Monitorizarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor PLAN DIDACTIC la Monitorizarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilorTema 25. Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor Obiective generale : Cunoasterea legislatiei in vigoare privind echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor Obiective specifice : Insusirea principalelor mijloace tehnice prevazute de norme precum si a cerintelor de amplasare a acestora Durata: 2 oreMetode - procedee de invatare: expunere, problematizare,dezbatereSisteme de evaluare: ascultare orala , test Bibliografie :O.MAI 163/2007-Norma generala de aparare impotriva incendiilorAsigurarea materiala: laptop , folii , retroproiector , videoproiector , suporturi electronice de date si accesorii de protectie si salvare

Echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor si a amenajarilor cu instalatii de protectie impotriva incendiilor si cu alte mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor, stabilirea categoriilor, tipurilor si parametrilor specifici, precum si dimensionarea si amplasarea acestora se asigura conform reglementarilor tehnice si normelor specifice de aparare impotriva incendiilor. Mijloacele tehnice de aparare impotriva incendiilor trebuie sa indeplineasca si sa asigure criteriile si nivelurile de performanta prevazute de reglementarile tehnice aplicabile si de specificatiile tehnice de referinta. Categoriile principale de mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor sunt prezentate in anexa nr. 5 din Normele generale, potrivit rolului pe care il au in asigurarea protectiei constructiilor, instalatiilor tehnologice, amenajarilor si a utilizatorilor la actiunea incendiului. Dotarea operatorilor economici si a institutiilor cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor se face pe baza normelor specifice de aparare impotriva incendiilor si reglementarilor tehnice. Pentru tipurile de constructii, instalatii tehnologice si amenajari care nu se incadreaza in prevederile reglementarilor tehnice si ale normelor specifice se recomanda verificarea necesitatii si oportunitatii echiparii si dotarii acestora cu anumite tipuri de mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor, prin utilizarea unor metode de analiza sau prin elaborarea unui scenariu de securitate la incendiu. Proiectantii si beneficiarii au obligatia de a include in documentatie, respectiv de a utiliza numai mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor cu marcaj CE, certificate sau agrementate, conform legii.

Producatorii, furnizorii, proiectantii si executantii de mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor trebuie sa puna la dispozitia beneficiarului urmatoarele: a) documentele necesare conform legii pentru introducerea pe piata, dupa caz, a certificatului EC si a declaratiei de conformitate, a certificatului de conformitate al produsului, a agrementului tehnic; b) documentatia tehnica aferenta, conform standardului de referinta; c) schema sinoptica a sistemului/instalatiei, schemele bloc si de racordare si softul necesar; d) instructiuni de utilizare si pentru controlul starii de functionare; e) masuri care se adopta in caz de nefunctionare. Documentele de la alin. (1) lit. a) si b) se pun la dispozitie de producatori, furnizori si utilizatori, la cerere, organului de control pentru supravegherea pietei. Montarea, exploatarea si mentenanta mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor se fac in conformitate cu reglementarile tehnice specifice, cu instructiunile de montaj, utilizare, verificare si intretinere ale producatorilor si cu standardele europene de referinta, astfel incat sa li se asigure permanent performantele normate.

La stabilirea tipurilor de instalatii de protectie impotriva incendiilor si a altor mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor cu care se echipeaza constructiile, instalatiile si amenajarile se au in vedere urmatoarele criterii: a) conditiile si cerintele tehnice precizate in reglementarile tehnice specifice; b) posibilitatile de actionare in spatii inchise, in subsoluri, la inaltime sau in medii cu nocivitate marita; c) caracteristicile si performantele mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor; d) compatibilitatea substantelor de stingere cu clasele de incendiu si cu alte substante de stingere utilizate simultan sau succesiv; e) influenta substantelor de stingere asupra utilizatorilor, elementelor de constructie ale cladirii si mediului. Tipul si numarul de stingatoare cu care se doteaza constructiile se stabilesc potrivit reglementarilor tehnice ori normelor specifice de aparare impotriva incendiilor. Numarul orientativ de stingatoare pentru dotarea categoriilor de constructii pentru care nu exista prevederi in reglementarile tehnice specifice este prezentat in anexa nr. 6.

Mijloacele tehnice de aparare impotriva incendiilor, cu care sunt echipate si dotate constructiile, instalatiile si amenajarile, se amplaseaza si/sau se depoziteaza, conform documentatiilor tehnice de executie si reglementarilor specifice, in locuri ferite de intemperii, agenti corozivi, efecte negative ale temperaturii etc. ori se protejeaza corespunzator mediilor in care se utilizeaza. La amplasarea mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor, care sunt utilizate de personalul de pe locurile de munca si/sau de fortele de interventie, in caz de incendiu, se au in vedere si urmatoarele cerinte: a) locurile de amplasare sa fie vizibile, usor accesibile si la distante optime fata de focarele cele mai probabile; b) inaltimea de montare sa fie accesibila; c) sa fie bine fixate si sa nu impiedice evacuarea persoanelor in caz de incendiu. Mijloacele tehnice de aparare impotriva incendiilor se marcheaza in conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice si ale standardelor specifice. Pe timpul exploatarii se asigura vizibilitatea si lizibilitatea marcajelor. Mijloacele tehnice de aparare impotriva incendiilor, cu care se echipeaza si se doteaza constructiile, instalatiile tehnologice si amenajarile, se intretin permanent in stare de functionare, cu asigurarea fiabilitatii si eficientei necesare, conform reglementarilor tehnice specifice.

Dotarea operatorilor economici, a institutiilor si localitatilor cu autospeciale si cu alte mijloace mobile de interventie la incendii se face pe baza reglementarilor si a normelor specifice de aparare impotriva incendiilor, respectandu-se criteriile minime de performanta privind organizarea si functionarea serviciilor publice, voluntare si private pentru situatii de urgenta. Proprietarii/utilizatorii constructiilor, instalatiilor tehnologice si amenajarilor trebuie sa execute periodic controlul starii de functionare a mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor, cu care acestea sunt echipate si dotate, prin personal anume desemnat si instruit in acest scop (1). Scoaterea din functiune a mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor fara luarea unor masuri alternative de aparare impotriva incendiilor ori neasigurarea parametrilor necesari functionarii acestora in conditii de eficienta este strict interzisa. Controlul starii de functionare a mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor se executa conform prevederilor cuprinse in reglementarile tehnice, normele specifice de aparare impotriva incendiilor, precum si in instructiunile tehnice elaborate de proiectanti si/sau de producatori/furnizori. Persoanele fizice si juridice care efectueaza proiectarea, montarea, verificarea, intretinerea si repararea mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor trebuie sa fie atestate in acest sens, in conditiile legii. Periodicitatea lucrarilor prevazute la alin. (1) se stabileste conform normelor specifice de aparare impotriva incendiilor, reglementarilor tehnice de exploatare si precizarilor producatorilor/furnizorilor acestor mijloace tehnice.

