SUBIECTE TEST 1 MISS

1. Etape in realizarea unui sistem de monitorizareMonitorizare - proces de supraveghere si observare activa a pacientului, ce presupune prelevarea de semnale biomedicale sau parametri fiziologici, pe un interval de timp (de ordinul zilelor), care vor fi interpretati de medic. achizitia semnalelor biofizice si biochimiceprelevarea biopotentialelor si a altor marimi biofizice si biochimice; presiune arteriala; temperatura; puls; ritm respirator; lucru mecanic cardiac / fonocardiograma; oximetrie (determinare a cantittii de oxigen din hemoglobina; cantitate de oxigen continut de hemoglobinasangvin); glicemie. pre-procesarea si procesarea semnalelor biofizice si biochimice achizitionate; dezvoltarea interfetei monitor-pacient; tele-transmisia semnalelor catre centrala spitaliceasca; realizarea structurii sistemelor de tele-monitorizare; fiabilitatea procesarii si transferului datelor ; disponibilitatea sistemului; managementul energetic al acestuia.

2. Parametrii vitali: Ritmul cardiac (pulsul) - ofera indicatii asupra functiei cardiovasculare parametru fiziologic ce permite o evaluare a starii generale a pacientului,tulburarile de ritm cardiac fiind nregistrate prompt, iar variatiile putnd fi usor diferentiate ntre anormale/normale. Frecventa respiratorie parametru utilizat mai rar datorita dificultatilor tehnice de nregistrare. Utilitatea masurarii frecventei respiratorii este reprezentata de posibilitateadetectarii unor disfunctii respiratorii sau a unor insuficiente primare sau secundare unei alte afectiuni (afectiuni cardiace congenitale). Presiunea arteriala parametru evaluat frecvent (pe cale non-invaziva) deoarece se face cu usurinta si ofera date relevante asupra activitatii cardiace. Exista pe piata variate modele de aparate utilizabile la domiciliu pentru prelevarea presiunii arteriale. O monitorizare continua a valorilor presiunii arteriale ofera o acuratete diagnostica net superioara nregistrarilor realizate ocazional, o data cu internarea/controlul medical al pacientului. nregistrarile permit diagnosticarea exacta a tipului de hipertensiune, titrarea medicatiei antihipertensive si controlul hipotensiunii cu medicatie. Temperatura corpului frecvent masurata de pacienti la domiciliu, n special n cazul unor stari febrile sau a unor stari hipotermice. Cu toate acestea, ea este masurata sporadic, iar pacientii nu stiu ntotdeauna cnd este momentul ideal de a evalua acest parametru. Monitorizarea temperaturii corelata cu simptomele asociate ajuta medicul n stabilirea corecta a diagnosticului.Saturatia oxigenului din snge (SpO2) reprezinta un indicator global de oxigenare a sngelui (cantitatea de oxigen legat de hemoglobin n sngele arterial), fiind utilizat n monitorizarea cardiovascularasi respiratorie, n timpul anesteziei si terapiei intensive, sau n resuscitare.

3a.MONITORIZAREA SEMNALELOR ECG Monitorizarea ambulatorie (24/48h) a semnalului ECG ofera medicului informatii despre functionarea inimii pe durate de timp mai mari dect ncadrul unei consultatii de rutina. Astfel sunt surprinse toate situatiile care apar n decursulunei zile. nregistrarea se face prin intermediul unor electrozi montati pe corpul pacientului conectati la un dispozitiv de nregistrare (denumit Holter) prins la sold. Utilitatea monitorizarii acestui parametruconsta n: diagnosticare, preventie, evaluarea pe termen lung (pentru afectiuni care nu pot fi depistate pe nregistrari sporadice) sau n stabilirea medicatiei administrate unor pacienti cu tulburari cardiace. - Este recomandata: pentru diagnosticarea si evaluarea severitatii aritmiilor cardiace si a tulburarilor de conducere care sunt intermitente si nu sunt surprinse n timpul unei electrocardiograme obisnuite; n cazul n care pacientul prezinta simptome de palpitatii si pierderi de cunostinta; pentru evaluarea eficientei tratamentului antiaritmic; pentru diagnosticarea ischemiei silentioase (care produce modificari electrocardiografice, dar nu este nsotita de durere).

