monitorul oficial...lordul salisbury cere ua modifieare a ultimulut aliniat, conceptat precum...

48
No. 160 1.1n ntm6r 25 bani 22 robe Sárnb4a, 3 August 1878 MONITORUL OFICIAL ABONAMENTUL PI AN, Trou-pacr OSE ; sASE LIINL 20 LIT ( LIAM lanuarie 1 atgia ) AL ROMANIEI 'ANUNCIURILE : TREI-PECI LITERE TBNI-PEOI BANI ( inserarea II-a 0 mat depaste, 20 b.) unel publicatil judiciare, One la eineT-deci unu, eineT lei; &A mal mare de eincl-decT unii, eft lel DIRECTIIINEA : strada German a, curtea elban-Vodl Scrisorile nefraneate se refusá InserliT i reclame , 6o b. linia, inserarea II-a si maT departe, 30 bard finia. Anuneiurile se primese i eu anul SUMAR PARTEA OFICIALA.Ministerul de interne: Peeret. Prescurtare de deeret. Ministerul de resbel : Prescurtare de decret. Ministerui de finance : Deeisiunl. PARTEA NEOFICIALA. Erratum. Pro- tooólele No. 9 si 10 ale congresulul de la Ber- lin. Depesl telegrafiee. Diverse. AnunciurI ministeriale, judieiare, administra- tive si partieulare. PARTEA OFICIALA Bucuresct, 21 Iv.lie 1878. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grgia lui Dumnedefi i vointa na- Domn al Românilor, La tori de facia i viitorY, shng'tate; Asupra raportuluT ministruluT Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 12,298 , Am decretat i decretlm : Art. I. D. Alexandru Latusténu , directorul prefecture judetulul Dol- iiii, este autorisat a gera 1ucrtrile pre- fecture pe tot timpul absen0 in con- acordat D-lui prefect Titulescu. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este in- slreinat eu esecutarea acestuT decret. Dat in Sinaia, la 17 Iulie 1878. CAROL. Kinistru seeretar de Stat la departamentul de interne, C. A. Rosetti. No. 1,764. Prin inaltul deeret cu No. 1,753 , din 10 Julie 1878 , dupl. propunerea prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D. George Gilts* copist din divisiunea administrativa a ministeru- IA este numit fu postul de arhivar in aceiO divisiune, in locul D-lui Victor Costinescu, demisionat. MINISTERUL OE RESBEL. Prin maltai decret cu No. 1,737 , din 8 Iulie 1878 , chip, propunerea flcut5, de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, prin rapor- tul cu No. 408, s'a primit dimisia din armaM a sub-locotenentuluT Butcules- cu Constantin , din regimentul 2 de ro MINISTERUL DE FINANCE Decisiune. Ministru secretar de Stat la departamen- tul de finance, Avend in vedere art. 43 al legeï gene- rale a vanailor, Decide : Art. I. D. Mateescu Grigore este numit in postul de impiegat de cancelarie clasa III, la vama Braila, in locul D-luï Dobres- cu, pus in disponibilitate. Art. II. Decisiunea de faci a. se va publi- ca prin Monitorul Art. III si eel din urma. D. director ge- neral al vamilor i contributiunilor indi- recte este insareinat eu esecutarea acesteï decisiuni. Facuta in Bucureseï, la 17 Iulie 1878. p.Ministru financelor, G. Cantacusino. No. 19,086. Ministru secretar de Stat la departa- mentul financelor , Avênd in vedere art. 15 al legeï mono- poluluI vénderel tutunurilor si art. 78 si 80 din regulamentul de aplicatiune al a- cesteï ; Avend in vedere recomandatiunea facu- VA de regie prin scrisorea eI cu No. 12,209, Decide : Art. 1. Sunt confirmatT debitantï, pen- tru a esercita vêndérea de tutunurï, urma- tórele persóne : Judetul Arge§. Plasa Pitesei. D. G. Protopopescu , in comuna Hin- tesci-Zincura. D. Ilie Baibarac, In comuna Mos6ia, ea- tunul Tardesci. D. Ilie Marin Buzatu , in comuna Mo- sóia, catunul Tardesci. D. Mirea Marin, in comuna Slatiórele, catunul Târd es& D. loan Iordache , in comuna BMana , catunul Târdesci. D. Neon Zamfir , in comuna Mama , cgtunul Tardesci. D. N. Zamfirescu, in comuna Drgganu, catunul Bajeni. D. Nun Gaita , in eomuna Draganu , catunul Dumbravesci. D. Simion Leia , in comuna Bascovu- Flesci, eatunul Rotaresci. D. Stancu Luca , in comuna Borlesei- Verdari, catunul Rotgresci. D. Fotache Tomescu in comuna Gava - na-Valea-Rea, catunul Rotaresci. D. Petre Dumitru, in comuna Gavana- Valea-Rea, catunul Rotaresed. Art. 2. Brevetul prevedut la art. 80, aliniatul 2, din regulamentul de aplicati- une al legeT monopoluld tutunurilor, se va libera fie-card persae,pentru a 'I ser- vi de titlu doveditor al calitate de debi- tant. Art. 3. Decisiunea de faciit se va comu-

Upload: others

Post on 23-Jan-2020

3 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

No. 160 1.1n ntm6r 25 bani 22 robeSárnb4a, 3 August 1878

MONITORUL OFICIALABONAMENTUL

PI AN, Trou-pacr OSE ; sASE LIINL 20 LIT

( LIAM lanuarie 1 atgia )

AL ROMANIEI

'ANUNCIURILE :

TREI-PECI LITERE TBNI-PEOI BANI

( inserarea II-a 0 mat depaste, 20 b.)

unel publicatil judiciare,One la eineT-deci unu, eineT lei; &A mal

mare de eincl-decT unii, eft lel

DIRECTIIINEA :strada German a, curtea elban-Vodl

Scrisorile nefraneate se refusá

InserliT i reclame , 6o b. linia,inserarea II-a si maT departe, 30 bard finia.

Anuneiurile se primese i eu anul

SUMARPARTEA OFICIALA.Ministerul de interne:

Peeret. Prescurtare de deeret.Ministerul de resbel : Prescurtare de decret.Ministerui de finance : Deeisiunl.PARTEA NEOFICIALA. Erratum. Pro-

tooólele No. 9 si 10 ale congresulul de la Ber-lin. Depesl telegrafiee. Diverse.

AnunciurI ministeriale, judieiare, administra-tive si partieulare.

PARTEA OFICIALA

Bucuresct, 21 Iv.lie 1878.

MINISTERUL DE INTERNE

CAROL I,Prin grgia lui Dumnedefi i vointa na-

Domn al Românilor,La tori de facia i viitorY, shng'tate;Asupra raportuluT ministruluT Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 12,298 ,

Am decretat i decretlm :Art. I. D. Alexandru Latusténu ,

directorul prefecture judetulul Dol-iiii, este autorisat a gera 1ucrtrile pre-fecture pe tot timpul absen0 in con-

acordat D-lui prefect Titulescu.Art. II. Ministru Nostru secretar de

Stat la departamentul de interne este in-slreinat eu esecutarea acestuT decret.

Dat in Sinaia, la 17 Iulie 1878.CAROL.

Kinistru seeretar de Statla departamentul de interne,

C. A. Rosetti. No. 1,764.

Prin inaltul deeret cu No. 1,753 ,din 10 Julie 1878 , dupl. propunerea

prin raport de D. ministru

secretar de Stat la departamentul deinterne, D. George Gilts* copist dindivisiunea administrativa a ministeru-IA este numit fu postul de arhivar inaceiO divisiune, in locul D-lui VictorCostinescu, demisionat.

MINISTERUL OE RESBEL.

Prin maltai decret cu No. 1,737 ,

din 8 Iulie 1878 , chip, propunereaflcut5, de D. ministru secretar de Statla departamentul de resbel, prin rapor-tul cu No. 408, s'a primit dimisia dinarmaM a sub-locotenentuluT Butcules-cu Constantin , din regimentul 2 dero

MINISTERUL DE FINANCE

Decisiune.

Ministru secretar de Stat la departamen-tul de finance,

Avend in vedere art. 43 al legeï gene-rale a vanailor,

Decide :Art. I. D. Mateescu Grigore este numit

in postul de impiegat de cancelarie clasaIII, la vama Braila, in locul D-luï Dobres-cu, pus in disponibilitate.

Art. II. Decisiunea de faci a. se va publi-ca prin Monitorul

Art. III si eel din urma. D. director ge-neral al vamilor i contributiunilor indi-recte este insareinat eu esecutarea acesteïdecisiuni.

Facuta in Bucureseï, la 17 Iulie 1878.p.Ministru financelor, G. Cantacusino.

No. 19,086.

Ministru secretar de Stat la departa-mentul financelor ,

Avênd in vedere art. 15 al legeï mono-poluluI vénderel tutunurilor si art. 78 si80 din regulamentul de aplicatiune al a-cesteï ;

Avend in vedere recomandatiunea facu-VA de regie prin scrisorea eI cu No. 12,209,

Decide :Art. 1. Sunt confirmatT debitantï, pen-

tru a esercita vêndérea de tutunurï, urma-tórele persóne :

Judetul Arge§.

Plasa Pitesei.D. G. Protopopescu , in comuna Hin-

tesci-Zincura.D. Ilie Baibarac, In comuna Mos6ia, ea-

tunul Tardesci.D. Ilie Marin Buzatu , in comuna Mo-

sóia, catunul Tardesci.D. Mirea Marin, in comuna Slatiórele,

catunul Târd es&D. loan Iordache , in comuna BMana ,

catunul Târdesci.D. Neon Zamfir , in comuna Mama ,

cgtunul Tardesci.D. N. Zamfirescu, in comuna Drgganu,

catunul Bajeni.D. Nun Gaita , in eomuna Draganu ,

catunul Dumbravesci.D. Simion Leia , in comuna Bascovu-

Flesci, eatunul Rotaresci.D. Stancu Luca , in comuna Borlesei-

Verdari, catunul Rotgresci.D. Fotache Tomescu in comuna Gava -

na-Valea-Rea, catunul Rotaresci.D. Petre Dumitru, in comuna Gavana-

Valea-Rea, catunul Rotaresed.Art. 2. Brevetul prevedut la art. 80,

aliniatul 2, din regulamentul de aplicati-une al legeT monopoluld tutunurilor, seva libera fie-card persae,pentru a 'I ser-vi de titlu doveditor al calitate de debi-tant.

Art. 3. Decisiunea de faciit se va comu-

Page 2: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4296 tiONIIORUL 110:14A11ti lulie (Augu t

nica regid monopolului tutunurilor i seva publica prin Monitorul oficial.

Art. 4 si cel din urma.Direetorul gene-ral al vamilor i contributiunilor indiree-te va ingriji de esecutiunea decisiund defa cia.

Data in Bucuresd, la 17 Tillie 1878.p. Ministru financelor, G. Cantaeuzino.Directorul general al vamilor i contri-

butiunilor indirecte, D. Protopopescu.No. 19,084.

malrimommtm

PARTEA NEOFICIALA

Bucuresci, 21 Iulie 1878.

Erratum. In publicarea Protoeble-lor sedintelor congresuluT de Berlin , in-serate in Monitdrele No. 158 si 159 , laProtocolul No. 6 s'a trecut, din eróre,data de 25 Iulie, in loe de 25 Iunie i laProtocolul eu No. 8, 28 Julie, in loc de28 lunie; se rectifica' spre sciinta.

PROTOCÓLELE CONGRESULUI DE BERLIN

Protocolul No. 9.-;S'eclinta din 29 Janie 1878.

Eral presenti:Pentru Germania principele de Bis-

marck, D. de Billow, principele de Hohen-lohe-Schillingsfürst.

Pentru Austro-Ungaria comitele An-drassy, comitele Karolyi, baronul de Hay-merle. 4

Pentru Francia D. Waddington, comi-tele de Saint-Varner, D. Desprez.

Pentru Anglia comitele de Beaconsfield,marchisul de Salisbury, lordul Odo Rus-sell.

Pentru Italia comitele de Corti, comi-tele de Launay.

Pentru Rusia principele Gorciacow, co-mitele Suvalow, D. d'Oubril.

Pentru Turcia Alexandru Caratheodo-rv-pasa , Mehemed-Ali-pasa , Sadullah-fTey.

$edinta este deschisä la 2 ore si juni-tate.

Presedintele comunica eh' comisioneade delimitare a fruntariilor este constitu-ita i compusa in modul urmator':

Pentru Germania principele de Hohen-lohe.

Pentru Austria baronul de Haymerle.Pentru Francia comitele de Saint-Val-

Her.Pentru Anglia lordul Odo-Russell.Pentru Italia comitele de Launay.Pentru Rusia cornitele Suvalow.Pentru Turcia Mehemed-Ali-pasa.

Comisiunea a tinut prima sa sedinta as,tadl.

MaT 'nainte de a veni la ornineapresedintele reamintesce e diferitele pro-punerl facute in cea din urma.' sedinta alifost inaintate comisiunilor respective.

La ordinea , este maI ântan, art.XV al tratatuluï de la San-Stefano, privi-tor la insula Creta si la provinciile limi-trofe eu Regatul Grecid. Conform decisiu-neï luata de catre congres, presedintele ainvitat pe D-niI representanti al guvernu-lui M. S. Regale al Greciel , ca sa bine-vo4scä a face Inaltei Adunarl, in sedintade astadY, comunicarile cu care ar fi insar-cinatI.

Presedintele citesce art. XV al tratatu-luï de la San-Stefano.

Lordul Salisbury cere ua modifieare aultimuluT aliniat , conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fiinsarcinate , in fie-care provincie, eu ela-borarea in detaliä a nouluf reglement. Re-sultatul acestor luerarT va fi supus esame-nulul SublimeT Portl, care va consulta go-vernul imperial al Rusiel , maI 'nainte deale pune in esecatiune".

Excelenta Sa ar clod ea cuvintele : deguvernul imperial al Rusiel , sa fie tnlo-suite prin eel urmatorï: comisiunea eu-ropéna".

Comitele nva1ow atragénd atentiuneaasupra pericoluluI ce deja a semnalat de aintinde prea mult atributiunile comisiu-nilor europenei opinéza ca ar fi de prete-rit de a inlocui cuvintele propuse de ca-tre lordul Salisbury prin: marile puteriale Europei".

D. plenipotentiar al Angliel insistând.pentru mentinerea euvintelor ce a propus,

principele de Bismarck observând. ea infond diverginta intre ambele opiniuni e-rase este Vide pucin simtitóre , comiteleStivalow primesce redactiunea propusä deAngl'a , la care adera asemenea si con-gresul.

D-nii Delyannis , ministrul afacerih rstraine al Greciel, si Rangabé , ministrulGreciel la Berlin, stint apoi introdusT.

Presedintele declara cit congresul a voitsli asculte dorinel i aprecierile gayer-nului elen maï 'nainte de a lua ua de-cisiune asupra art. XV care forméz'a , inmomentul de fata, objectul deliberatinni-lor sale. Alteta Sa rógä, pe D-nil repre-sentantl aï ,Greciel sa aduca la cunoscintaInaltel Adunard opiniunile i dorintelebor.

D. Delyannis esprima, inaintea congre-sului, recunoscinta guyernuluI elen pen-tm admiterea represeitantilor Greciel insinul Inaltei AdunärT. Rxcelenta Sa speraca congresul va bine-vol s esamineze eu

egala buna vointa causa ce colegul Sèuiimpreunä cu. dgnsul, at misiunea de a apa-ra. Apol citree comunicge a. urmat

Dorintele nuke 1d adevérate ale gayer-nuluI elen afi fost tot-d'auna identice cuaspiratiunile natiund intregï, represintata_in mica parte prin Grecia libera.

Aceleasï aspiratiunï insuflati poporul e-len când in anul 1821 , Unsul a intre-prins resbelul indelungat al independen-tel. sale.

Era in ceea ce privesce realisarea lordeplina , guvernul elenic nu face nieuA ilusiune asupra numeróselor dificultatIce intâlnesce.

Nestramutata resolutiune ce are Euro-pa de a restabili pacea in Oriente , ma asgudui prea mult starea de inertia esis-tenta, arata guvernulul elen marginile cetrebue sa impuna aspiratiunilor sale.

Ast-fel, guvernul trebue sa limiteze do-rintele sale, multumindu-se cu anexareaCandid si a provinciilor limitrofe regatu-lui , ea singurul lucru ce s'ar putea facepentru Grecia, in momentul de fata.

Dorintele guvernulul regal nu sunt incontradictiune nicI cu interesele Europa'niel cu acele ale statului vecin. A da sa-tisfactiune acelor dorinte ar fi implinireavointd nesträmatat i constantit a popu-latitmilor acelor provincil, avênd de con-secinta pentru regat liniscea i a esis-tentä, durabila.

Dupa cum credem, implinirea dorinte-lor sus-mentionate corespunde cu intere-sele Europei. Vointa sa find de a aducesi a consolida pacea in Orient, anexarea a-cestor provinciI ar fi mi4locul cel maI ne-merit si singurul care ar putea Inlitturatóte causele de periclitare paciT europé-na. Nu are cineva de cat sa reamintés-ca trecutul acelor provincil , causele carein atâtea rânduri le ail turburat, si mèsu-rile estreme la care acele provinciï ati re-curs spre imbunnatirea sórteI lor, pentrua se convinge pe deplin ca, tot aceleasicause ar conduce, mal curând sali mai târ-;Hu, la aceleasT triste resultate.

Afara de acésta, Europa care prin intoe-mirea regatulul elenic a implinit un faptcu total civilisator, prin marirea regatu-lui, nu ar face de cat sä termine un lucruinceput.

Anexarea acestor provincil ar fi si in in-teresul Tumid, scutind'o pe viitor de oil-ce turburari earl in atâtea rânduri all virtir-mat budgetul el, ail compromis intereselesale politice, si ari amarn bunele sale re-latiuni de vecinnate , mult dorite in tottimpul, de catre Regatul Elenic.

Ca aceste provincil ar gasi n anexionealor un interes capital, este in de obste cu-noscut cli , de ua jumnate de secol deja,densele reclam uniunea lor cu Grecia.Adesea ori, i cu glas tare, ail manifestatacésta dorinta. Nu s'ali poprit chiar a luaarmele In diferite randarï 0 a atragetOte nenoncirile resbeluld spre a realisaacésta dorinta. Sunt d'abia câte-va luni,de dud una dintr'ânsele, n'a putut fi pa:

Page 3: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

hlie (8 August) i878 AIONITORUL OFiCIAL AL ROMAk1Ei 4297

cificatit de cât in urma asigurgre formale aunel puterT marl' , ca causa deal mi aresit fie atinsg" i c acésta Were chiar ardeclara lamurit inaintea congresuluï cgacésta pacificare este datoritg interventiu-neT sale".

Mt altit provincie, insula Candia, se aflgastitcli n deplina insurectiune, i dupg

sari próspete, sângele curge intr'ânsa euabondentg.

»Nu ar fi dar just si human de a satisfa-ce aspiratiunile nationale ale acestora Imp lini dorintele lor manifestate In atâ-tea rânduri si a le scuti pe viitor de des-tructiunile si catastr6fele la cad se espunpentru a obtine ug esistenta nationall?

Cat pentru Regatul Elen, tóte manifes-titrile facute pentru realisarea dorintelornationale ale grecilor din Turcia, producin adevèr u emotiune adâncit in RegatulElen.

Originarii din provinciile grecesd aleimperiulul otoman, se numèrit cu milk : uämultime omit functiunï insemnate, In t6-te ramurile administratid , In marina, inarmatit, altii tot atât de numerosi sa dis-ting prin activitatea lor industriall si co-merciala.Noutatea und insurectiuni elene in Tur-

cia produce ug impresiune eta de mare Inanimile lor , in cat le este cu neputintade a sta nemiscati. Pe 110, asemenea seiiï'T fac sit trécit fruntariile spre a se uni cucombatanti ; pe fac sit 'sï verse pun-gele pentru causa comunit. Toti locuitoriidin térit se resimt indata de acésta corn-motiune , cu tOte cit nu sunt originariidin provinciile in luptg, i populatiuneaintrega a regatuluT , care nu p6te uita sa-cdficille Acute In cursul luptelor anted-öre ale fratilor sgï desmoscenit i s. rgmina indiferentit la lupta lor pentru liber-tate alérgg rindurile lor spre a 'I' ajutasit obting libertatea hr.

nuit asemenea stare de lucruri dit nascerede cAte-orT asemenea turburgri se ivesc,la crise seri6se, In Regatul Elenic, cad'punpe guvernul sgt, inteug positiune f'ffte di-ficill. Ne putetd refusa simpatiile salegrecilor din provinciile In ee-itiune, unitecu Grecia libera prin leghturl istorice,prin origina lor, pdn nenorociri comune,ne find in interesul lui de a arèta ug in-diferentg care 1 ar lua Increderea ce at a-vut Intelinsul elementul elen, si care arinabusi sperantele ce cu drept cuv6nt Gre-ell din Turcia at pus, in pri-ce timp, InGrecia liberg, ori-ce guvern elen ar fi in-capabil sa resiste corentuluï.

Chiar de ar face una ea acésta, sacrifi-and interesele cele maï preciöse ale re-gatulni, acel guvern ar fi rgsturnat de cu-rent care ar atrage Ora intrégg, in luptaprovinciilor resculate. Adraitând chiar cgguvernul ar avea puterea sa opung ua sta-vill curentuld national, tóte sfortgrile salesr 6 de pie un efeet; din causa intindereT

conformatiund linieï fruntariilor rega-tuluï, ce ug armata de una sutg rniï 6menichiar s'ar vedea In neputinta, de a pgzispre a Impedica eirea elandesting a vo-luntarilor.

,Situatia creatit guvernului elen prin a-cele miscall de insurectiune, este tot atfitde dificilit si de netolerabilg, In punctulde vedere financiar. Budgetul regatuluï asnferit adese-ori, i sufera Inca, din pri-cina acelor evenimente. Cât de mare si desiratit6re ar fi deosebirea intro budgetulveniturilor ¡mule 1829 facut de catrepre-sedintele Greciei, si acel al esercitiuluia-nuluï trecut, nu este maï pucin adevM.atcit adjut6rele pecuniare %cute refugiatilorprovinciilor resculate si luptatodlor ra-patriati, si ca armgrile motivate prin a-céstA situatiune anormala, si prin relatiu-nile 610' de pucin incordate cu Statullimitrof, earl at fost tot-d'auna consecintaacelor armitrï, a pus in positiune pe gu-vern s cheltunsca mai multe miliOne, amitrit datoria publicg , intrebuintandu-seintr'un mod nefolositor cea mai mare partea veniturilor Statului, carT Intrebuintate ladesvoltarea imateriala a tare1, ar fi sporit re-sursele sale si mai Inuit încä, ar fi facut'osi mai fericita.

Weil natiunï matT si bogate en cari micaGracie nu se 'Jae nicï ug data misura, atisimtit in circonstantele anal6ge, consecin-tele oner6se a unor asemenea cheltueli,este förte natural ca sërmanul regat ele-nic, care nu ug data s.a v6dut nevoit de ase supune unor asemenea obligatiunï cciiasta-di hranesce pe teritoriul sell trei- (ledde mit de refugiatT si trebue sa se ocupeeu pregatirI mntrecend puterila sale, nueste de mirare cg, acel regat nu mimaï sasufere de povara unor cheltueli de ac6stgnatura, déra,inca se piarg sub greutatea lor.

Guveruul Majestatei Sale este patrunsde convictiunea nestramutatä ca ug ase-menea stare de lucruri nu ar mai puteadura. Crede de datoda sa de a nu ne-gligia urgenta expunere a acestei situati-uni, Inaintea congresului, si de a '1 rugasa bine-voescg a aduce remediul necesarpentru Inläturarea causelor cad' ati prepa-rat 4isa situatiune."

Presedintele qice ca expunerea ce con-gresul a ascultat acum, se va imprima sidistribui, i In urma se va supune la esa-minarea atenta a congresului.

D. Rangab6 face apoT nisce aprecigri com-plimentare, si insistg maï eu sémg asupraprogresurilor realisate In Grecia, de la pro-clamarea independinteT, asupradificultati-lor ce strimtorarea teritoriului, agitatiunilepermanente ale provinciilor vecine de a-ceeasi rasä, at adus n.econtenit, impedi-când astfel prosperarea si desvoltarea Re-gatuluT Elen.

Excelenta Sa afirmg din not c. intin-dedle de teritoriq cerute de colegul

sunt nu numni necesariï esistentei Grecielchiar, déra si Wei Orientului.

Presedintele re'spunde ca congresul in-data ce va fi studiat consideratiunile pre.-sentate de &are D-nii representantile va comunica resultatul delibergiunilorsale. Dênsul auncia ca cOncurul lor le vafi din not cerut atunci, si le multumescepe.itru cg at bine voit sa r6spun1g invi-tatiuneT ce li s'a facut de cgtre congres.

D-nii Delyannis si Rangab6 retraggn-41u-se, eongresul avhd la ordinea qild art.V si art. XIX al tratatulut de la San-Ste-phano, privitor la Romania, bleep esami-narea acelor articole.

Lordul Salisbury, reamintind cestiuneapush In sedinta precedentg, propune de a selua resolutiunea (Meg representantii Roma-nieï vor fi ascultati de catre congres. PantruExcelenta Sa, Inalta Adunare, diva ce aascultat delegatii Tina natiunT earl' reclamgnisce provincit strgine, s'araraa echitabilascultând si pe representantiï unei tail acarii dorintA este de a pgstra un teritoriiice apartine.

Comitele Corti declarg cg, se unesce cutotul cu opiniunea esprimatg de cgtre co-legul representantul Angliei.

Principele de Bismark nu crede cg ad-miterea Românilor din punctul de vedereal isbandei lucrgrilor congresului, sg pre-sinte acelasi interes, ca admiterea Grecilora cgror pretentiuni, orI ce resultat ar avea,nu ar putea sg, aibg ng influentg asa deconsiderabitg asupra deliberatiunelor con-gresului. Altetea sa este plecat a credocA ar fi bine sg se înmu1t6scg, dificultAtilece acéstA Inaltg Adunare gAsesce In operasa de pacificare , prin admiterea delegati-lor romant, a cgror reclamatiuni, canos-cute de mai'nainte nu par de naturg a In-lesni buna Intelegere: ca t6te acestea, de6re-ce cestiunea a fost pusg inainte , D-sase crede dator a o supune sufragiului co-legilor

Comitele Fp'uvalow stabilece deosebireace esista Intro Grecia , stat independent,si Romania a Wei independentg nu estelug reounoscutg de cAtre Europa. Ar fimai multA analogie Intre Grecia si Srbiacare in urma, declaratiunei congresulut, afost liberatg, perf,lend earacterulStat vasal, i ca tóte acestea Inalta Adu-nare nu a admis pe delegatii Se'rbï.

Presedintele adresandu .se la secretariatpentru a cunósce décg cererea de admiterela congres, emang de la guvernul Principa-tului Roman. Comitele Corti constata cg,petitiunea este subsemnatg de duff mi-nistri ai Principelui Carol i. cg conformprocedurel adoptatg de dare congres a-cest document este introdus si recomandatde cgtre lordul Salisbury si plenipoten-tiariT italiani.

Presedintele procedézg la vot.Comitele Andrassyprimesce propunerea

lorduluï Salisbury si a comiteluT Cortit

Page 4: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4298 MOXITORUL OFICIAL AL ROMAIEI 22 Lille (3 August) 1878

déra, cu speranta ea ea va aduce u solu-tiune care ar urma s. garanteze pacea.

D. Waddington este de parere a se ad-mite represintantii roman)", si spera ea a-césta dovada de interes va Inlesni adera-rea Romania la decisiunea cougresuluT,orT care ar fi clêesa.

Obtinându-se voturile Anglia si ItalieTpresedintele se adresézit la D-nii plenipo-tentiari ai RusieT.

Principele Gorciacow declara, ea, se u-nesce eu opiniun ea principeluT de Bismarckesprimath asupra acestei cestiuni. ScopulRusieT este de a ajunge la ua pace dura-bila cat maT curâncl, i Alteta Sa eredeca presenta representantilor Romani estede natura a provoca discutivaï violente.Fara a vota in contra admiterei lor, prin-cipele Goreiaeow insista ea opiniunea sasa se insereze In protocol.

Presedintele staruind ea plenipotenti-aril rnï s esprime intr'un mod precis vo-tul lor, comitele tivalow dice ca, pentruguvernul set, observatiunile adresate decatre delegatiT Romani ar spori dificulta-til discutiund, de 6re-ce, in adevk Ru-sia nu va suferi s i se faca acusärT farä easa se apere. Cu t6te acestea, daea, majori-tatea congresului se pronuncia pentru ad-mitere, plenipotentiariT rusi nu vor puteasa, voésea singuri deph'rtarea contra-dice-torilor si nu se opun la propunerea lor-dului Salisbury.

Plenipotentiarii otomani ne facénd nidui objectiune, principele de Bismarck (li-ce eh a voit sa subordonese votul set ace-lui al puterilor interesate intr'un mod spe-cial, si eonsimte asemenea, In numele Ger-manieT, la admiterea representantilor Ro-mani.

Comitele Andrassv esprima dorinta cadelegatii Romani sa 'fie ascul tap' in aceleaiconditiuni ca ministrii Grecid.

Presedintele anuncia, in consecinS, cIse invita representantii Romani a lua partela sedinta A iitóre de Lunn!.

Congresul incepe discutiunea articolelortratatului de San-Stefano, relativ la Ro-mania. Presedintele eitesce aliniatul I alart. V ast-fel coneeptat :

Sublima P6rta, recun6sce independentaRomânie care va face sa, valoreze dreptu-rile sale la uh indemnitate ce se va des-bate de catre ambele parti.

Presedintele intréba, deca congresul estedispus a mentine filth conditiune, princi-piul ee figureza, in acel aliniat, sail de asubordona acest principit casului candRomania ar voi sA primésca intinderi te-ritoriale, ce dénsa se pare de acum ca re-fusä. Alteta Sa nu are Ira pare .e personalaasupra acestui pullet, dar doresce se afledaca representantiT altor puterl consideraindependenta RomânieT ea legata de recu-nóscerea de care aeest pr:ncipat, a trata-tului de la San-Stefano, In totalitate, sidaea nu privese prin urmare ea legata una

de alta, ambele cestinsi de independentAsi de mariri teritoriale.

Comitele Corti observa c preliminarieletratatului de la San-§tefano an fostfacuteintre Rusia i Turcia, si ca Romania nu aputut sA ia parte la aeele preliminari fi-i h,nd pus sub suzeranitatea ixee-le* Sa nu crede ea ar fi drept ea wind-patul s fie In acelasi grad legat, precumeste gnvernul otoman. El nu crede ea arfi oportun sa, se faca ca independenta Ro-manieT sh dame de adesiunea ei, la stipu-latiunile ce o concerne.

Comitele 1,uvalow nu impartasesce aces-parere. Romania a proclamat, In adever,

insasT independinta sa, der acésta inde-pendenta, nu pOte fi efectiva, fr consim-tinakitul Europa, si congresul este indrept de a statua, WA a cauta déca Ro-mania esta angagiata sat au prin cele-altearticole ale tratatului de la San-§tefano.

Lordul Beaconsfield a vedut, cu cea maimare Were de rki, stipulatiunile artico-lului XIX a tratatului de la San-tefano,relative la Basarabra. Mai antairr acesta,combinatie este ua immixtiune in tratatulde la 1856 si numar ua extrema necesi-tate ar fi putut scusa schimbarea a until'act atât de solemn, ce e mai mult, nu s'a fa-cut pomenire de acésta, necesitate, al duoi-lea pentru Excelenta Sa ar fi Ira grava er6rede a considera acesta stipulatiune ca unsimplu schimb de teritorit intre douestate. Articolele 4 si 20 ale tratatului dela Paris conaituese un angagiamênt luatintre puterile Europene si Rusia, cu sco-pul de a asigura libera navigatiune pe Du-nare, Ç4i Excelenta Sa nu gasesce nid uìgarantie In pi ivmta acestet libertatiin tra-tatul de la San-Stefano. Prin art. 4 al tra-tatului de la , 856, puterile aliate s'at au-gagiat a restitui Imperiului Rusid t6tepamênturile ocupate de trupele sale, dersub conditiunc,a aretata la art. 20, ca, uarectificare a fruntariei'ruse va avea loc inBasarabia pentru a da A siguranta maimare pentru libera navigatiune pe Dunare.Era dar un angagiament luat care Euro-pa. AO insa guvernul rus propune r -tinerea pamênturilor restituate WA' se In-deplinesca conditiunile sub care a fostrestituate. Primul plenipotentiar al En-gliterd cere pentru ua situatiune asa degrava tota solicitudinea hand AdunarT.Lordul Beaconsfield deplange ingerentaacésta In tratutul de la Paris, si proteste-za contra 0, far% sa, se preocupe décaschimbul este sanctionat sat nu de pose-sorul actual. Cei a1l semnatari tratatuluide la Paris, declinand orT-ceinterventiuneIn acésta afacere, primul plenipotentiar alMarei-Britanie, n'ar putea sa povatuéseape guvernul Regina' sa mentie eu forta sti-pulatiunile acestuT tratat, dér protestézain contra acestui sehimb i astepta espli-catiunile ee colegii sei din Rusia ar puteada asupra angagiamentelor ce Suveranul

lor, va lua pentru apárarea libertAtei Du-

Principele Gorciaeow crede ea si lordulBeaconsfield, ca libera navig4une a Duna-rei este un interes european, der Alteta Sanu vede ce influenta cesiunea Basarabiel arputea avea asupra liberei navigatiuni peDunare. Romania n'a contribuit in nimie laameliorarea navigatiund Dullard. Farä in-

tractatul de la Paris a dat Moldo-vei o parte din Basarabia si Delta Duna-rei, der Ia 1857 aceleasi puteri a inapoiatDelta Turcilor, fheênd ast-fel Moldova unservicit, nefiind (Musa In stare de a ese-cuta lucrarile necesare pentru liberul aecesa gurei de la Sulina. De atunci comisiu-nea europenä a Dullard a esecutat marl lu-crari, care a avut de resultat avantage im-portante pentru comerciul lumei.

Alteta Sa considerând eestiunea sub altpunct de vedere amintesce ea la 1856 Basa-rabia a fost legata, numai de Moldova, la uepoch când principatele trebuiat sa rênaftedespartite. Mai la urma, Valachia si Mol-dova s'at unit impotriva tratatului de la Pa-ris, i, fara nid na, grije de impotrivire acabinetelor europene, Principatele-Uniteat ales un Domnitor strein caruia, alt-mintrelea, Alteta Sa 'T p6rta eel maT prt--fund respect; situatiunea ded numai esteadT tot aceeasi, ea mai ^nainte. Princi-pele Gorciakow declara, In fine, ca gu-vernul set n'ar putea nici intetin chipsa, parasesca, acesta, cestiune, i spera ca,lordul Beaconsfield nu va persista asupraobjectiunelor séle dad Excelenta Sa va fiincredintatá cá, libertatea Dunarei nu vafi lovita de loc prin retrocesiunea Basa-rabieT.

Comitele §uvalow dice ea, déca a inte-les bine observatiunile D-lui prim-pleni-poten#ar al Engliterei, nobilui lord re-greta cti tratatul de la San-Stefano con-stitue uì imixtiune in tratatul de la 1856,prin care Rusia s'a angagiat in facia Eu-ropeT. D. plenipotentiar al Rusid crede declatoria sa s amintésea c tratul de laSau-Stefano este u conventiune prelimi-nark ne-avênd fors obligatere de eat in-tre cele doug puteri contraetante si princare Rusia a voit s mnsciinteze mai d'ina-inte pe guvernul turc de ce are sa céramai terdia Europei. Cu aeésta intentiuneRusia a venit la congres dupa u luptalunga çd victoriósa. Nobilul lord a adlo-gat di nu privesce retrocesiunea Basara-bid ca necesara. Comitele §uvalow eu-geta ca, lordul Beaconsfield n'ar putea sanu recunóscl dà, e câtrt vreme u nati-une 'sf-a reluat posesiunea und pártï deteritoriú rápità de un rèsboiri trecut, estedificil de a obtine c ug natiune sá renuntela un teritoriti dobéndit din not. In ceea-ce privesce libera navigatiune a Dunárd,D. plenipotentiar al Rusid va presentaóre-earl esplicatiuni cari se par lades-tulátóre spre a satisface pe lordul Bea-

Page 5: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 lulie (3 August) 1878

consfield. Rusia ar fi putut privi cestiuneaBasarabieT ca na cestiune de ambitiunede interes sat ea nit cestinne de onóre.Rusia a voit sa o reduca la IA cestiune deonóre si pentru aceea nu cere inapoereapartilor teritoriului a caruia posesiune arfi putut sa constitue u amenintare sat' eelpucin ul ingerintA in libera navigatinne afluviuluï. In fine, ea ofera, in schimb, Ro-mania un teritorit maT intins, cueerit cupretul sangelui ei si care trebue sa fie con-siderat ea bine luat. Comitele §uvaloweste convins ca Romania nu perde cu a-eest scimb. In ce privesce integritateaindependenta Romania, Excelenta Sa ere-de, cu lordul Beaconsfield, ea asemeneaprincipil nu trebuesc sa. fie esprimate nu-maT prin cuvinte, déra trebuese sa fie óre,.cum Ill realitate. Insa, Romania n'ar pu-tea sit apere in realitate independinta siintegritatea el, pe cata vreme va persistaa trill pe panAnturile unuT mare Imperit.care se vede in drept de a revendiea unpetee din vechiul sat teritorit. Comitele§uvalow este tare ineredintat cA RomaniainsAsT, ea si Europa intréga, are interes avedea acésta eestiune resolvata in sensulaspiratiunelor legitime ale RusieT.

Principele Gorciakow doresce a adaogaua observatiune relativa la valórea schim-bului.

Romania n'ar Aline numaï dupa unrgsboit la care a luat parte independinta

claramarea forteretelor earT 'T amenintatsiguranta. In favórea ei s'a stipulat anexi-uni eventuale earT ar maxi teritoriul sèui

proportiunea de 3,500 kilometri patratiin intindere, de 80,000 capete ea popula-tiune, in comparatie eu ce ar ceda, si care'T va asigura, afara de Delta Dullard, ce 'Ts'a fost luata de Europa la 1857, niseedistricte fertile ea Babadaghul i un bunport de comereit pe marea Négra.

Guvernul Imperial al RnsieT este hota-tat decï nu numaï de a mentine un drept,déra a se pune pe calea equitata, rep.-land, pe base mutual avantagi6se, eu gu-vernul roman, Ill eestiune solutiuneacareia ar fi imposibil de a se stabili, introRusia si Romania bunurile raporturi nece-sare la consolidarea pacei in Orient.

Alteta Sa considera ea aeeste considera-tiuni arata In destul ea Rusia nu eere malmult de cat da. Principele Gorciakow maivrea sa amintésea. ea, in realitate, tótedrepturile si privilegiele RomanieT 1-atfost asigurate prin sangele rus. Nu s'a in-cheiat nieT un tratat tntre Rusia i Turcia,de un seeol, WA a se stipula ceva in fa-v6rea Romanilor. Alteta Sa doresce s'a maTadaoge ua observatiune psyhologica gi re-greta de a constata ea déca, in viata pri-vata, se inte'mpla adese-ori c, fac6nd unservicit unuT amie, el sa devie pe urmavrajmas, acest adevèr se aplicA maT multinca in politica. Principele Goreiakow semarginesce a cita esemplul Romanilor,

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 4299

crede ca observatiunea sa p6te sa linis-tésea in totul pe acei carT se teme cA Ru-sia ea dob6ndi devotamentnl absolut alpopulatinnelor in favórea cArora"si-a im-pus cele mal marl' sacrificii.

Principele de Bismarck declara cA, incat privesce neeesitatea de a asigura li-bera navigatiune pe Dunare, impartasesceeu totul icleile D-lui prim-plenipotentiaral EnglitereT, déra nu vede ca este na co-nexitate intre libertatea Dullard i retro-cesiunea BasarabieT. Se asociaza, in ce pri-vesee Basarabia, cu opiniunea plenipoten-tiarilor rud, avênd in vedere maT pucininteresele Rusiel de cat pacea statornicaa Europe. Alt* sa crede ca tratatul dela Paris ar fi fost mal solid déca s'ar fi in-Murat acésta cestiune de amor proprit,acésta miesorare de teritorit care nu atin-gea de loc puterea unuT Imperit asa demare. Principele de Bismarck eugeta eaopera congresului ar fi ineomplecta, décaInalta Adunare ar Jan sa subsiste ua dis-positiune de la care ar atarna in viitor uaamintire durerósa pentru natiunea rusa,pe catä vreme sehimbul propus nu pare afi contrarit intere selor Romania. Se temeca congresul, nevoind a satisfaee simi-mêntul istoric al Rusiel, sa nu micsorezesortii dainuirei operel sale.

Presedintele crede insa cA ar fi prefera-bil de a amana discutiunea Ont in mo-men tul in care representantii romanT vorfi fost ascultati in §edinta de Lunea vii-Ore. Apol adaoga cti. doresce a pune laordinea dileT a viit6rei sedinte déca va filocul, cestiunea Muntenegrufaï dupa cese va termina ae.eea a RomanieT.

Acésta propunere este acceptata de con-gres i sedinta se Mica la orde 4 0 ju-m6tate.

Semnati: v. Bismarck, B. Billow, C.F. V. Hohenlohe, Andrassy, Karolyi.Haymerle, Waddington, St. Vanier,H. Desprez, Beaconsfield, Salisbury,Odo Russell, L. Corti, Launay, Gor-ciakow, §uvalow, P. d'Oubril, Al. Ca-rathéodory, Mehemed-Ali,Sadoullah.

Protocolul No. 10.

Sedinta din 1 Iulie 1878.

Presenti :Pentru Germania prinapele de Bismarck,

D. de Biilow, prineipele Hohenlohe-Schil-lingsfürst.

Pentru Austro-Ungaria comitele An-drassy, comitele Karolyi, baronul Hay-merle.

Pentru Francia D. Waddington, comi-tele Saint-Vallier, D. Desprez.

Pentru Marea-Britanie comitele de Bea-consfield, marquisul de Salisbury, lordulOdo-Russell,

Pentru Italia comitele Corti, comitelede Launay.

Pentru Rusia prineipele Gorciakow ,oomitele §uvalow, D. d'OubriL

Pentru Turcia Alexandru-Caratheodo-ry-pasa , Mehemed-Ali-pasa , Sadullah-Bey.

§edinta se deschide la 2 si junittateOre.

Protocólele 8 0 9 sunt adoptate.Presedintele face mentiune de petitiu-

nile resumate in lista No. 8.Comitele §dvalow reamintesce ea, in-

tena qedinVi precedinte, a luat ad-refe-rendum cestiunea trecereT si a drepaulnide garnisona al Austro-Ungaria in Bos-nia si Herzegovina : in urma uneT mnele-

comitele Andrassy, D. plenipoten-tiar al RusieT retrage objeetiunile si a-del% la propunerea D-lui plenipotentiar alAustro-Ungaria.

Ordinea de di chéma, inainte de bite,ascultarea representantilor RomanieT. Pre-sedintele, conformandu-se decisiuneT lua-te de congres in ultima sedinta, a in-vitat pe D-niT Bratianu i Kogalnieé-nu, ministri al' principeld Carol al Roma-niei, a face in sedinta de astadi , comuni-catiunile cu cari ar fi insareinati.

DelegatiT romani, D-niT Bratianu si Ko-galnichu sunt introdua, si presedintele'T róga, sa ia euvéntul spre a explica opi-niunile i apreeierile guvernului lor asu-pra- punetelor tratatului de la San-Stefa-no privitóre la dAnsii.

D. Kogalnicénu multumesce congresu-Id ea a bine-voit a admite pe represen-tantiT romanT si cla citire memoranduluiurmator :

bomnilor plenipotenfiarl,Mai 'nainte de tóte tinem a multumi

congresului din tot sulletul di a bine-voita asculta pe delegatii romani, in momen-tul de a desbate asupra RomanieT. Acestae un not titlu adus de Europa peste celece de mult Inca 'T att atras recunoseintaNatiuneT romane, i acésta unanima dove-da de buna-vointa ne pare a fi un fericitaugur pentru suecesul cause ce suntemchiamati a apara d'inaintea D-v6stre.

Nu ne vom maT opri asupra evenimen-telor in carT ne am ailat dua ca prin ne-voile una forte majore. Vom treee ase-meni eu tacere i asupra faptelor militarela carT am hat parte, si asupra faptelordiplomatiee la earl parte nu ni s'a !tent.Am avut ocasiune mai d'inainte a cons-tata ea periodul traetarilor ne a fost malpucin priincios de cat norocul armelor.

Ne vom margini déra. a expune dreptu-rile si dorintele Ora nóstre , pe basa re-sumatuld presentat in memoriul ce am a-vut on6ne de a supune de curénd congre-suld.

I.NoT credem el , dupa areptate , niel

Page 6: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4300 MONITORUL OFCIAL AL ROMANItI 22 Iubie (3 August) 1878

parte a teritoriuluT d actual nu trebue sAfie deslipitA de Romania.

Reinapoierea uneT pArtT din BasarabiacAtre principatul MoldoveT, prin tractatulde la 1856, a fost un act de dreptate dinpartea Europd. CAd trunchierea de la1812 nu putea sA se indreptAtései nidprin faptul, nieT prin dreptul de cucerire.

La 1812, Basarabia fAcea parte dintr'unprincipat a cAruT autonomie fusese solemnmarturisitl de t6te tractatele ce se in-cheiase maT 'nainte Intre Imperiele Rus siOtoman.

MaT cu sémA tratatul de la Cuciuc-Cai-nardji recunoscuse Domnilor MoldoveTtèrd RomânescT calitatea de suveranTstabilise cA Basarabia face parte din Mol-dova.

Asa dérA ea era trA terA românOset, cuinstitutiunT si legT românesd, f6rte lAmu-rit pAstrate de Majestatea Sa ImpAratulAlexandru I. Acest respect al vechd na-tionalitAtT era forraulat In rescriptul im-pedal care confirmATorganisatiunea admi-nistrativA i judecAtoréseA a a( esteT pro-vincie in urma alipird sale de Rusia, fArAca sA se facA acolo cea mal micA deosebi-re intre Basarabia de jos si cea de sus.

S'ail cercat uniT de a conehide , cA Ba-sarabia era un tinut tareese sati tatar dinunicul fapt cA otomanil inea trel cetAtiintr'ânsa. DérA istoria t6reT Românesd pre-sintA si ea uA anomalie de acelaT fel; ce-ta-tT turcescT at fost mult timp i inte4n-sa ; nu ese insA dinteacésta et Ora Roma-néscA sà fi fost veuA data terA turcéscA.

Niel la 1878 , precum nid la 1812, nuse lake cere Romaniel Basarabia pe basaunaT fapt sali unuT drept de cucerire. Eaapartine unul principat pe care insAsT Ru-sia, in tot cursul ultimuld s resbel cuImperiul Turcese, '1-a privit si '1-a tratatca pe un Stat independent si aliat.

De altmintrelea , chiar de la inceputulcampanieT , Rusia a incheiat cu RomaniauA conventiune prin care 'T-a garantat fOr-te lAmurit integritatea actualt a teritorin-luT Romauesc.

AcéstA garantie se ceruse si se acorda-se atund pe dud nu era cestiune de catdespre trecerea armatelor imperiale prinRomania. S'ar fi credut cA ea are sA se in-temeeze eu mult maT bine in dioa arid, lachemarea InsA0 a RusieT, concursul natiu-neT române devenia maT positiv si se pre-fAcea inteuA efectivA cooperatiune milita-rA, inteuà comp1ect alianA. InVadeOr

nOstre at combAtut allturT cu tru-pele Rusesd. Déca acésta nu este un ti-tlu spre a ne cresce, apol de sigur nu es-te nid unul spre a ne seAdea.

In lipsA de orT-ce alt drept, conventiu-nea de la 4/16 Aprilie 1877, care pOrtA sub-scrierile si ratificatiunile cabinetuluT im-perial, ar fi de ajuns spre a ne pAstra uAregiune insemnata a DunArel , cu care e

legatA fórte strins prosperitatea comercia-

lA a Româniel.S'a invócat, spre a sustine retrocedarea

BasarabieT , amintirT de glorie si de is-bandT militare. DérA , inteun asa lung sirde resb6e armatele ruseseT s'ail distins pemulte campurT de bAtAlie si '0 at preum-blat gloria pênt sub zidurile Andrianopo-lei. i eu t6te acestea, nu li se recunósceun drept de proprietate asupra regiundBalcanilor.

S'ail maT pus Inainte si consideratiunTde recunoseintA. Romania scie sA im-plinésel datoriile de multumire ; ea a do-vedit acésta tot-d'a-una. Ea nu 'sT uitAnicT istoria , niel numele bine-fAettoriloreT; ea cinstesce, in Caterina cea Mare siIn Nicolae I , pe generosiT fAptuitorT aTtratatelor de la Cainardji 0 de la Andria-nopol. DOrA ea 'sT aduce tot-ut-datA a-minte si de tOte acele sacrificiT pe earl silea impus pentru mArirea, isbAnda i glo-ria RusieT. Ea nu póte uita cA, de la Pe-tru-cel-Mare pênè In dioa de astildT, ea afost, pe rand si simultanet, basa operatiu-nilor militare ale RusieT, grenarul unde seaprovisionat armatele e, chiar atund cândele opreat dincolo de DunAre, i teatrul,prea de multe ori ales chiar de Rusia, pen-tru cele maT grósnice sdrumicArT. Ea tineminte, in fine , cif la 1812 a perdut in fo-losul RusieT jumnate din Moldova, adicABasarabia din Prut ph* In Nistru.

Cerem ca pAmênturile Romania sA nufie supuse la un drept de trecere , pe cattimp va tine ocupatiunea armatelor ruse inBulgaria. i inteadevèr, DunArea i MareapresintA acestor armate cele maT inlesnite

cele maT pucin constAt6re cAT de trans-port si de comunicatiune. Dupe atâtea In-cereArT, Romania are trebuintA de un re-paps absolut ca sA indrepteze stricA-ciunile produse de rèsboiil. Rea conditi-une pentru indeplinirea acestel luerArireparatóre si pentru liniscirea tCreT nóstrear fi umbletele printrênsa a und armatestr6ine.

