montarea si utilizarea aparatelor electrice de joasa tensiune

Click here to load reader

Post on 03-Jul-2015

1.017 views

Category:

Documents

51 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

APARATE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE 1. Consideratii generale Din definitia retelei electrice, " ansamblu de linii si instalatii electrice conectate ntre ele , care folosesc la transmiterea energiei electrice de la producere la consum ", rezulta ca aceasta este formata din elemente care asigura transmiterea propriu -zisa a energiei electrice - liniile electrice - si puncte de conexiuni - " un ansamblu unitar de dispozitive, aparate si echipamente care asigura exploatarea retelei, n sensul conectarii liniilor electrice, a surselor si receptorilor, a protejarii acestora si a masurarii marimilor ce le caracterizeaza functionarea n regim normal si de defect ". Pentru ca o retea electrica sa poata fi controlata sunt necesare echipamente electrice cu care sa se nchida ( conecteze ) si sa se deschida (deconecteze) circuite electrice ( surse, linii electrice, receptori ), cnd acestea sunt parcurse de curenti normali sau de defect . Echipamentul electric cu care se asigura aceasta activitate este diferit ca : aparate electrice de conectare si separare. nsa , conectarea si deconectarea unui circuit, respectiv controlul sau, este necesar n regim normal ( cnd este expus unor marimi electrice ce au valori n limite normale) dar si n regim de defect ( cnd marimile electrice au valori diferite, respectiv solicitarile sunt mult mai mari. Datorita solicitarilor diferite, corespunzatoare celor doua regimuri si aparatele electrice necesare activitatii de control, trebuie sa aiba caracteristici diferite . Ca urmare , n practica exploatarii unei retele electrice, aparatele electrice cu care se asigura controlul acestora n regim normal, sunt diferite ca aparate electrice de conectare si separare, iar cele cu care se asigura controlul n regim de defect sunt definite ca aparate de conectare de protectie .

Evident, un aparat de conectare poate asigura att controlul n regim normal ct si n regim de defect, daca are caracteristicile electrice corespunzatoare . La rndul sau, activitatea de control poate avea scopuri diferite n functie de natura elementului retelei electrice , la care se refera. Astfel, controlul unui receptor consta n comanda acestuia n scopul pornirii , opririi, inversarii sensului de rotatie, etc., n conformitate cu o anumita functie scop determinata de rolul functional al acestuia. Evident , pentru un receptor este necesar si controlul n scopul protejarii lui. Activitatea de control a unei linii electrice (latura a retelei) nu are ca scop o anumita functie de comanda , ci doar punerea si scoaterea ei de sub tensiune, n scopul asigurarii tensiunii la consumator . Din acest motiv, aparatele electrice cu care se asigura controlul elementelor unei retele electrice, are, de regula, caracteristici diferite de cele cu care se asigura controlul ( comanda ) receptorilor . In scopul asigurarii activitatii de exploatare a unei retele electrice, respectiv a coordonarii si controlului, aceasta trebuie posibilitatea de a fi supravegheata ( observata). Multimea marimilor ce trebuie observate ( supravegheate ) n timpul activitatii de exploatare a unei retele electrice, este formata din valorile marimilor electrice ( n regim normal si de defect ), din pozitia aparatelor electrice de conectare, separare si protectie, precum si din marimi ce evidentiaza cauzele ce au determinat un anumit eveniment ( de ex. actiunea unui aparat de conectare, de protectie ). Ca urmare, o retea electrica trebuie sa fie prevazuta cu aparate si instrumente electrice de masura, semnalizare si protectie . sa aiba si

Aparatele electrice de protectie,(denumite RELEE) cu care se asigura observarea unei retele, sunt cele care au rolul de a sesiza, indentifica si localiza un regim de defect si de a transmite aceasta informatie unui aparat capabil sa actioneze n scopul protejarii retelei ( sau unui element al acestuia ), respectiv unui aparat de conectare de protectie.

2. Tipuri de aparate electrice de joasa tensiune Pe seama celor de mai sus , aparatele electrice de joasa tensiune utilizate n realizarea retelelor electrice, respectiv a punctelor de conexiuni (nodurilor ) si care asigura conducerea si deservirea operativa a acestora, se clasifica astfel: a) aparate electrice de conectare si separare ; b) aparate electrice pentru comanda motoarelor electrice ; c) aparate electrice de conectare de protectie ; d) aparate electrice de masura ; e) aparate electrice diverse . 3. Caracteristicile aparatelor electrice Datorita solicitarilor electrice, mecanice si de mediu la care este expus un aparat electric, acesta trebuie sa aiba caracteristici corespunzatoare locului din retea n care va fi montat. Pe seama solicitarilor electrice prezentate n cap.11 si a caracteristicilor mediului ambiant , rezulta ca un aparat electric este necesar sa fie caracterizat prin urmatoarele trei tipuri de caracteristici :

