-

Dr. Caliopsia FloreaCurs 6Micoze

MucegaiuriAceastli clasS cuprinde mai multe genuri, cele mai frecvent implicate in patologiauman6 sunt genurile:

- Aspergillus,

- Coccidioides,- Penicillium,

- Fusarium.

Cu excepfia genului Coccidioides qi Penicillium marneffei (care sunt fungi dimorfi)celelalte trei genuri sunt fungi monomorfi.

Sunt fungi monomorfi cu hife septate, numili gi fungi moniliaci, sunt contaminanti uzuali ai culturilor, dar unele specii pot genera infecfii foane grave.

Genul AspergillusCiupercile din acest gen se caractenzeazhprtn conidiofori (capete aspergilare) simpli,avdnd la extremitate o veziculE sferic[ cu un diametru mai mare decdt al filamentului,

acoperiti cu o p6tur6 de ramuri mici, simple, de formd elipticd numite fialide (fialy : fio15, flacon) care sunt dispuse radiar, care vor da naqtere fiecare la c6te un girag de conidii. Totalitatea acestei formafiuni poate fi asem6natd cu o stropitoare prin gdurelele cireia s-ar scurge apa de unde ii vine qi numele aspergillum: pdmdtuf (perie de spdlatsticle)

--

a. aspergillus (conidiofor, vezicul5" fralide qi conidii)

b. veziculi cu fialide qi conidii c. spori (conidii)

Speciile acestui gen pot

fi

implicate

in

afec,tiunile cunoscute sub numele de

aspergiloze, care se.intfiInesc mai frecvent la pacienfii cu apdrare imund foarte deficitarl (agranulocitoze) sau tratarnente imunosupresoare.

Cele mai importante specii ale acestui gen sunt Aspergillus fumigatus, Aspergillusniger, Aspergillus

.fl*us

qi

Aspergillus versicolor.

Cele mai int6lnite specii in ordinea frecvenfei sunt: A. fumigatus, A. flmrus qi A. niger.

HabitatA. fumigatus este agentul cel mai frecvent al aspergilozei (cca. gAYo). Sporii pot

fi

int6lni1i frecvent in cereale, parazit poate

fin usca! frunze uscate, la suprafala solului sau in praf. Ca

fi intehit

la unele pdsiri domestice qi silbatice unde poati sd producd

afectdri pulmonare.

A. tlavus se poate izola din sol; cereale, furaje, vegetale incontaminanli din laborator. A. niger are acelagi habitat cuA. fumigatus

descompunere

Semnificafie cliniciPoarta principal[ de intrare este sistemul bronhial. A. fumigalers este un agent facultativ patogen deoarece pentru declangarea unei este necesari

bolii

o anumit6 predispozilie Infecfia umani este favorizatil de existen{a unor

leziuni bronqice sau pulmonare sau condilionati de deficitul imun provocat de tratament(corticoterapie, imunodepresoare, iradiere).

Aspergilomul pulmonar este frecvent provocat de Aspergillus fumigatus, urrnat deAspergillus niger. Aspergilomul pulmonar este de obicei unilateral, apare secundar ca o

infeclie a unei caviti,ti preexistente (cavit61i tuberculoase, abcese postpneumonice,brongiectazii), foarte rar poate sd existe aspergilom primar, atunci c6nd cavit{ile apar

dupi dezvoltarea ciupercii. in aspergilomul pulmonar predomind hemoptiziile repetate gievolu{ia care nu va fi influenlatd de antibiotice.Aspergilo za inv azld interese azL endocardul, creierul, sistemul osos.

Diagnostic de laborator RecoltareProdusele patologice sunt reprezentate de: sput5, sdnge, lichid de spdllturd bronho-

alveolard, gastricd" secrelie oticd, secrqie ocularS, fragmente din organe recoltate prinbiopsie.

Examenul microscopic directSe examineazd prepwat proaspdl intre lamd gi lameld montate

in solulie KOH zAYa,

cu sau frrd coloranfi fluorescen{i (in funcfie de posibilftefl), sec{iuni tisulare colorate cu

hematoxilin-eozini.

Se pun

in eviden!5 fungi hialini septa,ti ai cdror hife diverg dintr-un

punct al

preparatului cu ramificalii dichotonice in unghi ascu,tit de cca. 450. Au o grosirne de 3-6pm, perelii sunt netezi, paraleli, pot prezenta u$oare stricturi in dreptul septurilor.

