monografie a sistemului bancar din suedia

SITEMUL BANCARDIN SUEDIA

06/0

5/20

14

Proiect la diciplina:Sisteme și Operațiuni Bancare

Echipa proiect:Arghiroiu alexandru

Certan Andrei

Grupa:Finante banci

15

Profesor îndrumator:Bogdan capraruMATEI GABRIELA

SERBAN CARMEN

FEAAFACULTATEA DE ECONOMIEȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR


4 Facultatea de economie și administrarea afacerilor

Proiect la disciplina Sisteme și Operațiuni Bancare

fost la Västerlånggatan. Managementul băncii a folosit o politică greșită de creditare, folosind depozitele pe termen scurt pentru finanțarea împrumuturilor pe termen lung, asigurate majoritatea cu imobile. Astfel, în anul 1660 când conținutul de cupru din principalele monede a fost diminuat sub 17% de către stat, au crescut cererile de rambursare a monedelor. Acest lucru însă nu era posibil, deoarece banii fuseseră folosiți pentru acordarea împrumuturilor. Pentru a rezolva problema lichidității, Palmstruch a inventat „bani de credit” garantați de o plată viitoare în metal.

Aceste bilete de bancă nu erau purtătoare de dobânzi, aveau valori nominale standardizate și circulația lor ca mijloace de plată diminua cererea de rambursare a depunerilor. Erau primele bancnote europene iar hârtia specială din care acestea erau confecționate era fabricată într-o manufactură specială din orașul Tumba.

Descrierea sistemului bancar din Suedia1

În secolele XVII-XVIII activitatea bancară începe să se dezvolte și în Țările nordice, în special în Suedia, Germania și Anglia. La data de 30 noiembrie 1656 Karl X. Gustav a semnat la Marienburg aproape de Baltic, astăzi Malbork, primele două capitole din istoria sistemului bancar suedez, acestea fiind unul pentru o “bancă de schimb” și altul pentru o „bancă de împrumuturi”.

Prima accepta ca în schimbul unui onorariu depozite fără dobândă în conturi din care deținătorul de conturi putea sa retragă bani sau să scrie „cecuri”.

Un nume important în istoria sistemului bancar a fost Johan Palmstruch, inițiatorul și directorului primei bănci de emisiune, respectiv Stockholms Banco. Aceasta era o companie privată ce avea dreapt de monopol pentru 30 de ani în a desfășura operațiuni bancare în Regatul Suediei. Pentru a găsi patroni, Palmstruch a recrutat persoane influente și semiproprietari care au primit în schimb 1/8 din profit fără a fi nevoiți să contribuie cu capital sau să-și asume vreo responsabilitate pentru bancă. Din profitul băncii mai beneficiau orașul Stockholm, 1/1, Palmstruch, 1/8 și Coroana de restul.

Banca s-a dovedit să fie o instituție de stat condusă de funcționari numiți de Guvern. Sediul central al băncii a

Scurt istoric1.1

Economia de piață presupune existența unui sistem bancar dezvoltat, capabil să mobilizeze disponibilitățile monetare ale economiei atrase de către instituțile bancare și canalizarea lor, prin intermediul crediului, spre activitati economice cu eficiență ridicată.


5

Monografie a Sistemului Bancar din Suedia

Studenți al grupei FB15

Instituțiile sistemului bancar din Suedia1.2

Companiile bancare, băncile străine și de economii sunt cele mai importante categorii de bănci de pe piața Suediei.

La începutul anului 2012 numărul total de bănci din sistem era de 117. Sistemul bancar suedez este unul foarte concentrat şi orientat spre o gamă foarte largă de servicii: retail, wholesale şi investment. Indicele Herfindahl-Hirschman cu o valoare de 953 indică un sistem bancar competitiv.

După ce a fost depășită criza din anii ‘90 numărul băncilor comerciale suedeze şi al băncilor străine a crescut simţitor, de la aproximativ 15 la 66, datorită transformării băncilor de economii/building societies în companii bancare şi înfiinţării băncilor străine.

Cele mai mari companii bancare din Suedia sunt: Swedbank, Handels-banken, Nordea și SEB (Skandinaviska Enskilda Banken), deţin 75% din piaţa totală. De asemenea, mai există și un număr semnificativ de bănci suedeze mici cu forme diferite de proprietate şi specializări. Unele sunt bănci de economii care au fost transformate în companii bancare, deseori având ca proprietar Swedbank. Celelalte companii bancare suedeze sunt orientate pe piaţa privată a clienţilor şi îşi oferă serviciile prin intermediul internetului şi telefonului. Cele mai recent înfiinţate sunt ICA Banken, Resurs Bank şi Forex Bank.

