Împreună pentru un viitor comunold.madr.ro/pages/industrie_alimentara/tech-food-sinteza.pdf ·...

www.techfoodproject.eu www.madr.ro

SINTEZ| A PROIECTULUI

SOLUŢII ŞI MĂSURI DE INTERVENŢIE

PENTRU TRANSFERUL TEHNOLOGIC ŞI INOVARE A

SECTORULUI AGRO-ALIMENTAR

PENTRU REGIUNILE SUD-EST EUROPENE

Împreună pentru un viitor comun

Cuprins

www.techfoodproject.eu www.madr.ro 3

Preambul ..........................................................................................................................................4

1. Descrierea proiectului ..................................................................................................................6

2. Obiectivele proiectului...............................................................................................................10

3. Structura proiectului ..................................................................................................................11

4. Grupuri de lucru şi întâlniri de monitorizare derulate în cadrul proiectului..............................14

5. Prezentări ştiinţifice susţinute în cadrul grupurilor de lucru .....................................................31

5. Grupuri de lucru tehnice ............................................................................................................44

6. Focus grupuri locale şi seminarii tehnice ..................................................................................49

7. Profiluri regionale şi studii de caz .............................................................................................51

Concluzii........................................................................................................................................68

4Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană

Preambul

Proiectul TECH. FOOD co-finanțat în cadrul Programului SEE a fost implementat de către un

consorţiu format din un beneficiar al proiectului reprezentat de către provincia Modena şi paisprezece

parteneri de proiect din diferite ţări europene precum Italia, România, Ungaria, Grecia, Serbia şi

Austria.

Proiectul a beneficiat de o perioadă de implementare de 35 de luni cuprinse în intervalul aprilie

2009- martie 2012.

1. Provincia Modena Italia beneficiarul proiectului

a

– Bulgaria

–

– Grecia

– Grecia

– –

2. Aster – Italia

3. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Români

4. Academia de Studii Economice din Bucureşti – România

5. Institutul de Cercetare a Cărnii din Ungaria – Ungaria

6. Universitatea Corvinus din Budapesta – Ungaria

7. Administraţia regională din Stara Zagora

8. Universitatea Trakia

9. Fundaţia Naţională Elenă de Cercetare

10. Camera de Comerţ şi Industrie din Atena


11. AZRRI Agenţia Regională pentru Dezvoltare Rurală din Istria ția

12. Institutul de Agricultură şi Economie din Belgrad

13. CATT Management Inovaţiei GmbH ția

14. WKOÖ – Camera Superioară de Comerţ a Austriei

15. AWI Institutul Federal de Economie Agrară

– Croa

– Serbia

– Croa

– Austria

– Austria

Sursa: http://www.techfoodproject.eu/

5

6

Proiectul TECH.FOOD, co-finanțat în cadrul Programului SEE, urmărește construirea

capacității de cercetare & dezvoltare tehnologică și de inovare a sectorului agro-alimentar și crearea de

rețele și instrumente pentru facilitarea inovației tehnice în producerea de calitate în alimentație. În

vederea atingerii obiectivelor propuse, proiectul prevede înființarea unei rețele orizontale

transnaționale între 7 “Noduri de Transfer Tehnologic” regionale, care să unească instituții locale,

cercetători și întreprinderi.

Proiectul urmăreşte astfel stimularea capacităților inovatoare și dinamice ale sectorului agro-

alimentar în regiunile SEE, capabile de a-și promova atractivitatea și competitivitatea la nivel

transnațional. Prin colaborarea între actorii transnaționali de dezvoltare economică, autoritățile publice

și cercetarea implicată în chestiuni de creștere și inovare, TECH.FOOD s-a concentrat asupra factorilor

cheie din sectorul agro-alimentar în zonele SEE, din perspectiva ultimelor schimbări și tendințe

economice, și a implementa acțiuni pilot care, împreună cu o analiză comună și cu relaționarea în rețea,

furnizează noi soluții orizontale la stările critice și la intrări, pentru elaborarea unui model inovator și a

strategiilor pentru sprijinul creșterii sectorului agro-alimentar la nivel internațional.

Descrierea proiectului 1.

Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană


Proiectul îşi propune să înfiinţeze o Reţea Transnațională Orizontală (RTO) permanentă între

Nodurile tehnologice de transfer regionale. Rolul Reţelei Transnaţionale Orizontale (RTO) este de a

furniza un sistem de sprijin mai bun și aspectele tehnice, științifice, economice și instituționale ale

răspândirii inovării în sectorul agro-alimentar în SEE.

În acest sens au fost create Noduri de Transfer Tehnologic (NTT) la nivel local, cel puțin unul pe

țară, acestea având ca principal obiectiv acordarea de sprijin în vederea dezvoltării și întăririi

facilităților și serviciilor pentru inovare.

Un alt element important a fost reprezentat de dezvoltarea unei punţi între instituții, organisme

de cercetare și întreprinderi. Pentru a atinge obiectivul, au fost organizate seminarii tehnice și focus

grupuri.

Reţea Transnațională Orizontală a presupus existenţa a șapte Grupuri tehnice de lucru cu privire

la diferite domenii ale inovării agro-alimentare, pentru a stabili colaborări cu întreprinderi interesate în

aceleași domenii de inovare și generează noi proiecte concrete cu întreprinderi cu profil alimentar

pentru îmbunătățirea produselor și proceselor.

7

8

Manageri Regionali pentru Transferul de Tehnologie din Nodurile de Transfer Tehnologie

Instituția

Provincia Modena

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Institutul Maghiar de Cercetări în domeniul Cărnii

Fundația Națională Elenică de Cercetare

Institutul Federal de Economie Agricolă

Agenția pentru Dezvoltare Rurală din Istria Ltd, Pazin

Institutul de Economie Agricolă, Belgrad

Proiectul a prevăzut dezvoltarea de noduri de transfer de tehnologie (NTT) pentru fiecare țară

care participă în proiect. Obiectivul principal a fost acela de a crea o rețea de oameni de știință,

cercetători și instituții care să aibă posibilitatea să se adreseze diferitelor aspecte legate de producția

alimentară.

În vederea funcţionării în condiţii de eficienţă şi eficacitate fiecare țară a numit un manager

regional pentru transferul de tehnologie (MRTT), având în vedere expertiza legată de următoarele

chestiuni:

- transfer tehnologic,

- managementul procesului de inovare,

- alimentele și producția alimentară,

- relații puternice cu întreprinderile locale,

- cunoaștere profundă a activităților de cercetare legate de domeniul alimentar.

Mai jos sunt enumerați MRTT:

Țara

Italia

România

Ungaria

Grecia

Austria

Croaţia

Serbia

Manager

Massimo Garuti

Chiara Pederzini

Alin Marinescu

Agnes Kovacs

Aris Xenakis

Klaus Wagner

Igor Jurčić

Jovanka Ninković



Fiecare dintre parteneri a organizat activități la nivel local, care au implicat întreprinderi,

instituții și organisme de cercetare.

Aceștia au organizat lecturi și seminarii tehnice, focus grupuri locale cu declarații și discuții, iar

ulterior o sesiune de pregătire, conform structurii proiectului.

Evenimentele organizate în cadrul proiectului TECH.FOOD au fost clasificate în trei mari

categorii: evenimente de diseminare, seminarii de pregătire, seminarii tehnice.

Evenimente de diseminare au fost organizate cu scopul de a crește în mod substanțial

conștientizarea comună publică și politică, a răspândi know-how tehnic și inovare în sectorul agro-

alimentar, a promova Europa de sud est și a conduce inovarea sustenabilă în UE. Din aceste motive,

țintele acestor evenimente au fost consumatorii și operatorii din sectorul agro-alimentar.

Seminarii de pregătire: Acestea au fost seminarii pentru pregătirea stakeholderilor

(întreprinderi, instituții și organisme de cercetare) cu privire la instrumentele de inovare (cele analitice

și de intervenție) identificate în cadrul proiectului.

Seminariile tehnice au fost evenimente care au abordat cele 7 teme principale identificate în

timpul proiectului în cadrul Grupurilor de Lucru Tehnice. Audiența țintă a fost, în special lumea

antreprenorilor, dar fiecare stakeholder interesat a fost invitat. Experți (în principal din Rețeaua de

cercetători) au fost invitați pentru a interveni și a prezenta cunoștințele lor în domeniu, dar, de asemenea, în

multe cazuri, reprezentanți ai unor

companii au fost invitați pentru a-și oferi

punctul de vedere.

Având în vedere că majoritatea

întreprinderilor din lanțul alimentar

aparțin de IMM-uri și reprezintă motorul

industriilor alimentare, prioritatea

acestor evenimente a fost de a implica

IMM-urile în realizarea obiectivului.

10

În cadrul proiectului au fost identificate un număr de cinci obiective care vizează:

> Întărirea colaborărilor și a relațiilor dintre organismele de cercetare, instituțiile și

întreprinderile cu profil alimentar la nivel local, ajutând, de asemenea, la înființarea unor lanțuri de

alimentare;

> Consolidarea rețelelor transnaționale de cooperare existente și înființarea de noi rețele, prin

intermediul unei “rețele orizontale transnaționale” între regiunile implicate din SEE și deschise către

alte zone UE, pentru a înființa mecanisme ce permit schimbul de tehnologii-cheie, de aptitudini,

experiență și cunoaștere;

> Îmbunătățirea performanțelor în inovare ale întreprinderilor cu profil alimentar, ale

instituțiilor și organismelor de cercetare, prin definirea și aplicarea de instrumente analitice și de

intervenție, orientate către managerierea know-how-ului, pentru obținerea unei aplicări mai eficiente și

mai intensive a C&DT și inovării;

> Lansarea de noi proiecte concrete pentru construirea capacității de tehnologie și inovare,

precum și crearea de produse și procese îmbunătățite în sectorul alimentar, prin convergența dintre

nevoile IMM-urilor, competențele organismelor de cercetare și suportul instituțional, obținând masa

critică ce va fi capabilă să participe mai eficient în Programele de C&DT;

> Reînnoirea încrederii publice în calitatea și siguranța alimentară prin promovarea adoptării

de soluții inovatoare de mediu și prietenoase față de sănătate.

Obiectivele proiectului 2.



Proiectul a fost structurat conform unui cadru care a fost format din șapte pachete de lucru. În

cadrul fiecărui pachet de lucru, au fost dezvoltate multe aspecte legate de managementul proiectului, de

diseminare și, mai general, de comunicare. Pentru a dezvolta un schimb de cunoștințe în cadrul

parteneriatului, a fost considerată necesară dezvoltarea unei analize care să vizeze nevoile de inovare

precum şi potenţialul fiecărei regiuni de dezvoltare implicate.

Analiza a fost implementată prin intermediul unui studiu aprofundat al sectorului agro-

alimentar pentru fiecare țară în parte și a fost efectuat prin intermediul interacțiunii reciproce dintre

părțile interesate.

Fiecare pachet de lucru urmărește dezvoltarea unui aspect specific, mai jos fiind oferită o scurtă

descriere, pentru a explica drumul proiectului.

Pachetul de lucru numărul 1. Managementul și coordonarea proiectului transnațional

Managementul proiectului a fost unul comun, prin înființarea unui Comitet de orientare al

TECH.FOOD, în care este reprezentat fiecare partener al proiectului. Comitetul de orientare furnizează

principalele deciziile strategice cu privire la implementarea întregului proiect, conform unei hărți

comune de dezvoltare a proiectului. Un sistem de Evaluarea a Calității monitorizează performanța în

implementarea proiectului (având în vedere ieșirile și rezultatele așteptate și obținute) și, eventual,

sugerează măsuri potrivite de corectare.

Pachetul de lucru numărul 2. Comunicare şi diseminare

Comunicarea și diseminarea urmăresc creșterea largă a conștienței comune publice și politice

pentru a răspândi la nivel mare know-how-ul tehnic și inovarea în sectorul agro-alimentar, pentru a

promova Europa de Sud-Est drept lider în inovarea durabilă în cadrul UE.

Structura proiectului 3.

12

Pachetul de lucru numărul 3. Nevoile și potențialele de inovare

În cadrul acestui pachet de lucru, a fost dezvoltat un studiu al sectorului agro-alimentar, al

gradului său prezent de inovare, precum și cu privire la aptitudinea sa de a inova. Scenariile de inovare

luate în considerare descriu vocațiile agro-alimentare, caracterizarea tehnologică a sistemelor de

producție alimentară, și acordă o atenție deosebită lanțurilor alimentare tradiționale. Studiul se va

adresa atât activităților ulterioare ale proiectului, cât și alegerilor strategice ale actorilor publici și

privați care promovează inovarea în sectorul alimentar.

Pachetul de lucru numărul 4. Rețeaua transnațională pentru transfer tehnologic și

difuzarea cunoașterii

În cadrul pachetului de lucru numărul 4 a fost discutată problema înfiinţării Rețelei

Transnaționale Orizontale (RTO) care avea rolul de a furniza un sistem de sprijin pentru aspectele

tehnice, științifice, instituționale și economice legate de inovare în sectorul agro-alimentar în Europa de

Sud-Est. Reţeaua Transnaţională Orizontală include Șase Grupuri de lucru tehnice, pentru diferite

domenii ale inovării agro-alimentare.

Pachetul de lucru numărul 5. Noduri locale pentru transfer tehnologic și difuzarea

cunoașterii

Pachetul de lucru numărul 5 - Noduri locale pentru transfer tehnologic și difuzarea cunoașterii a

presupus dezvoltarea unei noi funcții a Nodurilor poli-funcționale de transfer tehnologic (NTT-uri) prin

întărirea facilităților existente și a serviciilor pentru inovare (organisme de cercetare, birouri IMM etc.),

pentru a sprijini inițiativele locale, implicând întreprinderilor prin intermediul organizării de seminarii

și discuții cu focus grupuri.

Pachetul de lucru numărul 6. - Instrumente de inovare

Instrumentele de inovare urmăresc în principal să identifice instrumentele capabile să faciliteze



inovarea. Instrumentele analitice au fost considerate instrumentele metodologice de nouă generație

care urmăresc îmbunătățirea conștientizării cu privire la nevoile de inovare, în timp ce instrumentele de

intervenție au fost accesate pentru a promova aplicarea celor mai bune metodologii pentru

managementul inovării și al cunoașterii.

Pachetul de lucru numărul 7 – Cultivarea inovării întreprinderii

Activitățile dezvoltate în cadrul acestui pachet de lucru au urmărit crearea de legături

funcționale între întreprinderi și organisme de cercetare în diferite regiuni, pentru a genera proiecte

comune și a dezvolta afaceri comune. Realizarea de focus grupuri tematice care au ajutat la

identificarea chestiunilor critice și au adunat cunoștințe pentru a promova participarea la Programe

finanțate de UE (CIP, 7FP) au fost activitățile principale dezvoltate în cadrul grupului de lucru. Clustere

transnaționale au elaborat hărți de inovare care conțin indicații specifice pentru implementarea

procesului de inovare în sectorul alimentar.

14

Grupuri de lucru şi întâlniri de monitorizare derulate în cadrul proiectului4.

Proiectul a beneficiat de un grafic de implementare ce a presupus desfăşurarea a numeroase

întâlniri a comitetului tehnic şi de coordonare precum şi desfăşurarea unor grupuri de lucru ce au avut

diferite tematici.

Având în vedere relevanţa acestor grupuri de lucru în vederea atingerii obiectivelor proiectului

am considerat ca fiind necesară prezentarea modului în care au fost structurate o parte dintre aceste

întâlniri, precum şi care a fost tematica abordată.

O astfel de întâlnire a avut loc în data de 28-29 aprilie 2010 la Bucureşti. În cadrul acestei

întâlniri au participat reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale precum domnul

Ministru Mihail DUMITRU şi domnul Sergiu Sorin CHELMU – Secretar General Adjunct în cadrul

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Alături de cei doi reprezentanţi ai ministerului agriculturii au mai participat şi reprezentanţi ai

mediului academic precum şi consilieri din partea ministerului. Astfel Academia de Studii Economice a

fost reprezentată de către domnul profesor doctor Nicolae ISTUDOR, Victor Manole profesor doctor

Academia de Studii Economice.

