Numele Monici Lovinescu se leag, inevitabil, de numele binecunoscutului su tat (Eugen Lovinescu), dar i de cel al lui Virgil Ierunca, alturi de care a reaprins flacra speranei i a umanitii n perioada Romniei comuniste.Memorialistica Monici Lovinescu are un caracter aparte, oarecum diferit de operele care se ncadreaz in nia literaturii confesive, fiind scrieri ce eman un puternic caracter didactic. Spre deosebire de jurnalele intime i memoriile altor scriitori romni care sunt n esen o fresc a vieii respectivului creator, seria de jurnale (1981-2000) a Monici Lovinescu pare fi un hibrid ntre momente intime i relatri ale istoriei ce se petrecea chiar sub ochii scriitoarei. Seria jurnalelor scrise n perioada comunist sunt o relatri ale evenimentelor vremii i sunt o briz de aer sincer ntr-o perioad n care adevrul i realitatea erau doar aparente. Volumele de jurnal scrise dup 1989 sunt scrise sub un alt ton, pstrndu-se stilul caracteristic Monici Lovinescu, acela de a-i spune prerea dincolo de menajamente. Jurnalele Monici Lovinescu scrise la nceputurile democraiei romneti sunt o pledoarie pentru memorie i, din nou, o micare ofensiv menit s contrasteze cu ncercarea autoritilor vremii de a terge din memoria colectiv 40 de ani de asuprire. Caracterul militant, devenit canonul Lovinescu-Ierunca se pstreaz i n jurnalele Monici Lovinescu scrise dup anii 90, cu precdere n Jurnal 1994-1995. Se observ astfel un concept al scriiturii ca obligaie moral, responsabilitate pe care scriitoarea i-o asum chiar i atunci cnd exilul su, dar i al Europei de Est se sfrete. n jurnalul anilor 1994-1995, Monica Lovinescu se transform din vocea celor asuprii, din cea care picteaz suferina celor oprimai de totalitarism, n glasul schimbrii, devenind cea care amintete cititorilor de linia fin dintre libertate i opresiune, de principiu moral care mpiedic pactizarea cu fotii asupritori. Din punct de vedere psihologic, se poate observa aici o tendin specific celor ce se ntorc din exil, tendina de a nu mai avea ncredere n propria ar, dei sentimentul de patriotism rmne neschimbat sau chiar se ntrete.Romnia deceniului trecut, a anilor 1994-1995, din perspectiva lovinesciana pare mai puin blazat, mai puin dornic de a ncheia aliane cu puterea ex-comunist i mai plin de via dect Romnia contemporan.