Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar 91

SĂNĂTATEA ŞI SUPRAVIEŢUIREA MATERNĂ (vezi tabelele la pag.186-188)

Fluctuaţiile din domeniul economic şi politic au cauzat reducerea calităţii vieţii, polarizării societăţii, şomajul, regresul ştiinţei. Este bine cunoscut faptul că starea sănătăţii populaţiei depinde de medicină doar în proporţie de 10-15%, în rest indicile în cauză fiind determinat de modul şi condiţiile de trai şi de muncă ale fiecărui individ. Anume la acest capitol în perioada actuală s-au acumulat diverse probleme şi paradoxuri.

Ca rezultat, numai pe parcursul anilor 1986-1999 numărul naşterilor s-a redus în Republica Moldova mai bine de două ori – de la 95.000 până la 45.000. Considerat din punct de vedere dialectic, acest fenomen ar presupune reducerea cantitativă în favoarea schimbărilor calitative. Acest lucru ar fi posibil numai atunci când reducerea natalităţii s-ar produce în urma ameliorării stării mediului ambiant, creşterii bunăstării populaţiei.

Realitatea, însă, ne oferă un alt tablou, deoarece reducerea natalităţii nu este altceva decât o consecinţă a mutaţiilor social-economice, a deteriorării condiţiilor mediului ambiant, a diminuării continuie a nivelului de trai al majorităţii covârşitoare a populaţiei.

Astfel schimbările sociale, politice şi economice sunt acel substrat care contribuie la păstrarea sănătăţii reproductive precoce în Republica Moldova, când pe fundalul naşterilor sub nivelul necesar menţinerii populaţiei, morbiditatea şi mortalitatea maternă în Moldova sunt mai înalte decât în majoritatea statelor europene.

Merită o atenţie deosebită indicii demografici. Natalitatea pe parcursul ultimilor 10 ani a scăzut cu 43,9%, mortalitatea populaţiei s-a majorat cu 22,8%, iar sporul natural al populaţiei a devenit negativ (-0,7). Fertilitatea generală în aceiaşi perioadă de timp s-a micşorat de la 75,0 până la 45,2 de nou-nascuţi la 1000 femei de vârstă fertilă (el constitue 39,7%). Cu regret constatăm că a diminuat şi fertilitatea specifică în toate grupele de vârstă, îndeosebi dupa 30 de ani aproximativ de 2 ori, ce ne vorbeşte despre limitarea numărului de copii în familie până la 1-2, ceia ce în perspectivă va duce la îmbătrânirea populaţiei.

Ca un factor negativ constatăm şi micşorarea numărului de căsătorii în republică până la 23.524 în a.1999 faţă de 39.920 în a.1998 (scădere cu 41,1%), iar frecvenţa divorţurilor în aceiaşi perioadă a crescut de la 31,1% până la 37,9% ce la rândul său se reflectă negativ asupra reproducerii umane în republică.

Numărul femeilor de vârstă fertilă suferinde de diferite maladii este în continuă creştere. La etapa actuală fiecare a doua femeie atinge vârsta reproductivă cu un teren matern grav modificat. Conform datelor statistice 62,2% din numărul femeilor gravide au suferit de afecţiuni extragenitale în anul 1999, faţă de 59,0% - în anul 1995, şi 13,0% - în anul 1980. De regulă, fiecare a doua femeie gravidă suferă de anemie, fiecare a treia – de infecţie cronica ale sistemului urogenital, fiecare a patra – de maladii ale sistemului cardiovascular şi digestiv. La rândul lor, conform datelor Centrului reproducerii umane, aceste afecţiuni sunt nişte factori ce

Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar 92

FACTORI ORGANIZAŢIONALI NEGATIVI: � Lipsa continuităţii şi succesivităţii dintre

consultaţiile pentru femei şi staţionarul maternităţilor în supravegherea femeilor

� Lipsa standardelor de îngrijire a femeei în impul sarcinii, naţterii şi lăuziei

� Imposibilitatea realizării investigaţiilor complete şi a tratamentului adecvat femeei gravide din lipsa de echipament ţi medicamente.

� Depistarea tardivă a complicaţiilor în timpul sarcinii

generează sterilitatea cuplurilor în 12,0-15,0%, infertilitatea – in 15,0%, complicaţiile sarcinii în 70,0% şi travaliului – în 80,0% din numărul total de cazuri. Studiul confirmă că în ultimul deceniu s-a majorat de 3 ori numărul femeilor gravide ce poartă sarcină pe fundalul maladiilor extragenitale complexe, care prezintă un pericol grav atât pentru sănătatea şi viaţa mamelor cât şi pentru sănătatea viitorului copil.

