1 Magdalena Bunta, Clujul medieval în gravuri, în Acta Musei Napocensis, XI,1974, p. 185.

2 Livia Bacâru, Stampe medievale reprezentând cetatea Satu Mare, aflate încolecþia Bibliotecii Academiei, în „Satu Mare. Studii ºi comunicãri”, 3, p. 80.

3 Florenþa Ivaniuc, Peisajul românesc în gravura universalã din secolele XVI-XVIII:între realitate ºi convenþie, în Roumania and Western Civilization. România ºi civilizaþiaOccidentalã, Iaºi, 1997, p. 74.

Monumentele, elemente de identificare a oraºelorreprezentate în imaginile istorice

Anda-Lucia Spânu

Þãrile Române ºi Transilvania, spaþiu de intersectare a mai multor culturi,religii ºi stãpâniri, au fost vizitate sau mãcar tranzitate, de-a lungul secolelor, denumeroºi strãini: diplomaþi, negustori, militari, oameni de culturã sau simplicãlãtori.

Acelora veniþi la noi din Europa Occidentalã ºi Centralã, þinuturilenoastre le pãreau la fel de exotice ca ºi cele orientale; senzaþia a fost transmisãasupra cititorilor cãrþilor de cãlãtorie pe care aceºtia le-au publicat dupã întoar-cerea acasã. Pe lângã descrieri sumare sau amãnunþite ale zonelor vizitate ºiale locuitorilor întâlniþi aici – cu obiceiurile lor, scenele de viaþã cotidianã,evenimentele politice sau de importanþã socialã –, multe dintre mãrturiilescrise de aceºti cãlãtori au fost însoþite de desene ºi gravuri, tipãrite în cãrþisau volante.

Imagini reprezentând ºi oraºe din spaþiul nostru au început sã fie utili-zate încã din secolul al XVI-lea pentru a ilustra cãrþile ºtiinþifice, descrierilecosmografice, întocmite cu scopul de a prezenta lumea cunoscutã pânã atunci1.

În secolul al XVII-lea, numãrul stampelor care imortalizeazã oraºe estedeja mare, datoritã faptului cã apare interesul de a le populariza cu intenþiacomercializãrii. În acelaºi timp însã, ºi din acelaºi motiv, mulþi artiºti se mul-þumesc sã copieze gravuri din surse diferite2, eventual modificându-le câtevaamãnunte.

În secolul al XVIII-lea lucrurile nu se schimbã prea mult în privinþareprezentãrii oraºelor din spaþiul românesc, beneficiem doar de un numãr ºimai mare de imagini însoþite de texte explicative. Prezenþa legendei la uneledintre aceste imagini a fost consideratã o garanþie cã nu poate fi vorba de unpeisaj imaginar, ci cã autorul lor, pe lângã faptul cã a dispus de date concrete,a þinut sã le redea cât mai exact3.

Semnatar articol244

4 Câteva titluri ale unor astfel de lucrãri: Der Türkenkrieg in Bildern, oder Vor-stellung der wichtigsten Vorfälle, während den im Jahre 1788 entstandenene Kriege vor-gefallen sind. Prag und Wien in der Schönfeldschen Handlung, apãrutã în 1789; la pl. 12sunt înfãþiºate trupe de infanterie ºi cavalerie austriacã, care intrã în oraºul Botoºani:„Besitznehmung der Stadt Botuschan”. Vederea cetãþii Iaºi în faþa cãreia se luptã turci ºiaustrieci: „Der Hospodar von der Moldau wird gefangen und der Bascha von Choczimgeschlagen”, este pl. 19 din aceeaºi lucrare. Vezi Ioan C. Bãcilã, Stampe privitoare laIstoria Românilor, Anuarul Institutului de Istorie Naþionalã Cluj, V, 1928-1930, p. 209,214-217.

Anton Balzer, J. Walenta, Sammlung der merkwürdigsten Städte und Festungen,welche in den Jahren 1788, 1789 und 1790, von den K. K. Östereichischen, und Kais:russischen Armee der Pforte abgenommen worden, nach ihrer wahren Lage gezeichnetund illuminirt von Anton Balzer, nebst einer Kurzen Beschreibung derselben nach Hof- undandern glaubwürdigen Berichten gesammelt, und zusamgetragen, von J. Walenta. Zufinden in Prag bei Johann Balzer Kupferstecher und bei Herrn Caspar Widtmann Buch-händler Ano 1790.