Ne pare cl ar fi drept ca, pe basa tit-lurilor eT seculare, RomAnia sA reintre Inposesiunea insulelor si a gurelor DunArel,coprinc,lêndu-se Intre acestea si insula ser-piton AcéstA inapoiare ar fi numal frA drOp-tA restabilire a dispositiunilor originareKin care Madle PuterT incredintase Prin-cipatelor DunArene, la 1856, paza liber-tAteT Duntrel la gurele el.

I V.

Avem temeinica sperantA cA RomAniava primi de la guvernul Imperial al Rif,-sid ul despAgubire de resboit, proportio-natA cu ostirile ce dênsa a pus In miscare.Mi se pare eA este eu totul drept ea des-

pAgubirile stipulate si obtinute tie Rusia,in numele diferitelor State aliate, sA fieImpArtite dupl mèsura contingentuluT mi-litar dat de fie-care dintre beligera4.Prineipiul aeesteT ImpAr¡irT guvernul Im-perial '1 a recunoscut si stAruesee a '1 a-plica n folosul SerbieT si Muntenegruld.RomAnia este 0 dénsa in drept de a cere a-celasT beneficit. In adev6r, fiind silitA sA tiefórte mult timp armata sa mobilisatA sprea preInténapina imprejurArT amenintAtóre,ea a avut sub stéguri, atat ca armatA dereservA cat i ea Wire activA, mid multde 70,000 6menT. Osebit de aasta ea a in-cercat perderT insemnate : orasele el 0 totmalul DunAreT at fost bântuite d born-bardArT ; cAile sale de comunicatie s'at ru-inat; materialul s6t1 de rtsboitt s'a strieat.

DespAgubirile datorite pentru aeeste fe-lurite &Arne s'ar euveni sA fie reportateasupra indemnitAteT totale ee s'a aloeatguvernuluT Imperial al Rusid érA modulr6spundereT lor ar fi sA se reguieze de con-gres dupA cum va soeoti mal bine.

V.

RomAnia are deplinA Incredere cA inde-pendenta eT va fi recunossutA definitiv sipe d'Intreg de cAtre Europa. Pe lOngAdreptul el cel vechit, al eAruT principitfusese salciat prin restêlrnAcirT istorice,astA-dT vine sA se adauge titlurile pe careea le-a improspAtat sat le-a intinerit pecampurile de bAtae. peee mil de romanTat cAdnt in giurul PlevneT ca sA *agepatrieT lor libertatea i independenta.

DOrA t6te aceste sacrificil n'ar fi de ad-inns ca sA asigureRomAnia despre pacini-ca folosire a bunurilor dobéndite. Ea s'arsimti eu deosebire fericitA i recunosa-Ore &and ar vedea silintele, prin care ea'sT a manifestat individualitatea,resplAtitecu uA aclev6ratii binefaeere a Europei : a-cOstA binefacere ar fi garantia realA a ne-utralitAteT sale, care ar pune-o In positi-une de a dovedi Europei eA ea n'are altAambitiune de cat aceea de a fi pAzit6re cre-dinciósA a libertAtel DunereT la gurele 0,si tot de tai-datA de a se apliea la imbu-nètAtirea institutiunilor 0 la desvoltareamijlócelor eT materiale.

Aeestea stint, D-lor plenipotentiarr, ex-puse pe scud, dorintele unuT mic Statcare nu crede a fi meritat maT pntin dinpartea Europd, si care, prin organul nos-tru, face apel la dreptatea si la buna-vo-inta Marilor Puted, al etror suntetT emi-nentil representantl.

D. BrAtianu eitesce apoT consideratiu-nile urmAtóre:

Domnilor plenipotentiari,Expunerea ce v'a fAcut colegul men, in

numele sèt qi in al met, despre dreptu-rile si interesele RomiinfeT nu are nevoiA

desvoltArT maT lungT.

Page 7: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Idle (3 August) 1878 MON1TORUL OFICIAL AL ROMANIEI 4301

Inalta Adunare, ce are misiunea de aregula situatiunea Orientului, posede pedeplin tóte notiunile trebuit6re pentru in-deplinirea luerArei sale.

Suntem incredintatT ca simtimentele dedreptate si de bunA-vointA cad' ne des-ehise intrarea pan6 d'inaintea D-nielorVóstre vor determina asemenea i primi-rea decisiunilor ating6tOre de Romania.

Tot ce 'inT permit este de a adaoga, ctdespuierea nOstrA de nA portiune din pa-trimoniul nostru nu ar fi numal uA durereadând pentru natiunea RomanA, ei ea ardArâma in sesnul el ori-ce incredere in tA-ria traetatelor si in santa pazA, atât a prin-cipiilor de dreptate absolutA, cat si a drep-turilor sedse.

Turburarea, ce ar incerea din aeesta ere-dintele ei In viitor, ar paralisa pacinica eidesvoltare si ayAntul eï spre propAsire.

De acea mi i iaì, st6rsind, respectósalibertate de a supune aceste eugetArT laInalta apreciere a Marelui Consilih Earn-pean si a ilustrilor representanti al Ma-jestAtei Sale Imp6ratu1d tutnlor Rusielor,ale cArui spirit inn si inimA marMimOsAam avut asa des ocasiunea de a le apreciain timpul petrecerei Sale in mijloeul nostru.

Presedintele dice di congresul ya esa-mina consciincios observatiunile presen-tate de delegatiT RomAnieT.

Representantil Romani retrAghdu-se ,ordinea de o chiamA esaminarea I-uluialiniat al art. V al tratatului de la San-Stephano.

Principele de Bismarck obseryA el estevorba de a se sci deca puterile inteleg arecunósce independinta RomAniel. AltetaSa reamintesce el in 1856, unirea prin-cipatelor nu fusese admisA; de atunci M-ake, situatiunea s'a modifieat de óre-ceValachia si Moldova s'art intrunit intr'unsingur Stat ; mal multe puteri ati recunos-cut adstA stare de lucruri Incheind cu.Romania conventiuni comerciale. Cu tOteaeestea, Europa singurA are dreptul de a'Y sanctiona independenta, ea trebue dérAsA punA Intrebarea sub ce conditiunTya lua acéstA importantl decisiune, i den,crede cA conditiunile vot fi aceleasi ea sicele stabilite de congres pentru Serbia.

D. Waddington declarA cA, fideli prin-cipielor ce 'T aìi inspirat One acum, ple-nipotenariT FraneieT cer ea congresul sepunä "independentei române aceleasi con-dit:zuni ea 0 independentei serbe. Esee-',Ante Sa nu 'si ascunde dificultAtile locale

ee esistA in Romania, der/ dupe ce a esa-minat radar argumentele ce se produc in-tr'un sens set intr'altul. PlenipotentiariTFranciei ail credut preferabil de a nu sedepArta de marea regulA a egalitAtei drep-turilor si a libertAtei cultelor. Este dificilde alt4e1 ca guvernul roman sA respingA,

pe teritoriul s611, principiul admis in Tur-cia pentru proprii sï supusT. ExcelentaSa cugetA cA este de neindoit cA RomAnia,

cer6nd a intra In marea familie europénA,trebue sA priméseA sarcinele si chiar nea-junsurile situatiuneT, ale cArei beneficiT eale reclamA, 0 nu se va mal gAsi Inc/multA vreme, uA oeasiune atat de solemnA

decisivA de a afirma din not' principi-ele ce fat onórea i siguranta natiunilorcivilisate. Cat despre dificultAtile locale,D. prim plenipotentiar al Franciei credecA Yor fi mai lesne invinse, cand aeesteprincipiT Yor fi fost recunoseute in Roma-nia si dud rasa hebraicA va sci cA nu arede nicAeri nimic de asceptat de cat de lapropriele sele silinte si de la solidaritateaintereselor séle ca cele ale populatiuni-lor indigene. D. Waddington terminA in-sistand ca aceleasT conditiuni de ordinepoliticA i religiosA indicate pentru Ser-bia sA fie impuse i Statului roman.

Principele de Bismarck, fAcesnd alusiunela principiele de drept pnblie in vigOredupA constitutiunea imperiulul german sila interesul ce opiniunea publicA punepentru ca aceleasi principiT urmate in po-litico interiOrA sA fie aplicate si la politicastrèinA, declarA cA se unesce, in numeleGermanieT, cu propunerea trances/

Comitele Andrassy aderA la propunereafran cesA.

Lordul Beaconsfield dice ch dA uAcom-plectA adesiune in numele guvernului en-gles la propunerea francesA. Excelenta Sanu pOte presupane un minut ea congresulsA recunOseA independenta RomAniei,

sA 'T impunA acéstA confilitiune.PlenipotentiariT italienT fac aceési de-

laratiune.Principele Gorciacow, referându-se la

espresiunile prin cari s'a motivat propu-nerea francesA i cari dall cea maT mareestensiune libertAteT religiose , se unesce

pe deplin cu acéstA propunere.Comitele tivalow adaogl cl adesiunea

RusieT la independinta RomânieT este in-

cA subordonatA la primirea de cAtre Ro-mania a retrocesiunei reclamate de gayer-

nul rus.Plenepotentiarii otomanT nu ridicA niel

nA objectiune contra principielor presen-tate de plenipotentiariT francesT, si pre-sedintele constatA cA congresul este una-nim de a nu acorila independenta Roma-nieT de cat cu aceleasi conditiunT impuse

si Serbia. Alteta Sa atrage atentiuneacolegilor sèl asupra reserve formulatA decomitele §uvalow, i dupg care recun66ce-

rea independentei române nu ar fi consim-titA unanim de cAtre congres de cat subconditiunea ca Romania sgadmitä schim-bul de teritoriO stipulat in artieolul XIX.

D. Waddington, fArA a face in acéstAprivintA nA propunere formalA, se adresé-

zA la spiritul de echitate si de bine-yoin-t4 a guvernulul rus si intrébA décl nu arfi posibil sA se dea 6re-eare satisfactiuneRomânieT. Intrand in acéstA cale, pleni-potentiarii Rusiel ar Once uA mare usu-

rare preocupatiunilor de consciintA a malmultora din colegil lor. Cuvintele pro-

, nunciate eri de principele de Bismarck ati

indic t fArA indoélA interesul ce esistA,

pentru succesul operel congresului, in in-cheierea grabnicA si definitivA a schimbu-lui despre care e vorba : este oportun, inadev6r, de a nu prelungi uA stare de lu-cruri ee angajézA amorul propriii al unuimare Imperiti ; dérA , (led, acésta este sipArerea plenipotentiarilor francesi, ei con-siderA in acelasi timp cA Românii all losttratati pucin cam aspru, i cA compensa-tiunea ce li se ofer nu este suficient§. Dela intrunirea congresulul, Francia a con-siliat tot-d'a-una pe Romania de a primiretrocesiunea BasarabieT derA D. Wad-dington crede cA trebue sA adreseze in nu-

mele guyernului sëh, un apel la sentimen-tele equitabile ale RusieT, i esprimA do-rinta de a se acorda principatului uA es-tensiune de teritoriti la sudul Dobrogelcare sA coprindA Silistra si Mangalia.

Comitele Andrassv a reamintit ades ea

cA g uvernul Austrotngar are mal cu se-mA in vedere cAutarea unor solutiuni de-finitive susceptibile de a preveni compli-catiunT ulteriOre. In acéstA ordine de ideldérA, a fost el de pArere ea delegatil ro-maul' sA fie ascultati; tot cu aeelasi gaudExcelenta Sa, reservandu-se de a insista,cand va fi vorba de navigatiunea pe DunA-

re, asupra principiuluT libertAtei celeT mal

complecte, doresce astAdi ea congresul sA

pronunte anexarea Dobrogel la Romaniasi in acelasi timp , conform eu opiniuneaesprimatA de D. Waddington, sA se acor-

de nA estensiune de frontierA a Dobrogel

intro Silistra i marea NegrA. AcéstA de-

cisiune ar facilita solutiunea cestiuneTpresinte.

Comitele Corti doresee a uni apelul I-taliel cu acel gent de plenipotentiariifrancesT. Excelenta Sa, esprimand speran-

ta cA Românil se yor resigna la retroceda-

rea Basarabiel, sustine cA an fi drept de a

li se da uA mai mare intindere de frontiere

meridionale in Dobrogia.Principele Gorciakow observtl cA inteuA

sedintA precedenta a demonstrat deja cA

despAgubirea oferitA principatului era su-

ficientA, cA Dobrogia compensa ea prisos

cesiunea BasarabieT i cA altmintreleaRomania pAstra Delta Minkel'. Alteta Saii esplicA greh in ce sens generositateaRusiei ar putea sl se esereite de Or e-ce

Dobrogia s'ar mAri in paguba principatu-lui bulgar, deja a tat de malt redus. Prin-cipele Gorciakow doresce cel pucin a au-nOsee ce,teritorie se ail in vedere.

Presedintele intrebA deed Inalta Adu-nare este de pArere ea diseutiunea liniei

de tras trebue sA se facA in sedintA ple-

narA.Prineipele Gorciakow es primA dorinta

ea acestA cestiune sA fie terminatA in pre-

senta sedintA. liA discutiune urmatA in

Page 8: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4302 morTrrouL OFICIAL AL ROMAMEI 22 Iu lie (3 August 1878

detaliA, in Shaul uneT comisiuni, ar fi preaincéta; ar fi preferabil a se hotari pe da-ta, chiar ca pratul vre-unuT act de gene-resitate din partea RusieT.

Comitele §uvalow , spre gspuns la ce-rerea de ua concesiune mal mare ce afost adresata, guvernuluT OA de D-nuprim-plenipotentiar al FrancieT, de acord

colegiT sa' din Austro-Ungaria si Italiasprijinita de restul EuropeT, erede cä

trebue a declara cA Rusia s'a purtat dejageneros oferind ua provincie care intrececu 3,500 kilometre patrate intinderea Ba-sarabieT i care presintl Inca 150 kilome-tre de t6rm dunarén i unlitoral impor-tant pe Marea-Négra; dacA insa Romaniadoresee a ()Mine Ind dre earl localitAtT incarT elementul roman s'ar afla, (IRA nu inmajoritate eel pucin destul de compact,plenipotentiariT RusieT ali 6re-care latitu-dine pentru uä asemenea combinatiune. Dela Rasova IAA la Silistria, este uä ask depainht pe care populatiunea romanit estedestul de numerósa,si Excelenta Sa credeca in triaanghiul ee plecA de la rAsArit deSilistra spre a atinge fruntaria actualA, arputea sa, fie consimtitA n óre care sporirede teritoriA de catre guvernul sèlí.

Principele de Bismarck doresee, ca siprincipele Gorciakow, ca acéstA cestiunesA pótA, fi terminata astac,11; ar fi fericit dé-ca sporirea propusl, si a careT aeceptarear garanta unanimitatea congresuluT in fa-vórea independenteT romane, ar satisfacepe RomfinT. De alta parte, opera congresu-luT n'ar putea fi, dupa opiniunea sa, dura-

precum a observat'o deja, décit arsubsista un sinatimênt de demnitate rAnitin politiea viitére a unuT mare Imperit,oil-care ar fi simpatia sa pentru Statul ro-man, al ca,ruT suveran apartine familieT im-periale a Germanic'', Alteta Sa nu trebuesa se inspire de cat de interesul generalcare consilieza de a da ut nouA garantiepace( europene.

D. Waddington exprimA din not" dorin-ta ea Mangalia pe Marea Négra, sA fie co-prinsa in noua fruntarie; uä discutiune seangagéza intre plenipotentiarT asupra tra-seuluf Enid in care comitele Corti doresceea Silistra sa fie coprinsii, precum i asu-pra termenilor earl' ar putea sa, 'T indiceesaet intinderea.

Comitele §uvalow, spre a satisface do-rinta D-lui prim-plenipotentiar al France.",da citire redactiund urmatóre:

Avesnd in vedere presinta 'de elementeromane, plenipotentiarii rusT eonsimt aprelungi frontiera RomanieT it lungul Du-llard plecand de la Rasova in directia Si-listreT. Punctul de fruntarie pe Marea IsTé-gra sa, nu trécA dincolo de Mangalia."

Acest text, care implka, ca Mangaliaeste asedata dincóce de fruntaria romana,este acceptat de eongres.

D. prim-plenipotentiar al FrancieT mul-tAmesce D-lor plenipotentiari aT Rusiel cA

ati bine-voit a intra in ealea indicata ded'ensuL

Lord Salisbury cerênd ca insula §erpi-lor sa fie adliogatA sporireT concedata Ro-manieT plenipotentiariT RusieT declara cAconsiral la acésta.

Presedintele, resumand resultatele dis-cutiuneT, constatA ca, unanimitatea InalteTAdunArT recunósce independintaRomanielsub conditiunT analoge cu cele impuse Sér-bieT, i, afarA de acésta sub conditiuneaca Romania sa, primése;,, in schimbul Ba-sarabieT, Dobrogia augmentafa de linia alcard traseil s'a determinat.

Caratheodory-Pasa citesce propunerileurmatóre

1. Tributul actual al RomanieT va ficapitalisat si suma va fi vërsata in tesau-rul otoman inteun termen de .

2. Romania va suporta ut parte dindatoria otomanA proportionala cu venitu-rile teritorulusi ee 'T va fi definitiv anexat.

3. Pentru tot teritoriul cedat, Roma-nia este substituita drepturilor i obliga-tiunilor Sublimel PortT in ceea ce privesceantreprisele de luerArT publiee i altele deaeelasT fel."

Presedintele observa ca eongresul nupóte discuta aceste cestiunT in qedintä ple-

congresul decide tramiterea pro-punerilor D-lui prim-plenipotentiar al Tur-del la eomisiunea de redactiune.

Caratheodory-Pasa, avesnd in vedere ees-tiunea de indemnitate indicata in 1-iul a-liniat al articoluluT V din tratatul de San-Stephano, observa cA, articolele tratatuluinefiind acceptate ca obligatoril de Roma-nia care, prin urmare, nu pOte reelama be-neficiele stipulate de ele, ar trebui sa sesuprime clausele eventual inserate in fa-vórea eT. Aceea a indemnitateT este din a-cest numér precum si aceia a drepturilorRomanilor in imperiul otomán. ExcelentaSa eere dérA ca articolul V sA, fie redus laprima frasa, adica la r( eunóscerea inde-pendinteT principatuluT.

Lord Salisbury aprobA acesta propune-re, si presedintele erede ca, in adevr a-ceste cestiuni particulare ne %and nielcum parte din objectul discutiunilor eon-gresuluT, Oman de desbatet intre Turciasi principatul roman.

Congresul decide ea, finele 1-iuluT al i-niat al articoluluT V este suprimat.

Un sehimb de ideT are loc asupra celuide al 2-lea aliniat intre lord Salisbury,D. Desprez si comitele de Saint-Vallier,din care resulta ca seopul acesteT dispo-sitiunT ar fi de a asigura beneficial it'd-dictiuneT s,i protectiuneT consulare supusi-lor romani din imperiul otoman. InaltaAdunare este de parere de a lase acest a-liniat pe séma comisiunel de redactiune.

Congresul trece la cestiunea untene-gruluT.

Presedintele dA citire articoluluT 1

din tratatul de la San-Stefano) si intré-,

bA décA puterile special interesate s'aApus de acord, spre a se evita ul discutiuneasupra linieT fruntarielor.

Comitele Andrassy propune de a se in-credinta acest punct emnisiunei de deli-initatiune, i Baronul de Haymerle da ci-tire motiuneT urmatóre

Muntenegrul va primi ul sporire deteritorin a ciirel intindere se va stabili prinua definire ulterióra a fruntarielor.

Acésta definitinne neputendu-se faceIn plenum congresuluT, comisiunea de de-limitare, numita de congres, va fi insArci-natA de a formula si a supune congresuluTtraseul fruntarielor. (A se vedea anexeleprotocolulufri).

Cele done anexe aei alAturate continpropunerile plenipotenthrilor Austro-Un-garieT pentru traseul fruntarielor si pen-tru reservele relative la AntivarT i Me-" alul sèn."

Comitele §uvalow face cunoscut ca pie-nipotentiariT rusT inteles cu colegiTlor austro-ungarT asvpra tutulor princi-pielor delimita(iuneT: cat despre detalie,va apartine comisiunel de ale fixa.

Presedintele dice ca congresul afia, cuplAcere ea intelegerea s'a stabilit intreputerile maT interesate asupra cestiunellimitelor Muntenegruluï, si constatA do-flute unanima a InalteT AdunarT de a lasedetaliele pe skim comisiuneT de delimitare.

Principele de Hohenlohe intrebând dug,comisiunea de delimitare va trebui sA su-punA luerarea sa congresulul inainte deal transmite comisiuneT de redactinne ,comitele de Saint-Vallier emite TpArerea,impartAsita de Inalta Adunare, ca'congre-sul va trebui in adev6r sA sanetionezed'antait" luerarea comisiuneT de delimitare,care apoT in urmA se va trAmite comisiu-nei de redactiune pentru cestiunile deforma.

Caratheodory-Pasa relevA importantaconsiderabilA ce guvernul sèti pune pecestiunea fruntarielor MuntenegruluT sidesvolta motivele ee angajéza pe PórtA adori ca linia sA nu fie prea mult intinsAdin spre Albania. Excelenta Sa indicA, insprijinul acesteT opiniunl, diverse ratiunTstrategice si ethnographice. Trecénd apoTla cestiunea porturilor primul plenipo-tentiar ottoman insistA contra cesiuneTportuld Antivari cAtre Muntenegru. Pórtanu ar avea obieetiunT in contra SpizzeT ,darA ea mentine cA Antivari e albanes, cAMuntenegrenim nu vor sedea acolo de cat cuforta, contra doriutel populatiunilor. Ex-celenta Sa, %Aid alusiune la atacurilereciproce ce se ivese neineetat intre Al-banesT si Muntenegreni, anuntA cA guver-nul sè'il a prirait, in adsta, privinta, tele-grame neliniscitóre. Caratheodorv-Pasareamintesce clause inseratit in basèle pA-eeT, i In privinla cAreia stipulatiunile tra-tatuluT de San-Stefano trebue sA fie nu-mg ea na, desvoltare. Excelenta Sa afirma

Page 9: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 lulie (3 August) 1878

cA:plenipotentiarii de la San-Stefano n'atputut fi esact informatT asupra stAreT lu-crurilor, cA a fost eróre la mijloc, si ter-minA atragênd. espres atentiunea congre-suluT asupra ordineT de consideratiunT cea desvoltat si care presintA un interes ma-jor pentru Turcia.

Presedintele afirmând cA eongresul vaaprecia neapèral euvintele invocate de Ca-ratheodory-pasa, considerl c trebue tot-&alma sA se tinA k sémA cà Sublima-P6rtit va mentine angajamentele luate laSan-Stefano afarA de cele modifieate deEuropa.

Comitele Suva] ow face sA se observe cAprimul plenipotentiar ottoman nu cunósceInd delimitarea propusl de Austro-Un-garia si Rusia; Excelenta Sa spell c POrtava fi multAmitA, cAcT acéstA delimitare 'TkapoiazA o parte din teritoriul ce ea aconcedat la San-Stefano.

Primele treT aliniate ale articoluluT 1sunt reservate comisiund de delimitareal 4-lea relativ la navigatiunea pe Boianaeste trimis la comisiunea de redaetiune.

Asupra aliniatuluT 1-it al articoluluT 2ast-fel coneeput :

Sublima-PórtA recunósce definitiv in-dependenta principatuluT Muntenegru."

Lord Salisbury dice cA guvernulrecunoscut nieT nit datA acéstA indepen-dentit si cere suprimarea euvêntuluT de-finitiv."

Resulta din schimbul de ideT ce se sta-bilese,e in acéstA privintA, cA Germania arecunoscut in principit independenta prin-cipatuluT i cA Austro-Ungaria a recunos-eut'o i maT 'nainte intr'un mod formal.Comitele de Saint-Vallier, In urma uneTintrebArT a presedinteluT , r6spunde cAFrancia a recunoseut'o implicit. Plenipo-tentiarit RusieT declarA cA guvernul lorn'a incetat nicT uà dátA de a o recunósce,de óre-ce PrincipiT MuntenegruluT nu eratconfirmatT de Sultan si nu plAteati tribut.Excelentele Lor cer mentinerea testuluTacestuTarticol. Comitele de Launay obser-vând cA se póte lAsa articolul in tratatcA protoeolul va indica opiniunile respec-tive, presedintele declarl incidentul in-chis, i, cu consimtimatul InalteT Adu-nArY, pronuntA trAmiterea articoluluT lacomisiunea de redactiune.

Baronul de Haymerle eitesce o motiunerelativA la libertatea eultelor in Munte-negru.

TotT locuitoriT MuntenegruluT se vorbucura de o deplinA i complectA liber-tate a esereitiuluT i practiceT esterióre acultelor kr si nu se va putea aduce nicTo pedicl sat la organisatiunea erarchicAa diferitelor comuniunT sat la raporturilelor eu capiT lor spiritualT.";

Caratheodory-pasa citesce ul propunererelativA la InsAreinarea principatuluT cu oparte a datorieT publice ottomane.

Muntenegrul va lua in sareina sa o

MONITCRUL OFICIAL AL ROMANIEI 4303

parte din datoda publiel a StatuluT pro-portionalA eu veniturile teritorielor ce 'Tar fi definitiv anexate."

La uA observatiune a comiteluT Suvalow,primul plenipotentiar ottoman dice cA

propunerea nu are in vedere de cât dis-trietele de curbd anexate MuntenegruluT.

Lord Salisbury eitesee projectulartico-luluT alitional urmAtor :

TotY locuitoriT teritoriuluT anexat Mun-tenegrulut vor conserve proprietAtilesi acer carT '0 vor fixa resedinta kr per-sonall afarA din prin.cipat, vor putea sA'0 conserve ad imobilele lor arendându-lesat fAdndu-se sA fie administrate de

UA comisiune tureo muntenegrénA va fiinsitreinatA de a regula , in curs de treTanT, tóte afacerile relative la modul deinstrAinare de esploatare sat de us pecomptul SúblimeT-Porp, a proprietAtilorStatuluT i fondatiunilor pióse (Yakut)."

Comitele Suvalow cere in acest articolsuprimarea stipulatiuneY relativA la pro-prietAtT, stipulatiune ce nu se gAsesce indocumentele analoge privitóre la cele-l'alte principate. Presedintele observândel in adevèr congresul trebue sA tratezede o potrivA situatiunT semene, Lord Sa-lisbury este de idee cA propunerea sa arputea "fi supusA comisieT de redaetiune ,care sA prim6scA insAreinarea de a o ge-neralisa.

Congresul aprobl acéstA procedurA sitrece la aliniatul 2 al articoluld II.

Comitele Andrassy observA cA acest a-liniat i cele care urméz1 nu maT at ra-tiune de a fi, uA datA inbpendenta pro-clamatA. Ele privese raporturile Munte-negrenilor en Nag, cad nu pot fi regu-lat de eongres. Aeestea sunt nisee afacerTspeciale principatulul, si in cad, in ceeaee privesce, Austro-Ungaria nu este nicTde cum dispusA a accepta arbitragiul e-ventual ce 'T deferA aliniatul 4. ExcelentaSa adaogl cA este de un interes generalea Statele recunoseute independente sAdevie stapane pe destinele lor i sA in-vete a trAi din propria lor esistentA.Mina( astigând convictiuw,a cA suntresponsabile de politica lor i cA vorculege fructele bunelor relgiunT tot asacum vor sufed consecintele relelor rapor-turT; se va da aeestor t'erT si statelor limitrofegarantia uneT coesistente posibile. Sxce-le* Sa cere dadt suprimarea tutor aces-tor alineate.

Plenipotentiaril RusieT consimt la acésta.Caratheodory-Pasa doresce mentinerea

in principit a aliniatuluT 2 , care supunelegilor i autoritAtilor locale pe Muntene-greniT septori in imperiul Otoman si de-monstrA necesitAtile practice speciale carTfac indispensabile, pentru folosul chiar alIca uitorilor MuntenegruluT stabilitT in Tur-cia, dispositiunile al cAror obiect sunt eL

Congresul, unindu-3e cu acéstA opiniune,decide ea al 2 aliniat sA fie trAmis comi-

shin eT de redactiune, ca al 3 si al 4 sAfie suprimate.

Al 5 aliniat relativ la evacuarea terito-dale Otoman de cAtre trupele Muntene-gruluT este obiectul a diverse observatiunTdin partea plenipotentiarilor francesT, earleer mentinerea luT, si a comitelul Suvalowcare de 0 doresee vit grabnica evacuarea teritoriuluT Turc, este ksA contrarit, inprincipit, termenelor indicate es nit pre-cisiune adesea irealisabilA.

Mehemed-Ali Pass obiectézti ca Munte-negreniT neavénd. bagage si alte impedi-menta" pot prea lesne pArAsi teritoriul 0-toman in termenul fixat.

Plenipotentiarul RusieT insistiind , co-mitele de Launay propane de a inlocuitermenul de 10 iIe indieat in articol princuvintele : in eel maT scurt termen posibil"comitele Andrassy dice sA se ping 20 dilesat si mal curênd de este posibil."

Congresul admite trAmiterea cestiuneTla comisiunea de redaetiune.

Presedintele constatA cA Inalta Adunarea terminat tótA ordinea sa de di. Pentruviitórea sedintA, thatA pe mâne , MartT 2Iulie la ordinea de este navigatiuneaDunLel, indemnitatea de resbel si, de seva presenta, raportul comisiuneT de deli-mitare.

,ediata se ridicA la 5 ore.SemnatT: V. Bismarck, B. Billow, C.

F. V. Hohenlohe, Andrassy, Karolyi,Haymerle, Waddington, St. Varner.H. Desprez, Beaconsfield, Salisbury,Odo Russell, L. Corti, Launay, Gort-chacow, §uvalow,P. d'Oubril, Al. Ca-ratheodory, Mehemed-Ali, Sadullah.

Anexa 1 la protocolul 10.Fruntarie pentru Muntenegru.

(Carta Statuld-Major Austriae)

Nona fruntarie va pleca de la culmeamunteluT Ilino-Brdo la Nord de Klobuksi se va tine pe inAltimeIe ce mArgineseTrebisnica, in directiunea Pilato veT, lAsAndacest sat in partea Muntenegrulut De acifruntaria va merge pe inatimT in direction-nea Nord., la uA distantA de aprópe 6 ki-lometri de drumul: Bilec

'Korilo, Gacho,

pên6 la trecAtórea dintre Somino-Planinamuntele Curio. Ea va continua apoT

cAtre Est prin Vratkovitsi, lAsând aeestsat de partea HerzegovineT, pên6 la mun-tele Satitsno, de unde se va intórce cAtreNord, trecênd intre satele Ravno si Zanje-vina si apol pe dealurile orientale (mus-celele) ale muntilor Lebersnik i Volujak,lAsând basinul Sugeska HerzegovineT, Ongla Piva la aprópe 10 kilometri de june-tiunea eT es Tara. Din a cest punct fran-taria va sui Piva i va strAbate munteleaprópe de satul Nedi ine pentru a atingeTara, In susul cAria se va sui pn la Moj-kovac. ApoT va urna culmea délulni p6n6la Sitzkojezero de unde se va confunda en

Page 10: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4304 MONITORUL OFICIAL AL:ROMANIE 22 Julie (3 August) 1811

vechia granitA 00' la satul Zabrdje. Dinacest punt noua fruntarie se va dirige prinvhfurile muntilor care Paklen, de undeva merge d'alungul ve'rfuluT mard catenea muntilor Alban esT, formând impArtireaapelor Intre Lim de ua parte i Droe, pre-eum si Cieona (Iem) de alta. Ea va urmaapeT limitele aetuale Tare tribul Kuci-Drekalovid d'uA parte si Kutska-Kraina,precum si triburile Klementi i Grudi dealta, pe'n6 in cAmpia PodgoriteT, de madese va dirige spre Plavnica, lAsh:nd de parteaAlbania triburile muntene Klementi ,Grudi si Hoti. ApoT , traversând heal ,

fruntaria va trece aprópe de mica instill(ostrovul) Gorice-Topal, de unde va strA-bate muntele , spra a ajunge la mare, laVadul-Cruca, läsAnd Albania' district ulD ulcigno.

La Nord-Vest acest litoral va fi limitatde u linie care va trece de la .0rm intresatele Susana i Zubei , spre a se terminala punctul estrem Sud-Est al fruntarld ae-tuale a MuntenegrnluT pe Vrsula Planina.

Anexa 2 la protocolul 10.Alipirea AntivaruluT si a litoraluld séri

de Muntenegru va fi consimtitA eu condi-tiunile urnaltóre:

Tinuturile situate la Sudul acestuT te-ritoriä, dupe delimitarea continutA in a-nexa No. 1, 01'6 la Boiana, coprindêndu-se si Dulcinjo , vor fi restituite Turcid.

Comuna Spica 0'0 la limita septentri-onalA a teritoriuluT precisat in descriereadetaliatä a fruntarielor va fi ineorporatäDalmatia.

Muntenegrul se va bucura de libertateade navigatiune pe Boiana.

Muntenegrul nu va putea avea bas-timente de resbel nicT pavilion de resbelmaritim.

Portul AntivarT i tóte apele Muntene-eTene vor remâne inchise bastinaentelor deresbel streine.

Fortificatiunile esistente pe teritoriulMuntenegrean vor fi dArâmate si nu se vormaï putea redica altele nouï.

Politia maritim i sanitarit, atat la An-tivarT côt i in tot lungul cósteT Munte-negrului , va fi facuta de Austro-Ungariacu vase usóre de cósta.

Muntenegrul va adopta legislatiuneamaritiml in vigóre in Dalmatia. Din partelAustro-Ungaria se angajeazA a acorda pro-tectiunea sa consularl pavalionuluï de co-mert Muntenegrean.

Muntenegrul va trebui sä.' se intelégAcu Austro-Ungaria asupra dreptuld de aconstrui si intretine prin mijlocul nouluTterito:in Muntenegrean uri drum de fer.

Pe aceste cg uà deplinA libertate de,c,omunicatiune va fi asiguratA.

DEPEU TELEGRAFICE(8ervieht1 priyat 1 Noisikrulid)

Paris, 31 Iulie. D. Herbette, secre-tar de ambasadl inembru al comisiundeuropeane la Duniire, e numit cavaler allegiuneT de onóre.

Londra, 31 Julie. Camera Comune-bor. D. Rossi respunde D-lui Gladstone.Urmarea discutiund e lAsatg, pe mâne.Lordul Beaconsfield si D. Gladstone atschimbat scrisorï in privinta epitetelor o-fensatóre ce lordul Beaconsfield imputaD-luT Gladstone cA ar fi pronuntat.

Se telegrafiazA din Berlin catre Stan-dard: ProbabilitAtile cresc pentru in-cheerea und conventiunï intre Mtg. siAustria."

Se te1egrafiaz1 din Viena ogre DailyNews: CirculA sgomotul ca. Turcii refusd'a evacua Varna 1360 ce RusiT nu se vorretrage 48 ore departe de Constantinopoli.

Times crede eA ocuparea Bosnia siHerzegovina va fi complectA la 15 August.

Viena, 31 Iulie. Dupg, informatiunToficiale iiä complectA anarchie domnescela Serajevo.

Guvernatorul Mazar-pasa i comandan-tul trupelor, fugind, att fost reintorsT deHagi Loja. IIagi Loja a destituit pe Ma-zar-pasa si a pus In locu-T pe comandan-tul trupelor.

Populatiunea a jefuit casa Jul Mazar-pasa, apoT a pus mâna pe arsenal, dupa u.luptA, crâncenA cu jandarmeria.

Hagi Loja a trAmis pe fratele sè'fi la Ba-jaluka ca sA, organiseze insurectiunea. A-cesta a fost arestat de autoritatea tar-césca.

Berlin, 31 Iulie. CorespondentaPro-vincialá qice ca. principele imperial a ra-afloat tractatul din Berlin. Schimbul ra-tificArilor se va face aid SambAtil.

Londra, 31 Julie. Camera Comune-lor a acordat consiliuluï privat dreptuld'a autorisa importatiunea vitelor din pro-veninta str6inä, farA, conditiunï i fArA, a-visul parlamentuluT.

Viena, 31 Julie. Se anuntA din Con-stantinopoli cAtre Politische Correspon-clenz: Sultanul a trämis uil scrisóre con-siliuluT de ministri spre a'sT esprima ve-derile sale in privinta ocupatiund aus-triace si intentiunea sa d'a se conformaconditiunilor stipulate.

Viena, 31 Iulie. Armàrile ligel al-banese contra Sérbilor si Muntenegreni-lor, jaIl uà desvoltare amenintAtóre.

Berlin, 3 L Julie. Resultatul cunos-cut al alegerilor pentru Reichstag :

In ducatul Briinswick la Nuremberg sila Giessen, s'aii ales nationall liberali; laEssen, la Diisseldorf, la Crevelt clericali;la Dresda, la Mayenza, la Darmstadt, laSoligen, balotage.

Brod, 31 Iulie. ComandPntul cap,Philippovici, a fost primit ell la Brod

adT la Dervent inteun mod prea cordialde catre functionaril turd. CApeteniilesatelor jie cA, populatiunea fiind vecinA lafruntarie, ennósce bine administratiuneadreptA, si liberalA a Austria, si ascéptA,prin urmare, evenimentele cu linisee si eutót Increderea.

Londra, 1 August. Times blamé-zL Gladstone in parla-ment.

Daily Telegraph Oce cA, D. Delyan-nis s'a dus la St. Petersburg, dupa clo-d* Imperatula Rusia.

Paris, 1 August. Grevele din nor-dal Francid terminat cu totul.

Roma, 1 August. Cardinalul Fran-chi a murit astA, diminetA, cAtre uA

Viena, 1 August. Gazetta de Vienade astA-sérA anuntA, cA a 18-a divisiune atrecut astA-0 prin Dalmatia fruntariaHerzegovinei.

Berlin, 1 August. Se cunósee resul-tatul alegerilor in 184 circumscriptiunT:

S'ati ales 7 conservatori, 23 conservatoriliberalï, 65 nationaR liberali, 12 progre-sistï,5 vechi progresisti, 22 clericaR, 2 can-didatï aï partituluT protestatiund si 2 au-tonomist' in Alsacia, 1 particularist, 3 so-eialistï, 6 polonesi. Vor fi 36 balotage.

Londra, 1 August. Bann Angliel 'sïa urcat scontul la 4 la sutA.

Constantinopoli, 1 August. TurciTall evacuat Batuna. Púrta aratìl cele maTbune dispositiuni a indeplini clausele tra-tatuluT.

Viena, 1 August. Oprirea esportArade cal" s'a ridicat in Austria. Principelemoscenitor a lost primit la Praga cu mareintusiasm.

Dervent, 1 August. Ante-garda tru-pelor austriace a sosit la Banjaluca. ScirTdin Serajevo spun ea' guvernatorul turc,vice -guvernatorul, numerosï oficiArT turd,precum si consulul general Austro-Ungar,D. Wassitchi ali pAra'sit orasul in urmapresiuna insurgentilor.

Londra, 1 August. Camera comune-bor. D. Lowe dice cA prerogativa acordatARegina d'a incheia tratate trebue sà fiemodificatti.

D. Holker declarà cA conventia anglo-turd, nu desfiintézA art. 61 al tratatuluTdin Berlin.

Lordul Salisbury, respunc,lénd "Ina de-putatiunï a conservatorilor, dice eà rapor-turile Anglia cu Francia si Italia nu suntma' pucin amicale i cordiale de eat In-ainte de conventiunea relativA, la insulaCipru.

Roma, 2 August. In cercurile cato-lice se asigurà d nunciul papeï, cardi-nalul Masella si principele de Bismarck,sunt intelesT In privinta cum sl se un Mo-dus vivendi intre Germania si Vatican.

Berlin, 2 August. Resultatul oficialal alegerilor se va publica In curênd.

Londra, 2 August, Se auuuciA, catre

Page 11: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Iu lie (3 August) 1878 MONITORUL OPICAL AL ROMANIEI 005

Daily Telegraph cl Rusia refusA a Ina-poia prisonieriT turd pêné ce cheltuelilelor de Intretinere i se vor plAti.

Standard anuntA cA Imperatore le Ger-manieT i imperatorele AustrieT se vor In-tAlni la Salzburg.

Times pretinde cA a avut loc nisce in-trigT la Constantinopoli, cu scop d'a res-turna pe Savfet-pasa si d'a se intórce latractatul de la San-Stefano si la protee-toratul RusieT. (Havas)

DIVERSE.

Din causa SlimniculuY, Intre RAmnieu-SArat si FocsanT, tóte liniile telegraficecomunicatie postalA intreruptA ; asemeneaintre GalatT-Tecucit, la Preval ca lea fe-ratA intreruptA, din causa debordAreT Sire-tulnT, trenul nu circulA de cat de la BrA-ila spre Bucuresd.

In nóptea de 11 spre 12 Iulie eurent, uAbandA de 15 alharT, a cAlcat casa locuito-ruluT Mandoit, din comuna RovinarT, el-tunul Poiana, judetul Gorjit. In lipsa nu-mituluT de acasA , tMhariT all torturat pesocia sa Maria, a omorit pe un than., carese afla in cast, si at bAtut pe un picher anume Ciocârlie.

Dupl mésurile luate de administratie,omoritoriT s'at prins si inaintat justitieT.Intro functionariT carT ati urmArit pe tM-harT, s'at distins D-niT Bunea Pescurénu,adjutorul sub-prefecturel plAseT Ocolu, din

judetul Gorj si Theodor PrunA, primarul

comund Urechesci.Ministerul, publicAnd acésta, esprimA

multAmirile sale numitilor functionarY pen-

tru zelul i activitatea cu care 'sT at in-

deplinit datoriile.

ANUNCIURI MINISTERIALE

MINiSTERUL DE INTERNE.

Directia general& a telegrafelorgi postelor.

La 21 Iulie 1878, se va tine licitatie laacéstA directie pentru darea in antreprisA

a reparatiilor si luerArilor din not de fAcut,necesare la palatul directieT telegrafo-pos-tale , dupg caetul de sarcine si devisul cese pot vedea in tóte dilele de lueru la di-rectiane (sectia administrativA).

LncrArile, dupe devis, 'se ridicA la sumade lei 10,600 banT 85.

Licitatia va fi cu oferte sigilate care sevor primi in mentionata di péné la orele4 dupA amédT.

Termenul de efeetuare a tutulor luerA-rilor va fi maximum de doug lunT.

PA comislune ad-hoc va inspecta lucrA-

rile terminate, carT nu vor fi primite de catnumaT dupe ce eomisiunea 's1 va da avisuleg sunt in conditiunile contractuluT.

Spre a fi admisT la lieitatie coneurentiT

vor depune nA cautiune in numerar sat e-feete garantate de Stat In valóre de leT1,000.

AcéstA cautiune va rilminea In profitulStatuluT fArA drept de judecatA i fArA a seface verT-uA somatiune sat altA punere inIntArdiere antreprenoruluï, In cas ea ace-sta sA nu depue in termen de 5 dile de laIncheitirea contractuluT garantia definitivAde 20 la sutA din pretul adjudecat, sat nuva veni sA Incheil contract imediat duplce se va aproba licitaia despre care estetinut a lua cunoscintA chiar D-sa de ladirectiune.

Taxa de timbru si mnregistrare ce va ne-cesita facerea contractulul va fi, conformlegeT timbruluT in sarcina antreprenoruluT.

Pe lêngl acésta concurentiT vor avea Invedere art. 40-57 din legea asupra corn-ptabilitAteT generale a Statule.

No. 10,341 . 1878, Iunie 20.(3-3).

La lieitatia tinutA in dioa de 27 Junk,1878 , pentru cursele GalatT-RenT-Bol-grad-Ismail si vice-versa , neprimindu-senid uit ofertA, direetiunea publicA un altAlicitaie pentru darea In antreprisA a aces-tor curse cu conditiunile No. 4,750, pu-blicate In Monitorul oficial No. 65 , din1878 si cu modificarea No. 1740, din Mo-nitorul No. 118.

Licitatia se va tine in dioa de 25 Iulie1878, gat la acéstA directiune eat si laprefecturele de Covurluit, Bolgrad si Is-mail, si va fi cu oferte sigilate call se vordeschide la orele 4 p. m.

Supra oferte nu se maT primesc.1878, Tonle 28.No. 10,890.

Pretul resultat la licitatia tinutir tndioa de 26 Iunie 1878, pentru cursele Va-sluit-HusT-Leova-FAlcit si vice-versa fi-ind prea mare, si avénd in vedere cA dincausa deselor debordArT ale PrutuluT, cur-sele nu se pot efectua regulat la Leova ;s'a decis a se impArti acéstA cursA in doué,infiintându-se uA cursA de la Vasluit prinHusT direct la FAleit si vice-versa, si altade la Leova péné in drumul postieT Va-sluit-FAlciu, cu care trebue a se intAlnispre a face schimbul espeditid la releulpostal.

Directiunea publicA dar licitatia pentruconcedarea acestor curse cu conditiunileNo. 4,750, inserate in Monitorul oficialNo. 65, din 1878, si cu modificarea No.8,740, din Monitorul No. 118, din 1878.

Licitatia se va tine in dioa de 25 Julie1878, atAt la acéstA directiune cat si laprefecturele de Vasluiti gi FAlcin, i va fiea oferte sigllate carT se vor deschide laora 4 p. m..

Ofertele se primesc sat pentru ambele

curse inapreunA, eâti pentru fle-care cur-sA Imparte,reservéndu-Vdirectiune drep-tul de a le conceda in total sat in partedupe cum ofertele ce se vor primi, vor fi

maT avantagbise.Supra oferte nu se mar primesc.No. 10,892. 3 1878, Iunie 28.

Eforla spitalelor civile.

In dioa de 15 Septembre 1878 , la 10ore diminéta, se va tine licitatie In localuleforid spitalelor din Bucuresel, strada Col-teT, No. 38 , pentru darea in esploatare aunor pArtY din pAdurele urmAtóre :

1. Rociu StAnislAvésca, din districtulArges.

2. GrAjdana (Vétra-SchituluT), din dis-

trictul3. Gliseni (Vétra-SchituluT), din dis-

trictul Dâmbovita.4. Coe3sul, din districtul Dâmbovita.5. Cobia, idem.G. Cobia, partea despre GAesd, coprinsA

Intre Catargióica, arAturile mosieT Cobia,

si pAméntul delimitat locuitor, din distric-tul Dâmbovita.

7. CârloganiT, din districtul RomanatT.8. Licuriciul din districtul Teleorman.9. 3,000 bradT, trecutT de maximul cres-

cerii, din pAdurea Furnica (Sinaia), dis-trictul Prahova.

Regulamentul de licitare si conditiunilegenerale sunt inserate in Monitorul ofi-cial No. 134, din 1871, érA conditiunilespeciale sunt urmAtórele :

Conditiunile speciale pentru esplo-atarea unel párg de ptidure de pe pro-

prietarea Rociu-Stanisltivésca.1. Se vinde spre esploatare pe termen

de 2 anT, partea de pAdure de pe StAnislA-vésca, coprinsA Intre hotarele urmAtóre :

La Nord SerbAnesci, la Est partea depAdure bAtrânA pusA in esploatare, la Sudcâmpul mosid StAnislAvésea si la Vest a-semenea cu câmpul StAnislAvésea.

2. Pe lângA partea de pAdure arétatAmaT sus, se va esploata tóte pileurile depAdure din apusul apel Mosacu , coprinseintre apa Mosacu, pAdurea bétrAnA pusA in

esploatare si câmpul mosieT Rocin.3. Esploatarea acesteT pArtT de pAdure

fiind fAmA reservA, antreprenorul este liber

a tAia in tot timpul fArA restrictiune de

forml si conservarea tulpinelor.4. Pentru anul I se va esploata partea

de pe StAnislAvésea, érA pentru anul H par-

tea de pe Rociu; déca antreprenorul va rés-punde pretul total pe 2 anT, va putea es-ploata in ambele pArtI dupe vointA.

Conditiunt specialepentru esploatareapädurel Grajdana, din districtul Buza.

1. Se vinde spre esploatare pe termen

de 2 Re si GlunY, padurea de pe vétra mo-

Page 12: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4306 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 22 Iulie (3 August) 1878

nastireT GrAjdana , coprinsg intre hotareleurmittóre: la Nord Ungureu, la Est pro-prietatea D-luT Ghitg Popescu, la Sud 06-sta déluluT despre sat si apa Niseovuldsi la Vest Obrgzesci, érAsT propietatea D-luTGlita Popescu.

2. Tgerea adestel pArtT de Ware estefr resevg, timpul tgereT va 8 de la 1 Oc-tombre Ont. la 1 Aprilie timpul 806-tereT lemnelor este de 181unT, adiel de la1 Oetombre One la 1 Aprilie anul II.

Licitatia se va tine pentru intregultrup de pgdure coprins intre hotarele susmentionate, pretul resultat la licitatiunese va r6spunde la un singur câsci, garan-tia ce va depune va fi in numerar 10 lasutg din valórea totalg.

4. Tgerea va urma d'a Tindal ara a semaT intórce eu toporul, antreprenorul 'sTva alege singur capttul pgdureT de undeva tneepe, adieg sat capttul despre Un-pr. el, sat capaul despre Niscov.

5. Eforia nu 'sT ia asupg'sT nicT ug rs-pundere in ceea ce privesce starea dru-murilor, po siiele dificile çi orT ce casurifortuite In timpul esploatgreT, privind d'adreptul pe antreprenore.

6. ConditiT generale nemodificate princele presente se vor pgstra eu rigurositate.

ConditiunT speciale pentru esploatareapeidureT Getiseni, din distric. D6mbovita7

1. Se vinde pe termen de 5 anT, 5 par-chete din pgdurea GAiseni, coprinse intrehotarele urmAtóre : la Nord loeurile defri-sate, la Est linia somierg ce pled din Po-iana-Mare, 1)60 in drumul Floreseilor, laSud drumul Florescilor i mosia localg,la Vest moaia localg.

2. Pentru anul I se va esploata parehe-tul despgrtit pe linie pe facia plimêntuluTalgturea eu tgetura veche; pentru anulII parchetul de algturea in aceeasT direc-tiune ea eel precedent si ast-fel succesivpen6 se va complecta periferia deserisAmaT sus.

3. Tgerea acestor parchete este all re-servg. Timpul tertï i rtdiegrel materia-mule este de la 1 Septembre pên la 1 A-plie.