Companii Bancare

În 1986, au apărut primele bănci străine în Suedia, atunci când acestora li s-a permis prin legislație să îşi înfiinţeze sedii în Suedia. În 2012 numărul lor a ajuns să fie de 29. Dintre ele, cea mai mare este Danske Bank, care este şi a cincea ca mărime din Suedia.

Banci straine

Există circa 75 de bănci independente de economii în Suedia, majoritatea de mică anvergură şi operative local sau regional. Un exemplu de băncă cooperatistă este JAK Medlemsbank.

Bancile de economii Si cooperatiste

Banca intră în incapacitate de plată în scurt timp urmând ca în anul 1664 să își înceteze activitatea (lichidarea a fost completă în 1667). Stockholms Banco a fost o imitație de importanță discutabilă pentru piața de credit și plăti din acea vreme, însă bancnotele au fost o inovație. Banca succesoare, Sveriges Riksbank, este curent cea mai veche bancă centrală care încă mai funcționează. Palmstruch a fost acuzat pentru lipsă de responsabilitate în gestiunea și controlul banilor, fapt pentru care în 1668 i-a fost luat titlul nobiliar, a fost exilat pe viață și condamnat la moarte în cazul în care nu reușea să restabilească lichiditatea firmei.




Una dintre cele mai mari bănci private în Suedia este Carnegie Investment Bank

Banci Private

Tipuri de bănci 2000 (Dec) 2012 (Dec)

Banci comerciale suedeze 22 37

din care 4 mari banci 4 4

din care banci precursoare de economii 9 14

din care banci comerciale 9 19

Banci straine 21 29

din care subsidiare 2 2

din care ramuri 19 27

Banci de economii 79 49

Banci cooperative 2 2

Total 124 117Tabelul nr.1: Numărul de bănci în Suedia.

Factori de influență1.3

Dintre factorii care influențează activitatea sistemului bancar olandez, putem menționa: investiția străină, produsul intern brut, rata inflației, rata șomajului, datoria publică.

Pentru anul 2010 valoarea PIB-ului era de 405.8 miliarde USD în 2011 înregistrând o creștere de 14%, valoarea sa devenind 462,9 miliarde USD. În anul 2012 PIB-ul Suediei a înregistrat valoarea de 539,3 miliarde USD înregistrând din nou o creștere de 16,5%. Spre deosebire de tendința din ultimii ani în anul 2013 PIB-ul Suediei a înregistrat un declin de data aceasta scăzând cu 2,55% și înregistrând o valoare mai mare decat anii anteriori, aceasta fiind 525,5 miliarde USD.

Produsul intern Brut

Rata inflației pentru anul 2010 a fost de 2,34%, valoare foarte apropiată de nivelul dorit de conducerea țării, care se încadrează și în marja de toleranță. În anul următorul aceasta înregistrează o mică scădere, ajungând la 2.29%. În 2012, se înregistrează deflație 0,05% pentru a ajunge din nou la inflație în 2013 de 0,14%.

INFLAtie


7



Criza din 1991-19931.4

Există o dezbatare importantă privind criza suedeză, referitoare la cauzele sale, cât și la timpul apariției. Numeroși autori consideră drept începutul crizei anul 1970, după care economia suedeză a slăbit progresiv, până în momentul când aceasta a fost incapabilă să facă față recesiunii, în 1992-1993. Alții, dimpotrivă, consideră că Suedia nu a fost nicidecum în criză până la începutul anilor ‘90, atunci când numeroase bănci au fost aproape de faliment.

În perioada 2010-2013 rata șomajului înregistrează o valoare constantă în jur de 8% (în 2012 și 2013 fiind de 7,9%), comparativ cu 2009 când a fost 9,1%. Această scădere denotă faptul că în Suedia este un climat economic favorabil. Majoritatea companiilor nu au fost afectate de criză, sectorul privat fiind caracterizat de stabilitate.

