Academia Română, Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”

IOAN HAŢEGAN

DICŢIONAR ISTORIC AL AŞEZĂRILOR DIN BANAT

SEC. XI-XX

Atestări documentare şi cartografice

Editura ARTPRESS Editura BANATUL

TIMIŞOARA2013

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

HAŢEGAN, IOANDicţionar istoric al aşezărilor din Banat : sec. XI-XX: atestări documentare şi cartografice / Ioan Haţegan. - Timişoara : Artpress :Banatul, 2013

Bibliogr.ISBN 978-973-108-530-2ISBN 978-606-8385-04-4

81’374.2:911.37(498.5)”10/19”=135.1

Editura ArtpressAcreditată CNCSIS 2006Director: Ioan Aurel LaslăuConsilier editorial: Dorin MoiseRO - Timişoara, 300 110, str. Petru Cermena nr. 1Tel./Fax: 0256-293.809, 0256-293.975E-mail: artpress@artpress.com.rowww.artpress.com.ro

Coperta: Andreea HațeganTehnoredactare: Sándor Attila

Academia Română, Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”

IOAN HAŢEGAN

DICŢIONAR ISTORIC AL AŞEZĂRILOR DIN BANAT

SEC. XI-XX

Atestări documentare şi cartografice

Editura ARTPRESS Editura BANATUL

TIMIŞOARA2013

5

Introducere

Intenţia cu care am pornit la alcătuirea acestui dicţionar a fost aceea de a oferi specialiştilor şi publicului un îndreptar în cunoaştera formelor grafice sub care au fost atestate documentar aşezările (oraşe, sate, cătune, ferme, sălaşe, etc.) în izvoarele cunoscute (nouă) din mileniul al doilea al erei creştine.

Munca de adunare a început în anul 1974 şi a continuat până azi. Materialul documentar rezultat este deosebit de voluminos şi nu poate fi cuprins între paginile acestei lucrări. Ca urmare am decis să prezentăm doar formele sub care apar aşezările în sursele documentare, fără a mai prezenta şi o istorie- scurtă sau mai amplă – a acestor localităţi.

Mulţi cunoscuţi au întrebat de ce nu se publică integral materialul existent. Posibilităţile mele materiale sunt cele ale unui istoric bugetar iar epoca în care trăim nu este – încă – interesată în publicarea unei (unor) lucrări de mii de pagini despre Banat. Materialul adunat stă –acum şi pe viitor – la dispoziţia celor interesaţi în studierea şi publicarea sa integrală.

Am ales prezentarea sub un titlu (o formă de bază) a aşezării şi

trimiteri –în ordinea alfabetică- a diferitelor forme în care a apărut, documentar şi cartografic, respectiva aşezare. Pentru forma de bază am ales fie prima atestare documentară a aşezării (mai ales în cazul în care este vorba doar despre o singură menţiune şi aceasta este definitorie) fie forma definitorie pentru aşezare în cazul mai multor atestări. Acestea sunt valabile pentru aşezările dispărute până la sfârşitul veacului al XX-lea. În cazul localităţilor existente şi azi am ales forma oficială actuală.

Facem această precizare întrucât numele aşezărilor bănăţene apare în forme oficiale în lb. maghiară, germană, sârbă, română, turca osmană, latină, etc. Schimbările politice majore suferite de Banat

6

în mileniul al II-lea al erei creştine au făcut ca diferitele regimuri politice şi administraţiile aferente acestora să preia ad litteram sau în spiritul limbii şi alfabetului lor, să le modifice după topicul limbii lor, sau să impună cu totul alte nume aşezărilor bănăţene eixistente în timpul acestor administraţii.

Problemele cele mai mari de identificare au apărut atunci când administraţiile au procedat la modificări majore ale numelor de aşezări. Acest fenomen s-a produs în ultimele decenii ale veacuului al XIX-lea atunci când administraţia maghiară a maghiarizat vechile denumiri sau chiar le-a schimbat cu totul. După primul război mondial statele succesoare ale monarhiei austro-ungare (regatul României, regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor –mai apoi regatul Yugoslaviei- şi regatul Ungariei) au preluat, modificat, schimbat numele aşezărilor, fie conform topicului limbii respective, fie după alte considerente. Am folosit formele administrative actuale: româneşti, sârbeşti, maghiare, pentru toate aşezările existente în anul 2000.

Sursele istorice şi cartografice folosite au fost cele detaliate la bibliografie. Pentru o mai corectă şi eficientă înţelegere vom detalia aici cei mai importanţi autori ce au avut contribuţii la cunoaşterea evoluţiei istorice (generale sau pe o anumită perioadă istorică). Se remarcă din istoriografia maghiară Pesty Frigyes, Györffy György, Felix (Bodog) Milleker, Engel Pál, Halasi-Kun Tibor, Szentkláray Jenő, Berkeszi István, Csánki Dezső, Baróti Lajos, Bodor Antal, Barány Ágoston, Borovszky Samu, Márki Sándor, Lendvai Miklós; din cea română Iosif Bălan, Marius Bizerea, I.D. Suciu, Coriolan Suciu, Costin Feneşan, Dumitru Ţeicu, I.Băcănaru-I.Ghercec,Vasile Ioniţă, autorii Dicţionarului toponimic al Banatului şi cei ai seriei C din Documenta Romaniae Historica; din cea sârbă Milica Markovič.

Nu am inclus aici autorii diferitelor monografii de aşezări care pot fi întîlniţi, cu menţionarea celor 600 de lucrări, în lucrarea noastră Ghid monografic. Bibliografia monografiilor de localităţi bănăţene, Ed. Banatul şi Artpress, Timişoara, 2006.

Dintre izvoarele cartografice am folosit îndeosebi hărţile

7

Habsburgice din secolul al XVIII-lea : harta Mercy din 1723-1725, harta din 1761, cele din 1768-1772, 1786. Am folosit şi hărţile de secol XIX şi XX (în maghiară şi română) în special pentru identificarea aşezărilor temporare, semipermanente sau chiar permanente din extravilanul aşezărilor (major, puszta, tanya, telek, telep, hodaja, szállás, salaš, odaie, sălaş, fermă, etc.).

Am folosit conscripţiile din anii 1717, 1743, 1772, 1870, etc. care oferă elemente interesante,uneori inedite, despre nivelul şi calitatea locuirii umane în Banat.

Lucrările folosite sunt editate în diverse limbi; română, latină, maghiară, germană, turca osmană- în transliterări şi traduceri române, maghiare, germane, sârbe. În conformitate cu topicul lexical al fiecărei limbi numele aşezărilor sunt redate fie lexical, fie în variante accesibile autorului respectiv. Avem de-a face cu transcripţii ad litteram sau cu forme adaptate. Astfel litera ş este redată fie ş, fie s, fie sch, fie š. Litera B este redată în germana de secol XVIII cu P, litera D ca T. În latina medievală a regatului maghiar litera i este redată cu j şi cu y, litera u apare şi ca v sau w; iar exemplele pot continua la nesfârşit. Am prezentat fiecare variantă în ordinea sa alfabetică dar şi cumulate pe fiecare localitate.

Se impun câteva precizări suplimentare. În primul rând se impune diferenţierea comitatelor medievale din Banat (Arad şi Cenad cu localităţi la N şi S de Mureş, Torontal, Cuvin-Kovin, Caraş, Timiş ) de cele din epoca modernă 1779-1918 (Timiş, Torontal, Caraş, Severin-apoi Caraş-Severin), de cele din secolul XX din România interbelică (Timiş-Torontal, Caraş-Severin, apoi Caraş şi Severin) de cele de după 1968: Timiş, Caraş-Severin şi parţial Arad şi Mehedinţi ). Pentru a nu crea dificultăţi am folosit doar prescurtări pt. comitatele medievale: ex. ct. med. Arad, Timiş, etc. Nu am folosit nici o menţionare a comitatelor moderne şi a judeţelor spre a nu crea confuzii teritoriale.

O altă precizare se impune în ceea ce priveşte districtele româneşti medievale din Banat, a căror număr trece de 40 şi 8 dintre acestea au primit privilegii din partea regalităţii.

Domeniile medievale cuprindeau un număr mare, sau destul de

8

mare, de aşezări aflate în proprietatea unei familii nobiliare sau a regalităţii direct sau prin intermediul unei cetăţi regale. Studiile de geografie istorică asupra acestor domenii se află încă la începuturi aşa încât importante precizări geografice sunt foarte posibile în viitor.

În perioada stăpânirii otomane asupra Banatului 1552-1716, multe districte s-au transformat în sangeacuri cu aproximativ aceiaşi suprafaţă teritorială. Alte sangeacuri au rezultat din comasarea a două sau mai multe foste districte sau spaţii geografice apropiate. Nahia era unitatea administrativ teritorială inferioară sangeacului iar karyie desemna de obicei o localitate, în timp ce silişte desemna localităţile pustiite.

Administaţia habsburgică a împărţit Banatul iniţial în 13, apoi în 12 districte ( 1717-1774 ) şi în final în 4 ( 1774-1778 ). Atunci când am folosit sintagma distr. X înseamnă că este vorba despre un district din secolul al XVIII-lea şi nu de unul medieval. Am menţionat localitatea în distr.med. X sau în distr. mod. Y.

Dezvoltarea intensivă a agriculturii bănăţen de după 1849 a condus la apariţia a numeroase aşezări temporare, semipermanente şi chiar permanente în extravilanul vechilor vetre. Numele acestora a fost variabil şi se schimba după numele nobilului, a unor membri ai familiei sale. Vom întâlni menţiuni de genul X fostă Y. Un alt element disturgător îl reprezintă menţionarea unei asmenea locuiri odată ca pustă, apoi ca tanya, apoi ca major. Cum în hotarul aceleiaşi localităţi erau mai multe asemenea numiri este greu de identificat cu maximă precizie schimbările survenite, mai ales că de multe ori acestea nici nu sunt menţionate. Fenomenul aşezărilor din extravilan merită o atenţie specială în viitoarele decenii.

Ioan Haţegan Timişoara Iulie 2013

9

Lista prescurtărilor şi Glosar

Alsó = de Jos ( lb. Maghiară )Castrum = cetateCom. = comitatDistr. = distictDolne = de Jos ( lb.sârbă )Dom. = domeniu funciarE. = EstErdészlak = Casa păduraruluiFalu = satFalva = satFam. = familie, familiiFelső = de Sus ( lb. Maghiară )Gorna = de Sus ( lb. Sârbă )Gőzmalom = moară cu aburi ( lb. Maghiară )Gross = mare ( lb. Germană )H. = hortăHodaja = odaie ( lb. Maghiară )Î. = întreInf. = înfiinţatKaryie = comună, aşezare ( lb.turco-osmană )Kis = mic ( lb.maghiară )Km. = kilometruKlein = mic ( lb. Germană )Kőtelep = carieră de piatră ( lb. Maghiară )Közép = de mijloc ( lb. Maghiară)L. = laLiva = unitate administrativă otomanăLoc. = locuitor, locuitoriMajor = fermă agricolăMezra = localitate pustiită, pustă ( lb.turco-osmană )

10

Nahyie = unitate administrativă otomanăNam-i-diger = “cu alt nume” (lb. Turco-osmană )N. = NordOppidum = târg ( lb. Latină )Possessio = posesiune, domeniu funciarPraedium = localitate pustiităPuszta = pustă, teren fără locuitori ( lb. Maghiară )Szállás = sălaş ( lb. Maghiară )Szivattyútelep = colonie la o staţie de pompare a apei (lb.maghiară)Szőllő = vie Szőllőtelep = aşezarea de la vieTanya = fermă, cătun, conacTelek = proprietate, moşieTelep = colonieTerra = pământ arabil, mică aşezare umanăV. = veziVilla = sat ( lb. Latină )Voyevodat = unitate administrativă otomană, inferioară

nahyei şi superioară karyiei

11

A

AbABAD /APAD/ IBED/IBID/IBIT pe locul localităţii actuale

Tisa Nouă; 1135 ca pos. a prepoziturii din Arad; 1349 - 1377 a fam. Laczkfi; 1554-1579 pusta Ibit, Ibid. Ibed în 1926 lângă Tisa Nouă.

ABBAZIA PUSZTA 1881, Abbacia p. 1907- 1911, Abazija p. 1925 - 1935, Abavija 1946, la S E de Duzine, Banatul sârbesc (în continuare B.S.).

ABEL 1415 v. Cesko Selo, B.S.ABELSBERG înf. 1919 cu 120 suflete pe 800 iugăre cadastrale,

la 22 km. de Bavaniste, B.S.ABNANOVO OKNO Qalvas 1554-1579, 166o Habanovo

Okno, Abanovekno 1723, Abana 1761, la S. de mlaştina de la Alibunar, pe locul Groblişte. B.S.

ABLIJAN 1837 – 1894 v. Cesko Selo. B.S.ABRADFALVA 1454 a fam. Dan de Macedonia, pe domeniul

cetăţii Becej, lăngă Zrenjanin .B.S.ABRAMOVA 1851, pustă lângă Margita B.S.ABRANFALVA 1483, a fam. Bannfy, dom. Borzlyuk, zona

Giarmata.ABRANOS Dolni 1557-1558 nahia Aradului.ABRANOS Nagy 1557 – 1558, nahia Aradului, pe lângă

Sânpetru Mic/Totina.ABULMA 14o6, Leustachius de Abulma, Banat, fără alte

coordonate geografice.

AcACH/OCH/OOCH 1350 a banului Cosma; 1353 a fam. Janky;

1471 lângă Hodoş-Boldur, zona Lugoj. Fostă a fam. Posa de Szer, donată acum fam. Orszag.

12

ACH 1323 v. Akach.ACH 1471 v. Alchy, At, com. med. Caraş.ACHA 1427 v. Alchy, com. med.Cenad.ACHAC 1333 v. Akach.ACHACH 1318, 1334, 1360 v.Akach.ACHAD 1318, 1319, 1323, 1328 are biserică de piatră Sf. Maria;

1332, 1337. 1341, Athad; 1371, 1379, 1390, 1421, 1492 Nagy si Kis Achad, 1498 idem, 1554 - 1579 Veliki şi Mali Acsad; 1561 Acsad; 1564, Nagy si Kis Acsad 1653; Acsai 1723; Acsat 1761; Acsad puzsta sec.XIX. La sud- est de Murani - Carani.

ACHAGA sec. XIV, sălaş cuman, zona Buziaş.ACHAZ 1728, prediu in distr. Becicherecu Mare (Zrenjanin)

B.S.ACHAYA 1219 v. Alchy, com. med. Cenad.ACSAD puszta 1907, 4 familii lângă Murani; vezi Achad.ACHY 1550 v. Alchy,At, com. med. Caraş.ACHYA 1213 v. Alchy, com. med. Cenad.ACZ 1472 v. Alchy,At, com. med. Caraş.ACZÉL PUSZTA 1907, cu 55 familii lângă Şagu-Arad.ACZY v. Alchy,At, com. med.Caraş.

AdADA KALEH insulă, cetate şi aşezare. Saan 1424, apoi atestări

documentare succesive până azi. A avut un rol strategic important la Dunăre.

ADAM DR. Hodaja 1926, lângă Beregsău Mare.ADAMOVIC Szallas sf. sec. XIX . lângă Velika Kikinda, B.S.ADDA însemnare pe harta din 1761, districtul Lipova.ADELSBERGOVA pustara - la E de Kovin, pe Dunăre – 1938,

B.S.ADIASCH 1717, cercul Ciacova.ADKARISCH PUSZTA la N de Timişoara, pe Calea

Aradului.