4. Conditiuuile generale ne modificatesunt a se indeplini cu rigurositate.

Conclita speciale de esploatatiune pen-tru pädurea de pe proprietatea Cocosu,

din districtul Detmbovita.1. Se vinde spre esploatare pe termen

douT anT pAdurea de pe Fproprietatea Co-cosu, coprinsit Intre hotarele urmAtórela Nord mosia Slobodia, la Est proprieta-tatea Coeosul, la Sud mosia StAnéscaVest piraul Colintina i mosia Slobodia.

2. Tgerea acesteT pAdurT este WA re-servg, forma tgetureT, conform conditiilorgenerale. Rindul tgereT va urma regulatWA. a se maT Intórce eu toporul. Timpultgerei de la 1 Septembre p6u't la 1 Apri-

lie, termenul curAtireT de ergeT i radica-rea materialuluT In tot timpul anulul

3. Antreprenoral este obligat a de pefie-care an in localul spitaluluT Cocosu,ate 20 stânjenT lemne in total 40 stên-jeni.

4. Plata piidurarilor prevgdutg In con-ditiile generale este suprimatil.

5. Conditiile generale se vor conservacu rigurositate.

Conditil speciale de esploatare pentru tatparte din peaurea Cobia, din districtul

Ddmbovita.

1. Se vinde spre esploatare pe termende 4 anT , patru parchete din pgdureaCobia, coprinse intre hotarele urmAtóre :la Nord linia deschisA pe fata pgmântuluTce plkg din Valea-Dragodana si se ter-ming in Valea-DragodAnita; la Est Yalett-Dragodana i drumul FAgetuluT, la Suddrumul FAgetuluT si la Vest Yalea-Dra-godAnita.

2. Pentru anul antait se va esploataparchetul coprins Intro linia ce ,plécg dinValea-Dragodgnita si se terming in dru-mul FAgetul, spre Nord drumul FAgetu-luT,spre Sud. si Est si Valea DragodaneT,spre Vest; pentru anul al douilea se va es-ploata a treia parte din suprafacia coprinsgIntre cele done unii mentionate maT sus,si ast-fel succesiv peO la complectareaperimet rule desehis la paragraful I. Décainteresul antreprenor ului v a reelama s eh im-bare de ordine pentru aceste patru par-chete, antreprenorul va avea aeéstg conce-siune printeug simpla cerere inscris catreeforie, cleterminându'sT partea de unde vo-esce a incepe , fiind ilia, bine inteles, cAparehetele se vor tgea d'a rindul si In a-ceiasT directie.

3. Esploatarea aeestor parchete este eureservg, fiind antreprenorul obligat a lAsa20 arborT la pogon, din ed maT sAngtosT,in grosime minimum 15 centimetri dia-metru sat 46 centimetre periferia, m6su-ratl la un metru de surf* soluluT.

4. Termenul tgereT lemnelor este de la1 Octombre si 0'0 la 1 Aprilie, &A pen-tru rAdicarea materialuluT i eurAtirea par-chetului se acordg 15 lunT.

5. Töte conditiile generale nemodifi-cate prin cele de facig sunt á se pgstra eurigurositate de cgtre antreprenor.

Articol aditional 6. DécA In dioa de li-eitatie se %Ter afla coneurenti earl sg fie a-matorT pentru u intindere mare de Wa-re de cal parchetele delimitate, se face eu-nosed cA, eforia va tine licitatie i pentrunA cantitate IAA la 300 pogóne anual,pe un period de 10 anT, urmânduse tgerea0116 la capul pgdurei despre Nord, maTântAiri pentru partea ceprinsg intre Drago-dana i Dragoagnita, apoT in restul pMu-reT continuându-se tgerea de la Nord spreSa4 en parchete in directiunea Est-Vest.Parehetele esploatate i poenele prevedute

in plan nu se vor eonsidera ea pAdure. Sumapogaelor ee nu se vor ajunge din Cobia seva implini din fka dupe rândul parchetatieTprevtclut in plan. Reservele vor fi numaTate 10 la pogon cu dimensiile arttate maTsus. Eforia va confirma lieitaia tinutg,sat In casul prim, sat In easul secund, dupecum resultatul va fi maT avantagios.

Conditii speciale de esploatare pentruuetparte de peiclure de pe vatra monastirel

Cobia (din districtul Beintbovita).1. Se vinde spre defrisare pe teemen de

2 anT partea de Ochre despre Mead, co-prinsg intre Catargióica, ar6turile moielCobia i delimitarea locuitorilor. Acéstgparte este despArtitg de corpul pgdureimarl prin arnuri, si se compune din Dum-brava, din lunch si din pgdurea mgruntitce ug incongiórg.

2. Esploatarea acesteT pArti de Ochreeste fgrg reserva, tgerea se 'Ate face intot timpul anuluT.

3. Garantia va fi In numerar, valórea u-nui an, care se va eonsidera ca câsciul a-nuluT al doilea.

Conditii speciale pentru esploatereapet-durd Cdrlogani'i (dierictul RomanatY).

1. Se vinde spre esploatare pe termende douT anT partea de pMure, de pe pro-prietatea CarloganiT, coprinsg intre hota-rele urmAtóre:

La rèsgrit Baia desehisg ee pled, dinhelestet, mergkd pkë in hotarul mosieTschituluT StAneseT, In directia s ud-nord,la sud eu mosneniT Cârlogani, la vest eaapa Beica si pAnaktul loeuitorilor, si lanord cu pAmântul locuitorilor i eu mosiaStgnesci.

2. Acéstg parte de pgdure fiind desti-nata pentru defrisare, antreprenorul esteliber a tgia in tot timpul, dui:a cum '1 vapovAtui interesele sale, avênd in vederenumaT cA, la espirarea contractuluT, ori-cematerial 1>naas Iii pMure se va confises infolosul easel eforieT.

3. Garantia ee se cere pentru acéstg es-ploatare, va fi in numerar valórea until' an,care se va considera ea platg de cAstiiipentru anul al douilea.

4. Pe langg pretul resultat la lieitatie,se va plAti, de ug data cu cAstiul, i leT400, plata pMurarilor pentru tag duratacon tra ctul uT.

5. Conditiele generale, nemodificate prineele de facia, se vor aplica si asupra aces-tel esploatgri.

speciale pentru esploatareapetdurel depe proprietatea Licuriciu ,

din judetul Teleorman, pe periodul1878 1882.

1. Se vinde spre esploatare, pe termende patru anT patru parchete din pAdureaLicuriciu, judetul Teleorman, cu No. 10,11, 12 si 13, coprinse in marginile urmg-

Page 13: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

Julie (3 Angnst) 1818 MONITORUL ORICIAL AL ROMAN1E1 4W07

Ore : la nord. se marginesee cu locurT craleproprietateT, la est cu drumul la Alexan-dda, ce merge pe la carciuma Dobrite, lasud eu parchetele esploatate in periodulespirat i cu fénetile locale, la vest cu lo-curl' d'ale proprietate, gradinT de zarzavatsi Anete. Pe langa aceste patru parchete,se maï dati i tre palcurï de padure de

esploatat pentru defrisat, de langa gradi-nele de zarzavat i Pnete, situate desprevestul acestor patru parehete si call sevor taia in termen de treT anT.

2. In anul Antaia al antrepriseT se va

esploata parchetul No. 10, delimitatmarginit la nord cu locurl d'ale proprie-tatel i fénetele de la gradina luT Sfetcu,la ost parchetul No. 11, despartit de par-chetul No. 10, la sud cu parchetele es-ploatate in periodul trecut, la vest cu lo-cull de fine-0 i gradinT. La acest an in-tra in rêndul de esploatare i primul palede padure de defrisat, cel maT de la vilepe langa apa Tin6sa.

3. In anul al clouilea al antrepriseT se

va esploata parchetul No. 11, alatureain aceeasT direetie cu parchetul No. 10,

asa mai inainte succesiv pe fie-care anOne la parchetul No. 13 inclusiv, cu care

se termina acest period de patru anT,pen6la drumul ce trece pe la carciuma DobriteT.

4. Esploatarea padure se va face WAreserva, era forma taereï arborilor se vaopera conform art. . .. din conditiunilegenerale.

5. TAerea si radicarea materialuluT dinfie-care parchet anual va incepe de la 10Octombre i va fi terminat la 1 Aprilie.

6. Palcurile de defript se vor tab intimp de tre anT, dupa cum interesele an-treprenorului 1 va povatui, eitte un pa'cpe fie-care an, am, a aduce vre-un preju-dieM livedilor afiate pe langa dansele,pentru care este responsabil direct catrearendasul mo0d.

7. Antreprenorul este dator a se supuneconstatarilor ee se vor face de catre agen-iÏ eforieT, eu autoritatea locala, in pri-

vinta abaterilor comise eu esploatarea fa-cutii in fie-care an.

8. Pe.lAnga pretul:resultat la licitatie,antreprenorul va maT respunde Inca cate200 le pe fie-care an al antrepriseT, lacasieria eforieT, destinatT pentru fondulguardienilor salariatT de eforie.

9. Wee in cursul acestuT period, eforiava gasi necesar a me pune si alta partede padure in esploatare dupa acésta pro-prietate, antreprenorul nu va putea saaiba nid ua pretentiuue.

10. Conditiile generale , nemodificateprin aceste conditiï speciale, rèman invigóre.

Condifii speciale pentru esploatareaa 3,000 bradi trecuri de maximul cres-

cerd.

L Se 'dude spre esploatare, pe termen

de treï ani, 3,000 bradï din padurea Fur-nica (Sinaia), ast-fel (NO cum sunt mar-catT si numerotatT, respAnditT in perimetrulurnAtor: la nord plaiul dintre Valea-Pe-lesul i Valea-IanculuT, la est margineapadureT despre Prahova , la sud valeaSgarbura si la vest padurea de fag.

2. Pentru anul Antaia se ve esploata1,000 braclY din partea de nord a perime-trulul arnat maT sus, pe tóta intindereain directia est-vest, scoborandu-se cu es-ploatarea spre sud pentru aniT urmatorl,in liniT paralele cu valea IanculuT i cu

Sgarbura.3. Timpul taereT arborilor este de la 1

Octombre péne la 1 Aprilie, era pentrufasonarea si sc6terea materialuluT se acor-da un an intreg, adica de la 10 OetombrepCna la 10 Octombre anul urmator.

4. In timpul doborkeT arborilor, antre-prenorul va observa de aprópe a nu se de-râma arboretul têner. Pentru orT-ce arborethAr (1.Cramat prin modul esploatareT, an-treprenorul va plati cate un ban de centi-metru (diametru), éra pentru arboriT ne-deramatT si taetT, afara de ceT in drept,antreprenorul va plati conform tarifeT ane-

xata la contract, in ambele casurT mate-rialul acestor arborT se va confisca in fo-losul case! eforieT.

5. Tóte dRamaturile esistente, butucTveehi, virfurT, cracT ce se afia pe jos, an-treprenorul le va esploata in profitul sea,reservandu'0 eforia dreptul d'a lua dinacest material numaT cat va avea trebuintapentru monastire, otelurT i pentru orT-ceinterese ale ease.

6. Pe langA pretul resultat la licitatie,antreprenorul va pMti, de IA data cu

si le 300 pentru guardienT.6. Deco, antreprenorul va voi sa esploa-

teze un nunAr de arborT maT mare de 1,000,acésta 'T se p6te acorda platind costul lorsi obligandu-se ca timpul curatireT

sa nu tréca de un an.8 Conditiunele generale, nemodificate

prin cele de facia, antreprenorul este obli-gat a le indeplini.

MINISTERUL DE FINANCE

La 4 (16) Septembre viitor, tesaurulroman are a remite la Paris leT 1,060,000,in 53,000 piese de aur de 20 fr., in pri-mirea societateT generale pentru favorisa-rea si desvoltarea comereiuluT si indus-trieT in Francia, rue de Provence, No. 56,insareinata cu plata cuponuluT pe semes-trul II, 1878, al imprunautuluT cu renta 5la sal, contractat in anul 1875.

DoritoriT a remite acést sunlit la Paris,sunt rugati a se presenta la acest minis-ter, in qioa de 10 (22) August 1878, la2 ore dupa amédT, spre a depune ofertelecad se vor deschide la orele 2 si jume-tate fix.

.Casieria centra11 va rèspunde suma de1,060,000 i agiul ce va resulta la lieita-tie in moneta de aur, in rate de ate200,000 le in cursul fie-careT saptemanT,in cepCnd de la presentarea chitanteT, socie-tateT generale, pentru efectuarea v'ersa-

mdntuluT, i urmAnd ast-fel One la achi-tarea intrege sume de leT 1,060,000 si a-giulul ce va resulta la licitatie pentru fie-

care piesa de 20 fraud peste valórea eilegalit.

No. 18,306. 1878, Iulie 11.(12, 22, 30 Iulie si 10 Aug.)

Directia contributiunilor indirecte.

Pentru vendérea a dotA obligatiunT do-meniale s'a regulat a se tine licitatiunela ministerul financelor, in dioa de 24August viitor.

Se publica spre eunoscinta amatorilor.No. 18,640. 1878, Iulie 14.

Directiunea general& a v&milor §1

contributiunilor indirecte.

In dioa de 15 lulie , nepresentandu-seamatori pentru cumperarea a trel scrisurifonciare ui bane, cu cup6nele lor, prevklutein publicatiunea facuta in Monitorul ofi-cial cu No. 69, din 1878, s'a regulat a setine ua noua licitatie, in dioa de 16 August1878, pentru care se publica acesta spresciinta doritorilor.

No. 19,397. 1878, mue 19.(22, 25, 29 Iulie, 3, 8, 12 si 15 August.)

La biuroul vamal V6rciorova, se va tinelicitatie, in dioa de 29 Iulie curent, orele11 diminéta, pentru andérea a 45 pachetesail 1,124 bucatl tistemele ce s'a confiscatde aeel biuron.

No. 18,957. 1878, Iulie 15.

Comitetul easel pensiunilor.

Licitatia anunciata prin Illonitorulell No. 134, pentru confectionarea re-

gistrelor i imprimatelor necesariT in cur-sul anuluT viitor 1879, neavend loc dineausa lipseT de coneureatT, comitetul pu-blicA u alta licitatie pentru confectiona-

rea acestor registre i imprimate, care seva tine in dice de 3 August viitor, in lo-

calul cancelarieT easel pensiunelor , undeD-niT coneurenti se vor presents cu eau-tiunT in regula, pentru a putea fi admisi

la concurenta.No. 2,163. 1878, Iulie 18.

Casieria general& a jadetulul Rim-nlcu-S.rat.

Flind-cit In qioa de 28 Iunie 1878, nus'a presentat la casierie nieT un amator,spre a coneura la cumpararea productelor,vitelor si gnuluT puse In vhdére, prev0-

Page 14: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4308 kONiTOAUL OFICiAL AL ROMANiti 22 Iutie (3 August) 1878

dote ta publicatia cu No. 5,062, pentru a-chitarea de castiurt datorite din arendïde mosit ale Statulut si ratele mosiilorvêndute, se pone din:not in yêndore, pen-tru 4ioa de 5 August 1878.

Pentru casciur/ din arendl.Objectele secuestrate sunt:

350 chile porumb stiulett, aflat pe mo-sia Movila-SpMarulut, pendinte do comu-na Cioresci, a D-lui arendas ParaschivuVernescu.

680 chile porumb stiulett, 10 vact cuvitet, 11 Tact sterpe, 11 bot, 8 gonitort,17 mândatt, 8 bivoll i bivolite , aflate lacittunul Retezati, pendinte de comunaBogza, precum i 107 chile grâti, aflat pernosia Bogza, ale D-lut Alecu Oräsanu.

30 bot mart de jug, 20 vact mart cu vi-tei si sterpe, 1,380 ot mart cu mid si ster-pe, 4 cat de trAsura , nä, gabriolettmasinit de treerat, aflate pe mosia Amara,pendinte de comuna Amara, ale D-lut Spi-ro Paleologopolu.

125 chile porumb stiulett si 100 caref4n, precurn si recolta de crab, fên i po-rumb pe 1878 , aflate pe mosia Sfóra dinhotarul Obilesct , pendinte de comuna 0-bilese, ale D-lut Enache Iarca.

89 care fên , 20 bol mart, 10 juncant,20 vact, 20 gonitort, recolta de gat, po-rumb si fen, precum si 13 chile po-rumb pentrn achitarea salariulut pädura-rule Mihaiii Costea, de lei 200, pe 1877,aflate pe mosia Zdrontoiu i Obilesci, aleD-lut Enache Iarca.

300 chile porumb stiulett si 5 cle fen,aflate pe mosia Buda, pendinte de comunaBuda, a D-liff T. Dimitriu.

250 chile orz, aflat la mosia BMesci,secuestrat pentru achitarea castiulut mo-siet Bordésca, precum i recolta de gilt,porumb i fen dupa mosia Bordésca a D-lutDimitrie Simionescu.

100 chile porumb, ailat pe mosia Ure-chesci, pendinte de comuna ,Urchesci , aD-lut Triandafil

400 chile porumb stiulett , recolta a-nulut 1878 , dupa 100 pogóne,orz, si 70pogóne secara, afiate pe mosia Mândresci,pendinte de comuna Mândresci $ a D-lorD. Simionescu si T. Tatovicit.

350 chile porumb stiuletï si 100 chileorz, secuestrate pentru achitarea asciuri-lor mosiet Bältati si Orarésca, aflate pemosia Socariciu , proprietatea D-lut C.Fleva, a D-lut P. T. Apostolu.

50 pogóne grâti i 40 pogóne secart, ,recolta anulut 1878, aflate pe masia Sfó-ra-13ältati i Orzärésca, a D-lui arendasDimitrie T. Apostolu.

150 chile porumb , aflat pe mosia Bí-räsci i Domnesci pendinte de comunaSgirciti, a D-lut Ghi. Christodorescu.

80 pogóne fênéttl, aflate pe mosia Var.-tqcoiu, ale D-lut 1. C. Robescu.

30 pogúne grail de vará, aflat pe mosiaSlob.-Galbenu, secuestrat pentru achita-rea cilsciulut mosiet Babeni , a D-lut C.Datculescu.

10 Oil de fe'n, a cate 15 stânjent una si10 bot, aflat pe mosia Vâceni sat Jirlitu,pendinte de comuna Nisipurile , a D-lutT. Simionidi.

792 ot mart cu cârlant , aflate pe mosiaMusetesci sat Jideni pendinte de cornu-na Nisipurile, ale D-fut T. Sirnionide.

170 ot mart cu carlant si 10 bot , aflatepe mosia Veceni sat Nisipeni , pendintede comuna Nisipurile, ale D-lut Gh. Pla-taniodi.

Pentru ratele mo§iilor vêndute.263 chile porumb $iuleT, aflat pe mo-

sia Loziele, pendinte de comuna Bogza, aD-lut Iordache Ion.

Se publica spre cunoscinta D-lor ama-tort ca, in citata di de 5 August 1878, säbine-voóscl a se presenta in localul casie-rid, de la orele 10 diminéta pe'nt la 5 oredupa améclt, cu garantiile cerute de lege,unde va gäsi probe din productele pusein vOndere , OrA pentru yite i gn, se potinforma din timp in localitate , unde segitsesc spre a putea in urnit, concura.

Tot-d'ut-datt, conform al. 6 de subart. 13 din legea de urmitrire , se invititprintr'acésta D-nit proprietari i arendasïale dror producte le sunt puse in vândére,ca, in cj.ioa mentionatit de 5 August 1878,sit se presinte la casierie a depune banitce datorézt, sat a asista la vêndérea pro-ductelor, vitelor i fenulut ce li s'ati se-cuestrat; contrarie, vândérea se va efectuasi in lipsa D-lor grit a mat avea dreptulla yer-uä, contestatiune asupra vênderet.

No. 5,949. 1878, Iulie.

Casieria general& de Mehedintl.

In dilele de 24, 25 si 26 Iulie 1878, seva tine licitatie publica in Seyerin, piataprincipalä, de la 10 ore diminéta inainte,pentru vêndére, conform legel de urmärire,a productelor urnaärite D-lor arendast dupemoiile Statuluï, insä

600 chile grail not sat produsul a 600pogóne, ale D-lut Radu Popescu, arenda-sul mosiel Burila-Deyeselu secuestrateprin. procesele-verbale No. 23 si 83 a. c.

80 chile grâtt vechiti, ce a mat re mas ne-yhdut din acela ce se rechisitfonase, dérits'a refusat ca improprit pentru pane, si cares'a secuestrat din noti prin procesul-verbalNo. 216, din 1878, tot al D-lut Rad u Po-pescu, arendasul mosiet Burila-Deveselu.

200 chile porumb, recolta 1877, ca la 60chile rapitä, 400 chile grail , 80 chile orzsi 12 chile ovh, ce va resulta din recoltaanulal eurent, ale D-lut Const. N. Mihail,arendasul mosiei Rogova, secuestrate prinprocesul-verbal No. 26 si 82 , din 1878.

12 chile porumb, recolta 1877 ca la 20

chile rapitä qi 60 chile pill, ce va resultadin recolta anulut curent, ale D-lut MihailIsvoranu, arendasul mosiet llott'xani, sear-estrate cu procesul-yerbal No. 81.

8 chile ghirct, si 35 chile grâil, ce va re-sulta din 35 pogóne, recolta anului curent,ale D-lut Ión Ionescu, arendaqul mosietMiluta, idem No. 21.

65 chile grit si 2 chile orz , ale D-lutConst. Tamara, fost arendast la mosia Al-bulesci, idem No

271 chile grât , 200 chile porumb , re-colts 1877 si 1,000 chile grât ce ya re-sulta din recolta anulut curent, ale D-lorConst. Scafe i lón Ionescu arendasil mo-siet Vétra Strehaia, idem do. 6.

600 chile porumb , 600 chile grât , 40chile orz, ale D-lut Const. Scafes, arenda-sul mosiet Cujmiru-Punghina, idem No....

280 chile grât, recolta 1875, tot aleD-lut Scafes, idem idem.

35 chile porumb, recolta 1877, si ca la100 chile grâil si 100 chile rapitä, ce varesulta din recolta anulta curent, ale D-lutI. I. Hârgot , arendasul mosiet Plostina,procesul-verbal No. 130.

Doritorit de a cumptra aceste prod ucte,sunt invitatt a se presenta in qilele, oralocul sus arttate, pregatitt de but spre adepune in maim agentulut de urmärire,cautiunea de 5 la sutä, din valórea pre-sumptit a productelor ce vor voi st com-pere, apot 1ndatä &TA adjudecare pretulIntreg, care se va consemna pên6, dupe m6-surAtóre si predare, când se va regula In-ca sarea .

Vêndérea este perfecta din momentuldepuneret pretulut çi subscrierea actuluide licitatie, conform art. 13 din legea deormärire.

arendasT debitort sunt prevestittprin acésta a asista i D-lor la licitatie devor voi, clef alt-fel se va esecuta vêndéreasi in lipsä-le pe pretul ce ar esi la licita-tie, art, ea in orml sä mat pótä D-lor a-yea ver-un drept de contestatie.

No. 5,592. (3-2.)

Casieria general& a judetuluIP rahova.

Locuitorul Coman Gheorghe i IOn SA-vulescu fost adjutor de primart, in and1877, la comuna Mâneciu-Ungurent, pla-iul Teléjenu, Rind dositt de mai mult timpdin comuna, unde nu se scie, care at con-travenit la legea timbrulut, condamnân-du-se ambi la amenda cu lei 100, plus 1let bant 10 taxa timbrelor.

Casieria publica spre cunoscinta tutu-lor autoritätilor administrative si finan-ciare, ca dovedind domiciliul numitilorcontravenientt, sit ayiseze pe acéstä casi-erie, spre a lua cuvenitele mtsuff de -or-märire.

No. 7,869. 1878? Julie 16.

Page 15: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

_k In lie (3 August) 1818 MONITOEVI, ()PICA', IL I4014AMEi intrid

MINISTERUL CULTELOR I INSTRUC.TI UNEI PUBLICE

Se publiel spre cunoseinta generalA ca,la 1 Septembre viitor, urm6s1A a se tineconcurs in conformitate eu dispositiunilelegei instructineT, pentru complectarea lo-curilor vacante, de bursier i bursiere ininternatele Statului mai jos indicate, si a

nume :1. In internatul liceului St. Sava, din

BucureseT.2. In internatul liceului Matei Basa-

rab, din Bucuresci.3. Internatul liceului din Iad.4. In internatul liceului din Craiova.5. ln internatul seminarului din Bucu-

reset6. In internatul seminarului Socola din

7. In internatul seminarului din Hud.8. In internatul seminaruld din Roman.9. In internatul sominaruld din Ismail.10. In internatul seminarului din Buz6ä.11. In internatul seminarului din Curtea-

de-Argeq.12. In internatul seminarului din R.-

13. In internatul seóleT centrale defete din Bucuresd.

14. In internatul scóleT centrale de fete

din Iaqi15. In internatul seóleT centrale de fete

din Craiova.Pentru orientarea pArintilor sa t. cores-

pondintilor, elevilor i elevelor la biirseledin internatele Oselor scOle, se indicA lavale conditiunile ce trebuesc intrunitepentru obtinerea unor asemenea burse,acestea sunt :

a). Pentru internatele liceale:Art. 166 al. 2.- Materiele concursuld

vor fi obiectele de studin ale claselor in-ferióre celd in care eandidatul voe0e a fiadmis.

Art. 167. ConcurentiT se vor insrie demai 'nainte in registrul depus la came-laria Hoenig, 0 pArintiT saä corespon-dentiT' kr vor depune actul candidatilorde nastere, actul de vaccinare sa dovadacA at zAcut de vArsat, actele de invOltu-rile ce vor fi Meut, precum i un act de

neaverea pArintilor, ori de serv iciele krpublice.

Art. 168. Se vor primi eoncurenti dupA

etatea kr, a9, in cât pentru clasa I vorconcura cei intre 10 0 12 anT, pentru cla-sa II, cei intre 11 0 13 anT, pentru elasaIII, cei intre 12 qi 14 anT, i aa, me de-parte.

Cei ce vor fi in etate maT inaintatA nuvor fi

Art. 169. Concursul se va tine in oratilands se afiA internatul.

Art. 170. In Bucuresei comisiunea esa-minAtóre se va numi de minister ; resulta-W1 eoncursulni se va face cunoscut ase-,

inenea prin ministru. In cele alte ora4e, decatre bconsiliul scolar. Comisia esaminA-Ore va fi prwsltitA de directoral

b.) Pentru internatele seminariale.Art. 167. Pentru licee este aplicabil

pentru aspirantiT la bursele din seminarie.Art. 236. Vor fi admiqi ca scolari de la

etatea de 14 IAA la 17 anT juni de natio-nalitate românl, cart vor justifica princertificate sat prin esamene de cunosein-tele prescrise prin art. 32.

Art. 237. Se vor preferi la admitere filde preati si de alti servitorT al bisericilor,

dupA aceia fii de cultivatorT sAteni. FiT

de or4eni sail de târgoveti se vor primi nu-maT intru eta va fi trebuintä, de preoti labisericele de prin orge din acea eparchie,far altmintrelea numai in lipsa de fil deseteni.

Art. 238. Acel care se va admite eascolar se indatorélA printeaeesta ea, intermen de 3 anT cel mult dupA terminareainvätäturilor i esirea sa din seminar sApriméscA functiunea de preot ce i s'ar ofed,sat la din contra urmare sA intórcA semi-

narului cheltuiala fAcud cu dânsul.c.) Pentru internatele scblelor centrale

secundare de fete.Dispositiunile art. 166 al 2 0 art. 167

din lege se cer sA le ind.eplinéscA 0 as-pirantele la bursele din aceste scóle.

Art 293. Nu se vor admite sA concurepentru stipendiele 8tatu1d fete mai marTde 13 ad.

Art. 195. UA elevA stipendiatA nu pótepArsi seóla fArA ut. causA legitiml, maT'nainte de a termina tóte cursurile, afarAde casurile de escludere preväslute laart. 176.

In lipsa de cause legitime pArintiT vor

intórce cheltuelele Mcute.Numërul burselor vaeante in tóte inter-

natele arätate se vor publica mai in urmA.

No. 6,683. 1878, Iulie 8.2-2 p. 1 Sep.

- Prin permutarea D-neT Maria Clodé-

nu ea institutóre definitivA la clasa I dela scóla de fete No. 1 din urbea Bârlad,care clasA era publicatA la concurs pe slioade 1 Octombre 1878, ministerul revOcA de

la concurs acéstA clasA, &A in locul eipublicit la concurs tot pe c).ioa de 1 Oc-tombre clasa I 0 II de la scOla No. 2 defete din aceiaV urbe, ocupatA in mod su-plinitor de D-na Bobianu.

No. 6,822. 1878, lulie 14.

Univesitatea din Bucurescl.FHnil cA in anul trecut nu s'a, presen-

tat nicT un aspirant la concursul publicatpentru trimiterea la Paris a until' studentdin fondul donatinnei fratilor Hillel-Ma-noach, care sä, studieze sciintele fisice cuaplicatiune la chimia industrialA in scOlacentralA, se publicA din noú concurs pen-tru acéstA bursA.

Se face ennoscut aspirantilor la azést4,bursä :

1) CA concursul se va tine la 20 Sep-tembre 1878, la 12 din J,mnlocalni nni-versitAteT ;

2) AspirantiT la adstA bursA vor trebuisA fi terminat cursul facultAtei de sciintedin Bucurese;

3) Acela din aspiranti eare va merita afi trimis, va avea nA bursA de 3,200 lei pefie-care an;

4) Termenul pentru care se va trimiteva fi de trel anY ;

5) Aspiranti la acéstä bursa se vorscrie in cancelaria universitAte de la 1

Septembre Ong la 19 inclusiv, presentâncertificate de studiile ce vor fi

(6-5 la 4 dile)

MINISTERUL DE RESBEL.

Fiind trebuintA a se aprovisiona farma-cia centralA a armatei cu medicamentelegi productele neeesare pentru trimestrul IIanu11878, ministerul de resbel publicA sprecunoscinta D-lor farmaciqtI qi drogui$T,earl sunt doritorT a se insArcina cu preda-rea acedor medicamente i produete, el inslioa de 24 Inlie curent, la orele 10 de di-min*, se va tine licitatie publicA in can-celaria serviciului sanitar al armatei in Bu-cureseT, de dtre uA comisie medicalA in-stituitA la timp.

Cantitatea medicamentelor i objectelorde farmacie ce este a se aprovisiona, pre-darea, alte conditiud relative, sepot vedea in tóte cjilele pènè la slioa lid-

in cancelaria serviciuluT sanitar alarmatel, de la ora 8 pênä la 11 diminéta.

Concurentul nä datA cu oferta sa, va de-pune tiA garantie de lei 2,000 in numerarsat efecte publice garantate de Stat.

Predarea medicamentelor se va efectuain total , in termen de 20 qile de la datacontractului, la depositul farmaciel mill-tare din Bucuresci (localul spitaluld mi-litar central).

Nu sunt adm4T la concurentA de câtfarmaciOT si droguitiT autoiisati.

No. 10,756. 1878, Iulie 6.(5-2).

Intendenta mareluf quartier generalal armatel.

In slioa de 1 August viitor, ora 1 duplamégli, se va tine licitatie, in localul pre-fecturd de Arge ei in presenta D-10 pre-fect al acestui judet, a unni delegat al ad-ministratiei domenielor Statului si a until*delegat al acestuT minister, pentru vinde-rea prin licitaie publicA, in conformitatecu legea tie comptabilitate generalA a Sta-tuld (art. 40-57) inclusiv, productele a-fiate in depositele militare din Craiova,Curtea-de-Arge,?, Pitesci i Câmpu-Lung,care sunt

Page 16: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

010 MONITORUL OPVIAL AL RnMANIEI 22 Lille (3 August) 1818

In Craiova 69,257 chilograme grâti.In Curtea-de-Arges 19,723 chilograme

grât si 118,242 chilograme fling, de più.In PitescT 520,062 chilograme grât si

9,261 chilograme fdind.In C.-Lung 372,041 chilogrameAceste cantitätT pot varia in maï mult

sat maT putin pilne la dioa fixata pentrulieitatie.

ConeurentiT pentru a putea fi primitT lalicitaie trebue a depune in numerarit satobligatiunï garantate de Stat suma de leT13,000.

Acéstd garantie nu se inapoiag celuTce va oferi pretul cel maT avantagios pentru Stat de cat in casul dud resultatullicitatieT nu se va aproba definitiv de a-cost minister, érd in casul cand resultatullicitatiel se va aproba, acéstd garantie seva inapoia licitatorului duptt ce va versala tesaur costul intreg al productelor cum-Orate. sari in casul când va fi in numerarse va versa la tesaur in comptul celeT dinurma rate a costuluT acestor producte.

Productele se vor ridica de catre cum-pèrator din depositele militare sus citate,cel mult in 30 Ole de la data comunicd-rei aprobäreT definitive a resultatulul hei-

érd plata lor se va efectua la tesau-rul public in modul urmator :

Jnmetate pretul tutulor productelor incele d'ânta 3 dile dupd comunicarea a-probärei licitatieT si cea-altd jumetate du-

ce licitatorul va fi ridicat jumetate dinproductele cumperate.

D-niT concurentT pot vedea in t6te dile-le in depositele militare sus citate pro-ductele pur,e in Ondére.

Licitatia se va face prin oferte sigilate,nici u oferta nu se va maT primi dupd orafixatd pentru tinerea licitatieT; ofertele potcoprinde cantitatea totald a producteloraflate in depositele sus citate, sat pot fi inparte pentru productele aflate in fie-caredin acele deposite.

No. 17,592. 1878, Julie 11.(3-2 la 2 d.)

Intendenta divisiel a IV milltárg,teritoriall.

Conform ordinuluT ministeruluT de res-bel cu No. 10,807, se face cunoscut cd la25 ale hind Iulie a. c., se va tine licitatiein biurourile intendenteT IasT (casile An-drieas), pentru aprovisionarea a 108,640chilograme fen, 86,912 chilograme orz si64,246 chilograme pae, necesarie cailorarmateT ce se vor alla in garnisona IasTOne la finele anuluT 1878. Garantia ce seva depune de concurentT in áioa de licita-tie, in mâinele comisiuneT de aprovisiona-re, se fixézd la suma de lei 1,800, ea va fiin numerarit sat efecte de ale StatuluT.

Conditiunile acesteT antreprise se potvedea in biurourile acesteT intedente, intóte qilele de lucru i care conditiunT stint

cele inserate in Ylonitorul oficial No. 90,Ain 1876.

Tot-uit-datä se punè in vederea D-lorconeurentY art. 40 pê'ne 57 esclusiv, dinlegea comptabilittteT generale a Statului.

No. 2,777. (5-4).

MINISTERUL A GRICULTURE1, CO-MERCIULUI §ILUCRARILOR PUBLICE.

La 8 August 1878, se va tine licitatiela acest minister pentru darea prin mntre-prindere a reconstructiei a 3 podete delemn pe sosétia BucurescT SantiurY.

Valórea luctiirilor 1,943 leT 13 banT.DetaliurT pentru acéstit lucrare se pot

vedea in publieatia eu No. 8,498, ins@ratdin Monitorul oficial No. 155.

(8 August)

La 8 August 1878, se va tine licita-tie la acest minister si la prefectura jude-tuluT Mused], pentru darea prin intreprin-dere a complectdreT parapetuluT, Infiinta-rea until casiu la profilul No. 22 i pava-rea sianturilor pe lungime de 350 m. pesoseua Mateasu-Dragoslavele.

Val6rea luerdrilor 3,781 lel 35 banT.DetaliurT pentru acéstd lucrare se póte

vedea in publicatia cu No. 8,500, inseratdIn Monitorul oficial No. 155.

(8 August)

La 8 August 1878, se va tine licita-tie la acest minister si la prefectura jude-tuluT Buzeti pentru darea prin intreprin-dere a infiiiitäreT unor parapete de lemnpe soséua Buzet-Ramnicu-Sdrat.

Val6rea lucrdrilor 1,542 lei' 50 bani.DetaliurT pentru acestd lucrare se put

vedea in publicatia cu No. 8,496, inseratdin Monitorul oficial No. 155.

(8 August)

La 8 August 1878 se va tine licitatiela acest minister si la prefectura judetuldCovurluit pentru darea prin intreprinderea reparatieT stradeT BrAila, din orasul Ga-lati.

Val6rea lucrdrilor 17,526 lei', 36 banl.Detaliuri pentru acéstd lucrare se pot

vedea in publicatia cu No. 8,504, inseratdin Monitorul oficial No. 154.

8 August

In c,lioa de 5 August 1873 se va ti-ne licitatie la acest minister pentru re-constructia florArieT din grAdina Mogo-sóia.

Val6rea lucritrilor dupd devis este delei 5,613, banT 95.

Detaliuri pentru acéstä lucrare se potvedea in publicatia cu No. 8,479, inseratilin Monitorul oficial No. 154.

5 August.

La 8 August 1878 se va tine licitatiela acest minister si la prefectura judetuluiPrahova, pentru dgrea prin intreprinderea reparatiel pavagelor dupe cAile nationa-le ce tras ersézil orasul Ploesci.

Val6rea luerkilor 20,491 lei, 53 WO.DetaliurT pentru acéstt, lucrare se pot

vedea in publicatia cu No. 8,502, inseratdin Monitorul oficial No. 154. 8 August

La 24 Iulie a. c. se va tine licitatie laministerul agricultureT, comerciulul si lu-critrilor publice, si la prefectura judetululCovurluit, pentru darea prin intreprinderea reconstructieT unui podet pe soséoa Ga-lati- Vamesu.

Valórea lucrdrilor 2,599 lei 36 banT.Detaliuri pentru acésta lucrare se p6te

vedea in publicatia cu No. 6,581, haseratt,in Monitorul Oficial No. 131 a.c. (24 I.)

La 29 Iulie curent se ya tine lieita-tie la acest minister si la prefectura jude-010 Coyurluï, pentru darea prin Intre-prindere a repartreT cant6nelor dupe so-seua GalatY-Rent

Valórea lucrärilor 1,311 lei 36 b.DetaliurT pentru acéstd lucrare se pot

vedea In publicatia cu No. 8,077, inseratdla Monitorul oficial No. 148. (29 Julie).

La 29 Iulie a. c. se va tine lieitatiela ministerul agricultureT , comerciuluTlucrdrilor publice, si la prefectura jude-taluT Vlasca, pentru darea prin intreprin-clere a repardreT puturilor pe soséoa Bticu-resci-Giurgiu.

Valórea lucrarilor 5,810 leT 75 banT.Detaliuri pentru acástd lucrare se pOte

vedea In publicatia cu No. 8,079, Inseratitin Monitorul oficial No 148. (29 Iul.)

La 31 lulie a. e., se va tine licitatiela ministerul agriculureT , comerciulul silnerärilor publice , i la prefectura jude-tuluT Doljit, pentru darea prin intreprin-dere a constructieT din not a doug podete

repararea mal multor lucrarT pe soséoaFdlciu-Crajova-FiliasT.

Val6rea lucrdrilor 3,499 lei 40 banT.DetaliurT pentru aces% lucrare se pot

vedea in publicatia cu No. 8,083, inseratäIn Monitorul oficial No. 148. (31 Iulie)

La 29 Iulie a. e. se va tine licitatiela ministerul agricultureT, comerciuluT silueritrilor publice si la prefectura judetulIasT, pentru darea prin intreprindere a re-constructiel a doug podurT si reparatia a5 podete pe soseaua 1asT, podul IloeT.

ValOrea lucrArilor 8656 leT 91 banT.DetaliurT pentru acéstl lucrare se pOte

vedea in publicatia cu No. 8081, mnseratiiin Monitoral oficial cu No. 152.

Supliment

Page 17: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Idle (3 August) 1878

Administrapunea general& a dome-nielor i p&durilor statulul.

Se publicA spre cunoscinta generala ca,la 10,11 si 12 August viitor, se va tine lici-tatiune pentru vendérea spre esploatare peperiodul cu incepere de la 1 Septembre1878, a padurilor din tabelul de maT jos,dUpa regulamentul de licitatiunT i cuConditiunile generale aci inserate i celesPeciale notate in tabel.

Licitatiunile se vor tine la ora 1 p. m.,de catre autoritafile notate prin art. 2 ssi3 din regulament si anume :

In Crajova, pentru padurile din judetele:MeheclinO, Doljiä , Gorja , Vêlcea Olt siRomanatT.

In BucureseT, pentru cele din judetele:Ilfov, Vlasca, Dâmbovita,Prahova, Buzn,Arges si Museel.

In FocsanT, pentru cele din judetele :Covurluiä, Putna,Ramnieu-SArat, Tecucia

Bacat, siIn IasT, pentru cele din judetele: Doro-

BotosanT,Suceva, Roman, IasT, Vas-luit,Tutova si

DoritoriT de a lua in antreprisa esploa-tare& parchetelor din aceste padurT, se vorpresenta la licitatiune eu garantiele pro-visoriT notate in tabele.

No. 23,304. 1878, Iulie 6.(3-1).

Table' de p&durile StatuluT din care so vAndspre esploatare pe periodul 1878-1883 cdte5 parchete en conditianile speciale arkate injosul fie-caruia.

Judetul MehedintÏ.1. PAdurea Gavanul, pe mosia Gaya-

nul; parchetele No. 20, 19, 18, 17 si 16,limitate la nord si est cu delimitarea lo-tuitorilor StrehäenY, la sud cu mosia Bal-lanele si la vest cu parchetul No. 15 prininia deschisit; intinderea totala a parche-

telor pog. 83 st. 553; MA arborT de re-serva; garantia provisorie Id 600.

Intinderea fie-citruT parchet este:Parchetul No. 20, pog. 17, st. 182.

555.285.963.

1,160.

7119, 16,

7118, " 17,17, 16,16, " 15,

Total n 83 n 553Din suprafacia parchetelor No. 20, 19,

17 si 16, s'an scadut treT poenT in intin-dere totala de 2 pog. si 616 st. pAtratT.

2. Padurea Bungetu-Crivina, pe mosiaBungetu, plasa Blahnita; parchetele No.6, 7, 8, 9 si 10, limitate la nord cu par-chetul No. 11 prin linia deschisA, la sudcu parchetul No. 5 espjoatat, la est cu lo-curile proprietätd si la vest ou pAdureamarunta; intinderea totala, a parchetelerpos.. 53 st. 695, prantie provisorie leT400.

MONITORITL OFICIAL AL ROMANIEI Suptiment 4211

Intinderea fie-caruT parchet este :

Parchetul No. 6, pog. 10, st. 153.7, 10, 245.8, 10, " 1,132.9, 11, 117.

10, " 11, " 344.Total 53, 695.

ArboriT de reserva se vor lassa :In parchetul No. 6, arborT 220.

" 7, 356.8, " 381.

" 9, " 388., 10, 394.

Din suprafaeia parchetelor No. 7, 8 si9 sunt seadute 2 poenT in Intinclere totalade 417 st. patratT.

3. Padurea Punghina, pe mosia Pun-ghina, plasa Camp], seria I; parcheteleNo. 1, 2, 3, 4 0 5, limitate la nord-est cupflrehetele No. 14 si 15 prin linia des-chisa, la sud-est cu pareaetul No. 6 prinunja deschisa, , la vest cu proprietateaGarla-Mare si la nord-vest eu poiana Cie-reT; intinderea totalit a parchetelor pog.515 st. 715; farA arborT de reservA; ga-rantie provisorie leT 2,500.

Intinderea fie-cAruT parchet este:Parchetul No. 1, pog. 117, st. 77.

" " 2,3, "

103,97, "

410.292.

" 4, 97, " 156.5, , 100, " 1,076.

Total 515, " 715.

4. Parlurea Branistea-CerbanuluX siBranistea lui Lazar, pe mosia Orevita,plasa Blahnita; Branistea-CervanuluT siBranistea luT Lazar, aflatä cea d'ântaidspre méda-nepte de ogasul de la Band-AlbuluT, ea cea d'a doua este coprinsaintro ogasul de mg sus si ogasul luT La-zar, si se limi éza, de tete partile en pa-mêntul dat locuitorilor dupa legea rurala;intinderea totala a parchetuluipog. 49 st.421; fara arborT de reserva; garantie pro-visorie leT 1,100.

Ambele aeeste pillcurT se vinde spre es-ploatare pentru un an.

5. PAdurea Gura-MotruluT, pe mosiaGura-MotruluT, plasa Jiu-de-Sus; parche-tele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate la nord.en capetele parchetelor No. 7, 8 si partedin 9, prin partul Crucea-HotuluT, la nord-est cu pAmentul locuitorilor de la Gura-MotruluT; la est cu mosia FiliasiT, la sudcu parchetul No. 6 prin linia deschisä, sila vest cu partea parchetuluT No. 9 prinlinia deschisa; intinderea fie-caruT par-chet pog. 58 st. 152; intinderea totala aparchetelor pog. 290 st. 760; arborT dereserva, se vor opri in fie-care parchet cate2,330; garantie provisorie leT 4,570.

Din suprafacia parchetuluT No. 2 esteseadutit uä poiana in intindere de 1 po-gon si 832 stânjenT.

6. Padarea Bresnita, pe mosia Stre-haia, plasa Motru-de-Jos; parchetele No.1, 2, 3, 4 si 5 limitate nord cu Omen-tul dat locuitorilor dupa, mosia Bresuita

eu eel remas proprietAteT, la est cu par-chetul No. 35, la sud cu mosneniT Balta-tenT si la vest cu parchetul No. 6 prinlinia deschisa; intinderea totala, a parche-telor pog. 103 st. 646; garantie proviso-rie leT 330.

Intinderea fie-caruT parchet este :

Parchetul No. 1, pog. 18, st. 477.2, "

n 3, n

21,217

"

11

537.949.

" 4, " 21, 979." 5, " 20, 296.

Total 103, " 646.Arbori de rezervA se vor lasa :In parchetul No. 2, arbori 749.

11 11 3 1 11 760." 4, 761.

5, n 708.Era parchetul No. 1 se va esploata fails

rezerve.Din supra-fada parchetelor No. 1, 2, 3

0 5, sunt scadute 5 poenT in intindere to-tala de 5 pogene si 146 stinjenT.

7. Padurea Buriluta pe mosia Burilu-ta, plasa Campu; parchetele No. 1, 2, 3,4 si 5, limitate : la Est eu parchetul No.6 prin linia deschisa, la Vest cu mosneniTigána0, la Nord si Sud cu locurile demunca, ale proprietateT; intinderea totalAa parchetelor pogóne 43, stinjenT 391 ; ga-rantia provisorie leT 550.

Intinderea fie-caruT parchet este precumurmézA :

Parchetul No. 1, pog. 8, st. 786." 2, 8, 829.

3, 8, 818." 4, , 8, " 1,046." 5, " 8, 800.

Total , 43, , 391.Arbori de reserva se vor lAsq, in fie-care

din parehetele No 2, 3, 4 si 5 cate 270,era in parchetul No. 1, nu se vor opri re-zerve.

8. Padurea Albulesci, pe mosia Arm-lesd, plasa Dumbrava, 1, parcheteleNo. 1, 2, 3, 4 si 5 limitate: la Nord cumosia Strehaia, la Sud eu delimitarea lo-cuitorilor din Albulesci, la Vest cu mosiamosnenilor Baltati, era la Est cu parche-tul No. 6 prin linia deschisa pe facia pa-mèntuluT; intinderea totala a pirchetelorpogene 240, stinjeni 632; arboet de rezer-va, se vor opri in fie-care parchet eke 1440;garantia provisorie leT 3,840.

Intinderea fie-eäruT parchet este :Parchetul No. 1 pog. 48, st. 1,016.

2 , 44, " 6-05.3 , 49, " 37.4 " 48, " 397.5 " 49, " 1,169.

Total 240, 632.

Page 18: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4312 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI]

Din supra-facia parchetului No. 1, s'ascadut uä po6na in intindere de 2 pogóne

si 1,270 stinjeni.

9. PAclurea Ruesoreni, pe mosia Ruc-soreni, plasa Dumbrava; parchetele No.1,2, 3, 4 si 5 limitate : la Nord cu restulpadurei prin linia deschisa, la Sud si Estcu proprietatea Statului Rucsoreni, éra laVest cu moiile D-lor Garlisténu si Poe-naru ; intinderea totala a parchetelor po-g6ne 82, stinjeni 1,176; garantia proviso-rie lei 1,400.

Intinderea fie-carui parchet, este :Parchetul

77

No. 1,11

2» 3

4n 5

pog.

»

77

16,16,16,17,16,

st. 539.306.

1056, 32.

539.

Total 82, 1176.Arbori de rezerva se vor lasa :In parchetnl No. 1, arbori 383.

, 2, , 488.3, 506.4, 512.5, " 493.

Din supra-facia parchetelor sunt seAdu-

te 6 poeni, aflate n parchetele No. 1, 2,

3 si 4, a cAror intindere este de 26 pog.si 418 stinjeni pätr.

10. Pad.urea Ceringanul, pe mosia Stre-haia, pl. Motru-de-Jos, seria II; parchete-le No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate : la Nordcu mosneni Marti, la Sud cu restul pàdu-reï linia deschisA, la Est cu padureaCeringanul seria i, prin drumul pe culmela Sud-Est cu restul padurei prin liniadeschisa si la Vest eu islazul i prunariiledupa Strehaia ; intinderea fie-carui parehetpogOne 26, stinjeni 746; intinderea totalapog6ne 132, stinjeni 1,138; arbori de re-zerva se vor opri in fie-care parchet cate938 ; garantia provisorie lei 750.

Din supra-facia parchetelor sunt scadu-te poenile si viile allate in interior.

Judetul Doljiii.

11. PAdurea Tdrnava, pe mosia Tama-Ta , plasa Dumbrava ; parchetele No. 1, 2,3, 4 si 5 limitate : la Nord cu parchetulNo. 6 prin linia deschisk la Est cu liniasomiera despre parchetele No. 10, 11, 12,13, 14, 15, 16 si 17, la Sud cu soséoa na-tionala Crajova-Calafat, 0 la Vest cu vinemosieT Tarnava; intinderea fie-carui par-chet pogóne 72, stinjeni 228, intindereatotala a parchetelor pogóne 360, stinjeni1140, fara arbor): de rezervk garantia pro-Tisorie leï 2,140.

Din supra-feeile parchetelor sunt sea.-

dute poenile.

