monitorul oficial - · pdf fileparte romana! dar \teti gag si locu- ... autoritatile...

$: MONITORUL OFICIAL - · PDF fileparte romana! Dar \Teti gag si locu- ... Autoritatile nóstre i armata ro- ... rit si tot personalul politiet esterne,$
No. 254 Un num6r 25 bani Mercury , 15 (27 ) Noembre 1878

MONITORUL OFICIALARON

AZ, 21111I-ZINA i git2; Oan ram,(112012 brawie t Altai bilk)

AL ItOMANIEI

lifUNGIURILN7IAZNA Di ma-xmor LBB. TUNI-INICZ 1111111

(boarazaa U-a I vial &Tarts, 20 b.)

Pretul sine! publicatil judiclare,OM§ la einal-4eel linl, chef lei; isrli mat

mare de einel-dael liuD, slew lei

etratta Gentaati, curtea

fferiserile tamest* se reittrA

Insenil 1 reclame , 6o b. Hula,biserarea II-a fi mat departs, 30 lmul linia.

Ananciu rile se primese i on anul

SUMARPARTEA (T,CIATAA. hal ordin de i.Mesagiul Domnese pentru desehiderea Corpu-

rilor Legiuitóre.Ministerul de interne: Deerete. Preseur the

de decrete.Ministerud de justitie: DeereteMinisterud afaceridor sträine: Decrete. Pre-

seurtare de deeret. Nota D-lui ministru al a-faeerilor strAine Atre D. ministru resident alRusisi la Bucuresel. Rëspunsul D-lui mitt-stru resident al Rusiei eatre D. ministru al a-facerilor strAine.

PARMA NEOFICIALA. Telegrama.Relatiune. DepeO. telegrafiee.

Anuneiuri ministenale, jadiciare, administra-tive el particulate.

PARTEA OFICIAL/X

Bucuresd, 15 Noembre 1878.

INALT ORDIN DE

Ostafi ,

Marek puteri Européne, prin tra-tatul din Berlin , ati unit cu RomaniaDobrogea, posesiunea vechilor nostriDomni.

Astgdi, voi puneti piciorul pe acestpamênt care redevine téra Romina,

Vol nu intrati in Dobrogea ea cu-ceritorT, ci intrati ea amici, ca frati aïunor locuitori call de acum sunt con-cetatenii vostri.

Ostasi! liii noua Romanie, vol yetigasi ug populatiune, in cea mai mareparte romana! Dar \Teti gag si locu-itorT de alt neam, de alta religiune.Toï acestia, devenind membri aï Sta-tulul roman, atldrept de ua potriva laprotectiunea, la iubirea vóstra.

Intre acestia yeti afla si populati-uni musulmane a cgrora religiune,

familie, moravuri se deosibesc de a-le nóstre, EA cu dinadins vsé reco-mand de a le respecta.

Fiti in mijlocul nouilor vostri con-cetatenT ceea-ce ati fost pênè acum siin timp de pace ca i pe campul deonóre, ceea-ce cu mandrie constat

recunósce asta-41 Europa tntrégg,adicg model de bravura si de disci-plina, apèrgtorii drepturilor României

inainte-merg6torii legalitatei i ci-vilisatiunei europ6ne.

Cale buna'darg, ostasilor, i Dumne-c,leA sa v'e' protege.

Cugetarile Mele cele mai afectu-óse sunt nedespartite de vol.

Sg traésca Romania.Dat In Braila, la 14 Noembre, anul

1878.CAROL.

Ast01, MercurT 15 Noembre, a avut loe

deschiderea sesiung ordinare a Corpuri-lor Legiuitóre a anului: 1878-1879.

orele 11 de diminetl s'a oficiat unTe-Deum in catedrala Mitropoliel, con-form programuluT publicat.

La orele 11 112, D-niï senatorT,D-nit de-

putalT si inaltele corpurT ale Statuld s'anintrunit in sala sedintelor AdunkeT.

La orele 12, M. S. R. Domnitorul a in-

trat in sala AdungreT, urmat de statul-ma-

jor, find primit la searA de prese-tdinV: al Senatuld si al Camera eu bin-? rourile respective si de D-nil ministri.

M. S. R. Domnitorul, luând loe pe tri-

bunA in facia Tronuld, a citit urmAtorulMesagit :

Domnilor senatori,D omnilor deputari,

Dupg, ug scurtg intrerupere, lucra-rile D-vóstra, legislative reincepA latermenul prevNut de Constitutiune.

Concursul D-vóstrg, pururea bineprimit, ne este astg4T maT trebuitorde cat ori-cand.

Multumita hotarirei unanime amarilor Puteri Européne de a asigurapacea lumeT prin aplicarea sincera atratatului din Berlin , resbelul nu nemaT amenintg i Romania p6te acum

intrebuinta érasi activitatea indesvoltarea imbunatatirilor sale dinlauntru.

D omnilor senatori,D omnilor deputar

Romania a intrat astagi cu depli-natate in familia Statelor de sinestatatóre.

Independinta sa este astacji rem-noseuta de intrécra Europa. 'Me ma-rile Puteri ne dbad necontenit dovegide buna lor vointa si de viul interesce 'Arta la desvoltarea i intarireaStatului Roman, in nouele conditiunice'T creat prin actul internationalde la Berlin.

Delegatul României lucréza alatu-rea cu delegatil marilor Merl in sa-nul comisiuneT europene cgreia esteincredintata libertatea i imbunatati-rea navigatiunel marelui nostru fluviA.

Autoritatile nóstre i armata ro-

7146 MONITORT.IL OPIOLIL AL ROMANIM 15 (27) Noembre 1878

mâng, sub ochii Mel; ail trecut ieriDungrea spre a lua tn posesiune Do-brogea, care prin tratatul din Berlins'a anexat României.

Organisatiunea provisorie a acesteinouè provincil este in cale de a fiindeplinitg.

Puterile limitrofe ail regulat repre-sentafiunea lor diplomaticg pe 1610Statul Roman in conformitate cu nouasituatiune a Romania independinte.

Noi am respuns cu reciprocitate.In deosebi simt multumirea de a

ve" anunta , c relatiunile Mele cuMajestatea Sa Imperatorele Otoma-nilor s'ag restatornicit pe picioruluneT depline amieiiï, i conform cuprerogativele statelor independinte

Am ferma convictiune c i cele-alte marT Puteri vor urma in curêndesemplului statelor limitrofe.

Grabnica si oficiala statornicire arelatiunilor diplomatice Intre acestestate si intre Romania atarna parte side D-vóstrg.

In adev6r, in ultima sesiune extra-ordinarg, D-v6strg, patriotic si intelept,aï primit tratatul din Berlin In tótedispositiunile sale privitóreJa Romania

Ceea ce era de competinta D-vóstrgaï fgcut, ati indeplinit. Maï apartineinsg D-vóstrg de a pune, conform,cuConstitutiunea nóstrg, téra in positianede a'si da acele Camere de revisiunecgrora singure revine modificarea arti-colelor constitufionale.

Implinind D-vóstr i acéstg ultimgindatorire cu aceeasT lealitate care apresidat la tóte luergrile D-vóstrg, amferma convictiune cg you dispare ori-ce greutAtï la statornicirea relatiunilordiplomatice a tutulor marilor Putericu statul Roman.

Ast-fel, pe calea constitulionalá ,

D-vóstrg yeti pune in curênd téra inpositiune de a corespunde la asceptg-rile EuropeT, la interesul Moral careinsust Romani'''. '1 ail de a face sg dis-parg dip Constitutiunea nóstrg, prin-cipiul ne mai potrivit cu luminele se-

acel al neegalitgtei politicepentru causg de religiune.

In intervalul implinirei procedureice Constitutinnea nóstrg prevede in a-céstg materie, activitatea D-v6strá nuIra amanea zgdgrnicitg. Din potrivg ,

ea va fi reclamatg de mai multe refor-me, ce imperios trebue a fi introduse indeosebitele ramuri ale serviciului pu-blic.

Cu tóte greutAtile politice prin earlam trecut in mijlocul until mare res-bel, multgmitg, energiel natiunei, adesvoltgrei resurselor astre si a eco-nomiei ce a presidat la cheltuelt, sta-rea nóstril financiarg este bung , maibung de cat ea era in ultimii nostriani de pace. Acésta yeti constata-o enocasiunea studigrei Situatiunei finan-ciare.

Legea comunalg care se ascéptg decuU legitimg nergb dare este dej a

in parte votatg. D-vóstrg, nu yeti voi algsa necompletg lucrarea inceputg.

Prin bravura, prin abnegatiunea cemaT cu ,deosebire a arkat populatiu-nea nóstrg ruralg in timpul resbeluluT,ea a dobandit titluri noué la OM in-grijirea D-vóstrg.

Pentru desvoltarea bunei stgri a a-cesteT populatiuni, care in timp de pa-ce este insusi boggtia statuluI, érg intimp de resbel a fost fala NatiuneT Ro-mane, este neap6rat de a se vota maimulte legi i institutiuni economice.

Mai presus de tóte, D-vóstrg vé yetigrgbi de a inzestra téra cu justitiapopularg, cu legea organisatiei jude-cgtoriilor de pace, al cgreia project vis'a presintat it'd din sesiunea trecutgde ministrul de justitie.

Tot-d'ug-datg, pentru a se stabilime bine echilibrul puterilor in statsi a se da justitiabililor mai marT ga-rantii de ug bung si nepgrtinitóre jus-titie, este, cred, neapèrat ca principiulinamovibilitgtei sg fie intins si la celealte trepte judecgtoresci , i ca res-ponsabilitatea,magistratului inamovi-bil sg devie ut realitate pentru totT,de sus si pen6 jos.

In acest sens ministrul de justitieve' va presinta, in sesiunea acésta, unproject de lege care se recomandg latótg seriósa D-vóstrg atentiune.

Esperienta dobanditg pe câmpul deMae ne-a arelat imbungtgtirile carise reclamg de organisatiunea putereiastre armate. Pentru grabnica in-troducere a acestor imbunelgtiri Eücontez pe patrioticul D-vóstrg zel.

are preggtite projectele de legi pen-tru crutarea pgdurilor §i pentru es-ploatarea minelor. N'am nevoe de avé" desfgsura cat este de necesar pen-tru interesele nóstre economice ea cuug org ma inainte, aceste proj ecte, sgse prefacg in legi positive.

Grabnica unire a sistemului cgilornóstre ferate cu calea feratg Cerna-vodg-Kustendje este imperios recla-matg de interesele nóstre politicecomerciale. Ministerul va supune ma-turd D-vóstre chibzuiri cuvenitul pro-ject de lege intru acésta.

In fie-care sesiune D-vóstrá ati datun patriotic si energic concurs res-pandirei instructiunei publice, atat detrebuinci6sg pentru desvoltarea forte-lor intelectuale si morale ale natiunei.Am ferma convictiune cg i in acéstgsesiune scólele nóstre vor ggsi inD-vóstrg puternici sprijinitorl.

Domnilor senatori,Domnilor deputari,

Cum vedeti, dinaintea D-vóstrg sedesfgsurg ug câmpie intinsg de acti-vitate si de folositóre lucrgri. D-vóstrgsi astg, data, ca tot-d'a-una, ve" yetiarela demni de frumósa misiune c eve este incredintatg, aceea de a satis-face trebuintele nationale, moralemateriale ale inbitel nóstre tèri

In timpul legislaturei D-vóstre ,

mari si europ éne evenimente pe-trecut la otarele i in lguntrul Roma-niel. De si en crude sacrificii, natiu-nea româng a esit insg din mijloculacestor grave evenimente mai liberg,mai puternia i mai stimatg de catot-d'a-una.

D-vóstrg aY luat parte la aceste eIvenimente. D-vóstrg ati slve'rsit mar-fapte : ati proclamat i intemeiat in-dependenta Statului Roman; ati spri-jinit cu bgrbgtie i cu demnitate drep-turile nóstre nationale. Prin eroismulsoldatilor nostri pe câmpul de bgtae,prin abnegatjunea i sacrificiele detot felul ale fiilor acestor te'rT, prin lu-minatul i patrioticul D-vóstrg, con-curs, Romania 'si-a redobândit astgdiintre natiuni locul pe care odinióre 'Iavea in timpurile demgrire ale istorieisale. Meritul acestui insemnat eveni-

Guvernul Meg de mai mult timp I ment revine in mare parte D-vóstrg.

15 (27) Noembre 1878 GELiTORUL OkCiAL AL ROMANI& 7147Fig, dérl siguri ,c6, precum poste-

ritatea nu va uita mafile acte cesâvêrsit in dilele nóstre, asemenea is-toria nu va sterge de pe paginile salenumele acelor cart aii Impreunl-lu-crat la indeplinirea lor!

Am dar credh4a cL D-vóstrA, pre-cum ag bine-tnceput, precum a bine-percurs , asemenea veg bine-s6vhsicariera D-vóstre legislativg.

dar, urând bun succes activiateiD-vóstre, rog pe Dumnedeil ca sA, bine-cuvinteze lucrArile D-vóstre parlamen-tare, pentru binele i prosperitatea mu-met nóstre coniune : iubita nóstr Ro-manie.

Sesiunea ordinal% a Camerilor le-gislative este deschisg.

CAROL.

Presedintele consiliuld ministrilor,mi-nistru al agriculturd, comerciuld i lucrä-rilor public si ad-interim la culte si in-structiund publica, I. C. Br&tianu.

Ministrul afacerilor straine, M. liog6.1-nicénu.

Ministrul de interne, C. A. Rosetti.Ministrul financelor, I. Câmpinénu.Ministrul justitid, Eug. Státescu.

Nr. 2,547.La 15 Noembre 1878.

Bucurescï.

Dupa terminarea citirel Mesagiuld, Cor-

purile Legiuit6re at procedat Indata laInceperea lucrarilor, pentru care D-nit se-natori all trecut in localul Senatuluï.

MINISTERUL DE INTERNE.

CAROL I,

Prin gratia lut Dumnedet i vointa na-tionala, Domn al Românilor,

La toft de faci i viitort, san&ate.