13

ADOLF MAJOR 1901, lângă Tormac.ADOLF PUSZTA 1907. 29 familii lângă Klari/Radojevo, B.S.ADONY 148o, în domeniul Chama, zona Timişoara.ADRIAN vezi AdriánfalvaADRIÁNFALVA (terra Adriani 1299; villa Adriani 1334 şi

1366; Adrianfalwa 1356, 1376, 14o6, 1455; Adoryanfalwa 1458). Pesty îl localizează lângă Iersig şi Milleker lângă Pădureni\Liget.

AD VIAM FERREAM (“la calea ferată” – temen desemnând clădirile şi gările respective) 1900. Banatski Tankovicevo, fost Karlsdorf, 88 loc.B.S.

AD VIAM FERREAM 1900, Bacova, 27 loc.AD VIAM FERREAM 1900, Carani, 19 loc.AD VIAM FERREAM 1900, Conacu Josif, 20 loc.AD VIAM FERREAM 1900, Dolaţ, 12 loc.AD VIAM FERREAM 1900, Freidorf, 15 loc.AD VIAM FERREAM 1900, Kovin, 39 loc.B.S.AD VIAM FERREAM 1900, Pişchia, 1o loc.AD VIAM FERREAM 1900, Plandiste, 53 loc.B.S.AD VIAM FERREAM 1900, Săcălaz, 52 loc.AD VIAM FERREAM 1900, Slatina Timiş, 79 loc.AD VIAM FERREAM 1900, Stamora Germană.

AeAEMILIENHOF 1836, 98 loc.romano-catolici şi 8 protestanţi,

lângă Ban. Rusko Selo, B.S.

AgAGACI BOIE 1426, lângă Timişoara.AGACIŞ 1554-1579 v. Agadici.AGACSICS 1699 v. Agadici.AGADISCH 1717 v. Agadici.AGADICI Agagios 1355; Agagyos 1471, 1506, 1520; Agaciş

14

1554-1579 Agacsics 1699; Agadisch 1717; Aggadisch 1723; Agatisch 1743; biserică de lemn, refăcută din zid în 1772; şcoală din 1776; Agatis 1890; Agadics 1898-1918; azi Agadici

AGADICS v. Agadici.AGGADISCH 1723 v. Agadici.AGATIS 1890, v. Agadici.AGATISCH 1743, 1776, v. Agadici.AGATSCH 1728 v. Akach.AGYAGOS 1471, 1506, 1520, v. Agadici.AGAR 1256, 1285 v. Agard.AGARD terra 1211; terra Agar 1256, 1285 cu pescăriile Garfoka

şi Agarto, 1337, lângă Padej, B.S.AGARFOKA v. mai sus.AGARTO v. mai sus.AGARTHOW v. mai sus.AGATSCH 1728 v.Akach.AGOTA MAJOR 1919, 47 loc. rom.-catolici, lângă Srpska

Crnja, B.S.AGRAR 1926, lângă Chişoda.AGRES 1590, prediu lângă Hezeriş.AG’RIŠ Dolna ve Gorna Agriş 1554 - 1579, Agriş de Sus şi de

Jos,Valea Agriş la N-E de Ferendia, Jud.Timiş. Tezaur monetar din epoca migraţiilor, descoperit în 1898 pe valea Bot.

AhAHTON {Ajton, Ahtoni} 1369,1458, lângă Ciacova.AHTONI v. mai sus.

AiAIDIESCH între Dolaţ şi Ghilad pe harta din 1723-1725.

15

AjAJTON v. Ahton.

AkAKACH { Ach, Achac 1333; Achach 1318, 1334, 1360; Akach

Akaach 1508; Akacs 1717; 1817 repopulat; Akaz 1570; Akac 1861; Akacz pustă 1722, 1747, 1761; Akats 1836; Agatsch 1728; Akacs repopulat 1817, 1851-1859. Akacs puszta 1883, 1890 , 1911 Kis puszta - fostă Vöröspuszta; 1919; Klein Akacs 1859, la V de Boćar, B.S.

AKAACH 1508 v.Akach.AKAČ 1861 v.Akach.AKACS v. Akach.AKACS PRAEDIUM 1880, 201 loc., lângă Beodra, B.S.AKACS PUSZTA 1883, 1890 – Kis puszta, 1911 fostă

Vörösistállo puszta, v. Akach.AKACS Kis v. Akach.AKACS Klein 1859 v. Akach.AKACHZENTHMIKLOS Scenmiclos 1323; Scenthmiklos

1326; Zenthmiclos 1323; Zenmiclos 1323; Zemyklos Zemiklos 1326; Kys Zent Miklos 1360; Akachzentmiklous 1366. Lângă Akach, Beodra, B.S., pustiit de inundaţii la 1366.

AKACS VILLA dominalis -1880, lângă Beodra, 78 loc; 1900 100 loc., altul decât Akacs prediul, la 8,5 km de Beodra, B.S.

AKACZ 1611, 1722, 1747, 1761,v. Akach.AKALHATH - 1432, aşezare, cetate şi mlaştină la N.E de

Centa, pe malul Timişului; 1554 – 1679 Zir Vat {Zir în persană “ de Jos”} cu 345 locuitori. B.S.

AKATS 1836 v.Akach.AKAZTOW 1386, 1387 ,1390, com.med. Caraş, probabil lângă

Gherman.Timiş.

16

AlALADAR sec. XIX, înfiinţat de Aladár Karácsony; 217 loc. în

1880 şi 233 loc. în 1900 - Aladar villa dominalis, 1907 Aladár tanya, 1919 Aladar cu 212 loc., la 7,2 km de Beodra, B.S.

ALAGSCEGH 1423 v.Alakzeg.ALAKZEG 1338, 1423, 1723 - Allasig pustă, pe râul Timiş.

lângă Boka.B.S.ALAS 1342, la N – E de Centa, toponimele Mali şi Veliki Alas.

B.S.ALLASIG 1723, v. Alakzeg.ALATHYAN 1463, la N – V de Timişoara.ALB … 1470 în districtul Sebeş.ALBERTFALVA înf. în 1819 pe pusta Pacaţ de lângă Bulgăruş

cu colonişti maghiari; dispare în anul 1825. ALBINA înf. în 1925 cu colonişti din Transilvania (Sibiu), pe

locul coloniei Brod; şcoală şi biserică din 1930; în 1942 avea 85 case cu 362 loc.

ALBRECHTSDORF 1873, 1881, lângă Dunăre la vest de Sefkerin, B.S. Părăsit din cauza inundaţiilor. 1907 Albrechtsdorfi puszta, 36 familii lângă Opovo.

ALCHY ( ACHYA 1213, ACHAYA 1219, ALCHY 1330, Acha/AKA 1427 aşezare între Igriş şi Sânpetru Mare, com. med. Cenad.

ALCHY ( ALCHY 1421, 1427, 1428, ACH 1471, ACZ 1472, ACHY 1550). Localizată fie pe Bârzava /Pesty/ fie în preajma Vârşeţului.

ALCSI v. Alchy, At, com. med. Caraş.ALCUM 1717, aşezare cu 23 case în districtul Lipova.ALDAS megye 1864 –1919, la 16,5 km de Sajan B.S. In 1900

avea 8 loc. catolici.ÁLDÁSMEGYE (PERKOSZ) PUSZTA 1836 cu 56 loc.

catolici la o oră de Sanad, B.S.ALDOMIROFCE-I Dolna 1554-1579 pustă lângă Vladimirovac,

BS.

17

ALEXANDERHAUSEN v. Şandra.ALEKSANDROV GAJ înf. în 1925 cu 646 suflete pe 200 iug.

cadastrale la 25 km. de Velika Greda, B.S.ALEXANDROVO v. Velike Livade.ALEXIN GAJ colonie înf. în 1935 lângă Veliki Gaj, B.S.ALEXICS PUSZTA 1907, cu 7 familii lângă Starčevo, B.S.ALEXITS TÉGLAÉGETŐTELEP 1907 cu 5 familii lângă

Ban.Novo Selo, B.S.ALFALU sec. XIII, în hotarul Vracevgaj, B.S.ALIBEG 1666, 1725. În 1791 se înf. o colonie la N. de muntele

omonim. Între 1804-1819 vin aici loc. din Radimna şi Padina Matei. Pe 1 mai 1823 este recolonizat cu numele de Neudorf; în 1836 are 315 ortodocşi şi 9 catolici; în 1843 are 370 loc. ort; în 1858 cei 392 loc. ort. şi cei 3 catolici sunt transferaţi la Coronini. Aşezat între Moldova Nouă şi Coronini.

ALIBUNAR (1569-1579 Ali Pinari cu alt nume Moqšandi; 1662, 1695, 1717 Allibonar; 1743 Allibunar; 1761 Alibunar; 1943 Alisbrunn). În doc. medievale apare iniţial Maxond; în doc.otomane Alibunar- fântâna lui Ali sau Mocşanda ( Mare ).

ALIOŞ ( ELLEUSFALVA 1306 1335, 1422, 1497; HELLEUS 1326, HELLEUSFALVA 1333; ELLEFALVA 1422; ELLYWFALWA 1451; ELESFALVA 1400, 1561; ELLEUSMONOSTRA 1306, 1326; ILLESFALVA; ALEUSCH 1722; ALIOSCH 1876; ALIUS 1848; ALJOS 1876; ALLEJUSCH 1776; ALLEOSCH 1723; ALLIOS 1732, 1890; ALLITOS; ALUOSCH 1864; ALOYS 1860, ASCHIOSCH 1717; ILLESD; ILLÉSFALVA; TEMESILLÉSD ( 1898-1919 ). Sat şi mănăstire la 1306- 1326, apoi sat, la N de Timişoara.

ALJOS 1876 v. Alioş.ALOYS 1860 v. Alioş.ALYOSCH 1864 v. Alioş.ALLEJUSCH 1776 v. Alioş.ALLEOSCH 1722 v. Alioş.ALLIOS 1732, 1890 v. Alioş.ALLIOSCH 1743, 1761, 1774 vAlioş.

18

ALLITOS v. Alioş.ASCHOSCH 1717 v. Alioş.ALLODIUM DOMINALE 1900, 414 loc. la 4,8 km de N.

Kneževac.ALLODIUM DOMINALE 1900, la l km de Gătaia.ALLODIUM DOMINALE 1836, 81 loc. la 45 min. de

Frumuşeni.ALLODIUM DOMINALE 1836 11 loc. lângă Şagu-Arad.ALLODIUM DOMINALE Kis puszta 1900, 64 loc. la 2 km.

de Aradu Nou.ALLODIUM Kis puszta 1900 86 loc. la 4 km. de Şagu-Arad.ALLODIUM Kis Szt. Miklos 1836 61 loc. lângă Sânnicolau

Mic, Aradu Nou.ALLODIO LUNKA 1900 30 loc. la 3 km. de Neudorf- Lipova.ALLODIO LUNKA 1836 23 loc. la 15 minute de Maşloc.ALLODIUM NAGYPUSZTA 1900 36 loc. la 5 km de

Frumuşeni.ALLODIUM SANCZBERG 1900 117 loc. la 3 km de

Frumuşeni.ALMAFATELEP 1919 cu 4 loc. lângă Măru –Oţelu Roşu.ALMAS (HALMAS villa 1307, 1308, 1359, 1363; 1429 cetate

regală cu 293 cnezi şi 504 oameni liberi în zonă; 1457 cetate regală; 1550 1574, 1589; Almas 1370; 1626 cetate cu 1oo călăreţi şi 100 pedestraşi drept garnizoană; 1736 Almasch loc de încartiruie a trupelor pt.care se cere preot misionar catolic; 1792 Amasch -pt. trupe se cer 2 preoţi catolici) . Localizatăde Milleker şi Csanki la S – V de Sopotu Nou, de Trâpcea pe dealul Grădişte de la Dalboşeţ, de Ivănescu pe dealul Şestu Stăncilovei de lângă satul omonim, 7 km. de Şopotu Nou. Numele cetăţii a fost preluat de zonă: Almăj.

ALMAS v. Háromomlás, domeniul Maşloc.ALMAS 1579 Almaš, pustă lângă Kovaćica, B.S.ALMAJ v. Almas.ALMATELEKE 1518 lângă Bata-Lipova.ALSÓ ARADI v. Aradac.

19

ALSÓ BAGD v. Bogda.ALSÓ BALINCZ v. Balinţ.ALSÓ BAPSA v. Babşa.ALSÓ BATFALVA v. Batfalva, dom. Duboz.ALSÓ BATI v. Bati, dom. Sarad. ALSÓ BENYES v. Biniş.ALSÓ BIZERE v. dom. Cheri.ALSÓ BOLVASNICZA v. Bolvaşniţa.ALSÓBO/R/ZAS v. Bozzas. ALSÓ DOBROGOSZT v. Dobrogost.ALSÓ FAGYMAG v. Fădimac.ALSOFALW 1447, ALSOFALWA 1448 , pe malul drept al

Bistrei, zona Glimboca.ALSÓ FENES v. Feneş.ALSÓ GEVESD v. Găvojdia.ALSÓ GLOMBOKA v. Glimboca.ALSÓ GYERTYANOS v. Gherteniş.ALSÓ HEDEMER v.Hedemer.ALSÓ HIDEG v.Hideg.ALSÓ IGAZFALVA v.Igazfalva.ALSÓ IKWS v. Ikus, Icuş.ALSÓ ITEBEI Tanya la S. de Itebej, B.S.ALSÓ JERCZENIK v. Ierşnic.ALSÓ KABOLAS v. Kabolas.ALSÓ KALVA v. Kalva.ALSÓ KESZIN v. Keszin.ALSÓ KOVESD v. Kovesd.ALSÓ KRIVA v. Kriva.ALSÓ MACSKAS v. Macskas.ALSÓ MEL v. Mel.ALSÓ MIHELYENCZ v. Mihelyencz.ALSÓ MUZSLYAI kőtelep 1907, 355. loc. lângă Zrenjanin,

B.S.ALSÓÖREGY PUSZTA 1907, 34 loc. lângă Jaşa Tomić/

20

Modos/ BS ALSÓ PRISZIEN v. Prisian.ALSÓ PUR/I v. Puri.ALSÓ RAMNA v. Ramna.ALSÓ SZEKAS v. Szekas.ALSÓ SZEKEL v. Szekel, dom. Borzlyuk.ALSÓ TINKO v.Tincova.ALSÓ TOVIS v.Tövis.ALSÓ VENECZE v.Venecze, dom. Boralyuk.ALSÓ VEREDIN v. VerendinALSO VEZE v.Veze, dom. Icuş.ALSÓ VERCSOROVA v.Vârciorova.ALSÓ ZSUPAN v. Zsupán.ALTALKEREK 1361, 1370, 1400, 1410; Altalkereke 1373;

ALTALKEREK -PREKOFALVA 1424; ALTHALKEREK 1466; între Voiteni şi Sculea, în districtul Sculea/Ozkolla/.

ALTENHOF praedium 1859, 1873 lângă Toba, B.S.ALT…SU..BU însemnare pe harta din 1723-5 în distr.

Caransebeş.ALTRINGEN sat colonizat în 1770-1771 cu 32 case şi col.

germani şi francezi pe locul aşezării medievale Recăşel; numele satului provine de la contele Clary von Altringen, guvernatorul civil al Banatului; 1774 Klein Altringen, 1898 – 1919 Kis Rèkás. (Rygachteluke 1318, 1323; Rekas 1400, 1436, 1499; Rekasd 1444; Rekasacz 1510,1552; Rekasach 1518; Rigaç 1569-1579); Rekaschel 1731; Rokosicza 1717, 1723, dată după care vechiul sat se pustieşte).

