Modificarile organismului matern in timpul sarcinii

Organismul matern este obligat sa se adapteze noii situatii create prin fertilizarea si grefarea oului. Sarcina aduce stimuli noi; prezenta si dezvoltarea oului in cavitatea uterina hormonii secretati de (corpul gestativ si placenta), produsul de conceptie care contine si elemente paterne (mici emboli din sincitiu patrund in pulmonii materni) si metabolitii fetali care sunt trecuti in circulatia materna.

Organele genitale

* Uterul sufera modificari importante in cursul sarcinii atat in ceea ce priveste morfologia, structura, rapoartele cat si proprietatile fiziologice. Uterul creste progresiv in cursul sarcinii. Cresterea se datoreste hipertrofiei elementelor musculare si distensiei peretilor uterini de catre produsul de conceptie.

In primele luni de sarcina se produce o ingrosare a peretelui uterin urmata apoi de distensia lui in a doua jumatate a sarcinii. In primele luni uterul este globulos apoi devine ovoid cu extremitatea superioara mai voluminoasa.

In primele saptamani de sarcina, uterul are situatie pelvina, depaseste simfiza pubiana la sfarsitul lunii a II-a, marginea lui superioara ajunge la ombilic in luna a V-a, iar la termen se apropie de apendicele xifoid.

Rapoartele uterului cu organele vecine se schimba pe masura ce sarcina se dezvolta la termen uterul este organ abdominal. Anterior vine in raport cu peretele abdominal, iar in partea inferioara cu vezica urinara daca aceasta este plina. Posterior uterul este in raport cu coloana vertebrala flancata de vena cava inferioara si de aorta, de muschiul psoas, uretere si ansele pe intestinului subtire. In sus, marginea superioara a uterului atinge colonul tranzvers, stomacul, iar la dreapta vine in raport vine cu ficatul si vezica biliara. Marginea dreapta este in raport cu cecul si colonul ascendent, iar marginea stanga cu ansele subtiri si colonul descendent.

Fluxul sangvin creste considerabil in uterul la termen; se crede ca volumul total de sange la o sarcina la termen variaza intre 500 si 700 ml pe minut. Consumul de O2 creste pe masura ce sarcina avanseaza catre termen.

Mucoasa uterina sufera de asemeni modificari importante in cursul sarcinii, aceasta se transforma in caduca sau decidua.

Segmentul inferior - este partea situata intre corpul uterin si colul uterin, el nu exista decat in cursl sarcinii si anume in ultimele trei luni.

Limita lui inferioara corespunde orificiului intern al colului. Limita superioara este marcata de ingrosarea peretelui uterin de la nivelul corpului care este net diferita de cea de la nivelul segmentului. In cursul travaliului prin dilatatia colului, istmul (segmentul inferior) se continua cu acesta si formeaza canalul istmico-cervical.

Din punct de vedere patologic segmentul inferior da nastere la doua complicatii deosebite in cursul sarcinii (placenta praevia si ruptura lui in cursul nasterii).

Colul uterin - contrar corpului se modifica putin tin cursul sarcinii atat in ceea ce priveste forma cat si volumul, dar sufera modificari majore in substanta fundamentala si vascularizatia lui; in cursul sarcinii apare o hipertrofie moderata si o inhibitie seroasa datorita careia la palpare se simte moale, ramolit.

Orificiile colului raman inchise pana la inceputul travaliului la nulipare. La multipare orificiul extern este adesea deschis, iar cel intern poate fi permeabil la index.

Ovarele Ovulatia inceteaza in cursul sarcinii, iar maturarea oricarui folicul ovarian este suspendata. De obicei se constata un singur corp galben pe unul din ovare, a carui activitate si utilitate este maxima in primele 4 saptamani de sarcina.Vascularizatia ovarului se dezvolta considerabil in cursul sarcinii si in special cea venoasa.

Trompa sufera putine modificari. Epiteliul este usor edematiat, musculatura se hipertrofiaza si hiperplaziaza putin.

Vaginul Vascularizatia creste, mucoasa devine violacee. Peretele vaginal se modifica pregatindu-se pentru distensia ce se va produce in cursul nasterii.

Perineul este bine vascularizat si mult imbogatit cu tesut conjunctiv. In ultimele luni de sarcina sufera o imbibitie seroasa care va favoriza distensia acestuia in cursul nasterii.

Sanii. In primele saptamani gravida simte o stare de tensiune mamara, apoi sanii cresc in volum iar la sfarsitul sarcinii isi dubleaza volumul. Mamelonul creste in dimensiuni, este mai pigmentat si mai erectil. Areolele se pigmenteaza, iar la periferia lor se constata tuberculii Montgomery. La nivelul sanilor apar vergeturi rosii care la sarcinile urrnatore devin albe-sidefii. In a doua jumatate a sarcinii prin mamelon se elimina un lichid galben, dens, colostrul care este alcatuit din apa, albumine, grasimi, glucide si celule rotunde sau ovoidale cu unul sau mai multi nuclei.