Rata Somajului

Pentru anul 2009 datoria publică a Suediei era de 172,7 milioane USD în 2010 înregistrând o creștere de 5,43%, valoarea sa devenind 182,627 miliarde USD. În anul 2011 datoria publică Suediei a înregistrat valoarea de 207,131 milioane USD înregistrând din nou o creștere de 11,83%. Spre deosebire de tendința din ultimii ani în anul 2013 datoria publică Suediei a înregistrat un declin de data aceasta scăzând cu 3,34% și înregistrând o valoare mai mică decat anul anterior, aceasta fiind 200,433 milioane USD.

Datoria Publica

șomajului crescând de la 2% la 10%, și soldul administrațiilor publice de la +3% la -12% din PIB. Printre cauzele crizei modelului democratic social suedez, criza bancară din 1991-1992 pentru liberalizarea sistemului financiar. Două alte cauze mai puțin importante pot fi menționate: slăbirea de consens între patronat și sindicat, precum și descentralizarea de negociere a salariilor.

Pentru a face față situației, Suedia a aplicat o politică monetară internă de “țintare a inflației”. Aceasta implică un nivel stabil de creștere a prețurilor (de exemplu, 2% pe an). Banca centrală, a fost însărcinată să prevadă evoluția ratei inflației, și să varieze rata dobânzii în funcție de evoluția previzionată a prețurilor și rata țintă a inflației.

De asemenea, există divergențe cu privire la cauzele apariției dificultăților. Susținătorii primei teorii, punctează slăbirea competitivități externe și slăbirea reglementării corporatiste. Susținătorii crizei târzii și brutale pun în evidență prăbușirea băncilor suedeze după liberalizarea financiară din anii 1980.

Începând cu 1930, “modelul suedez “ se baza pe o gestiune keynesianistă a economiei. Într-o țară caracterizată de o slabă deschidere spre comerțul exterior, această politică era eficace, și era caracterizată de o redistribuire fondată pe fiscalitate ridicată și pe un stat Providență generos.

Recesiunea din 1991-1992 a avut consecințe grave, rata

Experiența Suedeze de reglare a datorii publice ar putea fi utilă pentru gestionarea crizei din zona Euro. De fapt, în fața unei economii decadente, conducerea țării a știut să întreprindă anumite măsuri de urgență, dar de asemenea și reforme structurale care au modificat considerabil structura publică, rolul statului și funcționarea economiei.




Tendințe1.5

În ultimul timp, mai mult ca niciodată, putem observa că băncile au o tendință de a acapara o parte cât mai mare din procesul financiar. Renunțarea la specializare a acestora a dus la o universalizare a serviciilor oferite, acum aproape orice persoană fizică sau juridică putând contracta facilități financiare de la orice bancă.

Suedia a fost prima țară care a introdus bancnotele, dar ar putea fi și prima care le scoate din circulație. Moneda electronică, cardurile bancare și chiar telefoanele au substituit modul tradițional de a achita pentru servicii, în Suedia existând orașe și bănci unde nu se mai folosesc banii lichizi. Argumentul pentru o asemenea măsură este cererea scăzută, sau aproape inexistentă pentru numerar. Și totuși, există și persoane care sunt împotriva acestui lucru, pe motiv al încălcării intimității clienților prin evidența tranzacțiilor efectuate.


9



Banca centralăa Suediei 2

Scurt istoric2.1

Sveriges Riksbank a luat ființă în anul 1668 și este considerată cea mai veche bancă centrală din lume. Înainte de a primi această denumire, banca se numea Stockholms Banco (condusă de John Palmstruch, fiind bancă privată), s-a prabusit ca urmare a emiterii a prea multor note fară a avea lichiditățile necesare.

1 În urma eșecului pe care la avut Stockholms Banco, Riksbank nu a avut permisiunea de a emite bancnote. Cu toate acestea, în anul 1701 i-a fost acordat dreptul de a emite ”note de

transfer”.

2 Pentru a evita si elimina falsurile, Riskbank a decis să-si înființeze propria fabrică de hârtie pentru bancnote la Tumba Bruk (periferia orasului Stockholm) și fabricarea unui tip de hârtie

greu de imitat.

3 Din 1715, banca a confecționat de urgența 40 de milioane de monede, datorită costurilor de război care au dus la falimentul visteriei între anii 1697-1718.

4 În 1904 banca a primit dreptul de a emite bancnote și monezi.

5 Moneda naţională a Suediei este coroana suedeză (SEK), aceasta fiind raportată până în 1931 la etalonul aur, bacnotele de hârtie putând fi

convertibile în monede de aur.

