muguri de tei(u)

16
Revistă editată de şcoala generală „Vladimir Streinu” Nr.2 martie 2008, anul II se distribuie gratuit

Upload: corina-ciobanu

Post on 21-Jun-2015

212 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Muguri de tei(u)

Revistă editată de şcoala generală „Vladimir Streinu”

Nr.2 ● martie 2008, anul II ● se distribuie gratuit

Page 2: Muguri de tei(u)

• Muguri de tei2

Aceste versuri, pentru revista

„Muguri de Tei”,

reprezintă mesajul

meu către elevii şcolii „Vladimir Streinu”.

Nicolae Eremia

Mircea Micu Bucureşti, noiembrie 2007

Mesaje de sufl et pentru revista

«Muguri de Tei»«Harnicilor şi talentaţilor colaboratori

ai revistei cu nume poetic, profesoarei Corina Ciobanu, sufletul revistei pe care o tipăresc, gânduri frumoase în prag de sărbători cu zăpezi imaculate. În satul argeşean renaşte spiritul poetic ca un semn că celebrul înaintaş al elevilor de azi,Vladimir Streinul, îi veghează tutelar din înălţimi albastre. Să fie aproape de ochii şi inima cititorilor acest nou număr dintr-o publicatie care onorează şi şcoala şi colaboratorii care au scos-o la lumina.»

Culegătorii de steleg

Orologii, în cadenţă, tot străbat imensul haos,Nu le-opreşte nici neantul, nici dorinţa de repaos,Iară voi, în ritmul vieţii, străbateţi lumina cărţiiSă cunoaşteţi ce e viaţa şi să învingeţi pragul morţii.

Căpătâi, v-au pus părinţii, semnul viselor: o carteŞi v-au îndreptat privirea către cer şi mai departe,Vatra voastră de plecare-s fi lele unei istorii,Idealul: o lumină într-o viaţă de victorii.

Voi, croiţi urcuşul vieţii cu a voastră fantezieAdunând, în ritmul clipei, o imensă bogăţie,Braţul îl urcaţi spre-naltul cerului ce se deschideCa simbol de cucerire a câmpiilor aride.

Azi păşiţi o nouă treaptă în frumoasa voastră viaţă,Sădiţi arborele vieţii, construiţi o nouă viaţă.Creanga de măslin o frângeţi la popasul dintre clipe,Năzuiţi un zbor albastru, pânze purpurii, aripe.

Naviga-ve-ti peste vreme cu a succesului peceteSă învingeţi altă lume, ale gândului planete,Iar când viaţa îşi descrie, curba, ca o roată a morii,Voi, aminte să v-aduceţi de-un profetic glas al şcolii

Cele mai frumoase amintiri ale mele sunt legate de şcoala

noastră din Teiu. Am învăţat pe băncile ei, am avut dascăli minunaţi, de regăsit la Piteşti, precum dl. Vasile Fălcescu şi dna Maria Ilie (română), Mia

Cană (matematică), dna Budună (rusă), dl. Nania (fi zică), dl.

Plopeanu (istorie), dna Pătraşcu (geografi e şi istorie), dnii

Toader şi Iriminoiu (sport) ş.a.. Pentru o scurtă perioadă am fost şi profesor aici. Dacă în

anii de şcoală (precis în clasa a 7-a) a înmugurit vocaţia

literară, mai apoi, ca profesor aici, mi s-a cristalizat concepţia fi losofi că. Poate şi pentru că treceam zilnic pe lângă casa

lui Vladimir Streinu, mergând acasă pe valea Mozacului.

Fiţi ambiţioşi, dragi copii, şi mândri de comuna noastră!

Jean Dumitraşcu

Page 3: Muguri de tei(u)

Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •3

Câteva repere despre

satul meu

natalComuna Teiu este

aşezată în sud - estul judeţului Argeş, într-un punct imaginar realizat de intersecţia paralelei 450 din emisfera nordică cu est-meridianul 250, la 9 Km de autostrada Bucureşti – Piteşti, socotiţi de la kilometrul 84, unde se află şi un indicator de circulaţie; de aici, pe o şosea asfaltată ce trece prin satele Ciupa Mănciuleşti şi Ciupa Lagăr, se ajunge în localitatea Teiu. Comuna Teiu este alcătuită din mai multe sate: 1 – satul Teiu – Vale, 2. – satul Teiu – Deal, 3. – satul Leşile.

Comuna are o suprafaţă de 44 de km pătraţi fiind astfel o comună de dimensiune medie.

La ultimul recensământ populaţia comunei era de 1839 de locuitori dintre care 750 de pensionare ceea ce însemnă un procent de 40% populaţie inactivă.Din populaţia activă majoritatea se ocupă, cu agricultura, deoarece relieful este predominant de câmpie, aici cultivându-se grâu, porumb, ovăz, floarea soarelui, dar şi plante furajere precum lucerna sau trifoiul.

Micu Laurenţiu

Câţi mai credem în aceste vorbe? În societate de astăzi

când de cele mai multe ori „banul vorbeşte”, ai crede că înveţi în zadar.

Fiecare copil este o bucurie, o minune a vieţii atunci când vine pe lume, o rază de lumină şi speranţa familiei.