Asupra raportulut ministrulut Nos-tru secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 19,695 ;

Avênd in vedere jurnalul consiliu-lut de ministri, No. 6, incheiatin sedi* din 13 Noembre curent ;

Avênd in vedere voturile CorpurilorLegiuitóre de la 28 si 30 Septembreanal curent ,

Am decretat si decret6m ce urmézA:1 Art. 5. In orasele Tulcea, KristengeRasova se Infiintéza cite ua politie deelasa I-it.

Art. 6. In orasele si thgurile Kilia,Mahmudie, Isaceea i Cernavoda se va In-fiinta ate politie de clasa II-a.

Art. 7. ContisariT de politie, sub-comisa-rit si tot personalul politiet esterne, In o-rasele unde s'a hotarit a exista politie, sevor muffin-0 dupa trebuinta, in urma reco-mandarilor prefectulut de district catreministrul de interne.

REGULAMENTPENTRU

IMPARTIREA SI ORGANISAREA ADMI-NISTRATIVA A DOBROGEI

TITLUL IImpd,rtirea Dobrogei in districte

plä§1

Art. 1. Teritoriul coprins Intre gurileDullard, tinutul Dobroget si paménturileinvecinate , hotarîte la Nord de talvegulbratuld Chilia la Sud prin linia de de-limitare ce pléca de la Silistra qi se opra-sce I. Mangalia, se imparte In tret judete:judetul Tnlcea , judetul Küstengea i ju-detul Silistra-Nouá , avénd de resedinteale autoritatilor superióre orasele cu ace-least nume.

Art. 2. Judetul Tulcea se compune dinpatru plasi Tuleea, Sulina, Macin i Ba-badag.

Plasa Tulcea coprinde tóte satele dinfostul Caimea-Camlik, afara, de Larikioiu.Mat coprinde : Isaccea , Telitasi Celicdere ee %mat alta data parte dinMüdürlIkulIsaccei, si Inca t6te satele pen-dinte alta data de Müdürlikul Mahmudei.

Plasa Sulina eoprinde : orasul Sulina,t6te satele pendinte de vechia caimacamieeu aelai nume, precum si satele ce corn-puneat fostul Müdürlik al Chiliet. I se a-daoga insula Serpilor.

Plasa Mein coprinde : orasul Meinsi tôte satele vechet caimacamit cu acelastnume, mat adlogandui-se satele Giaferca,Taita, Diglis-Mona stir, C o co s-Mona stir siGiafer-Islam , pendinte alta data de Isac-cea.

Plasa Babadag coprinde : orasul Baba-dag si tóte satele ce compuneat fostulcaimacamlik cu acelast nume. I se adaogasatul Sarikioi.

Art. 3. Judetul Kustenge se compunedin tret plAst : Kiistenge, Hârsova si Man-galia.

Plasa Kastenge coprinde tate satelevechei caimacamit eu acelasi name.

Plasa Harsova coprinde orasul Hársovat6te satele fostulut caimacamlik.Plasa Mangalia coprinde orasul Man-

galia i tóte satele vechet caimacamit cuacelad mime, One la hotarul despre prin-cipatul Bulgarid.

Art. 4. Judetul Silistra-Noua se corn-pune din dou6.plast: Mejidie si Silistra-Nouä.

Plasa Mejidie eoprinde orasul Mejidiesi tóte satele caimacanallkului de altá datasi Cernavoda afará de Rasova.

Plasa Silistra-Noua coprinde Basovatóte satele date Intre plasile MejidieMangalia de ua, parte, Dunarea i hotaruldespre principatul Bulgariet de cea-alta.

ComunaArt. 8. Fie-care sat forméza nA comuna.Art. 9. Comuna este administrata de

catre primar, asistat de un consilit com-pus de patru pers6ne locuitort stabilitïintehsa, alest de care consatenit ion,conform obiceiurilor localitatei.

TITLUL IIDespre prefect.

Art.10. Prefectul, In districtul s6t, esterepresentantul guvernuld central.

El are sub Ingrijirea i respunderea saordinea publica si, prin urmare, garantiaproprietatd, a averd, a onórd, a libertatetindividuld i ocrotirea drepturilor liber-tAtet tutulor cull elor.

Art. 11. Prefectul ad ministréza distric-tul ani, de na cam data, dupa legile i o-biceiurile locale, and tot ajutorul admi-nistratiet Intru es,-cutarea intocm$ a re-glementelor celor-alte ministere.

Art. 12. Ca representant al guvernulutcentral, el are la dispositia sa, In margi-nile leget, puterea publica.

Art. 13. El, in a césta calitate, are Intélulpas la tóte receptiunile, primesce tóte fe-licitArile.

El observa mersul totor servicielorpárerile sale, cand crede necesarit, le su-pune la apretiarea min!strulut respectiv.

Art. 14. Toti functionarit administrativipolitieneset sunt sub ordinile sale.Art. 15. Prefeetul este obligat ca In fie-

care 15 dile sa raporteze ministerielorrespective inabunatatirile si reformele cecrede necesar a se introduce In legislatialocala actualá care sa Inlesnésca pe cats'ar putea apropierea de legislatia gene-ra% a tenet.

Ast-fel, scóla, administratia comunalajudetiana, serviciul sanitar i drumu-

rile de comonicatie, yor face objectul pri-melor dispositit la cart prefectul va fi da-tor a da tóta seriósa sa solicitudine.

Mgsurile propuse i adoptate de minis-teriele respective si aprobate de Domni -

tor, prefectul le ya fsce cunov-cut populs-tiet prin ordona* 0 le va esecuta Intoc-mat.

Art. 16. Tinta la care prefectul can, ase sili sa adjungli, va fi legislatia genera%a Ord. Pentru a adjunge Insa la acésta

7148 MONITORIJL OFIGIAL AL ROMANIEI 15 (27) Noembre 1878

este obligat a lua na6surl prudintl, lAsandtimp populatie locale a se pAtrunde defolósele nouelor reforme.

Art. 17. In ori-ce cas prefectul este ti-nut a nu trece peste legile generale aleOrd.

Este lAsat la inteliginta sa sA, nu apli-ce insA, unele pArtl cad ar fi in contrasli-cere cu deprinderile si cu legislatia lo-calA.

Mentinerea iubirel si a infrAtird intrediferitele culte i nationalitAff, pdn res-pectarea datinelor si dogmelor fie-cgruiacult, va face prima preocupatiune a pre-fe ctuluï.

Locuitoril DobrogeT (ai Romania trans-danubiene) fiind conFideratl ca fil al ace-leeasT Românit, toti se vor buoura depotrivA de aceleasT ingrijirT si drepturl,prefectul este insArcinat cu acésta.

Art. 18. Prefectul luerazA, sub ordiniledirecte ale ministrulul de interne, esecu-tând in acelast timp ordinile totor celor-altm ministri in atributiunile lor.

Art. 19. Prefectul este supus la tótecele-alte indatorirl catre diferitele minis-tere, intocmaï ea 0 ceï-altï prefecti aT tare.

Despre administratoriï de plág.Art. 20. Administratoril, in circumscrip-

tia incredintatA lor, ail aceleasT indatoridsi drepturl ca si prefectul.

Art. 21. Administratorul lucrezA, subordinile prefeetuluï. El 'I inlesnesce t6tesciintele eulese la localitate si prin ra-pórte septémânele le supune la apretie-rea prefectuluï, care apol le studie si le mo-dificA conform indatoririlor sale.

Despre

Art. 22. Politaif sunt direct sub ordi-nile prefectuluI si administrkl, politia înmarginile legilor i obieeiurilor esistentïlocale si conformlastructiilor prefectului.

El are sub ordinele sale tatA politia lo-call.

',Despre primarii de comune.

Art. 23. Primarul este numit de cltreprefect dintre eel chid locuitorT alesT aïcomund.

Religiunea nu este un obstacol la nu-mirea primarulul. Prefectul va cluta insA,in alegere, a avea In vedere religiunea pro-fesatA de eel mai mare numar.

Art. 24. Primarul, asistat de consilierl,ingrijesce çi ia masurile curenite pentrupolitia ruralA, pentru pan bunei ordine çilinisce intre locuitorï sa pentruindeplinireaordinilor ce ar primi de la autoritatea su-peri6rA.

In cas de crime sat de delicte, el urml-resce si descoperl pe autorif lor pane' lasosirea administratorulul de plasA, cAruiai va fi fAcut cunoscut indatä comitereaf ptuluï.

va incunosciinta in tot-cl'a-una pe

administratorul de plasl despre verT-ceturburare sail neorânduiall intamplatA in-tre locuitorT.

Art. 25. Consiliul comunal, sub prese-dinta primaruluï, va cAuta sA, impace tóteneintelegerile dintre locuitoriT comund.Are indatorirea de a lua tóte masurile ne-cesaril pentru prosperarea intereselor ge-nerale ale comunel. Este responsabil pen-tru verI-ce desordine din causa religiund,va acorda egalA proteetiune totor culte-lor, va ingriji pentru buna stare a sc6lela templelor religiuneï.

Art. 26. Prin mijlócele de earl' péte dis-pune , consiliul comunal va face ca stra-d.ele si cAile de comunicatiune de pe ted-toriul comuneT sA, fie intretinute in condi-tiunï satisfAcat6re.

Art. 27. Primarul se va supune ordini-lor administratoruluT de plasii.

El va putea cere adjutorul fortel publi-ce pentru restabilirea ordinei, in cas cândva fi turburatl in interiorul comunel.

Administratorul '1 va putea suspenda,când l'ar d.ovedi abiltut de la datoriilesale.

Prefectul mama)." '1 póte revoca.

Art. 28. Mad s'ar constata cl consiliulcomunal nu corespunde Indatoririlor sale,administratorul suspendA, exercitiul au-toritAtel sale si va raporta prefectuluï, carep6te disolva consiliul si ordona altA ale-gere.

Art. 29. In comunele de resedintA a pre-fectural, prefectul pOte presida adn'i maconsiliulul comunaLverf de câte orI va credode cuvinta. P6te delega sA, inlocuésclpe directorial prefectural.

Art. 30. AlAturatul stat care fixézA nu-marul fanctionarilor si apuntamentele lorse va aplica pentru Dobrogea pilnè ce Cor-purile Legiuitóre vor organisa prin legeacéstA, parte a Românieï.

Art. 31. Ministru Nostra secretarde Stat la departamentul de interneeste insgrcinat ca esecutarea acestuldecret.

Dat in Bucuresd, la 13 Noembre1878. CAROL.

Ministra seeretar de Statla departamentul de interne,

C. A. Rosetti. No. 2,533.


Statul personalnlui funotionarllor administrativI In Dobrogeas-,0

of=1..

o

NUMIREA FUNCTIONARILOR

Tratamente

La totT pe ande fie-c77pe lunl

Left Diurne

Prefectura I.

Prefect 800 700i 18,000Director 600 200 9,600

ef de biurot 300 100I 4,8002 Adjut6re 200 100 7,200

Translator 300 3,600Registrator-arhivar 200 50 3,000Copistl 200 9,600OdAias 80 960Spese de cancelarie 100 1,200Personalul celor-alte douè prefecturT 115,920

Administratige de plase.

9 AdministratorT de plase 400 40$4 86,4009 Adjutóre I. 300 100' 43,2009 Adjut6re 11 ,si translatorï . 300 100 43,2009 Registratori-arhi varT 150 50 21,600

18 Copisti 150 32,4009 OdAlasï 60 6,480

Spesele de cancelarie 50 5,400

PoliOa elasa I

Politait 400 200 7,200Adjutor. 300 100 4,800

15 (27) Noembre 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 7149

2

NUMIREA FUNCTIONARILOR

Tratamente

La totT pe ande fie-47pe lunA

Lel Diurne

ef de biurad 200 50 3000Registrator qi arhivar 200 2,400Translator 200 2,400Cop istT 150 3,600Odàia 60 720Spese de caneelarie 50 600Personalul celor-aRe doug politiT tot de class I. 49,440

Politia de clam II.

Po litait 300 100 4,800Adjutor 200 2,400Registrator i arhivar 180 2,160Translator 200 2,400Cogist 150 1,800OdJa 50 600Spese de cancelarie 40 480Personalul celor-alte treT politiT de class II. . 43,920

RECAPITULATIETotal pe an

3 PrefecturT 173,8809 AdministratiT de plasA 238,6803 PolitiT clasa I-a ,. 74,1604 Poll-VT clasa II-a 58,560

Total general 545,280

CAROL I,Prin gratia luT Duranedeti qi voiata na-

tIonall, Domn al Românilor,La tori, de facia j9i viitor, shiatate.Asupra raportulul ministrulul Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 19,658 ;

Vèdênd jurnalul consiliuluï Nostrude ministri No. 1, din 4 ale curentel;

In basa art. 1 din legea maximuluïtaxelor comunale ,

Am decretat si decret6m :Art. I. Comuna ruralà, Lada, din ju-

detul Teleorman, este autorisatl a per-cepe douè deciml asupra imposituluTfonciar.

Art. IL Ministru Nostru secretar deStat la depammentul de interne esteinshroinat cu esecutarea acestuT de-eret.

Dat In Bucurescï, la 10 Noembre1 F 78. CAROL.

lainistru seeretar de Statla departamentul de interne,

C. A. Rosetti. No. 2,493.

Prin inaltul decret cu No. 2,496 ,din 10 Noembre 1878, dupa propune-rea flcutA, prin raport, de D. ministrusecretar de Stat la departamentul deinterne, D. Nicolae C. Iacovache, di-recto rulprefecturel judetulul Sucéva ,este trislreinat st inlocuéscX pe D.prefect pe 1eng4 consiliul judetén, petimpul absenteï D-sale in judet.

Prin inaltele decrete cu data din 10Noembre 1878, dupa proputierile fit-cute , prin raporturl , de acelas1 D.ministru, sunt numitl i transferatI :

D. Al. Pastia, sub-prefect la plasaPrutu, din judetul Covurluiù, in loculD-luI Lascar Cernat demisionat.

D. G. S. B1,16,cénu, actualul comi-sar politienese de la colórea de Gal-ben din orasul Ploesci , in asemeneacalitate la colórea de Rosu , acelasïoras, tri loeul D-lui Gr. V. Porumboiu,transferat.

D. Grigorie V. Porumboiu , actua-lul comisar politienesc de la colóreade Rosu din Ploescl, in asemenea ea-

litate la colárea de Galben , acelasloras, in locul D-luï G. S. BAlacénu,ransferat.