6 Banca a fost obligată până în 1975, prin Constituţia Suediei, să asigure convertibilitatea bancnotelor de hârtie în aur, tot în acest an

constituţia a fost ratificată și această obligaţie a încetat.

7 Pe 17 mai 1991, Riksbank a decis să ataşeze coroana la ECU (European Currency Unit). Această legătura unilaterală avea drept scop creșterea

încrederii în coroana suedeză și nu presupunea nici o întelegere sau vreo obligație de menținere a altei rate de schimb decât cea dorită de Suedia.




Riksbank este o autoritate publică subordonată parlamentului suedez (Riksdag). Reprezentanți acestuia sunt membrii Consiliului General al Riksbank și tot ei numesc membrii Comitetului executiv care conduce Banca. Banca centrală se împarte în: Consiliul General, Camera Executivă şi departamente. Riksbank este format din şapte departamente: Departamentul Stabilităţii Financiare; Departamentul Managementului de Piață; Departamentul Politicii Monetare; Departamentul Auditului Intern; Departamentul de Numerar și Sisteme de plată; Departamentul Serviciilor IT; Secretariatul General. Toţi şefii de departament, cu excepţia şefului Departamentului de Audit Intern, participă la Grupul de Management al Riksbank, care coordonează activităţile băncii şi este condus de şeful Secretariatului General.

8 În noiembrie 1992, regimul cursului de schimb fix al Coroanei Suedeze s-a prabuşit. Câteva luni mai târziu, în

ianuarie 1993, Consiliul de Administraţie al Riskbank a dezvoltat un nou sistem de politică monetară, bazat

pe o rată de schimb flotantă şi pe o ţintire a inflaţiei, recesiunea din anii 1991-1993 a dus la scăderea inflatiei

cu aproximativ 2%.

9 În anul 1999 Riskbank are un statut independent și o nouă conducere. Principala consecință a anilor 2000 a

fost închiderea tuturor sucursalelor ale băncii centrale si s-a externalizat manipularea de monede și

bancnote de o companie privată.

Structură2.2


11



Riksbank a fost numită responsabilă pentru politica monetară a Suediei, respectiv pentru influenţarea inflaţiei prin rata dobânzii. De asemenea banca are obligaţia de a supraveghea sistemul plăţilor. Banca emite bancnote şi monede, de asemenea mai gestionează rezerva de aur a Suediei şi valutele.

Menținerea prețurilor presupune ca inflația, măsurată ca variția anuală a indicelui prețurilor de consum (IPC) sa fie 2%.

Stabilitatea financiară asigură plățile în economie ce pot fi realizate eficient și în siguranță, la cel mai mic cost.

Sistemul de plăţi este important pentru toate activităţile bancare şi este o componentă centrală a sistemului financiar. De aceea Riksbank analizează regulat riscurile şi ameninţările pentru stabilitatea sistemului financiar suedez. Această analiză poate detecta schimbări şi vulnerabilităţi care ar putea duce la o criză majoră. Evaluarea aprecierii stabilităţii condusă de Riksbank este publicată de două ori pe an în Raportul Stabilităţii Financiare.

Funcţii2.3

Obiective2.4

Protejarea stabilității prețurilor

Stabilitatea financiară

FunctiiPrincipale

Emiterea de monede și bancnote

Asigurarea valorii acestora în timp

Prevenirea falsificării banilor

Supravegherea și asigurarea în

conformitate a plăților

Alte functii

Principalul obiectiv al băncii central este să asigure o rată a inflaţiei mică şi stabilă.

Alte obiective ale politicii monetare sunt:

promovarea unui sistem de plăţi în condiţii de siguranţă şi eficienţă.

sprijinirea obiectivelor de politică economică generală în vederea realizării creşterii economice durabile şi ocuparea forţei de muncă

Obiectivul politicii monetare a Riksbank, este de a menţine stabilitatea preţurilor, mai exact de a menţine o rata a inflaţiei cât mai mică. Banca a stabilit ca nivelul ratei inflaţiei să fie de 2% pe an permițând o marjă de toleranţă de ± 1%.




Date statistice2.5


13



SEB este una dintre cele mai mari bănci din Suedia, și face parte din grupul bancar SEB Group. Ca toate băncile mari, are sediul în capitala țării, Stockholm. Pe lângă activitățile de bază, SEB deține un loc important și în asigurările de viață, fiind și proprietarul Eurocard-ului, pe care l-a introdus în 1964, și care s-a dovedit a fi un succes.