Investigaţiile ştiinţifice au demonstrat că există o strânsă corelaţie între starea sănătăţii generale a populaţiei şi funcţia reproductivă a femeilor. Apreciind starea normală a funcţiei reproductive ca unul din indicii de bază ai sănătăţii femeilor, este necesar de preîntâmpinat eventualele modificări din acest sistem la un stadiu cât mai precoce. Astfel s-ar respecta legitatea devenită axiomă: numai o mamă sănătoasă poate naşte un copil sănătos şi, implicit, numai un copil sănătos poate deveni o mamă. sănătoasă.

În realitate, însă, ne aflăm într-un cerc vicios. Nivelul scăzut al sănătăţii, reproductive condiţionează naşterea copiilor cu un indice scăzut al sănătăţii. Suportând acţiunea continuă a factorilor nocivi ai mediului ambiant, ducând un mod de viaţă nesănătos, aceşti copii ating vârsta reproductivă având o stare a sănătăţii defavorabilă, cu urmările respective pentru viitoarele generaţii.

Qdată cu schimbarea formelor de proprietate s-a trecut la alte tipuri de activitate în societate: întreprinderi individuale, arendă, asociere etc. Paralel cu apariţia relaţiilor patron-angajat tot mai frecvent se constată prevalarea interesului şi tendinţei de îmbogăţire pe seama şi din contul sănătăţii femeii. Practic, pretutindeni are loc ignorarea făţişă, nesocotirea totală a legislaţiei în vigoare, privitor la înlesnirile şi ocrotirea muncii adolescenţilor şi femeilor de vârstă reproductivă.

Lipseşte cu desăvârşire evidenţa condiţiilor de muncă a femeilor gravide antrenate în sectorul privat şi individual. Forţa de muncă a femeilor, adolescentelor este exploatată în cea mai importantă perioadă a vieţii lor (de dezvoltare şi maturizare a funcţiei reproductive), la lucrări ce periclitează sănătatea: ridicarea greutăţilor, temperaturile joase şi umeditatea sporită a aerului, vibraţia şi concentraţia sporita a prafului, utilizarea erbicidelor şi altor substanţe toxice.

Sănătatea adolescentelor şi tinerelor este o problemă-cheie la etapa actuală. In acest plan extrem de acută este problema populaţiei rurale, angajată la diverse munci din tutunărit, ramura căreia i se atribuie un rol tot mai important în depăşirea crizei economice prin care trece republica. Studiile efectuate denotă că peste 70,0% din cei ce practică această muncă suferă de diferite maladii. Astfel, în organismul tinerelor – viitoare mame – au loc diverse schimbări patologice, una din cele mai grave fiind reţinerea dezvoltării fiziologice.

Tabacizmul, consumul de droguri şi abuzul de alcool iau proporţii îngrijorătoare în mediul adolescenţilor şi tinerilor.

Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar 93

ACCESUL FEMEILOR LA ASISTENŢĂ ÎN TIMPUL SARCINII: � 99% din femeile care au născut, au beneficiat de ingrijire prenatala � 73% au efectuat prima vizită in primele 3 luni de sarcină � 77% au beneficiat de asistenţă adecvata (ind. Kotelchuck) � 65% au fost consultate în probleme de planificare a familiei,

complicaţii ale sarcinii, îngrijirepostnatală a nou-născutului � sint mai dezavantajoase femeile:

- din localităţi rurale, - cu studii secundare, - din zona Centru a Moldovaei, - cu doua sau mai multe naşteri.

FACTORI PREEXSISTENŢI AI MORTALITĂŢII MATERNE: � Starea sănătăţii şi statutul nutriţional al femeii � Accesul femeilor la servicii medicale calitative � Cunoţtinţele, atitudinile şi comportamentul femeilor, familiei şi

comunităţii legate de problemele sănătăţii � Statutul fetelor şi femeilor în societate

FACTORII DETERMINANŢI AI DECESULUI MATERN: � Creşte numărul de femei de vîrstă fertilă ce suferă de maladii:

- 50 % din femei la atingerea vîrstei reproductive au un fon reproductiv nefavorabil,

- 62% din femeile gravide au suferit de maladii extragenitale, - 50 % au înregistrat anemie , - 33% infecţie cronică a sistemului uro-genital - 25 % maladie cardiovasculara sau a tractului digestiv

� Afecţiunile menţionate contribuie la: - sterilitatea cuplurilor în 12-15%, - infertilitate în 15%, - complicaţii ale sarcinii în 79% şi naşteri 80% de cazuri.

� O majorare triplă pe parcursul ultimului deceniu a numărului de gravide cu patologie extragenitală complexă, ce prezintă pericol pentru sănătatea şi viaţa mamelor şi viitorului copil.

