UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CRAIOVA SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Proiect de contabilitate si informatica de gestiune

STUDENT: BIVOLARU BALACI ILEANA

TG-JIU

2008

CUPRINS 1.CAPITOLUL I INTRODUCERE............... 2 2.CAPITOLUL II PREZENTAREA SOCIETATII SC DUMBRAVA SA..... 6 2.1 2.2 2.3 . 3.CAPITOLUL III CONCLUZII: PERFORMANTE SI DEFICIENTE.21 4. CAPITOLUL IV BIBLIOGRAFIE..23 5. CAPITOLUL V - ANEXE 24 5.1 5.2 5.3 ANEXA 1 BALANTA DE VERIFICARE . 24 ANEXA 2 FISE SINTETICE DE CONTURI 27 ANEXA 3 BILANT CONTABIL LA SFARSITUL PERIOADEI .29 CARACTERE GENERALE 6 MONOGRAFIE CONTABILE (PRINCIPALELE INREGISTRARI IN CONTABILITATE),........................ 10 ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI LA BILANT..................17

2

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE In contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asistam in ultimii ani la o evolutie rapida a sistemului contabil ramanesc ceea ce impune alinierea la standardele de practica internationale si norme de conduita bine definite in exercitarea profesiei de contabil,norme ce trebuie adoptate de mediul de afaceri din Romania. Globalizarea pietelor de capital si dezvoltarea relatiilor multinationale impun stabilirea unor standarde unice de raportare financiara . Romania accede si ea la acest demers catre prezentarea unor situatii financiare transparente, comparabile si mai ales corecte, care sa asigure un sprijin real deciziei economice si interesului public. Contabilitatea reprezinta o activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii precum si a rezultatelor obtinute din activitatea desfasurata de persoanele juridice sau fizice. Contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara si fluxurile de trezorerie atat pentru cerintele interne cat si in relatiile cu investitorii prezenti sau potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori. Conducerea contabilitatii este obligatorie pentru persoanele juridice prevazute de Legea Contabilitatii nr.82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare. Persoanele prevazute de lege pot conduce contabilitatea dupa cum urmeaza: -in partida dubla societati comerciale, companii nationale, regii autonome, institutii de credit ,societati de asigurari etc. -in partida simpla persoane fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri, unele organizatii non- profit.

3

In Romania persoanele care organizeaza si conduc contabilitate proprie, aplica incepand cu 01.01.2006, reglementarile contabile armonizate cu directivele europene aprobate cu OM nr.1752/2005 dupa cum urmeaza: -Directiva a IV-a a CCE, privind intocmirea situatiilor financiare anuale individuale societatilor; -Directiva a VII-a a CCE, privind intocmirea situatiilor finaniciare anuale ale grupurilor de societati. Acest proces se circumscrie de altfel interesului European actual, acela de compatibilizare a reglementarilor contabile europene cu Standardele Internatinale de Contabilitate. In prezent normele si reglementarile din domeniul contabilitatii, precum si planul de conturi general, modelele situatiilor financiare, ale registrelor si formularelor comune privind activitatea financiar contabila se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor Publice. Situatiile financiare au ca obiectv general furnizarea de informatii complete, utile si corecte, asfel incat sa asigure imaginea fidela privind pozitia financiara in dinamica ei precum si performantele realizate de catre entitatea respective. Pentru a oferi o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si modificarii pozitiei financiare, precum si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata, entitratile economice trebuie sa respecte cu buna credinta, regulile privind evaluarea posturilor cuprinse in situatiile financiare in acord cu principiile contabile de baza si anume: -principiul continuitatii activitatii; -principiul prelevantei economicului asupra juridicului; -principiul prudentei; -principiul independentei exercitiului; -principiul permanentei metodelor; -principiul necompensarii; -principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv; -principiul intangibilitatii; -principiul pragului de semnificatie; De asemeni in prezentarea fidela a situatiilor finanaciare mai trebuie respectate urmatoarele caracteristici calitative: -inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si oportunitatea.

4

Legea nr.82/1991 prevede deasemeni registrele de contabilitate obligatorii: Registrul jurnal, Registru inventar si Cartea mare, care trebuie completate asfel incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate, fiind utilizate in stransa concordanta cu destinatia acestora. Registrele de contabilitate, impreuna cu documentele justificative, precum si situatiile financiare anuale, intocmite potrivit normelor stabilite, constituie documente contabile oficiale pentru efectuarea controlului asupra operatiunilor efectuate, ele putand fi admise ca proba in justitie. Potrivit legislatiei in vigoare, registrele de contabilitate precum si documentele justificative se pastreaza in arhiva societatilor timp de 10 ani, cu exceptia statelor de salarii care se pastraza 50 ani. In situatia pierderilor, distrugerilor sau sustragerii unor documente contabile, trebuie luate masuri de reconstituire a acestora in termen de 30 zile de la constatare. Dezvoltarea sistemelor contabile, precum si necesitatile de raportare unitara la nivel national au impus stabilirea unui cadru formal de incadrare a activelor si pasivelor patrimoniale cu ajutorul unui plan de conturi general care difineste sistemul de conturi. Planul de conturi general precum si normele de utilizare a acestuia sunt destinate tuturor unitatilor patrimoniale care desfasoara activitati economice si contin conturile necesare inregistrarii in contabilitate a operatiunilor patrimoniale,continutul si functia fiecarui cont, precum si monografia contabila a principalelor operatiuni. Cu ocazia inchiderii exercitiului financiar, tinandu-se cont de specificul fiecarei activitati, are loc inventarierea anuala a elementelor de activ si pasiv. Inventarierea se efectueaza conform normelor prevazute de Ordinul nr.1753/2004 de catre comisii de inventariere, numite prin decizie scrisa emisa de persoanele autorizate. Rezultatele inventarierii se inregistreaza in contabilitate potrivit prevederilor legale si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. Inchiderea exercitiului, intocmirea situatiilor financiare anuale se efectueaza dupa inregistrarea operatiunir de inventariere. In zilele noastre, cand informatia trebuie sa circule cat mai repede cu putinta, se impune utilizarea softurilor de contabilitate care trebuie sa asigure aceasta cerinta. Softurile de contabilitate constituie un mare ajutor pentru contabilitate dar si pentru conducerea societatii deoarece putem a avea situatii rapide si exacte in ce priveste profitabilitatea firmei, situatii contabile, rapoarte cat mai cuprinzatoare in orice moment pe baza carora se asigura bunul mers al activitatii.

