motiune armasu

8/15/2019 Motiune ARMASU

1/6

P A R L A M E N T U L R E P U B L IC I I M O L D O V A

f —

FRACŢIUNEA PARTIDULUI SOCIALIŞTILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

MD-2073 Chiş inău bd. Ştef an cel Mare şi Sf înt 105 w w w . p a r l a m e n t . m d

Ipc M

r

Plenului Par lamentulu i Republ ic i i Moldova

D o m n u l u i A n d r i a n C A N D U

Preşedinte le Par lamentulu i Republ ic i i Moldova

M O Ţ I U N E S I M P L Ă

asupra act iv i tăţ i i domnului Octavian Armaşu Minis trul Finanţe lor a l

Republ ic i i Moldova

Prin prezen ta , depu taţi i în Parlam entul Repu blic i i Mo ldo va , în con form ita te cu

preved eri le art. 105 a l in. (2) din Const i tuţia Rep ublic i i M old ov a şi art icole le 112-115

din Regulamentul Par lamentului Republ ic i i Moldova aproba t pr in Legea nr . ' /97-XIII

din 02.04 .1996 , înainte ază m oţiun ea sim plă asupra act ivi tăţi i Min istrulu i Finan ţelor

a l Republ ic i i Moldova , domnului Oc tavian Armaşu.

9

t ^ w ' e ^

2 Q 1 6

Motivarea

D up ă şase luni de la invest i rea Guve rnulu i Fi l ip consta tăm cu îngri jorare că

anul 2016 este pe cale să devină anul eşecului economic din cauza politicii de

supra imp ozitare , supra îndato rare şi de tăiere de invest iţi i . Pro m oto rul aceste pol i t ici

dezastru oase este M inisteru l Fina nţelor condu s de do m nu l Oc tavia n Ar m aşu.

A stăzi av em c on fir m ar ea a ceea ce cetăţenii noştri ştiu de m ult şi simt pe

pielea lor: prognozele opt imiste a le Ministerului Finanţelor bazate pe est imări le

indicatori lor macroeconomici de la începutul anului şi c ifre le t r iumfal is te prezentate

de actualul guvern au devenit vorbe goale la mij loc de an. Aceste c ifre t rebuiau să

1

http://www.parlament.md/http://www.parlament.md/


2/6

ascundă realitatea. Iar realitatea este de aşa o natură că nimic nu se riişcă în

econ om ia mold ov ene ască, că Re pub lica Mo ldo va a deve nit o ţară de care fu g

invest i tori i , că mediul de afaceri este sufocat de taxe ofic ia le şi acele taxe neofic ia le

pe care este inp us să le pl ătea sc ă bir ocr aţilor.

N u o singură dată am rem arcat că finanţele sunt pen tru oam eni , nu de drag ul

cifr elo r şi rapo rtări trium fali ste . Iar aceşti oam eni a şteap tă soluţii concr ete, m ăsuri

real is te , nu pomeni e lectorale , nu minciuni frumos ambalate spuse de pe ecranele

te levizoarelor.

Din păcate, pen tru cetăţenii de rînd, rezultate le eco no m ice ar ată că acest

guvern nu este interesat ce se înt împlă cu Republica Moldova, dacă are sau nu

perspect ive de creştere economică şi dezvoltare , dacă t ineri i vor găsi locuri de muncă,

dacă vo m avea un m ed iu de aface ri capabi l să mişte eco no m ia sau nu. D imp otrivă,

cu cît m ai puţine op ortu nităţi vo r avea cetăţenii, cu atît m ai m ulte ca tego ri socia le

vor fi dependente de stat. Cu cît mai multă sărăcie va fi , cu atît mai mult control

electoral va fi . A ce as tă mo ţiu ne s im plă este un se m nal d e alar m ă în priv inţa direcţiei

greşi te spre care se îndreaptă Republica Moldova.

A ctu ala con du ce re a M inis teru lui Fina nţelor sau nu înţeleg e care sunt fu ncţiile

de bază a instituţiei pe care o co nd uc e sau nu ştie cum ar trebu i s- o facă sau r u poate,

f i ind că lucruri le în dom eniul bu getar f iscal nu m erg delo c bine . As tăzi s i nt em în

luna iunie al anu lui 201 6, dar ţara este far ă po litică bu ge tar -fis cal ă şi vam ală, far ă

buget aprobat pentru anul curent .