IzolareSe face pe mediul Sabouraud,A. fumigaters sunt verde inchis.

dupl

cca.

4 zile de incubare la

450

C, coloniile

de

Coloniile de Aspergiltus flawn dupi incubare la 370C tntr-o siptirndnd cresc colonii plate, brdzdate sau zb6rcite galben-verzui pend la verde inchis acoperite cu un miceliupufos Ge fata opusi pldcii insSmdn{ate coloniile sunt roqii-brune).

La Aspergillus niger coloniile sunt inilial albe, devin brun negre cu ocircumferin!5 albd, $anfuri radiale gi pe capacul plncii coloniile sunt galbene.Aspegillus fumigatus cresc mai bine

larg6

h

a5-509 C. Coloniile sunt plate, catifelate pen6

la pdsloase, inilial sunt albe, apoi devin albastre-verzui sau albastre cu suprafa{a brdzdat1 cu ganfuri radiale. Pe capacul

plicii

este variabil colorat,

darin general este brun.

4

IdentificareSe face prin examen microscopic din culturd unde

in functie de:

- aspectul conidioforilor, - dimensiunea qi forma veziculelor, dispozifia fialidelor, - forma grosimea peretelui, culoarea conidiilor,

- structuri speciale de fructificare,- temperaturi de cregtere.

Aspergillus fumigatus este o ciupercd filamentoasi fornrAnd un miceliu de culoare

alb[struie, cenupie sau verzuie, alcituit din filamente cu diametrul de 2-3 pm,conidioforii sunt scurfi cu extremit[1i ingroqate, ca niqte miciuci, cu diametrul de 8-10trrm, lungimea

fialidelor este de 6-14 pm, ele sunt dispuse radiar la suprafa{a rotunjittr a

conidioforilor gi poartd fiecare cdte un $rag de conidii de formd sfericd cu un diametru

de 2-3 pm, dispuse in lanfuri45-500C.

paralele. lntregul organ de fiructificafie este inifial

transparentn devenind la maturitate galben-abdstrui, verde sau cenu$iu-inchis. Cregte la

Aspergillus niger prezrnth capete sporulate cu conidiofori foarte lungi (a00-300pm) qi

gro$i (15-20 p), au peretele neted gi sunt incolori cu extremitatsa distalE palid b'run6.

Veziculele sferice sunt mari infie 30-75pm, complet acoperite cu fialide uni saubiseriate. Conidiile dispuse inifial radiar, apoi columnar sunt brune sau negre, sferice cuperete gros, neregulat cu diametrul de 4-5 pm.

Aspegillus flavus are conidiofori lungi de 400-800 prn, gro$i 20 lrm, incolori, care

poarti o veziculd globulari cu diametrul de 24-45 [rrL complet acoperitl cu fialide unisau biseriate cu dispozilie

radiali apoi, cu v6rsta columnar. Conidiile sunt sferice cu

diametrul de 3-6 pm, rugoase. Se dezvoltl ha370 C.

Sensibilitatea la antifungiee Speciile de.fpergittu"t sunt sensibile la itraconazol, 5-fluorocitozini, sunt rezistente la amfotericinl B.

Genul Penicillium'Cuprinde ciuperci ce au un miceliu septat, abundent, iar conidiofoni sunt formafiuni

ramificate, sub forml de evantai denumite verticilii pe care se aflI lattfuri de conidii,globuloase, intreaga fructificafie av6nd forma unei pensule. Verticiliile sunt fonnate dintr-un singur rdnd de prelungiri, fialide sau din doud renduri

-

metule qi fialide (meta =

dupi), metulele fiind tot celule alungite, agezate intr-un singur renq care fac legdturalntre conidiofor gi fialide. Specia

tip a genului este Penicillium marneffei care produce infecfii pulmonareinfeclii diseminate la nivelul ficatului, splinei, miduvei

subacute sau cronice, uneori osoase, tegumentelor

dimorf in

,tesunni,

la imunodeprimali (bolnavi de SIDA). Este un fung la temperatura de 370 C, apare ca celuli levuriformd dificil despecial

in

diferenfiat de Hystoplasma capsulatum, cu dimensiuni de 3/8 !rm, care prezinti sept de diviziune, iar la 25-300C, creqte sub formi de miceliu.

