more than words

7/18/2019 More Than Words

http://slidepdf.com/reader/full/more-than-words-56d48a22d0982 1/24

More than words” (Mai mult decat cuvinte)

Autor : Fern Sussman, Toronto, Ontario- coordonator în cadrul „More than words”, programul Hanen pentru familii cu copii cu tulburări din spectrul autist

- peste 25 de ani de experienă în munca directa cu copii cu probleme de comunicare !i familiileacestora

- a înfiinat !i de"#oltat $rogramul „More than words” pentru %entrul Hanen&

Copilul dvs poate sa nu spuna nici un cuvant, dar comunicarea inseamna mai mult decat

cu#inte&

“More than words” este un ghid pentru parintii cu copii cu tulburari din spectrul autist, avando prezentare vasta, realista si usor de folosit (pus in practica)

Parcurgerea intregului ghid are ca scopuri directe sa aflati:

! cu" co"unica copilul dvs si care ar fi ur"atoarele etape de ur"at, in co"unicare

! care sunt "odalitatile prin care copilul dvs invata cel "ai bine

! ce il "otiveaza pe copilul dvs sa co"unice

! cu" sa transfor"ati activitatile zilnice in oportunitati de a!l invata sa co"unice

! cu" sa folositi i"aginile si fotografiile pentru o "ai buna intelegere a acestora de catre copil

! cu" sa vorbiti astfel incat copilul sa va inteleaga

! cu" sa dezvoltati abilitatile ludice (de #oc) ale copilului

! de ce copilul se co"porta intr!un anu"it fel si ce puteti face referitor la aceste co"porta"ente

Comunicarea este o parte esentiala a vietii Co"unicand, lua" legatura cu ceilalti, ne face"cunoscute dorintele, i"partasi" idei si senti"ente $entru copiii cu autis", co"unicarea este lafel de i"portanta ca si pentru alti copii Oricu", ei au o dificultate in plus, datorita "odului incare invata si preferintelor senzoriale, care adesea ingreuneaza interactiunea si co"unicarea %infericire, e&ista "etode care faciliteaza invatarea, inclusiv invatarea co"unicarii



Copilul dvs va invata sa comunice cand:

! va acorda atentie

! se bucura de co"unicarea bidirectionala

! i"ita lucruri pe care le spuneti sau faceti

! intelege ce spun altii

! interactioneaza cu alti oa"eni

! se distreaza

! repeta ceea ce a invatat

! are structura, repetitie in viata, poate sa prevada ce va ur"a

Stiind ce ii place copilului, stiti ce il motiveaza sa comunice.

Care e #ucaria preferata a copilului'

Care e "ancarea lui preferata'

Ce #oc fizic ii place'

nii copii dau indicii clare despre preferintele lor %e e&e"plu, copilul dvs poate sa se #oace

intotdeauna cu aceeasi #ucarie sau sa te traga in fata usii, iar si iar n aceste situatii, este usor derealizat ce!i place %ar uneori este nevoie sa observati "ai indeaproape copilul pentru a!idescoperi preferintele Asa puteti afla ca!i place sa sara sus!#os, sa alerge inainte si inapoi sau sase inghesuie sub "obile etc

Sa intelegem ce este comunicarea

Co"unicarea apare cand o persoana tri"ite un "esa# altei persoane Mesa#ul poate fi tri"is in"ai "ulte "oduri* e&presia fetei, gesturi sau cuvinte Mesa#ul poate fi tri"is din diverse "otive* pentru a cere, a arata, a i"partasi ceva

Interactiunea

nteractiunea apare ori de cate ori dvs si copilul faceti lucruri i"preuna si va raspundeti unulaltuia +ste baza co"unicarii bidirectionale %atorita stilurilor de invatare si nevoilor senzoriale,toti copiii cu autis" au intr!o oarecare "asura dificultati in a interactiona cu ceilalti



!emplu * +van repeta denu"irile autovehiculelor in ti"p ce priveste pozele unei carti u vaasculta la "a"a sa care ii arata cel "ai "are ca"ion %esi +van poate vorbi, fara interactiune, elsi "a"a lui nu pot avea o conversatie

$entru a avea o interactiune reusita, copilul trebuie sa raspunda celor care il abordeaza si sa

initieze interactiuni, la randul sau A raspunde poate fi "ai usor decat a initia o actiune deco"unicare %aca intelege ce ii spui, poate raspunde indicatiilor tale sau unor intrebari si"ple norice caz, e posibil ca el sa aiba initiativa doar pentru a cere a'utorul $oate lua "ult ti"p panasa a#unga sa initieze o interactiune doar pentru a!ti arata ceva sau a fi sociabil

+&e"plu ! Tatal lui -ictor ii cere acestuia ca"ionul -ictor i!l da -ictor a raspuns indicatiilor parintelui sau

! Andrea vrea sa fie legata la sireturi i arata "a"ei sale piciorul si spune .pantof.Andrea a initiat o interactiune pentru a cere a#utor

! /obin se invarte in #urul "a"ei sale, ea interactioneaza doar pentru a fi sociabilaCapacitatea unui copil de a interactiona depinde si de personalitatea sa si de lucrurile pe care leface Cunoscand "odul in care copilul interactioneaza, puteti planifica "ai bine cu" sa il a#uti sa participe la interactiuni sociale

