No. 20 IIMER 25 BANI Vineri, 3 (15)' Decembre 1882

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI

ABONAMENTUL:PE AN, TREI-DECI i SESE lel; SESE LUNT, 20 lei

(Antaia Aprilie 91 Antifid Octombre)

ANUNCIURILE :LINIA DE TREI-DECI LITERE TREI-DECI BANI

(Inserarea II-a 9i maT departe, 20 b. Unto

Publicatiunile judiciare se plAtesc :PAn6 la oincl-deol ling, 6 lel; mar marl de 50 HMI', 10 ter.

Ort-ce alte seta introduce In ele se pläteso deosebit.ea l publicaiunile, dup6 mtrime.

ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATEse fac la biurourile postale locale.

SCRISORILE NEFRANCATE SE REFUSA

Insertiunile gi reclamele se plgtescPrima incerare,60 b. linia; a Hai mal departe, 30 b.linia.Citalinnile de hotArnicie, Hole de 30 litere, 80 bani.

Publicaiiile primarielcir ql oomitetelor, 80 b. Hillis.

DIRECTITINEA : strada SmArdan, curtea erban-Voclet,.

1.%1 A a

PARTEA OFICIALA. Primirea la Palata Ex. S. D. Comite de Wesdehlen, trAmistra-ordinar gi ministru plenipotentiar al, Impe-riului German.

Ministerul de interne: Prescurthri de decrete.211-inisterul äe justifie: PrescurarI de decrete.Ministerul & flnance : Prescurtare de decret.Ministerul cultelor instructiunci publice :

Prescurtare de decret.PARTEA NEOFICIALA. Depegl tele-

grafiee.Santul Sinod, prescripte-verbale.Anunciurl ministeriale, judioiare, adminis-

trative gi particulare.

PARTEA OFICIALA

Bucurescf9 Decembre 1882.

MINISTERUL AFACERILOR STRAINE

Excelenta Sa D. Comite de Wes-dehlen, trkmis extra-ordinar §i mi-nistru plenipotentiar al Imperiu-lui. German, find clesemnat de Su-veranul sèú pentru o altk desti-natiune diplomatic& , a fost pri-ma ieri in auclienta de concediùde M. S. Regele , ckruia a avutomíre a remite scrisorile sale derechihmare.

MINISTERUL DE INTERNE

Prin inaltele decrete regale, cudata din 1 Decembre 1882, duppropunerile fácute, prin raporturi,de D. ministru secretar de Stat la

departamentul de interne , suntnumiti §i transferati :

D. Al. \ Vidrascu, prefect la judetulBac6ii , in locul D-lui Al. Lipoianu,demisionat.

D. State Gog6Iniceanu, fost directorde prefecturii , director la prefecturajudetului Ialomita, in locul D-lui A.Ghejan, trecut in alta' functiune.

D. Al. Malcoci Petrescu , actualuladministrator de la plasa Silistra-Nou6,

tate la plasa HArsova, din acelasi ja-det, in locul D-lui I. isman , trans-ferat.

D. Lín §isman, actualul administra-tor de la plasa HArsova, judetul Con-stanta , in asemenea calitate la plasaSilistra-Nonii, din acelasi jaclet, in lo-cul D-lui Al. Malcoci, Petrescu, trans-ferat.

D. M. N. Zlotescu, actualul copistdin divisiunea administrativil din mi-nisterul de interne , archivar in ace-iasi divisiune, in locul D-lui G. Geor-gescu.

Prin inaltul decret regal, cu No.2,963, din 1 Decembre 1882, dup6,propunerea facutk de acela§i D.ministru, prin raportul No. 6,607,sunt transferati §i inaintati :

D. N. G. Sliivescu, directorul peni-tenciarului Focsani, in aceiasi calitatela penitenciarul Sidnic, in locul D-luiAnton Stefiinescu, trecut in altA func-tiune.

D. Titus Cavaroc , grefierul-comp-tabil de la penitenciarul Iai, n pos-tul de director la penitenciarul Foc-sani, in locul D-lui Slávescu , trans-ferat.

D. Anton Cugler, registratorul pe-nitenciarului Iasi, in postul de grefiercomptabil la acel penitenciar, in loculD-lui Cavaroc,

MINISTERUL DE JUSTITIE

Prin inaltul decret regal cu No.2,958, din 30 .Noembre 1882, M.S. Regale a bine-voit a gracia §ireduce pedépsa urmätorilor 13condamnati din penitenciarulcaresci, cari , in urma minutióseiinspectiuni fAcutä acelui peniten-ciar de care D. procuror-generalal curtel de apel din Bucuresci, s'atigksit Cä meritk a fi supu§i clemen-tei Majestktei Sale.

Graciati de restul inchisórei:Ionit erban Opinc5, , Niculae U-

drea Rdinea, Ilie Dinu Potcovaru, Gli-Petre, Gruia Guguteanu, Anica Mi-

Nedelcu Durnitru Cismaru, Tu-dor Coman Dorobantu i Zaharia Pug-carea.

Asemenea s'afi mai graciaecon-damnatii :

Stan Dinu Ni i Ion Constantin,osanditi prin hotàrarea judecAtoruluiocolului Argeselu, No. 254, din 1881.

Ion Dobre , oshndit prin hotarAreajudecatorului ocolulul Ialomita, No.242, din 1881.

Vasile Rusu, osAndit prin sentintatribunalului Darnbovita, No. 120, din1882.

George Ionescu, osAndit prin hotä-rârea judeatorului ocolului lirtmnicu-VAlcea, No. 204, din 1882.

Maria S. Munteann , osAndiCt prinsentinta tribunalului Putna, No. 853,din 1881.

Reduceri din pedepse

Fenitenciarul VeiccireseiGhita", Stoica , 18 luni din pedépsa

ce are a mai face.Niculae Popescu, 6 luni din pedép-

sa ce are a mai face,

2970 MoNITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 3 (15) Decembre 1882

George Dumitrache Paun, 6 luni dinpedépsa ce are a mai face.

Constantin Apostolescu, 6 luni dinpedépsa ce are a mai face.

Prin inaltul decret regal, cu No.2,954, din 29 Noembre 1882, inurma propunerel facuta, prin ra-port, de D. ministru secretar deStat la departamentul justitiei ,

sunt numiti :D. Emanoil Banciulescu, actual aju-

tor de grefil la tribunalul Bacü, in-trunind conditiunile art. 47 din legeajudecatorielor de ocóle, ajutor la oco-lul Bacaù, in locul D-lui C. Alexan-drescu, destituit §i dat judecatei.

D. V. I. Stoenescu, actual copist ingrefa tribunalului Ia§1, intrunind con-ditiunile arL 1 §i 5 din legea de ad-misibilitate, ajutor de grefa la tribu-nalul Bacìh, in local D-lui Em. Ban-ciulescu, inaintat.

D. C. Bilciurescu, actual copist ingrefa tribunaluluf Ilfov, intrunind con-ditiunile citatelor articole , ajutor degrefa la acela§i tribunal, in locul D-luiC. Scae§eanu, demisionat.

MINISTERUL DE FINANCE

Prin inaltul decret regal, cu No.2,956, in urma recomandatiuneifacutá, prin raport, de D. minis-tru secretar de Stat la departa-mentul financelor, D. Dionisie D.Pata, actual verificator clasa II lacasieria judetului VAlcea, este nu-mit in functiunea de verificatorclasa I, in locul vacant, si D. IonIonescu, fost sub-controlor, in lo-cul D-lui D. D. Pata, inaintat.

MINISTERUL CULTELORSI INSTRUCTIUNEI P.UBLICE

Prin inaltul decret regal, cu No.2,944, din 27 Noembre 1882, dupapropunerea facuta de D. minis-tru secretar de Stat la departa-mentul cultelor i instructiunei pu-blice , prin raportul No. 18,721,D. doctor T. Gadeiu , profesor dehigienA i medicina popularä laseminarul din Husi , se numescedefinitiv la catedra sa, confom art.364 din legea instructiunei.

PARTEA NEOFICIAL1

Bueuresei, 2 Deeembre 1882.

DEPE§I TELEGRAFICE.(Servioiul privat al Manitorului).

Londra, 13 Decembre. The Mor-ning Post confirmil noutatea oil Prin-cipele de Bismarck ar fi inspirat Ita-liei icleea de a ocupa Tripoli.

Berlin, 13 Decembre.Beichstag.D. Winclthorst cere a sci ce urmarecrede consiliul federal a da decisiuneiluate de Reichstag, in sesiunea sa dinurma, in privinta supresiunei legei a-supra exercitiului ne autorisat a func-tiunilor eclesiastice. Secretarul de Stat,D. de Boetticher rëspundê c consiliulfederal refuza de a adera la decisiu-nea Reichstagului; guvernul nu se pótepronuncia asupra m otivelor refusului§i inainte de Ole nu crede cì trebue amotiva decisiunile sale dinaintea Reich-stagu lui .

Cair, 13 Decembre. Ultimile sciridin Sudan confirma invingerea luiMahdi, falsul profet.

Guvernal eabiptean a notificat lui A-rabi §i celor-alti rebeli condamnati laexil fa fie gata a pleca peste dece dile.

Amsterdam, 14 Decembre. Bancade Amsterdam a rèclicat cursul scomp-tului séi1. la 5 §i jumkate la suth.

Londra, 14 Dec.embre. Retragereaaurului de la banca Engliterei a rein-ceput.

Constantinopol, 14 Decembre. Say-fet-pa§a, care a fost ministru de exter-ne inainte de cel din urma, a primitmarele cordon .Nicham-Imtiaz.

Roma, 14 Decembre. D. de Giersa plecat, in cursul serel, la Neapole §iPalermo cu familia sa.

D. Mancini va presenta mane Ca-merei tratatul de comerciú §i naviga-tie incheiat intre Italia §i Belgia. 0clausa a acestui tratat contine ca incas de neintelegere in interpretareaexecuthrei unor articole, partile con-tractante se angagieaza, a recurge la de-cisiunea unei comisiuni de arbitri.

Colonia, 14 Decembre.Gazeta. Co-Ionia public6, in privinta aliantei aus-tro-germane, arelari a caror autentici-tate o garantézi §i dupa, cari Visa a-lian va fi incheiath pe un period de 5ani. Alianta va tine prin urmare pana,la 15 Octombre 1884. piarul adaogaCL alianta ambelor imperiuri s'ar fiprobat intr'atat §i ca ar promiteambelor tee garantii de pace a§a detari in cat se póte compta deja pe pre-tungirea el 'Inca pe un nad period.

(Havas.)

SANTUL SINOD

Preseripte-verbale.

,§redinta din 28 Octombre 1882.

§edinta se deschide la orele 2 p. re.,sub pre§edintia I. P. S. Mitropolit Pri-mat, §i facêndu-se apelul nominal rés-pund presenti 13, fiind bolnavi 3.

Se da citire prescriptelor-verbale ale§eclintelor de la 25 §i 27 Octombre,§i se aproba.

Se comunica de la biurceA adresaP. S. Episcop de Arge§, No. 742, princare cere a se inapoia óre-care acterelative la calugariri deja aprobate.Sf. Sinod decide a se tramite la comi-siunea de petitiunl.

Idem se tramite la comisiunea decercetarea cartilor didactice petitiuneapreotului N. Georgescu din Craiova,in privinta unor acte tramise spre cer-cetare.

Idem petitiunea fostului preot I.Borcea, prin care cere iertarea; se tra-mite la comisiunea de petitiuni.

Idem suplica fostului preot EmanoilDatcu, prin care cere a fi iertat; setrilmite la aceea§1 comisiune.

Mai departe se comunica petitiuneapreotuluf Mihail Parvulescu, prin carecere pe de o parte a i se comunica re,sultatul in privinta operei sale Dog-mele §i misterele religiunei crescine"iar pe de alta a se aproba opera saIstoria noului testament," S f. Sinodascultand informatiunile date de P. S.Silvestru Pitesceanu, membrul corni-siunei din Bucuresci, pentru cercetareacartilor didactice religióse , decide :pentru intaia carte sa se respundaantorului ca sa fie in adiístare panä, sevor implini formalitatile cerute pentrnrevisuirea cartilor didactice religiöse;iar a dona carte sa se tramita comi-siunei spre cercetare.

Ca acésta ocasiune P. S. Episcop deRoman r6ga pe I. P. S. pre§edinte ainvita comisiunile respective sa se si-lésca, a termina mal urgent lucrarilece aú, i ea nu rèmana cartile necer-cetate ani intregi.

Idem petitianea D-lui G. S. Dima,prin care inaintéza doué opere musi-cale dupil sistema cantarilor nóstrebisericesci, puse §i pe notele vechi §ipe notele noui, cerênd ca Sf. Sinod sale examineze §i s5 reguleze tiparirealor. P. S. Episcop al Romanului '1pare bine ca se gasesc ómeni care semai .ocupa cu cantarile nóstre biseri-cesci, cì compuneri de felul acestorace ni se presinta sunt fórte necesarepentru seminariù, §i stint tot o-datafórte practice. Socotinta P. S. Sale arfi ca Santul Sinod s aléga o comi-

(15 Decembre) 1882 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANItI 291siune din cei mai competinti membrica -a se revada acele carti gi Sf. Sinodsi mijlocésca imprimarea lor in comp-tu [ Statului. P. S. Sa mai propune capentru cântarile puse pe note occiden-ta e comisiunea s aiba facultatea achema pe unul sat' duol dintre persd-nele bine-cunoscétóre de musica vocalasp re a se incredinta daca sunt in con-so nanti ca acele orientale.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei estede aceeagi parere, mai ales ca barbatulcare presinta asemenea Incrare este unom care se ocup cu tóta inima decântarile bisericesci. Mai urmând óre-ca re discutiune, Sf. Sinod decide a seabge comisiunea propusa care sa cer-ce beze aceste opere gi S raporteze.

Procedându-se la alegerea membri-lo r comisiunei, majoritatea voturilor oin trunesc I. P. S. Mitropolit al Mol-dovei, P. S. Episcop de Hugi gi P. S.A liereil Calist Bacaonul.

Idem adresa P. S. Episcop de Hug,N D. 783, prin care supune Sf. Sinodun cas petrecut in Eparhia Sa cu P.S. Arhiereb. Calistrat Ihrladeanu.

P. S. Episcop de Roman propaneca in vederea gravitatei casului sä, sealéga o comisiune care sa, studieze se-

)s cestiunea. Sf. Sinod primind acéstäpropunere alege cu majoritate de voturtpe I. P. S. Mitropolit Primat i pe P. P.S. S. Episcopi de Roman gi Ramie.P. S. Episcop al Argegului s'a; abtinutde la vot.

Orele fiind tnaintate gedinta se ra-dina anuntându-se cea viitóre pe adona di.

Pregedinte , f Mitropolit Primat,C

Secretar, Innocentic Ploesceanu.

su

pu

Sedinta din 15 .Noembre 1882.

§edifita se deschide la orele 2 p. m.,b pregedinta I. P. S. Mitropolit Pri-t. Facêndu-se apelul nominal res-nd presenti 13, fiind bolnavi 3.Se da citire prescriptului-verbal allintel de la 9 Noembre curent gi seroba.I. P. S. Mitropolit Prima& In gedin,trecuta Sf. Sinod a hotarht ca asta-

, pe 1âng5, raportul comisiunet pri-;óre la cestiunea P. S. Calistratcitéca i aperarea P. S. Sale tntreb

r pe Sf. Sinod daca crede ca, trebuese mal citésch acea apérare

P. S. Episcop al Romanului. DacaS. Calistrat o cere, eú rog pe Sf.

nod sa se dea voe sa se citésca acesérare pentru ca si o ascultaan cu¡il; mat intâ,ifi insa, trebue sa se deaire comunicarilor de la biuroil. Sf.nod admite. altit gi mai ales profanit de pe afara,Se comunica de la biuroii propane- aceti comisiune, dic, a Sf. Sinod dupe

ap

ta

visedasa

P.SiaptocitSi

rea iscalita de 5 membri, prin care secere a se imbunatáti salariele gefilorde cancelarie al eparchielor precum ea protoereilor i sub-protoereilor gise primesce.

P. S. Episcop al Râniniculuti. Rogpe Sf. Sinod -ca ace's ta, propunere sase tramita D-lui ministru, ca D-sa safaca tot ce va fi posibil pentru imbu-natatirea salarielor acestor functionari.

Se citesce de la binroa apérarea P.S. Calistrat.

I. P. S. Mitropolit a Moldovei: P. P.S. S. Parinti e Pratt, am cerut cuvêntulpentru a da o explicatie i o lárnuri-re asupra unlit punct pe care l'a atinsP. S. Calistrat in apérarea sa. P. S.Sa dice ea, cu ocasiunea plecarei meledin Bucuresci, in vara trecuti precumgi a P. S. Episcop de Hagi care s'aintAmplat tot in aceeagi di, P. S. Safiind venit la gará in-adins pentru ane ura bun& plecare, despre care 'Imultamim ca multa dragoste, spunecum ca atunci cu ocasiunea intâlnireicu D. Codrescu, deputat, din lhrlacl,care a plecat tot atuncl, P. S. Epis-cop al Hugilor '1-a recomandat D-luiCodrescu, care nu '1 cunoscea; cà atâtD. Codresca cat gi P. S. Episcop alHugilor, precum gi eú 'I am fi dis càde ce nu vine gi pe la !head ? Acés-ta este adev6rat. Dar acésta nu va saqicA, cà daca ar merge acolo este slo-bod sà faca ori-ce serviciù bisericesc;ci acésta a fost o invitare de politeta.In adever eil 'I am dis: cand vei ventla }hi-lad, vino gi la Iagi ca sa vépreumblati. P. S. Sa a tinut comptde acesta, gi a gi venit la Bêrlad. A-césta probéza sinceritatea inirnet P. S.Sale, cad a credut ca este destul acés-ta invitare. Insà nol cu btu scim cánici until Episcop saú Archiereti nu 'Ieste permis de a face cel mal mic ser-viciú in alta Eparchie fará voia gi in-telegerea prealabila a Episcopulut res-pectiv. P. S. Sa mat ales 6, avea qiinvitatiunea P. S. Epi3cop al Hugilorfatà cu un deputat din cei mai dis-tingi, D. Cadrescu, gi la care se maiadaoga gi invitarea mea, era datorinainte de a pleca din Bucuresci, ortsá fi facut o scrisóre Episcopului res-pectiv saù sa fi dat o telegrama, princare sa arate cà avend dorinta sg, vinà inEparchia Hugilor, i avênd a trece prinBarlad, póte sa fie invitat de cineva,gi pentru asemenea casuri trebuia saaiba bine cuvêntarea, aga este regulat;noi trebue sa fim formali. Insa P. S.Sa n'a facut acésta i aci este tótacestiunea. Dad)", raportul comisiunei inconclusiunile sale nu este aga" de as-pru precum voesce BA o inteléga unil

cum am audit din c onclusiunilepoitului pa care le-am ascultat acum,nu '1 inculpa nict de cum; de at nu-mai 'I atrage atentiunea ca sa se con-formeze ca prescriptiunile bunei ordi-ne a bisericl prevëdute prin canóne.Acésta am voit sa dic, fiind-ca m'acitat i pe mine, cad in sensul acestaam 4is eú ca consider dragostea caretrebue sa domnésca intre noi toti, ginici de cum sa aibà voe ca 6, lucre-ze serviciile religióse. Dar a mal disP. S. Sa cuvêntul de visiti oficiala;acésta eü nu o inteleg. Numai Epis-copil Eparchioti fac asemenea visiteprin urmare aces . cuvênt nu'gt avealoc aci. A mai 4is asernenea gi despreprotoieref cum ca, nu cunosc dato-ria, dupe mine nici acest cuvênt nuputea aiba local aid. Chiar a-cum un an sail duot, nu'mi aduc a-nainte bine când P. S. Innocentie Plo-egteanu a mers la Botogant i cu tóteca, i aci in Bucuresci 'mi a vorbitinadins exprimându'gi dorinta camérga la Botogani, nu acid pentru ce....

P. S. Innocentie Ploegeanu. Avémdesgroparea párintilor mei.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei.când a voit sà piece de aci din Bucu-resci, 'mi a dat telegrama cerênd binecuvêntarea. EA pe de alta parte dândbine-cuvêntarea am telegrafiat proto-ereului de Botogani arëtându'i ca vi-ne P. S. Sa, sa '1 intâmpine 'cu totrespectul i onórea ce se cuvine analArhiereil i sa'i fie la ascultare de ceva voi. Asemenea P. S. Episcop alDullard-de-Jos, ca original din Boto-gani, ori de câte ori a voit a mergeacolo a cerut invoirea formala atatpentru intrarea in Eparhie, cat gi pen-tru vre o servire óre care; eü am dattelegrama Protoereulni spre a'l intampi-na la gara cu tóta onórea ce i se cu-vine gi a i se pane la dispositiunepentru ce va avea trebuinta. In varaacésta a venit gi P. S. Episcop alRamnicului care este de fati gi totast-fel a facut; gi de gi avusesem vor-ba, din Bucuresci, dar când a plecatla Burdujeni spre a face desgropa-rea óselor venerabilului arhierea Fila-ret Stavropoleos Scriban, 'm1 a dattelegrama ca are sa, vina, i eù ime-diat am pus in vederea Protoereuluide al intâmpina cu tóta, }Anna cuviin-ta. Aga dar nu cred ca. Protoiereit me-rità blamul care li-'1 chi P. S. CalistratBarladeanu, arêtându ca ei nu facdatoria. Acestea am eredut BA qic caexplicatiune, gi ai don't ca sa nu semai prelungésca discutiunea cad estede prisos. Sf. Sinod a considerat pro-cedarea P. S. Calistrat Bäxladeanu,ca din nebagare de séma sail din ne-esperienta, ast-fel ca trece fórte uqor

2972 MONITORUL OFICIAL AL RCMANIEI 3 (15) Decembre 1882

asupra acestul cas. Prin urmare dar,rog pe Sf. Sinod sit se inchicIA discu-Vanes.

P. S. E pimp de Arges. P.P S S. PA-rinti, am luat cuventul nu ca s5, aperpe P. S. Sa Arhiereul Calistrat Bar-lAdeanu, pentru câ atat din raportulPâr. Episcop al Hugilor, precumdin apérarea fäcuth, reese c5, nu estevinovat, ci maI mult a atrage luareaaminte a bf. Sinod asupra acesteI tm-prejurAri, 05, ce s'a fâcut din parteaP. S. Episcop de Hugi nu s'a fäcut bine.P. S. Sa s'a precipitat aducând casulacesta inaintea Sf. Sinod. Nu era deloc casul de Sf. Sinod, fiind-c5, nu sevede o grega15, saú o calcare canonia,din partea P. S. Calistrat. P. S. Sa aarátat dragostea de a visita pe I. P. S.Mitropolit al MoldoveI i pe P. S.Episcop de Hugf gi Roman chiar ineparhiele P. S. Sale gi a vedea i Ber-ladul pe numele c5ruia este hirotonisit.Spre impliniree acesteI dorinte n'a cre-(pit câ va intempina grenati, fiind-ch,chiar P. S. Episcop de HugI l'a invitatde mal multe orl,fiind de facià i L P. S.Mitropolit al MoldoveI i alte persóne,intre earl' i maI multi D-ni deputatl. A-ceste invitäri le-a crqut P. S. Calistratcà sunt pornite din dragoste gi sincere, gipe temeiul acesta a gi pornit la Hugi ca stvisitese pe Episcopal respectiv precum

Berladul care era in cale. Aci InBerlad i se presentA inainte o piósacregtini rugandul si citésc5, o rug5,-ciune pentru sufietul repausatului elsot. Dar ce i se intâmp15, ? Protoereullocal '1 opresce sub cuvent ca n'arevoia inscris a EpiscopuluI respectiv.P. S. Calistrat n'a voit la inceput safaca acea rugAcinne, pentru 6, nu eragi nu trecea pregUit pentru asemeneaslujbe, ci maI mult ca un câletor caretrece fár5, 85, supere pe nimeni. Dupe',multa sthruinth a familieI a trebuit s5cedese. Cu tóte acestea, protoereul lo-cal in nesocotinta sa c5, lasa o familienemângaiati, ne maI tinend sema dedemnitatea anal arhereñ i un merubrual Sf. Sinod, '1 opresce facend gi scan-dal, gi ast-fel ticluesce raportul Epis-copulai sèä i episcopal '1 inaintéz5,Sf. Sinod. Sf. Sinod s'a prea graftluand in semA, acest raport care nucoprinde de cAt o impregiurare de fórteputinà insemnaate gi care se p(iteaplana frategte intre P. S. Episcop deHap gi P. S. Calistrat. Tramitendu-seacest raport In cercetarea unei corni-siunf, comisiunea s'a pronunciat caP. S. Calistrat este nevinovat, fiind-chn'a fäcut nicl o slujbA. El bine, agacredeti P. S. Vóstre cu trebue s5, pro-cedeze pentru a se da judecAtel unmembru al Sf. Sinod ? §i pentru ce ?'are sate gregala care a facut'o ? Pen-

tut ca a cre4ut invitarile P. S. Episcopde 'Hugl de sincere gi ca pornite dindragoste fr5tescá, c5, a trecut prin Ber-lad spre a merge la Hugl i câ cedândstaruintelor unei familil pióse a voitsa facá o rugâciane pentru repausatigi nu a fácueo ? Noi credem c5, maIbine fácea P. S. Episcop care '1 da-duse voe, diva cum afirmâ gi I. P. S.Mitropolit al MoldoveI, s5,1 fi 15,satsavergésc5, rugiciunea mai mult pentrusatisfactiunea familiel intristate i inurm5, &al cheme la rëspundere frategteintro patru ochi, gi fac5, daca crede,cuvenita dojana, iar nu dup5, cum afacut, ca s ne jicnéscâ pe toti. ApoIóre când cand l'a poftit ca sa se ducâaceea n'a fost o voe. Noi trebue s5, neaducem aminte de cuvêntul Evangelialcare dice: Cuvêntul vostru FA fie aga,aga, gi nu, nu' adica s5, fim sinceri,dar nu alta sa cugetana i alta sa vor-bim. 'MI aduc aminte de un cas in-templat cu un preot anume Licureanucare era conclamnat de P. S. Episcopde Argeg, predecesorul mea, prin anumesentinta, cu tóte acestea acel cas,de gi era rural gray de cAt acesta, Sf.Sinod totugi n'a voit 85, tina comptde sentinta aprobath de Episcopal a-celer eparhii, i cu tóte starninteleEpiscopului, Sf. Sinod a crelat de ea-viinta si tramit5, inapoi judecata preo-tulul ca 14 se implinesc5, procedura,

in urm5 preotul, cu tóta implinireaprocedureI i protestele Episcopului denedreptatea ce i se fácea, preotul a fostachitat. Dar aci ce v ? Ted 61 dupaun simplu raport al P. S. Episcop seda in judecatä gi se invinovâtesce unP. S. Arhereli i membru al Sf. Sinod.

I. P. S. .Mitropolit Primal. Nu sun-teti in cestiune.

P. S. Episeop de Arg* Sunt in ces-tiune, rog lasatimi libertatea cuventu-

Prea Sântiti, credeti c5, Sf. Sinodn'ar face un act de nedreptate când areonsimti la condamnarea P. S. Calis-trat aprobând conclusiunile raportuluicomisiunel ? Eú cred en' mar nainte dea se da in jadecat5, un membru al Sf.Sinod trebue sâ se alega o comisiunedin sênul Sf. Sinod care sa cercetezefaptul in facia locului gi in arma ra-portuluI aceleI comisiuni Sf. Sinocl stpronunte. Eu me declar contra con-clusiunilor raportulul, nefiind interne-iat i voiú vota contra.

I. P. S. Mitropolit Primat. Cerceta-1 ea s'a fäcut i sa constatat ca P. S. Ca-listrat a incercat a oficia in eparchiàstrilina. El bine, pentru 6, a fost numaio incercare, comisiunea a arâtat atâtaindulgentI, pronuntându-se pentru csimplá mustrare; daca plea servicialbisericesc se gi sivergia, atunci P. S.

Calistrat, dupa sintele canône, trebuiasâ 045, Arhieria.

Mai multi' P. S. membri. Suntem lu-minatI in cestiune i prin urmare numai este trebuinti de multt vorbt ;cerând inchiderea discutiunei.

P. S. Calistrat Bdrlcideanu. Rog peSf. Sinod ca mat 'nainte de a se punela vot Inchiderea discutiuneI Eft se pro-nunte dad, merit BA capét dojana saùnu ; iar votul sâ se faca set prin bilesaú prin apel nominal.

I. P. S. Mitropolit Primat. Dacâ Sf.Sinod va gtsi cá conclusiunile rapor-tau! sunt bane, gi le va vota, neap&rat ci va constata prin acósta c4 me-ritati dojana.

- Se pune la vot inchiderea discu-tiund gi se prtmesce.

- Se pane la vot conclusiunile ra-portulul gi se primesce cu majoritatede voturi. P. S. Episcop al Hugilor seabtine de la vot. P. S. Episcop al Ar-geguluI votóza contra.

- Se citesce proiectul de regulamentpropus de comisiune pentru páfiireadrepturilor gi a prerogativelor epar-hiale canonice ale LI. P.P. S.S. Mi-tropolitl gi P.P. S.S. Episcopi eparhioti.

P. S. Episedp al Argefului. Acestecanóne le cunóscem ca toti i pe carile-am gi pastrat tot-d'u-una.

P. S. Episeop al Romanului. Tocmaipentru acósta c5, P. S. Vóstra le en-nóscetl gi le pàstratI, trebue st primitiacest proiect de regulament.

P. S. Episeop al Argegului. EA çlicc5, ca regula acésta se pune I. P. S.Mitropolit in mare greutate, pentru câaci la nol publicul este invétat de tim-puff, are obiceiii d'a chema- arhiereil,la serviciii i ast-fel et acest obiceiúa devenit lege, dupa cum 'lice MareleVasile unde nu este lege, obiceiuldevine lege". Publicul dar este invótats5, se adreseze la acel Arhiereil catrecare are evlavie, i crede ca chiar pen-trn ugurarea I. P. S. Mitropolit n'arfi bine s5, se priméscâ acest proiect,pentru ci cu acésta se va pane In greu-tate cu publical ca s5, vin5, WI des-chid5, uga, cu vreme saú fárA vreme,prin urmare dar ve rog Eft lásati lu-crurile aga cum s'a urmat pAn5, acum.

P. S. Calistrat Bárliideanu. Rog peSf. Sinod st se stipuleze un articol ince raport se gasesce Episcopal ca Ar-hierul ski titular.

I. P. S. Mitropolit Primat. Arhie-reul titular in intelesul canónelor esteca un óspe In eparhie, i pe care Epis-copal este dator tratese frAtegte

st'l imbrátigeze. Prin armare, cândcregtinii '1 cer , Episcopal eparhiotn'are de ctit ca bucurie s5,1 primésci,de óre-ce singur Episcopal eparhiot

3 (15) Decembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2973

nu póte s. inlesnésca pe totl in ser.viciile bisericestI.