Pe perioadele de oprire a functionarii sistemelor, instalatiilor, aparatelor si dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, pentru executarea lucrarilor de intretinere si reparare ori in caz de opriri accidentale, proprietarii/utilizatorii trebuie sa asigure masuri tehnice si organizatorice alternative pentru evitarea producerii unor eventuale incendii, precum si de actiune in caz de necesitate. Substantele speciale pentru stingerea incendiilor se supun verificarilor periodice privind mentinerea calitatilor in timp, conform reglementarilor specifice si precizarilor producatorului/furnizorului. Exploatarea, intretinerea, reviziile si reparatiile la autospeciale, utilaje si celelalte mijloace mobile de interventie la incendii se executa conform normelor tehnice emise de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta. Reparatiile la mijloacele tehnice precizate mai sus se planifica si se realizeaza la termene cat mai scurte, asigurandu-se, in perioada scoaterii din interventie a acestora, masuri alternative de aparare impotriva incendiilor.

Proprietarul/utilizatorul constructiilor, instalatiilor tehnologice si amenajarilor trebuie sa asigure existenta unui registru de control al instalatiilor de semnalizare, alarmare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, in care se consemneaza toate datele relevante privind: a) executarea controalelor starii de functionare, a operatiunilor de verificare, intretinere si reparatii; b) executarea de modificari, extinderi, reabilitari, modernizari etc.; c) producerea unor deranjamente, alarme de incendiu, alarme false, intreruperi, declansari intempestive etc., cu mentionarea cauzelor care le-au determinat. Datele consemnate trebuie sa indice cu claritate ziua, luna, anul, ora si locul producerii evenimentului. Modelul registrului de control este prezentat in anexa nr. 7. Pe toata durata de folosire a mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor, administratorii operatorilor economici/conducatorii institutiilor publice au obligatia sa demonstreze organelor de control respectarea prevederilor prezentelor norme generale, conform legii.

ANEXA Nr. 5 la normele generale

MIJLOACE TEHNICE de aparare impotriva incendiilor - Categorii principale -

1. Pentru echiparea constructiilor, a instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate: a) instalatii de protectie impotriva incendiilor; b) stingatoare si alte aparate de stins incendii; c) utilaje, unelte si alte mijloace de interventie. 2. Pentru dotarea serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situatii de urgenta: a) autospeciale pentru stingerea incendiilor; b) autospeciale auxiliare de interventie; c) nave pentru stingerea incendiilor; d) trenuri pentru stingerea incendiilor; e) aeronave de interventie la incendii; f) motopompe si alte utilaje; g) ambulante si autosanitare.

3. Pentru intreruperea procesului de ardere a materialelor si substantelor combustibile sau pentru protectia celor din apropierea focarului: a) produse de stingere; b) agenti neutralizatori, speciali. 4. Pentru protectia personalului de interventie: a) echipament de protectie la temperatura, socuri mecanice si la umiditate; b) mijloace de protectie a cailor respiratorii; c) accesorii de siguranta; d) accesorii de protectie la electrocutare; e) mijloace de iluminat; f) aparatura de comunicatii; g) echipament, aparatura, vaccinuri si instrumentar de protectie speciala impotriva efectelor agentilor chimici, radioactivi sau biologici; h) aparatura de detectare a concentratiilor explozive sau a prezentei unor substante nocive

ANEXA Nr. 6 la normele generale NUMAR ORIENTATIV de stingatoare portative pentru unele categorii de constructii

3. Cladiri de locuit (cu caracter de recomandare): - blocuri; - locuinte unifamiliale. 1 buc./ nivel / apartament4. Cladiri civile cu functiuni mixte (comert, birouri, reuniuni) 1 buc/300 mp5. Alte amenajari:- circuri mobile;- scene si tribune amenajate provizoriu in aer liber (pentru spectacole, mitinguri, competitii sportive etc.); - studiouri de radio, televiziune, indeosebi cu public. 1 buc/150mp

NOTA: Tipul si numarul de stingatoare se stabilesc de proiectant si, pentru constructiile existente, prin scenariile de incendiu sau de persoana cu atributii specifice, in functie de nivelul de risc de incendiu, tipul si cantitatea de material sau substanta combustibila/volumul de lichid combustibil din spatiul ce trebuie protejat. *) Performanta de stingere echivalenta cu focarele 21 A si 113 B, conform standardului european de referinta.

ANEXA Nr. 7 la normele generale REGISTRU DE CONTROL pentru instalatiile de detectare, semnalizare, alarmare, alertare,limitare si stingere a incendiilor Nr. crt. (fisa) ........................ Denumirea instalatiei ______ Producator/importator/furnizor ________ Caracteristici principale (loc amplasare, zone protejate, componente etc.) ______ Certificat CE/Certificat de conformitate al produsului/Agrement ________ Documentatie tehnica aferenta certificatului _________ Persoana fizica/juridica ce a executat proiectarea ______ Certificat atestare ______ --------------------------------------------------------------------------------

Persoana fizica/juridica ce a executat montarea ______ Certificat atestare _______ Persoana fizica/juridica ce executa verificarea, intretinerea, repararea _____ Certificat atestare _______ Contract nr. .................. Perioada contractului _______ Solicitare service deranjamente _______ Telefon, e-mail, fax ______ Personal responsabil _______

NOTA: 1. In registrul de control pentru instalatiile de detectare, semnalizare, alertare, alarmare, limitare si stingere a incendiilor se consemneaza toate datele relevante privind: a) executarea controalelor starii de functionare, a operatiunilor de verificare, intretinere si reparatii; b) executarea de modificari; c) actionarile in situatii de incendiu; d) evenimente produse: alarme de incendiu, alarme false de incendiu, defecte, intreruperi, declansari intempestive, teste, dezactivari temporare - cu mentionarea cauzelor care le-au determinat si a actiunilor corective efectuate. 2. Datele consemnate trebuie sa indice clar si precis data (anul, luna, ziua, ora, dupa caz, minutele si secundele) si locul de producere a evenimentului. 3. Toate evenimentele trebuie inregistrate corespunzator. 4. Registrul se completeaza pentru fiecare instalatie din dotare. 5. Se numeste un responsabil pentru completarea registrului; numele responsabilului este trecut in registru. 6. Se noteaza componentele inlocuite si cauzele inlocuirii.

Monitorizarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor PLAN DIDACTIC la Tema 26. Executarea lucrarilor cu foc deschis. Obiective generale: Cunoasterea legislatiei in vigoare privind masurile generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrarilor cu foc deschis .Obiective specifice: -Insusirea principalelor masuri de prevenire a incendiilor referitoare la utilizarea focului deschis in locuri cu pericol de incendiu , prepararea hranei , arderea resturilor vegetale , arderea miristilor , jocul copiilor cu focul , fumatul , etc.-Insusirea reglementarilor ce trebuie asigurate de catre administratorul operatorului economic/conducatorul institutiei sau ,dupa caz , de consiliul local amodului de executare alucrarilor cu foc deschis ,inainte , pe timpul si dupa terminarea lucrarilor.Durata: 1 oraMetode - procedee de invatare: expunere- dezbatere , problematizareSisteme de evaluare: ascultare orala sau test grilaBibliografie: O.MAI 163 / 2007-Norma generala de aparare impotriva incendiilorAsigurarea materiala: laptop , folii , retroproiector , videoproiector , suporturi electronice de date

Masuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrarilor cu foc deschis (art.97) (1) Utilizarea focului deschis in locuri cu pericol de incendiu si pe timp de vant este interzisa; locurile cu pericol de incendiu, in care se aplica aceasta interdictie, se stabilesc si se marcheaza de persoanele in drept. (2) Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis in incintele unitatilor, in zonele de agrement si in gospodariile populatiei se face numai in locuri special amenajate, in conditii si la distante care sa nu permita propagarea focului la constructii, depozite, culturi agricole, paduri, plantatii sau la alte vecinatati. (3) Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile se face in locuri special amenajate ori pe terenuri pregatite, cu luarea masurilor ce se impun pentru impiedicarea propagarii focului la vecinatati, asigurandu-se supravegherea permanenta a arderii, precum si stingerea jarului dupa terminarea activitatii. (4) Arderea miristilor se face numai dupa luarea masurilor ce se impun pentru impiedicarea propagarii focului la vecinatati, asigurandu-se supravegherea permanenta a arderii. (5) Utilizarea focului deschis nu se admite la distante mai mici de 40 m fata de locurile cu pericol de explozie: gaze si lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m fata de materiale sau substante combustibile: lemn, hartie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc., fara a fi supravegheat si asigurat prin masuri corespunzatoare. (6) Luarea masurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul in conditii si in locuri in care se pot produce incendii constituie o obligatie a persoanelor care raspund, potrivit legii, de cresterea, educarea si ingrijirea copiilor.

Reglementarea de catre operatorul economic/conducatorul institutiei,sau,dupa caz,de consiliul local a modului de executare a lucrarilor cu foc deschis,presupune:a) stabilirea locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrari cu foc deschis, cum sunt topirea bitumului, arderea deseurilor combustibile, curatarile prin ardere, precum si a persoanelor care le supravegheaza; b) stabilirea si marcarea locurilor cu pericol de incendiu in care este interzisa utilizarea focului deschis; c) nominalizarea persoanelor care au dreptul sa emita permis de lucru cu foc; d) descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunostinta si pastrare a permisului de lucru cu foc; e) aprobarea unor instructiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrari. Distrugerea prin ardere a unor deseuri sau reziduuri combustibile se efectueaza cu respectarea legislatiei specifice privind protectia mediului.

(1) Efectuarea lucrarilor de sudare, taiere, lipire sau a altor asemenea operatiuni care prezinta pericol de incendiu, in constructii civile (publice), pe timpul programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, in depozite ori in alte spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor combustibile este interzisa.(art.99) (2) Lucrarile prevazute la alin. (1) se pot executa in spatiile respective numai dupa ce s-au luat masuri pentru: evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea, spalarea, blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor, aerisirea sau ventilarea spatiilor, dotarea locurilor de munca cu mijloace de limitare si stingere a incendiilor. (3) Lucrarile mentionate la alin. (1) si la art. 97 alin. (4) se executa numai pe baza permisului de lucru cu foc, al carui model este prezentat in anexa nr. 4 la prezentele norme generale. (4) In toate cazurile prevazute la alin. (1)-(3) sunt obligatorii instruirea personalului de executie, control si supraveghere asupra masurilor de aparare impotriva incendiilor, precum si informarea serviciului privat/voluntar pentru situatii de urgenta. Permisul de lucru cu foc, se intocmeste in doua exemplare, dintre care unul se inmaneaza sefului formatiei de lucru sau persoanei care executa operatiunile cu foc deschis, iar celalalt ramane la emitent. Permisul de lucru cu foc este valabil o singura zi. La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se preda de catre executant emitentului.

Seful sectorului de activitate, atelier, sectie, depozit, instalatie etc. in care se executa operatiuni cu foc deschis are obligatia sa asigure masuri pentru: a) pregatirea locului; b) instruirea personalului; c) controlul dupa terminarea lucrarii. Executantul lucrarii are obligatia de a utiliza pentru executarea lucrarilor cu foc deschis numai echipamente si aparate in buna stare de functionare. Toate echipamentele si aparatele pentru executarea lucrarilor cu foc deschis se intretin si se verifica in conformitate cu instructiunile furnizorului.

In timpul executarii lucrarii trebuie sa se asigure: a) supravegherea permanenta a flacarii, a raspandirii si a traiectoriilor scanteilor sau particulelor de materiale incandescente si a intensitatii fluxului de caldura; b) strangerea si depozitarea resturilor de electrozi in vase speciale cu nisip sau cu apa; c) inchiderea robinetelor buteliei de oxigen si a generatorului de acetilena, daca durata intreruperii executarii lucrarii depaseste 10 minute; d) interzicerea agatarii arzatoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de generatoarele de acetilena; e) neefectuarea de deplasari cu arzatoarele aprinse in afara zonei de lucru sau de urcari pe scari, schele etc.; f) evacuarea carbidului din generator, in cazul intreruperii lucrului pe o perioada mai indelungata.

Dupa terminarea lucrarii, seful sectorului de activitate, trebuie sa asigure urmatoarele masuri: a) verificarea locului in care s-a executat lucrarea, precum si a spatiilor adiacente si a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata daca nu s-au creat focare de incendiu: zone incandescente, miros de ars sau degajari de fum etc.; b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificandu-se daca starea lor este intacta, si luarea de masuri in consecinta; c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore si in timpul noptii, a situatiei existente la locul in care s-a efectuat lucrarea si in imediata apropiere a acestuia; d) depozitarea in conditii de siguranta a echipamentelor folosite la lucrare; e) reamplasarea pe pozitiile initiale a elementelor si materialelor combustibile la cel putin 6 ore de la terminarea lucrarii; f) colectarea slamului de carbid in containere destinate acestui scop si depozitarea acestora intr-un loc special amenajat.