Cum si de ce comunica copilul dvs

! Cand plange sau da din picior, va spune ca este suparat sau frustrat

! Cand za"beste, va lasa sa aflati ca sunteti special pentru el

! Chiar cand isi "isca degetele, va spune ceva despre cu" se si"te

! Cand copilul va trage catre frigider, va spune ca vrea ceva de acolo

Copiii co"unica prin actiuni, sunete si cuvinte Observand cu" co"unica, va va a#uta sa iidezvoltati punctele tari si sa il invatati alte for"e de co"unicare, putin cate putin %e e&e"plu,daca el nu scoate niciun sunet, poate nu este inca gata sa vorbeasca -a trebui sa ii aratati un "od"ai si"plu de a co"unica ! poate prin gesturi

Aflarea "odului de co"unicare al copilului nu este suficienta Trebuie sa aflati si de ceco"unica Odata ce ati aflat scopul co"unicarii, daca este o cerere, un co"entariu sau doar sa vaspuna cu" se si"te, puteti sa va a#utati copilul sa gaseasca "ai "ulte "oduri si "otive pentru aco"unica



Copilul dvs poate comunica in urmatoarele moduri:

! plange sau tipa

! se deplaseaza catre oa"enii si lucrurile care il intereseaza ori se indeparteaza de acestea

! foloseste gesturi sau e&presii ale fetei

! intinde "ana catre lucrurile pe care si le doreste

! va ia de "ana sa faceti ceva pentru el

! se uita la lucrurile pe care le vrea

! arata cu degetul catre obiecte, dar nu se uita la dvs

! se uita sau arata cu degetul ce vrea, apoi se uita la dvs

! poate scoate sunete,folosi cuvinte, propozitii, poze

(a aflam stadiul de comunicare al copilului

Odata ce identificati stadiul de co"unicare, puteti sa va stabiliti scopuri pentru copil

!ista " stadii de comunicare:

0 “n lu"ea lui”

0” Capabil sa ceara”

0 “Co"unicatorul ti"puriu”

0 “$artenerul.

u toti copiii trec prin toate stadiile, dar "ulti dintre ei pornesc din stadiul #In lumea lui#, progreseaza si a#ung in stadiile #Capa$il sa ceara# si .Comunicatorul timpuriu. si, eventual,a#ung la stadiul de .%artenerul., pe "asura ce inainteaza in varsta

Alti copii pot prezenta catacteristici de la "ai "ulte stadii Copiii fac lucruri diferite in functie de persoanele in co"pania carora se afla, de situatie si personalitatea lor

&$s . (tadiul de comunicare al copilului nu are nicio legatura cu varsta lui cronologica



Vom descrie si ne vom referi in continuare la primul stadiu de comunicare si anume:

Stadiul #In lumea lui#

'. n copil alat in acest stadiu al comunicarii:

! interactioneaza su"ar cu dvs si aproape niciodata cu alti copii

! vrea sa faca lucrurile de unul singur

! priveste sau incearca sa a#unga la ceea ce vrea

! nu co"unica intentionat

! se #oaca in "od neobisnuit, nu stie inca sa foloseasca #ucariile

! scoate sunete pentru a se cal"a

! tipa sau plange in se"n de protest

! za"beste

! rade

! nu intelege aproape nici un cuvant

! /ebeca, in varsta de 1 ani si #u"atate, este destul de independenta i place sa faca singuracele "ai "ulte lucruri, desi nu se #oaca cu #ucarii Cel "ai "ult ii place sa se #oace in parc Oride cate ori isi vede "a"a pregatita sa iasa afara, /ebeca sare in sus si in #os, plina de incantare%e "ulte ori, incearca sa deschida singura usa, dar deoarece nu poate sa a#unga la clanta devinefrustrata si plange Ma"a se intreaba adesea de ce fetita ei nu ii cere a#utorul

2n copil aflat la acest stadiu va tri"ite "esa#e direct catre altcineva

2i place sa se #oace singur si nu pare interesat de persoanele din #urul lui

2+l inca nu a inteles ca poate actiona asupra celorlati, tri"itandu!le "esa#e, deci "odul lui de aco"unica este neintentionat



Aflati cu" se si"te observandu! i "iscarile, gesturile, tipetele si za"betele Multi copii cuautis" se afla in acest stadiu cand sunt diagnosticati

*. &$iective pt copilul alat in acest prim stadiu de comunicare! "plicati copilul in cat "ai "ulte #ocuri fizice ,de interactiune cu dvs

! Creati situatii pt a co"unica cu copilul, incepand prin “a!l face sa ceara ceva”

! nvatati copilul sa!si astepte randul , folosind "iscari, contactul vizual, za"betul sauunele sunete in #ocurile fizice preferate A schi"ba randul, pt copil insea"na tot ceea ce va face pt a va da de inteles ca participa si el la interactiunea cu dvs* va priveste, scoate un sunet, face ungest sau chiar spune un cuvant

! Cresteti treptat nivelul de intelegere al copilului in activitate, pt a putea raspunde la ceeace!i cereti* atunci cand copilul nu intelege niciun cuvant, dar dvs continuati sa faceti lucrurile inacelasi fel, copilul va incepe sa prevada ce va ur"a, apoi cuvintele vor avea un inteles pt el

