1

Monografia comunei suplacu de barcău

Cap I. Pozitia si localizarea geografica

Comuna Suplacu de Barcău, cu cele şase localităţi componente: Borumlaca, Dolea,

Foglaş, Suplacu de Barcău, Valea Cerului şi Vâlcelele este situată în nord-vestul României, în

partea nord-estică a judeţului Bihor, la aproximativ 75 km nord-est de Oradea (în linie

dreaptă fiind doar 50 de km). Are o suprafaţă de 4448 ha, din care 775,53 intravilan, şi o

populaţie de 4522 de locuitori1. La vest se învecinează cu Marca, comună din judeţul Sălaj,

iar în judeţul Bihor este mărginită la nord şi la vest de comuna Balc şi la sud-vest de

comunele Abram şi Popeşti.

1.1Relieful

Regiunea avută în vedere este situată în sud-vestul bazinului Şimleu (în depresiunea

Plopiş), la confluenţa cu Platforma Sălăjeană Marginală (piemonturile Dernei şi colinele

Toglaciului), bazin dependent de depresiunea Panonică, care este delimitată la sud şi vest de

Barcău, parte componentă a unei unităţi de relief mai mari: Dealurile de Vest.

Aceste dealuri mărginite la sud de munţii Plopiş (sau Şes) sunt caracterizate de

numeroase golfuri. Ele au fost încadrate în categoria piemonturilor şi prezintă două trepte de

relief: una superioara (400 - 450 m) şi alta inferioară (300-350 m), marcând trecerea spre

Câmpia de Vest.

2

În raza comunei, altitudinea maximă este înregistrată pe culmea ce se învecinează cu

Huta Marca, având o înălţime absolută de 568,8 m2. Alte înălţimi semnificative se află la

Dealul Mare, ce domină localitatea Borumlaca (532 m), şi Dealul Popuri (354 m). Cea mai

scăzută altitudine se înregistrează pe Valea Săldăbagiului, la ieşire din raza comunei (180 m).

Vârful de la Huta Marca văzut dinspre Suplacu de Barcău

Dealul Popuri

De multe ori apare greşit indicat vârful Huta Boiovski ca fiind cea mai mare înălţime

din raza comunei, cu altitudinea de 671 m. In realitate, vârful Huta Boiovski are o altitudine

de 611,8 m, iar vârful se află pe teritoriul comunei Popeşti, graniţa între cele două judeţe

constituind-o cumpăna de ape dintre "bazinele" apelor Borumlăcii şi Varvizelului.

Ca geneză, regiunea avută în vedere s-a scufundat faţă de munţii înconjurători în

Neozoic (etapa badenian), ca şi celelalte depresiuni din nordul Munţilor Apuseni. Dealurile

de Vest sunt foste câmpii de acumulare litorală din perioada Pliocenului, continuate pe uscat

cu acumulări continentale de tip piemontan. Depresiunea s-a scufundat pe linii de falii faţă de

munţii limitrofi. Dealurile din zona comunei Suplacu de Barcău s-au format prin depunerea

depozitelor sedimentare neozoice peste un fundament permo-triasic datorită mărilor care s-au

succedat în acest bazin sedimentar3, sedimentele depuse anterior fiind apoi modelate,

rezultând relieful actual. Modelarea reliefului a fost dată, în primul rând, de către râurile care

urmăreau marea în retragere.

3

Din punct de vedere litologic, în zona cercetată predomină la suprafaţă şi în adâncime

sedimente comune ariilor de subsidenţă sau mărilor epicontinentale: argile, marne, nisipuri,

calcare organogene şi horsturi cristaline izolate. Zona Suplacului se caracterizează prin

micaşisturi de culoare brun-verzuie, care în Neolitic au constituit materia primă pentru

realizarea numeroaselor unelte. Pintenul Marca este realizat din formaţiuni cristaline

constituite din roci mezo- şi katamorfice în care predomină micaşisturile cu granaţi,

micaşisturile cu granaţi şi biotit, precum şi gnaisurile.

Formarea acestei unităţi geografice explică şi tipul unităţii de relief: este o unitate

piemontană cu înclinare monoclinală, relativ redusă, dinspre zona montană spre zona de

câmpie (SE spre NV). Cursurile de apă au fragmentat piemontul, astfel că aspectul actual este

de dealuri prelungi, situate discontinuu.

Râurile nu numai că au dat un relief de eroziune, dar au determinat şi acumulări

aluvionare de-a lungul luncilor lor în timpul Cuaternarului. In sedimentele marine depuse de

fostele mări, râurile au modelat dealurile actuale ale depresiunii, dealuri care au o structură

piemontană (adică, straturile înclină lin spre axul depresiunii).

1.2 Clima

Intreaga zonă are un climat temperat-continental de tranziţie, aflându-se sub influenţa

maselor de aer vestice, mai umede şi mai calde, ce vin dinspre Oceanul Atlantic. Iarna mai

influenţează şi mase de aer umede dinspre Oceanul Arctic şi M. Baltică, iar vara mase de aer

mai calde, dinspre Africa şi, respectiv, dinspre Marea Mediterană.

Valorile termice medii ale zonei sunt în jur de 10˚C, media celei mai scăzute

temperaturi lunare fiind de -1,2˚C, iar media celei mai calde temperaturi lunare este de

21,0˚C.

Cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor atinge 608 mm/an, cu valorile cele mai

ridicate în lunile mai (75 mm) şi iunie (98 mm) şi cele mai scăzute în februarie (35 mm). In

sezonul rece precipitaţiile cad sub formă de ninsoare. Ninsorile sunt determinate de masele de

aer nordice, dinspre Oceanul Arctic şi Marea Baltică şi, parţial, dinspre Atlantic.