ALUNIŞ sat de colonizare cu germani şi francezi în 103 case ( 1785 ) pe locul aşezării medievale Cheralya; numele iniţial Traunau-după numele soţiei contelui Orczy, Traun + au; numele Aluniş din 1919.( Cherallya 1349, Cheralia 1463, Cheralya 1471, Traunau 1788, Nagy Traunau şi Bizliget 1828, Tranova 1851, Cseralja (1898 – 1919).

AL VELNOK aşezare pe malul stâng al Mureşului lângă Mako, posesiune a fam/.Cenad, 1247 – 1280.

ALTWERK colonie minieră lângă Bocşa Montană, înf. în

21

primele decenii ale sec. XVIII, existentă până în sec. XX.

AmAMALIA – major sf. sec.XIX- înc.sec.XX, lângă Margita, B.S.AMAREL ERDÉSZLAK 1907 cu 2 loc. lângă Hitiaş.AMBROSFALVA 1462, AMBRWSFALWA 1483, 1497, lângă

Sipet şi Folia.AMBYROZ GŐZMALOM 1907 lângă Stanciova, Timiş.AMBROZI hod./aja/ 1907 la N.V.de Surducu Mic.AMBROZY SZŐLŐTELEP 1907 cu 4 loc. lângă Herneacova.AMBROZY TANYA 1907 cu 108 fam. lângă Sângeorge, Timiş.AMBROZY TANYA 1907 lângă Baranda, B.S.AMBRUS TANYA 1907 lângă Itebej, B.S.

AnANA la Cherestur (Beba Veche), toponim “la mijlocul terenului

a fost pustă a boieroaicei Ana”.ANASZ SZÁLLÁS 1907 cu 10 fam. lângă B.Dvor, B.S.ANASZTÁZIA PUSZTA ?-1911, 1919, lângă Cenad.ANDA major lângă Srp.Crnja B.S. 1880 cu 59 loc.; 1900 cu 73

loc.; 1919 cu 110 loc.ANDA PUSZTA 1911 lângă Srp. Crnja,B.S.ANDERCA Handhock, 1471, 1477, lângă Stanciova.ANDOUCHFALVA 1364, ANDYCUFALWA 1374, Andochfalwa

1420, pe râul Timiş ( azi Bega ) lângă Ictar.ANDRA toponim între Greoni şi Broşteni, fost prediu.ANDRA major sec.XIX , la N.E de Čestreg, B.S.ANDRASCH 1717 cu 3 case în distr. Lipova.ANDREHOF / NEUHOF 1859, 1873 pustă lângă Nova Crnja;

1935 Andre major. B.S.ANDREJEVAC v. Aradac, B.S.ANDREJEWATZ v. Aradac, B.S.

22

ANDRICA / ANDRÁSVÖLGY 1911 la N-V.de Stanciova; cătun unit în 1968 cu Stanciova.

ANDRILEST 1588 sat lângă Caransebeş, azi încorporat municipiului.

ANGYELKOVA hodaja 1911 la N.de Vârşeţ, B.S.ANGYELKOV puszta 1907 cu 2 loc. la Bavanište, B.S.ANINA 1733 Steuerdorf, 1828 Steyerdorf, 1909, Stajerlakanina,

Anina, v.- şi la SteierdorfANINIS 1640 cu 6 iobagi, identificat uneori cu ANINA, alteori

cu alte toponime din Căpâlnaş, Nădrag, Zerveşti.ANKA SZIGET 1891 la S-V de Rabej, B.S.ANKUSEVAC 1454 sat în distr.Ilidia.ANNA MAJOR /Langenfelder tanya 1911 lângă Herneacova.ANNA MAJOR 1911 lângă Clopodia.ANNAU SZŐLŐTELEP 1907 cu 6 loc. lângă Lovrin.ANNAU HODAJA înc.XX, la est de Elemir, B.S.ANOVICS SZŐLŐ 1907 cu 6 loc. lângă Tomaševac,B.S.ANOVICS TANYA 1907 cu 4 loc. lângă Tomaševac, B.SANTALEST 1598, 1690/1700 ANTALESTY (SILISTE), dealul

Antaleşti la N-V de Răchita, zona Făget. Toponim pe hărţile din 1723/5,1761. Engel Pal îl identifică cu Monoš –1554 şi Molnoš 1569-1579, dar şi cu Fantelek din 1717 şi, respectiv, cu Antolest din 1723.

ANTALFALVA 1453, 1492; toponimul Antoleasa în hotarul Fârliugului.

ANTALFALVA v. Kovačica, B.S.ANTHALFALWA 1497 v. Anthalfava.ANTHALFAYA 1462, ANTHALFALWA 1497; Csanki D. şi

C.Suciu îl plasează intre Şipet şi Folea, iar Pesty la sud-est de Jebel, pe valea Tofáj.

ANTAL ODAIA 1926 v. ANTAL major.ANTAL MAJOR 1907, 1911, ANTAL odaia 1926; lângă

Mănăştur-Vinga.ANTAL MAJOR la 16,5 km. de Maşloc spre Firiteaz: în 1880

are 127 loc., în 1900 are 282 loc., în 1907 are 219 loc., în 1911 şi 1919

23

are 82 loc.ANTAL MAJOR la N-V de Beba Veche( ¼ km.) în1880 are 10

loc., în 1898 are 7 loc., în 1900 are 30 loc., în 1907 are 27 loc.ANTAL MAJOR 1907 cu 41 fam. lângă pusta Kociohat spre

Valcani.ANTAL MAJOR 1907 cu 59 loc. lângă Iam, zona Oraviţa.ANTAL MAJOR cu 11 fam. 1907, lângă Ţela, zona Lipova.ANTALIVA SILA 1554 – 1579 lângă Topolovăţu Mic;

Antalova Selo = câmpul lui Antal/Anton.ANTONIA TANYA fostă Beniczky tanya 1911 cu 206 loc.,

lângă Folea.ANTONIA (N.szigeti) major la 12 km. S de Majdan, B.S. In

1880 are 127 loc. între 1894-1898 are 132 loc., în 1900 are 145 loc., în 1907 are 151 loc.

ApAPAAD 1377 în com. Arad, 1551 APOR în dom.cetăţii Ceala

- Arad.APACHA v. Aradu Nou.APADE 1592, 1597 v. Apadia.APADGYA 1641 v. Apadia.APADIA ( APADE 1592, 1597; APADYA 1433, 1448, 1473, 1475,

1492, 1495; APADGYA 1641; APAGYA 1559, 1561, 1566, 1577, 1603, 1690/1700, 1898 – 1919; APAGYAN 1448; Kis şi Felsew APÁDIA 1447; APPAGIA 1717 ); prima atestare documentară în anul 1433; sat în distr.Caransebeş, azi la S –V de Caransebeş.

APADYA v. Apadia.APAFAYA între Jebel şi Voiteni, pe vale Birda Veche (Obirda,

Apord) 1408 Apafya şi altă Apafya, 1415 Apafya Mare şi Apafya Mică, 1424 Apafya Kis şi Nagy, 1569 – 1579 Opofay.

APAGYA 1559, 1561, 1566,1 577, 1603, 1690/1700, 1898-1919 v. Apadia.

APAGYAN 1448 v. Apadia.

24

APATI v. Orosz-Apati.APATI 1417 – 1450, în com. med.Torontal, fără alte date.APFELDORF 1941-1944 v.Jabuka, B.S.

ArARACH 1404, pe valea Nerei lângă Vraćevgaj, B .S. cf.. Ţeicu;

Pesty Fr. şi Milleker F., îl localizează pe valea Bârzavei.ARACH ( sec. XII Arach – abaţie benedictină Sf. Mihail; 1256,

1370 - 1450 Aracha; 1404, 1422, Arach; 1441 oppidum Aracha; 1498 Racha; 1536 abaţia se pustieşte; 1551 cetăţuia Arach este cucerită de otomani; 1660 satul are 8 capi de gospodărie; 1723 Arracz; 1728 pred.Mali Aracz; 1786 pred. Harraz; 1859 Arats sălaş. 1890 Aracs/Franyova. Azi înglobat în Novi Bečej, B.S.

ARADU NOU ( APACHA 1333, 1404 – 1520, 1561).ARADAC ( 1330, 1401 Arad, 1422, 1441 Aradi-loc de vamă,

Arad are 9 loc., 1717 Aradaz cu 26 case, 1723-25 Arratacz, 1743 Arataz, 1761, 1774 Aradaz, 1776 Mali Arras, Arrataz, 1776 Tot şi Slov.Arádácz; 1836 Also şi Felső Aradi ; Szerb = Rácz Aradac ; Felső = Tot = Slov. Aradac; între 1785 şi 1969 au existat 2 loc.).

ARADACS v. Aradac.ARADACZ v. Aradac.ARRADACZ v. Aradac.ARAGYAN SZŐLŐ 1907 cu 3 fam. lângă Checea.ARAGYAN TANYA 1907 cu 4 fam. lângă Checea.ARANAŞ 1579 sat cu 3 capi gospodărie impuşi la dare; ARINIŞ

la Pesty lângă Duleu – Valea Mare, pe Pogăniş.ARANY HEGY praedium , la 1 ¼ ore de Sanad, B.S. 1836 cu 85

loc.; 1880 cu 31 loc.; 1900 cu 19 loc.; 1907 cu 83 loc.; 1911, 1919.ARANY HEGY 1907, la N de Crnabara, B.S.ARANYUTH 1350 lângă Novak, Zăbrani, pe Mureş.ARANKA MAJOR 1907 şi 1911 cu 8 loc. la N –V de Ban.

Despotovac, B.S.ARANKAPARTY TANYÁK (fostă Szelistyei tanyák), 1911

25

lângă Padej, B.S.ARANKATARSULATI SZIVATTYÚTELEP 1907 cu 4

fam. lângă Crna Bara, B.S.ARDELEAN TANYA 1907 cu 2 fam. lângă Fizeş.ARDELEAN ( Odaia Tata …) 1934 la V. de Cenei pe frontiera

cu Serbia.ARENDA MAJOR 1900 cu 20 loc.; 1907 cu 106 loc.; 1911, 1919

cu 113 loc. la 5,5 km de Čoka, B.S.ARKAN prediu în distr. Becicherecu Mare/Zrenjanin, pe

hărţile din 1723/25 şi 1761.AROK (1332-7 Arky, 1355 Harumaruk, 1361 Haromarko,

1377 Harumarky, 1444-77 şi înc. sec. XVI Kysarokfewld. Pe pârâul Beregsău, la N E de Timişoara spre Lipova, în dom. Şoimoş.

ARKYKUNFALU 1323, ARKYKUNFALWA 1389, între Şemlacu Mare şi Ferendia.

ARMADIA 1444 utraque Harmadia/cele două H/;1493 Homoragya, 1535, 1573 Hamaradya; 1539-1542 Hamaragya; 1599 - 1851 Harmadia; 1717 Armadia; 1723-5 Harmadia; 1898 – 1919 Harmad; din 1968 se unifică adt. cu Tapia; zona Lugojului.

ARMAG PUSZTA 1911 cu 116 loc. lângă Bazoşu Vechi.ARMARA MAJOR 1911, lângă Dragşina.ARMENIS 1272-90, Ermen 1350; pe vale Caraşului la S. de Iam,

spre Ban. Subotica, B.S.ARMENES v. ArmenişARMENISH v. ArmenişARMENISCH v. ArmenişARMENIŞ 1428 (Armenyes 1480, Armenes 1613, Armönisch

1769, Armönisch 1789, Armowenisch 1791, Armenisch 1761, Armenish 1840, Also Jermenis 1501,Also Eormenyes 1603; Ermenis 1428 Ewrmenes 1447, 1576, Ermenes 1452, 1468, Ermones 1504, Ermenyes 1531, Eormeyes 1613, Eörmenues 1629; Jarmenes 1501, Ormines 1690/1700).

ARMOWENISCH v. ArmenişARMÖNISCH v. Armeniş

26

ARMISTHA 1433, la N-V de Anina, pe valea Bohui, toponimul Ramniste îi păstrează amintirea.

AROCZEG 1211 în hotar cu Morotva, lângă Tisa, B.S.ARPATARLO 1463, lângă Aluniş, spre Mureş. ARSURA 1926, lângă Chevereşu Mare.ARSURI 1921 – 2005, cătun al satului Cornereva.ARSZENOV TANYA 1907 cu 4 loc. lângă Perlaz, B.S.ARUSNUK ( 1348 Kysarusnuk, 1358, 1370 Arusnuk, 1378 (

Horosnuk) pe valea Ruşnic între Iam şi Milcoveni.ARVAHIGH 1358 , sat cu biserică în eparhia Cenadului.ARZAGH 1485 v. Orszagh.

AsASANTO 1554 – 1579 Aşanto, la N E d Mănăştur-Vinga.ASSIATSCH 1717 sat cu 20 case în distr. Făget.ASSONYFALVA 1387, 1453, 1539 este pustiit, în 1558 are 26

case impuse la dare; lângă Sânpetru German.ASSUNLAKA 1238 donată cav. ioaniţi; 1333 Azunlaka, 1445

Assonlaka; 1475 Azzonlaka; 1507 Azonlaka; 1554 – 1579 Aşaknaq; 1558 Aszolnak; 1561 Azon Lakat; 1723/5 pusta Asonlaka; 1761 Assolnak: pe locul acesta s-a înfiinţat Tisa Nouă (Abad, Ibed, Ibet, Wiesenheid).

ASSONLAKA v. AssunlakaAŞKANAQ v. AssunlakaASZOLNAK v. AssunlakaASZONYLAKA v.AssunlakaASZTALNAK 1558, cu 26 case în nahia Cenad.ASZTALOS TANYA 1907 lângă Itebej, B.S.

AzAZONLAKA (1323 Ozunlaka/Ozunloka/Ozonloka, 1389

Azonlaka) . Pesty Fr., Csanki D.,Milleker F şi Györffy Gy. o localizează

27

la sau în preajma Lăţunas; Ţeicu D. o localizează în hotarul Şemlacu Mare.

AuAUBERMANN SZŐLŐTELEP 1907, cu 7 familii lângă

Lovrin.AUBERMANN TANYA 1907 cu 6 fam. lângă Parţa.AUERMANN PUSZTA 1907 la N – V de Parţa, la V de

Beisser puszta.AUGUSTIN TANYA 1907 cu 4 fam. lângă Fizeş.AURARESTE 1717 cu 4 case în distr. Făget; între Bucovăţ,

Tr.Vuia, Begheiu Mic.AURELHAZA înf. în 1844 cu 88 case de colonişti; 1853

Aurelhaz; 1907 are 167 case şi 1087 loc.; este desf. în 1968.AURELHAZA PUSZTA sf. XIX la S – E de Bobda, spre Bega.AURORA BANATULUI din 1956 înglobată Oraviţei.23 AUGUST cătun al satului Zâvoi.

AvAVASFALVA 1919 cu 9 loc. în zona Făgetului.

AzAZAD 1337 a fam.Cenad; C.Suciu îl localizează în

fostul raion Timişoara.AZYLFALVA 1463 în jurul Recaşului.AZONY 1454, 1455, Azzony 1539; între Felnac şi

Secusigiu.

28

B

BaBAACH 1341 v. zona Biled.BAACHY 1337 v. Bachy, zona Pişchia.BAAK 1411, v. Bachya în ct.med. Arad.BAAK 1317 v. Bak.BAASTHA 1410, v. Basta.BAALTHA 1508, v. Bata.BAATUR 1230; Bator-1557-8; l. Satu-Mare Timiş.

BabBABA TANYA 1907, 6 loc., l. Itebej, Banatul sârbesc ( B.S. )BABATO 1332-1333, pe Tisa î. Elemir şi Aradac, cu forme

ca Bakto şi Pakto; pe H.Schedius apare Babata; Batova 1915; 1935 Babatob Salaš. (B.S)

BABATOV v. Babato.BABATOV salaš v. Babato.BABNA 1288, probabil Bobda.BABORYN 1518 în ct.Timiş, vândut de fam. Haraszthy fam.

