Starea de sanatate a populatiei in judetul Teleorman

In judetul Teleorman, cu o populatie de 381 631, in scadere fata de anul trecut (393 164), isi desfasoara activitatea in domeniul supravegherii si mentinerii starii de ,un numar de 495 de medici, 101 dentisti si 1560 cadre cu pregatire sanitara medie, incadrati in 7 unitati sanitare cu paturi, 182 cabinete medicina de familie, 164 cabinete de medicina de specialitate si 86 cabinete de medicina dentara.

Supravegherea starii de sanatate este asigurata prin activitatea de medicina preventiva realizata in cadrul compartimentelor Directiei de Sanatate Publica, prin derularea Programelor Nationale de Sanatate initiate si finantate de Ministerul Sanatatii si din venituri proprii.

Mentinerea starii de sanatate se realizeaza prin activitatea de medicina curativa,desfasurata in unitatile sanitare enumerate mai sus, activitate finantata de casa de asigurari de sanatate ,care functioneaza dupa principiul contributivitatii si solidaritatii.

Starea de sanatate a populatiei se urmareste de catre Directia de Sanatate Publica prin indicatori specifici ,care oglindesc tendintele de imbunatatire sau deteriorare a acesteia, astfel:

Indicatorii demografici in anul 2012 comparativ cu 2011 sunt urmatorii:

INDICATORI 2011

2012

NATALITATEA 2439 2586 MORTALITATEA GENERALA

6510 6525

SPOR NATURAL -10,4 -10,4 MORTALITATEA INFANTILA

20

17

MORTALITATEA MATERNA

-

-

Natalitatea este elementul dinamic, activ al bilanțului natural și cunoaște o mai mare variabilitate în spațiu și timp, întrucât poate fi mai ușor de controlat și de influențat decât mortalitatea. Cel mai frecvent se calculează natalitatea brută, ca raport dintre numărul de născuți vii în decurs de un an și efectivul populației care le-a dat viață.

Mortalitatea generala este un indice care se calculeaza prin raportarea numarului de decese la numarul populatiei din judet.

Sporul natural al unei populatii, raportat la o anumita perioada, ca valori absolute, reprezinta diferenta dintre numarul nascutilor vii si numarul decedatilor din perioada de referinta.

Mortalitatea infantilă este un termen care se referă la decesul copiilor înainte de a împlini un an. Cea mai importantă cauză a mortalității infantile este deshidratarea din cauza diareei. Datorită succesului în răspândirea informației despre soluțiile orale rehidratante (un amestec de săruri, zahăr și apă), numărul copiilor care mor din cauza deshidratării a scăzut, ajungând pe locul doi spre sfârșitul anilor 1990. În prezent, cea mai comună cauză a mortalității infantile este pneumonia.

Mortalitatea maternă este unul din indicii cei mai sensibili şi integri ai sănătăţii

reproductive. Nivelul mortalităţii materne reflectă calitatea sistemului ocrotirii sănătăţii,

accesul femeii la asistenţa medicală, corespunzătoare necesităţilor ei, evoluează riscul

sarcinii şi naşterii, sănătatea femeii şi, prin extindere, statutul social şi economic al femeii,

dezvoltarea societăţii în ansamblu.

Din analiza satelor prezentate in tabel se constata cresterea usoara a natalitatii si

scaderea mortalitatii infantile, care e drept ca nu influenteaza sporul natural dar,

impreuna cu cresterea usoara a morbiditatii infantile, pot fi sperante de mai bine

pentru sanatatea populatiei.

Alt indicator al starii de sanatate a populatiei este morbiditatea generala,care reprezinta numarul de imbolnaviri la 1000 de locuitori.