5

Atunci cand o firma decide sa procure un soft de contabilitate, acesta trebuie sa raspunda anumitor cerinte si anume: -sa fie usor de folosit si exploatat; -sa fie adaptat la legislatia romaneasca dar sa permita flexibilitatea la schimbarile legislative; -sa poata fi utilizat pentru toate tipurile de activitati; -sa permita lucrul cu mai multe societati care funcioneaza independent sau care fac parte dintr-un grup de societati.; Rezultatele prelucrarilor informatice trebuie sa indeplineasca anumite conditii prntre care se numara: -sa fie in stransa concordanta cu prevederile legale in vigoare; -sa asigure inregistrarea informatiilor in ordine cronologica; -listarile generate trebuie sa fie clare,inteligibile si complete; Conform Ordinului MF 1850/2004,privind registrele si documentele fianaciar contabile, un soft informatic de prelucrare automata a datelor, trebuie sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicabile, controlul si pastrea acestora pe suporturi tehnice. In concluzie orice societate care desfasoara activitate economica, trebuie sa respecte legislatia in vigoare privind organizarea si conducerea contabilitatii, trebuie sa se adapteze noilor cerinte si schimbarilor ce au loc in plan economic si social, pentru a rezista intr-o economie de piata in tranzitie asa cum este in tara noastra.

6

CAP II. PREZENTAREA SOCIETATII SC DUMBRAVA S.A1. CARACTERE GENERALE SC DUMBRAVA S.A, are sediul in Orasul Tismana, jud.Gorj. Este infiintata in anul 2002, sub nr. de inregistrare la Registrul Comertului J18/102/2002 si cod unic CUI-RO14540949. Societatea are ca obiect de activitate Cultura cerealelor, porumbului si a altor plante, avand cod CAEN -0111. SC DUMBRAVA S.A,este persoana juridica romana, avand forma de societate pe actiuni, cu capital privat,detinut de trei actionari in cote egale.Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile din Romania si prevederile din contractul si statutul societatii. Societatea detine in arenda o suprafata de 4000 ha de teren arabil, suprafata pentru care are incheiate contracte de arenda pe 10 ani, contracte inregistrate la primariile din raza tertoriala unde se afla terenul. Activitatea firmei se desfasoara in cadrul celor patru ferme de productie si atelier mecanic. Societatea lucreaza terenul agricol in proportie de 80% cu masinile si utilajele din dotare iar diferenta de 20% cu masini si utilaje inchiriate de la terti. Organigrama societatii este urmatoarea: CONSILIUL DE ADMINISTRATIE DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR TEHNIC

DIRECTOR ECONOMIC

SEF FERMA

SEF ATELIER MECANIC

COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL

7

Compartimentul financiar contabil este subordonat directorului economic si are un post de sef birou care coordoneaza activitatea din compartiment. Contabilitatea este organizata si condusa conform Legii 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, respectand prevederile legale. Evidenta elementelor de natura cheltuielilor si veniturilor se tine pe fiecare ferma si sector in parte, fiecare sef de ferma urmarindu-si indeaproape profitabilitatea fermei sau sectorului. Societatea a achizitionat un program informatic de contabilitate, are un contract de prestari servicii cu autorul programului informatic iar acesta actualizeaza permanent programul cu noile prevederi legale ce se impun a fi respectate. Evidenta contabila se tine cantitativ valoric, pe feluri de materiale (materii prime, combustibili, pesticide, ingrasaminte), fiecare furnizor si client are un cod al sau, astfel incat in orice moment se poate cunoaste situatia datoriilor sau creantelor pe destinatii. La fiecare sfarsit de luna sunt listate Registrul jurnal al operatiunilor in mod cronologic, situatia gestiunilor pe ferme cantitativ-valoric, utilizandu-se metoda costului mediu ponderat. De asemeni, tot in cadrul programului informatic se tine evidenta mijloacelor fixe si automat la sfarsitul lunii se face calculul amortizarii. Salariile se genereaza tot din acelasi program importandu-se datele in sectiunea contabilitate repartizandu-se cheltuielile pe ferme si culturi. Se urmareste in permanenta nivelul cheltuielilor si a veniturilor pe ferme si rentabilitatea fiecarei culturi si ferma in parte. La fiecare sfarsit de luna sau daca se impune mai inainte se genereaza din program situtia cheltuielor pe feme si culturi si de asemeni cheltuielile indirecte sector mecanic si sector conducere) care se repartizeaza pe ferme si culturi Tot in cadrul programului se tine si evidenta arendatorilor, pe numere de contract, suprafata, nr.titlu de proprietate, sola, nr.tarla, nr.parcela nume si prenume. Programul genereaza si o lista de plata cu drepturile care se stabilesc anual de achitare a arendatorilor, in bani sau produse, pe baza carora se inregistreaza in contabilitate. Bazele de date ofera un instrument foarte puternic de lucru in toate domeniile, cu atat mai mult in domeniul economic. O baza de date reprezinta un ansamblu de date integrat, anume structurat si dotat cu o descriere a acestei structuri. Descrierea structurii poarta numele de dictionar