MINISTERUL JUSTITIEI

CAROL I,Prin gratia laÏ Dumnedet i vointa na-

tionalli, Domn al Românilor,La toft de faci i viitor, stinétate.Vëdênd raportul ministrulul Nostru

secretar de Stat la departamentul dejustitie, cu No. 11,722;

V6dênd jurnalul No. 10 , incheiatde consiliul ministrilor in sedinta din13 a curentel luni Noembre;

In puterea art. 29 din legea asupracomptabilitAtei generale a Statuluï,

Am decretat i decretAm ce urmég :Art. I. Jurnalul consiliuluT ministri-

lor citat maï sus se aproWt.Art. II. Se clesehide pe sérna mini-

sterulul justitiel un credit estraordi-nar de lel 7,000 asupra esereitiuluïcurent, pentru cheltuelile de transport

deplasare a functionarilor ce urméz6a merge in Dobrogea.

Acest credit se va acoperi din mi-lionul acordat prin legea din 11 Oc-tambre, pentru Dobrogea.

Art. III si eel din urmg. MinisttilNostri secretarï de Stat la departa-mentele de justitie si de finance suntinsArcinatï cu esecutarea decretuluT defaci6.

Dat in Bucuresel , la 13 Noembre1878. CAROL.

Ministru secretar de Ministru seeretar deStat la departamentul S tat la departamentulde justitie, de finance,

Eug. Stätescu. I. Câmpinenu.No. 2,534.

CAROL I,Prin gratis lui Dumnedet. i vointa na-

tional* Domn al Românilor,La top de facia si viitor`i , sanétate.Vèdênd raportul ministrulul Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde justitie, cu No. 11,723 ;

Ve'dênd jurnalul consiliului ministri-lor No. 2 , incheiat in sedinta din 11a curentei lunl ;

In puterea art. 29 din legea asupraIcomptabilitAtel generale a Statulul,

Am decretat i deereamce urmég

7150 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 15 (27) Noembre 1878

Art. I. Jurnalul consiliulufministri-tor, Mat mat sus, se apron.

Art. IL Se deschide pe séma minis-teruld justiVeï, tin credit estra-ordi-nar de leï 58,830, asupra eserciftuluicurent 1878.

Ac6stti suma se imparte ast-fel :

44,550 tratamentul personaluldtutulor autoritgOlor din Dobrogea, de-pendinte de acel minister calculat peLA lung si jumaate.

780 cheltuiala cancelarie acestorautoritgtI tot pe ug Iun i jumètate,3a1cu1at pentru tribunalul de apel eke80 leT pe lung , i pentru tribunalulle ocol cate 40 leT pe lung.

3,500 lemnele necesare pentru in-Aldirea localelor acestor autoritMT.

10,000 cheltuell de instalarea, do-aOunea autoritátilor cu mobilier, co-ecOunea de legiuiri, sigiliT etc.

Acest credit se va acoperi din sumale un milion, acordat prin legea din11 Octombre pentru Dobrogea.

Art. III si cel din urmg. MinistrilNostri secretary de Stat la departa-mentele de jus4e si de finance suntinsgreinaV cu esecutarea acestuT de-cret.

Dat in Bucurescï, la 13 Noembre1878. CAROL.

Ministra seeretar de Ministru seeretar deStat la departamentul Stet la departamentulde justi,le. de finance,Eug. Stätescu. I. CAmpinénu.

No. 2,535.

MINISTERUL AFACERILOR STRAIN

CAROL I ,

Prin gra-tia luY Dumnedeti qi yob* na-ionala, Domn al Romanilor,,La top de facia fi viitor, sanglate.Asupra raportului ministrului Nos-

tra secretar de Stat la departamentulafacerilor strgine, cu No. 16,728,

redênd jurnalul consiliuld de mi-istri , sub No. 2, incheiat in sedintain 10 Noembre curent,

Am decretat i decretAm ce urmézg :Art. I. Jurnalul consiliuluT ministri-

citat maï sus, este aprobat de NoT.Art. II. Se deschide ministeruluT a-

facerilor stráine un eredit estraordinarde leT 2,400 pentru plata retributiu-

,Lilor pe lunile Noembre i Decembre,

I.

anul curent, unuT consul la Ismail D-luT Victor de Butovski, maestru de. A wl 1 Ist a unuT vice-consut ta Item.

Art. IlL Acest credit se va regulaprin compturTsi se va acoperi din fon-dul de 500,000 leT, deschis prin decre-tul Nostru cu. No. 2,297, din 11 Oc-tombre trecut.

Art. IV si cel din urmg. MinistruNostru secretar de Stat ladepartamen-tul afacerilor stráine este insgrcinatcu esecutarea acestuT decret.

Dat in Bucuresd , la 13 Noembre1878. CAROL.

Ministru seeretar de Statla departatnentul afaeerilor strMne,

M. KogAlnicénu. No. 2,512.

CAROL I,Prin gra4ia lul Dumnedefi i voin0 na-

tionalA, Domn al Românilor,,La top de facia fi viitorY, sannate.Asupra raportuluT ministrului Nos-

tru secretar de Stat la departamentulafacerilor strAine, cu No. 16,729,

Védênd jurnalul consiliuld minis-trilor sub No. 3 , incheiat in sedinO,din 10 Noembre eurent ,

Am decretat i decretgm ce urmézg:Art. I. Jurnalul consiliuluT de mini-

stri , citat mai sns, este aprobat deNot

Art. II. Se deschide ministeruluT a-facerilor strAffie ua credit estraordinarde lei 10,100 , pentru plata retribu0-unilor personaluluT porturitor nóstremaritime si fluviale din Dobrogea, pelunile Noembre i Deeemhre, anul cu-rent, dupe statul intoemit.

Art. III. Acest credit se va regulaprin compturi si se va acoperi din fon-dul de 1,000,000 deschis prin decre-tul Nostru No. 2,297, din 11 Octom-bre trecut.

Art. IV si cel din urnag.MinistruNostru secretar de Stat la departa-mentul afacerilor stráine este insárei-nat on aducerea la indeplinire a aces-tul decret.

Dat in Bueuresci , la 13 Noembre1878, CAROL.

Ministru seeretar de Stetla departamentul afaeerilor strAine,

M. Kogalnicértu. No. 2,514.

Prin inaltul decret cu No. 2,407 ,A. S. R. Domnul a bine-voit a conferi

venatore at cutlet impertate ruse ,crucea de mare dear, i D-luT Ser-gig Iacovlew, ispravnic al districtuldKlinne, aceea de oficigr al ordinuluTStéoa Romdniei.

Note adressée par S. E. Monsieur le Minietredes Affaires Etrangères de Roumanie, en datedu 13/25 Novembre 1878, sous No. 16,877, A S.E. Monsieur le Ministre Resident de RussieBuearest,

Monsieur le Baron,

Par note en date du 29 Octobre (10Novembre) No 33, Votre Excellence , aunom du Gouvernement Imperial, a proposeau Gouvernement Princier la conclusiond'un arrangement au sujet des communi-cations des armées Russes h travers la Do-,broutcha, et a exprime le désir que cetarrangement précédAt le passage dans cetteprovince des troupes Princières.

En confirmation des explications échan-gees h cet égard clans plusieurs entretiensavec Votre Excellence, et des declarationsautorisées de Votre Excellence , je suischargé et j'ai l'honneur de Vous notifier,Monsieur le Baron, que, de l'avis du Gou-vernement Princier, les stipulations quirèglent aujourd'hui le passage des arméesrusses h travers la Roumanie peuvent etdoivent être aussi appliquées h la Dobrou-teha, dans celles de leurs dispositions quiout trait aux communications des troupesImpériale s , conformément h l'article 22du Traité de Berlin.

Le cabinet Princier se fiatte de l'espoirque le Cabinet Imperial voudra bien re-garder comme pleinement satisfaisante ladeclaration ci-dessus énoncée, et ordonnerd'urgence l'adoption des mesures desti-nées h assurer la transmission du territoirede la Dobroutcha aux Autorités Roumai-nes, et h faciliter la prise de possession im-mediate de cette province par les troupesPrincières.

En priant V. E. de vouloir bien m'ho-norer d'une réponse h ce sujet, je saisiscette occasion pour vous renouveler, Mon-sieur le Barton , l'assurance de ma hauteconsideration.

Signé : Kogalniceano.

15 (27) Noembre 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI 7151

Note adressée par S. E. Monsieur le Ministre Re-

sident de Russie à Bucarest, en date du 13/25Novembre 1878,:sub Nr. 1,499, A, S. E. Mon-

sieur le Ministre des Affaires Etrangères deRoumanie.

En réponse h la note de Votre Excellenceen date du 13 courant , Nr. 16,877, j'ail'honneur de vous informer, Monsieur leMinistre, que je suis autorisé par S. E.Monsieur de Giers, Gérant I e Ministèredes Affaires Etrangéres, h faire,au Gouver-nement yrincier la declaration suivante :

Le Cabinet Imperial desire que les sti-pulations qui aujourd'hui règlent le pas-sage de l'armée Russe h travers la Rou-manie soient aussi appliquées h la Do-broudja dans celles de ces dispositionsqui ont trait aux communications de l'ar-eee Russe, conformément à l'article 22 duTraité de Berlin.

La condition posée par cet article rela-tivement h la conclusion entre les deuxEtats d'un arrangement concernant lescommunications de notre armée h traversla Roumanie se trouvant ainsi remplie, jeme flatte de l'espoir que le GouvernementImperial n'aura qu'h se loner du coneoursqu'il trouvera de la part du GouvernementPrincier pour assurer h nos armées descommunnications aussi commodes et aussisares que possible.

Je crois devoir ajouter qu'en conformitédes ordres qui m'ont eté communiqués parS. E. Monsieur de Giers, je viens d'inViterpar télégraphe Monsieur )3elotzerkovetz,Gouverneur de Toultehea, h proceder im-médiatement h la remise de la Dobroudjaaux Autorités Princières chargées de laprise de possession de ce territoire.

Veuillez agréer, Monsieur le Ministre,les assurances de ma haute consideration.

(Sipe) : Stuart.

TRADUC TI LINE

Nota adresatA de Eseelenta Sa D. Minis tru alAfaeerilor StrAine eu data de 13 (25) Noem-bre 1878, sub No. 16,877 , Eseelentel Sale

Ministru Rqedinte al Rusie.

Domnule Baron,

trecerea trupelor princiare In sus disa pro-vincie.

Spre coufirmare esplicatiunilor pres-chimbate tu acésth privinth cu EscelentaVesta In maT multe convorbirT , si a de-claratiunilor autorisate filcute de EseelentaVestrh sunt "Inshrcinat si am onórea a vénotifica, D-le Baron, eh, duph opiniuneaguvernulul Princiar, stipulatiunile cad re-gulézh astO trecerea armatelor ruse prinRomania pot si trebue sh fie aplicateDobrogeT, In acele din dispositiunile lorcare se raporth la comunieatiunile trupe-lor Imperiale, conform art. XXII a trata-tulul din Berlin.

Cabinetul Princiar spera eh CabinetulImperial va considera ca pe deplin satis-fAchtóre declaratiunea de mal sus, si vaordona d.e urgenth adoptarea mésurilordestinate a asigura transmisiunea terito-riuluT DobrogeT n mainile autorithtilorRomane, si a facilita luarea In posesiuneimediath a acesteT provincie de catre tru-pele Princiare.

Rugand pe Escelenta Vesta sh bine-voiasch, a ne onora cu un réspuns u acésthprivintä, profit de presenta oeasiune pen-tra a vé reInoT, D-le Baron, asigurarea Inal-teT mele consideratiunl.

(Semnat) Kogalniceanu.

Not& adresatA de Eseelenta Sa domnulResedinte al Musiei la Bueurescl cu data de13 (25) Noembre 1878, sub No. 1,499 , Esee-lentel Sale domnuluI Ministru al AfacerilorStrAine al RomAniel.

Domnule ministru,Spre réspuns la nota EscelenteT V6stre

en data de 13 curent, No. 16,877, am o-nóre a ve informa, domnule Ministru , ctSunt autorisat de Escelenta Sa domnul deGiers, gerinte al Ministeruluï Imperial alAfacerilor Strhine, de a face guvernuluTPrinciar declaratiunea urmAtóre :

Cabinetul Imperial doresce ca stipula-tiunile carï astàï reguléz5, trecerea ar-mate ruse prin Roménia sA fie aplicateDobrogeT In aeele din aceste dispositiuniearl' se raperth la comunicatiunile armateTruse, conform art. XXII al tratatuluï dinBerlin.

Conditiunea push de acest articol rela-tiv la conclusiunea intre ambele State aunul aranjament pentru comunicatiunilearmateT nóstre prin Romania Hind. asa In-deplinith, sper ch guvernul Imperial nuva avea de cat a se bucura de coqcursulee va ghsi din partea guvernuluT Princiarpentru a asigura armatelor nestre cornu-

InicatiunT pe atat de como de cat si de si-gure va fi cu putinth.

Cred de a mea datorie de a adaoga ehconform ordinelor ce mi ;ati comunicat deEscelenta Sa domnul de Giers, am invitatchiar a cuma prin telegraph pe domnulBelezerkovetz, guvernor la Tulcea de a

Prin nota en data de 20 Octombre (101Noe:nbre) No. 33 , Escelenta Vóstrh,numle guvernuluT Imperial a propus gu- Ivern,lluT Princiar con clusiunea unuT aran-jament relativ la comunicatiunile armate-lor ruse prin Dobrogea, 'sT a esprimat do-rinta ca acest aranjament s precedeze

proeeda imediat la remiterea Dobrogeimanele autoritatilor Princiare inshrcinatecu luarea In posesiune a acestuï teritorit.

Bine-voitï, domnule Ministru, a primiasigurhrile inalteT mele consideratiunT.

(S emnat) Stuart.

PARTE A N.EOFICIALA

Bueuresd, 15 Noembre 1878.

I). ministru de esterne a primit erT, la 8

ore sera, urmhterea depesh de la D. NicuCatargi, primul delegat al comisiuneT In-shrcinath, eu primirea DobrogeT :

Tuleea.