Folosirea flacarii: lumanari, faclii, torte si altele asemenea pe timpul spectacolelor de teatru, opera, opereta, a festivitatilor desfasurate in restaurante sau pentru ambianta ori divertisment in restaurante, baruri, cluburi, discoteci etc. este interzisa. (1) Pentru durate scurte, stabilite precis, se admite folosirea flacarii in situatiile mentionate la alin. (1), cu conditia asigurarii conditiilor de impiedicare a initierii si propagarii incendiului, dupa cum urmeaza: a) evitarea amplasarii in apropierea sau contactul cu materiale combustibile: decoruri, costume, haine, perdele etc.; b) folosirea unor suporturi incombustibile; c) prevenirea producerii unor incendii prin rasturnare, manevrare gresita etc.; d) stingerea obligatorie a flacarilor la terminarea evenimentului; e) nominalizarea personalului propriu ce asigura supravegherea si interventia in caz de incendiu; f) asigurarea mijloacelor tehnice adecvate de aparare impotriva incendiilor; g) anuntarea, dupa caz, a serviciului profesionist, voluntar sau privat, pentru situatii de urgenta, a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor. Pentru spectacolele de tipul mentionat la alin. (1), care au loc pe timpul unei stagiuni, se transmite la inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean/al municipiului Bucuresti, la inceputul stagiunii, programul spectacolelor respective.

Reglementarea fumatului din punct de vedere al prevenirii incendiilor este obligatorie in cadrul fiecarui operator economic sau al fiecarei institutii publice si se face prin dispozitie scrisa, data de persoana cu atributii de conducere. Pentru situatiile in care o constructie sau o amenajare este folosita de mai multi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispozitie emisa de proprietarul constructiei sau al amenajarii respective, insusita de utilizatorii in cauza. In dispozitia pentru reglementarea fumatului se mentioneaza: a) locurile cu pericol de incendiu sau de explozie, pe langa spatiile publice inchise, conform legii, in care este interzis fumatul sau, dupa caz, accesul cu tigari, chibrituri sau brichete; se prevad obligatoriu locurile cu schele, cofraje si esafodaje, realizate din materiale combustibile, precum si lanurile de cereale in faza de coacere si zonele impadurite; b) locurile amenajate pentru fumat; c) persoanele desemnate sa raspunda de supravegherea respectarii reglementarii, pe locuri si sectoare de activitate; d) alte date si informatii necesare sa fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu. Locurile in care este interzis fumatul se marcheaza conform legii. Locurile in care este permis fumatul se marcheaza cu indicatorul "LOC PENTRU FUMAT".

Locurile pentru fumat stabilite in exteriorul cladirilor sunt amplasate la o distanta mai mare de 40 m fata de locurile in care exista pericol de explozie: gaze si lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc., 10 m fata de locurile in care exista materiale solide combustibile: lemn, textile, hartie, carton asfaltat, bitum, si 50 m fata de culturile de cereale paioase in perioada coacerii si recoltarii sau de zonele impadurite. Locurile stabilite pentru fumat se prevad cu: a) scrumiere sau vase cu apa, nisip sau pamant; b) instructiuni afisate, cuprinzand masuri de prevenire a incendiilor si reguli de comportare in caz de incendiu; c) mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor. Scrumierele din interiorul cladirilor se amplaseaza astfel incat sa nu fie posibila aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum ar fi draperii, perdele, jaluzele. Depunerea in scrumiere a altor deseuri de materiale combustibile, cum sunt hartia, cartonul, textilele, este interzisa. Golirea scrumierelor in cosurile de hartie sau in alte locuri in care exista materiale combustibile este interzisa. Aruncarea la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse este interzisa.

PLAN DIDACTIC la Prevenirea incendiilorTema 27. Permisul de lucru cu foc deschis. Obiective generale: Cunoasterea legislatiei in vigoare privind permisul de lucru cu foc deschisObiective specifice: -Insusirea principalelor masuri de prevenire a incendiilor referitoare la utilizarea focului deschis in locuri cu pericol de incendiu , prepararea hranei , arderea resturilor vegetale , arderea miristilor , jocul copiilor cu focul , fumatul , etc.-Insusirea reglementarilor ce trebuie asigurate de catre administratorul operatorului economic/conducatorul institutiei sau ,dupa caz , de consiliul local amodului de executare a lucrarilor cu foc deschis ,inainte , pe timpul si dupa terminarea lucrarilor.-Insusirea modului de completare si utilizarea permisului de lucru cu foc deschisDurata: 1 oraMetode - procedee de invatare: expunere- dezbatere , problematizare , studiu de cazSisteme de evaluare: ascultare orala sau test grilaBibliografie: O.MAI 163 / 2007-Norma generala de aparare impotriva incendiilorAsigurarea materiala: laptop , folii , retroproiector , videoproiector , suporturi electronice de date

ANEXA Nr. 4 la normele generale Unitatea emitenta _____________________________ PERMIS DE LUCRU CU FOC Nr. ................din .................. Se elibereaza prezentul permis de lucru cu foc doamnei/domnului ..........................................., ajutat de doamna/ domnul ........................................, care urmeaza sa execute ......................................., folosind ....................................... la (in) ........................................................ . Lucrarile incep la data de .................................... ora ........, si se incheie la data de .................. ora ........ . Premergator, pe timpul si la terminarea lucrarilor cu foc se vor lua urmatoarele masuri: 1. Indepartarea sau protejarea materialelor combustibile din zona de executare a lucrarilor si din apropierea acesteia, pe o raza de ....... metri, astfel: ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2. Golirea, izolarea, spalarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalatiilor, prin: -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 3. Ventilarea spatiilor in care se executa lucrarile se realizeaza astfel: --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

4. Verificarea zonei de lucru si a vecinatatilor acesteia, inlaturarea surselor de aprindere si a conditiilor care favorizeaza producerea incendiilor si a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zona. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 5. Inceperea lucrarilor cu foc s-a facut in baza buletinului de analiza nr. ................ din .........................., eliberat de ........................................................ (acolo unde este cazul) -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 6. Respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor, specifice tehnologiei de lucru: -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 7. In zona de lucru se asigura urmatoarele mijloace de stingere a incendiilor: -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 8. Lucrarile cu foc deschis nu se executa daca sunt conditii de vant -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 9. Pe timpul lucrarilor se asigura supravegherea acestora de catre doamna/domnul ............................................ 10. Seful serviciului public voluntar/privat pentru situatii de urgenta este anuntat despre inceperea, intreruperea si incheierea lucrarii de catre: --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

11. Controlul masurilor de aparare impotriva incendiilor se asigura de catre doamna/domnul .................................. 12. Supravegherea lucrarilor cu foc se asigura de catre doamna/domnul -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 13. Incendiul sau orice alt eveniment se anunta la ........................................, prin ........................... -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 14. Alte masuri specifice de aparare impotriva incendiului -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 15. Personalul de executie, control si supraveghere a fost instruit asupra masurilor de aparare impotriva incendiului.