Prezentarea profilului României în cadrul acestei întâlniri a fost realizată de către domnul

profesor doctor Nicolae ISTUDOR şi de către asistenta acestuia Irina Elena PETRESCU. În cadrul

acestei întâlniri a avut loc desfăşurarea mai multor pachete de lucru precum:

$

$ Pachetul de lucru numărul 3, nevoile și potențialele de inovare;

$ Pachetul de lucru numărul 4, Rețeaua transnațională pentru transfer tehnologic și difuzarea

cunoașterii;

Pachetul de lucru numărul 2, Comunicare şi diseminare;



$ Pachetul de lucru numărul 5, Noduri locale pentru transfer tehnologic și difuzarea cunoașterii;

$ Pachetul de lucru numărul 6, Instrumente de inovare;

$ Pachetul de lucru numărul 7 – Cultivarea inovării întreprinderii a avut loc în cea de-a doua

zi a întâlnirii comitetului tehnic şi de coordonare.

Seminarul „Social network: ict and new tools in food marketing” s-a desfăşurat în data de 21

iunie 2010. În cadrul seminarului au fost susţinute o serie de prezentări precum cele susţinute de către

Davide Fava - As Social Media redefine boundaries between market and companies, Alfonso Pace –

InSistema Web marketing and community management şi Carla Buono - NCX Drahorad, Daniela

Cottafavi – Fruitecom - Food & Wine 2.0: case history and first practical applications. How to

communicate on social networks for agro-food companies.

Flavio Bonfatti – Faculty of Engineering “Enzo Ferrari”, University of Modena şi Reggio

Emilia au prezentat lucrarea cu titlul - “Sentiment Analysis” as a marketing tool.

În intervalul 28 – 29 iulie 2010 la Bucureşti s-a desfăşurat Seminarul Tehnic TECH.FOOD

„TTN” Rolul companiilor în cercetarea şi inovare pentru contracararea efectelor crizei. Seminarul

tehnic a beneficiat de un conţinut ştiinţific similar celui care s-a desfăşurat la Constanţa în intervalul 18-

19 noiembrie 2010. La discuţiile din cadru seminarului au asistat în conformitate cu listele de prezenţă

un număr de aproximativ 50 de persoane

Cea de-a treia sedinţă a Comitetului tehnic şi de coordonare s-a desfăşurat la Atena în intervalul

16-17 septembrie 2010.

Pe 28 septembrie 2010 s-a de sfăşurat în localitatea Modena Focus Grupul Local - Curăţare şi

dezinfectare pentru alimentaţie echipamente: obligaţie de drept şi probleme de întreprinderi. În cadrul

acestu focus grup au participat profesorul Roberto Massini, SITEIA PARMA, Enzo Bertoldi şi Valeria

Bandini, din partea ASTER.

.

16

Un al doilea focus grup a avut loc pe data de 19 octombrie 2010 denumit Ierburi şi condimente:

mâncare tradiţională FUNCŢIONALĂ cu viitorul”. Ierburile şi condimentele sunt ingrediente

importante pentru companiile producătoare de alimente în ceea ce priveşte efectele lor. În ultimii ani,

mai multe produse cu privire la efectele sănătoase şi funcţionale de ierburi şi condimente au fost aduse

pe piață. Printre participanţi s-a aflat şi domnul Mr. Jürgen Neuhold, Upper Austrian Chamber of

Commerce, Lebensmittel-Cluster OÖ.

În data de 26 octombrie 2010 s-a desfăşurat în cadrul Campusului Universitar din Parma -

Focus grupul local - Proiectarea şi realizarea de echipament alimentar şi sisteme: DECRET n.17

din 27 ianuarie 2010 Pentru a îndeplini Directiva 2006/42/CE privind echipamentele. În cadrul

grupului de lucru au fost abordate tematici precum: „Design and realization of food equipment

and systems: Decree n. 17 of 27 January 2010 to fulfill Directive 2006/42/EC on Machinery,

lucrare prezentată de către Franco Torelli, The Agro-Food Platform of the Emilia-Romagna High

Technology Network, the Technopoles Network and the Catalogue of the Research - lucrare

prezentată de - Enzo Bertoldi, Opportunities offered by Tech Food the project – lucrare

prezentată de - Valeria Bandini din ASTER.

Focus grupul local „Procesele sustenabile de conservare şi transformarea fructelor ecologice şi

legumelor post-recoltare şi ambalajul” s-a desfăşurat în data de 16 noiembrie 2010. Şi de aceasta dată

reprezentanţii celor de la ASTER, Enzo Bertoldi şi Filippo Saguatti au prezentat lucrări specifice

subiectului tratat în cadrul focus grupului, lucrări precum: The Agro-Food Platform of the Emilia-

Romagna High Technology Network, The Technopoles Network and the Catalogue of the Research şi

Opportunities offered by the Tech Food project.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a organizat şi coordonat, în calitate de partener al

proiectului, 2 (două) Seminarii Tehnice Tematice (TTN) şi 2 (două) Grupuri Focale de Lucru (LFG), în

Judeţul Constanţa. Acestea s-au desfăşurat în intervalul 18-19 noiembrie 2010, în conformitate cu

angajamentele asumate de România prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu privire la

„



derularea proiectului transfrontalier „TECH FOOD“. În cadrul seminarului tehnic tematic „Reţele şi

instrumente tehnologice pentru promovarea inovării în sectorul cărnii de porc – susţinerea şi

promovarea produselor româneşti la nivelul UE şi internaţional” a avut loc grupul focal de lucru cu

denumirea „Rolul companiilor în cercetare şi inovare pentru contracararea efectelor crizei – absorbţia

fondurilor europene acestea reprezentând de fapt şi temele generale ale întâlnirilor”.

Grupul focal de lucru a fost organizat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

împreună cu Academia de Studii Economice Bucureşti.

În cadrul acestor seminarii, respectiv grupuri de lucru au participat un număr mare de

reprezentanţi ai mediului privat, direcţiilor agricole din judeţele limitrofe Bucureştiului, profesori,

studenţi şi reprezentanţi ai facultăţi de Economie Agroalimentară şi protecţia mediului (ASE),

reprezentanţi ai ministerului agriculturii, mass media etc. Deschiderea dialogului în cadrul grupului a

fost realizată de către reprezentantul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale domnul Sergiu

Sorin Chelmu precum şi de către domnul Victor Manole reprezentantul Academiei de Studii

Economice din Bucureşti.

Subiectele dezbătute în cadrul Grupurilor de Lucru (LFG) - SEE TECH.FOOD, din perioada 18

si 19 Noiembrie 2010 au vizat:

· Prezentarea importanţei sectorului creşterii porcilor şi Prezentarea importanţei Proiectului

TECH.FOOD, Sergiu Sorin CHELMU – Secretar General Adjunct, Bogdan BAZGA – Consilier

pentru Afaceri Europene, Teodor DOSA - Consilier pentru Afaceri Europene, Prof. univ. dr.

Nicolae ISTUDOR – Prorector Academia de Studii Economice Bucureşti, Prof. univ. dr. Victor

Manole – Decan, Academia de Studii Economice Bucureşti.

· Reţele şi instrumente tehnologice pentru promovarea inovării în sectorul cărnii de porc -

susţinerea şi promovarea produselor româneşti la nivel UE și internaţional

· Rolul companiilor în cercetare şi inovare pentru contracararea efectelor crizei – absorbţia

fondurilor comunitare

18

Subiectele dezbătute în cadrul Seminariilor Tehnice „TTN ”- SEE TECH.FOOD, din perioada

18 și 19 Noiembrie 2010:


TECH.FOOD, Sergiu Sorin CHELMU – Secretar General Adjunct, Bogdan BAZGA – Consilier

pentru Afaceri Europene, Teodor DOSA – Consilier pentru Afaceri Europene, Prof. univ. dr.

Nicolae ISTUDOR – Prorector Academia de Studii Economice Bucureşti, Prof. univ. dr. Victor

Manole – Decan, Academia de Studii Economice Bucureşti. Domnul Sergiu Sorin Chelmu, a

subliniat faptul că cei ce lucrează în sectorul cărnii de porc (crescători de animale şi procesatori)

au de acum înainte acces la informaţiile ştiinţifice. A precizat de asemenea că în cadrul ASE s-a

realizat o bază de date, o bibliotecă, care este la dispoziţia celor înscrişi în program. Ea cuprinde

rezultatele cercetărilor specialiştilor din cele şapte ţări.

· Rolul companiilor în cercetare şi inovare pentru contracararea efectelor crizei


TECH.FOOD

· Rezultatele diagnozei privind transferul tehnologiei și inovării în sectorul creăterii porcilor din

România - realizate pe bază de chestionar

· Noi forme de sprijin a sectorului de producere a cărnii de porc în România

· Relaţia cercetare-transfer tehnologic, inovare şi extensie în sectorul de producere a cărnii de

porc din România

· Accelerarea accesării fondurilor Uniunii Europene ca factor de atenuare a crizei economice în

agricultură

· Rolul companiilor în cercetare şi inovare pentru contracararea efectelor crizei ”

· Prezentarea societăţilor comerciale participante: „Prezentare activitate, probleme şi posibile

soluţii”

· Rolul companiilor în cercetare şi inovare pentru contracararea efectelor crizei

Concluzionând după finalizarea celor două evenimente, majoritatea participanţilor s-au arătat

interesaţi în includerea/participarea în cadrul acestui proiect fiind în acest sens transmise spre

completare reprezentanţilor societăţilor private „Declaraţii de interes”



În urma celor două sesiuni a LFG si a răspunsurilor părţii private, în conformitate cu

programarea derulării activităţilor proiectului, în perioada 13-14 ianuarie 2011, doi reprezentanţi ai

mediului privat au fost invitaţi sa participe la întâlnirea Grupului de lucru Focal Transnaţional – unde se

vor reunii toţi reprezentanţii părţi private din statele membre ale proiectului.

Evenimentul de la Constanţa a fost urmat de o nouă întâlnire care se desfăşurat în cadrul

proiectului, de aceasta dată de diseminare, ce avut loc la Modena în data de 22 noiembrie 2010 fiind

denumită „Alergiile alimentare: boala celiacă”.

În data de 24 noiembrie 2010 în localitatea Modena s-a desfăşurat grupul local de lucru -

Ambalajul – la care au participat Dott. Davide Fava - DemoCenter Sipe, Ing. Marcello Zagnoli referent

tehnic şi Chiara Pederzini - DemoCenter Sipe.

La Atena, Grecia a avut loc în perioada 12-14 ianuarie 2011 cea de-a 4-a întâlnire de coordonare

„Steering Committee a Proiectului Transfrontalier “TECH FOOD” - Comitetul Director de Administrare

şi Coordonare al Proiectului, respectiv al 2- lea Grup de Lucru Focal Transnational (TFG).

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale a fost reprezentat, în baza ordinului nr.

6046/11.09.2010, de către domnul Bogdan Ion BAZGA, consilier pentru afaceri europene în cadrul

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnul Teodor Daniel DOSA, consilier pentru afaceri

europene în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi de către doamna Rela Nicoleta

STEFANESCU, Director, Direcţia juridică, expert în cadrul proiectului Tech Food.

Deplasarea s-a făcut, urmare a invitaţiei primite de la Camera de Comerţ şi Industrie din Atena

şi Institutul Naţional Elen de Cercetare, parteneri în cadrul proiectului de cercetare internaţional

intitulat „Solutions and interventions for the technological transfer and the innovation of the

agro-food sector in South East regions” – TECH.FOOD, din cadrul programului South East

Europe, Priority Axis 1: Facilitation of innovation and entrepreneurship, AoI 1.1: Develop technology

and innovation networks in specific fields.

20

În cadrul TFG au avut loc dezbateri pe tema Functional Foods. Reprezentanţi ai întreprinderilor

agroalimentare din cele 6 state implicate în proiect au prezentat rezultatele obţinute. Dr. Aris Xenakis

de la Institutul naţional Elen de Cercetări a prezentat definiţia conform FAO pentru functional foods

astfel: Foods that provides specific health benefits bezond their nutritial values. Dr. Aris Xenakis

afirma că, Grecia este cel mai mare consumator de ulei de măsline din lume, precum şi cel de-al treilea

producător.

Davide Fava, reprezentantul DemoCenter din Italia, prezintă 2 societăţi de renume pentru

industria cărnii de Italia: AlcaUnor şi ItaliCarni (cel mai mare abator din Italia).

Reprezentanţii din croaţia au prezentat Agricultural Cooperative Center Istria, care are 75 de

membri din iulie 2010 având ca obiect de activitate producţia şi comerţul cu bunuri agroalimentare,

consultanţă, transport şi servicii de contabilitate. Au o cifră de afaceri de 600.000 Euro/an, un angajat la

departamentul de Cercetare-Dezvoltare iar 3% din profit este destinat cercetării.

Reprezentanţii din Serbia au prezentat societatea GOMBIT, având ca obiect de activitate

producţia, procesarea de carne de porc, vită şi pui şi înfiinţată în anul 1994. Afirmă că anul 2010 a fost

cel mai prost an, au circa 145 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 10 milioana de Euro în 2010. Obiectivul

societăţii GOMBIT pentru următorul an este de a produce carne organică.

Reprezentanţii din Ungaria au prezentat METRO CASH CARRZ, primul magazin din Ungaria fiind

deschis în 1993, având o cifra de afaceri de 7000 milioane Euro în 2010, circa 2650 de angajaţi şi 13 magazine.

Filippo Saguati – Reprezentantul ASTER din Italia a prezentat metodologia şi rezultatele

obţinute pentru pachetul de lucru WP 3 “Regional profiles” şi s-a stabilit 28 Ianuarie 2011 termenul

final pentru trimiterea comentariile cu privire la sinergiile rezultate din analizarea profilelor

regionale. Fiecare reprezentant ai instituţiilor implicate în proiect prezintă rezultatele şi strategia cu

privire la pachetele de lucru WP4 “Reţele horizontale transnaţionale” şi WP6 “Instrumentele de

intervenţie”.



Reprezentanţii din Grecia, responsabili cu implementarea pachetului de lucru nr. 2 WP2

“Comunicare şi diseminare” au prezentat rezultatele obţinute şi sarcinile pentru viitoarea etapă.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au făcut comentarii cu privire la

publicitatea pentru proiect – propunere - în cadrul autobuzelor RATB din Bucureşti,

Reprezentanții Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au adus în discuţie elementele

vizuale ce trebuiesc respectate în cadrul articolelor. S-a stabilit de asemenea ca fiecare ţară să aibă un

număr de 15 communicate de presă.

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a precizat că a fost creată o rețea la nivel local,

susţinută de către Academia de Studii Economice, ce cuprinde baza de date a tuturor producătorilor şi

procesatorilor de carne de porc din România.

De asemenea, reprezentanții Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au prezentat

rezultatele seminariilor şi grupurilor de lucru organizate în România (2 Bucureşti şi 2 Constanţa) în

anul 2010. A fost apoi prezentat de către reprezentanții ministerului, programul celor două Grupuri

Focale Transnaţionale ce vor avea loc în Bucureşti în perioada 16-17 Februarie 2011.

În final, Diana Zlatanova reprezentantul firmei de consultanţă a partenerului leader Provincia di

Modena a prezentat stadiul de implementare din punct de vedere financiar şi etnic pentru fiecare partener.

În cadrul Comitetului de Monitorizare fiecare partener a prezentat rezultatele obţinute şi

strategia pentru viitoarea perioada pentru pachetele de lucru WP5 şi WP7. Toţi partenerii,

inclusiv MADR au subliniat faptul că aprobarea de intrare în proiect a partenerilor din Austria a

avut o întârziere destul de mare, fapt care a îngreunat activitatea proiectului. În ceea ce priveşte

modificările bugetare între pachete de lucru nu trebuie să depășească 20% din suma totală alocată

partenerului de proiect. Mai mult decât atât, acesta trebuie să informeze imediat liderul de

proiect.