SEBSkandinaviska Enskilda Banken

3.1

Apariția SEB - Skandinaviska Enskilda Banken

Prin fuziunea: Stockholms Enskilda Bank

Skandinaviska Banken

Controlată de:

Familia Wallenberg

Fondată: 1972

+<- fondată în 1865

<- fondată în 1864

crearea unei bănci mai bine poziționate în oferirea de servicii corporațiilor pentru a face față concurenței internaționale

MOtive

Logotip

Bănci reprezentative pentru sistemul bancar din Suedia 3




Numărul acționarilor (mii)

Structura acționarilorProcentaj al acțiunilor deținute la data de 31 Decembrie 2013

Sursa: Euroclear/SIS Ägarservice AB

Acționari Suedezi 73.3

Acționari privați 12.2Instituții și fundații 49.2

11.9

26.7Fonduri comune

Acționari străini

Cei mai mari acționari dețin aproximativ 50% din acțiunile instituției

O acțiune SEB este una dintre cele 5 cele mai deținute la Nasdaq OMX Stockholm Stock Exchange.

Numărul personalului în anul 2013 era de 16 000 persoane. Activele băncii - 41,553 milioane coroaneProfitul net pentru același an - 18,127 milioane de coroane (14,235 milioane de coroane în 2012).

Printre serviciile oferite se regăsesc: servicii bancare şi bancare private schimb valutar managementul activelor carduri de credit (lider de piaţă prin parteneriatul Eurocard-

Mastercard) oferă servici pe piaţa de economii şi asigurări de viaţă

Cei mai mari acționari

31 December 2013 Nr. de acțiuni

Din careacțiuniSeria C

Proporție din capital % voturi %

Investor ABTrygg StiftelsenAlecta

fundsSwedbank Robur

fundsAMF Insurance &

Norges Bank Invest-ment ManagementSEB fundsSHB fundsWallenberg-foundations

Pension fund

Fourth Swedish

First Swedish National

Second Swedish

Skandia Life

Third Swedish

Nordea FundsForeign owners

Sursa: Euroclear AB/SIS Ägarservice AB

Graficul nr. 1: Structura și numărul acționarilor SEB

Tabelul nr. 3: Acționarii SEB


15



Declaratie de venitÎn concordanță cu Swedish Financial Supervisory Authority

SEK milioane (coroane) Note

Skandinaviska Enskilda Banken2013 2012 Schimbare, %

3 35,740 –637,9543 5,567 –45,8173 – –22,435 –1526,2937 4,848 2,215 1194 9,815 8,963 104 – –1,532 11,5245 3,547 –4,046 127 1,990 159

37,540 2031,337

8 – –14,062 –715,077

Interest incomeLeasing incomeInterest expenseDividendsFee and commission incomeFee and commission expenseNet financial incomeOther income

11 – –5,024 –85,446

– –19,086

Total operating income

Administrative expensesDepreciation, amortisation and impairment of tangible and intangible assets

–720,523Total operating expenses

18,454 7110,814

13 –451 –385 17– –1,691 521,114

Operating profit 16,312 759,315

Profit before credit losses

Net credit lossesImpairment of financial assets

14 –3,432 3,17515 – –2,778 1,289 11615 –27 –86 –69

AppropriationsIncome tax expenseOther taxes

16,939 4,765

Net profit 16,939

NET PROFIT

Statement of comprehensive income

4,765

859 693 24–903 584

–32 – –72 56

17 –76 –1,205 106Other comprehensive income (net of tax)

Available-for-sale financial assetsCash flow hedgesTranslation of foreign operations

18216,863 5,970TOTAL COMPREHENSIVE INCOME

Handelsbanken3.2

Handelsbanken (Svenska Handelsbanken) este o bancă suedeză universală care oferă o gamă largă de servicii: retail, wholesale, investment, tranzacții corporatiste tradiționale, schimb și asigurări de viață. Handelsbanken este una dintre cele mai importante bănci din Suedia, cu peste 460 de sucursale.

Logotip

Tabelul nr. 4: Declarație de venit SEB




Apariția Handelsbanken

Formare: O parte din proprietarii ințiali ai Stockholms Enskilda Bank au decis să deschidă o nouă bancă separată.