Levai.BABŞA 1488 Bapsa Also*Felsew*Kewzepsew* (Babşa de Jos, de

Mijloc, de Sus); 1510 - 1690 Babsa; 1554-1579 Babša; 1717, 1723,1774 Babscha; 1743 Bapsia; 1761 Bobscha.

BABSCHA 1723, 1774 v. Babşa.BABŠINĆ 1569-1579 l. Babşa.

BacBACAAN 1783 v.Bacăul de Mijloc.BACAMESAN 1761 v. Bacăul de Mjiloc.

29

BACAMESEU 1774 v. Bacăul de Mijloc.BACAMESSO 1723 v. Bacăul de Mijloc.BÁCSI sec. XIX – termen maghiar modern pt.Bachy.BACSOL sec. XIX-termen maghiar modern pt.Bachkolch.BÁCZI sec. XIX - termen maghiar modern pt. Bachy.BACĂUL DE MJILOC 1333 – Bak, Bok, Botk, Mok; 1381 Bok;

1407, 1425, 1479 Bak; 1411 Baak; 1425 Bah; 1717 Baka mesebo; 1743 Pacamesa; 1761 Bacamesan; 1774 Bakamasen; 1776 Podameso; 1778 Baecames; 1783 Bacaan; sec. XIX Bakamező.

BACH 1418-Bach; 1433 Bacz;1452 Bachi; 1554-1579 Bać; 1597-8 Bach; azi Dealul Baciului din hotarul Domanului cu Reşiţa

BACH 1341 v. Bak, zona Biled.BACH 1341 v- Bachy zona Pişchia.BACHANAD 1347. în ct. med. Caraş.BACHI 1452 v. Bach.BACHITUNESE 1364 v. Bachythyuisse.BACHNICZY 1440; 1477-Baniczi; 1610-Bachnicz; 1619-Banyacz;

1622-Bannucz şi Bannincz; 1717 Bagninczi; 1723 1761 1783 Baniz; î. Spata-Bruznic-Lăpuşnic, zona Lipova-Făget.

BACHNISSE 1405 v. Bachythyuisse.BACHOVAR 1783 v. Bacova.BACH THYUISSE 1361 v. Bachythyuisse.BACH TIVISSE 1363, 1375 v. Bachythyuisse.BACHTUISSE 1378 v. Bachythyuisse.BACHYTHYUISSE 1358; 1361 Bach thyuisse; 1363 Bachtivisse;

1364 Bachitunese; 1378 Bachthuisse; 1391 Bastinisse; 1405 Bachnisse; 1410 Basthwys; 1411, 1418-Bastwnisse; 1422-Basstise; 1425-Bathnisse; sec.XIX Bács-tövise L. Veliko Središte. B.S.

BACHY 1330; 1237-Bathij; 1337- Baachy;1341- Bach; 1479 Bathy Fewlsew; 1479 1506 Bathy Alsó;1554-1579 – Mali,Dolni,Gorni,Veliki Batin; sec.XIX Bácsi şi Báczi - termene maghiare moderne; î. Pişchia şi Bencec.

BACHYA 1380; 1400- Boky; 1406-Baky; 1411-Baak; 1422 -Baky; 1430-Beky, în ct. med. Arad.

30

BACOVA 1783-Bachovar; 1828-Bakóvár; 1871- Bachovar; 1851 Bakova; Bakowatranscriere germană modernă.

BÁCSTŐVISE sec. XIX temen maghiar pentru Bachythyuisse.BACZ 1433,1597-8 v. Bach.BACZKA 1552, v. Bocşa.BAĆ 1554-1579 v. Bach.BAČANHAZA 1919- v. Baćanjevo. (B.S)BAČAR sec. XIV, sec.XIX Bacsar; la 1 km V de Aradac. (B.S.)BAČANJEVO 1781 primită de contele Batthyany; 1838 – 1918-

Battyánháza; 1919- Baćanhaza; 1922 Baćanjevo; la S. de Beba Veche dar în B.S.

BAČKOVIĆ SZÁLLÁS sec. XIX la S-V de Kikinda, B.S.BAČ PIŢOQ 1554-1579 transcr. modernă după turco-osmană;

Bácspotok-termen maghiar modern; lângă Opatiţa.

BadBADIASCH 1717, în distr. Ciacova;BADEST 1612, v. Băteşti.BADIASCH 1717, v. Buziaş. BADIEST 1723, în distr. Făget, 1773-1785 Badiest în distr.

Lugoj. v. Băteşti.

BaeBAEBA 1774, v. Beba Veche,BAECAMES 1778, v. Bacăul de Mijloc.

BagBAGAFALWA v. Bogafalwa.BAGD 1410, 1453, 1476, 1510, v. Bogda.BAAGD 1436 şi 1552 (Alsó şi Felső),v. Bogda.

31

BAGNINZI 1717, v. Bachniczy.BAGONIS 1719 l. Bistra-Caransebeş.

BahBAH 1425 v. Bacăul de Mijloc.

BaiBAIA 1761, v. Bata.BAIA 1761, v. Baya.BAIA DE PIATRĂ 1909 cătun al loc. Rusca Montană.BAIA NOUĂ înf. sf. sec.XVIII; sec.XIX Új Banya; 1911 Tiszafaj

Új Banya; la 6,8 km. de Eibenthal.BAICH PUSZTA 1907 - 98 loc., l. Ghilad.BAICH PUSZTA 1907 – 28 loc.,l. Iđjos, B.S.BAICH I TANYA 1907 – 171 loc.,l. Idjos,B.S.BAIERSDORF PUSZTA 1907 – 191 loc., l. Şoşdea.BAIKA TANYA 1907 – 1 loc. l. Doclin.BAIOLA 1355; 1362-Bayla; 1579-Balyanova: top.Balan la S. de

Sasca Montană.

BajBAJA-KENEZFALVA v. Bankakenezfalwa.BAJKA-KENEZFALVA v. Bankakenezfalwa.BAJO MESEU 1738 v. Bacăul de Mijloc.BAJTÉNY v. Butin.BAJTON v. Butin.

BakBAK 1317- Baak; 1341–Bach şi Baach; Bak-1381 şi 1406; 1401-

32

Baka; 1488- Baaka; 1554-1579 Baq; 1717- Pakaz; 1723-Pakas; le locul ei s-au înf.loc. Şandra şi Uihei.

BAK 569-1579 v. Baq.BAKA 1334, v. Boka, B.S.BAKAMASEN 1774 v. Bacăul de Mijloc.BAKA MESEBO 1717 v. Bacăul de Mijloc.BAKAMEZŐ sec. XIX v. Bacăul de Mijloc.BAKAS sec. XVIII, v- BakBAKCHOLCH 1364; 1371-Bakcholk şi Bachkolchapataka(vale).

l. Icuş şi Endreud; V.Ardelean susţine că este Bucovăţ de Făget.BACHKOLL 1371, v. Bachlolch.BAKOFALWA 1518 în ct. med. Timiş. vândută de fam.

Haraszthy fam. Levai.BAKOFALWA Idem; erau două loc. diferite dar cu nume identic.BAKONYI szőllőtelep 1907- 3 loc., l. Idvor, B.S.BAKOOCH 1489 în distr. med. Caransebeş.BAKOVA v. Bacova.BAKÓVÁR v. Bacova.BAKOWA v. Bacova.BAKSIN sec. XIX, pustă î. Uzdin şi Idvor. (B.S.)BAKTO 1332—7, v. Babato.

BalBALYANOVA 1579, v. Baila.BAQ 1568-1579 pustă l. Sârbova.BAQA 1443- Baqa; 1569-Bačqa: 1579-Pačqa; dealul Baca la NE

de Ilidia îi păstrează numele.BAL 1317; 1514-1516 erau 2 sate Balesth în distr. Margina şi

Mănăştiur, cu 6 şi respectiv 5 iobagi.BAL 1660, 1666, v. Belzek, BS.BALACS TANYA 1907, cu 116 fam. l. Elemir, B.S.BALAD 1385, 1410, 1427, 1446, 1569-1579, 1666, 1700, 1751;

1554-Kiloš (Tirn’an ve Balad;1569-Nag Balat; 1579- Nag Balat;

33

Ballad-1717, 1754; Bulat-H. Schedius; Pallad-1742; 1774- prediile Ballad Neu şi Alt (Vechi şi Nou );1881-pusta Balat Kis şi Nagy (Mic şi Mare); Balas puszta -1907,1912; Balat puszta.1916; înc. XX-Ballat hodaja; 1926 Balatov salaš; la SV de Veliki Gaj, B.S.

BALANOL TANYA 1907, 5. loc. la Fizeş.BALAS 1956- este înglobat în Timişoara.BALAS PUSZTA 1907, 1912, 1916, v. Balad, B.S.BALASFALUA 1405, 1410, v. Blajova.BALASFALWA 1406, v. Blajova.BALASFALWA 1518; 1554-1579 Bilazofče; l. Cutina.BALASNICHA 1376, v. Bolvaşniţa.BALASYANFALUA 1406, v. Blajova.BALASYANUSFALUA 1406, v. Blajova.BALATIN (mezraa) 1554-1579 prediu î. Sefkerin şi Glogonj,

B.S.BALAT Nag(y) 1569, 1881- v Balad, B.S.BALATOV salaš 1926 v. Balad, B.S.BALAT PUSZTA 1916 v. Balad, B.S.BALLAD 1717, 1774, 1776, 1881 – v. Balad.BALLAD HODAJA sec. XIX – v. Balad, B.S.BALÁZSD 1898-1918, v. Blajova.BALÁZSDFALVA 1890, v. Blajova.BALÁZS TANYA 1907- 15. loc., zona Zrenjajin, B.S.BALÁZS TANYA 1907 – 115 loc.,l. Elemir, B.S.BALCHA 1592, 1597, v. Bata.BALESTH 1506-1529 , v. Băteşti.BALESTH 1514-1516 şi 1526-29- 6 iobagi în distr. Margina;

1554-Bališt; 1569-Pališt; 1597-Balyest; 1880- Dâmpu Pălescu; azi dealul Bălesc şi valea Băleasca la Pietroasa, Făget.

BALESTH Blaswsthy-1506, 1510; Balesth-1512, 1514-1516 şi 1528-1529 – cu 5 iobagi în distr. Mănăştiur; înc.sec. XVI-Blayest; pe Valea Boroagăi la 5 km. NE de Mănăştiur spre Răchita.

BALLYEST 1620, v. Băteşti.BALYEST 1597, v. Băteşti.

34

BALINCHA 1607, 1610- ţine de dom. Eperjes (Chelmac) şi este donat unor nobili ardeleni.

BALINČ 1554, v. Balinţ.BALINČI kücük 1579 v. Balinţ.BALINCS 1761 v. Balinţ.BALINCZ 1636, 1851,1918 v. Balinţ.BÁLINT PUSZTA 1907- 60 loc. l. Oloşag.BÁLINT TANYA 1907, l. Parţa.BALINTZA 1836, v. Balinţ.BALINZE 1743, v. Balinţ.BALLINZ 1723, 1774, v. Balinţ.BALINŢ 1480-Belyncz; 1482-Belynca; 1488- Balyncz Alsow

şi Felsew; 1510. Balyncz prediu şi Felsew şi Alsow Balyncz; 1518 F.* A.Balyncz; 1554 Balinč; 1579- Balinci kücük (mic) prediu; 1604, 1636, 1700-Balincz; 1717-Balnicz: 1723, 1774-Ballinz; 1743 –Ballincze; 1766-Balincs; 1836-Balintza; 1851, 1918-Balincz.

BALINŢUL NOU 1854, azi contopit cu Bodo.BALLOTIN 1856, v. Belotinţ.BALNICZI 1717, v. Balinţ.BALOG 1579, v. Balogd.BALOGD 1256 – Bolugkereke; 1494, 1487 Balogd; 1554-Palog;

1579 Balog; 1911-Balogd puszta; între Bulgăruş-Lenauheim, sau spre Checea.

BALOGD PUSZTA 1911 v. Balogd.BALOQ 1554-1570 v. Balyuk.BALOSEST 1896 v. Baloşeşti.BALOŞEŞTI 1404, 1405-Belosfalw; 1548-Belwsfalwa; 1597-

Belosest; 1554-Bilošišt; 1579 Bilošyišt; 1598- Belusfalva; 1612-Beluzest; 1617- Belosest pusta; 1620-Belozest; 1717-Belovste; 1723-Pallaschest; 1761- Palloschest; 1774-Palosiest; 1776–Pelotiest; 1890 Ballosest; 1896 Balosest; 1989-1918-Begabalogd.

BALOTINZ 1758, v. Belotinţ.BALSA 1518 în ct.med.Timiş,vândut de fam. Haraszthy.BALSYANUSFALWA 1406; Milleker susţine că ar fi Blajova.

35

BALLOSEST 1890 v. Baloşeşti.BALOZYNA 1506-1510; 1511-Balazera; 1526- Balozina; 1554-

1579 -Balosin; 1599-Balazina; 1607- Balasina; dealul şi valea Bălăsâna la Bucovăţ-Făget.

BALTA 1595, 1604, 1622, 1723, v. Bata.BALTAHÁZA 1366 a fam.Chanadinus; Marki susţine că ar fi

Bulza.BALTANAGRA 1479, v. Bata.BALTANEGRE 1508, v. Bata.BALTA SĂRATĂ 1913 Sastó, 1954 Balta Sărată, înglobat în

Caransebeş.BALTOSFALWA 1560 l. Lovrin.BALVANISTE v. Bavanište, B.S.BALVANOS 1412,1423,1435 v. Bavanište. B.S.BALVANUS 1211, v. Bavanište, B.S.BALVANY 1607 – pustă, ct. med. Arad.BÁLVÁNYOS v. Bavanište, B.S.BALVAS 1898, v. Bolvaşniţa.BALVASNICZA 1690-1700, v. Bolvaşniţa.BALVOSNYCZA 1447, v. Bolvaşniţa.BALWASNICZA 1453,1488, v. Bolvaşniţa.BALWASNJCHA 1561, v. Bolvaşniţa.BALWOSNICZA 1453-1478, v. Bolvaşniţa.BALWTHA 1464 dealul Balota de la Măru-Caransebeş.BALYANACZ tanya 1907, cu 3 loc. L. Seleuš, B.S.BALYASFALWA 1471 v. Balyuk.BALYASFALWA 1404. dom.med. Icuş, Margina.BALYEST prediu 1611 v. Balesth, distr. med.Margina.BALYCZAFALWA 1477 v. Balyuk.BALYNCZ 1511, v. Belinţ.BALYNCZ 1510, v. Balinţ.BALYNCZ Felsew 1480, v. Balinţ.BALYNCZ Alsow 1489, v. Balinţ.BALYUK 1387, 1391;1459 -Balyok; 1462- Balykafalwa; 1477-

36

Balyczafalwa; 1554-1578-Baloq; î. Topolovăţu Mare şi Mic este toponimul Balnic.

BanBAN 1454; 1873- Bantelek puszta, pe acelaşi loc; 1911- Banfalu:

la V de Zrenjanin spre Aradac. B.S.BAN’A 1554, v. Banya, distr. med. Fârdea( Twerd ).BAN’AŞ 1554, v. Banya, distr. med. Margina.BANNA 1717, v. Banya, distr.Fârdea.BANAŞ 1579 î. Fârliug şi Surducu-Mare.BANATER HOF 1943, v. Banatski Dvor. B.S.BANATSKA ALEXANDROVO v. Velike Livade, B.S.BANATSKA DUBICA 1410 Margita; 1554-1579-Marginča;

1660-6 ; 1717-Margitta; 1723-Margitiza; 1735,1857, Margitica; 1761-Moro; 1854,1878-Margiticza; 1881-1922-Kis-Margita; 1905-Mala Margita: 1944-Klein-Margita; 1947-Dubica; 1950-Banatska Dubica. La S-E de Zrenjanin, pe canalul Bega,B.S.