+. -utativa copilul sa inteleaga ceea cei spuneti

+ste dificil pt copilul dvs sa inteleaga legatura dintre un cuvant(care este abstract) si obiectulreal, pe care il vede $t inceput e nevoie sa inteleaga ce se inta"pla in #urul lui

$uteti sa cresteti nivelul de intelegere al copilului dvs despre ceea ce altii fac sau spun,adaptandu!va li"ba#ul la acesta Copilul in acest stadiu are "ari dificultati in *

! a intelege ceea ce!i spuneti

! a va asculta ce vorbiti in ti"p ce este incon#urat de alti sti"uli (vizual, auditiv)

! a!si organiza, a pune cap la cap ceea ce aude

Chiar daca el cunoaste se"nificatia unui cuvant anu"e, el poate avea dificultati in a intelegeacelasi cuvant intr !un conte&t diferit

$t a!l a#uta sa inteleaga ceea ce!i spuneti, puteti sa va adaptati li"ba#ul gandindu!va ca!i vorbiti

unui strain care nu intelege li"ba dvs *a) spuneti putine cuvinte

! si"plificati ceea ce spuneti copilului, folositi un cuvant sau o propozitie scurta, si"pla

! folositi nu"ele particular al obiectelor, persoanelor sau actiunilor



! puneti accent pe cuvantul cheie sau plasati cuvantul cheie la sfarsitul propozitiei

! folositi cuvinte3o"o"atopee a"uzante in activitati* Oau4 5upiii4 ieeee4

! folositi intotdeauna nu"ele copilului atunci cand vorbiti cu el

b) dati indicatii oarte precise

! vorbiti natural, faceti pauze intre cuvinte si intre propozitii

c) olositi suporturi vizuale in comunicare

! aratati obiectul concret, real

! aratati!i gesturi sau actiuni care l!ar putea face sa inteleaga ce spuneti

! aratati!i poze, pictogra"e

d) inlocuiti raze de genul “ia chestia asta de aici“ cu denu"irea a obiectului si cu ce ar aveae&act de facut, adica* “pune #ucaria in cutie”, eventual aratati si cu degetul locul unde trebuie pusa #ucaria

". daptati activitatile de rutina zilnica la stadiul de comunicare al copilului

$uteti invata copilul sa inteleaga si sa respecte cativa pasi din rutina zilnica, doi pt inceput, cu"ar fi i"bracatul si gustarea Activitatea trebuie “desfacuta” in pasi "ici si bine structurata 6ainceput veti face totul singur, copilul va fi langa dvs pt a vedea ce se inta"pla, pt a!i spune ceea

ce faceti, apoi treptat il veti a#uta si pe el sa participle la activitate

6a ce sa va asteptati in acest stadiu de co"unicare*

! 7a dea atentie rutinei

! 7a inteleaga pasii unei rutine

! 7a raspunda la “vino” , “stai #os” “ , “da!"i o i"bratisare”

! 7a ceara ceva utilizand un gest, un obiect sau o poza

! 7a intinda "ainile si picioarele la i"bracat, sa!si traga pantalonii

! 7a interactioneze intentionat cu dvs

Ce puteti face *

! 7puneti!i verbal si aratati!i fizic ce are de facut



! Asteptati si aveti rabdare cand e randul copilului

! r"ati dorinta copilului

! Creati situatii si lasati!l sa aleaga

/. daptati -ocurile la stadiul de comunicare al copilului

n acest stadiu copilul nu stie prea bine sa se #oace si nu!si da sea"a ca e "ai distractiv sa se #oace cu dvs dacat de unul singur 6a inceput, #ocurile nu vor dura prea "ult, se va #uca putinapoi va uita de dvs

Obiectivele de acu" sunt *

! sa inceapa sa se distreze #ucandu!se cu dvs

! sa inceapa sa co"unice intentionat in ti"p ce se #oaca

Ce puteti face *

! Mentineti copilul cat "ai "ult ti"p in #oc, faceti #ocul distractiv si interesant

! $t a!l a#uta sa co"unice intentionat, repetati #ocul de fiecare data la fel, introducandtreptat pauze pt a!i da ti"p copilului sa ceara continuarea

! %ati copilului indicatii clare pt a intelege ce are de facut, la inceput probabil ca va trebuisa faceti dvs in locul lui

! u!l descura#ati, tratati fiecare "iscare, reactie a lui ca si cu" ar face parte din #oc Adica,daca va raspunde inainte de a fi randul lui, dati! i de inteles totusi ca a facut bine, treptat vaintelege e&act cand si ce trebuie sa faca, in #oc

! r"ati dorinta copilului, chiar daca v 8ati facut un plan de #oc dinainte, el poate avea oalta idee sau poate intelege altfel ceea ce are de facut, iar #ocul poate lua o alta for"a

6a ce sa va asteptati de la #ocul cu copilul dvs in acest stadiu*

! u se #oaca aproape deloc cu #ucarii

! u co"unica cu dvs in #oc (daca doriti sa!i propuneti un #oc si!i aratati o #ucarie, el probabil o va arunca si va pleca in cautarea #ucariei pe care el o doreste)

! 0a puteti astepta sa* se #oace cu #ucarii foarte si"ple, sa va includa rareori in #ocul lui, satri"ita unele "esa#e catre dvs, sa inteleaga cateva din indicatiile date