Vânturile predominante sunt cele dinspre vest. Aceste mase de aer sunt umede şi

produc precipitaţii. Masele de aer vestice pătrund în zonă prin Valea Barcăului. Pătrunderea

peste Munţii Şes a acestor mase de aer face ca ele să-şi piardă o parte din umezeală, ajungând

în depresiune mai uscate. Masele de aer sudice sunt prezente, cu influenţe variabile, în tot

cursul anului. In perioadele de intensitate mai mare, acestea determină încălziri ale vremii, cu

zile caniculare vara şi cu zile blânde în timpul iernii. Ele vin dinspre Marea Mediterană (mai

umede) sau dinspre Africa (uscate). Masele de aer nordice influenţează zona mai ales pe

perioada iernii. Venind dinspre Oceanul Arctic, determină formarea de precipitaţii solid-

lichide (lapoviţă şi ninsoare), iar în sezonul cald produce coborârea intensă a temperaturilor şi

precipitaţii lichide, cu durata de câteva zile (ploi "mocăneşti").

Pe ansamblu, comunei Suplacu de Barcău îi este specific un climat de dealuri joase.

4

1.3 Reteaua Hidrografica

Principalul curs de apă care străbate comuna este râul Barcău, un afluent situat pe

partea stângă a Crişului Repede (se varsă pe teritoriul Ungariei), care, după traversarea DN

19B, constituie graniţa cu judeţul Sălaj.

Aşa cum se poate observa în teren, la ieşirea din defileul Marca, râul a avut mai multe

albii de-a lungul timpului, fapt ce în mod sigur a afectat locuirea depresiunii. Acest fenomen

are la bază influenţa omului asupra modelării reliefului (despăduriri în primul rând), ceea ce

conduce în zona noastră la accelerarea proceselor de eroziune şi alunecări de teren care

determină o instabilitate a albiilor Barcăului. Valorile depunerilor de aluviuni sunt foarte

mari, datorându-se în parte şi înclinaţiei mici a Barcăului în această zonă, panta longitudinală

fiind între defileul Marca şi Balc de 1-2 m/km, fapt care favorizează inundaţiile (de unde şi

necesitatea construirii barajului de la Suplacu de Barcău). Lăţimea medie a Văii Barcăului

este de circa 20 m. Adâncimea Văii este de 2-3 m, în anumite porţiuni ajungând chiar până la

4 m. Are maluri abrupte, supuse eroziunilor în mod accentuat. Adâncimea medie a apei este

de 0,5-1 m, exceptând anumite porţiuni, unde adâncimea apei poate ajunge până la 2 m.

Valea este caracterizată printr-o foarte mare neuniformitate, atât în adâncimea apei, cât şi în

ceea ce priveşte natura fundului, forma malului etc. Debitul râului este foarte variabil, de la

0,5 mc/sec la 15 mc/sec în timpul revărsărilor. Debitul mediu este în jur de 1,5-2 mc/sec.

5

Cel de-al doilea curs de apă ca importanţă, ce străbate comuna pe o lungime de cca.

15 km înainte de a se vărsa în Barcău, este Valea Borumlăcii, ce izvorăşte din pădurile de

deasupra localităţii Borumlaca.

Valea Borumlăcii în apropiere de vărsarea în Barcău

Lăţimea medie a văii este de 3-4 m, iar adâncimea ei este de maximum 1,5 m.

Adâncimea apei este de 0,5 m, însă cu ocazia torentelor rezultate în urma ploilor sau

dezgheţurilor rapide poate atinge valori mult mai ridicate. Debitul are valori cuprinse între

0,5 - 6 mc/sec. In timp de secetă, valea seacă.

Celelalte cursuri de apă ce străbat comuna Suplacu de Barcău, neavând debit

permanent sau, în unele cazuri, nici măcar izvor, sunt cursuri sezoniere, ele adunând

precipitaţiile şi apele rezultate în urma dezgheţului, cea mai importantă fiind Valea Frumoasă,

care este un afluent de parte stângă a Borumlăcii şi care constituie pentru o bună porţiune

graniţa cu comuna Balc. Valea Birtokoserdo este un afluent al Văii Frumoase. Aceste două

6

cursuri de apă pornesc din zona satului Foglaş. In zona satului Dolea mai sunt două cursuri de

apă temporare: Valea Suplac şi Valea Săldăbagiului.

1.4 Vegetaţia

Vegetaţia comunei este cea specifică de trecere de la regiunea deluroasă spre cea

muntoasă, aparţinând în cea mai mare parte domeniului forestier, unde predomină stejarul

(Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), fagul (Fagus silvatica), tei (Tillia parviflora),

cer (Quercus cerris), pin (Pinus), salcii (Sallix), plopi (Pupullus sp.), gorun (Quercus petraea).

În amenajamentele silvice a fost introdus sporadic şi bradul.

Existenţa pădurilor de cer în zona acestei comune a dus la apariţia toponimicului

Valea Cerului pentru unul din satele comunei.

Arbuştii sunt reprezentaţi de alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum

vulgare), lemnul răios (Evonymus verrucosa). De remarcat este existenţa în vâile reci din

zonele înpădurite a unei specii endemice, liliacul carpatin (Syringa josikaea), relicva a

perioadei glaciare.

Fauna este reprezentată mai ales prin iepuri sălbatici (Lepus europeus), mistreţi

(Sus scrofa), căprioare (Capreolus capreolus), vulpi (Vulpes vulpes), jderul (Martes martes).

Datorită apropierii de domeniul fagului în zona Balc se semnalează prezenţa

sporadică a lupilor (Canis lupus), iar păsările sunt reprezentate prin fazani (Phasianus

colchicus), potârnici, raţe sălbatice, corbi (Corvus corax). De semnalat este prezenţa, în

bazinul Barcăului, a pescăruşului albastru, o specie de pasăre de apă cu un colorit deosebit.

