U{M

Editura Universitdtii ..A1. l. Cuza,,

Versiune mmaneasc{ subv.'.tlion'atr& Pmgramul "Nicolae lorya" a!Ministcrului Afac€rilor ExterDe sl Retublicii frdnceze

G1 l0 llJO (

MODERNITATEA VIE.NEZA$I CRIZELE IDENTITATII

JACQUE+ LE RIDER

Traduccre dc MAGDA JEANRENAUD(dupn edilia a [-a, r€vtarti qi adiugit )

EDTTURA uNIvERsru\Tu "AL. r. c(zA"IAS! . 1995

, {

..t,

Jacques b RiderModz iti viennobe et critex dz I idzntil'

@ Prc,sses Univccsitairss de France, 1990108, boulevard SaiJlt{erlnain, 75006 Paris

. r i i I_,

PE COPERIA: Arlel€ Bloch-Bruer t.dt Guttar Kliml

1t862-19t8)

ilq

{

d

JII'

il[

tFF

rl , ir[fuifr#'ilF

riF|'{qRlF,l lF

lF*lF'i

&t.[tt -tu

,:li'ffiF*r

r,l l.fr&

ISBN 973 9149 33,2

O Editura Universitalji 'At. I. Cuza", 1995

St Pacurari Iu. 9, 6600lati

Sumar

?R]VN PARTNDes.onpunercd ti re.onstuclia idzntitdlii

I Refiectii asupra modernnnfii vioeze, 172. Indilidualism, soiirrdine, crizl a idcntit4ii. 42:. Misticul ti s€triul, 614. Nrciq78

(,;.a id?nualiitutc,tn

5. Scleber, Weininger, Hofmbnsrhat, 976. Fenininul a4ionndd n1 (post)nodimit2re, I 26?. kgea namei / Irgea utrlui. in jurui lui O0. cross, 1583- Eleclta. Antigo& qi Ariadna, I 84

PARTE{ A 1A€IA

Mosculin I F.niri, I ludaic9 CoDilgultiile uui lriqghi de .poci. 205

PARTFII APATTTA

Crizel. i.le htitdl i eve ie$ti10. Sinralia iniel.cEralilor ewi vienezi asimitali,23l ,I l. siErDud FFud ti Th.odor Herzl. A / ln.houl ghetro,,. 25312. Sismud Freud ti Theodor Heai. B / Cei doi ..brrbali Moisc"

la incePutul secotului. 28I13. Karl Knus sau identilaiea evreirscA de rcgdsit, 30914. 'Sionismd cultural" al lli Rich.'d Be.r-HofmarD! 333CoN{rLD?"E. - Iftler€minarea (posr)modemA a ideotiteFi, 363

INTRODUCERE

Dup, ce ajn c€rcetal opera lui Otro Weininger, in Wecial Geschtecht undC/ta/"dtre., precum $i rasunedl ei ieth din comuD, am ajuns in chip firesc s6examinh, dintr,o persp€ctiva mai amplA, rei reme: c.iza -Si strategiile de.estauarc -a sentimentului de identitate in modemitale: Dunerea sub serurulrnreb4rii a rradilionalei polarizari sexuale mascutin-feminh, fundamentulaparent natural pe care se idemeiazi o plne esenlialA a traditiei noa$reculturale; in fine, criza idenrjrAlii eweietri la stutitut secotului al XIX teAmarcat in Europa centrala de lncheierea emanciparii, de progr€sele asimil6rii,dar Si de apnrtia antisemirismului g a nafionalismetor contemporane. Acestelrei ieme, la priha vedere toarte diferire, s-au dovedit a fi stdns leeat€. Daca.cceptam conctuziile I'rcrtrir de fata, pulem chiar su+ine ct et€ sinrindisociabile, camcterizlnd o perioade din istda cutturii cunoscuti cet maiades€a snb numele de modemirare vieftzA", pe care o vom defDi cu maimufta precizie in cadml primului clpitol.

Emanciparea individului la nivel politic $i social, realizata de citremodemitatea de la finele secolului al Xvn-lea Si a primetor decenii dinsecolui al Xx-lea, se lmbina cu afimarea lncrezitoare 9i orgolioasn aindividualitagi in domeniul eticutui $i at esreticutui. Abia SchoDenhauer siNietzsche analizasera iluz'ite ti deficientet€ indj!idualismutui, iar o asemenea cri.ica iti afla prelungirca ln psihologia ;i sociotogia de la sft.qirut se-colului al XIXlea ti inceputul secolului nosEu: aulonomia si solitrdinea individului par a consrtui unul dinrre fenorncnetr cele mai ambivateote ate condiliei modeme. Tra'ha. c o ciz\ a senti sntului identirrtii. cdza individua,Iismului se dna in cenrrul inlerogaliitor lirerarurii $i ate;!iinletor umane. !ioperelr lui HuBo von Hofmannsrhal (a Si in cete ate tui Freud (cap(otut 2).

Ca o reaclie Id sen0menrele de sotirudine, de lraqilirate ate eutr Isubierliv. de insrabilitale a idemificantor in@noare si ; idenrirrritor o,jsupralala, unii ciearori ai anilor lqoo erDloreazi caile de rFsraurare aidenliatii prin mijloacele oferite de c€ea ce am Dutea numi r.dicalizarea

'ndivrdualismulur. Figurile n sricului rde exemptu ta llofflannsdal), ate

geniDlui (aSa com ll vede Cxro Weininger) $i ale tui N.nis (rcinterprerata de

t"ou Andre$ Salori€) se degaj! ca .rei tipuri principalc de aturnare a

"utosuficienle' indiv;dnlui izoial de orice coniunirate onreneassai a "er ui"

cotrcerFat asupra luilnsr{i,lrn: un sci Ce "infnulaF dire.ln', nemediaaa, .u

reaiitatea lumii. Afinnarea ideditalj eului lrecc in a;est .az prin

r€{orm larea unei lilosofii a Idenlrrrlil s?nitui i "si

! Iiirlei, . llnifilii

,Acest€ iigud (mini(ul. ireniul $i Narcis) s€ dovedesc in realil:it d:osebil.le aneninlare, legale finid d! eiipe eieflt'e de beatrudlrc sau d€ {recftoareaamcleals a atoFuldnitiei. Oda'"i cu ;nevirabila iol-p1ibu,sire, s biectiv;llteise adirce{te i r ur senlimenr !i lnar duteros de discoriinulra,e l; de llcrdd|ea identitifii Ca 1om1e de exislerti, ulopi;le mistjcismului, gen;aliln1ii !inarcisisrnului au in comri aspiralia cdtle det'atnea ingadirilot ;mpuse dt!ia1i: eie atJollsc diliziunea nas.ulir/te.rn;nin ;i tind c;ite ull i{Gal andmgin;.ie as;)i-rd

'a autodistiLgere, l].1ui eu care sufert de lrepuiinia de a t a.:c.tla

'propriilE -tn$r:jiri. capAlate pnn voiatnfrnplani i,{t, rasi),5i la reorcarea unuieu m:1i l)erfe{ionar {capilolete 3 $i4).

l,lden rc.ili, ilinu'o ase$euea I)e spec'rrla, ntemariile delianre altilet"dtmelui D:lniel Paui Schreber, consrrcliile leontice ale. lxr {}rn;We' rger. dar si cilera dilnie tex.ele iiniltll'i i{oihanns ral, .a lx)veslil; ahcnr.elof nlrslice sau ale psihoniuozeior nd.isia.e legalc de,luthurat.r:idemir.rdi seru?ie. Fali$iinru! idenririlii mas.ulirie se con3liluie lntr.r 1etrl.Lle lulrrA ir: inctte (. ap.opierr irre cei trei autor! a.,t!'!d!i 5). Dottlrja d:iIe ini;nre care I zgudui{: I'e s.lner'(j' ii ienizul ingro)tii ai ii:l: nidi;: cecat.c Otrc Weruirgcr inspir;i :rcestti iio; \eb{r,i $1ta1i'' recii?ii,lrii iladresa decadenlei canLempotate, prccum !1i progkin( de regenirare i l'xniimo{ie1re lare se dovedcsc caracterilij.e pen$u on { me liJ) ile crrac, amademitatii, iarg iaspiidilli de 1a Fleiri.h l"iierische ji \laller lli.:r.tiritn. timai aies li eiiidl lienez, .i: la f-ari Kr,iil| ia;{oten n iusil (capiiohl 5-1.

iu acesL rcnrext. cazul iur Orb Grcss ar nerita a at?ltlie rperiill r'tirrirJra rar-e $e si'.reaza ,-x:c1 ia pJt,l qJus.rlui rl iui i)ila Weinit;lri in\ret\\e.e Ge!.hl itt u,a/ alrd.rixa. inDinge anti'.(tili,(m,jl ia l,ifoxism, ctro r,:acre la .oNiarr.ca leuh;zirii cdhruii floder]le, .:p.t.a tsihtuldrstul'ri'' saii,atec' orlo dross !e ih.t eje pnalr un rpel lx re!olu1,i, rnarn adalti di fl la.lboliic;! i.efii lar;r'u' (.npnolrl 7).

Jnierogalriie. ulol)iile !i argorsel.j inlFiraie de .ellci'1in ,supfuredisniillirii ro,i1|ilof maslrllt ir Grinin in modernr{r1. se erptm, i:t freudrii;a ituhnannsdlai, d,tr Ei ili pi.tuiie iui Custlv lilinl, prin intermediuluneimelafore ,uheolrSil]e: .ea d eiemsntului crero m;ireni,ll, siadiui arhaiLlanierior cult f;r grec.lti clasi$e. Nietzsche preligurase iceqi€ teme

lr:rodueind ! alalli .ie l)iflrysos p: turNdia, sQpina labirinhrltt cretan. Dat

'nodentitnler anilor 1900 nu Erai eve cea a tdmilor runirlj.ir in limp ce- 1r

lradncerea lui Holde.lin, Anli8ona rje reaolla i'npohi!i1 ptllemjcei dictaturi al.g;i p,rr;:irhale a jui Creor, [:lr.a" Iui Hotrnanrlrh.ai lntrunli o lu .ha,rli.a, in c.fe auloriirre3 l]]a".,,iini delenise rn.,xdstentii. ksnrd .ale. ihe, . i r r er . ' . ' . r ,or . , rxn- ' : i rnr , , , . rnr" Jr r , . ! 1- ! . ' l !nb cm; l 'muft , :.onleri:to.:rn, nrd'lzne+e s, sJre rnEie.tulia vieneza ;i.-ra Mayreder ilr1905. n! Drai ec! ! r i in. l€ ipor;sDrr l ' { rnal i lor . . i in nepnt inr . lor de a

r,esI-ionr c|oincn mei lumi Ce eiD4rtrlrl, (iatiro[i 8]in djs.ur:rll pra.xirai de lirituit',tl'rn l]!ii lriait se rraiifeslii pri.ir o

r!..:Jarr onriti.2dri,l .:r ti cales.r;ri. {ie lnls.ulin si le$rnrill o 4i1.1 fisuri:.c; . r ! i .xkr i . Vi i iuni lor fcr i i ! r r i l " i i .u l tu. i i l ' : . .oruspnn'1 .e lc r le'nri!;7rrii" s;,ij-, arrifcmi lnrul rnor ;rilici ai iurdenil4ii ,rc nl1;lul.iazll

' ' , . , , - :

.nrrul- . .1, . r .^n.r isr" l , , , f t . ier l . t r t r . a, ,J luqi . .rurilrrffsii o ,;!i'!cns;utrc profuxtll j! .,rltu'ii e]rocrl 1900r .c:alia c. se:nrbrl .. i!ijr( .:;zh nl.,n1;txiii !1,]s.ioiiae. !cdjs$ibrirea narcLLlillul!.i ii :

i r . r ! l ) : . r ; ! ; , , . , i r t ;c; i : ; i s i rnnogj ! , ! .J l r , r i lu ie la ul ; t a.el . doui in;*a. ; . l ir r !^ ' ! i t ,a, i . , , i . I r l i i ior ,s i r i . tp i lnf . ar ' i , i r . l l is l . i i r i f l i ,ese. .onl d i . { i i s ;:te(!r; t,:rriei. a.inli,mr L.riifr-i i::!niiel.. nntifenirirxnil ,!i anlisemil;.:nrdi,i. reir, lt . riiiii.:n.i n.o.rnrrll ..Bnnrl l*l.l.ir 5i .lreul imi,ait. irvtzrun4 iui,Annn. Sclriil;j.r. roiui dilirii i; deori uagi. de ffotr i; vi.1itrr:ir m.de|rtiralii a.ari1,)lol .}).

Sifxir!ir i:rioj:a ; iuili.ci,rlllii{,i .vrei asinrilali itin Vienr ni, iiula sirinieleg.flr dr .r la.r!:ii rcqLri; r. ;bsr prcdes nal, si til|isli crftnenl;l.ijze illRjente r :..r1;rili;. Srdj.rirl r rei .,are irrc',irarzl r-lni!r:siiar"i 1l(ti. \rieu ce n iriigli utiiueioi rei rie.erii ai! io(!n ui rr -'{i}: Ie, ide irAurorrira i i Ji':n:tr'J i'r.ki. .!r. ;r'r:r lri r$i!einj|Jr., ir, Iti -r. i.-.e, a ,:i:Iir.l kfnu:j :ri. rigi rncej)i: nr.jriii sLtli:rioir. -jr l3trrl: .;atDrtii ro'f ir'r!i:a'rl;se8r;ri!'ruhi I.leoiogllr lilJcrrli .t

-sLr iiirrii :vrerio. in so.;etr(,a l:

.ullura rieneza- tnoflelni dLr lr lit4il. .sff r,io;ni1 pds;! li in.e.c$I,.lirjofitalea rnLeiecluaiiior evrei sulcr, u! 51). deosebii d: Fi]n;bii. d?ta..,rir ilt;;rnuh ,iall nrai pr4in iesn.. Lledj trloDi iir.Jr ie retuzi j{ienlilalea pe.de qi ar f:rnr:i o 5i /.loriL o :nodul .rl nrrr :iponran. nrln,Naliraler geimali' ah..luc,tl!a r,n;tl ii indeplr:ase in rarc nrisDii de iudaismul indilional t.tec.rl.: !n?i ftrulre .fi lcesta nu ma; hsenln. penl;.r ei decl o a imire .ie f:dr}ihr,arroarr dnu tri:;.ii. Dar.no, ftr$mrnij lo!. ti fo2ne.u*rd i; rlneroaseienrit.,ir; .vrei.i1, .afe se dez.votli li Vie,r! ir' pnlr|ui slelf n1 sef.luhn :rl XIXter. le x4& arllinie nie.eu Je ;d.irlilare,r io. evreins.::, Lri sr !iJ siiilr si

relilenteze pe coni prolri! afl definilia tennenului de "evreu", c?1 $i sensulprop.iei iudaiHli (capilolul l0).

Coniruntali cu false,c evidenle ale mtisem4ilor, care cred a *i foane binec. este rln evreu. acesti intelecluali h; reconsiruiesc ideniitatea evreiasc,.ombinind demenre preluals din jslo.ir lor pri\ata, redescoperite in istoti:l''p,Jpor! ui" lor klin ce in ce maj des desemnal ca rasa'), ti imprlse lor prjnl,.irta evenimentetor corlenporaDe Ceul lui Sigmund Freud se dovcde$e a Ildeasebit de interesan'.: decis sa $ ^sume

'iudailatea", el reIuz, ln esetialraditiilc ftligioase ale iudtnsmujui $ observn fire nicj o nrmi deroD.plerenld ( inlal id, nnrn,ndrdni lor sai c\ret ln l iaupd.uturt . Fiemenrr ie'roiesc apare ca fiind inradicinal in incon$iemul auto{lui, dat cel mairietca legat de amhlirea unilinlelor qi a nedreplrlilor 'indurat (c.rpilolul I 1).

