morfopat laborator sem i

SEMESTRUL I Edemul pulmonar Staza pulmonara cronica Hemoragie prin diapedeza in creier

Infarctul alb renal Infarctul rosu pulmonar Distrofia grasa hepatica Hemosideroza hepatica Nevul junctional Pericardita fibrinoasa Pneumonia lobara Tesut de granulatie nespecifica Abcesul hepatic Papilomul vezicii urinare Fibroadenom mamar Chistadenom pseudomucinos al ovarului

Edemul pulmonar

1

Hematoxilina coloreaza nu-cleii, mucina, substanta de baza a tesutului cartilaginos, calciul si microbii in nuante de albastru.

Eozina coloreaza restul tesu-turilor in nuante de rosu.

Edemul pulmonar este o acumulare anormala de lichid in peretii si cavitatile alveolare. Edemul intereseaza portiunile inferioare ale plamanilor.

Invadarea alveolelor cu li-chid provenit din capilarele sep-turilor este o consecinta a insu-ficientei acute a inimii stangi sau a intoxicatiei cu gaze toxice.

Edemul poate sa apara in pneumonie, stare de soc, in urma unui infarct miocardic.

Macroscopic, plamanul este intumescent, de consistenta pas-toasa pleura destinsa-lucioasa, la palpare se percep crepitatii iar la presiune pe suprafata de sectiune se elimina un lichid roz-spumos.

Microscopic, spatiile alveolare sunt usor largite, septurile interalveolare sunt mai subtiri, pe alocuri rupte astfel for-mandu-se spatii mai mari. Lumenul este umplut cu o substanta proteica omogena colorata in roz in care mai apar si bule de aer. Se mai vad si alveole libere.

Staza pulmonara cronica

2

Coloratie hematoxilina-eozina.

Plamanul de staza cronica se caracterizeaza prin induratia pro-nuntata a acestui organ consecuti-va proliferarii tesutului conjunctiv din peretele alveolar. Este o conse-cinta a stazei prelungite determi-nata de insuficienta cronica a ini-mii stangi.

Macroscopic, plamanul este indurat, rosu-ruginiu, mai inchis la baza iar de pe suprafata de sec-tiune se scurge abundent un lichid rosu-negricios.

Microscopic, se observa un de-sen alveolar accentuat, cu ingrosa-rea septurilor alveolare, cuprin-zand numeroase capilare dilatate cu caracter sinuos, pline cu hema-tii. Atat in septurile alveolare ingrosate cat si in lumenul alveo-lar se intalnesc celule rotunde, mai mari a caror citoplasma este incarcata cu granulatii brune-negricioase, este vorba de macro-fage care au fagocitat eritrocitele extravazate si in interiorul carora s-a depus hemosiderina, pigment feruginos derivat din hemoglobina.

Celulele siderofage caracteristice insuficientei inimii stangi se numesc celule cardiace, ele se depun in peretele alveolar unde determina un proces de fibroza, induratia tesutului.

3

Hemoragieprin diapedeza in creier


Hemoragia prin diapedeza este iesirea sangelui in afara vaselor prin peretii structural intacti dar cu per-meabilitatea crescuta.

Cauza frecventa este spasmul ar-teriolar care produce anoxie si lezi-uni ale peretelui capilar.

Macroscopic, in substanta cere-brala edematiata apar mici puncte rosii, zone hemoragice care persista la spalare sau radere.

Microscopic, in tesutul cerebral se observa hemoragii punctiforme, in centrul lor cu capilare avand pe-retele aparent intact. Aceste hemora-gii apar ca aglomerari de hematii ex-travazate in substanta cerebrala pe care o distrug. Ele au formă rotunda, ovalara, inelara, izolate sau conflu-ente de dimensiuni mici.

In jurul acestor focare hemora-gice, substanta cerebrala este edema-tiata si sunt vizibile celule gliale cu nucleu mic si rotund.

4

Infarctul alb renal


Infarctul renal este necro-za unei parti a tesutului renal cauzata de obliterarea prin tromboză sau embolie a unei ramuri a arterei renale.

Macroscopic, pe suprafata rinichiului apare o zona proe-minenta, mai ferma, palida,de culoare alb galbuie, inconjura-ta de un chenar rosu.