Totodată, paradoxal faţă de poluarea fizico-chimică specifică zonelor petroliere, au fost

semnalate exemplare de ausel, pasăre specifică zonelor nepoluate. În ultimii ani se

semnalează o înlocuire a efectivelor de rândunici cu un număr mare de lăstuni

(Josan.N.,2004).

În râul Barcău sunt bine reprezentaţi peştii ca cleanul (Leuciscus cephalus),

scobarul (Chondrostoma nasus), mreana (Barbus meridionalis peteny), carasul (Carasius sp.),

crapul (Cyprinus carpio).

1.5 Bogăţiile solului şi subsolului

Felul solului prezintă o importanţă însemnată în ceea ce priveşte ocupaţia

locuitorilor şi producţia agricolă a comunei.

În comuna Suplacu de Barcău sunt urmatoarele soluri:

- Soluri brune de pădure pe cale de podzolire.

- Soluri negre de fâneţe.

- Soluri aluvionare.

Solurile brune de pădure sunt mai puţin fertile însă prin administrarea de

amendamente şi îngrăsăminte pot da recolte de bună calitate.

Solurile negre de fanete se întind pe terasa Barcăului, sunt fertile, prielnice pentru

cultivarea de legume şi zarzavaturi.

Solul este prielnic pentru cultivarea cerealelor, pe marginea Barcăului se găsesc

fâneţe naturale şi păşuni.

7

Dealurile din împrejurimile comunei sunt prielnice cultivării viţei de vie şi a pomilor

fructiferi.

Subsolul comunei este foarte bogat în cârbune şi ţiţei. Aceste bogăţii sunt cunoscute şi

au fost, într-o măsură mai mică sau mai mare exploatate din cele mai vechi timpuri. Astfel,

conform cercetărilor efectuate pe durată de peste trei decenii de arheologul cel mai ataşat de

istoria acestei comune, de d-na dr.Doina Ignaţ, ceramica neolitică realizată de locuitorii zonei

noastre, era decorată cu motive geometrice, florale şi animale din bitum.

1.6 Solurile

Au o importanţă mare pentru potenţialul agricol al microregiunii şi sunt caracterizate

printr-o fertilitate ridicată, neexistând areale în care solul să fie neevoluat şi de o slabă

calitate. Rezultă de aici o mare capacitate de exploatere agricolă ce poate fi valorificată cu

cele mai bune rezultate.

Tipurile de soluri prezente sunt legate de tipul de vegetaţie prezent, astfel în pădurile

cu stejar sunt prezente solurile argiluviale iar în cele de fag, soluri brune, în arealele cu

paşuni şi fâneţe specifice sunt solurile negre de fâneaţă, în luncile râurilor sunt soluri gleice

sau aluvionare cu umiditate ridicată iar în zona masivului de sare apar solurile

sărăturate.Dealurile din sunt prielnice cultivării viţei de vie şi a pomilor fructiferi. Pe

teritoriul comunei Suplacu de Barcău subsolul comunei este foarte bogat în cârbune şi țiței.

1.7 Resursele naturale

Reprezintă rezultatul condiţiilor naturale prezenate anterior, cu rol important în

desfăşurarea activităţilor şi mai ales diversificarea posibilităţilor pentru o dezvoltare durabilă

a microregiunii.

Resursele solului de o calitate ridicată dau posibilitatea practicării agriculturii pe

întreg teritoriul, solul reprezentând şi principala resursă a microregiunii.De asemenea

zăcământul de cărbune şi țiței de pe teritoriul comunei Suplacu de Barcău este unul

seminificativ.O altă resursă o reprezintă pădurile preponderent de foioase cu un grad ridicat

de calitate a lemnului.

Cap II. Administratia locală.

Localitatea Suplacu de Barcau este atestata documentar pentru prima data in

socotelile de dijma ale episcopiei romano-catolice din Oradea pe anii 1291-1294,cu

denumirea « villa Zeplac ».Toponimicul este un mister,circuland variante care leaga numele

asezarii de presupusul nume al unui principe dac,stiuta fiind apropierea asezarii de cetatea

dacica de la Marca- Suplac.

8

Denumirea actuala in limba maghiara a localitatii Suplacu de Barcau explica

faptul ca toponimic,localitatea era legata de raul Barcau prin asezarea sa geografica intr-un

« loc frumos »(Szeplak= loc frumos,in maghiara) pe Barcau.

Comuna Suplacu de Barcau are o suprafata de 4448 ha avand o populatie totala

de 4605 persoane , in componenta sa 6 sate :

-Suplacu de Barcau atestat documentar in 1291-1294,avand o suprafata de 2735 ha

si o populatie de 2554 persoane.

-Borumlaca atestat documentar in anul 1327,avand o suprafata de 689 ha si o

populatie de 950 persoane.

-Vilcelele atestat documentar in anul 1785-1786,avand o suprafata de 91 ha si o

populatie de 267 persoane.

-Valea Cerului atestat documentar in anul 1785-1786,avand o suprafata de 216 ha si o

populatie de 432 persoane.

-Dolea atestat documentar in anul 1905,avand o suprafata de 297 ha si o populatie de

190 persoane. In urma studiilor sociologice efectuate,s-a constatat ca primii locuitori ai

satului Dolea provin din zona actualului oras Mezokovesd din Ungaria.Din aceasta cauza,s-

au stabilit dupa anul 2000 o relatie de prietenie concretizata in vizite reciproce si schimburi

culturale intre comuna Suplacu de Barcau si orasul ungar Mezokovesd.

-Foglas atestat documentar in anul 1916,avand o suprafata de 420 ha si o populatie de

212 persoane.

Cap III. Recensamantul comunei

Date statistice Actualizate in anul 2011

ETNIA

TOTA

L

RO

MÂ

NI

MA

GH

IAR

I

SLO

VA

CI

RR

OM

I

RU

SI

GER

MA

NI

ALT

II S

AU

NED

ECL.