L, capatul unui drun mevoios ti sublil. Freud slii$e*e prin a l'i spunrullimul .ullft ln chesriunea idenni4ii evreieqri. in Der Mann M.i.tes und di,.nonatheistische Relipion Ac sta ca{e fioala nu semnifici in nici un chip orevenire la $usete reliEioase ale iudaismuluj, ci. dimporrivi. inven.area.rduiror de liberi {i pe alocwi r}rolocatofq a unei identildli e\Teietti pe de a nlre$rl redefinite. hrdxibrea lui Sibanund Freud lncepe prin a se cxprima lnpropria autoanaliza ti sfi.Ae$te prin a'Si afla {ormrlarea finaln sub ?nfaliia-reautrui ronlan istoric" al carui erou, Mois€, ar putea roi adr de bijle.iniruchipaDroieclia autobioeraficr, iderljficarea finala a omului Signund Fre . Un altevreu rienez, Theodor Helzl, lisa s, devin{ penrru poporul evreu un Moisei'odern. Aces{e doua desline. al loi Freud d al h Herzl, ar pdea 1j atezale inpdralel: pu@m asrfel lnlele,ge rnai bine ceca ce Ie se!ar,. de ce Freud lalnlilnit pe Herzl inlr tlnul din ais.le din Traundeut nS $i de ce a unnarit cuate fie $ simpatie progreseie caMei sionisle, firi insa a'i acorda vreodaiadepiinul sri asentime (caDitolui 12).

Paradoxal, am pulea susline cn. devenii in ochii dmiratorilor sai chiatsinrbolul spiritului critio elibeiat de orjce legdnfnr de .redjnJa, Katl Ktaus alac r de cele mar nulie ori dovada confoftisnlului clnd idenntatea saev:eiasca e,.a ameninFra. El,.are nizuia sa acrediteze prin toate mijlodcelepropria-i diferenli h interiorul mediului inreleclual vienez. a $ferit de-3lungul iniregii sale vieti de noslaigia unei asimilad fari iisutn in cultula $i,mai presus de toare, limba germana. Tot ce pirea sa ameninle rceasli.stnilare ii provoca lui Karl Kraus reaclii pasionale qi, de ce s{ nu or.cunoagen. puti]1 convingatoare: s a sihral de panea antidreyfusatzilor ti.comenlind Foccsul onorul i rirual. de naru.A a I expDne pe evrcu celor maicurryliE prejudecai artisenile, a fbsl preocupat mai ales de a se delimita deorice solidaritate evreiar,ca"- L-a gizduit ln paginjle revislej sale,

copletindu I cu laude, pe Houstor Slewan Charnberiain, in vreme ce n a iasaisa i scape nici o ocazie de a-Ei ifrF dispretul iali de Heintich Heirc. n"uslnrem oare de aleea indrcpt4ili s4-i aplicdm lui Karl Kraus, daci e sI oredefinin cu €xactitate, expresia "ur5 de line evreiasca" (jiidischer Selb-srhaB)? (capitolul 13).

l i rc l .dd Beer Holmrm a ,osr ' ingxrul refre, ntant i l l i terdtrui i I i r rrrrViene" preocupat de apArarea fi ilustrarea idenlitilij eyrei$ti. "Sionismul siiucultural", situat la opusul scepticismului lui Arthur Schnitzler, ii disphcea luiHugo von Hofnannsthal. Ro'ltar t Der Totl GeorSr ("Moanea iui Georg") allui Richaid Beer-Hofmann lncepe printr'o cridce Ia adres€ iudaisinului da.uilirii si a 'spirituiuj evreiesc" perveni de esletica individuatistl. Dupa oschemn aminrind de ttilogia romanesci a lui Maurice Banes, "cuhul eutui"determin, redescoperirea 'energiei oalionale". Ile ia Oeorg Lukics lncoace,roate analizele romanului Der'Iod Georgs au insis.ai asupra rupturii ce arsepara narcisismui protagonislului, la inceputul poveslirii, de con$ientj"areaunej responsabilitAti colective in ultimele paginj ale 1ex1ului. Originalitatealui Richard Beer-Hofmann con$e, dimpotrivi. in a irfali$a ,firmareaidenritalii evreie$ii ca pe o aprofindare a narcisismului pelsonajuiui si , cclmai fturnos omament lnchipuit de estet. Richad Beer-Hofmarn pare a srgera(prrrfradnd tormula luj Nietzsche) faptul ce iudaismul nu Si aflljusliticdreadeclt ca fenomen estetic. Daca o situtn in contexrul "misclrii tinereevreiesti" (jungjiidische Bewegong) !i a 'sionismului cultural" care sedc^olta in jlnd lui Maflin Buber ln arii 1900, ,ceasii reconstruc(ie pulinoriodoxi a identiBln erreiegi ln odenilal€ ld capitd intregul sels(capitolul l4).

Elemenlul comun din des.iflele tui Sigmund Freud, Theodor Herzl, KarlKraus ;i Riclrard Beer-Hofmann il constiiuie uluitoarea iibertaie cu care ace$iintelectuali au incercat si defineasctr "evreul", ln epoca asimiltrii" ranlisemitismului ti a sionismului. Tulburtrrodea lalielate a rispunsurilor lorsugerenzi oi, in situafa istoric. Ei culturali a mddemitilii vieseze, nu se maiDoale vorbi decit de un "evreu imaginar". Identitatea evreiasci se formuleaza,pentru fiecare, sub lorma unei ficEiuni, a unei nari }Dvestiri, unde istoriaindmn qi inconsiienlul personal all tot atlta ifnport}n11 ca Si Isto.ia poporuloievreu $ textele tradiliei religioase. "Golul" dureros, resimlil de ace$iintelectuali ewei in clipa in carc constatl falimentul strategiei de asimilar lnconfomitate cu principiile liberalisnului $i se trezesc impin$i s?re oidentilate eweiasc, pentru ei inca de n€gdsi! ii deternini se caub, tndeceniile urmatoare. risDunsuri inedi.e la "Drobiema evreiasca".

11!L'

Redisl blr;iea rojririlr. Jdl rale lll:r3r!lirr \i iem;nin ira'na t ciiz.;nCi'iduale.le ptrtrrbr:rr., lplli nc rederi,nr., a l.l.nli1fi,i iie).rlii., in rii ir !fi r l i ' .eral , r r j .s i i r . ( r , l : r . , . ' j r i ( sc nr,?u.r . l , i ,sesi i le 3r ' i iemrLr ls le ! j r iaFi i leil:'ri.ism{h!, ale iii;!r..filiei \ao audy]jirisjrlxhi hlncic:r i.r ils,ru1r,r (}r.iat. lrtisrr;fisrl, ri lrii.1nil;iri r!eeilf r l-. .ullura lsr:lna (i.'rrrint ,rntnrzi,;ne!rili!,r;i e'r€ies:i irrr'r ljmjloare rii'i:'iit?te {ii troJrla indi\id{alN !ir,ri.:riillcare .u milldi !i .r:f,rr; .lp tl:ii:r;ni.l tcrson,rl. ii rol,:.r.1!.. A.esr: doui'jp,:i de i..iri!en. i]tr,rrFr:ii ir.hil) sfl.r:iulos rrirjta Ji:ei iderlila.lii -)r r'., dislrntjrvi ;1 rn.ni':ni1i1i rirnezf. --i:r: ti eyiic;t rrrrr;vaienfr ,i..slei

idioid"-. V:e',r j|r:.l1r.. .i]n;c'r!ii!,'nr rrirl di) lir;r! a! mi.del1'il,l.ij ij oc'::hrlator de exirerncntrre :t silrgiluloi r.|rl;;". d|lrl oxl)re.is lui Kail t(r:rr.Ai%{Ia p.nau,i:1 o as.nerei.r;2, gerraiizaLa I idenL:1ifr des.hid.i.al3,riro.t'a d; L ile n..3lncii alr rc.oiului.l l') lea. cun ar I ;lntise1l]itis uli,Jiili. !i fr'a{lerra xriiolrati:m:,ior. pL.r11r s; nrlenran,i !urr; nou r!| d.:or ,antal ' , , .are;aRobert Nl is i i i , )Carrr i , r . lp dr, . ! t l . f i i rs l t r : i " .

'If€i :r'rtori a! s.1vii dreJ.l ghid ti r.1.i!|ii d. a ilnr(oJ areslei lucri.iiiliedinl Nielzs.ine. l,i!:IllrlnJ iiclrri $i lioberr hiusii. ajircf rj d..ar:leniri,:.13tnpo!arlt $i ap.irtl la regenenirea rii:r:i)du1ij ;nodern., l^ lilelz-rc\.,. i-a|tr]la,cal prei,rnd |e l.ri; Jrcafctii t; inrelcij:idij vie.ezi CtlFr. .uc 1r f; vorb:rni ,,eje ci irnneaz!. hedift dupi trlirrnrer cel,..i dn',:il Utt!.illenni$el/;",tr,rchtur!. t ..ln[): iii Nicl:s,ihc. ab;: r':i i!a!,lri :lisea ti tn niil dts.ilnli l:!l ina Unii, r,lecuDr fi..]|lri. i :r fefuzlr t'irxrind 1r x.elati l;rf xrnpr€r1a doJr..:i"rs,,i:esre; iniiiri:i inlrrictr]xlei l,,:rlH nu-ioiLxLea ni,ie.^iirtr.ri.nezi,iielzsch.njliirxrii ? Ff?.rer,talrrn p)n(:t iolxur de ple.re,'i il;r.rltiltoi loirrdividljale.

i'ihdraiizr |rerdiai{ :r! n ra., pri':1r. leoriil. .e zutr}' es. tcndiijarlnrna li Yliqa ciizei c:orlice a iCeniitiilr;. l,om "edea.hiar.) .olilrDca.l€i&ir'iitrie disfare ilc lrlt {iin aralizi, t,,rnru a lrre lJc nn.i irlar,lxrl rxrrln li slru mai pulnr ilnbile di iJ--niiii.a.i- Lucrrrct de lr'1a ilalorerzipsiha'taiizei .ileva ide; ese$liele. {iar a l+J c!,n(rtuti nici ra !*r itticl -

ii nicj exclusiv --p,tihanalilici. $lllul slymuld Frerd va fi la tei {ie przetrca ii teoria freirdianir CNn] si rezisti i.sratei de a-i aplica lui F'erd ?nsDt .urdem.rs de inspiiali. !si]1arll:ti.1, at$ici cind ili propni si nne4relezjbosar.le nralcrialc scr],!.se ll iunrna (n! biografii sAi? Este 9i ceea ce anincercal alunci cind r,:.aii ocrpal de odui s.lu foafc sI,ecial rle a sesizaid. n i - ratF! e! ,€ i rs. :1.

-AIn pdea spu e c, lnreaga olertr iomriesca $i leore{i|a a lui RobertMusjl a plasat t€ma .rizei idcn.itilii i]| centrul preocunnrilor sale Conre$poran cu nodemi$lea vienez3 si, in anii 1920:ji 1930. isloric ii analisr

.:iji. .ir .l;:r:r;r1 tJe rcrri.tti perio:ri1.i, l,lJ a reurir itJ i).t Horn tttiti:t::.:.rh4it"t: abst:^a:ir ;; "efle.{li nrCnnrri,aie tFntn; inrrprnrder,i. '',,'r.1 Si. r,ri :il: . r.,l,r\tl ? dcgat:rt i.r!t dir orizonld.ir. iie irt:rt-,:rn,, :r

, in ' i i { jJ ,n i i r l i i : r . r l i f i l . l i r l r Si fare rret , ihrz i . , . l i map.-r i iL.r i iCr,r i i .1 i . ri r.:'f':1r . i rje rinn l!r:i :l,alvr:: .lii1 r.er.lr, i ri1i. r:ieTiidr! je sP. rjrim] (]Jtt)r.: frire .e Ii jc.i,.er, ci]rrr di.r.rr si .er rl.,xi iipsir:i rie.rt.naiit;1tr. .ji ' i : r3:r , , ' , . o.r \ r r rerr . r s i r l ! : ! l ie

'1 i . , i f :d. f \ j 1;den. i ra! i i , r lc : : r i . , . j l

. 'r{r.:ir

de ie.rhll:i i1" la.c k,lil,iirl N 't.f,,r!Lnrin, sat,riirii :t io,verii;i{:j. ,ir, , l f l ; j5r i i1r r l f r . | i t i ia i ] i i : . .0:r : r i r jn!er i s l r i l la ! i f fe. iz, area,?/ i l l ; r l

, i f . , , r ! . - " . , , . . . , . , i , l

. .n , . , " , . , , . -u. , \ , . l . . r - .iri..i$irjx1.1 !nrn:iri :Il lorl,: ::.tr!!i.le rjxi.-: :nlji!r, ilLeftr. I;oroa:ri , ' l , t i r - . i : i f \ . I i , r f : r , , , , ' , i l ) t . : r r i ! . . * , : t . r , ; rp; I i ! i . , r , r r : : i r ! r tu i J i r reci ! ! r ,ar !Jr i le i I J j l r : t ' . : . \ i ! - i ]n i . r i i r - i l r i ; xr s i i , . rc ' . r f j {xr i r , t , r t r : i l | r 19q/rr , f . , : :

1;.-q frlnrrrl qrhl]irirr,l tn 11t81 :r!.!.ri!.:tia d" ir atirtr!i ii.mtidl.ir,rnrr, r:ri, l.i:r!. L afr.nlyps. j., f,I ia' a rtrlvociil .r rtr{ irrl;Jesional:

:i l)rf!!.rir1,r I,ir ihtere: sirrjl; ;r trit,jl jr ..rirler!^r ii ljilte ve.inL _r; i,r

rlrr!ei, li.'ie {r, intin: eri,.zi1i;i. i:1: !!ixi irnlrrrr;rri. itnpieoni orj. ,irtfi,'rari-ei. oi l*)ri ca.e lcn,rinri,r lni atitea ii{Ari .i.r rcf.nr|.a\ t , r r inr .u I ' e l in, , l . . , : r . i r i . : \ i i rn l l r \ r t9r(J, la Ku|slh;rr t ; , d i r H. l . rh l rx-

r'r!l: I-+ lni ! 1,jelrft: lrnita !.rer:,ili1r xlla .:L.rsr2 dt:lt.Imp...r.lnr.l:i.r' l.r Brei :i;:r ,1. la Veieiin iini !|:j.t: _Wien. i870 jt:l0r Traurn t!rx;',":!1.)t: rii.n ir :iiilsrierh,rf din \ti*r,r. 1935i .-Vii:,|ia tq0{ii l,i'r.i jrilecin,-., de!j!jr".

'a;!t:s"-!ur oi i/irie Ajl::in N?u, 1!.1i, 19q6: ..jlns

-,lialrir!r K;iset i:j1nz Jr:irpir,r, :. 'l,il: tulti! !q1(!. (itariz n,r1 i:.!en,l,.i dJlen. i-irJinc:{ '. ,1(!|na iriLnoar-a. iir3t. iir.ar.e drlj 1.qiri er^pozilii ,,itnrai ;lrt.b irl$r]i:. ]n frifl tlaD, frLrz*r,liIi irsi !i r ,as'r dorumrjirbtjr.

i , , ' . .