8

de date sau metadate si creaza o interdependenta ntre datele propriu-zise si programe. Baza de date poate fi privita ca o colectie de fisiere interconectate care contin nucleul de date necesare unui sistem informatic. Astfel, poate fi considerata drept un model al unor aspecte ale realitatii unei unitati economice, modelata prin intermediul datelor. Diferitele obiecte din cadrul realitatii ce prezinta interes sunt denumite clase sau entitati. Pentru aceste obiecte sunt achizitionate si memorate date referitoare la diferite caracteristici (atribute). Baza de date se constituie ca un ansamblu intercorelat de colectii de date, prin care se realizeaza reprezentarea unei realitati. Voi arata foarte scurt folosirea acestora intr-o problema de natura economica, legata de societatea in discutie, ilustrand modul in care se pot face numeroase calcule. Secventa de program care realizeza generarea unei liste de plata care contine arendatorii(numele si prenumele) suprafata arendata, comuna unde se afla terenul, pret pe hectar si valoare totala, ordonata alfabetic dupa nume si comune se poate face prin apel la bazele de date. Presupunem ca avem doua baze de date relationale SQL (se pot folosi de asemeni baze de date ACCESS, ORACLE ,etc) -arendator (CNP, nume, prenume, id_teren) -teren (id_teren,suprafata, comuna, pret_ha) Pentru realizarea cerintei vom folosi un query SQL: SELECT a.CNP, a.nume, a.prenume, a.id_teren, t.suprafata, t.comuna, t.pret_ha, t.pret_ha * t.suprafata) FROM arendator a, teren t WHERE a.id_teren = t.id_teren ORDER BY a.nume, a.prenume, a.comuna; In cazul in care un arendator are mai multe terenuri in arenda, atunci daca vrem sa calculam valoarea totala a terenurilor detinute de fiecare dintre arendatori, vom folosi urmatorul query: SELECT a.CNP, a.nume, a.prenume, SUM(t.pret_ha * t.suprafata) FROM arendator a, teren t

9

WHERE a.id_teren = t.id_teren ORDER BY a.nume, a.prenume GROUP BY a.CNP Modalitatea simpla de abordare a acestui tip de probleme usureaza foarte mult munca utilizatorilor unor aplicatii complexe ce vizeaza sistemul economic dintr-un anumit domeniu. In cadrul compartimentului financiar contabil, exista personal care este pregatit sa exploateze programele informatice achizitionate de societate .Prelucarii informatice sunt supuse toate documentele justificative din cadrul societatii,documente culese de la persoanele imputenicite sa intocmeasca aceste documente. Fiecare ferma are angajat un gestionar care intocmeste documentele primare in cadrul fermei, are termene precise cand le preda la contabilitate, unde seful de serviciu verifica modul de intocmire a lor, semnaturile necesare si apoi sunt supuse prelucrarii. La fiecare sfarsit de luna se fac punctaje cu toti gestionarii, iar la sfarsit de an se efetueaza inventarierea anula, iar in timpul anului se mai fac inventarieri inopinante in cadrul fermei. Astfel gestionarii intocmesc,notele de receptii, bonuri de consum, avize de expeditie a marfurilor in baza materialelor primate sau consummate. Situatiile financiare se intocmesc semestrial si anual, in conformitate cu prevederile legale si cu normele emise de Ministerul Finantelor Publice, tot cu ajutorul programelor informatice puse la dispozitia societatilor de Administratia Finantelor Publice din raza teritoriala unde isi desfasoara activitatea. Celelalte declaratii (declaratia 100, 300, somaj, sanatate, ITM)sunt generate tot cu ajutorul programelor informatice puse la dispozitia societatilor si sunt depuse lunar si in termen pana pe 25 a lunii urmatoare asa cum prevede legea. Directorul economic este cel care raspunde direct de modul cum este organizat si condus compartimentul financiar contabil,de implementarea noutatilor legislative,de respectarea termenelor de predare a tuturor situatiilor ce au temene de predare stabilite prin lege si in general de respectarea tuturor prevederilor legale din domeniu.