Microscopic se observa o zona palida de forma triun-ghiulara cu baza la periferie si varful spre hil, la nivelul care-ia tesutul renal prezinta un caracter fantomatic in sensul ca sunt pastrate contururile glo-merulilor si tubilor renali dar nucleii sunt disparuti, ca si limitele dintre celule.

Aceasta zona este delimitata de tesutul renal normal de o banda ingusta in care vasele sunt dilatate si pline cu sange, ob-servandu-se frecvent infiltratii hemoragice interstitiale.

La limita cu teritoriul necrozat se observa leucocite care in-filtreaza acest tesut - reactia inflamatorie determinata de necroza tesutului renal.

Infarctul rosu pulmonar

5


Infarctul rosu este necroza unei portiuni a acestui organ cu inundarea hemoragica a portiunii respective in urma unei obliterari a ramurilor arterei pulmonare, de obicei in staze pulmonare.

Macroscopic, zona proeminen-ta, ferma, de culoare rosie violacee de forma triunghiulara, cu baza la suprafata plamanului si varful la hil.

Microscopic, se observa cu obiectivul mic o zona omogena, condensata, de culoare rosie-portocalie, bine delimitata de res-tul aerat al parenchimului pulmo-nar, iar peretii alveolari se observa cu dificultate sau nu se mai observa deloc. Cu un obiectiv mai mare, la nivelul zonei condensate se observa ca lumenele alveolare sunt pline cu hematii pe cale de dezintegrare, aparand uneori depozite de hemosiderina. Peretii alveolari apar intu-mescenti cu contururile celulare pe cale de disparitie si nucleii putin evidenti.

La limita dintre zona condensata si tesutul pulmonar aerat se constata o banda in care in peretii alveolari, capilarele sunt dilatate si pline cu sange, iar in alveole numeroase leucocite - reactia inflamatorie.

Distrofia grasa hepatica

6

Coloratie hematoxilina-eozi-na, sudan III.

Distrofia adipoasa hepatica reprezinta procesul patologic ca-re consta in incarcarea grasoasa a hepatocitelor de cauza diferita.

Macroscopic, ficatul este ma-rit de volum cu suprafata nete-da, lucioasa, capsula este tensa, parenchimul este friabil de cu-loare galbuie, brun-rosiatica.

Microscopic structura lobu-lara a ficatului este pastrata.

La periferia lobulului hepatic se observa o zona inelara colo-rata in portocaliu (sudan III) sau clara (hematoxilina-eozina).

Cordoanele hepatice sunt al-catuite din hepatocite cu cito-plasma lor continand spatii va-cuolare rotunde bine conturate, de marime diferita, relativ vo-luminoase ce imping nucleul spre periferia celulei. Aceste vacuole mari sunt sudanofile.

Sinusoidele sunt turtite si celulele Kupffer se recunosc prin nucleul lor alungit si hipercrom.

7

Hemosideroza hepatica

Coloratie: hematoxilina-eozina

Hemosideroza hepatica se ca-racterizeaza prin prezenta in cito-plasma hepatocitelor sau in celulele Kupffer a unui pigment bogat in fier de provenienta hemoglobinica.

Macroscopic, ficatul este de cu-loare bruna cu talia si forma obisnu-ita si in special cu hemocromatoza.

Microscopic, structura lobulara este bine conturata, constituita din cordoane de hepatocite ce iradiaza in jurul venei centrolobulare spre spatiile periportale.

In majoritatea celulelor hepatice sau celulelor Kupffer mai ales la ni-velul periferiei lobulilor si in special in apropierea polului biliar al hepa-tocitelor, se afla granule de pigment bogate in fier.

Celulele Kupffer sunt bine vizi-bile datorita continutului in acest pigment si care este raspandit atat in celula cat si in prelungirile ei.

Nevul junctional

8


Nevul junctional este o tu-moare benigna a celulelor melano-formatoare si se malignizeaza foarte rar.

Macroscopic, nevul apare ca o formatiune plana, tuberoasa, papi-lara sau piloasa, de culoare bruna inchisa, de 0,5-1 cm marime.

Microscopic, in derm se gasesc numeroase cuiburi, mai profund cordoane formate din celule nevi-ce. Aceste cuiburi, respectiv cor-doane sunt delimitate de septuri conjunctive.

In profunzime cordoanele se disociaza tot mai mult, astfel celu-lele nevice se disperseaza in tesu-tul conjunctiv; din acest motiv in profunzime, nevul nu are o deli-mitare neta fata de tesutul con-junctiv.