Vin apoi grijile părinţilor – cu ce să-l hrănească , cum să-l ocrotească şi să-l îndrume pentru a creşte drept, cinstit şi corect.

A mers la grădiniţă , a făcut primii paşi în lumea organizată a cunoaşterii.

A venit la şcoală în clasa I, a început drumul în viaţă care, dacă este început bine, va duce la rezultate bune. Şcoala, familia, societatea

trebuie să-i trateze pe copii aşa cum se cuvine, să le ofere condiţii decente de studiu, o viaţă familială frumoasă şi o atmosferă prietenească, de colaborare şi afecţiune reciprocă.

Ca dascăli avem misiunea de a face tot ceea ce este posibil să-i îndrumăm pe elevi să înveţe pentru a-şi croi drum bun în viaţă. Alături de şcoală trebuie

să fie şi comunitatea care trebuie să asigure condiţii bune de studiu elevilor, o şcoală bine întreţinută având în vedere că în mediul rural şcolile dispun de mai puţine dotări faţă de şcolile din mediul urban.

Familia are şi ea rolul ei foarte important în viaţa şcolarului. În familie copilul îşi petrece cea mai mare parte din timp.

Împovăraţi de grijile cotidiene, părinţii uită uneori să zâmbească, să se bucure de realizările copiilor. Părinţii trebuie să se implice mai mult în viaţa şcolii, în luarea deciziilor importante ale unităţii de învăţământ, să vină cu sugestii în ceea ce priveşte îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ.

Avem copii minunaţi. Dar nu este de ajuns să-i hrănim şi să-i îmbrăcăm, trebuie să avem permanent în vedere situaţia lor la învăţătură şi la disciplină.

Uneori, copiii greşesc din teribilismul copilăriei. Greşim şi noi, dascălii, când, uneori, nu ştim să pătrundem în sufletele lor, să le înţelegem problemele

şi să intervenim la timp. Greşeşte şi societatea

care manifestă aparent grijă faţă de copii dar nu le creează cele mai bune condiţii de studiu, de trai decent şi nu intervine prudent acolo unde mediul familial atacă integritatea copilului.

Trebuie să încercăm şi mai ales să reuşim să dezvoltăm copiilor atitudini pozitive faţă de semeni şi faţă de ei-înşişi, toleranţă, responsabilitate, rigoare. Trebuie să-i ajutăm să înţeleagă eficienţa unei vieţi sănătoase şi echilibrate. Să stimulăm potenţialul creativ al copilului! Să le modelăm sufletul şi mintea!Şi să nu uităm că,

învăţând, ne putem realiza idealurile în viaţă şi peste ani, când ei îşi vor fi atins visurile, vom putea afirma cu mândrie „ Aceştia au fost elevii noştri! Noi i-am învăţat să ajungă ceea ce sunt astăzi... Oameni!” Şi să sperăm că într-

o bună zi „învăţătura” va deveni averea cea mai de preţ pentru fiecare.

Învăţătoare, Florenţa Cîrstea

Ai carte, ai parte!

Page 4: Muguri de tei(u)

• Muguri de tei4

Pregătirea diplomatică a Marii Uniri

izbucnirea Primului Război Mondial a însemnat pentru lupta în

vederea desăvârşirii idealului nostru naţional, intrarea sa în ultimă fază, România, având interese naţionale atât peste Prut cât şi peste Carpaţi. Împlinirea măreţului ideal depăşea orice previziune, aderarea României la una dintre taberele beligerante însemna abandonarea uneia sau alteia dintre provincii.

Între românii ardeleni şi Regatul României existau permanente legături politice şi culturale, pe când legăturile cu românii de pe malul stâng al Prutului erau mai slabe, Rusia, ţinând în izolare şi ignoranţă totală Basarabia.

Atitudinea de neutralitate a României din primii 2 ani de război a fost adusă la cunoştinţa românilor ardeleni printr-o notă scrisă adresată lui Alexandru Vaida Voievod, delegat în guvernul Ungariei şi fruntaş unionist.

În primăvara anului 191 se iniţiază discuţii privind intrarea României în război de partea Antantei iar Constantin Diamandy pleacă la Petrograd cu o hartă ce cuprindea aspiraţiile teritoriale româneşti, considerate drept „exagerate” de către ministrul de externe rus, evidenţiate prin telegrama nr. 2040 din aprilie 1915.

Situaţia militară de la finele anului 1915 era favorabilă Puterilor Centrale, Germania fiind de această dată arbitrul situaţiei. In perioada de neutralitate

conducerea politică a românilor din monarhia Austro-ungară si-a diversificat acţiunile .

Iuliu Maniu conducea în Transilvania acţiunea politică de cunoaştere a revendicărilor româneşti, Isopescu - Grecul acţiona în Parlamentul de la Viena în acelaşi scop, iar Alexandru Vaida Voievod şi Aurel Popovici au stabilit în Elveţia legătura cu subsecretarul german de externe contele Zimmermann. La cauza românească a fost câştigat contele Matzan şi Erzberger, influenţi oameni politici germani.

germania îşi dădea seama că trebuia

soluţionată problema românilor din monarhie. În acest context are loc întâlnirea din aprilie 1915 de la Viena dintre Iuliu Maniu, Vasile Goldiş. Aurel Popovici din partea românilor şi Erzberger reprezentantul Germaniei. Cererile fundamentate de români au exasperat pe primul ministru maghiar, care nu înţelegea să facă nici o concesie problemei naţionalităţilor.