: l "c d r . - . lo ' , r l l l 'nrr . lc , i , , ! ' r r i r . ,€,r . . / f

/,ri..r.nl1 popollr:rxre a rcnelor .1i:re.re (je areo cinijisrrezece ani infoarr,a; {ieler'itxA st nf inirebirn care s t nlott'atiile acrulliririi lllo{jemjlifi\ iii,r?,e ii 3rri; tlr;i '8{1. niircr{iit. fec$re din jurut ideii de .,f,osr

fr,'ddrllie'- ir prri; clieri urrle ele erlc |eitru rn er-.n1{ral rariptllrs: efoca:rJa{.'l frt;ri dir trt.tirclin dir,ticli ti

'm.te.luata n Vir:qei de Ie sji$irul

.j.iolului 1r.i.ur !i ir;epuldl a.drlui se(oi !i.ti ites p--r$eciiva .ririii Irdrcsx rrt emil4ii. rerfi*i pe r.eo.xfari d. nxturi !b1e!ic,! cljirt glisilrnlogica. sreFjlir iala .ie uneie iJci modeffle. cum dl Ii t.ilgresui cdlruzil,le .alnxl,ltalea liiriilici ti iehnioi, $atr t..rgrrnul. tuNrfleir de oprilnismulldninilor, dr eman,:iirare i indi./iziicr jldem ilderprera nodemiratea!,.rcza ca le o r)lticriinrc r cirofl,a dinte mariie teme..pc'sl modeme..

l2 i i

- i r l

" ' l

. i

Lucririle lui Carl E. Schorske adunare in volumul Fln de siitle Yienw:Politics and Culture, p]ublical la New Yo.k in 1980 Si lunarea enciclopedicra lui William M. Jol'nson, The Aurtiatl Mi"d: An Intrllectual and SocialHistot't , 1848- 19 38, p\tblicall la Ediiura Universiteg din Califomia in 1972,dar ti (cu rezerva cilorva crilicj de de.aliu) eseul lui Allan Janil Si Stephen'Ionltr'i'r. Wittqenstein's Vi€r'?a, publicat ia New York in 1973, au influenlatr mod decisiv demersul prezenrat in studiul de fa6. Aceste trei lucrAri auoferit exemplul unei pers?ective categoric pluridisciplinare. striduindu se sadegajeze fizionomia intele.luali a mdrii epoci vieneze prin sup nerea Ia unacela$i 1ip de interogalii a operei lilerare a lui Hugo von Hofma.nnslhal, apsihannliz€i lui Sigmund Freu4 a es€urilor polidce aie lui Theodor Hezl, alucraritor $tiifllifice !i filosofice ale lui Emsr Mach, farA a,g inrerzicetnvocarea picturilor lui cuslav Klimr, a manifesrelor asupra arhitectuii Siutbanismuluj ale lui Oito Wagner, sau a conceplilor rnuzicale ale lui custavMaller ._ca si ciaarn doar citeva nume. Culegerea ti€ Wiener Modern,..Litemtur, Kun and Mb,ik zt"ischen 1890 and /910. oublicata de cotthanWunbery Ia Stutrgrn in 1981, era odemau in acela$i sens, delimilind lnsa cumai mulr.n rjgoare cadrul cronologio ti corpusd de rexte Si documefle alemodemitlii vieneze. Pirea evideni ca tema crizei identitAtii invira laincursiuni in diverse domenii ale isroriei cuhurale. chiar dac, lireralura.filosofia ti psitranaliza consliluiau puncrul de plecare i referinla constanE a

Textele iiienre sludiate aici in mod speciai (aparlinind tui Hofmannsrhal,Schnitzler, B€er-Hofinann, Kfiuq erc.) au lost alese ln fun4ie de remagenenl, a anchetei: este posibil ca selectia, precum d inte.p.elarea rezuftinddin perspectiva de ansamblu, s, i sulprind-t pe exegelii tec,rui autor tn pafe.Dar iocmai in aceasta consta avanrajul srudiului pluddiscipLinar: tn luminaipotezelor inspirate din filosofie, psihanalizA ti istoria culturii, unele opereliterare apar lntx-o ipostrze rcvelatoare, iar caracrerisiicile lor de m lte v.emerecunoscute de Aadilia c.itici doblndesc o nouA co€Ieritl. hoce(fnd as1fel, nulnsealnna ca le rcducem la o schema de inrerpretarc, c; doar cn profit]am cftmai mulr cu pu1i4t de faptul ca sensul unui texr evoiue^zA lir6 doar $i poarein funclie de contextul in care esre aFza(.

t i .

t ; :

r i l '

r i

,1.

tl

D ESC OMP UN EREA $I REC ON STRUCTIA IDEI',ITITATII

PRIMA PARTE

t!{

i ,

lfI

$

Refleclii asupra modemitdlii vieneze

I

I Dcli,try. n pa'hrularihtL

inlre 1890 9i i9l0 capAe comur ti i!flore{te la Viena ceea ce i$oriciiideitor ti aj literatu.ii au conveni s, denumeasci 'moiiemitatea vienezt..lraducere a expresiei gemane "Wiener lvlodeme". De,a lungul cetor douadecenii de tufeptuiro a mnaliilor polirice, sociale ti culturale ale crror bszetuseseri asezaie ln 1848, g care se prelungesc la Viena ptnd fttsFe 1938, sepoate observa coincidenla, ln interiorul mai mulbr domenii, a unor noimi$cdri: in filosofie (pozilivism Si episremologie ln jurul lui Em$ Mach,lenomenologie $i filosofia limbajului ii jurul lui Franz Brenrano), tn {riinleteumane (psihanaliza lui Sigrnund Freud, istoria anei ir jurul lui diois Riegt !tFranz Wickhof), in ltiintele sociale (reinnokea economiei politice de careCarl Menger !i discipolii sai g a dreptului de caft Hans Keisen), in liteiatura.( Tintua Vienl" intemeiatA de llugo von Hofrnannsthal Si Hemrann Batr), in.artele plastice (Guslav KlirDt !i Se.esiunea, anele decoralive { Wiener.Werk$atte, eruplia expresionis.nului la Oskar Kokoschfta Si Egon Schiete). nrarhitecturl (de la Otto Wagner la Adolf Loos), ln muzici (de la custavMal er la Amold Schitnberg), dar ti in polirici (aparitia aniisemirismutdnodem $ a sionisnlului, na*erea austomarxismului).

O parte din trdstrturile specfice ale "nodeffit4ii vieneze" se expticl prinsituafia socio-cuhurali a Monaftiei austro-ungare, in inreriorul circia efecrr*de intirziere s€ conjuga cu un efect de recuperale. CorDparariv cu celelalte.mari capilsle europene, Londra, Paris sau Berlin, Viena de Ia finele secohdui.al XIXlea joaci, pdn structurile sale sociale, ecoromice $i politice, .olriullimului venit. Ramtuerca }! uime poaae fi observata qi in don€niut cdrutal:persjstenfa unortrad4ii specific austriec€ a tinul pe!![l.erllla. viefle \4erla.ta

fd,rcr rc - ':l'17 ($r; , , r . .

,Jistan0 de clteva mari cwente: de exemplu' filosofia aust iacn nu a urmarit

dezlatrile posl-kanliene, iar naturalisnul artistic ti liierat nu a cAp.lal

licinC relief la Viena-Rudolf Haller si. mai recenl, Alberto Coffa au evidentiat singuladtalea

tladiliei austiece in f,losofie (Coffa vorbe$e de o "tradite semantic'").

vdzind ln aceas.a ch€ia penin i4elege.ea tendinlelor ce domina

"1}1odemira|ea vienezi"'- Dupa Haller, doi mae$rj at fi delerminat orienhrile

filosofiei ausitjece din secolul al XIXlea: Johann Friedtich Herbad (1776-

18,11) si tsemard Bolzano (1781-1848). Roger Bauer a subliniar !i influenla

luj Jac;bi (1743 1819)'. Bolzano, pe care unul dinire discipolii sai il de!'eaanti-Kant' (aluzie la Faratul lui Ben€diL1 Slattle( AnriKd'r.

pu;licat la Miinchen ln 1788'), d Herbart au aparat punctul de vedere al

;mpidsnuhi, realismuluj, cnticii linba.iolui li filosofiei $iinlei, in fiiialia lui

l-eibniz, l,ocke ii Hume, lmpotriva idealism lui 'german" Si mai es

inrpotriva lui Hegel Si a hegeljenilor'Franz Brentano (1853'1917) reia Si dezvolti aceastt mosrenire' pecetluind

farticularitatea unei filosofii "austriece", ca fiind mai apropiata de gindirea:englezt', decir de ourentele posf-kantiene: astfel se exPlicl de ce John Stuan

Mili pare sa exercite ln 1900 o influenli maj nare asupra rnodemiutiilieneze decil Kant (Freud contribuis€ in 1879-1880 la traducerea DPefel'Jl

.o plere ale lui J. St. Mill). Aceasta genealogie a "spiritului vienez'-, iffan16

Jc pozilivrsmul luf hm(r Mach lnolele lui Blenr^no l^ t Ac"flni' und hrtud

r l;i Ma.h consdluie, m ciuda (riticilo' de detaliu' mi,lrl Iia un€i ldrnci

convergenle de vederi), duce la Ludwig Wittgenstein, la Cercul de la Viena $ta Geialipsychologie, fondlre de Ctuistia' von Ehren{els (1850 1922)'

disciDol ai lui Brentano prin medierea luj Alexius Meinong (1853 1920) Pdn

trrmare. 'lnliflierea" Austriei in domeniul filosofiei. comparativ cu

dezvoltarea glndirii gennane s a dovedil putatoarea unei Prelioase li fecunde

origillalitali.Tini.a generalie arc i,'r 1890 sentifienlul izolrrii' exPrimat retros?ectiv 'fi

1901. de cdtre criticul literar Herma.nn Bahi 'Aminlili'va de situatia n@strA

{le acum zece ani, din dmpui lristei Perioade a anilor 1880' cind erarn izolali

de viata ,nis.ica e ropeann"r. lntelectualij vienezi privesc spre Berlin cu o

oarecare gelozie. "Cei de oolo aveau Sedarul, Pe Bismarck Si pe Richard

Wagner. Noi lnsa ce aveam? ", exclamaln 1923 Hermann Bahr ln tuenoriite

sale;. Succesele putetii "ext€me" cu care Germania se Pulea nindri prin

vicloriile sale militarc, prin aparenta soliditate ir Re;c'-ului li prin

presrigioasa sa l{l,ltrr, sifl compensale de odtre creatorul austiac priflr o

repliere sFe iderioritate- in tilnp ce naturalismui era preocupat de stA.ile de

lnc ti, de Sdchenshnde, cum spune Bahr prifir-un joc de cuvrnte b^zal pe

exprcsia lranceze, vienezii aveau sa se concent eze asupra "sttuilor

sufletesti'. Ceea ce inseamnn ca individualul $ subiectivitat€a vor Ii cultivateqi explorate in derrimentul ideilor sociale !i al stilului r'ealist' Nu ar trebuitoiu$i sa interpretitr absenla "momentului natutalist' din evolulia litoraturiivieneze qi auslrie.e ca pe un fapt asumat sau suponat de care dn€rii scriiroriai "ruzg ly;en. gederile berlineze ate lui Hofmannsthal Prec m $i s€ntinentulde rivalitare pe carel nutre$e fatl de Gerhan Hauptnam demonstre,zl ca

vienezul lsi cultivi deliberat diferent4 retuzind avaryanla naturalista'.Trebuie s, amintim tu acest context splendida analizi a ll|i Carl E'

Schorske cu privire la ttaiecroda lui Sigmund Reud Geneza ludArilorlntemeietoare ale psihanalizqi, tiiI, special a TmundeutunS, seinternelaza pe

recluziunea sociala si ideiectuale. Dificultalilor inttnpina.e de Frend i,lcariera sa uniYersitara !i giinlifica li s-au adaugat decepliile Poiitice. Odatacu victoria cresiin-socialului artisemit Karl Lueger ln alegerile rnunicipale de

la MeBa din 1895, panidul liberal, cu cale Freud simpatizase tu mod firesc'pare a li fost eliminat din sfera puterii politice. Adinc deceplionai de politice'

i$i {ixerza drept lel inrelectnal "neutralizarca politicii pin reducerea sa tacatqot i i p s iha Io gice "'.

Epigraful larinesc drn Truw?tdeutunq, Flectere si nequeo suPerosAchzrontd rnlrvebo C'Daca nu mi st{ ln puteri sr-i lnving pe cei suspu$r'atuooi voi pune ln milcare Acheronul"), dezvaluie cheia st-ategiei freudi€nede repliere cntre interioritate. ln eseul devenit clasic de'sprc Signund Frc drfu Je '0, Emsl Simon a arrtat cd acest epigmf, extras din Eret.td, fusese dejautilizat de social-democratul Ferdinand Lassalle llt panfletul din 1859'iJ.fitul?n La Buetre d'Italie et la mission de la Prusse. O scrisoarc adresau luiWilheln Fliess, daata 17 iulie 1899, confirmn ci tu aceeali epoca SigmundFreud fl lna $ sine pe "lnssalle" ca lecJuil de vacanli. Cum spuneaSchorske, "L rdlle ii ameninla 9e cei ruspugi> cu decla\area fo4elorhtente ate.e luliei 1...1. Frcud bansJera aluzia 1a subvrsiune prinrcintu arcerea rcJulatului" .

De la Sadowa ti Sedan ircoa.e, Prusia devine o mare putere lnascensiune, in vreme ce Monarhia habsbugici pare a cunoa$e un declinirevocabil. Exprimate h FraBla, in Marea Briranie sau ln Germania, temadecadenlei, care domina lfteratura de la finele secolului, Putea sa Para foanedep{rtati de realit4ile sociale $i politice. Vienezii hse o r€cepteazi ca

l l '

deosebit de plina de adevar. Hugo von Hofinannsihal noteaza h 13 mai 1894,,n rrrma unei plimbiri prin Viena ln tovirr{ia prietenului sau Richard Beer-Holmafft "Ce generalie disperan kr^peratd) d. arti{ti sinten, noi cei carene zbatem i.n irtejul furtunii conJuze Si zEonotoase a venii, 4lutwindcawla a ei,. Cei care |or wni dupd noirorli nni mari, tnsd oi DdniAentot,{t primii anigi compleli de la Sturn und Drang incoice. In ndswprinzdtor, stntem poate u.ltimii oattEni care Sind.sc 1n Vien , ultimiioanrni co'n?tel, pa-tedtnd ua su|let, tn vetnc ce dupd noi |a wni poate .)nare barbaie, o lwle slavd $ eveieascd, a lume senzualA. Sd te Slndz$ti laViena distruid: toate zidurile dnrim^te, interiontl trupului ort$ului ..lespuiat,rnni dcoperite de o veqetelie cdfi/dtoarc dezhnluitd, peste tol li unzit l)erde

ti lunina:i, tdcere, clipocitul apei, nici o untun dz riald; ce supefie liziuni {ipe/spectil'e! {i apoi sdfi pL.nic in -una din colodnele truiane incd intreqi,infala Eisericii Catolice gi sd te preunbli printre ruine, Stndind la lucruri pecarc nimeni nu le nai tnlelege"". Peisajul oraiului ln ruine imaginat deHofmannsthal fl Fefigueazi pe cel descris de Alfred Kubin ln romanul siuf^\tasric Die anderc Seite. Tema este srlns legatd de cea a decadente; caresaribate o m?re parte din literatura iusttiari $i va inspira romanele lui JosephIioth. Viena, aSa cum este ea vezutl de Hofmannsthal, se situea?i printrelocurile de marca ale decadenfei europene, printre ora,sele simboluri.ale anei

I mo4ii, alituri de Venelia si de "Bruges cea moarta "'.

2 - hn.e rcaliat. gi mi

Numeroti slnl cei care merg ptua la a se fudoi de existenla unei cullurivieneze autonome. tn eseul "Der Anscl un ax Deulschland", datind din 1919,Roben Musil sc.ie retrospestiv: 'Cuhuft awtriacn constitaia o eroare dtperspectivd rienezd. Admilind cd Au:tia at fi hst deaNebit de boqatd incultura indivi&ald, trebute sd recunoattem cd eru ctt se poate de sdracd ince pri\)e$te cultura propriu-zisd, intelectualA. Sd mpafim dotareauniretsitdlilor austriece cu a celor Semnnz, nwnnrul $ inporta labibliorecilar ti a nuzeelor, posibilitatea de a descoperi ata st/dinl, nundrut

ii v.ilDarca relistelor, ihten:itatea Si anploarca dezbaterilor publice asupruproblemelor intelectuale, calitatea reaLizdrilar scenice; 3:'d. ne aminlim ciaprorlpe toate cdrlile austiece sint Jdcute i1 Gemlania, cd aproape tollscriitorii aust ieci datnreazt editolilar gemani hijloacele de exktenld.Fabula ulturii austriece ptospertnd pe terenul stdtului conpozi, tu1i binedectt oriunde altutldel)a u zste declt un punct lle lJedcre teoretic ce nu rt

puut Ji &tvedit vreodatd "''. Musil ftNu$i a ras fuviFninte din acej.sri analizi,instalindu se pe ru o perioadA mai lunga la Berlin. Alti vienezi tnsa, tnprilnul rlnd Hugo von Hotmannsthal, vor ciuta din contra s, consolideze si s,ilusfcze senrir',enrul L'nei idenlilaticulturale spe(ifice vienei ti Ausniei. infadin anii 1890. Hermann Batu devine heraldul retnnoirii a;shiece. in 1908, cuo,a7jr .elei ae.a tdizecea anilersari a urcarii pc non a tuj Franl Josef t(anmci in virsta de $apiezeci $i opr de ani), grupul lui Klimt organizaza oexpoz4ie, Kunstsclau, care-$i propune 'id ofere o d.enonstatie de lug awintei afii$ic. austriece"". Prterr\ alirma cA" aproape farn excepfie,jnteleclualii ii artiEtii vienezi din epoca 1900 au situat pibtema ideftilitii lornalionale pe fundalul culturii sernane.