22

Reprezentanții MADR, au solicitat realocarea bugetului, necheltuit pentru perioada urm toare.

Sumele realocate urmând să fie cheltuite în cadrul evenimentelor ce vor avea loc în 2011 şi 2012

(grupuri focale de lucru, Grupuri de lucru transnaţionale, seminarii etc.)

În cadrul Comitetului au fost stabilite şi datele pentru următoarele TFG-uri şi ca fiecare partener

să trimită cu minimum o lună înainte agenda, astfel:

ă

2011. Feb. 7-8.

2011. Feb. 16-17.

2011. April 14.

2011. March 25.

2011. June 16-16.

2011. July 7-8.

Italy, Modena, Bologna

Romania, Bucharest

Hungary, Budapest

Serbia

Austria

Croatia

Organic Wine

Pork and beef processing; Wine technologies

Traditional and organic production; Food logistics

+ Steering Committee meeting

Traditional Istrian cattle production. Meat

processing

De asemenea, în cadrul Comitetului participanţii au fost informaţi că au intrat fondurile pentru

perioada 3.1 în contul Provinciei di Modena, astfel că în maxim 2 săptămâni trebuie să intre şi în

conturile fiecărui partener.



Reprezentanţii din Grecia trebuie să trimită metodologia pentru Innovation road map deoarece

toţi partenerii, în afară de Academia de Studii Economice din Bucureşti au prevăzute sumele pentru

această activitate.

În perioada 16 -17 februarie 2011 au avut loc o serie de focus grupuri transnaţionale primul dintre

ele în data de 16 şi a avut ca principal subiect de discuţii inovarea în sectorul vinului. În discuţiile din

cadrul grupului au participat pe lângă reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ai

Academiei de Studii Economice şi reprezentanţi ai sectorului privat din 7 state precum: Italia, Grecia,

Ungaria, Serbia, Croaţia, Austria şi România.

În cea de-a doua zi, lucrările s-au axat asupra reţelelor şi instrumentele tehnologice pentru

promovarea inovării în sectorul cărnii de porc – Trasabilitate. Grupul focal transnaţional s-a încheiat cu

o vizită de lucru la ferma de creştere a porcilor/abator/fabrică de procesare carne.

În perioada 15 - 16 iunie 2011 a avut loc la Viena, Austria două Grupuri Focale Transnaţionale de

Lucru cu participarea expresă a mediului privat din domeniul Agro-alimentar, sectorul creşterii şi

industrializării cărnii de porc. Dată fiind deosebita importanţă a participării mediului privat în cadrul

acestui proiect, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a organizat şi coordonat, în calitate de

partener al proiectului, participarea şi deplasarea a 4 (patru) reprezentanţi ai mediului privat pentru

aceste grupuri de lucru. Cei patru reprezentanţi au fost desemnaţi din cadrul Asociaţiei Patronatului

Român al Cărnii de Porc.

24

Cea de-a cincea întâlnire de coordonare “Steering Committee a Proiectului Transfrontalier

“TECH FOOD” - Comitetul Director de Administrare si Coordonare al Proiectului, respectiv al 2-lea

Grup de Lucru Focal Transnational (TFG) a avut loc tot la Viena, Austria în perioada 14-17 iunie

2011.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost reprezentat, în baza ordinului nr.

6046/11.09.2010, de către domnul Iuliu Gabriel MALOȘ, consilier pentru industria alimentară în cadrul

Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Bogdan BAZGĂ, consilier pentru afaceri europene

în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cadrul proiectului Tech Food.



Deplasarea s-a făcut, urmare a invitaţiei primite de la Camera de Comerţ şi Industrie din Atena şi

Institutul Național Elen de Cercetare, parteneri în cadrul proiectului de cercetare internaţional intitulat

„Solutions and interventions for the technological transfer and the innovation of the agro-food sector in

South East regions” – TECH.FOOD, din cadrul programului South East Europe, Priority Axis 1:

Facilitation of innovation and entrepreneurship, AoI 1.1: Develop technology and innovation networks

in specific fields.

În cadrul TFG au avut loc dezbateri pe tema Solutions and interventions for the tehnological

transfer and the innovation of the agro-food sector in South East regions. Reprezentanţi ai

întreprinderilor agroalimentare din cele 7 state implicate în proiect au prezentat rezultatele obţinute pe

această temă. Dl. Klaus Wagner de la Federal Institute of Agriculturaleconomics, CATT novation

management GmbH din Viena, Austria a prezentat în această întâlnire Regional Food, Local Food.

Dr. Aris Xenakis de la Institutul Naţional Elen de Cercetări a prezentat definiţia conform FAO

pentru functional foods astfel: Foods that provides specific health benefits bezond their nutritial values.

Dr. Aris Xenakis afirma că, Grecia este cel mai mare consummator de ulei de măsline din lume, precum

şi cel de-al treilea producător.

Davide Fava, reprezentantul DemoCenter din Italia, prezintă 2 societăţi de renume pentru

industria cărnii de Italia: AlcaUnor şi ItaliCarni (cel mai mare abator din Italia).

26

Reprezentanţii din croaţia au prezentat Agricultural Cooperative Center Istria, care are 75 de

membri din iulie 2010 având ca obiect de activitate producţia şi comerţul cu bunuri agroalimentare,

consultanţă, transport şi servicii de contabilitate. Au o cifră de afaceri de 600.000 Euro/an, un angajat la

departamentul de Cercetare-Dezvoltare iar 3% din profit este destinat cercetării.

Reprezentanţii din Serbia au prezentat societatea GOMBIT, avand ca obiect de activitate

producţia, procesarea de carne de porc, vită şi pui şi înfiinţată în anul 1994. Afirmă că anul 2010 a fost

cel mai prost an, au circa 145 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 10 milioane de Euro în 2010. Obiectivul

societăţii GOMBIT pentru următorul an este de a produce carne organică.

Reprezentanţii din Ungaria au prezentat METRO CASH CARRZ, primul magazin din Ungaria

fiind deschis în 1993, având o cifra de afaceri de 7000 milioane Euro în 2010, circa 2650 de angajaţi şi

13 magazine.

Întâlnirile desfăşurate în cadrul proiectului au continuat astfel că în data de 25 şi 26 mai 2011 a

avut loc la Tulcea grupul focal „ Inovare în sectorul cărnii de porc şi sectorului cărnii de vită” „Reţele şi

tehnologii de transfer a inovaţiei în cadrul sectorului cărnii de porc şi al cărnii de vită”.

În cadrul acestui grup de lucru cuvântul de deschidere a aparţinut reprezentanţilor Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi anume domnului Adrian RĂDULESCU – Secretar de Stat, Sergiu

Sorin CHELMU – Secretar General Adjunct, precum şi reprezentanţilor Academiei de Studii

Economice domnii Prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR – Prorector Academia de Studii Economice

Bucureşti şi domnul Prof. univ. dr. Victor Manole – Decan.

Prezentarea agendei a revenit domnului prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR - Prorector Academia

de Studii Economice Bucureşti precum şi domnului Bogdan BAZGA – Consilier pentru Afaceri

Europene în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Grupul focal de lucru a beneficiat şi de prezentările domnilor Adrian Rădulescu şi Sergiu Sorin



CHELMU, reprezentanţii ministerului în cadrul proiectului, care şi-au axat prezentarea pe importanţa

sectorului cărnii de porc şi prezentarea proiectului TECH.FOOD.

Discuţiile au vizat problematica reţelelor şi instrumentelor tehnologice pentru promovarea inovării

în sectorul cărnii de porc - susţinerea şi promovarea produselor româneşti la nivel UE şi Internaţional.

Grupul de lucru s-a finalizat cu o vizită de studiu la Ferma km 4 unde a avut loc o prezentare a

activităţii de cercetare şi inovare a societăţilor comerciale din domeniul creşterii suinelor.

În data de 27 mai, tot la Tulcea s-a desfăşurat şi grupul de lucru „Inovare în sectorul viti-vinicol -

Promovarea produselor viti – vinicole. Reţele şi instrumente tehnologice în sectorul viti-vinicol.”

Cuvântul de deschidere a aparţinut domnului Adrian RĂDULESCU – Secretar de Stat, Sergiu Sorin

CHELMU – Secretar General Adjunct, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Prof. univ. dr.

Nicolae ISTUDOR – Prorector Academia de Studii Economice Bucureşti şi domnului Prof. univ. dr.

Victor Manole – Decan. Prezentarea agendei a revenit domnului prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR –

Prorector Academia de Studii Economice Bucureşti, precum şi domnului Bogdan BAZGA – Consilier

pentru Afaceri Europene, în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnul Adrian RĂDULESCU precum şi domnul Sergiu Sorin CHELMU s-au axat în prezentare

asupra importanţei sectorului viti-vinicol şi prezentarea proiectului, în vreme ce prezentarea experților

de la Academia de Studii Economice a vizat domeniul reţelelor şi instrumentelor tehnologice pentru

promovarea inovării în sectorul viti - vinicol - susţinerea şi promovarea produselor româneşti la nivel

UE şi Internaţional, prezentare ce a reprezentat un punct de plecare pentru discuţiile ce au urmat în

cadrul întâlnirii.

În cadrul grupului de lucru focal au mai fost atinse o serie de subiecte ce au vizat promovarea

produselor viti-vinicole, rețele şi instrumente tehnologice în sectorul viti – vinicol precum şi

prezentarea sectorului viti – vinicol de către Societățile comerciale participante.

28

Grupul focal de lucru s-a încheiat cu o vizită de lucru în cadrul unei podgorii, unde a fost

prezentată activitatea de cercetare şi inovare a societăţilor comerciale din domeniul viti – vinicol.

În intervalul 13 - 14 Octombrie 2011 au fost organizate şi desfăşurate la Buşteni 2 (două)

seminarii tehnice (adresate IMM), activităţi incluse în cadrul Proiectului Transnațional SEE “TECH

FOOD”.

Cele două două evenimente au fost intitulate Transabilitatea cărnii de porc de la materia primă

şi până la produsul finit” şi „Situaţia agenţilor economici producători de produse tradiţionale din

România”.

Scopul acestor evenimente a fost de diseminare a rezultatelor obţinute în cadrul proiectului de

cercetare internaţional intitulat “Solutions and interventions for the technological transfer and

innovation in agrofood sector from South East Europe Regions” precum şi de aflare a nevoilor de

inovare a producătorilor, procesatorilor şi distribuitorilor agroalimentari. La evenimente au fost

prezenţi atât operatori din sectorul public cât şi din cel privat, respectiv: producători agroalimentari,

procesatori şi distribuitori din sectorul agroalimentar, medici veterinari, reprezentanţi ai DADR, APIA

şi APDRP, instituții aflate în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi

reprezentanţi din mediul academic.

De asemenea, a fost prezentat proiectul, toate etapele de implementare precum şi rezultatele

acestuia. Toti invitaţii s-au aratat interesaţi şi dornici de a colabora şi a întări relația dintre instituţiile

publice-mediul academic (cercetare) – sectorul privat, fiind invitaţi să consulte periodic site-ul naţional

al proiectului techfoodproject02.ase.ro, precum şi site-ul internaţional pentru a

interacţiona cu producătorii din celelelate state şi a intra în reţeaua transnaţională.

Evenimentele au fost organizate la Buşteni pentru a promova proiectul în 2 regiuni cu real

potenţial agricol, regiunea de Sud Muntenia şi regiunea Centru, fiind prezenţi invitaţi din judeţele

componente (Prahova, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș etc). În cadrul evenimentului au luat

„

www.techfoodproject.eu



cuvântul o serie de specialişti din cadrul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv :

Secretar General Adjunct – Sergiu Sorin CHELMU

Consilier pentru Afaceri Europene - Bogdan BAZGA

Consilier Industria alimentară – Iuliu Gabriel MALOŞ

Consilier Industria alimentară – Sever Alin MARINESCU

Din partea mediului academic, au prezentat :

Prof. Univ. Dr. Gabriel POPESCU

Prep. Univ. Drd. Irina Elena PETRESCU

Mediul privat a fost reprezentat de către Dl. Dan Marian LUNGU – reprezentant

ROMALIMENTA şi de către Dna. Ruxandra COC – Director comercial – DORIPESCO

Au fost dezbătute problemele cu care se confruntă sectorul de industrializare a cărnii şi a

produselor tradiţionale la nivelul României, precum şi la nivelul Uniunii Europene, şi au fost prezentate

instrumentele analitice şi de intervenţie elaborate în cadrul proiectului.

Subiectele discutate au vizat:

1. Prezentarea importanţei sectorului de industrializare a cărnii din România – Sergiu Sorin

CHELMU – Secretar General Adjunct;

2. Prezentarea importanţei Proiectului TECH.FOOD - Bogdan BAZGA – Consilier pentru

Afaceri Europene:

3. Prezentarea importanţei sectorului de produse tradiţionale în Industria alimentară - Iuliu

Gabriel MALOŞ - Consilier Industria alimentară

4. Importanţa asocierii producătorilor din domeniul procesării cărnii în diferite forme de

organizare în economia României - Consilier Industria alimentară – Sever Alin

MARINESCU

5. Situaţia agenţilor de valorificare a animalelor vii din România (abatoare), capacităţi şi

producţii realizate la nivel naţional, regional şi judeţean.

6. Instrumente analitice şi de intervenţie - Prof. Univ. Dr. Gabriel POPESCU şi Prep. Univ.

Drd. Irina Elena PETRESCU

30

Întâlnirile în cadrul proiectului au continuat prin intermediul a numeroase grupuri de lucru care

s-au desfăşurat şi în luna noiembrie şi au avut ca subiect „Trasabilitatea cărnii de porc de la materia

primă şi până la produsul finit” şi „Situaţia operatorilor economici producători de produse tradiţionale

din România”. În cadrul celor doua grupuri de lucru au fost dezvoltate o serie de subiecte ce au vizat :

1. Prezentarea importanţei sectorului creşterii porcilor şi prezentarea importanţei proiectului;

2. Reţele şi instrumente tehnologice pentru promovarea inovării în sectorul cărnii de porc

susţinerea şi promovarea produselor româneşti la nivel UE şi internaţional;

3. Rolul companiilor în cercetare şi Inovare pentru contractarea efectelor crizei – absorbţia

fondurilor comunitare;



Prezentări ştiinţifice susţinute în cadrul grupurilor de lucru5.

În cadrul grupurilor de lucru au fost elaborate o serie de prezentări care au reprezentat un

important punct de plecare pentru discuţiile şi concluziile care s-au dezvoltat în cea de-a doua parte a

întâlnirilor.

Pentru a evidenţia complexitatea subiectelor abordate am considerat ca fiind necesară

prezentarea în cadrul raportului unor teme care au fost dezvoltate precum:

1. Relaţia cercetare – inovare şi aplicare în practica în domeniul creşterii suinelor

2. Accelerarea accesării fondurilor Uniunii Europene, ca factor de atenuare a crizei economice

3. Rezultatele diagnozei privind transferul tehnologiei şi inovării în sectorul creşterii porcinelor

din România – realizate pe baza de chestionar

1. Relaţia cercetare – inovare şi aplicare în practica în domeniul creşterii suinelor

Acest început de secol şi de mileniu, marcat de un dinamism fără precedent al progresului

tehnico-ştiinţific, al dezvoltării economico-sociale, al înnoirilor este caracterizat printr-un grav conflict

între cerinţele crescânde de hrană, energie şi materii prime, pe de o parte şi resursele limitate ale

planetei, pe de altă parte.

Dezvoltarea continuă a societăţii umane, explozia demografică şi creşterea cerinţelor

nutriţionale conduc implicit la necesitatea obiectivă a dezvoltării şi modernizării producţiei animale, în

lume şi în ţara noastră.