SUPLACU DE BARCAU 2.343 887 1.175 57 217 2 1 4

BORUMLACA 953 416 6 117 414 0 0 0

DOLEA 184 15 168 1 0 0 0 0

FOGLAS 174 30 12 132 0 0 0 0

VALEA CERULUI 390 13 3 374 0 0 0 0

VILCELELE 246 80 4 122 40 0 0 0

TOTAL COMUNA 4.290 1.441 1.368 803 671 2 1 4

9

LIMBA

MATERNA

TOTA

L

LIM

BA

RO

MA

NA

LIM

BA

MA

GH

IAR

A

LIM

BA

SLO

VA

CA

LIM

BA

RR

OM

AN

I

LIM

BA

RU

SA

LIM

BA

GER

MA

NA

ALT

A S

AU

NED

ECL.

SUPLACU DE BARCAU 2.343 898 1.285 53 101 2 0 4

BORUMLACA 953 830 6 101 16 0 0 0

DOLEA 184 14 169 1 0 0 0 0

FOGLAS 174 30 12 132 0 0 0 0

VALEA CERULUI 390 13 3 374 0 0 0 0

VILCELELE 246 120 5 121 0 0 0 0

TOTAL COMUNA 4.290 1.905 1.480 782 117 2 0 4

RELIGIA

TOTA

L

OR

TOD

OX

A

RO

MA

NO

CA

TOLI

CA

GR

ECO

CA

TOLI

CA

REF

OR

MA

TA

BA

TIST

A

PEN

TIC

OST

ALA

AD

VEN

TIST

A

MA

RTO

R A

L LU

I

IEH

OV

A

CR

ESTI

N D

UP

A

EVA

NG

HEL

IE

ATE

U

AlT

A R

ELIG

IE /

NED

ECLA

RA

TA

SUPLACU DE

BARCAU

2.3

43 670 471 158 853 107 57 6 1 11 1 8

BORUMLACA 953 791 129 10 0 0 19 1 0 0 0 3

DOLEA 184 14 146 2 20 0 0 0 2 0 0 0

FOGLAS 174 26 140 1 7 0 0 0 0 0 0

VALEA CERULUI 390 11 378 1 0 0 0 0 0 0 0 0

VILCELELE 246 103 134 0 2 0 5 0 0 1 0 1

TOTAL

COMUNA

429

0

1.61

5 1.398 172 882 107 81 7 3 12 1 12

10

CLADIRI - LOCUINTE GOSPODARII -PERSOANE

SITUATIE

LOCATIV

A

TOTA

L

PO

PU

LAT

IE

NU

MA

RU

L C

LAD

IRIL

OR

NU

MA

RU

L LO

CU

INTE

LOR

NU

MA

RU

L C

AM

EREL

OR

DE

LOC

UIT

SUP

RA

FATA

CA

MER

ELO

R D

E

LOC

UIT

CA

MER

E U

TILI

ZATE

PEN

TRU

SCO

P C

OM

ERC

IAL

NU

MA

RU

L G

OSP

OD

AR

IILO

R P

OP

ULA

TIEI

NU

MER

E A

DM

INIS

TRA

TIV

E

PER

SOA

NE

PR

EZEN

TE

PER

SOA

NE

TEM

PO

RA

R

AB

SEN

TE

PER

SOA

NE

PLE

CA

TE P

ENTR

U

PER

IOA

DA

IND

ELU

NG

ATA

(>1

2

LUN

I) PER

SOA

NE

TEM

PO

RA

R

PR

EZEN

TE

SUPLACU DE

BARCAU 2.343 711 942 2.562 45.673 31 840 2.219 124 62 44 2.343

BORUMLACA 953 303 303 772 11.500 4 296 901 52 9 17 953

DOLEA 184 79 79 182 3.002 1 71 179 5 0 0 184

FOGLAS 174 54 54 148 2.297 56 167 7 1 1 174

VALEA CERULUI 390 139 139 259 5.525 2 129 335 55 1 1 390

VILCELELE 246 60 85 200 3.008 0 74 206 40 0 4 246

TOTAL COMUNA 4290 1346 1602 4123 71.005 38 146

6 4.007 283 73 67 4.290

Cap IV. Mișcarea naturala a populatiei

Mişcarea naturală a populaţiei este formată din următorii indici: natalitate, mortalitate

şi sporul natural, iar pentru o mai bună analiză a acestora se vor lua în calcul ultimii 7 ani

(între 2002 şi 2008) în care aceştia au fost evaluaţi la direcţile de statistică.

Important este faptul că pentru analiza acestor indicii s-au folosit atât valori absolute

adică numărul exact de naşteri sau de decese dar mai ales valori relative reprezentate de

numărul de naşteri sau decese la 1 000 de locuitori.

4.1 Natalitatea

Analizând unitatea administrativa în perioada 2002 – 2008 se observă că întreaga

microregiune se confruntă cu scăderi mari ale natalităţii, situaţie întâlnită la nivelul întregii

ţări mai ales în mediul rural. Astfel din anul 1992 pâna în anul 2012 se constata scăderi

seminificative, valorile scăzând cu 37% în Suplacu de Barcău.

11

Cauza principală a valorilor scăzute ale natalităţii se datorează şi îmbătrânirii

accentuate a populaţiei ceea ce va duce în viitor la scăderi continue a numărului de nou

născuţi.

4.2 Mortalitatea

Acest indice este cel care arată în mod îngrijorător situaţia satelor, unde, din cauza

îmbătrânirii populaţiei, numărul deceselor a crescut considerabil după 1990.

4.3 Sporul natural

Reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate şi este rezultatul cercetărilor celor

doi indici.La fel ca şi în cazul zonelor rurale din România sporul natural al populaţiei din

GAL Muntele Şes Bihor are valori ridicate pe alocuri .

La nivel administrativ valorile negative la nivelul anului 2008 s-a înregistrat -3,1%.Suplacu

de Barcău.