10

02. Monogarfie contabila (principalele inregistrari in contabilitate, balanta de verificare si Bilant contabil)Documentele justificative sunt grupate in note de jurnal astfel incat sa poata fi usor de verficat si de regasit atunci cand se impune cautarea lor. Notele se numeroteaza astfel : -nota 1- documente de banca -nota 2- documente de casa -nota 3-facturi primite si emise -nota 4- cheltuieli -nota 5- inchidere(tva,cheltuieli ,venituri) I. principalele operatiuni in nota jurnal 1 banca extrase banca - se achiat furnizor din cont : 401 = 5121 - 138900 lei - se ridica numerar pentru plata arendei: 581 = 5121 - 20000 lei - se platesc arendatori pe baza de ordin de plata: 462 = 5121 - 10000 lei - se inregistraeaza cheltuieli cu comisionul bancar; 627 = 5121 787 lei - se inregistraza plata cheltuielilor cu asigurarile pe culturi direct din cont: 613 = 5121 - 21300 lei -se inregistreaza plata ratei de credit pe termen lung si dobanda aferenta 1621 = 5121 1681 = 5121 666 = 1681 5191 = 5121 5198 = 5121 666 = 5198 6000 lei 1900 lei 1900 lei

-se inregistreaza credite termen scurt si dobanda aferenta: - 112000 lei - 17000 lei - 17000 lei

-se inregistreaza ridicare numerar pentru plata avans salarii: 581 =5121 - 44000 lei 11

-se inregistreaza ridicare numerar pentru plata lichidare salarii: 581 = 5121 - 28000 lei -se platesc din cont obligatiile la salarii pe baza ordinelor de plata; % = 5121 - 75915 lei 4311 4312 4313 4314 4316 4371 4372 447 444 427 25200 lei 12800 lei 8020 lei 8690 lei 1050 lei 2540 lei 1100 lei 330 lei 11200 lei 4985 lei

II. principalele operatiuni in nota jurnal 2 casa-registrele de casa: -se inregistreaza ridicare numerar pentru plata avans salarii 5311 = 581 - 44000 lei -se inregistreaza ridicare numerar pentru plata lichidare salarii: 5311 = 581 - 28000 lei -se inregistreaza ridicare numerar pentru plata arendei: 5311 = 581 - 20000 lei -se platesc avansurile conform listelor de plata de avans: 425 = 5311 - 44000 lei - se platesc salariile (lichidarea) 421 = 5311 - 28000 lei -se dau pe baza de dispozitie de plata avansuri pentru materiale: 542 = 5311 - 7000 lei -se plateste arenda conform listei de plata intocmite: 462 = 5311 - 20000 lei -se achita din casierie furnizor conf chit.nr.1 401 = 5311 - 1600 lei

12

- se incaseaza numerar de la clienti prin casierie: 5311 = 4111 - 18000 lei III.principalele operatiuni in nota jurnal 3- facturi primite si emise -se inregistreaza pe costuri materialele cumparate cu avansuri de la casierie: % = 401 6021 4426 401 = 542 6545 lei 5500 lei 1045 lei 6545 lei -se inregistraza factura de leasing nr. 0002: % = 404 - 2799 lei 167 1687 4426 613 665 666 - 1440 lei - 397 lei - 348 lei - 530 lei 84 lei = 471 - 397 lei

-se inregistreaza factura fiscala nr.0003 (achizitionarea unui utilaj) % = 404 - 178500 lei 213 4426 - 150000 lei - 28500 lei

-se inregistreaza factura nr.0054 de la Romtelecom % = 401 -1071 lei 626 4426 - 900 lei - 171 lei

- se inregistreaza primirea materiilor prime FF 126515 % = 401 - 4760 lei 301 4426 4000 lei 760 lei

- se primesc materiale consumabile(ingrasaminte) FF 928111

13

% = 401 - 130900 lei 3029 4426 110000 lei 20900 lei -se primesc materiale consumabile(combustibili) FF 114115 % = 401 77350 lei 3022 4426 % 3025 4426 65000 lei 12350 lei -se primesc materiale consumabile(samanta) FF 8787 = 401 -1025780 lei 862000 lei 163780 lei -se inreg FF;.8867, reprezentand prestari servicii de la terti: % = 401 13090 lei 628 4426 11000 lei 2090 lei -se inregistreaza FF 2234 reprezentand materiale consumabile(piese schimb); % = 401 - 13090 lei 3024 4426 - 11000 lei 2090 lei

- se inregistreaza FF 224455 reprezentand energie electrica consumata; % = 401 - 1508 lei 605 635 4426 1200 lei 80 lei 228 lei

-se inregistraza subventii primite consatad in bonuri valorice pentru aprovizionarea de materiale(samanta ,ingrasamite,pesticide,combustibili etc)pentru infiintarea culturilor; 445 = 741 - 2500000 lei 5328 = 445 - 2500000 lei -se achita furnizori pe baza bonurilor valorice; 401 = 5328 - 2500000 lei - se vinde stoc 345 grau consum si se descarca gestiunea la prt de inregistrare:

14

4111 = % 4427

1785000 lei 285000 lei

701 1500000 lei 711 = 345 1300000 lei -se vind din stoc produse finite si se descarca gestiunea la prt de inregistrare; 4111 = % 20230 lei 701 17000 lei 4427 3230 lei 711 = 345 15000 lei - se inregistreaza productie neterminata la sfarsitul perioadei; 331 = 711 - 1500000 lei - se inregistreaza produse finite rezultate din raport productie 345 = 711 - 15000 lei IV-principale operatiuni din nota de jurnal 4 - cheltuieli -se inregistreaza bon consum 101 reprezentand combustibili; 6022 = 3022 - 50000 -se inregistraza bon consum 102,reprezentand samanta; 6025 = 3025 - 862000 lei -se inregistreaza bon consum 103,reprezentand ingrasaminte; 6029 = 3029 - 89000 lei -se inregistreaza bon consum 104,reprezentand piese schimb; 6024 = 3024 - 27000 lei -se inregistreaza bon consum 105,reprezentand materii prime; 601 = 301 - 5600 lei -se inregistreaza bon consum 106,reprezentand alte materiale consumabile; 6028 = 3028 - 1300 lei -se inregistreaza bon consum 107,reprezentand pesticide; 6027 = 3027 - 11000 lei -se inregistreaza cheltuieli cu amortizarea conformei notei contabile; 6811 = 281 - 12000 lei -se inregistreaza cheltuieli cu salariile conform notei contabile;

15

641 = 421 - 118859 lei 6451 = 4311 - 26566 lei 6452 = 4371 6452 = 447 6453 = 4313 2623 lei 337 lei 8122 lei

421 =

% - 83268 lei 425 - 44000 lei 427 4314 4372 4985 lei 8795 lei 1194 lei 4312 - 12944 lei

6456 = 4316 - 1150 lei

444 - 11350 lei V.-principalele operatiuni de inchidere conform operatiunior efectuate; -se inchid conturile de venituri si cheltuieli si TVA; 4427 = % - 288230 lei 4426 - 230164 lei 4423 - 58066 lei 4423 = 4424 - 11000 lei % = 741 701 711 121 = % 601 6021 6022 6024 6025 6027 6029 605 613 626 627 628 121 - 4217000 lei 2500000 lei 1517000 lei 200000 lei - 1266235 lei 5600 lei 5500 lei 50000 lei 17000 lei 862000 lei 11000 lei 89000 lei 1200 lei 21830 lei 900 lei 787 lei 11000 lei

16

635 641 6451 6452 6453 6456 665 666 6811

80 lei 118859 lei 26566 lei 2960 lei 8122 lei 1150 lei 84 lei 19297 lei 12000 lei

In baza operatiunilor inregistrate in contabilitate ,din cadrul programului informatic utilizat se listeaza Registrul jurnal al operatiunilor si balanta de verificare la sfarsitul perioadei.Dupa intocmirea balantei de verificare se intocmeste bilatul contabil la sfarsitul perioadei avand la baza soldurile finale din balanta de verificare. In cadrul anexelor prezentate sunt intocmite urmatoarele : Anexa 1 - balanta de verficare; Anexa 2 - fise sintetice de cont pentru cateva conturi utilizate in monografie; Anexa 3 - bilant incheiat la sfarsitul perioadei ;

Pe baza datelor din bilant se pot analiza o serie de indicatori privind rentabilitatea si profitabiltatea societatii. Tot pentru a analiza gradul de rentabilitate se stabileste si cifra de afaceri in cadrul perioadei de analizat si anume : -cont 701 1517000 lei -cont 741 2500000 lei rezultand o cifra de afaceri de 4017000 lei la sfarsitul perioadei analizate.

17

03. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI LA BILANT 1. 2. 3. 4. 5. Indicatorul lichiditatii curente; Indicatorul lichiditatii immediate; Indicatorul gradului de indatorare; Viteze de rotatie a activelor imobilizate; Viteza de rotatie a actvelor totale; Active curente/datorii curente =4686756/1719304 = 2.73 Active curente stocuri/datorii curente = 4686756 2060573/1719304 = 1.53 Capital imprumutat/capital propriu = 187705/3303868 = 0.05 Cifra de afaceri/active imobilizate = 4017000/514518 = 7.80 Cifra de afceri/Total active = 4017000/5201274 = 0.77 Pe baza datelor din bilantul contabil intocmit la sfarsirul perioadei se poate face analiza echilibrului financiar al societatii. Analiza echilibrului financiar urmareste reflectarea raporturilor de egalitate dintre sursele de fianatare si utilizarile resurselor financiare, dintre veniturile si cheltuielile aferente desfasurarii activitatii pe termen lung. Echilibrul financiar se analizeaza pe termene, adica pe termen mediu si lung, prin compararea capitalurilor permanente cu activele imobilizate, pe termen scurt, prin compararea resurselor fondului de rulment cu necesarul de fond rulment. Echilibrul financiar se poate realiza si functional, adica aferent ciclului de investitii, de exploatare, din afara exploatarii, si de asemenea, global. 1. Analiza fondului de rulment net Fondul de rulment net reprezinta excedentul de resurse financiare, care se degaja in urma acoperirii activelor permanenete si care poate fi folosit pentru finantarea activelor curente,este de fapt partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante; Frn =Capital permanent Active imobilizate nete Frn = 3491573 -514518 = 2977055 Fondul de rulment net(Frn) este alcatuit din : -fondul de rulment propriu(Frp) , care reprezinta partea din capitalurile proprii care depaseste valoarea imobilizarilor nete si care este destinata finantarii activelor circulante;