Vienezii cei mai protund ata$li de ora$ut lor rrec prin perioade deadev&ata disperare, numite de Hermann Bahr Wiersr Selbstl4, rra da sllle

^vienezului'', expresie carc rraduce Si dificultarea de a fi novator, ..moder!",tntr un mediu culrurai rcpurdl consenalor ti osril celor mai neirs€mnaletndrAzneii. Pentru Freu4 Viena inrruchipeazA oraqul in care nu se poale trai qi?n care el esre rotu$i condamnar se traiasctir_ In coresoonrienra sa cuberlioerul Wilhelm Fliess. fune .onslaDr cele doua caprrali

',t1 paratet. de

exemplu la 29 august 1898: "AtnasJera dz ta Viena nu este ,te naturd sdintdrc.Ltcd roinp sau sd inspie acea tnnerlere in succesul carc ficarur.rcizeazd pe voi, berlinezii"'3. Emesr Jones povesreqte ce la incep1rrui.etafiilor sale cu Freud, $i lnainre de a-i cunoatle aversiunea pentrx Viena iisptsese inar-o zi cu buna crcdinla cA rebuie sa fi fosr Dasionant sn locuiestiinr un ordS afi de plin de ider noi. Spre marea sa surprindere, Freud a sanr ;dars, Fotestind pe un 1on sec: "Md aflu aici de cincizeci de ani {i nu antintibtit nici o idee noud"" .

Putem obs€rva opinii s.semanitoare la aproape tofi reFezentanljjmodenitdlii vieneze- Hofmannsrhal ii lcrie la 10 mai 1896 lui Richard BeerHofrr]3jll:| 'Viala pe care o ducem la Viena Fste cunptitd_ Ar bebui sd ointerwem nldcar din ctnd in cind prin cdtdtorii fdrd nai prctenlii, pringederi tn ofi€ele banale sau la ldrd. Din punet de yedere intetectuli, trdim cani$e cocote cale n se hrd esc dectt cu talatd Iranluze.jscd li cu jorbe,rri"'. in schirnb, viala la Berlin ti pare tui Hofmatu$rlal ca o adevaratacliberare, iar depaftaEa nu I face decft sA consrientjzeze si mai acl]1neplrcenle viedi vieneze. cum reiese drntr. o scri5oare adresau taklui sau inI9O9: 'Ahnosfe.a de inridie, de vajbd ti de sraSnarc care donne{te tavienanu poate fr gustatd dectt cu nnderalie g cu intrerupeti, iar destinut tui

i

20 2l

Gritlparzer esre fdrd indoialn le84t de acest soi de ptostie sinistrd cdrc

iraprcgneazd stilul de viald " .Un purct de vedere retrospectiv, -foima actuala a "rtritului habsburgic"

-t indearnna prin udnare Pe unii istorici ai modemitilii vieneze sl se

rninuneze de exceplionala fertilitate a acestui mediu culdrral, ca Si cum ar fi

fost vorba de o "silicon Valley" a spiritului (exPresia ii aPa4ine lui Allan

Janik)'. Co emporanii lui Freud $i Hofinarursthal ti-au rcsimlit situa$a

vien€z, ca pe lln obstacol, aFoape ca pe un exn, 9i nu au lncetar si invidieze

viafa cultuIale, int€lectuali" universitarA a celorlalle m€tropole euroPene Nu

le'ar Ii dat prin cap sn qi laude oralul ca pe un centn, al modemir4ii. L at fi

prezenaat mai curind dlePt un bastion al tuturor atiaismelor.

tr

) M, dcmizd,ea (onomid li lociala

Relativa rAnrftrcre ln urma a Vienei $i a segmentului austiac al Monarhiei

dir punct de vedere e.onomic Si social a fost totugi Pa4ial conPensao Fintr-urtelorr specta"utos de recupemre lncepind din 1870. ln perioada 1830 18?0'

Drocentul medilr anual de deqtere economici ln rcgiunea coreq)unzabarc

;eritoriului austriac de dupa 1919 este de 0,72% (fa!, de 1'27% h Frar{a !il,l7q, h Germania); it pedoada 1870-1913, aceb{i Procent ̂ri'rEe

l,46qo

{fata de 1,06% ln Franla $ 1,51% ill Germania). Decatajul al deveni fara doar

si Doate mult $ai semnificativ daci am lrla ln considerare ansamblul

teritoriilor Monarhiei habsburgice, Prrtile orientale cunosclnd o dezvoltarcmai lentn !i rnai nesi$ra- !n @nneni de PNB pe locuitor, la o baze de 100pentru teritoriile corcspunzlnd Austriei de dupa 1919, se observ, ca produsul

nalional brut pe locuitor in Franla este de 120ln 1870 $ de 101 in 1913, faPt

carc sugereazn c, bogrlia nalionda a Austriei, rapotrat la numatd de

locuitori, a aiuns din ulme aFoaPe iD lnttegime Pe cea a Franlei din 1913-

Confolm ac€sior analize de istotie economice", modemizarea economici a

reritoriilor ausldece ale Monartiei ar fi fost mai intir'riara d€.cll cea a FnnPi

sau cermani€i, dar mai tapide inceplnd cu anul 1870, si ar ti atins tu cele din

rme ln 1913 ac€lali nivel precum ln celelalre mari tiri ale EuroPei.Sentimentul de 'lnarginalizare PoliticA" ti de "deradeng" l9i aflA

radacinile ln evolutia sociologioa a metopolei habsblrgioe: lrl jurul aiilor

1900, area burghezie lunarist!, lit€rad Si anislice' carc contlnua s' dea

lonul ir viap cr tutalA, nu mai rePrezifii decll un nuclcu exEcm de

22

minoritai, format din vrco 4.000 de familii, aproximativ 20.000 indivizi.Burghezia micA {i nijlocie, mai numeroasa, ln orice caz maiorftare fu vasrulansaibblu denumit BiirSertum, a t ecui de Ia ideodai; Uberatisniuiui''iozefinist" la cea a anrisemitismuiui creyin,social,i. ,

Il nitu absbulgico Aella leueratwa austiaca noderna a lui ClaudioMagris, a carei prima pubticare dateaz6 din 1963 (iar raducerea fiancezn din1991, cu titlul Le ,hjrhe et I'enAire dans ta titftrature aut chiennenoderne),

^ marcai lnceputul unei lenre redcscoperiri I ..modernitalii

vieneze"- Cei aprcape rreizeci de ani care au rrecut de la:Fcea da$ au creat oneinfetegere tundarnenralA: cine mai credea inc6, tn 1963. tn -mituihabsburgic" al frMoaselor armonii Si at unei dlr pierdute? Magris pulea si$coata acest mir ln evideng pentru a I putea persifla lnai bine, rfafndu ilorodata cu o ironie afectuoasd- Dar astizi toala lumea crede iir .,mitul Vienei", ca virsta de aw a cultwii europene, iar teza pamflet a lui Magris ris.I saftaca drept o aparare Si o ilustrare a mottenirii vieneze.

In realitate, Magris scria cu ionul usturitor al unui lukncsian d, in plus. cuspiritul criric al unui Triestin, per:rru car€ Imperiut i,ut"turgic n,; ra"u.".vreodad altceva decft s, sufoce liberdtite democrarjce. Act"t nito absburRicoreprezrnta penFu el o "talsificare ideologica , o frumoasa min Una apropagandei oficiale care, prirtr-o alchirnie sin!,ylara, devenise o .,idee,deto4a auEnlica $i pozitjva- pentru o inrreag6 galerie de mari <crijlori, de IaFranz Criffparzer Ia Joseph Rol'l:. 'B,ndha Ausfti? karcl d(s.lretea.a.:t"flad a, ca |i intrcaga rcalitat?. pe n$ip, aparca vb vducarcarca intaf4atca odikii,.t totalitqii anlonioase, gi dnAca nayere unei t;teratwi cedetnasca, cu o luciditate dezantngitd, yidut citiitizaliei gi nihitiffi. t cuhoarteriinodeme [... ]. Istoria mitului habsburgic e$e cea a nei cilitizatit i:are. ih u-mele ubirii pentru urdine. descopetd dezurdinea tunii '

De la piirDul rAzhoi mondiat ti dezagregarea Monarhier danubi.ne, de tdanii intunecati ai marij infla{ii ti ascensiunea n€"ismutui. ace$ mir. consn irpenlru a asigura coeziunea unui slai dir ce ln ce niai a,racronic, evoca o-Vft$a de aur a pierdutei amronii a popoaretor g a rrajului dulce. Confrunr4icu dezltu{uirca nationalismelor gi a rasisinelor din Europa cenaalr.nenumara$ scriilori ti inktectuati aj vechii Ausno-tjngarij in\;ca miskrulpoldnc zl nnui sacriJiciufl narrorir carel tranjforma pe individ, din gemansau ceh, ln 'austsiac". Acea$e m$atgie insp;r, una din.r€ fo.mele::ll"Tp:.ry ale rerodcii reaclionareb, foane diferiu de tradilia gonnana.''Mitul habsbuigic" exaltA formula patematista a b&rimlui ft; Iosef

23

principiului vohmtarist al statului prusac, dar $i la ideologii acelei dId,habsburgice, cum ar fi Leopold von Adrian. tun mai put€a adauga cimut4iile actuale din Europa centrali. sub efeclul conjugat al unificariigerman€ Ai a dislocirii l$periului sovietic, au reactlalizar mitui habsburgic,ca ulopie a unei armonioase cornunititi a popoarelor ain bazinul danubian, dela Viena la Marea NeagJ, ti la Adriatica:'.

in sp;rilul acestui mit, imobilisrnul apal€ ca 'o stadca cuminte $igrandio4sa. maniiesrind o abilir.te magisnala in a amina soluliile. u.es.hrva conflictele. lasindu-le sl se farimiFze . cdci 'fiecare pas. chi"r $r celmai nelnsemnal, ar conslilui un pas spre un abis" (formularile ii apartin luiFranz werfel). Imobilismul politic corespunde unui model de comportameuman. unei erici a diluarir nrsiunilor. mei as?iralii spre exreriorilalfaordonatd, chiar birocralicA, ln lirnp ce orice individ alism tece &eptexhibilionisr qi anarhic, inrl un cuvtut dtbpl un pical capilal. Aspiralis cAtreordinea Iucrurilor $i a fiinFlor face ca dezordinea sl delinA perceplibih -9iInrolerabdr: f ie.de deLaLiu. f iecare desl in margrnal se !ede PUr te (r lJpdulunei totalititi pierdute, al unAi ierarhii ferimilate- Iar miiul habsburgic exer-citi a.supra spi.itului austriac un ascendent cu adt mai petfi4 cu cl1 pulemvorbi, cum sugere^zA Claudio Magis, despre o 'adeziune negativd" la uiiiautori care se consacra demolArii mituiui habsburgic, de laDas Schloss al luiFranz Kdltd. lr Vernijrung de Thoma Bemhard. Claudio Magfls nu serefera la Bemhard $i abia dacn'l pomene$e pe Freud, pulem totuti sugera camitul habsburgn se insinueaTa In psilunaliza pnn inrermediul toprcirierarhizate a inconqrientului ti a modetului freudiail, foarte dezarnigit $ire€mnar. al adaptarii ecuatiei individuale ta odinea socio-pol'dca.

Spiritul mirului habsbugic preferd, in locul individuatismului dezllnluit aIromartisrnului, hedonismul discret ii oarecum melancolic Si sceptic cale seintrevede ln cornedia populard Si in operete, de la pipwa Fanemr. laLiliacul. Acel dl. Prudhomme din prima pade a secolului al XIX lea austtiac(din 1815 ptue tu 1848, de la Biederneier Ia yorntrz) ihKtiea"a "eroismulneputinPi", alcAtuit dintr-o circurnspecfie neincrezAtoare ti din preferinlamarcal, pentm fericirea cazanierr: aceste calita! fl cardoterizeszA pe s,uPusulperfect al regimuiui Mettemich, lntemeiat pe "absolutismul tempeni .le

neelijenF'. Claudio Magris amu cu multi limpezine ci noul patriorismaustriac, care prinde treptat lotlne dupn rizboaiele antinapoieoriene, seasociaza unor eroi asemenea lirolezului Andreas Hofer. in care baronulHomry !ede durmanul oncarei noutafi )i al oicarei pr.rcipitari .

Untrl djntre capitolele cele mai pasionanre ale car!r esre consacrat mareluidramaiurg Si prozator Franz criltparzer cffe, dupA 1848, avea sa devin,poelul oficial al liberalismului conservalor aust ac. Anti,tiranismul luiGrillpafzer ne invata ca fiecarc trebuie sl se conformze rurei ordini superioareSi sa cultive vifu(ile fideltalii, pieulii, curajului, modelafei $i sacrificiuluide sine. Neincrederii faE de acliune i s€ asociaza" de la Crillparzer la Stifter,cullul naturii, concepul ca o culegsre de legi inuabile $i ca un remediu penrruiluziile individualismului prometeic. Condamnarea picarului colecriv de Ia1848 este lnsolln de o fascinalie fafa de lumea slave $i ungari ale carei maiispalii Si legende populeazi imaginarul mitului habsburgic.

Conform acesrui mit, statul nu se intemeiaza p€ drepturi, ci pe darorii.Lnpnntul insu{i se considera ca lnfnFuilor al unei lndatoriri pe care oindeplinea ln calitatea sa de prim funclionar al proFiei adminisiralii. Purerea!i responsabilitilile individuale par redurabile, dar ierariia ofere o proreclieliniltitoare. Poetul insu$i nu se glndetle nici o clipi sa,!i diriguiascn poporul:la Griltparzer, el deline rolul bietului muzicanr, simbol al resemnArii modestcm detnnilare, Ia Srrtur, descriered mericuloasa esre remediui neura eniei.Acesl consenalorism ese unut angoaat: orice proges ascunde un regrs. ointoarcerc la barbarie.

inspre anii 1900, mitul habsburgjc este subminat de fo4ete disrrugerii carevor anuena Europa habsburgicA in razboiul mondial. Terna decadenFi devineacum omniprezenta! subtini^zA Claudio Magris. La Hofmannst,al Si la Rilke,bitrinelea nu mai simboli?eMe inlelepciunea Si derndrilea, ci'descompunerea: acesti poeli slnt "moqienitorii unei civilizatii apuse": Musil-M lizeaz| ln ftile$ stama de confuzie a unei socier4j '$lretre 9i lnde,scompunere". Sinsurele retusii ramin paradisul anificiai al calereleivieneze, dispersia irnpresionista $i eslerica Aagmentului, nepnsatea lui Analotl

t::

i

I

al iui Schnitzler- Hugo von Hofmannstall va sllr$i, arala Maeris, "rnsomnolenla tufiului siu anacronic"; Karl Kraus anunJ, apocalipsa c$la{ii.virneze. in limp ce Schnikler ii va face o duroprie I'psira de induigcnla.