3b. MONITORIZAREA SATURATIEI DE O2 Monitorul de SpO2 (pulsoximetru) Masoara neinvaziv concentratia de O2 din snge (O2 n snge este legat de hemoglobina si numai o mica parte este dizolvat n plasma). principiul de functionare se bazeaza pe spectrofotometrie de absorbtie (legea Beer-Lambert), masurnd modificarile de absorbtie a luminii de catre doua forme de hemoglobina (2 HbO oxihemoglobina si Hb hemoglobina redusa).SPECTROFOTOMETRIE - Ramur a opticii care se ocup cu determinarea intensittii radiatiilor monocromatice care constituie spectrul unei radiatii compuse

4. Telemonitorizarea - serviciu de telemedicina ce presupune monitorizarea de la distanta a functiilor vitale ale unui pacient prin intermediul echipamentelor medicale.

5. Sisteme de telemonitorizare: a)Sistemul EPI-MEDICS (Enhanced Personal, Intelligent and Mobile System for Early Detection and Interpretation of Cardiological Syndromes) colaborare intre cercetatori din FranTa, Italia si Suedia (anii 20012004), realizarea unui dispozitiv pentru telemonitorizarea semnalului ECG numit PEM (Personal ECG Monitor) pentru detectia diferitelor afectiuni cardiologice (de tipul aritmiilor cardiace).Exemplu: DISPOZITIVUL PENTRU TELEMONITORIZAREA SEMNALULUI ECG (PEM - PERSONAL ECG MONITOR) achizitioneaza 3 canale ECG timp de 10 secunde; reconstruieste cele 12 derivatii standard ale ECG folosind un algoritm bazat pe retele neuronale artificiale; memoreaza valorile numerice ale semnalului ECG mpreuna cu datele personale ale pacientului pe un card personal (de tip SmartCard) n dispozitivul PEM; semnalul ECG este apoi prelucrat si functie de rezultate se activeaza (sau nu) alarmele.(Daca alarma are nivel ridicat de importanta ea este transmisa automat catre cel mai apropiat centru de urgenta n caz contrar aceasta fiind transmisa catre un server web. Este anuntat medicul curant printr-un SMS si email, datele fiind trimise automat de server.) datele si alarmele de la pacient sunt transmise spre serverele de telemonitorizare/centrele de urgenta prin comunicatie Bluetooth (catre telefonul mobil), iar de acolo mai departe prin GSM/GPRS.

b) Sistemul AMON (Advanced Care and Alert Portable Telemedical MONitor) realizat n Israel ntre anii 2001 2002 a pus la punct o bratara (Wrist-Mounted Monitoring Device) cu biosenzori pentru monitorizarea parametrilor vitali : ritmului cardiac, semnalului ECG pe doua canale, presiunii arteriale, saturatiei oxigenului din snge, temperaturii corpului, cu posibilitatea transmiterii datelor prin GSM/GPRS catre centrul de telemedicina.

c) Sistemul MobiHealth - dezvoltat n Germania, ntre anii 20022003 sistem de telemonitorizare bazat pe retele de senzori (BAN Body Area Network) atasati pacientului, care achizitioneaza si transmit date continuu catre un PDA. Senzorii ce formeaza reteaua achizitioneaza un canal ECG sau saturatia oxigenului din snge, transmit datele PDA-ului folosind protocolul Wireless Bluetooth, si mai departe catrecentrul de telemonitorizare prin GPRS/UMTS.

d) Sistemul CardioNET (Sistem Integrat pentru Supraveghere Continua n Retea Inteligenta e-Health a PacienTilor cu Afectiuni Cardiologice) permite telemonitorizarea pacientilor cu afectiuni cardiace (cardiopatie ischemica, tulburari de ritm), realizeaza: optimizarea schimbului de informatii ntre pacient, medic de familie, policlinica, spital, casa de asigurari de sanatate cunoasterea exacta a antecedentelor medicale, a tratamentelor si a evolutiei acestorpatologii.Arhitectura sistemului CardioNET - de tip distribuit: compusa din mai multe servere de baze de date, terminale de acces si echipamente medicale mobile interconectate prin Internet. exista intre serverele de baze de date un protocol de comunicatie pentru schimbul de informatii administrative (nume, vrsta, CNMP, adresa, etc.) si medicale (tratamente anterioare), referitoare la pacienti. datele despre un pacient sunt replicate pe mai multe servere, marind astfel fiabilitatea sistemului.

e) Sistemul TELEASIS (Sistem complex, pe suport NGN pentru teleasistenTa la domiciliu a persoanelor n vrsta) vizeaza aspectul medical si social al telemonitorizarii are ca principal scop obtinerea unor servicii personalizate pentru ngrijirea vrstnicului, reducerea cheltuielilor spitalicesti si o crestere a preponderentei ngrijirii la domiciliu.

f) Sistemul MEDCARE sistem de monitorizare a activitatii cardiace, permite achizitia si transmiterea prin Internet a semnalelor ECG (12 derivatii) si analiza acestora n timp real. semnale bioelectrice de la inima sunt achizitionate, comprimate, mpachetate si transmise catre un server situat la centrul de telemonitorizare.