18

Frp = Capita propriu Active imobilizate nete Frp = 3303868 514518 = 2789350 -fondul de rulment strain (Frs) , care reprezinta partea din datoriile pe termen mediu si lung ce depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante; Frs = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu Frs = 2977055 2789350 = 187705 In vederea analizei fondului de rulment se pot calcula o serie de indicatori si anume; -ponderea fondului de rulment in capitalul permanent (PFrn) care reprezinta resursele permanente pentru finantarea activelor curente: PFrn = Fond rulment net/capital permanent = 2977055/3491573 = 85 % -raportul de fianatare a activelor circulante din fondul de rulment net(RFac),care ne arata proportia in care resursele permanente allocate fianatarii activelor curente le acopera in mod efectiv: Rfac = Fondul de rulment net/ Active circulante = 2977055 / 4686756 = 63 % In perioada analizata se inregistreaza valori pozitive ale fondului de rulment, ceea ce inseamna ca sursele permanenmte reusesc sa finanteze integral alocarile permanente, ramanand si un surplus pentru finanatarea nevoilor ciclice. 2. Analiza necesarului de fond rulment; Necesarul de fond rulment reprezinta excedentul de nevoi ciclice de fianatare ramase dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente si care vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente; Nfr = ( Stocuri + Creante) Datorii curente Nfr = 3947403 1720304 = 2227099 Deoarece valoarea necesarului de fond rulment este pozitiva se constata ca exista un surplus de nevoi temporare in raport cu sursele temporare, ceea ce semnifica o situatie pozitiva. 3. Analiza trezoreriei nete; Trezoreria neta ( Tn) reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia societatii rezultate din activitatea desfasurata pe parcursul unei perioade de timp. Reprezinta excedentul de lichiditati ramase dupa acoperirea de nevoi ciclice de catre excedentul de resurse permanente. Trezoreria ,la nivelul unei societati, este imaginea disponibilitatilor monetare si a plasamentelor, pe termen scurt, aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor, respective din

19

plasarea excedentului monetar. Incasarile

si platile efectuate reflecta operatiunile pe care le

realizeaza societatea, operatiuni de intrare de trezorerie si operatiuni de iesire de trezorerie si se calculeaza ca diferenta intre fondul de rulment net si necesarul de fond rulment: Tn = Fondul de rulment net necesarul de fond rulment Tn = 2976055 2227099 = 748956 Situatia se apreciaza a fi pozitiva deoarece evidentiaza faptul ca perioada analizata s-a incheiat cu un surplus monetar, expresie concreta a profitului realizat si a altor acumulari banesti. Acest excedent de trezorerie urmeaza sa fie plasat eficient si in deplina siguranta pe piata monetara sau de capital. In OMF 94/2001 ,se precizeaza ca bilantul cuprinde toate elementele de activ si de pasiv grupate dupa natura, destinatie si lichiditate ,respectiv dupa natura , provenienta si exicibilitate.Plecand de la bilantul intocmit si prezentat de societate , printr-o regrupare , dupa functiile acesteia, se poate ajunge la un bilant de tip functional.Prezentarea functionala a bilantului raspunde mai bine nevoilor de informare a managerilor intrucat detaliaza situatia financiara pe segmente de activitate,astfel incat acestia stiu incotro sa-si indrepte atentia sis a ia deciziile corecte. Functia de fianatare regrupeaza posturile privind capitalurile proprii si imprumutate , inregistrand modificarile ce au loc instrctura si volumul acestora. Obiectivul urmarit prin aceasta functie este optimizarea structurii de finantare a societatii. Functia de investitii activitatile de investitii constau in achizitionarea si instrainarea de active pe termen lung, precum si alte investitii care nu sunt incluse in echivalentele de numerar.Investitiile se clasifica in functie de scopul cu care se fac , in investitii productive si neproductive.Investitiile productive sunt facute cu scopul mentinerii , dezvoltarii sau extinderii capaciatii productive a societatii ,fiind legate direct de activitatea de exploatare , in timp ce investitiile neproductive sunt de regula facute cu scopul de a beneficia de oportunitatile pe care le ofera piata financiara in vederea maximizarii trezoreriei.Atat investitiile productive cat si cele neproductive se pot dovedi eficiente sau ineficiente,in functie de un complex de factori, managementul firmei va trebui sa decida utilizarea trezoreriei disponibile si gasirea de noi resurse,intre cele doua tipuri de investitii.De corectitudinea acestei decizii depinzand succesul sau insuccesul afacerii. Functia de exploatare circumscrie activitatile care se refera la realizarea obiectului de activitate,are ca posturi bilantiere corespondente, in activ creante , stocuri iar in pasivul bilantului datoriile.

20

Functia de trezorerie este rezultanta celorlalte trei funcii, ingloband posturile referitoare la lichiditati si echivalente de lichiditati , precum si creditele bancare curente. Fiind motorul care da viata unei societati, exploatarea trebuie analizata cu maxima atentie.Dar ea nu poate exista fara o investitie minima , care poate fi finantata din diverse surse.Concluzia este ca analiza functionala a bilantului , trebuie privita si analizata ca un intreg, in functie de specificul fiecarei societati , al domeniului in care isi desfasoara activitatea si al contextului economic , in ansamblul sau.