PLAN DIDACTIC la Monitorizarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilorTema 28. Surse de alimentare cu apa in caz de incendiuObiective generale: Cunoasterea surselor de alimentare cu apa in caz de incendiuObiective specifice: Insusirea principalelor metode de alimentare cu apa a autospecialelor (directa de la surse sub presiune sau naturale , in releu , in navera , prin intreruperea continuitatii si mixta )Durata: 1 oraMetode - procedee de invatare: expunere- dezbatere , problematizareSisteme de evaluare: ascultare orala sau test grilaBibliografie: Manual de hidraulica pentru pompieriAsigurarea materiala: laptop , folii , retroproiector , videoproiector , suporturi electronice de date

1. Retele de distributie a apeiAlimentarea cu apa a centrelor populate si a intreprinderilor industriale constituie una din sarcinile importante ale gospodariei comunale. Aceasta alimentare se face prin retele de apa, care au rolul de a aduce apa direct la locul de consum.In centre populate, alimentarea cu apa a consumatorilor se face prin retele de distributie si anume: sistemul ramificat, sistemul inelar cu ramificatii terminale si sistemul inelar.Sistemul ramificat , mai ieftin ca investitie, este indicat numai in localitati mici, fiecare punct fiind alimentat dintr-o singura parte. Retelele ramificate se mai construiesc pentru alimentarea cu apa a unor corpuri de cladiri independente si a santierelor de constructie.Acest sistem de alimentare prezinta trei mari dezavantaje: la un defect pe o conducta se intrerupe alimentarea cu apa a intregii retele si aval; in timpul unui consum mare de apa la capetele retelei sunt presiuni prea mici; la consumuri prea mici apa stagneaza in conductele terminale si se altereaza.

Sistemul inelar cu ramificatii terminale permite alimentarea fiecarui punct din doua sau mai multe directii . Prezinta avantajul ca defectele se izoleaza prin inchiderea vanelor, fara ca restul retelei sa sufere.La acest sistem de retea diametrele conductelor trebuie astfel calculate incat sa nu se produca o scadere brusca a debitului retelei, in cazul cand se izoleaza sectorul avariat. Asigurarea alimentarii neintrerupte a diverselor puncte ale teritoriului deservit de reteaua de distributie este foarte importanta. In special din punct de vedere al alimentarii cu apa pentru incendiu.Sistemul inelar prezinta de asemenea avantajul ca micsoreaza in mare masura actiunea loviturilor de berbec, care provoaca uneori avarierea si spargerea conductelor de capat.Diametrele conductelor retelei inelare pentru acelasi obiectiv sunt mai mici decat cele ale retelelor ramificate, deoarece reteaua inelara fiecare directie principala este alimentata prin cateva linii de conducte.Lungimea totala a liniilor retelei in sistemul inelar este insa totdeauna mai mare decat lungimea totala a liniilor din sistemul ramificat. De aceea si investitiile in sistemul inelar sunt uneori mai mari.

Sistemul inelar ( sistem centura) este cel mai corespunzator sistem de alimentare. Acest sistem are artere poligonal inchise sau circulare in jurul centrelor cu mare consum de apa.Amplasarea conductelor retelei de distributie se recomanda sa se faca in terenuri stabile si neagresive fata de materialul tuburilor.Reteaua de distributie se compune din urmatoarele categorii de conducte:- conducte principale (artere), care transporta apa pana la punctele de bransament. Asezarea in plan a conductelor principale se va face, pe cat posibil, astfel incat sa asigure presiunea de serviciu in sectorul respectiv, folosind in mod optim relieful terenului. Distanta intre conductele principale se va alege intre 300 si 600 m in afara de cazurile cand situatia retelei de strazi impune alte conditii.La conductele principale cu Dn > 250 mm nu se admit in general bransamente.Conductele de serviciu au diametre cuprinse intre 80 si 200 mm inclusiv. Pe aceste conducte se executa bransamente pentru consumatori.Presiunea maxima admisa in retea este de 60 m H2O. Pentru centrele industriale in retelele exterioare se admit in mod exceptional, si presiuni mai mari, cu conditia sa se ia masuri ca armaturile interioare sa nu fie solicitate la presiuni mai mari decat 60 m H2O. Hidrantii de incendiu se vor monta, de regula, pe conductele de serviciu, in special, la intersectia strazilor, precum si de-a lungul lor, la distantele prevazute in norrmativele tehnice specifice.In cazul cand pentru asigurarea debitului necesar stingerii incendiilor se prevede folosirea hidrantilor cu Dn 70 mm se admite montarea lor direct pe conductele principale.

2. Alimentarea cu apa a masinilor de incendiuAlimentarea cu apa a masinilor de incendiu se poate face fie direct de la sursa de apa naturala (rauri, lacuri, bazine etc.), fie din conductele retelelor de distributie (prin hidrantii de incendiu), fie de la rezervoarele de acumulare.Atunci cand in apropierea focarului de incendiu se gaseste apa suficienta provenita din sursele amintite mai sus, alimentarea cu apa nu mai prezinta greutate. O asemenea situatie se intalneste in centrele populate si zonele industriale unde reteaua de distibutie, prin hidrantii de incendiu, asigura debitul necesar pentru stingerea incendiilor.Nu acelasi lucru se intampla in mediul rural unde nu exista surse de apa suficiente in apropierea focarelor. In acest caz problema alimentarii cu apa constituie in mare masura cheia succesului operatiilor de stingere.Alimentarea cu apa a masinilor de incendiu se poate realiza in urmatoarele moduri: direct, releu, naveta si mixt.Pentru aceste moduri de alimentare se vor analiza numai cateva principii mai mult pentru a se intelege folosirea practica a unor fenomene si legi ale hidraulicii. In amanunt tehnica alimentarii cu apa a masinilor de incendiu este descrisa in regulamentul de specialitate.

3. Alimentarea directa cu apaAlimentarea directa constituie cel mai simplu si mai favorabil mod de alimentare la sursa de apa si de aici refuleaza apa cu ajutorul pompelor si prin furtunuri asupra focarului.Posibilitatile tehnice ale masinilor de incendiu din inzestrare sunt ridicate. Ele ar putea sa refuleze apa la distante mari, insa acest lucru este limitat de dotarea cu furtun de refulare, incadrarea cu personal care sa intinda si sa supravegheze liniile de furtn ca si de nevoile tactive operative. Tinand seama de cantitatea de furtun din dotarea masinilor de incendiu, acestea pot lucra cu randament corespunzator.Atunci cand sursa de apa se gaseste la distanta maxima a posibilitatilor tehnice a masinilor de incendiu sau sub aceasta distanta, de regula generala se impune folosirea modului de alimentare directa cu apa.Parametrul cel mai important care trebuie stabilit in acest caz, de care depinde distanta de refulare, este presiunea la care este necesar sa lucreze pompa pentru a asigura la teava debitul si presiunea necesare stingerii incendiului.In afara de aceasta, la alimentarea directa trebuie avute in vedere distanta dintre sursa de apa si focar ca si diferenta de nivel.Cu cat distanta este mai mare cu atat pierderile de presiune sunt mai mari.