CEO actual:

Pär Boman

Fondată: 1871

1873 Handelsbanken a fost listată la Stockholm Stock Exchange

1893 compania bancară Louis Frænckel a fuzionat cu Stockholms

Handelsbank

1906 Julius Geber & Co a fuzionat cu Handelsbank

1914 - 1917 Stockholm’s Handelsbank a cumpărat mai multe bănci suedeze

regionale și și-a mutat operațiunile centrale la Stockholm

1929 Căderea bursei de pe Wallstreet a determinat banca să cumpre acțiuni

în o parte din companiile industriale pentru a-și asigura împrumuturile

1955 - 1965 Handelsbank a achiziționat în 1955 compania ipotecară SIGAB și până

în 1965 și-a schimbat numele în Handelsbanken Hypotek în același timp deschizându-și și 157 de noi filiale

1990 Suedia a intrat într-o criză ce a dus la expansiunea Handelsbanken,

fiind cea mai puțin afectată dintre băncile din Suedia

1999 Handelsbank și-a continuat expansiunea în alte țări din UE

deschizându-și filiale și în Marea Britanie

Istoric

Numărul personalului în anul 2010 era de 10 850 persoane. Activele băncii - 2 489 806 milioane coroaneProfitul net pentru același an - 14 295 milioane de coroane (14 038 milioane de coroane în 2012).

Printre serviciile oferite se regăsesc: retail wholesale tranzacții corporatiste tradiționale carduri de credit asigurări de viață


17



Număr de % dinacțiuni capital

% dinvoturi

64 451 572 10.14 10.31

64 351 679 10.12 10.30

17 077 900

Cei mai mari acționari Suedezi ai Handelsbankenla 31 December 2013

2.69 2.73

14 932 000 2.35 2.39

14 698 379 2.31 2.35

9 306 402 1.46 1.49

8 910 000 1.40 1.43

8 591 616 1.35 1.37

6 432 450 1.01 1.03

5 181 234 0.82 0.83

4 277 288 0.67 0.68

4 100 000 0.65 0.66

3 589 307 0.56 0.57

3 005 491 0.47 0.48

2 664 654 0.42 0.43

Oktogonen Foundation

Industrivärden

Swedbank Robur funds

Lundbergs

AMF and funds

Handelsbanken funds

Alecta

SEB funds

4th National Swedish Pension Fund

AFA Försäkring

3rd National Swedish Pension Fund

J. Wallanders & T. Hedelius stiftelse, T. Browaldhs stiftelse

SPP Fonder

Folksam / KPA / Förenade Liv

2nd National Swedish Pension Fund

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

2013201220112010200920082007200620052004

SEK pe acțiune

Dividend total Dividend ordinar

Group

Declaratie de venit 20132013 2012milionae SEK (coroane)

54 463 62 814

-27 794 -36 733

26 669 26 081

9 294 8 750

-1 490 -1 381

7 804 7 369

1 357 1 120

142 196

161 152

89

185 136

36 327Total income 35 062

-11 404 -11 167

-5 181

Interest income

Interest expense

Net interest income

Fee and commission income

Fee and commission expense

Net fee and commission income

Net gains/losses on financial transactions

Risk result, insurance

Other dividend income

Share of profit of associates

Other income

-5 069

-476 -464

Sta� costs

Other expenses

Depreciation, amortisation and impairments of property, equipment and intangible assets