4.4 Mişcarea mecanică a populaţiei

Este definitorie pentru evoluţia populaţie prin numărul de sosiri, dar şi de plecări mai

ales după anul 2000 când acestea au avut loc mai mult în afara ţării. Întreaga situaţie se

referă la schimbările definitive de domicilui fără a se ţine cont de prezenţe sau plecări

temporale din microregiune, din perioada 2002 – 2012.

Cap V. Dezvoltarea economică și durabilă

Pe termen mediu si lung,dezvoltarea economica a comunei va fi gandita in

functie de oportunitatile aparute sau in curs de aparitie .Astfel,pot fi exploatate urmatoarele

premise de dezvoltare :

asigurarea unei infrastructuri rutiere corespunzatoare,retelele de drumuri fiind

adevaratele artere sanguine ale oricarui sistem economic sanatos si dinamic.

realizarea unor retele de canalizare in fiecare localitate a comunei,cu statiile

de epurare aferenta,pentru rezolvarea unitara la nivel de comuna a gestionarii

apelor uzate.

dezvoltarea unei zone rezidentiale cu utilitatile aferente,adiacente lacului

barajului de acumulare de pe raul Barcau.Aceasta zona de constructii cu

caracter turistic in prima faza,va conduce la atragerea unor investitori,si

cresterea potentialului economic si a plajei activitatilor cu caracter lucrativ.

12

Barajul Suplacu de barcau

realizarea unei statii moderne de tratarea apei,pe seama barajului de

acumulare de pe raul Barcau in vederea asigurarii necesarului de apa potabila

a comunei si a zonei.

implementare tehnologiilor moderne in ceea ce priveste productia agricola,in

vederea obtinerii de produse biologice,ca alternativa la actuala agricultura de

subzistenta.In acest sens se impune cu necesitate organizarea de cursuri de

pregatire,in vederea diversificarii tipurilor de exploatari agricole,precum si a

metodelor de exploatare.

diversificarea activitatilor industriale,pentru utilizarea potentialului mare de

mana de lucru calificata din comuna.

atragerea de investitori in domeniul productiei si serviciilor pe seama

amplasarii comunei in traseul Autostrazii Transilvania.

Autostrada Transilvania

in cooperare cu Petrom,incercarea de accedere a comunei in industria

producatoare de energie,prin dezvoltarea producerii de energie electrica prin

tehnologia de cogenerare.

Dezvoltarea infrastructurii turistice,pentru folosirea potentialului natural si antropic al

comunei noastre,cu traditii de exploatare a resurselor naturale din cele mai vechi

timpuri.Oportunitatile creeate de existenta siturilor arheologice neolitice de pe raza

comunei,trebuie sa fie exploatate in vederea imbunatatirii perceptiei publice asupra comunei.

13

5.1 Economia locală

Acest capitol include o parte de analiză calitativă şi una cantitativă.

Partea calitativă a studiului a fost aborbată dintr-o perspectivă amplă şi deschisă, am urmărit

să fie realizată o descriere a informaţiilor studiate.

Analizând datele existente din punct de vedere cantitativ s-a realizat o analiză în profunzime,

iar datele au fost analizate din punct de vedere statistic.

5.2 Repartizarea populaţiei active

COMUNA

POPULATIA

OCUPATĂ

TOTAL

RAMURI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE

AGRICULTURĂ

SILVICULTURĂ, EXPLOATARE FORESTIERĂ,

PISCICULTURĂ

INDUSTRIE

RAMURI ALE

ECONOMIEI NAŢIONALE

EXTRA

CTIVĂ

PRELUCRĂTO

ARE

ENERGIE

ELECTRICĂ,

TERMICĂ

, APE

SUPLACU

DE

BARCAU 1,390 151 5 826 403 414 9

Agricultura este ramura de activitate cea mai răspândită în zona rurală studiată.

Oamenii din toate timpurile s-au ocupat de cultura plantelor, creşterea animalelor şi alte

activităţi care derivă din acestea, de aceea este normal ca ei să perceapă agricultura ca şi

activitatea care le poate oferi noi perspective de dezvoltare.

Pe teritoriul comunei există numeroase posibilităţi de dezvoltare cum ar fi realizarea

de pieţe volante pentru promovarea produselor agricole, constituirea de ferme noi prin

comasarea terenurilor agricole sau întreprinderi sociale care să prelucreze produsele agricole

din zonă (legume, zarzavaturi, fructe de pădure, ciuperci, mierea).

Aceste întreprinderi pot reprezenta viitorul zonelor rurale unde agricultura este o

importantă sursă de venit. Se pot crea venituri suplimentare prin vinderea produselor, noile

locuri de muncă contribuind la diminuare ratei şomajului, şi nu în ultimul rând ar creşte

încrederea locuitorilor faţă de zonele în care trăesc. Efectul implementării acestor proiecte ar

fi automat îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural.

Pentru a putea avea o agricultura durabila sunt necesare unele masuri, cum ar fi:

mărirea numărului de asociaţii agricole şi zootehnice;

creşterea numărului de tineri care vor practica o agricultură eficientă după preluarea

exploatațiilor;

creşterea rolului învăţământului agricol și mărirea numărului de cursuri de formare

profesională disponibile;

14

dotarea tehnică a agriculturii, prin sprijinirea producătorilor agricoli, procurarea de

maşini şi utilaje agricole, seminţe, îngrăşăminte, pesticide şi produse petroliere,

conform legilor existente, inclusiv cu plata în produse agricole;

sprijinirea specialistului în protecţia plantelor, pentru a deveni “medic de familie”

pentru un grup de ferme, gestionarul unui agroecosistem ca parte integrantă a naturii,

gestionarul reziduurilor toxice folosite în agricultură;

crearea şi modernizarea structurilor agrare, în mod deosebit a factorilor de producţie,

a instituţiilor publice şi a organismelor parteneriale, precum şi a pieţei comerciale;

amenajarea unei pieţe locale agroalimentare, pentru valorificarea producţiei;

înfiinţarea unui centru de consultanţă agricolă ;

înfiinţarea unui punct de colectare de plante medicinale şi fructe de pădure;

dotarea dispensarului veterinar şi înfiinţarea unei farmacii veterinare;

înfiinţarea unor întreprinderi mici şi mijlocii cu profil agricol;

obţinerea unor produse naturale şi tradiţionale fabricate şi valorificate în sistem

naţional sau internaţional;

cultura terenurilor agricole se va face în funcţie de culturile cerute de piaţă;

crearea unor asociaţii profesionale, comerciale de valorificare a produselor din carne,

lapte, legume, fructe;

modernizarea şi înfiinţarea a unor noi capacităţi de prelucrare a produselor agricole,

morărit şi panificaţie, conform normelor U.E.