Ce puteti face*



! Alegeti #ucariile potrivite* cauza!efect, puzzle si"ple din 1!9 piese, cuburi pt construit, #ucarii, obiecte de diferite "ari"i pe care le poate cuprinde in "aini, baloane de sapun(obiectecu care va puteti #uca i"preuna), #ucarii senzoriale (de pipait, "irosit, privit, ascultat), papusi, plusuri, ani"ale, echipa"ente de #oaca in aer liber

daptati cititul (cartile, povestile) la stadiul de comunicare al copilului n acest stadiu, copilul nu e prea interesat de carti $oate fi totusi interest de ce gust sau "irosare cartea sau de cu" o si"te la palpare Ar putea de ase"enea sa arunce cu ea peste tot, sa osfasie, sa o rontaie intre dinti sau sa o foloseasca drept obiect de sti"ulare vizuala, rasfoind!o lanesfarsit Acu", copilul nu intelege ca i"aginile din carte reprezinta de fapt obiecte reale

-a puteti astepta de la copil sa invete sa*

! 7a tina cartea asa cu" trebuie

! 7a o inchida si deschida

! 7a se uite cu interes la una!doua poze

! 7a inteleaga ca pozele reprezinta obiecte reale

Alegeti cartile potrivite*

! $ot fi din carton, stofa, "aterial plastic

! 7a aibe i"agini reale, poze "ai degraba decat pictogra"e, desene sche"atice

! 7a cuprinda desene cu obiecte uzuale, cunoscute de copil ("ancare, #ucarii, haine,ani"ale)

! Carti cu sunete de ani"ale, carti interactive cauza!efect

! Carti pt sti"ulare tactile, care contin diferite te&ture, pe care le pot atinge, pipai

! i puteti face o carte in care sa!i lipiti ceva ce!i place copilului, i"agini, te&turi, etc

Cititi! i pe intelesul lui *

! :aceti sa!i para interesanta cartea, e&agerati ceea ce se afla in ea

! Cititi!i putin din ea

! u trebuie sa!i cititi te&tul asa cu" este el, adaptati8l nivelului lui de intelegere

! ;asiti i"preuna pozele care!i plac cel "ai "ult si folositi!le pt #oc, co"unicare

! nvatati!l sa puna obiectul real peste poza din carte, pt a face legatura dintre acestea

$edagog recuperare * Tina $etoi

M&11&:

.:aptul ca ai un pian nu te face pianist,

dar na<terea unui copil sigur te face p=rinte.

Michael Levin

C&2%3 &M4SC

5M62CMI41, 54C317MI41

+&erci>ii de cunoa<tere a sche"ei corporale proprii at 3 desc=l>at

• +&erci>ii de identificare ="inte

• +&erci>ii de ?nchidere3deschidere fer"oare, nasturi, capse la haine, la ?ncal>="inte

C&2%3 &M4SC

M&11&:

@%ac= e&ist= ceva sacru,

atunci corpul u"an este acela

citat din Walt Whitman

Activit=>ile vor fi structurate ie de nivelul dezvolt=rii psiho!"otrice ii, al diferen>elor individuale elor de la si"plu la co"ple&

Organizarea sche"ei corporale, constituie punctul de plecare al organiz=rii spa>iale, cu roli"portant ?n rela>iile copilului cu lu"ea ?ncon#ur=toare

Cunoa<terea propriului corp elor pri"are reprezint= pre"is= ?n for"area unordeprinderi de autono"ie personal= ii!#oc de identificare i ?n fa>a unei oglinzi, in spatele copilului, spunBnd @"Bna, ?n "o"entul ?n care ridica>i"Bna ?n aer, dac= copilul nu i"it= "i<carea, ridica>i dv "Bna copilului 7eg"entele corpului potfi identificate ile de care ave" nevoie pentru a se dezbr=ca sunt "ai u<or de ?nv=>at decBt cele de?"br=cat, deci vo" ?ncepe cu dezbr=catul, dup= care ?l vo" ?nva>a s= se ?"brace Aceast=

activitate o vo" transfor"a ?ntr!un ritual, p=strBnd ordinea dezbr=c=rii hainelor $entru caactivitatea s= fie "ai u<oar=, vo" folosi haine "ai co"ode "ai largi, pantaloni cu elastic ?n talie, bluza s= fie larg= f=r= fer"oar sau nasturi

9627C13 <I43&2

http://citate.citatepedia.ro/


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Walt+Whitman

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Walt+Whitman

v $entru a dezbr=ca pantalonii, copilul trebuie a#utat fizic* s= apuce elasticul de la pantalonifBcBndu!<i degetele "ari cBrlig pe interior, s= trag= pantalonii de pe picioare ilor vo" verbaliza fiecare ac>iune, e&p* @d=" #os pantalonii @d=" #os bluza, @d=" #os "aioul, @d=" #os chilo>ii, @d=" #os <osetele, etc

$e parcursul activit=>ii, ?n "o"entul ?n care copilul deprinde ?nde"Bnarea, a#utorul fizic ?l?nl=tura>i