Acestea sunt datoriele lul catre Ar-hiereul titular. Acuma BO spun P. S.B'erladeanu carl sunt datoriele Arhie-reuluI titular &are Episcopul eparhiot.Acel Arhieret fiind in eparhia unuiEpiscop sat Mitropolit este dator a'lpoMeni la Saute le servicii, a nu schimbanimic in regulile i tipicul bisericesc,0 nu póte face nici un servicit färavoia Episcopului, de óre-ce Mitropo-litul sat Episcopul in eparhia &Arumse aflá Arhiereul titular stint singuriadministratori canonici, i fiind in epar-hia lor proprie responsabili. Inc& o-datá,Arhiereul titular nu póte BA faca nicIo slujba fárá voia eparhiotulai i estetinut de a nn esi din regulile bisericelprescrise de canae.

Se cere inchiderea discutiuneise primesce.

Se pune la vot luarea ta consi-deratie a proiectului si se primesce.

Se citesce art. 1 in urmátórea co-prindere ; La ori-ce servicii bisericestiprecum botez, cununii, inmormantäri,panachide, liturghil, santiri de bisericI,etc. s'ar care participarea unuia sat amai multor Arhierel, numaI Mitropo-litul sad Episcopul respectiv este indrept a satisface o asemenea cerere. A-cest articol pun'èndu-se la vot se pri-

esce intocmai.Se citesce art. 2 in urmátórea cu-

prindere : Ori-ce cerere de felul acéstadin partea cucernicilor crestini trebuea se adresa Mitropolitului sat Episco-pultii respectiv. Daca Mitropolitul satEpiscopul nu póte ansugle oficia, vadelega pe unul dintre Arhiereii titularl,sat in cas de necesitate pe un arhiman-drit sat protoeret sat alta pers6n6distinsá din clerul eparhiei sale.

P. S. Innocentie Plooteanu. Cer cala acest articol, dup.& cuvintele : Ori-cecerere din partea . . . . trebue a se a-dresa, sá se adaoge cuvintele: Prinpreotif sad protoereiI respectivID.

Se pune la vot articolul cu acestadaos gi se primesce. P. S. Narcis Bo-toseneanu se abtine de la vot.

Se clá citire art. 3 si 4 in coprin-derea urmátóre : Art. 3. In oraseleunde se aflit mai multi Arhierei titu-lar!, Mitropolitul sat Episcopul va in-griji ca ierurghiele bisericestl s& fiedistribuite pe la ArhiereiI titularl perênd, asa in cat beneficiile resultandedin serviciele bisericesti sá fie cat sepóte egale intre clênsii. Art. 4. Con-traventiunile la acest regulament se vorda in judecata Sf. Sinod, cara va sta-tua cele cuvenite, conform cancinelorbisericestI. Aceste articole se primescfar& modificare.

Se pune la vot proiectul de re-

gulament in total si se admite cu maremajoritate. P. S. CalistrA Bêrlildeanuvotéza contra.

P. S. Valerian, raportorul comisiu-ne1 de petitiunI dá citire raportululcomisiunel pentru tunderea in mona-hism a surorel Parasehiva Oprea Roscadin monastiaa Dinteun-Lemn, eparhiaRamnicul.

Se pune la vot conclusiunite ra-portului d'a se admite tunderea in mo-nahism si se primesce.

Se citesce asemenea raportul co-misiunel asupra raportului directieI ti-pografieI cartilor bisericesti sub No.41, prin car ; aratit ea directoruluI ti-pografieI i s'a cerut de c&tre ministerulcultelor sciinta despre intrebuintareasumel de lel 10,000 acordata tipográfieiin anul acesta, precum i despre su-mele ce maI stint necesare.

Se pune la vot conctusiunile ra-portulai de a se trece la ordinea çlileisi se primesce.

Se citesce asemenea asupra rapor-tulul aceleiasI directiuni sub No. 42,prin care cere esplicatiune cum trebuesa se dea garantia ceruta de art. 9 dinregulamentnl pentru revisuirea i edi-tarea cArtilor bisericesti.

Se pune la vot conclusiunile ra-portuluI : a) ca tipografia cu tóte obiec-tele i dota eI s4 se predea de minis-ter párintelni director cu anume inven-tar, pentau care urrnéza, a fi rëspunptor;

pentru sumele banesci ce va primide la Stat sá depuna garantia cerutáde lege ; ori -ce cheltueli ar cere ininteresul tipografiel si't nu se pótá efec-tua de directia ei pan& nu va fi maiantAiú aprobat de Sf. Sinod, sat trecutin budgetul anual al tipografiel. Aces-tea fiind conclusiunile se pun la votsi se primesc.

Orele fiind inaintate, sedinta se rá-dicá, anunciandu-se cea viitóre pentrua doua 4i.

Presedinte , t Mitropolit Primat ,

Secretar, t Innocentie Ploegeanu.

Sediqa din 17 .Noembre 188,2.

§edinta se deschide la orele 2 p. m.,sub-presedinta I. P. S. Mitropolit Pri-mat, fácêndu-se apelul nominal, la careréspund presenti 12, fiind absent 1 gibolnavi 3.

Se cla citire prescriptului-verbalsedintei precedente i se aprobá.

Se comunicá de la biuroil petitiuneaex-preotuluI Ilie Dimitrescu pe langácare se aláturá i o scrisóre particu-lar& a P. S. Episcop al Dunarei- do-Jos, ceeend din not graciare. Sf. Sinocl,decide ca acést& petitiune d'impreunAcu scriscirea ea', se recomande Episco-

puluI actual al eparchiei Hugilor, cas& facá cum va gási de euviinta, si setrece la ordinea 4ilel.

P. S. Valerian, raportorul comisiu-nei pentru cercetarea compturilor jur-nalului Biserica Ortodox& RomanO",clá citire raportuluI relativ la cerceta-rea compturilor cl& venituri, cheltuelisi rèmásite, de la 1 Noembre 1881 siOm& la finele lui Octombre 1882.

Din coprinsul raportulul vqêndu-secá unii din cucernici protoiereI n'arfi tocmaI in regulá in privinta urma-riril gi a ineasarei rémásitilor din aniitrecuti, si tot o-daté, cá Sf. Sinod inanul 1880, ar fi dat un vot ca pro-toiereiI sa, fie datori a inainta chiriar-chiilor respective câte o list& de totípreotii earl n'ad plait abonamentelesi in turn& acel preoti FA fie chematila resedinta eparchialä spre a rèspundepentru ce n'at plait abonamentele.CA prin acest mijloc s'ar fi putut cons-tata uncle este réua credint A, la preotisat protoerei. Dar Ca votul dat deSinod nu s'a putut aplica din cans&ea P. P. S. S. Eparchioti nu li s'a comu-nicat de la biurot acel vot. In pri-vinta relatOrei despre neregularitateaa unora dintre protoereI BA ia deci-siunea ca P. P. S. S. Eparchioti sá binevoiascA a urmari pe asemenea pro-toerel i prin orI i ce mijlóce posi-bile sa stáruiasca a constata lucrula face sá se incaseze acele rëmilgite.

Cat privesce ins& votul dat de Sf.Sinod in sedinta de 14 Noembre 1880,

asertiunea comisiuneI câ acel votnu s!a adus intru implinire, din cans&cá biuroul nu l'ar fi comunicat L P. P.MitropolitI si P. P. S. S. Episcopi.I. P. S. Mitropolit Primat , constatOeu dosarul in mana al sedintelor arm-lui 1880, ca acel vot al 5f. Sinocl afost dat in mod evasif, cá adica pro-toereiI sa, fie indatoriti a presenta listede preotii ce n'at achitat abonamen-tele si P. P. S. S. Eparchioti sa cheme paasemenea preoti la resedintele respec-tive spre a se justifica, in cat biuroula ere4ut ea acest Tot trebue sa se co-munice comitetuluI redactor al jurna-lulul, ceea-ce s'a i Lent; i dac&P. P. S. S. Eparchioti n'at primit in-cunosciintarea despre acel vot din par-tea biuroului, trebue sa o fl primanegresit din partea comitetulul re-dactor.

P. S. Pitisteanu, care este si pre-sedinte al comitetului redactor, arat&cä a primit din partea biuroulul oasemenea comunicare, ea P. S. Sa a cerutde la protoerei asemenea liste i le-a

inaintat I. P. P. S. S. MitropolitiP. P. S. S. Episcopi eu amintire des-pre acel vot al Sf. Sinod.

P. S. Episcop al Romanului, cere

2974 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANIEI 3 (15) Decembre 1882

ca asemenea esplicatiunI sA se trécAin prescriptul-verbal.

Mai urmAnd 6re-care discutiune, Sf.Sinod aprobA urmAt6rele conclusiuniale raportuluI : I. A se comunica I. P.P. S. S. Mitropoliti §i P. P. S. S.Episcopf votul de la 14 Nombre 1880;II. A se scAdea din datoriile vechi perepausatul protoeret. de Prahova, §ipe fostul protoiereù de Baal), Sofro-cescu; §i In fine III. A se aproba comp-turile presentate de comitet pe anulde la 1 Noembre 1881 §i pAnA la finelelui Octombre 1882, gAsindu-se in &AAregula.

Orele fiind inaintate sedinta se ri-dicá §.1 se anuntà cea viitóre pentru aduoa di.

Pre§edinte , t Mitropolit Primat ,Calinie,

Secretar, t Innocentie Ploegteanu.

&di*, din ,23 Noembre 1882.§edinta se deschide la orele 2

p. m. sub-pre§edinta I. P. S. Mitro-polit Primat, Bind faciA si D. ministrual cultelor §i instructiund publice.

Se face apelul nominal, la care rés-pund presentl 14, fiind 2 bolnavf.

Se dA citire prescriptului-verbal al§edintei de la 22 curent, si se aprobA.

Apol se (IA citire raportulul comi-siunei insárcinatA cu studiarea episto-lei Inaltel Sale Sanetitatei Patriarchu-lui de Constantinopole, cu data de la10 Iulie 1882, Sf. Sinod ascultAnd ra-portul comisiund asupra men tionatelepistole decide :

1). Sf. Sinod aprobi cele espuse inraportul comIsiund despre autocefaliabiserice romAne, despre relatiunile in-tereclesiatice ale bisericel romAne cuPatriarchia de Constantinopole, precum§i despre actul SAntirei SAntului Mir;2) Raportulul comisiunel i se va daforma de act Sinodal §i investindu-secu sub-scrierea tuturor membrilor San-tului Sinod §i cu sigiliul SinoduluI,se va pAstra in archiva Sf. Sinoci, canormA a bisericei romAne pentrn tot-d'a-una in raporturile intereclesiasticecu Patriarchia de Constantinopol ; 3)Inalt Prea SAntitul Mitropolit Primat§i pre§edinte al Sf. Sinod, pe l'AngAadresa sa, se comunice o copie dupAacest act Sinodal Inaltei Sale Santi-tAti Patriarchul Ecumenic.

Iatá §i actul Sinodal :

SAntul Sinod al SAntei biserici auto-cefale ortodoxe romAne, ascultAnd epis-tola SinodalA a Inaltei Sale SantitAtiDomnului Dorian Ioakim ArchiepiscopulConstantinopolei si patriarch ecume-nic, epistola adresatA Prea SfintituluiMitropolit al Ungro-VlachieI , Preacinstitului Exarch al plaginelor §i loco-

tiitor al Cesariei CapadocieV, precum,§i tuturor respectabililor ierachi aipAzitei de DumnedeA regiuni (tinut)a RomAniel (*Tat T.% Poup.aviocW, preea/if IL numesce frati si conliturgi-sitori aI ModestieI sale : s'a informatde cuprinderea eI, care este cea urmA-Ore :

1) Inalta Sa Santitate, Domnul Ica-kim patriarchul ecumenic spune, cAs'a informat din jurnale, cA, la 25Martie trecut, in biserica catedralA aMitropoliel din BucurescI, s'a sAvOr§itSfintirea SAntului Mir, §i cA prin a-césta ierarchii romAni ar fi arAtat de-plina lor nesciintà despre canonicasuprematie (dcpxyj) spiritualA a tronu-luì patriarchal, apostolic §i icume-nic; cá acéstA urmare ar fi inpotrivareguleI urinatA din vechime in ac6stàregiune (xXiam) cA ierarchil ro-mAni prin acéstA faptà, in loc de a fipAzitoH ai regulei pAstrate in bisericA,aú oferit un model (Tinrov) de ne-orAnduialA (ecr4icq), care prin acéstAepistolA '§I atrage mustrarea meritatA.AcéstA mustrare constA din urmAtó-rele asertiuni : a) CA, orAnduiala (Tgt;)este din cele mai salutare, maI nece-sere §i universale in lume, §i cá fdrAclênsa §i fárA prevedere nu trebue a seconserva nimica in lume; eAci ce seface alt-fel nu este stabil §i nu areconditiunile necesare la trAinicie. Ci-tézá cuvintele Apostotaluf, adresateCorintenilor, ca tóte sá se face', cu bunh-cuviinta §i dupA orAnduialA. AcéstaorAnduialA, care trebue a se pAzi intrut6te, cu atAta mai v'ertos trebue a sepAstra in cele spirituale. b) IerarchilromAni, prin actul sfintirei miculul, arfi realisat o neoranduiala, cAlcAnd rên-duiala stabilità d un fórte vechiü obi-ceia bisericesc. Cá ierarchii romAni,dupre cuvêntul ApostoluluI Petru, tre-bue sA fie pentru turma lor pildA simodel : phstoriti turma lui Dumne-Iéú dintre voi, fAcêndu-v6 pildAturmei". Deasemenea cuvintele Apos-toluluI Pavel : fugi de dorintele deinuovatiuni, sciind cA ele produc certe".c) Alt argument al mustrArei epistolaIl iea din canonul XXXIV Apostolic,care prescrie, ca Episcopii fie-cAreinaliuni sA recunóscA pe cel Antêiii in-tre dênii, i sá '1 socotéscA ca cap,§i s:A nu fad, nimica de prisos fArAopiniunea lui". Cá acest canon ar fiavênd acel inteles, cA ierarchii romAninu trebnia sA cuteze a face Sfintireamirului, care ar fi un novism; cAcitrebuia sA conserve vechinl obiceit dea primi SAntul Mir de la patriarchiade Constantinopole, sub a cAreia juris-dictiune bisericéscA este pusA RomAniaincA de Sinodul Ecumenic IV-lea, ces'a adunat in Chalcedon in anni de la

Christos 451, §i carele a decis, ca, Epis-copii din Diecesele Pontului, Asiel siThraciei precum si Episcopii diecese-lor acestora, calif se afiA printre bar-bari, sá depindA de scaunul patriarchalal Constantinopolei. Intre popérele a-cele barbare, de prin veacul al V-leala care se trimiteail episcopi misionaride la Constantinopole, §i din alte epar-chi ale imperiului roman de orient,epistola sinodalA a patriarchului nu-mèrA si pe RomAnia nóstré, si credea intemeia pe acéstA esplicatie supre-matia sa bisericéscA. d) CA Inalta saSantitate, ascultAnd glasul Apostolesc,carele dice : Luati aminte de vol §i detótA turma, intru care Duhul sAnt v'apus Episcopi, ca sà pAstoriti bisericalui Dumnedei1", n'a trecut cu vedereaa ne mustra pentru inclrAsnéta faptA asfintirei SAntului Mir, faptA abAtutáde la orAnduiala bisericéscA, §i tot o-datA exemplu r6A turmei, de nesupu-nere §i neascultare.

2) Epistola patriarchalA sinodalAspune maI departe, cá s'ar fi rèspAnditpe acolo sgomotul, cA in biserica nós-trA s'ar fi mai introdus §i alte inova-tiunl, precum : Stropirea §i turnarea pecap la SAntul Botez, in loc de cufun-dare; inmormêntarea biseriascA a sinu-ci§ilor; calendarul grigorian; demni-nitAti patriarchale si alte novisme, pepe care le inseamnA numai cu dicerile:si altele asemenea", Dar a daugecA aceste din urmd le considerA casimplu sgomot de o cam-datA, §i cereinformatiunI lAmurite despre esistentaunor ast-fel de inovatiuni in bisericaromAnése4. Epistola se inchee, invo-cAnd charul mila lui D-deti asupranóstrA.

Epistola pórtA data 10 Julie anul1882, si este sub-scrisA de Inalta SaSantitate patriachul Joachim §i de 11Archierel membrii ai sinodului patri-archal.

Cetind §i ascultAnd cu mare luareaminte acéstA admonitiune patriarchal:A,am simtit hi inimele nóstre o plAcereduhovnicéscd, vèdênd, cA Inalta SaSantitate patriarhul ecumenic ne amin-tesce mai multe cuvinte din SAntaScripturA si din canóne, care stint normaadministratiunel Sfintei nóstre bisericiordoxe a fésáritulul, §i pe care nol nicI-o datA nu trebue sit le perdem din ve-dere in administratia spiritualA a die-ceselor nóstre. 4st-fel de cuvinte le re-citAm §i noi incA o datA cu multA plá-cere : a) Cuvintele SAntului ApostolPavel din I-ia epistolA catre Corintenl,Cap XIV, st. 40, uncle Apostolul pres-crie buna rAnduélA, ce trebue sá domenéscA in templu in timpul serviciulu-divin, si inchee regulele sale cu acesticuvinte: ,,t6te sA se faci dupe cuviintà

8 (15) Decembre 1882 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANIEI

§i oraililuéla,". b) Cuvintele Santulul.Apostol Petru din I-a epistola cap. Vst. 1 : Pástoriti turma lui ceadintre voI . . . . facêndu-vé esempluturmei". Cuvintele, prin care SantulPetru da povètuiri apostolice pasto-rilor biserice, suna in Vita intregimealor ast-fel: pe presbiterif cei dintre voi'1 indemn, ca cel ce sunt impreunapresbiter, §i martur al suferintelor luiChristos, §i parta0 al marirei eel ceva sa se descopere: pastoriti turma lui

cea dintre voi, priveghind asu-pra el, nu cu sila, ci de voe, i dupaD-4eil, nu din interes rëi, ci eu osêrdie;nid aa ca cum ati domina peste der;ci facandu-vé esemple turme". c) Cu-vintele Santului Apostol Pavel &AreTimoteiú Episcopul Efesulul : Ta; ve0¶epck buteul.hiaç pears , trebue citateérá§l in tóta, Intregimea lor, pentru afi pricepute §i a se tinea minte cu-

rinsul lor cel salutariú." Aceste cuvintePII-a Timot. II. st. 22-26) glasuesc(ast-fel:

Iar de poftele tinere§ti fugi (Ta; veTeptxaç ETCLOup,t1; Pena = Juvenilia au-tem desideria fuge), §i urrnéza drep-tatea, credinta, dragostea, pacea cu toyceI ce chiamä pe Domnul din inimacurata. Iar de intrebarile cele nebane§i neintelepte te feresce, sciind cä nascesfe4I. §i slugiI DomnuluI nu i se cadesa se sfaclésca, ci bland sa fie &aretoti, invétator, rabdator, cu blandetecertand pre cei ce stall impotriva ; pótecand-va le va da lor Dumne4eil poca-inta spre cunoscinta adevèruluI. §i vorscapa din cursa diavolulul, prim, fiindel de clAnsul spre a lui voe". d) Pa-sagiul din faptele Apostolilor, undeSantul Apostol Pavel adreséza cele dinurma cuvinte ale sale presbiterilor dinEfes, cu earl nu avea sa se mai yap,in lumea acésta: luati aminte de vol,§i de Vita, turma, intru carea DuchulSant v'a pus episcopi, ca sa pastoritibiserica lul Dumne.jeil, carea o a casci-gat cu scump sangele sèf (Fapt.XX, 28).

NoT rnultamim din inima Inalte SaleSantitati patriarhale, c ne pune In ve-dere cuvintele cele Sfinte ale scrip-ture, ne d ocasiune BA gandim la e,sa le studiem profund §i sa le realisamin viata nóstra.

Afará de aceste eitatiuni din NoulTestament, epistola Sautitatel Sale nearnintesce Inca, done' canóme anume :a) Canonul XXXIV al Santilor Apos-toll, din care se eitéza cuvintele de lainceput : Episcopii fie-careI natiuni secuvine a sci pe cel dintre§i a '1 recunósce ca cap, §i nimic dincele ce tree peste antoritatea lor a nuface fara de socotinta (opiniunea) lui.»Restul textulul suna ast-fel precum

urrnéza : ci s fad, fiie-carele numal a-ceea, ce se atinge de eparhia lui, §i delocnrile ce apartin la ea. Dar §i eel

(Episcop) sa nu faca nimicafitrá de socotinta tuturor, ea in acestchip sa fie unire i sa se slavèsca Durn-neeú Domnul intru Duchnl Sant:TAM. §i Fiul §i Santul Duch". A§adar sensul acestul canon este, ca fie-care natie saù popor cre§tin ortodoxare Episcopii séI; intre Episcopl esteuntil in fruntea tuturor ; fie-care admi-nistréza diocesa sa dupa regulele sta-bilite de biserica. Cand se infati§ézavre-un cas neprevNut de regulele bise-ricesci, episcrpul respectiv, se consultacu cel anteiù, sad Arhiepiscopul, des-pre modul cum se cnvine sa urmezein casul eespectiv. Dar §i Arhiepisco-pul saú capitania Episcopilor, in casu,rile neprevqnte prin regulele biseri-cesci, sa nu facti nirnica abitrariù, ci

consulte pe Episcopii natinnii, §isa fac5 aa precum cu totil vor decide;cad cu modul acesta se va pastra hunaintelegere §i unaniraitatea in disciplinabisericésea. Cum ca ma se intelege a-cest canon vorn cita aid esplicatia, ce'I face un canonist rus, Archimanari-tul loan, in cartea sa 1ntitu1at5; ,OnhirrkRypca UEpHosKaro 3AK011011tMAIA cartecarea servesce de manual in seminareleRusieI la studiul dreptulni canonic.

In tomul pagina 177 a acestelopere cetirn urmatórele asupra acestuicanon: Din acest canon (XXXIV Apost.)maI nainte de tcite se vede, ea, delimi-tarea hotarelor locale In administratiabisericel crestine, hotare numite epar-1)11 (diocese), s'a inceput deja In tim-purile Apostolilor. Canonul apostolicla fie-care popor (gOvoç = net:line), cecompane o biserica particularä saú lo-cala, represintá cati-va Episcopi, dincari fie-care dirige o parte din turma(napmcia) incredintata lul , 0 careconsta din cate-va ()rage , sail sate(Mpa) iar toti ace§tlEpiscopi aU pesteden§ii nn Episcop primat ca un cap,carele este cEntdiulii intre dâniI (6ainotç irpe=ç). Cu privire la vécul a-postolic §i la timpurile cele maI apro-piate de el, episcopi primati saù celântêiú in bisericele locale fära Indo-Oa se" socoteail primii nrma0 aposto-lic!, pu0 de insmi apostoliI, cu deose-hire in locurile cele maI insemnate aletèrilor §i provinciilor cunoscute atunci:Iacov in Ierusalim, Timotheia le Efes,capitala de atunci a Asie mid', Tit ininsula Crit. s. a. Irma, numind pe ace-ti EpiscopI primati Crag ai biserici-

lor lor, canonul apostolic da a Inte-lege aici nu o putere a lor nemargi-nita §i en total independenta, ci numaTo principala protie, prioritate, antae-

tatea votuluI tn afacerile bisericesci;caci precum episcopilor subordinati nuli se permite a face nimica din celece ar avea o importanta deosebita,farii scirea §i socotinta capului, ma 0insmi episcopului capital i s inspiráa. nu face nimica VIM socotinta §i con-glasuirea comuna a tuturor episcopi-ler. Ast-fel de acte, care covr§esc au-toritatea partialá a fie-carul Episcop§i cer votal §i decisiunea principalilorrepresentanti ai bisericei, pot fi d. e.hotarirele dogmelor creginteI, compu-nerea canónelor §i legiuirilor pentrubiserica, alegerea Episcopilor, judecataasupra lor §i altele asemenea. Iar fie-cere Episcop eparhial ori diecesan, dupecanon, are primatia §i antoritatea nu-mai in cele ce privesc la eparhia lui§i la locurile ce apartin eI. Canóneletipurilor urmátóre a confirmat acéstainstitutiune apostolica (Sinod. I icum.4, 6. Sin. II icum. 2. Sinod. An-tioch. 9. §. a.) Deasemenea se pciteobserva, câ cancinele apostolice vorbescnumaI despre o capetenie partiala. Inbisericele locale, dar na arath nicI uncap universal peste tótá biserica,§i niel macar nu'l presupun ; caci nunumai dirigerea bisericelor o represintadespartita, fie-care sub capul sèú, ci

pe fie-care ast-fel de cap '1 margi-nesce prin votul comun al tuturorepiscopilor locali." torn. I. p. 177-179).

Ir conformitate cu acest ca -ion apos-tolic este constituita biserica ortodoxadin Regatul Romanief, al chruia locu-itorI sunt de natiune romana. Roma-nia este impartita In opt eparhii saúdiocese, dintre care douè arhiepiscopii§i Mitropolii §i §ase epipcopii, anume:Mitropolia Ungrovlahiel sail a Munte-nie, Mitropolia Moldovel ; Episcopiilea Reionnieului: i Noulnl Severin, a Ro-manuluI, a Buzéului, a Hmilor, a Ar-ge§ului §i a Dunarei-de-jos. ConformcanonuluI Apostolic, Archiepiscopul §iMitropolitul Ungro-Vlahivi, ca unul cerelérle In capitala regatuluI, este pri-mul Intro ierarchii romanl, §i are pre-rogativele de precadere, pentru care, pelanga titlu de Arhiepiscop §i Mitro-polit al Ungrovlachie, pórta §i pe acelde ,Primat al Romaniei §i pre§edinte alSantului Sinod al bisericeI ortodoxeromane." A§a este el considerat §ititluit In regatul RomanieI §i de cler§i de laid. Sub acest titlu se adresézadare primul ierach roman ori-eine arevre-o afacer bisericésca, relativa orila administratia partiala a Mitropoli eiUngrovlahiei, ori la cea generala abisericel ortodoxe rornane. Mai departe,tot in conformitate en canonul apos-tolic in cestiune, ierarchii no§tri epar-hiali, in cestiunile enrente ale adminis-tratiunei lor bisericesci se conclue de

2976 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3 (15) Decembre 1882

regulele stabilite mai dinainte de bise-rick i de usul traditional, clironomisitde la predecesori ; iar in casurile ne-prevOute de practica anterióra, cerdeslegarea Santului Sinod, unde se a-duna toti ierarchii tèril : Mitropolitil,Episcopii §i Arhiereii, in numër de 16,§i ceea ce se decide in Sinod, aceeadevine regula pentru toti, §i pentruMitropolitI i pentru Episcopi. Sino-dul se aduna de doué ori pe an, dupahotarirea canónelor prima-véra §itómna. A§a sa, intelege i a§a si aplicain Romania canonul XXXIV apostolic,carele intra in legislatia tèrei ; cad inspiritul lui §i al altor canóne sinodaleeste facutá legea nóstra organica, pen-tru constituirea bisericei ortodoxe ro-mâne a Regatului României.

b). Epistola patriarhala citéza mucun fragment din canonul XXVIII alSinodului IV-lea acumenic, afirmândea biserica româna ar fi pus& de acelSinod sub jurisdictiunea patriarhiei deConstantinopol. Iatá cum se esprimaepistola in acest loc : sub a cáruia(a thronului patriarhicese) jurisdictiuneeel 630 Sf. parinti, cari aú constituitIV-lea Sf. Sinod ecumenic din Calce-don in Bithinia, aü randuit sa fie su-puqi : Episcopif din provinciile Pon-tului, Asiel §i Traciei, precum i Epis-copii provincielor mai sus 4ise (aflatl)intre barbari."

Noi reproclucem acésta citatiune dincanon, dupa Pidalion numai Mitro-politil provinciilor Pontului, ale Asiei§i ale Traciei, de asemenea §i Eiscopiicei de la barbaril mai sus-4iselor pro-vincif, sa se puna de catre sus-numitulprea Sf. Scaun al bisericel Constanti-nopolitane : adica fie-care Miiropolital provinciilor mentionate, ea Episco-pii provinciei, trebue sá puna pe Epis-copii eparhiei, precum este prescris dedumne4eescile canóne. Tar insu§1 Mitro-politii mentionatelor provincii trebuesa fie pu§i, precum s'a 4is, de Arhie-piscopul de Constantinopol, dupa, cese va face prin conglasuire, dupa obi-ceiù, alegerea §i presentarea lor acelnia."A§a dar canonul a hothrit, ca Mitro-politil ce se vor alege in provinciilePontului, Age]." §i Traciel sa se presintela confirmarea Patriarhului. Tot ase-menea sa se urmeze §i ea Episcopiipopulatiunilor barbare, ce apartin ace-lor provincii. Care sunt insá acele pop u-latiuni barbare, la care face alusiuneSinodul icumenis din anal 451 dap&Christos ? la acésta ne rèspunde Pida-lionul, saú cartea canónelor bisericesci,publicata de patriarhia de Constanti-nopol la inceputul vécnlui acestuia,§i dupa care avem §i noi o traducti-une in limba romana, ne réspunde incomentarea acestul canon, ea populati-

unile barbare din vécul V-lea, pe aïcarora Mitropoliti §i Episcopi Sinodulde Chalcedon '1 pane sub jurisdictiu-nea patriarhiei de Constantinopol, sunt:Alanil §i Ru§ii. Prin urmare canonulXXVIII al Sinodului IV-lea icumenic,nu 'Ate privi intru nimica pe regatulRomaniel din anul mantuirei 1882.

Canonistul rus, amiutit mai sus, Arhi-mandritul Than, iatá cum esplica ca-nonul XXVIII-lea al Sinodului IV-lea:Sinodul a adaos inca in canonul sea,ca de acela§1 patriarh al Constantino-polei trebue sa se puna §i Episcopiipopórelor celor de alte semintii (cesunt afara de imperial roman), cariidup(i , dirigerea bisericésca sá numèra,la provinciile mentionate in canon (i7:ai :cat gy Bapf3UplY.01; E7C:07.0701 T6J'`) 7rpoet-

pithivcov Biomjaeov): adica Episcopii a-celor locurl §i popóre, care aü primitinv6tatura credintei §i botezal din Bi-zantia cea ortodoxa, §i tot de la densaaù aprimit cei antêitt Episcopi." (tom.II p, 315 316). §i dupa, acésta espli-catie Patriarhia constantinopolitana, nuare nici o suprematie asupra bisericeiromâne : cael Românil n'att primit bo-tezul §i doctrina crestina de la Cons-tantinopol, nici pe antêii lor episcopi.Cad crestinatatea Romanilor este alveche, de cat chiar esistenta Constan-tinopolef. Românii aü venit in Dacia cugmanta crestinismului Inca din vécul2-lea dupa Christos. &manta crestinis-mului adusa in Dacia, F3'a desvoltat aidprin propriele puteri ale poporului ,a§a CA tu vécul al treilea, dupa mar-turia lui Tertulian, Dacia era plina decrestini, §i Episcopii Daciei ail parti-cipat la primele Sinóde icumenice. Daaceea niel unul din scriitorii posteriori,cari aft scris despre crestinarea diferi-telor popóre din oriental Europe, pre-cum despre Bulgari i Rue, despre Un-

Poloni, Litvani, nu amintese ni-mic despre crestinarea posteriórá a Ro-mânilor, fiind-ca ef ern6 deja crestinidin vécurile primitive ale crestinismu-lui. Constatám dar din noil, cá niciprin canonul Sinodului IV-lea, niciprin altal ai vre-unni Sinod icumenicori local, biserica romana nu este sa-pusa celei Constantinopolitane.

