MORTALITATEA MATERNĂ

Mortalitatea maternă reprezintă un fenomen demografic negativ cu implicaţii majore sociale şi medicale. Este un indicator fidel al stării de sănătate a populaţiei ce reflectă atât nivelul de dezvoltare socio-economică a ţării cât şi dezvoltarea sistemului de îngrijiri de sănătate inclusiv nivelul de cultură şi educaţie pentru sănătate al populaţiei. Deoarece reflectă şi implicarea statelor şi guvernelor în realizarea binelui social (prin procentul din PIB alocat sănătăţii), mortalitatea maternă este un indicator recomandat de experţii ONU în populaţii pentru caracterizarea sintetică a nivelului de dezvoltare socio-economică a ţării.

Definiţie: mortalitatea maternă reprezintă decesul unei femei în cursul sarcinii sau într-o perioadă de 42 zile de la terminarea sa, oricare ar fi durata sau localizarea sarcinii, prin orice cauză determinată sau agravată de sarcină, dar nici accidentală, nici întâmplătoare.Decesele se repartizează în două grupe:1. Decese prin cauze obstetricale directe – sunt cele care rezultă din

complicaţiile obstetricale (sarcină, naştere, lăuzie), intervenţii, omisiuni, tratament incorect, sau printr-o înlănţuire de evenimente rezultând din unul din factorii de mai sus.

2. Decese prin cauze obstetricale indirecte – cele care rezultă dintr-o boală preexistentă sau dintr-o afecţiune apărută în cursul sarcinii, fără ca ea să fie datorată cauzelor obstetricale directe, dar care a fost agravată prin efectele fiziologice ale sarcinii.

Cauzele obstetricale directe ale deceselor sunt: avort risc obstetrical prin complicaţii ale sarcinii complicaţii ale travaliului şi naşterii complicaţii ale lăuzieiSe studiază separat decesele prin avort şi prin risc obstetrical, având în vedere cauzele determinante cu totul diferite.În statistica internaţională şi cea din ţara noastră se iau în considerarea numai decesele prin cauze obstetricale directe (mortalitate prin complicaţii ale sarcinii, naşterii şi lăuziei).

Calcul:Indicele se calculează la născuţii vi din perioada şi teritoriul respectiv:

dsnl

Msnl = x 1000 nv

Pentru analiză indicele se calculează pe grupele de vârstă ale celor decedaţi:

dsnlx

Msnlx = x 1000 nvx

Msnl = indicele mortalităţii prin complicaţii ale sarcinii, naşterii şi lăuzieidsnl = număr decedaţi prin aceste complicaţiinv = născuţi viiCele cu x se referă şi la grupa de vârstă a deceselor şi la născuţii vii ai mamelor de vârsta respectivă. Cauzele mortalităţii materne prin risc obstetrical sunt: toxemia, hemoragia, infecţiile puerperale.Cauzele cele mai frecvente sunt: în ţările dezvoltate: hemoragia, toxemia; în unele ţări din motive

religioase sau morale multe morţi datorate avortului nu sunt declarate ca atare.

în ţările nedezvoltate: infecţii, hemoragii, accidente la naştereCauze de hemoragie: - rupturi uterine

- coagulare intravasculară diseminată- delivrări incomplete de placentă- placenta praevia- avort

Infecţiile pot fi puerperale, nozocomiale, etc.

Evoluţia mortalităţii materne prin risc obstetrical şi avort

În România:În perioada antebelică mortalitatea maternă a fost crescută în special în mediul rural şi datorită nivelului scăzut de educaţie pentru sănătate dar şi datorită natalităţii foarte crescute. Apoi evoluţia mortalităţii materne a înregistrat un aspect particular datorită politicii demografice prost aplicate

( decret 770/1966 şi reglementările privind întreruperea cursului normal al sarcinii din 1985). Între 1967 şi 1990 în paralel cu creşterea natalităţii (datorită decretului) s-a înregistrat şi o creştere a mortalităţii materne, astfel încât în 1989 era de 1,7 ‰ născuţi vii ( 0,22 ‰ risc obstetrical şi 1,48 ‰ avort). În 1990, datorită liberalizări avorturilor scade la 0,83 ‰ , în 1992 la 0,53 ‰, iar în 1995 la 0,48 ‰.În EuropaÎn 1995 nivelul mediu al mortalităţii materne a fost de 6 0/0000 pentru Europa occidentală, 18 0/0000 pentru Europa Centrală şi Orientală, 41 0/0000 NEI ( ţările independente).În anii’90 nivelul mortalităţii materne s-a stabilizat în ţările Europei vestice şi NEI. În ţările Europei Centrale şi Orientale continuă să scadă uşor după prăbuşirea indicatorului din 1990, datorită în special evoluţiei particulare din România.România deşi înregistrează valori în scădere, acestea sunt totuşi cele mai crescute din Europa.Avortul provocat rămâne principalul mijloc de contracepţie în ţările Europei Centrale şi Orientale şi NEI, fiind principala cauză de mortalitate maternă în aceste ţări.