In sectorul zootehnic există o tendinţă ascendentă a activităţii de creştere a numărului

păsărilor şi al porcinelor.

SPECIFICARE Bovine Cap. Ovine cap. Porcine cap. Păsări cap.

Suplacu de Bracău

720 1150 1789 14700

5.3 Repartiţia firmelor

În domeniul serviciilor găsim firme active în ramuri ca transportul, hoteluri şi

restaurante, editare şi difuzare de presă, intermedieri, inginerie, servicii sociale.

Comuna Total

întreprinderi

Micro-întreprinderi

cu 1-10 salariaţi

Întreprinderi cu 10 – 50 salariaţi

Întreprinderi cu 50 – 250

salariaţi

Întreprinderi cu peste 250

salariaţi

SUPLACU DE BARCAU

82 72 4 4 2

Actualmente forța de muncă ocupată în anterior în aceste domenii nu își mai găsește

locul pe piața muncii, iar acest fapt generează serioase probleme sociale în zonă.

15

Cap VI. Potenţial turistic antropic

Obiectivele din această categorie sunt rezultatul evoluţiei activităţilor şi gândirii

umane în decursul istoriei.

Obiective turistice cu valenţe arhitectonice şi cultural – artistice: reprezintă valori ale

creaţiei umane realizate de-a lungul secolelor, care aparţin unor curente artistice naţionale sau

internaţionale.

6.1 Statuia lui Iisus Redentor

Statuia este o sculptură care reprezintă , în trei dimensiuni, imaginea integrală a unor

fiinţe, a unor figuri alegorice, expusă de obicei într-un spaţiu deschis.

Statuia lui Iisus Redentor a fost construită în anul 1938 în satul Borumlaca de câtre

învăţătorul slovac Rudolf Docolomansky. Statuia are dimensiunile staturii unui om, fiind

singura statuie de acest gen din Europa, copie fidelă la o scară mai mică a statuii cu acelaşi

nume amplasată pe „căpăţâna de zahăr" ce domina oraşul Rio de Janeiro. Pentru punerea în

valoare a acestei piese de deosebită valoare istorică şi culturală din comuna Suplacu de Barcău,

în anul 2004 luna octombrie, au fost efectuate unele lucrări de consolidare şi amenajare a

amplasamentului. Totodata au fost făcute unele reparaţii la şcoala slovacă din Borumlaca, în a

cărei incintă se află statuia. În luna noiembrie a fost ţinută ziua comunităţii slovace din

Borumlaca, cu care ocazie a fost resfinţită statuia. (www.suplacudebarcau.ro).

Sub statuie învăţătorul Rudolf Docomansky a scris următoarele: “Sfânta inimă a lui Iisus

Cristos ocroteşte neamul slovac care ţi-a fost încredinţat”; “Pentru Dumnezeu şi neam şi pentru

întregul popor”.(“ Najsväťejšie srdce Ježišovo, Chraň ťebe oddaný národ slovenský! Za Boha a

Narod a pre pokoj sveta. X1938).

“Rudolf Docolomansky a fost învăţător de limba slovacă trimis în România în anul 1932

din Slovacia în satul Borumlaca. Aici el a predat la trei clase limba slovacă. Era un om

gospodar, avea grădină, creştea animale; Tibor Rabčan îi ducea vacile să pască la păşune aşa

povesteşte bunicul. Era căsătorit şi avea 7 băieţi care îl ajutau la treburile gospodăriei. Statuia a

fost ridicată în anul 1938 ca şi o amintire pentru săteni ca să-şi amintească de el”( Hercus Ioan,

Borumlaca).

16

Foto.1. Statuia lui Iisus Redentor

6.2 Monumentul închinat eroilor comunei

Monumentul reprezintă o lucrare de arhitectură, de sculptură destinată să perpetueze

amintirea unui eveniment sau a unei personalităţi remarcabile.

17

În anul 2004,in zilele de 21-22 iulie,au fost sarbatorite „Zilele comunei Suplacu de

Barcau”-prima editie,cu care ocazie a fost dezvelit si sfintit monumentul inchinat eroilor

comunei care si-au jertfit viata in cele doua razboaie se doreste totodata si un simbol al

reconciliereii si bunei convietuiri a tuturor locuitorilor comunei,fiind inscriptionat cu

textul:”In cinstea eroilor comunei cazuti in cele doua razboaie mondiale.”in patru limbi.Pe

langa limbile romana,maghiara si slovaca,deoarece locatia monumentului corespunde cu

fostul amplasament al unei sinagogi,textul a fost tradus si in aceasta limba,ca omagiu adus

suferintelor poporului evreu(www.suplacudebarcau.ro).

Foto.2. Monumentul închinat eroilor comunei din Suplacu de Barcău

18

Fig.1. Harta turistică cu obiectivele turistice din comuna Suplacu de Barcău

6.3 Catelul Degenfeld-Schomburg din Balc

Castelul a fost construit în jurul anului 1484 de episcopul oradean Pruisz Janos,

episcopul Oradiei.