Paginile lui Claudio Magris despre "modemiratea vienezt' din perio.da.anilor 1900, au devenil, dupi teizcci de ani, l.ocud comlme, prcstigioase lrridoar ti poate, dai loane sihemaiice. Toat, slridania rnea tn ,ceasd .afte a

25

constal in a sublinia. din contra, marea vitalitate a cuhurii Yieneze ln jurul

anilor 1900, precum Si orizoslul ulopic al fecundiElii teoretice a 'cr|zei

identitrtii" care reprezinta numitorul comrm al modemilor vienezi- Este

nelndoielnic cA Viena nu a reprczentat numai moiga supralncAtcal, de

omamente neo-baroce ln mijlocul careia s€ l,16l1a malete catafalc ,tl mituitti

habsburgic. A admitE aceasti viziune oarecum unilaterala ar echjvala cu a

emile o judecau peiorativd la adtesa intregii teceptari acluale a "Viene; de la

inceputul se.olului : Llaudio Magri' msu:i. dup, acea$a Prim, cane a

publicat atitea studii Si texle stimulative, consacrate acestut momenl

exceptional din istoria culturalA europeana. incll opera sa ulterioee reprezifld

un soi de anulare a "pernisului de lnnumare" eliberat ln 1963 In realilate' ar

tebui adaugat un nou caPrtol acellj Mito AhsburSico din viziunea lui ClaudioMagris, pentru a a ta cA spiritul vienez dinte anii 1848 $i 1938 a devenil'lnceptud cu anii 1980, un rnit cit se Poate de actual. Dar acesl mit nu sereduce la 'mitul habsburgic". El face pane inregrantd din arheologiapostrnodemil4lii noastre de la finele secolului al Xxlea

Referindu-se la modemitatea lienezA, unii vorbesc de un rmjt"' nu ca oaluzie la Claudio Magris, ci din sceplicism fall de unificarea fttrospeclivl,

operatl de anii 1970 !i 1980 asupra modemitalii vieneze Admlalctii lui KarlKraus admit cu greu ca acest mare satiric ti polemist si fie aqezal pe acelaJ'plan cu vienezi i de cdre s-a del imirrr cel mdi adesea - de pi l , l i . pc dcelal i

Dlan cu Hueo ton Hotmarlrs$al Si fie oare necesdr sd dilereflliem o -prim;

g o - a do"a" modemitale lrene/al Prima. ced a Tinerei Viene . mai neoclasici qi mai neo-romaniica, a doua, cea a lui Karl Kraus, mai apropiati degeneralia expresionistt Walther Methlagl, in "Criza $i c.itica lirnbajului:ceorg Tr kl, Ferdinand Ebner, Ludwig Wittgenstein". subliniazi in preatabil:"S a cedat de prea multe d pini ln prezenr tedaliei de a-i aduna laolaha pe

reprezentanfii acestei modemitali, deli ar fi fost mai normal sa fie practicate

oieragii de scedere $ de lrnpn{ire t...l O lntreasa lume este cuinnsn lturescrirrared t ordului Chandos (1902) D; opera poedcn de Ia ftnele vielii luiGeorl]frakl, Tractatus ttl lui Wittgensiein sau F/a+mentele pneuwtologlceale lui Ferdinand Ebner (ambele publicate ln 1921). [- .1 Aceasti diferenliereesle fundamental, $i trebuje s{ ns intrebdm daci noliunea de ' modemilalevienezn", consideratA ca termen generic desennlnd o ePocA, nu conslituie osurse de contuzie. At fi mai ifldicat s4 vorbirn de "o prima" li de o a 'dout'

modemitate; Fima, tnai cuind considera$ ca o epocd caractedzali Prinatitudinea sa afirmativi fali de procesele sociale -iar limbajul ptacical se

afi, int un acord lundamental cu respecdva atitudine -, cealalu ca o epoca

O asemenea concep[ie nu este inse mai pulin a$ittar6" decft cea care -

cum procedam in prezenta luctarc -acceFa si consr'dei wiener Moderne ca

De u; tot. Walter Mehtlagl, din gija de a-i diferenfia'Pe HoftDannsthal de

i<raus, sftqe$e prin a fi nedrept fata de Hofinannslhal, calificat drel

atinaariv, aainu ir criLic Eeimam din .ontra ce. dincolo de opozilii -unele

superficiate ii anecdolice. allele mdi profunde -care divueaTA {i complicn

peisa;ul inLehcruat {i anitiL al -rnodenxlilii viene7e ". se degaja o fi-

zionomie de anrimblu, fall de care chiar ti polii reprezentali de

Holmannsthal Si Kraus au in comun multe ttasatud esen$ale.Acestea fiind spuse, lm?Aftalim nelncrederea lui Waltei Methlagl fag de

adunnri Si alte juxtaplmeri de sorginre enciclopedica, care a{e^za laolalta totul

si conrrariul sau pentru a construi ansambluri a c,ror singure coereng $e ln

iitlul unui votum colecliv". Analiza noasd asuPra "modernit4ii vieneze"

este una seledivn $ nu se pretinde encicloPedica.De-a lunsul secolului al XIX lea dezvoltarea economiei austriece $i

'reneze i rseie rncelinjt, de diversi laclori Chelturelilh penEu transponul

materiilor prime (ninereu de fier) ti enetgetice (clrbune) determina' chiar !iln 1900, un nivel mai ridicat al costudlor de produclie Pentru produs€le

metalurgice la Viena decft la Be in. Lipsa de minn de lucru calificati a fi{nat

Dentu multa \teme avlntul industriilor modeme: legile liberale privitoare la

;stuciia publicA se fac lndelung aqtePtate (Rttclt1,o&.rschulSesetz d^re^za dirr

1869), iar fi 1890 se inregistre^zi in Cisleitania un procent de 27E analfabeli(r57, ln 1910). Ceea ce nu va lmPiedic4 la celilalt capil al scirii sociale' o

miscde permanenr| de emigrare a posesorilor de diplome spF Germania-

unde D€^Dertilele de a iace car;era sinr mai aragaroare Lipsa de caPiral

rnobilizabi pentru investiliile induslriale constituie un hndicap suplimentar:

bogiliile austriece sint in primul ttnd de ordin funciar, bdncile funprumurd cu

Drecadere statului, sEuctural indatorat, $i harilor familii aristocratice- Puterea

;Ancilor, cate nu consiituie o Saranie a dinamismului, parc deosebit de mare

fu Austria (nu e de mirare cA un asemenea context speciflc i-a inspirat ausFo_

marxisnlui Rudof Hnferdin E t^taral Das Firutnzkapitdl din 1910)

Monarhia habsbugica duce liPsa de elite capiialiste Ii de tutrePrinzitori

industriali: aristocralia prive$e investiiiile itdustiale cu ieticenti' abodln-

dule sut' proteclia monopolurilor Foiejate de administratia ln coniormitate

cu o ideolosie mercantill. Acea$a slAbiciune a elitelot este pa4ia!

26 2',7

compensatA de ailue4a capitalurilor !i a industda{ilor germani, dar 9i de rolulemiflent al proteltanlilor $ al evreilor. Regjunile prosp€re ale MonarhieitutxeJin relatii de 1ip cvasi-colonial c! provinciile din Est, ceea ce thseamnaca marea indusnie austriaca nu beneficiaza cu adevarat de 'matea pia1l" pecare i-o pirne la dispozifie un vast teritoriu (uldmele bariere va$ale inleme aucnzut ln 1850" odatA cu Z.rllrnton)''. Spafiul economic habsbugic este divizatdin cauza uror solidarit4i divergente, care se id€necteaza patfial cuoodflictele dintre nalionalitali. Ausiria rrr;.t, .rexr& caura mai curitd sprijindjnspre partea Cemrrniei decft lnspre celelahe terilorii ale Monarhiei".

Observam in treacai ca modemitatea cultural, a Vienei, ca qimodemizarea sa economica, va rtuDine tdbdara h primul r'ind str6inild$i.Wiener Moderne lncepe printr'o miqcare de intensi imponare a ideilor Si 3modelelor gemran, francez, italian, scandinav, chiar anericanr Adolf l-oos vafr proiund marcat de tederea sa ln Slatele Unite, mai ales la Chicago 9i NellYork. lnte anii 1893 si 1896. Hermaff Balr va juca rolul un i adevarat agenlde import-export inteleclual, lulnd aprirarea noilor talente austriece la Berlin

$i ln Paris, poputarizlnd la Viena ultjma moda a cercutilor litelare ftanceze

Factorii propriu-zis economici ai "timlneni ftl urmi au,stnece" acumulatede a lungul lecolului al XIX-lea sint agrav4i de citeva rdseturi qtecifice alesocietitii. Sectorul agrar pis'treaza o preponderenla strivitoare (ln 1910, 537.din aclivele e€onomice luqeaza in agriculturi ln Cisleitania, 6970 lnUngaria). Mentalira@a birocraiic4, dirijisti fi prote.lionisti la toate nivelele,pare a constitui unul din liantii cei mai solizi ai societatii habsburgice: eaexplicA ln parte absenla unui ade!6rat conflict fu1re Casa domnitoare,aristoffafie qi burghezie, dar $ atasamedul micilor meseriasi $i comercinntifafa de o ordirc diriguit, de corpornlii $i caneturi (reformele liberale ale vietiiecononice nu vor fi niciodati cu adevrrat acceFate Si Yor conduce, mai alesdupn crahul din 1873, la reaclia creqtin socialA $i la exlinderea unuiantis€milism de masd)- in linii mari, se pare cr, in Austria anilor 1900, fo4eleanti'capitalisre rrmin dominanle: poate ca o consecinF lndepA{tati a Contrarelomei c.are a viduvit Monarhia de aceast{ llite protesta a, decisiva penrrumodemizrea gemana descrisi de Ma.x Webel. In schimb, capitalismul desldr se bucurJ de o cerra popularitate: incepmd cu sfi irul s{colului. Lueget ilpune sistematic ln practic, ln interiorul Municipaulaiii Vienei (crile feratevieneze sint nalionalizate din 188q Ia fel $i najoritalea lntreprinderilor deserlicii publice. tuaine de 1914: apa, g^2, eleclricitate) Persistenia mode'

lului social arislocratic este locanta, mai ales ta Viena. Un studiu at nl alarhitecturii Si habitarului de pe RingstraBel aratn cd modul de viaF ceserr'e{te bugheziei inari $i mijlocii drepl referinli (de neegalal) ramlne cel !lpalatelor aristocratice. AstJel se explca remarcabila pro$€r are a breslelor !ia micilor indusldi de iux la Viena, ca $i a\4ntul integului sector al "adekrdecorative", pe lerenul ciruia avea s, infloreasca, mai bine de€it oriunde.Jugendstil-nl vienez. ,Avintul economic al Vienei s-a inirerupt ln 1873 lnurma crahului Bursei care marcheazA qi stu$itul prematur al erei liberalc.Ctiza a atins doui din lndeletnicirile cele mai prospere ale Vieneiiconstrucliile de lmobile ti lucrarile publne ('rctusiv impon,nrelectuamidarii) $i construcliile de material feroviar. Criza se exlinde la loates€ctoarele $i este resimliln plnl la iiceputul anilor 1880. Secrorul cel maidinarnic plna la primul razboi mondial va fi cel al industrjilor electrotehnicelnteresele gemune joaca ajci w rol deterDjnant. Siemens incercase deja sa sermplanleze lc vtena nrre l85h ) i l8o4: se szhj le; te def ini l i r a 'c|n I8,v. in1898 se instale^za li Viena $i AEG. ln 1902. aceste doua tuaeFindencontroleazl jumltale din piall. Daca adnugam la acestea qi alte filme shdneca Westinghouse Si Brown Boveri, rezulB ce dou4 treimi din ind sti:leelectrice vieneze depind in 1914 de capitaluri str:ine.

Celelake secloare de vlrf la Viena sl matinite agricole (Cla]'ton &Shutilewodr) 9i manufacrurile de armament c,re, in ajunul rizboiului, dau delucru ele singue la 12.000 salarinti. IndusFiile alimeniare Si fabricile de bereau cipatat ti ele o nare imponanfai. Djn 1890 pina in 1913, economisvieneza cunoa$e o continue creqtere. Un indicaior dezvdluie gradul ei demodemizare: 1\ 1902.44,8E dintre lnteprinderi {i 50,87o din salariali nulucreazn direct pentru Fopria clientela, +$i comercializeaze prod sele prinintemlediari"- Marile inteprinderi constit ie lnsd ln continuare o exceplie:87% din lntrepdnderile recenzate ln 1902 lolosesc lntre 1 $i 5 salariali; doar 8?ntreprinde.i, dina-m iolal de 133.870, utilizeaz.i mai mult de o mie desaladali"- Modemizarea relelei economice este plin urmare foane relativi-

Creqterea demografici constituie frri doar !i poate mutalia vienezi ceamai spectac loasa Populalia totalA a aglomeririlor vieneze (arondismentelecentrale f cele din suburbii) ajunge de la 842.951 locuitori in 1869 la1-927.606 in 1910. Aceasta repreziffa o crestere de 80.3% ln arondismentelecrntale $i de 25J,.'@. In arondismenrele drn suburbij". Tor ro aceasraperioadi, cresterea marilor aglomeran se pmduce ln majoritatea lirilor. Din1860 plne in 1910, populafia B€rlinului tece de la 496.000 la 2.0'11.251

28 29

_l

Iocui.ori, cea din Paris de la 1.696.141 la 2.888.119 locuito.i, ri cea aLond.ei, de la 2.800.000 la 4.522.961". C^ !i in alte capitale, la Vienaimiglalia este considerabila ln timpul acestei perioade: cele doue grupArietnice cele mai masiv reprezenra€ in populafia de inigranli sl cehii tievreii- Polonezii Si, intr o mesure mai mici, unguii cons-tituie alle minorhali

Esle o evideng, dar se cuvine s o subliniem: prin aceasti larg, mi$carc deimigrare provenind din teriloriile estice ale Monarhiei, care delerminaftnprosp4rarea popula[iei vieneze !i a cultudi populare, se explica $i faprul cAln Viena, ca !i in Paris li Londra, se concenteaz, cfteva dintre talentele celemaj tecunde ale lftregului irnperiu. Signund Frcid avea trei ani atunci clndfamilia sa s a instalal la Viena, h 1859. Theodor Herzl s a stabilil la Viena tu1878 penFu a !i contin a studiile universitar€, dupe ce trecuse bacalaureatulla Budap€sia.

Slatisticile pietei muncii ne ajuta se ne lacem o imagine mai precisadespre populalia vienezd. In 1900, 120.960 salariali sftIt tunqionari lnadminisrraiie sau ln birouri (cifta include 26.622 mittari ti 36.795 funclionarisau slujbaSi ln profesiunile liberale), 101.866 lucrea"e ca persoFl casnic,432.483 muncirori ti 17.500 zilied"- in 1900 Viena este -ca majoritateametropolelor europene -tul orag al coolrastelor, unde proletariatul mizertraie;te in condilii dintre cele mai inunane. ViaF grea a lucratoarelor dinateliercle de croitorie $i confeclii, a lucrrtorilor din c&,midarii $i constructii,a {ost descrisn de manori clljn ar fi Alfons Petzold sau Max Winter{. ?nmemoriile unor militanti muncitori Fecum Johann Bithm''. ln rapoanele deinspeclie a mlrncii sau tu anchetele sociale'?, in fine, ln publicaiiile social-democrrte (l,re d mai lua in considerare documentele folografice"l.Descoperim astfel o lune remiloasl pe care liferalura lui Hofmann$hal ti aprietenilor sai nu ne lasa defel si o bdnuim.

Ora$ul Viena a fost modemizat considerabil sub adminislralia lib€rald qi,ultenor, sub cea a creitin-socialilor. Epoca marilor lucrari, care incepe princonstruirca RingstaBe, este lnsolte rb o rcnovare a infiastructurilor nu maipulin spectaculoas4. Canalizarea Dunarii $ a fului Viena, renovarea releleide apl poiabilr" consruiea mei relele feroviarc ufbane, alimentarea cu gaz $ielectdcitater iatn 1ot atrtea amenajAri inportante care hdrcpr4€sc comparaliacu celelalte capitale europene", chiar daci unele aspecte (locuinfele popular€

$ s?italele publice, spre exemplu) nu erau rczolvate.. Harta administradvafusese modificatt in 1890. iar vechile suburbii devin de acum incolo noi

arondismente vieneze. /V,, este prin urnarc necesarci te aco e nici oinpt rnrt,i ,pc(nln nMelu o'atutut. Ptecun uae Dw,te onle.,e ih.hceadin nercBularitdri ti prcfaceti, din tucturi ti afacei ce lunecau unete pe lini,nrclplultc. Jivet tcntc. tn r,,nt'atit ? [ . t -a.

