunalului de la Iasi,pe prefectul politiei,Constantin Manciu.Liga Aprrii Naional-Cretine a avut sub guvernarea Averescu,zece deputati.In cadrul partidului politic prezidat de Cuza,s-a conturat o grupare condusa de Corneliu Zelea Codreanu.

In 1927,ia nastere un nou partid extremist de dreapta,Legiunea Arhanghelului Mihail,o organizatie paramilitar terorist de orientare naionalist-fascist, creat dup modelul organizaiilor naziste SA i SS, cu un caracter mistic-religios, violent anticomunist, antisemit i antimasonic. Alturi de Codreanu, supranumit Cpitanul, fondatori ai micrii legionare au mai fost Ion Moa, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu i Ilie Grnea, dar dominarea Cpitanului era absolut, inalienabil, indisputabil, iar criticarea sa era pasibil cu moartea.

In 1930,organizatia s-a numit Garda de Fier.Ea a prezentat,sub conducerea unor politicieni ca generalul Gheorghe Cantacuzino-Grnicerul, Constantin Papanace un program ecclectic,cu o pronuntata tenta antidemocratica si antisemita,raspandindu-se o politica xenofoba.In decembrie 1933,organizatia numara,conform unor aprecieri ale contemporanilor,28 000 membri si primea stipendii din partea Germaniei si Italiei.

13)Extrema stanga-evolutii politice 1918-1933

La extrema stanga a vietii politice s-a aflat miscarea comunista.Ca instrument al intereselor URSS-ului,in mai 1921 s-a format Partidul Comunist din Romania,prim secretar fiind desemnat Gheorghe Cristescu.Autoritatile,constiente de pericolul reprezentat de noua organizatie,au intervenit si au arestat pe unii participanti la Congresul de constituire.Totusi,in 1922 a avut loc Congresul II,la Ploiesti,la care au luat parte 34 de delegati.

In anul urmator, comunistii romani au adoptat si au sustinut teza cominternista, dezvoltata de Buharin,privind dreptul popoarelor la autodeterminare,mergand pana la despartirea de stat.Astfel, Romania era considerata un stat multinational,creatie a imperialismului apusean.Aceasta se datora si faptului ca URSS nu a acceptat niciodata pacea de la Versailles.Cu puternice opinii si vederi antinationale,comunistii preconizau dezmembrarea statului national unitar roman.Cu acest scop,au loc incidente si tulburari in Basarabia,la Tatar-Bunar,Cismele,Nicolaevsca,Nerusai,Galilesti si se pare ca de aceste tulburari sovieticii nu au fost straini. Aceste incidente au grabit scoaterea din afara legii a comunistilor,lucru ce s-a si intamplat in 1924.Comunistii si-au desfasurat activitatea in ilegalitate,pana in 1944.

Fara o legitimitate istorica in tara noastra,comunistii au dezvoltat o grupare extremista si conspirativa.Comunistii au promovat teorii care au contravenit total intereselor nationale,pronuntandu-se pentru lichidarea Romaniei Mare,fiind in continuare considerata era considerata un stat multinational,creatie a imperialismului apusean.Comunistii si-au stabilit drept obiectiv principal cucerirea puterii politice si pentru realizarea acestui deziderat au trebuit sa accepte unele compromisuri de moment,sa se strecoare catre varful piramidei politice in spatele unei aliante.La nivelul conducerii centrale,partidul a fost coordonat de Gheorghe Cristescu,Elek Koblos,Vitali Holotsenko,Alexandru Stefanski,Boris Stefanov,Stefan Foris.Se remarca faptul ca acestia nu erau romani,fiind impusi printr-o dispozitie a Moscovei

De-a lungul timpului,partidul s-a confruntat cu existenta si activitatea paralela a doua fractiuni:cea din interior(Lucretiu Patrascanu,Bela Brainer,Alexandru Sencovici) si cea din exterior(Alexandru Stefanski,Vanda Nikolski,Lenuta Filipovici).In special Ana Pauker a actionat pentru refacerea gruparii din exterior a comunistilor romani pe care a si pus-o la dispozitia lui Stalin.Unii lideri au pierit insa in URSS in timpul epurarilor staliniste(Elek Kbls,Vitali Holostenco,Boris tefanov,Marcel Pauker,Ion Dicescu etc.).Salutand pactul germano-sovietic din 1939,comunistii romani nu au parasit nicicand obiectivul primordial al actiunii lor si s-au alaturat instructiunilor Moscovei,care cereau ca dificultatile ivite in urma inceperii razboiului sa fie folosite pentru declansarea unei revolutii sociale