Cristian Mechel, Vorstellungen und Pläne der merkwürdigsten Begebenheitendes gegenwärtigen Krieges der Oestrreicher und Russen gegen die Türken. Herausge-gehen und ihrer Königl. Hoheit dem Herrn Erzherzog Franz von Oesterreich unterthänigstgewidmet von Christian von Mechel der K. K. Akademie in Wien und anderer Mitglied. ZuBasel in der Schweitz bey dem Herausgeber, in Wien bey den Herren Arteria & Comp.und in den vornehmsten Buchhandlungen. MDCCXC. Cum Privilegio. Nota. Diese Kup-ferstiche oder vielmehr Gemählde, voraus die erste Abtheilung dieses Werks bestehetsind nach Original-Zeichnugen, die auf Ort und Stelle nach der Natur verfertiget worden,ausgeführt; und welche sich dermahlen in der Sammlung Sr. Königl. Hoheit des HerrnErzherzogs Franz befinden. Der, zweyte Theil dieses Werkes bestehet aus den Situations-und Operations-Plänen der wichtigsten Vorfällen dieses Krieges. Sie sind nach ächtenRissen der besten Ingenieur der Armeen der allierten hohen Mächte gestochen. DasGanze ist mit Erklärungen und zuverlässigen Berichten aus sicheren Quellen gezogen,begleitet.Gedruckt in Basel bey Wilhelm Haas dem Sohne.

Deºi textele foarte amãnunþite ale legendelor dau multor gravuri dinsecolul al XVIII-lea impresia unor adevãrate cronici, care ar trebui sã certi-fice autenticitatea imaginii reprezentate, ele nu fac altceva decât sã furnizezedate asupra unor evenimente, de cele mai multe ori reale, dar care nu s-audesfãºurat pe fundalul respectiv sau care arãta în realitate diferit de modul încare a fost reprezentat. O categorie caracteristicã pentru aceastã perioadã estecea a lucrãrilor care conþin imagini ce descriu scene din rãzboaiele austro-ruso-turce4 care s-au desfãºurat în ultima parte a secolului.

Deºi în cazul României nu existã documente care sã ne ofere certitu-dini, se poate presupune cã încã din aceastã perioadã, uneori, cãlãtorii strãinicare ne-au vizitat, au fost însoþiþi de cãtre artiºti, desenatori sau pictori, careau imortalizat – pe hârtie sau pânzã – locurile strãbãtute, majoritatea autoriloracestor imagini rãmânând însã, pentru noi, necunoscuþi. De cele mai multe

Titlu articol 245

5 Albert Flocon, Universul cãrþilor. Studiu istoric de la origini pânã la sfârºitulsecolului al XVIII-lea, Bucureºti, 1976, p. 159.

6 Vasile Drãguþ, Cuvânt înainte, în Andrei Cornea, De la portulan la vederea turis-ticã. Ilustratori strãini ºi realitãþi româneºti în secolele XVIII-XIX, Bucureºti, 1977, p. 9.

7 Die neu eröffnete Ottomanische Pforte, Augsburg , 1700, p. 355.8 Theatrum novellarum Mundi, Augsburg, 1686.9 Lumea româneascã în imagini, secolele XV-XIX, CD-Rom interactiv, Bucureºti,

2004, textul de prezentare, p. 16-17. 10 Gabriel Bodenehr, Das durch den Römischen Adler von den Türcken befreyete

Königreich Ungarn, Augsburg, 1720.

ori însã, artistul nu se deplasa „la faþa locului”, bazându-se doar pe descrierifurnizate de cãlãtori, poate chiar pe lucrãri istorice ºi mai ales pe imaginaþieatunci când înfãþiºau anumite locuri.

Imaginea lasã frâu liber interpretãrii, cel care o priveºte vede în ea ceea cedoreºte. Astfel, aceleaºi gravuri se pot gãsi de la o paginã la alta, de la un text laaltul, de la un tipograf la altul5, legendele însoþitoare spunând, de fiecare datã, altceva.