12. Padurea Branistea-Odaea, pe mo-sia Sadova, plasa Jiu-de-Jos; parchetulNo. 1 ce compune tot cantonul limitat: laNord cu aräturile proprietätel si la Vest,

Sud si Est cu izlazul proprietatei; intin-derea fie-carui parchet pogóne 41 stinjeni1,055; intinderea totaM a parchetelor po-gOne 41, stinjeni 1,155; %TA arbori de re-zerva ; garantia provisorie lei 700.

Acest canton se vinde pe termen de 1an pênA la 1 Septembre 1879.

13. Padurea Ciocanarff, pe mosia Cio-canarii, plasa Campu; perchetul No. 1,comps clin 2 portiunm, cad se limitézaprecum urna&A; un pale ce vine in parteadespre Nord, se limitéza in t6te partile eulivedile de fan, &A cel alt pale se limitézacu locurile de munca ale mosiei Cioca-nari , la Est ea partea din Ciocanari , ce

se aflA in judecata cu herezi Paliului ,la Sud cu paynktul arabil al mos-nenilor si la Vest cu mosia Caraula; intin-derra fie-carui parchet pog6ne 14, stinjeni1,098; intinderea totalA a parchetelor po-One 14, stinjeni 1,098, WA arbroi de re-zerva ; garantia provisorie let 350.

Acest parchet se va esploata in un an,panë la 1 Septembre 1879.

Judetul Viticea.14. Padurea Susani-Sérbi, pe mosia

Susani-S6rbi, plasa OtuluT ; parchetele No.1, 2, 3, 4 si 5 limitate : la Nord cu pro-prietatea Statulut Susani-Shbi si proprie-tatea Diculesci, la Sud cu proprietateaUsurei , la Est cu proprietatea Susani-Serbi a StatuluT 0 la Vest cu proprietateaDiculesei; intinderea totala a parehetelorpog6ne 82, stinjeni 1,026; garantia provi-sorie lei 2,100.

Indinterea fie-carui parchet este :Parchetul No. 1, pog. 14 st. 810.

2, 17 54.

773, 17 54.

174, 17 54.

17 » 5/ 77 17 » 54-Total , 82, " 1,026.

Arbore de reservA se vor Msa :In parchetul No. 1,

2» » ,,» »

77 »

» »

arbori»

»

»

»

580.680.680.680.680.

15. Padurea Arhanghelu, pe mosia Ar-hanghelu, plasa 0 eolu; parchetele No. 1, 2,

3, 4 si 5, limitate la. Nord cti restul padureIlocale prin linia deschisa, la Sud eu locuri-le de pasune, la Est cu paclurea episcopiei

locurile de pasciune si la Vest eu ara-turt, liveï si padurea proprietgei ; intin-derea totala a parchetelor pogOne 25, stin-jeni 112; garantia provisorie lei 600.

Iutinderea fie-carui parchet esteParchetul No. 1, pog. 4, st.

2, , 4, 1,248.3, " 4, 1,174.

, 4, 4, 1,175.» 5/ » 5/ » 543-

Total 25 / 112.

22 Idle (3 August) 1878

Arbori de sezervA seIn parchetul No. 1,

2,»

4,» 57

vor lasa :arbori 200.

200.200.

71

200.220.

16. Padurea Mamu, pe mosia VatraSchitului Mamu, plasa Oltului, seria II ;parchetele No. 6, 7, 8, 9 si 10, limitate :la Nord cu liniile parchetelorNo. 11 si 12,

la Sud cu parchetul No. 5 exploatatmosia Lungesci, la Est eu padurea §erba-nesei si la Vest cu pam6ntul locuitorilordin Lungesei si mosia Fumureni intinde-rea fie-carui parchet pogóne 47, stinjeni324; intinderea totala a parchetelor po-gOne 236 , stinjeni 424, arbori de rezervase vor opri in fie-care parchet câte 1,984 ;garantia provisorie lei 5,900.

17. Padurea Draganul, pe mosia DrL-ganul , plasa Oltului ; parehetele No.1, 2 , 3, 4 si 5, limitate : la Nord euproprietatea Petresci. la Sud cu proprie-tatea Cerchezu, la Est cu proprietateaSparleni si la Vest cu restul pAclurei Dra-gana;intindetea fie-caruï parchet pog6ne12, stinjeui 756; hatinderea totala a par-chetelor pogOne 63, stInjeni 1,184; arboride rezerva se vor opri in fie-care parchetcate 500, garantia provisorie lei 1,900.

18. Padurea Sirinésa, pe mosiaplasa OtAseu, seria II; parchetele No.

1, 2, 3, 4 si 5, situate in sOnga apei Lun-eavit'a, limitate : la Nord cu parchetulNo. 6, prin linia deschisk la Sud cu isla-zul proprietatei, la Vest cu pam6ntu1 lo-cuito rilor si la Est cu linia somierä; intin-derei, fie-caruï parchet, pogóne 15, stinje-Ili 252 ; intinderea totala a parehetelor po-gOne 75, stinjeni 1,260; arbori de rezervase Tor opri in fie-care parchet cAte 380 ;garantia provisorie lei 270.

19. Padurea lonesci-Govorct, pe mosiaIonesci-Govora, plasa Otaseu; parcheteleNo 1, 2, 3, 4 si 5, limitate : parcheteleNo. 1, 2, 3 si 4, la Nord cu linia parche-telor 4-30, la Est cu proprietatea Statu-luI Ionesei-Govora, la Sud cu mosneniiObeni 0 la Vest cu linia somiera; éra par-chetul No. 5, la Nord cu linia parchetuluiNo. 6, la Est cu linia somierA si la Sudsi Vest cu mosneni Obeni; intinderea

parchet pogóne 67, stinjeni 736; in-tinderea, totala a parehetelor pog6ne 337,stinjeni 1,088; arborï de rezerva se vor o-pri in fie-care parchet ate 2,695; garan-tia provisorie lei 5,075.

Din supra-facia parcheteloysunt seadu-te poenile.

Jucittul20. Padurea Dumbrava / pe mosia Tis-

mana plasa Vulcanu; parchetele No. 1,2, 3, 4 si 5 limitate : la Nord cu valea Vi-ziasul, la Sud si Vest cu panaêntul locui-torilor Venlienï si la Est cu restul p Warw.

Page 19: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Iu lie (3 August) 1878 MONITORUL OFICIALVAL ROMANIEI 4313

intinderea fie-carol' parchet, pogóne, 20;intinderea totala a parchetelor pog6ne 100arbori de reserza se vor opri In fie-careparchet 600; garantia provisorie lei 700.

21. Padurea Crasna, pe mosia Moil, pla-sa Novaci; parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5,limitate: la Nord si Vest cu restul padu-rel locale, la Sud eu mosneni Turbati si laEst cu proprietatea Statuluï ; intindereafie-carol parchet pogóne 5; intinderea to-tala a parchetelor pogóne, 25; arbori derezerva se vor opri in fie care parchet cilte125; garantia provisorie lei 500.

22. Padurea NO, pe mosia Moû, plasaJiu; parchetele No. 1, 2, 3, 4 0 5,1imita-te : la Nord-Vest cu padurea Wan ,' abusivde mosneni Rovinari, la Est cu mosneniPoenari, lu Sud-Est en eapetele parche-telor No. 31, 32, 33 si 34, prin linia so-miera si la Vast cu parchetul No. 6, prinlinia deschisa; intinderea totala a parche-telor pogóne 97, stinjeni 61; arbori de re-servkse Tor opi in fie-care parehet ate777; garantia provisorie lei 1,260.

Intinderea fie-cárui parchet este :Parchetul No. 1, pog. 20, stj 431.

2, 18, 943., 3, 19, 179." 4, , 19, " 435.

" " 5,Total

19, 665.97, ,61.

23. Padurea Comhnesei, pe mosia Co-mAnesci plasa Amaradia; parchetele No.1, 2, 3, 4 si 5, limitate: la Nord ca mos-neni Comanesei, la Est cu parchetul No.6, prin linia deschisa pe facia paméntoluY,la Sud cu mosneni Carteni si la Vest cumosneni Cretesci; intinderea totala a par-chetelor pogóne 113, stinjeni 683; garan-tig proviri- lei OTO.

In.in le ea tie-ea, tit p rch .t e,te :Parchetul No. pug. 24 stj. 658.

2, 23, 765.3, 22, 245.

714, , 21, , 1117.5, 23, 490.

"Total " 113, n 683.Arbori de reserva se vor lasa :In parchetul No. 1, arbori 787,. 2, 825.

, 3, 776,, 4, 765." 5, , 818.

24. Padurea Herisesci, pe mosia Moil',pIasa Novacii; parchetele No. 1, 2, 3, 4 si5,1imitate: la Nord cu mosneni Hierisesti,la Est eu proprietatea Statuldi, la Sud comosneni Ghebani si la Vest cu mosneniAneniseni; intinderea fie-cart-a parchet po-gone 11, st. 216 ; intinderea tetala a par-chetelor, pogóne 55, stinjeni 1,080; ar-boil de reserva se vor opri in fie-care par-0110 câte 390; garautia provisorie leT 530.

Judetul Romanap.25. Padurea Zevoiul-Plavicénca , pe

mosia Plavicénca, plasa Ocolu; acestvoiti este compus din 4 palcuri, call seYor esploata intr'un singur an, 0 se limi-téza : la Nord eu riul Oltu, la Est eu isla-zul proprietatei, la Sud cu mosia D-lui

erban Jianu si la Vest cu parnesntul p,o-prietatei; intinderea fie-ea-L.0 par diet pe-g6ne 16, sténjeni 216; intinderea totala aparchetelor pog6ne 16, stânjeni 216; WAarbor! de reserva; garantia proyisorie lei1,260.

Taerea se face in tot cursul anului.In cas and prin debordarea Oltului s'ar

lua ua, parte din ze'yoiul vêndut. acéstaprivesce pe antreprenor, färà sa aiba, vr'uapretentie de despagugire contra Statului.

26. Padurea Câluju, dupa mosia Caluiu,plasa Oltetu; parchetele No. 6, 7, 8, 9 010, limitate: la Nord cu parchetul No. 11prin linia deschisa, pe facia pamêntului, laSud cu parchetul No. 5, exploatat, la Estcu locurile de munca ale proprietat, CA-luiu i cu mosia Moronglaya, a eforfti spi-talelor si la Vest cu delimitarea locuito-rilor din Caluiu si cu parchetul No. 2 ex-pl6tat; intinderea fie-carrri parchet pog. 43stânjeni 842; intinderea totala a parchete-telor pog. 218, stA.n. 322; arbori de reser-va se vor opri 1,500 de fie-care parchet;garantia provisorie lei 5,230.

Din suprafacia parchetelor sunt scadutepoenile.

27. PAdurea Caluiu-Burluiu (Bistretu)dupa mosia Dranoyqu, plasa Oltu-de-Sus;parchetele No. 6, 7, 8, 9 si 10, limitateprecum urméza: parchetele No. 6 0 9 laNord cu parchetul No. 3, expl6tat, la Sudcu parchetul No. 11 netaiat prin linia des-chisa pe fa. i pam'ntelui, In Est ou par-ch +,111 ¡No. 5 expl tt Çi ii cip ti -chtA lot No. 7, 3 si O net.,i .t, , rui liulasomiera deschisa pe facia parnentului si laVest cu mosia Morunglavu, a do, iei spita-lelor ; parchetele No. 7, 8 si 10 se limitézala Nord cu parchetul No. 5 expl6tat, la Sudcu parchetul No. 13 netAiat prin linia des-chisa pe facia paméntuluï, laEst cu mosiaStatului Dranov6tu si la Vest cu capeteleparchetelor No. 6, 9 si 11 prin linia so-miera deschisa pe facia pamêntului; intin-derea fie-cArui parchet pog. 63, stânj. 677;intinderea total/ a parchetelor pog. 317,stair 793; arborï de reserva se vor opri2,240, de fie-care parehet; garantia pro-yisorie lei 4,940.

Din suprafacia parchetelor sunt scadutepoenile.

28. Padurea Lunea din Valea Drano-vétului, numitd 111-conu, dupa mosia Dra-novétu, plasa Oltu-de-Sus; Parchetele No.6, 7, 8, 9 si 10 limitate la Nord, Est siSud eu proprietatea Statuliff Dranovqu,&A la Vest cu parchetul No. 5 explótat,

prin linia deschisa; intinderea fie-caruiparchet pog. 4, stân. 875; intinderea totalaa parchetelor pog. 23, stAn. 497; 111 ar-bori de reserva; gamntia provisorie lei 180.

Judetul Olt.29. PAdurea Schitul-Greei, pe mosia

Schitul-Greci plasa Mizlocul; parche-tele No. 1, 2, 3, 4 si 5 limitate: la Nordsi Vest cu p-oprietatea Statului Schitul-Greci 1,, Est cu parchetul No. 6 prin li-nia deschisa, la Sud cu padurea Greci aD-lui Calenderu, de care se separa, prinlinia deschisa; intinclerea fie-carui parchetpogóne 21, stânjeni 930; intinderea totalaa parchetelor pog6ne 108, stânjeui 762;arbor! de reserva se, vor opri In fie-careparchet ate 660; garantia provisorie lei1,090.

Nume'rul reservelor notate mai sus estepentru fie-care din parchetele No. 3, 4 0 5,era parchetele No. 1 0 2, s vor esploatafail reserve.

Judetul Arge§.30. Padurea Negrea, pe mosia Negrea, pla-

sa Pitesci; parcheteln No.1, 2, 3, 4 si 5 li-mitate; la Nord cu locurile de pAsune aleproprietatei, la Sud cu restul *lord prinlinia deschisa si cu livedile de fèn aleproprietatei, la Est cu padurea rèrnasit decare se desparte prin drum si cu livedile defén ale proprietAtei,si la Vest eu locurile depasune. arturi1esi livedile de fén ale pro-prietatei; intinderea fie-cArni parchet po-gone 9, stanjeni 463 ; intinderea totala aparchetelor pogóne 46, sta.njeni 1,019; at-boil de reserva se vor opri in fie-care par-chet ate 383; garantia proyisorie lei 1600.

Din supra-facia totali a parchetelor,este scAduta u poéna, afltäîn pa rten d es-p s.t 1 ovit p vh .

31. Padurea Albota-de-jos, pe me iaAlbota-de-jos, corp din Tutana, plasa Pi-tesei ; parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5 limi-tate : la Nord cu delimitarea satenilor dinAlbota-de-jos, la sud si Est cu soséua na-tionala Pitesci-Slatina si la Vest cu padu-rea Cerbu, particulara; intindereafie-caruiparehet pog6ne 10, stânjeni 859; intinde-rea totall a parchetelor pog6ne 53, stall-jell! 407; arbor! de reserva se vor opri infie-care parchet cate 387; garantia provi-sorie lei 1900.

Din supra-facia parchelelor este sea-duta, poéna Léfului, afinta in parchetulNo. 1, in Intindere de 276 sténjeni patrati.

32. Padurea Albota-de-sus sa Beste-Mica, pe mosia Albota-de-sus saü Be4e-Mica, plasa Pitesci; parchetele No. 1, 2,3, 4 si 5 limitate : la Nord cu pAdureaVasilésca particulara, la Sud ou mosiamosnenilor Alboteni, la Sucl-Vest si Vestcu piiclurea Meripnca particulara, i la

Page 20: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4314 MOMORUL OMAL AL 110MANUI

Est cu restul pAdureT prin linia deschisape facia paméntule; Intinclerea fie-careparchet pog. 10, stânj. 39 lintinderea to-tala a parchetelor pog. 50, stânj. 195; ar-boll de reserva se vor opri n fie-care par-chet cAte 457; garantia provisoriel. 1800.

33. Padurea Tutana, pe mosia Tutanaplasa Arges, seria V; parchetele No. 1, 2;3, 4 si 5 imitate : la Nord cu mosia Sta-tuluT Ciofringeni, la Est cu linia somiera,la sud cu. parchetul No. 6 si la Vest cucâmpul proprietateT Tutana si padureaCiofringeni; intinderea fie-care parchetpogúne 42, stAnjenT 240; intinderea to-tala pogúne 210, stânjenT 1200; arbori dereserva se vor opri in fie-care parchet ale1682; garantia provisorie leT 1428.

Din supra-facia totala a parchetelor suntscadute poenile, a caror Intindere este de16 pog6ne si 896 stânjeni patratT.

Judetul Muscel.34. Padurea Räclesci, pe mosia Rades-

ci, plasa Muffle seria IV Tânjala; par-chetele No. 1, 2 3, 4 si 5 limitate : laNord cu proprietatea Tânjala a D-luT N.Rudenu la Sud cu restul padureT prin li-nia deschisa la Est cu treimea StatuluTsi la Vest eu linia somiera deschisa, ;tinderea fie-care parchet pog6ne 8, staff-jenT 711; intinderea totala a parchetelorpogóne 42, stânjenT 963; arborT de reservase vor opri In fie-care parchet ate 342 ;garantia provisorie leT 750.

Din supra-facia total/ a parchetelor,sunt scadute 2 poenT numite Cracile-Ma-turelului i Poiana Maturelule, in Intin-dere de 4 pog6ne 0. 934 stânjenT patratT.

35. Padurea Grac14tea, pe mosia GrA-distea, plasa Nucsóra, seria I; parcheteleNo. 1, 2, 3, 4 si 5 limitate : la Nord cuparchetul No. 6 prin linia deschisa, spreSud si Est cu mosia Furnicosu a mosne-nilor si la Vest cu delimitarea locuitori-lor din catunul Golesti-Lazkesci; intin-derea totala a parehetelor pog6ne 229,stânjenT 73; garantia provisorie leT 2130.

Intinderea fie-care parchet este :Parchetul No. 1, pog. 45, stj. 1,170.

2, 45, 782.3. 45, 1,069.

77 4 7 17 45 7 7) 039.77 77 5, 46, 1.

Total 229, 73.ArborT de reserva se vor lasa :In parchetul No. 1, arborT 900.

77

11

2, 2,275.3, 2,275.4, , 2,275.

11 71 5, 2,275.Din supra-fada parchetelor sunt scadu-

te poenele aflate in parchetele No. 1, 3 si 4.

Judetul Buz ell.36. Padurea Coturile de pe GavaneseiCiorani, pe mosia GavaneseT si Ciora-

ni, plasa Câmpul; parchetele No. 1,. 2, 3, 4

si 5, compuse din 8 petice de padure, situ-ate ate pe main]. Buz6ului si numite: Cotu-Chiciu, Cotul-StefuluT, Banita-Mica,, Ba-nita-Mare, Cotul-Ruptura, Cotul-Catelu-le-pArlit, Cotul-Ci6ra i Cotul-Gorga-nele, limitate : Cotul-Chiciu, la Nord curmul Buzn, 6ra la Sud, Est si Vest cu is-lazul mosieT.

Cotul-Stefule, compus din 2 portiunT,unul limitat la Nord ea rim]. Buzkl, éra laSud-Est si Vest cu islazul proprietateT,éra altul la Nord-Est si Sud cu islazulproprietAteT, 6ra la Vest eu rid BuzM.

Cotul-Banita-Miea, se limitéza la NordSud cu proprietatea Gavanesci, éra, la

Est si Vest cu riul Buzki.Cotul-Banita-Mare, se limitéza la Nord

si Vest cu rtul Buz6a, éra, la Sud si Estcu proprietatea Ciorani.

Cotul-Ruptura, se limit6za la Nord,Sud si Vest cu proprietatea Gavanesci,era la Est cu padurea Cotul-Robesci depe mosia Nisipeni.

Cotul-CA,teluluT-pArlit, limitat la Nordcu riul Buat, éra, la Est, Sud si Vest cuproprietatea Cioranu.

Cotul-Ci6ra, este limitat cu riul Buzklislazul proprieta,teT Ciorani.Cotul-Gorganele, la Nord si Vest cu

riul Buzn, éra, la Est cu rIul Buzki siproprietatea Vizereni si la Sud cu propri-etatea Ciorani; intinderea fie-caruT par-chet pogóne 74, stânjenT 1022; intindereatotal a parchetelor pog6ne 373, stânjeni1222; WA, arborT de reserva ; garantia pro-visorie leT 2000.

Parchetele se vor esploata In ordineaurmatóre :

In anul 1, parchetul No. 1 care se vacompune din Cotul-Chiciu i ua parte dinCotul-Stefule.

In anul II, parchetul No. 2 din restulCotuluT-Stefu, Cotul-Bania-Mic i ualparte din Cotul-Banita-Mare.

In anul III, parchetul No. 3 compus dinrestul CotuluT-Banita-Mare, Cotul-Rup-tu ra si ua parte din Cotul-catelule-pArlit.

In anul IV, parchetul No. 4 compus dinrestul CotuluT-eateluluT-pArlit i parte dinCotul-CióreT.

In anul V, re stul din Cotul-Cióra siCotul- Gorganele.

Din supra-facia parchetelor stint sca-(lute 5 poenT aflate in coturile: StefuluT,Banita-Mare si Ruptura in Intindere de 8pogóne si 93 stânjenT PatratT.

37. PMurea airacnttu, pe mosia Vatra-Schituld, Vintila-VodA, plasa SMnicu;parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate :la Nord cu islazul si arelurile proprieta-teT, la Sud cu padurea StatuluT Câmpulu-génca i livec,lile de fén ale proprietateT,la Est cu finetele proprietAteT si la Vestcu mosneni Bodinesci ; intinderea totala aparchetelor pog6ne 180, stânjenT 840; ar-boil de reserva, se vor opri in fie-caro par-

lulie Augu t) 18f8

chet!cAte 1440; garania provisorie leT 2180.Intinderea fie-caruT parchet este :Parehetul No, 1, pog6ne 36, stj. 163.

, 2, 36, 271.

r, 3, n 36, 80., 4, 36, 163., 5 n 36, 163.

Total " 180, , 840.

Judetul Ilfov.38. Padurea CucuetY,, dupe mosia Cuctieti,

plasa Dâmbovita; parchetele No. 6, 7, 8, 9si 10, limitate la Nord cu locurile propri-'etgiY CucuetT, la Sud cu. proprietatea CA1-nad FrumusanT a D-lul Filip, la Est curestul pMureT prin linia deschisa pe fatapaméntuluT, si la Vest cu parehetul No. 5esploatat, de care se desparte prin stélpT,mosor6e i arborT marcatT ; intinderea fie-caruT parchet pog, 20; intindea totall aparchetelor pog. 100; WA arbori de re-serva ; garantia provisorie leT 3,260.

Antreprenorul va respecta arbori ce sevor marca pe limita fie-care parchet la dis-tinta aproximativa de 50 metri unu de altu.

39. Padurea PoduPitarultd, dupe mo-sia Comana Podu PitaruluT, plasa Dâmbo-vita ; parchetele No. 11, 12,13, 14 si 15,limitate, la Nord cu proprietatea particu-

Cluceru Filastache, la Sud cu propri-etatea Statule Cucueti, la Est cu restulpadurei prin linia deschisa pe fata pAmén-tule si la Vest cu parch. No. 10, esploa-tat, de care se desparte prin stelpi, moso-r6e si arborT marcati; intinderea fie-caruTparchet pog. 15, st. 712; intinderea totalaa parchetelor pog. 77, st. 908, fall arborTde reserva ; garantia provisorie:lei 2,620.

Din suprafacia parchetelor este scaquta,poiana data in parchetul No 13.

Antreprenorul va respecta arbori ce sevor marca pe limita fie-caruT parchet la dis-tanta aproximativa de 50 metri unu de altu.

40. PMurea COunu Paserea , dupemosia Catunu CusturenT, plasa NegoescT ;un parchet care compone tót padurea,limitata la Nord cu mosia Calnati, la Estcu soseua Oltenita-Bucurese, la Sud cugradinele locuitorilor din Catun si la Vestcu mosia Catunu; Intinderea fie-care par-chet pog. 7, stAnj. 140, intinderea totalaa parchetelor pog. 7, stanj. 140, WA, ar-borT de reserva, garantia provisori lei 960.

Acésta Ochre se vinde pe termen de unan, pén6 la 1 Septembre 1879.

41. PMurea Vlädicésca, dupe mosiaVladicésca, plasa Oltenita; parchetele No.1, 2, 3, 4 si 5, limitate la Nord-Est si Sudcu proprietatea Statuld Vladicésca, érala Nord-Vest cu pAdurea Obilesti a prin-Ole N. Bibescu, esploatata, de care sedesparte prin doue movile si linia de ho-tar; intinderea totala, a parchetelor peg.117, fara arborT de reserva, garantia pro-visorie leT 2,100.

Intinderea fie-eke parehet este:

Page 21: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Iu lie (3 August) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 4315

Parchetul No. 1, pog ne 242, 24

" 3, " 2477

4, , 245, 21

Total 117Din suprafaeia parchetelor e schdut dru-

mul Obilescilor care le traversézh, ocu-pand. uà suprafacia, de 3 pogóne si 1,153stanjenT phtratT.

Antreprenorul ya respecta arboriT ce seTor marca pe limita fie-chrui parchet la dis-tan% aproximatiY de 50 metri unul de altu.

42. Phclurea Tengabescr, dupe mosiaTêngitbeseT, plasa Snagovu, seria II; par-chetele No. 11, 12, 13, 14 si 15, limitateprecum urmézh: parchetele No. 11, 12,13 si 14, la Nord cubalta Cociocu, la Sudcu phdurea esploatath, la Est en restulphdureT prin Baia somierh, deschish pe fa-/a pitmèntuluT si la Vest ell proprietateaTênchbesd a D-lui Filitis, parchetul No.15, se limitezh la Nord cu restul phdureTprin linia deschish pe fata phmêntuluT, laSud si Est cu yalea Thtaruld si la Vesten phdurea esploatath prin linia somierhdeschish; întinderea totall a parchetelorpog. 124, sthnj. 1277, garantia provisorieleT 2,900.

Intinderea fie-chruT parchet este :Parchetul No. 11, pogóne 23, stall. 575

, 12, , 23, 68613, 23. 60814, 24, 20015, 30, 50417

Total , 124, 1277ArborT de reservä se yor hisa ,

In parchete No. 11, arborT 938,12, 941,13, 939,14, 966,15, 1212,

4996,43. PMurea Ciolpani Tigänesd, dupa

mosia Ciolpani, plasa Snagovu, ParcheteleNo. 6, 7, 8, 9 si 10,1imitate la Nord-Vestcu restul phdure1 prin linia deschish pefacia pAm6ntuluï, la Est cu linia somierädeschish pe facia pämèntuluT, la Sud-Estcu parchetul No. 5 explótat, si la Sud-Vest cu phdurea Tânchbesel seria II; In-tinderea totalh, a parehetelor pogóne 14,stanjeni 351; garantia provisorie leT 390.

Intinderea fie-chrui parchet este :Parchetul No. 6, pogeme 3, stan. 164

7, ,, 2, n 9998, 2, " 11199, " 2, , 856

10, 2, 1101Total 14, 351

ArboriT de reserva se vor lhsa:In parchet No. 6, arbod 125,

7, 111,8, 115,9, 106,

10, , 114,671,

4. Plidurea Saracinésca,(cantonul dela Luptcrie), dupa mosia Shrheinésea ,plasa Snagoyu; parchetele No. 1, 2, 3, 4si 5, limitate la Nord eu phdurea Statu-luT Gherghita, la Est si Sud cu delimita-rea locuitorilor din Clitunul Luphria si laVest cu mosia D-luT Papadopolu particu-lark intinderea totaM a parchetelor pog.50, stanj. 1218; garantia prol isorie leT 820.

Intinderea fie-chruT parchet este :Parchetul No. 1, pogóne 10, stall. 333

2, 10, n 3493, , 10, , 3054, 10, , 4555, ,, 9, , 1072

TotalArborT de reseryl sln psrchet No. 1, a

2,77

3,4,5,

50, " 1218e vor oprT:rborT 410,, 411,

409,, 414,, 393,

45. Phdurea &Ira, dupit mosia Gruiu,plasa Snagovu, parchetele No. 1, 2, 3, 4si 5, limitate precum urmézh: parchetulNo. 1, se limitézh de tóte partile cu mo-sia StatuluT Gruiu, érh eele cu No. 2,3, 4 si 5, se limitéz4 la Nord-Est si Vestcu delimitarea locuitorilor din Bara la NordVest cu delimitarealocuitorilor din Lacu-TurculuT, érh, la Sud si Vest cu mosia Sta-tuluT Gruiu; Intinderea totalh, a parchete-lor pog. 86, stanj. 1030 garantia provi-sorie leT 1,500.

Intinderea fie-chruT parchet este :Parchetul No. 1, pogúne 14, stan. 728

712,3,4,5,

TotalArborT de reserva se yor lasa :

In parchetul No. 1, arborT 5822, 7263, 7214, 721

721

" 18," 18,

51

18,, 18,, 86. ,

184344044

1030

11

Judetul Vlapa.46. Padurea Ogarca, pe mosia Tangaru,

plasa Chlniscea; parchetele No, 1, 2, 3, 4si 5, limitate: la Nord cu corpul pMureTpdn linia deschish, la Est eu mosia Stoe-nesci, la Sud cu mosia Ciolanu si la Vestcu locnrile arabile ale propriethteT; Intin-derea totalh, a parchetelor pogóne 105,stanjenT 1,147, farh, arbod de reserva; ga-rantia provisorie leT 1,300.

Intinderea fie-chruT parchet este :Parchetul No. 1, pog. 28, stj. 39.

, 2, , 18, , 1011., 3, , 18, , 979.n 4, ,, 19, 11 7., 5, , 21, 407.Total 105, 1147.

47. Pádurea Cáfciórele, pe mosia Chs-

ciórele, plasa Nejlovu, seria III; parche-tele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate : la Nordeu seria V ni push In esploatare prin liniadeschiA pe facia pàmntulu i drumulBucurescilor pe marginea ArgesuluT, laSud si Ves', ea linia somi r deschish pefacia phmêntuluT si la Est cu restul ph-dare prin linia deschish pe facia phmên-tuluT; intinderea totalh a parchetelor po-gOne 278, stanjenT 572 ; garantia proviso-rie leï 11,893.

Intinderea fie-chruT parchet este :Parchetul No. 1, pog. 55, stj. 986.

2, , 56, , 188., 3, , 56, 686., 4, , 55, , 1032.

5, 54, 272.T9ta1 " 278, , 572.

Arboril de reseryä se vorIn parchetul No. 1, arborT 2230.

11

11

2, 2245., 3, 2260., 4, 2232.

5, , 2167.48. Phdurea C4ciórele, pe mosia Chs-

ciórele, plasa Néjlovu, seria IV; parvhe-tele No. 1, 2, 3, 4 si 5,1imitate : la Nordcu restul phdureT pan linia deschish pefacia phmêntuluï, la Sud-Vest cu parteade phdure In phleurT destinata spre de-frisare, la Est cu restul padureT si locu-rile mosieT Crevedia-Zhdäricénu, la Vestcu local si phdurea mosieT Gitisénca; In-tinderea totalä a parchetelor pogóne 160,stanjenT 496, garantia provisorie leT 5,343.

Intinderea fie-chruT parchet este:Parehetul No. 1, pog. 32, stj. 880.

, 2, , 31, " 1200.3, 31, 1200.

" 4, , 31, 1200., 5, 31, , 1200.Total " 160, " 496.

ArboriT de reservh se yor läsa :In parchetul No. 1, arborT 1310.

11" 2, 1277.

713, , 1277.4, " 1277.

11" 5, , 1277.

49. Phdurea Prundu-Comeni, pe mo-ia Prundu-Comeni, plasa Marginea ; par-

chetele No. 6, 7, 8, 9 si 10, limitate : laNord eu mosia StatuluT Comana, la Sudeu parchetul No. 5 esploatat, la Est culinia somierh deschish pe facia phraêntu-luT si la Vest cu phdurea, StatuluT Puenide care se desparte prin linia deschish, pefacia ph,m6ntu1uT ; intinderea totall a par-chetelor pogóne 169, stanjenT 558, AAAarborT de reserva; garantia prov. leT 2,400.

Intinderea fie-chruï parchet este :Parchetul No. 6, pog. 34, stj. 416.

, 7, , 33, 1203., 8, , 33, " 977." 9, , 33, " 916.n 10, ,, 33, ,, 934.

, 169, " 558.

Page 22: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4316 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANIEI 22 Iu lie (3 August) 1878

50. PAdurea Sladina, pe mosia CArtojani,plasa Néjlovu; parchetele No. 6, 7, 8, 9si 10, limitate, la Nord cu partea pAdureïdestinatA spre defrisare prin linia deschi-sA pe facia pAméntulni, si ca locurile ara-bile, la Sud-Est cu lini somierA deschi-sh pe facia pAméntului si cu locurile ara-bile, la Est cu parchetul No. 11, prin li-nia deschisA pe facia pAméntule si la Vestcu parchetul No. 5 exploatat; intinderetotatA a parchetelor pogéne 163, stânjeni1,063; garantia provisorie lei 2,620.

Intinderea fie-cArui parchet este:Parchetul No. 6, pog. 32, stj 990

71

7,n 8,

9,10,

,,

32,33,31,33,

1,224.54.

1,007.380.

Total 163, 1063.Arbori de reserya se vor lasa :In parchetul No. 6, arbori 1,310.

7, " 1,318.77

8, 1,322.9, 1,271.

7710 1,333.

6,553,Din suprafata parchetelor este scAdutA

nt poian A. aflatt, in parchetul No.9, in in-tindere de 775 stânjeaï patrati.

51. PAdurea Braniscea-Cartojani , pemo-in eArtojani, plasa Néjlovu; parehetele

. 6 7, " 10, i RI I t t : .'..ord enpa O. e .1e pad ..re pi op use a se d,frisia prinlinia deschisA pe facia pAméntule, la Estcu parchetul No. 5 exploatat, la Vest cuparchetul No. 11, priu linia deschisA pefacia pAmentule; intindere totalA a par-chetelor pog6ne 271 , stânjeni 285 , fArAache de reservA ; garantia provisorie lei4,408.

Intinderea fie-cArui parchet esteParchetul No. 6, pog. 55, stj. 654.

7, 54, 571.8, 54, 758.

, 9, 53, 767.10, 53, 127.

Total 271, 285.Din suprafacia parchetelor sunt scAdute

dolg, poeni aflate in parchetele No. 9 sil0in intindere totalA de 2 pog6ne , 1,107stânjeni pAtrati.

Judetul Frahova.52. PAdurea Gorgota , elupA mosia

Crivina, plasa Campule; parchetele No.6, 7, 8, 9 si 10, limitate precum urmézA:parchetele No. 6, 7 si 8 la Nord cu tere-Ilujy arabile ale mosiei Crivina, si cu luncaCU plopi, la Est ca parchetul Nro. 5, ex-ploa tat, la Sud cu restul pAdurei prin liniasemierA deschisA si la Vest cu locurile a-rabi:e ale moshi Crivina. Parchetele Nof) <4i 10 se limitézA : la Nord-Est cu par-chetele exploatate, la Est si Sudeu pAdu-res. Gherghita a Statute F,4 la Vest cu res-ted pAdureiprin linia deschisA pe facia pA-

71

51

méntului, intinderea totalA a parchetelorpog. 62, stan. 257 fArA arbori de reserva ;garantia provisorie lei 2,480.

Intinderea fie-cAre parchet este :Parchetul No. 6, pogéne 10, stAn. 548,

577, 10, 548,

578, 10, 1145,

779, 14, 903,

7710,

Total15,62,

1001,257,

Din suprafacia parchetelor este scAdutAPoiana-BAcanule aflatA in parchetele No.6 si 7 avénd intindere de 3 pogóne si 65stânjeni pAtrati.

Judetul Daanbovita.53.1PAdurea Glodeni, pe mosia Ocnita-

Glodeni, plasa Ialomita, seria III; par. No.1, 2, 3, 4 si 51imitate: la Nord cu parchetulNo. 6 prin hula deschisl , la Est cu Va-lea-LungA a Statului, la Sud-Est cu pla-iul Scaunule , la Sud-Vest parcheteleNo. 1, si 2 cu capetele parchetelor No. 14si 15 din seria I , 611 parchetele No. 3, 4si 5 se mArginesc la Vest cu Valea-SAra-ta ; intinderea fie-cAre parchet pog6ne28, stânjeni 377; intindere totalA a par-chetelor pog6ne 141, stânjeni 589; arboride reservA se yor opri cate 2,140 de fie-care parchet ; garantia provisorie lei 540.

Din suprafacia parchetelor sunt scAdutepoen ile :

Foal]] din vAi, prin parchetele Ondutese p6te lucra in parchete in tot cursul a-nule, lemnele prea gróse remase nelucra-te, n acest timp, va putea a le tiri in par-chetul vecin , sat afara din parchet inérna anuhii al douilea péne 1a finele luIFebruarie.

54. Mtn ea Sekeiu, e mosia Scheiu, pl.Dânabovita, seria I; parchetele No.1, 2, 3,4 si 5, din seria Ostriei, limita to : la nord cumosia Schein, a mosnenilor, la est cele cuNo. 1, 2 si 3 cu valea Ostriei ért, cele cu No.4 si 5 cu valea Zinelor, la Sudsi Vest cele cuNo. 1,2, 3 si 4 cu delimitarea locuitorilorcomunei Schein, érA parchetul No. 5 cu va-lea Ostrieï; intindereo. totalA a parchete-lor pogóne 126, stânjeni 235; arborii dereserva se yor opri cAte 2,100 In fie-caredin parchetele No. 1, 2 si 4 , érA in par-chetele No. 3 si 5 se vor opri ate 1,660arborl; garantia provisorie lei 290.

Intinderea fie-cArui parchet este:Parchetul

71

No. 1, pog. 26, stj.2, 27,3, 22,4, 27,5, 21,

657. ,

790. 1

1,061. I

1,024.591.

Total 126, 235.Din suprafacia parchetelor sunt schdute

poenileFagul de prin vAile parchetelor vénlute

se p6te lucra in parchete in tot cursul a-nuld. Lemnele prea gr6se Omase nelu.-crate in acest timp va putea a le tie in

parchetul Yecin sat afarA din parchet inérna anule al douilea pên6 la finele luiFebruarie.

55. PAdurea Ocnifu, pc mosia Ocnita-Glodeni, plasa Délul , seria I; parche-tele No. 1 , 2, 3 , 4 si 5 , limitate : laNord cele cu No. 1, 2, 3 si 4 cu poianaSbarglésa érA cel cu No. 5 , cu valeaSArata, la Sud-Est cu capetele parchete-lor No. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 si 12 din se-ria II-a SApAtura si poiana SArei, la Estcu parchetul No. 6 prin linia deschisA sila Vest cu capetdle parchetelor No. 30-40inclusiv din seria III-a prin Valea-Rescu;intinderea fie-eArui parchet pog. 48, stj.132; intinderea totalA' a parchetelor pog.240, stj 660; arbori de reservit se voropri 3,600 de fie-care parchet; garantiaprovisorie lei 1,050.

Din suprafacia parchetelor este seAdutAuA, poianA afiatA in parchetul No. 1.

Fagul din vAï prin parchetele véndute,se póte lucra In parchete in tot cursul a-nului. Lemnele prea gr6se rèsmase ne lu-crate in acest timp va putea a le tiri inparchetul vecin, sat afara din parchet, inérna anulul al douilea, pén, la finele luIFebruarie.

56. PAdurea Silistea-Cobordsu, pe mo-sia Silistea-CoborAsu , plasa Dealului ;parchetele No. 1 2, 3, 4 si 5 imitate :la Nord cu drumul Per,inari, c.ire traver-sezA in lung teta padurea si io separa deparchetul No. 25, la Est cu parchetul No.6 prin linia deschisA, la Sud cu proprie-

' tatea Calenderu si la Vest cu d eli-mitarea locuitorilor Silisteni ; intindereatotalA a parchetelor pog. 42, stj. 907; ga-

lrantia provisorie lei 720.Intinderea fie-cAre parchet este :Parchetul No. 1, peg. 9, stj. 1247.

2, 8, 1,169.3, 7, 114.4, 8, 256.77

5, 71 8, 713.Total 42, 907.

Arbori de reserva se yor lAsa :In parehetul No. 1, arbori 530.

2, 490.11 71 3, 57

774, 450.

51

369.

,, 5, 468-Din suprafacia parchetelor aunt scAdute

poenile.

57. PAdurea Croitorul sait Celinénea(Petreseil dejos) pe mosia COinésca, plasaCobia; parchetele No.1, 2, 3, 4 si 5, limitatela Nord cu pAméntul proprietAtei la Sudcu mosia Visina a mosnenilor Visineni, laVest cu pAméntul proprietAtei, kit la Estca linia deschisA pe facia pAméntului,vénd pe ambele capete stalpi i mosoroPesi care le deosebesce de restul pAdur ;

intinderea totalA a pfr--ehete.19r nng. 102,stj. 813 ; garantia proyisorie lei 2,050.

Page 23: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 lulie (3 August) 1878 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANIEI 4317

Intinderea fie-cárui parchet este:Parchetul No. 1, peg. 24.

2, 26, stj. 930.3, 21.

574, 15, 721.

575, 15, 458.Total 102, p. 813 stj.

Arbori de reservA se vor lása :In parehetul No. 1, arbori. 1,200.

, 2, 1,336.3, 1,050.4, , 778.

57 57 5, 768.

58. PAdurea ntárani-Capriori pemo7ia TAtArani, plasa Dâmbovita ; par-chetele No. 1 , 2, 3, 4 si 5 limitate : laEst cu linia somiel'A, la Sud-Est eu liniaparchetului No. 6, la Nord-Vest cu mos-neni Cimbesei si a doua linie somierA; In-tinderea totalA a parchetelor pogúne 422,stj. 723; garantia provisorie lei 10,768.

Intinderea fie-cArui parchet este:Parchetul N. pog. 79, stj. 1,085.

2, 82, 339.3, 84, 441.4, 85, 1,025.5, , 90, , 425.Total 422 p. 723 st.

Arbori de reservA se vor lAsa :In parchetul No. 1, arbori 3,380.

17" 2, 3,360.

3, 3,600.4, 3,520.

, 3,940.Din supra-facia parehetelor sunt scA-

c,lute poenile.

Judetul R.-Sárat.59. PAdurea Mbeni, pe mosia BAbeni, pl.

Râmnicu-de-Sus; parehetele No. 1, 2, 3,4 si 5 limitate : la Nord cu linia somierA,la Sud cu pa.urea exploatatA , la Est cupiscu la RApa-Babi si la Vest eu linia so-miera ; intinderea totalA a parchetelor pog.88, stj. 862; garantia provisorie lei 1,200.

Ittinderea fie-cArui parchet este:Parchetul No. 1, pog. 17, stj. 967.

2, 17, 728.

173, 17, 877.

574, 18, 601.

175, " 17, " 281.Total 88 p, 862 stj.

Arbori de reservA se vor Ilsa :In parchetul No. 1, arborï 709.

2, n 702.n n 3, 57

707.,, n 4, ,, 738.n n 5, n 710.

60. PAdurea Zavoiul-Grádisrea , pemosia GrAdiscea , plasa GrAdiscea; par-chetele No. 1 , 2 si 3 se compune din 5petice de zAv6e , situate t6te pe malulstâng al rtului Buz6fi, si numite : Schitasail' Cálugárésca, Coliba-Vacarulzei,dela

vale de casa paduraruld, Custura des-pre Menda, limitate preeum urna6zA:

a). Závoiul-Schita sat ailugärésca selimitézA la Nord , Sud si Est cu apa Bu-

érA la Vest ell islazul proprietAtel.b). ZAvoiul de la vale de casa päclu-

rarului se limitézA: la Nord eu islazulproprietAtei, la Vest eu islazul i arAturi-le proprietAtei, la Est si Sud eu apa Bu-zNiluï.

c). ZAvoiul Coliba Vacartaufri se limi-tézA: la Nord, Est si Vest cu islazul pro-prietAteï si la Sud cu apa Buz6u1ui.

d). ZAvoiul Custura despre Menda selimitézA' cum urnaézA : u parte la Nordcu arAturile proprietAtei, era la Est, Sudsi Vest cu apa Buzéuluï; érA eea-alte par-te la Nord, Sud si Vest cu arAturile pro-prietAtei Si la Est cu apa Bugului ; intin-dere totall a parehelor pogóne 88, stán-jenï 150; fArA arbori de reservA; garantiaprovisorie lei 1,600.

Aeeste parchete se vor esploata In unp riod de 3 ani, ate unul pe fie-eare an,

anume:In anul I, parchetul No. 1 , ce se com-

pune din zAvoiul Schita sail CAlugArésca,intindere de 31 pogóne si 601 stj. pAtr.In anul II, parehetul No. '2, in intinde-

re de 27 pogóne si 1,223 stj. pAtrati, corn-pmAidu-se din zAvoiul la Coliba VAcaru-lui i parte din zásoiul de la vale de casapAduraruluï.

In anul III, parehetul No. 3, In intin-dere de 28 pogóne si 918 stánjenT pAtrati,compunêndu-se din restul zAvoiului de lavale de casa pAdurarului 0 din zAv6e1eCustura despre Menda. Merea lemnelorse va face de la 1 Septembre-1 Iulie; 6-ra transportarea se va urma conform con-ditiunilor generale.

61. PAdurea Z4voinl-Borca pe mosiaDomnita plása GrAdir3cea; pareletele No.1, 2 si 3, limitate la Nord, Est si Vest cunul Buznt, érA la Sud cu proprietatea Ra-covitA a D-lui Gr. Sutu si riul BuzAil; in-tindere totalA a parchetelor pog6ne 56, stj.958, fArA arbori de reserva; garantia pro-visorie lei 600.

Intinderea fie-cArui parchet este :Parchetul No. 1, pog. 19, stj. 21.

, 2, 21, 54." 16, 883.

Total 56 p. 958 stj.Parehetele se vor Oda in un period de

3 ani, eke unul pe fie-care an, In ordineanumericA.

Therea lemnelor se va face de la 1 Sep-tembre-1 Iulie, érit transportarea se vaurma conform conditiunilor generale.

62. PAdurea Zavoiul-Berca, pe mosiaNisipeni, plasa GrAdiscea; parchetele No.1, 2 si 3, limitate preeum urnaézA : uà par-te din parchetul No. 1, ce vine d'a stânga1100 Buz6i1, se limitézA la Nord cu pro-

prietatea Visani i pAditrea nAruntAmasa afara din parchetatie, la Sud cu 611Buz66, la Est cu mosia Visani si la Vestcu islazul proprietAtei. Restul din parche-tul No. 1 si intregi parchetele No. 2 si 3se limitézA la Nord eu rlul Buzn, la Sadsi Vest eu islazul proprietAtei si last cuproprietatea Visani; intinderea fie-cAruïparchet pog.24, stj.610; intinderea tota-lA pog. 73, st. 534 ; fArA arbori de reser-TA ; garantia provisorie lei 1,600.

Din supra-facia parchetelor sunt RAO-te pftnile afiate

Parchetele se vor tAia intern' period de3 alai, ate unul pe fie-care an si In ordi-nea lor numericA.

Therea lemnelor se va face de la 1 Sep-tembre-1 Iulie, ér transportarea se vaurma conform conditiunilor generale.

Judetul Covurluid.63. PAdurea Zernesci, (cantonul Taini-

la) pe mosia Zernesci plasa Horincea;parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate laNord si Sud cu proprietatea rkasilor dinJorAsei, la Vest cu rèzasii"de la Gura-(5n-eel si la Est cu pârlul Stith.; Intindereafie-cArui parchet fad 9 71+20/36

intinderea totall a parchetelor fAlci 49,prAj. 35 1-'0/36; arbori de reserva se vor o-pri 800 de fie-care parchet; garantia pro-visorie lei 1,640.

64. PAdurea Fártinesci (cantonul Pu-tu-BrAnzei) pe mosia FArtinesci plasaPrutu; parchetul No. 1, 2, 3, 4 0 5, li-mitate la Nord si Sud cu rezasir FArti-nesci, érA la Est si Vest cu pAdurea loca-1A; Intinderea fie-cArui parchet fad 3,prAj. 40 ; Intinderea totalA a parchetelorfad 17, prAjini 40; fárA arbori de reser-vA ; garantia provisorie lei 245.

Judetul Putna.65: PAdurea Varnita, pe mosia Varni-

ta, plasa ZAbrAutii; parehetele No. 19,20,21, 22 si 23, limitate: la Nord cu parche-tele ne tAiate, la Sud cu pAdurea Varnita,a D-lui Constantin GrAtA, la Est cu parche-tul No. 18 esploatat si la Vest cu parche-tul No. 24 prin linia deschisl pe facia pl-méntulut; Intinderea totalA a parchetelorfAlci 56, prAj. 40-1-as/36; garantia proviso-rie lei 850.

Intinderea fie-cárui parchet este :Parehetul No. 19, fAlci 8, prAjini 6/36

, 20, 12, 31+31,36.21, 11, 11-1- 9/u',22, " 12, " 62-1-21/13-6.

23 12, , , 91-25/36.

Total. . . . 56, 401_261 36'

Arbori de reservA se vor lAsa :In parchetul No. 19, arbori 650.

, 20, , 992." 21, 892.

22, 943." " 23, 970.

Page 24: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4318 mONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 22 Iu lie (3 August) 18111

66. Padurea Visantia, pe mosia Visan-tia, plasa Zabrautu ; parchetele No. 7, 8,9, 10 si 11 , limitate la Nord cu parche-tul No. 12 , prin linia deschisa pe faciapamentftlui, la Est eu imasul proprietatei

paclurea reserva, la Sud cu parchetulNo. 6 taiat, locurile de fenéta ale mosieiVisantia i restul padurei , i la Vest eulinia somiera, deschisa pe facia pamentu-lui numita Macoveiu; intindere totala aparchetelor falci 76, praj. 68-1- 9/3e ga-rania, provisorie lei 800.

Intinderea fie-carui parchet este :

Parehetul No. 7 MIA 24, praj. 234-8VT;8 13, ,9 12,

10 , 13, ,, 11 , 12,Total 76, ,

45+33/3676+34/3e,21-1-'5/3.560+4/3668+9/36

Arbori de reserva se vor lasa :

In parehetul No. 7 arbori 1,845., 8 1,086.

9 , 1,037..17

, 10 1,062.11 " 1,020.

Din suprafacia parchetelor sunt scadute4 poeni numite: Poóna-Magurn, poeneleMacoveid si Poéna-Pacurei, afiate, una tnparchetul No. 7, doué In cel cu No. 8 sialta in eel eu No.11.