2 Vid politic g lit alia intetectuatitor

Acea$a tre.ere in revisg a loane realei modemizari economice si sociaiea Auslr iei r i a capitr le i ei ne deiermjna sA rratam,u prudent i oprnir tepesimiste ale contemporanilor, care mai alimenleaza g aslizi inca unetecliqee despre decadenlt' Monarhiei habsburgice dinrre i848 tj 1914. Isloriaecomntica confirma faput ca. inre 1850 qi 1860, Viena a tnreaisral o anurner,mrnere in urmd in ce pritege modemizarea economi.a iomparari, cuBuddpe'r, !r Berlinu| precurn si Li. de a tungxl .etor dou; decej,ii .are Dre.ce{t primul razboi mondial, cregerea economici a progresal tn acelati rirm tncele tei capilale ale Europei cenlrate, delem nind evotulii ituru rolDi dnaioSeale nodului de viali {i ale problemelor sociate

Cliseele cu privire ta decadenla vieneza sinl inspirare lira doar Si poate tnprimul rind de probleme legale de viala poliiica din Viena Si din interiorulMonarhiei_ Conrras:iul dinrie un stil de guvemare neo-absolutisl, inareunat de

'emrn'scenle arhaice sr o socieraF rn mde mtsura modem;zaLa- a suryrins

dintoadeauna. Anriparia personala a imp&alului Franz Iosef !€r|lru toalemanifesttuile vietii rnodeme", aversiunea sa faF de 1etefon, auromobil.acensoare, slli de baie, lumini elecrrice. ca ,i fata de arhirecrura si Dictur:rconremporanr a de\enit tegendara. r imbol i tnd (onrradicl , i re unei s; i derucrufl penfu care cea mai neinsemnat schimbare lnlruchipa a amenintare.Sru. in lemeni i lu i JearPaut Bted. pe nA\uft .c nrut J , i tsta acuz\ ilb(nul p?tirnaiulut lui F'anz lo,et. qunindu se punrutui Je nL,,are itnte to.t"tatca se ntajale, .r&nea n,atnhita .c d, mrclc ir ,,tgrnrucaiklor il instaleazd teptat intr-un <stfirism trun.tios,, ttup,i Jornuta tui

La lnceputul secolutui al Xxlea, principatete tinptiniri democnlice din,1848 stu. goiite de confinul Marile padide de masa care domini v;ala.pol id(a Ju$riaca odala cu decl inut I iberat i to, . panidut . ,egin.soc,at $ipa.r idul so.rr l .democral au e$uar 'm dou6 direcl i i e:en{iate: . u, , ro, .ai ,neput,ncioase in a controta bnocrEia ce rau $i in a inregn problemanrl :ona]r l :UIor

" 'n prosramur loi" . uropid emancipan, | i a amlon,ei

nalionaljtalilor in regim de egatitdre. la r are vijasf progrdmul tiberat d,n t848

30 31

a itulas neln]pliniir. in Parlamentul de la Viena, i eresele gnpadtornadonale au sfinil plin a se subslitui programelor panidelor !i pdn a paralizacrr desdvlJ;ire jocul in$itutiilor. Chiar qi la Viena, cheia de bolri a "mituluihabsbureic" analirat de citre Claudio Magds", adici ideologia suprjnalionaticare ar fi trebuil sn reunea$a nagonalftAlile, pare grav fisurara. Manifestarilepangemunice ale nafionali$ilor gennani, xenofobia faF de imponantacolonie ceha (a crrei ameniciune este tanspusa de poerui Josef SvatoplukMachar in culegerea de poeme Tristiun Vindabona. I.-/'X.. 1889-1892,pubticata ln 1893), propagarea anlisemitismului poliric frc din Viena maimuil un clmp de luptd al nalionalilililor decfl w creuzet rnolrinalionat.

Acest bilanl negativ nu exclude torug cfteva reusite, recunoscule dernajoritarea istoiic;lor. Serviciile publice funclionau bine, id birocralia de slalisi irdepline$e ln chip onorabil misiu,.tea, in ciuda unor rergiversar; s;insuficiente. Joseph Roth, ti nu numai el, Iauda sirnful daroriei la n ciitunciionari ?nsercinali sa reprezifie puierea publica i,.r provincii. Edilorulmonumentalei islorii a Monarhiei habsburgice in pe oada 1848 ai t918, incurs de publicare sub auspiciile Academiei de gtiinle austrjere, AdanlWandnrszka, i,ii intiiuleaza inroducerea la volumul ce i.aleaEd despreadministratie $ drept: ?i, rorhildlicher Rechtsst.,. ?" ( Un $a1 de drcpte\empla,r"r ' . in ciuoa pre.rur iunr lor reror i .e sJbt inia!e pr in ur i t izar iasenmului iDlerogaliei, stidania isbricului pare a se afla sub influenta''mitului habsburgic". Sa conchidem ca dincolo de arhaisme !i de dispurele cuprivire la nafionalitali, starul habsburgic s-ar fi consiiiuii loruti lnr-un starmodem"? Sau ar rebui si cAudm mai degrabi adevnrul tn scrierile lui FranzKafta ti satirele lui Karl Kraus?

La capatul u,rei refleclii de a,1sambiu asupra defecielor ti cakadlotstatului habsburg;c modem, isroricul Rober. A. Ka'|n gereaza a coktra.ioIaptul cd erecul mLjor al Monarhiei, incapabrta sa reduct plurdtisrnut deosebrrde oomplex al socjedlilor pe care le adminisrra la o conceplie sraralA unirarati ralionala, nx a cons:iruir decii cealalta faleta a merirului sru principatirnoderalia ai respecrul diferenlelor. Penrru cn, observa Roben A. Kann,singura solul;e eficienta a problemei nalionalil4ilor ar fi fosr un regim to,lalitar, or logica habsburgicn era orienhrA lnspre un pluralism organio".Paralizia inslituliilor polilice, imobilisrnul de fatadi at tnparatului g alanrurajului siu. despotismdl aparenr impa4jal Ii neutrr al birocraliei: ioaleaceslea constituiau, dupa formula luj Hermarn Broch, 'vid l poliric".consecinti indeplfla{n

^ .u||.ei "uhime tentatire dE a saha sistemuL statului

,.,*i",iil:1;i",*ii,j;11'- ""t; ", "' rlrtre n,ra, es,in,ea:/ ts'c'cn. F

". !rnr!., ri ii.i;lllrii poliri."- t rt).{j{ir jirai{S,ii,,r de , bs1ialie: alltel p!:1ie

I .1 1_,1 , , , , , , , , - o, r : , i .J , . . , d. . ;nrerec, . . i .

; : ,1" i " r" ' : : ""1 ' r \

" ' , 'u ,1, , ! 'nr ' . r . : ' , ia, , i r , , rena . ' .n; ; l , l , , ' : :J , l ' I ' " . , . , " ' ' ' * -- i "u ' i ' ' ' ro 1

:,',lx ;n::,x ::'*;.;ff'.t* ii'$;$"i1"""fl;J:ili::-.l:l,l',":, r;1,",,,ri*,"r,i,,.,,*

-,,,;;ffi:'#:.:i:T:_r:::Lll,::ll:lll.,,*". ^ rr.siiuri i|l .:alrruni rlsri]i d ,., e* ;'.r,* ;,'u,i;ti,t.

:l::::i::l :i- .auind :r, rii rorre regeneraro:,re, r,n"*u i,,"n,,e,;",,,. ; "l;111,1,111;;,J; ^,"',"'rsrau..,fF.

c?ie !'ce..a sii "rin,;n" por;,r.. p.",. J.

'M;aldJraLsl)urgr.. inlleinrnr de C:rse ,ronrr]oare .are se adresil, , r ' ! r l . r t " . r , lp. , i . - l i . r . r . i , , r -i r ls f f rJL , i rd i i r r r r rGe. i j , r ,d. . i , ,prrn.r t jon, ,.pru,?, .,-crunr,.ru . , , ; ; ; , , , ;"; l t ; : : l",xl l l ,"". l i . i , ".],Ft . t ( rur t ,J,rr .

- " , "1*. .1"r" , , . , . . , , . , i . "

ance*r; .seu ",Lrr, pemm ;:;l;,;" ;.":'1il;:';i,l,,,ilt^;;l:l 11,,'i"l ;;necasjr l-11 \ed% in src.iat cum ir cazL e,fcrror asimitatj din \.,;era.a.easr, dcfi.ienlr t acea!.d .iurar. a un.i

,*..; *, l"-"," .r,,;,_ r.;.";;;: " ""'' ,'renrdrri naiio,rale :u i,,spii,l

i tr

I Molenu rcspectuosi cu cei tetjti

. . . i ie, ,u l t ,nJ. .J, , , r : o mudemi. , re re.1, I r r \ , . r4.

a ne,,n h. idra. ,ncd.mrt . r re?

::il1f .:j"il.iiil illJ:r iiil;:';.",I:.ir:,.f"#"T"ril#recmoso aulorita€a inaintngtor. lnciira! ort ..sec*irnt"In",

n, n*.g p,i, f,o--soDdare t se.esiunea.' paronau de Kt;Dn

:,,:l:ra. . - .slrun,'r ^.,u.;,,,' ;;;";.,i:,.; ;'"*":"if ;l: ;:,lj,,llllf ' lh ir ,c

I i \u.d.oras oarc Klunr t" ,ncepurur ire.ar i . rei sare prtarcr:

ii",..[:::rir.ltrJ;"f, :x:".;: l:, f:,,:"w,;,*,lxxt,*,racee rcvohrljonar conservator,. admira n;lr p. fu pa.a*.f, s.,trt"t.i;:

32 33

Karl Kraus ?l celebrerzA pe Nesrrov; Schatnberg ll pasliwzz, ocazional peJohann Srauss.

llofmannslhal $ prielenii sli se aulodefines! ln egal4 masurd !:a nolarori,. rd r i Jonunudror i u mdni rrad,, r . .1" . ;ce in l { r01, RuJot, tJ!r .1,arJlpronunl, la Gijttingen un discurs consa.rat lui Hofnlnns ral: ii jlaci in1rsacft lje propagato.ii ' artei modeme- , .lutmani a; Ionnei riguroase, suslineel, predisputi la ncel trg pe care ei li denumes( nuanla, fj la dezitnarea i,ecare o nurnesc schip". .rinovaii de sasraldizareai poeziei pc crre o redrc i:rnjge mpresii ii ltr aunosfera, pradli ararhiei nloravurilor t? car. o masllrcaz,'pfln snobism5" Aceas[ ijljtica (a carei aioielli lrebuie si I ii sliDgherii pctlofr,annsthai, putir pretlispus ia.xc3sei. li3 linrbaj) dezralure .:1. jn acesrc.r.. .aliilcarirui moden pui*a capara 1lr ,,en! dinne c"-ic ir:ri pcioralive.

Modemjuie^ vienezii nu rcflezin in nnri un !:nif r! nrndernis.nr.iunjf:llor tj ritur de sine. Ea a* mere seniiir-nld. iaari. !iu. al r,n.i]rierderj, al rl.]lci dec.idente imirotd!, .tu:;i estr re.esara o rairlre, ai rr,.iluljrl .are s. prlb,u$es1e !i at unxi !;ito; ircr in..fr Mridri:ti \.;enc:i selnir.tiiazt pe cara nroilemilri1ii cn ioD$rlllr urrei lece:iritr f|" I rre o rcsj!]rap.circ ljr pc.r Ialslilale. Ei s€ gi|disc ft|c.fi s;t redxci r.ensli! sLare de4rriir;nlc ia o tfoblelrr,l \lc of.iir poliiir g iinde{ rlor.rnirllea ,r,.ili!x,l rt]niiJr r (nroni ester;c i . , r t r :1, i , i iholc la ict . i i i .sol i r i . loktearnr:ni i r i rduai i ! l i_Dislrelll rui Niet?sctre rrlJrrru i.leile rno{lla}e {rL;i. t rriui:tr; ..io. slai,; !

'ne{iic. , nNtlu}ior|aii,r:irc rrb inJ:ii*ic, den.orarrcr. tntrolllrliftr i|l

is!o'i.isi:r. ...rllul orb l]e,1:iir tliirttr) j I irttiue|l.r r roir !lftiriti!,ii: sa,.l'lrel:soiF CeIiDe,r. tir lt.,.,r ildn,, r,e!51:l ..it:\i.ti titu.t. i! i:tt! ,i tiL tiu{ l i rp i i cunr ul l leaza: / i i .d. ! r , . . ,1d i i i l3t) t t i r , j . , . j . { .?4. i . , . : l t jLr , . rnx)d.nririi' lMddsr,lrn;) .- liitu tt .-$.tLt1. \ti y!. nt,,tt,t;!. .!t1/!.txt ler tp tnt i . :h idt ! . ! i tca . .1. ! rn. .u. t . t i ) t r t .1 l . r r . ' u t t j , ! i : d:utr1inpt. tut .Jtut . t tcesk: t : i t , . t .dtr t ) . i i i l l lar tu i | r i . . ,c1l tpdt ] ! / , t : td. i t :ut l t1!1

Maiornrte. tllod.inild' vidr.zi iiilp;iri.iesc senli lclltut orehr:coi;, ntIri liofniamsllral, care der:da nt 1906: -( ?r.ld.ristica epocii noasire.oisliin anbipitare i; iehqlArt e. Ex nr !e pcate ip jini decii pe haz,,nesi$rr.,farl a jr;erde con$iinF cr, acolo unde e!n.rr!iite arlerioxfe .r-dear a veile:lbaze solide. tolrl esle lunecos"t . Wemcr Hoturaxn ti Krrt !: Scho.ske arevidentiat pesimismul cnltoral ce domini inspiralia luj 6ns1lr litim! infrescele conceture peni.rr Universirat. hre inrerprela viziulea tui Klinrlin nodul unrAlor: nici lilasofia et .athedru n\:t !a lunina nariraicr, nici

prosresxl medicinei nr o va elibera de sufennlete slle, nici jurispmdenlaIncremenjrJ i into. ,dnle L ' lsr | rut i r nU o \ a pured trolc ja de dbirrarut ,e i let ; rr5 lhLnar i i - - ' De/SUsrut ; ra dc I ,mtunte modenre . arr- , nubere \mJpamflelari !i saririci fl conduce pe Karl Kratrs, inaiire de 1914, dupl cfisvaocolun care I au apropiat de sociat democratie intr o prirni perio;da, la opoz4ie violenl reacgonarr, dominald de nosraigia unei vt ste a inocedlei.vorntin. u1!1" ierarhiile elice, .srelice $i sociate ar fi rrmas tnc, intade.AJrnge chinr sA declare in Die Facket, in t!]3: ,ietest

arice,egtesiunanunai pe r! td ea

'iqe[te

pri, .t se tasa antrchafi de pr.gresut tn diteclia.?dr.i , ti ei inlareste rpusele aflm1iid c. t,piniite nei p;titice, atitea; ?dn, s( opr?sc ta Reyotulia liancezd

."".

Am purea iiii ti alre exenple penrm aceasti tipsi ile incredere ?nnlodemrlde. pc care Jorjeph Rorh d Robed Musit lc lor infafla .etros:pecrjvdrepr o trisllrt distinctir,a a nediutui ,nltxrat vierez (esre aijevn:ar cn Musilrr )l! jl'r.3 dr.rdenlej tl! ror :rift, n(tnc.edereia po cea a progresului. .rtmr{,i.e .ln' ii.!!l s,n ..;:rc d:{tie tjte sl:; r inr3g inoral;j-esii,larr: .si:rrilr)!r'lirr.;l rli. fli;ri3.rl|i r:ne; \.irtdrii lr|lrlriakrirc. Antllci .in,l il;i';,ri.nl.^Lir iri.rir rc14!orr r;iujiljnii. Aflrn,o S.n,jrberg se sxpri,ri cu li1ici !c_ lrri.j!; !r "iiL ht: p!: tItqu itr-r eitd iir.cli". !",td ti.tur. tri:i.nnrrin!:.'i

'1.ti ,ute"rt..: .i.t:, arii u.:enLt.k,.: se\ "atrt hirt.t;i ,1; rtti , \ , r t i r t , .n rr r a: ;enxnto luetqz, t t , t :ht i t s<, /at t" .

. il. .. I pri.rire pe Adojf Loos, s a incerilsnir o neinletegere .xrc de.,{jr!:

djr rinnennl de fuo.,licnatis;l.' inLr o corrferinla .jin 1965. intirul;a''FuDcfionalil ul asri.zi'.'jtr!a.C.,r yi:. Ad.mo inc.p€a t.ir1 :! i cria te :_o6s.tel'lru r se c(!,cenh ri!.orri,urie r.roriie dhtte.nrii anilor 1950 $i 1960.Fka n siabil; :itll.ir o tcfjrur..t jlluza-efed. et stlgijra u|I rapon gerier.logic, . , l r i ide' l ( , , r , L \ ) dn. t , . ,u, , Lt . . , ru ; c.r l d. J: J! , i te, r i : /ho, rxoi , , r , .