3.1. Caracteristici electrice : a) curentul nominal ( In ), este valoarea maxima de durata pe care o poate suporta calea de curent a aparatului electric, respectiv valoarea curentului ce asigura stabilitatea termica n regim de lunga durata ( 11.36.) Aceasta valoare este indicata de producator pentru anumite conditii de mediu b) tensiunea nominala ( Un ) este determinata de nivelul de izolatie al aparatului, dimensionata sa asigure protectia mpotriva atingerilor indirecte ( a carcasei ) ; c) rezistenta de izolatie , caracterizeaza calitatea izolatiei si determina pierderile de energie electrica transversale, limiteaza posibilitatile de electrocutare n cazul unei atingeri directe sau indirecte n retele cu neutrul izolat . Normativele impun ca valoarea acestei rezistente sa fie de cel putin 10 M n stare uscata si de 2 M n cazul starii umede a izolatiei aparatului d) capacitatea de rupere , reprezinta valoarea maxima a curentului pe care l poate ntrerupe aparatul de conectare . Valoarea capacitatii de rupere este cuprinsa ntre : zero ( n cazul aparatelor de conectare de separare ) ; In , n cazul aparatelor de conectare care au rolul de comanda si punere sub tensiune (ntrerupatoare cu prghie ) si ( 5 - 40 ) In , n cazul aparatelor de conectare de protectie ; e) curentul limita termic ( Ilt ) , reprezinta valoarea maxima a curentului pe care o poate suporta aparatul n regim de scurta durata, un timp tlt , respectiv, care asigura conditia :

Daca aceste valori nu sunt indicate de producator se considera : Ilt = 10 . In si tlt = 1 sec .

f) curentul limita dinamic ( Ilt ) este valoarea maxima a curentului pe care o poate suporta aparatul fara a se deteriora , datorita solicitarilor electrodinamice produse de curentii ce-l strabat, respectiv se impune conform : Ilt isoc g) rezistenta nominala la uzura electrica, reprezinta capacitatea pieselor cu care se realizeaza contactele electrice, de a rezista actiunii curentului si a arcului electric . Se exprima n procente din rezistenta la uzura mecanica si exprima cte comutatii suporta camera de stingere a aparatului.

3.2. Caracteristici mecanice a) Rezistenta nominala la uzura mecanica, reprezinta numarul de actionari pe care-l suporta aparatul, n gol. Aceasta este o caracteristica a mecanismului de actionare a aparatului ; b) Durata relativa nominala de conectare, exprima n procente durata trecerii curentului ( fig.11.4) si este specifica , asa cum s-a aratat n paragraf 11.2.2.1., aparatelor de conectare cu functionare ciclica. 3.3. Caracteristici constructive Caracterizeaza aparatul din punct de vedere a conditiilor de mediu n care poate functiona, a asigurarii securitatii personalului ce l deserveste, precum si protectia sa intrinseca .t conectat

, fig.11.4. ) pe parcursul unui ciclu (

t ciclu,

Codul utilizat este IP, ca si n cazul tuburilor izolante si de protectie , urmat de doua sau trei cifre , avnd urmatoarea semnificatie : - prima cifra cu valori cuprinse intre 0-6 , caracterizeaza : a) Gradul de protectie mpotriva accesului la partile periculoase interioare, de exemplu : 0 - neprotejat ; 1 - protejat mpotriva accesului cu dosul palmei ; 2 - idem, cu un deget ; 6 - idem, cu o srma . b) Gradul de protectie mpotriva patrunderii corpurilor straine, inclusiv praf , de exemplu : 0 - neprotejat ; 1 - protejat mpotriva corpurilor solide cu diametrul mai mare de 50 mm; 2 - idem, cu diametrul mai mare de 12,5 mm ; 5 - protejat mpotriva prafului ; 6 - etans la praf . - a doua cifra , cu valori ntre 0 - 8, indica gradul de protectie asigurat, prin carcasare mpotriva efectelor daunatoare asupra aparatului datorate patrunderii apei, de exemplu : 0 - neprotejat ; 1 - protejat impotriva caderilor verticale ale stropilor de apa ; 3 - protejat mpotriva apei pulverizate ; 7 - protejat impotriva efectelor unei scufundari temporare n apa ; 8 - idem, prelungite n apa. - a treia cifra, cu valori cuprinse intre 0 - 5 , caracterizeaza gradul de protectie mecanica

n cazul asigurarii protejarii prin carcasare pe lnga primele doua cifre, codul poate contine una sau doua litere dintre care prima se considera aditionala ( A,B,C,D), iar a doua suplimentara (H, M, S, W). Litera aditionala arata gradul de protectie a persoanelor mpotriva accesului la partile periculoase. Literele aditionale se utilizeaza numai : - daca protectia reala mpotriva accesului la partile periculoase este mai ridicata dect cea indicata prin prima cifra caracteristica ; - sau daca este mentionata numai protectia mpotriva accesului la partile periculoase, prima cifra caracteristica fiind nlocuita printr-un X. Exemplu : - A - protejat mpotriva accesului cu dosul minii ; - B - idem, cu un deget ; - C - idem, cu o scula ; - D - idem, cu o srma . Litera suplimentara, permite ca n standardele specifice de produs sa se poata adaoga o informatie suplimentara si se amplaseaza dupa a doua cifra caracteristica sau dupa litera aditionala. Exemplu : - H - aparat de nalta tensiune ; -M - ncercare de verificare a protectiei mpotriva efectelor daunatoare datorate patrunderii apei , efectuata la echipamente care au pa