BANATSKA PALANKA ( Palanca Veche-Horom şi Palanca Nouă) Horom -1128, 1152, 1164, 1165, 1241; Haram – 1317, 1332-35, 1363, 1370,1430; Aran-1372; Hora- 1371; Haran-i Atiq(Vechi)- 1554-1579; Ahram – 1758; Alt Palanka-1853; Stara Palanka-1861, 1945, 1949; O-Palanka- sec.XIX. Palanca Nouă : Yeni Palamka-1598, 1660, 1717; Uypallanka-1723-5; Ujpalanka-1761, 1776, 1836, 1872-1918; Wypalanka-1743; Nova Palanka-1861, Neu Palanka- 1853; Palank – 1894-1918; Banatska Palanka – 1946, 1949. B.S.

BANATSKA PUSTARA 1946, l. Neuzina, B.S.BANATSKA SUBOTICA Zombathel- 1353: Zobotzcha -1427,

1428; Şubotinća-1554; Şibotinča-1569; Szobotica-1579; Subotica-1660, 1853-1872; Szuboticza-1700; Subotiza - 1717, 1743; Soboticza – 1723-25; Sobatiza-1766; Suboticze-1772; Subatica-1786; Krassószombat- 1881-1918; Banatska Subotitza- 1943; Banatska Subotica din 1922. B.S.

BANATSKA TOPOLA înf. în 1790 pe pusta Novoselo. Topolya- sec.XIX; Topolja- 1900; Töröktopolya 1872-1918; din 1922

37

Banatska Topola. B.S.BANATSKI BRESTOVAC Balvanos, Balvaniste-1412, 1439;

Piristiva-1554, Biristivač—1579; Bresztovacz-1700; Brestovaz-1717; Prestovaz-1723-25, 1761, 1772; Prastovacz-1743; Presstowacz-1786; Brestovacz-1854; Berestocz-1881-1918; Rustendorf-1943; Beresztovacz - sec-XIX; din 1922 Banatski Brestovac. B.S.

BANATSKI DESPOTOVAC înf.în 1822 pe pusta Kenderes- Ernersztháza; Ernőháza-sec. XIX; Ernestovav – 1922-1924; Ernesthausen -1943; Banatski Despotovac – 1924. B.S.

BANATSKI DUBOVAC Tembon-1180; Dumbow-1323; Dombo-1437, 1460; Dubivće-1554-1579; Dubovaz – 1690, 1723, 1774; Lubovaz-1717; Dumbow-1735; Dupovac- 1736; Dubowacz – 1786;Dubovácz –sec-XIX; Dunadombo-1911-1919; Dubovac- 1919. B.S.

BANATSKI DUŠANOVAC înf. în 1822 Rogendorf- 1822, 1825, 1840, 1853, 1878; Roggendorf -1854; Szőllősudvarnak- 1878-1918; Idvarnak Szállás-1873; Dušanovac- 1946; Banatski Dušanovac- 1924 la zi; B.S.

BANATSKI DVOR : Wdwarnok – 1319,1367; Huduarlak- 1332-37; Wyudwar-1348,1375; Wduarnok-1341; Idvor- 1660-1666, sec. XVIII; Pwarnuk-1776; Idwornik -1861; Ujudvar-1853, 1861; Ujudvár-sec.XIX; Idwor-1717; Udvar-1753; Ittvárnak-1872; Tőrzsudvarnak-1898-1918; Banater Hof-1943; Dvor-1961, B.S.

BANATSKI KARLOVAC : Podbireš-1554-1579; Poberisch- 1723-25; Podbrestie-1773,1776; Ocsa-1774; Ocza-1776; în 1802 se înf. Karlsdorf; Károlyfalva – 1881-1898; Nagykárolyfalva 1898-1918; Karlovo Selo -1920- 1922; Oţa-1922; Karlsdorf – 1922-1926; Basnatski Karlovac-1926-1947 şi din 1949; Banatski Rankovičevo-1947-1949; se mai numea Kis-Alibunar ( Alibunarul Mic ).B.S.

BANATSKI MONOSTOR 1231 Monasterium Kenaz; 1237-Kinisa Munustura; 1247- Kenewzew Munustura; 1252- Kenysamonustor; 1279 Kanysa; 1333-7 Monostwrus Kanysa; 1360- Monstoros Kanysa; 1490, 1508, 1536, 1557-Monosther; 1561-Kancza monostor; 1582- Kanyczamonostor; 1666- Monostor; 1723,1761-

38

pusta Monosther; 1782 – reînf.; 1810-1898 Monostor; 1898-1918- Kanizsamonostor; Banatski Monostor din 1922. B.S.

BANATSKI SOKOLAC Bioseg pusta-1853; Bioszeg –sec.XIX, 1915; Banatski Sokolac din 1933, B.S.

BANATSKO ALEXANDROVO v. Velike Livade, B.S.BANATSKO ARANDJELOVAC v. Banatsko Arandjelovo,

B.S.BANATSKO ARANDELOWO v. Banatsko Arandjelovo,

B.S.BANATSKO ARANDJELOVO Orozlanus cca. 1030 se înf.

măn. Sf. Gheorghe, 1256, 1451; Wruzlan munustura -1247, 1284, 1572; Wruzlanus- 1337, 1360; Orozlanus munustura – 1256, 1340, 1451; Orozlanyos-1472, 1647; Orozlamos-1723, 1761, 1776, 1853- 1922; Oroslamoš-1905, 1922; Aruzlanus – 1568, 1570; Oros Lamosch-1743; Új-Orozlámos-1753, 1838; Oroslamosch-1774; Oroszlámos-1836; Banatsko Arandjelovac 1919; actualul nume din 1921.

BANATSKO KARADJORDJEVO între 1925-1948 şi din 1959 la zi; Karadjordjevo între 1948-1959; la N-E de Zrenjanin, B.S.

BANATSKO KRALJEVICEVO v. Kaćarevo, B.S.BANATSKO NOVO SELO Wyfalu-1364; Nova Szello

-1723—15; Nova Sella, 1743, 1772, 1786; Neudorf-1853; Novo Selo- 1854, Satu Nou-1859; Újfalu-1878; Révaújfalu- 1882; Banat ujfalu-1902; din 1922 actualul nume, B.S.

BANATSKO PETROVO SELO v. Vladimirovac, B.S.BANATSKO PLANDIŠTE v. Plandište, B.S.BANATSKO RANKOVICEVO v. Banatski Karlovac, B.S.BANATSKO RUSKO SELO v. Rusko SeloBANAT ÚJ FALU 1902 v. Banatsko Novo Selo, B.S.BANATSKO VELIKO SELO format đn 1948 (Veliko Selo)

prin unificarea a trei mici sate: Charleville, Seultour, St. Hubert; din 1948 are numele actual. Charleville 1771, 1774; Carleville- 1776; Şarlevil-1922- 1947; Károlyliget-1896-1918; Seultour-1770, 1836, 1880, 1896, 1030; Deultur-1774; Seul Tour-1776, 1786; Soltur-1859; Szeulturn-1890 Szent Borbala-1898-1918. St.Hubert-1771; Nagy

39

Orosz – sec. XIX.BANATSKO VIŠNJIČEVO Wyda-1319; Wydaeghaz- 1370-

1452: Vide-1723, 1728, 1761, 1776; Widevre-1786; Vida-Kenderes pred. 1880; Nagy şi Kis Vida-1884; Višnjičevo-1931; din 1947 numele actual.

BANAZUL 1609-1617, v. Banya, distr.Fârdea.BANBRISTUR 1557-sangeacul Cenad.BANCYUL 1116-12, v. Banya, distr. Margina.BANČINA pusta 1932, 1949, l. Margita, B.S.BANDESTH 1512-1529, v. Bandesthy.BANDESTHY 1506, 1510; Bandesth-1512, 1514, 1528-9;

Bandyišt 1554-1579; l. Sudriaş, distr. med., apoi sangeacul Bujor (azi Traian Vuia).

BANDIA 1690-1799, v. Bănia.BANDIA v. Bandya.BANDYIA v. Bandya.BANDYA 1500,1551; Bandia – 1519, 1518, 1690, 1723, 1761;

Bandyia-1554-1579; î. Fădimac şi Leucuşeşti.BANDYIŠT 1554-1579, v. Bandesty.BANESTI 1690, la 1 km. SV.de Ohaba Lungă, Timiş.BÁNFALU 1454, l. Aradac, B.S. În sec. XIX Bantelek pustaBANGEVA 1717, v. Banya, distr. Margina.BÁNHALOM 1405,1433,1442,1462, la SV de Kikinda, B.S.BANA 1690-1700, v. Bănia.BANIA 1603, v. Bănia.BANIASI 1597, v. Banya, distr.med. Margina.BANIASZI 1620, v. Banya, distr. med. Fârdea.BANICZI 1622 v. Bachniczy.BANIOBA 1723, v. Banya, distr.mod. Margina.BANIZ 1723, 1761,1783, v. Bachniczy.BANJA 1761, 1772, v. Bănia.BANKAKENEZFALWA 1410; Baynkakenezfalva-1447; Baja

kenez falva-1462, dom. med. Duboz.BANKFALWA 1447, 1480, 1483, 1493, 1510, 1516, 1560 între

40

Balinţ şi Nevrincea.BANKERESTUR 1558 în nahia Cenadului. BÁNKÚT v. Banqut.BANLIGETH 1358 în zona Lipovei.BÁNLAK v. Banloc.BANLOC Banloq-1554; Banlog-1569, 1660, 1700; Banloga- 1579;

Banlug-1666; Panlogh-1717; Banlok- 1723, 1743, 1761; Panlok-1776, Bánlak-sec.XIX.

BANLOG 1569,1660,1700, v. Banloc.BANLOGA 1579, v. Banloc.BANLOGH 1717, v. Banloc.BANLOK sec.XVIII , v. Banloc.BÁNLOK sec. XIX, v. Banloc.BANLOQ 1554, v.- Banloc.BANNIA 1723, v. Bănia.BANNFALWA 1366, zona Lipova-Bulci.BANNUCZ 1622, v. Bachniczy.BANQUT 1569-1579, la V. de Variaş. BÁNSÁRSZJOA termen maghiar, sec.XIX, v. mai jos.BANSARZOWA 1322, Bansarzoa-1329,1390; Bánsárzoja-sec-

XIX, l. Giera.BÁNTELEK 1859, 1907, l. Aradac, B.S. În sec. XV Banfalu, vezi

acolo.BÁNTELEK PUSZTA 1911, pustă l. Aradac, pe locul satului

medieval.BANYA înc. sec. XVI, l. Vărădia de Mureş.BANYA distr. med. Fârdea : Banya-1454, 1463, Bannya- 1596,

1598; Banyafalu-1506, 1514-16; Banazul- 1609; -1617; Baniaszi-1620; Pan*a-1554,Čan*a- 1569; Ban*a-1579;Banna-1717; Banya-1851; valea Baniţa la S-E de Gladna.

BANYA distr.Margina: Banyafalw-1506-1516;Baniafalw- 1528-9; Banyafalu-1551, 1579; Ban*aş-1554- 1579; Baniasi-1597; Banczul- 1612; Baniaszi-1620; Bangeva-1717; Banioba-1723; valea Baniaş la S. de Curtea.

41

BANNYA 1596-98, v. Banya-distr.med..Fârdea.BANYANOS 1569-1579, l. Pădureni-Timiş.BANYACZ 1619, v. Bachniczy.BÁNYAFALU 1551,1579, v. Banya, distr.med. Margina.BANYAFALW 1506-1516 v. Banya în distr. med. Margina.BÁNYAVÖLGY nyaralótelep – 1907. l. Oraviţa.BÁNYA 1898-1918, v. Bănia.

BapBAPD 1371-2, 1398, v. Bobda.BAPSA 1488, v. Babşa.BAPSCHIA v. Babşa.

BarBARA 1367-1371- Barapathaka; Bara-1437, 1440, 1479, 1622,

1597, 1717, 1761; Barra-1743, 1774, apoi sec, XIX, Barafalva, 1898-1918; Barafalwa-15’96- 1598.

BARABOSA 1743 ,v. Bărbosu.BARACZHÁZ v. Bărăteaz. BARÁCHHÁZA v. Stari Lec. B.S.BARÁCZHÁZA v. Stari Lec, B.S.BARÁCHÁZA v. Bărăteaz.BARAČHAZ 1554-1579, v. Bărăteaz.BARAČHAZA v. Stari Lec. B.S.BARACZA 1911 ţine de Lipova.BARAFALVA 1898-1918, v. Bara.BARAFALWA 1596-98; v. Bara.BARAKERTHWELWS 1471, între Bara şi Hodoş, zona

Lugojului.BARAKÖRTVÉLYES termen maghiar de sec. XIX pt.

Barakerthwelws.BARANDA Berend-1340, 1451, 1460; Baranda- 1554-1569;

42

Paranda- 1579; Bavanda-1723; Boranda (Rabanda) -1761; Ravanda-1774. B.S.

BÁRÁNDA v. Baranda. B.S.BARANUS 1399, v.Bavanište, B.S.BARANYOS v. Baranus. B.S.BÁRÁNYOS v. Baranus, B.S.BARAPATHAKA 1367-1371, v. Bara.BARATH 1274, între Kiszombor şi Klárafalva,Ungaria.BARATHIA 1776, v. Bărăteaz.BARATZHAUSEN termen german pt. Bărătraz.BARATZHÁZ v. Stari Lec, B.S.BARAZAS 1723, v. Bărăteaz.BARAZHAS 1743, v- Bărăteaz.BARBFALWA 1437, între Lugoj şi Jdioara.BARBOSA 1723 şi 1761, v. Bărbosu.BARBOS 1898-1918, v. Bărbosu.BARBOSSA 1774, v. Bărbosu.BARBOSZ 1690-1799 şi sec. XIX, v. Bărbosu.BARBOZA 1890, v. Bărbosu.BARCAN v. Barkan.BARCHA 1427, v. Borča, B.S.BARCSA 1719,1774, v. Borča, B.S.BARCUS 1783, prediu.BARCZA 1719,v. Borča, B.S.BARCZHOZ 1548, v. Berzews.BARD 1202-1203, Banat, imposibil de localizat.BARDORWC înc. sec. XV, în ct. med. Caraş.BARECZ 1719, v. Borča, B.S.BAREUSA 1834, toponim Jdioara, v. Berzews.BARICE Zentyanus-1444, 1529, 1557; St.Janus-1723; Sentjanosch-

1743, 1774; Szantul Juon-1761; Szent János-1851, 1881, Sveti Iovan- 1922; Barice din 1947.

BARICZA pusta 3 fam.,1907, l. Charlottenburg.BARKAN cetate l. Mehadia-1273; Parkania-1614,1631.