CAP III: CONCLUZII :PERFORMANTE SI DEFICIENTE

21

Activitatea societatii, pe baza rezultatelor obtinute, si prin analiza principalilor indicatori financiari, se apreciaza a fi rentabila, ea avand acces in orice moment datorita situatiei financiare pozitive la credite bancare si alte proiecte de finantare. Se are in vedere extinderea activitatii si anume construirea unui depozit de cereale, pentru care se va intocmi in baza rezultatelor din bilant un proiect de constructie cu finantare SAPARD. In momentul de fata societatea plateste chirie la baza de receptie din raza ei teritoriala, atunci cand produsele nu se vand imediat si se regasesc in stoc, iar daca se vand la recoltare este nevoita sa accepte preturi mai mici datorita lipsei de spatiu de depozitare corespunzatore. Deasemeni societatea are in vedere achizitionarea de noi masini si utilaje agricole de ultima generatie tot pe baza unor proiecte SAPARD. Din fondurile proprii se va incepe constructia unei brutarii, la standarde europene, avand materia prima necesara pentru productia de paine si produse de panificatie. Ca perspective societatea doreste sa realizeze un circuit inchis, cu retea de magazine proprii, pentru a putea livra direct catre populatie produsele sale finite ( faina, paine si produse de panificatie), astfel incat sa renunte in timp la vanzarea cerealelor, care de multe ori se vand la preturi mici, fie datorita cantitatii mari de cereale existente pe piata, fie ca nu indeplinesc conditii de calitate cerute conform actelor normative (greutate hectolitrica, umiditate, gluten etc). Atunci cand isi va realiza obiectivele propuse, adica realizarea acestui circuit inchis, putem vorbi de alte performante la nivel de societate. Desigur vor fi nevoie de multe fonduri , se vor crea mai multe locuri de munca iar forta de munca din zona va avea unde sa lucreze, in zona fiind un mare deficit de locuri de munca. Deocamdata, mai sunt probleme de rezolvat, activitatea fiind predominant agricola, depinde in mare masura de conditiile meteorologice, care in anumiti ani creeaza mari probleme. Societatea dispune de specialisti care cerceteaza si identifica toate noutatile care intervin in plan economic si legislativ, in vederea inceperii si finalizarii priectelor de finantare, identifica noi oportunitati si facilitati ce se acorda agriculturii din Romania. Societatea va urmari in perspectiva si cumpararea de terenuri agricole de la proprietarii de teren care sunt arendatori in cadrul societatii si care sunt dispusi sa vandal terenul. Pe aceste terenuri se vor amenaja instalatii de irigatii, prioritate si a politicii romanesti, pentru a se putea obtine rezultate performante si in conditii de seceta excesiva.

22

Planurile societatii sunt mari, realizabile in conditii de stabilitate si eficienta economica si cu sustinere din partea statului, a agriculturii din Romania. Problema exploatatiilor agricole, este una majora in tara nostra in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana. In perioada tranzitiei una din principalele caracteristici ale agriculturii romanesti, o constituie lipsa capitalui. Aceasta a determinat crestea ineficientei in alocarea resurselor cu consecinte asupra cresterii si competitivitatii fermierilor romani si a intregului sector agricol. Fragmentarea excesiva a proprietatii agricole este unul din principalele neajunsuri ale agriculturii romanesti. O alta problema structurala a agriculturii o reprezinta numarul mare de ferme de subzistenta, autoritatile romane trebuie sa realizeze o schema de restructurare a acestora pe principii de eficienta. Uniunea Europeana, pune la dispozitie diferite programe de finantare pentru producatorii agricoli, unul ditre acestea fiind programul SAPARD, pentru care o societate agricola cu o pozitie finacara pozitiva, poate accesa aceste fonduri, in vederea modernizarii parcului de masini si utilaje, investitii in depozitarea si prelucrarea produselor agricole. Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania poate accesa programele de finantare destinate agriculturii, prin intermediul celor doua fonduri structurale : Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) si Fondul European agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR). Pachetul de fianatare destinat sectorului agricol , are in vedere investitiile in cresterea competitivitatii acestuia, imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural. Folosirea banilor din cele doua fonduri se realizeaza prin intermediul celor doua agentii de plati , constituite in acest sens:Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) si Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (ADPRP). Conducerea societatii SC DUMBRAVA SA este optimista in ceea ce priveste derularea acestor fonduri ,sperand ca din profituri si din aceste fonduri primite drept sprijin din partea autoritatilor sa-si realizeze obiectivele pe care si le-a propus.

CAP. IV - BIBLIOGRAFIE

23

1. Iosefina Morosan , Analiza economico-financiara , Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2006. 2. Cecilia Ionescu , Contabilitate, Bazele teoriei si practicii contabile, Editura Fundatiei Romania de Maine , Bucuresti 2004. 3. Marin Dumitru , Finantele Intreprinderii , Editura Fundatiei Romania de Maine , Bucuresti 2006. 4. Legea Contabiltatii nr.82/1991,republicata cu modificarile si completarile ulterioare 5. Gheorghe Raboaca, Marin Comsa,Dumitru Ciucur , Metodologia cercetarii stiintifice economice, . Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007. 6. Zenovic Gherasim , Programare si Baze de Date , Editura Fundatiei Romania de Maine ,Bucuresti 2006. 7. Revista Fermierul editata de Mininsterul Agricultuii 2007.