Domnule ministru,

Comisiunea a sosit astgdi in Tulcea1a"3 ore dupg amédt. TÓt populqiu-nea aú esit intru inthapinarea mistrg.Guvernatorul Dobrogeï, corpul con-sular , arhiereiT cu tot clerul ne ailprimit la port, dorindu-ne bung-venire;eil le am mu4umit tu numele A. S.R. Domnitorul amgurat tn numele guvernulul cg misiu-nea RomânieT in noua sa provincie vafi aceea a infrAireT si a civilisa4iuneï.

N. Catargi.

111.3.61:15718122411..11231.14611117,

Indatg ce s'a primit scirea despreodiosul atentat ce a fost comis la Né-poll, asupra persóna MajestW SaleRegeluT Italiel , Ia 5 (17) Noembrecurent, A. S. R. Domnul a felicitat,prin telegrama , pe Majestatea Sapentru conservarea prefióselor saedile,

D. maresal al Cartel si Casei. Dom-nescï s'a presentat din ordinul A. S.R. la D. Baron de Fava, representan-tul Italiel, adresAndu-1 acelés1 felici-tgrï din partea A. S. R. Domnuluï.

D. Kogglnicénu, ministru de ester-ne, s'a presentat asemenea la D. Ba-ron de Fava, adresându-1 felicitrilecuvenite si din partea guvernuluï.

Duminicg la 12 (24) ale curenteïlunï, s'a cantat un Te-Deum in cate-drala S-tei Mitropolieï, inglOndu-serugï pentru conservarea dilelor Ma-jestgtieT Sale Regeluï Italia' La acestTe-Deum a asistat tot,1 ministri,

7162 MO ITORUL OFICIAL AL ROMANItI 15 (27) Noembre 1878

corpul diplomatic, Casa civilg si mi-litarg a A. S. R. precum si diferiteleautorit4.

Ca aspuns la felicitgrile A. S. R.Domnul, Majestatea Sa Regele Hum-bert a adresat A. S. urmgtórea tele-gramg :

MulOmesc cu cgldurg A. V. R.pentru felicitgrile la call Ea se aso-ciazg Impreung cu nobila Sa OA, ;nu a§ putea maI bine rèspunde laacele felieitgri, de cgt asigurAnd peA. V. R. despre perfecta reciproci-tate a sentimenelor mele pentru Ea§i pentru popolul EY.

DEPESI TELEGRAFICE(Serridul pr1va ai Motsitorulu)

Constantinopoli , 24 Noembre. In-telegerile urmez intre POrta si comitele 1Zichy in priyinta ocupArei Novi-banrulni.POrta ar consimti la ocuparea Novi-baza-1ruluï, dérA limitând la trei puncte ale dis- I

trictului dreptul pentru Austria de a aveagarnisOne. 1

Paris , 25 Noembre. ,Comitele deChambord a scris ut scrisóre D-lui de1Muw , deputat clerical invalidat , ea sA '1felicite pentru euragiul cu care a aparatreligiunea. Comitele de Chambord se es-prima ast-fel : Pentru ea francia sA fiemântuitA , trebue ca Dumnedet sA reintrein ea ca stapan spre a putea si et sl dom-nesc ea rege."

Londra 25 Noembre.Un consiliti deministri a fost convocat astAdi pe neas-ceptate. El a tinut doug ore.. Braila, 26 Noembre. I. S. R. Dom-nitorul Carol a sosit, acompaniat de D.BrAtianu presedintele consilitilui. A festprimit la gara de primarul si de consiliulcomunal, de magistratura si de tóte au-toritAtile. Copii seólelor erat mnsirati Inlungul treeerei Sale. Guarda nations lA for-ma sirul de onóre. UA mare multime segramMea pe tot pereursul cortegiului siaelama pe 1. S. R. cu mare entusiasm.

Un Te-Deum s'a celebrat afara de orasla Movila, in facia frontulul trupelor ase-date in linie de bAtae. E. S. episcopulMelhisedee oficia. TOM strada Dobrogeae acoperitA de arcuri de triumf ; tóte ca-sele sunt impodobite si fere,strele aster-nute cu covóre.

Trecerea Dunarei se ya efectua in treidile. AstAdi trebue sA trócA al 5-lea re-giment de linie, calArasii si trei bateritde artilerie.

Roma 26 Noembre. Sgomotul cecirculat CA D. Cairoli vrea sA cérA disol-Yarea Camerel e desmintit.

Bombay, , 25 Noembre. Colóna en-

glesA, care operés n valea Khurum, a' sosit la jumttate calea de fortul cu acelasi

nume.Londra , 26 Noembre. Opositiunea

a decis sA intardie IAA la publicarea car-te albastre interpelarea ei catre guvernin privinta afaeerilor Afganistanulul.

Durd noutatile ce sosesc din Asia, litcolónA rusescl sub comanda generaluluiLomakine s'ar fi afland ea la dece dile de

1 mars departe de Herat. (Haws)

ANUN MUM MINISTERIALE

7

I

Directiunea general& a telegrafelorpostelor.

Pretul resultat la licitatiunea tinutapentru materialul namestiilor postale dela Calafat, supra ofertandu-se directiuneapublica ua altA pentru vêndéreaacelui material.

Licitatia va fi oralA si se va tine In dioade 25 Noembre curent, de la orele 12-2p. m. atât la prefectura de Doljit , cat sila faCia loeului; coneurenta se va incepede la 125 lei In sus, pret oferit de domnuBaeschit, pentru acel material.

No. 19,076. 1878, Noembre 7.


MINISTERUL DE FINANCE.

D. ministru de esterne , eu adresa No.15,972, cornu Idea ea ministerul imperial definance al MI sie), conform art. 5 din regu-lamentul ineheiat la 16 (28, Iunie 1877,a fixat cursul rublel de credit, pentru lu-na Noembre st. n. 1678 , la doul lei si

patru bani (lei 2-54).Se publ acésta pentru regularea fa-

cultativA a transaetiunilor Intre partien-lari.

No. 29,033. 1878, Octombre 28.(1, 5, 10, 15 si 18 Noembre)

Casieria general& de Ilfov.La 21 Noembre curent , se vinde cu li-

citatie publiet, in piata orasului Oltenita,produetele secuestrate conform legel deurmArire la mosiile urmAtóre, pentru ne-plata arendilor datorite:

670 chile grât dupA mosia Luiea-Mi-treni, plasa Oltenita, din care 400 ch. inma-gasinat la Mitreni si 270 in orasul Olte-nita, averea D-lui D. Constantinidi.

400 chile orz, idem idem, tnmagasinatela Mitreni.

190 chile grail dupt mosia CAsciórele,plasa Oltenita, din care 90 chile inmaga-sinat la mosie la Valea-Popi si 100 in o-rasul Oltenita, ayerea D-lui Gheorghe Lam-bru.

150 chile grail' dupt mosia Suhatu, a-verea D-lui Iordache Theodorescu.

400 chile orz, 50 chile gra6, dupt mo-sia TAriceni, plasa Oltenita, avereaI. I. Macedon.

200 chile grail dupit mosia Spantovu ,plasa Oltenita , inmagasinat la Tatina, a-verea D-lui A. Ciriclénu.

200 chile grail dupA mosia Tatina, pla-sa Oltenita, inmagasinat In orasul Oltenita,averea D-lui A. Cirielénu.

Vêndérea se face de un aginte al casie-riei i dupa probele ce se vor espune lalieitatie din aceste producte, cu conditi-tiune ea cumpArAtorii sA le Odice din lo-calitAtile uncle sunt inmagasinate , pre-dandu-se prin m6surAtóre, dupa ce ya de-pune mai ântait easieriei valórea lor.

Concurentil yor depune garantie de 5la sutl. spre a putea fi admisi a concura.

Licitatia este definitiyA dupa aprobareacasieriel.

No. 9,592. 1878, Noembre 10.3 3.

Casieria general& a distrietuluiBrlila.

Constatandu-se de perdute brevetele delicentA notate mai jos, ale debitantilor carIs'at seadut de la 1 Iulie a. e., in basa or-dinelor D-lui ministru financelor cu No.27,304 si 28,667.

1). Brevetul No. 1,051, al debitantululBeniamin Grimberg, din orasul Braila.

2). Breyetul No. 41, al debitantului G.Panaiteseu, din Braila.

3). Brevetul No. 492, al debitantuluiSamuel Catz, din BrAila.

4). Brevetul No. 1,237, al debitantuluiR. G. Bemea, din comuna Cazasu.

5). Brevetul No. 889, al debitantului P.Mircioiu, din comuna Scortaru-Vechit.

6). Brevetul cu No. 1,018, al debitan-tului Al. Dumitru , din eomuna Scortaru-Not.

7). Brevetul No. 1,277, al debitantululP. Cutaru, din comuna Cotu-Lung.

Se publicA de casierie, conform al. 1de sub art. 11 din regulamentul legeicentelor, spre cunoseinta generall ca ci-tatele breyete sunt si rèmân anulate, si oridne le va gasi sA le depunA la casierie,clei la din contra, dovedindu-se ea s'a ser-vit de Vnsele, se supune la penalitateaprevedutA de art. 12 din legea licentelorsi art. 17 din regulamentul ei.

No. 9,353. 1878, Noembre 8.

MINISTERUL CULTELOR INSTRUC-TIUNEI PUBLICE.

D. Dimitrie Filisénu , proprietarul co-mund FiliaS, din judetul Doljiti, bine-vo-ind a oferi suma de lei 300 pentru repa-rarea scOlei din acea comuna, ministerul,in vedere cu acésta, esprima viuele salenaultnmirl D-10 FiliOnu, pentru acéstA o-


fariva ci inforacill re. nArl-S inefrrird+nnaY 1 A T 7, 7 lirn1,1.1.1l, J1.1101.7.1. tAVV.U1.11.,/,

rurale.No. 11,365. 1878, Noembre 10.

Scóla ruralá din comuna Balesci, ju-detul R.-Skat , publicatâ, la concurs pedioa de 20 Ianuarie anul Niitor,, ocupân-du-se in mod provisorit, ministerul, au-dind pe consiliul permanent de instructi-une, o rev6cA din acel concurs, érA, in loc,devenind vacantA scóla ruralA de bAetTdin comuna Popesci , acelas judet, se pu-blicA la concurs tot pentru c,lioa de 20 Ia-nuarie 1879.

No. 11,364. 1878, Noembre 10.

D. director al BiblioteceT centrale dinBucureseT a raportat ministeruluT cA dife-ritepers6ne, imprumutand prin ehitante d-la aeea bibliotecA opere pe un termen li-mitat, pentru ale consulta, si c in urma enumer6se invitatiunT ee D-sa a %cut acellor persóne, nit): 0115 astAdT nu ail inapoiatbibliotecel operile imprumutate; ministeru-publicA aci titlul cartilor cu data epoceTla care ele ati fost imprumutate, pentru capers6nele in cestiune, sat" moscenitoriT a-celora earl nu maï sunt in viétâ, sà,' inapo-eze BiblioteceT cârtile imprumutate in ter-men de 20 áile de la acésth' publicatie, incas contrariti, ministerul, posedând chitan-tele lor, le va uraihri pe calea justitiet.

No. 10,822. 1878, Octombre 30.

Lista operilor Imprumutate de catre diverse per-wine de la Biblioteca central& din Bucuresci

1. Vácárescu (lenache), Observatil a-supra regulelor gramaticeT. Râmnic, 1787,Viena, 1787, un volum. Data chitantelor1874, Martie 21, imprumutat/ pentru nAlima; 1872, Iunie 6, imprumutatA pentruug, &NJ-Um:tang.

2. IIIiron Kostyn, Opisanie zieni Mol-dawskiej. Data chitanteT 1874, Septem-bre 25, imprumutatà pentru 4 4ile.

3. Monitorul oficial , 317 numere.4. Opiniunea constitutionaltt, colectia

anulul din urmA, sati Romeinul, impru-mutatA pentru ora.

5. Macrobe, Varron, Pomponius Mela,Oeuvres. Data chitanteï 1875, Februar 25.

6. Cambry, Monumens celtiques.7. Memoires sur les anti quit& celtiques.8. Religion des Gaulois.9. Herbelot , Bibliothèque orientale.

Data chitanteT 1874, Octombre 1.10. Duranton, Cours de droit francais,

vol. XVIII. Data chitantel 1869, Februar 4.11. Letopisitele MoldoveT, vol. III.12. Cirode, Lecons d'Algebre. Data chi-

tanteT 1873, Iunie 21.13. Frederic II, Oeuvres 'posthumes

vol. 3, 4. Data chitanteT 1867, Iunie 13.14. Marie Antoinette; data chitantel 1876,

Ianuar 26.15. Hugo (Victor), Les misérables, vol.

I II; data chitanteT 1876, Ianuarie 26.

LtAdI/L1,40(ait .LIGLU V VIM, Incl.'

nual de filosotie; Krug, Manual de filoso-fie ; Logica (1799, Buda) ; ;S'anna, Ele-mente de filosofie; data chitantel 1869,

imprumutate pentru 15 dile.17. Fragment de Parthenée cl: Aleman

Sonetti de Canini; data chitanteT 1873,Septembre 15.

18. Letronne, Notice sur la traductiond'Herodote de M. A. Miot, 3 volume; datachitanteT 1869, Novembre 25.

19. Volney , Chronologie d'Herodote,(vol. I); data chitantel 1869, Noembre 25.

20. Catina, Poesil; data chitanteT 1868,Ianuarie 27.

21. Regulament militar pentru ostireaMoldovet; data chitanteT 1868,Februar 7.

22. Balzac, Les cent contes drolatiques;data chitanteT 1876, Malt 20, imprumu-tan, pentru 5 Ole.

23. Voltaire, Oeuvres complètes (vol.7, 10, 11, 12); data chitanteT 1874, Oc-tombre 19.24. Callet,Table de logarithme , un volum;

Legenclre, Elemente de geometrie, un vol.;Lefevre,Tratat de arpentagit douè volumeSimon, Table de trigonométrie, un volum;data chitanteT 1871, Februarie 12; impru-mutate pe 15 dile.

25. Bolintinénu , PoesiT ; Alexandri ,

poesil poporale; data chitanteT 1871, Ia-nuarie 29.