14)Extrema stanga (1934-1944) In 1924 Partidul Comunist Roman este scos in afara legii ca urmare a incidentelor si tulburarilor provocate in Basarabia dar si a orientarii antinationale a partidului.Totusi,comunistii si-au desfasurat activitatea in ilegalitate,pana in 1944. De-a lungul timpului,partidul s-a confruntat cu existenta si activitatea paralela a doua fractiuni:cea din interior (Lucretiu Patrascanu,Bela Brainer,Alexandru Sencovici) si cea din exterior(Alexandru Stefanski,Vanda Nikolski,Lenuta Filipovici).In special Ana Pauker a actionat pentru refacerea gruparii din exterior a comunistilor romani pe care a si pus-o la dispozitia lui Stalin.Unii lideri au pierit insa in URSS in timpul epurarilor staliniste(Elek Kbls,Vitali Holostenco,Boris tefanov,Marcel Pauker,Ion Dicescu etc.).Salutand pactul germano-sovietic din 1939,comunistii romani nu au parasit nicicand obiectivul primordial al actiunii lor si s-au alaturat instructiunilor Moscovei,care cereau ca dificultatile ivite in urma inceperii razboiului sa fie folosite pentru declansarea unei revolutii sociale

Gheorghe Cristescu (18821973) a fost un politician comunist romn. A fost secretar general al Partidului Comunist din Romnia (1921-1924) i a fost printre fondatorii acestuia. A fost supranumit Plpumarul.

Elek Kbls(1887-1938) a fost un politician comunist romn de origine maghiar care a avut pseudonimele Balthazar, Bdulescu, Dnil. A fost secretar general al Partidului Comunist din Romnia (1924-1927), dar n aceast perioad a intrat n conflict cu Marcel Pauker.Kbls a fugit n Uniunea Sovietic, unde n 1928 a fost acuzat de trokism i a fost arestat pentru cteva luni. A fost pus n libertate pn n 1937, cnd a fost din nou arestat i executat la nchisoarea Lubianka din Moscova.

Vitali Holostenco(1900-1937) a fost un politician comunist romno-ucrainean. A fost secretar general al Partidului Comunist din Romnia(1927-1931).A utilizat pseudonimele de Barbu i Petrulescu.A fost executat n cadrul epurrilor staliniste.

Alexander Danieluk tefanski (1897-1937), pseudonim Gorn, a fost un activist politic comunist de origine polonez.A fost numit ca secretar general al Partidului Comunist din Romnia (1931-1936),i a supravegheat activitile comunitilor romni exilai n URSS.Alexander Danieluk tefanski a fost victima a epurrilor staliniste din 1936 i a fost executat n URSS, dar a fost reabilitat n 1955,n Republica Popular Polon.

Boris tefanov Mateiev(1893-1940) a fost un politician comunist romn de origine bulgar. A fost secretar general al Partidului Comunist din Romnia (1936-1940).Era unul din nepoii liderului comunist internaional Cristian Racovski,care i-a influenat drumul politic n tineree.S-a numrat printre fondatorii Partidului Comunist Roman , dar nu a putut fi prezent la congresul ntemeietor de la 8 mai 1921, deoarece dup ce s-a aflat printre organizatorii grevei generale din 1920 i dup ce a fost acuzat de autoriti de participare la plnuirea atentatului lui Max Goldstein de la Senat din decembrie 1920, fusese judecat i se afla n nchisoare.La Congresul al II -lea al Partidului comunist n 1922 a fost ales in Comitetul Politic Executiv provizoriu. Tot n 1922, mpreun cu Gheorghe Cristescu i cu Alexandru Dobrogeanu-Gherea a fost ales n Parlamentul Romaniei pe lista Partidului Socialist Comunist, ns alegerea lor a fost invalidat de Parlament.Dupa ce partidul a fost interzis de lege n 1924, n 1927 Boris Stefanov a fost judecat iari ntr-un proces rsuntor la Cluj i condamnat la inchisoare. nchiderea lui a trezit ecouri n cercurile de extrem stnga din multe ri.n decembrie 1934 a fost propulsat de Comintern ca secretar general al Partidului Comunist Roman, avnd atuul de a fi btina, spre deosebire de unii din precedesorii si. Participant n iulie-august 1935 la congresul al VII-lea al Cominternului la Moscova, a primit misiunea de a organiza un aa numit front antifascist i n Romnia, ca manevr de ntrire a poziiei comunitilor i a filosovietismului n ar.Dup ce a colaborat, mpreun cu alii, la ndeprtarea i la lichidarea n cursul Marii Terori din URSS a multora din tovarii si din conducerea Partidului, ca de pild Elena Filipovici i Marcel Pauker, sub acuzaia de trokism, spionaj, etc., el nsui a plecat n anul 1938 n U.R.S.S., lsnd n Romnia o conducere interimar prezidat de Bla Breiner. Ca muli comuniti, a fost derutat la nceput de pactul Ribentropp-Molotov i de interzicerea condamnrii nayismului incepand din anul 1939, a incercat apoi sa -i justifice ratiunea. Aflat i el n obiectivul epurrilor fatale din URSS, ar fi fost la nceput salvat datorit ajutorului din partea lui Gheorghi Dimitrov, dar se pare c le-a czut n cele din urm victim n anul 1940.