Cercetarea ştiinţifică în domeniul creşterii suinelor s-a desfăşurat în România începând cu anul

1926 în cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice (ICZ). În anul 1970, a fost înfiinţată Staţiunea

Centrală de Cercetări pentru Creşterea Porcinelor - Periș, care în anul 1981 s-a transformat în Institutul

de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Porcinelor Periș prin înglobarea a 7 staţiuni de cercetare

teritoriale în structura S.C.C.C.P. Periș şi anume: S.C.P.C.P. Gornești, S.C.P.C.P. Oarja, S.C.P.C.P.

Fierbinti, S.C.P.C.P. Avrig, S.C.P.C.P. Focșani, S.C.P.C.P. Let și S.C.P.C.P. Hinova.

32

În anul 1991, Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Porcinelor Periș împreună cu

cele şapte staţiuni de cercetare teritoriale din subordine a fost transformat în S. C. ROMSUINTEST

PERIȘ S.A.

În domeniul creşterii suinelor există o serie de mari realizări ale cercetării româneşti care au

presupusȘ

1) crearea și omologarea liniilor româneşti de suine după cum urmează: Landrace de Focșani și

Marele alb de Gornești, specializate pe linie maternal (10,9 - 11,7 purcei/fătare); Duroc și

Hampshire, specializate pe linie paternă (97 - 102 kg la 6 luni, 2,79 kg/kg spor); crearea și

omologarea Liniei sintetice 345 Periș pentru producerea vierului terminal, cu viteză de

creștere și procent de țesut muscular superior (52 - 53%); producerea hibridului comercial de

Periș “Perhib”, produs prin încrucișarea vierilor LS 345 Periș cu scroafe F1 (L X MA), cu

greutatea de 100 kg la 210 zile, crearea și omologarea Liniei Sintetice LSP – 2000 cu 53 -

54% carne macră în carcasă și a hibridului comercial Perhib.

2) perfecţionarea tehnologiilor de exploatare în marile complexe de creştere a suinelor,

stabilirea normelor de furajare, de adapare şi de cazare ale suinelor şi elaborarea Programului

naţional de ameliorare a suinelor;

3) efectuarea de cercetări pentru îmbunătăţirea tehnologiei de IA şi a tehnicii transferului de

embrioni;

4) obţinerea, de la Oficiul de Stat şi Mărci, a 6 brevete de invenţie: “Linia Sintetică de

porcine - 345 Periș”, “Hibrid trirasial de porcine Perhib”, “Aparat pentru determinarea

sensibilităţii la stres a suinelor”, “Aparat pentru măsurarea randamentului tehnologic al

cărnii la suine”, “Metoda de determinare a calităţii de carne macră în carcasă la porcine”,

“Mediu de diluție (Periă - 2) pentru mărirea intervalului de conservare a materialului seminal

de vier”.

5) participarea la diferite programe de cercetare naţionale şi internaţionale (ORIZONT 2000,

BIOTECH, RELANSIN, CEEX 2005, Cercetare de excelenţă, Programul SECTORIAL,



Parteneriate în domeniile prioritare, Programul MAPDR de Creştere a Competitivităţii

Produselor Agroalimentare, Banca Mondială etc.) ca titulari de proiecte sau în parteneriat.

6) publicarea a peste 10 carţi şi a peste 1.000 de articole ştiinţifice;

7) editarea a 8 volume de lucrări ştiinţifice;

8) participarea la realizarea a 4 standarde ocupaţionale;

Linia Sintetică 345 Periș (LS - 345 Periș) a fost creată la Romsuintest Periş în perioada 1975 -

1987. Rasele participante au fost: în ordinea simbolurilor 3 - 4 - 5: Duroc, Hampshire şi Landrace

Belgian. Scopul principal l-a constituit obţinerea unei linii cu proporţii ridicate de carne în carcasă, cu

păstrarea unui ritm rapid de creştere şi adaptare la sistemul intensiv de exploatare.

În lucrările de formare a fost utilizată diversitatea genetică existentă pe plan mondial,

folosindu-se în acest scop următoarele rase de porcine:

• Landrace Belgian - cu proporţie ridicată de carne în carcasă, dar cu o rezistenţă scăzută la

stres şi neadaptată la sistemul de exploatare din ţara noastră;

• Duroc - cu o viteză bună de creştere, rezistență la stres, calitate bună a cărnii, dar cu o grosime

mare a slăninii;

• Hampshire - cu un procent ridicat de carne în carcasă şi consum specific redus, dar cu o viteză

scăzută de creştere, carne de calitate inferioară mai puţin corespunzătoare atât sub aspect tehnologic cât şi

pentru consumul sub forma proaspătă şi deficiențe sub aspectul reproducţiei. S-au practicat încrucişări

reciproce urmate de împerecheri în sine începând cu generaţia a III-a, cu selecţie efectuată în special pe

performanţe proprii pentru viteza de creştere şi proporţie de carne în carcasă. LS - 345 Periș prezintă o

asemănare genetică cu rasele participante de 56% cu Landrace Belgian, 36% cu Duroc si 8% cu

Hampshire.

Animalele din această rasă au jamboane foarte dezvoltate, membre solide şi o constituţie

robustă. Porcinele respective sunt de culoare albă sau uneori cu pete. Prolificitatea este de 9 - 10 purcei

la primipare şi 10 - 11 purcei la multipare. Realizează 100 kg la 175 zile, având o carcasă şi carne de

34

calitate. Procentul de ţesut muscular este de 57%. Se utilizează în programele de hibridare ca vier

terminal pentru obţinerea porcinelor destinate abatorizării.

Trebuie menționat în mod deosebit faptul că liniile sintetice prezintă importanţă nu atât prin

performanţele proprii cât mai ales prin performanţele pe care le transmit hibrizilor comerciali la a căror

formare participă.

Linia Sintetică LSP - 2000 este o populaţie paternă creată la Romsuintest Periş prin încrucişare

între LS-345 Periş şi Pietrain, în scopul obţinerii unui vier terminal cu procent de ţesut muscular

superior celorlalte rase paterne existente. Linia a fost omologată în anul 2003.

Porcinele din această linie au o carcasă cu un conţinut ridicat de carne macră, 57 - 59%, dar şi o

carne de bună calitate. Scroafele realizează 8 - 9 purcei la prima fătare şi 10 - 11 purcei la fătările

ulterioare. La vârsta de 172 zile realizează greutatea de 100 kg iar stratul de slănină este de 10 mm.

Constituţia animalelor este robustă, cu jamboane dezvoltate şi o culoare albă sau cu pete. Se utilizează

ca vier terminal pentru producerea hibrizilor destinaţi abatorizării.

12. Accelerarea accesării fondurilor Uniunii Europene, ca factor de atenuare a crizei economice

În condiţiile actualei crize economice mondiale, fondurile de preaderare şi cele structurale

alocate de Uniunea Europeană (care au fost şi sunt destul de consistente pentru România) pot

reprezenta, pentru ţările în curs de aderare şi pentru cele care au aderat în anul 2004 şi 2007, un sprijin

financiar important pentru asigurarea surselor de susţinere a investiţiilor menite să contribuie la

creşterea nivelului de trai în mediul rural.

Pe piaţa agricolă, presiunile inflaţioniste sunt în creştere şi aceasta pe fondul unor problemele

agricole manifestate la nivel mondial încă din anii anteriori, printre care se numără secetele şi creşterea

populaţiei care au adăugat noi presiuni asupra preţului. În consecinţă, tendinţa inflaţionistă este

1 Prof.univ.dr. Nicolae ISTUDOR- Academia de Studii Economice din Bucureşti



probabil să continue pentru o perioadă nedeterminată pe piaţa produselor agroalimentare. Inflaţia

creează în general, un mediu foarte volatil şi dificil, dar un mediu unde există şi oportunităţi pentru

investitori. O soluţie pentru un investitor ar fi abordarea “dacă nu o poţi învinge...alătură-i-te”.

Dacă preţurile produselor alimentare au o tendinţă de creştere datorită creşterii preţurilor materiilor

prime, de ce să nu investească în aceste pieţe? Acesta ar trebui să investească în echipamente şi astfel să

beneficieze de creşterea preţului produselor alimentare. Investitorii ar trebui să investească în companii

ce produc bunuri agricole, ca modalitatea cea mai adecvată de a beneficia de pe urma inflaţiei preţurilor

produselor alimentare. Mediul de afaceri trebuie să aloce multe resurse pentru unele obiective precum

obţinerea de informaţii, achiziţionarea de input-uri şi comercializarea produselor lor şi toate acestea

solicită resurse financiare importante. Pe de altă parte, o tehnologie îmbunătăţită va ameliora accesul

fermierilor la materiile prime şi le va permite acestora să-şi îmbunătăţească productivitatea şi calitatea

produselor finale. Investiţii private ar trebui făcute nu doar în sectorul agricol, dar şi în depozite, în

industria procesatoare şi de comerţ cu amănuntul.

Accesarea fondurilor europene – soluţie viabilă pentru depăşirea crizei

O soluţie viabilă în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă agricultura

românească, adâncite şi mai mult în contextul situaţiei actuale de pe piaţa financiară, o pot constitui

fondurile comunitare pentru finanţarea agriculturii şi dezvoltării rurale.

Ca atare, o atenţie deosebită trebuie acordată promovării unui program de dezvoltare rurală

echilibrată a tuturor regiunilor ţării noastre, în cadrul unui concept de dezvoltare rurală care se referă la

integrarea economică şi socială a satelor româneşti, concomitent cu asigurarea unui mediu favorabil

pentru atragerea capitalului străin în condiţii avantajoase, în vederea susţinerii investiţiilor şi a

programelor de dezvoltare a producţiei agricole.

O atenţie specială ar trebui acordată implementării programelor comunitare, a proiectelor

derulate prin Banca Mondială, precum şi altor programe cu finanţare străină. De altfel, prin intermediul

36

Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), România are alocate 8,022 mld. Euro,

la care se mai adaugă un procent de 20% co-finanţare naţională, asigurate de la bugetul de stat,

reprezentând un total de aprox. 10 mld. Euro.

Pentru perioada 2007-2013, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală

(PNDR) sunt derulate măsuri corespunzătoare grupate în 4 priorităţi:

$ Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier (Axa 1) – fonduri totale alocate

pentru perioada 2007-2013 - 3.967.311.581 Euro, din care contribuţie FEADR în sumă de

3.173.849.264 Euro,

$ Îmbunătăţirea mediului şi spaţiului rural (Axa 2) – fonduri totale alocate alocate pentru

perioada 2007-2013 - 2.293.413.375 Euro, din care contribuţie FEADR în sumă de

1.880.598.967 Euro,

$ Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale (Axa 3) - fonduri totale

alocate pentru perioada 2007-2013 - 2.473.739.880 Euro din care contribuţie FEADR -

1.978.991.904 Euro,

$ Axa LEADER (Axa 4) - fonduri totale alocate alocate pentru perioada 2007-2013 -

235.074.871 Euro, din care contribuţie FEADR în sumă de 188.059.896 Euro.

Stadiul accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea rurală

Până în prezent, pentru măsurile lansate la nivel naţional au fost depuse 33.658 proiecte

conforme cu o valoare publică de aproximativ 11,8 miliarde Euro, din care au fost selectate 13.690

proiecte având o valoare de 3.053 mld. Euro şi doar 11.569 au încheiate contracte de finanţare cu o

valoare de 2,166 mld Euro. De remarcat numărul mare de proiecte depuse care asigură un grad potenţial

de accesare de circa 143% până în prezent, ceea ce reprezintă cu mult peste nivelul înregistrat în cazul

Programului SAPARD, situat la nivelul de 46% la data de 31 martie 2006.



Este de menţionat că, progresul înregistrat în accesarea fondurilor europene pentru agricultură şi

dezvoltare rurală se datorează, pe de parte, desfăşurării, în bune condiţii, a unui program de preaderare

(SAPARD), iar, pe de altă parte, experienţei dobândite de beneficiarii de fonduri şi de firmele de

consultanţă din ţara noastră în elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Nu

acelaşi lucru putem spune despre celelalte programe operaţionale care au mari probleme în accesarea

acestor fonduri, gradele de accesare fiind situate la sub 10% din sumele alocate. În concluzie, se poate

spune că România este beneficiara unui scenariu financiar destul de generos pentru agricultură şi

dezvoltare rurală (şi nu numai), sumele alocate cifrându-se la cca. 13 mld. Euro, ceea ce reprezintă

aprox. 30% din totalul fondurilor europene alocate țării noastre pentru perioada 2007-2013.

Pentru aceasta, este nevoie de unirea eforturilor tuturor responsabililor de gestionarea

fondurilor europene, atât ale autorităţilor publice care coordonează programele operaţionale, cât şi ale

firmelor de consultanţă, respectiv ale beneficiarilor de fonduri. În acest sens, autorităţile publice

responsabile cu gestionarea fondurilor europene au rolul de a asigura repartizarea echitabilă a acestor

M|SURA

112

121

123

123 (Schema XS

13/123A/2008)

123 (Schema XS

28/123F/2008)

125

141

142

312

313

322

431.1 faza 3

TOTAL

Suma alocat\

337,221,484

991,827,895

1,071,174,126

476,077,390

476,077,390

138,855,905

383,429,681

544,222,774

1,546,087,425

14,161,138

5,979,135,208

NR

3377

5220

611

247

177

870

16984

10

2200

811

3039

112

33658

Valoare public\

72756466

1949305372

629741296

113706025

78896763

922896844

127380000

1445471

336494853

142801410

7429244322

4920162

11809588984

NR

2809

1591

412

215

157

-

6262

9

904

634

586

111

13690

Valoare public\

60357514

570042735

410849258

101626175

67450879

-

46965000

1434714

115382031

115517538

1559500835

4827533

3053954212

Nr

1758

1524

380

193

144

-

6146

3

529

454

327

111

11569

Valoare public\

37105035

528301601

370067170

83935518

59655698

-

46095000

91711

73690791

80379883

882791843

4827472

2166941722

%

11.00316461

53.26545096

34.54780703

-

9.68224935

0.066047605

19.21885411

14.76966545

57.09844274

34.0895767

36.24172471

Proiecte depuse Proiecte selectate Contracte/decizii

finan]are încheiate

Grad de

accesare

GRADUL DE ACCESARE AL FONDURILOR EUROPENE PENTRU AGRICULTURĂ

ȘI DEZVOLTARE RURALĂ LA 11.06.2010

38

fonduri care să contribuie la dezvoltarea echilibrată a spaţiului rural şi să urmărească eficienţa utilizării

lor.

Firmele de consultanţă trebuie să fundamenteze cu maximă responsabilitate proiectele de

investiţii, pentru a contribui la creşterea gradului de reuşită a acestora, iar beneficiarii de proiecte

(investitorii din mediul rural) să analizeze cu maximă atenţie oportunitatea efectuării investiţiilor care

să contribuie la creşterea eficienţei economice şi la ridicarea nivelului de trai din mediul rural.

Totodată, firmele de consultanță trebuie să se implice pe toată durata fundamentării și

implementării proiectelor, până la încasarea de către beneficiar a ultimei tranșe de fonduri de la

agențiile de plăți, inclusiv în orientarea beneficiarilor de consultanță pentru obținerea de fonduri

necesare asigurării cofinanțării.

Pentru utilizarea fondurilor, beneficiarii trebuie să asigure o parte din banii necesari realizării

investiţiei, adică cofinanţare privată, din surse proprii sau în situaţia în care nu dispun de acestea se pot

adresa unei bănci pentru obţinerea unui credit bancar.

Rezultatele diagnozei privind transferul tehnologiei și inovării în sectorul creşterii

2porcinelor din România – realizate pe bază de chestionar

La baza organizării creşterii porcilor în sistem industrial au stat cercetările de specialitate din

ţara noastră şi din ţările cu agricultură intensivă. Premisele care au stat la baza unei asemenea orientări

au fost legate de limitele dezvoltării producţiei de carne de porc în exploataţii agricole mici şi în sistem

gospodăresc – tradiţional.