În ultimă instanţă lui Maniu i se propunea ca în schimbul soluţionării cauzei româneşti să subscrie printr-o oarecare declaraţie la scopurile de război ale Puterilor Centrale. Afirmând că o asemenea decizie aparţinea Bucureşti-ului este trimis pe front.

O activitate intensă în direcţia înfăptuirii idealului naţional o desfăşoară românii

din străinătate. În USA se constituise Liga Naţională a românilor sub conducerea profesorului Vasile Stoica.

Această organizaţie, împreună cu altele formează uniunea Medio europeană ai cărei reprezentanţi sunt primiţi în 15 septembrie 1918 de către preşedintele american. În urma acestor întâlniri preşedintele Wilson semnează mesajul din 18 oct. 1918.

Prăbuşirea frontului puterilor centrale determină pe Iuliu Maniu să plece la Viena unde i-a comanda unităţilor româneşti din armata austro-ungară

Al. Vaida şi TH Mihaly iau iniţiativa convocării Consiliului Naţional Român

La 12 oct. 1918 un grup de fruntaşi politici români adunaţi în casa lui Aurel Lazăr din Oradea, hotărăsc ca de la această dată organul naţional al românilor nu mai este Parlamentul de la Budapesta ci reprezentaţii aleşi de propria adunare naţională. Este primul pas spre adunarea de la Alba Iulia .

la 18 oct. 1918, Al. Vaida citeşte în Parlamentul

maghiar declaraţia Consiliului Naţional al Românilor din Transilvania. In aceeaşi seară are lor o întâlnire cu reprezentanţii maghiari contele Karoly şi Oscar Iaszi, partea maghiară susţinând ideea unui plebiscit

Intransigenţa CNRC determină trimiterea la Arad a ministrului maghiar al

naţionalităţilor, tratativele ce s-au purtat eşuează. Imediat se hotărăşte convocarea la Alba Iulia a Marii Adunări pentru ziua de 1 decembrie, iar doi delegaţi Gh. Crişan şi TH. Rocsin pleacă la Iaşi pentru a lua legătura cu guvernul României.

nu trebuie uitată acţiunea conducătorilor

bucovineni. Grupul parlamentar român în Parlamentul de la Viena a protestat împotriva nelegiuirilor maghiare, iar la 4 oct. 1918 proclamă dreptul la autodeterminare a românilor bucovineni. La 22 nov. este prezentată în Parlamentul de la Viena declaraţia Consiliului Naţional ce proclamă emanciparea provinciei româneşti. Marii patrioţi Iancu Flondor şi Gh. Popovici organizează Marea Adunare a românilor din Bucovina, ce hotărăşte la 27 noiembrie 1918 unirea Bucovinei cu România

Era deci a doua provincie unită cu România, după alipirea Basarabiei la patria mamă în 27 martie 1918, subiect asupra căruia vom reveni într-un număr viitor.

Se îndeplinea astfel, profitând de o situaţie externă favorabilă, şi, datorită unor politicieni patrioţi de excepţie, visul de veacuri al românilor, unirea tuturor provinciilor într-un singur stat – românesc

Colonel in rezervă Viman Ion

Page 5: Muguri de tei(u)

Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •5

Mausoleul de la Mateiaş

Mausoleul eroilor din comuna Valea – Mare – Pravăţ, jud. Argeş este cunoscut şi sub numele de Mausoleul de la Mateiaş”, situat pe dealul cu acelaşi nume, este dedicat eroilor din Războiul de Întregire Naţională dintre 1916-1918.

Ridicat între anii 1928-1935, de către constructorul De Nicolo, după proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet, impozantul mausoleu, realizat în principal din calcar de Albeşti este compus din două corpuri: primul orizontal, adăposteşte osuarul, pe pereţii căruia sunt montate plăci de marmură cu numele militarilor căzuţi la datorie; al doilea, vertical, are forma unui turn cu foişor spre care duce o scară în spirală. În mausoleu sunt depuse, în 31 de cripte, oseminte a pe 2300 de militari români.În anii 80, acesta a fost supus unui amplu proces de renovare şi modernizare, căpătând înfăţişarea unui original complex monumental.

În apropierea mausoleului s-a construit un muzeu, în cadrul căruia sunt expuse mărturii ale luptelor desfăşurate în zonă în toamna anului 1916.

La intrarea în mausoleu se află înscrise cu litere aurite, într-un ancadrament marcat cu frunze de stejar şi laur, două texte ce glorifică sacrificiul eroilor şi amintesc generaţiilor viitoare că, ei s-au jertfit pentru libertatea, independenţa şi suveranitatea României. Mausoleul de la Mateiaş reprezintă unul dintre obiectivele de atracţie turistică din judeţul nostru şi pe care toţi argeşenii ar trebui să-l viziteze.

Nădrag Cristina

Biserici Biserici dindinComuna Comuna TeiuTeiu

Page 6: Muguri de tei(u)

• Muguri de tei6

Noaptea

Noaptea şi-a aşternut mantia neagră

De mătase, iară,Înţepând bolta,

Stelele încep s-apară.