In imperial Roman era datina, caprecum administratia politica, a§a §icea bisericésca sa aiba diferite centruriin politiile cele mai insemnate ale im-periului. Aceste centrnri se determina6atât prin legi imperiale, cat §i princanóne sinodale. De la aceste centrurise da directiunea administrativa §i or-ganisátóre in regivaile respective. Im-pèratul Justinian, in vécul al VI-lea,a instalat un asemenea centru de admi-nistratie bisericésca in politia sa na-tali', Prima-Justiniana, §i intre alte pro-

vincii incorporate la acest centru a fost§i Dacia, ur de locuiatt Românii. Acéstalege imperialä, cuprinsa, in Nuvela XIa lui Justinian, este eel ântêiú act pu-blic, cunoscut In istoria Românilordeepre jurisdictiunea lor bisericéscâ.Romanii in decurgere de multi secolis'aa tinut de acésta jurisdictiune. Inlocul Primel-Justiniane en timpul s'aradicat Ochrida, la slavil de sud, §i

pastrat cu. (Musa vechilelegáturi ce avusese en biserica PrimelJustiniane. In intervalul acesta Românii§i eu Slavil de sud formase un impe-riti, pe care ail trebuit tina cu ne-contenite lupte i versari de sangecontra pretentiunilor de cucerire aleimperiulul bizantin, pani ce imperiulromâno-slav ea4u prada enceritorilor.Ca clironomie din acel timp am avutnoi literature slava in biserica románapana in vécul XVII-lea. Românii tì adn-nará puterile lor, §i dupa multe lupte §ivérsári de sange formara, in Romaniaactuala, prin vécul XIII-lea doné stateromâne, unul in Muntenia, altul inMoldova, independente de ori-ce su-prematie straina. Aceste staturi aùpastrat Inca, un timp legaturile lorbisericescI cu Ochricla. Aceste legaturiconsistaú intru aceea, ca. Românii, lacas de trebuinta, cerealA de acolo po-vátuiri in unele cestiuni bisericesci, pecare consciinta lor religiósá le credeade o importanta deosebita.

Pe la finele viaculul XI V-lea se ive-sce Antbia órá tendinta patriarchiel deConstantinopole de a '§i intinde juris-dictianea sa asupra Domniatelor ro-mâne. In Moldova se indeplinise vacan-tele ce avurà loc in scaunele episco-pale ale térei, dupre anticul sëù usa.

Inca, mal dinainte, cu primirea Dom-nilor i a boerilor patriarchia trimi-sese in Muntenia (loaf mitropoliti, unulpentru Valachia-mare , altal pentruValachia-micá. Tot a§a voia sa fad,§i in Moldova ; Dub', aid nu fu primitMitropolitul tramis de patriarchie. A-césta excomunica intréga téra, careacontinua a se administra bisericescedupre usul antic de Mitropolitii i Epi-scopii sél , recunoscutl de bisericaOchridel. A intrevenit curtea imperialabizantina , §i pe chi amicale a lini§titafacerea, silind pe patriarchie a nu seamesteca in afacerile interiére ale biseri-cel Moldovei, a nu tramite acolo Mitro-politii sei, ci a recunósce pe ai tarei §i ase pune in relatiune bisericésca caiar pe Domnul tèrel, Alecsandru-cel-bun, l'a induplecat a se pane in rela-tiuni bisericesci ea patriarchia, careeste centrul a tétil ortodoxia. De aidse bleep relatiunile nóstre bisericescicu patriarchia de Constantinopole. Elenu at fost regulamentate prin nici un

canon bisericesc, ori lege politica, eiad fost tot-d'a-una relatiuni amicale,de louna voie, nisce legatnri morale eucentrul ortodoxiel. Acésta stare de lu-cruri nu a durat mutt. Dupa Sinodulde la Florentl, unde patriarchul giimpératul Constantinopolei s'ad unit enbiserica Romei in desavantagiul orto-doxief, biserica romaná din amandonétérile, iarági a curmat legaturile abiastranse cu patriarchia de Constantino-pole, gi s'ad lipit iarági de bisericaOchridei, en care din nod s'a pus Incomunicatiune, ca una ce era, intennloc pacific gi retras de turburarile poli-tice, .gi cu care avead simpatii tradi-tionale. Acésta, stare de lucrnri a con-tinuat pana pe la finele viacului X VI-lea.Pattiarchia de Constantinopole , fiindca4uta sub dominatiunea turcésca, ainceput a cauta sprijin material mo-ral gi politic la staturile ortocloxe, laRusia §i Romania. S'ad inceput vizi-tele prin térile Romane , Muntenia giMoldova, precum gi colectele banescIprin tér, pentru sustinerea patriar-chief, care era In ultimul pericol. Ceadintêid vizita patriarchala In Munte-nia a fost primita, eu raciald, in Mol-dova Ins a. a fost primita ca tóta sim-patia, gi s'a dat patriarchului Ieremiacea mal larg ospitalitate, gi ajutoriurlmateriale. Biserica Ochridel, ca4Andsub jugul turcesc, prin aceea a ca4utgi bisericesce sub patriarchia de Con-stantinopole. Iar prin acésta bisericeledin terile romane , din nod , de bunavoia lor, gi dupa rugeimintea patriar-chief, s'ad pus in relatiuni spiritualeen dAnsa, pastrandu-gi antocefalia lorinterná. In puterea acestor relatinniamicale §i de omodoxie Domnii gi

boeril, precum gi clernt roman, res-pectad pe patriarchi, primiad ca bu-curie povatuirile lor in materii dog-matice, morale gi disciplinare, careserviad spre edificarea natiunef. Dom-nii nogtri en influents lor politic& lainalta 'Arta protegiad pe patriarchl§i afacerile bisericel ortodoxe ; '1 aju-tad en mijlóce materiale la. plata ne-numératelor lor datoril. Un patriarchpersecutat de camatarii Wm.!, armenigi ovrel, in cat nu mal putea träi InConstantinopole, a venit la ajutoriultèrilor romane, gi tanguindu-se lui Va-

despre trista sa positiune, ascos din buzunarid un gtréng, gi ara-tandul Domnitorului 'I a qis : Span-prà-m6 Maria Ta, un Domnitor cre-§tin, de cat mé vor spandura paganii"!Domnul se umili de acésta positiunedisperati, gi '1 däclu o suma mare debani. Multi patriarchl detronati de Sul-tan! §i Viziri, gasiad adapost In té-rile romane, paná se putead reabilita,orl pan& la mórtea lor. Aid, chiar In

2 (15) Decembre 1882 MONITOR UL OFIUIAL AL ROMANIEI 2977

retragerea lor, erad stimati de toti gipriviti ca martiri pentrn causa bise-ricel ortodoxe, perseentati de necre-dinciogi. Stima mergea pana acolo,'1 poftiad s. pregéle la divanurile të-ref, alaturarea cu Domnitorii nogtril.Nu numal patriarchul Constantino po-lei, dar gi cei de Ierusalim, de An-tiochia §i de Alecsandria ; ba i calu-gérii de la diferite monastiri din OrientIn vécurile XVI, XVII gi XVIII, um-blab. prin Principatele romane, implo-rand mila §i ajntorul Domnilor , boe-rilor, clerulul §i poporulul. Intro alteajutóre mila romanésca a mers panaacolo, ca a Inceput sà dea In adminis-tratia acestor calugari ai Orientuluiortodox, chiar mondstirile romane cuaverele lor, cretymd ca el, ca (5menisanti, vor administra aga de bine acelemenastiri, ca dupa ce le-ar tinea bine§i In tóta regula, mai bine de cat din-gérii romanl, vor produce §i un esce-dent de veniturf, pe care sa '1 trimitaca milá monastirilor respective ale lordin Orientul ortodox eel nenorocit.

Insa, dupa ce patriarchii s'ad pusbine cu turcil, ad vrut s introduca,in biserica ortodox& o dominatiune ab-soluta. Aa desfiintat bisericele auto-cefale din Bulgaria gi Serbia, ad zdro-bit independenta patriarchielorsalimulni, Antiochiei gi Alexandriel,reduandu-le la rolul de mitropolii,supuse jurisdictiunel lor. S'ad incercata face nu o data a§a gi cu bisericaromana. Insä aid Statele romane, pre-cum g'ad pastrat autonomia politica,tot aga ad sciut apere §i autoce-falia bisericésca prin pnterele lor pro-prii de ori-ce Incereari arbitrare alepatriarchiel, precum : numirea mitro-politilor §i episcopilor , administratiagi legislatia interna a bisericel. Nuo-data s'ad tinut sinóde gi adunári na-tionale, gi s'ad fault protesturi ener-gice contra a ori-ce Incereari de in-calcare gi nesocotinta a drepturilor au-tocefale bisericesci, Aceste incalcári alepatriarchiel in drepturile mistre auto-cefale datéza mai ales din timpul dom-niei fanariotilor. Istoricul luptelor nós-tre cu cálugarii fanarioti este o dramaplina de durere sufietésca pentru ori-ceinitna cregtingsca. Pe de o parte sim-plitatea, devotamentul religios Oa, laabnegatinne, credulitatea, durerea pen-tru suferintele confratilor din Orient,jertvele enorme In favórea lor, pe dealta ingratitudinea, dorinta de apa-sare, de dominare, de absolutism gi deinteres proprid particular, cu un ea-vênt esploatarea unel natiuni demilióne de credinciogi, nu pentrn fo-losul ei moral, religios gi material, cipentru alto interese straine §i chiaropuse acestel natinni. Ca domnia fa-

nariotilor, s'ati Imputernicit egumenilGreci, ce erad pe la monastirile ro-mane. Favorati de Domnii fanariotl gidd influenta politict a patriarchiei, else fácuse stèpani pe o mare parte dinteritorinl Romaniei, cu drepturile mo-nastirelor romane. El alungase calm-garil romani, gi '1 Inlocuise cu fami-liele lor, ce le aclucead din Orient, candintral In egumenate, lásase chiar edi-ficiele ctitoresci in daramare deplina.Adunad banii veniturilor pentrn dangil§i pentru membrii familiei lor ; duptce se Imbogàiai tu destul , egumenilse tntorcead In Orient, unde '§i ago-nisiad diregatorii marl bisericescl ; iarrudele lor deveniad bancher! In Con-stantinopole ei prin alte orage marldin Orient. Unil en banii romanesci'§i trimitead rudele la Invètaturi inscólele Europei, gi apoi din ei ajun-gead demnitarI mad In Turcia. Darpentru Romania n'ad facut nimica bunace§ti calugari fanarioti niel o mg&pentru cultura cleruluf gi a poporulni,niel un spital pentru bolnavi, nici unbarbat roman cult format prin initia-tiva gi banil ce avead la dispositia lor,nici o carte romant pentru culturalimbel, nici o institutie de binefacere ;ba Inca ad Meat In parasire i pe aceletestamentare ctitoresci. In loc de bnne,ne-ati lasat numal rele coruptia mo-ravurilor, imputinarea simtului reli-gios In cler gi popor, simonia jaf Incler gi popor, cat se revoitá con-sciinta, cetind in scriitoril romani dela inceputul viacului acestuia desprecoruptia clerulul fanariot, adtts aid deDomnil fanarioti, §i protegiat de el gide patriarchia de Constantinopole. Inacele timpuri de trista memoris, pa-triarchia, basata, pe Domnii fanarioti,fácea felarite Incalcari In sfera auto-cefaliei nóstre bisericesci, d. e. Domnilpunead biruri grele pe Ora, care sa-raciad de tot pe locuitori ; se fäceamurmnra mare, se revolts, popornl, sefacead aduntri marl de boeri gi cler,se faceati chrisóve aga numite soborni-cesci, pentru desfiintarea acelor birurl,se legad ea marl blestemuri de catremitropoliti gi episcopf, se eitiad prinbiserici gi se proclamati anatheme In-grozitóre contra celor ce ar mai In-drazni ale Introduce. Domnii fanariotiasceptad pan& se linigtia poporu 1, apolse adresad la patriarchie gi dobandeaddeslegarea anatemel, pusa de bisericaromana. Alto dati Mitropolitii térei Inputerea dreptului canonic opriad unelecasátoril intre rude de aprópe. Cel in-teresati alergad la patriarchie, gi isbu-tiad a '§I se 6te de acolo Invoire , cttinjosirea demn itätil ierarchiel romane.Un folos Insa de gi negativ, ad avutRomanil de la calugaril fanarioti §i

2978 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3 (15)Decembre 1882

de la amestecul lor In afacerile nóstrebisericesci :Convingerea, ca Romaniinu trebue sr. agtepte pentru téra lornimica bun de la calugaril straini ;cad acegti straini, de gi ar fi incenutcu vre-nn bine, tot-d'a-una aù sfar§it'ocu rèt1 pentru téra n6stra. Româniitrebue sa-gi faca bine lor gi natiuniflor, e tnsi prin propriele lor puteri,

pe tèrémul bisericesc prin proprielepnteri ale bisericei nationale. Numalin el gi in Dumne4eù sa conteze, gi

nimica bun sa nu agtepte de aiurea, cimai vèrtos s stea in positiune de a-pörare din tóte partile.

Aga qi fac Românii acum de multtimp. De la 1821, datéza epoca renag-ceref neistre nationale , politice i bi-sericesci ; atunci s'ad departat din téranóstra en Domnii fanarioti gi clerulfanariot. Biserica nóstra este bisericaortodoxé. .Romana, pe care providentadivin acum de-cur-end a ficut'o bi-serica unui regat liber gi indepen-dent, Regatul României.

Dach ea in timpuri grele, de res-trisce gi de intuneree a sciut, impreun.h.cu tóta, natia, a 'gf pastra i ap'eraautocefalia sa, cu atata ma!' vêrtos vaface ;lasts asta-4i, cand s'a facut lu-mina' mare, când natiunea, a careiaeste acésta biserica, vede In ea nn scutmare de apèrare-in timpur! grele, unliman in vijeliile vietei, i o calauziisigura pe calea mântuirei.

Cu tóte acestea Patriarchia n'a In-cetat, din timp in timp, a manifestasub diferite forme, parerea sa de réd,

n'a putut cuceri i supune acéstObiserica a natiune! române, puternichprin credintii. Patriarchia a desapro-bat tóte migcarile nóstre de renascerenationala, gi le-a combatut cu tóte ar-mele de care a cre4ut ca 'Ate dispune.Pentru migcarea róstri nationala dela 1848, patriarchia, a destituit i ar-gosit pe mitropolitul Neofit, pentru cás'a pus In fruntea natiunei in aceami§care. Téra era turburat5, §i iugri-jit 5. de esistenta sa politic, i de aceeafaptul a fost trecut cu vederea, gi con-siderat numai ca un espedient in lup-tele politice interne gi esterne. Cánds'a inceput migcarea unionisti in Ro-mania, patriarchia a crqut ci póteameninta pe Mitropolitif romani cuescominicare, daca vor adera i ei launire i vor coopera pentru realizareael. Mitropolitii base, ca i in trecut aúcontinuat a coopera la realizarea aces-tui mare act national. Sub Domnito-rul Cuza s'a luat monastirele Ord dinmama calugärilor fanarioti, act princare s'a sters ultima fémilgitil a domi-natiunei fanariotice, i s'a desrobit §iredat térel partea instrAionat5, din mo-viele i veuiturile române , spre a se

intrebuinta numai spre des voltareacultura nationalà. Patriarchia a datalarmá mai in Wt . lames, a pàrtt, §inu Incetéza a se plange pe la tóte pu-terile contra unei inchipuite nedrep-tati ce 1-ar fi facut Romania ; dar inrealitate pentru un mare bine fácut Ro-manief. Când sub acelagi Domn, Intrealte legi pentru organisarea térei, s'afacut gi câte-va legi, privitóre la bi-serica romanâ, aceste legi in adevèrn'aú gäsit echo in inimele Românilor,

s'aa impns de guvernul Domnitoru-lui, ca nisce expediente politice, cums'a esplicat lucrul pe urma. In téraera insa murmura, pentru dênsele. Pa-triarchia, a protestat contra lor laDomnitor ; insa protestul sèd a fost res-pins. Guvernul Domnitorului a respunspatriarchului, combätênd amestecul luiin afacerile interne ale tèrei i biseri-cei romane.

Sub Domnitorul Carol , le-gea organica bisericésca, facuta subCuza-Vocla, gi care degteptase marenemultanaire in téra , s'a prefácut,puindu-i-se ca lama cancínele biserice-sci i usurile traditionale ale Ore,ceea ce a multämit tóte spiritele intéra. In ea se cuprinde modul alege-rii Mitropolitilor i Episcopilor, con-stituirea Santuluf Sinod i prerogati-vele lui in afacerile bisericesci ; ad-ministratia eparehielor, etc. Dupa a-céstá lege se conduce biserica nóstraacum de q.ece ani aprópe, gi ea in sinenu este de cat o continuare i apli-care a usurilor anterióre. Patriarchialiana ast,1-4i se face a nu gci nimicadespre organizarea i pozitiunea nóstrabisericésca, gi la tab', ocasiunea favo-rabila ne intimpina cu pretentiunilesale de amestec in administrarea nós-tra intern& bisericéscá. §i In tóte scri-sorile sale atre Mitropolitul printat

Ronginief i pruedintele SantululSinod al bisericei ortodoxe románe, pa-triarchia intrebuintéz5, titluri: pre-sAn-lite Mitropolite ai Ungro-Vlachiet, preacinstite exarche al plaginelor i loco-gitori it al Cesariel Capadocief ;" titluricare cele mai multe la noi avntgi nu ad un sens sad vre-o aplicarepractica, afará clóra numai intentiuneade a jigni simtal nostru national, ne-intrebuintand titlurile nóstre legale.Cu acésta oeasiune, amintim i aceia,ca in present téra nóstra nu este osimpla reg tune, tinut (scpciToç, Odita); cipäzitul de Dumne4ed Regat al Ro-Indniee .

Acesta este in scurt istoricul auto-cefaliei bisericei române, pe de o parteavuta i practicata de Romani netn-trerupt, ca o demnitate inerenta uneinatinni autononie, i apèrata cu zelpietate de tóte generatiunile trecute,

In curgere de multi secoli ; pe de alt5,p5.rte combatuta i inganata de pa-triarchia de Constantinopole, de gi eanu are in favórea sa, de cat póte unelecasuri regretabile din Domnia fanari o-tilor, sad reminiscente de pe atunci ;de gi ea da cancinelor sinodale, un altinteles punêndu-ne pre noi Intro bar-barii din vécul al V-lea, carii lacuiadlanga Thracia i langa Pontul Euxin.Chiar BA fi fost noi intre acei barbari,in. vécul V-lea, tot n'ar avea patriar-chia un drept sa ne stapanésca asta-41bisericesce. Popórele barbare in pruncialor, devin cu timpul culte prin civi-lizatie, iad locul lor'envenit intrenatiunile culte, gi se tratéza cum sunt,nu cam ad fost cu sate gi cu mif deani in urma. Pe temeiul canonuluiacestuia, gi al altora, póte ca patriar-chia va pretinde dominatiunea bise-ricésca asupra Rusiei, asupra Bulgariei,Ungariei, Serbiei i chiar Greciei ac-tuale; cad: tcite acestea óre-cand se ad-ministrad bisericesce dupre dispositiu-nile luate de la Constantinopole.

Incheind acest capitol, Sf. Sinod albisericei ortodoxe române, pe temeiulistoriei nóstre române , pe temeiul le-gislatiei nóstre moderne, pe temeiuldemnitatel statului roman, gi al dem-nitatei natiunei române, declare', sus gitare, ca biserica româná ortodoxa afost gi este autocefala in coprinsul te-ritorinlui României, i nici o autori-tate bisericésca, straina nu are drept ane impune ceva. Nu avem nevoe a fidin nod recunoseuta de cine-va auto-cefalia nóstra bisericésea ; ea este unfact istoric indestulátor pentru noipentru co.!. ce ne inbesc gi voesc a ficu biserica i ca Statul nostru in re-latiuni amicale. Ast-fel stam gi ast-felvom sta cat va fi in noi o suflare,nimica nu ne va nrni din acéstä posi-thine.

Declaram tot-o-data, ca noi aparândautocefalia bisericei nóstra 4cle ori-cepresiune din afara, nu voim a ne des-parti de intregimaa bisericei ortodoxe.Noi pastram aceleagi doctrine bisericesci,aceiagi disciplina, acelagi cult divin,care le-am moscenit de la parintii nog-trii, gi care sunt comune bisericei or-todoxe din Cite 01-He. Noi recunóscemin patriarchia de Constantinopole uncentru moral, de unde trebue sa pur-céda, directiunea in tóte cestiunile deinteres general al intregei biserici or-todoxe, in privinta dogmelor, a disci-pline! a cultului. Patriarchia póte latrebuinta a ne consulta gi pre noi inasemenea materii ; putem gi noi in ase-menea casuri sa o consultam. Patriar-chul este socotit la noi ea primul ie-rarch al bisericeI ortodoxe , i mitro-politil nogtrii Il pornenesc la sântele

3 (15) Decembre 1882 MONITORTJL OFICIAL AL ROMANIEI 2979

servicif, imp1orandu-T de la Dumnedetpace, seindtate, ondre, viata indelungaták;i povetpuire a bisericei pe calea ceadrdptei. Vom primi de la acest centrubisericesc cu dragoste chiar povatuirIspirituale de folos natiuneI si bisericelnéstre. Dorim bast ca corespondentanóstra bisericesca sa fie in formele o-bicinuite la nof si cernte de demnita-tatea reciproct.

Sfirsind acum cele ce trebniat spusedespre autocefalia bisericeI române, sidespre relatiunile nóstre cu patriarchia,

revenim iartsI la epistola patriar-chalä, de care ne ocupam, si anume lacestiunea Sfantului Myr.

Ina lta Sa Santitate, patriarchal Ioa-kim, face mustrcre Ierarchilor romanipentru actul sântirei MyrnluI, 4icêndea prin acest act s'ar fi calcat supre-matia sa spirituala asupra bisericei or-todoxe române; c acest act ar fi con-trar rânduelei urmate la noi din ve-chime; ea prin acest act Ierarchii ro-maul ar fi oferit lume un tip de neordn-duaii. Apoi urméza texturile biblice sicanónele, pe care le-am analisat malsus, §i care, precum am ved.ut nu atnicI o relatiune, niel cu autocefalia bi-sericeI române, nicl cu actul SantuluiMyr. S ne explicém sincer si in eu-noscintä, profunda a cestiunef, pe

istoric, dogmatic si canonic.In Pidalion gasim Uil singur canon

in carele se vorbesce despre actul sfin-tireI Myrulul, poruncind a nu se facede presbiteri seversirea Myrulul....sa nu o faca presbiterul» (Sinod. Car-tag. c. 6). Canonistul rus, Archiman-dritul loan, comentând acest canon dice:Sevêrsirea MyruluI (Zpicrimcco; 7col.tlat)

in canonul acesta se intelege cu de-osebire misteriósa seversire, adica sfin-tirea miruluL Temeiul pentru care seopresce presbiterulul sfiintirea miruluI,este pus in canónele bisericel aposto-lice, uncle botezul si cele-l'alte tainese sever§iat de presbiterf ; dar punereamänelor asupra celor botezatI, pentrua le comunica darurile Sântulul Duch,apartinea insusi apostolilor, si consti-tnia un drept al lor deosebit, dupredarul si autoritatea, comunicata lor deIsus Christos (Fapt. 8. 14-17). Duphapostoll aceeasl punere a mânelor Inmisterit s'a insusit episcopilor, prinsuccesiunea autoritätei lor de la apos-toll. Asa scriitoril bisericesci din vea-curile primitive marturisesc, câ pres-biteril, seversind botezul, duceati pecei botezati la episcopl, carI puneatpe eI mânele declarat vrednici. deBanta comunicatura. Pentru aceea sidupa ce pretutindenea s'a stabilit in-trebuintarea sântului mir si ungereain local punerel mânelor, in demnita-tea episcopala s'a pestrat de-asemenea

§i dreptul de precadere al ungerei,dreptul esclusiv al seversirei, sail alsfintireI mirului. Dar sevêrsirea mis-teriului ungerel s'a invoit si presbi-terilor. Acésta din urma lucrare bise-rica ortodox nic o data nu o a insusitesclusiv episcopilor (precum biserica Ro-me° si nu a oprit'o preotilor. In carteainstitutiunilor apostolice citim tu e-piscope, sati tu presbitere, dinteantêitunge, cu elet, apol botéza cu ap iin fine pecetluesce cu mir." (t. II. p.129 130). Asa dar de aid resulta, eacanonul opresce pe preoti a severs.'sfintirea si o reservä, episco-pilor. Pidaliul patriarchid, esplicândacèst canon, dice, ca trel lucrurI o-presce canonul acesta a se face depreotl, anume consacrarea feciórelor,tmpacarea pécato§ilor cu biserica ; érma! en deosebire facerea sântulul mir,care tóte trebue a se lucra de archie-ret. Apol inteo notita sublineara ci-tim ceva mal malt despre facerea sam-tulul mir :

Alcatnirea sântului mir, slujba qitaina se numesce de Dionisie Areopa-gitul, in cap. IV-lea al ierarchieI bi-sericesci. Acésta talna in qiva de as-ta-dl, férte rar, inteatatia ani; seseversesce o data, n biserica cea marea patriarchiel ConstantinopoleI: nustim pentru care pricina. Iar in im-perätia cea de Dumnedet pézitä, a Ru-sieI audim, c5, se face la fie-care alduoilea an, in Juoia cea mare a sfin-telor patimi. Insemnéza inst, ca acéstalucrare nicI cum nu o pot face preo-til, dupa canon, ci numaLarchiereiI,carI pot fi deosebi a sevdqi mir. Darpentru buna ascultare si supunere, a-dunându-se la scaunele patriarchicesc1in biserica catedrala o seversesc". (Pidal.f. 320).

De aiel urinézá, cí dupre canóne ori-care episcop ortodocs póte face sPifireamirului; dar s'a introdus usul, cé infie-care t era cu biserica autocefalasfintirea miruluI se face numai in bi-sericele principale, la patriarchid simitropolil. Asa in Orient se face lapatriarchia de Constantinopol, la a Ie-rusalimului, a Antiochief, Alexandriel,la Crit; in Rusia la mitropoliele dinPetersburg, Mosqua si Kiev, in Aus-tria la mitropoliele din Carlovet, dinSibiú si din CernautI. §i cuvntulprincipal este, ca cheltuelile ce recla-ma materialurile, din care se compunesantul mir, nu le 'Ate intempina fie-care episcop in deosebl, ci numai bi-sericele principale, care represinta cen..trurile de unitate bisericésct in fie-caretérA cu biserica autocefala.

Dact ne intércem la istoria bisericeIromâne din trecut, gasim si aid o do-vadá palpabilä .de autocefalia bisericeI

néstre, care si in privinta santululmir a avut deplina libertate a si'lprocura dupre buna-vointa sa, si duprecredinta sa. Cestia miruluI la nol niclo data, n'a devenit obiect de discutiunetheologica, sat de judisdictiune cano-nica, pana in present ; cad altmintereaea s'ar fi curmat de demult, ca multealtele, in pnterea autocefalief nóstrebisericescI. Din vechime sântul mirune-orY se sfintia in Romania. Anume,Domnitoril nostri, cu ocasia visitelorpatriarchilor din Orient, aI Constan-tinopold, al IerusalimuluI, aI Antio-chief si ai Alexandriel, pofteat deseversiat sfintirea mirniul, impreunä,cu mitropolitil si episcopii Pre!. Be-trânif spun, et in Moldova Vasele deargint pentru sfintirea miruluI s'aiapestrat pana nu de malt in Monasti-rea sf. TrierarchI din IasI, de undeele at disparnt cu alte odére ctito-rescI si documente istorice, când s'atretras egumenii gred din tért. AlteorI patriarchif din Orient, la ocasiuneadiferitelor lor trebuintI tramiteaü mi-tropolitilor sf. mir, ea dar ; alto orImitropolitil nostri 'sl procurat sf. mircand de la unil, cand de la altil din-tre patriarchii OrientuluT, dupre rela-tiunile de apropiere amicalà, ce eratintre Rini!. In timpurile din urmasf. mir se lua când de la Constanti-nopole, cand de la Kiev. Miral pro-carat In atatea diferite modurI, mitre-politiI la cas de nevoe '1 adaogeaú cuunt-de-lemn carat si '1 sporiat, ca 85,ajungt pe un timp maI indelungat.Acésta este permis de usul bisericesc.De usul acesta se pomenesce si in Pi-dalion, In nota de la f. 320, la co-mentariul canonuluI ce 1-amcitat mad sus despre sfintirea mirului.Pe la inceputul veaculul XVII-lea,patriarcul de Alexandria Meletrie Pi-gas, trimitend st. mir mitropolituluIMoldoveI Georgie Moghila, 4ice inscrisére: Imultescel cu regula sciuta."

Pe langil aceste temeiuri canoniceistorice, noi am luat in considerare

si partea dogmatica a cestiunel. Sântulmir este unul din misteriele bisericel,prin care se pecetluesce botezul, sepane pecetea darului sfeintului dulz a-supra noulul membrn al bisericeI, a-dica a celui botezat. Prin botez el s'afacut fit al luI Dumnedat, si conmos-ten ca Christos al imperatieI luI Dam-nedet, s'a introdus In biserica lulIsus Christos ; prin ungerea ca santulmir se pecetluesc téte membrele lufsi se declará de organe ale santululduh, carele trebue sa- locuésca in su-fietal crestinulul, sit diriga viata simiscarile lui, dupre invetatura Dom-nulaI nostrn Isus Christos. Semêntapast in sufletul nouluI membru al bi-2

2980 MONITOKUL OFICIAL AL ROMAN1EI 3 (14) Decembre 1882

sericeI prin misterinl boteznlul §i alChrism e], saA ungerel cu santul mir,trebue sa se desvolte in viata lui priningrijirea bisericei, al cAreia el a de-venit membru, adieU prin catichizare,prin predica, prin administrarea celor-l-alte sfinte misterii, a eärora deposi-tara este biserica. Atât botezul, cat §imiruirea, farà o mare ingrijire a bi-sericel in decnrgerea vietel cre§tinesci,ar rémanea, ca o semênta aruncatä peun pamént necultivat,neroditóre. Bi-serica dar trebue BA fie depositari atuturor mijlócelor de sfintire §i per-fectionare a credincio§ilor, trebue shaibá la indemanä tOte mijlócele spresevAr§irea §i administrarea tainelor, §ispre perfectionarea in viata cre§tinä.Unul din. aceste mijlóce fiind §i santulmir, ca pecete a botezului, ca simbolal comunicarel sântulul duh, Ewe cereneapèrat, ca el sa se produeä in fie-care localitate, unde gate organisata obisericA autocefala. A canto, acest mij-loc de sfintire pe la bisericele din altetèri ar insemna, cà acea biserica nuposecla tóta, plenitatea mijlócelor demantuire §i sfintire; cä, dach ea nupóte produce sfintul mir, nu póte co-munica nici duhul sfant celor bote-zati de dênsa, nicI al desevAr§i princatichisare §i predica ; ci cant& pe laalte biserici, ca acelea sà punä in co-municatie cu duhnl sfânt pe botezatils61. Prin urmare ar trebui, ca conse-eintä, ca tot de acolo sä, se aduca §icatichizatorl qi predicatori, carl sáconserve §i sà desvolte darurile sfan-tulul duh, cele comunicate prin mir.Ala dar sfintirea sfantului mir esteun atriaut indispensabil pentru o bi-serica autocefala. Fära acest atributaces biserica este lipsiti de unul dinmijlócele principale spre mantuire,comunicarea sfantulul duh. A cautamirul pe la bisericele altor ter!, in-sémna a nu avea consciinta §i lucre-derea, ea duhul sfant se pogóra de laDumnedeb. : tot darul desévêr§it desus este, pogorand de la tine pärin-tele laminelor", dice sfanta biserica.A§a dar §i biserica nóstra crede, caduhnl sfant se pogórà §i asupra eiprecum §i asupra celor-l-alte biserici,§i ea '1 mitt& §i'l cere de sus,--cle laparintele lutuinelor, §i datatorul a totdarul desèvèr§it.