Total expenses -17 061 -16 700

19 266 18 362

-1 195 -1 251

17 -3

Profit before loan losses

Net loan losses

Gains/losses on disposal of property, equipment and intangible assets

Operating profit 18 088 17 108

Taxes -3 915 -3 092

14 173 14 016

122 22

Profit for the year from continuing operations

Profit for the year pertaining to discontinued operations, after tax

14 295Profit for the year 14 038




Balance sheet2013 2012milioane SEK (coroane) 2011 2010 2009

685 372 731 967 686 827 691 221 741 496

475 440 422 897

Raport anual pe ultimii 5 ani

532 713 505 049 396 001

112 728 108 198 94 237 103 836 154 790

533 321 461 704 499 484 314 057 278 351

Assets

Loans to the public

Loans to credit institutions

Interest-bearing securities

Other assets

1 806 861Total assets 1 724 766 1 813 261 1 614 163 1 570 638

814 227 668 683 705 565 577 180 570 166

226 631 243 332 261 806 260 117 225 049

532 607 531 284 543 876 483 305 474 205

15 965 21 167 35 325 43 959 59 021

125 900 173 030 193 034 178 922 172 940

773 5 038 998 1 110 1 368

90 758 82 232 72 657 69 570 67 889

1 806 861Total liabilities and equity 1 724 766 1 813 261 1 614 163 1 570 638

Liabilities and equity

Deposits and borrowing from the public

Due to credit institutions

Issued securities

Subordinated liabilities

Other liabilities

Untaxed reserves

Equity

25 216 59 195 72 007 79 591 171 051

41 679 2 564 5 236 4 398 8 124

121 509 131 586 149 061 131 479 154 338

518 414 475 287 513 217

Memorandum items

Assets pledged for own debt

Other assets pledged

Contingent liabilities/contingent commitments

Other commitments 415 771 376 628

2013Key figures 2012 2011 2010 2009

58.0 56.0 61.0 61.5 61.9

0.24 0.28 0.24 0.33 0.33

21.4 20.6 20.9 19.3 20.2

20.5 19.0 16.9 12.9 12.0

Impaired loans reserve ratio, %

Proportion of impaired loans, %

Capital ratio, % according to Basel II

Tier 1 ratio, % according to Basel II


19



Nordea Bank, sau pur și simplu Nordea, este una dintre cele mai mari bănci din nordul Europei, și are sediul la Stockholm. A fost înființată în urma fuziunilor și cumpărării băncilor din Finlanda, Danemarka, Norvegia (Nordbanken, Merita Bank, Unibank și Christiania Bank) în perioada 1997-2000.

Nordea Bank3.3

Apariția Nordea

Formare: În urma achiziționării și fuziunii Nordbanken, Merita Bank, Unibank și Kreditkassen

CEO actual:

Christian Clausen

Fondată: 2000

1991 criza băncilor suedeze a forțat naționalizarea de către stat a

Nordbanken pentru 64 miliarde de coroane

1997-2000 achiziționarea băncilor Suedeze, Finlandeze, Daneze și Norvegiene:

Nordbanken, Merita Bank, Unibank și Kreditkassen (Christiania Bank)

Istoric

Sampo Group 21,3%Statul suedez 13,5%Nordea Fonden 3,9%Fonduri Swedbank Robur 3,3%AMF Asigurari si fonduri 2,1%

Actionari

Numărul personalului în anul 2010 era de 10 850 persoane. Activele băncii - 2 489 806 milioane coroaneProfitul net pentru același an - 14 295 milioane de coroane (14 038 milioane de coroane în 2012).

Printre serviciile oferite se regăsesc: retail wholesale tranzacții corporatiste tradiționale carduri de credit asigurări de viață

Logotip


21



Concluzie4

Suedia a fost întotdeauna una dintre tările pioniere ale sitemului bancar European. E păstrează acestă tendință și în zilele nostre întotdeauna încercând să adopte sisteme cât mai curente, asta observându-se nu numai în atitudinea statului ci și în politicile de guvernare ale celor mai mari băci suedeze.

Cum am putut obseva și în perioada Crizei din 1991-1993 Suedia a fost una dintre tările cu cele mai stabile economii, în parte datorită sistemului său bancar, iar dacă este să observăm evoluția sistemului bancar acestei tări în perioada ultimilor 5 ani putem spune cu relatică siguranță că Suedia tinde să păstreze un trend (prognostic economic) pozitiv în domeniul bancar.




Bibliografie5

Tipărită

Internet

Bogdan Căpraru - Activitatea Bancară. Sisteme, operațiuni și practici, Ed. C.H. Beck, București, 2010

www.swedishbankers.se www.riksbank.comwww.nordea.comwww.handelsbanken.sewww.seb.sewww.countryeconomy.comwww.tradingeconomics.comwww.epp.eurostat.ec.europa.eu


23



Cuprins6

I. Descrierea sistemului bancar din Suedia 42.1 Scurt istoric 4

2.2 Factori de influență 62.3 Tendințe 8

II. Banca Centrală 92.1 Scurt istoric 9

2.2 Structură 102.3 Funcții 11

2.4 Obiective 112.5 Date statistice 12

III. Bănci reprezentative 133.1 SEB 13

3.2 Handelsbanken 153.3 Nordea 19

IV. Concluzie 21

monografie a sistemului bancar din suedia

Documents