Luna e ca o reginăPrintre mii de slujitori

Care stau şi ne vegheazăDoar până în zori.

Acum văd o mică steaCe pe boltă-ncet apareŞi aş vrea să urc la ea

Să văd totul până în zare.

Îngeri să aud cum zboară,Veghindu-ne atent somnul

Stelele în geam să batăLuminându-l clar pe Domnul.

Să aud în zare, freamătDe fântâne şi de apeSă aflu ale lumii taineŞi dorinţele uitate.

Chiar de aş fi cea mai micăCu putere inima mi-ar bateŞi aş străluci ca un Luceafăr

Într-o înstelată noapte.

Acum stau şi mă gândesc,A fost pe jumătate vis,

Din cioburi nu mai pot refaceMelancolia de nedescris.

Aş vrea să mai stau o noapte,Să văd iară luna plinăŞi să simt a nopţii taină

Luminând a mea grădină.

Marinică Oana

Visând la ... vară

Deschizând ochii, o rază de lumină îmi pătrundea în suflet şi în casă. Era o frumoasă zi de vară.Pretutindeni era verdeaţă, ciripit de păsărele şi zgomotul copiilor jucându-se.Grădina se întindea leneşă la soare, iar macul râdea cu capul pe spate.În pădure păsărelele se întreceau în triluri. Greieraşii îşi etalau glasurile.Unde eşti, tu, vară, cu farmecul tău?

Mijoiu Georgeta- Alexandra, clasa a III-a

Seară, dulce searăSeară, dulce seară

Seară, dulce searăSeară, dulce searăPrivesc păsările cum zboarăPrivesc păsările cum zboarăTimpul parcă s-a opritTimpul parcă s-a opritLuna iat-o: a răsăritLuna iat-o: a răsăritStele scânteiază-n zareStele scânteiază-n zareIar culori pe cer încep să zboare.Iar culori pe cer încep să zboare.Copaci cu ramuri groaseCopaci cu ramuri groaseParcă mă prind în vraja lorParcă mă prind în vraja lorŞi-or să mă ţină acoloŞi-or să mă ţină acoloPână am să mor.Până am să mor.

Privesc acum pe cer,Privesc acum pe cer,Văd păsări călătoareVăd păsări călătoareCare prin sumbra noapteCare prin sumbra noapteSe duc în altă zare.Se duc în altă zare.Aşa-i frumoasă viaţaAşa-i frumoasă viaţaAşa-i frumos şi timpul...Aşa-i frumos şi timpul...Când printre nopţi adânciCând printre nopţi adânciPriveşti încet, încet ...răsăritul.Priveşti încet, încet ...răsăritul.

Stoian Isabela, clasa a VI-aStoian Isabela, clasa a VI-a

Melancolie

A venit iarna, m-a găsitSingură... Tu m-ai părăsit.Totul e trist, e prea târziuTotu-i o lacrimă, e pustiu!

Fulgii au atins pământul,Aşa cum m-atingeai cândva

Cuvinte nu mai am iar gândulFuge-n trecut, departe...

undeva.

Institutor,Vişinescu Simona

Vine ploaia!

Precum zboară o turturea,Ploaia în grădina meaIute, iute a venitFlorile le-a veselit.

Grădiniţe mea frumoasăVrabia de lângă casă,Pe toate le-ai veselitPloaie, tu, când ai venit.

Tare mult te-am aşteptatFlori, copaci tu ai udat,Grânelor din câmpul mareLe-ai dat zi de sărbătoare.

Ruse Dragoş - Clasa a III-a

Page 7: Muguri de tei(u)

Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •7

IARNA

A sosit din nou toamna, focul arde mocnit, iar eu stau si mă uit la dansul fulgilor de nea. Fulgii veneau cu

miile si s-a aşternut un strat gros de zăpada. Dintr-o data, ieşit afara, am făcut bulgari de zăpada si m-am jucat cu prietena mea. Ne-am dat cu sania, apoi am intrat in casa si m-am încălzit la focul ce ardea mocnit. Mi-am dat seama ca anotimpul iarna este cel mai frumos anotimp.

Ciobanu Silvia – Elena, cls. a VI-a

Cântecul iernii

Veniţi să-mpodobiţi fereastraFlori de gheaţă argintiiFulgi de nea plutesc în aerJucăuşi ca nişte mieiZburând veseli pe câmpii.

Gerul pune ţurţurii de gheaţăLa streşini vechi de casă. Crivăţul spulberă zăpadaDe la deal la câmpieIar crengile copacilor uşor se-ndoaie.

Săniuţa iute coboară la valePârtia i+a ieşit în caleZăpada netedă, strălucitoarePare un diamant ce scârţâiesub picioare.

Mazilescu Daniel, clasa a III-a

Iarna

Iarăşi iarna a sositŞi pe noi ne-a veselitEa zăpadă ne-a adusCa să facem tot mai susUn om mare de zăpadăŞi toată lumea să-l vadă.Iarna-i bună şi gingaşă Şi pe toţi ea ne învaţăSă călătorim prin lumeSă-nvăţăm rele şi bune.