Pierderile de presiune sunt reduse in cazul folosirii liniilor de furtun cauciucat, cu diametre mari. Deci, pentru satisfacerea acestei recomandari este necesar sa se foloseasca pentru transportul apei linii de furtun cauciucat tip A sau B si distribuitor amplasat cat mai aproape de focar.Frecari se produc si in accesoriile folosite la transportul si refularea apei, de exemplu, in reductii, distribuitoare, dat ele fiind mici nu se iau in consideratie. Debitul de apa ce trece prin distribuitor se imparte in mod egal prin cele trei iesiri in cazul cand liniile de furtun, tevile si inaltimea lor de amplasare sunt identice. De exemplu, daca un furtun B transporta 1200 l apa pana la distribuitor, prin cele trei iesiri ale acestuia din urma se refuleaza cate 400 l/min pe fiecare iesire. Presiunea apei care trece prin distribuitor are valoarea presiunii la care lucreaza pompa din care se scad pierderile de presiune prin frecare (de la pompa pana la distribuitor) si presiunea corespunzatoare diferentei de nivel dintre locul de amplasare a pompei si al distribuitorului.Cunoscand presiunea si debitul necesare lucrului la incendiu se poate alege in ajutajul tevii de refulare.Diametrele ajutajelor, in functie de debit si presiune sunt date in anexe.Datele din anexa exprima relatiile dintre debit, presiune si diametrul ajutajelor, relatii de care trebuie sa se tina seama pentru a asigura in practica exploatarea in bune conditii a posibilitatilor tehnice ale masinilor de incendiu ca si in aplicarea principiilor tehnico-tactice pe timpul operatiilor de stingere.

4. Alimentarea in releu cu apaAlimentarea in releu este sistemul prin care refularea apei de la sursa la locul incendiului se face de la o masina de incendiu la alta. Adica la sursa se amplaseaza o masina care dupa ce aspira apa o refuleaza pe liniile de furtun (de regula pe o singura linie) pe o distanta in raport de posibilitatile tehnice ale pompei si de furtunul din dotare, pana la o alta masina de incendiu (presiunea la capatul liniei trebuie sa fie de cel putin 1 2 at.), de unde este refulata mai departe.Alimentarea cu apa in releu se foloseste atunci cand distanta de la sursa la focar este mare si nu este posibila alimentarea directa.Pentru acest mod de alimentare este necesar un anumit numar de masini de incendiu (de regula 2 4) in functie de distanta de la sursa de apa la focar si de posibilitatile de refulare ale acestor masini.Distanta maxima pana la care se poate folosi alimentarea in releu este in functie de numarul masinilor de lupta de care se dispune si de cantitatea de furtun din inzestrare.Deci exista o limita peste care alimentarea in releu nu mai este eficienta, deoarece prin folosirea navetei se obtin debite mai mari si se inlatura o serie de inconveniente.Chiar daca debitul realizat prin releu este egal cu cel obtinut prin naveta este recomandabil sa se foloseasca naveta deoarece liniile de furtun in cazul releului sunt greu de intins si de supravegheat si se pot produce incidente care duc la intreruperea pomparii apei spre incendiu.Pe baza calculelor, tinand seama de performantele masinilor de incendiu, de furtunul din dotare si de debitul aproximativ de care este nevoie pentru stingerea incendiilor se poate stabili distante care pot constitui indicii in ceea ce priveste alegerea modului de alimentare. Se considera ca numarul maxim de masini de incendiu folosite pentru un releu eficient este de patru din cele care au cazanul de circa 2000 litri si de doua cu cazanul de aproximativ 4000 litri.

De-a lungul traseului releului se disting trei sectoare: de alimentare, intermediar, de lucru la incendiu.Pentru a realiza in releu in bune conditii trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:- folosirea pe cat este posibil a masinilor de incendiu care dau acelasi debit;- asezarea la sursa de apa a masinilor de incendiu cu debitul cel mai mare si in continuare in ordinea descranda a debitelor;- folosirea de furtunuri cauciucate de tip A si B in perfecta stare, chiar linii duble;- amplasarea in sectorul de alimentare a masinilor cu cazanul mai mare;- instalarea ventilelor de presiune pe liniile de refulare in scopul protectiei furtunurilor;- cuplarea pompelor si functionarea masinilor lent si progresiv, pentru a se evita producerea socurilor pe liniile de refulare, avandu-se in vedere lungimea mare a conductelor de apa;- intinderea liniilor de furtun, cat mai corect, evitandu-se coturile bruste;- folosirea legaturii radio intre sectorul de alimentare si cel de lucru la incendiu, (in lipsa se utilizeaza telefonul);- la stabilirea presiunii cu care lucreaza fiecare masina de incendiu se va tine seama de pierderile de presiune prin frecare, de lungimea, asperitatile si diametrul liniilor de refulare, ca si diferenta de nivel;- organizarea in bune conditii a releului, calcularea corecta a debitelor si presiunilor si instruirea subunitatii care il realizeaza.

5. Alimentarea in naveta cu apaDaca distanta de la incendiu la sursa de apa este prea mare si nu se dispune de furtun suficient pentru releu, se poate folosi alimentarea prin naveta.Naveta este procedeul de alimentare care foloseste, pentru transportul apei de la sursa la zona de lucru, cazanele masinilor de incendiu.Pentru a se putea folosi acest sistem se impune ca intre zona de alimentare si cea de lucru sa existe drumuri buna, accesibile masinilor de incendiu si un numar suficient de masini care sa asigure continuitatea in lucru la incendiu.Reusita navetei impune intocmirea de catre seful stingerii a unui plan sumar de miscare a masinilor, in functie de distanta pana la sursa de apa, de cantitatea de apa necesara pentru stingerea incendiului, de numarul de masini de care se dispune. Regulamentele de specialitate prevad pentru asigurarea continuitatii lucrului la incendiu cel putin cu un dispozitiv cu doua linii de refulare de tip C cu ajutaje de 12 mm si o presiune de 2,5 at, care realizeaza un debit total de 300 l/min.Alimentarea cu apa in naveta este posibila si recomandabila intre doua limite, in ceea ce priveste distanta dintre sursa de apa si incendiu.