' r : renur d.- tun. l r , r , r t i \ ! i r r , ,onoral i i n-?r, . , r : . ( l , v , , .J , ronlni , . I . r rralioiralitLiii econonic.: ti tehflice niig;nile. Or, AdaU i_.rcs a reluiar t:r'lea

na modemisnui .are facrin 0u produdi:r irdlrstriah de masa_ gl iicejrelo.giul erlizan.nrlur. .ofsiderindd sc nu arhil.cr. cj .onsr ct..l.itaunei$er)''Funclionalirqrul" sdr esle de f,ttt un umanis'n. Fiinla onla]li rii, nrtrlraiunrt' {r .llnr esl. pa, iirtr {ln .|l)u it nroirenl islort{j rl cuiturii, cu n.!oil'-.rrdiliile ri rrilri ei. fjlrr,slarronrlrdlr isJrnri,,, ..cnorii,r sari poiitic.

]-rus r--iriz.r lri ".i:ca-!i

nasuri lira,ja uorr etor Si iretserironir anei. Atclnnltira rlr rut. rlliniuoaft Crn lcrlut iieja litrl: ^:;plp.ter,t!1ie ne .rna (L

J

-14t.:

drtd, &re ku rrebuic s,1- i p!.pund sd pla(:.;,I .astj tebub ln tit.t oj|ui ,tenlJu a subl;tr;a peri.olnl xnei iird.iri esteri.N .t afiitec1u;jt nrod.4e. irrealirale, Lo{x afirma do ct o culiuri n rre nevoie de al1Ld l).nru I jitncdela habiurul, !:' doai ac .rniza-ni-constructdi rricepuli. Acelsrl penrru c,nrtjstul nu an crea n;cicilrd o.irirecl r! lo.uibilr, 1or ata cuft nici biologianu va produce lreodata tcnrele superioar. rte vielii. Daca !r posedx o cuhuraa rentici. Europa n ,J nai rebui sr se iderogheze asupra tjropriei arhiteciuriSobrieratea faladei Micht.leryIatz r pmv e dinjr o vojnF nrodemisraa.linilabitr lun4ionrlismutuj. ,A.easti faladi nu -ahicipa pinlda sa epoci,.:am fi ienlali sa o inlerprer:im ma_r degrdba ca pc o arhirelturi in sxspensie, tnalteptarca unui nou coJ spcnra! al linbajului arhirectu.at. refuzindomamerlele !i c;larele istorice tnenile sn ftasdreze absenla .je slit. Va exislaoare vreodati la Vienr o c Lurd ma.lemd tt deplin'rl inretes al c,Jvi,rtutui?DacN n . spennla urlej returoiri a arhite.rurii derin. !an.- Ace$a esre ltud doaryipaale mesajul pe care Adof Loos il inscrie pe l?.rad" din Miciaele4,tn!..

2 - Moderhitlii: Attu) WaB,et, Henmw Behr

O parle dinlre menbrii nodemilrlii vieneze pnciica un jimbaj lnajentu2iasr $i mai optimisr. Arhik rut 0L0 Wagner de exempiu, in rhatul saudin 1895 Modeme Acltitektur^, dectatt deprtira vrenrea istoricjsmutuiectectic al consruclilor jn stit neo,' {ncoetenisric, neoromai, ueore-nascenlisl neoflaman4 neogotic, neol,aroc) de pe Xingrrdle. Onc !i agnerse limileaziinsa la a Fopovddui noul Si la a recuza vechjul. El nu Fopune unprogram precis, cu exceplia neoesarei rdaplari a irhitecturii la progresultehnic- Evoiulia iui Otlo Wagner de h u JuBendstil decoraliv sple osobrierat mai marcaia nu face dovada vreunei cediludini, ci a unei cdurari qja unei perpetue del,lsiri. Purerile pubtice austdece nll i-au oferir lui ()ttoWasner mijloacele necesirc realizirii anbjliitor sate celor maj mari.Refirzurile srccesive de cne s au lovir ploi€lrete sale penru Muzcul om{uluiViena, de a Iungut primului de.eniu al secotului al XX tea simbotize.rzl,dupa Peter Haiko, "e$ecul nodemitagi .rhjreclonice,. in capilala ausrdaci6l.Grand;orsele proiecte de ulbanizare ale tui Oro Wagne,r au rnnras g ete tnstadiul de viziuni futurisre qi de p.ograne uropiced_

DepaSire, Uberwindunt, iatn cuvinlul cheie fotosi. do cnricut titerarHermarn Batu, a carui influenll asupra ..I'rotejalilor,, sii vienezi nu ar treb jexageratA (Iofmannslhal sau Schnirzler se amuze foarte curind pe seama

t.eslli ,\a zis ptdiro. ri. Juvint al nrod|nnlilii vicneze), dar ri rarui irir:er[.irrin: L do('Lmeirt erl)ntinr !i simptoruii. t)eDltu i.oDdilia modirni'unde node rii iie.J zi sc tranafon,Ild ci-rid.tlr in.ei,Ve,.hi, lurde irircailxmodem;late esie condar,Iati la(. pieire rproape in$an'.:rnoe. imperariutridantriist d evoiuliei atli t,rctl{n3/ es1€ iniffir la B$r prnir o aspfa1ie nailnufnilli ci*e dcpefire. I*1r d1., sa hu k i;\tzi, sa na httezt, i1 nu finiiidetti ck tine insuii:.,i<:i otice rcutat. tuetit/i 4tui

"tult lie ,:ltiat :ti pe,tril

Ld est:. t ulirccentii clecit !e./r;r/ , scrie i.i ifl l B86' -Hcnnann Bahr ?nsuqi ra oferi exeflplul redigino's al unei nodemi&ii

.roleiiorne: rhd I)e :ln.i wagnerinn iti bism.trck;an, m{xisi, naturalisr.simbohli. secesioni$, expresionis! ti, in cele din umli, fl nlcepere din 1912.catoli.i (fara si mai .ocorim stadiile intemrediaie). Ceea ce frapeazi ti parespecilic ri.,nez ll acesl criric mercu er;juhr sli o ia lnainte cu n is i , csr.faptul .i modernitalea nu reprezinta in cile din ufr,n jterrr.u el decil uncorlirul dinc: donnrii irdia;dualisnul,.rj. Creatorui .roderi es!-- oel car!:Du se increae in nici o Dcoali- in nici o regule sau radilie, ti care nurefLinoxqre dccl'l o sjnguri tege: cea a propriilor rervi. simluri. instincl.sul.:ectjv;ta1i- Pentu Herr,ann B,,hr, HL,gr ron Hofnaanstfial incamdlzlaceastn modeinitale la pirfeclie: esle nou in mariem celor Vech; (pen{ru a 1pal2rfraza pe Chdnier, din

-qlnduri noi. Hoinannslhal f,cca v.nurj ve.tu), dar

rimir. lolu$i p€rfeot rlodem crci, dupi Balu, ru unn&e$re de.irstonl 3ila1ea naturala a sensibili1nlii. a neniloi' g a propriilor idei.

7 htdivinudLisn estetic [i cultul gcniului

A.easle perspe.iivi asupra modemului, carel define$.e c, ario afimare xii)djvidualismului, ne face sn lnFlegem de ce aflia rnodemi vienezi, de lariofnrarnsthal la KIim1, par rearospectiv a li rnmas in ex])ectalivi comlarari!c1! alli crcatori (gei.rnani, francezi, m$i) din.aceea$ perioad?i, lnai aplecalicare experiment, mai novatori ti 1nai revohrljonari. ing4orat de relativisnrulrl1odemlsme,or succesive, Baudel^ire obsewa ci definirea modemului cairarznotit' rdd.uye:te nuh prer. Iesn. frunosul de ieratteruL eduari:tacrdtic 't fi tot el precizai Moderniarea. ta 1 ticd h.dnzitoriul,

JisiLit)ul, c.fltiagental, j ndtatea dtei, ftatah.i junilt.lte JiinLl etenal {iinuabilul r' . Eien\enlul tulbure cxre, ln opinia lui Hermann Balr, ia natler€din caraclerql fanzitoriu al modemului, l9i afll m corecri] ij] atirmdrenindividualitilii "geniale" r qealotului, garantind, dincolo de orice lnetamc'lfoze, coerenla $i legjtimitatea proiectrtui modem-

36 37

I

ii

Cum nora Rene Hu!gh. in!r .un eseu Lonrrc,a' ldr D"tdrrou rr BauJet. , , re.''indiridualismul estetic nu v Dutea implili (le.:it prin unceplia modffnia:upru SeniuLui '1. Or, tocmai cultul geniliui consrituie o rrtsiturA cornnanujontl$i reprezenranfilor modemiralii vieneze. Pentru Oft o Weiningerseniul devine el insurs; obiectul unui studiu psilologic deialiat. Ktimi. Loos,Kraus, Schonberg cred in geniu'. in primul fnd in propriul Ior geniu.instanla ulrimi a legirinarii gesrului inau$rat al crearoruht, citadeliproleguind mademitatea impoi.iva derractorilor sai icademici sau filisiini."Geniul" constituie o remd care prescnpa in c.l maj in.rlr grad s}jrite dinlrecele mar critjce: Freud. MNil, Wiftgensrein. Poale ci rema esle indisociabilade insai$i noiunea de modemitare. ArtrDci ctnd tradil;ite, |coijle, canomete {icri@dile gustuht se vad s pdse nnei cririci radicale. irr legjrimilarea rr1ei se'iulemeiazi exclxsiv pe fo4a indivldualit4;i creat/r3re, .geniul,. nu Nare decft

1 M.)Li..ttit.tr' :ar ii.ttt4..!tttii t.'

' ' , ' ' , . ' : 'i.ir:rli,{r!i.nri:!ri..4;rl ! i{ne; o.ijiti rur j.:j apj.Le E:Jr l]olitrit ft nind:d,rienerij !i f, f.ellgur.rr l1r!re d1I1 tne;iie leme aie trslmcijein],tri1j;r ojulriirj ti.rnra ilrdi,/;dqairsrlului (ir lcrtsxl pc ca'e ,1 dar Louis Drnrom :i ariti.iI-jiroveisjql'. nosraigia r;laic8iilor sxscepibjie de ! r\rgerera si,.ieixler(.o])eff de a{i rctali la ca.e viseaz, rfi,lrii Se..jjirlnj:.ir,!i sirbord,rien?anoulul slil loite esp.crele lietii. d. l.t arhrrectur, pinj i? dehliile deco.rlrrinre.ioarc, dirifurle de .ilivx xixfi cdalLrziror;, de pijd. .jnsra! !;tnr1rr.zi.llnd concerrrd palatului Sloirler; d.1 $i sioDis :rt rji nationalismej.,nrenrein.h'ii utopiile in tfecutul inrjepiflxr unde i\irri.r se .onflnd:i cunila'). reirarea liisculiei cu pri\,ire j, raljonalira*ia $iiirliiici ii tehnice (i r:irremrediul (ritjcii ii$baiuiui sar!.al efcirului d|fi:l.ltitor d"- a corcijixd$orarirrl $r tun.liorulul). inlerrgafia as"rpra statutrlui adej lrtn,l.re.osoifrd thrre elitism ti .iemocrar.iznre.

Dup,i foml ta l .ter,r Bar{lilirq 'itl qrice conr.m catlural, \,e(,}JiJt .\inoul altemeaza ln mod senrnificaiiv. Ce.a ce rrr lnsen ri inrr:t crip.clrdindf r exis$ o <lllodemir.rs,:, id;.r: a s:rucl]ri isl,j.ici S; ll)tlrnriri :rrctnnl;irii si crizei"'". {-irntLiirtl ll$clemiLrlii .rsil 1{tes:r lrsDlil!: ttesrrlnltlrlernrl d.cadenlei. .illcquir. I-e Gotf alrlinr! ...err c:t iriiir;ier.ulltrirld l]xdein_', inr.,!r scns aprolrat de .et r'. :.irr i cnnie!1.'n r,azj,:e r:rsri1).1!!e itr :*i:cti i. rtl V l.:a i xl vt L-a. tn oirtnernlt tlifr..ririi

Imt 'e ' iu iu, , Ronar. i r scojut at XII tca. in ronrexrut unuia dinrre pr imeteLonrl , t re dinlr( \e. tr i i r Moden[. Grutrer Map e\oca rcel n, daaitas, cJterep.ezenta pentru el bitanlul crilic at u|ei,jvolull dej4tndetungate,,.

Modemizarea se caracrerizerze in secotul al {rX lea frh exrinderea:: : ' : ln lsrnr ier. , l :

srrr . prosr.rr t 5r i in rr . . : r r€hnic der.rminnit . pe t . ,nrd.nrD.nJr, ,o. ,rre. di ,J.ar i t i " unor rrrd i r ,ul t rdte. "re5Le,. , a",n6g,21,""-r te.ononrici. mbarr;aiea 9i dezlulrarea rnijroaceror de.o.r,i.oi" 1; ,i'.niformare. Acesre nNtalji au .ondrs ta redefinjrea remren;tor unei rteztar,,,;.I,rD(..s economic. so.ial fi poliric, rnodemizarea pu! sub semnut inrebnrii' iPnrr 'dr-- . ' r lutul j r ,o le.rr \ r rdtr lo, . l ,e.r ,n )r ,denl i rJte,r .uhr.( , r !1 J, . , , i ' \ , / r to ' \4Jt |m,. ,er corert{nde Lrr pr.rr doL,,rn., ,E , I reto," .11"", 1. , r ,

,1. r , ,er( . . ) pr , , rur r , d. rn.ru. , , In d.rrer,r , j ( Jrr i r , . ) ,- ' r . \ ' t ' l t rnp. nu..nr i .d l , , . I .n1i ln. . i / . , r i r rn.r t le\r : t r .Jp j , rnJiFr,J.rl.rlie celnr c!ili im])er ar j!||t sJrimbirii Ai inoritliei. prrlrild in;ceta, linD.r crj!!;1xn1.;i[j.ii. erfdnali in 1.-rneni.slerj.i I, teo.er;ci, a ntode;iztuii.fir i'| o arrulre r;ir,.aria irli de mclienjis j La B.rudehne, demrnlrr:vi.rl'r,l; ir luj|lii lncr:1ilfar,:r.x.e se Lrrb;ni cu .xaltarea mo{lefnui . t.ot anIet,'i,.:),rrFrilareaai*neza !e C('."ede+e anr; nrldemi 1';n renurn;|rate a!pe!rc

J-. . . ' : : , r r

j r i , , . . r r tJ, . . , r i r t . r ( , . . , r . , , " . , , r " , " , p-o.u. . , " :

' ncrn, . , , . ! l [ . ( , , . . . , . i ) t . . , t . r / .o t . . i , , . ] , . rn i ra,c, rn i lu . . .0 j r I br , .t . r ,

' : , ' "

' .1. . , i t . L n, te: I i r r i \ . r .uF.. . , d. I r . r . . r , . r

' . ,

' , ' - " i " . j ; . rn . . r , r . i . ' . , r . .e. prr :odd. . . re r . i t , . r . . r r f t . dr , ' .q

. . i (uf i : ' r . r , . : . . . . i . . .1. i j t . . , t i t i . , , /1. . , , r .1n, . : - r . re| .' 'n, r : r , i r t H, l t , , . , ,u, tpr . r : - . . , , ,F,

t r , , i . : n. , r . , . ,1. . . . . , ,.riellcr. ::oine\larca .'.ogrdeior.rre ar: dekJri Iri.e rr.rorm)sore. prertrll],i1::t.roiia tu !,i!1ur:i...cfialiltnul tn n:rzi.a. furcl;onatisnllt ,r irhi;e.rr!:i.l.,trlr rellzi roirl. noite conrhill.lii".