ANEXA.1 BALANTA DE VERIFICARE LA SFARSITUL PERIOADEI

24

Simb. cnt 1012 1068 121 1621 167 1681 1687 212 213 281 301 3021 3022 3024 3025 3027 3028 3029 331 345 401 404 4111 421 425 427 4311 4312 4313 4314 4316 4371 4372 447 4423 4424 4426 4427

Solduri initiale Debit Credit 260000 44600 48503 12912 80900 11000 177000 375367 175849 6583 2122 3081 9129 150 99218 1389 2511 399134 1321156 2416635 33696 99600 28000 4985 25200 12800 8020 8690 1050 2540 1100 330 10000 4000

Rulaj an Debit Credit

Total sume Debit Credit 260000 44600 4265503 12912 80900 1900 11000

Solduri finale Debit0Credit 260000 44600 2999268 6912 79460 10603 177000 525367 187849 4983 2122 18081 3129 150 88218 89 23511 1899134 211561 1043684 214995 1886830 35591 4985 26566 12944 8122 8795 1150 2623 1194 337 45968

1266235 6000 1440 1900 397 150000

4217000 1900

1266235 6000 1440 1900 397 177000 525367 10583 2122 68081 20129 862150 99218 1389 112511 1899134 1336156 2647045 1904830 111268 44000 4985 25200 12800 8020 8690 1050 2540 1100 330 10000 10000 232262 288230

12000 5600 50000 17000 862000 11000 1300 89000 1315000 1274094 181299 18000 118859 44000 4985 26566 12944 8122 8795 1150 2623 1194 337 55968 10000 232262 288230

187849 5600 50000 17000 862000 11000 1300 89000 1315000 3690729 214995 18000 146859 44000 9970 51766 25744 16142 17485 2200 5163 2294 667 55968 10000 232262 288230

65000 11000 862000 110000 1500000 15000 2647045 1805230 111268 44000 4985 25200 12800 8020 8690 1050 2540 1100 330 10000 232262 288230

25

444 471 445 462 5121 5198 5191 5311 5328 542 581 601 6021 6022 6024 6025 6027 6028 6029 605 613 626 627 627 635 641 6451 6452 6453 6456 665 666 6811 701 711 741

11200 11000 120730 1200000 414000 4900 400

11200

11350 11200 397397 11000 25000000 25000000 2500000 30000 120730 475802 1200000 17000 17000 17000 112000 112000 110000 100600 114900 2500000 2500000 2500400 7000 6545 7000 92000 92000 92000 5600 5600 5500 5500 50000 50000 17000 17000 862000 862000 11000 11000 1300 1300 89000 89000 1200 1200 21830 21830 900 900 787 787 11000 11000 80 80 118859 118859 26566 26566 2960 2960 8122 8122 1150 1150 84 84 19297 19297 12000 12000 1517000 1517000 1515000 1515000 2500000 2500000

22550 397 2500000 30000 475802 17000 414000 100600 2500000 6545 92000

11350 10603 90730 724198 302000 14300 400 455

3722740 3722740

21361157 21361157 25083897

2583897

5399726 5399726

26

ANEXA. 2

FISE DE CONT SINTETICE (CATEVA EXEMPLE) CONT 401 SOLD INITIAL RULAJE IN CURSUL LUNII TOTAL SUME SOLD FINAL 2.647.045 2.647.045 D C 2.416.635 1.274.094 3.690.729 1.043.684

CONT 4111 SOLD INITIAL RULAJE IN CURSUL LUNII TOTAL SUME SOLD FINAL

D 99.600 1.805.230 1.904.830 1.886.830

C 18.000 18.000

CONT 421 SOLD INITIAL RULAJE IN CURSUL LUNII TOTAL SUME SOLD FINAL CONT 4426 RULAJE IN CURSUL LUNII TOTAL SUME SOLD FINAL

D 111.268 111.268 D 232.262 232.262 0

C 28.000 118.859 146.859 35.591 C 232.262 232.262 0

CONT 462 SOLD INITIAL RULAJE IN CURSUL LUNII 27

D 30.000 -

C 120.730

TOTAL SUME SOLD FINAL CONT 5121 SOLD INITIAL RULAJE IN CURSUL LUNII TOTAL SUME SOLD FINAL

30.000 D 1.200.000

120.730 90.730 C 475.802

1.200.000 724.198

475.802

CONT 5191 SOLD INITIAL RULAJE IN CURSUL LUNII TOTAL SUME SOLD FINAL

D 112.000 112.000

C 414.000 414.000 302.000

CONT 5311 SOLD INITIAL RULAJE IN CURSUL LUNII TOTAL SUME SOLD FINAL

D 4.900 110.000 114.900 14.300

C 100.600 100.600

CONT 121 SOLD INITIAL RULAJE IN CURSUL LUNII TOTAL SUME SOLD FINAL

D 1.266.235 1.266.235

C 48.503 4.217.000 4.265.503 2.999.268

28

ANEXA. 3 BILANT CONTABIL LA SFARSITUL PERIOADEI

DENUMIRE INDICATOR ACTIVE IMOBILIZATE STOCURI CREANTE CASA SI CONTURI LA BANCI TOTAL ACTIVE CIRCULANTE CHELTUIELI IN AVANS DATORII CARE TREBUIE PLATITE IN TERMEN DE UN AN ACTIVE CIRCULANTE NETE TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE DATORII CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN CAPITAL PROPRIU REZERVE PROFITUL SAU PIERDEREA TOTAL

ACTIVE 514518 2060573 1886830 739353 4686756 10603 1720304 2977055 3491573 187705

PASIVE

260000 44600 2999268 3303868 3303868

29