morgenthau

9
Morgenthau Balanta de Putere Echilibrul social . Balanta de putere drept concept universal Oamenii au de ales intre politica de putere , balanta de putere si modalitatea superioara de politica mondiala . Balanta internationala de putere este o manifestare particulara a unui principiu social general. Echilibrul – stabilitatea in interiorul unui sistem compus din mai multe forte autonome . Exista 2 premise ce stau la baza echilibrelor : elementele care trebuie echilibrate sunt necesare pentru societate fara balanta dintre ele , anumite elemente vor domina celelalte elemente , putand sa le distruga Scopul echilibrelor este de a mentine atabilitatea sistemului , fara a distruge multiplicarea unitatilor componente . J. Randolph – “Doar puterea poate limita puterea .” Balanta de putere in politica interna Cel mai elocvent exemplu al unui sistem politic a carui stabilitate este mentinuta printr-un echilibru al partilor comune este : guvernul american .

Upload: olteanu-ionela-roxana

Post on 15-Jan-2016

8 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

2

TRANSCRIPT

Page 1: Morgenthau

Morgenthau

Balanta de Putere

Echilibrul social . Balanta de putere drept concept universal

Oamenii au de ales intre politica de putere , balanta de putere si modalitatea superioara

de politica mondiala .

Balanta internationala de putere este o manifestare particulara a unui principiu social

general.

Echilibrul – stabilitatea in interiorul unui sistem compus din mai multe forte autonome .

Exista 2 premise ce stau la baza echilibrelor :

elementele care trebuie echilibrate sunt necesare pentru societate

fara balanta dintre ele , anumite elemente vor domina celelalte elemente ,

putand sa le distruga

Scopul echilibrelor este de a mentine atabilitatea sistemului , fara a distruge

multiplicarea unitatilor componente .

J. Randolph – “Doar puterea poate limita puterea .”

Balanta de putere in politica interna

Cel mai elocvent exemplu al unui sistem politic a carui stabilitate este mentinuta printr-

un echilibru al partilor comune este : guvernul american .

Securitatea va consta in “multitudinea intereselor” , iar gradul de siguranta “va

depinde de numarul intereselor” .

Cele doua modele principale ale balantei de putere

Modelul opozitiei directe

Daca natiunea A lasneaza o politica imperialista fata de natiunea B , natiunea B poate

raspunde printr-o politica imperialista sau printr-o strategie a statu – quo-ului .

Page 2: Morgenthau

Natiunea A implementeaza o politica imperialista asupra natiunii C , care fie rezista , fie

se supune . Natiunea B aplica asupra natiunii C , fie o politica imperialista , fie una a

statu – quoului . Dominatia lui C este obiectivul strategiei lui A . B se opune lui A pentru

ca doereste mentinerea statu – quoului in privinta lui C , fie vrea sa o controleze . Astefel

Modelul luptei de putere dintre A si B este de conpetitie cu obicetivul de supunerea a lui

C , neexistand o rivalitate directa .

In modelul opozitiei directe , echilibrul rezulta din dorinta fiecarei natiuni de a-si

impune politicile asupra celeilalte . A doreste sporirea puterii , pentru a o putea controla

pe B , iar B isi dezvolta puterea pentru a rezista presiunilor lui A . Balanta fortelor

opuse va continua . Marirea puterii uneia , implica o actiune cel putin proportionala din

partea celeilate .

Balanta de putere indeplineste doua functii :

Creeaza o stabilitate fragila intre relatiile dintre natiuni , aflata tot timpul in

pericol .

Asigura echilibrarea unei natiuni fata de dominatia alteia .

o Modelul competitei

Puterea lui A pentru a-l domina pe C , in fata lui B este echilibrata sau chiar depasita de

B si invers .

Pe langa functia de creare a unei stabilitati si securitati in relatiile dintr A si B , consta si

in protejarea independentei lui C .

State tampon – state slabe , apropiate de cele puternice si servind asigurarii securitatii

lor militare .

Coreea si balanta de putere

Independenta Coreei a fost mentinuta datorita intereselor marilor puteri , al luptei

acestora continue si datorita balantei de putere dintre doua natiuni care rivalizau .

Aceasta lupta echilibrata a proteja Coreea .

Page 3: Morgenthau

Diferite metode ale balansarii puterii

Divide et impera

A fost utilizata de natiunile care doreau sa-si slabeasca rivalii sau sa ii mentina asa cum

erau . Franta – Germania , Uniunea Sovietica – restul Europei .

Sprijinirea natiunii mai slabe :

B isi poate creste puterea pentru a o egala sau depasi pe A . ( cursa inarmarilor )

B isi poate combina puterea cu cea a celorlalte natiuni , care urmaresc obiective

politice in ceea ce o privesc pe A , iar A va coaliza cu natiunile ce urmaresc

interese politice fata de B . ( politica aliantelor )

Compensatiile

Erau oferite teritorii pentru a mentine balanta de putere , sua teritoriile erau impartite

in mod egal , pentru a pastra balanta. Exemplul impartirii Poloniei sau al Imperilor

coloniale .

Inarmarea

Cursa inarmarilor in care natiunea A incearca sa tina pasul cu inarmarea lui B , sau

chiar sa o depaseasca este instrumentul tipic al unei balante de putere instabile ,

dinamice .

S-a incercat consolidarea echilibrului de putere prin reduceri ale inarmarii .

Aliantele . Natura generala a aliantelor

Pentru a mentine echilibrul , natiunea A se aliaza cu natiunea C impotriva natiunii B .