Acesta este unul dintre motivele pentru care cercetarea reprezentãrilorgrafice ale oraºelor întâmpinã unele probleme, una dintre cele mai impor-tante fiind stabilirea gradului de veridicitate al acestora. Îndeplinirea acestuidemers nu este întotdeauna uºoarã, pentru cã de-a lungul secolelor au circulatnumeroase reprezentãri fanteziste ale multor oraºe, reprezentãri care s-au plimbatdin generaþie în generaþie, creând (mai ales pentru cei care nu deþineau ºi altgen de informaþii) o falsã fizionomie asupra localitãþilor respective6, imagineaastfel constituitã ajungând în cele din urmã sã pãtrundã în mentalul colectivºi, din pãcate, în timp, sã se substituie realitãþii.

Pentru a exemplifica, am ales câteva gravuri care înfãþiºeazã oraºul Iaºiºi pe care le consider imaginare. Sunt unele dintre cele mai des publicate ºicopiate, care au circulat timp de secole fiind considerate ca înfãþiºând reali-tatea unor epoci chiar mult mai târzii decât perioada când au fost realizate.Nici unul dintre autorii care le-au folosit pentru a-ºi ilustra lucrãrile nu spuneînsã cã toate copiazã aceeaºi schemã, cu un oraº înfãþiºat într-un mod în carenu a arãtat niciodatã: înconjurat de fortificaþii, cu turnuri din loc în loc.

Oraºul Iaºi la sfârºitul secolului al XVII-lea apare în mai multe lucrãri,în imagini aproape identice, cu mici adãugiri nesemnificative. El apare repre-zentat ca o cetate scãldatã de apele unui râu numit ... Prut.

Veduta Iaºiului (fig. 1) tipãritã într-o lucrare publicatã în 17007, preia,de fapt, portretizarea aºezãrii înconjuratã de ziduri de apãrare, cu creneluri ºiturnuri, dintr-o lucrare anterioarã8 (fig. 2), cãreia i s-a adãugat un peisaj diferit9.Imaginea se repetã în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea, în planºa luiGabriel Bodenehr, publicatã în 172010 (fig. 3), care are însã o „sorã geamãnã”

Semnatar articol246

11 N. A. Bogdan, Oraºul Iaºi. Monografie istoricã ºi socialã, ilustratã, Ediþia a III-a –anastaticã, Iaºi, 2003, p. 3.

12 Din punctul de vedere al arheologilor care au fãcut cercetãri sistematice aici,aceste imagini ar reprezenta în mod real Curtea domneascã din Iaºi, în secolul al XVIII-lea.Vezi Alexandru Andronic, Stela Cheptea, Curtea domneascã din Iaºi, RMI. Bucureºti,LIX, 1990, nr. 2, p. 20 ºi fig. 14. Legenda existentã la una dintre reprezentãri (fig. 2) con-trazice însã aceastã ipotezã.

13 Titlul original: Ansicht der Hauptstadt Yassy in der Moldau welche, nach demvorgefallenen treffen bey Larga den 18. April 1788. von den K. K. Truppen untercomando des Oberst Fabry besetzt wurde, în Anton Balzer, J. Walenta, op. cit., planºa 4.

14 Titlurile originale: Carte der Attaque bei Botuschani zwischen den K. K. Truppenunter com-do des Oberst Fabry und dem Ibrahim Nasir Pascha, den 19 März 1788; Carteder umliegenden Gegend von Yassy aus welcher das bei Larga am 18 April 1788 vorgefalleneTreffen zwischen den K. K. Truppen unter com-do des Oberst Fabry und dem IbrahimNasir Pascha, angezeichnet ist. Die K. K. Truppen besetzten sodann die Stadt Yassy;Ansicht der Hauptstadt Yassy in der Moldau, planºa VII în colecþia T. E. von Trattnern,K. K. Buuch., Wien.

15 Titlul original, dispus în stânga ºi dreapta medalionului care îl reprezintã peîmpãratul roman Iovianus: Die Türckische festung Iaßi, welche durch den ObristenFabry nach dem er am 18. April den feind bey Larga geschlagen und in die fluchtgetrieben am 19. dieselbe eingenomen bey welcher auch der Moldauische Fürst Ipsilantigegangen wurde. Anno 1788.

16 Andrei Cornea, op. cit., p. 35-36.17 Legenda în limba germanã: 1. Schlos, 2. Statt, 3. Prut fl., 4. Schloskirch, 5.

Fürstl Kanzleÿ, 6. Pfarrkirch, 7. Wachtthurn.

tipãritã, cu legenda modificatã, desigur, în Descrierea rãzboaielor creºtinecu turcii ºi tãtarii11, apãrutã la Augsburg în 170112.