Sistemul nervos - este influentat de sarcina in sensul producerii unei labilitati. Sarcina este dominata de actiunea progesteronului.

In primele saptamani apar modificari de gust, de miros, se modifica psihicul, majoritatea femeilor prezentand dificultati de adaptare. Copilul reprezinta pentru femeile indeplinirea scopului existentei, iar dorinta de a avea un copil este inradacinata in instinctul acesteia. Din aceasta cauza pot apare reactii exagerate in cursul sarcinii, uneori acte necugetate. Perioada de inceput a sarcinii este caracterizata de o crestere a tonusului parasimpatic, iar in ultimul trimestru s-a constatat o predominenta simpatica.

Sistemul endocrin - sufera modificari deosebite in cursul sarcinii. La glandele endocrine existente se mai adauga corpul gestativ si placenta care sintetizeaza cantitati importante de hormoni. Hipofiza creste in volum in special lobul anterior care isi dubleaza sau tripleaza volumul. Uneori poate sa reduca campul vizual prin compresiune pe chiasma optica. In sarcina creste si productia de TSH, MSH, STH, ACTH. FSH si LH se secreta o cantitate foarte redusa. Suprarenalele nu se atrofiaza, aceasta denota ca placenta secreta ACTH sau un hormon similar.

Hipofiza posterioara creste usor, este locul de depozit a oxitocinei si vasopresinei, hormon secretati de hipotalamus. In sarcina creste neurofizina (proteina trensportoare de oxitocina, si vasopresina de la hipotalamusul la hipofiza). Oxitocina stimuleaza sinteza prostaglandinelor ce se produc in decidua. Prostaglandinele ar determina travaliu.

Tiroida creste in cursul sarcinii de la 15 gr la 40 gr. Uneori se poate vedea si clinic cresterea in volum a acesteia. Metabolismul bazal este crescut ajungand la + 25%. Desi hormonii tiroidieni cresc in sarcina nu se produc fenomene de hipertiroidism. In sarcina creste sescretia renala de iod datorita cresterii filtrarii glomerulare. Acest fapt face ca uneori sa se suplimenteze - alimentatia gravidei cu iod. Placenta are proprietatea de a capta iodul si al transfera compartimentului fetal. Atentie: medicatia din hipotiroidie (metil tiouracil etc) trece placenta si afecteaza tiroida fetala. Nivelurile hormonale tiroidiene cresc si in lichidul amniotic. Tiroida fetala ar secreta hormoni din saptamana a l2-a de sarcina.

Paratiroidele. Cresc si ele in dimensiuni. Dezvoltarea lor este in functie de calcemie. Cand nivelul calciului ionizat se reduce secretia de hormoni creste. Hiperparatiroidismul din cursul sarcinii este necesar pentru mentinerea homeostaziei mamei si fatului. Nivelurile parathormonului (PTHI) sunt duble in sarcina la termen fata de negravide. Nivelul calciului total seric desi usor crescut la inceputul sarcinii scade la termen ajungand la 8,5 mg %. Calciul trece prin placenta printr-un mecanism activ si pasiv. Nivelurile si necesarul de vitamina D (D3) sunt crescute in sarcina .

Glandele suprarenale sufera o usoara modificare morfologica in cursul sarcinii. In cursul sarcinii se constata o concentratie crescuta de cortizol si transcortina.

Pancreasul endocrin - in sarcina creste insulina plasmatica sursa fiind materna. Sarcina are efecte diabetaogene prin urmatoarele mecanisme: placenta degradeaza si blochiaza prin anticorpi insulina.

Sistemul osteoarticular si muscular. Femeia gravida prezinta o lordoza care va compensa pozitia anterioara a uterlui gravid, mentinand centrul de greutate in spate deasupra membrelor inferioare. Aceasta se obtine prin cresterea mobilitatii articulatiilor sacro-iliace, sacrococcigiene si pubiana.

O mobilitate exagerata a acestor articulatii determina durere. In general articulatiile bazinului sufar o relaxare al nivelului sinostozelor. Aceasta se datoreste modificarilor endocrine din cursul sarcinii si in special relaxinei, hormon secretat de corpul gestativ si de endometru (decidua).

Oasele sufera un grad de decalcifiere in cursul sarcinii datorita nivelului calciului scazut care stimuleaza secretia de hormon paratiroidian.

Musculatura abdominala in ultimele luni de sarcini devine mai extensibila. La nulipare se produce o indepartare a muschilor drepti abdominali aparand un hiatus pe linia mediana, nivel la care peretele abdominal este format din piele aponevroza subtiata si peritoneu.

Pielea. Prezinta unele modificari particulare caracteristice sarcinii. La nivelul abdomenului, sanilor si coapselor se produc vergeturi. Acestea se datoreaza distantarii fibrelor elastice din tesutul cutanat lasand sa se vada prin transparenta epidermului tesutul subcutanat.