26. Sincai , Chronica ; data chitanteT1871, Aprilie 60.

27. Patria, f6ie politicA pe anu11855;data chitanteT 1873, Octombre 17.

28. Bopp, Ueber das Albanesische etc.;data chitantet 1874, August 24.

29. Dieu, Rudimenta linguae persicae;data chitantel. 1873, August 24.

30. Periodicesco:Spisanie (treT brosurn;data chitanteT 1871, Octombre 2.

31. Shakespeare, tomul V.32. Alberici, Cronicon ed. Leibnitz; data

chitanteT 1872, Martie 22.33. eipariu,' Arhivu pentru filologie si

istorie; data chitanteT 1870, Martie 2.34. pece numere din diarul Românul

pe 1868; data chitanteT 1870, Noembre 11.85. Du Cange, Glossarium medii aevi

vol. I, II, III; data chitanteT 1870, Noem-bre 9.

36. Buciumul pe 1864.37. Cantacuzen (loan), ed. Bonna (vol.

I); data chitanteT 1874, Octombre 25.38. Tonoypapf.cc ¶Ç BXaxta;, un velum;

data chitantet 1873, lanuarie 11.39. Festi, De verborum significatione;

data chitanteT 1872, Iunie 28.40. Pravila comercialA si Arsache, Ces-

tiunea proprietatet; data chitantelDecembre.

41. Chronicon Fuchsio-Lupino-Ol-tarclinum.

42. Familiae Byzantinae.-Srvskii Spo-menitii; data chitantel 1871? Septembre 7.

, 43. Consrannn Perfirogenit; data chi-tanteT 1872 Oetombre 1.

44. Leibniti, Collectanea etymologica;Champollion, Nouvelles reeherches, etc.;data chitanteT 1875, Februar 26.

45. Gazeta teatrului national i Eliade,colectia de PoesiT; data chitanteT 1859,Martie 16 (1864, August 18).

46. Rusu (loan), Icóna pârat-mtului,vol. II; Geniliu, Geografia i Gusti, Geo-grafia; data chitante 1864, Decembre 4.

47. Vie de César, (vol. I); data chi-tanteT 1873, Martie 14.

48. TreT numere din diarul Téra (18qi 27, din 1867, i 7 din 1868).

49. Tomasi, Delle guerre, etc.; FlorianAron, Istoria (3 vol.); Rosseeuw, Histoired'Espagne (4 vol.); data chitanteT 1871,Mait. 11.

50. Zosimi, Historia (ed. Bonna) ; Gro-tii, Historia Gothorum; Narcellin, (ed.Nisard).

51. Lexiconul de Buda.52. Querard, la Roumani e, etc.; data

chitanteT 1869. MaM 9.53. NumeriT 19 si 21 din Convorbill

literare, anul 1870; data chitanteT 187; ,Decembre 7.

47. Manuscript In 40, cupringlênd minu-nile PrecisteT si Letopisetele prel., datachitanteT 1868, Decembre 24.

55. Buletinul oficial din 1849; datachitantel 1876, Iunie 10.

56. Dictionnaire de l'Académie fran-caise, ed. 1813; Diction. universel dessynonimes; data chitanteT 1868, Ianuar 12,

57. Michelet, Le peuple.58. Ananescu, Opere, trel volume; data

chitanteT 1875, septembre 14.39. Natura (red. Esarcu i Ananeseu).60. Trei-spre-dece numere din cliarul

Téra , anul II; data chitantet 1874 ,Septembre 11.

61. Vaillant, la Roumanie, (3 vol.);data chitanteT 1866 (?), Februarie 13.

62. Codicele române; data chitantel1866, Noembre 13.

68. Teulescu, Documente istorice; datachitantel 1869, Mail 3.

64. No. 53 din Trompeta Carpatilorpe 1865.

t5. NumeriT 10, 21, 36,43, 47 si 26 dinRevue des courslittéraires dela France.

66. Vigny, Cinq Mars; data chitanteT1872, Februarie 21.

67. Clercq, Recueil des traités de laFrance; data chitanfeT 1873 , Februar 5.

68. Fontanin , deografia fisica ; datachitanteT 1867, Decembre 7.

69. Moniteur universel: 1806, semes-trul I; 1807, semestrul II; 1814, semes-trul II; 1822 intreg si 1836 semestru II.

70. Bujoreanu , Mistere de BucurescY;Dumas, Marchisa de Gange; data chitan-teT 1871, Octombre 6.

71. Pop, Disertatie despre tipografiT;data ehitantel 1871? Aprilie 4.

'71M MORITOliI1L WIAL AL EOii 15 (27) Noembre 1878

72. Letapisitele tgreT MoldoveT (3 vol.);data chitantel 1870 , Decembre 3.

73. Goethe Werther (trad. rom.1842);data chitante; 1874, Oetombre 24.

74. Halevy, Greco tragique (trel vol.).75. Pugo, Angelo.76. Magasin istorie , (vol. V); data

ehitanteT 1870, Martie 14.77. Aron Florian, Michaiti al II-lea ;

Bethlen Wolfgang, de rebus Transilva-nicis; Felmer et Eder, Historiae Transilva-niae; Laurian, Schneller Ueberblick etc.;data chitantei 1869, Septembre 25.

MINISTERUL DE RESBEL.

Divisionul de pompieri Bueuresel.

Divisionul de pompierl, având necesi-tate de 300 tesale si 300 peril de caT, facecunoseut D-lor amatorT ce ar voi sA, se In-sArcineze eu acéstA predare , cA a defiptdioa de eurent pentru tinerea licitatiet,si care licitatie se va tine in pretoriul di-visionulul la casarma numitA Vechia-Agie,In Bueuresel.

La aeéstA licitatie, care va fi orali, nupóte coneura nimenï Ong ce mal Antaitinu va depune uA cautiune de lel 200 innumerar , sail efeete recunoseute de tesau-rul public, care va rgmânea definitiva pen-tru acela asupra cAreia s'a Meat adjude-eatia ne maT putând a o ardica Ong la li-quidatie.

Ora la care se va desehide licitatia este8 si jumétate diminéta.

La dioa hotArItA, pentru tinerea licita-tiel D-niT doritorT vor putea vedea mode-lele dupA care vor avea sA efectueze pre-darea i conditiile ce trebuese enumerateIn contract.L No. 6,069. 1878, Noembre 10.

Soldatul notat mai jos desertAnd,sunt rugate tóte autoritAtile administra-tive i comunale a 1 prinde si Inainta lacorp.

Soldatul Petre NitA, din comuna Fran-dAnesci, plasa Dâmbovita, districtul Ilfov,având talia de 1 metru 670 milimetri , fa-cia smédA, fruntea micA, oehil galbenT,na-sul, gura, bArbia potrivite, pgrul si sprén-cenile negre, ciupit de vgrsat.

MINISTERUL AGR., COMERCIULUI §ILUCRARILOR PUBLICE.

Se sc6te din noti u licitatie darea prinIntreprindere a materialelor de uns, sterssi alte objecte in valóre de lel 48498,50de mobilier i objecte diverse In val6re delel 15423,50, de ferArie in valéte de leT97065 si traverse In valóre de leT 24000,neeesaril linieT ferate Bueuresel-Giurgiu,In eonformitate cu publieatiunea No. 8,712,

eonditiunile inserate prin Monitorul o-ficial No. 151 a. e.

Licitatiunea se va tine la acest mini-ster In dioa de 17 Noembre a. c.

No. 11,919. 1878, Septembre 16.(17 Noembre).

Se face cunoseut tutulor farmacistilordin capitalA el, la 11 Decembre a. c., seva tine licitatiune la ministerul lucrArilorpublice, pentru aprovisionarea cu mate-rial si diferite objecte de biurot, atét ad-ministratiunea centrall, cât i servicieledependinti.

Conclitiunile cerute pentru aceste lici-tatiT sunt cele urmAt6re :

Art. 1. Coneurentii sunt obligatT a luasingurl cunoseintA de calitAtile si mode-lele de furniturT ce se aflA depuse la biu-roul de materiale in minister si a formulala un loc t6te aeele modele notând pe fie-care pretul eu care 1 pOte preda, depu-nêndule cu trel dile Inainte de clioa hei-

cancelaria ministerulul.Art. 2. ConeurentiT sunt obligati a pre-

da pe preturile eurente ale dad si altemat!riale neprevgdute In lista de ofertA;In eas contraria ministerul le va procurade oil unde va gAsi cu eale In comptul sgt1.

Art. 3. Durata furnisAriT se fixézA la nuan, si predArile se vor efeetua regulat pefie-care lunA dupA comandele ce se vorface de cAtre seful biuroulul de materiale.

Art. 4. Furnisorul singar sati prin re-presentantul sg6 va preda materialul ce-rut pentru fie-care lunA sefului respactiv,care are facultatea de a respinge articolelece nu vor fi conforme cu modelele.

Art. 5. Furnisorul este obligat ca, In ca-sal cand n'ar mal vrea sl continue cu pre-darea materialulul, sA fael eunosent minis-terulul eel putin cu doug lunT lnainte

Art. 6. Pentru garantarea stipulatiuni-nilor de maT s ,s, eoneurentiT vor depuneaä datA cu oferta 300 fraud in numerar,care suml se va restitui dupA aprobarealicitatiei eelor-alti eoncurenti, retinându-se numal acelnia asupra cAruia se va a-proba licitatia. FArA depunerea acestel su-me oferta va fi respinsA.

Art. 7. Nu va fi primitA nicï al ofertAale cA! el modele nu vor fi intocmaT celorce se MIA In minister.

Art. 8. Art. 40-57 din legea asupracomptabilitAteT generale a StatuluT vor fiobligatoril pentru acéstA

No. 14,419. 1878, Noembre 11.(11 Decembre).

ANUNCIURI JUDICIARE

LICITATIUN1.

Tribunalul Ia§1, seetiaD-na Malvina Czapely, de profesiune li-

berA, domiciliatA In IasT, pdn comanda-

mentul Inregistrat la No. 186, at somatpe D-na Elena Asachi, de profesiune libe-rA, domiciliatA In Iasi, consérta defunctu-lui colonel Alecu Asachi, si tutrice dedrept a minoruluT su1 fiti remas pe urmasus disului defunct, si pe D-nu AlexandraObreja, de profesiune advocat, domiciliattot 'In lasY, procuratorele D-luT G. Asachi,a cAruia profesiune este necunoseutA, findaflAtor peste hotar, fitt major al defunctu-lui colonel Asachi, precum si pe D-na Er-miona Edgar Quinet , astA-dT vgduvA, deprofesiune liberA, aflAtóre In Francia, in ea-pitala Paris, satá in orasul Versailles fiicadefunctuluT cavaler Gheorghe Asaehi, sisucces6rA a averel rgmase pe urma de-fanetulut s pArinte si a fratelul sgti co-lonel Aleeu Asachi, ea in termen de 30c,lite sA rgspundA suma de 1,250 galbeni,ea a lor procente Ong la numgrAtóre, cese reclamA in virtutea a 4 obligatinni ipo-teeare, Ins crise de tribunalul Ia, sectia

la No. 195 din 24 Octombre 1868.357 din 4 Decembre 1872, 375 din 17Deeembre 1870 , 511 din 12 Deeembre1872, investite cu formula eseeutorie.

D-niT debitorI sueeesorT In argta-tul termen ce a espirat n'ati plAtit baniT,érA D-na creditóre, prin petitiunea lure-gistratA la No. 3,610, cerénd a se pane inurmArire vândérea imobilelor ipoteeate ,care sunt:

1. UA easA In doug etaje, situatA in o-rasul IasT, despArtirea III, strada Codres-ea, InserisA la No. 3, construitA de cArA-midA, acoperitA eu sindrilA, i compusl din7 odM si antreti érA jos din 3 ode, ungherghir, 2 camera, uA bucAtArie si un an-trefi, eu atenansele eT i anume: nA bucA-tArie lungA care esistA, uit pivnitA, 4 odAlde cArAmidA, aeoperite ea sindrilA i scân-duel osebit al surA, un hambar, uA odaepentru vizititi i un grajd sub un acope-rAmânt de scândurT, având doue grAdinI,una mare si alta mal micA, i alte depen-dinte cu local lor, megiesindu-se pe de uAparte cu medénul chiristigiel proprietateaD-luT colonel BorAneseu, érA pe de altAparte cu strada conrgspuncletóre, din stra-da RomânA In strada Codreseu, In fund eustrada RonAng, si In fatA cu strada Co-drescu.

2. Un loe sterp, situat tot In orasuldespArtirea III, Intre strada Asachi si stra-da Codrescu, vis- a-vis de casele prev64-te la puntul 1, megiesindu-se pe de nAparte cu. casele D-10 colonel Vérnav, érApe de altA parte cu easele D-lui Mihala-chi Catichi.

§i la 27 Septembre, când a fost fie-sat termenul pentru vândérea indicatelorimobile conform publicatiunel InseratA inf6ia oficialA Curierul de Iasi No. 70,din 23 Janie 1878, nu s'a putut efee-tua adjudecarea, de óre-ee tribunalul, prinprocesul-verbal No. 3,764, din acea c,li, aanulat lucrArile de urmArire, pe motiv cA

15 (27) Noembre 1878 ONITORUL OFICIAL AL ROMANISI 7155

n'a fost complectl procedura, in urmAsA D-na creditóre prin petitiunea inregis-trata la No. 6,264, cerênd a se pune inve"nckre aretatele

Pe acest temeit i In basa art. 503 dinpr. civilA, tribunalul publiel vêndérea con-form art. 510 din acea procedurA, ea con-eurentil ce ar fi de a eump6ra indicateleimobile, eu atenansele sale, sA, se infAti-seze In camera acesteT sectiunT a III, cugarantia eerut§, de lege, la 5 Februarie1879, ora 11 dimineta, dad are a se faceadjudecatiunea, potrivit cu art. 539 si 550si cu restrictiunea art. 559, 561, 564 si565 din proeedura eivill.

Tot-uA-datA se somézá ca totT aciia earTar pretinde verT-un drept de proprietate ,usufruct, servitute chink, privilegiti, ipo-te ea, sali verT ce alt drept asupra bunurilorpuse in ve'ndére ea, maY 'naintea termenuluïindicat maY sus, sA, se presinte la acest tri-bunal,spre a'sT arna pretentiunile lor, subpeclépsA de a nu li se mal tine in semA.