43

BÁRKÁN transcripţie maghiară a numelui Barkan. BARKAS 1913 cătun, din 1968 unificat cu Stanciova-Timiş.BARLA 1373; Barlefalva-1437, la S. de Lugoj spre Oloşag. BARLAD v. Orlovac, B.S.BARLAFALVA v. Barla.BARLEFALVA 1437, v. Barla.BARLOD v. Orlovac, B.S.BARLOVA 1617, 1624, v. Borlova.BARLOVAN 1788, v. Borlovenii Vechi.BARNA 1541,1544, v. Bârna.BARNAFALVA 1898-1918, v. Bârna.BARNAFALWA 1512, v. Bârna.BARNAHAT 1859-prediu l. Padej; Barnahat tanya-1907 cu 10

loc, B.S.BAROCHAZA 1411, v. Bărăteaz.BAROS 1717, v. Bazoşu Vechi.BAROSCH 1739, v. Bazoşu Vechi.BARÓTHÁZA 1781, v. Bărăteaz.BAROTHHAZA 1428, v. Bărăteaz.BARUMLAK 1 l. Čoka, BS. Borumlok-1247; Barumlok- 1256;

Barumlak-1284. B. S.BARUMLAK 2 Kiszombor-Klarafalva, Ungaria. Borumlok-

1247, 1256, 1274, 1284, 1323.BARUMLOCH v. Barumlak.BARUMLOK v. Barumlak.BARON AMALIA înf.în 1775 pe valea Baronului; azi cartier

al oraşului Moldova-Nouă.BARSA 1390, Borsa-1548, l. Vărădia este râtul Borş.BARTFALWA 1437 v. Bărbosu.BARTAFALWA 1444,1447, î. Lugoj şi Jdioara.BARTH 1408, undeva la S. de Novi Bečej, B.S.BARTAL 1926, odaie l. Sânpetru-German.BARTSCHA 1943, v. Borča, B.S.BARUCH 1926 odaie l. Ghilad.

44

BARUNAS înc. sec.XV, în ct. med.Timiş.BARUSHAT 1859, prediu lângă Padej, BS.BARZOWS 1588, v. Berzews.BARZAVIT sec. XV- Berzy; Barzavit-1579, pe Nera î. Naidăş

şi Bela Crkva..

BasBASAHID v. Bašaid, B.S.BASAN 1210, dom. med. Duboz, zona Moşniţa.BASA PUSZTA 2 loc, 1907, l. Gătaia.BASAR 1391, l. Timişoara.BASAVIZ 1738, v. Bozovici.BASCH PUSZTA 1912, l. Beregsăul Mare.BASCHAID v. Bašaid, B.S.BASCHAHID v. Bašaid. B.S.BASCHIEST 1785, v. Begheiu Mic.BASERICA ALBA v. Bela Crkva, B.S.BASIEST 1776, v. Begheiu Mic.BASIG HODAJA XIX, la S de Jankaid,BS.BASJEST 1743, v. Begheiu Mic.BASKAFALWA 1434, la hotarul de S al ct.med.Timiş cu

Caraş.BASSAHAVASA 1596, ţinea de cetatea Margina-Timiş.BASSAHID v. Bašaid, BS.BASSAVIZ 1778, v. Bozovici.BASSESSE 1717, v. Begheiu Mic.BASSIA KOVAZ 1717 cu 25 case đn distr. Făget.BASSIESTY 1690-1700, v. Begheiu Mic.BASOCH 1776, v. Bazoşu Vechi.BASOSCH 1774, v. Bazoşu Vechi.BASSOSCH 1783, v. Bazoşu Vechi.BAST 1433, în distr. med. Sebeş.BASTHIA 1690, v. Bata.

45

BASTA 1370; Baastha-1410, între Mănăstire şi Sângeorge este toponimul Basta.

BASTHYWYS v. Bachythyuisse.BASTINISSE v. Bachythyuisse.BASTWUISSE v. Bachythyuisse.BASZEST 1890, v. Begheiu Mic.BASZIAR 1561, în ct. med. Cenad.BAŠAID Bosorhid-1331, 1441; Bassalhyda (Bazalhida) –

1422; Basalhyda-1440; Banzalhida -1332; Basahid – 1561 şi sec. XIX; Baschayd-1723; Paschaid-1761; Baschaid-1774; Basajd-1778; Klein-Kikinda-1760; Mala Kikinda-1776; Alte variante: Barsalhida, Baschalhyda. Bašaid din 1922. B.S.

BatBATA 1177-1278, 1370, 1380, 1424; Feketetó-1337; Ket-Bata-1367;

Batha-1417, 1439, 1774; Balcha-1592, 1597; Balthanagra-1479; Balthanegre-1508; Baaltha-1595; Balta-1604, 1622, 1723; Batto- 1723; Basthia-1690; Patta-1743, 1780; Batta-sec. XIX.

BATEST 1598, v. Băteşti.BATIEST 1776, v. Băteşti.BATIESTI 1761, v. Băteşti.BATHA 1417, 1430, 1774, v. Bata.BATHANNI major XIX, la S-E de Majdan, B.S., spre frontieră.BATHFALW 1447 Also şi Felsew Bathfalw (de Jos şi de Sus),

1462, Felsewbathfalwa,1459 utraque (cele două) Bathwa,în dom.med. Duboz.

BATHIJ 1337, v. Bachy.BATHUISSE 1425, v. Bachythyuisse.BATIN v. Bachy.BATINCZ pustă -1622-1633, în jurul Lipovei. BATJEST 1743, v. Băteşti. BATKA 1399,1408,1717; Patka-1723,1751; l. Perlez, B.S.BATOR v. Baatur.

46

BÁTORI TANYA 1907, cu 16 loc, l. Ghilad.BATOUR 1734 prediu, la V de Cenei şi Checea.BATOVA 1915, v. Babatov Salaš, B.S.BATSCHI 1237, v. Bachy.BATTYESTI 1690-1799, v. Băteşti.BATVA sec.XV, în dom..med. Chery.BATTA sec. XIX, v . Bata.BATHYÁNHÁZA v. Bačanjevo, B.S.

BauBAUCZAR 1759, v. Băuţar.BAUCZARU 1850,v. Băuţar.BAUMAN MALOM 1907, cu 8 loc, l. Icloda.BAUMSTARK MAJOR 1907, l.Ravni Topolovac,B.S.BAUMŠTARKOVA PUSTARA 1932-1946, la SE de Šurjak, B.S.BAUTZAR 1835-1839, v. Băuţar.

BavBAVANDA v. Baranda, B.S.BAVANISTE v. Bavanište, B.S.BAVANISTIE v. Bavanište, B.S.BAVANYSTIE v. Bavanište, B.S.BAVANIŠTE Balvanus-1211; Baranus-1399; Balvanos –1412,

1428, 1435; Balvanište -1554; Veliko,Malo, Sredna Bavaniste; MaloBbavanište- 1660; Malo şi Velika Balvaniste-1717, 1736; Palffanista- 1723; prediul Pavanestye-1748,1751; Veliko Pavanistie prediu-1761; Bavaniste-sec-XVIII- XIX; Bavanistie-1853; Homok-Bálványos – 1898-1918, B.S.

BAVANISCHTE v. Bavanište, B.S.

47

BaxBAXOVICH 1829, v. Bozovici.

BazBAZESD sec. XIX, v. Begheiu Mic.BAZEST 1896, v. Begheiu Mic.BAZIAŞ Boyzas-1370, 1421, 1427, Bazyas-1569; Iyaš-

1579; Bazyach-1581; Bazias-1724; Basiasch-1743; Pasiest-1776; Paschissch-1771, 1786;Baziasch-1838; Bazias-sec.XIX.

BÁZIÁS v. Baziaş.BAZIAŠ 1554-1579, v. Buziaş.BAZNA 1421; Bozna prediu-1427, v. Boşneag, Moldova Nouă.BAZOS 1851, v. Begheiu Mic.BÁZOSD 1898-1918, v. Begheiu Mic.BAZOŞU NOU Bassosch Noy-1743;1854, etc.BAZOŞU VECHI Bazos-1421, 1557-8, 1561; Baros-1717;

Bädsos-1723-1725; Barosch-1730; Basosch-1761, 1774; Basoch-1776; Bassosch-1781; Bázos-sec-XIX.

BAZOWYTH 1551-1555,v. Bozovici.

BayBAY 1334, 1407-9; Vayov-Bay cu alt nume Banya-Selişte; localizat

de Gyorffy, Milleker şi Ţeicu la Denta, de Halasi Kun la Reşiţa.BAYA 1596-Beya; Baya-1598; Boya-1599; Boya-1743; Baia-1761;

la S-E de Lalaşinţ.BAYAZ 1599, în zona Fârdea; Pesty susţine localizarea între

Rugionsu şi Zorlenţ.v. Boya,distr. Bujor.BAY BOQA 1569-1579 pustă, la S de Boka, B.S.BAYER SZŐLŐTELEP 1907, cu 5 loc l. Herneacova.BAYER TANYA 1907, cu 15 loc. l. Colonia Bulgară.

48

BAYER TANYA 1907, cu 4 loc. l. Bočar, BS.BAYER TANYA 1907, c u 14 loc.,l. Cherestur – Beba Veche.BAYNEZY înc.sec.XVI, în dom. med. Şoimoş.BAYRAM 1569 pustă, l. Sasca Română.BAYTHEN 1472, v. Butin.BAYTHIN 1353 ,v. Butin.BAYTIN 1597, v. Butin.BAYTON 1364-1472, v. Butin.BAYTTYEST 1890-1896,v. Băteşti.BAYTON 1455, l. Icloda.

BăBĂILE HERCULANE atestată în epoca romanî; N. Olachus

-1536; Warmes Bad-1723,1725; Mehadiaer Bäder- sec.XVIII;băile de la Meegia; Herkulesfürdő.

BĂNIA Banya-1484; Bania-1603;Bandia-1690-1700; Pania-1723; Bana-1736; Banja-1743; Bania-1761, 1772, sec.XIX; Bánya-1898-1918.

BĂRĂTEAZ Barochaza-1411; Barothhaza-1428; Baračhaz- 1554-1579; Barazas-1723-1725; Barazhas-1743; Parazhas-1761; Paradhasi-1772; Barathia-1776; Barotháza-1781; Baraczház, Baráczház- 1881; Baratzhausen -termen german.

BĂRBOSU Bartfalwa-1437; pusta Aran*aš-1569-1579; Barbosz- 1690-1700; Barbusz-1699; Parvoss-1717 Barbosa-1723-1725 şi 1761; Barabosa-1743,Barbosa-1761; Parbusch-1772 şi 1786; Barbossa-1774; Barbos-sec.XIX; Barboza-1890.

BĂTEŞTI 1506-1529 Balesth; Batišt-1554-1579; Balyest-1597; Batest-1598; Balest prediu-1612; Balliest-1620; Battyesti-1690-1700; Bosche-1717; Badiest-1723-1725; Batjest-1743; Batiesti-1761; Pattiest- 1774; Batiest-1776; Battyest-1828; Battiest-1851; Bayttyest-1 890-1896; Vadpatak-1913-1918.

BĂUŢAR Beutzar-1723-1725; Bouczar-1750; Beutzar Superior şi Inferior-1835; Beutzaru-1839;Beuczaru din Szusz şi din Zsozs-1850; Alsó şi Felső Bauczar-1854.

49

BeBEB 1363, 1563, 1647, 1670-1700, v. Beba Veche.BEBA sec. XIX, v. Beba Veche.BÉBA 1898, v. Beba Veche.BEBA MICĂ v. Kis-Beb.BEBA VECHE Beeb-1247, 1256, 1270, 1285, 1315, 1321, 1331,

1350, 1368, 1376, 1385, 1440, 1444, 1488, 1508, 1563; Bek-1561; Bob-1723-1725, 1761; Baeba-1774, Beba-1776; Boena vel Beba Stara-1808; Béba – 1828; Béb-sec. XIX; O-Béb- sec-XIX.

BecBECH 1401, v. Beez la Diniaş.BECH 1421, î. Zădăreni şi Mureş.BECH Becz- 1311; Bech-1401; Beech-1344, l. Boka, B.S.BECHIESZTI v. Boteşti.BECICHERECU MIC Potkerequ-1232; Pechkerek-1334,

1452; Pičikrik-1554-1579; Pechkekreky-1562, 1650; Pankjerek-1660; Becskerők-1709; Peschkered-1717; Becskerek-1723-1725 şi sec. XVIII; Bezskierek-1743; Klein Petskerek-1761, Klein Becskerek-1774,1776; Kis Becskerek-1779-1918; Mali-Bečkerek – termen sârb.

BECSKEREK /Klein, Kis) sec.XVIII-XIX, v- Becicherecu Mic.BECKER od(aia) v. Od/aia Becker.BECKEROD puszta sec.XX, l.Toager.BÉCS v. Bech.BÉCSI pusta (hodaja) sf.sec.XIX-înc.sec.XX, la N-V de Şag.BECZ 1329, v. Beez.BECZTHOWECZ înc.sec.XVI în dom.Şoimoş; v. Brestovăţ.BEČEJ v. Novi Bečej, B.S.BEČKEREK v. Zrenjanin, B.S.

50

BedBED 1579, î. Baranda şi Padina, B.S.BEDEFALWA sf.sec.XIV,1406,1430; î. Batka şi Petre, în ct.

med. Cuvin (Kovin), B.S.BEDINA 1960 cătun al Bogâltinului.BEDEM KÜLTELEK 1907, 875 loc. l. Kikinda, B.S.BEDINA 1956-cătun al loc. Bogâltin.BEDREFALUA 1364; toponime: valea Budurului la Ramna,

Bădra la Fizeş; Ţeicu o loc.l. Berzovia- Pătruieni.

BeeBEEB v. Beba Veche.BEED 1516 în distr.med.Lugoj.BEEKFALWA 1453, v. Berkfalwa.BEER TANYA 1907, 5 loc. l. Gătaia.BEESD v. Brist- Liebling.BEEZ 1344, v. Bech.BEEZ 1311; Bech – 1401, la N de Diniaş.BEEZ 1247,1311; Bezy-1247; Becz-1329; Beecz- 1338-cu bis.de

piatră Sf. Ioan Botezătorul; l. Pordeanu-Cenad.BEEZD 1333-1335 (Besd, Desd); Bezd-1408, 1462; Bizda-1554-

1579; Besdiu-topo 1880; la E de Ghilad. Csanki susţine că este l. Livezile, Ortvay că este la Brist-Liebling, Milleker şi Engel Pal la Ghilad.

BegBEGABÁLAZSD 1898-1918, v. Baloşeşti.BEGAFŐ v. Klek, B.S.BEGALLANKÁS 1919, cu 38 loc., l. Rusca Montană.BÉGAPÁRTI szőlők 1907. cu 32 loc. l. Melenci, B.S.

51

BEGASENTDJURADJ v.Žitište, B.S.BEGASZENTGYÖRGY v. Žitište, B.S.BEGA-SZENTGYÖRGY v. Žitište, B.S.BEGA-SZT.GYÖRGY v.Žitište, B.S.BEGEJCI Tharnuk-1332; Tarnuk-1400, 1401, 1459; Torača-1582;

Torak-1723,1761; Gross Torak vel Sackelhaz şi Torak vel Safdin- 1774; Heufeld şi Mastort-1770, 1890; Nagy şi Kis Torak-1836; Gross şi Klein Torak- 1853; Nagy şi Kis Tárnok-1898-1918; Mali şi Veliki Torak-1922; Begejci-1947, Tornic BS.

BEGENYE Három(3)Begenye-1406,1408,1409; Bwgenye -1504; Bukiner Graben-1761; la N.V.de Sânmihaiul Român-valea Buchin. Altă localizare: la SE de Kikinda spre Kozarci, BS.

BEGEY 1077-1095,după Györffy- probabil pe locul Szige-1723, la S-V de Perlez, B.S.

BEGHEIU MIC Pazišt-1569-1579; Basisesty-1690-1700; Passiest -1723-1725; Basjest-1743; Pasient- 1761; Passiest-1774; Basiest-1776; Baschiest -1785; Bazest-1828; Bazos-1851; Baszest- 1890; Bazest-1896; Bázosd-1898, 1918; din 1964 Begheiu Mic.