6. Sisteme de telemonitorizare - generalitati :Pot folosi pentru prelevarea parametrilor fiziologici retele de senzori si traductori, sau doar un singur dispozitiv; Se folosesc pentru alarmare, altele au intergrati algoritmi evoluati de procesare a semnalelor n vederea clasificarii acestora;-Majoritatea sistemelor prezentate folosesc pentru transmisia parametrilor monitorizati de la dispozitivele de prelevare la centrul de telemonitorizare Internet-ul (prin Ethernet, WiFi sauGSM/GPRS);-Niciunul din sistemele prezentate nu si propune elaborarea unui diagnostic pentru pacientul monitorizat

7. Arhitectura unui sistem de instrumentaie Biomedical:electrozi/traductoare, etaje de amplificare i filtrare a semnalelor analogice, convertoare A/D sistemul de prelucrare numeric (primar) a datelor.

8. Arhitectur de sistem care ilustreaz interconectivitatea componentelor unui sistem medical wireless

9. Codificarea si cuantificarea informatiei continute de semnale fac apel la diferite metode de transformare a semnalului numeric inregistrat intr-o alta reprezentare , mai convenabila, in functie de natura semnalului studiat.Cuantificarea:- importanta in procesarea numerica a semnalelor uni- sau bi-dimensionale.- aceasta operatie introduce erori sistematice cunoscute sub numele de zgomot decuantificare.Algoritmele de codificare dezvoltate au si scopul de a reduce efectele zgomotului de cuantificare in etapa de decodificare. Unul dintre avantajele filtrelor in cuadratura (quadrature mirror filters) este acela de a capta acest zgomot de cuantificare si a-l bloca in interiorul unor benzi de frecventa bine definite.

10. Compresia informatiei (datelor) apare, de asemenea si in activitatile legate de transmisia acestora, deoarece canalele de transmisie au o capacitate limitata, impunandu-se reducerea informatiei astfel incat sa fie compatibila cu largimea de banda alocata.(Exemplu din neurofiziologie: Capacitatea nervilor optici de a transmite informatia vizuala este in mod sigur mai mica decat volumul de date colectat de celulele retinei. Astfel, se discuta despre etapa de preprocesare a informatiei vizuale inaintea transmiterii acesteia catre creier (teorie dezvoltata de David Marr).)

11.Tipuri de semnal clasificari Clasificare generala: din punct de vedere al predictibilitii: deterministe, dac evoluia lor este previzibil i se pot descrie prin funcii de timp (ex.: x(t) = A sin(t+)) aleatoare, dac au o evoluie imprevizibil sau mult prea complex pentru a putea fi exprimat printr-o expresie matematic (ex.: zgomot) din punct de vedere al evoluiei n timp: continue, dac sunt descrise prin funcii continue de timp discrete, dac au valori definite doar la anumite momente de timp din punct de vedere al amplitudinii: continue, dac domeniul de variaie al amplitudinii este un interval continuu cuantizate, dac amplitudinea poate lua un numr finit de valori