67. Padurea Soveja, pe mosia Sovejaplasa Zabrautii; parchetele No. 1, 2, 3, 4si 5, limitate la Nord en mosia Statului

judetul Baal, avend capete-le în plaiul Chinusului , la Est cu Arsitadin fundul Cremenetulai i ilnia deschisatntre parchetele ce se vend si restul pa-durei la Sud cu plaiul Ungurasului, ceduce la fundul Dimicusului si la Vest culinia deschisa , despartitóre parchetelordin verful muntelui DimicusuluT; intinde-rea fie-carui parchet fed' 30; intindereatotala a parchetelor falci 150; arbori dereserva se vor opri 4,800 de fie-care par-chet; garantla provisorie lei 2,000.

Judetu1 Tecueid.68. Padurea Baliinesd, pe moqia Bala-

nesci, plasa Zeletinul ; parchetele No. 1,, 3, 4 si 5 , limitate la Nord si Vest cupadurea D-lui Plftos si la Est si Sud cucampul proprietatei; intinderea totala aparehetelor Wei 5, prAj. 8+11,1as; garan-lia provisorie lei 290.

Intinclerea fie-WO parchet este:Parchetul No. 1 fade praj.78+25/33

» 2 » nn3n nn 74-1-2/36, 4 ,, 1 13+5/3,5 " 1 , 4/,(3

Total 5 , 8+"/36.Arborï de reserva se vor lasa:In parch. No. 1 arborï 79.

2 74.I, 3 n 74.

5 , 90.

Judetu1 Bacád.

69. Padurea Nad4a-Cet4uia, de pemosia Nadisa-Ceta tuia plasa Taslau-deJos; parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limi-tate : la Nord, cu padurea Fantanele, aprincipelui Vitgenstein, la Est si Sud-Estcu padurea rezasilor Sohodolu, la Sudcu padurea fiilor Sandu Sturdza si la Vestcu parchetul No. 6, prin linia deschisa pefacia pamentulut ; intindere totala a par-chetelor fad 55, praj. 14-5/3s; garantiaprovisorie lei 1,400.

Intinderea fie-carui parchet este :Parch. No. 1 fad 15, praj. 29+ 2/36

2 9,, 3 " 10, " 25-1-23/36" 4 , 11, " 8+ 51as

5 " 8, " 50--PV3aTotal , 55 1-Plas

Arbori de reserva se vor lasa:In parch. No. 1 arb. 1,540.

" 2 " 960." 3 " 1,035.

4 " 1,110.5 " 860.

70. Padurea aqinu, de pe mosia Ca-sinu, plasa Trotusu, seria I Sboina; parch.No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate: la Nord-Veston nul Casinu, la Sud-Vest cu parmulSboina, la Sud cu partul de la Zidul-Smeilor, la Sud-Est si Nord, prin liniadeschisa ce desparte parehetele de restulpadurei; tntinderea fie-carut parchet falci20; intinderea totala falci 100; arbori dereserva se ror opri 3,200 de fie-care par-chet; garantia provisorie let 1,200.

71. Padurea (la,inu, de pe mosia Casi-nu, plasa Trotusu, seria II Magura, par-chetele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate : laVest eu padurea taiata de Asanache, pepiscul Fetuici, la Nord cu drumul pisen-lui Fetuici, Valea-Ghioinei, Sarata si Cur-mAtura-Petrósn, despre plaiul Cadaturei,la Est eu linia ea desparte parchetele depadurea netaiata, la Sud cu plaiul Che-trósei si drumul siql; intinderea fie-cardparchet falcI 15; intinderea totala a par-chetelor %lei 75; arbori de reserva se voropri 1,200 de fie-care parchet ; garantiaprovisorie lei 700.

72. Padurea Caq,nu, de pe mosia Casi-nu, plasa Taslau-de-Jos, seria IV Urso-iu, parchetele No. 1, 2, 3, 4 si.5.1imitate:la Nord cu linia ce desparte padurea dereserva de cea parchetata din vechime, laVest cu drumul Porearului, ce d ,ee laVerful-Ursoiului si Poiana-PorearuluT ,unde se 1nfuncla ultimele 4 parchete si laEst cu linia deschisa despartitóre parehe-telor ce se vend, de padurea poprita; in-tind.erea fie-carui parchet falei 15 ; in-tinderea totala a parchetelor fAlci 75; ar-bori de reserva se vor opri 1,200; garan-tia provisorie let 440.

Din suprafacia parch.etelor este scOutitpoenA aflata in parchetul No. 2, In in-

tindere de 21 praj. si 18 stanj. pat..

73. PAdurea Boydana, de pe mosiaBogelana, plasa Trotusu, seria I, parche-tole No. 1,2, 3, 4 si 5, limitate la Nordcu locuitorii fosti clacasi, la Sud cu par-chetul No. 6, prin linia deschisa pe faciapamentului, la Est cu rezasiT de Negoesei,si la Vest on locurile fosti1or clacasi i cumosia fratilor Tafta; intinderea totala aparchetelor falci 52, prkj. 44+2/36; ga-ran0.a provisorie lei 1,500.

Intinderea fie-cArui parchet este :Parch. No.1, Ala 10.

2, " 2,, 3,, 4," 5 " 12, prkj. 444'2/33.Total " 52, " 44+12/36.

In suprafacia parchetelor nu sunt cu-prinse poenile numite la Curätura, Vii-Ora si Fané-ta, cari suut scklute.

Arborii de reserva se vor opri: in par-chetele No. 1, 2, 3 si 4 cAte 800 arborl,&A t tel cu No. 5, arbori 1,500.

Judetul Vasluid.74. Padurea Lipova, de pe mosia Lipo-

va si Lunca, pl. Racova, seria I, parcheteleNo. 13, 14, 15, 16 si 17, limitatela NordVest cu padurea tanera si mosia Itcani,la Sud Vest cu padurea Mare si la Est cuampul mosiei locale; intinclerea fie-caruiparchet %lei 8, praj. 50; intinderea totalita parchetelor falci 43, praj. 10; arborii dereserva se vor opri 690de fie-care parchet;garantia provisorie lei 345.

Judetul Tutova.75. Padurea Fundénu, de pe mosia

Fundénn, pl. Corodu, seria II, Stejaru, par-chetele No. 1, 2, 3, 4 si 5 noui, limitate:la Nord cu padurea exploatata, la Sud curestul padurei prin linia cleschisa pe fa-cia pamentului, la Est cu mosia Smultisi la Vest eu campul mosiei locale; intin-derea fie-card parchet falei 4, praj 75 ;intindarea totaM a parchetelor falci 24,praj. 55; arbori de reserva se vor opri395 de fie-care parchet; garantia7proviso-rie lei 820.

76. Padurea Petrvesci-Stejaru, de pemosia Parvesci, plasa Simila, parcheteleNo. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate, parcheteleNo. 1, 2 si parte din 3, de la locul numitdespre Fetesci, se marginesce: la Nord cupadurea Ieromonachului Isaia , la Est eulocurile fostilor clacasi, la Sud cu par-chetele taiate si la Vest cu rezasii Bog-danesel, era restul parchetului No. 3. siintregi parchetele No. 4 si 5, de la loculnumit despre Vladesci, la Buda se limi-tha: la Nord du estul pAautdr hirrosci-Stejaru. netAidt, prin linia deschiSsit , laEst cu locurile proprietatei, la Sud cure-

Page 25: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Lille (3 August) 1878 MONITORUL OFICIAL AL hOMANIII 4aI9401 BogdAnesci i lee irile propriethteisi la Vest cu mosia Orgoesci, a Statuluï;intinderea fie-cArui parchet fAlci I , prAj.20; intinderea totalit a parchetelor facT 6,prAj. 20; arbori de reserva se vor opri 125;garantia provisorie lei 220

77. PAdurea Bungeni, de pc mosia Bun-geni, plasa Tutova parehetele No. 1, 2, 3,4 si 5, limitate fa Nord cu mosia Ruse-ni, la Vest cu proprietatea Spire, la Sudcu restul Ochre si la Est cu câmpul mo-siei locale; intinderea fie-clrui parchet%lei 6 ; intinderea totalit a parchetelorfAlci 30; arbori de reservA se vor opri 480de fie-care parchet ; garantia provisorielei 240.

Judetul78. PAdurea Talhttresci, de pe mosia

TAlhAresci, plasa Midlocu, parchetele No.1, 2, 3, 4 si 5, limitate precum nrmésA :

parchetul No. 1 si parte din No. 2, se li-mitézA: la Nord cu restul pAtlurei prindrumul la Albescr, la Sud cu padurea es-ploatatl, la Est cu linia somierA, deschi-sA pe fada pAmbtului si la Vest cu ho-tarul mosiei Rediu.

Restul parchetului No. 2 si intregi par-chetele No. 3, 4 si 5, se limitézA la Nordcu restul pAdurei prin linia deschis1 pefada pAmêntului, la Sud eu terennl pro-prMAtei, la Est cu pAméntul locuitorilorsi la Vest cu pAdurea exploatatA; intinde-rea fie-cArtif parchet fAlci 3, prAj. 36; in-tinderea totall a parchetelor fAlci 17,pritj. 20 ; arbori de reservA se vor opri276; garantia provisorie lei 550.

In anul 146 se va exploata sparchetulNo. 1 ce vine allturi cu pAdurea esploa-tatA si hotarul mosiei Rediu.

In anul 2-lea parchetul No. 2 din careuA parte este alAturi cu parchetul No. 1,6r1 restul in partea despre Sud, ay6nd silimita la Est si Vest terenul proprietAtii.

In anul 3-lea parchetul No. 3, alAturicu restul din parchetul No. 2, érA in anil4-lea 0 5-lea parchetul No. 4 si 5 unullângA anal.

79. PAdurea Cretesci, de pe mosia Cre-tesci, plasa Crasna, parchetele No. 1, 2,3, 4 si 5 compuse din 2 cant6ne, numite:cantonul GAitoai i Ripa CobAlciti, cel

compus din parchetul No. 1, 2si parte din 3, se limitézA, la Nord cu i-masul locuitorilor, la Nord-Est cu pAdu-rea tAnArA a Statufui, la Sud-Vest en mo-sia Budescil si la Nord.-Vest cu imasullocuitorilor Cretesci j pAdurea t6n6rA,érA cantonul 2-lea compus din restul par-chetului No. 3 si intregi parchetele No.4 si 5 se limitésA la Nord-Est si Sud eupAdurea t6n6r1 a Statulul si la Vest cu i-masul locuitorilor Cretescl; intinderea fie-cAruT parchet fAlci 4, prAj. 64, 4-'4/36; in-tint.] Area tota14a narebatelor filci 94 nrdi 1+34/367, arbori de reservI se vor opri 770;garantie provisorie lei 563.

Din suprafacia parchetelor sunt scAdu-te poenile.

Judetul Ia§i.80. PA lurea Haddmbu, de pe mosia

Hadâmbu, phsa Stavnicu; parchetele No.1, 2, 3, 4 0 5 limitate la Nord cu pAdu-rea localA, ne esploatatA, prin linia des-chisA pe fata pAmentului, la Sud cu isen-drenii proprietate particolarl, la Est cupAm6ntu1 de culturA, locul numit CApote-sci si la Vest cu pAdurea Miron6sa prindrumul ce merge de la Mironeasa la schi-tul Hadâmbu; intinderea fie-cArui parchetfAlci 17, prAj. 8; intinderea totalA a par-chetelor fAlci 85, prAj. 40; arbori de re-sery1 se yor opri 1368 de fie-care parchet;garantia provisorie lei 5500.

Din suprafacia parchetului No. 1 estescAdutA poiana Popii in intindere de 1f9.1ce, 4 prAjini si 14 stj. patrati.

81. PAdurea Belcesci, de pe mosia Bel-cosci, plasa Bahluiu; parchetele No. 6, 7,8, 9 0 10 limitate : la Nord si Sud cu f6-netele domeniului local, la Est eu restulpAdurei ne esploatatA, prin linia deschisApe fata pAmêntulai si la Vest cu parche-tul No. 5 esploatat in periodul trecut; In-tinderea fie-cArui parchet fAlci 1, prAj. 70;intinderea totalA a parchetelor fAlci 9,prAj. 30; arbori de reseryA se vor opri 150de fie-care parchet; garantia provisorielei 500.

Din suprafacia parchetelor s'a scAdutuA poianit in intindere de 26 prAjini, afia-tA in parchetul No. 6 si 7.

82. PAdurea Cióra, de pe mosia Qióra,plasa Bahluiu; parchetele No. 1, 2, 3, 4si 5 limitate : la Nord-Est cu parcheteleexploatate in periodul trecut, la Nord-Vest cu pAdurea localA neexploatatA prinlinia deschis1 pe facia pitmesntului, la Esteu pAdurea Singed particularA, Ara la Vest

Sud cu imasul local; intinderea fie-cA-rui parchet prAj. 64; intinderea totalit aparchetelor fAlci 4; arbori de reservA seyor opri 64 de fie-care parchet ; garantiaproyisorie lei 200.

83. PAdurea Sinesci (cantonul CenusaValea-Rea), de pe mosia Sinescii, pla-

sa CarligAtura, parchetele No. 1, 2, 3, 4si 5 limitate precum urrnézA : parchetulNo. 1 si parte din 2 afiate in cantonulValea-Rea, la Nord cu pAdurea locale neparchetatA, la Sud si Est cu linia somierA, laVest cu linia somierA padurea t6n6rA sipoiana Valea-Rea, érA restul din parche-tul No. 2 si intregi parchetele No. 3, 4 05 se mArginesc la Nord cu parchetul No.27, dupl vechia parchetatie, la Sud cuparchetul No. 13 dup1, vechia parchetare,la Vest cu pAdurea Boghicea din judetulRoman si la Est cu pärìul Cenusa; intin-derea fie-cArui parchet falei 32, prAj. 40 ;

intinderea totall a parchetelor fad 162,prAj. 40; arbori de reserva se vor opri

5,200 de fie-care parchet; garaMia provi-soriA lei 1850.

Din suprafacia parchetelor sag salutepoenile.

Judetul Botogani.84 PAdurea Gorba'nesci (Cantonul Cti-

riteiu), de pe mosia GorbAnescil, plasaMeletinu; parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5limitate : la Nord cu restul pAd urei prinlinia deschisA pe facia pAmêntului, 611 laSud, Est si Vest cu câmpu moieÏ locale;intinderea fie-cArui parchet prAj. 74+22/36intinderea totalA a parchetelor fAlci 4,pritj. 52+2/36; arborl de reservA se vor o-pri 75 de fie-care parchet; garantia provi-sorie lei 100.

85. PAdurea Burdujeni, de pe mosiaBurdujeni, plasa Siretu; parchetele No. 6,7;8, 9 0 10 limitate : la Nord-Vest cuproprietatea Statului Mitocul, la Nord-Est cu poiana VAlcitnescilor i pAdureaneexploatatA, la Sud-Est eu campul mo-siei locale si la Sud-Vest cu parchetulNo. 5, exploatat in periodul trecut; intin-derea fie-cArui parchet fAlci 8, prAj. 674-2:36; Intinderea totalA a parchetelorfAlci 44, prAj. 19-4-'6/36; arbori de reservAse vor opri 708 de fie-care parchet; ga-rantia provisorie lei 1,460.

Din suprafacia parchetelor sunt scAd ate4 poeni afiate in parchetele No. 6 si 7, acAror intindere totalA este de 4 fAlci, 61

Ajini si 34 stj. patrati.

86. PAdurea Lehnesci R'4ca, dupe mo-Oa Lehnesci, plasa StefAnesci; parcheteleNo. 1, 2 si 3, limitate: la Nord, Est siVest cu câmpul mosiei locale si la Sud eudul Prutu ; intinderea fie-citrui parchetfAlci 4, prAj. 40 ; intinderea totalA a par-cbetelor fAlci 13, prAj. 40; arbori de re-servAl se vor opri 68 de fie-care parchet ;

garantia provisorie lei 600.Esploatarea parchetelor se va face in

period de 3 aril, socotit de la 1 Septem-bre 1878. ErA tAerea se va face in tot cur-sul anului, fiind pAdure de salciA.

87. PAdurea Bucecea, dupe mosia Bu-cecea, plasa Siretu, seria II ; parcheteleNo. 1, 2 si 3, din care : parchetul No. 1compus din palcurile cu No. 20, 21, 23si 25, cel cu No. 2 compus din pAlcurilecu No. 26, 27, 29, 32 si 34 si cel eu No.3 din No. aditional 34 si limitate precumurmézA : la Nord si Vest cu mosia Hinte-soil' a principesei Maria Suto prin rid Si-retu , érA la Est i Sud eu câmpul mosieilocale. Parchetul No. 3 se limitézA laNord si Vest cu mosia Hineseiï prin dulSiretu , la Est cu câmpul mosiei locale sicu parchetul No. 2 , 6rA la Sud cu MosiaCAlinesci a D-lui G. Mielescu. Peticelecu No. 29, 30 si 31 suht situate in MiclIo-cul mosiei HAntesdi prin riwtura rinlulSiretu in timp de inundatie ; intindere-totalA a Darchetelot 111ci 13 ; Drliini 66,

Page 26: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4320 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 22 Iu lie (3 August) 1878

18/36, fArt, arbori de reserva; garantia pro-visorie lei 59.

Intinderea fie-cArui parclut este:Parchetul No. 1 fAleï 4 prAj. 49-1-11/as

, 2 4 24428/36

113 4 224-'2/36

Total . . , 13 66-1-"133Din suprafata pardietelor sunt scA4ute

p oenele.Aceste parchete se vénd pe periodul de

3 mil', socotit de la 1 Septembre 1878 p:1-nt la 1 Septembre 1881.

Judetol Dorohoiti.88. PAdurea Suhareu, dupe mosia Su-

hAreu, plasa Prutu-de-sus; parchetele No.6, 7, 8, 9 0.10 nouï, sat 24, 25, 26, 27 si28 vcclil limitate : la Nord-Vest cu par-chetul NO. 5 not sat 23 vechit, exploatatIn periodul trecut la Est cu pAdurea lo-call de care se desparte prin linia somierAdeschisä pe facia pAméntului, la Sud-Vesteu pardhetul No. 29 vechili ne esploatatprin linia deschisA pe facia pAméntuluisi la Vest cu pádurea Daniileni de carese desparte prin drumul ce merge din Da-niileni la Oroftiana; intinderea totalt, aparchetelor fAlei 51, práj. 63-1-'3/36; ga-rantia provisorie lei 1,100.

Intinderea fie-WO parchet este :Parchet. No. 6, fai. 9, prAj. 57-I-7/36

7, 9, 71-1-- 4/36

8, , 10, 20 -n 9, , 10, 68+14/36

10, 11,Total . . 51, 63-1-'8/86

Arborit de reserva se vor lAsa :In parchetul No. 6 arbori 778.

17 177

n n 8n 9n

n , 10

71

791.820.868.886.

89. PAdurea Cordareni (cantonul Car-cinia-DauluY) , dupe mosia CordAreni,plasa Prutu-de-sus; parchetele No. 1, 2,3, 4- si 5 dupt, noua parchetatiA, limitate:la Nord si Vest cu câmpul mosieï locale,la Est cu parchetul No. 50 dupe vecheaparchetatie, prin linia deschist, pe faciapAméntului si la Sud cu drumul de la Do-rohoit la CordAreni i Térgu-SAveni ; In-tinderea fie-cArui parchet prAj. 66; lain-dares totalt, a parchetelor fäld 4, präjini10 ; arbori de reservA se vor opri 66 defig-care parchet ; garantia provisorie lei120.

90. PAdurea Goroveiy, dupe mosia Go-roveiu plasa Cosula; parchetele No. 12,13, 14, 15 si 16 limitate la Nord si Nord-Est cu pAriul CobAscaiului, care se vérst,In ézul de lêngt, M-rea Goroveiu si caredesparte aceste parch. de cele eu No. 19,20, 21, 22 si 23, la Sud-Est eu parchete-le No. 24 si 17, la Sud-Vest cu parche-tele No. 30, 31 si 32 si la Vest cu par-chetele No. 11 si 29, Intinderea

parchet fad 3, prAjini 65-P2/36; intinde-rea totalA a parchetelor WA 19, prAjini8H-2/26; arborii de reserva se vor opri 306de fie-care parchet; garantia provisorielei 800.

91. PAdurea Paltinisiu, dupe mosiaplasa Prutu de Jos; Parchete-

le No. 1, 2, 3, 4 si 5, dupe noua parche-tatie sat No. 6, 7,8, 9 si 10, dupe planulvechiti, limitate, la Nord cu. parchetul No.11, prin linia deschisA pe fata plméntuluila Est si Vest cu câmpul mosiei locale, sila Sud cu parchetul No. 5 dupe vechiaparchetatie; intinderea totalä a parchete-lor ale 5, prAjini 47; garantia provisorielei 150.

Intinderea fie-eárui parchet este:Parch. No. 1 fAlei

33 332

37 n 34

» 5Total . .

1, prAj., 1,, 1,

1,»

42 4-18/361-4-18136

484-'813636

, 5, 47Arborï de reservä se vor opri.In parehetul No. 1, arborï 84

17 27 3783

17 37 3382

4, 127

17 77 5, ,, 71

92. PAdurea Buhalnita, dupe mosiaBuhalnita plasa Muntele, seria I; parche-tele No. 1, 2, 3 si 4, compuse din parch.No. 30 vechit din seria numitt, Buhalnita,limitate la Nord cu pâraele Buhalnita siVatta, la Est cu parehetul No. 29 vechit,la Sud parchetele No. 1, 2, 3 si parte din4 cu poiana Fata-Mare, ért, resiul parche-tului No. 4 eu piciorul Fata-Mare si la Vesteu parchetul No.4 not, sat restul parehetu-le No. 30 vechit prin linia deschisA; in-tinderea fie-ctruï parchet fad 8, prAjini61-1-33136; intinderea totalA a parehetelorfed 35, prAjini 7424136; arbori de reser-vA, se vor opri 1,053, de fie-care parchet ;garantia provisorie lei 130

Aceste parchete se vor esploata in unperiod de 4 ani, socotit de la 1 Septem-bre 1878, cAte unul pe fie-care an.

93. PAdurea Ruhalnita, dupe mosiaBuhalnita, plasa Muntele, seria II; Par-chetele No. 1, 2, 3 si 4, compuse din par-tea partechetului No. 6 vechit din seriaPristopol, limitate, la Nord cu restul par-chetului No. 6 vechit la Est cu pAriulRuginei, la Sud eu parchetul No. 5 not,prin Hnia deschisA, si la Vest cu liniasomierA care le sepal, de parchetul No. 7vechit ; intinderea fie-cArui parchet fälet6, prtj. 50; intinderea totalä a parchete-lor falei 26, prAj. 40; arboril de reservase vor opri 796 de fie-care parchet ; ga-rantia provisorie lei 210.

Aceste parchete se vor esploata In unperiod de 4 anï, socotit de la 1 Septem-bre 1878, co:Ate unni pe fie-care an.

Judetul Roman.94. PAdurea Sagna, depe mosia Sagna,

plasa Siretu de Sus; parchetele No. 6, 7,8, 9 si 10, limitate, la Nord cu ftneteleproprietätii si ptriul StAnsoru, la Sud cupädurea tè'nert, de care se desparte prindrumul ce duce pe eulme, la Est ea par-chetul No. 5 esploatat in periodul trecut,si la Vest cu pAclurea Gadintï BogdAnesti;intinderea totalt, a parchetelor fAlci 14,

prAj. 30; garantia provisorie lei 450.Intinderea fie-eärui parchet este :In parchetul No. 6, fAlci 3

17

77

13

7 7

8,97

10,

n

57

33

32, prAj. 30

Total. . 14 30Arborii de reservA se vor lAsa :In parchetul No. 6, arbori 360.

7, , 360.8, 360.

319, 360.

5710, 285.

95. PAdurea Poenarii, dupe mosia Poe-narii, plasa Siretu de Sus; parchetele No.

6, 7, 9 si 10, limitate, la Nord cu Hal-pAsesti i Gadinti, la Est cu parchetul No.11 prin linia deschisA, la Sud eu pAdureaPoenarii a D-lui Millu si spre Vest cuparchetul No. 5 esploatát In periodul tre-cut; intinderea fie-cArui parchet fAlci 11,prAj. 36; intinderea totalä a parchetelorfAlei 57, prtj. 20; arbori de reserva se

opri 916 de fie-care parehet ; garantiaprovisorie lei 1,700.

Din suprafacia parchetelor sunt scklutepoen ele.

96. PAdurea Ciuturesei, dupa mosia Ciu-turesci, plasa Fundu; parehetele Isto. 6, 7

8, 9 si 10, limitate: la Nord cu parchetulNo. 5 explótat, la Sud cu restul pAdureipun linia deschist, la Est cu pana de ladélu viel GrozAvi, Hugiu schitului Mu_Mare, Céiru Popi si pAdurea têntrA a schi-talai Délu-Mare si parte din hotarul Odo-bescilor, érá la Vest cu pArAiasul Gotil;intinderea fie-cArui parchet fáld 7; intin-derea totalä a parchetelor fMci 35; arborïde reserva se vor opri 700 de fie-care par-chet; garantia provisorie lei 420.

Din suprafacia parchetelor este seAclutt,poéna vieï GrozAvi aflatA in parehetele No.6 si 7 in intindere de 1 falce 50 prAjini.

Judetul Sucéva.97. PAdurea Dolhasca (cant. Tur-

batu), dupe mosia Dolhasca, plasa Siretu;parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5 limitate laNord eu restul pAdurei (parchetul No. 9,dupt vechia parchetatie) prin linia des-chist pe fata pAméntului, la Est cu mosiaTudora si Sirëtelu, la Sud eu parchetultliat in annl 1863, si la Vest en câmpulmosiei locale ; intinderea fie-eärui parch.

Page 27: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Julie (3 August) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 4321

falci 14, prAj. 61-1-14136; intinderea totalla parchetelor %lei 73, praj. 66-1-34's6; ar-bori de reserva, se vor opri 1,182 de fie-care pare.; garantia provisorie lei 1,800.

REGULAMENTDE

LicitatiunI pentru vén4érea pitduri-lor Statulul.

Art. 1. Vinderea pMurilor Statu hi seface prin licitatiune publica orall.

Art. 2. Licitatiunile se tin in patru cen-truri i anume : in Craiova pentru paduri-le din jucletele Mehedinti, Dolj , Gorj,VAlcea, Olt, Romanati i Tcleorman; inBucuresci pentru cele din judetele: Ilfov,Vlasea, Dâmbovita, Prahova, Buz6t, Ialo-mita, Arges si Muscel; in Focsani pentruacele din ju'detele Ramnicu-SArat, Bra-ila, Covurlui, Patna, Tecucin si Bacau;érA in InI, pentru cele din judetele Doro-hoin, BotosanY, Sucéva, Némtu, Roman,

Vasluit, Tutova, Faleit, si Cahul.Art. 3. Licitatiunile sunt presidate

Bucuresci de D. ministru al financelor,and va voi s1 asiste, si de administratoriidomenielor i pAdurilor Statulul, sat deunul dintr'ênsii, delegat de colegii

In centrurile mai sus fixate, de unul dinadministratorT, câncl se va OA de cuvintit,sat de ua comiqune compusa de prefectullocal , casierul-general i un inspectorsilvie.

Art. 4. Casierul-general este insiircinatcu primirea i pitstrarea garantielor pro-visorii depuse de adjudecatari.

In Bucuresei acést a. sareina va fi inde-plinita de casierul case de depuneri siconsemnatiuni, sat de delegatul stti, éritmn lipsa, de un alt easier al Statului.

Art. 5 Niel na, lieitatiune nu se p6tesine fail ua prealabila publicatiune, facuta.prin Montitorul oficial çi prin afipte lipiteIn fil-care centru, la loeurile uncle se vatinea licitatiunea.

Ori-ce publicatinne trebue sa indiee:a). Locul nude re p6te lua cunoscinta.

de con ditiunil e de esplótare, precumconditiunile de licitatiune, daca si unelesi altele nu sunt publicate d'ua-data euanuntarea licitatiunei;

b). Autoritatea insareinata cu tinerea

c). Locul, qina i ora fixata pentru ti-nerea

d). Valórea garantiei provisorie ce tre-lme sa depuna fie-care concurent, spre a fi

misla licitatinne.Estracte din publicatiunile mai sus indi-

cate, se vor afisa la resedintele prefectu-relor si primArille comunelor pentra pa-dui ile co cad in circomscriptia lor.

Art. 6. Publicatinnile pentru Incunos-ciintarea licitatiunilor se fac n termineleprescrise prin art. 47 si 50 din legea asu-pra comptabilitAtei generale a Statului.

Licitatiunile se tin in localul, la 4inaora indicata prin publicatiune.

Art. 7. Licitatiunea se face succesiv pen-tru fie-care *lure In parte si In ordiniledupit cum yor fi inserise n tabloul publicat.

Pentru a se putea tine licitatiunea, tre-bue sit fit eel pucin doui concurenti pen-t% aceeasT padure.

Art. 8. Coneurenta se tine asupra pre-tului unni pogon pentru padurile de din-c6ce de Milcov, énii pentru cele de dincolo,asupra unni fAlci.

Preturile oferite prin concurenta nu sepot urca cu mai pucin de cat din deee inq_ece lei.

Art. 9. Peste pretul adjudecatiunei, nu-mal este primita nicii na. oferta.

Art. 10. Resultatul fie-card licitatiuni,se va constata prin un proces-verbal in-cheiat chiar in qedintà, in registru specialde licitatiuni.

Acest proces-verbal va arata ate impre-jurarile operatiunei, eonstantând miraclefie-carui concurent,pretul oferit de fie-care,persóna asupra cariea s'a acljudecat padu-rea, pretul eu care s'a adjudeeat si care vafi sods, atât in cifre cat si in litere; in finegarantia provisorie ce a depus ea adjude-catar.

Procesul-verbal se va subscrie chiar tuacea sedinta, imediat dupa, adjudicare, decatre eel ce ail presedat licitatiunea,catre adjudecatar precum si de catre eel-

coneurenti.Nevointa sat neputinta de a subscrie,

din partea acestor din urn* se va men-tiona in procesul-verbal.

Art. 11. Déca sat din lipsa de amatorisail de alta causa, licitatiunea anunciatanu s'a putut tinea, procesul verbal se vamargini a artta ImprejurArile pentru carelicitatiunea n'a avut loe i termenul pentrucare s'a arnAnat.

Art. 12. Niel uii adjudecatiune nu estedefinitivii sat valabile Ona nu va fi apro-bata de catre administratiunea generalAa domenielor i paclurilor Statului si con-firmatA de cAtre consiliul de ministri.

Déct, aprobarea si confirmarea adjudeca-tiunei; nu se face phit in termen de 20

adjudecatarul este in drept retra-ge garantia si a cere anularea adjudeca-tiunei.

DécA, dupA espirarea termenului de maisus, adjudicatarul nu va fi declarat caretrage garantia depusit la licitatie, si ad-judieatiunea se va confirma, apoi, ea rtmâneobligatoriA pentru dênsul.

Art. 13. In cas de neaprobare, sat de ne-1confirmare, adjudecatiunea este nulA sifAra, efeet ; garantia provisorie se restitueimediat adjudecatarului si se procede lanA noul licitatiune, fAc6ndu-se alte pu-blieatiuni i incepkidu-se strigArile de la Ipretul adjudeeatiunei anulatA.

PAdurile a corarora adjudieatiune nus'a cenfirmat nici in urma unei a doua li-

citatiuni, se yor retrage din v6nclére si nuse vor mai putea pune in licitatiune p6n6la anul viitor.

Art. 14. WM adjudicatiunea este eon-firmata, vêndérea care a facut objectul li-eitatiunei, este consideratA ca prefectA sicontractul ca incheiat, éra adjudecataruleste tinut din acel moment a indeplioi t6teobligatiunile resultând din conditiunilegenerali sat speciale ale contractului.

Art. 15. Pentru asigurarea indeplinireitutulor obligatiunilor i observarea tutu-lor preseriptiilor contractului, cumpara-torul este dator ca Oa) in termen de 30c,lile, de la giva confirmArd adjudicatinnei,sit depunA garantia definitivA in yalóreaecuivalentA cu jumnatea pretului ce area plAti, dupA conditiunile generale pe fie-care an, érA garantia provisorie 'i se varestitui, sét i se va cocoti in garantia de-finitivA.

Art. 16. Garantia provisoril sat defini-tivii, nu se admite de cat in numerar, inefecte publice ale StatuluT, sat in scrisurifunciare, cari se primese pe val6rea lornominala.

Art. 17. Déca adjudeeatarul nu va fi de-pus sari complectat garantia definitivA00 la espirarea termenulni de mai sus,garantia provisoril ee a depus la licita-tiune, se va confisca in folosul StatuluT,kit padurea adjudecatA, se va pune din notin WI:46re ie comptul adjudecatarului si

dispositiunilor stipulate prin cc) n-ditiunile generale.

Art. 18. Ori-ce persóna, care ar impe-dica sat turbura libera coneurenta, la li-eitatiuni sat ar intrebuinta veri-na, mano-perA eu scop de a specula asupra Ucitatiineidepartând pe concurenti prin daruri, pro-misiuni sat alte mijlóce spre a face sa seseadA preturile bunurilor puse In licita-tiune, se va pedepsi, conform art. 351, dineodul penale.

Comisiunea sat representantele admi-nistratiunei, care ar presida licitatiunea,va lua in asemenea eas de indata mtsurilenecesarii, spre a constata legalmente de-lictul, ca sa nu se pérc,IA urmele sale.

Condniunl generale pentru esploata-rea pAdurilor Statulul.

TITLU I.Despre vendére si esploatare

Art. 1. Afara de clause speciale con-trarii, vêncl.érea padurilor Statului se face

pe num6r de pogóne sat falci.Prin clausele speciale ale fie-cAria pA-

duri, se va fixa numèrul pogónelor satfalcilor ce se vênd pentru intregul periodde esploatare.

Asemenea se vor fixa prin conditiunileispeciale ale fie-cAria padurT, numërul po-i génelor sat fiileilor, ce vafi in drept a tAiaintreprenorul pe fie-care an al intreprisei

Page 28: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4322 MONITORUL OFIOIAL AL ROMAN111 22 Idle (3 August) 1878

sale. Tot printfansele se Yor fixa limitelesi semnele depArtitóre ale portiune1 depAdure vendutt spre esploatare pe terme-nul IntrepriseT, preeum si ale fie- caruT par-chet de esploatat inteun an.

Tóte lemnele ttiate afittóre in parchet,la epoca predtreT luT ettre intreprenore,fae parte din vandére si apartin

Art. 2. Statul nu garantédt, calitatea,eantitatea sat versta arboretulul ce popu-lézt fie-care parchet.

Art. 3. Cumperttorul nu este in drept apretinde, sub nicT un euvant, reducere depretit sat schimbare de parchet, pentrulocurT gole, rtriste, lacuri smarcurT, san-OTT, sat drumurT, ce s'ar eta n parchete-le earl inträ in rand de esploatare, precumnicT pentru locurile ce ar presinta dificul-tatT in seóterea lemnelor din parchete.

Aceste regule se aplict si la poeni, afa-rt de acelea carT vor fi anume indicate princonditiunile speciale i carT singure sevor seadea din ealculul suprafeeeT parche-telor.

Art. 4. Din momentul chiar al conlir-mAreT adjudecatiuneT, cumperttorul devineproprietar pe tótA partea de padure, ces'a vandut si sufere tóte conseeintele aces-teT conditiuni, ftrA !fist a paten esploataparehetele de cat In ordinea, intinderea, latimpul si In terminul prevedut prin con-ditiunile de esploatare.

Art. 5. Cumpertto rul se obliga a ttiaregulat pa fie-care an ate un parchet siin intinderea luT to tall , afart de clausecontrariT.

Conditiunile speciale indict, anume par-ehetul ce are st intre in rand de Were, pefie-e ire an.

Art. 6. Tlerea fie-earuT parchet, se in-eepe de la 1 Septembre si se termint la 1Aprilie.

Pentru anu Intait al perioduluT, daeaadjudecatiunea se va confirma dupt 1 Sep-tembre, tlerea se va incepe indata dupedepunerea garantiei definitive si plata In-tegrall a arendeT anuale.

Pentru esploatarea nuelilor si cercuri-lor , se ya putea incep la 1 Augustdaca acéstt este preyedut in conditiunilespeciale.

Lemnele de teit se pot ttia pane la1 Innie.

In ptdurile esploatate prim vandere deun numer determinat de arborT sat' prinalt mod de cat tterea pe parehete, cu re-serve sat fart reserve, precum si la pädu-rile sali partile de pädurï destinate a sedefrisa, tterea se pote face in tot cursulanuluT.

ArboriT cevor fi remas în picióre. la qivahottritt pentru ineetarea ttereT, devin dedrept proprietatea StatuluT, fart a puteaavea cumperttorul yerl-ut preteutiune dedesplgubire.

Art. 7. Cumperttorul este obligat a luaItt fie-care an un bilet de esploatare. Acest

bilet se va da eumperAtoruluT de catre ad-ministratia domenielor prmn casierul jade-tuld respectiy, indatt dupt achitarea pre-,tuluT parchetulul anual.

Cumperatorul nu va putea incepe es-ploatarea parchetuluT fart ea maT intêitsilvicultorul resp?.ctiv st i fi visat acelbilet.

Cumperttorul care va achita pretul anualal parchetuluT maT tarc,liti de 1 August,perde dreptul de orT-ce reclamatiune pen-tru intardierea ce 'T s'ar causa in predareaparchetuluT.

Art. 8. De la 25 August pang la 1 Sep-tembre, intreprenorul se va presenta laguardul general respectiv pentru a i sevisa biletul de esploatare, pe langt carese ya alttura de catre silvicultor copitdupe procesul-verbal incheiat de dansulla delimitarea parchetuluT si la mareareaarborilor de reservt.

Cu aceste acte cumperttorul se va pre-senta la ptdure si va da In primirea pl-durarilor chitanta de priairea parchetu-luT spre a putea incepe esploatarea.

Dad antreprenorul va glsi c delimi-tarea parchetuluI, intinderea luT, preçumsi numerul arborilor reservatI i maecatTeu ciocand silvic, nu este conform cuprocesul-verbal, ya face imediat contes-tarea sa cAtre sub-inspectorul respectiy,care va merge de indata in fata loculuT,spre a cereeta contestarea cumperttoruluT.

Wet se constatt de sub-inspector eacontestarea %cat de cumperAtor este in-temeiatt, el va procede imediat la preda-rea parehetelor , conform conditiunilorcontractuluT, ineheind proces-verbal eucumperttorul de acésta preclare.

In eas de a se constata sit contestarean'a fost intemeiatt, i et parchetul estedelimitat, precum i el arboriT sunt mar-catT, conform conditiunilor contractuluTsub-inspeetorul va incheia un proces-ver-bal eu primarul respectiv, in care va cons-tata et pretentiele cumperAtoruluT nu suntintemeiate.

OrT-ce contestare facutt, de cumperttordupt ce a liberat chitanta sat a inceputtlerea, se va considera ea null si de nieTun efect.

Art. 9. Lemnele de orT-ce esentt arse vor Oda tóte d'arêndul si fart osebire,fart a se maT putea intórce ca taerea peunde a trecut ut-datt.

Tterea se va face pe cat se va putea maTaprópe de ptmant si pedis, pentru ea st,se 1)41 scurge apa de pl6e.

Art. 10. Afará de clause speciale eon-trariT, antreprenorul este obligat a ItsanettiatT totT arboril de reseryt, de limitesat hotare, insemnatT ca eiocanul silvie siprevedutT Tit in conditiunile speciale.

La cas contrariti, va fi obligat ea indattdupt constatarea acesteT abaterT, st pla-tésel Statulni fart somatiune sat judeca-

tl, despagubire &TA cum se prevede laart. 20.

Art. 11. Pane in termen de treT lunT dela espirarea epocei fixate pentru ineetareattereT, lemnele vor fi asedate de cumpe-rAtor in stânjeni sat grAmedT.

Lemnele carT la espirarea termenuluT derani sus se vor gtsi neasedate sat negra-mtdite in conformitate cu aceste disposi-tiunT, vor deveni de drept proprietateaStatuluT, fart desptgubire pentru canal:O-rator.

Art. 12. Sedterea si transportarea lem-nelor din parchetul esploatat, se va puteaurma pane la 1 Martie al anului al 2-leade la intrarea In esploatare a parchetuluT,fart, a se maT putea core yerT-ut altA pre-lungire de termen.

Cumperttorul inst este obligat a prive-ghia st nu se aduel nieT un fel de vett-mare llstarului prin transportarea sat prinvitele ce vor servi spre acésta.

OrT-ce lemne remase netransportate laepoca me sus fixatt, vor remtnea de, dreptin folosul StatuluT, fart ea cumperAtorulst pótl rAdica veri-ut pretentiune de des-ptg ubir e.

Art. 13. Este err destvarsire oprit cum-perttoruluT In tot timpul esploatarel, allsa st pasunede yitele sale sal altelestreine, In parchetele deja esploatate satin cele ce se aft in curs de esploatare.

Póte inst pasuna vite ce serv la trans-portal lemnelor in parchetele véndute ,earl' n'at venit mdl in rand de esploatare,afart numaT de casul cand acest drept estereserVat arendasuluT moieT prin contrac-tele actualmente in vigóre.

Art. 14. CumperAtorul este liber a face,var, elrbunt orT potase in poenT, sat altebend góle, ce so yor insemna si destinapentru aeésta de ettre agentul silvie Inurma cereriT cumperttoruluT i d'ut-datt cupredarea parchetului. CumperAtorul esteobligat, la luarea parchetuluT din posesiu-nea sa, st indrepteze locurile intrebuin-tate, sapandu-le i curAtindu-le.

El este responsabil, la cas de a se in-tampla incendit din asemenea operatiunT.

Art. 15. Careiuma ce se obicinuesce ase Infiinta pe timpul esploattreT, se ya a-seda la ut margine a pAdurel, art la espi-rarea contractuluT, se va Itsa in bunt starepe sérna StatuluT impreunt ea ori-ce alteeltdirl va fi gent eumperltorul pentrutrebuinta sa.

Art. 16. HerAstraele ce s'ar arla pe pro-prietAtile, ale cAror ptdurT se daii in es-ploatare, i cari n'ar fi cedate maT 'naintede licitatiune arendasuluT sat alteT persó-ne prin contraete deosebite, se vor da Inprimirea eumpérttoruluT ptclureT cu inven-tarit de starea in care se gAsese ; art laespirarea contractuluT, cumperttorul le vainapoia tfl bunt stare, remAnand In profitulStatuluT fart desplgubire, ori-ce adaosesat ImbunetatirT li se vor fi adas.

Page 29: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

0 mulle e'S Atigtflt) fe8

Ort-ce herAstrae san alte ecarete va cre-de de cuviintA a face cumpérAtorul in fo-losul esploatAreT pAclureT, el va fi obligata le Lisa la espirarea contractulta In starelucrAtére, in folosul StatuluT, fArl nicT nitdespAgubire.

Art. 17. CumpérAtorul este obligat a in-griji ca drumurile din nAuntru pAdurel sAfie In tot-d'a-una libere spre a nu se im-pedica san Intrerupe comunicatiunea; ase-menea este dator a repara strielciunile,ee s'ar fi ocasionat eu tlerea si transpor-tarea lemnelor la movilele de hotar si deparchete.

In cas contrarin, aceste reparatiunT sevor face in comptul cumpérAtoruluT de en-tre administratia domenielor, care va im-plini apoT costal lor de la dinsul, fArA so-matiune sail contestatiune.

Art. 18. Dupit espirarea termenuluT fi-xat pentru tAere i pentru asedarea sailgrAmAdirea lemn kr, se va procede de cA-tre agentiT silviel la remAsurarea parche-tuluT spre a se constata definitiv intinde-rea esploatatA.

AcestA operatiune se va sAvérsi faciA cucumpArAtorul orT representantul sAll, érAla cas de a nu se presenta aeestia la piafixatA, de agentul silvic faciA cu primarullocal.

Proeesul-verbal constatând resultatuloperatinnel, se va face in treT esemplarecad se vor distribui: unul la cumpérAtor,altul la administratia domenielor si cel deal treilea va rèmânea in archive silvicul-tor ulut

La cas dind prin acéstA remAsurare s'arconstata el intinderea parchetuluT dat inesploatare coprinde un numér de fAld salipogéne maï mare sat maT mic de cat celprevédut prin conditiunele speciale, pretulvêndéreT se va spori sail reduce in propor-tiune cu numArul pogénelor san fAlciloreonstatate, cA s'a Wet in plus sari In mi-nus calculându-se suma ce urmézA a rés-punde, sati a se Wan cumpArAtorul, dupApretul resultat la licitatiune pentru un po-gon sail falce.

DécA diferenta va fi in plus, cumpArAto-rul este obligat a rnspunde suma envenitAla casieria respectivA péné In termen de 30

ile de la constatare.DécA diferenta va fi In minus, adminis-

tratiunea domenielor, péné in termen de 30dile, va face a se restitui cumpArAtoruluTsnma la care va avea drept prin mandat a-supra casierieT respective.

Art. 19. Dupl espirarea termenuld fi-let pentru transportarea lemnelor, se vaprocede in acelasi mod ea maT sus la re-primirea parehetuld.

Procesnl-verbal, e agentul silvic va in-cheia pentru acésta, dresat In intreit esem-plar i investit en formalitAtile prevAdutela art. 18, va constata maul tlerel, hu-mèrul reservelor in fiintd, starea Instaru-luT precum i modul cum s'a tadeplinit lu

ÍOOÉÛL oitiAi, AL wibiANDir 4a3general Vote obligatiunele contractuluT.

UA-clatit procesud-verbal de reprimire,aprobat de admiuistratie, cumpArAtoruleste deseAreat de ori-ce réspundere.

Art. 20. VerT-ce abaterl de la prescrip-iuniIe articolelor de maT sus si anume :

schimbare In ordinea parchetelor, titerT,fArA bilete de esploatare visate de sari-eultor, antieipare asupra termenulul fiatpentru tnerT, san prelungirea tAerel pesteacest termen, tAerea In alte pArti de cat icele date In esploatare, Uteri savésrsite eon-tra regulelor fixate prin art. 9, precum sivétAmarea sail distrugerea reservelor, cadin rAspunderea cumpérAtorulul, care esteobligat a despAgubi pe Stat fArli somaticsalí jUdecatA si dupA simple eonstatare aagentuluT silvic aprobatA de administra-tie domenielor.

ConstatArile se vor face faciA cu repre-seutantul sail unul din orânduitil cumpA-rAtorulul, care s'ar all4 la facia loculul,dresAndu-se proces-verbal In intreit esem-plar conform eu art. 18.

Absenta representantulul salí orândui-tilor cumpArittorulul, precum si refusal lorde a subscrie procesul-verbal, nu va atingeintru nimic validarea constatAreT fleutAde agentul silvic.

Art. 21. Evaluarea despAgubireT se vaface dupl numArul arborilor constatatT clis'a that in contraventiune socotindu-sepretul fie-cAruia dupit tariful alAturat.

Pentru arboril de reservA se va plAti defie-care, valérea impAtritA celel fixate printarif.

Evaluarea despAgubirilor cuvenite pen-tru pAsunarea vitelor In contra dispositiu-nilpr art. 13 si pentru striciciunele aduselAstarulul se va face conform legeT poli-tieT rurale.

Art. 22. Prin esceptiune de la disposi-tiunile art. 20, tnerea arborilor maT sus deinaltimea fixatA sail in alt sens de cat tne-rea pedisA, nu dA loc la despAgubire bA-nésen; curapérAtorul insA este obligat atlia tulpinele din nod in conformitate euart. 9; érn la cas de refus din parte'T, a-céstn operatic se va sAvérsi in comptulsAn de cAtre administratia domenielor.

Art. 23. Lipsele sat stricAciunile aduseherAstraelor san altor ecarete, ce s'ar fidat in intrebuintarea cumpétorulul, se vaconstata la espirarea contractuluT, de en-tre agentul silvic i primarul local, in a-sistenta cumpérAtoruld san a represen-tantuld WE; érA valórea lor se va urmAridin garantia depusA.

Art. 24. Oranduitul, ee cumpérAtorul vainsArcina en vêndarea lemnelor in pAdure,urmédA a fi agreat (admis) de subinspec-torul silvic respectiv; in nicT un cas el nuva putea fi rudA en pAduraril sat agentilsilvici al localitAteT; in cas contrariti ad-ministratiunea domenielor §i pAdurilorStatnlul, va fi In drept sA opréseA pe aceloranduit, flirA ca cumpArAtorul sA aibv

veri-nA pretentiune de despAgubire pentrupaguba ce s'ar cause din acésta.

CumpArAtorul este obligat a face eunos-cut pe oriinduitul sAil, sub-inspectoruluTsil vie respectiv.

Oranduitul este obligat a presenta oride cate orb se va cere de agetttii sund :registrul ce este dator a tine pentru van-darea lemnelor, conform codicelul comer-cial; j agentul Mirk a '1 visa si a *1 filui.

TITLUL IIDespre pret, garantie i otligatiuni ac-

cesoril

Art. 25. Arcade ce urmézn a résplindecumpArAtorul pe fie-care an, este pretulresultat la licitatie pentru un pogon sanPack, Imultit eu numérul pogénelor sanfAlcilor ce dupA clausele speciale compunparchetul anual.

Art. 26. Pretul myelin pe fie-care an serèspunde de cumpArAtorl prin anticipatiela 1 August, la casieria centralA a mini-sterulul de finance, sau la casieria gene-ralA a judetuluT In care este situatA pAdu-rea, in monetA duptl eursul fiscului.

Pentr9 a mil Antéin insn, când licitatiu-nea s'ar tine dupA termenul de 1 August,pretul sa réspunde In termen de 15 viledupA confirmare.

Art. 27. D'uA-datA eu plata preciululprimulul an, cumperntorul este obligat arespunde, conform art. 29 si 83 din legeatimbrulul, taxa de inregistrare de 1 la sutAasupra sumeT totale a preciulul intregululperiod de esploatare.

CumpArAtorul nu póte obtine voia de es-ploatare, niel contractul de vêndare, fArAa justifica mai entail cu recepisa casierieTrespective, en a plAtit taxa de inregistrare.

Art. 28. Mail de arenda si taxa de In-registrare cumpérntorul este obligat aplAti, In tot cursul periodulul de esploa-tatiune, deeimele judetene si comunale.