Cu referire la pol i t ica bugetar-fiscală şi vamală pentru anul 2016, care a fost

prezentată în Parlament şi aprobată de acesta în I lectura se constată că prevederile

acestui doc um ent nu vin să spri j ine şi să m otivez e fun cţion al i ta tea e cono m iei .

Atu nci c înd m il ioan e de oam eni îţi spun că o duc mai rău, c înd 86 % din

po pu laţia ţării con sid eră că R ep ub lica M old ov a m erg e într-o d irecţie gre şită şi nu au

speranţa vreunei schimbări, ca şi ministru al finanţelor nu ai voie să te aseunzi în

cabinetele ministeriale şi să dai vina pe altcineva.

D acă să vo rbim desp re capa ci ta tea de cum părare a cetăţenilor şi veni turi le

reale, atestăm o m icşora re dr astică a ven iturilo r reale ale po pu laţiei. în anul 20 15

venituri le pe cap de locui tor în mediul rural au const i tui t 80% de la minimul de

existenţă. Ind exar ea pensi i lor cu 10%, o con siderăm m izeră. Maj or are a sa lariului

m inim în econ om ie nici pe dep arte nu aco per ă nec esităţile reale ale cetăţenilor. Starea

de lucruri a fost agravată şi de faptul că în această perioadă preţurile la mărfurile de

primă necesi ta te au crescut cu 15-20%.

Aceasta , denotă faptul că finanţele Republic i i Moldovei au a juns pe mina unei

2


3/6

perso ane evident nepotriv i te pentru corespu nde rea unei asem ene a funcţii , depăşită

tota l de complexi ta tea problemelor din domeniul f inanţelor şi l ipsi tă de viz iune

strategică.

Po litica bug eta r - fisc ală şi va m ală prop us ă de m inis tru l fin an ţelo r ca şi orice

altă politică trebuie să fie realistă şi pragmatică. în condiţiile crizei în care se află

astăzi Re pu blic a M ol do va , cînd eco no m ia practic stag nea ză în loc să fie susţinuţi

producători i autohtoni prin s t imularea cereri i , prin intermediul măsuri lor de pol i t ică

bug etar fiscală, M ini ster ul Fina nţelo r cu regr et urm ăreşte cu totu l alte scop uri - de a

supl ini bugetul cu orice preţ prin m ajor are a cote lor existen te şi introd ucere a de noi

taxe şi impozite , care se c ifrează la c irca 600 mii . le i . De fapt , este vorbi despre

ma jora rea pover i i f i sca le .

V

In loc să f ie găsi te unele măsuri reale privind ieşirea din criza profundă,

M inistru l fin an ţelo r pr op un e să îm po văre ze cetăţenii şi agen ţii econ om ici cu noi taxe

V

şi impozite . In proiectul de pol i t ic i bugetar-fiscale aprobat de Parlament în prima

lectură se prevede majorarea accizelor cu 10%, scumpirea de 4 ori a vinie te i ,

majorarea impozitului funciar cu 15% şi a l te le . A fost inst i tui t un impozit nou:

imp ozitu l pe avere . D ar guv ern are a nu se întrea bă, au ago nisi t avere cetăţenii noştri în

t impul guvernări i ol igarhi lor?

Cetăţenii t rebuie să cuno ască c î t e i t rebuie să plăteasc ă pentru o gi ve rn ar e

incompetentă. Şi chiar dacă Preşedinte le Parlamentului a promis că în acest an nu vor

fi majorate taxele şi impozite le , această majorare se va produce. Se va produce,

deoarece este mult mai simplu să goleşti buzunarele cetăţenilor, decît să găseşti

soluţii neo rdin are.

E co no m ia ţării se suf oc ă în datorii . Situaţia în do m en iul fin an ţelo r pu blice este

catastrofală. Venituri le la bugetul de s ta t pentru primul t r imestru a l anului 2016 au

scăzut cu 9,4%, iar chel tuie l i le bugetului au scăzut cu 2%. Chel tuie l i le pentru

sectoarele vitale ale statului au scăzut drastic, cele pentru sănătate au scăzut cu 42%,

iar chel tuie l i le pentru învăţămînt au scăzut cu 14%. Datoria de sta t pentru anul 2016

va fi de 56,1 mil iard e le i , com para t iv cu 33,5 mil iarde le i în 2015 . Da toria nternă a

statului se pla nif ică de ma jo ra t de la 7,2 m iliard e lei la 21 m iliar de lei. Asis tăm la o

creştere a datoriei interne a statului de 3 ori. Cu 20% va creste datoria externă a

5 5

statului.