Dobre Bianca, clasa a VI-a

Moş Crăciun

Ho! Ho! Ho!Voi auziţi, copiiVine Moş Crăciun.Să mergem afarăUitaţi-l! El chiar vineMoş CrăciunAm atâtea întrebări să-i pun.

Micu Bianca, clasa a III-a

Săniuţa

Aşteptând cu nerăbdareAnotimpul cel mai tareAşteptând cu sufletul la gurăSăniuţa, câte-o tură.

Iarna vine uite-aşaCa o mantie de neaUite, vine, uite, pleacăŞi copiii toţi se joacă.

Babarogu Marius-Adrian,clasa a IV-a

Scrisoare către Moş Crăciun

Prima mea scrisoarePe care o compunE adresată ţie,Bătrâne Moş Crăciun.

Acum sunt şcolăriţăCitesc, scriu, socotesc.Păpuşi, dulciuri, rochiţăAş vrea ca să primesc

Preda Carmen,clasa a II-a

Page 8: Muguri de tei(u)

• Muguri de tei8

DORUL DE COPILĂRIE

As vrea sa dau timpul înapoi Sa adorm la pieptul mamei,Sa alerg desculţa prin zăvoi Sa nu am griji si nici nevoi Sa aştept iarna sa sosească, Sa admir cum cad fulgii, la fereastra, Scrisori sa-i scriu lui Moş Crăciun, Sa aştept cu drag seara de ajun.

Bradul sa-l împodobesc, Sa cant colinde, sa zâmbesc;Sa fiu copil, eu iar as vrea, As vrea, dar nu se poate. Acum o-nvat pe fata mea Cum sa-si trăiască copilăria

Institutor,Roşu Irina

At the Zoo!

Look at the hippos! It’s like the watterI like the monkey In the green trees.

In the watter Are many fishes and frogs

Look at the penguins! They lives in the snow.

Look at the snakesin the sand!Look at the elephantwith longs trunks!

Look at the parrots in the trees!I like verry much

the bears in the caves.Wake up, Alexandra!

It’s time to go at the zoo!No, mother. I was there.

Vişinescu Alexandra, clasa a IV-a

Toamna

Toamnă, toamnă dintre vieNoi ştiam că vei veniŞi de-o vreme te-aşteptămStând la uşă şi la geam.

Şi ştiam c-o să ne-aduciMere şi gutui şi nuciIar acum că ne-ai venitToamnă, dragă, Bun venit!

Micu Amira,clasa a II-a

Fructe de toamnă

În panere împletiteStau acuma rânduiteMere roşii, pere dulci,Gutui galbene şi nuci.Toamna le-a adus în dar Celor care nu-n zadarAu trudit întreaga varăDe cu zori şi până-n seară.

Coman Valerică, clasa a IV-a

Page 9: Muguri de tei(u)

Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •9

Nerecunoştinţa Într-un dulap dărăpănat , acoperit de anii ce-au trecut , de tăcere si de praful neşters ce creştea pe zi ce trece , lângă o tabla plina de creta si praf , se afla o carte , printre multe alte cărţi. Era o carte veche, uitata de mulţi oameni, dar mai ales, erau uitate vorbele de înţelepciune ce erau scrise in ea. Pentru ca tăcerea acoperea acea încăpere de mulţi ani, decât suspinul cărţilor si şuieratul vântului se mai auzeau. Erau conştiente de valoarea lor si de munca cu care au fost create si nu ştiau cu ce au greşit ca sa aibă acea cruda soarta . Cartea cea mai veche, anume, abecedarul era cea mai trista. Vroia neapărat o schimbare, indiferent de era buna sau rea . Lângă un copac din apropiere se afla un ciuline , care era de gând sa-si adune rădăcinile si sa plece, fiind plictisit, o întrebă pe carte: De ce eşti nefericita ? Ai o viata liniştita , un acoperiş deasupra capului si ar trebui sa fi mai fericita. Uita-te, doar, la mine: sunt călcat in picioare, ud, înfrigurat si cel mai rău e ca sunt doar un vechi si banal ciuline . - Nu înţelegi? Eu sunt mult mai bătrâna decât tine si nu avem nimic in comun , căci tu nu ştii ce viata am avut . - Te inseli . Provin dintr-un neam nobil de ciulini , am avut o viata …de ciuline , iar daca avem ceva in comun este faptul ca deşi am avut o viata plina de succes , acum e cu totul altceva - Trăim din amintiri ( daca aceasta se mai poate numi viata ) . - Nu timpul mă deranjează , ci ignorarea . N-am mai fost deschisa de multi ani . Eu sunt un abecedar care a învăţat multe generaţii de copii . Eram iubita si apreciata , insa acum e cu totul altceva… - Cum e? - Nu vezi ? Merit mult mai mult decât aceasta biblioteca prăfuita . - Nu te supăra … Doar sunt un ciuline , iar tu trebuie sa accepţi realitatea si sa vezi partea plina a paharului . - Care-i ? - Pai … mai rău de atât nu se poate ! - As prefera sa fiu roasa de şoareci , arsa , rupta sau reciclata , decât sa stau aici aşteptând o minune . - Daca tot eşti aşa plictisita , mai bine povesteşte-mi ce-ai trăit ! - Buna idee ! Îmi amintesc cel mai bine momentul când am fost editata si trimisa la aceasta Scoala. - Erai alba si miroseai a tuş ? - Exact . Am cunoscut si am format o mulţime de copii deosebiţi , am fost iubita , îngrijita… - Cred ca ai fost foarte fericita ! - Chiar aşa ! Dar cu toate acestea , nimic nu se compara cu fericirea copiilor . Si nu doar atât ! Etapele maturizării , bucuriile , supărările depăşite cu capul sus – copilăria . - Acum înţeleg de ce te simţi atât de râu … - Da… Stai ! nu mă mai simt rău .Acum înţeleg ca totul are un început si un sfârşit . Acum am iertat chiar si nerecunoştinţa cu care-am fost obligata sa trăiesc . Acum mă bucur de viata… comunicarea e soluţia tuturor problemelor ! - Te-ai trezit la viata ! - Eu , dar nu si surorile mele . Treziţi-va cărţilor , căci nu merita sa „dormim” , căci suntem eterne si poate ca mai exista cineva in aceasta lume care nu ne-a uitat si nu ne va uita niciodată , pentru care suntem mai mult decât nişte cărţi ! Bucuraţi-va de viata ! Atunci , toate cărţile s-au trezit din tăcere si amorţeala . Au început sa vorbească si au trecut peste nefericire .S-au dat seama ca in viata trebuie sa lupţi ca sa obţii ceea ce-ti doreşti , nu sa te plângi