Dovadă că sănătatea şi supravieţuirea maternă în Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani nici pe departe nu se află în cea mai bună stare, servesc o serie de indici statistici, care necătând la unele tendinţe pozitive continuă să aibă nişte valori avansate. Din numărul femeilor gravide aflate sub supraveghere medicală în 3,3% au nascut prematur (3,7% - în a.1995), au suportat toxicoză

tardivă pe parcursul sarcinii – 5,1%, (în a.1995 – 6,3%), anomalii ale travaliului – 11,6% (în a.1995 – 12,7%), hemoragii, intrapartum şi postpartum - 2,3% (în a.1995 – 2,4%), au născut prin intermediul operaţiei cezariene – 5,6% (în a.1995 – 5,5%).

Una din problemele cu influenţă determinantă asupra sănătăţii materne în Republica Moldova la etapa actuală este avortul. Până în prezent în Republica Moldova avortul continuă să fie una din cele mai principale metode de planificare a familiei, sau altfel spus, de reglare a natalităţii. În anul 1999 s-au efectuat 700,5 avorturi la 1000 copiii născuţi vii

(în a.1995 – 995,0). Complicaţiile ce apar în urma avortului constituie principala cauză a morbidităţii şi mortalităţii materne, iar tratamentul costisitor împovărează grav resursele financiare care şi aşa sunt insuficiente.

S-a constatat, că practic, fiecare al doilea avort se reflectă negativ asupra funcţiei reproductive - în 43,8 cazuri, dintre care în 14,5% sau înregistrat complicaţii precoce şi în 29,3% - complicaţii tardive. Această situaţie dictează necesitatea de a efectua în mod obligatoriu o reabilitare a acestor paciente pe parcursul primului an după avort şi îndeosebi după întreruperea primei sarcini.

Mortalitatea maternă în anul 1999 a constituit 28,6 cazuri la 100.000 copii născuţi vii (in a.1995 – 40,8). Deşi se constată o anumită diminuare, nivelul mortalităţii materne continuă să fie unul din cel mai mare în Europa. În 5 (45 %) din cele 11 cazuri mortalitatea maternă a fost cauzată de risc obstetrical indirect(patologii extragenitale). Spre regret ca şi în anii precedenţi au fost

inregistrate cazuri de mortalitate maternă din cauza avortului. În anul 1999 circa 55,0% (6 cazuri) din cazurile de mortalitate maternă au

survenit prin risc obstetrical indirect (tumori maligne – 3, infarct miocardic – 1, hepatită virală – 1, septicemie, care nu este legată cu sarcina - 1).

Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar 94

DECESE PRIN RISC OBSTETRICAL DIRECT (număr absolut)

Cauzele decesului 1997 1998 1999 Complicaţiile avortului 4 5 1 Trombembolia arteriei pulmonare 2 1 1 Hemoragie masivă (condiţionată de ruptura de uter, prezentarea placentei, hipotonia uterului)

4 1 1

Embolie cu lichid amniotic 3 1 2 Sepsis după naştere 1 1 - Eclampsie 1 1 - Sarcină extrauterină 1 - - Total 14 11 5

DECESE PRIN RISC OBSTETRICAL INDIRECT (număr absolut) Cauzele decesului 1997 1998 1999

Septicemie (infecţie septico-purulentă generală, care nu este legată cu sarcina)

- - 1

Anevrisma aortei - 1 - Hepatita virală 2 1 1 Infarct miocardic - - 1 Meningoencefalita - 1 - Tumori maligne - - 3 Tuberculoză pulmonară 1 - - Reumatism cu vicii combinate 2 - - Vicii congenitale cardiace înăscute (S-mul Eizenmeigher)

1 - -

Complicaţiile anesteziei - S-mul Mendelson 1 - - Diabet zaharat - 1 - Total 7 4 6

Mortalitatea materna la 100 000 copii nascuti vii

28,3

36,6

48,3

40,2

40,8

0

10

20

30

40

50

60

1995 1996 1997 1998 1999

Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar 95

EVOLUŢIA AVORTURILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA 1995 1996 1997 1998 1999

Nr. avorturi la 1000 femei fertile 47,7 39,8 34,3 29,3 23 Nr. avorturi la 100 copii născuţi vii 116,3 99,5 85,5 70,2 58,7 Ponderea avorturilor la primigeste (%) 8,4 6,8 6,5 8,4 9,9 Ponderea avorturilor la grupa de vîrstă 15-19 ani (%)

8,9 9,4 9,7 4,3 10,3

REPARTIZAREA CAZURILOR DE

MORTALITATE MATERNA DUPA VIRSTA 1997

20-24 ani

26%25-29 ani

23%

30-34 ani

14%

Pina la 19

ani

23%

35-39 ani

9%

40 si mai

mult

5%

REPARTIZAREA CAZURILOR DE

MORTALITATE MATERNA DUPA VIRSTA

1998

20-24 ani

33%35-39 ani

20%

25-29 ani

27%

Pina la 19

ani

7%

40 si mai

mult

13%

REPARTIZAREA CAZURILOR DE

MORTALITATE MATERNA DUPA VIRSTA 1999

35-39 ani

27%

25-29 ani

55%

20-24 ani

9%

40 si mai

mult

9%