LAmurindu-se ca pe 1êng6 sumele indi-cate maï sus, maT esista sarcinele ur-mAt6re :

4,800 galbenT datT c,lestre EritioneT lacAsAtoria cu Edgar Quines de eatre cava-lerul Gh. Asachi i sotia sa Elena eu ae-tul de Inzestrare din 7 Iulie 1852, intAritde desfiintatul divan de inthriturT la 9 Iu-lie 1852, sub No. 2,145, si pentru care actdotal s'a luat inscriptiunea la 22 August1874, sub No. 284, asupra mentionatelorcase, si 794 galbenT, luatA inscriptiunea No.327, la 1876, August 26, tot a D-nel Ele-na Asachi, nAseut1 Damian, fostA cons6rtha defunctuluT colonel Aeclu Asachi.

No. 674. 1878, Octombre 31.

Tribunalul de Buzed.La 20 Ianuarie 1879, ora 10 diminéta,

s'a destinat a se yinde prin licitatie, Inpretoriul acestuï tribunal, Insemnata maïjos avere imobilA, a D-luT RAducanu Stan-cu Trentea, domiciliat in comuna Plesco-iu, de profesie proprietar, spre despgu-birea StatuluT de suma de leI 480, asaprecum se prevede in jurnalul onsiliuluiministrilor, dresat in sedinta de la 19 Fe-bruarie 1876, sub No. 3, prin care sa in-cuviintat vêndérea isnsA :

1. UA cash constructie de gard, In co-muna Pleseoiu, incAp6t6re de 2 odAT, in-velite ca sindrilA, avênd un eelar, alAturiun grajd mie in curte si invelit cu stuf, seInvecinesee la médA-di eu drumul ce treceprin comuna, la rtsArit cu Ghicu Prone,la mé1A-n6pte cu Dragomir CArstea, la a-pus cu Lica Trentea, kcul pe care suntsituate este ca la trA jumgtate pogon.

2. Un pogon loe poste apa Buzeuluï, semn ecinesce la médA-di cu proprietateaD-luT Ghica, la r6sArit cu fratele luï B.Trentea, la méc,11-apte cu Nicolae Gheor-ghe, si la apus eu Ionica Trentea.

Numele de RAducanu Stamen Trentea

nu s'a gAsit afectat la nid uit sarcinA po-prit6re.

Sunt somatT clérl totT aeeia cÏ ar pre-tinde vre-un drept de proprietate, usu-fruct, servitute chide, privilegit ipote-el, sail ori-ce ;it drept asupra bunuluTpus in vêndere ea, inaintea termenuluT deadjudecatie sA, se arate la tribunal, sprea'sï esprima pretentiunile ce vor fi avênd,eld, la din contra, nu li se yor maï con-sidera

DoritoriT dell, se vor presenta la In-semnata me sus di, in pretoriul acestultribunal, spre coneurare si adjudecare.

No. 29,988. 1878, Noembre 7.

- La 15 Deeembre 1878, ora 10 de di-s'a destinat a se vinde prin licita-

tie, in pretoriul acestuT tribunal, insemnatamg jos avere imobilA a D-luT CostacheNicolescu, domiciliat in orasul Bub% deprofesie servitor, spre despAgubirea D-neTMorusa Ionescu, domiciliatA tot in orasulBuzet , pentru suma de leT nouT 295 banT37, plus taxele timbrului si 3 lei nod spesede instantA, asa precum este condamnatprin cartea D-luT jude de pace local No. 318din 1875, confirmatA, ïi grin cea cu No. 372,din 1875, r6mase definitive si investite cuformula esecutorie, insA :

UA pereche case de gard, lipite cu pA-mênt, in orasul Buz6t , cokrea de Negru,compuse din 2 odAï mieT, inyelite ea scan-durT vechT si fArA imprejmuire situate pe

loe ea la 7 stânjenï latal iundul ca la20 stânjenT , se invecinesce la resArit curep. Tinea Oproca, la apus on Michait Nof-tanu, la médl-c,li cu strada Arsinescu si laméc,1A-n6pte ea Stan Negru.

Numele de C. Nieolescu nu s'a maï gA-sit afectat la nicï uA sarcinA poprit6re.

Sunt somati dérA toti aeeia carï arpre-tinde vre-un drept de propridtate, usu-fruct, servitute, chink, privilegit, ipoteca,sat orT-ce alt drept asupra bunaluT pus Invêndere, ea inaintea termenuluT de adju-decare, sl se arate la tribunal spre a 's1esprima pretentiunile kr ce vor fi avênd,la din contra sub pedépsA de a nu li semaï tine In sera.

DoritoriT Ur . se vor presenta la Insem-nata maï sus di, in pretoriul acestuT tri-bunal, spre eoncurare si adjudecare.

No. 29,994. 1878, Noembre 7.

-La 15 Februarie 1879, ora 10 de dimi-nétA, s'a destinat a se vinde prim licitatieIn pretoriul acestuT tribunal, insemnatamaï jos avere imobilA ee s'a urmArit a D-luTRAducanu Hie domiciliat in acest oras,col6rea NégrA., de profesiune poteoyar,spre despAgubirea D-lui Ion StAnciulescu,domiciliat tot In acest oras, de profesiunefunctionar, In suma de galbenT 33 en pro-centul lor legal de la 7 Iulie 1875 pe'ntla achitare, plus leT nouT 16 spese de in-stantA ce este IndreptAtit prin eartea de

judecatl No. 371 , din 1876 , pronunciatAdc D. jude de pace al acestuT oras, confir-matA si prin sentinta pronuneiatA, de acesttribunal sub No. 111, din 1878, rtmasI de-finitivA si investitA eu formula esecutorieinsa :

UA pereche case din orasul Buz6fi , co-16rea Négra , strada Potropopul, tnvelitca olane i compuse din uA prIvAliecamerA cu sala la midloc, avênd ca de-pendinte uA, sandrama de scAndurT In starepróstA , casa este de zid In paénte, loculpe care se afig, construit acest imobil, esteea dad stânjenT, lungimea ca 20 stânjenT,si se invecinesee la rtsArit cu Simion Co-vaciu, la apus eu casele defunctuluT Nico-lae Feraru, la mézA-n6pte ca grAdina D-luTIane Greet".

Numele de RAducanu Hie , dupit Mere-dintarea datA de D. grefier, nu s'a gitsit a-fectat la nid a sarcinA popritóre, de catnumal la cea de facil, pentru care se siface vêndérea.

Sunt somatT der/ totT aceia cad ar pre-tinde vre un drept de proprietate, usu-fruct, seryitute, chink, privilegit, ipotecA,sat verT-ce alt drept asupra imobiluldi pusin vêndére ca, 'naintea termenuluT de ad-judecare, sA se presinte la tribunal, sprea 's1" face pretentiunile ce yor erede cA atcAcT, in urmA, nu li se yor maI considera.

DoritoriT dérA se yor presenta la Insem-Data maï sus c,11, In pretoriul acestuT tri-bunal, spre concurare si adjudecare.

No. 28,147. 1878, Octombre 23.

-La 13 Ianuarie 1879, ora 10 dimin6-ta, s'a destinat a se yinde prin licitaie, inpretoriul acestra tribunal, inseratA mal josavere imobilA ipotecatA a D-luT RAduca-nu G-. Pribegeanu,domiciliat in eomunabozia, districtul Jalomia, spre despAgu-birea D-lui Gheorghe Codrénu, ca sumade galbenT 1350, din care se va seAdea cusuma de 200 lire otomane ce a rtspuns,plus procentele prevéclute in actul de ipo-tecA legalisat de acest tribunal, la No. 23din 1872, investit cu formula esecutorie,care act s' a eesionat de D.Codrenu, ade-veratul creditore, persóna D-luT HristofiZerlendi, prin procurator general si ple-nipotente D. P. I. Dimancea, domiciliat InBucuresel, strada Dionisie, No. 1, insl:

Proprietatea numitA Valea lui Drago-mir, din plaiul PArscovu, acest districtpendinte de eltunal Gura-VO, comuniPolicioreï, compusA din locurT arabile capAdure si imbunAtAtirile eT, se invecinescecu mosia Gura-VAi, proprietate a D-luTCostaehe Dliu, en mosia Scortósa, D.Scarlat Ferichide, cu mosia Pâcurile aD-lul Iorgu Câmpulungénusi cu mosia Va-lea-Verzi sat Negosina a mosnenilor Nego -

senT.Numele de R. Pribegénu s'a maï gAsit

afectat si la urmAt6rele sareinT :J. RAducanu Pribegénu a infiintat see

7156 MONITORUL. OFICIAL AL ROMANI& 15 (27) Noembre 1878

festru pe fit pAdure a D-lui Iordache Ru-sescu, 1859, Februarie 12, No. 41 al con-died.

2. RAducanu Pribegeanu a infiintat sec-festru luï Nae Aur, pe veuitul mosiet Gu-ra-VAi, 1861, Noembre 14, dosarul No.2514.

3. R. G. Pribegénu ipotect intregultrup al mosiet Valea lui Dragomir, pentruasigurarea sumet de 135 galbent, a daD-nei. Cleopatra Codrenu, pentru suma degalbent 1350, ettre casa minorilor G. N.Codrenu, aetul legalisat la No. 24, din1872, 4iarul No. 1307, din 1872.

4. Idem prin care se obligt a plati D-luiIorgu Codrenu, suma de galbent 1350,si cu ipoteca mosia Valea luÏ Dragomir,aetul legalisat la No. 23, din 1872, c,lia-rul No. 1308, din 1872.

5. RAducanu Pribegénu, datorie catrecasa repausatului G. Zotovici, vedi adresaregistrata la No. 2,480, dos. No. 48, din1877.

6. RAducanu G. Pribegénu, garantie cumosia Valea luï Dragomir, pentru esecu-tarea sentintei eu D-na Sorésca, vec,ITrul No. 1287, din 1869, dos. No. 315,din 1869.

7. R. G. Pribegénu ipotect mosia saValea luT Dragomir, din plaiul Parscovu,pentru imprumutul de let noui 48,000, ceface cAtre D-na Cleopatra Codrenu, No.77 al condicei de inscriptiuni anul 1874.

Sunt somati Ur . top,' aceia cart ar pre-tinde vre un drept de proprietate, usufructservitute, chide, privilegit , ipoteca, satori-ce alt drept asupra bunurilor puse invândére, et inaintea termenului de adjude-catiune st se presinte inaintea acestuttribunal, a 'si esprima pretentiunile ce vorfi având, la din contra sub pedépst de anu li se maï tine In sémA.

Doritorit dért se vor presenta la insem-nata mai. sus di si ort in pretorial acestuttribunal, spi e concurare si adjudecare.

No. 30,000. 1878, Noembre 7.

Tribunalul de Vlara.

D. George Parisianu, de profesie luau-tionar, domiciliat in acest oras Giurgiu,in basa decisiund onor. eurti, sectia III,din Bueuresci, sub No. 49, din 1875, rè-mast definitivi i investitt cu formula e-secutorie prin care a admis apelul interjetatde M. Marinescu i creditorele George Pari-sianu, fAcut contra sentiatei tribunalulutVlasea, No. 90, din 1872, reformând men-tionata sentintA, si a condamnat pe inten-tatul G. Giurescu, a plAti apelantilor Ln.5650, bani 49, plus lei 50 cheltuelt dejudecatt, a cerut punerea in vândére culieitatie, partea sa de Ln. 2860, befit 23,a line case eu locul ei, situatt in acéstAurbe, strada Seólei No... . culórea Albas-trt, compust de 4 camere, salt, la mijloc

buettArie, construitt de zid in pa-

6ntä, si invelitt cu olane, in fundul cur-tel nA magasie de scânduri invelitt cu o-lane, inveciniAdu-se de tit parte cu pro-prietatea fosft a decedatei Anica lonescu,de altA parte cu locul viran al D-lui Ghi-tA Nieolat, fundul eu proprietatea D-netMarghióla S. Joan, si facia en strada Seó-lei, si având in vedere cA de cAtre agintelede urmArire, s'a indeplinit dispositiunileart. 497 si 505 pr. c. civil.

Trib. prin jurnalul dresat in dioa de 31Octombre 1878, eu No. 4,836, a dispus eavéndérea mentionatului imobil, st se f etin pretoriul stt, in dioa de 15 Februarie1879, ora 10 diminéta, cu adtogire el du-pt, esaminarea registrelor de inscriptiunide cAtre D. suplininte local, in asistentaD-lui grefier, si atestarea (WA s'a gAsiturmAtórele imprejurArt :

1. In opisul No. II , sub No. 14, din1863, George Giurescu, ipoteease Statu-lui casa cu locul et din culórea AlbastrA,pentru postul de sub easier ce are la pla-sa Marginea.

2. Idem, sub No. 20, din 1863, GhittGiureseu, este poprit a instrAina un locdin acest oras, pe basa protestatiei dattde Pina Ghetu, dupt resolutiunea past deD. presedinte.

3. In opisul No. 4, sub No. 154, din1868, George Giureseu, garantézt cu pro-prietatea ipotecatt in anul 1863, legali-satt sub No. 31 , din 1861 , si pentrupostul de perceptor ce i s'a ineredintata-cum clupt adresa D-lui easier genenerallocal, cu No. 574.

4. In registrul de inscriptiuni pe anul1875, G. Giurescu este poprit a instreinacasa din acest oras Giurgiu, colórea deAlbastru, pentru suma de lei veeht 29,849,par. 20, dupt eererea D-net Maria Ionescu,pentru dott.

Cu acéstt oeasiune se somézt totT aceiaearl ar pretinde ver-un drept de proprie-tate, usufruct, servitute, chirie, privilegit,ipotect sat ori-ee alt drept asupra imo-bilulut pus in v6ndére, ca , inaintea adju-decatiunei, st se presinte la acest tribunalspre a 'st artta pretentiunile lor, cAci con-tarn, nu li se vor mai tine in sémt.

No. 19,326. 1878, Noembre 11.

CITATHUNI

Tribunalul de Ia§T.