I-au mulţumit ciulinelui si au legat o frumoasa si strânsa prietenie

Page 10: Muguri de tei(u)

• Muguri de tei10

P eştera Dâmbovicioara este situata in partea sudica a Masivului Piatra – Craiului, zona Rucar, pe drumul spre Cabana Brusturet.

Dambovicioara se caracterizează printr-un relief carstic variat.

Peştera Dâmbovicioara, lunga de 250 m., are aspectul unei galerii puţin ramificate, traseul său fiind puţin ascendent. Localnicii o cunosc înainte de 1579, an in care Dâmbovicioara este atestata documentar, de pe vremea lui Mihnea Turcitul.

„ Exista lacuri reci, subpământene,Ce n-au deasupra lor nici cer, nici vânt,Nici brazi care sa pipăie-n anteneEcoul universului, răsfrânt.Doar amintirea unor ere stinseLe tulbura cu-n cer multicolorDin care-o stea de aur se desprindeIluminând, un timp, nămolul lor .”

Interiorul peşterii oferă condiţii optime de vizitare – simţi aici un uşor curent de aer care demonstrează existenta unei comunicări cu

exteriorul. Temperatura oscilează in jurul valorilor de 10-12 grade C, iar umiditatea este potrivita. Fauna caracteristica unor asemenea forme caracteristice se arata relativ săraca.

Golul subteran s-a format prin eroziunea calcarului de către apele pârâului. „Peştera” care acum işi poarta undele in apropiere, pe lângă intrare.

Deşi nu întruneşte superlative speologice (multe dintre formaţiunile de stalactite si stalagmite, care făceau cândva, podoaba acestui autentic „muzeu al naturii” fiind distruse de vizitatorii rău intenţionaţi)

Rememorând aforismul cărturarului George Călinescu „Turism înseamnă cultura si cultura si cunoaştere” va dorim călătorie plăcuta pe plaiurile de legenda si de istorie ale Argeşului.

Nădrag Cristina, cls. a VIII –a

PEŞTERA PEŞTERA DÂMBOVICIOARADÂMBOVICIOARA

Page 11: Muguri de tei(u)

Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •11

2.Calcule ciudate1*9+2= 1131*9+33= 222321*9+444= 33334321*9+5555= 4444454321*9+66666= 555555654321*9+777777= 66666667654321*9+8888888= 7777777787654321*9+99999999=888888888

Culese de Soare Elena, clasa a VIII-a

În pădure, la izvor,Au venit stoluri în zbor:Douăzeci de rândunele,Zece grauri printre ele,Vrăbii în total sunt cinci,Câte păsări sunt, ia ghici...

Vişinescu Alexandra, clasa a IV-a

1.Ce sărbători sunt iarna ?a)Ziua naţionala a României b)Anul Nou c)Sărbătorile de Paste

2.Ce animal hibernează iarna ?a)ursul b)vulpea c)căprioara

3.Cum poţi să te joci intr-o zi de iarna ?a)sa faci un om de zăpada b)sa plantezi un pom c)sa te joci in nisip

4.Ce cadou poţi să faci unui copil, căruia îi place zăpada ?a)o bicicleta b)o minge de plaja c)o sanie

5.Ce băutura ai alege să te încălzească într-o zi de iarna ?a)ceaib)suc de portocalec)suc acidulat

Vişinescu Alexandru,cls. a IV-a

1.Proprietăţile curioase ale cifrei 8

9*9+7= 8898*9+6=888987*9+5= 88889876*9+4= 8888898765*9+3=888888987654*9+2= 88888889876543*9+1= 8888888898765432*9+0= 888888888

Secretele matematicii

Vara, ea se coace,Roşie-n obraz se faceO mănânci şi-i tare bunăŞi îi zice chiar...(căpşună)

Ghicitori

TEST DE CUNOŞTINŢE

Page 12: Muguri de tei(u)