Urmele construcţiei au fost vizibile până la mijlocul secolului XIX. Actualul castel

construit în stil romantic a fost ridicat la comanda familiei Degenfeld în 1896, iar mai târziu a

19

ajuns în posesia familiei Károlyi. După 1918 bancherul orădean Iosif Pincaş - provenit dintr-o

familie evreiască cu descendenţă spaniolă - a cumpărat castelul de la Károlyi Imre, groful sta

După naţionalizarea din 1948, în castel s-a înfiinţat un spital-sanatoriu pentru nevrotici, care a

funcţionat până în 1978. Odată cu intensificarea exploatării zăcămintelor de ţiţei din zonă

factorii de decizie ai regimului comunist au hotărât mutarea sanatoriului la Nucet şi trecerea

castelului în administrarea Ministerului Economiei. Imobilul a căpătat şi o destinaţie militară,

aici fiind cantonaţi soldaţii în termen care serveau patria prin muncă la schela de extracţie din

Suplacu de Barcău. Castelul este brăzdat de râul Barcău, iar apa de sondă care curge în ştrandul

din interiorul castelului are efecte terapeutice iar parcul dendrologic din jurul castelului are o

suprafaţă de 15.97 de hectare, 763 de arbori din specia raşinoase şi 1.108 din specia foioase. În

1996 castelul a fost preluat de PETROM cu o promisiune.(www.encyclopedia.com).

Foto.3. Castelul Degenfeld-Schomburg din Balc

6.4 Locuri de cazare în comuna

Un loc de cazare in comuna este Pensiunea Alex care dispune: salon elegant, numai bun

pentru nunti sau alte evenimente organizate, dar si pentru servitul mesei, mini-sala de

conferinte, crama rustica, terasa in plina padure, bar cu cele mai alese bauturi, ceaiuri sau

cocktail-uri, bucatarie de clasa cu meniuri de la preparate traditionale romanesti sau unguresti,

pana la spaghetele si pizzele italiene sau la bucataria chinezeasca, dotata cu rotisor si cuptor cu

protap in aer liber.

20

Pe cei care doresc sa innopteze aici ii asteapta camere confortabile dotate cu tot ce

presupune o sedere civilizata, iar pentru divertisment doritorii au la dispozitie biliard, tenis de

masa, sah sau mini-popice.

Tarife de cazare in perioada 1 ian 2013 - 1 ian 2014

Tip camera Conditii Pret/noapte

Single cazare cu mic dejun 75 RON

Double Cazare cu mic dejun 130 RON

3 locuri Cazare mic dejun 150RON

Facilitati:

Parcare

Loc de joaca pentru copii

Sala de conferinte

Grup sanitar in camera

Incalzire centrala

Restaurant

Sala divertisment

Organizare evenimente

Internet

Mancare bio/eco

Bar

Room service

Aer conditionat

Catering

Gratar/Foisor

Metode de plata:

Plata prin OP / transfer bancar

Card bancar (POS)

Cash

Servicii:

Organizare excursii

21

Alte activitati:

Turism cultural

Drumetii montane

Evenimente

CAP VII. ANALIZA CONTEXTULUI SOCIO-ECONOMIC AL

COMUNITĂȚII

ANALIZA SWOT

ASEZARE GEOGRAFICA SI CADRU NATURAL

Puncte tari

• Asezare in zona apropiata Muntilor de Arama,linga defileul raului Barcau.

• Clima temperat continentala,fara geruri extreme.

• Teren pretabil activitatilor economice,agricole sau de alta natura(constructii).

• Paduri de foioase,cu potential cinegetic si economic.

• Resurse naturale semnificative de petrol si carbune,cu vechi traditii de exploatare.

Puncte slabe

• Relief framantat,in majoritate deluros,intretaiat de numeroase cursuri de apa

• Situarea la circa 25 km. distanta de orasele Marghita si Simleul Silvaniei,centre

urbane cu potential de atractie.

Oportunitati • Posibilitatea accesarii programelor comunitare,structurale,etc.

Amenintari • Amplasarea intr-un areal predispus la calamitati naturale ( inundatii,alunecari de teren

datorate in special cauzelor antropice ).

ECONOMIE,POPULATIE SI RESURSE UMANE

22

Puncte tari

• Existenta fortei de munca cu inalt nivel de pregatire in domeniu industrial

(mecanici,electromecanici,soferi,sondori,mineri,specialisti cu pregatire superioara,numar

semnificativ de absolventi de studii superioare).

• Comunitate locala de afaceri cu o diversitate si o dezvoltare semnificativa.

• Experienta in implementarea proiectelor (SAPARD,FRDSE,alte proiecte).

• Existenta unei comunitati cu o puternica diversitate etnica,bazata pe traditia unei

convietuiri armonioase.

• Organizarea anuala a Festivalului International de Folclor Slovac.

• Disponibilitae din partea comunitatii si autoritatilor locale pentru atragerea de

investitori privati.

Puncte slabe • Insuficienta diversificare a activitatilor industriale

• Locuri de munca insuficiente datorita restrangerii numarului de locuri de munca in

industria extractiva a petrolului.

• Incetarea activitatii de exploatare a carbunelui.

• Lipsa locurilor de munca pentru femei.

• Parcelarea terenului,degradarea acestuia datorita activitatilor industriale,cu efect de

scadere al productiei agricole,precum si lipsa formelor associative.

• Migrarea fortei de munca ,in special a tineretului,spre alte tari

(Ungaria,Slovacia,Italia,Spania),cu rezultat in imbatranirea populatiei,si depopulare.

Oportunităţi • Existenta la nivelul comunei a investitorilor de succes in afaceri,cu potential de oferire

de exemplu.

• Realizare din fonduri proprii si atrase,de investitii in infrastructura sport turism,cu

scopul de a oferi conditii atractive tineretului.