12. Semnale deterministe - ale cror valori sunt bine determinate, iar evoluia lor este previzibil i se pot descrie prin expresii matematice explicite de timp, tabele de date sau reguli binedefinite. Altfel spus, pentru aceste semnale sunt cunoscute cu certitudine valori de timp.La rndul lor, semnalele deterministe pot fi clasificate n: semnale periodice, cvasi-periodice i transitorii (neperiodice = toate semnalele deterministe care nu sunt periodice)Un semnal este periodic dac satisface urmtoarea relaie:x(t) = x(t + nT ) - la orice moment de timp t, n care cu T s-a notat perioada (fundamental) a semnalului. Semnalul periodic oarecare rezult prin repetarea la intervale de timp egale cu perioada T a unui semnal de o form oarecare i de durat finit. Semnalele din aceast categorie pot fi simplu descompuse n semnale elementare armonice, ele putndu-se reprezenta prin serii Fourier (combinaii de funcii sinusoidale). Variaiile semnalului periodic sunt cunoscute dac este cunoscut evoluia acestuia n interiorul unei singure perioade. O clasificare util dat de periodicitatea semnalelor, este gruparea acestora n dou categorii: semnale armonice i semnale nearmonice.Semnalele cvasi-periodice este acel semnal care, dei sintetizat dintr-o sum de funcii armonice (cu variaie sinusoidal), nu este periodic, deoarece raportul dintre dou frecvene oarecare nu este un numr raional. Acestea pot fi descompuse n serii Fourier.Restul semnalelor deterministe, care nu sunt nici periodice i nici cvasi-periodice sunt semnale tranzitorii,caracterizate prin spectru Fourier continuu.

13. Semnale aleatoare - au o evoluie imprevizibil, sau prea complex pentru a putea fi exprimat printr-o expresie matematic explicita, sau o astfel de descriere ar fi prea complicat din punct de vedere practic (exemplu: semnal zgomot, cu variaie n timp neregulat). n mod cu totul special, el este definit de o valoare efectiv, i/sau o valoare medie calculate pe un interval de timp dat (i nu o perioad, semnalul nefiind periodic!). Ele se pot fi reprezentate doar grafic. n procesul de msurare nu intervin doar semnale utile. De multe ori, semnalul de msurare este afectat de existena nedorit acestor semnale perturbatoare. Pentru descrierea semnalelor aleatoare se aplic tehnici de analiz statistic - teoria probabilitilor i a proceselor stochastice.

14. Concentratori de informatieUn semnal este complet determinat dac i se cunoate, integral, variaia n timp i spaiu. Cum acest lucru este mai mult dect incomod, se dorete evidenierea unor caracteristici (n numr finit!) ale diverselor tipuri de semnale:a) Semnale deterministe -> Semnale oarecare :Valoarea momentan u(t);Valoarea maxim - umaxValoarea minim - uminb) Semnale deterministe-> Semnale periodice (perioad T)AmplitudineValoare vrf-la-vrf (Peak-to-Peak Voltage) uppValoare medie (Mean Value):

Valoare medie a semnalului redresat (Average Value):

Valoare efectiv (Root Mean Square Value; rms):

factorul de vrf (crest factor):

factorul de form (form factor):

Energia

Semnal periodic: E --> infinitPuterea medie:

15. Semnale armonice (domeniul continuu) Semnal sinusoidalx(t) = A sin(t+) = A sin (2f*t + ) = A sin (2/T * t + )unde: A amplitudinea semnalului pulsaia faza iniial a semnaluluif frecvena semnaluluit timpulT perioada

16. Semnale nearmonice Pot fi date de o relatie de forma:

unde: A0 este componenta continu (valoarea medie a semnalului), iar termenii sumei reprezint componentele armonice, de frecven egal cu un multiplu al frecvenei f.

17. Latimea de banda a unui semnal Bandwidth = intervalul de frecventa in care sunt concentrate frecventele reprezentative (importante) =F2-F1 Adica x% din puterea/ energia semnalului: 95%, 90%, 75% Adica regiunea dinspectru coresp.

18. Semnal analogic - explicatiiSemnale provenite din lumea real nconjurtoare, sunt continue n timp i ca domeniu de valori (in amplitudine). Amplitudinea acestora poate lua orice valoare real din domeniul lor de valori. Circuitele care prelucreaz acest tip de semnal se numesc circuite analogice.Dintre semnale analogice pot fi enumerate urmtoarele: electrice - tensiune,curent, cmpul magnetic, cmp electric; mecanice: vitez, for, cuplu, etc; fizicochimice: temperatura, concentraie pH etc.Pentru prelucrarea semnalelor cu ajutorul sistemelor electronice, acestea suntconvertite cu ajutorul traductoarelor n mrimi electrice: tensiune, curent.Semnalele analogice - sunt studiate la teoria clasica a semnalelor (integrale/derivate continue,transformata Fourier, Laplace, etc.)