Modalităţile prin care se poate îndeplini un asemenea deziderat sunt legate nemijlocit de un

ansamblu de problematici cu un pronunţat caracter aplicativ, cum ar fi:

$ concentrarea efectivelor şi repartizarea teritorială în zonele cerealiere;

2 Prof.univ.dr. Victor MANOLE – Academia de Studii Economice din Bucureşti



$

biologiei, fiziologiei şi geneticii animale;

$ promovarea unor tehnologii de înalt randament în creşterea şi îngrăşarea porcinelor;

$ calificarea şi utilizarea resursei umane;

$ îmbunătăţirea sistemului de producere şi valorificare a resurselor furajere combinate.

Abordarea în mod corect a creşterii şi îngrăşării porcinelor în ţara noastră, din punct de vedere al

priorităţilor economice, se poate înfăptui numai printr-o cunoaştere reală şi obiectivă a ansamblului de

problematici cu care se confruntă acest sector în actuala perioadă de timp.

Este şi motivul pentru care, cercetarea efectuată pe bază de chestionar a luat în considerare

activitatea unui număr de peste 130 de firme care se ocupă de creşterea şi îngrăşarea porcinelor, la care

se adaugă şi activităţile de procesare a producţiei de carne de porc.

Alegerea unui asemenea unui eşantion, ca şi selectarea informaţiilor culese în acest sens, pe o

perioadă de până la 4 ani dau credibilitate concluziilor privind starea actuală din acest domeniu de

activitate, ca şi măsurile şi investiţiile ce se impun pentru extinderea, modernizarea şi eficientizarea

activităţii de creştere a porcinelor din ţara noastră.

Particularităţile tehnologice ne-au determinat să considerăm clasificarea exploataţiilor pentru

creşterea şi îngrăşarea porcilor după dimensiunea efectivului mediu furajat în: sub 2000 de capete;

2001-4000 capete; 4001-6000 capete; 6001-8000 capete; 8001-10000 capete; peste 10000 capete.

Analiza activității de reproducţie

Sectorul de reproducţie conţine 3 faze tehnologice, şi anume: montă şi gestaţie (114 zile); fătare

şi alăptare (33 zile); înţărcare. În raport cu structura optimă a efectivului de porcine din exploataţii,

conform cărora viaţa productivă a unei scroafe este de 30 de luni, pentru siguranţa fluxului tehnologic

este nevoie ca 15% din numărul de femele din grupa montată trebuie să fie scrofiţe. Din cercetările

efectuate, rezultă că din punct de vedere al reproducţiei, exploataţiile de creştere a porcilor din România

sunt mult rămase în urmă faţă de ţările cu zootehnie performantă.

implementarea rezultatelor cercetării ştiinţifice de specialitate, pornind de la domeniile

40

Aşa, de exemplu, în cazul exploataţiilor de până la 2000 capete porcine se folosesc pentru

reproducţie, în medie, 168 scroafe; 360 capete pentru exploataţiile cu efective cuprinse între 2001-4000

capete; 641 scroafe pentru exploataţiile cu 4001-6000 capete; 1100 scroafe pentru un efectiv cuprind

între 6001-8000 capete; 2190 scroafe în cazul exploataţiilor de peste 10000 capete.

Dacă luăm în considerare o analiză o unitate reprezentativă în acest domeniu, cum ar fi SC

Crinsuin SA din judeţul Constanţa, dintr-un efectiv mediu furajat de 15148 capete, în 2006, 2492 capete

erau scroafe, ceea ce înseamnă circa 16,4 %; în 2007, la un efectiv mediu furajat de 14351 capete, 2011

erau scroafe, adică 14,0 %; în 2008, la un efectiv de 9636 capete, 1905 capete erau scroafe, ceea ce

înseamnă 19,8%; în 2009, la un efectiv de 10905 capete existau 1879 scroafe, adică 17,2%.

Un indicator semnificativ al activităţilor de reproducţie îl reprezintă indicele de utilizare a

scroafelor, calculat ca un raport între numărul de fătări şi efectiv mediu furajat de scroafe. Cu cât ciclul

de reproducţie la o scroafă este mai redus, cu atât se va realiza un număr mai mare de fătări pe scroafă şi,

respectiv, un număr mai mare de purcei. Aceşti parametri influenţează, în final, indicatorul „carne pe

cap de scroafă furajată”.

Din studiul elaborat, în cazul unui număr de 21 exploataţii, indicele de utilizare al scroafelor a

înregistrat valori bune, în sensul că, indiferent de dimensiunea efectivului de porcine din complex, 2,20

fătări pe scroafă, superior chiar indicelui considerat ca fiind normal de 1,8-2,0 fătări pe scroafă.

Semnificaţia acestui indicator este deosebită întrucât înglobează atât capacitatea reproductivă a

scroafelor, cât şi gradul de organizare şi economicitate a procesului de reproducţie în cadrul

complexului de creştere şi îngrăşare a porcinelor.

Nivelul acestui indicator este influenţată, însă, şi de factori economici, cum ar fi: reţetele furajere

folosite în hrana purceilor sugari, organizarea şi asigurarea asistenţei veterinare în perioada fătărilor.

Un alt indicator al procesului de reproducţie la porcine în reprezintă numărul de însămânţări

pe o scroafă într-un an de zile. Desigur, acest indicator trebuie corelat cu numărul de fătări, iar în mod



ideal între aceşti doi indicatori trebuie să fie egalitate. Ar exista astfel o perfectă corelaţie între efortul

depus (numărul de însămânţări) şi efectul obţinut (numărul de fătări).

Din analizele noastre rezultă că, în cazul celor 21 exploataţii cercetate numărul mediu de

însămânţări pe o scroafă, într-un an de zile, a fost 2,8, fiind mai mare cu 0,8 decât numărul de fătări pe

scroafă.

O asemenea situaţie scoate în evidenţă valoarea materialului biologic, calitatea materialului

seminal utilizat, profesionalismul resursei umane, la care se adaugă practicarea unor metode

tehnologice specifice valoroase. În plus, se asigură o eficienţă economică sporită, având în vedere

reducerea cheltuielilor cu materialul seminal utilizat pentru asigurarea unei gestaţii la o scroafă.

O importanţa aparte în activitatea de reproducţie o reprezintă nu numai numărul de purcei

obţinuţi, dar şi densitatea acestora în boxă, de care este strâns legat indicele de mortalitate. Studiile au

arătat că asigurarea microclimatului în boxe este elementul determinant, după hrană, în menţinerea unei

sănătăţi a animalelor, în reducerea îmbolnăvirilor şi, mai ales, a mortalităţilor. După calculele noastre,

unităţile specializate din România realizează o densitate medie de 12 purcei pe boxă, cu o mortalitate de

7,4 %. De fapt, în analiza efectuată, procentul de mortalităţi în cazul purceilor variază de la 1,0 % până

la 11,0 %, această situaţie datorându-se nu numai densităţii animalelor în boxe, ci şi altor cauze de

natură mai mult managerială.

Creşterea şi îngrăşarea porcilor

Creşterea tineretului porcin

În această fază tehnologică, obiectivul principal este acela de a prelua purceii înţărcaţi de la

maternitate şi introducerea lor în hale speciale, cu microclimat dirijat, unde are loc procesul de lotizare

(pe sexe) cât mai uniformă şi care se repetă ori de câte ori este nevoie. Halele sunt împărţite în

compartimente, fiecare compartiment corespunzând la două grupe de purcei înţărcaţi.

42

Perioada de creştere durează de la 34 zile până la 100 zile. În tot acest timp se urmăreşte

realizarea unui spor mediu zilnic de 370 - 425 grame pe animal, cu un consum specific de furaje de 2,4-

2,5 kg furaj combinat pe kg spor. Indicatorii principali ce se urmăresc în acest sector sunt: consumul

specific de furaje, sporul mediu zilnic în greutate pe animal şi greutatea la trecerea în îngrăşătorii.

Conform cercetărilor noastre efectuate pe un eşantion de 21 de explotaţii pentru creşterea

porcinelor, greutatea medie de livrare a porcilor graşi este sub nivelul considerat ca fiind optim din

punct de vedere al calităţii acesteia, calitate determinată de conţinutul în grăsime. Tehnologic, această

greutate trebuie să se încadreze în limitele a 100-110 kg/cap.

Ori, din acest punct de vedere, din cele 21 de întreprinderi analizate numai 11 au înregistrat o

greutate de valorificare optimă a porcinelor, cuprinsă între 101 şi 110 kg, iar 10 firme au valorificat

porcinele la o greutate suboptimă, cuprinsă între 81-100 kg.

O asemenea situaţie este apreciată ca fiind nesatisfăcătoare, deoarece pe lângă calitatea cărnii

mai puţin maturată a avut de suferit şi aspectul economic al producţiei concretizat într-un venit mai

redus. Este un motiv în plus să determinăm greutatea optimă de valorificare a producţiei de carne de

porc din punct de vedere economic. Acest optim economic ia în calcul evoluţia greutăţii de livrare a

porcinelor din cadrul firmelor analizate şi influenţa pe care o exercită aceasta asupra preţului mediu de

livrare.

Sacrificarea şi/sau procesarea cărnii de porc

Conform studiului nostru, din cele 14 societăţi de abatorizare a cărnii de porc analizate,

randamentul mediu al carcasei a fost mai mic de 65 kg în cazul a 3 întreprinderi, sub 70 kg în cazul a 2

întreprinderi, sub 75 kg în cazul a 5 întreprinderi şi peste 75 kg în cazul a 4 întreprinderi. De aceea,

creşterea greutăţii carcasei la sacrificare trebuie să constituie un obiectiv major în cazul tuturor celor

care se ocupă de creşterea şi îngrăşarea porcinelor. Aceasta înseamnă, cu siguranţă, un spor consistent al

producţiei de carne de porc.



Dacă o greutate optimă a carcasei este de 72-75% din greutatea medie a unui porc livrat în viu,

înseamnă că întreprinderile analizate trebuie să-şi orienteze eforturile în direcţia încadrării în aceste

limite, punând deosebit accent pe activitatea de ameliorare a efectivelor de porcine, realizându-se rase,

linii şi hibrizi cu un randament mare la sacrificare şi reducerea proporţiei de oase în carcasă şi a grăsimii

subcutanate, un grad de perselare şi marmorare a cărnii şi creşterea ponderii cărnii de calitate superioară

în volumul total al producţiei.

Producţia şi principalii indicatori economico-financiari

Societăţile de creştere şi îngrăşare a porcinelor, conform obiectului lor de activitate, realizează

producţii fizice diferite, astfel:

$ efective de porcine cu greutate vie corespunzătoare, pentru societăţi agricole care se ocupă

numai de creşterea şi îngrăşarea porcinelor;

$ efective de porcine şi producţia de carne în carcasă, pentru societăţile agricole care se ocupă

cu creşterea şi îngrăşarea porcilor, având şi sector de abatorizare;

$ producţia de carne în carcasă, inclusiv preparate din carne, pentru societăţile comerciale care

se ocupă cu procesarea şi prelucrarea cărnii.

44

Pentru a promova colaborarea în reţea, inovarea şi transferul de tehnologie ca parte a proiectului

au fost înfiinţate 7 Grupuri de lucru tehnice ale TECH.FOOD (GLP), care s-au referit, în special, la 7

chestiuni legate de inovare în sectorul agro - alimentar. O reţea de 34 de cercetători din 7 ţări diferite a

fost implicată, cu scopul de a încuraja cercetarea aplicată la nevoile mediului de afaceri. Rolul

cercetătorilor a fost cheia pentru a minimaliza lipsa de limbă comună care există de obicei între

instituţii, organizaţiile de cercetare şi întreprinderi. Cele 7 teme enumerate mai jos au fost analizate de

cercetători cu atenţie specială pentru inovare după cum urmează:

• Urmărirea, înregistrarea şi monitorizarea manipulării bunurilor;

• Producţii tradiţionale şi organice;

• Tehnologii de ambalare;

• Alimente funcţionale;

• Logistica bunurilor;

• TIC şi soluţii inovatoare de marketing;

• Managementul produselor secundare şi producţia de energie.

Documentele de lucru enumerate mai jos au fost realizate de cercetătorii din reţea; documentele

sunt lucrări specifice ştiinţifice şi tehnice cu privire la chestiunile generale identificate în grupurile de

lucru. Unele din documentele raportate sunt publicaţii oficiale în reviste ştiinţifice naţionale, în timp ce

altele sunt rezumate schematizate ale documentelor produse în limbile naţionale. Mai jos puteţi găsi

lista cu link-urile la documentele unitare.

Urmărirea, înregistrarea şi monitorizarea manipulării bunurilor

Cleaning and sanification of food equipment: legal framework and practical problems for the food

transformation enterprises, General considerations and reference to law and voluntary standards -

Roberto Massini, Profesor de Ştiinţa şi tehnologia alimentelor, în cadrul Departamentului de

Inginerie Industrială – Facultatea de Agricultură – Universitatea din Parma, SITEIA Lab, Reţeaua de

tehnologie înaltă Parma – Emilia-Romagna

$

Grupuri de lucru tehnice6.



$

$

$

$

$

$

New technologies for the decontamination of foods - Maria Elisabetta Guerzoni, Director al CIRI

Agroalimentare (Parma)

Quick non-destructive techniques for online testing of food products - Alessandro Ulrici,

Laboratorul BIOGEST-SITEIA

Extension of Meat and Meat Products Shelf Life Using Bio Control System (BCS) Technology - Dl.

László FÜLÖP, Hemotrade Ltd., Kaposvár

Systems of Traceability (+ anexă) - Herrmann Andreas, AMA-Marketing

Traceability of Food - (+ anexă) - Nepf Rochus - AGES, Austrian Agency for Health and Food

Safety

Quality management and food safety in the agricultural and food sector (+ anexă) - Pöchtrager

Siegfried, Institutul pentru Marketing şi Inovare, Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii Aplicate

Producţii tradiţionale şi organice

$ Extension The Common Agricultural Policy in the function of organic production development in EU -

Cvijanović Drago, Simonović Zoran, Mihailović Branko, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad

$ Methods for the characterization and improvement of typical products - Arnaldo Dossena –

laboratorul SITEIA PARMA

$ Exchanging expertise between scientist from Academia and Industry in the domain of lipids - Greek

Lipid Forum - Dr. Aristotelis Xenakis, Fundația Națională Elenică de Cercetare (NHRF) - Institutul

de Cercetări Biologice & Biotehnologie (IBRB)

$ Developing a fast and accurate method of antioxidant determination - Dr. Aristotelis Xenakis,

Fundația Națională Elenică de Cercetare (NHRF) - Institutul de Cercetări Biologice &

Biotehnologie (IBRB)

$ Organic food: are they really superior? Pros and cons in the field of organic commodities - Dr.