La 9 ma rt ie 20 16 M inisteru l Finanţelor a semn at cu Ban ca Naţiona lă a

9

Moldovei un memorandum, prin care ministerul s-a obl igat să rest i tuie , în decurs de

25 de ani , suma de 13,6 mil iarde de le i , a locată celor t re i bănci problematice din

contul Bănci i Naţion ale a M old ov ei . D acă anterior bani i au fos t a locaţi cu o do bînd ă

9 9

3


4/6

de 0,5% anual , a tunci rambursarea lor se preconizează cu o dobîndă de 5% anual .

Respectiv anual, bugetul de stat va fi sărăcit cu 700 milioane de lei. Prima dată

cetăţeanul a fost je fu i t c înd s-a pro dus „fur tul secolulu i , iar a dou a oara se fură

acum, cînd noi, plătitorii de taxe şi impozite vom fi obligaţi să achităm aceste dobînzi

Bănc ii N aţion ale a M ol do ve i. Furtul se colu lui a fos t pu s pe spi nar ea cetăţenilor, c eea

ce este catalo gat de noi dre pt gen oci d social.

Proiectul bugetului de s ta t înregistra t în Parlament a fost e laborat în baza

politicii bugetar-fiscale care încă nu este aprobata de Parlament şi nici nu a intrat în

vigoare , este incert care vor f i cote le f inale la impozite şi taxe. Şi dacă cote le propuse

nu vor fi apro bate de Par lam ent a tunci bugetul nu va încasa c irca 600 mii . le i. De

me nţionat că du pă elabora rea proiectului bug etului de către M inisteru l Fi ia nţelo r,

Ministerul Economiei a revăzut indicatori i macroeconomici - a fost micşorat nivelul

5

inflaţie i , cursul de sch im b valutar, volum ele de im portu ri şi expo rturi care vor avea

impact direct asupra volumului veni turi lor bugetare . Est imări le ara tă că veni turi le

ra ta te a le bug etului de la m od ifica rea acestor indicatori se c ifr eaz ă la c irca mil iard

de le i . Pentru prima dată începînd cu anul 2000 circa 30% din volumul bugetului de

stat con stituie su rse exte rne de fina nţare - credite şi gra ntu ri, care evid ent nu vor fi

încasate la bug et în l ipsa unui pro gram sem nat cu Fo nd ul M on etar Interna ţional . D acă

programul cu FMI nu va fi semnat bugetul va f i l ipsi t de încă 10,2 mil iarde le i . Prin

aprobarea unui astfe l de buget executori lor l i se promite efectuarea chel tuie l i lor fară

garantarea surselor de acoperire . Aceasta , va duce la r îndul sau la o îndatorare şi mai

mare faţă de furnizorii de bunuri şi servicii . Mai mult ca atît , în proiectul bugetului

pentru anul 2016 nu sunt prevăzute surse supl imentare pentru acoperirea c atoriilor

credi toare acum ulate de către execu tori i de bug ete în anul p rece den t fa ţă de f arnizori i

de bunuri şi servic iu în su m a de peste 1 mil iard d e le i. A cea sta îns eam nă, c ă aceste

chel tuie l i vor f i efectuate în detrimentul bugetului planificat pentru anul curent .

Astfe l , dacă sumăm cele menţionate mai sus în buget se formează o gaură de c irca 13

mil iarde le i , ceea ce const i tuie mai mult de 1/3 din volumul bugetului .