Art. 29. Wen cumpArntorul nu plAtescepretul anual la termenul fixat prin art. 26,administratinnea generalA a domenielor sipnclurilor Statului, este in drept a puneimediat In vAndare parehetele san lemnelerAmase netitiate, in comptul cumpérAtoru-lui sail al garantulul sAti, fArit somatiunesat altA pnnere in intérdiere, ci numal prinsimple publicare de vénchtre in Monitorulofleial, considerandu-se aménduol pusT Inintardiere prin simplul fapt al espirAreltermenelor fixate pentru platA.

Art. 30. Deficitul resultat din revénda-re, calcnlat pentra intregul period de es-ploatare, este imediet exigibil si se impH-nesce In total, conform art. 32 de me jos.

Intêmplandu-se hag sA resulto veri-unbeneficin din revéndare, -anésta rémâne In

1

profitul StatukT, fitrA a putea cumpërAto-rul sli lichee verl-nn pretentiune.

Art. 31. Cana cumpérAtorul se pane inast-fel de positinue de a'511 vedea parche.

Page 30: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4324 MONITuRUL OFICIAL AL ROMANIEI 22 Iulie (3 August) 1878

tele se6se n revènc,lare, garantul sni estein drept a cere, pénè in dioa fixata pentru

sa, fie substituit in t6te drep-turile cumpèratorului eu acelési con ditiuni

indatoriri, déca insa va achita imediattóte sumele datorite de eumpèrator.

Art. 32. Ori-ce sume datorite de cum-Orator tn virtutea contractului de facM,sub ori-ce titlu ar fi, se vor implini, la casde neplatg, pria aplicarea legeT de urma-rire, din vênclarea lemnelor taiate afiltórein parchetele véndute precum si din vén-4area vitelor, mobilelor, instrumentelorsat a ori-earei alte averi s'ar gasi la facialoculuï.

Pe lAnga acestea administratiunea do-menielor este indrept a se despagubi sidin garantia depusa, care de a fi in nume-rarM, o va ineasa d'adreptul éra, va fiin efecte, le va vinde pdn licitatie; ac6stafaro somatie prealabila, sat judecata, si farg,ea garantul sa 1)60 pretinde ca Statul sadiscute prealabilmente averea debitorululprincipal.

Art. 33. Efectele urmarirei nu se potsuspend.a de cat prin eonsemnarea sumelor,pentru care se aplica i acésta numalpentru sumele la plata carora ar fi su-pus cumparatorul ea despagubiii , In

virtutea deosebitelor stipulatiuni ale con-tradului éra nid inteun cas pentru su-mele provenind din pretul anal, deficitsat 4ecimi judetene i comunale.

Art. 43. Pentru ori-ce sume neachitatela teimenele stipulate, cumparatorul vaplati procentele de 10 la suta din c,litia

and urma a se face plata.Aceste proeente vor curge de drept Mr

somatiune sat cerere in judecata.Art. 35. Cumpëratorul nu se p6te des-

area de obligatiunile contractuluï set prineesiune egtre u tertie pers6na, ail con-simtimêntul espres al administratiuneT do-menielor, care este facultativ pentru dênsa.

Art. 36. Cumpèratorul sat garantul sèt,nu'si póte retrage garantia la espirarea ter-menului esploatareT, pêné ce cumpn.ato-rul nu va fi predat tóte parehetele esploa-tate in conformitate eu conditinnele fixatesi nu va fi justificat indeplinirea tutulorobligatiunilor sale.

Art. 37. In cas de ineetare din viatA acumpèrAtorului, moseenitorii sèï sunt ti-nuti de t6te sareinele contractuluï.

Art. 38. Domieiliul legal al cumpèra-torului pentrn tot ce se atinge direct satindirect, de obligatiunele ce resultg, dincontract, va fi chiar la parchetele ce i s'avéndut, dad n'a %cut alegere de domicilitIn alta parte, la subscrierea contractului.

Art. 39. Cuphatornl i garantul sèt,apartinênd veri-uneia din protectiunelestrèine, nu póte invoca niel ug,-data cali-tatea lor de straini in privinta obligatiu-nilor ce hat prin contractul de vén-4are.

Pentru esecutarea acestor obligatiunl

precum si pentru ori-ce neintelegerï inprivinta ac6sta stint supusi legilor tèreï si

jurisdictiund esclusive a tribunalelor pA-mêntene.

TRIFEIEpentru plata until arbore tliat In delict dupg, grosimea §i esenta sa, con-

form art. 21 din conditiunI

Ar1-4oriT do prima clash cari I

tau, nue, meles, brad, mo-sunt de esenta : tisi, cas-

lift si stejar.

Arborii de a doua clasa, carisunt de esentA: fag, carpen,ulm, frasin, artar, jugastru,sorbi, seorusl, ciresi salba-tee si top' arborii fructiferi.

Arborii de a treia clasa narYsunt de esenta, : anin, teit,mestécani, plopï, plutele,salcia i t6te speedele neco-pause in cele alte dong clase

Decim.

136n6 la2345

89

101112113!14!

161718192021222324

26272829303132

Lel b

0 50

1

00102030

1 401 501 601 701 801 902 002 102 202 302 402 502 602 7012 802 903 003 103 203 303 403 503 60333

708090

4 00

,a

5 C =

=

4 ci 1.19

Lei I b Decim.. Lei I b. 1.44ei 11------r-------r-7----

'A =1

.. . -. ..gF:,-

., ,,

o i50 1 NO la I. ,252 00 2 .503 30 3 .55

1

4 80 4 606 50 5 658 40 6 70

10 50 7512 8015 30

8 809 85

18 00, 10 9020 901 11 9524 00 12 1 0027 30 13 1 530 80 141 1 1034 50 1538 40 1642 50 1746 80 18

60 90 21

1956 00 2051 30

66 )0 22)71 30, 23'76 801 2482 50 2588 40 2694 50 27

100 80 28107 30 29114 00 30120 90 31128 00 32

La lieitatia tinuta c,lioa de 3 Julie1878, de comitetul vêndèrei bunurilorStatuluT, in localul acestei administrati-unï, pentru revinderea pe comptul cum-pèrAtorilor a maï multor mosiï, a cArortreimi: sat rate sunt neachitate, adjude-céndu-se urmAtérele :

Judetul Buz&

1. Mosia CaldAresci, asupra Statuluï, culeï 185,000. giu, eu lei 126,053 banf 70.

1

152025

1 301 351 401 451

1

1

1

1

1

1

2

50

60657075808590

00

o1

1

2

006540

3 254 205 256 407 659 00

10 4512 0013 6515 4017 2519 2021 4523 4025 65128 00'30 4533 00'35 6538 4041 2544 2047 2550 4053 6557 0060 4564 00

ce

c.)

o

C.;

Deeim.

Pênè' la 1234

6

89

1011121314151617181

1912021222324252627281291303132

Lei b Lei I b.

2030323436384042444648505254565860626466687072747678808284868890

ooo1

1

223

20609636SO

28SO

363 964 605 286 006 767 5689

10111213

4

40

201016202

15 4016 56171920222224252728

760028309636802880

Judetul Dcinzbovita.

2. Mosia MAruntiul, asupra Statuluï,en lei 73,003 bani 68.

Judetul Olt,3. Mosia IbAnesci, asupra Statului, cu

lei 39,148 bartY 12.4. Mosia Milcovu, asupra Statuluï, cu

lei 37,262.5. Mosia Tampeni , asupra D-lui Ou-

Page 31: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Julie (3 August) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANItI 42 5

Judeful almnicu-Sárat.6. Mosia Galbenu, asupra Statuluï, cu

lei 51,831 bani 90.Administratia le

(Yenerall.No. 23,191.

publica, spre sciinta

1878, Iu lie ...

De catre onor. consilia al ministrilor,prin jurnalul No. 1, incheeat in sedinta dela 8 Dille curent, si ne baza conditiunelorgenerale de arendare inserate in Monito-rul oficial No. 102, din 1877, a regula-mentuluT de licitatiuni din Illonitorul No.130, din 1875, si a conditinnelor specia-le stabilite confirmánd rearendarea pe res-tul periodului 1878-1883 a mosielor no-tate me jos cad' au fost scese in rearen-dare pentru necomplectare de garantie sineplata de *dull.

Judeful Ialornifa.1. Buciumeni si Fratilesci a monastirei

Sarindaru, asupra D-lut NaeJugovénu, culei 5,300 anual, cu un padurar.

2. Fratilesci, a monastirei Sf. Sava, totasupra D-lui Nae Jugovénu, cu lei 5,200anual, cu un padurar.

Judeful Arge.3. Saracul si Olanul, a monastirei Co-

zia asupra D-lui P. Dragutescu , cu lei2,500 anual, cu un padurar.

Administratiunea publieä acésta sprecunoscinta persenelor in drept.

No. 24,080. 1878, Iulie 12.3--1

Mosiele Statului consemnate in tabloulde mai jos, in numerul carora se coprindeatat parte din acele ce ati fost arendatepe periodul care espira. la 23 Aprilie 1879,precum F,d din acele ce remasese ne aren-date din numerul mosielor ce se dispusesea se arenda pe periodul 1878-1883, ur-mând a se arenda, conform legei din . . .

1877, pe un period de 5 ani, incepetor dela 23 Aprilie 1879 pe0 la aceeasi data1884, cm conditiunile generale inserate inMonitorul oficial No. 112, din 1878, sicu regulamentul de licitatiuni din Noni-torul No. 130, din 1875;

Administratia aduce acésta la cunos-cinta publica, cu esplicatie a licitatiunilepentru arendarea acestor mosii s'a fixatpentru 4 August viitor, orele 12 dincontinandu-se in tete dilele pea la sa-vertirea adjudecatiilor, earl' licitatiuni seor efectua in modul urmator :

Pentru mosiele situate in partea Roma-niel de dincece de Milcov, a caror arendaanuala Ira trece peste 10,000 lei, licitatiase va tine in Bucuresci, in localul admi-nistratiei, casele Stefanescu, calea Mogo-00, No. 87, era pentru acelea a carorarenda va fi mai mica de 10,000 lei, lid-tatia se va tine numai la prefecturele res-pective.

De asemenea pentru mosiele situate inpartea Romania de dincolo de Mileov, acaror arenda anuala, va fi mal mare de10,000 lei, licitatia se va tine in Iasi, inpalatul administrativ de acolo, era pentruacele cu uà arenda mai mica de 10,000lei, la prefecturile respective, ast-fel dupacum se specifica in tabloul de me jos.

Garantiile provisorii pentru admitere lalicitatie sunt de 25 la suta, conform art.10 din citatul regulament, era, cele defi-nitive pe jum6tate din valórea arendel a-nuale, conform art. 66 din conditiile ge-nerale, si cari vor putea fi in urmdtóreleefecte : obligatiuni rurele, domeniale, aleimprumutului Stern si Oppenheim, scri-suri funciare rurale si urbane si oldigatiiale imprumutulul Bucuresci, primindu-setete acestea pe valórea lor nominala.

Pentru mosiele unde sunt conditiunispeciale, acestea se vor pune in vedereconcurentilor la diva licitatiunei.

Tot uì datà se aduce la cunoseinta pu-blica urmatórele dispositiuni din regula-mentul de licitatie :

Art. 16. Ori-ce licitatie este supusa lanà supra-licitatie, déca se va face spre a-cest sfersit oferta de 101a suta peste pre-tul resultat la licitatie.

Ofertele se pot face in termen de cineiqile libere de la diva adjudecatiunei, dupàcare termen nici ua oferta nu mal este pri-mita.

Art. 17. Oferta, spre a fi luata in con-sideratie, urméza, sa fie insotita atat deadaosul de 10 la suta, eâ i de garantiaprovisorie prevèduta la art. 10.

Pretul ofertel, precum i garantia pro-visorie, se d.epun, in termenul mai susprescris, la casa de depuneri si consemna-tiuni saa la casieriele generale de judete,era re cepisa respectiva la administratiagenerala a domeniclor sat la prefecturalo eala.

Art. 18. Oferta find primita, se va tinein cele trel ile urmátóre, dupa, espirareatermenulul de cinci dile libere, uà nouè li-citatie, incependu-se concurenta de la pre-tul oferit de supra-licitator.

No. 2,3,999. 1878, Iulie 11.(3-1)

4. Grozavesci, afara de 4 pogéne si 104stânjeni dintre casarma Malmai-son si Dâmbovita, reservate pe séma mi-nisterulul de resbel, pendinte de Sf. Sava,arenda' a cu lei 340, garantie provisorielei 100.

Pentru aceste mosil licitatia se va tinenumal la administratia domenielor in Bu-curesci.

Judeful Vla,9ca.

5. Domeniul Giurgiu, conditil speciale,pendinte de Stat, arendat cu lei 252,250,garantie provisorie lei 63,063, en 3 pa-durari.

6. Petrile, pendinte de Cotroceni, aren-data cu lei 64,000, garantie prov sorie lei16,000, cu 10 padurari.

Pentru aceste mosii licitafia se va tinenumal la administratie domenie191 in Bu-curesci.

7. Trupele Fetile, Ditrasci-Branis-tari, vêndute de veci, cu care fost a-rendata, pendinte de Mitropolie, arendatacu lei 2,300, garantie provisorie lei 575.

Pentru acesta, mosie licitatia se va tinenumal la prefectura judetului.

Jucleful Teleorman.

8. Domeniul Turnu, intrunit eu mosiaSuróia, cu 6 pogene dupe Turnu, arendateseparat pentru formarea unel coli depomi, si cu. 20 stânjeni lungimea 121a-timea tot dupa Turn; arendati separatpentru facerea until stabiliment de câr-ciuma, avend a respecta aceste contractecu bencficiul resultat dintr'aceste con-tracte n folosul arendasuld, cu conditilspeciale, pendinte Stat caresci,arendat cu lei 186,100, garantie provi-sorie lei 46,525.

9. Dorobantul, pendinte de Clocociovu,arendata cu lei 80,000, garantie proviso-rie lei 20,000, cu 1 padurar.

Licitatia aeestor mosii se va tine mimela administratia domenielor In Bucuresci.

Judeful Ott.10. Ibanesci a schitului Séca,

de Cozia, arendata cu lei 500,provisorie lei 125, cu un padurar.

Tabloil de mosiele earl' urméza a se arenda pe 11. Stânjeni, din hotartil Comanidinte de Govora, arendata cu lei]un period de einel incep6torï de la 23

Aprilie 1879 pên6 la aceeasl data 1884. rantie provisorie lei 60.12. Dräganesci cu trupurile

Corbu si Barbosul, pendinte de Siarendata cu lei 6,000, garantie pr,1. Dridu cu Stupinile, pendiate de Sna- lei 1,500, cu un padurar.govu, arendata cu lei 16,550, garantie

provisorie lei 4,137, cu 1 padurar. 13. Mogosesci pendinte de Oharendata cu lei 5',600, garantie pr,2. Tâncabesei-Cioflicenï, pendinte de lei 1,400, cu un padurar.Mitrop. si Gruiu, arendata cu lei 12,800,

garantie provisorie lei 3,200, cu 5 pa- I

Pentru aceste mosii licitatia se

durari.numal la prefectura judetulni.

3. Cerchezia sat!. Popésca, pendinte de Judetul Romanari.Mitrop. Gruiu, arendata cu lel 35, ga- !rantie provisorie lei 187 cu 1 pAdurar. I 14. Fântânele, pendinte de Gb

endinte;arantie

Jueleful

ta, pen-20, ga-

)ragna ,Irindar,ovisorie

nociov,ovisorie

va tine

Ivaciog

Page 32: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4:g2d MONItORUL OPICIAL AL ROMANIEI 22 Iulie (3 August) 187S

arendatA cu lei 13,600, garantie proviso-lie lei 3,400, cu un padurar.

Ucitatia acesteT mosiT se va tine numela administratia domenielor in BucurescT.

. 15. liosieni, afarA de Curcena din Do-brun, din comuna Dobrun, care s'a ve"ndutdev vecT tn anul 1869, pendinte de Bran-co oent, arendata cu lei 6,000, garantiepr visorie:leT 1,500, cu 1 pAdurar.

Pentru acéstA mosie licitatia se ve tinenumaï la prejectura judetulul.

Judetul Argty.

16. Cremenari, numitA si Cremenari-FlArnanda, pendinte de Sch.-d'un-Lemn,arendata cu lei 10,100, garantie proviso-rie lei 2,525, cu 2 pAdurarT.

17. 1141ritul si Apusul, vatra schitululCotména, afara de 44 pogóne din cAtunulBascovuluï, pendinte de Cozis, arendatacu lei 48,000, garantie provisorie 12,000lei, en 10 pAdurarT.

Licitatia acestor mosii. se va tine numalla administratia domenielor in Bucurescï.

18. Bldiceni-PAulésca, co'i slice si Mi-césca, pendinte de Mitropolie arendatacu lei 350, garantie provisorie le 100, cu2 pAdurarl.

19. UrsiT, pendinte de Sch.-d'un-Lemn,arendatit cu leT 75, garantie provisorie lei38, cu un pAdurar.

20. Bercioiul, pendinte de Cozia, aren-datA cu lei 2,300, garantie provisorie leT575, cu 2 pAdurarl.

21. Vatra schituld VAleni, fArA trupulOrzistea, pendinte de VAlenT, arendata, culeT 720, garantie provisorie lei 180, cu 1padurar.

22 Curéoa-Scheiu, pendinte de Horezu,arendata, cu lei 2,250, garantie provisorielei 563, cu 1 WI durar.

Licitatia acestor mosii se va tine numayla prefecture jadetului.

Judetul Pluseel.

23. Fasie din Ciumesd, a schitulul Tri-valea, (pAdurerul va fi si pAzitor de ho-tare), pendinte de Cozia, arendata cu lei1,000, garantie provisorie lei 250, cu 1pAdurar.

24. Corbu-PAduret i uA delnitA, pen-dinte de Mitropolie, arendatA cu leT 850,garanOe provisorie lei 213, cu. 1 pAdurar.

25. Cotésca, pendinte de Mitropolie, a-remiatA cu. leT 700, garantie provisorie lei175, cu 2 pAdurarl.

Licitatia acestor mosiT se va tine numaTla prefecture judetuld.

Jndetul Dcurabovita.26. Serdannl, pendinte de Nucetu, a-

rendatA ci lei 18,050, garantie provisorielei 4,500, -eu 1 pAdurar.

Licitatia se va tine numai la adminis-tratia domenielor.

27. Parvulesd, pendinte de Mitropolie,

arendatA cu lei 500, garantie provisorielei 125, cu 1 pAdurar.

28. Valea-LungA, pendinte cla Golgota,arendatA cu lei 1,300, garantie provisorieleT 325, cu un pAdurar.

29. Panaghia-Ocnita, pendinte de Nu-cetu, arendatA cu lei 200, garantie provi-sorie leT 100, cu un pAdurar.

Licitatia acestor mosil se va tine numalla prefecture judetulut

Judetul Prahova.30. Poiana-VArbilAu, pendinte de Mar-

gineni , arendatA cu lei 1,500, garantiaprovisorie lei 375, cu 2 pAdurari.

31. Muntele Trestiórele , pendinte deZnagov, arendatA cu lei 250, garantia pro-visorie lei 100, en un pAdurar.

32. Slonul, pendinte de Isvórele, aren-datA cu lei 122, garantia provisorie lei60,cu 1 pAdurar.

33. Muntele Gropsérele , pendinte deCheia, arendatA cx lei 120, garantia pro-visorie leT 60.

Licitatia acestor mosiT se va tine numaila prefecture judetului.

Judetul Buzt .

34. Clinciu, pendinte de Episcopia &r-at, arendatA cu lei 1,950 , garantia pro-visorie lei 488.

35. CA1dArésca , pendinte de EpiscopiaBuzea, arendatA cu lei 7950, garantia pro-visorie lei 1,988.

36. Valea Fontanel, pendinte de PoénaMeruluf, arendatA eu Iei 6,000 , garantiaprovisorie lei 1,500, cu un pAdurar.

Licitatia acestor mosiT se va tine numalla prefecture judetului.

Judetul37. Siliscea-Crucel, pendinte de CAluia,

arendatA cu lei 55,100, garentia proviso-rie lei 13,775.

38. Carna sail MAcesul, pendinte de Ar-note, arendata, cu lei 90,050, garantia pro-visorie lei 22,500,

39. Gogosi-Gogosita, pendinte de Mi-tropolie, arendatA cu lei 48,100, garantiaprovisorie lei 12,025, cu 6 pAdurari.

Pentru aceste moii licitatia se va tinenumal in Bucuresci la administratiuneadomenielor.

40. Albesci , pendinte de scéla Obe-denu, arendatA cu lei 8100, garantia pro-visorie lei 2025, cu un pAdurar

41. Cornetul , pendinte de V. de fete,arendatA cu lei 2,400, garantia provisorielei 600, cu un pAdurar.

Licitatia se va tine numal la prefecturejudetulul.

Judetul Vcileea.42. Vatra monastirel Govora eu Maha-

lele, pendinte de Govora, arendata, cu lei10,050, garantia provisorie lei 2,513, cu3 pAdurarl.

Licitatia se va tine numai in Bueurescila administratia domenielor.

43. Marcea, pendinte de Cozia, arenda-tA cu lei 4,450 , garantia provisorie lei1,113, cu 2 pAdurari.

44. Vatra schitulurZghiabu, fArA con-finist, pendinte de Zghiabu arendatA culei 183, garantie provisorie lei 90 , cu unpAdurar.

45. Delnite din dealul Maicilor de laTargul-Ocna , pendinte de Schitul-d'un-Lemn, arendatA cu lei 150 , garantia pro-visorie lei 75.

46. Do0-4eci si sase pogéne, din co-muna Ocna mahalaoa Teica , fosta pro-proprietate a lui Gr. Lupescu , pendintede Stat.

Licitatia se va tine numal la prefecturejudetului.

Judetul Mehedinti.47. Pristólele, pendinte de Cozia si Ho-

tArani , arendata, cm lei 54,400 , garantiaprovisorie lei 13,600.

48. HotArani-de-Sus , pendinte de Ho-tArani , arendatA eu lei 16,100 , garantiaprovisorie lei 4,025.

49. Ostrovu-Corbovu cu vadul pescui-tor, din spa Bistrita jana la Crivina va-dul Vaiuga , pendinte de Stat , arenClata,cu lei 8000, garantia provisorie lei 2000,cu un pAdurar.

50. Ostrovu-Mare, cu vadul pescuitor,din apa Isvoru-Frumos , vadul TAterululpan6 la Gruia, pendinte de Stet, arendatAcu lei 11,750, garantia provisorie1.3,000,cu un pAdurar.

Aceste done ostróve in periodul espiratail fost arendate impreunA cu sanalul Du-are, distal*, I si a II.

Licitatia se va tine numal la adminis-tratia domenielor in Bucurescl.

Judetul Vasluirt.51. Parte din Zapoderl , pendinte de

Dobrovetu , arendatA cu leT 100 , garantieprovisorie lei 50.

Licitatia se va tine numal la prefecturejudetulul.

Judetut Putna.52. Parte din Floresei , fAra. hliza de

pAmént vandutA , pendinte de EpiscopiaRoman, arendatA ea lei 50 , garantia pro-visorie lei 25.

Licitatia se va tine numai la prefecturejudetuluT.

Judetul53. Covasna , pendinte de Dobrovatuf

arendatA cu lei 3,170, garantia provisorielei 793, cu un pAdurar.

Licitatia se va tine mime la prefecturejudetului.

Judetul Cahul.54. Obileni, pendinte de Episcopla Husi,

(Supliment),

Page 33: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Ellie (3 August) 1878 MONITORUL OPIOIAL AL ROMANIEI Suplim ent 4327

arendatl ea lei 26,675, garantia proviso-rie lei 6,669, eu 5 pildurari.

Licitatia se va tine numaï la prefecturajudetulhi 3-1

La 16 ale viitóref luni August, anul eu-rent, la orele 12 din di, upland a se tinelieitatiune in localul prefecturei judetuluiMehedinti, pentru arendarea pe un periodde 5 ani, incepëtor de la 1 Ianuarie 1879p6n6 la 31 Deeembre 1883 a sanaluluï Du-nArel distal* I si a II, in sése pArti se-parate si a nume :

1). De la noua Verciorova la apa Bis-trita , pentru care s'a fixat nA arendl de7,000 lei anual ;

2). De la Crivina vadul Vaiuga 00 laapa Isvoru-Frumos, idem u arendA de lei2,000.

3). De la Gruia si pên6 la hotarul Sal-cia, idem ut arendA de lei 3,000;

4). De la hotarul Salcia pên6 la Piscu,intre care intrA 21 pichete, idem u arendAde lei 6,000;

5). De la hotarul Piscu On6 la Gârla-Sulului, idem ut arendA de lei 3,000;

6). De la Garla-Sulului p'ën'e. la Gura-Oltulul, idem uit arenclii de leï 3,000.

Administratiunea publica acésta , spreeunoscinta genera% , cu invitare ea per-súnele ce ar dori a le lua in arendA, , sA,

bine-voiascA, a se presenta la concurenta,la c,liva defiptii si lu localul mai sus citat,Insotiti find de ul garantie provisorie invalóre de 25 la sutA din arenda fixatA pen-tru fie-care parte din sanal, care va puteafi în numerar satt. efecte publice recunos-cute de Stat , precum : obligatiunï rurale,domeniale, scrisuri funciare rurale si ur-bane, obligatiuni Openheim , Stern si deale municipalitAtei Bucuresci.

Conditiunile generale eu care se aren-deazA aceste sése pArti ale sanalului suntcele inserate in Monitorul Oficial No. 14din 1878, érl regulamentul de licitatiunieste publicat in Illonitorul No. 130 din1875. -

Tot-uA-datA, se face cunoscut , cA. con-diiunile speciale ce ar fi sh se stabiléseApentru arAtatele pArti ale sanalului se vorpune in vederea concurentilor la sliva li-citatiunei.

No. 24,230. 1878, Iulie 12

Se public/ spre eunoseinta amatorilorca la 16 August 1877, ora 1 dui)/ amiadïse va tine licitatiune pentru rearendareamosiilor Statului, notate mg jos, al' elrorarendasT ne-urmând. regulat cu plata &as-turifor, a fost deposedati conform condi-tiunilor de arendare.

Licitatiunoa se va tine in localul aces-tei administratiuni pentru uioiile earl ati

arendA mai mare de 10,000 lei, si laprefecturile de judete unde sunt situatemosiile, pentru acele mosil cad ati IA a-rend/ mal mid, de eat 10,000 1eI.

Rearendarea se face pe restul periodu-lui pe care a fost arendatA mosia, i cu a-celeasi conditiuni cu care a fost data lainceputul periodului, adielpentrudupa periodul 1875-1880, cu acelea pu-blicate prin lifonitórele oficiale cti No.106,123 si 167, din 1874, 0 pentru mo-siile dupa periodul 1876-1886, ou ace-lea din Monitórele cu. No. 130 0 163 din1875, preeum si en conditiunile adiio-nale ce se vor vedea la lieitatiune.

Coneurentii urmézA a avea garantiilede admitere la lieitatie, conform regula-mentului de licitatiï publicat prin Moni-torul cu No. 130 din 1875, adicA, de 25la sutg, din valórea arenc,11 uuuT an.

Iar pentru mo0i1e dup. periodul 1875IAA 1880, jumnate din valórea arensliianualA.

No. 24,563. 1878, Julie 14.

Tabel de mosiile deposedate si care se pun inrearendare pentru tpa de 16 August 1878.

Judetul Arger1. StAncésea pendinte de Cozia, aren-

data pe periodul 1876-1886 cu lei 3000;licitatia se va tine la pref. Arges.

Judetul Bactai2. Shbiï, pendinte de Bistrita, aren-

data pe periodul 1876-1886 cu lei 9060;licitatia se va tine la prefeetura Bad/.

3. Piirâul Glodului séti Luncani, pen-dinte de PângArati, arendatA pe periodul1876-1886 cu lei 5300; licitatia se vatine la pref. Baca/.

Jucletul Ruzat4. MAgura si Ungureu, pendinte de E-

pise. Buati, arendatA pe periodul 18761886 cu lei 6000 ; licitatia se va tine lapref. Buz6ti.

Judetul Dolj5. TâncAnAu, pendinte de scóla Obe-

dénu, arendatA pe periodul 1876-1886cu lei 16,000; licitatia se va tine la admi-nistratia domeniilor.

6. Perisorul ea rarnAvita i Trohesti,pendinte de Bucov i episc. Rimnic,arendatA pe periodul 1876-1886 cu lei100,000; lieitatia se va tine la administra-

domeniilor.

Judetul Prahova7. GAgeni fArA, trupurile sfóra Blejoiu

etc., pendinte de Mislea , arendatA pe pe-riodul 1875-1880 cu leï 6950; licitatiase va tine la prefeetura judetului Prahova.

8. Vatra schit. Predeal, arendatA peperiodul 1875-1880 cu let 2200; licita-tia se va tine la prefeetura judetului Pra-hova.

Judeful Romanari9. CoroiaquI, pendinte de .Brâneoveni,

arendatA pe periodul 1876-1886 cu lei4250; licitatia se va tine la pref. Romanati.

Judetul

10. Peleticu-la-Munte pendinte de mo-nastirea Râmnic, arendatA pe periodul1876-1886 cu lei 250; licitatia se ya ti-ne la pref. R.-SArat.

Jucletul Tecuciii11. Turcuiu, afarA de terenul cedat pen-

tru tabArl, pendinte de Némtu , arendatApe periodul 1875-1880 eu lei 990; lici-tatia se va tine la pref. Tecuciri.

Judetul Tutova12. Bunghenil, pendinte de TaslAu , a-

rendatA pe periodul 1876-1886 cu leT6420; licitatia se ya Vile la pref. Thtova.

13. BalAnesti, pendinte de TreiErarchi,arendatA pe periodut 1876-1886 cu lei6410; licitatia se va tine, la pref. Tutova.

14. Puntiseni, pendinte de Prumósa,arendatA pe periodul 1876-1886 cu lei8510 ; licitatia se va tine la pref. Tutova.

15. Fântâna BlAnaruluï, pendinte dePrecista RAducanu arendatA peperiodul1876-1886 cu lei 3550 ; licitatia se vatine la pref. Tutova.

16. Gâlcesti, pendinte de RAchitósa, a-rendatA pe periodul 1876-1886 eu lei3030; licitatia se va tine la pref. Tutova.

Judetul Vasluiii17. Valea-Satului, pendinte de DArno-

va, arendatA pe periodul 1876-1886 culei 6020; licitatia se va sine la pref. Vas-luiu.

Fiind cA actuali arendasï aï mosiilornotate mai jos, n'at fost urmAtori a achitacasturile arendei,

Administratiunea, pe basa conditiunilorde arendare, aduce la cuuoscinta tuturorcA le pune in licitatie spre rearendare pecompta numitilor arendasi si a garanti-ilor lor, pentru diva de 16 August viitor. Lieitatiunea se va tine la ora 1 dupAamédA' in localul acestei administratiunipentru mosiele de dineke de Milcov, sipentru acelea care ati It/ arendA mai marede 10,000 lei.

In localul prefeeturel IaY pentru mo-siile de dincolo de Milcov, i carI art uA a-renda mai mare de 10,000 lei; si

La prefeeturile de judete unde sunt si-tuate mosiele, pentru acPle mosii earl arto arendA, mai mica' de 10,000 lei.

Rearendarea se face pe restul periodu-luT pe care este arendatA mosia, i cut ace-'160 conditiuni cu care o are actualul a-rendas; earl conditiuni pentru moiiledupa periodul 1875-1880 sunt publicateprin Monitórele oficiale No. 106, 123 si167 din 1874.

Pentru acelea dupA periodul 1876

Page 34: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4228 MONITORUL OFICIAL AL ROMMEI 22 Iulie (2 August) 18118

1886 in Menitórele oficiale No. 130 si 163din 1875.

Pentru acelea dupa period.ul 18771887 in Monitorul No. 204 din 1876 si

Pentru acelea dupA, periodul 18781883 'in .111onitorul No. 102 din 1877.

Coneurentt urmezá a avea garantiile deadmitere la licitatie conform regulamen-tului licitatie, publicat prin MonitorulNo. 130, din 1875, adicA, de 25 la sutAdin valórea arenderunui an, esceptându-se

dupl periodul 1875-1880 pen-tru care urmédA ca garantia se fie jumna-te din valórea arendi anuale.

No. 24,561. 1878, Iulie 4.

Tabloil de mosiiie ee se scot in rearendare pen-tru nepiatA, de casciurt pentru diva de 16 Au-gust 1878.

Judetul Argq.1. In hotarul BAdiceni , pendinte de

Schitul-BAdiceni , arendatA pe periodul1877-1887, cu let 350. Licitatia se vatine la prefectura.

JUdetul Buzta.2. SArata si Bugheni, pendinte de mo-

nastirea Bann , arendatA pe periodul1878-1883, cu lei 4,450. Licitatia se vatine la prefecturA.

Judetul Braila.3. Ulmul-Mohrénu , pendinte de St.

George-Noil, arendatA pe periodul 1878-1883, cu lei 17,150. Licitatia se va tine laadministratie.

4. CAzAcesca si Pribégu , pendinte deMetiopolie, arendatrt pe periodul 18781883, cu let 12,500. Licitatia se va tinela administratie.

Judetul Dambovita.

5. Telesci, Ludesci sal PitArésa-Piscul-Banului-SAsenii, partile din Hulubeni,pendinte de Metropolie, arendatil pe pe-riodul 1876 1886, cu lei 3,000. Licita-tia se va tine la prefecturA.

6. Scheiul, pendinte de episcopia, Ar-ges, arendatil pe periodul 1876-1886, culet 3,200. Licitatia se va tine la prefec-turd.

7. Schein], pendinte de St. I6n-din-Bu-mesa', arendatA'pe periodu11876 1886,cu lei 2,550. Licitatia se va tine la pre-fectura.

8. FAgetelu, pendinte de Glavacioc, a-rendatA pe periodul 1876-1886, eu let250. Licitatia se va tine la prefecturA.

Jucletul Falciti.9. Cordeni, pendinte de episcopia, Ro-

man, arendatA pe periodul 1876-1886,en let 14,900. Licitatia se va tine la pre-fectura Iasi'.

10. Husi ea trupurile, afarA de T6rgul-Ilu0, rr2scumpArat de Thgovete, si afarA

de dughenele incendiate, pendinte de e-piscopia Hui , arendatA po periodul1876-1886, eu lei 35,010. Lieitatia se vatine la prefectura last.

Judetul llfov.11. Rosu, pendinte de St. I6n-din-Du-

cureset, arendatA pe periodul 1876-1886,cu let 19,500. Licitatia se va tine la ad-ministratie.

Judetul12. GlAvAnesci i Stolniceni, cu viile

monastiret VAratieu din Podgoria-Visani-Sorogari si Copou, pendinte de Metropo-lie, arendatA pe periodul 1876-1886, culei 16,050. Licitatia se va tine la prefec-tura

13. Moreni, pendinte de CetAtuia, aren-datA pe periodul 1876-1886 , en let9,000. Licitatia se va tine la prefectura

14. GAlAesci, pendinte de Frumósa, a-rendatA pe periodul 1876-1886, cu let13,290. Licitatia;se va tine la prefecturaIasi.

Judetul Meheclinti.

15. Cusmiru si Gog6r0 cu Punghina ,pendinte de Cozia si St. Dumitru dinCrajova arendatA pe periodul 1876-1886,cu lei 120,100. Licitatia se va tine la ad-ministratie.

16. Vatra-Monastiret pendinte de Stri-haia, arendatA pe periódul 1876-1886,cu let 54,700. Licitatia se va tine la ad-ministratie.

17. Milota, pendinte de Tismana aren-datA pe periodul 1 876-1886, eu let4,500.Licitatia se va tine la prefecturA.

Judetul Olt.18. Potc6va, pendinte de CAldArusani ,

arendatA pe periodul 1878-1883, cu let80. Licitatia se \ a tine la prefecturA.

19. Cirésovu , d'inpreunA cu Vatra-Schituld-StrihAutu, si trupul Secuta, p en-dinte de Metropolia, Clocociovu, si Cozia,arendatA pe periodul 1878-1883, cu lei11,000. Licitatia se va tine la administra-tie.

Judetul Prahova.20. RAncezi, pendinte de Cotroceni, a-

rendatA pe periodul 1876-1886, cu let3,300. Licitatia se va tine la prefecturA.

21. Vetrele sehitul Bléjoiti si ZamfiraafarA de 25 pog6ne reservate pe seams!schitului Zamfira, pendinte de Mitropo-lia, arendatA pe periodu11876-1886, culei 11,700. Licitatia se tine la adminis-tratie.

Judetul &lava22. DrAgAnesci pendinte de Némtu, a-

rendatA pe perioLl 1875-1880 , cu let14,025. Licitatia se va tine la prefeeturade Iasi.

23. Todiresci, pendinte de Zagavia a-rendatA pe periodul 1875-1880, en lei3,425. Licitatia se va tine la prefecturh.

Judetul Veacea24. Curka din BogdAnesci pendinte

de episcopia Râmnicu-Valcea, arendatA peperiodul 1876-1886, cu lei 300. Licita-tia se va tine la prefecturA.

25. BogdAnesci, pendinte de Arnota, a-rendatA pe peripdul 1878-1883, cu lei1300. Licitatia se va tine la prefecturA.

26. Dobriceni, Vatra-Monastiri pendintede Arnota, arendatA pe periodu11876 1)601886, cu lei 3,500. Licitatia se va tine laprefecturA.

Judetul Vasluirt27. PArtile din CArbunesci, i Tatomi-

reset, pendinte de Barnovschi arendatA peperiodul 1876 IAA 1886, cu lei 3,400.Licitatia se va tine la prefecturA.

28. Parte din Cocârlesci, sail SArbiFilosofi saA Scânteia, pendinte de Golia,arendatA pe periodul 1876-1886, cu lei2,510. Licitatia se va tine la prefecturN.

29. Scânteia pendinte de Barnova, a-rendatA pe periodul 1876-1886, cu lei5.310. Licitatia se va tine la prefecturA.

De cAtre onor. consiliA al ministrilorprin jurnalul cu No.2, incheiat in ,edinta,de la 8 ale curentet luni Iulie , pe basaconditiunilor generale de arendare, Inse-rate in Monitorul oficial No. 112, din 1878.a regulamentulut de licitatiunt din Moni-torul No. 130, din 1875, si a conditiuni-lor speciale stabilite , confirmându-se a-rendarea pe un period de chid ant, la ce-pAtori de la 23 Aprilie 1879, pAni'', la ace-iast datA 1884, a mo0i1or notate mat jos,a cArora licitatiune a avut loc in clioa, de26 lunie trecut , conform anuncialui dinMonitorul No. 112, din 1878.

Administratia , publicA acésta spre cu-noscinta pers6nelor in drept.

No. 24,296. 1878, Julie 13.(3-1).

Judetul1. Vales CApitanulut i VIAdicésca pen-

dinte de Mitropolia, adjudecatA cu 11,500let asupra D-lut Naiden Nicolaef, cu 1 pA-durar.

Jucletul

2. Crovu i Obislavul, pendinte de Mi-tropolia, adjudecatA, en lei 8,305, asupraD-lui Gote Zaharia, cu 1 pAdurar.

Judetul Teleorman.3. Piatra, pendinte de schitul Ostrovul,

adjudecatA eu lei 20,000, asupra D-lutConstantin Nicole'.

Jucletul Olt.

4. BArsesti sei Beciul, pendinte de Mi-tropolia, adjudecata cu let 25,500, asupra

Page 35: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Iu lie (3 August) 1878

D-lui Haralambie Pascalopolu, eu 4 ph-durari.

5. Rijletu, pendinte de Vierosu, adju-decatl eu ley 7,050, asupra D-lui AndreTCeausescu, en 3 pädurari.

G. DrAgänesci-Maruntei, pendinte deMitropolia, adjudecatA cu lei 18,150, asu-pra D-lui Joan Mihail, cu 1 fadurar.

Judetul Romanag.7. Drânovëtul, pendinte de Bistrita si

Mamei, adjudecat6 cu lei 19,050, asupraD-lui. Ioan Alimitneseu, cu 8 pädurari.

8. Studinita, pendinte de schitul d'unLemn, adjudecata cu lei 2,400, asupraD-lui Mihail DrAglinescu, cu 1 pAdurar.

Jucletul Deimbovita.9. Cueuteni-Bâcleni cu livedile, pen-

dinte de Mitropolia, adjudecatii cu 2,600lei, asupra D-lui GhitA Popeseu, cu 1

rar.

MONITORIIL OFICIAL AL ROMANIEI 4329

Judetul Buzrt.10. MAruntisul numit si Valea. Seacjá

pendinte de episcopia Buati, adjudecatàcu lei 830, asupra D-lui I. Gheorghiu, cu2 padurari.

Judetul Dolja.11. Ciuperceni impreunA, cu Curka-

CAluiu, numità si Cibru-Ciuperceni si Cu-réua-Obedeanu (Gibrovu), pendinte de CI-luiu Sehitul-Obedeanu si Horezu, adjude-catà cu lei 133,500, asupra D-lui Oh. Io-nescu Ur1äeanu, pentru G. Pesacoff, cu2 pldurari.

12. Fântâna-Banului, pendinte de Mo-tru, adjud ecatà cu lei 33,550, asupra D-luiNicolae Cuclelis.

13. Rudarii fàrà Ciocanari cu carea fostarendatâ, 0116 acum, pendinte de Brânco-venT, adjudecatà cu lei 24,100, asupraD-lui Nicolae Bran*, cu 1 pAdurar.

14. Comanii, pendinte de Tismana, ad-judecatâ, cu lei 66,000, asupra D-lui N.Costopolu, pentru Daniil Chirovici.

15. Plosca, pendinte de HotArani, ad-j udecatà cu lei 14,050, asupra D-lui Mo-na che Mihail.

16. Séca de Câmp, pendinte de schitulObedénu, adjudecatà cu lei 9,500, asupraD-lui Nicolae O. StAnoi.

Judetul Vcilcea.17. Cucesti fuirà pàditor de hotare pen-

dinte de Arnota, arendatâ, eu lei 75, asu-pra D-lui Tänase Tânäseseu, cu 1 Odurar.

Judetul Bacart.18. Partea din Calugâra pendinte de

Bistrita, arendatA cu lei 414, asupra D-luiIanos Martin Timpu.

Judetul19. Trupul-Vladnicu care a fost aren-

dat impreunA en Cuca, vhdutà de veci,pendinte de Nicorita arendatà cu leï 304,asupra D-lui Hie Ioan.

20. Comitnesti, pendinte de Scólele a-rendatâ, eu lei 1,680, asupra D-lui §tefä-nache Joan.

-Fiind ea dintre bunutile Statulul vé'n-dute, in virtutea legei din 31 Martie 1868,si carT s'ati revêndut pe compta cumprl-torilor, pentru neachitarea ratelor, in dioade 1 Iulie 1878, in localul administratiu-nel domenielor, i cari s'at adjudecat a-supra Statulul, pentru cele notate in ta-bloul de mai jos, primindu-se oferte intermenul prescris de lege, comitetul, insedinta de la 7 Iulie curent, a decis pu-ner ea lor in upra-licitare in dioa de 26Iu1ie1878, in s Bucuresci, localul admi-nistratiund domenielor, calea Mogosóeï,la ora 1 p. m.

Administratiunea publicl aceste revin-clerï generala cunoscintà a D-lor a-matori, invitândul a se presenta, cu ga-rantii in regulà, la dioa citatà, cunoscêndcâ, concurenta va incepe de la suma oferità.

Tabloll de bunurilri adjudecate In. dioa de 1 Li-lle 1878, si pentru care prinundu-se oferte,se supralichéza In dioa de 26 lulie, in loca-lul administratiuneä 'domenielor , calea Mogo-sóeT, la ora 1 dupa amédf.

Judetul Ilfov.1. Mosia Mariuta, in intindere ca de

1,227 pogóne, din comuna Mariuta-Crân-gurile, plasa Mostistea, penclinte de Mi-tropolie, adjudecatà asupra Statului culei 110,423 lei, ofertatà si ritdicatit de D.G. M. BAdeseu la suma de lei 113,737.

Judetul Teleorman.2. Mosia CiupercLea, ca de 400 po-

One, din comuna Merisanii, plasa Telé-jenul, pendinte de monastirea Vadresci,adjuclecatà asupra Statulul cu suma de lei27,879 b. 71, ofertatà i ràdicatà de D.Zvetozar Stoicovici la suma de lei 29,273b. 69.

No. 23,909. 1878, Iulie 11.(3-1)

- La licitatiunile tinute in dilele de1 si 3 Iulie 1878, de comitetul Têndèreibunurilor Statuluï, in localul acestei ad-ministratiuni, pentru revinderea pe comp-tul cumpèrAtorilor a maï multor mosii, aeäror rate sunt neachitate, adjudecèndu-se urmAtórele :

Judetul Arges.J. Mosia Slobodia-Ciobanu, asupra D-lui

C. Atanasiu, eu lei 71,000.2. Mosia Butoianca, asupra Statuluï, eu

lei 24,883 bani 7.

Judetul Buz&3. Proprietatea Têrcovu, asupra Statu-

lui cu lei 6,888 'he 20.4. Mosia Gâgeni cu Sforile, asupra Sta-

tuluT, cu leT 9,118 bani 70.

Judetul5. Parte din FântAna Gerulni, asupra

Statuluï, cu lei 67,938 bani 50.

Judetul Delmbovita.6. Mosia Códa-IsvoruluT si Jugureni, a-

supra D-lui M. Balaban, cu lel 106,000.7. Mosia Ghergani, asupra Statulul, cu

lei 43,820 bani 40.8. Mosia Podu-Bärbieruluy, asnpra Sta-

tulul, cu lei 78,305 banT 40.

Judetul Ilfov.9. Mosia CAltuna, asupra Statuluï, cu

lei 161,366 bani 93.10. Mosia Stânesci, asupra Statului, eu

lei 123,847 bani 20.11. Netedesci-Nuci, asupra Statulul, cii

lei 14,075.12. Mosia Mariuta, asupra Statului, cu

lei 110,423.

Judetul Ialomita.13. Mosia Cotórca, asupra Statului, cu

lei 8,345 bani 71.14. Mosia Largu-Vadu-Pedi , asupra

Statulul, cu lei 40,480.

Judetul Teleorman.15. Mosia Ciupercénea, asupra Statuluï,

cu lei 27,879 bull' 71.16. Mosia Ricu, asupra Statuluï, cu lei

64,462.17. Mosia Gróla, asupra Statului, en lei

57,469 bani 20.18. Mosia Pèrul-Rotund, asupra Sta

tulnï, cu lei 34,704.19. Mosia Bleoturile, asupra Statulul,

cu lei 146,440.20. Mosia Ciochina, asupra Statulul, eta

lei 125,914 banI 80.

Judetul Muscel.21. Mosia Ciocânesci, asupra Statului,

cu lei 36,500.

Judetul R.-Sarat.22. Mosia Lozile , asupra Statulul, cu

lei 18,846.

judetul Vlasca.23. Mosia Luzanésca, asupra Statulul,

cu lei 68,514.24. Mosia Poenari , asupra Statului, cu

lei 70,547.25. Mosia Costieni, asupra Statuld, cu

lei 115,178.26. Mosia Butesci, asupra Statului, eu

lei 165,604 bani 60.27. Mosia Buciumul, asupra Statulul,

cu lei 74,064.28. Mosia Babaita (Caluggrita, asupra

Statului, culei 120,605 bani 20.29. Mosia Stäncésca, asupra Statulul,

cu lei 47,573 bani 30.30. Mosia Rotäresci din GAllteni , asu-

pra Statului, cu lei 38,722 bani 3.Administratiunea publicA spre sciinta

generalà.No. 23,189. 1878

7Iulie 6.

Page 36: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4330 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

A NUNCIURI JUDICIARE

LICITATIUNI.

Tribunalul Ilfov, sectia III.

D. perceptor al colorel de Verde, prinadresa cu. No. 263, din 1874, in basajurnaluluT onor. congliti de ministri cuNo. 6, a cerut punerea in vêndere cu hei-tatie a caselor eu locul lor din comunaBuctireseT , suburbia Spirea-NouA, stradaCrajovel, No. 202 , avere a D-lui PavelChristeseu, de profesiune comerciant, do-miciliat chiar n aceste case.

Aeeste case sunt de zid, avênd 2 ca-mere si uA bucAtArie cu salä, avênd si vie1uerAt6re cu porni, se invecinesce ca Ni-colae BAlan, cu Panait Jordan si eu stradamentionatA.

Asupra acestui imobil nu se maï afiAta imprejurare.

Se face derA cumoscut in general cA a cesttlicitatie se va urma in pretoriul acestuTtribunal, 'in dioa de 11 Noembre 1878,la 11 ore de diminétA, avênd in vedere eA,toV acei cari ar pretinde ver un drept depreprietate, usufruct, servitute, chide, pri-vilegit, ipotecA sat verT ce alt drept asu-pra imobilului in cestiune, sa se arate latribunal, imainte de c,lioa fixatA pentru. li-citatiune, spre a arna pretentiunile ;clef, in cas contrarit, verï ee cerefi se voriyi, nu se vor maï considera.

No. 10,425. 1878, Dille 11.

-D. perceptor al colórei de Verde, prinadresa cu No. 114, din 1878, in basa au-torisatieT de D. ministru de finance eu No.24,819, din 1877, a cerut punerea in van-Ore eu licitatie a caselor cu locul lordin eomuna Bucuresci, suburbia Sf. *fan,strada Stirbei-VodA, No. 120 , avereaD-lui Gheorghe Hagi Costea, de profesieproprietar, domiciliat chiar in aceste case,ce sunt a se vinde pentru leT 151 b. 55.

Aceste cage sunt de zid, avend maI multeeamere, invelite cu sitA, 2 camere i piv-nita, t6te de zid,invelite cu olane un so-pron de scânduri Invelit cu scânduri, a-ceste t6te inteuAcurte, curtea imprejmu-HA ca uluci, se invecinesce cu Barbu,Zamfireseu, cu strada Berdi i cu stradamentionatA.

Asupra acestui imobil nu se mat altäinprejurare.