Kálmán Incze, HMRI Producţie & produse organice

$ Traditional and local food in Europe - Ágnes Kovács, HMRI

$ Development of curing technology - László Friedrich, Ph.D., Producţii tradiţionale şi organice,

Universitatea Corvinus din Budapesta

$ Non-destructive measurement technique in the meat industry use of ultrasound - László Friedrich,

Ph.D., Producţii tradiţionale şi organice, Universitatea Corvinus din Budapesta

46

$

Tünde, Surányi József,

$ Herbs as modern food - Hauser Hansjörg - Büro für Beratung und Bildung, Regensburg, Germania

Tehnologii de ambalare

$ Packaging, shelf life and environmental compatibility - Angelo Montenero, CIPACK - Universitatea

din Parma, Marco Rocchetti - P.S.P. Progetti Sistemi Packaging

$ Hybrid polymer/cobalt chloride humidity sensors based on optical diffraction - Asterios (Stergios)

Pispas, Nikos Vainos, Fundația Națională Elenică de Cercetare (NHRF) - Institutul de Chimie

Teoretică şi Fizică (TPCI)

$ Characterizing Optimal Business Conditions for Commerce of Traditional and Organic Food

Products between Hungarian Food Producers and AMCO Packaging & Consulting Company -

Judit Monspart-Sényi, Departamentul de Tehnologie de Îmbidonare, Universitatea Corvinus

Budapesta, în colaborare cu Universitatea de Ştiinţe Alimentare (Corvinus Budapesta)

$ Packaging for Generation 60+ Crucial Changes in Product and Packaging Quality concerning

Demographic Developments - (+ annex) - Langer Stephanie, Universitatea de Economie şi Afaceri

Viena

$ Generation Best Agers Requirements for packaging solutions - (+ annex) - Bergmair Johannes,

Departamentul de Ştiinţe ale Vieţii, Institutul Austriac OFI de Cercetări pentru Chimie şi Tehnologie

Functional foods

$ Development of new methodologies for the production of new bioactive high added value products

from Spirulina (Arthrospira) species - Dr. Theodore G. Sotiroudis, Fundația Națională Elenică de

Cercetare (NHRF) - Institutul de Cercetări Biologice & Biotehnologie (IBRB)

$ Nano-biotechnology as a tool for functional food formulations - Dr. Aristotelis Xenakis, Research

Body: Fundația Națională Elenică de Cercetare (NHRF), Institutul de Cercetări Biologice &

Biotehnologie (IBRB)

Goods logistics

$ RFID in the food supply chain - Szilárd Podruzsik, Universitatea Corvinus Budapesta

Increasing the Marketing Possibilities of Traditional and Regional - Meat - Products - Kleffler



$

$ ICT and innovative marketing solutions.

$ Trends and development of meat industry

www.techfoodproject.eu/images/stories/Document/WorkingPapers/Serbia/economics of

agriculture2-iae.pdf - Radojica Sarić, Roljević Svetlana, Bojana Bekić, Institutul de Economie

Agricolă - Belgrad

$ Imperfect competition in dairy industry in Republic of Serbia - Vesna Parausić, Vladana Hamović,

Branko Mihailović, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad

$ Market research in the function of development of marketing activities of meat processing

companies - Mihailović Branko, Hamović Vladana, Paraušić Vesna, Institutul de Economie

Agricolă - Belgrad

$ Analysis of export markets and export products of agro sector of Serbia - Mihailović Branko,

Cvijanović Drago, Paraušić Vesna, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad

$ Business consulting as an education model and a factor of agricultural education modernization -

Mihailović Branko, Cvijanović Drago, Paraušić Vesna, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad

$ Significance of European funds in creation of scientific-research and economic regional

cooperation - example of TECH. FOOD project - Bojana Bekić, Velibor Potrebić, Milenko Ivić,

Institutul de Economie Agricolă - Belgrad

$ Sustainable agriculture and rural development in terms of the Republic of Serbia strategic goals

implementation within Danube region – local communitie's development (SRB version) - Bojana

Bekić, Anton Puškarić, Lana Ivanović, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad

$ Exchange of meat, meat products and milk between the customs union Russian Federation, Belarus

and Kazkhastan and Republic of Serbia - Drago Cvijanović, Vesna Paraušić, Marko Jeločnik,

Institutul de Economie Agricolă - Belgrad

$ The High Technology Network Of Emilia Romagna And The Agrifood Platform - Enzo Bertoldi -

persoana de referinţă ASTER pentru Platforma agro-alimentară

$ Innovation for SMEs - Ungaria, Inovare

$ General conditions and success factors for innovation in the agricultural and food sector - (+ annex) -

Haas Rainer, Institutul pentru Marketing şi Inovare, Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii Aplicate Viena

Mobil technologies in the food distribution - Szilárd Podruzsik, Universitatea Corvinus Budapesta

48

Managementul produselor secundare şi producţia de energie.

$ - Cvijanović Drago, Mihailović

Branko, Paraušić Vesna, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad

$ PROSPARE – Progress in Saving Proteins And Recovering Energy (Programul Cadru Şapte) Partea

1 - Partea 2 - Arnaldo Dossena, Departamentul de Chimiei Organică şi Industrială, Universitatea din

Parma

$ The use of measuring instrument of nitrite and nitrate level in farms dedicated to growing vegetables

and in processing factories - Mónika Stégerné Máté Ph.D.

$ Food in the garbage - Schneider Felicitas, Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii, Viena

$ Energy self sufficient food processing factories - (+ annex) - Ortner Markus, Institutul pentru

Biotehnologia Mediului, Cercetări pentru Biogaz şi Consultanţă, IFA Tulln, Universitatea de Ştiinţe

ale Vieţii Aplicate Viena.

Agroekological conditions in terms of healthy-safety food in Serbia



Procesul de focus grup s-a concentrat pe grupurile țintă pentru a identifica cei mai potriviți

potențiali stakeholderi, care ar putea contribui la maximizarea obiectivelor definite. Segmentarea

grupurilor țintă, obținută prin intermediul nevoilor, și considerațiile ivite din analiză, au contribuit la

adresarea actorilor agro-alimentari specifici.

Focus grupurile sunt o formă de interviuri de grup, dar este important să distingem între cele

două tipuri de inițiative. Interviurile de grup constau în intervievarea unui număr de persoane în același

timp, accentul fiind plasat pe întrebări și răspunsuri între cercetător și participanți. Pe de altă parte,

focus grupurile se bazează pe interacțiunea din cadrul grupului, bazată pe teme furnizate de cercetător.

Focus grupurile locale din cadrul proiectului TECH.FOOD au fost organizate în fiecare regiune

implicată, cu sprijinul NTT-urilor. Acestea au drept țintă întreprinderile locale care funcționează în

același scenariu, pentru a le permite să identifice și să împărtășească nevoi comune de inovare. Focus

grupurile locale vor fi distinse de seminariile tehnice datorită faptului că cele din urmă sunt mai mult

legate de activitățile de sensibilizare, în timp ce cele dintâi sunt funcționale pentru a colecta expresii de

interes din partea întreprinderilor interesate în participarea activă în proiect.

Structura focus grupurilor a fost definită prevăzând figurile de moderator/facilitator (deseori un

expert din rețeaua de cercetători) și un înregistrator.

Mai jos sunt enumerate unele din evenimente (focus grupuri locale și seminarii tehnice) organizate de

unii dintre parteneri:

> Ambalarea alimentelor;

> Managementul produselor secundare și economisirea de energie;

> Rețeaua socială: TIC și noi instrumente pentru marketingul agro-alimentar;

> Logistică și mișcarea bunurilor;

> Curățarea și sanitarizarea echipamentelor alimentare: cadrul legal și probleme practice pentru

Focus grupuri locale şi seminarii tehnice7.

50

întreprinderile care transformă alimente;

> Proiectarea și realizarea echipamentelor și sistemelor alimentare: decretul nr. 17 din data de 27

ianuarie 2010 pentru îndeplinirea Directivei 2006/42/EC cu privire la utilaje;

> Procese durabile de conservare și transformare a produselor organice din fructe și legume post-

recoltare și ambalare;

> Sanitarizarea și proiectarea igienică a echipamentelor alimentare: conformarea cu

reglementările și aplicarea soluțiilor pentru proiectarea instalațiilor și afacerile de procesare a

alimentelor;

> Nevoi de inovare ale companiilor mari de carne;

> Nevoi de inovare ale IMM-urilor;

> Nitritul ca aditiv al produselor din carne;

> Noile reglementări cu privire la etichetarea alimentelor;

> Experiența austriacă în restructurarea sistemului de siguranță alimentară, realitatea italiană și

punctul de vedere al companiilor;

> Ultima oră și viitorul producției regionale artizanale de brânză;

> Manipularea produselor alimentare: noi tehnologii pentru inspectarea lanțului rece;

> Chestiuni speciale ale logisticii alimentare în diferite ramuri ale industriei alimentare;

> Produse Organice: Aspecte tehnice și de producție;

> Produse Organice: Aspecte de afaceri și marketing;

> Produse Organice: Producție & Certificare (Aspect juridic);

> Noul logo organic al UE: Reglementări & Indicații;

> Plante și mirodenii: alimente tradiționale funcționale cu viitor;

> Tendințe viitoare în procesarea cărnii – inclusiv managementul produselor secundare și

producția de energie;

> Soluții de ambalare pentru generația 50plus. Șanse pentru sectorul agro-alimentar;

> Biofuncționalitatea produselor alimentare – Noi modalități în dezvoltarea produselor;

> Tendințe viitoare în procesarea cerealelor;

> Utilizarea plantelor în industria alimentară – o provocare juridică;

> Calitate – siguranță – inovare – Provocări pentru sectorul agro-alimentar;

> Cereale – furnizare și securitate în vederea viitorului (tendințe viitoare în procesarea cerealelor).



Pentru a furniza o cunoaștere mai bună a principalelor caracteristici ale sectorului agro-

alimentar din fiecare regiune, cu privire la industrie, cercetare, politici/programe publice, și în termeni

de nevoi și potențial de inovare, perspective, oportunități, fiecare partener a redactat un profil regional.

Profilul regional a fost util pentru furnizarea unei imagini globale a regiunilor Europei de Sud Est cu

diferențele, similaritățile, complementaritățile și potențialul lor de cooperare. A fost începutul

construirii unui profil al SEE și al identificării sinergiilor SEE.

Pentru a începe un proces reciproc de învățare bazat pe difuzarea cunoașterii asupra unor

experiențe existente de posibil interes pentru regiunile partener, fiecare partener a prezentat câteva

studii de caz referitoare la sectorul agro-alimentar.

Italia: Regiunea Emilia - Romagna

Puncte tari

1) Prezența unor întregi lanțuri de producție conectate la multe produse tradiționale cunoscute

în întreaga lume. Industria alimentară din Emilia-Romagna este caracterizată de prezența multor

districte industriale situate în diferite provincii. Aceste realități sunt în principal legate de producția de

alimente tradiționale. Între acestea, cele mai importante sunt: Districtul Prosciutto di Parma, Districtul

Parmigiano-Reggiano, Districtul cărnii de porc și al cârnaților din Modena, Districtul fructelor și

legumelor, Districtul legumelor (Piacenza, Parma), districtul cărnii de pasăre din Forli-Cesena,

industria de vin, industria de lactate, bunuri coapte, paste și, în final, industria de hrană.

Emilia-Romagna este regiunea italiană cu cel mai mare număr de produse tradiționale cu mare

vizibilitate la nivel internațional. Din cele 711 produse PDO și PGI ale Uniunii Europene, 155 aparțin

Italiei (21,8% din totalul UE) și 25 regiunii Emilia - Romagna (16,13% din totalul Italiei și 3,52% din

UE).

Produsele tradiționale tipice din Emilia-Romagna sunt:

• 14 PDO Aceto Balsamico Tradizionale di Modena, Aceto Balsamico Tradizionale di products:

Profiluri regionale şi studii de caz8.

52

Reggio Emilia, Coppa Piacentina, Culatello di Zibello, Grana Padano, Olio Extra Vergine d'oliva

Colline di Romagna, Olio Extra Vergine d'oliva di Brisighella, Pancetta Piacentina, Parmigiano-

Reggiano, Prosciutto di Modena, Prosciutto di Parma, Provolone Valpadana, Salame Piacentino,

Salamini italiani alla cacciatora.

• 11 PGI Mortadella Bologna, Zampone Modena, Cotechino Modena, Vitellone bianco

dell'Appennino centrale, Asparago verde di Altedo, Scalogno di Romagna, Fungo di Borgotaro,

Marrone di Castel del Rio, Pere dell'Emilia-Romagna, Pesca e Nettarina di Romagna, Coppia ferrarese.

• 15 DOC Albana di Romagna, Bianco di Scandiano, Bosco Eliceo, Cagnina, Colli wines:

Bolognesi, Monte San Pietro, Castelli Medioevali, Colli di Parma, Colli Piacentini, Lambrusco di

Sorbara, Lambrusco Grasparossa di Castelvetro, Lambrusco Reggiano, Lambrusco Salamino di Santa

Croce, Montuni del Reno, Pagadebit, Sangiovese di Romagna, Trebbiano di Romagna.

Oportunități

Disponibilitatea de tehnologii inovative la nivel regional, adresate sub-sectoarelor agro-alimentare

strategice. Mulțumită prezenței în regiune a centrelor pentru cercetări avansate

Prezența unor anumite segmente de piață în creștere verticală; precum sectorul organic (vedeți

punctul tare numărul 2)

Cerere sporită pentru produse sigure și de calitate, din partea consumatorilor

Disponibilitatea intermediarilor calificați, facilitând dialogul dintre antreprenori și grupurile de

cercetători; industria din Emilia-Romagna e poate baza pe o rețea bine dezvoltată de organizații

intermediare care sprijină CTD în general și specific în sectorul agro-alimentar

Politici regionale adresate facilitării cooperării dintre IMM-uri și laboratoarele locale de cercetare

Puncte slabe

Dimensiune sub-critică a majorității întreprinderilor locale, deseori limitând resursele financiare

adresate C&D

Abilitate limitată de cooperare u privire la chestiuni tehnice comune și referitor la tratarea cu piețele

străine. Limitarea participării la programe de cercetare co-finanțate. În mod normal, companiile au o

atitudine deficitară pentru colaborarea în activitățile de C&D: C&D este o activitate scumpă care

>

>

>

>

>

>

>



trebuie să rezulte într-o poziție strategică mai bună a companiei pe piață

Dialog dificil cu laboratoarele de cercetare ale universităților

Coordonare internă slabă între politicile de C&D și marketing și strategiile de distribuție pe scară largă

Amenințări

Incertitudinea stabilității naționale politice care afectează nivelele regionale

Legislația Comunității Europene care cu greu se potrivește cu inovațiile tehnologice ivite după

rezultatele cercetărilor. Procese legislative europene care sunt în mod normal lungi și care durează

ani de zile până la obținerea legislațiilor finale. La acestea se adaugă faptul că legislația UE este

implementată în statele membre prin intermediul directivelor a căror traducere în sistemele

naționale necesită timp suplimentar. Acest lucru înseamnă că legile UE pot cu greu să anticipeze

nevoile societale și, chiar și atunci când sunt emise ca răspuns la progresul tehnologic, ajuns să fie

implementate când tehnologia, probabil, s-a schimbat din nou

Oportunități limitate de locuri de muncă pentru cercetătorii tineri, printr-o legislație care nu

facilitează circulația resurselor umane

Investiții private slabe în activitățile de C&D

România: Regiunea Sud Muntenia

Scurtă introducere și analiza SWOT

Agricultura este unul din punctele cheie ale Regiunii Sud Muntenia. Această zonă a României,

care se potriveşte perfect cu profilul de ţară, poate fi considerată una din cele mai prolifice zone

agricole, întrucât include o mare parte fin Câmpia Bărăgan, ale cărei soluri sunt potrivite pentru

agricultură. De fapt, structura producţiei agricole în România în perioada 2004-2008 este caracterizată

de predominanţa producţiei de cereale (68,02% - cel mai scăzut nivel, atins în anul 2005 şi 75,22% - cel

mai ridicat nivel, în 2008). Cota de producţie de şeptel în totalul valorii producţiei agricole este de

aproximativ 1/3, variind conform rezultatelor obţinute în sectorul cerealelor în anii cu recoltă bună sau

slabă. În UE, sectorul cerealelor deţine aprox. 60% din totalul producţiei agricole, iar sectorul de şeptel

aprox. 40%. Această structură este relativ stabilă, ceea ce este reflectat în nivelul de asigurare constantă

a consumului populaţiei în întreaga Comunitate. Franţa are o structură relativ stabilă a producţiei

>

>

>

>

>

>

54

agricole (circa 62% producţie cereale şi 38% producţie şeptel). Grecia şi Bulgaria sunt apropriate de

structura de producţie a României. În contrast, cota de producţie de şeptel în Polonia este ridicată, între

45-47%. Structura producţiei agricole depinde de populaţia de şeptel şi de câştigurile medii.