tefan Fori(18921946) a fost un activist i jurnalist comunist din Romnia i Ungaria, de origine evreiasc. n perioada 1940-1944,Fori a fost secretarul general al PCR. Fori a fost combatant voluntar n primul rzboi mondial.Dup rzboi, a aderat la Partidul Comunitilor din Ungaria i a activat n cadrul regimului Republicii Sovietice Ungare. n 1919, Fori s-a rentors la Braov. n 1921 a aderat la nou nfiinatul Partid Comunist Romn (care n 1924 a fost interzis). A fost redactor la dou gazete de stnga. n 1928, tribunalul militar din Cluj l-a condamnat la zece ani nchisoare, ns Fori s-a refugiat n URSS. Un timp a locuit la Moscova, apoi la Viena i Berlin. S-a ntors n Romnia n 1930 i o parte din pedeaps a ispit-o n detenie n 1931- 1935.A fost nlturat de la conducerea PCR la 4 aprilie 1944 (n timpul pregtirilor clandestine n vederea unei revolte antihitleriste i antiantonesciene). A fost arestat la 9 iunie 1945. Acuzat de trdare (colaboraionism cu Sigurana n anii rzboiului) de trei membri ai secretariatului PCdR - Teohari Georgescu, Iosif Chiinevschi i Gavril Birta (secretar de partid al regiunii Oradea). Fori a fost ucis n 1946 de Gheorghe Pintilie (Pantiua Bodnarenko), n complicitate cu oferul su D. Neciu.Pintilie-Bodnarenko i ageni ai Siguranei din Oradea au fost implicai i n asasinarea mamei lui Fori.Fori a fost reabilitat de Ceauescu n 1968

15) Fascismul in Romania-revolutie si modernizare

Fascismul este o ideologie politic radical, naionalist i autoritar.Fascitii ncerc s organizeze o naiune n conformitate cu perspectivele, valorile i sistemelele corporatiste, inclusiv sistemul politic i economia. Ei susin crearea unui stat totalitar cu un singur partid, care urmrete mobilizarea n mas a unei naiuni i crearea unui ideal om nou, pentru a forma o elit care reglementeaz prin ndoctrinare, educaie fizic i politici familiale, inclusiv eugenism.Fascitii cred c o naiune presupune o conducere puternic, o singur identitate colectiv i capacitatea de a comite violene i rzboi, cu scopul de a menine naiunea puternic.Guvernele fasciste interzic i suprim opoziia fa de stat.

Fascismul a fost fondat de ctre sindicalitii naionali italieni n Primul Rzboi Mondial, care a combinat viziuni politice de stnga i de dreapta, dar gravitau spre dreapta la nceputul anilor 1920.Oamenii de tiin consider n general c fascismul este de extrem dreapta.

Fascitii sprijin violena, rzboiul i militarismul, ca furnzior de transformare pozitiv n societate, de aducerea a unui nou spirit, educaie, insuflarea unei dorine de a domina n caracterul oamenilor i crearea de camaraderie naional prin intermediul serviciului militar.Fascitii vd violena i rzboiul ca aciuni, care creeaz regenerare, spirit i vitalitate naional.