5M62C13 <I43&2

$entru ?"br=catul hainelor reco"and=rile sunt ca <i la dezbracat Activitatea o vo"transfor"a ?ntr!un ritual, p=strBnd ordinea ?"br=c=rii hainelor, inversul dezbr=c=rii $entru caactivitatea s= fie "ai u<oar=, vo" folosi haine "ai co"ode, "ai largi, pantaloni cu elastic ?ntalie, bluza s= fie larg= f=r= fer"oar sau nasturi

v Dainele se a<eaz= ?n ordinea ?"br=c=rii pe pat* pantalonii se a<eaza cu fa>a ?n sus, bluza sea<eaz= cu fa>a ?n #os (?nbr=c="intea din parte inferioar= a corpului se a<eaz= cu fa>a ?n sus, cea

din partea superioar= se a<eaz= cu fa>a ?n #os) A#uta>i copilul s= ia pe rBnd fiecare articol de pe pat i

v $entru a ?"br=ca pantalonii, a#uta>i copilul s= prind= pantalonii din partea din fa>= de la elastic,s= ?i duc= ?n dreptul picioarelor i copilul s= prind= bluza de pe pat, s= o trag= peste cap, s= bage"Binile pe rBnd, s= o trag= pe corp

v $e parcursul activit=>ilor vo" verbaliza fiecare ac>iune, e&p* @?"brac= pantalonii, @?"brac=

bluza, @?"brac= "aioul, @?"brac= chilo>ii, etc

9SC7381 = 54C7381

$entru ca aceast= activitate s= fie un real succes, trebuie s= adapta" "aterialele nevoilorcopilului, <i ?nde"Bn=rii lui $antofii cu care e&ers=" s= fie cu un nu"=r "ai "are, pentru a glisa pe picior "ai bine $antofii ?n general sa fie cu scai, cu sireturi doar cBnd <ti" s= ?n<iret="

A<ez=" copilul pe un scaun accesibil lui (s= a#ung= cu picioarele #os) $a<ii de ?nv=tare sunt

ur"=torii* >ine pantoful cu "Bna (cu o "Bna >ine li"ba ine calcBiul pantofului),introduce degetele piciorului ?n pantof, >ine c=lcBiul pantofului ?n ti"p ce ?"pinge piciorul ?n pantof, ?nchide scaiul Oprera>ia se repet= = abilitatea

1&S20I2 = <247

%rover$ rom>nesc: ?O"ul nu tr=ie<te s= "=nBnce,

ci "=nBnc= s= tr=iasc=

Atunci cBnd copilul ?ncepe s= fie capabil s= pun= lingura ?n gur= ar trebui s= ?l l=sa>i singurti"p de cBteva "inute la ?nceputul "esei (cBnd ?i este cel "ai foa"e), nu"ai el ie foa"ea ?l va face s= treac= la ac>iune Cu cBt reu<e<te "ai bine s= se hr=neasc=

singur, cu atBt "ai "ult ti"p ar trebui l=sat s= fac= acest lucruCBnd copilul poate s= "=nBnce toat= "Bncarea din farfurie ?n FG "inute este "o"entul s= ?ll=sa>i singur

CBnd copilul se poate descurca cu un ali"ent, atunci are suficient= ?nde"Bnare pentru a sedescurca <i cu altele

Ca <i la oricare activitate este nevoie de un progra" structurat, vo" structura progra"ul de"as= astfel*

Orele de "as= s= fie pe cBt posibil zilnic la aceeaie de preferin>ele copilului,ali"enta>ie natural=, dar =it”

• $oate s= pri"easc= fructe, dar care s= fie date cu cel putin o or= ?nainte de "as=, altfel ?<i pierde pofta de "ancare

• %ulciurile se servesc dup= "Bncare, ele pot fi folosite ca nesc:

@7trig= "Bncare cBt vei vrea,

la gur= nu o vei avea

dac= nu o vei duce cu "Bna ta

Aceast= activitate este pri"a care se ?nva>=, se alege o lingur= u<oar= pe "=sura "Binii copilului,

pentru a fi "Bnuit= u<or Ali"entele sunt de preferat cele se"isolide pentru care nu este nevoiede o "ai "are aten>ie (legu"e fierte, paste f=inoase, sosuri, pilaf, etc)

$a<ii activit=>ilor sunt ur"=torii* ia lingura de pe "as=, duce lingura spre castron, ia "Bncare ?nlingur=, ridic= lingura din castron, duce lingura la gur=, introduce lingura cu "Bncare ?n gura,?ndep=rteaz= lingura de la gur=, a<eaz= lingura pe "as= Acest ritual se repet= pBn= ce se ter"ina"Bncarea din castron

Activitatea este asistat= co"pet de c=tre adult, treptat ce copilul ?nva>= abilitatea este l=sat s= fac=singur

A#ut= foarte "ult dac= copilul serve<te "asa cu ceilal>i "e"bri ai fa"iliei $uterea e&e"pluluieste un "odel de ?nv=>are

7unt ali"ente pe care copilul poate s= le serveasc= cu "Bna, nu ezita>i s= ?l l=sa>i s= "=nBncea<a

9I02SIFIC2 3IM418II

%rover$ rom>nesc:

@;ust=, apoi "=nBnc=

Ali"entele noi sunt introduse ?n ti"pul "eselor, avBnd ca ie "ic=, pe care s= o "anBnce pentru aa#unge la ali"entul preferat, care este pus la vedere %aca nu a gustat ali"entrul nou, nu pri"e<teali"entul preferat 7e revine la aceasta activitate la ur"=toarea ora de "as=