D. Cara Shlesingher, doctor la Alge-maines Kirankenhaus, In Münih (Bavaria),in virtutea art. 71 din procedura civilt,este citat a se presinta, in persat satprin procurator admis de lege, inainteasectiunei I a acestui tribunal, la 2 Febru-arie 1879, orele 11 din di, eând are a sejudeca procesul intentat contra D-sale sia fratilor D-sale Carol, Marcu i Rebeca

"Shlesingher, de cAtre D. Maser Shlesin-

gher, pentru avere, adudnd atund i pro-bele ce va fi posedAnd ; la neurmare, causase va cAuta in lipsit.

No. 1,444. 1878, Noembre 4.

Tribunalul de Buzed.

D. Vasile L ngurénu, cu domiciliul ne-eunoscut, in urma desehiderei dos. No.519, din 1869, se eitézt prin acésta, unasi singurt citatie, conform art. 71 din pr.cod. civ., ea, la 30 Noembre curent, la 10ore de diminéta, st se presinte la Hesttribunal, spre infAtisare In procesul ce arecu soeia sa Maria, pentru divort; cunos-cênd cA, nefiind urmAtor eitatiunet, se vainfAtisa si judeca causa in lipst, dupt art.148 din pr. codului civil.

No. 29,763. 1878, Noembre 7.

- D. Ianen Avrom Umplaru, cu do-mieiliul necunoseut, in urma procesuluï-verbal, No. ,6929, se citézt prin adsta,una i singurt eitatie, conform art. 71 dinpr. codului civil, ca, la 24 Noembre cu-rent, la 10 ore de diminétA, sA sa presintela acest tribunal, spre infAtisare in proce-sul ce are cif socia sa Suro Hermon, pen-tra divort; cunoscênd ct, nefiind urmAtorcitatiunem, se va infAtisa si judeca causain lipst, dupt art. 148 din pr. codulutcivil.

No. 29,758. 1878, Noembre 7.

Tribunalul de Arge§.

D. Dumitru Simion, fost din Pitesci,ert acum cu domieflial neeunoscut, inurmarea jurnalului dresat de complect,sub No. 6,118, din 1878, se citézt prinacésta ea, in dioa de 15 Ianuarie 1879,orele 10 de diminétt, st vie la acest tri-bunal, spre infAtisare cu D-na Maria Du-mitru Simion, ntscutt Ivan Nicula Bru-tarn, din Pitesci, in procesul ce se tratéztpentru divort; cunosOnd cA, nefiind ur-mAtor, se va face cele legale in lipsn.

No. 27,220. 1878, Noembre 9.

- D. lén Grigorescu, fost din orasulCurtea-de-Arges, ért acum cu domiciliulnecunoscut, in urmarea jurnaluld dresatde complect sub No. 5,597, din 1878, secitézt prin acesta ea, in dioa de 12 Ianua-de 1879, orele 10 de diminéta, sA vie laaeest tribunal , spre infAtisare cu D-naEcaterina Grigorescu, nAseutt Nitt Pa-tescu, in procesul ce se tratézt pentrudivort ; cunoscénd ct, neflind. urmAtor, seva fac cele legale In lipsn.

No. 27,207. 1878, Noembre 9.

- D-na Tireda Vinfel, tutórea minori-lor decedatulut Samoil Vintel, fostA dinBucuresci, ért aeum cu domiciliul neon-noscut, in urmarea jurnalulul dresat decomplect sub No. 6,066, din 1878, se ei-

15 (27) Noembre 1878 MONITORIIL OPICIAL AL ROMAN1EI

tkä prin acésta ea, In dioa de 9 Aprilie1879, orele 10 de diminetä, sä, vie la a-cest tribunal, spre inati,are eu D-na Ag-nes Cubis, din Pitesci, tutórea minorilorRodali Dubict, in proeesul ce se tratezApentru anularea line testament; cunos-cand. eä, nefiind urmAtóre, se va face eelelegale in

No. 27,203. 1878, Noembre 9.

Judecatoria ocol. I din Bucuresci.

D. Grigore Vasilov, eu domiciliul necu-noscut , este chiAmat la acéstä judecAto-rie, in çlioa de 25 Noembre 1878 , orele11 dimineta , spre a se eerceta ca ineul-pat in uä contraventiune de la regula-mentele i dispositiunile municipall ur-mata prin insultä; avên4 in vedere cA, ne-fiind urmAtor, se va judeca in lipsä, con-form art. 147 din pr. criminalk

No. 3,827. 1878, Noembre 11.

D. Victor Nitander, cu domiciliai ne-cunoscut, este chiämat la acestä, jaded,-toile, la 25 Noembre 1878, ora 11 climi-

spre a se cereeta ca inculpat in uäcontravelatiune de la regulamentele i dis-

urmatä prinavAnd in vedere eä, nefiind urmAtor, seva condamna in lipsä, conform art. 147din pr. erim.

No. 3,826. 1878, Noembre 11.

Judele de pace al ocolulul IV din Bu-curesci.

D-na Zamfira Mihäescu, de profesiunefactorip, , fostä, domieiliatä in suburbiaVlAdica, strada Egalitätet, No. 4, colóreaAlbastrA, qi acum eu domiciliul necunos-cut, este chematä la acóstä, judeeätorie,

slioa de 30 Noembre 1878, orele 11 dediminé0, spre a se cerceta ca inculpatäin uä, contraventiune de la regulamentele

dispositille municipali, urmatä prin a-batere; avend in vedere c , de nu va fiurmAtóre , se va condamna in lipsä, con-form art.147 din pr. criminalä.

No. 6,907.

D. Lambru RoFa, de profesie car-ciumar, domidliat in suburbia Sêrbi, co-lerea Albastro, çi acum eu domiciliul ne-cunoscut, este chiämat la acestä judecAto-de, in dioa de 30 Noembre 1878,1a orele11 diminéta, spre a se eerceta ca inculpatin u. contraventiune de la regulamentele

dispositiile municipalt, urmatä prin a-batere; avend in vedere cA, de nu va fi ur-mAtor, se va condamna in lipsä, conformart. 147 din procedura criminalk

No. 6,913.

D. Andreiti Iosef, de profesie preen-pet, fost domiciliat in suburbia Stoica,strada Florilor, colórea Albastra, i acorn

cu domiciliai necunoscut, este chiiimat laacéstA judecatorie, in çlioa de 30 Noembre1878 , ora 11 diminéta, spre a se cercetaea contravenit de la regulamentele çi dis-positiile municipale, urmatä, prin abatere;avênd in vedere eä, de nu va fi urmAtor,se va condamna in lipsk conform art. 147pr. erfiminalk

No. 6,915.

D. Nicolau Stefan Lungu, de profe-sie brutar, domiciliat in suburbia St Ste-fan, colórea Negru, qi acum eu domiciliulnecunoscut, este chiämat la acéstä judeca-toHe, in dioa de 30 Noembre 1878, orele11 diminéta , spre a se cerceta ca eon-travenit de la regulamentele i disposi-tiile municipall, urmatä prin abatere ; a-vend in vedere el, de nu va fi urmator,se va condamna in lipsä, conform art. 147pr. criminalk

No. 6,941.

D-na Ruhala Haim Iancu, fostä do-miciliatä in suburbia Sêrbi, strada Olteni,No. 92, colórea Albasträ, i acum eu do-miciliul neeunoseut, este chematä la a-cestä judecAtorie, tu dioa de 30 Noembre1878, ora 11 diminéta, spre a se cerceta eareelamantä, in uä, contra ventiune de la re-gulamentele i disposiiile municipali, ur-matt], prin abatere; avend in vedere eä, denu va fi urmAtóre, se va condamna inlipsk conform art. 147 din pr. eriminalä.

No. 6,943.

D. Iancu Christu, fost domiciliat instrada Verguluï, colórea Negru qi acumeu necunoseut, este ellemat laacestä judeeätorie , in dioa de 23 iN oem-bre 1878, la orele 11 de diminétä, sprea se cereeta ea inculpat in 'IA contraven-tiune de la regulamentele

urmata, prin abatere; avénd invedere cA, de nu va fi urmätor, se va eon-damna in lips'ä, conform art. 147 din pr.criminalk

No. 6,961.

D. Filip Dumitru, de profesie ser-vitor brutal', eu domiciliul necunoseut,este ehemat la acéstä, judecAtorie in gioade 25 Noembre 1878, la orele 11 de di-minétä, spre a se cerceta ca inculpat in

eontrav entiune de la regulamenteledispos4ii1e municipali, urmatä prin in-sultä; av(Ind in vedere eä, de nu va fi ur-mAtor, se va condamna in lipsk conformart. 147 din pr. crim.

No. 6,965.

D. Mitrol Ilie, eu domiciliul neon-noscut, este chemat la acéstä judecätorie

dioa de 25 Noembre 1878, orele 11 dediminétä, spre a se cerceta ca inculpat in uàcontraventiune de la regulamentele qi dis-

urmatä, prin maltra.-

/157

tare; avénd tu vedere el, de nu va fi urnat-tor, se va condamna in lipsä, conform art.147 din proc. criminalä.

No. 6,976.

ES1 R.A CT DE DECISIUNE.

Judecátoria ocolului I din Bucuresci.

Prin cartea de judecatä eu No. 792 ,

pronuntatä de acéstä judecAtorie, in dioade 27 Oe' ombre 1878, s'a condamnat D-lorC. VlAdoianu i D-na Marita VlAdoianu, so-eia sa , sA plAtéscA solidaricesce D-lui C.Dumitrescu suma de lei noui 550, cu do-bênda legalä, de la intentare i pêne laaehitare, plus lei noul 20 cheltuelt de ju-decatA, osebit cele de urnaärire de se vorface, eu opositie i apel, conform legei.

11111211=11M

ANUNG. ADMINISTRATIVE

Prefecture. judetului VAlcea

D. sub-prefect al plaiului Horezu, prinraportul eu Nr. 7,086, anuntä dosirea dela domiciliä a contribuabilulul comundBecea, anuma Constantin Filip Stefan, a-vend signalimentele urmAtóre:

La stat inalt, perul tuns, spreheenilecastanil, ()chit cAprui, nasul, gura potri-vite, ca de ani 22, eu putinä albétä intr.un

eu semne de versat, imbrAcat rä-nesee.

Prefectura róg cu onóre pe tOte auto-ritätile administrative sä, bine-voésel alua mesuri pentru a lui prinderere qi tra-mitere la urmä.

Nr. 11,632. 1878, Septembre 22.

Prefectura judetului DoIj

Listii de vitele pripasite ifurote dincoprinsul pletsd Ocolu Doljiu

La comuna Simnicu, s'ae sprijinitpripas clout cat, unul in per murg inehis,cOma la drepta, un carlan negru, córna ladrepta, cinci oi.

Idem Pielesd, idem un carlan la permurg, cóma la drépta, i ureehile amén-done ciupite din'apoi.

De la comuna Podari, s'ati furat uä, épA,murgä, cóma la drépta si imbuestraqe, uncárlan armäsar, lu per murg deschis, cómala drépta, bréz in frunte i imbuestra.

Idem Pielesci idem, 5 oT qi 5 mei.Idem Brésta idem, un cal in per murg

desehis, cóma la stânga, pete albe pe spi-nare, i pe sub burtA ; ul épä, in per mur-gä inchis, cOma la stânga i eu mânz dupaea ; un cArlan in per murg Inehis qi cómala stänga.

CU

RSU

L B

UC

UR

ESC

I

CA

SA

DE

SC

IIIIV

IB

CU

RSU

L B

UC

TJR

ESC

I

CA

SA

DE

SC

IIIV

EB

TO

MA

TA

CII

T1

.M

. FE

RM

ON

o. 6

0. S

trad

a L

ipsc

anl.

No.

60.

LA

Pe q

ioa

de 1

4 N

oem

bre

1878

.C

BR

BII

DE

At.7

1R,

Ciim

per.

Ven

dnt

No.

48.

Str

ada

Lip

scan

l.N

o. 4

8.

Obl

ig. r

ural

e98

1/4

99o

dom

enia

le.

..

981/

498

3414

Noe

mbr

e 18

78.

casa

pen

siun

ilor

de(3

00 le

T b

ucat

a)18

018

5C

umpg

r.V

êndu

t.Sc

risu

rT f

unci

are

rura

le.

911/

291

3/4

f,»

urba

ne .

831/

284

100/

0 O

blig

. rur

ale

..

.98

1/4

991/

4Im

prum

ut m

unic

ipal

..

ocu

pri

me

Buc

u-re

seT

( 2

01. b

uc. )

951/

4

231/

2

951/

4

241/

2

eqite

la s

ortY

8%,

dom

enia

le.

97 9898

1/2

»O

ppen

heim

.10

175

oev

ite la

sor

tT97

Ster

n.

..

Ren

ta R

oman

l.

..

.62

1/2

638°

/o I

mpr

umut

mun

icip

al96

96A

ctiil

e D

acia

(50

01. b

uc.)

190

195

oR

oman

ia (

100

1. b

.)70

757%

Scr

isur

T f

unc.

rur

ale

911/

292

7%ur

b, e

8311

284

Obl

igat

iT e

§ite

la s

oil

Cas

a pe

ns.(

300;

dob.

fr.

10

178

183

Rur

ale

981/

299

Los

e co

mun

ale

(fr.

20)

..

Act

iunT

Dac

ia (

fr. 5

00)

.23

1,2

._24

Dom

enia

le98

1/2

99»

Rom

ania

(fr

. 200

)R

enta

Rom

anO

, ..

..

621/

263

Cup

cine

8% I

mpr

um. O

ppen

heim

roSt

ern

..

De

oblig

. rur

ale

exig

ibile

.11

/21%

oo

dom

enia

le7,

2°/o

11/2

Cup

óne

rura

le e

xigi

bile

.3%

scri

surT

fun

e. r

ur.

1/2

)1do

men

iale

exi

gib.

3°/o

Y1

17n

urb.

1/2

ofu

ncia

re r

ural

e.

20/0

Impr

. mun

icip

al11

/2o

urba

ne.

2%

Div

erse

Arg

int c

ontr

a au

r .

..

20/0

Arg

int p

e au

r.

..

.2%

13/4

Rub

la d

e ha

rtie

..

2.41

2.43

Flor

inu

val.

Aus

tria

cit.

.2.