Referitor la semnalele analogice o importan major o reprezint influena semnalelor perturbatoare ( = un semnal parazit care nu conine semnal util dar se suprapune peste acesta.)De obicei au un caracter aleatoriu dar pot fi i semnale deterministe (pot fi exprimate printr-o lege de variaie cunoscut), (de ex.:brumul, semnale de la staii de radioemisie, etc.).Orice semnal perturbator de aceeai natur cu semnalul analogic peste care suprapune, produce o eroare relativ egal cu raportul celor dou semnale. La frecvene joase sub 50 Hz predomin perturbaiile datorate descrcrilor electrice atmosferice i vibraiilor mecanice, valoarea lor efectiv fiind mare. Influena vibraiilor mecanice asupra traductoarelor i instrumentelor de msur electrice are loc prin efect de microfonie. n domeniul de frecvene (103 - 105) Hz perturbaiile au un nivel relativ constant i se numesc zgomot alb. Cauzele acestor pertubaii se datoreaz in principal aparaturii electronice. Peste 105 Hz nivelul perturbaiilor ncepe s creasc n special datorit factorilorexterni: emitoare radio TV, convertoare electrice de nalt frecven.Posibilitile de reducere a raportului semnal util - zgomot (raportul dintre puterea semnalului util i putera corespunztoare perturbaiilor dintr-un punct al liniei de transmitere) este modularea (n amplitudine, frecven sau faz) pentru emitor i respectiv modularea pentru receptor.Observaie: n practic, n cazul n care se msoar o tensiune continu cu un voltmetru numeric, iar aparatul de msurat are un afiaj dat, de 3 cifre, semnalul de msurat exist n orice moment de timp, ns se pot citi un numr finit de valori ale acestuia (date de numrul cifrelor afiate). Spre exemplu, voltmetrul afieaz la un anumit moment de timp tensiunea de10.6V, iar o alt citire valoarea indicat este 10.7V. Dei ntre cele dou valori vizualizate tensiunea poate avea o infinitate de valori, aparatul poate codifica prin afiaj doar cele trei cifre.

19.Semnale discrete Sunt obtinute prin citirea valorile pe care le ia semnalul analogic (n timp continuu) la anumite momente de timp unde M este o mulime discret. De obicei, intervalul dintre dou momente de timp este constant.

Procesul de memorare a acestor valori, adica operaia prin care un semnalul continuu este reprezentat cu un numr finit de valori se numete discretizare.Selectarea valorilor semnalului continuu la anumite momente reprezinta eantionarea n timp, = Samplingt = 0, Ts, 2Ts, 3Ts,... , unde Ts este pasul sau perioada de eantionare.Pentru simplificare secvena se reprezint ca fiind definit pe N,inndu-se cont de valoarea pasului de eantionare Ts numai atunci cnd este necesar. Deci, semnalele discrete provin matematic din semnalele continue n timp, prin restrngerea domeniului de definiie doar la valorile discrete.Discretizare: Matematic: cu Ts pas de esantionare Real: cu convertor A/D intrare: semnal analogic intr-o anumita gama ex. 0-5 V iesire: semnal numeric, pe un numar oarecare de biti aplicatii uzuale 10, 11, 12 biti; aplicatii speciale 16, 20, 24 biti

20. Semnale digitaleSunt semnale discrete din punct de vedere al evoluiei n timp i cuantizate ca domeniu de valori.Se obine din semnalul continuu prin eantionarea la anumite momente de timp, i prin conversia numeric (digitizare) a valorii semnalului. Astfel, semnalul va avea un numr finit de valori, la momente de timp bine definite, iar valorile sunt trunchiate/rotunjite, ca urmare a capacitii limitate de reprezentare numeric. Sunt procesate cu calculatorul numeric. Sunt studiate prin folosind teoria semnalelor digitale sau discrete (sume integrale, transformata in Z, etc.)

21. Digitizarea semnalelor implica 3 operatii:-esantionarea = prelevarea la intervale egale de timp a valorilor instantanee ale semnalelor-trunchierea = decuparea dintr-un semnal infinit a unei portiuni finite de timp (fereastra)-cuantizarea (conversia A/N)= transformarea nivelelor de tensiune ale esantioanelor in coduri numerice.Prin procesul de eantionare i digitizare a semnalelor analogice, se pierde o parte a informaiei acestora. Astfel, cu ct numrul de bii folosii pentru digitizare este mai redus, iar perioada de eantionare este mai mare,reprezentarea semnalului continuu iniial va fi mai redus n informaie. Pentru a avea o pierdere ct mai mic a informaiei unui semnal analogic, estenecesar alegerea unei perioade de eantionare ct mai mic, iar procesul dedigitizare a semnalului s utilizeze un numr ct mai mare de bii.