In acéstä convingere, basata pe ca-n6ne, pe istoria generalá a bisericel or-todoxe §i pe istoria bisericel nóstre,precum §i pe insemnatatea dogmatica,§i pe esemplul altor biserici autocefale,nol am decis a sev'er§i in Romania, Inbiserica catedralà a prime! Mitropolil,sfintirea mirulul, dupre randniala stabi-lita intrn acésta de biserid, §i duprevum se face §i la alte biserici autoce-

fale. Acésta decisiune este nestramutatäpentru tot-d'a-una, 'Ana cand va esistabiserica ortodoxa a natiunel romane.

Cat privesce mustrarea, ce ne facepentru acest act Inalta Sea Sanctitatepatriarcal ecumenic, nol o privim cusimtul blandetel cuvenitá bisericei nós-tre, ca membru al bisericel nóstre orto-doze ecumenice, cu care dorim a fi inpace §i in armonióse legaturi spiri-tuale, aducêndu-ne aminte de cuvintelesfantului apostol Pavel catre Timo-theiú, ca slugii Domnului nu i se cadesi se sfadésea, ci bland sa fie catretotl, invètator, rabdator" (II Tim.II, 241.

2) Epistola patriarcalä spune, ca peacolo s'ar fi rèspandit sgomotul, cá inbiserica roman& s'ar fi introdus óre-care inovatiunl, precum stropirea §iturnarea la botez ; imorm'èntarea bise-ricésea a sinuci§ilor ; calendarul gre-gorian ; demnitatl patriarcale §i altenovisme, i cere a i se da informatiunidespre ni§te asemenea novisme. Ac6staingrijire a sanctitatel sale despre pas-trarea bunel randueli qi a disciplinelbisericel ortodoxe ne place §i o aplau-dam din inima. Dar sf. sinod al biseri-eel ortodoxe romane nu are nici o cu-noscinta despre asemenea inovatiuni,caci in biserica ortodoxa romana satipéstrat neatinse prescriptiunile canóne-lor respective.

Bucuresel 1882, edinta de la 23 Noembre.

Presedinte, Archiepiscop si Mitropolital Ungro-Vlachid, primat al Bo-mdniei, C alinie.Iosif Archiepiscopu i MitropolitulMoldovei i Suceavei.Episcopul losif Rdmicu.Episcopul Romanuluf, Meichisedec.Inocentie, BIWA.Kallinic, Episcopul Husilor.Ghenadie, Ar yes.Calist Stratonichias, .Baca6nu.Archiereul IeremiaSilvestru B. Pitegeanu.Valerian Beimniceanu.Innocent M. Ploesteanu.Callistrat Barladeanu.Narcis Botooneanu.

Se comunicá de la binroa urmató-rea propunere sub-scrisä de opt mem-bri : Sub-semnatii sciind din experientacà suma prevèduta in budgetul Sta-tulul pentru diurnele membrilor Sf.Sinod §i cele-alte cheltuell relative,nu este suficienta; §i mal ales sim-tindu-se necesitate de duoi stenografi§i de o cat de mid', remuneratiunescriitorilor insareinati en prescriereaprescriptelor-verbalo §i a altor lucrari;mat avêndu-se in vedere ea, chiar pen-tm acstà sesiune nu este cu ce a se

plati niel macar diurnele membrilor,propunem ca Sf. Sinod sa faca mij-locire la D. ministru de culte §i in-structiunei publice, ca, pentra present,sä Ora un credit pentru plata diurne-lor, iar pentru viitor sa se prevadàin budget 25,000 lei pentru int'empi-narea cheltuelilor cu tinerea §edinte-lor Sf. Sinod.

Acésta propunere primindu-se de Sf.Sinod, §i ne mal fiind nimic la ordinadilei, §edinta se ridick anuntandu-secea viitóre pentru Vineri, 26 Noembrecurent.

Pre§edinte , t Mitropolit Primat ,Calinie.

Secretar, t Silvestru Pite0eanu.111MLiet .. de perednele earl conform art. 7 din le-

gea oamerilor de comeroi a dreptul deeligibill pe anul 1883 la camera de comeroiü

oiroomeoriptiel V: ou reledinta la Buell-rescY.

Culörea Bou.Suburbea Cretulescu.

Ion Coltescu, Ion Petrescu, hint]Enderle, Dumitru Staicovici, AsadorPopovici, G. Costescu, Dumitrn §i I.Alexin, Ion Paraschivescu, DumitruMoceanu, H. C. Miler, Ion Cosma.

Suburbea Biserica Donznei.Hristodor Eliad, Frideric Bruss, Ste-

fan Damitrescu, P. Sutianu, N. Cara-pati, Petrache Dimitrin, Ion Ovesa, Ho-noriu Vartha, Teoclor Simonidi, Nico-lae Xanto.

Suburbea St. Gheorghe-Rofi.Nicolae I. Jipa, Const. Christescu,

C. Polihroniadi. Nicolae Hagi Stoica,

Suburbea St. Dumitru.Vasile Pencu, Iorgu Constantinescu.

Suburbea Curtea-Veche.M. Paraschivescu, Costache Muntea-

nu, Const. Rusovic], I. Rusescu, Nico-lae Georgescu, fratil Cretoi, IordacheN. Ionescu, State Stancovici, Aleut Ta-bacovici, Stefan Mincu, Ion Penopoln,G. Popovici, Ion Popovici , NicolaeGhenovici, Ion Ionescu, D. M. Braga-diru, Costache Nicolau, Constantin Ef-timiu,

Suburbea St. Ión.

Tánase Savulescu, Ionitá Sorescu,Dimitrie Nicolescu.

Suburbea .Popa-Herea.

Panait Pârvu.

Suburbea St. .Nicolae-qelari.C. Pauleseu, I. N. Atanasiu, NiCQ-

3 (15) Decembre 1882 MONITORUL OPICIAL AL ROMANIEI j2981

lae Moroianu, Petre Dancovici P. En-ciulescu, Stancu R. Becheanu, gtefan T.Momuleanu, Dimitrie Becheanu, lords-che Grigorescu, Ion Pencovici, GhitaRadulian, I. Leveanu, fratil Ciricleanu,Teodor Eftimiu, Ionescn §i Georgescu,Const. Capp.

Suburbea St. Gheorghe-Vechiii.

Ghita Ionescu, N. I. Stancovici, Du-mitru Frangulea, Vasile Stefan, Radu-cann Ion, Stan Constantinescu, IorguAnghelescu, Tanase Dumitru, Drághi-ceann, T. Popescu, C. D. Athanasin,

Suburbea qerban-Vodei.

Nicolae Ioanid, Petrache Ioan, Mar-tinoviel, George Dobriceanu, G. Papa-dopol, Ioan Nicolescu, V. I. Socec.

Culórea Galben.Suburbea St. Vasrle.

Stefan Ion Alarm, C. M. Sachelarie,

Suburbia Cigmeaua Mavrogheni.

George Costescu, Toms I. Nicolescu.

Suburbea St. Visarion.

Tache Dumitrescu.

Suburbea biserica Eni.Raducann Constantinescu.

Suburbea Precupeti-Nouf.

Mih. I. Mihaescu, Simion Sachelarie.

Suburbea Popa-Ddrvagi.

Petre Barbulescn, Stefan Hagiescu,Const. Cretulescu, G. Ridulescu, fratiiDimitrie §i G. Tanasescu, Anton Bedros.

Culórea Verde.Suburbea St. Elefterie.

N. A. Daniilopoln.

Suburbea sfintii Voivo#.

Const. Radnlescu.

Suburbea St. Stefan.

Dobre Nicolatt.

Suburbea Brzoianu.Teodor Cosma.

Culórea Negrn.Suburbea Oboru-Noii.

Hristea Caragea, Ion Stoenescn.

Suburbea Pantelimon.Costache Pavelescu.

Suburbea Udricanis.Nae Ionescu.

Urbra Olteni(a.

Nicolae Deculesu, Nicelae Pavelescu,Paraschiva Gheorghiu, Ionità ChiritescuIonita N. Daniilescu, Simion Gabri-lescu, Basilin H. Velcin, Vasile Po-pescu, Flores Popescu.

List6 de 'comercianti1 i industria01 earl con-form art. 6 din legea camerilor de comertaü dreptul de alegnorl pe anul 1883 la ca-mera de eomert a eircomscriptieI V en re-yedinta la Bucureect

Culórea R0§11.

Suburbea Cretulescu.Ion Coltescu, Iulius Enderle, Lazar

Spirescu, Agapie llumitrescu, Ion Pe-tresen, Dnmitru Staicovid, AlexandruTampeanu, Ion Popa Kristea, G. Cos-tent', Asador Popovid, Dumitru §iIon Alexiu, Ion Paraschivescu, Dumi-tru Moceanu, Moise Caramanláu, Mi-hail Moisescu, Vasile Marinescu, Pe-trache Mihalescu, H. C. Miller, N. Nico-lescu, Ion Cosma, Moise Luca, Nico-lae tefanescu, Grigore Pavelescn, Al.Grecescu, R. I. Lacusteann, TánaseDima, Spirea Anastasiu, Teodor Mi-haescu, Raducann Radian, Ion Vasi-lescu, Ion Dumitrescu, Toma Dumi-triu, Costache Dragnea, Marin Iones-cu, Ion Caplescu, Constantin Ionescu.

Suburbea Biserica Dómnet.Barbu Fundesett, Vasile Kristescu,

Hristodor Elial, Gr. Luis, Gr. Capp,Friderich Bruss, Lazar Antoniu, JeanI. Veleanu, *tefan Dumitrescn, Nico-lae Popa, H. Avian, P. Suteanu, N. Ca-rapati, Petrache Dimitriu, IordacheIonescu, Eugeniu Carada, S. Voinescu,`Dame Haralambe, Ion Ovesa, Calis-trat Angelescu, Honoriu Vartha, Teo-dor Simonidi, Nicolae Xanto.

Suburbea Dómna Bdlagt.Ion Tomescu, Nicolae Simion, Ior-

dan Tatárascu, Petrache Nicolae, Pa-vel Tánase, Stoian Gheorghe, PetcuStoian, Radu Neagu, Ratlucann Con-stantin.

Suburbea Popescu.Nae Nicnlescu, Dumitru Menu, Ion

Iliescu, Christea Pandele, Spirea Pan-dele, Dimitrie Mihai, Stan Ion, GhitaDutulescu, Anton tefan, Petre Gheor-ghiu, Ghita Marin, Ionescu Pena, Ma-tel Neagn, Al. Constantinescu, G.Stoiciu, Costache Ráducann, Mielu§Athanasie, Ionita Radulescu, TinaseIenulescu.

Suburbea Sf. George .Notl.Toma I. Georgescu, Nicolae Met

Tánase Simion, Dumitru I. Boránescu,

Stan Statescu, Nae Stefanescu, PredaPandele, Nicolae I. Jipa, N. Polihro-niade, Spires Btandu, Constantin Chris-tescu, I. G. Palada, Cráciun Ion, Te-odosie Dumitru Gheorghiu, DnmitraNicolaidi, Polihronie Sterie, C. Poli-hroniadi, N. Hagi Stoica, TudoracheVelicu, Petre Dumitrescu.

Suburbea Sf. .Dumitru.Daniil Vasilescu, Ghita Mihai, Al.

Wilicanescn, Vasile Pencu, Ioan Ion es-cu, Teodor Petrescu, G. Diamandi,Nicolae Teodorescu, Iorgu Constanti-nescu, Zmarandache Radulescu, lorguAnghelescu, Alexe Petrescu, Costachelonescu, Nicolae Petre, Ion D. Tei-§anu.

Suburbea Sf. Bari.Grigore Costache, Nae Dumitrescn, A-

postol Dumitrescu, Teodose Marculescu,A. Dumitrescn, Costache Minculescu,Dragomir Dumitru, M. Constantinescu,Ivanciu Iordache, Tánase Savulescu,Ionita Sorescu, Toma Pandele, Mi-halache Andreescu, Constantin V. Belu,Dimitrie Niculescu, Mate! Duman],Teodor Petrescu, Ion Niculescn, Ta-che Vasilescu, G. Mihaescu, SterieAthanasiu, Ion Stan, Raducanu Con-stantin.

Suburbea Popa Herea.Dumitru Ionescu, Constantin Mol-

doveanu, Ionita, I. Olteanu, G. Hristu,Dumitru Stefan, Nicolae Hristu, Ni-colae Ion, Ion Vasilin, Pandele Gheor-ghe, Spirea C. Wen, Iordache Atha-nasiu, Eftimie Manoil, Ghiti Ion, Ni-ta Páulescu, N. Constantinescu.

Suburbea Sf. Nicolae-gelari.C. Páulescu, Faun Popescu, Mihail

Constantin, Ion Ionescn, I. N. Atha-nasiu, N. Moroianu, Dimitrie Geor-gescu, Fratil Ioanitin, Sava Vasilin,N. C. Athanasiu, Nicolae N. Morcea,G. Bureau, Petre Dancovicl, StefanIon, Dumitru Lizárescu, I. Moisescn,Tache Panaitescu Mihail Athanasiu,M. Stelescu, Vasile Mihail, P. Encin-lescu, Ion Hristescu, Stancu R. Be-cheanu, Stefan T. Momuleanu, Dumi-tru Becheanu, Iordache Grigorescu,Ion Pencovic), Ghita Radulian, I. Le-veanu, D. Petrescu §i N. Vernescu,Dumitru Constantinescu, fratil Ciri-cleann, Costache Cristescu, DumitruNicolae, Cumitrache Stefánescu, lo-nescu qi Georgescu, Zamfir Dumitrescu,Petre Andreescu, Constantin Capp.

Suburbea Coltea.Barbu Rádulescu, Stefan Popescu,

Stan Voiculescu, Stefan Radulescu,Stefan Ionescu, Vasile Nicolau,

2982 MONITOROL OFICIAL AL ROMANIEI 3 (16) Decembre 1E382

nase Dobrovici, Stefan Nita, VasileIonescu, Dirnitrie Boranescu.

Suburbea Reisvan.

A. Manolescu, Petre Cristescu P.Constantinescu, Mihalache Gheorgliu,

Suburbea &rbizn-Vodet.

Petre Cucu, Nicolae Ioanid, Petracheloan, Stefan Nicolescu, Martinovici,Alecu Simionescu, Gheorghe Dobri-ceanu, Ion Dancovici D. C. Georgascu,Tache Ionescu, Ion Nicolescu, Ion Pe-trescu, Dumitru Tasovici, I. N. Dumi-trescu, V. 1. Socec, Costica Gavrilescu,Matache Georgescu, Gheorghe Constan-tinescn, Andrei Ion.

Suburbea Curtea-Veche.Costache Munteanu, I. Rusescu, fratii

Pancu, Dumitru Nicolau, GheorgheStancu, Gheorghe Stoenescu, ChiritaVasile, Nicolae Georgescu, fratil Rh-dulescu, Ionlache N. Ionescu, StateStancovici, Alecu Tabacovici, MatelAlexandrescu, Stefan Mincu, Gr. Ale-xandrescu, Iorgu Petrescu, Ion Peno-polu, Costache Zamfirescu, Ion Popo-vici, Tánase Zamfirescu, Al. M. Stelni-ceanu, Stefan Mihailescu, Ion Apos-tolescu Ion Fieschi, Ion Ionescu, IorguAnghefescu, Ion P. Cristu, D. M. Bra-gadiru, Costache Nicolae, G. I. IoanidG. Dumitrescu, Stefan Mincu, Tudo-rache Stefan, Stoian Barbulescu, Cons-tantin Christescu, Tuclorache Velicu,Constantin Eftimiu, Al. D. Ardeleanu,Tanase D. Constantin, Tanase Dumi-tru, Ion Mincu, Luca Penculescu, fratiiCretoi.

Suburbea St. Gheorghe-Vechiii.

Ilie Niculescu G. Dumitrescu, IonStefanescu, Pandele Georgescu, N. I.Stancovicl, Mih. Eftimiu, G. Iordano-vici, Fotache Mateescu, Gr. Anton,Teodor Ilie, Anton Protopopescu, Ni-colae Gheorghiu, Costache Teodoru,Dimitrie Niculescu, Tan ase Dimitrescu,Nae Niculescu, Dumitru Frangulea,Ilie Radulescu. Matache Ionescu, NaePavel, Luca P. Niculescu, Nae N. Sla-tineanu, Matache Dimitrescu, DumitruPaunescu, Dinca Dumitrn, RaducanuIon, Iancu Ionescu, Toma Pandele,G. Draghiceanu, C. P. Costescu, Gg.Dumitrescu, Vasile D. Lupan, NaeSimionescu Ion G. Manu, Stan Cons-tantinescu, Mihalache Damian, MarincuPetrovici, G. Georgescu Mih, Pantazi,StanStatescu, Tanase Iiumitru, MarinRadulescu, Ghita Stanescu, Ion Stefa-nescu, D. N. Ionescu, G. Popescu,Apostol Popescu, I. Iliescu, Ilie Du-mitru, Petre Stoica, C. D. Atanasiu,

Stefanessu, T. Popescu.

Culórea Galben.Suburbea Sf. Vasile.

N. Menu, Ionià Gheorghe, Dumi-tru Gheorghe, Stefan Ion Manu, C. M.Sachelarie, Ionita Nicolae, Vasile Ni-colau, Ion Dumitru, Raducanu Vintila,Dumitru Ro§ca, Ion Lupea, MihailNita, Constantin Voiculescu, Mihala-che Dumitru, Apostol Luca, Ion Nico-lae, Ionita Bucur, Tache Alexandrescu,Dumitru Popa, Constantin Dima, IonStoenescu, Andrei Oprea.

Suburbea Boteanu.Nae Georgiu, Stefan Ferichide, Zisu

Vasil e.

Suburbea Cismeaua.Ion Marinescu, Vasile Stefanescu,

Gr. Lazarescu, Nita Dumitrescu, Chi-rità Tonciu, Ionita Tomescu, ApostolIon, Alecu Negoitescn, Petre Ion, Pan-dele Barbu, Tudorache Puica, GeorgeCostesou, Anton Ionescu, Ion M. Ma-nolescu, Nae Ionescu.

Suburbea Ieóna.Nicolae Marinesscu, Petre Custov,

Tudorache Paraschivescu, Vasile Tote,Ionita Them], Ion Mitarca, MihailBarbulescu, Iordache Mibàilà, DumitruDobrescu, Ion Vasilescu, Radu Gheor-ghe, Christea Constantin.

Suburbea Dichiu.G. Dinescu, N. S. Draghescu, Nico-

lae Dinu.

Suburbea Sf. ion Mosi.Constantin Dutulescu N. Constan-

tinescu, Ion Pasculescu, Panait Parvd-nescu, Haralambie Simion , NicolaeGrigore, Andreiil Stefan, Mihaiii Bunea,Ghita §tefánescu.

Suburbea Sf. Visarion.Tache Dumitrescu, Ion*, Stoenescu,

Nicolae Vasile, Nicolae Ion, Ghi'vaGheorghiu, Vasile Pamfiliu, Ion BarbuMihaia Georgescu, Iancu T. PopescuMarcu Dumitrescu, Dumitru Adam,Ghitä Stanescu, Tudorache Nedelcu,Ionita Stoica, Apostol Melin,

Suburbea Armeni.Nae Petr.scu, Ionita Grigoriu, Tu-

dorache Iordanescu.

Suburbea Precupefi-Vecht.Mihaiù Dumitru, Gane Stoian.

Suburbea Precupefi-Noui.Ghita Stanescu, Ion Iliescu, Simion

Hristescu, Teodor Dumitrescu, IancuDumitrescu, Grigore Stancu, Barbu Ion,Nicolae Slavu, §erban Ionescu, Ion G.

Predescu, Mateiú Ion, Dumitru Ionescu,Mih. I. Mihaescu, Iancu Dumitrescu,Simion Sachelarie, Räducanu Alexian,lonità Nicolae, Ghita Radulescu, C.Stefiin scu,

Suburbea Biserica-Eni.TAnase Toader, Tache Vasilescu, RA-

ducanu Constantinescu.

Suburbea Ofetari.Alecu Balaban, Anghel Anghelescu,

Ghita Manolescu, Simion Mihalescu,lvanciu Teodor.

Suburbea Batistea.Matache Ionescu.

Suburbia Popa-Chifu.Vasile Nicolae, Const. Angelescu,

Dimitrie Simionescu , Vasile §tefan,Teodor Iordan, Petre Nicolae, GeorgeIon, George Petre.

Suburbea Pitar-lifogu.State Constantinescu, Lambru Con-

stantin, C. Constantinescu, P. Sandu,G. C. Filipescu , Ghita §erbanescu,Maximilian Tonola.

Suburbea Silivestru

Vasile Ion, Dumitru Corbu, Al. Chi-ritescu, Nicu Ion, Costache Draghici,Radu Nita, Simion Nicolae.

Suburbea Alum.

Manole I. Parvulescu, MihalacheTrifu Const. Urumzescu, I. Teodoru,Ion ÑIartinescu, N. Dimitriu, DragomirGeorgescu , Const. Miulescu, AlecuColni, Stefan Ionescu, Gheorghe Manu,Ghita Dumitrescu, Nita, Iliescu, NitaNicolae, Marin Gheorghescu, TeodorConstantinescu, Dumitru Popescu.

Suburbea Popa-Cosma.

Ion Arsenie, Nicolae Tintea, NicolaeBalteanu, Const. Toma, Chirita Par-vulescu , Tanase Ionescu , DragomirConstantinescu, .Zaharia H. Mincu, Al.Anghelescu, Ion Andreescu.

Suburbea Popa-Ddrvasi.Petre Barbulescu, Stefan Hagiescu,

Const. Cretulescu, G. Radulescu, Frati.D. i G. Táni'isescu, Anton Bedros, WIonescu, Alexe Grigore, Dobrescu §iNicolescu, P. S. Aurelian Nae Ionescu,D, Teodor, Matache Teodorescu.

Suburbea Popa-Rusu

Manea Stroe, Manole Tanasescu, Du-tru Ion.

Suburbea Caimata.Marin Gheorghiu.

becembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2683

Culórea Verde.Suburbea Santii Voivo(hli

Nicolae Constantinescu, lonitit Par-vulescu, Radu §erbanescu, Nicolae Gor-cescu, Vasile Diamandi, Ghita Iancu,Costache Alecsandrescu, G. Cojescu, Di-

Calinescu, Pavel C. Niculatt,Dumitru Ionescu Gheorghe Gheorghe,Andrei Hristu, Dumitru Constantin,C. Dimitrescu, Const. Radulescu, NaeIonescu, N. Georgescu, Tanase Con-stantin, N. Danielopolu, Vasile Petre.

Suburbea St. qtefan.Enache Stanescu, Ion Radu Blegu,

Nedelcu Ion, R. N. Doicescu G. Si-mion, Petrache Nichifor, G. Ionescu,G. Grigore Voicu Gruia, Petrache Ga-vrilescu, Vasile §erbanescu, Ilie Gri-gore, D. Craciunescu, Iancu Teodore-scu, C. Teodorescu, Dobre Nicolatt,Al. Stan, Ghita Tomescu.

Suburbea Sfanta Vineri-Noua.Matache Iva,nescu, Ionita Lazar C.

Stanescu, C. Danciulescu , Ionita Va-sile, Pimitrie Sterie, Anton Barbu,Ion Velicu Vasile Hristea, Ghita Hris-tescu, G. fonescu, Zaharia Luca, IonDinu Andrei A. Popovici, PetracheVasilescu, Ionita Arsenescu, Marin Io-nescu, C. Georgescu, Dumitru Gheor-ghe, Iancn Hristu, Vasile Ionescu, G.I. Fotescu, Anghel Lungu, Ghita Petre.

Suburbea Meigureanu.Dumitrescu, Tánase Nicolaa.

Iordache Marinescu, Ionita Constantin,Mihal Lacatup, Ghita Ionescu.

Suburbea Ghencea.Ghita Dinca', Ion Christea Costache

Stoian, C. Porumbaru, Ion Dorea.

Suburbea Brezoianu.Const. Capeleanu, D. Mihaescu, Teo-

dor Cosma, Ion Marinescu, Ion D.Radovici.

Suburbea Popa-Tatu,Parva P. Iordanescu, Nicolae Ion,

Ghita Scarlatescu, Nae Constantinescu,Scarlat Balint, Costache Gruia, MarcuNicolae, Durnitru Dobre.

Suburbea St. Nicolae din Dummea.Ilie Stefan, Const. Stanescu, Ionita

Ro§u, Marin Gheorghe Vasile Popa,Cudor Nica, Matache fliescu, Ion Ra-dulescu, Stan Ionescu, Eugenia Con-stantinescu, Dumitru Pöpescu, §tefanPopescu.

Suburbda Biserica-Alba.

C. Simion, Nae Ionescu, Petre Tu-dor, Manole Hristea, Const. Savu, G.

Hristu, G. Savescu, I. G. Trandafire-scu, Nae Niculescu, T. Dumitrescu,§tefan 11. Opran, Velicu Nelelea, Ni-colae Gheorghiu, Enache Panait, Ivan-ciú Iordan, Ilie Maxculescu, FloreaGhita, Nicolae Stefan, Sava Dumitre-scu, Chirita Grigorin Nicolae Ion,Simion Ion, Hristache Pavelescu, NicaNicolau, Hristea Caluda, Vasile Hris-tescu.

Suburbca Arhimandritu.Mihail Constatinescu, G. Alecsan-

drescu, Iorclache Matheescu , AntonTanasescu, G. Dimitrescu, Nae Toma,&Ire Oprea Teodosie Petrescu, Const.Tomescu , Toma Anghelescu , PetreGeorgescu, Ghita Voinescu, Tache Do-brescu, Dumitra Paicu, Alexe Naghi,Nicolae Hristu, Gr. Duda'', Nita D a-mitrescu, G. Lazar, Vasile Vanea, Mi-hail Raicoviceanu, Tudorache Stanescu.

Suburbea Spirea-Veche.Nita Sterie, Dumitru Panait, Coast.

Petrovici, Radu Galateana, Ionita Mi-hailescu, Filip Andrei, Ionita' Ionescu,Ionita Constantinescu.

Suburbea St. ConstantinIlie Constantin, Nae Stefanescu, Mi-

hail Dumitrescu, G. lacob, Dimitrielacob, Dimitrie I. Petre, RaducanuNicolae.

Suburbea Carcitnidari.P. Tanasescu.

SuburbeaState Constantinescu, Dimitrie Con-

stantin, Spirea G. Belu, §tefan Nita,Vasile Ion, Gr. Ioanid, G. N. Ioanin,Florea Ionescu, Vasile Stennescu, lorguHristescu.

Suburbea Manea-Brutaru.Ionit Constantinescu, Mihail Ca-

minarescu, G. Grigoriu, Tache Barzon,Vasile Georgescu, Mihail Adronescu,Vasile Teodorescu.

Suburbea Spirea-Noud.

§tefan Dinu Mehedinteanu, MarinPopa Costache, Ilie Raiosu, IonitaDina, Panca Trifan, Ion Popescu, Mi-halache Ion, Marin Pascu, Stan IoanCo§areanu, Dumitru Costea.

Suburbea Gorgani.

Andrei David, Ghità Ionescn, D.Velcesco, M. Iliescu, N. Tanase, Aug.Marinescu, Ioan Niculescn, G. Vasile-scu, Nae Ionescu, Tache Radulescu.

Suburbea Isvor.

Dumitru Anton, 1. Stefan Radulescu,Nita Constantinescu, Hristache Pen-

covici, Pavel Dumitru, Stancu Nede-lescu.

Suburbea St.pefterie.

Vasile Zdrafcu, Marin Popa, MihaiaDrag -mir, lancu Anghelescu.

Culórea Albastru.Suburbea Apostol.

Ioni Stanescu, George Georg escu,Lazar Ivan, Iorgu Alexandrescu, Tu-dorache Niculescu, Nita, Anghelescu,George Dancu, Tánase Marcu.

Suburbea Barbeitescu.

Oprea Sóre, Alecu Joan, AnghelToma, Apostol Mihail, Marin Ioan.

Suburbea Brcveni.

Vasile Dumitrescu, Ghita lonesHristache Grigoriu, Ghita Georgescu,Matei Constantin , Nicolae Nicolae,Duta Marinescu.

Suburbea Cdramidari.

Dimcea loan, Const. Ilie, DutnitruDinu, Const. Marin, Paull Constanti-nescu, Alecu Hristescu, Damitru HagiIvan.

Suburbea Dobroteasa.

Nicolae Sterie, Aleut Mircea, §tefanDragan, Dumitru Haoi Joan, MarinTeociorescu, Sterie Teoelorescu, PetreNicuIescu.

Suburbea Foioru.Matei Vladescu.

Sububea Fleinuinda

George Zamfirescu, Iancu Constan.tinescu, Sterian Vericovici, DragomirGeorge, Rade Marin.

Suburbea

C. Zamfirescu, C. Const. Teohari.

Suburbea Illanu-Cavaful.

Ion Petre, Vasile St. Taranu, IvanVoicu, C. Gulimanescu, Petre sin Petre.

Suburbea Badu-Vodd.

Iancu Emanoil, Hristea Constantin,Petre Moldoveanu , Petre Negulescu,V. G. Trandafirescu, M. C. Trandafi-rescu.

Suburbea Serbi.

Mihalache Vasile, Dnmitru Hriatea,Dionisie Mihail, C. Draganescu, MihailConstantin, Al. I. Protopopescu,. Pe-trescu Ghita, Fotescu Nité., Al. V.Petrescn, Anton Mavrut, §tefannulescu.

2084 MONITORITL OFICIA L AL ROMA NMI 3 (15) Decembre 1882

Suburbea St. Spiridon.

Elefterie I. Dinu, Anton Tacu AlecuIliescu, Damara Nicolan, Iordan Io-nescu , Matache Dumitru , VisarionHristescu.

Suburbea Staicu.

Costache Atanasin, C. Nedelcovici,George Panait, Alecu Ionescu, N. I.Tomoriu, Gheorghe Georgescu, Const.Matel Gheorghe.

Suburbea Slobozia.

Petre Dumitru, Gheorghe Teodore-scu, Marin Stänescu, Dumitru Constan-tin, Hristache Nicolae, Tanase Zane,Gheorghe Constantinescu, Stoica Ma-rinescu, Gr. Vasilescu, Nicolae Vênà-toru.