Fascismul este anticomunist, antidemocratic, antiindividualist, antiliberal, antiparlamentar, anticonservator, antiburghez i antiproletar i n multe cazuri, anticapitalist.Fascismul respinge conceptele de egalitarism, materialism i raionalism n favoarea aciunii, disciplinii, ierarhiei, spiritului i a voinei.n economie, fascitii se opun liberalismului (ca o micare burghez) i marxismului (ca o micare proletar) pentru c sunt micri economice exclusive bazate pe anumite clase. Fascitii prezint ideologia lor ca o micare din punct de vedere economic ntre clase, care promoveaz soluionarea conflictului dintre clasele economice n vederea asigurrii solidaritii naionale.Acetia susin o pia reglementat, multiclas ntr-un sistem economic integrat naional.

La extrema dreapta a vietii politice s-a aflat miscarea legionara. Micarea Legionar este un tip de grupare politic radical, ce dreneaz n interiorul ei curente ideologice provenite din cultura politic anterioar, fr a deveni, prin aceasta, dependent absolut de contextul existent. Micarea Legionar, asemenea fascismelor europene, fie a celor clasice, fie a celor de tip marginal, dezvolt o filozofie cultural n care pot fi recognoscibile artefracte ale ideologiilor de secol XIX, dar care dezvolt imperativ i exponenial componente revoluionare, att n practica politic, ct i n corpusul teoretic. Ideologia fascist, n cazul Micrii Legionare, devine un vehicul de mobilizare i un sediment cu valoare autonom, care genereaz specificitate structurii politice. Legiunea dezvolt toate componentele religiei politice, ca formul sui-generis de compensaie violent la erodarea religiozitii clasice, ca manier de substituire a practicii religioase, a riturilor i comportamentelor cretine consacrate. Reconfigurarea, de multe ori ilicit, a dimensiunii religioase oficiale, este completat de voina revoluionar orientat nu att spre exaltarea romantic a trecutului, ct spre construcia utopiei i ucroniei totalitare. Revoluionarismul de tip fascist este unul autentic. El propune i militeaz violent construcia omului nou, refuznd modernitatea existent, evaluat ca degenerat, azvrlindu-se ntr-o postmodernitate legat indistinct de un Ev Mediu asumat ideologic.

Micarea Legionar este o form clasic de fascism, prin expunerea violent angajat a unui filozofii politice idealiste, vitaliste i voluntariste, fundamental orientate spre construcia unei culturi seculare, autodeterminate i moderne. Micarea Legionar poate fi definit i n termenii negativi ai antiliberalismului, anticomunismului i anticonservatorismului; ea promoveaz mobilizarea de mas, i prin militarizarea relaiilor politice, cu vocaia de a construi un partid-miliie de mas; Micarea Legionar dezvolt estetica politic comun fascismelor, reprezentnd o valorizare antropologic a principiilor masculinitii i a viziunii organice asupra societii. Fascismul i, implicit, Micarea Legionar se autoproclam deschis ca o religie politic, ce afirm primatul credinei i al mitului n politica militant i apeleaz fr ezitare la iraionalitate, ca mijloc politic al mobilizrii prin for. Micarea Legionar introduce, ca practic politic persistent, gndirea mitic, afirmnd, fr echivoc, c aceast gndire este singura form de contiin colectiv posibil sustenabil pentru mase, consacr figura liderului charismatic, instituie o liturghie politic pentru celebrarea deificrii statului i cultul conductorului.

16)Intelectualii si atitudinea lor fata de fascism

17)Alegerile din decembrie 1933 si asasinarea lui I.G.Duca Aparitia Garzii de Fier pe scena politica romaneasca din perioada interbelica l-a determinat pe Ion Gheorghe Duca sa interzica Garda de Fier.Despre Ion Gheorghe Duca(1879-1933) se poate preciza ca era membru PNL inca din timpul lui Carol I.Intra in politica,initial membru in Camera Deputatilor(1908) ca apoi sa fie in mai multe randuri ministru.n noiembrie 1933, regele Carol al II-lea al Romniei i-a cerut s devin eful guvernului ca prim-ministru pn la alegerile din decembrie. n aceast funcie, Duca a ncercat s anihileze organizaia naionalist de extrem dreapt Garda de Fier. A iniiat msuri dure de represiune mpotriva acesteia cu scopul de a o mpiedica a participa la alegerile din decembrie 1933.Carol al II-lea fusese informat, despre ce aveau de gnd Nicadorii, dup ce eful poliiei, Gabriel Marinescu primise o not care deconspira ntregul plan, ns regele a dat urmtoarea dispoziie: ine nota la birou i n-o transmite mai departe. Informarea fusese fcut chiar de vrul unuia dintre autori care era informator al poliiei.Masurile luate impotriva Garzii de Fier aveau sa ii aduca sfarsitul.