22. Teorema esantionarii Teorema lui Shannon: Un semnal cu timp continuu avnd componente de frecven maxim fmax poate fi reprezentat prin eantionare regulat, cu o frecven de eantionare de cel puin2*fmaxf 2 fmax Frecventa de esantionare trebuie sa fie cel putin dublul frecventei maxime din spectrul semnalului (Criteriul Nyquist)O conditie suplimentara este aceea ca spectrul semnalului sa fie marginit. Alegerea frecventei de eantionare fs suficient de mare pentru a respecta teorema lui Shannon nu este ns totdeauna posibil. Astfel, dac semnalul are i componente de frecven foarte mare, sau dac exist i zgomot (care este de frecven mare) nu vom putea, sau nu vom dori creterea excesiv a ratei de eantionare.

23.Fenomenul de repliere (aliasing )Daca criteiul Nyquist nu este respectat, atunci spectrele se vor suprapune, fenomen ce poarta numele de aliere (sau repliere, eng aliasing). In acest caz, semnalul analogic original nu mai poate fi refacut corect din esantioanele sale. Daca fs < 2f1 spectrele se suprapun si se aduna. Deci semnalul nu mai poate fi corect reconstituit.

24. Analiza Fourier - utila pentru procesarea datelor deoarece descompune un semnal intr-un sir de componente sinusoidale de frecvente diferite, fcnd trecerea din domeniul timp in domeniul frecventa, realiznd calculul amplitudinii si fazei variabilelor (date, semnale) transformate.

25. Seria Fourier Spectrul semnalelor continueSerie Fourier:

unde: este pulsatia semnalului original f(t)

Modulul coeficienilor seriei Fourier se numete spectrul semnalului f(t).

Serie Fourier pentru semnale discretePentru semnalul x(n):

Coeficientii:

26.Utilitatea transformatei Fourierpermite analiza in frecventa a semnalelorfurnizeaza informatii despre continutul de frecvente si latimea de banda a semnaluluifurnizeaza informatii pentru proiectarea filtrelorpermite separarea anumitor componente dorite (aplicatii in compresia datelor)permite inmultirea (convolutia) polinoamelorFFT - utila in calculul spectrului puterii unui semnal si filtrarea digitala a semnalelor.

27. Tehnici (transformate) utilizate in procesarea semnaleloranalogiceConvolutia: concept de baza in procesarea semnalelor care afirma ca semnalul de IN poate fi combinat cu diferite functii ale sistemului pt. Determinarea marimii de IE;

Transformata Fourier Descompune un semnal intr-un sir de componente sinusoidale de frecvente diferite, facand trecerea din domeniul frecventa in domeniul timp, realizand calculul amplitudinii si fazei semnalului transformat

Transformata Laplace Transformata Fourier generalizata care transforma un semnal sau un sistem intr-un nr.complex

28. Tehnici(transformate) utilizate in procesarea semnalelor digitaleCorelatia(autocorelatia);Convolutia(produsulde convolutie);TransformataFourier Discreta(TFD-fft);TransformataZ;TransformataHilbert;TransformataWavelet.

29. Histograme = reprezentare grafica a numarului de esantionare dintr-un sir de date (semnalul) care au aceeasi valoare, in functie de plaja de valori a esantioanelor.Suma numarului de aparitii din histograma este egala cu numarul de esantioane din semnalul considerat.

Unde M reprezinta numarul de valori posibile pe care fiecare esantion le poate lua.Histogramele sunt utile pentru calculul valorii medii si a deviatiei standard in cazul unui numar mare de date (milioane de esantioane), spre exemplu in cazul procesarii de imagine. Histogramele grupeaza impreuna esantioane care au aceeasi valoare. Aceasta permite sa se realizeze calculul statistic utilizand un numar mic de grupe de valori in loc de milioane de valori. Prin utilizarea histogramelor se pot calcula media si deviatia standard cu formulele urmatoare:

Spre exemplu, H10 inseamna numarul de esantioane care au valoare egala cu 10.Prin aceasta metoda se micsoreaza considerabil numarul operatiilor repetate, reducandu-se considerabil calculul statistic.Semnalul achizitionat este o versiune bruiata a procesului(semnalului de baza). Histograma se refera doar la semnalul achizitionat.