Suburbia St. Ecaterina.

Pandele Rusescu, Marin DumitrescuIon Georgescu.

Suburbea Vlddica.

Ivan Stoian, Ghitâ Petrescu, TAnase,Petre, Nae Ionescu.

Culdrea Negru.Suburbea Olari.

Toma Atanasiu, Nicolae Ion, Ta-nase Constantin, Ion Predescu, NaeDumitrescu, Stefan Calinescu, GhitaToncescu, Gheorghe Grigore, BarbuIonescu, Nicolae Voicu, Nicolae Agura,Ivan Panda, Ion Prunescu, Ghita Ion,Ghita Petrescu.

Suburbea Delea-Noud.Joan Stanescu, Constantin Gheorghe,

Suburbea Oboru-NoiiIvan Rizescu, Costache Marin, Gri-

gore Tudorache, Const Nicolau, IlieDinu, knit& Ilie, Ion Nicolae Racu,Damitru Hristodor, Const. I. Barbu-lescu, Dumitru Ionescu, Ruse Nicolae,Ionitä Nica, Stefan Dumitrescu, SavaDinu, Raducanu Cernea, Nicolae Cos-tache, C. Teodorescu, I. Stefan, IonitaVasile, Stan Apostol, Hristea Caragea,Ionita Achim, Ghita Udrescu, N. St.Dorojan, Anton Nun, I. S Dorojan,Gr. lonescu, Nicu Nastase, Nita, Radu,Const. Grigore, Nae Manea, Marin Pe-trénu, C. M. Popovici, Ion I. Aslan,Matache §erban, Dumitru Marin, NitaMarin, Nicolae Radu, Mate! Gg. Mun-teanu.

Suburbea Oboru-VechiitLazar Stefanescu, Flores M. Parli-

móri, N. I Gheorghie6nu, V. Dumitru,erban §erbinescu, Docin Pavel, Teo-

çlor Iorgn Grigoreseu.

Suburbea Sf. Stefan.Sterie Stoian, D. Stanescu, Iancu

Mihalescu, Iancu Atanasiu, ApostolStefanescu, Nita M. Bercu, Ion Ionescu.

Suburbea Velea-Veche.Vasile Ion.

Suburbea PantelimonIonita Stânescu, Pavel Petre, Petre

Mate! Boeru, Florea Moraru, StoianDnmitru, Barbu lliescu, Const. Enciu-lescu, Nicu Georgescu, Ion Hristescu,Nita Filipescu Nita Savulescu, D.Anastasescu, A. I. Georgiu, Stanciu Ion,Nicolae Atanasiu. Mihalache GheorghiùC. Pavelescu, C. Dumitrescu, RaduIon Teodorescu, Iancu Teodorescii, Ya-sile Trandafir, Nicolae Constantin, Gg.T. Nutu.

SuburbeaDumitru Teodor, Atanase Ionescu,

Iorgu Cocorescu, Luca Ionescu, Ion G.Mirescu, Gg. Mavrodescu.

Suburbea St. Vineri.Zisu Vasiliu, I. D. LAzárescu, Alecu

Iordânescu.

Suburbea Lucaci.Gg. Gheorghescu, Nitá Stâtescu, D.

Diamandi, Raducanu Ion.

Suburbea Popa-Nan.Dumitru Const. Postelnicu, D. Apos-

tol, Nita Dobrescu.

Suburbea Udricanf.Toma T. Blindu, Nae Ionescu.

Suburbea lancu.Bibu Arsenie, Nita Petre, Stancu

Preda, Sóre Stoenescu, Paun Stanciù,Gg. Ilie, Dumitru Slave, Mihai Gheor-ghe, Tudor Nicu, Marin §erban.

Suburbea Mantulesa.Stefan Avram, Niá Murescu.

Suburbea Vergu.P. C. Vilcu, C. Dumitra, C. A. Poro.

Suburbea Ceaus-Badu.Nicolae Filipescu, Stefan Bonea ,

Nicu Ionescu, D. Ionescu, N. Gheor-ghiu.

Suburbea Agiu.Mihalache Stefânescu, Gheorghe Pe-

teanu, M. V. Blindu, Grigore Velciu.

Suburbea Popa-Sdre.Manole Vasilescu, Dumitrache Foc-

§anénu, Gg. Constantin, Sava Popovici,Nicolae Papadopol, Ilie Niculescu, IonDumitrescu, Aug. Teodorescu, Dumi-tru Popescu.

Lietii. de pere6ne1e earl' conform art. 7 din.legea camerilor de comerciii aii dreptul a fieligibili pe anul 1883 la camera de comer-chi a cire. XIII, eu rqedinta la Piatra,

Comund Buhug".

Gavril Râtoiu, Nicolae Grigorin, IonMariniu, Dumitru Tipà, Nicolae a Ga-fitei, Constantin N edelcu, Grigore aConstantinesef, Costache §anta.

Comuna Urbea-Neamiu.

Alexandru Popovici, Lazar Teodor,Costacke Teodor, Iordache Tomovid,Nicolae T. Glodeanu, Stefanache Hara,Ion Teohar, Stefanache Teodor, G. Di-mitriu Argintaru.

Comuna Urbea-Piatra

Costache Ionescu, Constantin Soaric,Iosef Camner, §tefan M. a Varvard,Teodor Dornescu, Alecu Iord. Zed. De-diu, Dimitrie G. Soaric, Gheorghe Teo-dosiu, Ghita Iurist, Ghita Teodorescu,Ionica G. Soaric, Nicolae Dascnu Con-stantin, Nicolae Teodorescu, Ghita N.Petraru, Ioachim Grigoriu, Joan SavinMunteanu, Petrache I. Bálanu, NicolaeCalmuschi, Vasile Nadejde, DimitriePetrovici, Ioan Nasoi Mocanu, NicolaeTeodorovid, Barbu Leonida, ToaderA csinte, Vasile T. Ciaup, Gheorghe N.a Babe!, Nicolae Blaga, Ion Dediu, IonVasiliu, Vasile Ghineta, Lascar Vorel,Vasile Valeanu, Vasile G. Covrig, Ior-dache Grigoriu, Ion Ioaniu, GheorgheGheorghiu Vame§, Nicolae §oimariu,Pavel P. Pavlu.

Comuna Folticeni

Alexandru Hulubei, Gheorghe SA-ghiuta, Iancu Dumitru Maiestru, Ma-mant Popovici, Vasile Ionovicf, VolfLast.

Comuna PalcaniAriton Botcvneanu, Gheorghe St.

Gheorghiu, Iancu Steru, Costica Necul-cea, Costache Botez, Mistocle Cojocaru,Toader Alexa, Vasile Mihailescu, Scar-lat Balusescu,t

Comuna Lespesile.

Gheorghe Ionescu.

Lisa de cornerciantil i industria01, earlconform art. 6 din legea camerilor de so-merciti au dreptul a fi alegtorl pe anul1883, la camera de comercirt a oire. XIII,au reedinta la Piatra.

Comuna Buhusi.

Gavril Ratoin, Nicolae Grigoriu, IonMariniu, Dumitru Tipa, Nicolae a Ga-

pupliment)

3 (15) Deem bre 1882 MONITUKUL OFICIAL AL IMMANIEI (Supliment) 2985

fitei, Constantin Nedelcu, Grigore aConstandinesei, Costache anta.

Comuna Rdcliu

Iordache IVIatasariu.

Comuna Podoleni.

Colonel Eugenie Alcaz.

ComunaPetrache Nechitiu.

Comuna Dragomiregi.

Grigore Isacescu.

Comuna Urbea-Neamtu.

Alexandru Popovici, Lazar Teodor,Costaehe Teodor, Iordache Tomovici,Gheorghe Singhel, Gheorghe Sacar A,Nicolae T. Glodianu, tefanache Stara,Ioan Teohar, Nicolae Tomovici, G. Di-mitri u A rgintaru.

Comuna Urbea-Piatra.

Costache Ionescu, Constantin oaric,Iosef Camner, tefan M. a Varvarei,Teodor Dornescu, Alecu Lazariu, A lecuIord. Zef. Dediu, Dimitrie G. §oaric,Gheorghe Teodosiu,Ghita Jurist, GhitaTeodorescu, Ionia, G. §oaric, NicolaeDascalu Constantin, Nicolae Teodo-rescu, Ghitil N. Pietraru, Ioachim Gri-gorin, Ion Savin Munteanu, Petrachi I.Man, Nicolae Calmuschi, Vasile Nit-dejde, Dimitrie Petrovici, Ion NasoiMocanu, Nicolae Teodorovici, BarbuLeonida, Toader Acsinte, Vasile T.

Gheorge N. a Babei, NicolaeBlaga, Ion Dediu, Ion Vasiliu, VasileGhinet, Lascar Vorel, Vasile Valeanu,Vasile G. Covrig, Iordache Grigoriu,Ion Ioaniu, G. Ghiorghiu Vames, AlecuG. §oaric, Nicolae oimar, Pavel P.Pavlu.

Comuna Folticeni.

ANUNCIURI MINISTERIALE.

MINISTERUL DE INTERNE

Oftciul central de statisticei.

Pentru ocuparea postului de copist(110 lei pe remas vacant in can-celaria oficiului central de statistica,se public:I concurs pe 4ioa de 10 De-cembre 1882, care se va tine la orele12 din çli, in cancelaria oficiului cen-tral de statistica , strada Academiel,No. 9.

Aspirantilor se cere a avea o scrie-re frumósil i corecta.

Cu 24 ore inainte de 4ioa fixata pen-tru concurs, D-nii aspirant! vor depunein cancelaria oficiului, cererea lor de

fi admisi la concurs, insotita neapa-rat cu diploma de bacalaureat, cu actde nascere saú alte piese cari dupalege pot tine loc de densele, i cu ac-tul prin care sa probeze ea aù inde-plinit obligatiunile impuse de legearecrutatiel ; vor putea adaoga i alteacte ce vor crede de cuviinta. (5)

Alecsandru Hulubei , Beris Last ,Gheorghe Sághiutá, Iancu D-tru Mais-tru, Mam2nt Popovici, Vasile Ioano-vici, Volf Last.

Comuna Pcqcani.

Ariton Botoseneanu, Gheorghe St.Gheorghiu, Iancu tern, Costica Ne-culcea, Costache Botez, Mistocli Cojo-caru, Teodor Alecsa, Vasile Mihailescu,Scarlat Balusescu.

Comuna Lespezile.

Gheorghe lonescu.

Directia general& a telegrafelorgi postelor.

Meicin-Cernavodei: Luni si Vineri.Pornesce din Macin la 9 ore diminéta.Sosesce la Harsova la 8 ore 30 mi-

nute séra.Pornesce din Harsova la 9 ore 30

minute diminéta.Sosesce la Cernavoda la 7 ore 30

minute diminóta.Cernavodei-Meiein: Marti si Sambata.Pornesee din Cernavoda la ora 1 séra.Sosesce la Hârsova la 11 ore séra.Pornesce din Hârsova la 2 ore 30

minute diminéta.Sosesce la Macin la 2 ore séra.Cernavodh-Ostrov:Luni, pornesce din Cernavoda la 10

ore diminéta.Marti, sosesce la Ostrov la 6 ore 40

minute diminéta.Ostrov-Cernavodei:Mercuri, pornesce din Ostrov la 11

ore diminéta.Joui, sosesce la Cernavoda la 7 ore

40 minute diminéta.Tuleea-Babadag-Constança: Lull! si

Joni.Pornesce din Tulcea la 12 la amé4i.Sosesce la Babadag la 4 ore séra.Marti si Vineri:Pornesce din Babadag la 5 ore de

dinainéta.Sosesce la Constanta la 7 ore sire.

Se publica spre generala cunoscinta, Constanta-Tolcea: Joni si Duminica.ca in lioa de 16 (28) Decembre 1882, Pornesce din Constanta la 5 ore di-.se va vinde prin licitatie in localul minéta.prefecturei de Iasi, 98 stalpi vechi, Sosesce la Babadag la 7 ore séra.scosi din serviciil de pe linia telegrafica Pornesce din Babadag Vineri i Lull!

pe al arei tract se si ailá la 8 ore diminéta.stalpii. Sosesce la Tulcea la 12 ore din qi.

No. 21,301. 3 1881, Noembre 27. Acésta se publica spre cunoscintagenerala.

De la 27 Noembre (9 Decembre) N o. 21,256. 3 1882, Noembre 27.1882 si pe tot timpul iernei pana laredeschiderea navigatiunei pe Dunäre, Pe timpul iernei 'Ana la redes-vor Incepe a circula curse postale re- chiderea navigatiunei vapórelor tn anulgulate intre Mácin - Isacceea - Tulcea ; viitor, va mai circala Inca o cursa peMacin-Harsova-Cernavoda; Cernavocla- saptémâuà intre Alexandria-Zimnicea,Ostrov i Tulcea-Babadag-Conatanta. pe lênga cele 3 actuale.

pilele i orele de pornire i sosirea Orariul lor va fi urmatorul:acestor curse sunt cele urmatóre: Lunea, Mercurea, Vinerea

Mercuri, Vineri si Du- nica :Pornesce din Zimnicea la 6 ore di-

Pornesce din Mácin la 10 ore de di- minéta.roinéta, Sosesce la Alexandria la 3 ore post-

Sosesce la Isaccea la 3 ore 45 minute meridiane.pOst-meridiane. Lunea, Marten, Jouia i SambiIta:

Pornesce din Isaccea la orele 4 si 15 Pornesce din Alexandria la 6 ore di-minute séra. minéta.

Sosesce la Tulcea la 10 ore séra. Sosesce la Zimnicea la 3 ore post-TulceaMdein: Marti, Joui i SâmbAti meridiane.Pornesce din Tulcea la 3 ore de di- Acésta se publicâ spre cunoscinta

minéta. generalii.Sosesce la Isaccea la 8 ore 45 min. No. 21,340. 2 1882, Noembre 27.

diminéta.Pornesce din Isaccea la 9 ore si 15 Cu ocasiunea infiintarel linie! tele-

minute diminéta. grafice de pe soséoaSosesce la Niacin la 3 ore séra. mos pana, la podul Siretului, rémaind

2988 MONITOR:I:IL OFICIAL AL ROMANIEI 3 (15) Decembre 1882

scotd afar& din servicii 321 stalpl vechr,directiunea general& a telegrafelor §ipostelor public& spre cunoscinta gene-ral& c& In ioa de 29 Decembre 1882(10 Ianuarie 1883 se va tine licita-tie pentru vinlarea lor.

Licitatia va avea loc la prefecturede Roman, la orele 2-4 p. m.

Adjudecatorul asupra &Arnie se valicita stalpii,, va depune o cauttuneprovisorie de 20 la suta din pretultotal resultat la licitatiune, care eau-tune nu i se va libera de cat divace se va fi decis de directiune asnprares o ltatu luI licitatief.

No. 21,023. (2) 1882, Noembre 23.

Se public& spre cunoscinta gene-ral& ca pe linia telegraficä T.-Frumos-Roman pan4 la podul Siretului, aflan-du-se 681 stalpi vechi sco0 din ser-vicit, directiunea generala a telegra-felor i postelor va tine licitatie pen-tru vinclarea lor in lioa de 29 Decem-bre 1882 (10 Ianuarie 1883).

Licitatia se va tine la prefectura deIa§1 i la sub-prefectura T.-Frumos,la orele 2-4 p. m.

Adjudecatorul va depune o cantiunede 20 la But& din pretul total re-sultat la licitatie, qi care nu i se varestitui de cat drip& ce i se va fi ho-t&rfit de directiune asupra resultatulnllicitatief.

No. 21,017. (2) 1882, Noembre 23.

La 13 (25) Ianuarie 1883, se va tinelicitatie atat la acésta directie, cat §i laprefectura judetului Dambovita, pentrudarea in antreprisà a transportului ex-peditiei §i de pasageri de la Têrgovi§te,la gara Titu i vice-versa.

Licitatia va fi cu oferte sigilate, carlse vor primi pana la orele 4 p. m. pre-cis, (And se vor deschide.

Supra-oferte nu se mat primesc.Conditiunile cu cari se c15, in antre-

pris5, acest transport, sunt cele ur matóre:1. Transportul se va face eu

caii, hamurile §i to:Ste accesoriile antre-prenorului i va fi ilnic, socotindn-secat() o curs& pe i in fie-care directie.

2. Diligentele trebuesc construite ast-fel in cat s& aiba neapärat cabriolet& de2 locuri, dintre earl unnlpentru conduc-tor, iar al calaraplui pe caprA; vor aveaun cupet pentru 4 sat 6 perwine in mij-loc §i la spate o magasie solid construitacu incuetóre dubla, in care nu va fi per-mis a se pnne le cat expeditia Statului.In acéstá magasie va fi fixata o casá defier cu incuetóre sistem american , incare va incapea gropurl de bani çi scri-sori de va)óre; fie-care casA va avea 2

chel cari se vor preda directieI postelor.A ceste deligente vor fi tot-d'a-una in

bnna stare maf en sénfá interiorul, sprea nu se educe nemultumire publica.

La cea d'antêit reclamatiune sat in-spectinne care se va notifica antrepreno-rului, D-sa va fi dator a face itnediatreparatinnile ce se vor semnala §i Intermen cel mult de 15 4ile, iar in cascontrarit, se vor efectua de directie, incomptul garantiet D-lni antreprenor,sail din ori-ce banl va vvea sà priméseâ.

Compartimentele deligentelor vor fiinchise cu gémuri, cari sa se póta des-chide §i cari se vor tine tot-d'a-una inbun& stare, iar In cas contrarit se vorinfiinta imediat de directie in comptulintreprinderei din ori-ce ban! va aveas. primésca.

La ineeputul conitractului deligentelece se vor pune in circulatie vor fi noul.

3. Obiectele de mesagerii ce vor tre-bui transportate en o cum& nu vor puteatrece peste greutatea de 500 chilograme.

4. Plata biletelor pasagerilor §i pri-sosul taxei bagajelor, peste greutateagratis acordata de lege, vor ti in pro-fitul antreprenorului.

5. Locurile diligentelor din cupeil vorfi de clasa I qi cele din gabrioletA de cl. II.

Taxa locurilor de clasa I este de 20ban!, pentru fie-care chilometru, iar allocurilor de clasa II, 15 ban! de chi-lometru.

Acésta curs&chilometri.

Fie-care pasager are dreptul la 20 chi-lograme bagaje, pentru care nu se vapretinde nici o taxá, prisosul ce va tre-ce peste 20 chilograme, se va taxa con-form legel taxelor postal!.

Dad], cabrioletele vor fi inchise cu gé-muri §i locurile dintr'Ansele se vor con-siders de class I.

6 Antreprenorul va fi dator a trámitecaii cu trasura la biuroul postal sat lagar& cel pucin cu o jumétate orá inaintede ora destinata, pentru plecarea expe-ditiei, conform orariului pus de directi-unea postelor, care va avea dreptul dea'l schimba ori cand va crede necesarpentru regularea coincidentei cu altecurse, anunciand §i pe antreprenor latimp.

7. Maximum timpulub pentrn parcurstntre punctele extreme se fixéza la 8 m-nute pentru fie-care chilometru.

8. In cas de intar4ierea curselor pesteorele fixate, antreprenorul va fi supusla o amend& de 15 lel pentru fie-careore', pana, la 3 ore de intarliere, iardad" va trece peste 3 ore, amenda vafi de 30 leI , pentru fie- care ora in-tar4iati.

Aceste amen41 se vor retine din cead'antêit ratá lunarii, iar in cas de ne-ajungere din lunile urm&tóre sail dingarantie. Se aparà de acéstá penalitateintärojierile provenite din cas de forte,'

are o intindere de 28

majora, clebordarea apelor, ru-perea podurilor §i vifor, i acestea nu-mai &tea, vor fi legalmente constatateprin procese-verbale dresate in unirecu primäria saü politia locahí i cu unamploiat al directiunel postelor.

Constat&rile intarlierilor pentru earlurna6zâ a se aplica amenda, asemenease vor face prin prescripte-verball in-cheiate de catre diriginte sat co nclue-tori in unire cu pasagerif §i cu un omal antreprenorulul sat in lipsa acestuiaen ori-ce autoritate locala.

9. Cand se va constata prin procese-verbali in regulA ea, caul sat trilsurileantreprenoruluI sunt in prósta stare incêt n'ar putea face serviciú in regula,directiunea are facultatea sat sa an-gajeze cail i sa, cumpere trasuri , sat

repare pe acele existente in comp-tul garantiei , a taxelor, pasagerilorsail a subventiunel antreprenorului,sprea se putea efectua cursele, conform con-ditiunilor, fare, judecata nici somati-une sail alt& punere in intar4iere, satia uza d'e drepturile reservate la arti-colul urmhtor.

10. In cas cand contravenirile de lacontract din partea antreprenorului vorfi repetate i In urma mésurilor de maisus, directia 'I va da un singur aver-tisment, invitandu'l a '§I pune antre-prisa in regula, i (lac& pan& in ter-men de 30 4ile de la data avertismen-tului, antreprisa nu va fi satisfacétóre,directia va putea resilia contractul a-semenea far& judecata, i fare', altA so-matiune saft pnnere in Intaqiere, pu-blicand o non& licitatie in comptulgarantiei antreprenorului , sat in casa nu se presenta concurenti, s& se con-tracteze prin bun& invoialá.

11. Pentrn 2 escursiuni pe an aleM. S. Regele, antreprenorul In urmaanunciului directiei cu 3 tjile minimuminainte, va fi obligat a pune la dispo-sitia directiunef, la fie-care relet cate20 cal cu hamnrile §i surugiI lor, so-cotindu-se depârtarea intre aceste re-leuri de 24 chilometri.

12. Antreprenorul va permite mer-gerea gratis in diligentele D-sale de-osebit de conductor t¡1i eätera§ul de es-corta, D-lui director general, inspec-torilor , amploiatilor telegrafo - pos-tali, precum §i inspectorilor financiarl,cand merg in interesul serviciuluf.

13. Numèrul locurilor fie-careI de-ligente, se va determine de catre di-rectiune i antreprenorul nu va puteaangagia mal multi pasagerl de cat nu-mèrul acestor locuri.

14. Durata contractului va fi de 5ani, cu incepere de la 1 (13) Aprilie1883, daca ins& calea ferath I èrgovi§te-Titu , ce este proiectatà a se construiin virtutea legel de la 15 Meiji 1882,

3 (15) Decembre 1882 MONITORUL OFTCIAL AL ROMANIE1 287

se va da in circulatie inainte de 1 (13)Aprilie 1888, atunci contractul se vaconsidera resiliat de fapt , o-datâ cudarea in circulatie a acelui drum defer, filcâ ca antreprenorul sa pótá pre-tinde veri-o despagnbire.

15. Subventia ce va resulta la licitatiese va plúti antreprenoruluI, cu analogie,la finele fie-cflreI lunT, prifi mandat a-supra tesaurului public.

16. Pentru asigurarea Statulul ci a-cest servicit se va indeplini, conformconditrunilor, antreprenorul va depunein termen de 15 4i1e, de când i se v-comunica aprobarea, o cautiune in nu-merar saú efecte de ale StatuluI, echiavalent cu subventia pe trei luni.

Pe lânga acésta, se va considera cagarantie trasurile, caii i accesori-ile de ori ce naturii, pe care antrepre-norul nu le va putea instreina in tim-pul durateI contractuluI, spre a puteadirectiunea usa si de dênsele in ca-surile de abateri prevNute la art. 9si 10 de mai sus.

17. Antreprenornl este obligat a a-vea duoè diligente ca acele prefélutela art. 2 de mai sns.

18. Antreprenorul este obligat a ob-serva si a face s se pazésca de catrepersonalul sât art. 254-257 inclusivdin regnlamentul postal in cas de con-travenire fiind pasibil de penalit'Itileacolo prevqute.

Ori-ce servitor al antrepriseI so vaconstata dominat de veri-un vicilise va semnala de directiune, acel ser-vitor sail vizitili se va departa ime-diat i se va refusa de conductor inservicili. Ori-ce intärçliere ar resultain efectuarea curseI, prin refusul con-ductoruluI de a accepta veri-un vizi-till, a carei departare a fost cerutil dedirectiune, se va imputa antreprenoru-luf, conform art. 8 de mai sus.

19. Mad s'ar crede necesar s seinmultéscii numèrul curselor, antrepre-norul va fi dator a complecta an-treprisa cu numèrn1 de cal si trasurineceare pentru acest adaos, in termende 30 4ile de la data avisului ce vaprimi de la directiune, adaogândui-se

subventia proportionahá cu nun:16-ml curselor adilogate.

20. Antreprenorul nu va putea trans-mite contractul acesteI antreprise alteI

persóne fiirsa consim timêntul directinnef .

21. Spre a fi admi§i la licitatie con-curentil odata cu oferta, vor depune

o cautiune provisorie in numerarsali efecte de ale Statului in valóre delei 600.

22. In termen de treI çlile maxi-mum de la aprobarea licitatiei desprecare este t¡nut a lua singur cunescintitde la directiune sail de la oficiul Ur-goviste, adjudecatarul se va presentafie la directiune, fie la acel oficili ca

incheie contractul cuvenit; in casde a nu fi urmator, cautiunea provi-sorie va rémânea in profitul Statului,faril judecata i ftrt a se face vre-osomatiune sali alta punere in intânji-ere adjudecatarului , care nu va aveadrept la nici un fel de pretentiune.

23. Taxa de timbru i inregistrarece va necesita facerea contractului vafi conform legeI timbrului in sarcinaantreprenoru lui.

Pe lângii acestea, concurentii vor a-vea in vedere ars. 40-57 din legea s -supra comptabilitAtei generale a Sta-tuluI.No. 20,437. 4-2. 1.82, Noembre 12

Direetia general& a servleiulul sanitar.Starea sanitard a animalelor din Románia In luna Oetombre 188 2.

I. Pesta-bovinA a existat in comunele Aricesci, Miirgineni (ciltunul Bratasanca), Nedelea, Têrgsorn-Noil, Talea, 0-cina, Breaza-de-Sus, Breaza-de-Jos, Poiana (catunul Piatra), Provita-de-Jos (catunul Drág aleasca), Comarnic, din ju-detul Prahova; Cretesci (catumil Cretesci-de-Sus), din judetul Cojasca din judetul Dâmbovita, si suburbea 8f.EcaOrina, din orasul Ploesci. Miscarea acestel bóle lu tuna Octombre s'a publicat in Monitorul oAcial No. 181, dinanul curent.

II. Miscarea celor-alte bóle a fost :_

Numele b6leI Judetul Comunaspeeia ani-

mall

>g. 0'3..° ..,

fx

4-> ;-. .--zE0 s

,--.'""-E+ <- El

--.V:o.,..

4

o-

,L,

P4

Data ivirelb6leI

DataIneetiírel bdleT.

Antrax (dalac ). Bacilli. Grozescl. Corn. mari. 1 1 1 16 Octombre.

n Botosani. Botos in1. n 1 1 1 1

y)Tutova. Pogonescl. n 29 Iulie. 9 Octombre.

n n Prisacani. n 17 , 9 ,Morvil (r6pciuga) Constanta. Megidie. Cal. 1 1 16 Octombre.

n

rn

Covnrluit.Ilfov.Iasi.

Galati.Bucurescl.Iasi.

n

n

n

1

1

1

1

1

1

1

1

1

19 ,10 ,

Rabie (turbare).n

ConstantsDorohoit.

Constanta.Dorohoili.

Corn. marl.n

1

1

1

1

1

1

27 ,23 ,

n Vasluili.- Mircescf. n 13 13 1 12 8 ,Variola, (vërsat) Buzèli. Brildeanu. 01. 1 18 19 19 21 August.

If 11Cioranca. n 41 34 75 26 29 20 24 Septembre

n n Clondiru. n 13 13 2 11 15 August.

n n Albesci. n 6 6 6 5 Septembre

n n Smeieni. n 62 19 81 81 26

rn

n

11

rDâmbovi ta.

Budisteni.Costesci.Cornetu.

n

n

n

81

512

80

83

131 4

83

127

13 ,13 ,15

n

n

PrahovaR.-Sarat.

Coslegiu.Valcelele

n

n

59 59 59 20 ,1 , 8 Octombre.

Morva (r6pciugil) Ilfo v. Popesci-Dragom. Cal. 1 1 1 12 Octombre.

In contra acestor bóle s'ali aplicat mésurile prescrise de legea politiei sanitare-veterinare.

2988 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3 (15) Decembre 1882

Incetand pesta bovinä ce se ivise incomuna Cretesci , din judetul Falcia ,se aduce la cunoscinta generala ca, serevóc publicatiunea anterióra cn No.7,537, inserata, in Monitorul okial No.171, ei c pe viitor se va permite im-portal oilor , caprelor gi al mducte-lor animale brute pe la cele 3 punctede observatiune Ungheni , Oancea eiTulcea ; acésta insa sub conilitiunilepublicate in Monitorul oficial No. 51,din 2 Iunie 1382.

No. 8,558. 1882, Noembre 25.

MINISTERUL CULTELOR §I ALINSTRUCTIUNM PUBLICE

Pentru procurarea efectelor de Ina-bracaminte necesare elevilor din scólaNormala din Bérlad, se publica licita-tiune pe Vioa de 16 Decembre a. c.

Licitatiunea se va tine la prefecturajudetului. Tutova, in Vioa arétata, orele2 dupa amiaVa, prin oferte sigilate con-form legel dOmptabilitätei generale aStatului, iar doritorif spre a putea fi ad-migi 85, concureze, urmézil 85, depuna ga-rantie In numerariii saú efecte publicein suma de 283 lei.

Efectele de procurat aunt :camagi de panza de casi, format

romanesc ; 62 perechi ismene, panza a-merica ; 24 sumane de dimie cafenie-inchis; 29 perechi cióreci de dimie al-ba ; 29 spentere de dimie cafenie-Inchi-sà 32 caciull turcane (imitatie) ; 31perechi cisme de vacs; 31 chimire; 31 le-gaturi de gat de postav-negru; 31 servi-cii de curtit cismele; 62 perechi obiele.

Modelele dupa care se vor face acesteefecte se pot vedea de amatori la direc-tiunea scólei Normale din Bérlad, pan'din 4ioa fixata pentru tinerea licitatiunel.

No. i8,851. (3) 1882, Noembre 30.

Postal de maestra fiorista de la scólaprofesionala de fete a Statulul din Iael,se pane in concurs pe Vioa de 1 Fe-bruarie 1883.

Concursul se va tine In localul sceilelde la Sf. Sava, din Iagi.

Aspirantele spre a fi admise la con-curs trebue sa presinte o diploma sailun certificat ea, a invétat in vre o sctilàprofesionala saa in vre un atelier maredin térà ori din strAinètate, arta fabri-catiunei florilor artificiale.

Concursul se va face asupra fabrica-ref de tiori, buchete, ghirlande din pan-zeturl, atlase, catifele etc, inainteanul juriú ad-hoc numit la timp.No. 18,502 (91 1882, Noembre 21.

Pentru ocuparea in mod proviso-riti, conform legel, a catedrei de geo-metrie descriptivii, mecanica gi desemn

aplicat la machini, de la scóla de me .serif din Severin, tntretinuta de judet,ministerul , coedorm intervenirei ce is'a facut, publica concurs pe ilioa de15 Martie 1883, remuneratiunea cate-drei e fixatil la 250 let pe lama.