Atunci cBnd a#unge s= "anBnce ali"entul nou, el este introdus ?n ali"enta>ia copilului,renun>Bnd la reco"pens=

Recomandări:

H ncerca>i s= introduce>i un ali"ent nou copilului, doar dac= i acelali"ent

H $ropor>ia de ali"ent nou3reco"pens=, se face gradual, de la o cantitate "ic= de ali"entul nou(una sau dou= buca>i3linguri), pBn= a fi ?nlocuit total

Spor la lucruB

%edagog de recuperare:

leana Ilepa

M&11&:

@+duca>ia trebuie s= se fac= cu iubire <i severitate,

nu cu r=ceal= <i "oliciune

oseph ou$ert

F&2M2 ;I C&4S&3I92 1&4&MII %2S&43

7copul recuper=rii este ob>inerea unei autono"ii $rincipalul obiectiv al abilit=rii este?"bun=t=>irea capacit=>ii generale de func>ionare a copilului %e aceea strategiile de abilitare suntadaptate nevoilor fiecarui copil ?n parte e de abilitare r=spund cel "ai bine la un progra" structurat iu structurat (cunoa<terea ?nc=perilor, utilizarea lor ?n "od corect*?n baie 8 face" baieJ ?n buc=t=rie 8 se face "Bncare iu de #oac= a"ena#atJ etc) n progra" structurat ?i a#ut= i s=cunoasc= copilul, aspectele de co"unicare, co"porta"entale, adaptative are ale vie>iicopilului

Toate activit=>ile de la acest punct se ?"parte ?n paat individual, prin ?nl=n>uire se ?nva>= to>i pa<ii, pBn= la e&ecutarea corecta a activit=>ii Toate activit=>ile suntverbalizate, fiecare pas este bine punctat, ordinea pa<ilor se p=streaz= pentru a deveni activit=>ide rutin=

%eprinderile se for"eaz= ?n etape diferite de trecere* de la asisten>= total= (cBnd se efectueaz="Bn= pe "Bn=), la co!ac>iune (cunoaste elege unele etape din activitate), autono"ie par>ial=(unii paia la paie)

%in planul terapiei de for"are a autono"iei personale face parte ur"=toarele*

F :or"area controlului sfincterian

1 giena personal=

K E"braca"inte, ?ncalt="inte

9 Corpul o"enesc

L Autoservire, hran=

Nuc=taria cu vesela a

Toate aceste activit=>ii sunt zilnice, sau de "ai "ulte ori pe zi, copii sunt ?n general asista>i dec=tre p=rin>i, care au un rol foarte i"portant ?n educarea acestor aspect ale vie>i copiilor

M&11&:

@Motiva>ia este ceea ce te face s= porne<ti,

obi<nuin>a este ceea ce te face s= continuii

im 2ohn

F. F&2M2 C&412&33I SFI4C12I4

+ste o etapa i"portant= ?n trecerea copilului de la stadiul de bebe la ur"=torul stadiu deʺ ʺ

dezvoltare

:or"area controlului sfincterian, nu ?nsea"na doar renun>area la pa"pers, ci ?nv=>area unui progra" co"plet a sau scoica detoalet=), nu se folose<te oli>a ?n orice ?nc=pere din casa

En pri"ele trei "inute de la trezirea copilui, este dus la baie unde se ?ndep=rteaz= pa"persul <ise pune copilul pe oli>= (toalet=), dac= a facut ?n oli>= se reco"penseaz= cu un bravo , dac= nu aʺ ʺ

facut ni"ic nu se ceart= Acest= activitate o transfor"=" ?ntr!un @ritual de trezire $e perioadazilei de cBte ori este schi"bat scutecul, copilul poate fi pus pe oli>= cca K!L "inute, ca s= fac=leg=tura dup= ce se ridic= de pe oli>= este curat

Enainte de culcare, de ?"br=care a pi#a"alei, copilul se duce la baie =, dup=care este ?"br=cat pentru so"n, @ritual la culcare

En "o"entul ?n care vede>i c= copilul dv este aco"odat cu obiectul (oli>a), trece>i laur"=toarea etap=, ?nceperea progra"ului de toalet=

Odata ce a>i ?nceput progra"ul de toaleta, nu!i "ai pune>i scutece decBt ?n ti"pul nop>ii saucBnd doar"e Chiar i de acas= nu trebuie s=!i pune>i scutece Altfel ve>i creaconfuzie = care afecteaz= serios ?ntreg progra"ul de toalet= Pti" c= este e&tre"de frustrant s= schi"ba>i "ereu haine "urdare a v= va conduce spresucces

Formarea controlului sincterian se ace Dn doua etape:

Monitorizare, dureaz= 1!K zile,

, "ple"entarea area corecta a deprinderi

I. Monitorizare:

Copilul nu va avea pa"pers deloc, i prea des (de e& la fiecare KG "in)

$e tabelul ur"=tor se va trece orele la care copilul a facut “pi<i”, la toalet= sau pe el Aceasta"onitoarizare trebuie s= se faca de la pri"a or= a zilei (i"ediat cu" sa trezit) pBn= la ora preg=tiri pentru so"n, pe parcursul a 1!K zile +&e"plu*