BEGOBIN 1720; Gobogin prediu- 1719, l. Djala, B.S.BEGOTIN 1690-1700 în distr. Palanca; B.S.BEGYEST 1464, v. Băteşti.BEGYESTH 1464, în distr. med. Fârdea(Twerd); Bothest -1596;

Bogest-1599 zona Bujor-Traian Vuia Milleker îl loc. la Băteşti la E de Lugoj.

BehBEHASECA 1761, prediu în distr. mod. Timişoara.

BeiBEISZER TANYA 1907 cu 10 loc, 1911; Beiszer pusta-sec.XX;

pe linia ferată dintre Parţa şi Sânmihaiul Român.

52

BekBÉKA PUSZTA 1907, 133 loc, l. Cenad.BEKASTHO 1237 ,1330 Beekathoffew; Bekatho-1479; Bikašto-

1554-1579; toponim La Bikestyo, la E de Remetea Mare şi la N de Bega-1866. Alte denumiri: Békatőfő, Békástó, Bikástó.

BÉKÁSTÓ v. Bekastho.BÉKATŐFŐ v. Bekastho.BEKEN 1411, 1447, v. Buchin.BEWKEN 1489, v. Buchin.BEKES 1511 a fam. Bekes,zona Főgetului.BEKFALWA 1507, v. Berkfalwa.BEKY 1430, Bachya.

BelBEL 1317, v. Bela Zemlya, l. Biled.BELA BRESTA 1717, v. Belobreşca.BELABUC v. Belabwk.BELABUK v. Belabwk.BELABWK 1439; Belibuk prediu-1519; Belibuk, Belybujtheleke-

1540; Belybwka pred.1577; Beli Buk-1738; dealul Belibuc l. Valea Bolvaşniţa.

BEEL 1407, 1415, 1416, 1467 în ct. med.Timiş, probabil distr.Belinţ.

BELETHIN 1528, v. Bogâltin.BEELZEEK 1427, 1447, v. Belzek, B.S.BELAN 1266; Dolni, Gorni şi Vagan Bilobreg -1569- 1579; î.

Kusič şi Vracev Gaj este toponimul Belibreg. B.S.BELACERKVA v. Bela Crkva, B.S.BÉLACRKVA v. Bela Crkva, B.S.BELA CRKVA 1315-Feyergyh; Feyeregyhaz-1355; Feyerghaz

-1370; Alba Ecclesia-1414, 1425; Bila Čirqiva-1554-1569; Weisskirchen- 1717-1878; Weissenkirchen-1743; Fehértemplom-1875-1918; Bela

53

Crkva-1918 Alte nume: Fejéregyház, Biserica Albă, Veiskirchen, Bela Czerkva. B.S.

BÉLA HODAJA 1911, la S-V de Giera.BELLA TANYA 1907, 5 loc., l. Markovac-Vârşeţ; B.S.BÉLA MAJOR 1907, 73 loc., l. Vlajkovac, B.S.BELAN 1462, î. Sânandrei şi Becicherecu Mic.BÉLA TANYA 1911, în hotarul Dentei.BELBEREGZOW 1349,1271, v. Beresgău.BELD 1371, v. Belinţ.BELDER 1554, v. Bildir Nag, B.S.BELEBUR 1371-1372; Belebwr-1471; Bilebur-1569-1579; dom.

med. Hodoş, zona Lugoj.BELEIEN 1624, v. Belest.BELEKUT v. Bilegut, 1569.BELEN 1642, v. Belest.BELENCHE 1369, v. Belinţ.BELENCZE 1896-1918, v. Belinţ.BELENES 1348, 1368, 1369; Beninys-1351; Belenws-1428; în distr.

Medieval Cwesd( Cuieşti); toponimul Belinţ dintre Cârnecea şi Secăşeni.

BELETHÁZA 1898-1918,v. Belotinţ.BELENTIN 1528 în distr. med.Mehadia; muntele Belintin şi

pâraiele Belentinu mare şi Mic îi păstrează amintirea la Mehadia şi Mehadica.

BELENWS 1428,v. Belenes.BELENY v. Belest.BELEST 1585; Belie-1586,1590;Beleien-1624;Bellien- 1639,1641;

Belen-1642; toponimul Belen în hotarul Căvăranului (Constantin Daicoviciu.)

BELETHÁZA 1919 l. Lipova.BELEESFALWA 1548, v. Baloşeşti.BELIAS TANYA 1907, la Farkasdin, B.S.BELI BUC 1738, v. Belabwk. 1540, v. Belabwk.BELICA v. Bijliche.

54

BELICE v. Bijliche.BELICZA v. Bijliche.BELICS TANYA 1907, 1 loc., l. Farkaždin, B.S.BELIE 1586, v. Belest.BELI KAMEN 1579; Bielo Berda-1786; azi Belo Brdo, la S-V

de Gudurica, B.S.BELLESIEST pe o hartă sec.XVIII, la S. de Jupâneşti.BELLIEN 1629,1641, v. Belest.BELLINCZ XIX,v. Belinţ.BELINC v. Belinţ.BELINCZ 1480, v. Balinţ.BELINCZ 1782, 1876-1896, v. Belinţ.BÉLINCZ sec. XIX, v. Belinţ.BELINŢ 1285; Belenche-1369; Beld -1371; Beelvydyke-1400;

Beel-1415, 1416, 1467; Belyncz-1467, 1482; Balyncz prediu-1511; Bilinč 1554-1579; Belincz-1700,1782-1896; Bellinz-1723; Belencze -1896-1918. 1723;

BELYBWKA 1590, v. Belabwk.BELIBWK 1519, v. Belabwk.BELOBRESCA 1875, v. Belobreşca.BELOBRESKA 1554-1579, v. Bilobrisqa.BELLOBRESHKA 1829, v. Belobreşca.BELLOBRESKA 1690-1700, v. Belobreşca.BELLOTINCZ 1856-1876, v. Belotinţ.BELLOTINZ 1774, v. Belotinţ.BELLOTINZE 1743, v. Belotinţ.BEL MAJOR 1907, 1911, 46 loc. l. Remetea Mare.BELO BLATO Elisabethheim-1866; Elisenhain-1870, 1873,

1878; Nagy-Erzsébetlak-1881, 1911, 1914 Torontálerzsébetlak-1881, 1905; Erzsébetlak-1911; Belo Blato- 1922.

BELOBRESKA 1761, v. Belobreşca.BELOBRESKO 1879, v. Belobreşca.BELOBRESZKA sec. XIX, v. Belobreşca.BELOBREŞCA Dolna Bilobrišqa 1554-1579; Belobreska-1700;

55

Bela Bresta-1717; Biller-1723-1725; Billobreska-1738; Belle Breska- 1761; Pollobreska-1776; Bilabresca-1788; Belobreszka- sec. XIX; Bello breshka-1829; Belobresca-1875; Belobresko-1879; Fejérdomb-1913.

BELODINZ 1761, v. Belotinţ.BELODINZI 1717, v. Belotinţ.BELOSANDRAFALWA 1404; Belos Andrafalwa-1405;

Belewsfalva- 1548; Belolest alias Belesfalwa-1598; toponimul Balolest la S.de Hăuzeşti.

BELOSEST 1598, 1598, 1617, v. Baloşeşti.BELOTIN 1802, v. Belotinţ.BELOTINCZ 1890, v. Belotinţ.BELOTINCZA 1607, v. Belotinţ,BELOTINŢ Belotincza-1607; Bilatzin-1716; Belodinzi-1717;

Bellotinze-1743; Bilantinza-1751; Balotint-1758; Beladinz-1761; Belotinz- 1774; Belotin-1802; Bellotinz (Ballotin) - 1851-1876; Belotincz-1890; Beletháza – 1898-1918.

BELOUSTE 1717, v. Baloşeşti.BELOZEST 1612, v. Baloşeşti.BELZEG 1421,1427,1445, v. Belzek, B.S.BELZEGH 1550, v. Belzek, B.S.BELZEK 1338; O-belzek-1375; Nagbelzeg şi Obelzeg Belzek- 1426;

Nagbelzek şi Pervenbeelzeek -1427; Belzeg.1428, 1445;Beelzeek-1447; Belzegh-1550; Bolsig-1569-1579; Bal-1660; Biosegh pusta-1783;Bioseg p.-1799; Biozeg p.-1853, Bioszeg p.-1865,1880,1900; Bioszeg pusta-1907, 10 loc. Bioseg p.- 1946; la V de Vracev Gaj, B.S.

BELSŐ BORZAS v. Borzas.BELSŐ CHOMBOL v. Jimbolia.BELSŐ MAJOR 1911, la Stari lec, B.S.BELSŐ MAJOR 1907, 60 loc., l. Banatsko Arandjelovo BS.BELSŐ RABE v. Rabe. B.S.BELSŐ TANYA 1907, 70 loc. l. Rudna.BELSŐ TANYA 1907,1911, 107 loc., l. Şipet.BELYBUKTELEKE 1577,v. Belabwk.BELYNCZ 1482, v. Belinţ.

56

BELYNCZA 1482, v. Balinţ.

BenBENCECU DE JOS Benche-1370; Bench-1400, 1417;

Benchefalua-1418,1425;Wenecze-1444; Also Wenecze-1447,1462,1471, 1477, înc. sec.XVI; Also şi Felsew Weneze 1468, 1477; Benchhykwth- 1506; Benčik-1554-1579; Benczekut-1690-1700; Bezekor-1717; Bensekut- 1723-1725; Pensekusit- 1761; Penseck-1774; Pentschek-1776; Bentsek-1802 Oláh Bentschek, Eylach Bentschek-1828; Bencsek-1871; Román Bencsek-1878, 1896; Alsó Bencsek-1898-1918. Existenţa formei Wenecze alături de Bench l-a determinat pe Felix Milleker să aprecieze că e vorba despre o altă loc. la Valeapai. Borovszky S. şi Dicţ.Top.Ban. opinează pt. Bencec iar Csanki D. nu localizează.

BENCECU DE SUS Felsew Wenecze – 1471,1477,1506; colonizat după 1778 cu germani pe pusta Mali Tovini; Bentsek-1836; Német Bencsek; Felső Bencsek -1898-1918. Alte nume: Deutsch Bentschek, Bencecu German.

BENCHFALUA 1419, v. Benkefalwa.BENEDEK 1378, v. Benedekfalwa.BENEDEKESTH 1479; Benedekfalwa-1488; Benedekezth-

1508; î. Hezeriş şi Sâlha.BENEDEK SZŐLŐTELEP 1907, 5 loc. l. Buziaş.BENEDEKTHELEKE 1454; Bine Tilik- 1554-1579; l. Corneşti–

Cerneteaz-Călacea..BENEKENEZFALWA 1459 în dom. med. Chery.BENERIJK 1360 la S de Mureş, în dom.med.Fúlopkőve (Piatra

lui Filip), zona Cőprioara.BENEŢCHI ODAIA v. Beniczky tanya la Folea.BENICZKY TANYA 1907, 132 loc; interbelic –Beniţchi odaia;

l. Folea.BENICZKY TANYA 1907, 17 loc, 1911, interbelic Beniczky

hodaia, l. Clopodia.BENKEFALWA Benkefolua-1348; Benedek-1378;

57

Benkefalwa-1418,1421,1428; Benchfalwa- 1419; Pesty şi Milleker propun zona Vărădia, Györffy propune un loc la S-E de Biserica Albă ( Bela Crkva ).

BENKEFOLUA 1348 v. Benkefalwa.BENICZKY TANYA 1907, Antonia tanya la 1811, la Folea.BENKŐLAK v. Beszek.BENYESINA 1554-1579, v. Binisina.

BeoBEODRA v. Novo Miloševo, B.S.

BerBERCHE 1375,1385; Bercsula-1564,]581; Főrúce- 1579; Berč-

Berčul-Berčula – 1660-1666; Pirinscha-1723-1725; Perincsa- 1742; Perincza – 1761; Perincs – 1783; Pirintza pusta-1799; Rakoczyfalva- 1868;Nagy Lec pusta-1881; Nagy Lec puszta-1911; Pirincsa puszta-1912; Pirinča pusta – 1935; la N-E de Hajdučica, între canalele Bârzava şi Terezia. BS.

BERCHEOZ 1598, v. Berzews.BERCHTOLD puszta 1911, l. Şoşdea.BERCSAL v. Birčal.BERCSULA 1569,1581 v. Berche.BERČ 1660-1666,v. Berche.BERČUL 1660-1666, v. Berche.BERČULA 1660-1666, v. Berche.BERDENCH 1492, v. Burdinch.BERDONCH 1494,1497, v. Burdinch.BERDZEWS 1604, v. Berzews.BERECKUZA 1724, v. Berecuţa.BERECUCE 1660-1666, v. Berecuţa.BERECUŢA 1343- inferior Gatal; Berek – 1458; Gačelug–

1554; Gačaliva ( Buruquča )- 1569; Gičiliva – 1579; Berekuce-

58

1660-6;Berekuza – 1717; Bereckuza-1724; Bereguza – 1737; Perokuza – 1743; Perekucza – 1749; Berkurza – 1761; Perekuza – 1774; Berekutcza– sec.XIX; Berekucza-1890; Also Gatal- termen maghiar, sec.XIX.

BEREG v. Birig.BEREGH SHOHH 1717, v. Beregsău Mare.BEREGSĂU MARE Bel-Beregzow-1349; Beregzo – 1369,1413,

1419, 1536; Berekzow-1371,1388,1390, 1394,1414.1433;Berekzew-1415; Birisko- 1554-1579; Bereksu-Korasu-1696; Beregh-Schohh-1717; Berxchof-1723- 1725; Berxov- 1743; Berexeu,Berexou, Berestov- 1774; Beregszó –sec- XIX.

BEREGSĂU MIC Nempti – 1317, 1494,1437; Nemety -1371 1414-1415; Nemethy –1416, 1425,1455, 1494,1497,1548; Kys Beregzo-1462;Nemeti – 1514,1563; Nemethi – 1610; Nymethy – 1415; Nimethy – 1470; Nempty – 1334, 1416; Nemety- 1334,1425; Nemetij- 1414; Nemit-1554-1579; Velliki Ilimet-1717; Nemet-1723; Nemeth-1743; Németi- sec. XIX, Beregszónémeti – 1911; Beregsău Nemţesc, Deutsch-Beregzo.

BEREGSĂUL NEMŢESC v. Beregsău Mic.BEREGSZÓ sec. XIX ; v : Beregsău Mare.BEREGZEW 1415, v. Beregsău Mare.BEREGUZA 1737, v. Berecuţa.BEREGZO 1369, 1413, 1419, 1536, 1562, v. Beregsău Mare.BEREGZOW 1390, 1394, 1414, 1416,1433, v. Beregsău Mare.BEREK MAJOR 1900, la 6 km. de Srpska Crnja, B.S.BEREKSU 1696, v. Beregsău Mare.BEREKSZÓNÉMETI sec. XIX, v. Beregsău Mic.BEREKUCE 1660-1666, v. Berecuţa.BEREKUTCZA sec. XIX, v. Berecuţa.BEREKUZA 1774, v. Berecuţa.BEREK UTCZA 1802, v. Berecuţa.BEREKZOU 1388, v. Beregsău Mare.BEREN 1333,1403-1410, 1473,1510,v. Bercini.BERENCH v. Ferendia.