Celulele nevice din cuiburile mai superficiale sunt dens asezate, au forma cubica, poligonala sau rotunjita, limitele citoplasmei nu sunt vizibile, nucleii rotunzi sau ovalari, bogati in cromatina.

In cordoanele nevice situate mai profund celulele devin tot mai alungite, chiar fusiforme.

Pericardita fibrinoasa

9


Pericardita fibrinoasa este in-flamatia sero-fibrinoasa a pericar-dului caracterizata prin depunere pe seroasa concongestionata a unei membrane albicioase-cenusii, for-mata din suvite de fibrina, care ii confera un aspect vilos.

Macroscopic, epicardul isi pierde luciul, devine uscat, supra-fata este neregulata, acoperita de o membrana viloasa.

Microscopic, structura miocar-dului este pastrata.

Tesutul subepicardic este in-grosat, prezinta numeroase capila-re congestionate, celule conjunc-tive si un infiltrat celular cu histi-ocite, limfocite si granulocite.

Pe suprafata mezoteliului par-tial ulcerat apare o abundenta de-punere de fibrina in forma unei retele de filamente grosolane lip-site de structura, colorate intens in rosu in ochiurile careia se vad gra-nulocite si histiocite.

10

Pneumonia lobara

Coloratie hematoxilina-eozina

Pneumonia lobara este inflama-tia acuta a plamanului caracterizata prin interesarea stricta a unui lob, mai rar a mai multor lobi pulmonari.

Evolueaza in 4 faze bine definite anatomoclinic:1. faza de congestie in care lobul este marit in volum, de culoare rosie vie2. faza de hepatizatie

rosie in care lobul afectat capata culoarea rosie ichisa si consistenta ferma a ficatu-lui

3. faza de hepatizatie cenusie de ace-easi consistenta dar culoare cenu-sie

4. faza de resorbtie in care plamanul isi recapata aspectul normal

Microscopic, pe intreaga sectiu-ne, in mod uniform, tesutul pulmo-nar apare condensat, aerul din alve-ole fiind inlocuit de o retea de fila-mente lipsite de structura care se coloreaza in roz cu eozina.

In ochiurile acestei retele se gasesc numeroase celule care au un nucleu polilobat, fiind vorba de leucocite polinucleare; prin-tre ele se gasesc si monocite, eritrocite sau celule descuamate.

11

Peretii alveolari, ingrosati din cauza congestiei capilare prezinta o structura intacta.

Tesut de granulatie nespecifica


Tesutul de granulatie nespe-cifica este un tesut conjunctivo-vascular neoformat, care apare in inflamatii cronice productiv-pro-liferative.

Se formeaza in jurul focarelor de necroza avand functia de re-sorbtie si inlocuire a acestora.

Macroscopic, apare sub forma unor noduli carnosi de culoare ro-sie care sangereaza cu usurinta.

Microscopic, intregul preparat este constituit dintr-un tesut con-junctiv celular, cu numeroase vase de neoformatie alcatuite dintr-un endoteliu si un perete subtire de tesut conjunctiv fibrilar, care sunt cuprinse intr-o substanta funda-mentala slab colorata.

Capilarele neoformate au peretele ingrosat format din celu-le endoteliale intumescente care bombeaza spre lumen si care contin hematii si granulocite.

Substanta fundamentala dintre capilare este formata din fi-bre subtiri slab eozinofile, in care se vad diferite celule conjunc-tive: reticulocite, fibroblasti, fibrocite, histiocite, plasmocite, granulocite.

12

Abcesul hepatic


Abcesul hepatic este inflamatia purulenta cu distrugerea circumscri-sa a parenchimului hepatic si acu-mularea de puroi in cavitatile astfel formate; abcesul hepatic este cauzat de infectii bacteriene sau parazitare, pe cale sanguina sau biliara

Abcesele vechi sunt delimitate de o membrana piogena formata din tesut de granulatie, un perete con-junctiv si un strat exudativ necrotic.

Macroscopic, in grosimea ficatu-lui apar cavitati mici cu un continut vascos, galben-verzui.

Microscopic, structura lobulara a ficatului este pastrata.

In unele locuri se observa teri-torii mici de forma rotunda sau ne-regulata, unde lipseste tesutul hepa-tic si care contine un numar mare de granulocite.