Toto dată se con sta tă majo rar ea esenţială a chel tuie l i lor bug etului d e s ta t

în 201 6 comp arat iv cu cele executate în 201 5 pentru servic i i le de s ta t cu dest inaţie

gen erală cu +1 43 2,7 m ii. lei; ordin ea public ă şi secu ritate naţion ală +6 35 ,0 mii. lei;

apărare naţională +1 30 ,6 mii . le i . M ij loace le date urm înd să fie îndre ptate pe ntru

procurarea echipamentului şi ut i la jului mil i tar , întărirea pazei c lădiri lor

guv ernam entale e tc . Ch el tuie l i le pentru aceste dom enii în Bu getu l Public Naţional

cresc şi ca po nd ere în PI B - pe ntru serv icii de stat cu des tinaţie gen era lă (+ 0,8 5% ),

ordine pu blică şi securi ta te naţională (+ 0,27 % ), apărare naţiona lă (+0 ,07% ).

V

In aceste con diţii sunt micşorat e cheltuielile în co m pa raţie cu anul pre ced ent

4


5/6

pen tru agricu ltura cu - 50 4,3 mii. lei; ocro tirea sănătăţii - 15,7 m ii. lei etc.

în acelaşi t imp chel tuie l i le de ordin socia l a le Bugetului Public Naţional ca

po nd ere în PI B şi în volu m ul total al bu getu lui sunt în des creştere. A stfe l, alocaţiile

pentru ocrot i rea sănătăţi i descr esc cu -0 ,27% în PIB şi -1 ,2% în volu m ul tota l , pen tru

înv ăţămîn t cu -0 ,0 6% şi -0 ,8 % respe ctiv iar pen tru pr ote cţia so cială cu -0,8 % în

volumul to ta l a l buge tulu i .

Prin legea bug etulu i , prin pol i t ic i le buge tar-fisca le ministru l f inan ţelor a avut în

vedere doar creşterea numărului de taxe şi impozite şi majorarea unor deja existente ,

şi nu crearea unui cadru fiscal s implu şi a tract iv pentru mediul de afaceri . Acele

prop uneri şi am en dam ente ven i te din partea opoz iţie i parlam enta re n u au fosi; luate în

considerare . Nu o singură dată am spus că Part idul Social işt i lor din Republica

M old ov a va fi în opo ziţie du ră, dar în acelaşi t im p va fi o opoz iţie pr ofe sio nis tă.

A m sperat la înce per ea unei a m ple refo rm e în inst i tuţi i le care colectează taxe şi

impozite. Am crezut că veţi ajunge la ideea creării unui serviciu unic de colectare a

taxelor şi impoz ite lor prin com asar ea v am ei şi a f isculu i . A m aşteptat că veţi înc epe

rescrierea Codului f iscal pentru a aduce acea stabi l i ta te legisla t ivă şi s implif icare

fiscală. Insă în cele şase luni de c înd dom nul O ctavia n A rm aşu este ministru

finanţelor, ne-a dem on stra t că pro blem ele Mo ldo vei nu sunt şi pro blem ele lui

Dispoz i t ivul

Avînd în ved ere m otiva ţia expu să mai sus care dem on strea ză carenţele gra ve

din act ivi ta tea Ministr ului Fin anţelor a l Rep ublic i i M old ov a, depu taţi i sem natari a i

prezen tei moţiuni s im ple , for m ulat ă în confo rm ita te cu pre ved eri le C onst i tuţie i şi

a r t icole le 112-115 din Regulamentul Par lamentului aproba t pr in Legea nr .797-XIII

din 02.04.19 96, cere m în mo d de urgenţă iniţierea următoa relor m ăsuri :

1. In iţierea pro ced uri i de dem itere din fun cţie a M inis tru lui Fin anţelo r al

Republ ic i i Moldova domnului Oc tavian Armaşu.

2. Stopa rea furtulu i din banu l pub lic şi t rans pare nt izar ea tuturor ch el tuie l i lor

şi veniturilor bugetului de stat.

3. D im inu area evaziun i i f iscale cu acţiuni ferm e.

4. înce tarea a tacuri lo r asupra întreprinde ri lor de s ta t şi priv at izarea lor ma sivă

pe bani mărunţi.

5. înce per ea refo rm elo r reale în dom eniul f iscal .

5


6/6

6. Rev izuire a pol i t ic i lor prin care se m ajo rea ză imp ozite le şi taxele , dînd

posibilitate cetăţenilor să supravieţuiască .

DEPUTATII IN PARLAM ENTUL REPUBLICII MO LDO VA :

t

o a i

tâiswhoiS l / .

motiune armasu

Documents