Sub limita minima se intrebuinteaza modul de alimentare in releu, iar peste cea maxima continuitatea in lucru la incendiu mai poate fi asigurata..Alimentarea cu apa in naveta devine eficienta numai daca se indeplinesc urmatoarele cerinte:- sa se foloseasca pe cat posibil masini de acelasi tip pentru a se putea lucra sincronizat, atat la alimentare cat si la stingere a incendiului;- la sursa de apa daca este posibil sa existe o autopompa puternica care sa asigure umplerea cazanelor intr-un timp minim (cel putin 1000 l/min);- drumurile de acees intre sectorul de lucru la incendiu si cel de alimentare sa permita circulatia normala a masinilor de incendiu;- serviciul de circulatie sa fie bine organizat, intrarea masinilor in pozitia de lucru sa se faca fara intarziere sau incalcari ale graficului de lucru;- sa se pastreze disciplina in ceea ce priveste folosirea debitului si presiunii stabilite;- dispozitivul de lucru la incendiu sa fie permanent, masina care intra in pozitia de lucru sa se cupleze imediat la dispozitivul deja intins;- in permanenta trebuie sa se asigure o masina in pozitia de lucru, una in asteptare si una la alimentare (aceasta cerinta constituie un minim).

6. Alimentarea mixta cu apaAlimentarea mixta cu apa pentru stingerea incendiilor se organizeaza in special la marile incendii, cand se concentreaza pentru indeplinirea misiunii un mare numar de masini.Acest mod de alimentare necesita folosirea simultana a mai multor sisteme de alimentare.Alegerea cuplului de sisteme depinde de distanta dintre sursa de apa si incendiu, de numarul masinilor de incendiu si de debitul necesar pentru stingerea incendiilor.Astfel, de exemplu, se pot folosi simultan urmatoarele sisteme de alimentare; directa si releu; directa si naveta; releu, naveta, directa; releu si naveta.In cazul adoptarii modului de alimentare mixta, fiecare sistem din cadrul cuplului respectiv se organizeaza ca si cum s-ar folosi singur.

PLAN DIDACTIC la Monitorizarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilorTema 29. Timpi operativi de interventieObiective generale: Cunoasterea timpilor operativi de interventie in caz de incendiuObiective specifice: Insusirea Durata: 1 oraMetode - procedee de invatare: expunere- dezbatere , problematizareSisteme de evaluare: ascultare orala sau test grilaBibliografie: Manual de hidraulica pentru pompieriAsigurarea materiala: laptop , folii , retroproiector , videoproiector , suporturi electronice de

Nr. Timpul i definirea Notaie Factori de evaluare crt. acestuia------------------------------------------------------------------------------ 0 1 2 3------------------------------------------------------------------------------ A. Timpii de siguran la foc 1. Timpul de aprindere Ta - clasele de combustibilitate sau de - durata n care, periculozitate a materialelor i a n anumite condiii, substanelor existente; un material trece de la - energia termic dezvoltat de starea normal la starea sursele de aprindere, frecvena i de combustie, producnd durata de aciune a acestora; izbucnirea incendiului. - existena mprejurrilor care pot determina izbucnirea incendiului.

2. Timpul normalizat de Tne - numrul, dimensiunile (gabaritul) evacuare - intervalul scurs i alctuirea cilor de evacuare; de la ntiinarea - dispunerea cilor de evacuare, a utilizatorilor pn la traseelor i marcarea acestora; prsirea construciei de - lungimea cilor de evacuare i ctre acetia sau/i pn vitezele de deplasare; la adpostirea lor n - fluxul (debitul) global de spaiile de refugiu evacuare; prevzute i amenajate. - capacitatea de evacuare a cilor existente; - existena i funcionarea iluminatului de siguran; - aptitudinea persoanelor de a se evacua.

3. Timpul de supravieuire - Tsv - nivelurile de performan privind perioada n care persoanele rezistena i stabilitatea la foc a aflate ntr-o ncpere sau construciei (instalaiei); ntr-un refugiu pot - nivelurile de siguran a supravieui dup producerea ncperii sau refugiului, n funcie incendiului. de: - izolarea termic fa de vecinti; - etaneitatea la fum, gaze fierbini i la alte produse nocive; - stabilitatea la ocuri termice, mecanice i la presiuni; - existena iluminatului de siguran; - realizarea sistemului de comunicare cu forele de intervenie (pentru informare, ndrumare i evitarea panicii); - asigurarea condiiilor de evacuare i de salvare a persoanelor nainte de afectarea funciilor lor vitale.

4. Timpul de siguran a Tsac - timpii scuri pentru ca agenii cilor de evacuare - care pot interveni (cldur, fum, perioada minim de produse nocive etc.) s nu produc supravieuire a efecte negative excesive asupra persoanelor pe timpul utilizatorilor (anexa nr. 2); folosirii cilor de - rezistena la foc a construciei; evacuare. 5. Timpul de siguran a Tsr - timpii scuri pentru ca agenii refugiilor - perioada care pot interveni (cldur, fum, minim de supravieuire a produse nocive etc.) s nu produc persoanelor pe timpul efecte negative excesive asupra staionrii n refugii, utilizatorilor (anexa nr. 2); indiferent de evoluia - rezistena la foc a construciei; incendiilor n exteriorul - etaneitatea la fum i la flcri spaiilor respective. a ncperilor i a refugiilor.

6. Timpul de siguran a Tsai - nivelurile de performan privind ascensoarelor de rezistena i stabilitatea la foc intervenie - intervalul a construciei (instalaiei); scurs de la izbucnirea - etaneitatea la fum, la gaze incendiului pn n fierbini i la alte produse nocive momentul n care a puurilor ascensoarelor; ascensoarele prevzute s - protecia la foc a cilor de acces funcioneze pe timpul la ascensoare; incendiilor pot fi - performanele tehnice privind utilizate n condiii sigurana n exploatare a de siguran de ctre ascensoarelor; ocupanii cldirii i de - sigurana i durata funcionrii pompieri. surselor de alimentare cu energie electric a ascensoarelor.

7. Timpul de dezvoltare liber Tdli - echiparea cu instalaii i cu a incendiului - intervalul sisteme de stingere (automate sau scurs de la izbucnirea manuale); incendiului pn la - dotarea serviciului de pompieri cu intrarea n aciune a mijloace mobile i timpul de mijloacelor de stingere. ncepere a interveniei. 8. Timpul de incendiere total Tit - densitatea sarcinii termice de - intervalul scurs de la incendiu; izbucnirea incendiului pn - viteza de ardere a materialelor i n momentul n care a substanelor combustibile i incendiul a cuprins cantitatea de cldur dezvoltat. ntreaga construcie sau - etaneitatea nchiderilor (perei, ntregul compartiment de planee, protecii ale golurilor incendiu. etc.); - existena sistemelor i a posibilitilor de evacuare dirijat a fumului i a gazelor fierbini; - echiparea cu instalaii de prevenire i stingere a incendiilor.

9. Timpul de propagare a Tpv- cldura degajat de incendiu i incendiului la construcii emisia de scntei i de alte vecine - intervalul scurs particule, de materiale de la declararea unui incendiatoare; incendiu ntr-o construcie - rezistena la foc a faadelor i a pn n momentul acoperiurilor construciilor incendierii unor vecine; construcii, instalaii sau - clasa de combustibilitate a unor depozite vecine. materiale i substane din apropiere; - existena unor ci ascunse de propagare (canale, fluxuri de cabluri sau conducte etc.); - condiiile atmosferice; - distanele pn la construciile vecine; - geometria construciilor (instalaiilor).