Aceeaºi schemã este reluatã în trei lucrãri din a doua jumãtate a seco-lului al XVIII-lea, care prezintã, potrivit datei gravate în fiecare dintre ima-gini, oraºul Iaºi în 1788: o Vedere a Iaºiului13, din colecþia Balzer-Wallenta(fig. 4), un plan executat de T. E. von Trattnern, redând Atacul de la Botoºaniºi Planul oraºului Iaºi împreunã cu Vederea capitalei Iaºi în Moldova14 (fig. 5),cea de a treia imagine – realizatã de Ekart ºi Hisler Gottlieb – fiind, de fapt,o scenã de luptã, tot din 1788, vederea generalã a oraºului – plin de turle ce para fi de moschei, datoritã semilunilor din vârf – fiind folositã doar de fundal:Lupta dintre cavaleria austriacã ºi cea turceascã lângã Iaºi, în 178815 (fig. 6).

În toate aceste imagini capitala Moldovei ne este prezentatã ca o aºezareputernic fortificatã, cu turle de biserici ºi clãdiri impunãtoare. Toatã cetateapare a fi situatã pe un fel de insulã, în mijlocul unui râu, ca orice fortmedieval respectabil ºi de necucerit16.

Totuºi, legenda uneia dintre imagini (fig. 2) ne este utilã pentru a iden-tifica localitatea înfãþiºatã, prin elementele reprezentate17: 1. castel (de fapt

Titlu articol 247

18 Anda-Lucia Spânu, Reprezentãri grafice ale oraºelor din România. SecoleleXV-XVIII. Caracteristici, în Historia Urbana, IX, 1-2, 2001, p. 79-90.

19 Andrei Cornea, op. cit., p. 27, 54. 20 Acest lucru este valabil ºi pentru vedute ale oraºelor Transilvaniei, care au însã

ºansa de a corespunde, din punct de vedere al aspectului, realitãþii occidentale.21 Andrei Cornea, op. cit., p. 38.

curtea domneascã), 2. oraº, 3. fluviul Prut, 4. biserica [curþii domneºti] cas-telului, 5. cancelaria domneascã, 6. biserica parohialã, 7. turnul de pazã. Cãaceste monumente nu arãtau ca în respectiva imagine ºi cã poziþionarea lorîn aºezare era alta, conteazã mai puþin. Important este cã ele existau în Iaºiulsecolului al XVIII-lea.

Se poate presupune, dupã studierea acestor gravuri, cã toate acesteimagini au un model comun mult mai vechi, din pãcate foarte greu de iden-tificat. Deºi este plauzibilã, o astfel de concluzie nu este de mare folos dacãþinem seama de faptul cã ºi Bucureºtiul18, cealaltã capitalã româneascã, a avutparte de acelaºi mod de reprezentare, de-a lungul timpului. ªi situaþia sepoate extinde, fiind vorba de un fenomen mult mai rãspândit.

S-ar putea crede cã nici unul dintre autorii acestor imagini nu au vizitatoraºele româneºti, ci au citit câte ceva despre ele ºi au reprezentat restul dinimaginaþie. Lucrurile nu sunt întotdeauna aºa, unii dintre aceºtia fiind „repe-raþi” pe aceste meleaguri. Este deci o reprezentare voit fantezistã, poate chiaro evitare a realitãþii, a specificului românesc. O explicaþie pentru acest modfantezist de reprezentare ar putea fi aceea cã în secolele XVI-XVIII, cãlãtorulera unul tradiþional, fidel modelului societãþii19 din care provenea. De aceeael adapteazã realitãþile noilor þinuturi întâlnite, descriindu-le prin termeniicelor vechi, cunoscute ºi care îi sunt familiare.

Caracteristica principalã a majoritãþii reprezentãrilor grafice ale ora-ºelor din spaþiul românesc realizate în secolele XVII-XVIII este datã – oricâtde curios ar pãrea – de locul de origine al autorilor acestora. Iar cum în cazulreprezentãrilor amintite pânã acum acest cãlãtor venea din Occident, oraºulreprezentat de el (sau de un artist la cererea lui) arãta ca cele occidentale, aºacã imaginea capitalei Moldovei, dar ºi imaginile altor oraºe din arealul ÞãrilorRomâne, nu sunt decât transfigurãri ale unor oraºe medievale apusene20.