Intre granulocite se observa gramezi de forma neregulata colorate in albastru(microbii), globule de puroi si hepatocite pe cale de necroza.

Hepatocitele din jurul focarelor prezinta vacuolizare si dezintegrare, iar vasele si canalele biliare impreuna

13

cu cordoa-nele hepatice sunt dislocate, dispuse in straturi circulare.

Papilomul vezicii urinare


Papilomul urotelial este o tu-moare fibroepiteliala cu structura papilara ramificata, care porneste din epiteliul de tranzitie / uroteliu.

Malignizarea este frecventa motiv pentru care este considerata tumoare semimaligna, respectiv carcinom uroterial de gradul I.

Macroscopic, tumoare de as-pect vilos, sesila sau pediculata, de consistenta moale, friabila, sange-reaza usor (hematurie).

Microscopic se vede bine structura papilara, caracterizata prin existenta unui schelet con-junctivo-vascular ramificat arbo-rescent, acoperit cu epiteliu neo-format.

Structurile papilare sunt bine individualizate pe suprafata tumorii, in profunzime, insa sunt dens asezate si dau aspectul unor cordoane epiteliale. Axele conjunctivo-vasculare, care centreaza formatiunile papilare, sunt invelite cu epiteliu de tip tranzitional format din 5-15 randuri de celule alungite, deseori dispuse in forma de pana de pasare.

14

Celulele epiteliale au citoplasma slab eozinofila, limite slab conturate, nuclei mari, alungiti, ovali cu cromatina abundenta.

Proliferarea epiteliala nu depaseste membrana bazala.

Fibroadenom mamar


Fibroadenomul este o tumoare benigna cu structura organoida, constituita din tuburi epiteliale ro-tunde sau turtite si ramificate, in-conjurate de tesut fibros.

Este cea mai frecventa tumoare benigna a glandei mamare si apa-re in perioada maturitatii sexuale, inainte de 30 de ani.

Macroscopic, formatiune no-dulara rotunda, de obicei solitara de 2-3 cm diametru, bine delimi-tata de o capsula conjunctiva. Pe sectiune este albicioasa-cenusie.

Microscopic, tumoara are 2 varietati:

Tipul pericanalicular se carac-terizeaza prin proliferare de struc-turi tubulare si de tesut conjunctiv care formeaza mansoane peritubulare; tubii sunt captusiti cu epiteliu cubic si sunt inegali imprastiati si nu formeaza lobuli;

15

Tipul intracanalicular se caracterizeaza prin proliferarea mai accentuata si neregulata a tesutului conjunctiv care com-prima si deformeaza tubii neoformati; tubii devin ramificati cu aspect de coarne de cerb avand lumen foarte ingust sau chiar complet compriat; tesutul conjunctiv predomina cantitativ si este bogat in celule si fibre.

Chistadenom pseudomucinos al ovarului


Chistadenomul pseudomuci-nos este o tumoare epiteliala chis-tica benigna cu continut mucinos-gelatinos. Porneste verosimil din celulele germinative de pe supra-fata ovarului si se malignizeaza foarte rar.

Macroscopic, tumoare chistica multiloculara, de marime variabila cu continut mucinos vascos sau gelatinos brun-verzui.

Microscopic, se vad numeroa-se cavitati chistice, de marime va-riabila, despartite de septuri con-junctive.

Cavitatile sunt captusite cu ce-lule epiteliale cilindrice inalte, dispuse pe un singur rand iar pe alocuri acest epiteliu proemina in lumenul cavitatilor sub forma unor vilozitati centrate de un ax conjunctivo-vascular subtire.

16

In cavitatile chistice se gaseste pseudomucina slab eozino-fila. Celulele epiteliale cilindrice sunt uniforme si au puternic caracter secretor, au nucleii mici, hipercromi asezati la baza ce-lulelor iar citoplasma este palida datorita secretiei de mucina.

SEMESTRUL II Miocardioscleroza Infarctul miocardic acut Ateroscleroza aortei Trombangeita obliteranta Bronhopneumonia Pneumopatia cu memrane hialine

Aspiratia de lichid amniotic Emfizemul pulmonar Bronsiolita cu atelectazie Tuberculoza Carcinom bronhopulmonar

17

Miocardioscleroza

Coloratie: van Gieson sau tricroma (Székely);

Miocardioscleroza este o afectiune frecventa a inimii, ca-racterizata prin sporirea tesutu-lui conjunctiv intre fibrele mio-cardice si aparitia unor focare ci-catrizate, de dimensiuni si nu-mar foarte variabile. Leziunea se poate datora ischemiei cronice, proceselor inflamatorii si mai rar proceselor distrofice-degenera-tive ale miocardului.