B. Timpii operativi de intervenie 1. Timpul de alarmare - T1 - nivelul de performan a intervalul scurs de la sistemului (dispozitivului) de izbucnirea incendiului pn detectare-alarmare (automat sau la semnalarea acestuia manual); printr-un sistem - prezena persoanei apte s observe (dispozitiv) automat de i s anune incendiul. detectare-alarmare sau de ctre o persoan. 2. Timpul de alertare - T2 - distana pn la cel mai apropiat intervalul cuprins ntre mijloc de transmitere a anunului momentul alarmrii n caz de incendiu; de incendiu i cel al - nivelul de performan a constituirii formaiei de mijlocului de comunicare mar, n vederea deplasrii (transmitere) a anunului de la locul evenimentului. incendiu la serviciul de pompieri; - durata pregtirii pentru deplasare a serviciului de pompieri (alertarea, echiparea i mbarcarea personalului de intervenie, pornirea autospecialelor i constituirea formaiei de mar, transmiterea ordinului de deplasare).

3. Timpul de deplasare - T3 - nivelul de performan a intervalul cuprins ntre autospecialelor (utilajelor) momentul alertrii forelor serviciului de pompieri; destinate interveniei i - distana ce trebuie parcurs de sosirea acestora la locul serviciul de pompieri pn la locul incendiului sau napoierea de izbucnire a incendiului; la sediu (remiz). - starea drumurilor, a cilor de acces i practicabilitatea acestora; - condiiile atmosferice, anotimpul i intervalul orar (ziua, noaptea); - nivelul traficului (aglomeraie

4. Timpul de intrare n T4 - nivelul de cunoatere a aciune a forelor obiectivului de ctre personalul concentrate - durata medie de intervenie i gradul de de realizare a instruire a acestuia; dispozitivului de - locul de izbucnire a incendiului intervenie. i accesibilitatea la acesta; - existena, dispunerea i starea surselor de ap, precum i posibilitile de alimentare sau de amplasare a autospecialelor i utilajelor mobile; - executarea recunoaterii; - completarea echiprii personalului de intervenie cu mijloace de protecie, n funcie de condiiile specifice; - tipul i dimensiunile dispozitivului de intervenie; - categoriile, tipurile i numrul autospecialelor i al utilajelor de intervenie concentrate i starea acestora.

5. Timpul de rspuns - T5 - sum a factorilor de la nr. crt. intervalul cuprins ntre 2, 3 i 4; momentul alertrii T5 = T2 + T3 + T4 forelor destinate interveniei i intrarea acestora n aciune (realizarea dispozitivului de intervenie). 6. Timpul de ncepere a T6 - sum a factorilor de la nr. crt. interveniei - intervalul 1, 2, 3 i 4: cuprins ntre momentul T6 = T1 + T5 apariiei arderii i realizarea dispozitivului de intervenie.

7. Timpul real de evacuare - T7 - factorii timpului normalizat de intervalul cuprins ntre evacuare (Tne); momentul ntiinrii - timpul de sosire la faa locului a utilizatorilor i prsirea forelor de intervenie; construciei de ctre - efectele incendiului asupra cilor acetia. de evacuare i utilizatorilor; - existena i performanele mijloacelor de salvare cu care este echipat cldirea i a celor din dotarea serviciilor de pompieri.

8. Timpul de localizare - T8 - tipul i complexitatea intervalul cuprins ntre construciei (instalaiei); momentul intrrii n - timpul de dezvoltare liber a aciune a forelor incendiului; concentrate i punerea sub - echiparea cu instalaii i cu control a limitelor arderii mijloace de prevenire i stingere a pe direciile de propagare incendiilor; a incendiului. - dimensiunile incendiului i direciile de propagare; - condiiile atmosferice, anotimpul ori intervalul orar n care se intervine; - numrul, tipul i debitele capetelor de refulare a substanelor stingtoare adecvate de la autospecialele i utilajele mobile de intervenie, precum i dispunerea acestora; - fiabilitatea mijloacelor de intervenie; - rezistena sau stabilitatea la foc a construciei.

9. Timpul de stingere - T9- factorii menionai la nr. crt. 8; intervalul cuprins ntre - cantitile de materiale i momentul localizrii i substane care ard i modul de pn la ntreruperea distribuire a acestora n spaiu; (neutralizarea) complet a - continuitatea debitrii agenilor arderii, pn la de stingere la parametrii stabilii nlturarea posibilitilor (intensiti, presiuni, debite); de reaprindere a - eficiena mijloacelor de protecie materialelor i a a personalului de intervenie i substanelor combustibile fiabilitatea acestora; sau pn la producerea - producerea unor evenimente unor fenomene negative. perturbatoare (de exemplu: explozii, prbuiri, revrsarea de lichide combustibile sau de metale topite, nghearea unor poriuni ale dispozitivului de intervenie etc.).

10. Timpul de nlturare a T10- riscuri remanente stingerii unor efectelor negative ale incendii, cum pot fi cele generate incendiului - durata de: lucrrilor ulterioare - focare ascunse (latente); stingerii incendiului - scpri de gaze combustibile sau pentru nlturarea unor toxice; efecte negative care pot - ageni puternic poluani, care crea la faa locului alte trebuie neutralizai; riscuri majore. - prbuirea iminent a unor elemente de construcii; - necesitatea cutrii unor eventuale victime sau a unor bunuri de valoare deosebit; - necesitatea continurii rcirii unor elemente de construcii sau instalaii.11. Timpul de intervenie - T11 - sum a factorilor de la nr. crt. intervalul cuprins ntre 7, 8, 9 i 10: momentul intrrii n T11 = T7 + T8 + T9 + T10 aciune a forelor concentrate i finalizarea lucrrilor ulterioare opririi procesului de ardere.

12. Timpul de retragere - T12 - dimensiunile i complexitatea durata operaiunilor de dispozitivului de intervenie; strngere a dispozitivului - refacerea plinului cisternelor cu de intervenie i de ap; pregtire a forelor i a - condiiile atmosferice; mijloacelor concentrate - echiparea i refacerea pentru deplasarea de la personalului de intervenie; locul incendiului. - verificarea tehnicii de intervenie. 13. Timpul de ocupare al T13 T13 = T5 + T11 + T12 forelor i mijloacelor de intervenie - intervalul cuprins ntre momentul alertrii forelor de intervenie i nceperea deplasrii acestora la sediu (remiz).

14. Timpul total de dislocare T14 T14 = T3 + T13 al forelor i mijloacelor de intervenie - intervalul cuprins ntre momentul alertrii forelor de intervenie i napoierea acestora la sediu (remiz).

VA MULTUMESCPENTRU ATENTIE!