Se face derA cunoscut in general cA *AAlicita-tie se va urma in pretoriul acestuitribunal, in 4ioa de 15 Noembre 1878,1a11 ore diminéta, avênd in vedere el totiacei cad ar pretinde ver un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-legit, ipotecA sat ver ce alt drept asupraimobilului in cestiune, sl se arate la tri-bunal inainte de dioa fixatl entru licita-

spre ar6ta pretentiunile; cici,

in cas eontrarit, verT ce cereri se vor ivi,nu se vor mai considera.

No. 10,497. 1878, Iulie 11.

- D. pereeptor al col6rei de Verde,prin adresa cu. No. 109, din 1878, in basaautorisatieT D-lui ministru de finante cuNo. 24,819, din 1877, a cerut punerea invendere ca licitatie a caselor cu locul lordin comuna BucureseT, suburbia Sf. ste-fan, strada Bel-Vederei, No. 179, avereamoscenitorilor repausatulul Christea I6n,de profesiune proprietar, domiciIiaï chiarin aceste case ce sunt a se vinde pentrulei 176 bull 52.

Aceste case sunt de zid, aqua uA,' prà-vAlie cu pivnitA si mal multe camere, cur-tea imprejmnitA; se invecinesce cu MarinCArciumaru, cu Nieulae stefan 1 cu stra-da mentionatä.

Asupra acestuT imobil nu se mai afláaltA imprejurare.

Se face dérA cunoscut in general et, a-céstA licitaiie se va urma in pretoriul a-cestuT trib., in dioa de 18 Noembre 1878,la 11 ore diminéta, avend in vedere di topacei care ar pretinde vre un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-legiu, ipoteel sat veri-ce alt drept asupraimobiluluT in cestiune, sa se arete la tri-bunal inainte de dioa fixatA pentru licita-tiune, spre a 'sï areta pretentiunile, Mel' incas eontrar Yea ee cereri se vor ivi, nu seyor mai considera.

No. 10,524. 1878, Julie 11.

- D. perceptor al colorel de Negru,prin adresa cu No. 164, din 1877, in basajurnalulul onor. consilit. de ministri , No.19, din 1875, a cerut punerea in vendérecu licitatie a caselor cu 16eul lor ain co-mma Bucuresci suburbia Delea-NuoA ,

strada Panduru, No. 34, averea D-lui Va-sile Zamfir , de profesiune hiber, domici-lint chiar in aceste case.

Aceste case sunt de zid in paénte , a-vend 2 camere si uà magasie, invelite cusitt curtea imprejmuitA , se invecinescecu Petraehe Bitu, cu Radu Nica i eu stra-da mentionatL

Asupra acestui imobil nu se mai afià al-tà imprejurare.

Se face dar cunoscut general cA aeestAlicitatie se va urma in pretoriul acestultribunal, in diva d.e 28 Octombre 1878, la11 ore dimineta, avend in vedere cA totiaceï earl' ar pretinde veri-un drept de pro-prietate, usufruct, servirtute, chink, privi-

hipotecA sat veri-ce alt drept asu-pra imobilului in cestiune, sl se arate latribunal, inainte de diva fixatA pentru li-

spre arata pretentiunile; cAciin eas contraria veri-ce cored se vor ivi,nu se vor considera.

No. 10,253. 1878, Julie 10.

- D. percptor al col6rei de Verde ,

22 Iulie (3 August) 1878

prin adresa cu No. 109, din 1877, inlbasajurnaluluï onor. consilit de ministri , din11 Septembre 1876 , a cerut punerea invêncilére cu lieitatie a caselor cu loeul lor,din comuna Bucuresei , suburbia Spirea-Noul, strada Caracas, averea D-10. Chris-tea IonitA, de profesie liberA, domieiliatchiar in aeeste case.

Aceste case sunt gard lipite cu plment,avênd uà odae, WA, neimprejmuitA, in-velitA eu OVA , se invecinesce cu DumitruLAutaru , cu IonitA LAutaru si cu stradamentionatA.

Asupra acestui imobil nu se mal afiAaltA inprejurare.

Se face dar cunoscut in general cA aces-tà licita-tie se va urma in pretoriul acestuitribunal, in diva de 28 Octombre 1878, la11 ore dimineta, avend in vedere cA totiacei earl' ar pretinde vre-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, ehirie, privi-legit, hipotecA sa t. veri-ce alt drept asu-pra imobilului in cestiune, sA se arate latribunal Inainte de diva fixatt, pentru li-citatiune, spre a 0 arAta pretentiunile; cadIn cas contrariil veri-ce cued' se vor ivi,nu se vor considera.

No. 10,190. 1878, Julie 10.

-- D. perceptor al colérei de Verde, prinadresa cu No. 155 din 1877, in basa jur-nalului onor. consilit de ministri, a cerutpunerea in venders cu lieitatie caselor ealocal lor, din comuna Bueuresei, suburbiaSt. Stefan, strada Cotroceni, No. 20, averea D-lui Ion Dinu, de profesie proprietar, ,domiciliat chiar in aceste case.

Aceste case sunt de zid in paiantA, a-valid 2 odAT si sall, invelite cu sindrilA ,curtea imprejmuità, se invecinesce eu Spi-rea G. Papadopolu, cu Anton Alexandres-eu si cu strada muntionatA.

ASupra acestuT imobil nu se maT afilaltA imprejurare.

'Se face derA cunogeut in general cA a-cestA licitatiune se va urma in pretoriulacestuT tribunal , in dioa de 28 Octombre1878, la 11 ore de diminetA, avénd in ve-dere el totT acel carT ar pretinde veri-undrept de proprietate, usufruct, servitute,chirie, privilegit, hipotecA set verb-ce altdrept asupra imobilului in cestinne, sA searate la tribunal, inainte de dioa fixatApentru licitatiune, spre arata preten-tiunile ; cA,ci in cas contrarit orT-ee cererise vor ivi, nu se vor maT considera.

No. 10,208. 1878, Julie 10.

- D. perceptor al colórel de Negru,prin adresa No. 708, din 1876, in basajurnalului onor. consilit de ministri, No.9, din 1875 , a cerut punerea In vênderecu lieitatie a caselor eu loeul lor, din co-muna Bucuresci , suburbia Oboru-Noti ,strada Colintina, fAri1 No. , avere a D-luiChristea Nip, de profesie liberA, domici-lint chiar in aceste case.

Page 37: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Julie (3 August) 1878 MONITORUL OFICT AL AL ROMANIEI4331

Aceste case suut compuse din 2 came-re- cu sala, eurtea imprejmuita, invelite eusit, se invecinesce ca }.5tefan Georgeseu,eu G. Dumitru Carjianu, cu. N. Nestor si custrada mentionata.

Asupra acestui imobil nu se maï afraaltA imprejurare.

Se face dell cunoscut in general ea, a-eésta licitatie se va urma n pretoriul a-cestuT tribunal , in dioa de 28 Octombre1878, la 11 ore diminéta, avad in vedereea toti acel carT ar pretinde Ted-un dreptdo proprietate, usufruet, servituto, chirie,

ipoteca sal veri-ce alt dreptasupra imobiluluT in cestiune, sA se aratela tribunal inainte de dioa fixata pentrulicitatiune , spre arata pretentiunile;cad in cas contraria, veri-ce cereri se voriyi nu se vor mai considera.

No. 10,172. 1878, Iulie 10.

D. perceptor al colórei de Verde,prin adresa No. 111, din 1877, in basajurnalului onor. consiliti de ministri, din11 Septembre 1876 , a cerut punerea invhdére cu licitatie a caselor cu loeul lor,din comuna Bucuresci, suburbia Spirea-Notia, strada Crajovei, No. 267, avere aD-lui Marin Hu, de profesie muneitor,domiciliat chiar in aceste ease.

Aceste case suut de gard, ave,nd douécamere i sala, ua magasie de seandurï,invelite cu sita, curtea imprejmuita, se in-vecinesce cu Vasile Dumitru, ea CostacheBranzaru si cu strada mentionata.

AsUpra acestui imobil nu se maialta imprejurare.

Se face (MIA cunoscut in general ea a-césta licitatie se va urma in pretoriul a-cestui trib., in dioa de 28 Octombre 1878,la 11 ore diminéta, avend in vedere ea topaeeia car): ar pretinde vre-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-

ipoteca sat veri-ce alt drept asupraimobilului in cestie, sa se arete la tribunalinainte de dioa fixatá pentru licitatiune,spre a 'si arna pretentiunile , cad in cascontrar voiT ce cereri se vor ivi, nu se yormai considera.

No. 10,181. 1878, Iulie 10.

D. perceptor al colorei de Verde,prin adresa No. 118, din 1877, in basajurnalului onòr. cousilia de nainistri, din11 Septembre 1876, a eerut punerea invendére ca licitatie a caselor cu locul lor,din comina Bueuresci, suburbea Spima-Noua', strada Popa-Nicolae, avere a D-luxDumitru Badea,de profesie muncitor, do-miciliat chiar in aceste case.

Aceste case sunt de zid, In paente, a-vènd 2 camere si sala, invelite ea tinichea,se Invecinesce cu preotul Nicolae, eu Pa-raschiva Négu si en strada mentionata.

Asupra acestul imobil se afla urmatóréaimprejurare :

Dosarul 1384, din 1874, vêndérea cu

mezat a imobilului in cestiune, pentru des-pAgubirea D-lui T. Catalon, de suma delei noui 260,- coprinsi in actul de ipoteel,legalisat de aces% sectie, la No. 333, din1874.

Se face del% cunoscut in general di, a-césta lieitatie se va mina in pretoriul a-cestui -bib. in 4ioa de 28 Octembre 1878,la 11 ore dimin6ta, av6nd In vedere cA totiacel carï ar pretinde vre un drept de pro-prietate, usdruct, servitute, chide, privi-legiti, ipoteca sati veri-ce alt (-Inept asupraimobilului in cestinne, sA se'aréte la tri-bunal inainte ae dioa fixatA pentru licita-tiune, spre a 'si arRa pretentiunile, caciin cas contrar, eeri ee cereri se vor ivi, nuse vor considera.

No. 10,400. 1878, Julie 10.

D. perceptor al colorei de Verde,prin adresa No. 332, din 1878, in basaautorisatieï D-lui ministru de finance, No.24,819, din 1877, a cenit punerea in van-dére cu licitatie a caselor eu locul ion dincomuna Bucuresci, suburbia Spirea-douti,strada Caracas, No. bis, averea D-lui Va-silache Saban, de prefesiune proprietar,domiciliat chiar in aceste case , ce sunt ase vinde pentru lei 139 bani 25.

Aceste case simt de gard, avênd 2 ()dalinvelite eu sitA, se invecinesce cu. 1111 locviran al lui Stefan Ciligiu, cu. Stoica Dra-gan si ca strada mentionatA.-

Asupra acestui iraobil nu se mai aflalta imprejurare.

Se face dar cunoscut in general cA acés-ta licitatie se va urma in pretoriul acestuitribunal, in diva de 25 Octombre 1878, la11 oe diminéta, avênd in vedere ca totiacei can' ar pretinde ver-un (-inept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-kgia, hipoteca sati verï ce alt .drept asu-pra imobilulni in cestiune, sa se arate latribunal inainte de diva fixata pentru liai-tatiune, spre a'si arata pretentiunile; cad'in cas contrariti veri-ce cererï se vor ivi,nu se vor considera.

No. 10,271. 1878, lulie 10.

Tribunalul de Vla§a

D. IOn Ornescu domiciliat in ne-depuind la casa Cie depunere i consemenatiuni , conform art. 551 din proceduracodului civil, suma de lei 26,000, pretulcu care s'a adjudecat asupai imobileledin GiugiA , situate in strada Boeangiilorsi Bucureseï, colorea galbenA, averea D-luiThoma Stefan , din Giurgiti , comerciante,puse in véndare de D. IOn G. Ciurcu, spe-culant, din GiurgiA, pentru despAgubiréasumei de lei noui 20,000, cu dobênda deGate 20 lei noul la suta pa an , de la 30Septembre 1875 pênë la desfacere, pluscheltueli, conform actuldi de ipoteca le-galisat de acest tribunal la No. 19 din1873, investit cu formula esecutorie.

Tribunalul, dupe cererea Ciurcudispune prin jurnalul dresat sub No.3464revinderea imobilelor in cestiune, in com-tul adjudecatorului Ión Ornescie conformart. 553 din procedura coduld civil, pen-tru diva de 23 Septembre viitor, orele 10diminéta , care VOndare se va efectua insala sedintelor acestui tribunal.

Aceste iniobile sunt urmAtöreleDoué prAvAliï alaturi, cu dou6 etage din

Giurgiti , colórea galbena, No. 1 , situatepc loan! biseried Adormirea - Maieei-Domnuluï", cu plata de embatic, d'asupraaqua un salon eu p.atru odAl si bucAtArieconstruite de zid si invelite cu tinichea,de desubtul lor prAvAliile de me sus, dincare una de bacanie si alta de carciuma,avênd ua mich camera in fund, pivnita zi-dita, locul inprejmuit doue fete instradele Boeangiilor si Bucuresci, inveci-mIndu-se d'uA-parte crt proprietatea D-10Enache Stefan si de edta cu proprietateaD-neT Anastasia Harisiade, un loc cu nul-rime de 225 stanjeni pAtrati, din Giurgifi,strada Bucuresci, colOrea galbena, avêndcladita ut poyarna de fabricat rachiti si Mt,

magasie pentru producte, éra povarna aretrei despartituri, in cari sunt asedate ea-zanele de rachfil, tOte acestea construitede zid i temelia de piatrA, de desubt arepivnita zidita , invelite eu olane , in carteua glietarie invelita ca scanduri, iuveci-Minduse in fund ea proprietatea domnululAlecu Pamfilie, in fata cu strada Bueurescide ua-parte cu D. Rain Stan si de altatot eu D. Pamfilie.

Asupra aeestor imobile nu esista altasarcina popritóre , de cat ipoteearea ioncare D-nu Ciurcu, pentru imprumutul de20,000 lei.

Se publicA spre cunoseinta amatorilorsi so someza toï miel cari ar pretinde yeaun drept de propretate, usufruct, servitute,chirie, privilegia ipotecA sail orT-ce altdrept asupra imohilelor puse in Ondareca, inaintea adjudecatiunei, sa se pretintela acest tribunal, spre arRa presentiu-nile lor, cad, cotrariti nu li se vormai tinein séma.

No. 13,341. 1878, Lille 14.

CITATIUNI

Tribunalul llfov, seetia I coreetionala

16n Ciobotaru, eu domiciliul neeunoscut,prevenit pentru furt , este citat de acéstaSectiune , in diva de 26 Iulie 1878, la o-rele 11 ante-meridiane , avénd in vedereea, de nu va fi urmator, , se va judeca inlipsa. No. 20,339.

Tribunalul Praho ha, seetia II

D. Serban Ión , din comuna Puchenii-Mosneni, acum eu domiciliul necunoscut,

Page 38: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4332 MONITORUL OFIOIAL AL ROMANIFI 22 Julie (3 August) 1878

este citat ea, in sliva de 17 August viitor,la orele 10 de diminé-ta, sa vie la acesttribunal, spre a fi judecat ea inculpat pen-tru lovire, cunoscênd. ea, nefiind urmator,se va judeca in lipsa , conform artic. 147precedura oodulta penal.

No. 10,134.

D. Iancu D. Ionescu din comuna A-dâncata, este citat ca , in Clitra de 17 Au-gust viitor, la orele 10 de diminéta, savie la acest tribunal. spre a fi ascultat caineulpat in procesul in care Rua Albu esteinculpat pentru negligenta de tinerea ac-telor publice, eunoscênd ca, nellind urma-tor, se va judeea in lipsa, conform art 147procedura coduluT penal.

No. 9,828.

D. Vasile Neanatu, cu domiciliul ne-cunoscut, este citat ca, in diva de 25 Au-gust yiitor, la orele 10 diminéta , sa viela aeest tribunal, spre a fi cercetat ea in-culpat pentru violare de domiciliti, curios-chid ea, nefiind urmator, se ya judeca inlipsa, conform art. 147 proc. codul. penal.

No. 9,836.

D. Abonte Toma, cu domiciliul ne-cunoseut, este citat, ea in diva de 25 Au-gust viitor, la orele 10 diminéta, sa vie laacest tribunal, spre a fi cereetat ea ineul-pat pentru liolare de domicilit, cunoscêndcA netlind urmator, se va judeea in lipsa,conform -art. 147 procedura codul. penal.

No. 9,846.

D. Radu Dumitru Slaboiu, cu domi-ciliul necuuoscut, este eitat ea, in sliva de25 August Niitor, la orele 10 diminéta, savie la acest tribunal, spre a fi cercetat eainculpat pentru violare de domicilit, cu-noscênd a, nefiind urmAtor, se va judecain lipsa, conform art.147 proc. cod. penal.

No. 9 864.

D. Radu Eno Slaboiu, en domiciliulneeunoscut, este citat ca, in diva de 25August viitor, la orele 10 diminéta, sl vie

acest tribunal, spm a fi cercetat ea in-culpat pentru violare de domiciliti, cunos-ce:nd ca, nefiind urmator, se va judeca inlipsA, conform art. 147 proeed. cod. penal.

No. 0,865.

D. Voinea Manole, din comuna Blejoi,acum eu do.miciliul necunoscut, este citatea, in diva de 26 August viitor, la orele 10diminéta, sa vie la acest tribunal, spre ati incertat ca ineulpat pentru lovire reci-prod., cunosend e, uefiind urn:later, sevipideca in lipsA, conform art. 147 pro-

coduluT penal.10,889. 1878, Main 5.

Tribunalul de Buzet.D. Marin cu domicilutl neue-

noscut, este citat ca, in diva del6 Augustviitor, orere 10 diminóta, sa se presinte inpretoriul acestuT tribunal, spre infAipreea inculpat, cunoscênd cA, nefiind curse-cinte, se va judeca in lipsA.

No. 15 379. 1878, Iunie 1.

D. Costache P. Ursaneseu, cu domi-eiliul neeunoseut, este citat ca, in diva de16 Angust viitor, orele 10 diminéta, sA sepresinte in pretoriul acestuT tribunal, spreinfatisare, ea inculpat, eunoscênd ea, ne-fiind consecinte, se va judeca in lipsa.

No. 15,309. 1878, Iunie 1.

D. Stefan Purearia, cu domiciliulnecunoseut, este eitat ea, in slirra de 16August viitor , orele 10 diminéta, sA sepresinte in pretoriul acestuT tribunal, spreinatisare ea inculpat, cunoschd. ea, nefi-ind consesinte, se va judeca in lipsa.

No. 15,484. 1878, Iunie 2.

D. Stan 16n. cu domiciliai necunos-cut, este citat ea, In diva de 21 Augustviitor, orele 10 diminéta , sA se presintein pretoriul acestuï tribunal, spre mnti-vare ea ineulpat, cunosand ca. , nefiindconseeinte, se ya judeea in lipsA.

No. 15,490. 1878, Iunie 2.

D.Diogene TAnAseseu, cu domieiliulnecunoscut, este eitat ea, in sliva de 23August viitor, orele 10 dimineta, sA sepresinte in pretoriul acestuT tribunal, spreinfalipra ea inculp at, eunoscênd ea, nefiindconsociate, se va judeca in lipsa.

No. 17,115. 1878, Iunie 19.

D. Iordan MihAescu , cu domiciliulnectooseut, este citat ea, in sliuà de 23August viitor, orele 10 de diminéta, sA sepresinte in pretorial acestuT tribunal, spreinatipre ea inculpat, cunoscênd ea negindconsecinte, se va judeca In lipsâ.

No. 17,116. 1878, Iunie 19.

D. Leu I6n Bugau, din eomuna Tisau,este citat ea, in sliva de 16 August viitor,orele 10 diminéfa , sa se presinte in pre-tonal acestuT tribunal, spre infatkare eainculpat, cunoscênd ca, nefiind consecintese va judeca in lipsA.

No. 15,242. 1878, Maiti 31.

D. Tanase Manole, din comma TisAueste citat ca, in qiva de 16 August viitor:orele 10 diminéta , sa se presinte in pre-toriul acestuT tribunal, spre infatisare eainculpat, cunoscênd cA, nefiind consecintese va judeca in lipsA.

No. 15,943. 1878, Mali.' 31.

D. Stan Manole, din comuna TisAueste citat ea, in dioa de 16 August 1878oia 10 de diminéta, sA se presinte in pre-toriad acestul tribunal, spre infatipre,ca

inculpat; ounoseênd c, nefiind consecin-te, se va jirdeca in lipsA.

Nr. 15,244. 1878, Mait 31.

D. Carol Bitoiu, cu domiciliai ne-cunoscut, este eitat ea, in dioa de 30 Au-gust 1878, ora 10 dimineta, sA se presin-te in pretoriul acestuT tribunal, spre in-Ritisare ea inculpat; cunoscênd a, nefiindconsecinte, se va judeea in lipsa.

Nr. 17,581. 1878, Iunie 22.

D. Ióna Stan Stroe , cu domiciliaineeunoseut, este eitatA ea, in dioa de 30August viitor, ora 10 diminé-ta, sa se pre-sinte in pretoriul acestuT tribunal, spreinfatipre ea inculpata; cunoscênd:ca, ne-find consecinte, se va judeca in lipsa.

Nr. 17,580. 1878, Iunie 22.

D. Gheorghe Zamfir, fost servitor laspitalul german, cu domiciliai neeunos-cut, este citat ea, in slioa de 18 August1878, ora 10 diminéta, sa se presinte lapretoriul acestuT tribunal, spre inNijareea ineulpat; cunoscênd. ea, nefiind conse-einte, se va judeea in lipsa.

Nr. 16,996. 1878, Iunie 9.

D. Nae Dumitrescu, cu domiciliainecunoscut, este citat ca , in diva de 30August 1878, ora 10 dimineta, sA se pre-sinte in pretoriul acestuï tribunal, spreinfafipre ea inculpat; cunoscênd ca, ne-fiind consecinte, se va judees in lipsa.

Nr. 16,862. 1878, Iunie 16.

D. I6n Hangelu, cu domiciliul ne-cunoscut, este citat ea, in gioa de 28 Au-gust 1878, ora 10 dimin6fa, sa se presintein pretoriul acestuT tribunal,- spre ingli-sare ea inculpat; cunoscénd ea , nefiindconsecinte, se va judeca in lipsA.

Nr. 16,870. 1878, Iunie 16.

D. Petre Dumitru Zinca, cu domici-liai necunoscut , este citat ca , in dioa de28 August 1878, ora 10 dimin6ta, sa senresinte In pretoriul acestuï tribunal, spreinfAtkare ea inculpat; cunoscênd cA , ne-find consecinte, s va judeca in lipsa.

Nr. 16,969. 1878, Iunie 17.

D. Ien I. Popa , din comuna urbeiBuz, este citat ea, in dioa de 21 August1878 , ora 10 diminéta, sl se presinte inpretoriul acestul tribunal , spre infatisareea ineulpat; eunoscAnd nefiind cons.,-einte, se va judeca in

Nr. 16,303. 1878, Iunie 9.

D. Ghita Busuioc, din comuna Bu-z6t , este citat ea, in dioa de 16 August1878, ora 10 diminéta , sa se presinte inpretoriul acostai tribunal , spre infA4isareca inculpat; cunoscênd ca, nefiind conse-cinte, se va judeca in lipsA.

Nr. 15,483. 1878, Iunie 2.

Page 39: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Iu lie (3 August) 1878

Tribunalul de Ial omita

D. Niculae Rugureanu , cu domieiliulnecunoscut, se citézA, prinVadsta ca, indiva de 30 August 1878 , orele 10 ante-meridiane , sì vina inaintea tribunalulutspre infAtisare in procesul in care este in-culpat pentru furt; cunoscêncl ca , in cascontrariA, procesul se va resolva in lipsl,conform legeï.

Nr. 10,121. 1878, Iunie.

D. SOre Dumitru, en domiciliul ne-cunoscut , se citézA printr'acésta ca, indioa de 21 August, orele 10 ante-meri-diane, sA, vina inaintea tribunal dluï, spreinfAisare in procesul in care este incul-pat pentru furt de banT; cunoscênd ca, incas contrarig, procesul se va resolva inlipsqconform leget

Nr. 9,065. 1878, Iunie 9.

- D. Stoica Cceanu, cu domiciliai ne-cunoseut , se citézA, printr'acésta ca, indioa de 16 August 1878 , orele 10 ante-meridiane , s vina inaintea tribunalulutspre inNisare in procesul in care este in-culpat pentra fart de oï; cunosand cA, incas contrariA , procesul se va resolva inlipsA, conform leget

Nr. 9,075. 1878, Iunie 9.

D. Bueur Dumitru, cu domiciliulnecunoscut, se citézA printr'acesta ca, indioa de 21 August 1878, ora 10 ante-me-ridiane, sg, vina inaintea tribunalulut spreinfMisare in procesul in care este ineul-pat pentru fart de banT; cunosdnd cA, incas contrariti , procesul se va resolva inlipsh, conform leget

Nr. 9,067. 1878, Iunie 9.

- D. Vasile Nicolae, cu domiciliai ne-cunoseut, se eitéza printr'acésta ca , indioa de 16 August 1878, orele 10 ante-meridiane, s vina inaintea tribunalulutspre infgisare in procesul in care este in-culpat pentru furt; eunosdnd el, in cascontrariti, procesul se va resolva in lipsA,conform legeï.

Nr. 9,054. 1878, Iunie 9.

- D. Gheorghe Simion, eu domieiliulnecunoscut, se eitézA printeacésta ca , indioa de 16 August 1878, orele 10 ante-meridiane , sA vina inaintea tribunalulutspre inNisare In procesul in care este in-culpat pentru fart ; cunoseend ca, in cmcontrariti, procesul se va resolva in lipsA,conform leget

Nr. 9,053. 1878, Iunie 9.

- D. Nicoli Afendropol, cunecunoseut, se citézh printr'acésta ca , in(11oa de 19 August 1878 , orele 10 ante-meridiane, sA vinA inaintea tribunalulutspre sustine apelul ce a facut contra

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

procesuluï-verbal al agentulta regieT mo-nopoluluT tutunurilor; cunoscénd cA, inin cas contrarit, procesul se va resolva inlip* conform iegeï.

Nr. 9,332. 1878, Tunic.

- D. Nieolae BArAmea, cu domiciliulnecunoscut, se citézA printr'acésta ea, indioa de 18 August 1878 , orele 10 ante-meridiane, sa vina inaintea tribunalulutspre infOsare in procesul in care este in-culpat pentru furt de ot cunosdnd ca, incas contrarid , procesul se va resolva inlipsA, conform legit

Nr. 9,412. 1878, Tunic.

D. Dan, fost servitor la Radu Was-ceanu, cu domiciliul necunoscut , se cite-za printr'adsta ca, in diva de 16 August1878, orelo 10 ante-meridiane, sA vinainaintea tribunalulut spre infAtisare inprocesul in care este inculpat pentru furt;cunosciind eA , in cas contrariii, procesulse va resolva in lipsA, conform legiï.

Nr. 9,417. 1878, Iunie.

- D. Gb. I. Anghelichi, cu domiciliulnecunoscut, se citéda, printr'acésta ea, indiva de 16 August 1878, orele 10 ante-meridiane , s vina inaintea tribunalulutspre infafisare in procesul in care este in-culpat pentru ultragit, insultA si amenin-Ore; cunosdnd cA, in cas contrarig , pro-cesul se va resolva in lipsa, conform leget

Nr. 9,437. 1878 Iunie.

- D. Moise PAndaru , eu domiciliulnecunoscut , se citézg, printeacésta ca, indioa de 16 August 1878, orele 10 ante-meridiane, sA vinA inaintea tribunalulutspre a'sï sustine oposi-tiunea ce a faultcontra sentintei Nr. 984 din 1878; cunos-dud cA, in cas contrariA, procesul se varesolva in lipsA, conform legit

Nr. 9,443. 1878, Iunie.

- D. Ioan Andreiu, cu domicilinl ne-cunoscut , se citézA printeacésta ca, inc,liva de 31 August 1878, orele 10 ante-meridiane, sA ving, inaintea tribunaluluï,spre infAi;are in procesul in care este in-culpat pentru furt de bant cunoscend cA,In cas contrariA, proeesul se va resolva inlipsA, conform legit

Nr. 9,501. 1878, Iunie.

- D. Ioan DrAgan, fost pe mosia Bora,erg' acum cu domiciliul necunoscut, se ci-tézA printr'acésta ca , in dioa de 30 Au-gust 1878, orele 10 ante-meridiane , sA

ving inaintea tribunalulut spre infAtisarein procesul in care este inculpat pentrulovire ; cunosdnd cA , in cas contrariA,procesul se va resolva in lipsg, conformlegal.

Nr. 9,512. 1878, Tunic.

4333

- D. Ioan VrAnceanu, cu domiciliulnecunoscut, se citézA printeacésta ca, inqioa de 21 August 1878, orele 10 ante-meridiane, s. ving, inaintea tribunalulutspre infAtisare in procesul in care este in-culpat pentru furt ; cunosdnd cA, in cascontrarift, proeesul se va resolva in lipsA,conform leget

Nr. 9,220. 1878, Iunie.

- D. Iorgu Iconomeseu, cu domiciliulnecunoscut, se citéciA printeacésta ca, indioa de 16 August viitor, orele 10 ante-meridiane , s vinA, inaintea tribunalulutspre infátisare in procesul in care este in-culpat, pentru eg, a ordonat percepere detaxe ilegale ; cunosdnd cA, in cas con-trarit, procesul se va resolva in lipsg, con-form leget

Nr. 9,664. 1878, Iunie.- Dumitru Lazar, cu domiciliul necu-

noscut, se citézá prin acésta ca, in diva de21 August viitor, ora 10 dimineta, sg, vieinaintea acestuT tribunal, spre a fi presintela discutarea solvabilitAtT sale daca saA nupóte plAti amenda de 350 fraud ; cunos-dnd a, in cas contrariii, procesul se varesolva in lipsA, conform leget

No. 10,390. 1878, Iunie.

- Ion Servitorul lui Grigore CiórA, dincomuna TAndAret se citézA, prin acésta ca,in dioa de 25 August dimi-né-ta, sA vie inaintea tribunalulut spre In-Nisare in procesul in care este inculpatpentru furtul until frail ; cunoschad cA, incas contrarit, procesul se va resolva inlipsg, conform leget

No. 9,003. 1878, Iunie.

- Stefan Condeiu, din comuna Rosestï,se citézA prin acésta ca, in dioa de 30 Au-gust 1878,' ora 10 diminéta, 0, vie inaiin-tea acest tribunal, spre infAtisare in pro-cesul in care este inculpat pentru r Aminecunoscênd cA, in cas contrarit, procesulse va resolva in lipsA, conform leget

No. 9,176. 1878, Iunie 22.

Tribuualul de Blehedinti seetia I.Gh. Zechmaister, fost cu domicilia

In capitala Bucuresct iar acum cu domi-culli necunoscut, se citézA prin acésta ca,in dioa 16 August 1878, ora 10 diminé-ta,se vie la acest tribunal, inculpat pentruescroherie, in prejucliciii società-V cAT fe-rate romAne, in cualitate de comisar deexpropriere, contrariu se va face cele le-gale in lipsA.

No 11, 447 1878 Iunie 27.

Tribunalul de Tecucid.Gheorghi rUngurt herghelegill , cu

domiciliul necunoscut, este citat ca, indioa de 18 August 1878, ora 10 diminétasA se presinte la acest tribunal, cAnd area se judeca, procesul cel priveste pentru

Page 40: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4334

bátae; la neurmare se va aplica art. 182.pr. p.

No. 11,008 1878 knie 22

Tribunalul de Dorohoifi.

Ión Stramciucu , clomiciliat in Bu-covina, este citat prin acéstg, singurg, ci-tatiune ca, la 25 August 1878, ora 11 di-,mineta, sh se presinte in camera acestuttribunal, spre a fi ascultat ca inculpat cuat lut complicit, pentru furt de lemne, dinpgdurea Zamostea proprietatea statului laneurmare se va procede conform le-geT.

No. 6,449 1878 Iunie 1.

Groholea Casimir, domiciliat in Bu-covina , este citat prin acésth singurgcitatiime ca la 25 August 1878, ora 11diminéta, sg, se presinte in camera acestuttribunal, spre a fi ascultat ea inculpat,pentru furt de lemne, din pgdurea Jamos-tea, proprietatea StatuluT cu at lut com-plicT; la neurmare se va procede conformleget.

No. 6,450 1878 lunie 1.

---Vasile 11risoshi, domiciliat in Bu-covina, este citat prin acéstä singurg ci-tatiune ca la 25 August 1878, ora 11 di-

sa: se: presinte in camera acestuTtribunal, spre a fi ascultat ca inculpat cuaï lut complid , pentru fart de lemne, laneurmare se va procede conform leget.

No. 6,454 1878 Iunie 1.

Ion Lipealnic, domiciliat in Buco-vina, este citat prin acéstä singurg eita-¡Mile ca, la 25 August 1878, ora 11 di-minéta, $ A se presinte in camera acestuttribunal, spre a fi ascultat ea inculpat euat lui complici pentru furt de lemne; lane-urmare se va procede conform lege.

No. 6,455, 1878 Tunic 1.

Dumitru ilrisovschi, domiciliat inBucovina, este citat, prin acéstg, singurgcitatiune ea, la 25 August 1878, ora 11dimineta, sà se presinte, in camera acestuTtribunal, spre a fi ascultat ca inculpat cuat luT complid pentru furt de lemne ; lane-urmare se va procede conform legeT.

No. 6,543, 1878 Junie 1

Gheorghe Scripcine, domiciliat inBueovina, este citat prin acóstg, singuracitatie ca, la 25 August 1878, ora 11 di-minéta, sg se presinte in camera acestuTtribunal, spre a fi ascultat ca inculpat cuat lui complid pentru furt de lomne; lane-urmare se va procede conform legei.

No. 6,452 1878 Iunie 11.

D.'Neeulai Prochipuie, domiciliat InBucovina, este citat prin acestg, singurgcitatiune ca, la 25 August 1878, orele 10de dimin4ä, sg se presinte in camera a-cestut tribunal, spre a fi aseultat ca incul-pat cu ai lut complie pentru furt de lem-

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 22 Julie (3 August) 1878

ne; la ne urmare se va proeedelege.

No. 6,451.

conform viitor , ora 10 dimin4a, sA villa la acesttribunal, spre a se judeca in procesul incare se inculpA pentru bAtae; cad, eon-trarit, se Yajudeca in lipst, conform lege.

Nr. 3,616. 1878, Februarie 17.

1878, Iunie.

Tribunalul de Arge§.

D. George SAvoit, dulgher, sgrb, dincomuna Macedonia, acum dosit, este citatea, in qioa de 26 August yiitor, ora 10 di-mineta, s villa la nest tribunal, spre ase judeca in procesul in care se inculpapentru rebeliune comisA in corn. BAbana;eta, contrariii, se Ya judeca in lipsä, con-form legeL

Nr. 2,231. 1878, Ianuarit.

D. Stoian George dulgher, din co-muna Macedonia, acum dosit, este eitat ea,In dioa de 26 August yiitor, ora 10 dimi-neta, sA vinA la acest tribunal, spre a sejudeea in proeesul in care se inculpI pen-tru rebeliune comisA in comuna Blbana ;che, contrarit, se va judeca in lipsA, con-form lege.

Nr. 2,233. 1878, Ianuarit.

D. I6n Stefu, din comuna Macedo-nia, acum dosit, este eitat ea, In dioa de26 August viitor, ora 10 diminéta, sg, vi-ng la acest tribunal , spre a se judeca inprocesul in care se inculpa pentru rebc-Rune comisä in comuna Babana; egd, con-trariti, se va judeca in lipsg, conform leget.

Nr. 2,235. 1878, Ianuariti.

D. Petre Bucur, din comuna Pitesct,plasa Pitesci, distrietul Argeq , este citatca, in dioa de 26 August viitor, ora decediminé-ta, ving la acest tribunal, spre ase judeca in procesul In care se inculpgpentru lovire; acT, contrarig, se va judecaIn lipsA, conform leger.

Nr. 472. 1878, Ianuarie 13.

D. Marin Giulea din comuna Pi-tese, plasa Pitesct, districtul Arges, estecitat ea, in dioa de 26 August viitor, ora10 diminéla, sui ving la acest tribunal,spre a se jndeca in procesul in care se in-culpg pentru lovire; egeT, contrariti, se vajudeca in lipsg, conforrd leget.

Nr. 473. 1878, Tanuariti 13.

D. Ion Maria , servitor la MarinBuieanu, din comuna StAvuslAveseT, pla-sa GlIgseset, districtul Arges, este citatea, In dioa de 23 August 1878, ora 10

ving la acest tribunal, sprea se judeca In procesul In care se inculpgpentru bgtae; cuicï, contrark, se va judecaIn lipsti, conform legd.

Nr. 32,355. 1877, Decembrie 29.

D. Sandu Ene, din comuna Grémana,plasa Pitesd, districtul Arges, acum do-sit, este citat ea, in dioa de 7 Septembre

D. Tudor Bobocilt, din comuna Udude jos, acum dosit, este citat ea, in dioade 4 Septembrie yiitor, ora 10 dimin4a,sA vinA la acest tribunal , ca inculpat in-tr'un proces corecOonal; contrarit, se vajudeca in lipsA.

Nr. 4,060. 1878, Februarit 27.

D. Ni0 Ion BalotA, din comuna Pi-tese, acum dosit, este citat ca, in c,lioa de5 Septembre Yiitor, ora 10 dimineta , sA

YinA la aeest tribunal, inteun proces co-reelional, In care se inculpt pentru Wee;contrariti, se va judeca, conform lege.

Nr. 4,069. 1878, Februarit 27.

D. Ion I. BalotA, fost comisar in co-muna Pitese, acum dosit, este citat ca, in4ioa de 4 Septembre viitor, ora 10 dimi-néta, sg, Ting la acest tribunal, inteun pro-ces corectional, in care se inculpg, pentrubätae; contrariti , se ya judeea, conformlegeT.

Nr. 4,077. 1878, Februarie 27,

D-na Maria Ghita, din comuna Pi-tesd, plasa PiteseT, districtul Arges, estecitat ca , In dioa de 15 Septembre viitor,ora 10 diminé-ta, sg ving la acest tribunal,spre a se judeea in procesul in care se in-culpg, pentru bgtae; cAcT, contrariti, se vajudeca in lipsit, conform leget.

Nr. 4,578. 1878, Februarie 6.

D. Mihat Popescu, din comuna Stol-nicT, acum dosit, este citat ca, in dioa de13 Septembre viitor, ora 10 diminélia, slvilla, la acest tribunal, spre a se judeca inprocesul in care se inculpg pentru furt;cgcT, contrariii, se va judeca in lipsg, con-

,

form legd.Nr. 4,465. 1878, Martie 6.

I). Constantin Enescu , din comunaMereni, plasa Vedea, districtul Olt, estecitat ca, in dioa de 24 August viitor, ora10 dimin4a, sg ving la acest tribunal,spre a se judeca In procesul in care se in-culpg pentru cg a contravenit art. 59 dinlegea timbruluf ; cAct , contrarit, se va ju-deca in lipsg, conform leget.

Nr. 2,436. 1878, Februarie 4.

D. Stefan Cioran , din comuna Pi-tesd, plasa Pitesd, districtul Arges, estecitat ea, in dioa de 18 August 1878, ora10 dimineta, sg ving la nest tribunal, sprea sol, judeca in procesul in care se inculpg,pentru bgtae; cad, contrarit, se va jade-ca In lipsg, conform leget.

Nr. 32,429. 1877, Decembre 29.

Page 41: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Iu lie (3 August) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 4335

D. Radu Stan , din comuna Padu-retu, plasa Cotmeana, este:citat ea, in dioade 26 August 1878 , ora 10 diminéta,villa la acest tribunal, spre a se judeca inprocesul in care se inculpa, pentru furt dehrnne; ccT, contrariti, se va judeca in lip-sa, conform lege.

Nr. 1,413. 1878, Ianuarie 25.

Judeatoria ocolului III din Bu-curesci

Vasile Theodorescu , cu domiciliulnecunoscut, este chemat la acésta jucleca-torie, in dioa de 22 Julie, la orele 11 di-min*, spre a se aerceta ea ineulpat inprocesal cu A. Farcosi pentru insulta; a-Wild In vedere ea, de nu va fi urmator,se va condamna in lipsit, conform art. 147din procedura

Nr. 3,850. 1878, Iulie 14.

D. A. Parcosi, eu domiciliul necu-noscut, este chemat la acéstä judecatorie,in dioa de 22 Iulie 1878, orele 11 dimi-néta, spre a se cerceta ca reclamant inprocesul ce are cu Vasile Theodorescupentru insultà; avénd in vedere ca, de nuva fi urmittor, se va eondamna in lipsa,conform art.147 din procedura criminala.

Nr. 3,489. 1878, Julie 14.

Juclele de pace al urbei Giurgiu §iplasa Marginei.

Nicolae Atanasia, cu domiciliul ne-cunoscut, se citésä prin acésta ca, in (lioade 31 Iulie 1878, la 10 ore dimineta, sase presinte la acésta judecatorie, in orasulGiurgiu, spre a veni la interogator si pen-tru jurament ea D. G. P. Iconomu; canes-cénd ea, in cas de nevenire, se va urmaconform legei.

No. 1,489. 1878, Julie 12.

Juclele de pace al orapluiD-nil George Visitiu i Grigore Mon-

Wore, cu domiciliarlle neeunoscute, se ci.téza printr'acósta ca, in (lima de 24 August1878, spre infatisare ea parte eiviliti Intr.un proces de insulta; central' se va facecele legale.

No. 3,011. 1878, Iunie 16.

D. Stefall fost servitor la Madome,eu domiciliul necunoscut, se eitéza prinacésta ca, ia diva do 24 August 1878,spre infatisare ea parte civila inteun pro-ces de insulta ; eontrar se va face celelegale.

No. 3,012. 1878, Janie 16.

D-na Anica Ion Pops, cu domiciliulnecunoscut, se citéza printr'acésta ea, in.diva de 24 August 1878, spre infatisareca parte eivila intfun proces de insultit ;eontrar se va face cele legale.

No. 3,010. 18787

Iunie 16.

D. Ion Tincea Pavel, ea domiciliulnecunoscut, se citéza, prin acesta ea, indiva de 24 August 1878, sa se presinte laacest oficiii, spre infatisare intr'un procesea martor ; contrar se va amenda conformlegel.

No. 3,021. 1878, Iunie 16.

D. Neculai Moise Pavel, cu domici-liul necunoscut, se citéza pun acesta, cain diva de 24 August 1878, sa se presintela acest oficiu, spre infatisare intr'un pro-ces ea martor ; cunoscênd ea, nefiind ur-mator, se va amenda conform legel.

No. 3,020. 1878, Janie 16.

D-na Joita Dumitru CHO, din a-cest eras, colórea Galbena, se citéza prinacésta ca, in diva de 24 August 1878, sase presinte la acésta judecatorie, spre in-fatisare ca inculpata; contrar se va amen-da conform legel.

No. 3,030. 1878, Janie 10.

Judele de pace al plà,§ei Campulul,d istrictul

D. Stoica Mu, fost cu domiciliul in co-muna I3rosteni-NouT, drA scum neeunos-eut, sh citéza prin acésta una si singurilchemare ca, in diva de 22 Julie 1878, sit viela judecatorie, la orele 10 a. m., spre in-fatisare in procesul in care este inculpat,pentra bataea adusa impersOna lui hneuCroitoru ; cad' in cas de nevenire, se vajudeca in lipsa, conform legel.

No. 1,081. 1888, Iunie 22.

ORDONANTE DE 1NF11" CISARE.

Curtea cu jurati din Britila.

Noi I. C. Dimitriu, presediatele tLilìIi-nalulul insarcinat cu girarea lucrArilur car-tel juratilor din aeest judet;

Vk,lend decisiunea camera de puueresub acusatiune, pronuntAa la 3 Maur' 1878,a cartel de apel din FocsanI, contra haTim , cu pronumele necunoscut, acusatca cu vointa a omorit pe fratiT Enache siIvanciu;

Vë'-dênd actul de acusatie redaetat la 18Maiti 1878, de D. proeuror general al cur-eï de apel din FoesanT;

Considerand a trecia maT molt de10 dile, de and disa decisisiune de pu-nere sub aeusatiune, sa notificat

sa se fi infatisat si constituit pri-sonier ;

In esecutarea art. 470 din proceduracriminala;

Ordonäm numituluT de a se presenta întermen de 10 dile, inaintea curti cu jurati,judetul Braila, spre a se judeca de jur a-supra disel acusatiunI si a se pane in Stare

de arestatiune la casal de'opréla, a carte)",cad la cas de neurmare va fi deelarat re-bel leger, suspens din esercitiul drepturi-lor cetatenestY averea lul va fi secfes-trata in cursui instructiunel contumaciel,cit orT-ce actiune cake judecittorT 'I va fioprita in eurgerea aceleiasl timp, si ca seva procede contra sa, de si absinte con-form legef ;

Mai declara cli, orl-eine este dator sàarate locul uncle se afiti;

Maï ordonam inea ea, acésta orclonantasa, fie publicata prin. tobà in cea d'antéiaDaminica urmatóre, i afipta la up lout-iaÏ aCusatuluï, la primarie si la usa audi-toruluY, la primkie si la up auditorultacurti cu !jump%

Ministerul public va lua masurI peutrusecfestrarea averel contumacelul.

No. 222. 1878, Iunie 7.

I. C. Dimitriui presedintele tri-bunalului acestul judet, inskeinat cu gi-rarea luerarï cartel ca juratl din acest ja-det;

Vedènd decisiunea camerel de puneresub acusatiune, prenuntata la 16 Decem-bre 1877, a cartel de apel din Foesanï,contra luI IOn Rusu, acusat cà, in nópteanóptea de 28-29 August 1877, esindinaintea luI Josef N. lIelerea la capatulOtani locuitorilor comunel Puisoru, l'a o-merit in scop de al preda de 3 lire co a-vea asupra'i, si i-a rapit seek lire;

Vedênd actul de acusatiune redactat la21 Decembre 1877, de D. procurer gene-ral, al cartel de apel din Fmani;

Considerand ea, a t'recut maï malt de 10Ole, de cand 4isa decisiune de punere subacusatiune, s'a notificat numitulul, fitrit sase fi infátisat si constituit prisonier;

In esecutarea art. 470 din proceduracriminala ;

Ordonam numitulul de a se presenta Illtermen de 10 dile inaintea ciuleT

din aeest j4dq, .spre a so judeea dejur asupra dise`f acusatiuni si a se purloi11stare de arestatiune la casa de opróla aeurteT, did la cas de ne armare va fi de-clarat rebel legeT, suspens de eserciiiiuldrepturilor cetiitenestï, cà averes luI va fiseefestratii in eursul instructiuna coutu-maciet, di orï-ce actiune ditre judectitorT,'T va fi oprita In eurgerea aceluias timp siel se va procede contra sa, de si absinteconform legei;

MaT declarà cit orl-cine este dater sitarate locul uncle se afiti;

MaI ordonä incii cli, acestA ordonanIàsàfie publicatà prin tola in cea Du-mb:lice urnaktó.re si afiptà la up locui*Tacusatuluï, la primarie 0 la usa auditoru-10 cartel cu jurap.

Ministerul public, va lua nisurï pentrusecfestrarea avere contumaceluT.

,No. 219. 1878, Iunie 7.

Page 42: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4336 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 22 Iulie (3 August) 1878

Curtea cu juratl din districtul,Teleorman.

Noi Elie §tefänescu, presedintele tri-bunaluluï Teleorman, i loc tiitor de pre-sedinte al cartel eu jurati din acest dis-trict;

Vec,Iênd decisiunea camera de puneresub acusatiune, pronuntatä la 3 Februarie1873, de curtea de apel din Bucuresci, Incontra lui Gani Bosnégu, Mustafa Ali siHusein 'Meru, absinti si contumaci, pre-veniti cä, eu voifttä a incereat s ornOre peun oficiár si 4 soldati ;

Vec,Ignd actul de acusatiune redactat deD. procuror general al carte de apel dinBucuresci si actul de notificatiune Moat laceldin armä, domicilift al lor;

Considerând ca a trecut maï mult de 10(Ale de când cisa decisiune de punere subacusatiune s'a notificat numitilor Gani Bos-négu, Mustafa Ali i Husein Tataru, faràsä se fi infAti9t i constituit prisonierT;

In esecutarea art. 470 din codul cri-minal;

Ordonäm numitului de a se present a Intermen de 10 fine, inaintea curtei cu ju-rati din acest district, spre a se judeca a-supra clisei acusatiuni, si a se pane in starede arestatiune In casa de oprelä, aseclatä,pe lângl carte, CA la cas de nevenire va fideclaratï rebel legel, suspensi din esercitiuldrepturilor centenese i c averea lor vafi secfestrath In cursul instructiunei con-tumacieï, cA ori-ce actiune catre jaded,-toll '1 va fi opritä In curgerea aceluiasitimp, si eh se va procede in contra lor desi absinte eonform

Mai declanm ch' orb-eine este dator säarate local unde se afiä;

Mai ordonam c acéstä ordonantä A, fiepublican, prin tobä, In cea d'ântélf Dumi-nich urmätóre, i afiptii la pOrta locuintelacusatilor, la prinaärie si la pórta audito-rului curtei cu jurati.

Ministerul public va tramite acéstä or-donann la tribunal ln a cäruia circumscrip-tiune se aflä averea contumacelui ce urmézaa se secuestra.

No. 193. 1878, Iunie 2.

rlNoi Elie §tefänescu, presedintele tri-bunalului Teleorman, indeplinitor atribu-tiunilor cureÏ cu juratï din acest district;

Vecpnd decisiunea camerel de paneresub acusatiune, pronuntan de curtea de a-pel din Bucurese, la 13 Noembre 1876 ,sub No.'374, contra lui Nicolae CAlin A-vram, absinte i contamace acusat pentruthlhärie;

VOc,16nd actul de acusatiune, redigeatde procurorul general din Bucuresei , eaNo. 15,385 din 20 Noembre 1876, si ac-tul notificare, Meat la cel din urmä do-micibiti al serf ;

reclewna cit a trecut maï mult de 10 dilede când (lisa decisiune s'a notificat numi-

tuluï, MCA sä, se fi infätisat i constituitprisonier;

In esecutarea art. 470 din coda de pro-cedun criminalä ;

Ordonlm numitulaï aeusat de a se pre-senta In termen de clece clile de la publi-carea acesteia, inaintea acestel carp', sprea se jucleca asupra (Asa acusatiuni si a sepane in stare de arestare in casa de po-préM, atasan pe lângl carte, in cas deneurmare, va fi declarat rebel legel, sus-pens din esercitiul drepturilor centenesci,

averea liiÏ va fi secuestran in tot cur-sul instructiunei contumaciei, cä,' ori-ceactiune catre judecatori va fi popritäIn curgerea acestui timp ;

Mai declarAm oh' ori-cine este datorarate local unde se an;

Mai ordonäm ch, acéstä, ordonantä sä fiepublican prin tobä, in cea d'ânteiti Dumi-nich urrnAtóre, i afiptä la pOrta locuinteiacusatuluï, la primarie si la pOrta audien-telor cartel' cu juratl, din acest district.