Concursul se va tine in Bucuresci, launiversitate.

Aspirantii spre a fi admigi la con-curs trebue sà posede diploma unelscóle sjecal , in care BA fi facut cur-euriie de rinti sus.

Concursul se va face asupra materi-ilor care fac obiectul catedrel.

Inscrierile se vor face la minister cucel putin 8 Vile inaintea termenulul deconcnrs.No.18,499. (91. 1882, Noembre 21.

Prin demisiunea titularului, de-venind vacanta catecira de desemncaligrafie de la seminarul din 1Iul, mi-nisterul publica concurs pentru ocn-parea er in mod provisoria, conformlegef, pe dioa de 1 Septembre 1883.

Concursul se va tine in localul scóleide.bele-arte din lap, In conformitatecu legea din Martie 1879.

Conditiile de admisibilitate la con-curs gi programa concursului sunt celefixate pentru catedrele de acésta cate-gorie inserata in Monitorul okial, No.250, din 6 Noembre 1880.

No. 17,251. (4*) 1882, Noembre 17.

MINISTERUL DE FINANCE

Casleria general& de Boto§anI.

In 4ioa de 14 Decembre 1882, se vatine licitatie in camera primtriei dede Banesci, pentru vinlarea a 6 vedre§i 6 oca rachi, ce s'a confiscat de laIosub Marcovici, pentru contraventi-une la legea licentelor.

Doritoril sunt rugati a se presentala concurentL

No. 15,616. 1882, Noembre 29.

Casieria general& de Tecucid.

La 16 Decembre 1882, urmand a. sevinde prin licitatie, conform legel deurmarire, atat in localul acestei casie-rii, cat ei la comuna Corbasca : 125stanjeni lemne din padurea Corbasca,aflate in parchetul No. 4, sechestrate dela D. Iancn I. Pastia, pentru suma delei 1,000 ce datoregte pe lemnele cum-perate din parchetul No. 1 gi 2, dinpadurea Corbasca.

Se publica spre cunoscinta amatori-lor de a cumpara asemenea lemne, sàse presinte in aratata 4i la casierie saúcomuna cu garantia ceruta de legespre a concura.

,Tot-o-data se pune in vederea D-luiIancu I. Pastia, ca in lioa aratata sase presinte la casierie sail la comunaCorbasca, de a asista la licitatie.

N.o 15,368. 1882, Noembre 29.

MINISTERUL DE RESBEL.

Regimentul I de infanterie.

In conformitatea art. 102 diu regu-lamentul de administratie al corpurilorde trupa, se face cunoscut eh regimen-lul 1 de infanterie avênd necesitate de2,000 cami'lei , 2,000 perechi israene,1,500 cravate, 1,000 perechi cisme ne-confectionate, 2,000 perechi c6pute ne-confectionate, 2,000 perechi obiele, 500stergare , 1,000 peril de cisme, 1,000peril de haine §i 1,000 sad resnieti",se va tine licitatie in 4ioa de 3 Ianua-rie 1883 , la cancelaria corpului , ca-sarma Cuza.

Doritoril ce voeec a concura pentruaceste efecte, sa bine-voiasca a se pre-sinta in arètata 4i , la orele 10 dimi-nét'a, cu oferte i garantie in numerarsaú efecte ale Statului, In suma de lei3,000.

Modelele i caetul de sarcine se potvedea In tóte Vilele , la magasia cor-pului Casarma Cuza. 2

Regimentul 26 dorobantl.

In conformitatea ordinului D-luiministru de resbel No. 7,420, coma-nicat Cu circulara intendenteiNo. 10,996, din 1881, acest regiment,urmand ca, in 4ioa de 20 Decembrea. c., sa vinVa prin licitatie buchtilerémase de la efectele de micul echi-pament usate din causa serviciuluicari sunt urmatórele

314 cam6g1 petice, diferite márimi,303 ismene petice, diferite márimi, 94cravate de diferite marimi, 249 perechiobiele OnVa de diferite marimi, 8perechl obiele flanela de diferite ma-rimi, 6 flanele de diferite marimi , 69gtergare de diferite márimi, 24 perechimanugi bumbac de diferite mariml, 15peril vax, 15 peril haine, 6 sac pes-meti de diferite mhrimi.

Se publica acésta spre cunoscintaD-lor ama.cori earl ar dori BA concu-reze la acésta licitatie, ce va avea locin Vioa mentionata rani sus, in loca-lul cancelariel acestul regiment, insta-lata in casele D-lui Grigore Iamandi,din Hue, aduand concurentii i ga-rantiile cerute de lege pentru a fi ad-migi la licitatie.

No. 3,053. 2 1882, Noembre 20.

3 (15) Decembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2989

Regimenul 2 artilerie.

Corsi liul de administratie al acestulcorp. avênd necesitate de efecte de micechipament, necesare trupe, se face cu-noscut ca , la 3 Ianuarie 1883, orele10 a. ni., la casarma Malmaison, can-celaria regimentuluI 2 artilerie, se vatine licitatie publica pentru urmató-rele efecte :

1,500 cannisi, 1,500 ismene, 400 cra-vate, 800 perechl obele de panzä, 500perechi cisme, 800 perechi capute, 400perechi obiele de flanela, 400 stergare,200 perechi manusi de lana, 200 pe-rechi milnusi de bumbac, 200 perii decisme, 200 peril de haine, 100 saci depesmett, 200 necesare, 200 peril de cai,100 tesale, 100 fringhii de furagiii, 200chingi, 200 traiste de orz si 200 pe-rechi pinteni.

Modelele tipe se pot vedea .in tóte4ile1e de lucrr, de la orele 8 12 a. m.§i de la 2-5 p. rn.

Acésta licitatie se va tine in pre-senta consiliuluI de administratie inconformitate cu art. 40 57 din legeacomptabilitatei generale a Statului.

Licitatia va fi orala si partiala pen-tru fie-care fel de obiect.

Pentru a putea lua parte la licita-tie, concurentii vor depune o garan-tie de 5 la suta din valórea efectelorpentru care concura.

No. 460. (2) 1882, Noembre 27.

MINISTERUL AGRIC. , CO IERCIU-LUI I LUCRARILO PUBLICE

La 27 Ianuarie 1883, ora 4 d. a.,se va tine licitatiune la ministerul a-griculture, comerciulul

si la prefectura judetului Turlcea, pentru darea din non in intre-prindere a reparatiund soselei Tulcea-Isaccea, la kilometrele 1. 4, 5 si 6.

Valcirea lucrarilor este de 44,514lel, bani 85.

Detaliuti pentru aasta lucrare sepot vedea in publicatiunea cu No.15,791, inserata in Monitorul oftcial

o. 196 a. c.

Ministerul dorind sa, ia parte catimal multi concurenti la aprovisiona-rea traverselor si stalpilor de telegraf,necesari la constructiunea chei ferateBucuresci si Faurei-Fetesci-Duna re, acaror furnitura a fost anunciata prinpublicatia inserata, in Monitorul oftcialNo. 176, din 3 (15) Noembre 1882,

hotarit a prelungi atât termenulfixat pentru primirea ofertelor, cat siacela pentru predarea furniture.

Se aduce dar la cunoscinta dorito-rilor de a se insarcina nu acésta fur-

nitura ca, termenul pentru primirea o-fertelor, s'a prelungit pana la 15 De-cembre 1882, iar acela pentru predareamaterialuluI liana la 1 Septembre 1883;rémanênd ca numai therea tu padurea arborilor din care s'ar sate traver-sele si stalpii de telegraf, sa fie facutainainte de 1 Martie; resultatul oferte-lor va fi comunicat concurentilor la30 Decembre.

Cele-alte conditiuni rëmân neschim-bate cum aù fost publicate prin Mo-nitorul No. 176.

No. 16,005. (15) 1882, Noembre 30.

La 23 Decembre 1882, la orele4 p. m., se va tine licitatiune la mi-nisterul agriculturei, comerciuluI si lu-crarilor publice, pentru darea in intre-prindere a furniturei traverselor de ca-le curenta , traverselor speciale pentruschimbari i incrucisiri de cale st astalpilor de telegraf necesaril pentruconstruirea chef ferate Therlad-Vasluia.

Valórea lucrarilor este de lei 240,480.Detaliuri pentru acésta lucrare se pot

vedea in publicatia No. 15,455, inseratain Monitorul oficial No. 190, din 1882.

Se sate din noll in licitatie vindareamaterialelor rawase de la desfacereapodului Teleajenul, pe calea nationalaPloesci-Mizil, si anume:

140 metri cubI piatra bruta de carieraCóda-Malului, a lei 20 m. c., lei 2,800

15,200 kilograme fer lucrat inbende i bulcine de diferite lungimI(de 0,17 m.-5,50 m.), a 0,20 kilo. 3,040

Total . 5,840

Licitatia se va tine la acest minister§i la prefectura judetului Prahova, indioa de 11 Decembre 1882, prin ofertesigilate ce se vor deschide la orele 4post-meridiane.

Pentru a putea fi primiti la acéstalicitatie, concurentii o-data ea ofertavor depune §i o garantie in suma de lei38, care nu i se va libera adjudecata-rului, de cat numal dupa aprobarea li-citatieI de minister si depunerea pre-t

No. 15,610. 1882, Noembre 22.(3 13. s.)

La 13 Ianuarie 1883, la orele 4p. in., se va tine licitatie la acest mi-nister si la prefectura judetnlul Putna,pentru darea in intreprindere a desfa-cerel podulut de fer de pe Siret laModruzeni si transportul la gara Ma-rasesci.

Valórea lucrärilor este de lei 70,500.Detaliuri pentru acésta i (Tara b-,3

póte vedea ta publicatiunea. No. i5,116,inserata in llionitorul oficial No. 184,din a. c.

La 23 Decembre 1882, orele 4 p.m., se va tine licitatie la ministerulagriculturel, comerciuluI si lucrarilorpubli( e , pentru darea in intreprinde-re a furniture traverselor speciale pen-tru schimbári si incrucisarI de cale,pentru poduri §i longrine, si a scan-durilor pentru platlagiul podurilor ,calea ferata, Adjud-Ocna.

Valórea lucrarilor este de lei 63,944,banl 40.

Detaliurf pentru acésta lucrare , sepot vedea in publicatia cu No. 15,457,inserata in Monitorul oftcial No. 190,din anul curent.

La 17 Decembre 1882, orele 4 d. a.,se va tine licitatiune la ministerul a-gricultureI, comertului si lucrarilor pu-

pentru darea in intreprindere aexecutare zidarieI podului de pe Tro-tus la Uitchesci , si a executare fon-datiunilor si zidariel poduluI de la 0-nesol, ambele pe calea ferata Adjud-Ocna.

Valórea lucrarilor este de lei 235,813.DetaliurI pentru aasta lucrare se

pot vedea in publicatiunea cu No.15,272 , inserata in Monitorul oficialNo. 187, a. c.

La 23 Decembre 1882, orele 4 p. m., seva tine licitatiune la aliu.I.A.-3rn1 agri-culture comertului si lucrarilor pu-blice, pentru darea in intreprinderefurniturei traverselor de cale curentil,traverselor speciale pentru schimbarl siincrucisari de cale si stalpilor de te-legraf necesaril pentru construirea caeiferate Bacaii-Piatra.

Valórea lucrarilor este de le1189,126.Detaliuri pentru acésta lucrare se

pot vedea in publicatiunea cu No.15,453, inserata in Monitorul oficialNo. 190, din a. c.

Administratia domentelor §1 padu-rilor Statulul.

Dintre mosiile StatuluI publicateprin Monitorul olicial No. 152 , din1882 , spre a se vinde in corpuri In-tregi in centrul ThicurescI, in 4ioa de22 Noembre expiiat, si adjudecate lalicitatiunea tinuta in acea di in loca-lul administratiune domenielor Sta-tuluI, ofertându-se in termenul prevé-dut de lege mosiile :

1. §erbesti saü Troianu, din judetulCovarluiti, adjadecata asupra D-lui C.G. Sulacolu, cu lei 94,500.

2. Gura-Viforata, din judetul Dam-bovita, adjudecata asupra D-lui Con-srantin Petreseu, cu lei 32,200.

3. Degeratil , din judetul Prahovaadjudecata asupra D-lui Petre Pop'

2990 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3 (15) Decembre 1882

prin fratele séa Dimitrie Pop, cu lei200,400.

4. Corlatesci, tot din judetul Pra-hove, adjudeata asupra D-lui Th. I.Angeleseu, C11 lei 10,800.

5. BAinesci, din judetul Tecucia, ad-judecata asupra Preotalui G. DimitriuIconomn, cu lei 48,050.

Se publid o 'Iona licitatiune careeste a se tine in 4ioa de 15 Decembre1882, orele 2 4ioa, in localul admi-ristratiunei domenielor §i padurilor;

tului, din calea Victoriei, No. 103;in conditiunile legei si conform pu-blicatiunilor deja ficute pentru acestemo§ii si ins-rate prin Monitórele oft-ciale No. 152, 167 qi 177 din a. c., iarconcurenta se va incepe pentru fie-carede la suma ofertei.

No. 53,392. 1882, foecenibre 2.

In conformitate cu dispositiunile art.51 din legea vin4Arei bunnrilor Statu-lui, din 8 Aprilie, promulgata §i pu-blicati prin M-onitorul oficial No. 11,ciin 12 Aprilie 1881, public:A spre cu-noscinta generala ca, in (ilioa de 28lanuarie 1883, orele 12 din ri, se vatine licitatiune publicA pentru vin4a-i ea bunurilor miei coprinse in tablouide mai jos, pe comptul cumparAtori-lor cari n'aa a( hitat pretul, atât incentrul Bucuresci, localul administra-tiunei, calea Victoriei, No. 103, cât §ipe la prefecturile respective unde snntsituate bunurile, cu conditiunile co-prinse in legea mai sus mentionata.

Concurentii pentru a putea fi ad-mi§i la licitatiune urmézA sa depunagarantiile prevèçlute de art. 37 din le-ga, cari sunt eele notate in tabloa indreptul fie-drui bun in parte.

No. 47,537. 1882, Octombre 25.

Tablon de bunurile mid ce sunt ase revinde pe comptul cump'arii-torilor cart r6spuns pretul,conform art. 51 din legea yin-Orei bunurilor Statului, din 8Aprilie 1881, in qioa de 28 Ia-nuarie 1883, orele 12 din 4i, incentrul Bucuresci, localul ad-ministratiunei, calea Victoriel,No. 103 si la prefecturile res-pective unde sunt situate bunu-rile.

Judetul Ilfov.

1. Un loc din capitala pe care a fostdesfiintatele mori de la Foi§or, in in-tindere fata Edna la 7 stanjeni §i lun-gul pana la 20 stânjeni, sitnat In eu-liírea de Albastru, strada Foisoru, No.94, fost pendinte de monastirea Radu-Vodã, Invecinat la rèsarit cu drumul

Foi§oruluï, la apus en Mihalache Pre-cupetu, la mé4A-ncipte cu Lin Drago-tuireseu qi la méçlti-çli tot cu drumulFoi§orului, avêncl pe clênsul §i o casAcompusa din 2 eamere ; vindut la lici-tatiunea de la 21 Tunic 1882, D-luiConstantin I. GâtA, cu lei 750, se re-vinde pe compta D-sale pentru ca n'arespuns pretul, neinchiriat; garantieprovisorie lei 35.

Judelul Prahova.

2. Locul sterp din Ploesci, suburbiaS. Voivoi, pendinte de schitul Ghi-ghiu, avênd fatada paltA la 16 stan-jeni, in strada- Beilicasiu, la Nord pâ-na la 14 stanjeni, invecinat cu NeagaMacelarului, la Sud 'Ana la 17 stân-jeni, invecinat cu Site Ioneasca §i spreSud-Vest pana la 9 stanjeni si jumé-tate, invecinat en iarghioala Scarlat;vindut la supra-licitatia de la 16 Julie1882 D-lui Anghel Cara Tase, cu lei1,060, se revinde pe comptapentrn eh n'a réspuns pretul, neinchi-riat; garantie previsorie lei 100.

Judelul Covurlui4 .

3. Locul din Galati, mahalaoa BA-dalan, intro stradele Pescari si Lem-nari, lu mârime jur imprejur pawl la94 stânjeni 5 palme, fost al pereep-torului C. Theodor, avénd pe dénsulo casa compusa dintr'o odae, supus laplatâ de embatic care epitropia Sf.Spiridon din Iasi cate lei 84 bani 21,vindut D-lui Sterie P. Panciu, cu lei350, la licitatia de la 21 Tunic 1882;se revincle pe compta D-sale pentru can'a réspuns pretul. Arendat ca vie peperiodul 1881-1885, cu lei 28; ga-rantia provisorie lei 56.

Judelul Putna.

4. Locul fémas moscenire de la de-functul Ieromonach Ghedeon, din co-in una Botinesci, plasa Garlele, In mé-rime pAna la un pogon, 30 prAjini §i.5 stânjeni patrati, avénd: 1. o cash' denuele lipita en lut si acoperita schn-durI, cu sala §i 2 odai; 2. o casa eu2 incaperi, en pereti tot de gard, lipi-t'a en lut §i acoperitil eu scândUri sicu beciu de piatra de desubt; 3. o ba-ratca de scânduri acoperità tot cu scan-duri avênd ferestre cu génauri §i ser-va de dughénA ; 4. un §opron invelitcu scânduri; 5. un co§ar de nuele a-coperit tot scânduri pentru porumb, seinvecinesce la Nord cu mo§ia D-luiDimitrie Frunza, la Sud eu §oséoa ve-cinala Bizighe§ti-Vrancea, la Est enD. Chircor -Jacob qi la Vest cu Iorda-che Toma, vinduta la licitatia de la21 Innie 1882 D-lui Chircor Jacob, culei 720; se revinde pe compta D-sale

pentrn cà n'a achitat pretul , neinchi-riat; garantie provisorie lei 90.

Locul din canna Sérbi, comunaTifesci, plasa Garlele, pendinte de mo-nastirea Soveja, tu marime 'Ana la unpogou, 18 priljini si un stânjen patrat,avênd 26 pruni, invecinat spre Nordcu §oséoa vecinalà Bizighesti-Vrancea,spre Sud cu Toader Cojocaru, spre Estcu §oséoa Cimitirulul (Stereasca), spreVest cu Apostol.' Caraba, vindut D-luiConstantin I. GAO, cu lei 600; se re-vinde pe compta D-sale pentru citi n'aachitat pretul, neinehiriat ; garantiaprovisorie lei 22. (31 104.)

CumpérAtorii mo§iilor notate in ta-bloul de mai jos, vindute in virtutealegei din 6 Martie 1875, neachitând pânaIn present ratele cuvenite, administra-tia publicA revinçlarea acestor mo§ii pecomptul D-lor cumpératori, in çlioa de10 lanuarie 1883, orele 12 pin çli, incentral Ia§i , localul prefecturei jade-tului Ia§i, si róga pe D-nii amatoria se presenta, pregatiti de garantii,spre a putea concura.

Tabloù de mosiile decise a se revinde pe comp-tul cump'érittoritor, , In dioa de 10 Ianuarie1883, orele 12 din di, "1:1 centru IasI , loca-lul prefecturel judetuluI

Judetul

1. Trupnl de mo§ie Roiul, parte dinCArniceni, in Intindere ca de 47 fAlci,din comnna Carniceni, plasa Turea,fosta pendinte de monastirea Trei-Erarchi, vinduta D-lui Gheorghe Vel-ciu, en lei 16,100 , si care datorescelei 2,053, bani 75, (un rest si 3 rate).

Juclelul Vaguift.

2. Mosia Dumitresci, tu intinclere cade 126 falci, din comuna Poiana Car-nulni, fosta pendinte de monastireaGalata, vindutA D-lui Vasile Tudoriulcu lei 62,450, si care datoresce le,21,982. (un rest §i 8 rate).

No. 44,494. 1882, Octombre 7.(2 la 10 clile).

D. Nicolae Jubulescu, cumpéra-torul loculai remas mostenire de ladefunctill Joan Bragadiru, din comu-na Valea-Mae, plaiul Dâmbovita, ju-detul Mince], achitând complect pre-t al Irnpreuna cu cele-alte taxe prevé-q.ute de lege, administretiunea publichspre generala eunoscintA, ca bunul incestiune s'a esclus din revinlarea ce-lor ce sunt destinate a se licita in 4:Loade 28 Ianuarie 1883, conform publica-tiunei fâcltA prin Monitorul oficial No.171, din 28 Octombre 1882.No. 53,565. 1882, Decembre 2.

3 (15) Decembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2991

ANUNCIURI JUDICIARE

LICITATIUNI.

Tribunalul Ilfov, seetia de notariat.D. prim-pre§eclinte al tribunnlului

Ilfov, ea adresa No. 13,453, tri conformjurnalului No. 3,432, din 1882, a cerutpunerea in vin4are cu licitatie de bunavoe a mo§iei Costesci-Vatra, din coma-na Conte§ti, plasa Bolintinu, judetulDârabovita, averea rèmasa de la deee-datal Al. Costescu.

Acéstä mo§ie se compune dupa infor-matiile luate cu aproximatie ca la 780pogóne, osebit de pèmêntul ce este datlocuitorilor dupa legea rurala din careparte este loc arabil pentru agricul-tnra, parte 1iveí de fân §i islaz, pre-earn §i ca 30 pow:Sae padure in vêvstaca de 5 anl, §i un zAvoia ca 5 pogónelástar, ca limbunatatiri pe acésta pro-prietate se afla o pereche case marl cu2 etaje, construite de zid gros, etajuld'asupra are 5 camere §i un mic an-trea §i o camera, in etajul de jos 2

camere, dedesub pivniti , One, feres-trila in stare buni, pardosite cu scan-duri i invelite cu §indrila usata, cadependinte are in carte o camera, bu-ciithrie §i alta pentru servitor, construi-te de gard §i invelite ea §ovar, curtea

cu gard, are §i o gradinapentru legumi, al:Atari cu aceste casemal aunt §i inteo carte separatao pereche case construite de zid cut

2 camere, u§ile, ferestrile bane, hive-lite ca §ita, §i o altá sasa construitade zid inpaianti, compusa de 2 camere,o sala la mijloc, cat-tiara §i pridvor,Invelite cu §ita, §i cu un singur etaj,ca dependinta maf are in curte o bu-eätArie §i o camera pentru servitori,construita de gard, §i invelite cu §ovar,mai are 2 patule de gard pe farci, inlungime fie-care ca de 18 stanjeni, §i

intr'aceste pätule d'asupra o magaziepentru producte, tóte acestea iuvelitecu qindrila pun usata dar buna, maieste §i o altá magasie separata, cons-tructie de scauduri, pe picióre de cilra-midá, se compune din 4 ochiuri sepa-rate §i invelita cu §ita usata, o altamagazie de zid, cu 2 etaje, avênd fie-

care etaj ate 2 ochiuri, invelite cu co-ceni, un grajd incap6tor a 4 cai, in-velit cu §ith, §i tot acela§i acoperi§ seafla §i un §opron incapètor de 2 trá-sari, construit parte de zicl in paianta,parte de scánduri §i parte de gard,tóte acectea usate, mai este o privatade cararnida ne tencuitá, invelita cuscânduri de brad, §i o mica magazie degard, invelita cu pae, o carciuma com-pusa din 3 camere §i o saI5, construitede gard, §i invelite cu p ae.

Vecinëtatile acestei mo§ii sunt : larésArit se invecinesce cu proprietateaD-lui C. Costescu Comaneanu, §i a Eol-tenilor din sätunul Bucuróia; la apusen proprietatea D-lui Petrache Dumi-trescu, §i a loeuitorilor dupa acea pro-prietate; la mé45.-ncipte cu o alta par-te din proprietatea D-lui Comaneanu,o alta parte cu a D-lui colonel Tell,dotala §i a D-lui Caliadi , dotala; la

cu mo§ia Statului numita Ju-gureni, ca locuitorii mo§iei Costesci-Vatra §i cei din calm putin cu Salcea.

Iar concurenta acestei mo§ii se vaincepe de la suma de lei n. 150,000.

Iar asupra acestei mo§ii dupá lucre-dintarea data de pre§edintele tribuna-lului Dâmbovita, en adresa No. 16,025,din 20 Noembre 1882, ne comunica eanu exista nici o sarcina.

Se face dar cunoscut in general eh

acésta licitatie se va urma in preto-torial acestui tribunal, in qioa de 19

Ianuarie 1883, la 11 ore dimingta, a-vênd in vedere ca toti acel earl ar pre-tinde vre-un drept de proprietate, usu-fruct, servitute, chirie, privilegiú, ipo-tecá saa ori-ce alt drept asupra irno-bilului in cestiune, sa se arate la tri-bunal inainte de 4iva fixatá pentru li-citatiune, spre a'§i arata pretentiunile;caci in cas contrariA, ori-ce cereri sevor ivi, nu se vor considera.

No. 14,377. 1882, Noembre 30.

CITATIUNI

Curtea de apel din Bueuresel,sectia II.

D-na Ecaterina C. Manu , cu domi-ciliü peste frontiera , ca defendóre, sevestesce prin acésta ca, la 15 Februa-rie 1883, la 10 ore diminéta, sa vináa se infáti§a in procesul ce are ea I. E.Momiceanu, pentru pretentiuni, pregh-tita cu tóte actele necesare ; cunoscêndea, la cas de nevenire, se va resolva inlipsa, conform art. 148 din proceduiacodulai civil.

No. 8,204. 1882, Decembre 1.

Tribunalul Ilfov, seetia II eivilo -eoreetionalit.

D-na Maria Petreasca Calugarita, cudomiciliai necnnoscut, este chematà laacest tribunal, In 4i.ua de 24 Ianuarie1883, la orele 11 de diminéta, spre ase cerceta ca inculpata in procesul pen-trn violare de domicilia ; avênd in ve-dere ea, de nu va fi urm5tóre, se vajudeca in lipsá.

No. 19,591. 1882, Noembre 29.

D. Elie Pavelescu, telegrafist, cu

domiciliai necunoscut, este chemat laacest tribunal , in rlioa de 24 Ianua-rie 1883, la orele 11 diminéta, sprea se cerceta ea inculpat in procesulpentu violare de domicilit ; avênd invedere c.a., de nu va fi urmAtor, se vajadeca in lipsa.

No. 19,570. 1882, Noembre 29.

Leonida Eftimiu, ea do rnici-liul necunoscut, este chemat la acesttribunal, in 4ioa de 24 Iannarie 1883,la 11 ore de diminéta, spre a se cer-ceta ca inculpat in procesal pentraviolare de domicilia ; av'ând in vederec5, de nu va fi urmator, se va judecaIn lipsa.

No. 19,569 1882, Noembre 29.

D. Joan §erbu , cu domiciliainecunoscut, este chemat la acest tri-bunal, in çliva de 24 Ianuarie 1883, ore-1(311 de diminéta, spre a se cerceta cainctilpat in procesul pentru violare dadomiciliù; av'ênd in vedere ca , de nuva fi urmAtor, se va judeca in lipsa.

No. 19,568. 1882, Noembre 29.

D-na Eufrosina Sfetea, ca domi-ciliul necunoscut, este chemata la acesttribunal, in 4ioa de 24 Ianuarie 1883,la 11 ore de diminéta, spre a se cer-ceta ca inculpata In procesul pentruviolare domicilit; avênd in vedere c5,de nu va fi urmAtóre, se va judeca Inlipsa.

No. 19,572. 1882, Noembre 29.

D. Dumitru Constantin, fost In ca-lea Rahova, No. 162, acum cu domi-ciliul necunoscut, este chiemat la a-cest tribunal, in 4ioa de 27 Ianuarie1883, la 11 orele diminéta, spre a secerceta ea inculpat in procesul pentrufurt; avênd in vedere Ca, de nu va fi

urmator, se va judeca in lipsa.No, 19,565. 1882, Noembre 29.

D. Dumitru Veleanu 4is §i Mita,Ungureanu, cu domiciliul necunoscut,Este chiamat la a cest tribunal, in 4h:it:I,de 31 lanuarie 1883, la 11 ore de dimi-néta, spre a se cerceta ca inculpat inprocesul de furt ; avênd in vedere ca,de nu va fi urm5tor, se va jadeca inlipsà.

No. 19,536. 1882, Noembre 29.

Tribunalul Ilfov , seetia III eivilo-corectionalä.

D. Dumitru Arhimandrescu, servitor,cu domiciliul necunoscut , se citéza ase presenta la acésta sectiune, pentru4iva de 5 Ianuarie 1883; la orele 10de diminét5;contrariù, procesul se vajudeca In lipsa.

No 12,743. 1882, Noembre 27.

2992 MONITORUL OFICIAL AL RNMANIEI 3 (15) Decembre 1882

D. tefan loan, servitor, cu domi-ciliul necunoscut, se citéza a se presen-ts la acésta seetiune , pentru 4i.oa de14 Ianuarie 1883, orele 10 diminéta,a se cerceta ca prevenit pentru lovire;contrarit, procesul se judeca in

No. 12,715. 1882, Noembre 27.

---D. loan V. Petrovici, servitor, endomiciliul necunoscut , se eitézá a sepresenta la acésta sectiune pentru (lioade 17 Decembre 1862, orele 11 de di-minép, contrarit, procesnl se va ju-deca in lipsà.

No. 12,825.. 1882, Noembre 29.

D. Ghitä Gheorghe Nitescu, cu do-miciliul necunoscut, prevenit pentrucontrabandA se citézá a se presenta laacésta sectiune, pentru 4ioa de 15 De-cembre 1882; contrarit se va judecain lipsà.

No. 12,822. 1882, Noembre 29.

Tribunalul Ilfov, seetia IV eivilo-eoreetionalit.

D. Ioan Badulescu, ca domicilinlnecunoscut, se citézá prin aceasta, ca

4ioa de 17 Ianuarie 1883, la orele11 diminéta, a se presenta la acest tribanal spre infati§are in procesul cusotia sa Neac§a Badulescu, pentru di-vort ; contrarit procesul se va judecain lipsA, conform legei.

No. 12,620. 1882, Noembre 27.

D. Florea Oprea , cu domiciliulnecunoscut, se citézã acésta, ca in ilivade 10 Ianuarie 1883, orele 11 diminéta,sa se presinte la acest tribunal spreinfatipre in procesul en sotia sa E-lena Oprea pentru divort ; contraritprocesul se va judeca in lipsà, con-form legei.

No. 12,443. 1882, Noembre 25.

Tribunalul de Arge§.

D, Joan Petrovici, servitor la fratiiHagi Nicolae, din comuna Pitesci, estecitat prin acésta ca in ilioa de 23 Mar-tie 1883, orele 10 diminéta, s se pre-sinte in pretoriul acestul tribunal camartor intr'un proces corectional; con-trarit se va amenda.

No. 18,954. 1882, Noembre 9.

Tribunalul de Dãmbovita.

D. Mihail Castri§, cu domiciliul ne-cunoscut, se citéza. printeacésta ca In4ioa de 15 Decembre 1882, orele 10diminéta, sa, se presinte la acest tri-bunal spre a fi ascultat ca inculpatpentru tainuire, ocrotire §i mituire;

contrarit se va judeca in lipsa, con-form art. 182 pr. penalil.

No. 16,341. 1882, Noembre.