$ri"a

zi

A doua

zi

A treia zi $rogra"ul de toalet=

?n fiecare zi

F Q, F9 Q,FR Q,FL Q,FG

1 FF,FG FF,F1 FF,F FF,G

K F1,9L F1,LG F1,L1 F1,9G

II. %rogram de ormare a controlului sincterian diurn

6a finalul zilelor de "onitorizare se contabilizeaz= orele =, vorbind linistit astfel @acu" face" pipi $entru a si"ula "ic>iunease poate l=sa apa la robinet s= curg= ?ncet Copilul este >inut pe oli>= cca L! "inute, chiar dac= nu a f=cut este ridicat, = dupa alte L!FG "inute %aca ?ntre ti"p copilul face peel, se las= cu pantalonii uzi FG "inute, pentru a avea un disconfort

Mici trucuri:

• CBnd duce>i copilul la baie, v= a<eza>i i toate ac>iunile pe care le face>i, ?n cuvinte, la obiect i aceste lucruri (e&p @aprinde" lu"ina, @ridic=" capacul, @d=" #os pantalonii, @ne asez=" pe oli>=, @face" pi<i, @ne ridic=", @trage" chilo>ii <i pantalonii sus, @trage" apa, @ne spal=" pe "Bini) Chiar dac= la ?nceput copilul nu?ntelege "esa#ele, ele trebuie sa e&iste pentru a preg=ti copilul pentru a e&ecuta laco"anda verbal, iar apoi s= e&ecute singur

• %ac= copilul nu poate s= e&ecute aceste activit=>i singur, ?l a#ut=" cu "Bn= pe "Bn=, pBn= vede" c= a deprins "i<c=rile, treptat a#utorul dispare <i este l=sat s= e&ecute singur

• $entru baie>eii "ai "ari, tata este un "odel, el ?l ia pe copil la baie, a”

• Transfor"a>i activitatea ?ntr!o #oac= placut=, @hai sa "erge" sa trage" apa, dupa ce

face" pi<i, copilul are voie sa trag= apa, dac= nu a facut, nu are voie

M&11&:

@$oart=!te ?n a<a fel, ?ncBt, dac= universul ar fi s=

se ia dupa tine 19 de ore, sa nu se a#ung= la haos

Immanuel Eant

IAI4 %2S&437.

giena personal= ?nsea"n= s= ai gri#= de tine ?n fiecare ziJ cu cBt p=strezi un nivel ridicat deigiena personal=, cu atBt vizitele la "edic vor fi "ai rare En plus, vei fi "ereu apreciat de cei din #ur

IAI4 S4I127

giena sanitar= >ine de p=strarea a"bientului (a casei ?n care locui", a locului unde ne petrece" ti"pul)* sala de baie, obiectele de toalet=, igienizarea grupului sanitar

IAI4 5M627C7MI41I ;I 54C7387MI41I

$e un corp curat ie (?"br=c="inte <i?nc=l>="inte) curate, p=strarea lor se face ?n locurile special a"ena#ate (dulapuri), ele dup=fiecare utilizare vor fi spalate =" de "ici, ate,

/egulile noastre sunt valabile ii sunte" e&e"ple pentru copiiino<tri

Cateva reguli de $aza care in de igiena personalG:F 7p=lat o data pe zi pe tot corpul cu ap= cald= <i s=punJ sters bine <i ?"br=cat cu haine curateDainele "urdare se pun la sp=lat

1 7p=lat pe "Bini*

• Enainte <i dup= "as=,

• %up= cu"p=r=turi,

• %up= ce ai "BngBiat ani"ale,

• %up= ce ai folosit toaleta,

• %up= ce te!ai #ucat,

• %up= ce ai folosit batista pentru nas,

• %up= ce te!ai piept=nat sau te!ai ?nc=l>at,

• %up= ce ai dus gunoiul, etc

K 7pal=!te pe din>i di"ineata, seara <i dup= fiecare "as=

9 7pal= fructele ="intei, curate

Mici trucuri pentru DnvGarea acestor reguli.

v $entru ?nceput s= nu uit=" c= sunte" e&e"ple pentru copii, dac= noi ave" aceste reguli le vor?nvata i, "erge" i

v %ac= noi asist=" la baia copilului, ?l l=s=" ie pre"erg=toare sp=l=rii, potrivirea te"peraturi apei, folosirea du<ului

v CBnd noi ne piept=n=", piept=n=" i noi le e&ecuta" ?n oglinda, s= d=" posibilitatea copilului s= fac=acest lucru, asez=" o oglind= la nivelul copilului sau a#ut=" copilul s= se vad= ?n oglinda "areAdapt=" obiectele din baie a chiuvetei

v "portant este cunoa<terea iunile pe care le face" noi, sau ?"preun= cu copilul (e&p sp=latul pe "Bini* @d="dru"ul la ap=, @lu=" s=punul, @sp=l=" "Binile, @pune" sapunul la loc, @cl=ti" "Binile,@?nchide" apa, @ne <terge" cu prosopul, @pune" prosopul la loc) %ac= copilul nu poate s=e&ecute aceste activit=>i, ?l vo" a#uta "Bn= pe "Bn= pBn= deprinde activitatea, treptat a#utorul

dispare

Spor la lucruB

%edagog de recuperare:

leana Ilepa

IM%&2148

1&4&MII %2S&43, S&CI3

;I I41A22 54 C&M4I11

• 2&33 FMI3II 54 90&312 1&4&MII

!utonomia DnseamnG Ha se Dndruma pe sine”,

acest lucru iind opus heteronomiei ,

care DnseamnG Ha i Dndrumat, condus de altcineva”.