Sistemul respirator. In cursul sarcinii se produce o hiperventilatie. Se constata o crestere a volumului de aer curent pe minut. Aceasta se datoreste cresterii consumului de O2 dar si cresterii sensibilitatii centrului respirator la bioxid de carbon. Ascensionarea diafragmului In ultimele luni de sarcina determina o descrestere a capacitatii functionale reziduale a pulmonului. Cu toate aceste capacitatea vitala si capacitatea respiratorie nu este modificata In sarcina. Diafragmul ascensioneaza cu 4 cm. In sarcina consumul de 02 creste cu 15 - 30 %. Se constata o scadere a presiunii arteriale, a C02 si a presiunii alveolare a C02.Ph-ul arterial in sarcina e mentinut in sarcina la 4.

Sistemul cardio-vascular. Inima sufera modificari de statica datorita ridicarii diafragmului gravidei. Este ascensionata si rotata spre stanga, suferind in acelasi timp si o rotatie in jurul axului. Inima sufera o usoara hipertrofie si dilatatie datorita modificarilor endocrine iar si cresterii volumului cardiac. Acesta creste cu aproximativ 75 ml. Sarcina nu produce modificari pe electrocardiograma. In sarcina creste debitul cardiac cu 30% atinge maximul in intervalul 24 - 26 saptamani. Uterul gravid in decubit dorsal poate exercita o presiune pe vene modificand semnificativ intoarcerea venoasa astfel: debitul cardiac scade TA scade si apare sincopa. Se corecteaza prin trecere in decubit lateral.

Presiunea venoasa este crescuta in membranele inferioare datorita compresiunii uterului pe vena cava si venele pelvine favorizand aparitia varicelor la membranele inferioare si la nivelul vulvei.

Sistemul digestiv. In ultimele luni de sarcina stomacul si intestinul sunt deplasate in sus si la stang.

Sistemul urinar. Filtrarea glomerulara si fluxul plasmatic urinar cresc in sarcina incipienta, apoi scad catre termen. Fluxul renal este in functie de pozitia gravidei, scade daca aceasta este in ortostatism si creste in decubit. In timpul sarcinii apa totala creste cu maxim 7 litri.(volumul plasmatic creste cu 30 - 50 %), restul apei se gaseste in fat, in lichidul amniotic, in spatiile intercelulare. Glicozuria din timpul sarcinii nu este patologica, se datoreste cresterii filtratului glomerular.

Modificari metabolice - se produc in organismul matern ca un raspuns la dezvoltarea rapida a fatului si placentei.

Cresterea in greutate este cea mai importanta calificare din organism. O parte din greutate se datoreste cresterii produsului de conceptie si hipertrofiei uterului. Cresterea in greutate a unei gravide la termen este considerata normala daca nu depaseste 11-12 kg.

In primul trimestru o femeie gravida castiga in greutate 1 kg., iar in urmatoarele cu 5,5 kg. pe fiecare trimestru.

Metabolismul apei. Retentia de apa se datoreaza alterarii metabolismului biochimic din sarcima. O retentie exagerata de apa poate duce la complicatii severe (preeclampsie si eclampsie).

O femeie gravida fara edeme are in organism apa retinuta, repartizata in spatiul extracelular astfel: plasma 1300 ml., fat+placenta 2000 ml., uter+san 700 ml., lichidul extracelular 2500 ml.,- totalizand 6,5 litri. Gravida cu edeme are 7,2 litri apa. Aceasta demonstreaza ca sarcina este insotita in mod normal de o hidratare a tesuturilor. Edemele de sarcina normale dispar noaptea, cand femeia sta in repaus.

La o femeie gravida sanatoasa eliminarea excesului de apa se face prin rinichi. Exista insa o filtrare renala scazuta daca femeia gravida sta in ortostatism prelungit, moment cand se produc sau se accentueaza edemele. In pozitia culcata functia renala revine la normal.

Echilibrul electrolitic. Sarurile minerale joaca un rol deosebit in mentinerea echilibrului mediu intern. In cursul sarcinii se produce o retentie marcata de Na. Potasiul este si el retinut in cursul sarcinii. Aceasta retentie de potasiu este necesara pentru formarea tesuturilor noi (uter, fat, placenta).

La o gravida normala s-a constatat o scadere a calciului seric pana in luna a 8-a dupa care are loc o usoara crestere. Scaderea lui in sarcina se datoreaza dietei deficitare cat si proteinelor plasmatice ce leaga calciu.

Volumul sanguin creste in cursul sarcinii. Cresterea volumului sanguin in cursul sarcinii este necesar pentru a compensa pierderile din cursul nasterii. Volumul hematiilor creste cu 30% atingand un volum de 450 ml. Leucocitele - variaza intre 5000-12000 pe mm3. In timpul nasterii pot depasi 25000/mm3. De asemenea, si coagularea sanguina este modificata in cursul sarcinii.

O alta modificare din aceasta arie e reprezentata de cresterea vitezei de sedimentare a sangelui (VSH) pe masura ce sarcina merge catre termen, de aceea in sarcina nu are nici o semnificatie.

Ionita Claudia

Modificarile organismului matern in timpul sarcinii

Referat la Obstetrica

An III C, AMG

6