Diagnostic de laborator Examenul microscopic directSe examineazd produse patologice (fragmente bioptice, sputi), se observd fragmente

din miceliu septat, de obicei incoloq din care pleacb conidiofori septa{i despdrfi{i prinsepturi de celulele bazale. Conidioforii pot uni, bi sau multiverticilate.

fi ramificafi gi poartl verticilii.

Sunt specii

IzolareSe cultivd pe mediul Sabouraut sau pe agar

BHI

1a260 C,

dupi 5-6 nle

apar colonii

rotunde, bine delimitate cu suprafa!5 cenuqie gi pigment ro$L care difuzeazd?nmediu.

IdentificareSe efectueazi

frotiuri din culturi unde se evidenfiazlcaptele sporulate tipice germlui

Penicillium cu conidii atagate ?n lanfuri pe un conidiofor ramificat. Sensibilitatea la antifungiceSpeciile de Penicillium sunt sensibile la amfotericind B, itraconazol.

Genul FussriumGenul Fusarium cuprinde ciuperci care au form6 de ramuri simple sau ramificate qi

conidii falciforme, septate, tenninale sau laterale, hialine sau roqcate.Specia tip a genului este Fusarium solani, care poate

fi

agenfirl etiotogic al infecfiilor

oculare, sinuzitelor, infec{ii tegumentare gi in cazuri exceptionale, sistemice.

Diagnostic de laborator

IzolareSe face pe

mdid

Sabcnrr,au4dup6,

4

erle,'de ineubme,lesf C, apar,cslonii inifial

alb-cenupir4

cu arii viscoase crem, apoi devin albastre-verzui sau albasku-bruneviolel

catifelate, au reversul necolorat sau

fdentificare

Pe conidioforii izola{i prodgc rnonofialide, lungi, drepte, ocazional ramificste

verticllat.-l '-.

cilindrice sau ovale sqqt nesep,tafg. Macroconidiile sqql cu 1-5

septuri, lungi, sub{iri ugor incu$ate, crr capete efilate (qspect de fus).

Sensibilitctea la antifu,4gice ' : ,''speciile de FuswrT4nt sunt sensibile la itraconazol gi fluconazol.

Genul CoceidioidesSpecia

tip

este Coccidioides immitis. Este agentul etiologic

al

coccidioidozei

pulmonare qi a formelor cu diseminare hepatosplenicd, cutanatd" suprarenald.

Forma tisulariEste de formd care se dezvolt[

la3f

C (temperatura corpului), sferic6, neinmugurite,

cu un perete gros de 3-6pm care uneori are asperitiili in form6 de bolduri sau spini, cu un

diametru de 20-80 prn. La maturitate in interiorul acestor celule se vor gdsii 50-100 endospori

cu diametru de 2-5 pm, nu se observ6 niciodati inmugurire

extem6.

Endosporii sunt elibera,ti prin ruperea sferulei gi reproduc fungul in fesuturi, puroi, sputi.coc.cN[rotffis thttttTt$

Forma micelianlCreqte

in 7 zile la 25-3Ao C, pe agar Sabouraud, sub forma unui mieeliu ramificat

gi

septat lipsite de conidii.

Culturile la inceput sunt rotunde cenuqii, translucide, usor ridicate deasupra gelului,mai t6rziu pdtrund profund , av6nd un numir mare de filamente miceliene septate, care

I

produc aiThrospori. Colo$iitegry4f.ye9fai"qu{*N"qp{ie alb6 , opaci datcrit5 numerogilor

ehlq?idoswri rnt*rgaJari, izol"?ti r"g!r1 larrsrL4g ne.filry+,e,ntet9 agrieqgi, ,:., .;; ., Culnrrile coetin o zub.qta{rfd ,c.ggcidig!{ga "gerq e$F un,aglestec dg endotoxlniexotoxind" care se

Si

pate

extrage gi cu ajutonrl ctrreia se poate

_idgt$$"qrnl,rq reacfii

Identillcarea

.,

:.

- imunodi fiiaepentru evidenfierea exoantigendui,

- cultivarea sferulelor pe mediu sintetic in atn de CO2 la 37400 C (ca in organismul animal),.:

i,

, i,:.,:: r

i

.,..i,.1

.

1

. ii.._,:.::, b.oa.laexpsrirlelltaHpgnrySenribilitate la anfifungiee

p1gtr+c9#pa'i4,yiuq,*sft,*e{elor. i

: ;ij,: .:- 1;, u.;:.

1

.

l0