Macroscopic: In formele u-soare nu se observa nimic, insa in cele pronuntate apar fascicule, benzi si focare albicioase sidefii, de consistenta dura, fara nici o regularitate in miocard.

Microscopic, miocardul este strabatut de fascicule si benzi conjunctive, care apar colorate in rosu cu metoda van Gieson, in verde cu Szekely. Benzile con-junctive groase delimiteaza grupe de fibre miocardice sau chiar fibre musculare izolate, usor ingrosate,

18

hipertrofiate. Pe alocuri se observa mici focare cicatrizate, lipsite de elemente muscu-lare. Din aceste cicatrice se desprind fascicule conjunctive care patrund intre fibrele musculare invecinate. In unele zone tesutul conjunctiv este mai tanar, in altele are caracter pronuntat fibros.

Infarctul miocardic acut

Coloratie: Hematoxilina-eozina

Infarctuul este necroza zona-la a miocardului, produsa de ob-structia unei ramuri coronariene. Evolutia infarctului, de la necro-za de coagulare pana la organi-zarea conjunctiva, respectiv cica-trizare, necesita aproximativ 6 saptamani.

Macroscopic, zona de tesut necrotic are culoare cenusie gal-bena (ca lutul), aspect omogen si consistenta moale, fiind delimi-tata de un chenar rosu.

Microscopic, in sectiunea examinata se gaseste o zona bine conturata, in care fibrele muscu-lare sunt lipsite de nuclei si au sarcoplasma omogenizata, intens eozinofila. Intre aceste fibre necrozate se gaseste un detritus bazofil si cateva granulocite.

19

Zona necrozata este delimitata de un strat de tesut de gra-nulatie, bogat in capilare neoformate, histiocite, limfocite, fibro-blasti. Se mai observa unele celule siderofage si aparitia fibrelor colagene. Macrofagele patrund intre fibrele musculare omogeni-zate si partial dezintegrate de la marginea zonei de necroza. Te-sutul de granulatie patrunde si intre fibrele musculare normale ale miocardului invecinat.

Ateroscleroza aortei

Coloratie: Hematoxilina-eozina;

Ateroscleroza este o variabila combinatie de modifiari ale inti-mei arterelor, constand din acu-mulari focale de lichide, comple-xe de glucide, sange si produsi ai sai, tesut fibros, depozite de cal-ciu, asociate cu modificari ale me-diei.Ateroscleroza se intalneste in aorta si ramurile sale principale, artera pulmonara si arterele vis-cerale cu calibrul de peste 2 mm.

Macroscopic, intima este ne-regulata datorita prezentei placi-lor lipoide, fibroase, hialine si cal-cificate precum si a ulceratiilor a-teromatoase. Numarul si extinde-rea acestor leziuni este mai pronuntata in portiunea abdominala a aortei.

Microscopic, intima este evident ingrosata, fibrozata si are suprafata ondulata datorita prezentei placilor fibrohialine. In in-tima ingrosata apar gramezi

20

de histiocite cu citoplasma clară, respectiv picaturi de grasime situateextracelular. Placile fibro-hi-aline se coloreazzaa omogen eozinofil si sunt foarte sarace in ce-lule. In unele din ele se observa numeroase spatii aciculare optic goale, ramase dupa dizolvarea cristalelor de colesterol. In cateva placi hialine se pot vedea depozite de calciu, sub forma de mase colorate in albastru violet. Leziuni distrofice slabe apar si in media aortei.

Trombangeita obliteranta


Trombangeita obliteranta este o inflamtie cronica a peretelui arterial, care duce la formarea de trombi in lumenul vascular. Trombii se orga-nizeaza conjunctiv si se recanalizea-za. Boala are evolutie progresiva, motiv pentru care se pot gasi leziuni in diverse stadii. Cauza bolii este necunoscuta. Debuteaza de obicei la nivelul arterelor membrelor inferioa-re, dar poate interesa si arterele membrelor superioare, respectiv ar-terele viscerale. Arterele lezate apar ca tuburi pline, cu peretele ingrosat, cu continut redus de sange.