Tribunalul Doli, sectiaD-luI Petrache Anastasescu, ciipitan In ar-

math, cu domiciliul necunoscut.

Domnule,Sunteti citat ca in ilioa de 11 De-

cembre 1882, orele 10 diminéta, vépresentati la acest tribunal a ye jade-ca in procesul intentat contra-v6 prinsuplica duph care se alatura copie ;contrarit, se va face cele legale.

No. 20,087. 1882, Noembre 22.

Petitiunea D-net Maria Anastasescu, ctitre D.pi im-preedinte al tribunalulul Dolj, st etia I.

Domnule prim-prqedinte,Sub-semnata domiciliatk in comuna

Maläesci, plasa Amaradia, judetul Dolj,véduva, a defunctului met sot Nae A-nastasescu, incetat din vinatâ la 23 alecurentei luni , sunt informatâ câ unuldin fratii repausatului met sot D. Mi-halache Anastasescu, a cerut onor. tri-bunal ce presidati punerea sa in po-sesiune asupra averei mobiI i irno-bilâ, aflata in comuna Miláesci, -avererémasa pe urma réposatului met sot.

Sub-semnata insh am fiicut actiunela acest onor. tribunal in contra tutu-lor mqtenitorilor colaterali ai reposa-tului met sot, pentrif a mi se recu-nósce §i a fi obligati a 'mi da a patraparte din tótá averea, ca véduva faraavere.

Cum insâ D. Mihalache Anastasescnsingur sat in unire cu fratele §i sorasa a cerut punerea Iii posesie in acés-ta avere, i fiind informati ca dénsul arfi dispus s o instreineze ast-fel ca recu-noscândumi-se de justitie dreptul metde a patra parte sa nu am de undeo mai iat sat sk safer dificultati pfs-te puterile mele, vé rog sA bine-voitia dispnne infiintarea unui sechestrujudiciar peste averea intrégã din acéstâsuccesiune, conform art. 1,632 alin. Icodul civil, Snit se va termina pro-cesul ce am int ntat.

Pentru acésta vé rog, D-le prim-pre-§edinte, sì bine-voiti a mé cita inain-tea onor. tribunal ce presidati d'im-preunâ cu D. Mihalache Anastasesculde profesie functionar, domiciliat inCraiova, mahalaoa Sf. Spiridon, Petra-che Anastasescu, cApitan in armatà, cudomiciliul necunoscut §i Maria Auto-nescu iara§i cu domicilinl necunosuut,frati §i sora ai defunctului meil sot NaeAnastasescu, prin urmare mo§tenitoriai sél legitimi in lipsa de altii mai a-propiati, römâind ca onor. tribunal s5,statueze conform cu legea, in privintadepositarului acestel averi.

AlAtur pe lênga acésta taxa de 20lei in hartie timbratà §i trei duplica-te dupâ acéstil, cerere.

Primiti vé rog, D-le prim-prepdin-te, asigurarea respectulul met .

Maria Anastasescu.

D-nem Maria Anastesesca, cu domiciliul ne-eunoscut.

Ddmnd,Sunteti citati ca in 4ioa de 11 De-

cembre 1882, orele 10 diminéta, st vépresentati la acest tribunal, a vé ju-deca in procesul intentat contrá-vé prinsuplica dupa, care se alâturã copie ;contrarit se va face cele legale.

No. 20,089. 1882, Noembre 22.

Petitiunea D-lui Al. Christofi, Gíttre D. prim-presedinte al tribunalulul Dolj, sectia II.

Domnule prim-prwdinte,Sub-semnatul neramaind multumit

pe cartea de judecatá sub No. 212, din1882, de la 19 August, a D-lui judeocolulni II Craiova, pronuntatA in pro-cesul ce am intentat contra D-lor Flo-rea Trandafir, Florea Zurzulea, Gheor-ghe Drâniceanu, LazAr Odagiu, toti do-miciliati in comnna Livezile, plasa 0-colul, judetul Dolj, pentru datorie d ebani. In termenul legal deelar ca facapel, pentru motivul csa D. judecátorréti '§i at declinat competinta de a ju-deca acest proces. Vé rog a dispunecitarea ash* bine-voind ca prin ho-tilrârea ce yeti pronunta s reformati4isa carte §i evocand fondul sa con-damnati pe numitii a 'mi plâti same-le de mai sus datorite cu zapis i chel-tueli de jadecatá.

Devotat,Al. Christoft, din Craiova.

Tribunalul de Fäleifi.D. George Nicolescu, soldat, cu do-

miciliul necnnoscut, este citat a se pre-senta in camera acestui tribunal, ora-pil Hu§1, ca interveenient, la 17 De-cembre 1882, când urmézâ a se cer-ceta procesul reclamat de Anton sinAnton Bejan i Anica AngheluO, con-tra D-nei Safta Bejan , pentru avere,la care proces a intervenit i D-na Pa-raschiva, sotia lni N. A. Tamâiti, alcarui succesor este D. G. Nicolescu, sol-dat; cunosand ca, la neurmare se vaaplica dispositiunile legel.

No. 3,566. 1882, Noembre 24.

Tribunalul Mehedinti, sectia I.D. Alois Kas, comerciant de portze-

lan, in Viena, imperial Austro-Ungar,se citézA prin acésta, ca in 4ioa de 19Februarie 1883, orele 10 de diminét:i,sa vina la acest tribunal spre a fi fatala discutarea investirel cu formula e-

3 (15) Decembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2993

xecutorie de &are acest tribunal a ho-tarârei tribunalului imperial gi Regalde comert din Viena, No: 176,543, din1882, pronuntata in procesul dintrenumitul cu firma comerciala Baumgar-ten et Debie, din Severin, pentru cre-an-VA ; nevenind se va face cele legalein lipsá.

No. 22,649. 1882, Noembre 26.

I-a societate austriaca pe actiunide tors gi tesut de iutä in Viena, im-periul Austro-Ungar, se citéza prin a-casta ca in ioa de 2 Februarie 1883,orele 10 de diminéta, sa vinä la acesttribunal spre a fi fata la discutareainvestirei cu formula executorie de ch-tre acest tribunal a hot-Arai-0 tribuna-lului comercial din Viena, No. 174,925,din 1882, data in procesul dintre nu-mita societate, en D-lui D. Iliescu, dinSev erin, pentru creanth ; nevenind se vaface cele legale in lipsd.

No. 22,658. 1882, Noembre 26.

D. Sigmund Steimbech, din Bu-da-Pesta , imperiul Austro-Ungar,, secitéza prin acésta, ca tu qioa de 26 la-

.arie 1883, orele 10 de dimirnéta, savina la acest tribunal spre a se infa-tiga lu procesul inculpat ca a contra-venit legei vamale; contraria se va facecele legale.

No. 22,725. 1882, Noembre 26.

Tribunalul de Olt.

D. Alexandra Panaitescu, sergent-major, din regimentul 5 dorobanti,compania 4, cu domiciliul necunoscut,váqênd coprinderea copiei de petitiune,inregistrata la No. 11,620, trecuta mai)s, se citéza ca in (lioa de 4 Ianuarie

1883, la orele 10 de diminéta, sà vinala acest tribunal spre infatigare, cuD-lor Gavrild Lazarof i Hristache Ni-colau, in procesul intentat de acestiapentru egirea din diviziune a avereidefunctului M. Hina; curoscánd ca incas contrariti se va judeca in lips5,conform legei.

No. 18,083. 1882, Noembre 4.

D-na Patina Hina, din o.ragul Etro-pol, districtul Sofia, tinutul Bulgaria.vqénd coprinderea copiel de petitiuneinregistrata la No. 11,620 trecuta maijos, se citéza ca, in (lioa de 4 Tatum-ie 1883, la orele 10 a. m., sa villa la

aciest tribunal spre infatigare cu D-niiGavrila Lazarof i Christache Nicolau,in procesul intentat de acegtia pentruegirea din indiviziune a averel defunc-tului M. Hina; cunosand ca, in cascontraria, se va judeca in lipsa , con-for legef.

No. 18,084. 1882 Noembre 4.

Petitiunoa D-lor Gavri16, Lazarof si Chris-tache Nicolau, crttre D. preedinte al tribuna-luluI Olt.

Domnule prepdinte,In anul trecut trice-Land din viata

Mihalache Hina , proprietar din acestjudet, fara a lam mogtenitori ascedenti

descedenti, rudele sale colaterale acerut sigilarea averel gi inventariereaceea ce s'a gi urmat numindu-se cus-tode pentru conservarea i strângereavenitnrilor Onà ce acel mogtenitori seva intruni ca sa platésca taxele de in-registrare gi a se pune in posesiune;sunt duol ani de când se tine cons-pondenta nu s'a putut intruni Loti, iast-fel nid Statul n'a primit taxele deinregistrare, until din cei prcsupugimogtenitori C. Tagulescu, conteFta ti-tlurile tutulor celor-alti, i fácênd ac-tiune niel taxe aa plait ast-fel ca cli-entii sub-semnatuluf a font silit sa ph"),tésed, spre a face mai apropiata rea-lisare drepturilor fie-carui mogtenitorgi punerea in posesiune, ceea ce cre-dem cà majoritatea mostenitorilor vaconsimti a se vinde cu mezat tóta a-verea rnigeatóre i ne migcatóre ca dinpret Statul cu preferinta va popri drep-tul fiscului de inregistrare, restul se vadepune la casa de consemnatie pawlce mogtenitorii ale caror titluri suntin discutiune se va intruni pentru rà-dicarea lor.

Sub-semnatii ca sa, putem ajnnge inrealizarea acestor drepturi facem ac-tiune contra mogtenitorilor cunoscutigi al caror titluri s'a presentat inain-tea onor. tribunal, in çlioa de 30 Iunie1881, spre a procede la egirea din in-diviziune averei reposatului M. Hinacare mogtenegte, onor. tribunal, se vapronunta mai antaia in mod sumariadespre modul diviziunei acel averi careneputênd fi impartitä in portiuni egaleurméza a se vinde eu mezat saa ina-intea unui arbitru conform art. 736din codul civil, gi dupa indeplinireacelor-alte dispositiuni ale legel, onor.tribunal va pronunta hotardre reguland portiunea fie-cdruia.

Perscinele ce urinéza, sa fie citatesunt .

Alexandru Panaitescu, sergent- majorin regimentul 5 dorobanti , companiapatra, cu domiciliul comuna Vadu, ju-detul Vlagca, a se publica prin Moni-torul oftcial find cu domiciliul necu-noscut.

Costache Tagulescu din Bucuresci.Lazar Petre i Nicolae frati Dumi-

tregti, in Rogiori-de-Vede, judetul Te-leorman.

Pauna Hina, din oragul Etropol,districtul Sofia, tinutril Bulgariei, seva cita i prin Monitorul

Alatur 4 exemplare pentru párâtf,

2 ecile a cate 10 franci, conform legeitimbru

Primiti, vé rog, D-le pregedinte, ose-bita stima ce vé pastram.

Gavrild Lazarof i Christache Nico-lau prin advocatul Ph. Dernetrescu,Slatina.

Tribunalul Pre_hova, sectia I.

D. lonita Dimitrescu , Scutara Co-jocaru, cu domiciliurile necunoscuta,sunt citati prin acésta ca , in 4ioa de12 Ianuarie 1883, orele 10 diminéta,sa vina la acest tribunal spre infati-gare in procesul ce are en socia sapentru divorcia; contraria, se va jade-ca causa in lipsd, conform legel.

No. 12,375. 1882, Noembre 29.

Tribunalul de Vlagea.D. luseirn, cu domiciliul necunoscut,

se citézd ca, in Tura de 28 Februarie1883, la orele 10 diminéta, sa vind laacest tribunal ca inculpat in procesulpentru batae; cunoscênd cd, de nu vafi urmator acestei citatiuni, se va ju-deca conform legei.

No. 15,424. 1882, Noembre 29.

Judea,toria ocolulul Parseovu,judetul Buzeti.,

D. Ion Mil:Calla, cu domiciliul necu-noscut, este citat ca, in ilioa de 4 De-cembre 1882, orele 10 diminéta, sh vinàla acésta judecatorie, ca inculpat in-tr'un proces de furt; contraria, se vadeca procesul in lipsa, conform legei.

No. 8,161. 1882, Noembre 25.

Judeeätoria ocoluluf Urzieeni,judetul Ialomita.

D. Nicolae Constantin, fost prin co-muna Copuzu, iar acum cu domiciliulnecunoscut, este citat ca, in ilioa 10Decembre 1882,1a orele 10 diminéta, savie la acésta judecdtorie ca pacient inprecesnl de lovire; cunosand cá, In casde nevenire, se va judeca procesul inlipsd, conform legei.

No. 7,602. 1882, Noembre 25.

Judecátoria oeolulul

D. Niculae Ciobanu, fost prin comu-na Smirna, iar acum cu dbmiciliul ne-cunoscut, se citéza prin acésta ca, tu(lioa de 22 Decerubre 1882 , orele 10diminéta, sà vina la acésta judecátoriespre infatigare in procesul- in care seinculpä pentru bátae ; cunoscénd cd,contraria, se va judeca in lipsd

No. 6,356. 1882 Noembre 25.

Constandin, servitorul lui Lied

3994 MON1TORUL OF1UIAL AL ROMANIEI 3 (15) Decembre 1882

StSnescu, din comuna Larga, se citézaprin acésta ea, in 4ioa de 10 Decem -bre 1882, orele 10 diminéta, s vinala acésta judecStorie spre infiare inprocesul in care se incalph pentru ba-tae; cunoscênd c, contrarit, se va ju-dera in lipsa.

No. 6,055. 1882, Noembre 11.

Judecátoria ocolulul Slatina.

D. Niculae Ioncazi, ea domicilinl Le-cunosent, se citéza ca, in 4iva de 14Ianuarie 1883, orele 10 diminéta, sa sepresinte la ac&ta judecatorie, ca incul-pat ; contrariù, se va judeca causa in

N. 6,990. 1882, Noembre 25.

D. Hinchi, cu domiciliul necunos-cut, se eitéza ca in Villa, de 3 Ianuarie1883, orele 10 a. m., sa se presinte laac6sta judedtolie ea inculpat; contra-riù, se va judeca causa in

No. 7,014. 1882, Noembre 25.

Consilitil de disciplint al legiuneiVI din guarda

D. Solomon Gutman, din companiaI, din acésta leginne, este chemat laconsilit, stationat in suburbea Sf. te-

fan, strada Calaragi, No. 91, in Vioade 19 Decembre 1882, la orele 1 p.m.,spre a se cerceta ea prevenit in con-traventiune de la regulamentele i dis-positiunile guardei prin nesupunere;avênd in vedere ca, de nu va fi urnia-tor, se va condamna in lipsA, conformart.... din legea guardei.

No. 137. 1882, Noembre 28.

MANDATE DE ADUCERE.

Judele de instructiune al tribuna-lului Ilfov.

In numele legei gi al M. S. Regelni,Noi, D. R. Dimitriu, jude-instructor

pe lânga acest tribunal, manclám gi or-doniim tutulor portareilor i agentilorfortei publice, sà aduca inaintea nóstra,conformandu-se legei, pe BucurescuGheorghe, fost v!mPtor de iliare in Bu-curesci, de Indatá, ca sa fie ascultat a-supra inculparilor ce i se adnc de er-crocherie.

Cerem de la toti depositarii forteipublice de a da adjutor, in cas detrebnint5, pentru executarea mandatu-lui de fats.

Dat la 27 Noenibre 1882. No. 2,981.

Jude)e de instructiune al tribuna-lului Muscel.

In numele legel gi al M. S. Regelui,Noi, D. P. Celareanu, judecator-ins-

tructor al acestui tribunal, in virtnteafacultatei ce ne dà legea de procedurapenalti, mandam i ordonam ca IoanMaria Data, Spataru, din comunaleni, iar acum dosit, sa fie adus lacabinetul nostril, de indata, spre a fiinterogat ca inculpat pentru furt deun cal.

Cu esecutarea presentului mandat seinsarcinéza agentul puterei pablice carese va conforma art. 99, 101, 110 giurmátorii din Visa procedura.

Dat la 27 Noembre 1882, in oragulCâmpu-Lung. No. 2,184.

In numele legei gi al M. S. RegeluT,Noi, D. P. Celareanu, judecator ins-

tructor al acestuf tribunal, in virtuteafacultätei ce ne da legea de procedurapenala, mandam i ordonam ca IoanP. Duteanu, din comuna Poenari, iararum dosit, sa, fie adus la cabinetulnostru, de indata, spre a fi interogatca inculpat pentrn delapidare de banipublici i escrocherie.

Cu esecutarea acestui mandat se insar-cinéza agentii forte]: publicei, cari sevor conforms dispositiunilor art. 99,101, gi 110 gi urmatórele din indicataprocedura.

Dat la 27 Noembre 1882, In oragulCampu-Lung. No. 2,181.

Judele de instructiune al tribu-nalulul Neamtu.

In numele legei gi al M. S. Regelni,NoT, Francisc Papp, judecator-in-

structor pe l'enga tribunalul de Neamtu,in virtutea facultatei ce ne da legeade procedura criminals, mandam gi or-donam ca Vasile Ión Juncia, en domi-ciliul necunoscut, sa fie adus la cabi-netul nostru, de indata, spre a i se luainterogatoriul in causa in care se in-culpa.

Cu esecutarea acestui mandat se in-sSreinéza agintele puterei publice, carese va conforma cu art. 99, 101, 110

urmatorii din ilisa procedurti.Dat la 27 Noembre 1882. No. 5,266.

PRETENTINE DOTALÀ.

Tribunalul de Muscel.

D-ei Maria, sotia lui Ioan NicolaeN. Moldoveanu, de profesie agricola,din comuna Rucaru, prin petitia ce adat tribunalului la 30 Septembre a. c ,inregistrata la No. 7,442, a intentatactinne civila contra sotului s'eA TónNicolae N. Moldoveanu, agricol, totdin comuna RucSru, pentru separatiu-nea patrimoniilor sale, cotnpusa dinurmatórele

Un petic de mogie livede, de treiComeni de ccisä sub oratif, i obiectemobile pretuite 616 lei.

Se publica dar spre generala cunos-cinta conform art. 630 pr. civila, iarprocesul s'a sorocit la 4 Ianuarie 1883,a se judeca de tribunal.

No. 12,473. 1882, Noembre 23.

DECISIUNI

Tribunalul de Olt.

D-ei Masinca Hagiachi, din Slatina,priu petitia inregistrata la No. 10,259,a facut actiune in contra sotului sèüC. Hagiachi, spre a i se acorda o pen-shine alimentará de lei 100 pe lama,cam gi parasirea domiciliului conjugal.

In consecintil s'a citat partiledupa o amânare legala, asta-Vi, ter-menul defipt, la apelul nominal facut,

comparut in instanta numai recla-manta, asistata fiind de advocatul D.Ilie Ionescu, declarat la audienta, lip-sind defendorul i proced ura fiind com-plecta, s'a dat citire petitiunei de ac-tiune care coprinde :

Intentând proces de divort contrasotului meú C. Hagiachi, vé rog, inbasa art. 250 c. civil, a'l cheraa inain-tea tribunalului spre a se vedea con-damnat sa'mi serve o pensiune alimen-tara pe tot timpul cat va dura divor-tul, de cate 100 lei pe luna, acordan-du'mi i executia provisorie, art. 129,alin. 7 pr. civila.

D. Iouescu, din partea reclatnanteT,a cerut ea in virtutea art. 250 c. ci-vils pe de o parte sa se acorde clien-tei sale o pensiune alimentara de lei100 pe luná, pentru intretinerea sa,precnm i parasirea domiciliului con-jugal, iar pe de alta, conform art. 129,alin. 7 pr. civila, sentinta sa se pro-nunte cu executiune provisorie.

Tribunalul, avênd in vedere actii-nea intentata de D-na Masinca Hagia-chi, din Slatina, contra sotului ski C.Hagiachi, care are de obiect de a 'ise acorda o pensiune alimentará de100 lei pe lima, pentru intretinereasa i parasirea domie liulut conjugal,acordaiidu-se pentru acésta executiu-nea provisorie ;

Avénd in vedere ea acésta actiunes'a intentat de reclamanta in virtuteaactului pe paupertate stat in dosarulcererei divortului ;

Ascultand pe reclamanta in desvol-tarile gi sustinerile pretentiunei sale,f:tcute prin advoeatul sa;

Considerènd cà femeia in proces dedivort póte cere parásirea domiciliu-lui barbatulni, in tinapnl cat va tineprocesnl, precum i o pensiune de in-

3 (15) Dece mbre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2995

tretinere in proportiune cu mijlóceleb Arbatul ;

Considerênd cA defendorul avênd cu-r oseintA de termen, dupA cum se con-statA din citatiunea No. 18,489, ce is'a notificat prin Monitorul oftcial, nus'a presintat astA-4.f in instantA sprea combate pretentiunea reclamanteI;

Considerênd asemenea cA defendorulprin nesiguranta sa in ce concerne pla-ta alimentelor acordate femeef , pótemicgora dupA dispositiunile alin. 7 desub art. 129 pr. civilA, urmézI a i seacorda execntiunea provisorie;

Vqênd gi dispositiunile art. 250 c.civil gi 129 alin. 7 pr. civilä;

Pentru aceste motive, in numele le-lei, hotárasce :

Admite de intameiatA cererea recla-mantel gi prin consecintA acordA re-clamanteI pArAsirea domiciliului con-jugal.

Oblig6 pe defendorul C. lIagiachi,a plAti sotie l. sale ca pensiune alimen-tarA ate 50 lei pe lunA, calculat dela cererea divortuluI pAnA la des-facere, oft s'a admis din ceI pretingi.

Sentinta de fatä, conform art. 129,alin. 7 pr. civile, se pronuntA cu exe-cutiunea provisorie, fiind supusA opo-sitiuneI i apelului, In termenul pres-cris de lege.

Dati i citit n gedintä, publicA ali,19 Noombre 1882, in Slatina. No. 217.

Tribunalul ocoluluI Constanta.

D. Mihaili Dimitriu, de profesie co-merciant, domiciliat In comuna Pala-zu-Mare, din,plasa Constanta, prin pe-titiunea din 3 August 1882, inregis-tratA la No. 1,450, a format procescivil contra D-lor F. Schaf gi E. Kretsch-mer, ambil de profesie comercianti,domiciliati in urbea Constanta, pentrua fi obligati solidari la pieta sumelde 380 lei gi 20 bani, impreunA cuprocentele legale.

Acest proces s'a adjurnat in maimulte rinduri, din cause de neindepli-re de procedura i cA s'a presintat depArtI acte cari nefiind timbrate, s'amijlocit casierid i s'a obligat pàrtilepentru timbrarea lor gi in cele din ur-mä, prin jurnalul No. 954, din 13 Oc-tombre 1882, s'a amanat infatigareacausel pentru astA-4i.

La apelul nominal a compArut re-clamantul i piritul Kretschmer, lipsindcel al duoilea Ora Schaf, in privintacäruia citatiunea s'a publicat in Mo-nitorul oficial No. 175, din 2 Noem-bre curent, i procedura observAndu-se cA, este indeplinità, gi dispositiunileart. 151 din pr. civil ä. aplicate, vèlêndjurnalul No. 770, din 26 August a. c.,s'a luat In cercetare.

S'a dat lecturA petitiunei pentru in-tentarea procesului i celor-alte acteaflate la dosar.

S'a ascultat reclamantul care a sus-tinut a fi obligati ambil pAriti soli-der la plata sumel de 380 lei gi 20bani, datoriti ca tovarAgi aI fabriceIde bere din Palazn, care se compunedin 236 fr. gi 20 bani, datoratA pen-tru nutrimental unor cal ai fabricei,pentru care posedA semnAtura pAritu-lui Schaf, in registrul ski, la pagina 72,120 lel chiria uneI case pe timp de 4luni gi 24 lef costul a nisce mAncaredatA la servitoriI numitilor, din ordi-nul pAritului Kretschmer, insistAnd ai se acorda procente legale i cheltuelide judecatA, gi In acelagI timp a pre-sentat registrul de care se face men-tiune maI sus.

S'a ascultat pAritul Kreschmer, careobiectat cA suma de 236 fr. §i 20 b.

in adevér se datoresce pentru hrana anisce cal, Ind, acegti bani a rémas sAse plAtésee personal de tovarAgul séaF. Schaf, pentru cere finit a gi elibe-rat semnAtura directA a sa, iar pentruchiria unui bordeiii, a fost:fixat pretulde 60 frand, din care 40 franc' 'I-aréspuns, iar restul de 20 hand estegata a i'l pláti, cat privesce de cele-alte pretentiunI nu se recunósce dator,maI ales cA nici a autorisat pe recla-mante s dea mAncare la servitori.

Tribunalul, avênd in vedere recla-metiunea formath de D. Mihali Di-'mitriu , contra D-lor §af gi E.Kretschmer, care are de obiect a fi o-bligati solidarl la plata sumel de 380lei gi 20 bawl', impreunA cu procente-le legale ;

Au4ind pArtile presinte in sustine-rile lor ;

ConsiderAnd cé, pretentiunea recla-mantului se compune din 236 fraudgi 20 bani, pentru nutrimentul datunor cal, ce apartineaal proprietAteipAritilor ca tovaregi a fabricei de beredin Pales, 120 lei chiria und case petimp de 4 Inn' gi 24 lei costul a niecemAncare datA la servitoril numitilor,din ordinul paritului Kretschmer ;

Consideränd cA, din registrul pro-dus in instantA, de care reclamante,care e timbrat conform legei, resulthcA la pagina 72 este scris i semnatde pArAtul F. Schaf, cu data de 18Iunie 1881, ca sA angajeze a plAti indoné luni, 236 fr. gi 20 banI, D-luIM. Dimitriu, peutru nutrimentul datnnor cal, termen care a gi expirat ;

ConsiderAnd e, dupA cum s'a sus-tinut de pArAtul E. Kretschmer,dupA cum result6 din spiritul obliga-tiunel prevNutA in mentionatul re-gistru suma de 236 fr. gi 20 banl,privesce plata et personal pe pArAtul

Schaf, i nicI cum solidariA cu cel aldouilea pArAt ;

Consideränd cà pentru probarea ce-lor-alte pretentiuni, reclamantele nua presentat nicI o dovadá, ast-fel cáurmé4A a se lua de basA arétarea in-sugi a páratulni Kretschmer ;

ConsiderAnd cA numitul pArAt amArturisit cA pentru chiria unul bor-deifi pe timp de 4 luni, a fost fixatpretul de 60 lei, din care 40 '1-a res-puns gi se recunósce dator numal cu20 lel, iar pentru 24 lei costul a niscemAncare ce pretinde reclamantele, négAexistenta acestui debit, obiectAnd cAnu a autorisat pe reclamante ca sádea mAncare la servitorii BM:

VéljAnd art. 1,169, 1,170, 1,206,1,088 gi 1,589 eodul civil gi art. 150pr. civilé.

Pe aceste motive gi in virtutea le-gel hotArasce :

Admite in parte reclamatiunea D-ln"Mihali Dirnitrin i in consecintA ;

ObligA pa pârAtul F. Schaf, sá OA-téscA reclamantulul, suma de 236 leigi 20 bard, iar pe pArAtul E. Krets-chmer, sA plAte'scá numal 20 lei, am-bele sume se vor plAti de fie-care cudobénda legalA, de 10 la sutA pe an,socotitA de la 3 August 1882, datareclamatiunei i panA la numérátóre.

Asemenea obligA sá plAtéccA cacheltueli de judecatA, cel Antéiù Schaf35 leI i cel al douilea 'Kretschmer,15 lei.

Sentinta presentá este supusA nu-mal apeluluf In termen de 1 lonA,conform art. 74 din legea judecAto-riilor de ocóle, de óre-ce in cause suutaplicate dispositiunile art. 151, pro-cedura civilA.

DatA i cititA in gedintA publicA deastA-4i, 11 Noembre 1882, in ()regalConstanta.

No. 3,372. 1882, Noembre 18.

ESTRACTE DE DECISIUN

Tribunalul Ilfov, sectia comercialá.

ln procesul intentat de D-lor Blumen-feld et & pr in petitia registratA laNo. 10,331, din 6 Octombre 1882,contra D-lui N. G. Bibescu, cu domi-ciliul actualmente peste frontierA, pen-tru datorie de 4,894 napoleoni.

Tribunalul, in 4ioa de 20 Octom-bre 1882, in urma indeplinirel forma-lititilor prevOute de lege, a pronun-ciat sentinta en No. 580, precum ur-mézA.

CondamnA pe N. G. Bibescu, sAlui Blumenfeld et & strum de

4,894 napoleoni de aur, cu procentelelegale, de la intentarea actiunel 6 Oe-

2996 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3 (15) Decembre 1882

tombre 1882, Sala, la achitare, plus70 lei cheltueli de judecata.

In co privesce cererea de esecutieprovisorie reclamatnl 'ai reserva dreptula face o noua cerere.

Acésta, sentinta se pronuncia cudreptul de opositie i apel conformlegei.

Data ai cititS. in aedinta publica la20 Octombre 1882.

No. 11,961. 1882, Noembre 27.

In procesul intentat de Banca Ro-maniei, prin petitia registrata la No.10,684, din 18 Octombre 1882, contraD-lui N. G. Bibescu, actualmente cudomiciliul peste frontiera, pantru va-lidare de poprire potrivit cu suma de25,000 napoleoni ce datoréza.

Tribunalul, in 4ioa de 11 Noembre1882, ID urma indeplinirei formaliaa-tilor preveaute de lege, a pronunciatsentinta No. 625, din 1882, precumurméza :

ValidéO poprirea efectuata in ileIede 21 ai 22 Octombre 1882, prin -cesele-verbale en No. 948 ai 942 dre-sate de corpul portareilor al tribuna-lului Ilfov, in mânele aefului porta-reilor al tribunalului Ilfov, i in mâ-nele grefierului tribunalului comereialde Ilfov, pe ori-ce suma de baui cevor fi adunat i ce se vor aduna dinain4area sfeclelor ai chiria fabricei dezahár de la Chitila, precum i oH-cerecipisa constatätóre de depuneri debani s'ar aíia la acel corp i la grefasus-aisa drept pret al recoltei de sfe-cle saa a chiriei sus-aisei fabrice, a-vera a lui N, G. Bibescu, acésta spredespagubirea bancel Romaniei, de sit-ina de 25,000 napoleoni de aur, cuprocente ai cheltueli prevaclute in sen-tinta No. 563, din 1882.

Se mai condamna N. G. Bibescu,platésca bancei Romaniei, 60 lei chel-tuell.

Acésta sentinta se pronuncia cudreptul de opositie i apel conformlegeh

Data ai citita in aedinti publica la11 Noembre 1882.

No. 11,958. 1882, No embre 27.

In procesul intentat de D. Blu-menfeld et & prin petitia registrata laNo. 10,357, din 6 Octombre 1882, con-tra D-lui N. G. Bibescu, cu domici-liul actualmente peste frontiera, pen-tru validare de urmarire potrivit ensuma ce datoréza. de 4,894 napoleoni.