G. Duca a fost chemat la Sinaia, imediat dup ctigarea alegerilor, pentru o ntrevedere cu Carol al II-lea. A plecat cu primul tren, cu paz foarte puin, fr s tie c ntr-un vagon alturat cltoreau asasinii: Nicolae Constantinescu, Doru Belimaci, Ioan Caranica. Dup ntlnirea cu regele de la Pele, Duca trebuia s revin la Bucureti cu trenul de 21 i 15 minute. Trenul a ntrziat o or, fapt ce nu i-a decumpnit pe asasini, care l-au ateptat pe peron.Pn la vagonul guvernamental mai avea de fcut civa pai. Ar fi trebuit s intre prin biroul efului de gar, dar cineva a uitat s l anune. O explozie, un nor de fum, o petard aruncat n calea lui I. G. Duca. n panica momentului, Nicolae Constantinescu i-a pus o mn pe umr i apoi i-a tras o rafal de cinci gloane n ceaf. A murit pe loc. Aceasta este, pe scurt, povestea morii, la 29 decembrie 1933, a primului ministru I. G. Duca. n procesul intentat asasinilor lui Duca, n afar de cei trei executani au comprut i Codreanu, generalul Gheorghe Cantacuzino-Grnicerul, Nichifor Crainic i alii sub acuzaia de conspiraie criminal, dar pe baza unor disputate circumstane atenuante, au fost achitai.

18)Evolutia miscarii legionare intre 1934-1937 Dupa asasinarea lui I.G.Duca si achitarea lui Codreanu,Garda de Fier se dizolva.Ia nastere,in decembrie 1934,partidul Totul pentru ar,format din membri ai fostei Garzi de Fier si l-a avut ca preedinte pe generalul Gheorghe Cantacuzino-Grnicerul, apoi pe inginerul Gheorghe Clime. De fapt, conductorul era Corneliu Zelea Codreanu.In 1935,o grupare condusa de Mihail Stelescu a parasit partidul si a format Cruciada Romanismului.El dezlnuie o ampl campanie mpotriva lui Corneliu Zelea Codreanu, reluat de presa de mare tiraj, prin care Codreanu este fcut la, desfrnat i slab orator.Nemaiputnd suporta atacurile la adresa Cpitanului, legionarul Ion Caratnase a adunat un grup de zece legionari hotri s dea un exemplu istoric".n ziua de 16 iulie 1936, Mihai Stelescu a fost asasinat n Spitalul Brncovenesc din Bucureti, unde se afla internat,fiind acuzat de tradare a idealurilor organizatiei.

Desi s-a declarat in mai multe randuri impotriva lui Codreanu,Carol II i-a inut pn la aducerea la putere a generalului Ion Antonescu, la 5 septembrie 1940.Regele a tratat cu legionarii,in speranta ca-i va putea folosi ca masa de manevra si chiar subordona.In acest sens au avut loc lucrarile Congresului studentilor legionari din Targu Mures(2-5 apr.1936) unde insa s-au constituit echipele mortii si liste pe care au fost inscrise numele unor personalitati ale epocii ce trebuiau lichidate

Anul 1937 a insemnat un punct de cotitura in evolutia politica a Romaniei.In cadrul PNT s-au conturat trei aripi: una condusa de Nicolae Lupu ce lupta pentru mentinerea regimului democratic,a doua condusa de Iuliu Maniu ce era adversar al camarilei regale si a treia condusa de Armand Calinescu ce se declarase adversar al legionarilor.In urma demisiei lui Ion Mihalache,Maniu revine in conducerea partidului si a semnat un pact de neagresiune electorala cu Garda de Fier.La alegerile din 1937,nici liberalii si nici taranistii nu au reusit sa obtina 40% din voturi ca sa poata guverna. Legiunea a ieit pe locul al treilea dup Partidul Naional Liberal i Partidul Naional-rnesc, obinnd 15,5% din sufragii.

19)Partidele nationaliste si antisemite 1935-1937 In martie 1923 ia nastere Liga Aprrii Naional-Cretine,partid politic de orientare naionalist i antisemit din Romnia, n perioada interbelic.Ea dispunea de o organizatie paramilitara ce lupta contra partidelor politice,pentru reorganizarea Parlamentului,pentru alianta cu Italia fascista.In fruntea partidului fusese numit Alexandru C.Cuza, un profesor de economie politic la Univer