Microscopic, cu lupa si obiecti-vul mic se observa ingrosarea pere-telui arterial, cu sporirea evidenta a tesutului conjnctiv in toate straturile si disparitia completa a lumenului, in care se gaseste tesut

21

conjunctiv contopit cu peretele vascular. Tesutul conjunc-tiv contine cateva spatii rotunde si ovale, optic goale, captusite cu un endoteliu turtit care asigura recanalizarea trombului or-ganizat. La o marire mai puternica in tesutul conjunctiv, care ocupa lumenul vascular, se observa celule si fibre conjunctive, precum si grupe de celule siderofage si unele elemente mononucleare (limfocite, histiocite).

Bronhopneumonia


Bronhopneumonia este inflamatia acuta caracterizata prin focare multi-ple de condensatie cu dispozitie peri-bronsica interesand de obicei ambii plamani. Leziunile prezinta uneori o tentinta de confluenta evoluand spre condensarea unui intreg lob.

Macroscopic, suprafata plamani-lor apare inomogen colorata datorita prezentei unor zone de forma polici-clica, de culoare rosie inchisa sau ce-nusie,la nivelul carora consistenta este ferma si crepitatiile disparute.

Microscopic, apare o alternanta de zone condensate de tesut pulmonar si zone libere aerate. Zonele condensate au o dispozitie peribronsica. Epiteliul bronhiilor care le centrea-za este partial disparut, necrozat sau descuamat, lumenul

22

conti-ne material amorf, bazofil, cu aspect de mucus in care se gaseste numeroase leucocite polinucleare.

Alveolele din jur sunt umplute cu exudat format din serozi-tate in care se observa filamente de fibrina si un numar variabil de celule, in special leucocite, monocite, eritrocite sau celule al-veolare descuamate. Pe masura ce ne departam de bronhie, exu-datul devine mai redus si mai sarac in celule. In focarele de con-densatie, peretii alveolari apar de obicei intacti si mai evidenti fi-ind ingrosati pe seama congestiei capilarelor si a edemului aso-ciat. Intre focarele condensate, alveolele sunt aerate.

Pneumopatia cu memrane hialine


Pneumopatia cu memrane hiali-ne este o leziune pulmonara frec-venta la nou-nascuti prematuri ca-racterizata prin depunerea pe supra-fata alveolelor a unui material acido-fil, omogen, hialin, format din fibri-na, datorita imaturitatii tesutului pulmonar, a tulburarilor de permea-bilitate cauzate de hipoxie si a unei deficiente de surfactant.

Macroscopic, se constata un as-pect de plaman distelectatic, cu zone extinse cu structura compacta de consistenta carnoasa si culoare

23

rosie inchisa care alterneaza cu regiuni de parenchim cu aspect obisnuit.

Microscopic, se observa zone ex-tinse cu alveole colabate pe langa care se gasesc in numar variabil si alveole aerate. Suprafata interna a ducturilor alveolare si a bron-hiolelor mult dilatate precum si a alveolelor colabate este tape-tata de o membrana hialina continua sau fragmentata, cu grosi-me variabila, structura densa, omogena si intens eozinofil.

Cavitatile alveolare pot contine o substanta omogena, palid eozinofila (lichid de edem), cateva macrofage pulmonare descuamate, rare granulocite si limfocite.

Aspiratia de lichid amniotic


Aspiratia de lichid amniotic re-prezinta inhalarea lichidului amnio-tic in sistemul traheo-bronsic si in alveolele nou-nascutului. Aparitia miscarilor respiratorii precoce in cursul nasterii duce la aspiratie de lichid amniotic ce contine celule epiteliale pavimentoase keratiniza-te, celule coriale, meconium si conti-nutul cailor format din sange, mu-cus, celule cilindrice si celule epite-liale pavimentoase nekeratinizate.

24

Macroscopic, plamanul este de aspect pestriţ. Se constata zone con-densate, consistente, cu desen alve-olar pierdut si structura omogena de culoare rosie inchisa care alter-neaza cu regiuni aerate.

Microscopic, pe langa alveole deschise, de structura obisnuita se vad alveole total sau partial colaba-te. In lumenul lor se constata preci-pitate proteice fin granulare, fire de mucus si elemente figurate. Se vad celule epiteliale pavimentoa-se de forma poligonala de tip keratozic si nekeratozic sau coriale

In alveole se mai gasesc formatiuni rotunde, ovalare sau neregulate de structura omogena si culoare brun-galbuie (corpi de meconiu). Pot fi prezente si hematii.