152.

16R

ubla

de

char

tie.

..2.

422.

44Fl

orin

T a

ustr

iad

..

.2.

162.

17

CU

RSU

L B

UC

UR

ESC

I

ET

U C

ASA

DE

SC

IIIM

B

I. C

OH

EN

& M

. NA

CH

AS

No.

57.

Str

ada

Lip

scan

I. N

o. 5

.(v

is-a

-vis

de

stra

da Z

araf

i).

Pe d

ioa

de 1

4 N

oem

bre

1878

, de

la 4

ore

Cam

per.

Vên

dut.

10%

Obl

ig r

ural

e.

..

" eO

tela

sor

tC

up6n

e ru

rale

exp

irat

e.

Idem

pen

tru

23 A

pri

1187

9b%

Obl

ig. d

omen

iale

..

7,eO

te la

sor

tC

up6n

e do

men

. exp

irat

e .

Idem

pen

tru

1 Ia

nuar

187

98°

/o O

blig

. eor

n. B

ucur

esd

" qi

tela

sor

tC

up6n

e"

expi

rate

.

Idem

pen

tru

1 Is

nuar

187

9Im

pr. c

om. B

uc. c

u pr

ime

bile

te d

e 20

fra

ud .

.

8% I

mpr

. Opp

enhe

im .

.7°

/o S

cris

. fun

c. r

ural

e..

Mem

e§i

te la

sor

t Ian

.187

9C

up6n

e ex

pira

te.

..

Idem

pen

tru

1 Ia

nua

r187

97%

Ser

is. f

une.

urb

ane

..

Idem

egi

te la

sor

t Ian

.187

9C

up6n

e ex

pira

te.

..

Idem

pen

tru

1 Ia

nuar

187

95%

Ren

ta r

orna

ng.

..

Obl

ig. c

aseT

pen

s. 3

00 f

r.do

bênd

6 fr

. 10

..

A e

tiunT

Dac

ia.

..

,R

oman

ia.

.

Flor

ini v

al. A

ustr

iad

.R

uble

har

tie v

al. R

usa

.A

rgin

t con

tra

aur

..

Cur

sul V

iene

lD

e la

25

Noe

mbr

e s.

n.18

78N

apol

eoni

Gal

beni

983/

496

1/4

96%

91 98 97 97 95 951/

4

9k.

231/

210

191

1/4

981/

2

981/

283

1/98

1/

981/

621/

180

180 70

2.15

1/2.

432

9.33

v25.

57

991/

4

971/

497

1/4

981/

297

1/2

971/

2

95v2

961/

4

951/

2

241/

4

91°1

499 99 84 99 99 63

185

190 75

2.16

1/2

2.45

13/4

NB

.C

ursu

l de

maT

sus

est

e in

mon

etA

de o

ur s

ot:I

ota

dupa

cur

sul f

iseu

luT

i fár

apr

ovis

ion.

CU

RSU

L B

UC

UR

ESC

I

PRIM

A C

ASA

DE

SC

HIM

B

RtiS

A"

No

68. S

trad

a L

ipsc

anl.

No.

68.

14 N

ombr

e 18

78, d

e la

4 o

re.

Cam

per.

Vên

dut.

991/

498 98

1/2

98

1k.%

Obl

ig. r

ural

e, f

. e.

.

" eO

tela

sor

t8%

,do

rnen

iale

..

eOte

la s

ort

ease

l pen

s.30

01.

dob.

fr.

10.

.

7°/o

Ser

fs. f

une.

rur

ale,

f. c

.7%

urba

ne8%

Im

pr. m

unic

ipal

..

" en

pr.B

ue.(

bil.2

01.)

Act

iunT

"D

acia

".

..

Rom

ânia

".

Cup

óne

rura

le e

xigi

bile

dom

enia

le"

.

scri

suri

".

Arg

int c

ontr

a au

r .

.

Rub

la h

ârtie

Flor

inu

Los

e ot

oman

e.

..

Cur

sul d

in V

iena

24 N

oem

bre

Nap

ole

onul

Duc

atul

Los

e ot

oman

e.

..

Cur

sul d

in B

erlin

24 N

oem

bre

Obl

ig. c

Oil.

fer

ate

rom

ane

Act

iuni

lePr

iori

t AtT

7,

Opp

enhe

imR

uble

har

tieL

ose

otor

nane

..

.

Cur

sul d

in P

aris

24 N

oem

bre

Ren

ta R

oma*

Wit

cup.

Los

e ot

oman

e.

..

.

Fárd

, pro

vis

ISA

C

98%

971/

498 97 18

091

7483

1/95

1/4

23h/

218

6- 72 1% 11/2

1/2 2°

/o2.

431/

22.

15 42

9.33 5.

5721

.80

82.4

035

.40

86.2

510

1.75

197.

5o

185 92 84 955/

s24 19

0 76 1/2 1°/

1% 2.45

12.

1644 fl

War

d

36.7

5"

630/

063

9245

ion.

M. L

EV

Y.

OSt F


Societatea actionarilor cäilor ferateromane.

3 Martie 1874, No. 808, 0 16 Iu lie 1878,No. 6380 , prin care se ordonit imediatt

La acestà di de infAcisare se vor invitadért :Aducem la eunoscinta generalà ct, en

incepere de la 7 (19) Noembre a. c., ince-tézt cireulatiunea trenurilor mixte No. 51si 58, intre Bucuresci-Mizil, si Buz6t-Bu-curesci. Bucuresci, Noembre 1878.

(1) Directiun,ea de esploatare.

Legatiunea I. R. Austro-Ungar.EDICT.

Din partea acestei legatiuni imperialregalt Austro-Ungart , ea instantà in a-facerile coneursnale; se face , in concur-sul contra Alois Staude , cunoseut, pre -cum eg, pe basa ordinelor a ces. reg. cm s4suprenal de casatie din Viena, cu data din

determinare acestui concurs prin alegereauntil' not administrator a averel falitululsi prin constatarea averei pe calea invoi-rei, eyentualmonte impArtirea acestei avericoneursnalt, se fixézt, din not dioa de in-Meisare la 15 Decembre 1878 st.n., orele10 dimineta. Objectele acestul termen deinfácisare, fixatt de mai sus, vor fi :

1. Alegerea untri not administrator aaverei falitulul ;

2. Alegerea membrilor din sênul eredi-torilor, in locul celor 1ipsil, In cursul tim-pulul ;

3. §i celealte propositiuni ce se vor facedin partea creditorilor masel concursualt.

D. advocat G. F. Neugeboren , ca re-presentant al falitulul Alois Staude ,

D. Johann Anghelovici, ca presentul ad-ministrator iiaasel concursnalt ;

D. Andreill Frank, ca membru din ere-ditori, si in fine, top creditoril al falituluiAlois Staude, sat elect acestia nu se vormal ghsi, atund succesorilor cel indrepti.

Bucuresci, 7 Noembre 1878.TIE ARENDAT mosia Viljiettirea, si-

/tuatt in districtul R.-Strat, intre mo-siele Mesa si MArtinesci; 700 pogenearabile, sat mare, magasil noul etc. D.Polizu Miesunescu, strada Batiste, iTo.14,Bucurescl. (10)

Oficialmente hotarit.La 11 Decembre a. e. s. n.se tamp tragerile loteriel de barn' Ham-burgiana. Maï esist numai 82,500 lose42,600 lose trebuese s eastige. Pentruplata esaetä, a sumelor castigate guver-nul garantéz Cu t6t averea Statului.Castigul eel mai mare care e de MeltIn casul eel mai noroeos se urea la

500,000 leï nollïdensebit de acésta mai stint de astigat

Franci Franciit a 333,333 6 a 20,0001 a 166,666 1 a 16,0001 a 106,666 24 a 13,3331 a 80,000 2 a 10,6661 a 66,666 3 a 8,0001 a 53,333 31 a 6,666I. a 48,000 61 a 5,3333 a 40,000 4 a 4,0001 a 33,333 304 a 2,6666 a 26 666 3 a 2,000

ete ete.In total 42,600 castiguri earl se trag in7 seetiuni de trageri suecedându -se re-pede Pretul lozelor e ofieialmente hota-ft, ceea ee se póte eonstata din progra-

mul ofieial pe, care '1 alaturam gratisfie-care trämiterl de loze. Cine vrea sä.partieipe la acésta loterie de Wait estra-ordinarit, trebue s triméta fnainte :

Lei noul 48 pentru un los Intreg origin.« 24 » ¡um:Oat e los original

« « 12 « un sfert los originalprimesce atune pe data losurile eo-

mandate originale. Pupa fie-care tragereespediez indata lista ofieialä, q'r sumelecastigate se plätese fridata sub contro-lul guvernulul. Rog a adresa comandelegrabnic i direetamente catre mine.

A. GOLDFARB5

Biuroulti principaili de loterie.1-1.A.M13 -UTZ

Corespondinta romana. Timp de postaIntre Romania i Hamburg 70 de ore.

Epitropiaspitalului Erâncovenese §ia St. biserici Domnita-Bala§a

In 4ioa de 28 Noembre curent, la orele11 diminéta, urmézt a se tine licitatiunein eancelaria epitropiel pentru Yendereayinului si tescovineï produse din recoltaanulul curent la viile aeestor asedtminte,din judetul Prahova, si anume :

La yia numitá Sti benil se aflt aproxi-mativ 1,531 vedre yin alb si 6 tocitorT2 butï tescoyint.

La yia Rislegele se alit aproximativ 550yedre yin alb si 3 tocitori tescovint.

La Oa Setenil se AA 400 vedre yin albsi 2 tocitori tescovint.

Se publicA dérà ca doritoril st, se pre-sinte in 4ioa, ora si locul mai sus lusem-

nate, insotiti fiind &-care concurent si de500 lei ca garantie, spre a lua parte la li-citatie.

No. 803. (2) 1873, Noembre 11.Comitetul scOlei centrale din Bolgrad

La 16 Noembre curent urmézt a se ti-ne o din not lieitatie, în cancelaria aces-tul comitet , pentru darea in intrepristpescuitulul in lacul Ialpuhs-Covurluit ,impreunt, cu patru ehirhanale, pe un pe-dod de 5 ani, incepetor de la 1 lannarie1879.

Se publict acésta spre cunoscinta ge-nerala a amatorilor , si presentarea D-lorin dioa defiptà, cu garantli in regult ; erg,conditiunile se pot vedea , in fie-care di,la cancelaria comitetulul

No. 572. 2 1878, Octombre

ÉksfriammCIGARETTE INDIENNE

CU CANNABIS INDICA

De GRIBIAULT & C'e, pharmaci§ti la ParisRAM.IWOIAMMONPIIIWWWW

Este d'ajjunst d'a aspira tumuli)" Cigareteiora cu Cannabis indica, pentru a face se dis-pare asthmulit cell) mai violentfi, tussea nervósa, aguseala, stingerea cocci,nevraigiite faciale, insomnia si pentru combatterea phthisiet laryngea,si toate affecliunilecailorti respiratore. Fie care cigarettä pima sematura GIUMAULT &

Depositft in principalele Pharmaxii.

--"Z) '" OP"'

MALADIT DE PEPTU CURARISSITE PRIN

D'HYPOPHOSPHITfl DE CALCEde GRIMAULT et Ciu, Pharmaci§C la Paris

Acestn Siropa produce in totü dé-una resultaturile celle mai rapidecelle mai satisfacatóre. Publiculú este inelatü candú nu if se (IA unii Fla-conit ovata ì unü Siropft rosatit cu semnatura GRIMAULT et Cio.Elú calmédii tussea, face 83 dispare Sudorile nocturne , eurariseiccA Bronchitele, Catarrhele, Rägu§elile, Consornpliunile, Phthisia i opre§ceU 17rigurile lente care distrugii fortele.bolnavuluf.

Depositù in principalele pharmaci..

o

7166 MOIRITORUL (VIC AL AL ROMANIEI 12 (27) Noembre 1878

MINITSERUL FINANCELOR

CASA DE DEPITNERfSI CONSENNATIIJNI.

Se publicá spre cunoscinta generalá eh in virtutea siin conditiunile legei din 8 August 1876 (Monitorul N.174) si ale regulamentului ei din 30 Noembre acel an(Monitorul No. 267), Casa de depuneri si consemnatiuni,cu incepere de la 1 No embr e , imprumulá bani la parti-culari eu procente de 7 (sépte pentru una suth) pe an, pedeposit de efecte garantate de Stat, earl' se vor primi ga-rantie cu douè-deci si cinci (25) la sutá mai jos de at

5

cursul dilei in care se va realiza imprumutul.Bucui.esci, 20 Octombre 1878. Ord. No. 16,359.

MINISTERUL DE FINANCE

DIRECTIA COMPTABILITATEI GENERALE

In vedere cá posesorii de bonuri de tesaur emise lavedere" sub No. 855 si 859, nu s'aii presintat péné as-tádi la casieria centralá spre regulare , conform publica-tiunei acestui minister No. 28,835, inseratá in. Monito-,rul oficial cu No. 239, de la 26 Octombre trecut, minis-terul financelor aduce la cunoscinta detentorilor cá su-mele coprinse in acele bonuri le-a5depus la casa de de-punen si consemnatiuDi, mentinênd dispositiunile citateimai sus publicatiuni cá din gioa de 26 Octotnbre trecut,data aparitiunei prin Monitor, nu se mai bonificá nici iiad obêndii.

No. 30,566. 1878, Noernbre 13.

Aredênd el un Alexandra Ión anuntAprin Monitorul oficial de la 11 No-

embre curent, cu No. 251, el desfge6,ndu-se de prAvnie, s'a mutat sub protectiuneamea, unde invitl pe creditoriY sel al des-

IMPRIMERIA STATULIJI

face de creantele ce are. Fac aunoscut tageneral ca acésta asertiune nu este adeve-rata, de óre-ce n'am dat protectiunea meanumituluï, i nict so pOte ga'si la mine du-pl cum ansul declarl Teodor Eftimiu.

0 pre sciinta publiculat declar el de as-tadT inainte me numesc Valaori, In loc

de Valaority.

G. M. Valaori.DIRECTOR, N. T. ORAINU

monitorul oficial - · pdf fileparte romana! dar \teti gag si locu- ... autoritatile...

Documents