In anul 2012 morbiditatea generala a scazut fata de 2011,de la 176.744 imbolnaviri,la 161.774;in structura morbiditatii generale primul loc il ocupa morbiditatea prin boli ale aparatului respirator 57.581(in scadere fata de 2011 cu 6020 de cazuri);urmeaza bolile aparatului digestiv 20.832(in scadere cu 273 de cazuri) si bolile aparatului circulator cu 16.447(in scadere cu 1444)

CLASA 2011 2012 TOTAL 176.744 161.774 BOLI ALE APARATULUI RESPIRATOR

63.601

57.581

BOLI ALE APARATULUI DIGESTIV

21.105

20.832

BOLI ALE APARATULUI CIRCULATOR

17.891

16.447

BOLI ALE APARATULUI GENITO-URINAR

12.420

10.209

BOLILE OCHIULUI SI ANEXELOR SALE

10.022

8.033

BOLILE SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR, MUSCHILOR SI TES. CONJUNCTIVAL

18.146

14.763

Cauzele bolilor aparatului respirator sunt numeroase si variate; rar se intalnesc izolate. De cele mai multe ori ne aflam in fata a doua sau mai multe cauze, care provoaca in acelasi timp sau succesiv o boala a aparatului respirator.

Desi traheea, bronhiile si plamanii sunt organe interne (intratoracice), datorita structurii lor tubulare, ele sunt in legatura directa cu lumea exterioara, cu atmosfera. De aceea, aceste organe sunt usor accesibile numerosilor agenti nocivi

si supuse actiunii acestora. Una dintre cauzele determinante ale aparitiei bolilor aparatului respirator si poate ces mai importanta este infectia.

In mucoasa cailor aeriene pot sa se cuibareasca si sa se inmulteasca numerosi microbi. In primul rand intra in discutie microbii care sunt oaspeti obisnuiti ai cailor aeriene superioare, germeni care in mod normal sunt inofensivi. In anumite imprejurari, sub actiunea unor factori favorizanti, acesti microbi devin patogeni, adica provoaca imbolnaviri.

Exista bacterii si virusuri care pot sa provoace boli fara contributia factorilor favorizanti, asa cum se intampla in bolile infectioase.

De cele mai multe ori, infectarea aparatului, respirator se face prin contaminare pe cale aeriana, prin inhalarea germenilor raspanditi prin tuse, stranut, vorbire. In izbucnirile de boala cu caracter de epidemie, virulenta germenilor este mult crescuta. In aceste cazuri, molipsirea se face mai usor, iar numarul de imbolnaviri ale aparatului respirator creste. Cauzele favorizante ale bolilor sunt factorii care determina reactii congestive ale mucoasei traheei si bronhiilor, ale alveolelor si ale pleurei si care, micsorand rezistenta si puterea de aparare locala a acestor organe, ajuta sau declanseaza actiunea microbilor.

O alta cauza favorizanta este actiunea factorilor favorizanti asupra mucoaselor respiratorii si anume a substantelor care exercita o iritatie macanica (praf, fum, pulberi, scame, ciment, particule mici de origine vegetala si mai ales fumul de tutun) sau chimica (gaze iritante, gaze toxice, vapori iritanti) factori din ce in ce mai intalniti in prezent, mai ales in orasele mari, darorita dezvoltarii crescande a industriei.

Bolile digestive sunt boli de largă răspândire în populaţie, ocupând un loc importantîn morbiditatea generală. Ponderea mare pe care o au aceste boli în patologia generală, potenţialul mare invalidant al unora din ele, interacţiunile lor cu factorii de mediu şi dealimentaţie, fac necesară cunoaşterea lor în stadiile cât mai incipiente, pentru tratarea şi prevenirea complicaţiilor lor. Una din conditiile necesare diagnosticarii si tratarii bolilor digestive este prezentarea bolnavului la

medic atat la aparitia simptomatologiei de debut, cat si pentru controlul periodic al unor afectiuni diagnosticate, ce trebuie urmarite prin dispensarizare. De asemenea, este necesara cunoasterea factorilor de mediu, factorilor toxici si alimentari ce pot genera sau agrava aceste boli. Efectele nocive ale alcoolului asupra stomacului, ficatului, pancreasului, ale tutunului asupra esofagului, atomacului, efectul ulcerogen al unor medicamente cu producere de hemoragie digestiva superioara, efectul nociv al alimentelor incomplet pregetite, al meselor neregulate, al stresurilor, impun cunoasterea acestor factori si evitarea lor in profilaxia bolilor digestive.

Bolile cardiovasculare sau bolile cardiace sunt o categorie de boli care implică inima sau vasele sangvine: (arterele și venele).