Autorii acestor reprezentãri grafice nu înfãþiºau însã oraºele aºa cumerau în realitate, ci descriau structuri urbane tradiþionale pentru civilizaþiaoccidentalã, din care proveneau. Imaginile rãmase de la ei nu descriu un oraºreal, ci înfãþiºau ideea de oraº21. Pânã la urmã, fãrã reprezentarea unor monu-mente reprezentative ºi mai ales recognoscibile, oraºul ar fi de neidentificat,dacã numele sãu nu ar fi scris în mod explicit.

Semnatar articol248

22 Ríounach Ní Néill, Paintings, Prints, Drawings and Photographs, în IrishTowns: A Guide to Sources, edited by William Nolan and Anngret Simms, GeographyPublications, [1998], p. 41.

23 P. A. Michelis, Estetica arhitecturii, Bucureºti, 1982, p. 296.

Începând cu sfârºitul secolului al XVIII-lea ºi pânã la apariþia fotogra-fiei, regula generalã va suferi modificãri majore: vederile generale ºi repre-zentãrile parþiale de oraºe vor începe sã reflecte o realitate, anticipând parcã,apariþia fotografiei. În aceastã perioadã imaginile istorice înfãþiºau biserici,reºedinþe domneºti, cetãþi sau alte tipuri de incinte fortificate ºi alte monu-mente reprezentative din punct de vedere politic, social sau cultural, multedintre ele azi dispãrute sau complet transformate – hanuri ºi pieþe – sau, dincontrã, locuri anonime – case, chiar ruine –, dar caracteristice pentru oraºulrespectiv ºi locuitorii sãi.

Imaginile au fost întotdeauna un instrument excelent de informare ºidocumentare. Ele ilustrau evenimentele politice, consacrau personaje, înfã-þiºau aºezãri rurale sau urbane. Imaginile document, reprezentãrile graficeale oraºelor, ne ajutã sã ne imaginãm, sã reconstituim viaþa urbanã, în diferi-tele etape ale istoriei.

Atunci când se utilizeazã astfel de imagini trebuie sã se þinã însã seamade faptul cã ilustraþiile sunt subiective, înregistrând un anumit punct devedere, ºi cã anumite elemente pot fi omise sau exagerate, de cãtre artist, înfuncþie de impactul dorit. De aceea trebuie luate precauþii în evaluarea deta-liilor tuturor stampelor ºi desenelor. Licenþa artisticã este, de asemenea, o reali-tate. Scara diferitelor elemente ale unei imagini este adesea incorectã: mãrimearelativã a unui subiect poate fi datoratã mai mult importanþei acestuia decâtmãrimii reale, ca în cazul castelelor ºi bisericilor din desenele timpurii22.

Arta, la nevoie, falsificã proporþiile, în scopul de a pune în evidenþãmodelul, pentru a-l face inimitabil. Arta recurge, deci, la o abstractizare sauo supraevaluare a subiectului pentru a reprezenta o idee23.

Titlu articol 249

Fig. 1: Ias, dupã Cãlãtori strãini despre Þãrile române, vol. VII, Bucureºti, 1980, ilustraþie între p. 64 ºi p. 65.

Fig. 2: Iaß, dupã N. A. Bogdan, Oraºul Iaºi. Monografie istoricã ºi socialã, ilustratã, Ediþia a III-a – anastaticã, Iaºi, 2003, p. 376.

Semnatar articol250

Fig. 3: Iassi, dupã Lumea româneascã în imagini, secolele XV-XIX, CD-Rom interactiv, Bucureºti, 2004.

Fig. 4: Vederea oraºului Iaºi, dupã Lumea româneascã în imagini, secolele XV-XIX, CD-Rom interactiv, Bucureºti, 2004.

Titlu articol 251

Fig. 5: Harta atacului de la Botoºani; Harta împrejurimilor Iaºiului ºi Vederea Iaºiului,dupã Lumea româneascã în imagini, secolele XV-XIX, CD-Rom interactiv, Bucureºti, 2004.

Fig. 6: Lupta dintre austrieci ºi turci lângã Iaºi în 1788, dupã Lumea româneascã în imagini,secolele XV-XIX, CD-Rom interactiv, Bucureºti, 2004.