• Muguri de tei12

Pe linia cu raster veţi descoperi numele comunei noastre

1.Persoană ce urmăreşte o emisiune la televizor2.Obţinerea unor operaţii matematice3.Vorbeşte despre trecutul nostru4.Îmbrăcăminte pentru elevi

Vişinescu Alexandra,clasa a IV-a

Pe linia cu raster veţi descoperiun regn studiat la biologie

1.PISICĂ SĂLBATICĂ2.DIN FAMILIA PRIMATELOR3.UN ANIMAL MIC DAR TARE IUTE 4.STĂPÎNUL ANIMALELOR5.MĂNCĂ ALUNE 6.AMINAL CU TROPMPĂ Nania Irina

Pe linia cu raster veţi descoperi numele unei materii studiate în şcoală

1. CONGLOMERAT DE POPOARE 2. INSULA CEA MAI APROPIATĂ DE ITALIA 3. CUCEROTIORUL DACIEI 4. IMPERIUL BOLNAV AL EUROPEI LA UN MOMENT DAT5. CONDUCĂTOR AL UNUI REGAT6. IZVOARE SCRISE7. CONTINENTUL VECHII GRECII

Page 13: Muguri de tei(u)

Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •13

Pe linia cu raster veţi descoperi locul preferat de copii

1.MATERIE CARE NE MENŢINE TINERI 2.ŞTIINŢĂ CARE STUDIAZĂ COMPOZIŢIA, STRUCTURA ŞI PROPRIETĂŢILE SUBSTANŢELOR3.STUDIAZĂ VIAŢA PLANTELOR ŞI ANIMALELOR 4.DISCIPLINĂ CU SCĂDERI ŞI ADUNĂRI 5.MATERIE PENTRU SUFLET 6.LIMBA NOASTRĂ

Pe linia cu raster veţi descoperi: I Les jous de la semaine

Savez-vous…?1.Quelle est la capitale de la France?2.La langue parlee en France est…3.Le symbole de La France est…?!4.Quel est le fleuve le plus connu de La France?5.L’auteur du “Petit Prince”?

Enseignante, Corina Ciobanu

Page 14: Muguri de tei(u)

• Muguri de tei14

Ce vă trec prin mâini,Fără de-a le fi stăpâni;Se păstrează-n sân şi-n

ladă,Fără ei nu faceţi treabă?

(banii)

Iarna-n frig, vara la soare,Neschimbat e la culoare!

(bradul)

Sus pe coama munţilor,Munţilor, cărunţilor,

Stă voinicul cel ţeposVeşnic verde şi frumos.

(bradul)

Sus tună,Jos răsună,

Cetele s-adună.(biserica)

Am o raţăFără viaţă,

Trece apa cât de mare,Ba te duce şi-n spinare.

(barca)

Este un prieten bun,El mă duce unde-i spun

Cu căpăstru şi cu şaIarna-mi plimbă sania.

(calul)

N-are mâini şi totuşi bate,Bate-ntruna zi şi noapte.Şade oriunde l-ai puneDe-l priveşti timpul îţi

spune.(ceasul)

Bucăţică de cărbune,Cu veşmânt de lemn,Pe hârtie lasă urmeScriind orice semn.

(creionul)

Nu sunt carte, dar am foiPregătite pentru voiCu linii sau pătrăţeleSă puteţi scrie pe ele.

(caietul)

Ghici, ghicitoarea mea!

•Mititelu-ntr-o urecheFace nouă haina veche.

(acul)

•Sunt rotundă sau pătratăAscut creionul îndată.

(ascuţitoarea)

•Urechi are, dar n-aude,E micuţ şi tot împunge.

(acul)

•A lăsat-o DumnezeuCa s-o bei şi tu şi eu.

(apa)

•Oglinda ceruluiÎn adăpostul pământului.

(apa din fântână)

•La cap limbă cu miere,La coadă limbă cu venin.

(albina)

•Are-un ac micuţ şi fin,Zboară lin din floare-n floare,

Acul este cu veninIar polenu-i pe picioare.

(albina)

•Are zeci de ace groaseDar nu ţese nici nu coase.

(ariciul)

•Omul strânge cât trăieşteŞi la ea el se gândeştePentru ea el pătimeşte

(averea)

•N-are culoare,N-are miros;Dar la toţiE de folos

(aerul)

•Petale de flori micuţe,Aşezate-n cutiuţe,

Să putem picta cu eleOameni, case, floricele.

•Am doi fraţiCu sfori legaţi

Şi-n picioare încălţaţi.(bocancii)

•În pădure mersei,Al treilea picior ajunsei.

(bastonul)

Page 15: Muguri de tei(u)

Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •15

Redacţia

Redactor-şef - înv. Ionela Ivaşcu

Redactori:prof. Corina Ciobanuînv. Elena VimanSecretar redacţie: Dana VoicuMembri redacţiei:Alina BabaroguIsabela StoianAlina DoandăRobert DogaruCulegere texte: Pandrea VoicuColaboratori: Biblioteca Locală - Teiu, ArgeşPrimăria Comunei TeiuTelefon/fax: 0248/698.645; 0751/505.329Email: [email protected] redacţiei: Şcoala Generală „Vladimir Streinu”, Localitatea Teiu, Judeţul Argeş

“-Tata...-Da, băiete,ce este?