Emfizemul pulmonar

Coloratie:Hematoxilina-eozina

Emfizemul pulmonar este cresterea cantitatii de aer din alve-olele pulmonare asociata uneori cu atrofia pronuntata a septurilor interalveolare.

Macroscopic, plamanul apare marit in volum cu marginile ro-tunjite, cu elasticitate diminuata, la presiune pastreaza urma degete-lor, are o culoare palida cenusie, aspectul neted al suprafetei fiind inlocuit de

25

prezenta unor formati-uni vezuculoase sau buloase. Su-prafata de sectiune apare uscata.

Microscopic, alveolele sunt marite, dilatate, au forma policicli-ca. Septurile alveolare sunt mult subtiate, uneori rupte, formandu-se astfel spatii mai mari, la mar-ginea carora se observa resturi li-bere ale septurilor rupte. Foarte rar apare cate un capilar in sep-turile formate dintr-un tesut con-junctiv lax. Tesutul conjunctiv din-tre alveole apare insa inmultit la acest nivel intalnindu-se mici in-filtrate de inflamatie cronica, precum si histiocite incarcate cu pulbere negricioasa de carbune.

Bronsiolita cu atelectazie


Tuberculoza (tuberculul mixt)

Coloratie: Hematoxilina-eozinaTuberculul mixt reprezinta o leziune

granulomatoasa intalnita in tuberculoza, boala infectioasa cronica produsa de Mycobacterium tuberculosis.

Tuberculoza miliara sau Granulia este urmarea diseminarii pe cale sanguina a tuberculozei primare ducand la aparitia unor leziuni mici nodulare, in special in plaman, splina, ficat, seroase dar orice organ poate fi interesat.

Macroscopic, apare ca un focar rotund de diferite marimi, de culoare albicioasa-cenusie, net delimitat de tesutul inconjurator. La sectiune se constata un continut cazeos alb-galbui.

Microscopic, cu lupa se observa o structura laxa care cuprinde mai multe focare rotunde sau

26

neregulate, omogene, marginite de un chenar violaceu ingust. Cu obiectivul mic se constata ca aceste focare rotunde sunt dispuse izolat sau sunt contopite. Ele prezinta o structura caracteristica, fiind alcatuite dintr-o zona centrala care apare ca un teritoriu omogen sau fin granular, acidofil, fara structuri celulare si nucleare, reprezentand centrul de necroza cazeoasa. Acest centru este marginit de o zona mijlocie alcatuita din celule alungite avand citoplasma omogena, clara, acidofila, nucleul rotund sau alungit. Acetse celule sunt dispuse perpendicular pe zona centrala si poarta numele de celule epiteloide deoarece se aseamana cu celulele epiteliale. In zona celulelor epiteloide se gasesc cateva celule de tip Langhans cu un diametru de 50-150 µ, continand numerosi nuclei mici si rotunzi dispusi la periferie sub forma de coroana completa sau potcoava. La periferia focarului se afla zona externa alcatuita dintr-un infiltrat limfocitar.

Carcinom bronhopulmonarColoratie: Hematoxilina-eozinaCarcinom bronhopulmonar cu celule mici este

cea mai maligna forma de carcinom bronhopulmonar, caracterizata printr-o proliferare de celule mici, fusiforme, alcatuind placarde plecate de la nivelul bronhiilor.

Macroscopic, poate aparea sub forma unei ingrosari circumscrise a mucoasei, dupa care apar leziuni vegetante cu caracter obstructiv. In functie de origine si directie de invazie se descriu forme hilare,mediastino-hilare, lobare, masive sau chiar pleuropulmonare.

Microscopic, pornind din peretele bronhiei mari cu schelet cartilaginos se vad insule neregulate de celule mici, alungite, fusiforme, cu aspect de boabe de ovaz

27

dispuse in fascicule sau dezordonat. Nucleii lor suntt mari, in forma de fus, hipercromi, prezentand semnele atipiei tumorale. Aceste placarde infiltreaza si parenchimul pulmonar inconjurator. Portiunile adiacente de bronhie si parenchim pulmonar care nu sunt interesate de proliferarea tumorala prezinta o hiperemie capilara si o infiltratie limfocitara si granulocitara.

28

morfopat laborator sem i

Documents