59

BEREND 1340, 1451, 1460, v. Baranda, BS.BERENDFALWA 1471, azi valea Bereninaţu, l. Şuştra.BERÉNY sec. XIX, v. Berini.BERESTOV 1776, v. Beregsău Mare.BEREXOU 1774, v. Beregsău Mare.BERDI SZÁLLÁS la NV de Kikinda, B.S.BERIN 1723, v. Berini.BERINI Beryn -1264,1389; Beren – 1333, district 1403-1410,

oppidum-1473,1507; Seren 1334; Birin-1554; varoş-i Birin-1569-1579 Berino-1717; Berin- 1723; Perin- 1735, 1743, 1761, 1774, 1776; Berény- sec.XIX Temes Berény. 1898.

BERINO 1717, v. Berini.BERJANOŠ 1666, fără localizare.BERJEG v. Birig.BERKEZ 1358, 1414, 1424,1425,1431; Perkez -1405; Berkeez-1421;

Berkeš-termen sârb; Berkesz – termen maghiar. Milleker îl localizează între Grădinari şi Cârnecea iar Dušan Popović la Mramorak, B-S.

BERKEEZ 1405, v. Berkez.BERKES TANYA 1907, 45 loc. l. Rădmăneşti.BERKFALWA 1459; Beekfalwa-1473; Bekfalwa-1507, dom.

med. Chery.BERKOLCZ 1459; Birquiš-1554-15790; dom.med. Chery;

Milleker şi Engel P.îl localizează la N. de Sculea: toponimul Berkus.BERLE 1341,1391,1406-7,1425; Berlew-1356, 1412, 1418, 1426,

1428; Berlye-1416; Birliva -1554-1579; alte nume: Berlova, Berlő; localizat între Timişoara şi Giarmata.

BERLISTE 1611, v. Berlişte.BERLISTIE 1761, v. Berlişte.BERLISTYE sec. XIX, v. Berlişte.BERLIŞTE Perlyszke-1378; Birlik-1560-1-579; Berliste-1611;

Perdiste-1717; Perlist-1723; Pervistie-1743; Berlistie-1761; Perlistie- 1776; Perlischtie-1786; Berlistye- sec.XIX

BERLOVA 1699, 1723-1725, 1743, 1774, v. Borlova.BERNA 1506, 1510, 1690, 1700, 1717, v. Bârna.

60

BERNARI PUSZTA 1907, l. Bucovăţ-Remetea Mare.BEROSASKA 1776, v. Berzasca.BERSA 1774, 1808, v. Bârza-BERSAST 1761, v. Beerzasca.BERSZASZKA sec. XIX, v. Berzasca.BERTA MAJOR 1911, fostă Esztermajor şi Vöröspuszta, l.

Livezile( Tolvădia).BERTA MAJOR 1880, 1900 cu 50 loc, şi 1919; la 10 km. S de

Sânnicolau-Mare, spre Tomnatic. Numele după contesa Berta Nacu-Nakó.

BERTA PUSZTA 1916, la E de Konak, B,S, l. canalul Bârzava.BERTHA PUSZTA 1907 la N-E de Nerău.BERTHE 1375, distr.med.Maxond,între râul Igon şi Ilandža, .B.S.BERYN 1264,1389, v. Berini.BERZA 1808, v. Bârza.BERZASCA 1451; Birsašt-1554-1569: Berzešt.1579; Perlaz-2727;

Birsasth-1723; Persaste- 1740; Birsast-Persaska – 1761; Perschaschka– 1772; Berosaska-1776; Berszaszka – sec. XIX; Berzáska- 1911.

BERZÁSKA 1911, v. Berzasca.BERZAVOS 1573, v. Berzews.BERZAVS 1548, v. Berzews.BERZEN 1478, toponimul Berzsan sau Barjanu la Româneşti.BERZEST v. Borzest.BERZEŠT 1579, v. Berzasca.BERZEUS 1690-1700, 1723, 1761, v. Berzews.BERSEWS Berzews-1442, 1590; Borzas-1444, 1470, 1510;

Borzos-1504, 1518; Bozos-1597; Berzaws, Borzouch, Barczhoz, Borzows-1548; Borzavos, Borzos-1573; Berzos-1585; Barzaws-1588; Bercheoz-1598; Bedrews-1604; Borzous-1699; Berzeus-1690-1700;Bezeus-1723, 1761; toponim Barzeusa -1834, la Jdioara; azi toponimul Bârzăuş. Sat în distr. med. Lugoj, şi dist- Caransebeş. Alte localizări : între Babşa şi Târgovişte, sau între Prisaca şi Dragomireşti. C.Suciu îl localizează greşit la Berzovia.

BERZEVICZA felső 1598, Pesty indică toponimele Berzavicza

61

la Brazova şi dealul Brezsavicza în hotarul Reşiţei Române.BERZY sec. XV, v. Bârza.BERZOWA 1489, în distr.Caransebeş.BERZOVIA Jidovin-1554-1579; Sidovin-1690-1700: Sidovina-

1699; Schidovina-1717; Jidovin-1723; Sidevin-1743; Jidovina-1751, 1757; Schidovina- 1761, 1774; Zsidovin – sec. XIX; Berzovia, sec.XX.

BERZŐS sec. XIX, v. Berzews.BERZSEN v. Berzen.BERXCHOF 1723, v. Beregsău Mare.

BesBESCHAN 1717,distr, Lipova.BESEN 1470-1477, înc.sec.XVI, 1518; Beschan –1717; toponimul

Busina de pe valea Hodoşului ( Recaş) îi păstrează numele.BESD v. Brist-Liebling.BESENYO 1232, între Cenad şi Igriş; pustiit de tătari la 1241.BESENYEI PUSZTA 1911, v. Bessenyei p.BESENYŐ 1235, v. Bessenyei.BESENYŐD 1213, v. Bessenyew.BESINGER ODAIA înc.-mijloc sec.XX, la N-E de Birda.BESITER HODAJA sf. Sec .XIX, la S de Botoš, B.S.BESNA 1447; Besne-1495,1561; Bezna-1537; toponimul Băjna

la S de Prisian.BESNE 1495,1561, v. Besna.BESNICH PRAEDIUM 1772, la E de Folea.BESNI FOK Beszni fok tanya-1907; Besni Fok – 1943,1949,1960.

Între Pančevo şi Dunăre.BS.BESSENYEI PUSZTA 1907, cu 27 loc., l. Giroc; Besenyei

puszta -; Beşenic-1956 este încorportat Timişoarei.BESSENYEW 1202-1203; Besenyod-1213,1235; l.Bezdin. BESZEK 1485, v. Bezeec.BESZERMÉNY v. Bezermen.BESZNI FOK TANYA 1907, v. Besni Fok, B.S.

62

BetBETHAUSEN înf.în 1883; Bethlénháza, Betlénháza-1913BETHLEHEM PUSZTA 1907, 11 loc.; 1911, l. Padej, B.S.BETHLEM HODAJA sf.sec.XIX; Bethlem puszta-1907, 8 loc;

Bethlem tanya.1911; la NV de Pavliš,BS.BETHLEM PUSZTA 1907, v. Bethlem hodaja.BETHLEM SZIVATTYÚTELEP 1907, 14 loc. l. Pavliš, B.S.BETHLEM TANYA 1911, v. Bethlem hodaja.BETHLEM TANYA 1911 l. Straža, B.S.BETHLEM TANYA vasútállomás 1907 cu 8 loc., lângă Pavliš,

B.S.BETSKA 1761 prediu în distr.Lipova.BETZENU 1553, harta Lazarus, pe Tisa, B.S.

BeuBEU 1232-Beu, Beuu; Beuu-1323; Ben(Peten) varos-1558 în nahia

Cenad; Botelek- 1754; Beu telek prediu – 1764; între Sânnicolau-Mare şi Dudeştii Vechi.

BEU 1232, alt sat, al cetăţii Cenadului, după Borovszky,Cs.vm.tőrt.

BEU 1323 –localizat de Ţeicu la Socolari.BEUU 1232,v. Beu- Cenad.BEUCZARU 1850, v. Băuţar.BEUTCZAR 1733, v. Băuţar.BEU TELEK 1764, v. Beu –1232, Cenad.

BewBEWELES înc.sec.XVI, în dom. med. Sarad, la N.E de

Timişoara.

63

BeyBEYA 1596, v. Baya.BEYRAN 1266, sau Keyran, ct. med. Timiş.

BezBEZDAN TANYA 1911, l. Mailat.BEZDIN mănăstire înf.în 1539;1643; Bezdin-1741, Pesdin-1743, Pestin-1776.BEZDIN zarda puszta 1907 cu 137 loc. lângă Munar.BEZEEC 1485; sau Benkőlak; pe râul Aranca, fără localizare

precisă.BEZEKOR 1717, cu 20 case în distr. Timişoara.BEZERED 1265, probabil Bizere la Frumuşeni.BEZERMEN 1408; Bezermentheleke-1400; Bezermentheleg-

1406; Bezermen Nagh şi Kys-1462; între Begejci şi Medja, BS. C.Suciu şi Dicţ.top.Banat susţin localizarea l. Vizejdia, Borovszky S. l. Rusko Selo, B.S.

BEZNA 1537, v. Besna.BEZSIEREK 1743, v. Becicherecu Mic.BEZSNA v. Besna.BEZUK MAJOR 1880,1900; Bezuk puszta şi Bezuk tanya-

1907; î. Radojevo şi Nova Crnja, B.S.BEZUK PUSZTA 1907, v. Bezuk major.BEZUK TANYA 1907, v. Bezuk major.

BiaBIAY 1761,v. Bol.

BicBICHELBAUER SZÁLLÁS H. sec. XIX, la S-E de Kikinda, B.S.

64

BICHIEL sec.XX, cătun la N de Cralovăţ.BICHIGI Bikkes-1471; Bikiš-1554-1579; Bikis- 1690-1700, 1898-

1918; Bikiz-1717; Pakitsch-1723-1725; Bikisch-1761,1776; Bikits-1778; Bükisch-1774; Kis Békés- 1883.

BICHIGIUl NOU Bükős-1913; Bichigiul Nou se unifică în 1968 cu Stanciova.

BidBIDIREST 1598, în distr.med. Mănăştiur-Făget.

BieBIELO BERDA 1786, v. Belo Brdo, BS.

BigBIGÉR 1911, v. Bigăr.BIGĂR Schnellersruhe- colonizat cu cehi-1826 - 1828, 1859,

1880, 1896,Bigér-1898-1918.

BijBIJED v. Biled.

BilBIJLICHE 1418; Beliche-1426,1431; Bulice-1433; Biliche- 1435-

1437; Bilič-1554-1579; Alte forme: Belica, Belice, Belicze; La N-V de Pavliš spre V ârşeţ, toponimul Beluca

65

BikBIKACS (Gross-Klein) 1853, v. Bikač, B.S.BIKÁCS sec. XIX, v. Bikač, B.S.BIKÁCS PUSZTA sau Uj szállás, H. sec.XIX, la N-V de

Bašaid, B.S.BIKAČ Nogkukach-1406; Bykaiz-1422; Bykach-1450; Biqas-

1554-1579; Biskas-1717, 1723-1725; Bikats-1761; Tikaz prediu- 1761; Pikiots 1776; Nagy Bikacs- reînf.la 1804 şi pustiită ; reînf. a 1816.1817 – Karacsonyfalva; Gross Bikács şi Klein Bikács-1853? Veliki Bikac éi Mali Bikac 1861; Nagy şi Kis Bikács-1873,1894, 1910; Nagy Bikács (Karácsonyfalva)- 1894; Nagybikács-1914? Veliki Bikač – 1905,1950; Bikač- 1922; Bikatsch-1943; B.S.

BIKAMEZEJE 1371-1372; La S-V de Timişoara, este toponimul Bica la Parţa.

BIKA TELEK 1911, l. Sajan,B.S. S-a numit şi Budisin puszta I şi II.BIKATS 1733, v. Bikač, B.S.BIKATSCH 1943, v. Bikač, B.S. BIKIGIOL 1690-1700. în distr.Făget, între acesta şi Răchita.BIKIS 1690, 1890,1896, v. Bichigi.BIKISCH 1761, 1776, v. Bichigi.BIKISH 1879, v. Bichigi.BIKITS 1723-1725, v. Bichigi.BIKKES 1471,V. Bichigi.BIQIIIVIŠK’AQ 1554-1579; l. Liubcova.

BilBILA ČIRQIVA 1554-1579, v. Bela Crkva, B.S.BILAŠIŠT 1554, v. Belotinţ.BILANTINZA 1751, v. Belotinţ. BILATZINTZ 1716, v. Belotinţ.BILAŽIVA 569-1579, v. Blajova.BILDIR NAG* v. Nag* Bildir.

66

BILED Bylyed-1462; Biyid-1554; Bilyit-1569; Biljer-1660; Billiet, Billieth-1721-1726; Billeth-1743; Colonizat la 1765-1766 cu germani; Billet-1880; Billéd-1888-1918. Alte nume: Biljet, Bijed, Billyéd.

BILED in vineis 1907, cu 23 loc.,la 2,5 km de Biled.BILEGUT 1569; Bilequt-1579, între Gudurica şi Veliko Središte, B.S.BILEQUT 1579, v. Bilegut.BILESIN 1579, în zona Opovo, B.S.BILINČ 1554-1579, v. Belinţ.BILJET v. Biled.BILOBRIŠQA 1554-1579; în zona Târgovişte.BILOŠYIŠT 1579, v. Baloşeşti.BILYIT 1569, v. Biled.BILLÉD 1888-1918, v. Biled.BILLER 1723, una dintre vechile vetre ale Belo- breşcăi, pe

dealul Vocna la N de sat.BILLET 1880, v. Biled.BILLIET 1721-1726, 1774,1801, v. Biled.BILETH 1743, v. Biled.BILLICZ PUSZTA 1907, 3 loc., l. Lazarevo, B.S.BILLIETH 1724, v. Biled.BILLITZ PUSZTA 1907, 10 loc., l.Timişoara.BILLYED sec. XIX,v. Biled.

BinBINDEA GHEORGHE p. 1921, l.Igriş.BINDER TANYA sec.XIX, l.Livezile ( Tolvădia ).BINIŞ Belenus-1349; Benynis-1351; Bynus- 1371;Belenus-1370;

Bynys utraque- 1479; Bynes Also şi Felsew-1480; Biniš -1554-1569; Binaš-1579, Binaviste Gorna şi Dolni-1579; Bynys1597; Binisch-1717,1743,1761; Binnisch-1723-1725,1774; Binis-sec.XIX; Bényes-1898-1918.

BINIŠINA 1554-1579, l.Bocşa.BINYA 1393, în ct. med. Timiş.

67

BioBIOSEG v. Banatski Sokolac, B.S.BIOSEK v. Banatski Sokolac, B.S.BIÓSZEG v. Banatski Sokolac, B.S.BIOSZEGH v. Belzek, B.S.BIOSZEG PUSZTA 1853,1907cu loc.1915, l. Plandište, B.S.

BirBIRÁCSILOVA v. Biračiliva,1569.BIRAČILIVA 1569; Biračiliva_1579; alte forme_ Birácsilova,

Biraszilova; la N de Vărădia de Caraş. BIRADAČAV 1579,v. Bradaczawa.BIRADEČAV 1554-1579,v. Biradaczawa. BIRANOVAC pustă,1579, l. Percosova-Butin. BIRATINA SILIŞTE pustă,1569-1579,v. Brathokenezfalwa. BIRATIVA 1569-1579, v. Bratova. BIRAVANIŞT 1554-1569, v. Brăneşti.BIRYANYIŞT 1579, v. Brăneşti.BIRCHIŞ Piertes-1596; Birkesch-1717;Purkisch- 1723-1725;

Pirkes-1734; Pyrkes-1740; Pirkisch-1743; Birkisch-1761; Purki. Sch, Burkisch-1776; Burkis-1879; Birkis-sec. XX, Marosberkes-1913.