-De ce oameni poarta haine?-Ca sa nu semanam cu

animalele.”

• •“Un apel telefonic la o

agentie bde turism:-Faceti excursii in Egipt?

-Da,de sigur...-Spuneti-mi,va rog, ce

statiuni banale sunt acolo?-Sharm-eli,HurgadaTaba,Nu

veiba...-Stop...Nuveiba.Nuveiba e

bine!-Cand doriti sa plecati? -

A,nu,nu plecam.Noi doar rezolvam integrame...”

• •“Pe banca, in parc, un copil manca intr-o disperare dintr-

o cutie cu bomboane. O batrana il vede si ii spune:

-Nu trebuie sa mananci atatea bomboane, te poti

inbolnavi!-Dar dumneavoastra stiti cat a trait bunicul meu?105 ani!

-Si manca atat de multe bomboane?

-Nu, DAR ISI VEDEA DE TREABA LUI! “

• •“Bula zice:

-Tata,stii sa semnezi cu lumina stinsa?

-Da, Bula.-Bine!Stai sa aduc carnetul

de note.”

• •“Mama,tu ai fost fetita??

Da!

Ai fost la scoala??Da.

Si pe mine unde ma lasai? “

• •“Un copil isi intreaba tatal la

un concurs de alergare:-Tati,de ce alearga oamenii

aceia asa de repede?-Primul care ajunge la finis

primeste un premiu.-Pai atunci de ce mai alearga

si ceilalti?!”

• •“Culmea uscatului:

Sa se usuce o sirena in ocean.”

• •“Culmea minciunei:

Sa dai vina pe o musca!”

• •“Culmea cutremurului:

urci cu liftul si cobori cu apartamentul”

• •“Ce-au facut prima data oltenii cand au vazut un

vapor?Au bagat capul sub apa sa

vada unde sunt rotile”

• •“Ce face un oltean cand

vede un avion?Fuge dupa el ca sa vada

unde e cuibul”

• •“Bunico,bunico!! Am luat

10!Bravo, dragul bunicii!

La ce, puiut?2 la matematica, 3 la

romana si 5 la algebra”

• •“De ce Regele Artur avea o

masa rotunda?Pentru a nu fi trimis la colt!”

• •“Culmea sahului: sa faci o

tura cu calul”

• •“Un rege ii spune sclavului:-Te rog frumos sa-mi aduci

pianul!-Sigur. Vreti sa cantati?

-Nu. Vreau sa imi iau tigarile de pe el.”

• •“Un snur se uita in oglinda:

-Vai, ce siret sunt”

Să mai şiglumim!

“Radu o intreaba pe mama sa:-Mama,eu cand voi fi mare?

-Cand vei implini 18 ani.-De ce trebuie sa astept pana

atunci?-Ca pana aunci esti minor.

-Dar de ce sunt minor?-Dute si intreaba legea.”

Page 16: Muguri de tei(u)

Avem nevoie de schimbare

Oricine a predat într-o şcoală din mediul rural, a putut vedea cu ce mari probleme se confruntă aceasta, dar prea puţini s-au întrebat care este cauza blocajelor şi a

disfuncţionalităţilor, şi şi mai puţini şi-au propus să schimbe ceva.Şcolile din mediul rural sunt caracterizate de izolare, sărăcie şi

lipsa oportunităţilor de succes profesional pentru absolvenţi săi - oricum lipsiţi de posibilităţi materiale şi mai ales de interes. Pentru remedierea acestor probleme, managerii şi cadrele didactice trebuie să înţeleagă că fiecare dintre ei devine agentul schimbării şi împreună să stimuleze schimbarea de mentalitate la nivelul şcolii.

Elementele cheie pentru producerea unei reale schimbări ar consta în dezvoltarea de programe, de pe urma cărora şcolile să-şi îmbunătăţească baza materială, de la infrastructură până la materiale didactice moderne, participarea la programe educaţionale în urma cărora să se adopte o modalitate de predare-învăţare interactivă, modernă, bazată pe elev, care să devină din obiect - subiect al demersului didactic şi mai ales, implicarea familiei şi a comunităţii în viaţa şcolii prin participarea la diverse activităţi iniţiate de către aceasta, cu urmări benefice în îmbunătăţirea relaţiilor şcoală - comunitatea –familie.

Multe şcoli cu efective reduse de elevi şi personal se plâng de problemele cu care se confruntă, dar in acelaşi timp, nu folosesc energiile şi resursele prezente la nivelul comunităţii, fie ele cât de mici. S-a demonstrat că în şcolile rurale, care au participat sub orice formă la implementarea de proiecte, schimbarea a început să se facă simţită. S-a îmbunătăţit baza materială, s-a îmbunătăţit comunicarea şcoală-comunitate, elevii şi cadrele au devenit mai responsabile şi mai conştiente de rolul lor. Într-un cuvânt s-a produs schimbarea de care era nevoie.

În concluzie, putem spune că pentru schimbare şi pentru un management educaţional de succes în mediul rural trebuie să învăţăm trei cuvinte: inovare, implicare, parteneriat.

Prof. Pandrea Mirela

ISSN: 1842-6328