• Atragerea de investitori in activitati de industrie usoara,pentru creearea de locuri de

munca,si diversificarea activitatilor industriale.

Ameninţări • Dezvoltarea economica monoindustriala,bazata pe industria de exploatare petroliera si

sectoare conexe acesteia.

• Reducerea natalitatii.

• O oarecare reticenta la schimbare,in special la nivelul populatiei de varsta adulta.

• Cresterea somajului in randul tinerilor absolventi.

• Existenta unei strategii gresite la nivel national in ceea ce priveste formarea fortei de

munca (profilul scolar neadaptat realitailor de azi).

• Populatia de varsta tanara are tendinta de a-si cauta un trai mai bun in alte tari sau in

aglomerarile urbane apropiate.

INFRASTRUCTURA

Puncte tari • In comuna exista retea de apa in toate satele,iar in centrul de comuna exista retea de

distributie a gazelor naturale.

• Amplasarea comunei in zona DN 19 B,si DJ 191 B,precum si in traseul Autostrazii

Transilvania.Existenta haltei CFR,pe linia Sacuieni Sarmasag.

• Exista o retea CATV,cu furnizare servicii de telefonie si Internet,in masura a asigura

accesul la informatie.

• Construirea barajului de acumulare de pe raul Barcau,va creea pe linga sursa de apa

23

potabila si functia de preventie a inundatiilor si un potential turistic al comunei.

• Perspectiva extinderii retelei de canalizare in centrul de comuna,prin Ordonanta 7 /

2006,precum si realizarea retelelor de canalizare in toate satele comunei (USAID).

• Comuna poseda o infrastructura scolara puternica,constand din un Grup Scolar

Industrial,cinci scoli cu clasele I-IV si una cu clasele I-VIII, sapte gradinite cu program

normal si doua gradinite cu program prelungit.La nivelul GRI Suplacu de

Barcau,functioneaza un Centru de Documentare modern,ce asigura accesul la facilitatile

moderne de comunicatie tuturor locuitorilor comunei.

• La nivelul centrului de comuna functioneaza un cabinet al medicului de familie,un

cabinet medical de intreprindere,un centru de permanenta deservit de cinci medici,si o

statie de salvare.

• Parcuri de joaca pentru copii in fiecare localitate a comunei.

• Existenta unui serviciu local de salubrizare.

• Montarea cosurilor de gunoi stradal in centrul de comuna si extinderea la sate.

• Reteaua de strazi si drumuri din administratia comunei se prezinta in stare buna.

Puncte slabe • Starea proasta de intretinere a drumului judetean DJ 191 B,precum si a drumului

national DN 19 B.

• Reteaua electrica apartinand SC Electrica S.A,necesita lucrari de reparatii si

modernizare.

• Sursa de apa este,pentru majoritatea comunei, Statia de Potabilizare a SC Petroservice

SA.

Oportunităţi • Posibilitatea accesarii fondurilor guvernamentale si eurocomunitare pentru proiecte de

infrastructura.

• Realizarea de lucrari tehnico-edilitare,din surse proprii sau atrase:

-canalizare ape menajere

-construirea de camine culturale moderne cu posibilitatea de desfasurare a nuntilor.

-construirea unei Sali de sport

-construirea unui teren de fotbal cu suprafata artificiala si iluminat nocturn.

-construirea unei capele mortuare.

Ameninţări • Reducerea potentialului economic al comunei prin restrangerea activitatii industriale

extractive.

TURISM

Puncte tari • Impletirea armonioasa a traditiilor culturale ale romanilor,maghiarilor,slovacilor si

rromilor.

• Existenta in satul Borumlaca a replicii statuii din Rio de Janeiro reprezentand pe „Iisus

Redentor”,singura cunoscuta in Europa.

• Existenta ansamblului de dansuri si cantece populare slovace „Cerovina” din Valea

Cerului,infiintarea de majorete,etc.

• Organizarea Festivalului International de Folclor Slovac de la Valea Cerului.

• Construirea barajului de pe raul Barcau,cu potential turistic potentat si de traversarea

acestuia de catre Autostada Transilvania pe un viaduct de 1,75 km.

• Debuseu spre zona Marca-Huta,cu potential de realizare a caselor de vacanta.

24

Puncte slabe • Lipsa traditiilor in materie de activitate turistica la nivel de comuna.

• Pregatire profesionala insuficienta

Oportunităţi • Dezvoltarea activitatilor de punere in valoare a patrimoniului cultural si istoric al

comunei.

• Exploatarea turistica a siturilor arheologice neolitice de pe raza comunei.

• Dezvoltarea de parteneriate cu organisme interne si internationale,guvernamentale si

neguvernamentale.

Ameninţări • Existenta unor zone cu traditie turistica in vecinatatea apropiata.

PROBLEMATICA DE MEDIU

Puncte tari • Existenta serviciului local de colectare centralizata a deseurilor.

• Eforturi de implementare a cadrului legal in domeniul protectiei mediului.

• Asocierea cu celelalte administratii locale din zona Marghita,in vederea realizarii unui

sistem zonal de de colectare si neutralizare a deseurilor .

Puncte slabe • Colectarea neselectionata a deseurilor.

• Lipsa unei rampe ecologice de depozitare.

• O oarecare lentoare in finalizarea lucrarilor necesare de combatere a efectelor

inundatiilor si a alunecarilor de teren.

• Poluare datorata specificului activitatii petroliere,cu risc de accidente majore.

Oportunităţi • Programe de ecologizare realizate de catre SC Petrom SA.

• Posibilitatea de atragere a programelor guvernamentale sau comunitare pentru

infrastructura de mediu sau educatia in domeniul protectiei mediului.

• Atragerea tineretului de varsta scolara in activitati specifice de prezervare a mediului.

Ameninţări • Reticenta locuitorilor la masurile de protectie a mediului.

• Incetarea activitatii de salubrizare din cauza refuzului de plata a serviciilor prestate.