În timp ce termenul de punct de vedere tehnic se referă la orice boală care afectează sistemul cardiovascular, acesta este adesea folosit cu referire la cele legate de ateroscleroză și/sau hipertensiune arterială. Cauzele, mecanismele și tratamente de aceste cauze adesea se suprapun. Bolile cardiovasculare rămân cea mai mare cauza a deceselor la nivel mondial, deși de-a lungul ultimelor două decenii rata mortalității cardiovasculare a scăzut în multe țări cu venit ridicat. În același timp, decesele și bolile cardiovasculare au crescut cu o viteză uimitor de rapidă în țările mici și cu venituri medii.

Urmatorul indicator care se urmareste de catre compartimentul de statistica al, DSP este prevalenta bolilor cronice, care reprezinta numarul de cazuri ramase in evidenta la 31 decembrie al fiecarui an.

BOLI 2011 2012 HTA 45.958 48.024 CARDIOPATIA ISCHEMICA

24.715

26.069

TUMORI MALIGNE 11.443 12.114 DIABETUL ZAHARAT 9.330 9.920 TULBURARI MENTALE SI DE COMPORTAMENT

5.485

5.923

Dupa localizare tumorile maligne se prezinta astfel:

LOCALIZARE CAZURI NOI LUATE IN EVIDENTA

CAZURI RAMASE IN EVIDENTA

2011 2012 2011 2012 TOTAL 1.193 1.401 11.443 12.114 COL UTERIN 94 93 PROSTATA 58 81 SAN 107 139 STOMAC 89 99 BRONHOPULMONAR 184 258 COLO-RECTAL 104 163 FICAT 45 59 PANCREAS 30 61 VEZICA URINARA 25 42 Pe primul loc la prevalenta se situeaza bolile hipertensive 48.024 de cazuri(in crestere fata de 2011 cu 2066 cazuri)urmate de cardiopatia ischemica cu 26.069 de cazuri(in crestere fata de 2011 cu 1354)pe locul trei sunt tumorile maligne cu un numar de 12.114(in crestere cu 671 fata de 2011)iar pe locul patru este diabetul zaharat cu 9920 de cazuri(in crestere cu 590 fata de 2011).

In privinta prevalentei pe tuberculoza suntem pe primele locuri in tara alaturi de alte judete din sud,cum sunt jud.Dolj,Olt,Giurgiu:446 de cazuri ramase in evidenta la sfarsitul anului 2012 ,fata de 440 la sfarsitul lui 2011.

Evidenta intreruperii cursului sarcinii este un alt indicator al starii de sanatate, astfel in anul 2.012 s-au inregistrat un numar de 2.415 avorturi, in crestere fata de anul 2011,cand s-au inregistrat 1.744 de avorturi, cu toate ca femeile beneficiaza de metode contraceptive gratuite, prin cabinetele de planning familial si prin cabinetele medicilor de familie din mediul rural.

INTRERUPERI DE SARCINA

2011

2012

TOTAL 1.744 2.415 INTRERUPEREA CURSULUI SARCINII LA CERERE

396

1.059

AVORT SPONTAN 1.348 1.356

Derularea Programelor Nationale de Sanatate initiate si finantate de Ministerul Sanatatii si care are drept scop prevenirea imbolnavirilor,in special pentru bolile infecto-contagioase si care se adreseaza intregii populatii ,indiferent de statutul de asigurat sau neasigurat, a dus la scaderi semnificative ale numarului de cazuri,astfel:boli diareice acute 561 de cazuri in 2012 fata de 2013 in anul 2011,rujeola 19 cazuri in anul 2012 comparativ cu 62 in 2011,varicela 129 de cazuri in 2012 fata de 180 in 2011.

BOALA 2011 2012 BOALA DIAREICA ACUTA

1.013 561

RUJEOLA 62 41 VARICELA 180 129 HEPATITA VIRALA

113 184

SCARLATINA 12 7 TUSEA CONVULSIVA

4 1

Avand in vedere cele prezentate mai sus ,putem concluziona ca se constata o imbunatatire a starii de sanatate in privinta reducerii numarului de imbolnaviri(atat pentru boli transmisibile , cat si netransmisibile) , tendinta care , daca se va mentine si in anii urmatori , poate influenta pozitiv si indicatorii de prevalenta.