Din acest punct de vedere, în România, densitatea şeptelului pe 100 ha, exprimată în unităţi

bovine mari (UBM) este cea mai redusă, în comparaţie cu toate Statele Membre, şi este încă în scădere

(43 UBM /100 ha în 2007). Cea mai mare densitate a şeptelului pe 100 ha s-a găsit în Malta în 2007 (480

UBM), urmată de Olanda (335 UBM), Slovenia (113 UBM), Belgia (275 UBM) etc. În Polonia,

densitatea şeptelului rămâne stabilă, la 77 UBM pe 100 ha. Structura valorii producţiei agricole este

influenţată de structura zonelor cultivate, de producţia fizică şi de preţuri. În ceea ce priveşte perioada

2006-2007, principalele concluzii cu privire la structura producţiei agricole sunt:

$ În general, în agricultură nu s-au petrecut schimbări majore în structura valorii producţiei.

Producţia de cereale rămâne predominantă (66,73% în 2007), producţia şeptelului rămâne

relativ scăzută (31,68% în 2007), iar serviciile au o contribuţie nesemnificativă;

$ Pe ramuri şi recolte, în 2006-2007, au existat schimbări substanţiale; structura producţiei de

cereale după recoltele principale a ilustrat mutaţii semnificative, datorită zonelor mai reduse

plantat cu porumb, grâu şi orz, câştiguri medii reduse şi preţuri în cădere;

$ Menţinerea unei cote de plante tehnice în valoarea producției, datorită, în special, zonelor mai

mari cultivate cu rapiţă şi soia, şi datorită câştigurilor medii la floarea soarelui; preţurile au

ilustrat o uşoară tendinţă descendentă;

$ Trestia de zahăr şi-a sporit cota în valoarea producţiei, datorită preţurilor mai mari şi creşterii

subvenţiilor;

$ Legumele şi fructele îşi menţin cota în structura valorii producţiei agricole datorită zonelor

cultivate şi prețurilor de la poarta fermei, care au avut o tendinţă de creştere;

$ O cotă mai ridicată de carne, în special porc şi pui, în valoarea structurii producţiei agricole

datorită creşterii moderate în populaţia de şeptel şi în preţurile tuturor felurilor de carne;

$ O tendinţă de creştere a cotei de lapte în valoarea producţiei agricole, din cauza creşterii în

populaţia de vaci şi a preţului laptelui – materie primă;



$ O tendinţă de creştere a cotei de ouă în structura valorii producţiei agricole datorită creşterii

preţurilor.

Evoluţia producţiei agricole şi structura sa după ramuri şi recolte nu reflectă o exploatare

eficientă a resurselor naturale şi umane din agricultură. Grânele şi seminţele uleioase, plantele furajere,

legumele şi cartofii sunt dominante, iar unele produse care se cer pe pieţele internă şi străină sunt

obţinute în cantităţi insuficiente şi trebuie importate (fructe, unele varietăţi de legume, struguri de

masă, carne de porc şi pui etc.). România menţine o structură simplificată a producţiei, care nu satisface

nevoile de consum ale populaţiei şi, de aceea, există o creştere a importului de fructe, legume, zahăr,

tutun, carne de porc etc. În anul 2006, cota de carne în totalul producţiei a fost de 14,98% (comparat cu

24,3% în UE-27), iar cota de lapte a fost de aprox. 10%. Diferenţe structurale continuă să existe în cazul

laptelui, care reprezintă circa 10% (sub nivelul UE-27), dar cerealele reprezintă peste 12% din valoarea

structurii producţiei agricole, peste nivelul UE-27. Caracterul extensiv al agriculturii româneşti, care

este ilustrat de tendinţa de a extinde recoltele de plante oleaginoase dincolo de limitele tehnologice

acceptabile, pot doar păstra disparităţile dintre România şi majoritatea Statelor Membre UE. La nivelul

UE-27 există o structură echilibrată a valorii producţiei agricole şi o diversificare a produselor, în linie

cu cerinţele de consum ale cetăţenilor UE. Legumele proaspete reprezintă 8,9% din totalul valorii

producţiei, fructele 6,8%, cerealele 9,6% (o parte importantă fiind alocată şeptelului), carnea 24,3%, ar

laptele 13,4%.

Ungaria: Regiunea Ungaria Centrală (Középmagyaország)

Analiza SWOT a regiunii

Puncte tari

Economie

Budapesta, cu regiunea sa, este forţa socio-economică dominantă (ca centru financiar,

comercial şi de servicii) din ţară şi centrul administraţiei publice, iar influenţa sa se răspândeşte la nivel

internaţional în întregul Bazin al Carpaţilor.

Rata de angajare este mare, în comparație cu media naţională

Regiunea este un centru multifuncţional (financiar, comercial şi de servicii)

>

>

56

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

Proporţie ridicată de companii multinaţionale şi investiţii străine directe

Prezenţă puternică a industriilor creative şi a activităților de copyright

Capitalul străin şi intern este concentrat în regiune

Sediile regionale ale companiilor internaţionale şi naţionale sunt situate în regiune

Economia culturală are o bază puternică

Regiunea este o destinaţie primară a turismului internaţional, Mediu Construit şi Natural

Mediu natural atrăgător (peisaje rurale frumoase, ape termale, Dunărea)

Resurse semnificative de ape termale (energie alternativă)

Canalizarea s-a îmbunătăţit în aglomerare

Mediu natural variat în afară de locaţiile din patrimoniul mondial, un mare număr de monumente şi

atracţii istorice.

Transport

> Regiunea, în special Budapesta, are o accesibilitate bună – acoperirea reţelei de transport public din

Budapesta este mare - în comparaţie internaţională – singurul aeroport internaţional din Ungaria

(Ferihegy) este situat în regiune.

> Mediul social şi resursele umane

> Învăţământul superior din Ungaria, C&D, precum şi potenţialul de inovare, sunt concentrate în

Budapesta

> Nivelul de angajare este relativ ridicat în regiune

> Capacitatea de asistenţă medicală este concentrată în regiune

Instituţii culturale semnificative sunt situate în regiune.

Puncte slabe

Economie

> Nivel de dezvoltare economică dezechilibrat la nivel regional

> Structură economică duală, cu afaceri multinaţionale şi locale lucrând în izolare şi fără a coopera

> Lipsă de cooperare între companiile mari şi întreprinderile locale

> Aptitudini de afaceri, ambiţii de inovare, facilităţi TIC şi acces la finanţare inadecvate ale IMM-

urilor

> Cooperare slabă între mediul de afaceri şi cercetători

> Şoselele din Budapesta sunt supra-aglomerate

> Deficienţe structurale şi de capacitate ale legăturilor transversale de transport şi ale şoselelor



subsidiare (de ex. MO, podurile peste Dunăre);

> Lipsă de conexiuni între căile ferate şi transportul urban, şi un sistem suburban feroviar inadecvat în

aglomerarea Budapesta

> Suprafeţele şoselelor sunt în stare nesatisfăcătoare

> Potenţialul de turism este sub-utilizat

> Transferul de cunoştinţe antreprenoriale este slab

> Marketingul regional este slab

> Sistem statistic nesigur şi slab organizat, fiind incapabil să furnizeze date cu privire la procesele

regionale pentru cei care iau decizii şi pentru analişti

Mediul construit şi natural

> Localnicii sunt foarte rar implicaţi în pregătirea proiectului, astfel implementarea nu reuşeşte sau se

realizează prea încet

> Consumul sporit conduce la creşterea cantităţii de deşeuri

> Lipsa conştiinţei de mediu în majoritatea societăţiiAbsența industriei de fundal pentru prelucrarea

deşeurilor colectate selectiv

> Unele părţi ale Dunării (Braţul RkkeveSoroksar al Dunării) sunt poluate

> Suprafaţa rezervoarelor de apă protejate s-a micşorat

> Creşterea zgomotului, a vibraţiilor, a luminii şi a poluării vizuale în BudapestaZonele naturale sunt

fragmentate, reţeaua ecologică (biotop) lipseşte

> Multe centre de aşezare şi-au pierdut rolul în comunitate, locurile publice sunt degradate

> Starea caselor din pre-fabricate este în scădere; în zonele urbane apar mahalalele

> Rămânere în urmă semnificativă în acţiunile de reabilitare urbană

Transport

> Sarcină semnificativă asupra mediului provocată de transport

> Calitatea şoselelor pavate se înrăutăţeşte

> Lipsa intersecţiilor de trafic şi a intermodalităţii

> Reţeaua de şosele secundare şi de conexiuni la şosele transversale este sub-dezvoltată

> Lipsă de integrare în serviciile de transport public în aglomerarea Budapesta;

> Nivel scăzut al serviciilor feroviare suburbane

> Transportul public nu este capabil să concureze cu mijloacele de transport private

> Dezvoltarea liniilor feroviare cele mai rapide este în urmă cu decenii

58

>

brusc

> Reţeaua de piste de bicicletă nu este continuă, iar facilităţile necesare (de ex. depozitare) nu sunt nici

ele disponibile

> Mediul social şi resursele umane

> Diferenţă puternică între infrastructura umană a districtelor şi a capitalei

> Cooperare slabă şi lipsă de armonie între serviciile instituţiilor din Capitală şi din Districte

> Rată ridicată de inactivitate în relaţie cu UE

> Număr mare de şomeri 'căzuţi' din prevederi

> Discrepanţă între structura de calificări a populaţiei şi nevoile pieţei muncii

> Lipsa resurselor umane complexe

Oportunități

Potenţial major de creştere pentru atracţia de multinaţionale şi pentru rolul de transfer de inovare către

est.

Amenințări

Nivel extrem de ridicat al corupţiei economiei bazate pe cunoaştere, iar municipalităţile inovatoare

scad mai mult încrederea întreprinderilor publice în regiunea concurentă a capitalei (Viena, Bratislava,

centrele de cercetări ale companiilor din Praga) care devin mai puternice, în comparaţie cu regiunea

Budapesta

> Risc de mediu din zonele poluate şi din Brownfield din Europa de Sud-Est

> Competitivitatea ţării şi capacitatea Budapestei sunt în scădere

> Râul Dunăre poate furniza protecţie sporită a mediului

> Transportul public şi-a pierdut atractivitatea

> Tendinţele economiei globale sunt astfel încât oamenii au tendinţa de a alege transportul privat;

> Centralizarea activităţilor de reţele de transport, creând valoare adăugată reală pot să nu se schimbe

sau ar putea deveni şi mai puternice

> Coeziunea socială slăbeşte.

Starea porturilor de pe Fluviul Dunărea este necorespunzătoare, iar transportul pasagerilor a scăzut



Grecia: Regiunea Attica

Analiza SWOT la nivel de afaceri

Puncte tari

Condiţii favorabile de producţie (clima); abundenţă de materii prime de calitate înaltă; forţă de muncă

cu mare experienţă şi calificată; prezenţă semnificativă în ţările vecine, procese de producţie certificate,

care asigură calitatea produsului final (HACCP, ISO).

Puncte slabe

Competitivitate slabă a producătorilor pe scară mică; investiţii private inadecvate în CTD; concentrare

pe C&D în oraşe, colaborare inadecvată în reţea cu institute de cercetare şi universităţi, pentru a

exploata oportunitățile de inovare; canale de distribuţie nedezvoltate; colaborare inadecvată în reţea

între companiile cu profil alimentar la nivel regional, naţional, transnaţional (clustering); penetrare

slabă pe pieţele mari şi bine dezvoltate din Europa Centrală şi de Vest.

Oportunități

Programe de CTD existente şi viitoare la nivel regional, naţional şi european; tendinţă globală către

dieta mediteraneană şi alimentele bio/funcţionale; Adoptarea standardelor de siguranță alimentară ale

UE; agro-turism; oportunități de colaborare în reţea între producători, industrii, centre de cercetare;

modernizarea IMM-urilor; exploatarea inovării pentru a soluţiona probleme din industrie (siguranţa

alimentelor, ambalare, managementul deşeurilor etc.).

Amenințări

Concurenţă internaţională crescută în preţul alimentelor, în calitate şi inovare; strategie naţională

inadecvată pentru dezvoltarea sectorului alimentar, bazată pe inovare; investiţii reduse în modernizare şi

infrastructură; birocraţie legată de dezvoltarea de investiţii relevante în CTD; mecanisme ineficiente

pentru informare şi conştientizare pentru tehnologie alimentară; transfer şi inovare în domeniul alimentar.

Analiză SWOT la nivelul cercetării

Puncte tari

Infrastructură de cercetare puternică pentru implementarea cercetării în sectorul agro-alimentar;

60

Cercetători cu competenţe şi pregătire înaltă, concentraţi în sectorul agro-alimentar; Programe şi

strategii de C&D; Implicare în proiecte internaţionale şi europene.

Oportunități

> Programe CTD existente şi viitoare, la nivel regional, naţional şi european;

> Cerere de noi produse alimentare şi tehnologii alimentare, cu valoare adăugată;

> Implicare mai mare în spaţiul de cercetare european.

Puncte slabe

> Colaborare inadecvată în reţea a instituţiilor;

> Colaborare inadecvată a entităţilor de cercetare cu Industria alimentară, pentru a identifica nevoie

efective ale aplicaţiilor de C&;

> Programe inadecvate de educaţie agro-alimentară;

> Inabilitatea entităţilor de cercetare de a evidenţia potenţialul de inovare al Industriei alimentare.

Amenințări

> Birocraţia legată de participarea entităţilor de cercetare la programe naţionale de C&D;

> Strategie naţională inadecvată pentru programele de C&D; Resurse financiare limitate pentru

cercetare;

> Finanţare inadecvată sau inconstantă pentru C&D.

Austria: Profil regional al Austriei Superioare

Informații generale2Provincia austriacă Austria Superioară cuprinde 11.982 km (înseamnă 14% din Austria), cu ¼

milion locuitori (înseamnă 17% din Austria, Statsitik Austria 2001), ceea ce rezultă într-o densitate a

2populației de 115 persoane/km2, puțin peste media austriacă de 96 persoane/km .

Are o parte considerabilă din diferite zone geografice și de producție agricolă, de la nord la sud:

dealurile Muhlviertel, câmpiile și văile râului Dunărea din Alpenvorland și zona muntoasă Voralpen, cu

câteva zone de tranziție.

În total, există 57.657 întreprinderi cu 583.063 angajați, situate în Austria Superioară. Acestea

produc 16/5% din Produsul Intern Brut Național al Austriei, rata de șomaj pentru anul 2009 fiind de 4%.



Tendința pe termen lung a unor sectoare primar și secundar în scădere și un sector economic terțiar

(servicii) în creștere este, de asemenea, relevant în Austria Superioară. 33.662 ferme agricole erau

active în Austria Superioară în anul 2009. Zona agricolă cultivată de 557.008 ha constă, în principal, din

298.808 ha de teren arabil, 231.476 ha pășune intensiv utilizată, 24.331 ha pășune cu intrări scăzute

(inclusiv platourile alpine), 794 ha livezi și 10 ha vii.

Analiza SWOT

Puncte tari

Nivelul de afaceri

Camera de Comerț vede o relativă stabilitate a sectorului alimentar în Austria Superioară și în

anii crizei economice (2009) cifra de afaceri menținându-se stabilă (+1,4%, Wirtschaftskammer Upper

Austria, 2010). Există întreprinderi puternice, de vârf, active și pe piețele internaționale și care caută

cooperări diverse, de exemplu brutăria "Resch und Frisch" sau organizația de fructe, legume și murături

"efko". Unele întreprinderi de succes – de asemenea, în comparație și concurență internațională - sunt

situate în Austria Superioară (de exemplu, produse de tip bere, brânză, produse organice de brutărie).

Agricultura și produsele agricole au o imagine bună în ochii consumatorilor interni, cu produse de

calitate înaltă ("Genussland") legate de produse și gusturi regionale specializate. Consumatorii

apreciază înregistrarea produselor, diversitatea și specialitățile regionale. Furnizarea de produse

organice este în creștere, laptele nemodificat genetic fiind standard. Cooperările cu întreprinderile de

turism, gastronomie, sunt active și în creștere; există deja bune experiențe cu modele de cooperare (de

exemplu fermieri-morari-brutari, "Troad Baker"). Brandurile regionale rămân pe piață, în comparație

cu produsele fără nume din magazinele cu vânzare cu amănuntul. Majoritatea întreprinderilor sunt

active în cercetare și dezvoltare și sunt membre ale diferitelor organizații și asociații. Certificările

produselor și proceselor sunt folosite în mod obișnuit.