IM%&2148 1&4&MII %2S&43

iciun individ care tr=ie<te ?ntr!o societate nu poate supravie>ui f=r= un grad "ini" de))autonomie personalGSS $e plan social, educa>ia devine o preocupare a ?ntregii colectivit=>i, iar pe plan individual a devenit o condi>ie indispensabil= a dezvolt=rii personalit=>ii, libert=>iiindividului <i autono"iei personale

Autono"ia personal= se for"eaz= din copil=rie, "ediul fa"ilial reprezint= cadrul ?n care sedesf=<oar= ac>iunea educativ= a fa"iliei iaactioneaz=, nu ?ns= independent, ci conco"itent icaieri ?n lu"e fa"ilia nu este o unitateindependent= fa>= de societatea ?n care e&ist= :a"ilia este un "ediu opti" pentru for"area = recep>ie, asi"ilare = s= se integreze cucerind pas cu pas lu"ea co"plicat= a regulilor u"ane, sociale,?n ti"p ce fiecare pas ?l transfor"= ?ntr!o personalitate tot "ai co"ple&= are recuperatorie stau educa>ia sen"orial#motrică, do$>ndireaautonomiei personale Ji sociale, acestea asigurBnd terenul educaiei cognitive ie el este for"at

s= se integreze ?n societate adaptBndu!ele "ediului ntegrarea social= ?nsea"n= fa"iliarizarea cu "ediul, confor"area la condi>iile ele"ediului ii apropia>i de copil (p=rin>ii, rudele, educatorii) au un rol cheie ?n dezvoltareaautono"iei Tendin>a general= este de a “controla” copilul, "ai ales atunci cBnd acesta nu seco"port= ?n confor"itate cu anu"ite standarde $ormarea autonomiei la copii este asociat= custilul parental, respectiv cu un "od de"ocratic de rela>ionare cu copilul

1&4&MI 54 C C %2I0;1 238II3 C CI338I

Autono"ia ?n rela>ii face parte din categoria situa>iilor care sunt ?n general gestionate de c=tre p=rin>i Tipurile de interac>iune se for"eaz= prin "odelarea rela>iilor din fa"ilie %e pild=,accentul pus pe reguli f=r= a!i oferi copilului posibilitatea de a negocia dezvolt= o dependen>=fa>= de autoritate sau, di"potriv=, rebeliune fa>= de i"punerea oric=ror reguli din partea adul>ilor%e ase"enea, atunci cBnd copii sunt "anipula>i pentru a se ob>ine aderarea lor la reguli, ei ?nva>=

acelea=, nu va "erge ?n vacan>= la bunici, ceea ce este pu>in probabil s= se?ntB"ple %e acea cBnd ?i Hpromitem” copilului ceva trebuie s= respecta", pentru a ofericredibilitate ntroducera regulilor la copii i"plic= o respectare strict= de catre adul>i a propriilorreguli

$redarea abilit=tilor i copii i, cu"s= se hr=neasc= iuni 8 v= va ocupa cel "ai

"ult ti"pul din educa>ia copilului Aceste co"peten>e se pot ?nv=>a prin #oc ilezilnice ale copilului, i"plicarea lui ?n aceste activit=>i duce spre o adaptare <i cunoa<tere a"ediului ?ncon#urator ,ii Copilul vostru va dori s= bat= cuie cuciocanul, cu tat=l s=u, s= pregateasc= "icul de#un cu "a"a (cu supraveghere), etc Cu cBt copilulcre<te "ai capabil, cu atBt pute>i utiliza ?"preun= aceste "o"ente din viata de zi cu zi a>i s= devin= o persoan= co"petent=, capabil=

)*+nd aud, uit-

*+nd văd, .mi aduc aminte-

*+nd fac, .nvăţ-&

/Prover' chine"esc0

%edagog recuperare :

leana Ilepa

• %espre noi

• Autis"

• Co"unitate

http://www.casafaenza.ro/ro/despre-noi.html

http://www.casafaenza.ro/ro/autism.html

http://www.casafaenza.ro/ro/comunitate.html

http://www.casafaenza.ro/ro/despre-noi.html

http://www.casafaenza.ro/ro/autism.html

http://www.casafaenza.ro/ro/comunitate.html



• 6egislatie

• Materiale p=rin iț

• Contact

• 7ponsori

• %o

http://www.casafaenza.ro/ro/legislatie.html

http://www.casafaenza.ro/ro/parinti.html


http://www.casafaenza.ro/ro/contact.html

http://www.casafaenza.ro/ro/sponsori.html

http://www.casafaenza.ro/ro/donatii.html

http://www.casafaenza.ro/ro/legislatie.html


http://www.casafaenza.ro/ro/contact.html

http://www.casafaenza.ro/ro/sponsori.html

http://www.casafaenza.ro/ro/donatii.html

more than words

Documents