Tribunalul, in aioa de 27 Octombre1882, in urma indeplinirei formalita-tilor prevaajute de lege, a pronunciatsentinta No. 585, din 1882, precumurmtaaa :

Validéza urtnarirea veniturilor ge-

nerale ale moaielor Mogoaóea ai Chitila, ta Stan Ilie, roman, major, plugar, dina fabricei de zahar, situata pe aceste comuna Dobresci, sa sufere inchisóremoaii avere a lni N. G. Bibescu, spre corectionala pe timp de o luna, aseme-despagubirea D-lor Blumenfeld et & nea se mai condamna sa platesca Sta-de sumo, de 4,894 napoleoni de aur, tului un lea cheltueli de proceduracu procente ai cheltuelf. penala., cum ai 20 lei despagubire ci-

Ia act de declaratia reclamantuluicit retuntii la sechestrarea venitului Sentinta se pronunta cu drept devief din Dragaaani, judetul Valcea. opositie ai apel.

Numesce girant pe D. advocat Em.Culoglu, care sa, administreze i saperceapa veniturile pe cari le vor de-pune la casa de depuneri, iar recipi-sele la tribunal.

la act de declaratiunaa reclamantu-lui cá consimte a rémanea proprieta-rului casa de pe moaii cu tóte imbu-natatirile.

Se va comunica D-lui Culoglu, cáruia se va fixa apuntamez tele in urma.

Sentinta se pronuacia cu dreptul deapel conform art. 318 pr. civila.

Data ai eitita in aedinta publica la27 Octombre 1882.

No. 11,955. 1882, Noembre 27.

Tribunalul Dolj, seetia comercial&§i de notariat.

Pentru declarare de faliment a D-luiGeorge Costiescua tribunalul prin sen-tinta cu No. 107, hotarasce :

Declara din oficia in stare de fali-nient pe George Costiescu, comerciantdin Crajova, care dupil dispositiunileirt. 191, codal comercial, perde drop-tul de a'ai mai administra averea sa,conform art. 198 acelaa cod se nu-mesce judecator-comisar, D. meznbrucomercial Florea Stancescu, care se vainvita, conform art. 203, sa pue subsigiliú tótá averea sa mobila cu ob-servatiunea art. 213, ace'as cod, con-form art. 189 codul comercial, se ho-tarasce incetarea platilor de la 17 Fe-b-uarie, data protestului a doua po-litá, iar dupa dispositiunile art. 206,codul comercial, se numesc sindici pro-visorii D. 1. Pazu i D. Chintescu,conform art. 201 codul citat, falitulse va aresta la domiciliul sal sprecare finit se va invita politia locaItal pazef ca sa nu doséscs.

Estract dupa sentinta de facia seva publica prin Monitorul oftcial §i seva lipi in sala aedintelor acesteI sec-tiuni, spre cunoscinta generala, con-form art. 190 codul comercial, iarconform art. 204, se va raporta i D-luiministru justitiei despre acest faliment.

Sentinta este supusa pe calea apelu-lui conform art. 321 codul comeicial,

Data i citita In edinta publica13 Noembre 1882, ()rap]. Crajova.

Tribunalni de Arge§.Prin sentinta corectionala No. 473,

din 1882, s'a condaranat Ion 4is §i Né-

Tribunalul de Buzed.

Tribunalul, prin sentinta No. 787,din 27 Octombre 1882, a condamnatpe Lazar Dragomir, din comuna Ali-ceni, la inchisóre corectionala pe tampde 3 luni, platind si un lea portulhartiilor, pentru furt de la stapânul saa.

Acésta se publica spre cunoscintagenerala, inculpatului i se Et dreptulde opositie i apel eel acordá legea.

-- Fria sentinta No. 786, din 27Octombre 1882, s'a condamnat AlecuBerlescu, major, cu domiciliul necu-noscut, a suferi inchisóre corectionalape timp de 7 lain!, platind si lei 10despagubiri civile reclamantului, plusun lea portul hârtiilor.

Acésta e publicia spre cunoscintainculpatului, spre a usa de dreptul deopositie i apel acorda legea.

Tribunalul Ilfov, seetia comerclala,

Autorisafiune.

Sub-semnatul, Elias Franco , sotulD-nei Miriamo Franco , casatorit cudota dupa cum resulth din actul dotallegalisat de onor. departamentul drep-tátel: la No. 352 din anul 1857.

In conformitate cu art. 5 din codulcomercial, daa autorisatie sotiei meleD-ei Miriamo Franco, pentru a intre-prinda comerciul de manufacturá, cumai ori-ce alt-fel de comercia, fará insha avea necesitate de veri-o alta auto-risatie speciala din parte'mi , saa fiechiar asistenta mea.

Pentru ca re am format presentul act.1882, Noembre 24.

Semnat, Elias Franco.ii111111

ANUNCIURI ADMINISTRATIVE

Prefeetura de Ilfov.

Conform decisiunei comitetului per-manent cu No. 5,287, se publica sprecunoscinta generala ea, la 20 Decem-bra 1882, este a se tine licitatie pen-tru darea in antrepriza, a construireipodului de peste bratul cel mic al Sa-barului.

3 115) Decembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL RONIANIEI 2997

Licitatia se va tine in ar6tata 4i, In rilor pentru muncile agricole pe anulpretoriul comitetului, la ora 1 p. m.,1 1882, precum urmézI :dupa formele prevqute in legea comp-tabilitii tei a Statului , iar planul sidevizul , se pot vedea de amatori inori- ce 4i de lucru in cancelaria comi-tetului , de la orele 10-4 p. m.

No. 16,113. 1882, Noembre 30.

Prefectura de Rãmnicu-Sárat.

Onor. comitet permanent, prin deci-siunea luatä in qedinta de la 29 No-embre 1882, fixând 4ioa de 30 Decem-bre 1882, pentru darea in antrepriza areparatiei poclulni dupe calea judeténä,Ramnicu-Braila, punctul Obiditi.

Prefectura publica spre cunoscintaD-lor amatori, a se presenta in sala se-dintelor comitetului la arèlatul termende a concura , fiind insotiti si de ga-rantiile necesare, conform conditiuni-lor generale de lucrari publice.

Amatoril vor putea lua cunoscintade lucrarile pentru earl ail a concura dinproiectele aflate la biuroul technic inori-ce 4i de lucru.

No. 10,920. 1882 Noembre 30.

Prefectura de Romanatt.

Din causa ca nu s'a aprobat de o-nor. minister al lucrarilor publice re-sultatul licitatiunei tinuta in (lioa de6 Noembre 1882, pentru aprovisionareapetrisului necesar intretinerei si inpie-trirei soselelor judetenerua si (Jaracalu-Leu, despre care tratézapublieatiunea ea No. 9,626 , din No-nitorul ofteial No. 170 din 1882.

Comitetul permanent judetén prinincheierea cu No. 2,925, a disposat ti-nerea unei noui licitatiuni in ilioa de16 Decembre 1882.

In consecinta prefectura publica spregenerala eunoscinta ca tinerea licita-tiunei in 4ioa indicata, va avea loc insala §edintelor cornitetului permanent,la orele 12 a. in., prin observarea dis-positiunilor art. 40 prima 57 din legeacore ptabilitatei generale, iar conditiu-nile, planurile , statele de indicatie siestimatiile relative , se pot vedea deD-nif amatori in ori-ce di, in cancela-ria biuroului serviciului technic al ju-detului.

No. 10,738. 1882, Noembre 29.

Prefectura de Tecucld.

Consiliul judetiart avênd in vedereart. 23 din legea muncilor agricole;

Avend in vedere avizele consilielorcomunale si a comitiului agricol, aúvotat in gedinta de la 20 Octombre1882, sesiunea ordinarä, tarifa pretu-

Pent ru plasa L'erheciu.Falcea de araturá saú sepiltura lei 16.Falcea de prasilä de duoè ori §i pusi

la co§ar lei 40.Falcea de prasila de 2 ori necárat;i

lei 30.Falcea de secera lei 16.Falcea de cósá lei 16.Luna la plug lei 16.Dioa cu card lei 2.Dioa cu mainele lei 1.Chila de trierat cu calf leLA.

Transportul la yard a unel chile.Comuna Oncesci-Noui la gara Ba-

ci1ului 4 lei §i la gara Ghidineni lei 4,bani 50.

Comuna Oncesci-Vechi la gara Ber-lad 6- lei, la gara Bacaului 4 lei §i lagara Ghidigeni 4 lei 50 ban!".

Comuna Godinesci la gara Bacaa 4lei si la gara Bercheciu 5 lei.

Comuoa Vultureni la gara Ghidige-ni 4 lei, 50 ban!.

Comuna Gáiceana la gara Tecucia5 lei, la Adjud 3 lei si gara Berche-cin 4 lei.

Comuna Negulesci la gara Glidige-ni 2 lei si la gara Bercheciu 2 lei.

Comuna Huruesci la gara Adjud 2lei, 50 ban!.

Comuna Corni la gara Adjud 2 leisi la gara Sascut 1 lea, 50 ban!.

Comuna Condrachesci 1 lea la garaSascut si 3 lei la gara Adjud.

Comuna Corbasca 2 le! la Adjud §i1 lea la Sascut.In pl4ile numite Berlad-_Nicoresci.Falcea de pragila de 2 ori cule§i si

pugi la cogare lei 36.Falcea de pragila de 2 or! culesi §i

necarat lei 26.Falcea de seeera §i carati lei 24.

de secera necarata lei 16., de cosa carata le! 25., de cosa necaratä lei 20.

de aratura , semanata cu se-manta proprietarului si grapata lei 20.

Luna de vara cu palmele la ori-cemundi §i mancare lei 26.

Luna la plug Omen! mad si mânca-rea lei 20.

Luna la plug pentru baeti lei 14.Pioa de varti cu palmele fara man-

care lei 1 bani 50.Dioa de vara cu palmele cu man-

care lei 1.Vioa cu carul in 2 boi 3 le! si in 4

boi lei 4.Pogonul de vii cu anul lei 35.

Transportut la yard de child.Comuna Calmatuf la gara Ivesci lei

1 ban! 50.

Comuna Tudor-Vladimirescu la garaVamegu ban! 50.

Comuna Fundeni la gara Vamesu 1lea §i Conachi ban! 50.

Comuna Liesci la gara Ivesci §i ga-ra Conachi lei I.

Comuna Bucesci idem idem lei 1.Vultureni la gara Ivesci bani 50.Torcesci idem 50 ban!.Ivesci la gará 25 bani.Umbraresci la gara Ivesci lei 1.Barcea la gara Ivesci bani 80.Puteni la gara Tecucia si Ivescilei 2.

Matca idem lei 1.Corodu idem lei 2.

Negrilesci la gara Bercheciu b. 70.Vizuresci la gara Tecucia lei 2.Tepu la gara Berchecia lei 1.Tigänesci la gara Tecuci a lei 1.Buciumeni idem lei 2.Ploscuteni la gara Adjud lei 1

ban! 50.Homoscea la gara Adjud lei 1

ban! 50.Poiana la gara Tecucia lei 2.COsta-Lupei idem le! 2.Nicoresci idem le! 1 bani 50.Ionasesci idem lei. 2.Cozmesci idem lei 1 ban! 50.Movileni idem lei 1 ban! 50.

Pentru plasa Zeletin.Falcea arata, grapata §i semanata

cu semânta proprietarului lei 16.pioa cu palmele cu mâncarea lei 1.ldem idem fara mancare lei 1 ban! 50.Idem cu caral en 2 boi lei 2 §i cu 4

boi lei 3.Falcea pra§ila de 2 or! el:flee gi ca-

rat!, cu mancare lei 30.Idem fara mâncare lei 35.Falcea sapat sail internat ler18.Ealcea secerat §i carat en mâncare

lei 16 §i fara mâncare lei 20.Falcea cosit cu adunat §i carat lei

15 cu mancare, §i fa.ra maalcare lei 20.Trieratu unei chile cu caf fara niân-

care lei 4.Lucratul anual a lima pog. vie le! 30.

Transportul la yard a unef chile.Comuna `Spriea la g fiat Ghidigeni i

Bêrlad lei 4.Comuna Colonesci idem lei 4.

Buda idem lei S.RachitOsa idem lei 3.Burdusaci idem lei 2 ban! 50.Stanigesei idem lei 3.Cialesci idem lei 3.Mohorâti idem lei 2 ban! 50.Muncelu idem lei 2 ban! 50.Podu-Turcului idem lei 2.Boghesci la Ghidigeni lei 1 b. 50.Valea-Rea idem 1 ban! 50.Gohoru idem gi Bercheciu lei 1.Nartesci la Berchecia lei 1.

2998 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3 (15) Decembre 1882

Comnna Brahagesci idem lei 1.Corbita la Adjud, Ghidigeni

Berheciu lei 2 bani 50.Giurgióna idem idem lei 2.

Aceste preturi s'a votat de consiliuljudetian In edinta indicate, de la 20Octombre 1882. No. 9,133.

Prefectura de Buzeti.

In nóptea de 22 23 curent, de ca.-tre facatori de rele, s'a furat un calal D-lui Matache Dimitrie Giurgescu,din comuna Chiojdu, plaiul Buza, a-cest judet, ale carat semne sunt : laper inurg-tnchis, cóma in drepta.

Asemenea a perit de la pasiune luiStan Popescu, din comuna Nehoiasu,tot din acel plaiù, un cal la per negru-deschis, en pete albe pe spinare, stri-eat de sea, o dung albà in curniezispeste burta din stanga, potcovit gi be-tég la piciorul gang din urma.

o iapa, a D-lui Dumitru Popescu,tot dln expusa comuna, la per murga-inchisa, pérul retezat la frunte gi la oureche spintecata.

Sunt rugate Vito autoritatile admi-nistrative si comunale din tera, sa bi-ne-voésca a laa mésurele necesare pen-tru aflarea acelor vite i prinderea fu-rilor.

No. 12,249. 1882, Noembre 27.

Creditul agricol din Ilfov.

Apel la sub-seriptiunea de actiuni.

Conform art. 5, din legea caselor decredit agricol, se emit prin sub-scripti-une publica 3,000 actiuni nominati-ve de cate 100 lei fie-care, platibileal pari In 4 rate egale, pentru acope-rirea capitalului de 300,000 lei avan-sat de Stat gi de judetul Ilfov la con-stituirea acestui credit.

Sub-scriptiunea se face eu inceperede la 1 Noembre 1882, In töte 4i1elede lucru de la 12 pana la 4 ore, inlocalul creditulut in Bucuresci, stradabiserica Ienei, No. 2.

Sub-scriitorii vor proba calitatea lor,de agricultori sail industriali agricoliromani prin cartile de alegatori i alteacte, precum: de cumparatóre, de aren-dare, de plmta contributiilor, patente,ctc.; et vor versa prima rate, de 25 leieontra unut titlu provisoriü nominativpentru fie-care actiune si se supun Inceea ce privesce drepturile i datoriilelor, legei i regulamentului caselor decredit agricol sanctionate de guvern.

Sub-scriptiunea se va, declara tnehisa1ndatil cu numeral de 3,000 actiuni vafi acoperit.

Pentru versarea fie-carei rate urine,-

teire asupra actiunilor, se vor face a-peluri conform art. 22, din regulament.

No. 314. (5, 2 4.) 1882, Octom. 23..11.010111101i2117

MISCAREA MARITINIA A PORTURILOR

Galati , 1 Decembre.Sosit : vaporul engles Sir-Bevis, din

Constantinopol, desert.Pornit : bricul elin Dio-Adelfi, pen-

tm Marsilia, en ovr,z.--Sulina, 1 Decembre.

Sosit : vaporul ergles Sarah, pentruSulina, din Brindizi, desert.

Esite : vaporul engles Muriel , pen-tru Malta, cu orz din Braila. Vaporulfrances postal Arethuse , pentru Con-stantinopol, din Braila, cu diverse. Va-porul engles James-Whishow, din Brailapentru Anvers , cu gran. Vaporul en-gles Rossini, din Galati, pentru Malta,cu porumb. Bricul otoman Sf. Dimi-trie, din Galati, pentru Constantinopol,cu cherestea. Bricul elin Spiridon, dinBraila, pentru Marsilia , cu

OBSERVATIUNI METEOROLOGICE--Pe diva de 1 Decembre 1882.

VArciorova.Vulcau.Severin.

Craiova.Calafat.Cetate.Slatina.Karacal.Corabia.Bechet.Pitesci.Gaesci.Arges.Campu-Lung.Ra.m.-Valcea.Cozia.Horezu.

N ovad.Dragasani.

Tergu-Jiu.Nlagurele.Fiimnicea.Rogiori.Balaci.Alexandria.Giurgin.Slobozia.Calarasi.

Budes i.Urziceni.Ferbinti.

Nor, 1 gr. plusNor, 3 gr. plusPlóe, 6 gr. plusNor, 4 gr. plus:Plele, 4 gr. plusP1.6e, 4 gr. plusVariabil, 4 gr. plusNor, 2 gr. plusFlóe, 6 gr. plusPlea?, 7 gr. plusPlóe, 7 gr. plusPlele, 2 gr. plusPle.e , 5 gr. plusPlde, 5 gr. plusPlde, 5 gr. plusPlde, 5 gr. plusPlóe, 3 gr. plusPlóe, 4 gr. plusPlóe, 3 gr. plusPlcle, 3 gr. plusPlóe, 6 gr. plusPlcie, 5 gr. plusPlde, 3 gr. plusPlóe, 3 gr. plusNor, 4 gr. plusNor, 4 gr. plusNor, 4 gr. plusNor, 5 gr. plusPlóe, 3 gr. plusPlóe, 6 gr. plusPleie, 3 gr. plusPlóe, 5 gr. plusNor , 5 gr. plusNor, 3 gr. plusNor, 2 gr. plus

Domnegti.Ptoesci.Tergu-VeF.teiMarginent.FiIipetLValea-Calug.

I eni.Urlati.Mizil.Campina.Sinaia.Precleal.Buzeu.PArscov.Patarlage.Ram.-Serat.Balta-Alba.Focsani.Odobesti.Adjud.T.-Ocna.Panciu.Moinesci.

Buhusi.Piatra.Neamtu.Poman.

Botogani.Dorohoiti.Mihaileni.Harle,A.Folticeni.T.-Frumos.

Codãesci.Husi.Dranceni.Maragesci.Falciii.Berlad.TeenciA.Ivestl.P.-Turcului.Galati.Braila.Mácin.Isaccea.Tulcea.Salina.Babadag.Mangalia.

Mahmudie.Costanta.

Medgidie.Cerna-Voda.Ostrov.Harsova.Cara-Omer.Eski-Kili.ObedeniSteanesci.

Pl6e, 5 gr. minusNor, 7 gr. plusNor, 7 gr. plusNor, 7 gr. plusPleie, 4 gr. plus.Pl6e, 3 gr. plus.Plóe, 2 gr. plusPlee, 4 gr. plusPlóe, 1 gr. plusPlcie, 5 gr. plusPlóe, 1 gr. plusPlóe, 2 gr. plusPlóe, 4 gr. plusPlóe, 1 gr. minus

- Plóe, 3 gr. minusPlóe, 3 gr. plus .

Plóe, 3 gr. plusPlóe, 4 gr. plusPlde, 2 gr. plusPlóe, 2 gr. plusCeta, 2 gr. plusPlóe, 3 gr. plusCéta, 2 gr. plusPlóe, 3 gr. plusPlóe, 4 gr. plus.Plóe, 4 gr. plusPlóe, 1 gr. plusPlóe, 2 gr. plusPlóe, 4 gr. plusPlete, 2 gr. 7plusP1.5e, 4 gr. plusPlóe, 2 gr. minusPleie, 2 gr. minusPlóe, 4 gr. minusPlóe, 1 gr. minusPlcle, 3 gr. plusPl6e, 0 gr. plusPlcie, 7 gr. plusPlóe, 7 gr. plusPlóe, 1 gr. plusPlde, 3 gr. plusPlóe, 3 gr. plusPlóe, 2 gr. plusPlóe, 5 gr. plusPlcie, 2 gr. plusPII5e, 5 gr. plusPl6e, 1 gr. plusPlóe, 51`gr. plusPlóe, 5 gr. plusPlcie, 5 gr. plusPLR.. 6 gr. plusP16,, 6 gr. plusPlóe, 5 gr. plusPlóe, 5 gr. plusNor, 7 gr. plus , ma-rea agitata.Nor, 6 gr. plusNor , 4 gr. plus, ma-rea calma.Nor, 5 gr. plusNor, 5 gr. plusNor, 4 gr. plusNor, 3 gr. plusNor, 5 gr. plusNor, 4 gr. plusPlóe, 5 gr. plusNor, gr. 3 plus

3 (IS) Decembre 1882 MONITORUL OFI.CIAL AL ROMANIEI 3999721

BULETINUL FINANCIAR

(Serviciul agentief Havas)

13 Decembre 1882.

Cursul de Paris. Cursul Cursulflel din ajlID

Renta roman& 50/0 . . . . 90 50 90 50Nouile obligatil 60/0 ale C F.R.Aotiunile b&nce1 RomCredit mobiliar rom&n . .

Renta trances& 5o/0 105 30 114 85Lose tureesel 55 25 56

Cursul de Berlin.Obligatiunl vechI ale C.F.R.Oblig. egilor ferste romane 92 50 92ObligatiI nout 60/0 ale C.F.R. 102 10 102

5c1/0 96 80 96Imprumutul Oppenheim . . 108 50 109

Cursnl de Londra.

60308020

Actiunile bAncel Romania 101 100 16 /6Imprumutul Oppenheim . .

Stern . . . . . 15 3/,

Cursul de Ilene.NapoleonulGalbenRenta met, 50

9 465 9 475 64 5 64

77 10 77 20

BIBLIOGRAFII

CARTE DE ADRESEA

BUCURESCILOR

Pretul. 1 leù.

Editura tipografiel Rominul, Carol Göbl14, strada Doamne1, 14.

A apàrut de sub presá : Almanahulsliaruluf aCimpoluID , ilustrat, pe a-nul 1883. Preful 50 bald. 8-2

ANUNCIURIPARTICULARE

SOCIETATEACREDITULIJI MOBILIAR ROMA-.N

Cu incepere de la 1 (13) Decem-bre 1882, D-nii actionari ai socie-tsatei de credit mobiliar român,vor putea preda la scaunul socie-tätei , strada Doamnei, No. 9, ti-tlurile D-lor nominative si provi-sorii liberate de acéstA societatecu lei noui 125 , spre a primi inschimb actiunile sale definitive lapurtAor, liberate cu lei noui 250,in proportiune de duoé actiuni no-minative pentru o actiune la pur-t A-tor §i acésta fdrA nici o chel-tuialä. 6-2 Directiunea.

COMISION CASk DE S H1MB

FRATII BENZAL41b18STRADA LIPSOANI, 41m"

4.

MO27

4

T. A. IA:Et27 STRADA LII9CANI,

==CIIRSUL BUCIIRESCI

Pe çlioa de 2 Decembre 1882, ora

CIIRSUL BIICURESCI

Pe çlioa de 2 Decembre 1882, ora

EFECTELE Cump. EFECTELE Cump.

60/0 Oblig. de Stat oonvertite . .

60/o . oilor ferate Romitne5% Rent& amortisabilâ50 0 Renta RomânâOblig. 4.e pens. (3001.) dob. 10. fr7o/0 Serisurl fonciare rurale . .

50107% s s urbane.. .

60,0 . .

50 7

80 0 Impr. municipal Bueuresol.Impr. oil pr. Bucur. (bil. 20 1.).Aotiun. banoe1 nat. a Româniel.ActiunI Dacia-Rominia

ale soo. de ored. mobiliaroonstruotiunl

Ob1igatiun1 esite la sort1Cupóne def. exigibileArgint si. bil. de banes contr. aurRubla hârtieFloriniLose otomane

cumin, DIN VIENA

13 Deoembre

NapoleonulDuoatulLose otomaneBubla hârtie

CURSUL DIN BERLIN

13 Deoembre

AotiunileOppenheim.Ruble hârtieObligatiunl nuoI 60 0

5o,

CURSITL DIN PARIS

13 Decembre

Rents RominiLose Otomane

SCIIIMBITL 2 Decembre

Paris (3 lunI)la vedere.

Londra (3 lunI)la vedere

Berlin (3 lun»la vedere

Viena la vedere

Pentru telegrams :BENZAL.

9710392901/2

225100 492

1031 ,971/2891/2

1031/2301/2

1345423

211,2.so2.,

50

9'461/2

251/21161/2

109.0199 60102.

98-so

901/256

99.20100

25.025.30

1221

1233/ 42.121/2

971/21031,29214911 ,

2301041/4

921/21033/,98991 2

104311 2

1350425

Argint

;:o2-6o2.13

60

5°/0 Renta amortisabilä5c1/0 Renta perpetua .66/0 Oblig. de Stat60/0 Oblig. de Stat drum de ferV/0 Seris. tune. rurale .50/0 Seris. tune. rurale .

Seris. tune. urbane66/0 Saris. tune. urbane . . .

50/0 Solis. fune. urbane80/0 Imprumutul comucial . . .

Oblig. case! pens. (leI 10 dob.)Imprumutul en premieAetiunI Wined nationale . .

AetiunI Dacia-Romania" .National&

, Credit mobiliar . .

Construetiunis Fabric& de hirtie

Argint contra aurBilete de bane& oontra aur. .FlorinI austriao1 .

CURSUL DIN VIENA

14 Deoembre

NapoleonulDuoatulLose otomane .Rubla de hârtie

CURSUL DIN BERLIN

14 Deoembre

Aotiunile C. F ROppenheimObligatiunI nuoI 60/0 C. F. R.

pi5o/0

Rubla de hirtie

CURSTM DIN PARIS

14 Deoembre

Rents, rominitLose otomane

SCHIMBUL 2 Decembre

Paris 3 lunIla vedere

Londra 3 lunlla vedere

Berlin 3 I unI, la vedere

'Plena la vedere

9/7 8901/797

1033 492

1031/597%90

1031/222430

1350421237485540

2 232.

2 t.11/2

9 481125.54

26119.80

108.5)102.20

96 80

198 so

90.6055.25

991.510025

25.221/2122.30123.70

2.22

921 491971 2

10414923,6

1031,298901/4

104226

311360423239487542

2.121/2

99.1199.90

25.1/025.

1223/8123 66

2,3

8000 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3 (15) Decembre

AV f SSe aduce la cunoscinta posesorilor de obligatiuni" al imprumutului

Dance Nationale din Grecia , de franc! 72,716,400 , ch a §ése rata,care plus spesele de rimese etc. se suie la fr. 30.30 de fie-care obliga-thine in aur, se primesce la casa

D-lui U. J. Negropontes, din Galatia epoca stipulata adica :

de la 1 (13) pder, la 5 (17) Decembre 1882

presentandu-se tot-o-data §i titlurile ca sa se insemneze pe dênseleincasarea diseI rate.

Cei din D-nii posesori ce vor prefera sa platésca mentionata ratiila Bucuresci, pot sà depuie titlurile lor la D-nii Chrissovelo,i fils qiC-nie, din Bucuresci, (strada Lipscani, No. 17,) subt a D-lor chitanta,platind tot-o-data mentionata rata, care pentru spesele ce se vor maiface se va calcula atunci cate fr. 30.35. Iar titlurile vor fi trimisede mentionatii D-nif Chrissoveloni fils §i C-nie, la G-alati , ca sa seinsemneze pe densele efectuarea plateI §i inapoindu-se vor fi la tim-pul cuvenit predate de numitil catre posesori.

Directia regiel tutunurilor §i s6,rei.Brevetul No. 297 , din 1877, elibe-

rat pentru capitala Bucuresci , findperdut, se anulézA , de óre-ce titularulai anume Nicolae Marin, 'i s'a elibe-rat un alt brevet pentru a continuav tn4area tutunurilor.

De acésta se aduce la cunoscintapublicii, spre

No. 12,053. 1882, Noembre 30.

at'at In diploma de recu-r mi§terea calitA.te mele de cetAtén

rom'an, cât i In tóte actele specialeposterióre , sunt trecut cu numele deIoan Ioachimescu, iar nu de Joan Joa-chim, dupA acum semnam maI 'nainte,am ondre a aduce la cunoscinta tutu-ror acelora cad aü avut §i aü afacer1cu mine , cí de a4i inainte nu, voiúsemna nici o datá de cat cu numelede loan Ioachimescu; recunoscênd Insáca bune tóta actele semnate de minecu numele de Ioan Joachim.

Ioan Ioachiniescu. 9-3 J.D.

DIRECTIUNEA MONITORTJLITI OFICIAL SI DIPRIMERIEI STATULUIIn 4ioa de 7 Decembre 1882, la orele 10 de dimi4éta, s'a decis a se tine licitatiune prin batae de to-

bA, pe piata Sf. Anton, pentru vinderea in parte sati in total a 930 kilograme capéteie de fringhii, dupaproba ce se va pune in vederea amatorilor.

Doritoril dar, cari vor voi a lua parte la acésta licitatiune, sunt invitati a veni in arétata qi pe qisapiaà spre a concura, cunoscend ea adjudecataril vor depune indata banii, in mainile agentului fiscal, §iprimi tot in aceimi qi , prin cantarire, materialul de la magasia acestei directiuni din hotelul erban-Voda, strada Smardan.

Dacii vinderea expusului material nu se va termina in aceimi 4i se va continua §i in qilele urmatóre.No. 571. 1882, Noembre ls.

CASA DE DEPUNERI, DE CONSEMNATIITM §:I DE ECONOMIECasa de economie ofera, sub garantia Statului; mijlocul cel mal sigur pentru a provoca, a pastra, a face

producetóre, §i pentru a stränge economiile cele mai neinsemnate ale claselor muncitóre.Toti casieril Statului , §efif de oficiuri telegrafo-postall, perceptorii, directorif de gimnasil ; licee, in-

stitutorI §i institutóre, invetatorii satesci precum §i directórele de scóle de fete §i invetktórele, sunt a-genti principali saü secondari al easel de economie.

Ori-ce locuitor al terei, fará deosebire de nationalitate, de sex §i de etate, pOte versa economiile sale in lo-caiitàtile desemnate, in meinele agentilor autorisati de casa centrala.

Depunerile se pot face in tóte gilele, de la 10 ore diminéta pank la 4 ore dupa amia41.Depunerile nu pot fi mai midi de un le4 no4, nici mal mari de 300 lei, pentru o singura data.Pana la o noug hotarire a consiliului de administratie, dobenda se floca4 la 5 la sut4 pe an.Depunetorul la casa de economie primesce la cel d'anteifi,yersamint ce face, un libret in care se in-

scrie numele §i domiciliul depunetorului, versAmintul §i data lui.Acest libret servesce pentru inscrierea tutulor versämintelor ulterióre.Agentil cari primesc depositele sunt datori a libera pentru fie-care versamint §i o- recepisa din regis-

trul cu mat ca.Administratiunea acestel case dand din noú publicitätei clisposiii1e principali ale legal, indémnä pa

clasele muncitóre, po lucrátori, meseria§l, impiegati, militari i alti , a '§I a§eq.a micele lor economil lacasa, pentru a le spori §i a le face producetóre.

o economie de (lece banl,(centime) pe ti , adunate i depuse regulat la finele fie-CareI luM la casa de e-conomie, care platesce dobênda 5 la suta pe an, §i dobenda la dobênda, (14 un capital de 204 lei in 5 ani,de 467 lei" in (lece ani, de 805 lei in 15 ani i de 1,238 lei in 20

No. 18,328. 16-9 J. D. 1582, Noembre.

IMPRIMERIA STATIJLIJI Director, A. LAPATI