Nivelul de cercetare

Educația și cercetarea au o reputație înaltă și oportunități regionale bune cu facilități

specializate de educație superioară, un colegiu și unele cursuri la nivel universitar conducând la o

62

calificare profesională bună în Austria Superioară. Lebensmittel-Cluster din Austria Superioară și alte

facilități de cercetare sprijină cooperarea și schimbul de informații și opțiuni de inovare. Universitatea

de științe aplicate din Austria Superioară, în Wels, dezvoltă în prezent noi sisteme-test organice pentru

identificarea componentelor specifice sănătății din alimente, în special din alimentele funcționale.

Puncte slabe

Nivelul de afaceri

Austria Superioară – precum și Osterreich în totalitate – arată structuri mici de producție și

procesare, cu eficiență relativ redusă (costuri ridicate în producție, procesare, vânzări, logistică) în

relație cu capacitățile și cooperările internaționale competitive. Există o rată mică a cheltuielilor pentru

inovare. Concentrarea și puterea mare de piață ale întreprinderilor comerciale conduc la presiune

ridicată asupra producătorilor. Sectorul organic crește; în prezent, cererea este mai mare decât

posibilitățile de ofertă. Planurile de dezvoltare nu par a fi foarte larg răspândite, mai ales la nivelul

întreprinderilor mici. O cerere cu privire la îmbunătățirea ulterioară în toate secțiunile lanțului de

producție este avută în vedere de întreprinderi.

Nivelul de cercetare

O universitate specială în domeniul științelor vieții și al sectorului alimentar lipsește din Austria

Superioară pentru completarea întregii game de facilități educaționale și de cercetare. Există activități

de cercetare și în întreprinderile mici, dar la un nivel scăzut. Drepturile de proprietate intelectuală nu

sunt foarte larg răspândite, în special în întreprinderile mici.

Oportunități

Nivelul de afaceri

O bună dezvoltare a sectorul de produse inovatoare, comoditatea și produsele cu marcă specială

trebuie observate. Tendința către produse organice, alimente funcționale, inovatoare și produse de

îngrijire facilitează noi șanse pe piață. Dorința de cooperare a întreprinderilor din gastronomie și turism

este în creștere. Siguranța alimentară și posibilitatea de înregistrare a produselor oferă oportunități mai

bune pentru produsele de calitate înaltă, consumatorii apreciază înregistrarea, diversitatea și



specialitățile și mărcile regionale. Exporturile de alimente austriece sunt în creștere; produsele

austriece au o imagine de bine și de naturalețe pe piețele străine. Cererea de alimente pe piața globală

(de exemplu, laptele pe piețele asiatice) este în creștere.

Amenințări

Nivelul de afaceri

În general, în Austria sunt costuri mari cu manopera, costuri sociale, de mediu și de bunăstare a

animalelor. Există o presiune în creștere din partea produselor fără nume ale magazinelor cu vânzare cu

amănuntul. Se observă o tendință de stagnare sau de scădere în consumul de carne. Procesele cu

concentrare națională și internațională provoacă presiuni ridicate asupra pieței, iar concurența sporită

este provocată de investițiile companiilor internaționale în noile state membre UE, ceea ce rezultă în

concurență și importuri în creștere.

Croaţia: Districtul Istria

Analiză SWOT la nivelul întreprinderii

Puncte tari

> Produse regionale agro-alimentare recunoscute la nivel național

> Rețea bună de asocieri în domeniul afacerilor

> Orientare către export și către obținerea de noi tehnologii

> Sprijin puternic la nivel național și regional concentrat pe asociațiile de afaceri

> Pre-condiții excelente pentru producția organică și pentru produse conectate cu teritoriul

> Tradiție lungă în sector

Oportunități

> Piață sezonieră semnificativă în timpul verii

> Piață organică în creștere semnificativă

> Cerere în creștere pentru produse sigure și de calitate din partea consumatorilor cu atenție specială

pentru produse tipice

> Noi piețe care cer produse de calitate disponibile după aderarea la UE.

64

Puncte slabe

>

> Coordonare slabă între politicile C&D și marketing și strategiile de distribuție la scară largă

> Lipsa terenurilor arabile mari

> Număr made de întreprinderi mici, ne-eficiente

> Lipsa comunicării și coordonării între producători (sectorul privat) și autoritățile naționale (public)

> Lipsa produselor certificate.

Amenințări

> Lipsa disponibilității de tehnologii inovatoare

> Concurența pe piața globală și criza financiară la nivel mondial, care favorizează consumul de

produse mai economice și de calitate mai slabă

> Politica croată și cea europeană nu sunt întotdeauna eficiente în protejarea produselor PDO și PGI.

Analiză SWOT la nivelul laboratoarelor de cercetare

Puncte tari

> Competenţe ştiinţifice bune în sectoare productive strategice, cu o puternică abordare multidisciplinară

> Structuri universitare foarte bune

> Tendinţă de dialog cu sectorul alimentar privat, contribuind la difuzarea informaţiilor, creşterea

conştientizării etc.

> Relaţii cu institute/echipe de cercetare internaţionale.

Puncte slabe

> Lipsa infrastructurii pentru o cercetare mai eficientă şi mai concentrată

> Lipsa competenţelor de a răspunde adecvat la cererea consumatorilor

> Dificultăţi în satisfacerea nevoilor de cercetare a întreprinderilor mici

> Prezenţă limitată în laboratoarele de cercetare a resursei umane capabile să relaţioneze cu

întreprinderile şi să lucreze la proiecte încredinţate.

Oportunități

> Colaborare internaţională în reţea, de asemenea cu statele nou aderate, crescând posibilitatea de a

participa în proiecte de cercetare ale UE

> Creşterea conştientizării publicului pentru siguranţa şi calitatea produselor.

Abilitate limitată de cooperare cu privire la chestiuni tehnologice comune



Amenințări

>

cercetării

> Cunoştinţe puţine cu privire la oportunitățile financiare pentru întreprinderile care investesc în

activităţi de C&D

> Investiţii private slabe în activităţile de C&D / Lipsa de antreprenori mijlocii şi mari în sector, cu

capacitatea economică de a investi în activităţi de C&D

> Lipsa de sprijin în politica naţională pentru încurajarea CTD în sectorul agro-alimentar

> Sistem guvernamental nestimulant pentru cercetătorii tineri.

Serbia: Profil regional

Republica Serbia se învecinează cu următoarele ţări: Bulgaria, România, Ungaria, Croaţia,

Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Albania şi Macedonia. Capitala Republicii este Belgrad. Clima

este temperat-continentală. Mulţumită reliefului favorabil şi condiţiilor climaterice, Serbia are

oportunități pentru diferite producţii agricole. Serbia are 5,1 milioane ha de teren agricol (0,60ha/

locuitor), din care 4,2 milioane ha reprezintă teren arabil (0, 50 ha/locuitor). Păduri: raportul cu zona

agricolă este mai bun decât în multe state europene (39:61%). Agricultura sârbă este caracterizată de o

structură nefavorabilă a proprietăţii, în special cu privire la creşterea vitelor în agricultură, care sunt

cele mai numeroase subiecte în agricultură şi care au cel mai mare impact asupra dezvoltării sale totale.

Aproximativ 80% din terenul agricol se află în proprietate privată. Restul de 20% este folosit de

companii cu structuri şi dimensiuni de proprietate diverse. Circa 1/3 din populaţia activă din Serbia este

angajată în agricultură. Rata de angajare în agricultură este printre cele mai ridicate din Europa şi arată

importanţa mare a agriculturii în economia naţională.

Republica Serbia are o mare capacitate de procesare în producţia de şeptel viu. Totuşi, nivelul de

utilizare rămâne mult sub capacităţile proiectate, unde majoritatea nu întrunesc standardele stabilite

pentru exportul cărnii; de asemenea, multe dintre ele nu îndeplinesc nici standardele naţionale

existente. Activităţile din domeniile cercetării şi dezvoltării sunt insuficient dezvoltate la toate

companiile, având în vedere numărul de angajaţi din acest sector, sau nivelul de investiţii financiare.

Problemele dominante care limitează îmbunătăţirea, modernizarea şi inovarea afacerilor sunt: preţul

Legislaţia Comunităţii Europene care cu greu şine pasul cu inovările tehnologice ivite din rezultatele

66

ridicat al cărnii crude pe piaţa naţională şi oferta insuficientă, piaţă naţională mică şi putere de

cumpărare scăzută a consumatorilor, piaţă comercială monopolizată şi bonificaţii ridicate ale marilor

lanţuri comerciale, concurenţă neloială şi un număr de fabrici care nu îndeplinesc standardele de

calitate corespunzătoare (răspuns nesatisfăcător al serviciilor de inspecţie), plată lentă a solicitărilor

(perioade lungi de plată), informare slabă a consumatorilor cu privire la noile produse, la calitatea şi

siguranţa diferiţilor producători, perioade scurte şi condiţii nefavorabile de creditare, ceea ce se reflectă

în investiţii insuficiente în dezvoltarea afacerilor, în probleme financiare (supra-îndatorare, insolvenţă,

lipsa activelor curente), bariere vamale şi nevamale şi proceduri complicate în fluxul exportului, lipsa

infrastructurii rutiere pentru transportul produselor (drumurile au caracter local) şi infrastructură

incompletă de afaceri.

Analiza SWOT a companiilor agro-alimentare (industria de procesare a cărnii):

Puncte tari

> Potenţial natural şi resurse bune de materii prime

> Capacităţi de procesare mari pentru producţia zootehnică

> Tradiţie în producţia şi exportul de carne de bună calitate

Puncte slabe

> Preţ ridicat al cărnii crude pe piaţa internă şi ofertă insuficientă, puterea de cumpărare a populaţiei

> Concurenţă neloială şi un mare număr de producători fără standarde de calitate

> Monopol pe piaţa comercială şi beneficii ridicate ale lanţurilor comerciale

> Plată dificilă a solicitărilor (date lungi de plată)

> Informare slabă a consumatorilor cu privire la noile produse, la calitatea şi siguranţa diferitelor produse

> Termene scurte şi condiţii de credit nefavorabile

> Probleme financiare (supra-îndatorare, lipsă de lichidităţi, lipsă de active funcţionale)

> bariere vamale şi nevamale şi proceduri complicate în fluxul exportului

Oportunități

> Investire în calitate şi în îmbunătăţirea calităţii produselor.

> Inovare în procesul de lucru şi în activităţile companiilor.

> Participare mai mare a companiilor de producţie pe piaţa internă.



>

> Activităţi mai mari legate de cercetare şi dezvoltare

> Investiţii în activităţi de marketing

> Obţinerea calităţii de membru în asociaţii de afaceri

> Cercetare ştiinţifică şi cooperare comercială la nivel naţional şi regional (piaţa UE şi non-UE)

Amenințări

> Introducere lentă a inovaţiilor şi ajustarea la noile cereri ale pieţei şi consumatorilor

> Conexiune slabă cu institutele de cercetare ştiinţifică

> Sprijin insuficient din partea fondurilor publice pentru internaţionalizarea afacerilor

> Participare mai mare a corporaţiilor transnaţionale (CTN) în producţia şi comerţul de produse agro-

industriale

> Concurenţă mai mare pe piaţa internaţională

> Implementare lentă a standardelor de calitate şi limitare a accesului pe piaţă din cauza îngrijorărilor

cu privire la siguranţa alimentară şi la igiena alimentelor

> Lipsa infrastructurii de drumuri pentru transportul produselor

> Infrastructură de afaceri slabă: reţea de canalizare, probleme cu apele menajere, deşeurile

abatoarelor etc

Creşterea producţiei şi a exportului

68

Proiectul TECH.FOOD a avut obiectivul principal de a crea o reţea de oameni de ştiinţă,

cercetători, institute şi companii care se pot adresa câtorva aspecte diferite legate de producţia

alimentară; fluxul de date este acum disponibil pentru toate întreprinderile, evident, este de mare interes

pentru cele mici şi mijlocii, care, de obicei, nu sunt capabile să sprijine proiecte de cercetare mari.

Aşa cum am menţionat deja, una din principalele ţinte ale Reţelei Transnaţionale Orizontale a

fost, de asemenea, promovarea participării întreprinderilor prin intermediul cooperării în reţea pentru

activităţile regionale. Proiectul a fost dezvoltat, de fapt, cu o mare contribuţie a IMM-urilor implicate în

domeniul cercetării şi producţiei agro-alimentare.

În timpul dezvoltării proiectului, s-a realizat un calup de conferinţe, seminarii (au fost

organizate mai mult de 100 evenimente şi iniţiative – la nivel local şi internaţional) şi s-au format

grupuri de lucru de experţi care au produs şi diseminat un flux de informaţii cu privire la producţiile de

alimente regionale tradiţionale, la comportamentul tipic al industriilor alimentare, dar şi la starea de

aplicare a noilor legi alimentare, a principiilor şi cerinţelor în diferite regiuni ale UE.

Reţeaua de competenţe este acum accesibilă pentru toţi stakeholderii implicaţi în producţia

alimentară şi consum, facilitând exploatarea rezultatelor în domeniu siguranţei şi calităţii alimentare.

Rezultatele principale sunt o disponibilitate crescută a instrumentelor tehnice şi ştiinţifice pentru

urmărirea şi înregistrarea producţiei alimentare, cu privire la atitudinea tradiţională a producătorilor

regionali.

Reţeaua de competenţe care a caracterizat proiectul TECH.FOOD poate fi o bază globală

pentru o platformă internaţională de cercetare alimentară, care să dezvolte diferite teme.

Cum să întărim capacitatea de inovare a întreprinderilor, implementând conştientizarea

consumatorilor a fost, de fapt, principala provocare cu care s-a confruntat Reţeaua Transnaţională

Orizontală TECH.FOOD.

Noua linie de luptă este, de aceea, bazată pe nevoile comune de îmbunătăţire a politicilor şi

instrumentelor, pentru a spori capacitatea de inovare agro-alimentară şi de a promova, cu privire pe

termen lung, o schimbare a mentalităţii în percepţia inovării şi a alimentelor.

Procesul de inovare trebuie intenţionat ca o interacţiune reciprocă între stakeholderi, aşa-

numitul sistem triplu helix. Pentru a fi eficienţi, este fundamental să abordăm slăbiciunea procesului:

creativitate în dezvoltarea inovării şi capacităţii de a împărtăşi cunoaştere.

Concluzii9.


Parteneri de Proiect

Provincia Modena, Italia

Aster—Emilia-Romagna Science & Technology Association, Italia

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării, Bucureşti, România

Academia de Studii Economice Rurale, Bucureşti, România

Institutul de Cercetare în domeniul Cărnii, Ungaria

Universitatea Corvinus, Budapesta Facultatea de Ştiinţe Alimentare, Ungaria

Fundaţia Naţională Elenă pentru cercetare, Grecia

Camera de Comerţ şi Industrie, Atena, Grecia

Camera de Comerţ a Austriei de Nord, Austria

Institutul Federal de Economie Agrară, Austria

CATT Innovation Management GmbH, Croația

Agenţia pentru Dezvoltare Rurala, Istria Ltd Pazin, Croația

Institutul de Economie Agrară din Belgrad, Serbia

TECH FOOD

GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Bulevardul Carol I Nr. 2-4, Bucureşti Romaniawww.madr.ro

Website: http://www.techfoodproject.eu

Conținutul acestui material nu reprezintă neapărat poziția oficială a Uniunii Europene.

Acest material este cu titlu gratuit și a fost realizat în cadrul proiectul TECH.FOOD.

Împreună pentru un viitor comunold.madr.ro/pages/industrie_alimentara/tech-food-sinteza.pdf ·...

Documents