La randul ei natiunea B , daca nu este suficient de puternica singura se va alia cu

natiunea D impotriva primelor 2.

Daca o natiune se considera suficient de puternica va refuza alinatele . Cazurile Marii

Britanii si SUA .

Page 4: Morgenthau

O alianta trebuie intotdeauan sa aiba un scop comun , sau cel putin apropiat . Daca

interesele comune sunt insuficent dezvoltate este necesar un tratat de alianta . Interesele

se pot clasifica in 5 categorii dupa :

Natura proprie si relatii

Distributia beneficiilor si a puterii

Anvergura intereselor implicate

Durata

Eficienta

Astefel putem face dintictii intre tipuri de aliante :

Aliante serivind scopuri si strategii identice ( SUA si Marea Britanie privind

Europa ) si ideologice ( Tratatulul Sfintei Aliante din 1815 )

Aliante reciproce si unilaterale

Generale si limitate

Temporare si permanente

Operative si disfunctionale

Distributia beneficiilor reflecta relatiile de putere idntr-o alianta si stabilirea politicilor .

O natiune puternica se poate impune mult mai usor .

Corelatia dintre beneficii , politici si putere este extrem de importanta . O mnatiune

slaba ar putea sa detina un element atat de important pentru aliatul sau mai puternic ,

astfel incat sa fie de neinlocuit .

Alianta vs dominatie mondiala

Natiunea A , amenintata direct de B , coalizeaza cu natiunile C, D si E impotriva lui B

pentru a crea un echilibru de forte .

Page 5: Morgenthau

Aliante vs contraaliante

Aliantei A , doritaore de putere i se impune B (contraaliante) pentru a echilibra balanta

de putere .

Securitatea colectiva difera de balanta de putere prin principiul asocierii in virtutea

careia este formata coalitia . Aliantele balantei de putere sunt formate din natiuni

individuale impotriva altora sau impotriva aliantelor . Pricnipiul de organizare al

securitatii colentiva consta in respectarea obligatiilor morale si legale conform carora

orice atac asupra unui membru al aliantei , reprezinta un atac indreptat impotriva

tutror .

Custodele balantei

Sistemul de balanta poate consta si din trei elemente : doua talere si “custodele”

( echilibratorul ) . Custodele supravegheaza mentinerea balantei si se afla in completa

izolare fata de talerele balantei . ( Marea Britanie fata de Europa in secolul XIX )

Structura balantei de putere

Sisteme dominante si dependente

Relatiile dintr-o balanta de putere sunt in general de subordonare , unul domina din

cauza greutatii mai mari , in timp ce restul sunt atasate acestuia .

Echilibrul indeplimea doua functii :

Una in cadrul sau propriu

Pentru sistemul general din care facea parte

Intre Prusai si Austria a existat mereu o balanta de putere , iar invingatorii primului

razboi mondial au evitat o alianta intre acestea . Cand in 1866 , dupa razboiul dntre cele

doua , Prusia a obtinut un avantaj permanent , echilibrul dintre cele doua a fost distrus .

Page 6: Morgenthau

Schimbari structurale in balanta de putere

In 1914 balanta de putere era integral europeana , pana dupa cel de al Doilea Razboi

Mondial ,cand balanta s-a schimbat ( America – Uniunea Sovietica ) . “ Lumea Noua , cu

toata puterea si forta sa ,vine in ajutorul si pentru eliberarea celei Vechi .”( Churchill)

Evaluarea balantei de putere

Politica balantei de putere a reusit sa previna orice tentativa de dominatie universala .

Principala pretentie a balantei de putere , de a servi drept principiu al sistemului

modern de state era indispensabila pentru mentinerea independentei statelor

individuale .

Nesiguranta balantei de putere

Puterea unei natiuni depinde , in cele mai multe cazuri , de dimensiunea unei natiuni .

Cele mai importante elemente sunt caracterul national , moralul national si calitatea

guvernarii .

Lipsa se substanta a balantei de putere

Deoarece nici o natiune nu poatefi sigura de distributia puterii la un moment dat ,

trebuie sa aiba garantia ca erorile sale , nu o vor aduce in dezavantaj in lupta pentru

putere . Natiunile trebuie sa aiba cel putin o marja de siguranta care sa le permita

comiterea de greseli si totusi sa mentina echilibrul .

Natiunile implicate activ in lupta pentru putere trebuie sa vizeze nu echilibrarea , ci

superioritatea puterii .

Toate natiunile au interesul de a preveni evolutia rivalilor si de a le face acestora ceea ce

nu nu ar vrea ca altii sa le faca lor .

Este imposibil de dovedit ca balanta de putere a contribuit la evitarea multor razboiaie

prin influenta sa stabilizatoare .

Sunt trei tipuri de razboaie legate de mecanismul balantei de putere :

preventiv

Page 7: Morgenthau

antiimperialist

imperialist

Balanta de putere ca ideologie

Balantade putere este un instrument defensiv al natiunilor ale caror independenta si

existenta sunt amenintate de acrestrea disproportionata a altor natiuni , fiind folosita

doar pentru scopul admis al protectiei .

Cand o natiune incearca sa-si justifica actiunile internationale , ea probabil le va sustine

ca acestea servesc mentinerii sau restituirii echilibrului . Atunci cand va dori sa

dicretiteze anumite politici ale altei natiuni , probabil le va condamna ca pe o

amenintare la adresa balantei sau ca pe o perturbare a acesteia .

Contrastul dintre presupusele aspiratii spre echilibrul si scopul real al dominatiei , o

reprezinta insasi esenta balantei de putere .