Ministerul public va trämite acéstä or-donann la tribunalul, in a eäruia circum-scriptiune se OM averea contumacelui ceurmézä, a se secuestra.

No. 184. 1878, Iunie 2.

.Wig Elie §tefänescu presedintele a-cestui tribunal, si locotdor de presedinteal cartel cu jump' din acest judet,

Arec,Iênd decisivaea camerei de puneresub aeusatiune, pronuntan la 9 Decembre1876, de eurtea de apel din Bucuresci, incontra lui Tone Bulgaro, absinte si con-tumace , prevenit pentru omor, sub No.423.

VéVnd add de acusatiune redactat deD. procuror general, al cartel de apel dinBucuresci, si actul de notificatiune Meatla cel din urrah, domicilitl al set ;

Considerând eh a trecut mal malt de4ece 4ile de când clisa decisiunea s'a no-notificat numitului Tone Bulgaru, färä, shse fi Infacisat, i constituit prisonier in e-secutarea art. 470 din codicele criminale;

Or donäm numitului Tone Bulgaru, dea se presenta, in termen de clece cJile, Ina-intea curtei en WAY din acest district, sprea fi judecat asupra c,lisei acusatiuni si a sepane in stare de arestatjune in casa deoprélà, ase4ath pe Mug% carte; cA, la cas deneurmare, va fi declarat rebel legei, suspensdin esercitiul drepturilor centenesci ,

averea lui va fi secuestratä In eursulinstructiunei contumaciei, c. orï-ce acti-une catre judeeltor 'T va fi opritä, In cur-gerea aeeluiasi timp, i cg, se va procedecontra lui, de si absinhe, conform legel;

Mai declaräm c orl-eine este dator säarate local unde se MIA;

Maï ordonlm Inel ea acéstä ordonantäsä fie publican prin tobh, in cea d'ântainDuminicA urmAtóre si afiptä, la pOrta lo-cuintei acusatulai, la primärie si la usaauditorulub cartel juratilor.

Ministerul public va trämite acéstä, or-donantä la tribunalul in a drui circum-scriptiune se afiä averea contumaceluï, ceurnaezA a se secuestra.

neat la 2 Iunie 1878. No. 177.

Noi Elie §teMnescu presediutele a-cestui tribunal, si loeotiitor de presedinteal curtei elf jurati din acest judet ,

Vecpnd decisiun3a, camera de puneresub acusatiune, pronuntan la 17 Martie1878, No. 90, tie curtea de apel din Bucu-resci, in contra lui Simion N. Percenlâtt ,absinte contumace , prevenit pentru o-mor.

Veclênd actul de acusatiune redactat deD. procuror general, al cartel de apel dinBucuresci, i actul de notificatiune Meatla eel din urmä, domiciliä al sell;

Considerhnd eh' a trecut mai mult delece (In() de child Osa decisiune s'a no-tificat numitului Simion N. Percenlâu, färäsä se fi infácisat, si constituit prisonier ineseentarea art. 470 din co dicele criminale;

OrdonAm numitului Simion N. Percenlâu,de a se presenta, in termen de 10 clile; ina-intea carteï cu jurati din acest district, sprea fi judecat asupra clisei acusatiuni si a sepane In stare de arestatiune in casa deoprélä, ase4atä pe lêngä, carte; cA, la casde neurmare, va fi declarat rebel legel,suspens din esereitiul drepturilor cetäte-nesci, i e averea lui va fi secuestratä Inoursul instractiunei contumaciel, c ori-ceactiane catre judecAtor '1 va fi opritä, incurgerea aceluiasi timp, i el se va pro-cede contra luï, de si absinte, conformlegel;

Mai declaräm cì orl-cine este datorarate local uncle se afiä;

Mai ordonäm hash, ca acéstä ordonantasä fie publican prin tobA, in cea d'ântälifDuminech, urmatóre i afipth, la pOrta lo-cuintel acusatuluï, la primärie si la usaauditorulul carte juratilor.

Ministerul public va tramite acéstä or-donantit la tribunalul In a cArui dream-scriptiune se aflä, averea contumacelul ceurmézä a se secuestra.

neat la 2 Iunie 1878. No. 170.

MANDATE DE ADUCERE.

Judele de instructiune al tribuna-lulul Ilfov.

In numele legal si al M. S. Domnuluï,NoT I. Z. Creténu, jade instructor pe

lângä aeest tribunal, manclAm si ordonämtutulor portäreilor sa agenti ai putereipublice, s aduch inaintea nósträ, confor-mânclu-se legeT, pe Neaga Anghel, dinsuburbia St. Nicolae, fost functionar laportärei tribunaluluT Ilfov, acum ea do-miciliul ne6anoscut, pentru cliva de 14August 1878, ea sä, fie ascul tat asupra in-

Page 43: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Iu lie (3 August) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 4337

culpArilor ce i se aduc prevenituluT pen-tru sustragere de acte,

Cerem d.e la totT depositariT putereT pu-blice, de a da ajutor, in eas de trebuintä,pentru esecutarea mandatuluT de fadit.

Dat la 17 Iu lie 1878. No. 2,789.

Jude le de instructiune aftribunalu-lul Dilmbovita:

In numele legeT si al M. S. DomnuluT,NoT G. Teisanu, jude instructor de pe

1AngA acest tribunal, in virtutea facultA-tel ce ne dA legea de procedurA criminalA,mandAm i ordonAm ca, Ion Tudor Négoe(Dulie), eu domiciliul necunoscut , sa, fieadus la cabinetul nostru, in dioa de 26Iulie curent, spre a i se lua interogatoriul.

Cu esecutarea acestul mandat se tusk-cinézA agentul putereT publice, care se vaconform eu art. 99, 101, 110 si urmAtóre-le din disa procedurA.

Dat la 13 Iulie 1878. No. 2,276.

In numele legel si al M. S. DomnuluT,Noi G. Teisanu, jude de instructiune

de pe lAngA acest tribunal, in virtutea fa-cultAtei ce ne dä legea de procedura cri-minalä, maudlin i ordonAm ea, MateiäPopa Ni, Niti Marin Davidoiu , MateTDutA CAliman, Ion Ion al Savulul , NitATrache, Ion Nit1 §erbänoiu si Ion Dili-ghici, eu domiciliurile neeunoscute, sA fieadusT la cabinetul nostru, In dioa de 26 lu-lie eurent, spre a li se lua interogatorul.

Cu eseeutarea acestuT mandat se musk-einézA agentul putereT publice, care se vaconforma eu art. 99, 101, 110 si urmAtó-rele din 4isa procedurl.

Dat la 13 Iulie 1878. No. 2,275.

Judele de ins tructiune al tribuna-lulul Teleorman.

In Intrude legeT si al M. S. DomnuluT ,NoT Constantin Marinescu, judecAtor do

instructiune de pe längA aeest tribunal, invirtutea facultAteT ce ne dä legea de pro-cedurA criminall, mandAm i ordonAm ea,§tefan Dimitrescu, fost politait , al urbe1Zimnicea , érA aeum eu domiciliul necu-noseut, sä fie adus la acest cabinet , sprea i se lua interogatoriul, ca inculpat in-teun proces pentru sustragere de acte.

Cu esecutarea acestul mandat se insär-einézA agentul puterel publice, care se vaconforma eu art. 99, 101 110 si urmAtó-rele din disa procedura.

Dat la.... Iulie 1878. No. 1,893.

In numele legeT si al M. S. DomnuluT,NoT Constantin Marineseu, jude instruc-

tor pe lAnga acest tribunal, in virtutea fa-eultäteT ce ne dä legea de procedura cri-

mandAm i ordonAm ea, GhizelaNemetti, din urbea Zimnicea, érä acurn endomiciliul necunoseut , sä fie adus la a-

cest cabinet, cat se va putea maT urgent,spre a i se lua interogatorul, ca inculpatintr'un proees pentru furt de banT.

Cu esecutarea acestuT mandat se bask-einézA agental putereT publice, care se vaconforma en art. 99, 101, 110 si urmitó-rele din disa procedurA.

Dat la.... Iulie 1878. No. 1,892.

SECFESTRU

Corpul portareilor din Bucuresci.

Pe bass adreselor D-lut presedinte alonor. tribunal Ilfov, sectia III, cu No.9,860 si 10,128, urmArindu-se ehiriileimobilor acestea :

1. A caselor din calea Mogosée1No. 194.2. A caselor din calea MogosiSeT No. 87

in care este onor. administratie a dome-niilor StatuluT,

3. A pivniteT de subtul acesteT case.Partea D-lui Nieu §tefAnescu Savini,

spre depagubirea D-luT G. M. BalAta, tu-torele minorilor Corage, se publicA con-form art. 481 din procedura

No. 7,332. 1878, Iulie 18.

ESTRACT DE DECISIUNI

Inalta curte de compturl.

Vedênd comptul de gestiune al casie-rieT generale al judetuluT Bolgrad, pe a-nul 1866, girat de D. Märda. Curtea, pen-tru motivele arAtate in sentinta en No. 54,de la 24 Februariti, anul curent, a pronun-tat urmAtórea hotärire :

1. Escedentul de leT 48,851 parale 40,admis provisoria de curte prin hotArireaNo. 5, din 1870, pronuntatA asupra ges-tiunel acestel casieriT pe and 1867 , sA

admite definitiv.2. Sumele de leT 43,113, 38,368, 305000

si 1,064, sA obligA D. easier MArza ea intermen de 3 hid, de la notificarea hotA-rireT, sA presinte dute recepisele i acte-te justificative, érA la neurmare sA le p1A-téseä en proeentele legale calculate de la1 Ianuariä 1867, din averea i garantia sa.

3. Suma de lei 140, eróre de calcul sAoliplAtéseä D. C. MArza in termen de 3lunT, de la primirea hotärireT en procen-tele calculate de la 1 Ianuariti 1867.

4. Pentru sums, de leT 5,716 parale 5,prevädutTprin hotArirea No. 226, din 1876,

la care se condamnA D. easier. C. MAr-za la platA, se mentine dispositiunile aceThotArirT.

5. RémAsitele anuluT 1863, alese la fi-nele anuluT 1866, in suma de leT vechi9,856 parale 19, sA mentine dispositiunilehotArirel No. 266, din 1876, seAdêndu-sebine inteles eu sumele ce se vor fi incasat

pêné la data aducereT la indeplinire a ho-tärird de fao.

6. RämAsitele din venitul anuluT 1864,reduse la finele anuluT auuluT 1866, lasuma de lei 12,495 parale 3, se va urmaconform hotärireT No. 226, din 1876.

7. RémAsitele anuluT 1865, alese la fi-nele anuluT 1866, in suma de leT TeeM30,456 parale 17, sA le plAtéseä D. easierC. MArza, in termen de 3 Ind, avénd a seseldea cu sumele ce se vor fi maT ineasatpéné la esecutarea acestel hotArirT.

8. Rémäsitele alese la finele anuluT1866, din veniturile acestuT an, in sumAde lei 60,217 parale 27, sA obliga D. C.MArza, ea in termen de 3 lunT, de la pri-mirea hotärirel sA justifice Ina in tea curteT,conform art. 18 din legea compt. generalea Statulul, motivele legale a neineasAreTlor,"érl la cas contrariti, sA plAtéseä acestär6mA4itA eu ale eT procente bine inteles,scAdéndu-se cu sumele ce se vor fi ineasatpéné la aclucerea la indeplinire a acestelhotärirT.

Acéstä hotärire se pronuntA eu benefi-ciul art. 19 si 22 din legea org. a curteT.

Drept care se publiel apre eunoscintamostenitorilor D-luT C. MArza, acum de-cedat si al cAror domiciliti nu se cunóseedupA cum se aratA de prefectura judetuluTBolgrad, cu adresa No. 7,819, din 1878.

Inalta curte de compturl sectia I.

Avénd in vedere foile de centralisatieal casierieT regimentuluT No. 4, de infan-terie pe anul 1874, girat de care D. lo-cotenent Rusescu, cAcT comptul de gesti-'tine care sA imbrAtiseze tóte operatiunileefeetuate in cursul anuluT, nu s'a presen-tat curteT de numitul, curtea, rpentru mo-tivele arAtate in sentinta cu No. 0, de la20 lanuariti anul curent, a pronuntat nr-mAtórea hotArire.

Eseedentul de primirT resultat la'fi-nele trimestruluT al 4-lea din anul 1874,In sumA de la 42,101 banT 27, M. se re-porte prin comptul anuluT 1875.

Hotärirea s'a pronuntet ea beneficiulart. 19 si 22 din legea eurteï.

Drept care se publiel spre cunoseintamostenitorilor D-lui locotenent Ruseseu,acum decedat.

Inalta curte de compturl sectia H.

Curtea, pentru motivele arAtate in sen-tinta en No. 120, din 29 Aprilie 1878, apronuntat urmAtórea hotärire:

CondamnA pe D. I. Hasnasiu ea sA p1A-téseä laleasa StatuluT, in termen de 3 lunTde la publicarea, aceste hotArIrT, echiva-lentul lefeT sale pe 3 hie, ce a primit incalitate de perceptor de märfur1 al didferate IaY, in anul 1875.

Tot-tiA-datA se obligA numitul ea in:a-

Page 44: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4338 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEd 22 lie (3 August) MS

cdasT termen de 3 luni, se depune la gre-fa curteT comptul sat de gestiune, ea per-ceptor de mdrfurT al did ferate Iasi peanul 1875, érd la din contra se va faceverificarea dupti actele ce se vor afla Inarchiva carte.

Hot Artrea s'a pronuutat cu beneficiulart. 19 si 22 din legea organica a curteT.

Drept care se publicA spro ounoscintaD-lux 1 Hasuasiu, al cdruT domicilin miSO ClIn ósce.

No. 120.

Curtea cu jurati din distric. Ialonqa.

Curtea cu jurati din acest district Ia-lomita, prin decisiunea No. 5, pronutitatAin audienta de la 4 Aprilie 1878, a con-damnat pe Nicolae IOn Zdzeann, major ,

servitor din Pribegi, la reclusiunepe timpde 8 anT pentru di a comis crima de tal-hAria si tentativa de outer, bazandu-se inacéstA condamnare pe dispositinnile art.317, 318 si 38 cod penal.

Curtea cu jurati din distric. Sucéva.

Prin decisia juratilor din judetulSucéva, No. 6, din 3 Aprilie 1878, 'mini-tul Ión a Ichimóc,, Tu.etate:de. 20 chi, do-miciliat in cdtunl Stroesci, comuna.Vas-cani, judetul Sucóva, de profesiune agri-col, gAsit culpabil pentru prddarea luTVasile Covrig, s'a condamnat la reelusiu-ne pc timp de 6 anT, in virtutea art. 317si 318 al. 1, 2 cod. penal. Osandacepe de la 31 MaT 1878, si sd termind la31 Mai inclnsiv 1884.

Drept care s'a format acest estract, con-form art. 34 cod. penal.

- Prin decisiunea No. 10, pronuntatade curtea.juratilor, din judetul. Sucéva, la5 Arpilie 1878, numitul Ion George Rust',in etate do 50 anY, domiciliat in comunaBaia, din judetul Sucka, de profesie but-Aar, s'a condaninat la recluylune pe timpde 8 anT, "learn furt si praddciune, prinviolinte si amenintarT in basa art. 317 alt.ult. si 308 c. p., osinCla se incepe de la31 Main 1878, si se termind la 31 Maininclusiv 1886.

Drept care s'a format nest estract con-form art. 34 c. p.

No. 260. 1878, Iunie 12.

Parchetul curti de apel din Bu-curesci.

Prin decisiunea curtT juratilor, din 11-fov, No. 38, din 19 Jun'ie 1878, namitii,erban Radii cobzaru si Dragomir Vasile,ndscutT u domiciliatT in PloescT, de pro-fesimie ldutar, s'a condamnat la 12 anTmunch' silnicA pentru omor.

Prin decisiunea curtf ca juratT, din

Ilfov, No. 10, din 17 Martie 1878, numi-tul George Racov eel iee i George Io-neseu, major, servitor, nAseut i domici-liat In Bucurescl, districtul Ilfov, s'a con-damnat la 6 anT si 2 dile pentru talhArie.

- Prin decisiunea curtei juratilor, dinIlfov, No. 0, din 9 Martie 1878, numitulConstantin Mitroiu, de anis 30, mnimiter,ndscut i domiciliat in comuna Gostinu,districtul Vlasca, s'a condamnat la 6 anT,reclusiune, pentru talhdrie.

Curtea de apel sectia I Bucurescl.Prin decisia cu No. 522, din 1878,

pronuntata in diva de 14 Iunie, a respinsapelul fdent de SaHan &Won, Tote. Mo-rovan, Corbati Chicoci, Burn Trocine, An-dre. Casmir çi Ivanu Cutesaschi contrasententï tribunaluluT Ilfov, sectia I eorec-tionald., No. 418, din 1878,, si a confirmatdisa sentintd.

Se publich' acesta spre scinta numitilormaT sus spre a usa de drept do opositierecurs in casatie, conform art. 183, . 211396 pr. p.

Curtea- de apel sectia II Bucuresci.- D. procurer general, ou adresa No.

15,329, din 1876, a inaintat in cercetareapelul Meat de Tudor Glicorghe, qontrasentinti tribunaluluT Dilmbovita, No. 1372din 1876.

In yirtutea legeT decide: respingepelul fäcuttardiv.

Decisiunea este supusA opositil si re-cursuluT in Casartie asemdnat legT.

Dáta astdc,li 7 Iunie 1878. No. 488.

procurer general, en aclresa No.6661, din 1875, a inaintat in cercetare a-pelul facut de Leon Manoleschi, contrasentinti tribunaluluT Olt, No. 395, din1875.

Curtea in virtutea legeT decide:Admite;apelul Meat de LeonfMaloneschi,

contra sentintT tribunaluluT Olt, No. 359,din 1875.

infIrmA apelata sentinta, i aohita peinculpat de verT-ce osindd sati despdgu-bire civild.

.Partea civila are dreptul de opositie ca-t° acestd curte,-;,d orT-care "parte nemul-ttunitd si dreptul dc recurs in casatie.

Data astddl 31 Main 1878. No. 468.

D. procaror general, cu adresa No.7,882, 'Ain 1876, a inaintat in cercetare a-peltd facut de Manole Ionescu, contra sen-tinti tribnnaluluT Muscel No. 505, din1876, prin care so condamnd la 1 an in-chisóre pentru ca a bdtut pe mama sa vi-tregd; '

Curtea In virtutea legeT decide:Respinge apelul, i confirml apelata

sentintd.

Decisitmea este supusa opositiT si re-cursuluT.

Datd astAdT 16 Iunie 1878. No. 544.

Curtea de apel. sectia III Bucuresci.

Prin. decisiunea No. 411, din 8 Main a.c., se respinge apelul Mont de TudoracheOprea; contra sentintei tribunaluluT Ilfov,sectia I corectionald,-No. 953, din 1877,confirmandu-se mentionata sentintd, pre-venitul are drept.de opositie si recurs incasatie, conform legeT.

AstAdT fiind la ordinea dileT cerceta-rea apelului facut de Ióna, socia luT IonDragomir, contra sentintï tribunalului Te-leorman, No.. 933, din 1876, prin carese condamnd la 15 dile inchfsóre pent ubatae; nu s'a presentat prevenila:

Curtea, in virtutea legeT decide :DeclarA inadmisibila apelul interjetat

de Ióna,'socia lui Ion Dragomir, contrasentinti tribunaluluT Teleorman No. 933,din 1876.

Decisiunea so pronuncid cu -dreptul deopositie si recurs in casatie, confer legT.

Datd astadT,11 Ianuar 1878. No. 23.

Prin decisiunea No. 376, din 28 A-prilio 1876, se admite in parte apelul ih-terjetat de Manda Corbune, contra sen-tinte tribunaluluT llfov, sectia I corecti-onald, No. 444, din 1876, si se condamndnumita la 30 leT amenad, mentin6ndu-sedespdgubirea civild acordatd la tribunal,prevenita judecatd in lipsd, are dreptul deopositie si de recurs, conform legel.

Prin decisiunea No. 401, din 5 Maina. ., se declard inadmisibil apelul inter-jetat de Tudor Cd1dArarn, contra sentinteitribunaluluT Argos, No. 734, din 1.876,dandu-se prevenitulni dreptul de opositiesi de recurs, conform legeT.

Prin decisinnea No. 435, din 1878,pronunciatd in dina de 15 Main, se- res-pinge apelul InT Vasile Bucur, contra sen-tinteT tHbunalulul Wolf, sectia I cerectio-nald, No. 1998, din 1877, confirmandu-sesentinta tribunalului d dându-se preve-nituld dreptul de opos.4ie si de recurs incasat,ie, conform art. 183, 203, 211 si 396pr. penald.

Prin decisitmea No. 464, din 22Main 1878, se respinge apelul interjetatde Al. P Zotovid, contra sentinteT tribu-nalului Ilfov, sectia 11 corectionald No.2,079, din 1876, si se confirmd mentio-nata sentintd, prevenitul are dreptud deopositie si de recurs in casatie, conformlegeT.

Prin decisiunea No. 354, din 5 A-prilie a. c., se respinge apelul interjeta

Page 45: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Line (3 August) 1878

de G. I. Ca lia, contra sentinti tribunalu-lui Ialomita, No. 78, din 1877, confirmân-du-se di.sa sentintA, i dandu-se preveni-tulul dreptul de opositie si de recurs incasatie, conform legei.

- Prin clecisiunea No. 341, din 31Martie 1878, se admite in parte apelul fa-ult de Dumitru Tanase, contra sentinteitribunaluluï Ilfov, sectia I corectionalA,No. 2,446, din 1874, si modificandu-sedisa sentintit in ce privesce osânda, s-condamnA numitul la 30 lei amenda, cu aA,plicarea art. 28 c. p., judecatul in lips-are dreptul de opositie si de recurs in caesatie, conform legei.

- Pria decisiunea acestel curti No. 344,din 31 Martie 1878, se respinge apelulflcut de Nicolae MihAilescu, ce 'I' dice

Nae Popescu, contra sentiatei tribuna-Rani Arges, No. 648, din 1877, si confir-mându-se in total acea sentintA, se maicondamnA-numittil a plati pArti civilesuma de 100 lei cheltueli de judecatA,prevenitul are kept de opositie si de re-curs in casatie, conform art. 183,203 211si 396 pr. penalii.

Prin decisiunea acestei curti No. 180,din 20 Februarie a. c., reformându-sesentinta cu No. 1362, din a tribu-nalului Dolj, apelatA prim-prociirorulacelui tribunal, s'a condamnat HermanMarcus; la 2 luni inchis6re, cu dreptul deoposite si recurs in casatie, conform art.183, 203, 211 si 396 pr. penalA.

Prin decisiunea No. 355, din 29Martie 1878, se declarA, inadmisibil ape-ial Meat de Constantin Anghel jitaru,contra sentintei tribunalului Ialomita, No.383, din 1877, dandu-se prevenituluidreptul de opositie si de'recurs In casatie,conform art. 183, 203, 211 si 396 pr. p.

Tribunalul Ilfov, sectia II civil&

Ill procesul dintre D. Joan Pavelescu,cu D. Nicolae Negri, pentru datorie, tri-bunalul, in sedinta de la 27 Iunie trecut,anul curent , a pronuntat sentinta cu No.243, din 1878, precum urmézA condamna,pe Nicolae Negri, sA plAtéscA hi I. Pave-lescu, suma 1,906, lei noui, si 16 bani cudobAnda legalA de la data intentAreï ac-tiuni i OA la achitare, plus 70 lei noulcheltuell de judecatä.

AcéstA, sentintA se pronuncia cu dreptulde opositie çi apel, conform legei.

DatA i eititA in sentintA pub1ic, astAdi27 Iunie 1878.

No. 5,154 1878, Iulie 15.

In procesul dintre D-na Maria Vle-doianu si sociul s'eli D. C. Vledoianu, pen-tru separatiunea patrimOniului ; tribunalnl,

MONITORUL OFICIAL AL ROMA

a pronuntat sentinta cu No. 143 , din1878, precum urmézA.

Admite separatiunea de patrimonin fA-cutA de Maria Vledoianu contra sociuluisai. C. Vledoianu, condamnA pe C. Vledo-ianu, se restitue socie séle, Maria dotacoprinsA in aetul dotal, legalisat de tri-bunalul Ilfov sectia III, No. 134, din 1877.

AcéstA sentiatA, se pronantA cadreptulde opositiei i apel, conform legei.

DatA i cititA in sedinta publicA, astA-di la 22, Tunic 1878.

No. 5,196. 1878 Iulie 19.

- In prdeesul intentat de D-na ZoeHina, contra sociului sèl I6n Hina, pen-tru separatia patrimonialui, tribunalul, insedinta de la 22 Iunie 1878, a pronunciatsentinta en No. 240, din 1878, precum ur-mécM : admite actiunea intentatA de ZoeIlina,. contra, sociului sèt, I6n Hina, deseparatie de patrimoniti,cond.amnA pe I6nHina, sA, restitue sotieï-séle Zoe Hina, su-ma de 2000, galbeni plus 13,000 lei vechi,coprinsi inactul dotal legalisat de tribuna-lul Prahova, sectia I, la No. 7, din 1854.

AcéstA sentintit se pronuncia en drop-tul de opositie i apel, conform legei.

Data si citita, in sedinta publiel, astAc,lila 22 Iunie 1878.

No. 5,149. 1878, Iulie 15.

- In procesul intentat de D-na MitanaI. Orasca, pentru separatiunea patrimoniu-lui contra socialui sëii I. D. OrAscu, si acreditorilor tribunalul, In iva de 22lunie anal curent, a pronunciat sentintacu No. 144, din 1878, precum urmódA,admite actiunea de separatiune de patri-moniti facutA de Mitana 1. OrAscu, con-damna pa L D. OrAscu, st restitue soda--sae Mitana dota coprinsA in actul dotallegalisat de tribunalul Ilfov, sectia HI, laNo. 1,749, din 1872, si 392, din 1872, altranscriptiunet

AcAstA sentintA se pronunciA cu drop-tul de opositie i apel, conform legeT.

Data cititA In edintA publicA, adi la22 Janie 1878.

No. 5,144. 1878, Iulie 15.

Tribunalul Ilfov, seg. I corectionalá.

Tudor Constantinesou domiciliul ne-cunoscut, ca dovedit culpabil de delict deabus de incredere , prin sentinta No. 859,din 1878, s'a condamnat la nA, 1un inchi-sóre corectionalA , en drept de opositieapel, conform art. 183 si 195 din prom-dura penalA.

No. 19,070. 1878, lulie 11.

Judecittoriao ocoI. II din Bucuresci.Prin dispositival chrtei de judecata,' cu

No. 502, din 1876, pronunciatA de ac6stAjudecAtorie, Intre Grigore Dimitreseu, easub chirug I. RAdulescu.

4339

Ia numele legei, obligA pe D. sub-chirugI. RAdulescn a plAti reclamantului Gri-gore Dimitrescu, lei noui 123, ea dobêndalor legaM, de la data cereri i pêné la a-chitare plus lei noui 30, cheltuell de ja-decatA osebit de ale urmAriri.

AcóstA carte este supussa opositii si a-pelalui, conform art. 29 si 21 pr. civile.

Data', i cititA in sedintA publicA, la 21Aprilie 1876.

ANUNC. ADMINISTRATIVE

Primaria cemunel BuCurescI

La 5 din viitórea luna, August, se vatine licitatirine de primArie pentru vendé-rea de Yee' a locului comunei, situat infacia soselei Stephau-cel-mare (fosta piataMogosóia), care respunde Kin fund in so-seaua liana, si se invecinesce cu proprie-tAtile D-lor Udrescu, Bubica, Micsunescu

R A du 1 es cu.

Doritorii de a cump6ra acest loc in to-tal saii in parte, sent invitati sl se pre-sinte la primArie In qiva arnata mai sus,la 2 ore p. m., spre a se putea tine licita-tiunea.

No. 11,361. 1878, hilie 18.

Primaxia urbei Giurgiu

Urmand a se confectiona mai multe con-dici si registre bine legate si alte impri-mate pentru servicinl comunei si de per-ceptie pe anal 1879, dupA conditiunile cese afiA in grefa amstei primarii i dupitmodelele intoemite.

PrimAria publiel diva de licitatie pen-tru 7 August 1878.

Doritorii de a8exenea antreprisA sentinvitati sA, se presinte la indicata di, inpretoriul pnimiriT, 12 ore ante-meridiane,insotiti cu garantiile prevtidute in condi-

intocmite, spre a fi admisi la con-cure*" si a vedea expusele modele si con -ditiunï.

No. 2388. 1878, Iulie 16.

-In urma jurnalulul consiliului comunalcu No. 163, se pane' din noti la licitatieoraM, pentru dioa de 28 Iulie curent, a-rendarea venitului âiciuiuï ce se face peislazul orasuluï, in dioa de 15 August, a-nal curent, dupA conditiile intocmite.

Strigarea se incepe de la suma de lei11,287, bani 50, oferitA de D. PetraeheMateescu cu lei 5 la sutA, peste suma delei 10,750, ce rèmAsese la licitatie de la17 curent.

Doritorii d'a lua acest venit al bâlciu-lui invitatï sA se presinte la indicata

ora 12 amédi, in pretoriul primAriei,insociti de garantiile necesare spre a con-cur% cunoschd eA, din lipsa timpuluI

Page 46: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

430 MONITORIII: OFICIAL AL ROMANIEI 22 Iulie (3 August) 1878

care este fórte scurt pénA la epoca Ince-perel acestuT bâleit, nieT uA ofertA pestepretul ce va resulta la indicata di de li-eitatie, nu se va maT primi, si IndatA cese va termina acéstA licitatie, se va Ina-inta actele relative la onor. comitet per-manent, spre a se pronunta asupra kr.

Acestea dérA, se publicA spre cunos-cinta generalA.

No. 2,410. 1878, Iu lie 19.

Prefectura judetului Vla§caDe óre-ce in diva de 14 ale curenteT s'a

presentat un coneurent la licitatia tinutApentru darea in antreprisA a confectionA-reT unor objecte si rufAria necesarl servi-ciuluT spitaluluT acestuT judet, urinézA caIn cc nformitatea incheereT comitetulul per-manent No sA se tie :IA noul licita-tie In diva de 31 Iulie curent, pentru es-pusul finit.

Se publicA, despre acésta spre generalacunoseintA eu adAogire el D-niT amatoriurmézA a depune uA cautiune provisorieIn numerar sat efecte publice spre a pu-tea fi admisT la licitatie, si cA conditiunilepredAri numrrul si categoria acelor ob-jecte i rufArie se pot vedea in od-ce :di

orl de lucru, la cancelaria acesteT pre-fecturi.

No. 7,323. 1878, Iulie 17.Prefectura judetului Buzitit

In (iliva de 14 August 1878, este slecisa se tine In pretoriul comitetuluT perma-pent urmAtórele licitatiunT :

1. Pentru antreprisarea pred Ad a 92stânjeni cubi lemne de foc necesariT pelarna viitóre, autoritAtilor pendinte decasa judetuluT.

2. Pentru darea in antreprisl a repara-tunnel linieT telegrafice Bugli-PArscov-PAtArlagele, valoratA rin deviz la leT5,129.

Conditiunile acestor antreprise si cae-tele de insAreinArT se pot vedea In ori-cecli de lucru la comitet.

Se publicA de acésta spre cunoseinta a-matorilor.

Prefectura po1iie1 capitaleiIn dina de 15 curent, s'a gAsit pe stra-

dA un Inscris Incheiat intre D-niT MateTConstandin si Ion Ilagi-Velieu, de partesi Adolf Rubinstain, de altA parte pentru100,000, oca fAinA de fasole, si tot atalfling de orz.

Se publicA de acésta spre eunoscintaposesoruluT. No. 18,012.

La 12 ale acesteT lunT, s'a gAsit deagentiT politiT pe lângA prAvAlia D-lui An-ghel din strada Belve dere, un rol de re-censAmént cu No. 5, continénd 35 caealte 3 matricole a 48 cóle tOte infAsnate

pânzA vn.gatA.Se publica, acésta spre cunoscinta ce-

lui Indrept.

Prefectura de Ilfov.

Locuitoril Iancu Dumitrache, Hris-tea Stan, din comuna Prundu, si Ilie Gor-gen, din comuna Badesci, earl all fAcuttransportud cu trAsurilelor pentru armataromânA, luati prin rechisitie si cari ne malgAsindui la comunele lor, sunt invitap ase presenta la primAria urbeT Giurgiti, intermenul eel mult pên6 la 25 curent, sprea'sT primi chitantele vizate, conform art.24, 25 si 27 din regulamentul lege li-chidAreT rechisitiunilor.

Se publicA acésta pentru cunoscinta lor.No. 8,087. 1878, lulie 15.

La comuna Obilesci-Noul din plasaNegoesci, venind de pripas un cal murginchis cOma in drépta pete albe pe spinare.

Se publicA pentru cunoseinta poseso-ruluT.

No. 1,441. 1878, Februarie 11.

In comuna Jilava, plasa Sabaru, avenit de pripas un cal roib, cu alb bréz Infrunte, cu botu alb, pintenóge de tóte pi-cerile.

Se publicA pentru cunoscinta poseso-rului.

No. 1,816. 1878, Februarie 22.

La eomnna AfumatT, plasa Dâmbo-vita, venind de pripas uA vacA bAlanA, in-feratA la eornul drept cu litera Z.

Se publicA pentru aflarea posesorului.No. 1,940. 1878, Februarie 15.

Prefectura de Dolji.A.

D. Sub-prefec al plAsel Balta, cu ra-portul No. 2,790, aratA cA, in nóptea spre28 Martie trecut, de cAtre fAcetod de rele,s'a spart i jefuit prAvèlia D-lui Dinu Bo-eangiu din comuna Intorsura, furânclu-ebjectele insA : 13 pacurl bumbac, 6 trAm-be stambA de maT multe felurT, 7 oca sA-pun, 1 1/, oca lumAnArT cérA albA, 1 pus-cA si altele.

Dup6 mAsurile luate, faptul s'a desco-perit in modul urmAtor:

In padurea din délu RMovanului, s'a gA-sit ul carutA cu osiile de lemn, dintrecare una era frântA i loitrele de blane,cAruta se pare a fi unguréseA; nu departede acea cArutA gAsit, lânge un copadmaT muulte din obiectele furate.--De acis'ati descoperit i autoriT faptuluT chiar Inacea qi, care sunt Dumitru Mirea Popescu,din comuna Seliscea Crud si Marin StanRAgusilA, din comuna valea StanciuluT,pAzitorl la parchetele din dealu RAdova-nuluT, cad s'ad si trAmis inaintea justitiT;Ear cAruta se afiA In pAstrarea primAriTcomunT Intorsura, cAel fAptuitorT a decla-rat cA nu o cunósce si nid cA stiu deunde este.

Se publicA pentru aflarea posesoruhdaceT cArute.

No. 5,505. 1878, Aprilie 12.

CITATIE DE HOTARNICIE

Prin ordonancia D-lui presedinte onor.tribunal VAlcea, eu No. 14,399, de la 27Iunie 1878, find sub-semnatul inginer ho -tarnic autorisat ca sA hotAnicese mosieaZAvideniT, din districtul VAlcea, a D-luiBarbu Caragicu, despre tOte mosiile limi-trofe, all defipt sliva de 5 Octombre 1878,pentru infAtisarea actelor si cercetareasemnelor de hotarA.

Acest termen s'a publicat spre cunos-einta vecinilor citatT in deosebT, si veri-cArui interesat, a se presenta in comunaZavideniT, cu actele relative la hotarelemosieT acum In hotArnicie.

Inginer hotarnic, V. Strainescu.1878, Iulie 6.

OBSERVATII METEOROLOGICE.

Pe qioa de 20 Line 1878.

Giurgit. Noros plóe, 17 gr. pl.liniste, 16 gr. plus.

Urlati. Nor plée, 16 gr. plus, nópteaasemenea 12 gr. plus.

VAleni. pioa, nóptea pke , vént, 14gr. plus.

Craiova. Timp variabil, cu vént , 18gr. plus.

Alexandria. Variabil, en pucinA pl6e,19 gr. plus R.

Rosiori. Timp variabil, 23 gr. pl. R.Arges. Nor, séra pke, 18 gr. plus.Oltenita. ErT pke continua, 14 gr. pl.Zimnicea. Timp noros , pucinA pke,

16, gr. plus.Wesel. Nor calm, 18 gr. plus, peste

nópte pke cu furtunA.Buz6t1. 12 ore séra pke, 13 gr. plus,

nóptea pke continunA, maT târditi12 gr. plus.

MAgurele. Variabil, 18 gr. pl.Predeal. 9 gr. plus sHoa pke toren-

nótea asemenea.R.-Vadului. Née continuA, vént snd,

cAldurA, 15 gr. plus.R.-VAlcea. Senin linistit, 25 gr. pl.Jiu. Senin, 20 gr. plus.Térgovisce. Inorat séra, phie, recóre.Bolgrad. 20 grade plus, tótA nóp tea

furtunA.Cahul. T. Senin, 18 gr. plus, pe sérA

noros si nóptea plóe.BrAila. Diminéta nor, 17 gr. plus,

dupe amés1T i nóptea pb5e, furtunA 13 gr.plus.

Severin. Pucin inorat, 22 gr. plus.Câmpina. Pb5e 14 gr. pl.Sinaia. Timpul ploios continuA frig,

Page 47: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

22 Julie (3 August) 188 MO ITORUL OPICIAL AL ROMANI& 4341

11111111CURSUL BUCURESCI

PRIMA CASA DE SCHIMBBURSA"

No. 68. Strada Lipscanl. No. 68.21 Iulie 1878, d.e la 4 ore

10% Oblig. rurale . . .

evite la sorp80/o domeniale . .

esite la sorVCaseT pens.300 1.

dob. fr. 10 . .

7% Scr. firm. rurale f. cup.7% urbane r7

8% Imp. municipal . "cu pr.Buc.(bil.201.)

AqiunT »Dacia" . . . .

Romania' . . .

Cup One rurale exigibile .

domenialescrisurT

Argint contra aur . .

Rubla hfirtieFlorinuCursul Viena, 1 AugustNapoleonul . . . 9 18Ducatul 5 43Cursul Berlin, 1 August

ferate r4)mâne .Actiunile

Camp. Vên dut

1 O 11/2 10297 97v.971/4 971/497 971/2

17089%781/29321

6811/2

2°/o

11/4

2 632 19

*PrioriatTOppeuheim . .

Ruble hartieCursul Paris, 1 AugustRenta romfing, . . . .

83 603287 75102 so215 so

1731/2891/2783/4

93I222

70

1T/

2 642 20

florinT

marcT

fr.ISAC. M. LEV Y.)

10111.1101111.1111111

CURSUL BUCURESCI

CASA DE SCIIINIBI. M. FERMO

LA

CyauEro- TjEtNo. 48. Strada Lipsanl. No. 48.

19 Iulie 1878.100/o Oblig. rurale . . .

esite la sor80/o domeniale.

21esite la ort

8% Imprumut municipal7% SerisurT func. rurale

fl urba neCar a pens.(300) dob. fr 10Los.e eomunale (fr. 20)ActiunT Dacia (fr. 500)

Romania (fr.100)Cup(ine rurale exigibile

domenialef une. rurale exig.

, urbane&mint contra aur . . . l'is

CumpAr

1 0 18/497971/4

961/4931/4883/478179

16521

60

2%

Vêndut

102

971/4

94897479

175 r23

70

1 0/41111111111111111111.1

CURSUL BUCURESCI

CASA DE SCHIMBTOMA TACIU

No. 60. - Strada Lipseanl. - No.61

Pe clioa de 21 Iulie 1878Climp24 Vandut I

Oblig. rurale . . . .. domeniale . .

casa pensiunilorde (300 leT bucata) .

ScrisurT funciare rurale.arbane.

Imprumut municipale .cu prime Bu-

cureseT (20 leT bucata)Imprumut Oppenheim .

ern. . .

Renta romitn1 . . .

4.ctiile Dacia (500 1. b.)România(1001.b.)

ObligatiT sets h sortRurale. . .

Domeniale . .

Cup 6ne

De oblig. ruraledomenialesods. funciarerurale exigib.scris. funciareurbane exigib

Impr.municip al

DiverseArgint pe anr . . .

Florinu val. Austriac..4.Rubla de char-tie . .

. .

1013/497 %

1688978 `/293

21

200

97 V297

1 1'22 %

1 0/0

2.182.63 y,

BIBLIOGRAFIE

102 ;

975/8

17289 3/878 %93 1/2

22

22070

9897 1/2

12

1%2.19

2.64

A esit de sub tipar : Curs elemen-tar de istoria literaturel romitne, pen-tra usul claselor secundare, op prelucratdupe eele maT bune isvóre, de I. G. Po-pescu. Partea I. Doritoril a poseda acésta,carte, o vor putea avea sari de la libräriiledin capitall sa6 d'adreptul de la autor,Bucurescl, strada Leon-Voda, 53, cu pre-tul de 3 1. n. sah. 1 ft. v. a. tramis franco.

Autorul aceste luerarl, la 'indemnul datde onor. Societate academica, romana, insesiunea anuluT trecut, de a continua si peviitor redactarea respective compleetareaindiceluT incepul sub titlu : Trel. anT dinliteratura romana, ia libertatea a se a-clresa catre top D-nil autorl i editorT,tramite ate un esemplar din scrierile pu-blicate in cursul anilor 1874-1878, mult00 la 10 August

7st. v. spre a se putea

trece in indicele mentionat; éra, nude tre-buinta va cere se va face si cate ua micadare de séma i mal ales asupra scrierilorliterare i sciintifice.

DION CASSIUS.

ISTORIA. ROMANAde la Neron 00 la Alexandru - Sever.

DCCOVI CMLXXXIII

tradueere de

Angel Demetrescu.

Tiparita, si premiatit de Societatea Aca-demich Rometna din fondul Zappa

sub priveghiarea D-luTG. (Sion ,

membrul soeiet5tet

Pretul 3 leT, 50 haul'.

A esit de sub presa : Elemente deAritmeticd, teoretica si practica, de The-mistocle V. Alexandrescu , profesor dematematice la seminarul central din ca-pitala.

Carte aprobata de onor. minister al cul-telor si instructiuneT publice, pentru usulscólelor secundare. Pretul 2 lel 50 he.

A NUNCIURI PARTICULARE

Comitetul de inspentiune al scóleicentrale din Bolgrad.

In qioa de 17 August viitor:urméza, a setine licitatie pentru arendarea mosieT Chi-selia-Mare, din judetul Cahul, pe un pe-riod de 4 si jumnate anT, Incep6tor de la26 Octombre a. c., si pentru procurarea a1,000 pudurT carbunl de pamênt, necesarïpentru incalcptul incaperilor scólel si in-ternatuluT pc iarna anuluT 1878-1879.

Comitetul publica acésta spre cunos-cinta generaa a amatorilor; éra conditiu-nile se pot vedea in fie-care ,Ii, in cance-laria comitetulul.

Director, P. Theodor.Secretar, Placunov.

1878, Iulie 13. ( 3)

NIA advoccOLAE FLEVn5 pentru cat-va

timp In strAinëtate, se face cunoscut cli-entilor sT di D. advocat C. Polizu s'a In-sarcinat in acest interval sal Inlocuésca.OrT-cine va avea vr'ua afacere, va puteagasi pe D. Polizu, intro 10 i 11 ore di-minéta, la biuroul advocatului Fleva, stra-da Scaunele, 40, care va fi desehis in totimpul vaeaulelor.

Page 48: MONITORUL OFICIAL...Lordul Salisbury cere ua modifieare a ultimuluT aliniat, conceptat precum ur-méza: comisiunï speciale, la care elemen-tul indigen va lua ua mare parte, vor fi

4342 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 22 Iulie (3 August) 1878

LIM irIUN.¡A MONITOBITLITI .OFICIALlimn/1'19r Casieri din districte

SU* rtigati tOfii easie districtelor, ea pe vii-tor, cand ia Monitor publ catiuni privitóre la peldeli de licente, ara, IA-Intuit adresele D-lor dacabrevetnl 'a i)erdat deun d2bitant care incetéia coiner-emu). de spirtu6se, sail de unul care urrnézá incd acel eo-merciii; eäc In prniuI cas, pnblicatiunea interesfuld pefise, ini e supusä la taxä éra Iii easul al duollea, )derea tiind (;feettil negi igi4ei ae-1M imlivid, Statul

pe taxa ieiïiitä

ueb -acestea subsemnatul Constantia.ana perdut 114" pplith ca ordi-

nal ,deschis, data, p1ütibi1 i trash in Tér-govisce de chtre D. Nicolae Stefan Bolo-vhnénu la 23 Februarie 1878, cu termenul13 Mal', eu scadenta la 23 Marti(,, 1879,pe suma de leï vechï 4,183, girath in dosde D. Miltaï Popescu, totT din Tergovisceavênd notat in dosul eT cu prepria scrierea subsennatalut posesor C. Iliescu vorbi-rea urmatóre polita laï P. Nicolae St.Bolovhnénu, seadenta 28 Martie 1879", siflind c n.urma.publicatillor fAcate pria

namita creanth na s'a putut-ghsi, pe d'uh, parte am luat ua-nouh poB-th din partea D-luT,Bolovänénu, .eu datade astadIsi scadenta tot la 28 Martie 1879,érA pe d'alta, .pe cea perduth o -declarhmpe calea pablieithteï ea hârtie alba i far'a

val6re sat obligatiune care vrennul din noT.

Tergoviste, 1878, Julie 16.C. Iliescu, posesoral.

Popescu, girantul.Nicolae Stefan, Bolovanénu, traentul.

Tneunoselintare. Perdénd sentintacu No. 1804, din 1870, a onorljude de

pace al ocoluluT II din BucureseT, prin.care D. Costache Iaeov e,te condamnat a'mT plati suma de 32 galbenT cu dobéndalor, fac cunoscut eí acea sentinth remânenulh, si de nul efeet in mâna orT-eur se vaft gasind.

Frosa Ciocarlan.

ne la 15 (27) Iulie eurent, comptuarulp-lui S. S. Poliakoff, piata EpiscopieT,

casa Mano, terminând téte afacerile, numaT face nici n. operatiune. (3)

Epttropia seminaralul Nifon Mitre-p olitul.

In dioa de 16 August viitor, s'a decisa se tine licitatie la eancelariaj epitropiel,strada Filaret, No. 2, pentru vêndereagraului ee va esi din 300 pog6ne caliiva-te pe mosia Batcoveni, judetul Vlasea, si200 pog6ne pe mosia Kiajna, din judetulIlfov. AmatoriT de a cump6ra aceste pro-ducte, se vor presenta in aretata qi, orele12, la localul cancelariel, spre a concurala licitatie, fiind. insotitl si de euvenitelegarantii in numerar efecte publice; eu-nosedtot-d'uh-dath, aceste productese vinde de pe loc, flira ca epitropia shia vre-uu angagiament de transport.

No. 106. 1878, Iulie 10.

In dioa de 10 Julie 1878, când s'a fostdeeis a se arenda prim 1ieitaie mosia Let-ca nona, din judetul Vlasca pe tentende 5 anl eu incepere de la 23?Aprilie a.conform publicatiei No. 86, inserath inIllonitorul No. 134, nepresentându-se a-matorl, epitropia publieh din noh dioa de16 August viitor, pentru dad. amatoril dea lua In arendA aeéstä rnosie, se vor pre-senta în localul seminaruluï, strada Fila-ret, No. 2, orele 12, insotit fiind si de eu-venitele grrantiï in numerar sati efecte pu-blice spre eoneura la lieitatie, &h. eon-ditiiie se pot vedea in orT-ce di de lucrula caneelarie.

No. 105. 1878, Julie 10.

Epitropia având trebuinth a cumphraobligaiunï domeniale, purtând cup millde fulie, anul curent, pentra suma de 51mil lei, a decis a tine licitai pentru giva

PIPRIMERIA STATULIM

de 16 August viitor, orele 12, in localulseminaruluT , strada Filaret No. 2 , a-matoriT d'a vinde asemenea obligatiuuï, sevor presenta in arAtata cji i oat, spre a con-cura la licitatie, fiiad insolitT si de euveni-tele garantfi; iar persOna asupra ehria seva ajudeca acesth, va preda epi-trcipieT un borderort in care se va indicaseriile si numeral obligatiunilor véndate,valuarea fie-chruia titlu si ate capOnecontine.

No. 107. 1878, Julie 10.

Fiind oh in diva de 10 Julie curent,destinata pentru arendarea pria lieitatiea mosielor Kiajna, din judetul Ilfov si Bât-coveni, din judetul Vlasca, pe termen de5 anT, eu ineepere de la 23 Aptilie viitor,conform publicateT cu No. 85, inserath inIllonitoru oficial, No. 131, nu s'a presen-tat in destuT coneurentl care sh, ofere pre-turT avantagése; se publieh' din not' divade 16 August viitor, dud D-nil amatorise vor presenta la cancelaria epitropii,strada Filaret, No. 2, orele 12, insotitide cuvintele garantiel in numerar salí efectepubliee spre a concura la Iicitaie ; ér con-ditiunile, se pot vedea in ori-ce qi de luaula cancelarie.

No. 104. 1878, Julie 10.

arendat, de la 23 Aprilie viitor," mosia Ercialésea, din distrietul Talo-

plasa IalomiteT, proprietate a made(sale priatalui Alexandra Carageorge. Do-ritoriT se vor adresa ori la D. Dimitrie Leo-tiel, satí la advoeatul Dimitrie Voreas, dinBueureseT, strada Noah, No. 6. (1)

....emsermommle,

DIRECTOR N. T OR4AL