. rostrr(sd'1iiri? .c iinrcabit drca !ro;.-cLul a.ei"-i lalirirzrl8 esr,- dorr

h.1.r ldr ! . s i r i . i j : i , r i nr ounira x. iual p:r iy t i rn,nu. Er inslruie5rr . i r i ,afulr l ror . r : r lbr . . r r j iu i . i - . re3rnrbi t . S. f .c! ! ro* i re ?n.r j t ica psi l ro logj .*!rti! df. ll NietzsclE ;i liieu(i inijoari,, ties(jcpera ur Ahul al raliunii.*:rt\lrsnbil de liagilitrrex srhic.rllui ilu&rctn. R.io pe.onr pr"p,;u p"i,,.*ifrlir|lii irsl.u;nenhJe !i idenlirare care, ]a adomo g Horihenner, ;enrasiji!t.hrrti c.rrsritoriyrr | .uolrhri sui]iecl,/obie.i. Se.apon.zl tx filoso1;alJirlrrjliui r:rre, ia Wiclr(jr$cia_ d.coirs[xje{{. sub;eclul (ja aulor. <ta, ti cajrlecitor xl propriitor jnlen{ii senr.}nl;ce. in fine. poshnodemiurea eslcti.alonlerl 1'r$rr avang (ielor. p.ecum ti idce. &ryn care ar e)dstu iD fiecare

lt8 -19

epo.,l a srarr (ie trolres ai Jnri, ;:ljrnj..l ile la.ar .. :,r tulca d.c;de ..,:. feesre €rslet].e.{ile lrceDlabii Aj1li, ?nlelcrsr. porh:xrdcroiialc:r reinrcl.ir," Jrradj.:riizc.iza g.!rr, inld.;riiiti:, farr ! ezila Jii n n^ ]a indointr nrj.r:aun{h.ren!el. r1lod.nrul)-!l N.,

"uieile cu orir frer lri I nr,.rir. J.

..r.:.:ri-*r Si lr isn,ric;tn... .i]t)L iuiiin frlrii troLl; ii Ccr.lio.ii .i .i (,r.:i.ri.:. a nnrienrirarii. .lrr.,':r. ii ir i1 .iirica rrodemui peulnt: I tir,Jrari

:)e la o eirrril la ailx. li:in,rciir de difere',F. apr tlneic,tli'il.1r iIr.re\{|li.rrtte .,tl.irii!r ai. lrlorlei'nlr,i& Asrfe; v, i.!en; Iroiih;i,t iei..rar..ln:eDrarfijl.f rljrtlre in.d-rri1ri.r r*njlNi rorn]]nriei ti ncdemrrater rir.jr.zj.1ia. si;nr- i;.'rd'i dir l,n1t ir $odenir.tea wejn ariaxri a axtl'Jr :]:.4, til(r:10 lin.l! r.irin€ de.ir,ir. rle m,rdemilaiii as.rnd iin fni.rliirlt)otrnocq! |. .:!r'.. p.rji.rlo.irnrii.ajerr nonsrri ji .iolqiegc ir sirle si le;rc1u:r1i7ez.-.liiie*n ilal-.errrai:(xrsideri ci glndirea lui Nielzsche rslc.3r.).'r marcheerj ;slar,1rea pr{nidsmil,:r1ii filosr,fr.p' Dar p rn:. ;,:..ufirEnsr F.ijL,r sa reC.|. rii ;n F !.i .h Schilttr ur p:e,:uis,r airo:xrFden.;ra1; i"' . iJnr r..rrr:i ir.rrj)edi\'t. .iodomiirlea aicrezi r coijrtiruil,t " i . : . r . . r ' , r ^ , r . r rsurrr a pn:

'c , x;pn." r ! i . no" : l

Siruali irlr un.onrexr so,..:n e.,rno1]ric $i l'olir;. nrulii lremr rxnlonar tns1a.e rre jrxdc'r1i :i n raldj .nud,-rnizire rnninei rnrc,qteli in cjnlaralje. ; .nx. , : . . r i .nr . , . ru v.str . , ,nr- tp, . . , t i r , ; . .e" ! r r , , r . , r . . ; re J. I!o:r c\,oca .rrl x iosr d:,ose!n d. sensihili fn!, {i3 ciuete trorocale ia flnrlere.airlui al XiX lea. is roale ioneniile vielji. de un proces de modernizxreaccrjeral- A.exsti silurLie sti(ictflc, ..iplicA fara indoirh de ce cazui vienszapare ca relelrni'i najor. in .lezb?lerea acrualr .iii jurut toshodemitaliiJe:Jn Franroir :,yotard nota sr. exentlu i| La ontitio, t1osttu).i'ne, tncaDirciul i(rilulat Lr ddlegitiuralion", ln sprijinut tezei s,le dupt care .n

cuhura D.rrhwkni. .he:;tu&4| iettintlrii pLterii rc pune in dttt temehjMa.{,t porcstirc g a !rc iut tredihiLitalea, .ric.tte ar Ji modatiktea deuhtit:are cdrc-i este <\Jnletd.i: ri.restite jpe.ulatiii, poreltir. s ?tu1n,rip.i/ri ' , oi acesl tip de pesLnisnr a alDnenlal generata de incepdrde recol.ht Viena: artigii, Musil. Iiraus, Hofnmnnsrhal, L.'os. Schdnberg. Bro.h, darfi pe lilosofij Mach ;i Wil|genrxein: 'FAfi Indoiala cii au dk\ t:.h:ttiit a' , 'p t , , t - i . t t t :nt ; , u J, ; t t t t tnrr t , L; t t r t , , t tnt pt , . : ; ,

, t ' " ' ' ' : ccare Purtmod.nr i in ' : ': , . 1" , . . . , ' . , i r . , , u; . , , , r ru lJ:r . f i Inn. j . m,r . . . .epr idu . cr i i i r d.Frnnr,r , r , , ,a!n'rg.r.(:riof i; su|[ria !{ iiL.ria itnei poare fi scrist .ioar duDa ;e se \a i.i,e. t lL. . \ { r u: . r . r j r1 ' . ! r ( j r ,d. . , aL, . . ,ere dp L rL.Durul \e.olntur , j , .l . pc.r , . " i r . . r re.ulLi pr , aFs| la l l run\ . b in dcerct i perfc(r i \l : rc.rr , r ' r l , i r : , . r1rFr!?utea,J. . , l , , . , ,Jdm.1

,rJ,J,r .eohi , . :

Iiri in i. ne p.ive$e. am reiihodar inl.-o oareffe rnajura. pnn s,ste!i:asu|r3 crizei lrdili.jualisnul i nodern,. qi a .orOrr*tU

"au. ".iru ,i.

rdentrlal., .u lradilta analizelor tui (ieorg Snnmel, .are arita jum omul!rooen). tmgnmt rnspunzator de sine in fiF vatorilor, se afl, inlr opennancnr. srare de netiniqlei Cii.i $entd nodzrnului.. scrja Sr:L\

'rc;, ct)h\t.i ir psihotqlhrn, arti.a in.epaatated de a rune tumea Ia ina.r-

ure .9,4. t.t utre1tet.!, Nnf,m rcactiiior ptoprici t1,.tsre in?rkr.itdli, upe . twhe tneioara, &r I h Jir.twrca (nnlinututitor s,dbite in sk,

Expozilia de la Cen!rui Pompidou din 1986 a fosl .rrDcepura de Jear Clair,aurclrui lucr:rrij Considitultnnt sw i ttat des beau^1tlts. Clit;qk t( it1 n )

Ii,

,

{ ,

it,

iiil1

lilrIIt:

2

Individualism, solitudine, crizri a identitifii

I

I lndividfulisnul. Mladie ti \itr'te mrderndSchoDenhau.r, Nietzsche, Simel, D ikhey

O modemiate inemeiali pe exalra.rea individualismului $ asubiectivildlii: astfel se contureaz, ea ln numetoasele manifeste ale oriliculuiliterar Hermarm B3]u. Or, ac€sta din urma nu lace ahceva dec4sa propun6 ovarialie pe una din{fe temele tundameflale ale epoci; 1900: ascensiuneairezislibih a individualisrnului. Ceea ce Lurninile consideraserA drepr condiliaprogesului constituie, lncA din Filna perioad4 a romantismului, un punctcenral al ce€a ce s-a numit (ritt r*rtti*. Modemitatea 'luminatt se a.Sezasesub semnul libenitii subiective, garaftatl la nivelul ordinii sociale de dreptulprivat, la njvelul statului de rev€ndicarea egaliHlii polilice, iar i,'1 slera vieliiprivate de autonomia moral, Si de BiAunS. medir4ia individuala a uneiKultur colecljve. Spiritul subiecliv pusese sub semnul lntrebarii formele devial.t legitimate de religie sau fadilie. Procesul de emanciparc este ins, foarlecudnd resiqir ca un per:col de alienare, ca pierdere a fo4elor de integ'aresociala'. Cucerire modemr, individualismul este considerat de cilre majo.itatea criticilor modemitatii ca fiind ambivalent: de$i inslituit ca exigenlaeticr, logica, estelicd, se impune necesitalea de a-l difetenlia de propriile_ilimiiiri gi deformari.

Pentru a explica modul in cate cdaclerul uman aduce raul tu lume,Schopeniauer arAta ce ef estg prizonierul unui Vrl]cipium individuadonis .enu se dezice de btala sepa ft dstfel instituitd intrc propria-i petloana Eitoate celelahe; ata incit el tinde do.t spre pruprio'i hund are, fininind in'

.tensibil Ie starea celo aqi, a cnrcr fiing ii e$e cu desdytttbe indilerentd,separutd clz a sa p ktr-o pfipastie adtncd, ba chir'consid.erlndu-i pe cei-lalli ca pe nitte biete fantome fdrd de realirate [...].,Or, aceastd rioleqd avoinlei este deja prin ea insdg gi ln chip itlvdiat,o sursd de nesfryifisule.intn. Mai tntii pentru cd otice rtiqA ia na{tere dintr-un deficit, deci dinsuferinld. Apoi pentru cd tnLdnluirca cauzaw a lucrurilor ti intenice in chipnecessr indeplinirca najoritilii dorinlelor"'. bdiyidualia umanA s€ctioneazaslrbiectul marii 'inlanfuiri" a lumii, ea cre€aza iluzia egocentismului Si aindividualismului, care orrevege relafiile umane $i sociale, precum ti sfltiereasubiect-obiecl condarDnlndu-l pe individ la nefericire. Iata marea le4ie peca.e Schopenhauer o ofera genemliei anilor 1900: ea cohstituie, spreex€mplu, punciil culminant al romanului Die Buddenbrooks (1901) al luiThomas Mann- Cufrrdindu-se in tectura volomului Di€ WeIt als Wi e undVofitellunq, 'Iho',:,as Buddenbrook descoper, dinrr o dari ca propria iindividualirab nu reprezintA decft un obslacol "sringheritor, deJectuos $idenn de urd" care-t lmpiedicn s, devina mai b.uft, "o tnchisoarc, obarier'n"'. Doar intuilia estericn poaE determina, susline Schopenhauer.sfdfmarea individualiei Si iinpA.area voinlei individuale.

Nrerzsche deTvofu a.eeati tema in Di. Gehu aer Tragndie: in feno.mznul dionkiac, artistul s-a despuiar deja de subiectiyitate [...]. Glasul Euluipoetului litic se dicd din ltrdfundu.ile abisului fii4ei t...1. fn mnwra inc.tre subiectul esre artist, el se sink dcja eliberat de winla sa indh)iduald1...1. btistenth ti luhea nu se justificd in eternitate dech in calitate deIenomen estetic " . Pe parcusul textelor li lragmentelor sale, NieEsche aprotundeaza difereqa esentiali dinre individualismul abjed al sociedlii modeme $i nobilul individualism al voinlei de pulere. Nielzsche obs€rvn ca, pede o p^nt: "Cele doud trdsdtLrrl care-i caructerizeazd pe europ€nii nodemistnt in aparcng opuse: indiyidualismul (das lndividuatistische) r-i revsn-dicarea d. bepturi eqale: in Jine inleleg"'. "A aeea spi.it flarofc", $ie ellnMewchlichet, A zu,lg6chlicher,'l:,sfai]nr.^ "sa p&icipi pnn cunoa;terc la liala€i la fiin(a altoru, heconidcrhnu-rc un indi|id incretnznit, Mitar ti stabil'".

Pe de altA pane lnsl, afimarea individului pregfte$e reirnoirca culturii.Condamnarea individualismului repr€zidn, dupi Nietzsche, unul din ultimeleecoud ale cre$inismului ln moraH: fiecare pare se afle astAzi muhrmire iir asusline ca societarea trebuie sA adapteze individul la cerinple colective Si c4,pentru individ, fericirea con$a h a se considen un membru folositorcole.tivitalii. in realirate, spune Nierzsche, se vizeazA astGl nrinarea ti

43

nrmicirea individuh '. T;rm 1 5; anarhislul. li.care in felxl sil, lreli$reauirezis.en{a ta o asemema lirelare: Ci}d .nntutrutile .\e tlei? teazn, !(iwsc nai nltii dcel. Jiinte p. (r]rc ie nwin tottrni: ei sint pttl:ars.rii y can ,pd4cn asJ pt . runpr4l- y" t r , , d. t lJ t 6 lh: ' . l 'u un rr-grnenrdarind din anii 1880, Nietzsche delineqte indi'idualisnul ca pe o '/or,ri,,r'

dcatd {i incd incon[Iientd a t.in!?i de p t(re Din acea$n pe.lpec1ivr, 'rr-

cialismul nu reprezintd decit M nijl.t tu agitale a indiridwlisnului" , i^l''an hismul, la rindlrL sdu, n rcprcziri Llecit u nijbc de dgtatie .l

Opozilia di re dualitaba conaadicrorie individ/socieiale rji viziunea lncaulopic, asup.a cuplului individualirrle/sociabilitar€ domina majorikterteoriilof caracleristice pennu o Lellensphilowplr? poslnielzscheana.Refteclia asupra indilidualismului modem se afla in cenrrul glndiriisociologice a lui Georg SiIIInlel. Sinrmel distinge indivjdualismul''cantitativ", moqlenit din secoh at Xvn-le4 ( in fiecare petsoanaihdiridual'I siilntluierte, ta eletuznt fundinentuL, .'rul anirer.t4l, turt d{a &n

liecare pdrticicd dc naterie, o caft tar.li str ctura Nfticulard, reprczinttiin esenln leYile tadilonale ale n4teriei in generuL Sinten prin urmaretndreptdl\i sd usocien .lin capul lacului libertatea i egalituka "') deindividualisinul "calitali!', cara.terisiic pentru secolul al XlX leal Pttbtena nu h@i c.nsfi nL a Ji tn Eenerul n indirid liber, (i in a f unindirid dnune, deterninat, incanfundnbll [...]. Aceastd tendinld trurerceazdintrcaga epocd &ntemporunti: iadiridLtl se tautd pe sike, ta $i cum nu s-drprlseda incd, ru (ertitudinea de a liisi in EUL sdu sikgunlL punt! solid derprtlr"')- P€rspecliva lui Sinmel asupr: sociabilulii nu nai pune subsemnul lnaebArii domnia conlernporana tr individualismului $ lransfomrAintemcliunea dintre individual g col€ctiv inrr o dinamic, crearoare. RAminelns, o lensiune ireducribilr, cnci sensibilitatea subiectivA a omului modem illmpiedica sd participe la gruparile raditionale sau sa se supuna rmor legaturiionstrngatoare. incapabile .a r respecr gusturile r, :en'ibilirdrea persondla'r.Ajungind la conclnzii aseminaloare observatiilor lui Sirnmel- is.toricii vieliiprivate constati ca, de-a lungul secolului al XD(lea, indi idul modemreu$elte treptal sl ti prolejeze secretul li intimilatea existcr4ei privare deinfluenq colectivului. Dreptul inregistreaz a o drtlinerc in urmN faJa .b Itrp1e;din ce ir ce mai

'1uti oaneni se rizvra&sc linpotriva disciplinei colective Si

a celei familiale, revendichd nevoia unui tixnp sau unui spa!iu''. Indivi-dualismul reprezinta o fo4A de dezintegraJe pe care sociabilitatea nu o poate

.onred' in torlI de nrLesr,rle de.i dorr dac.r rexte$e sa .desubieLr;vi:ezeindivid .r ld ' ' .

'Wilhrin Dilrhey lle infililexze o perspecliva r-n.dditi.cu .e;1 r lu; Sidlmeldlupra cursului jstrriei .3 unut deremtnar de imeracrnrnea dinlre indjviz;.Ce"a ce I dermine pe Dilrhey si A; tmr:rneieze acrivitatea de isrorrc pe,relada psiirokJ8icri $i sd coniere vaioare de modct auiobiografi;i.Autu)hktutofia rcpre'infiJ.ma c.a nai ir.lltdili cea tai instudi,d in carc

tni t . . , t ,dt , ; ! r tct tFt"k n. , r ,ae; .Dr q;

"rcr inatr i (Lrarui , t , ,nL,r tcye o'enx1iJlLdlr( t rdnr :uh'e!t i \d . unrr l rec mdr. i ,esta i loarc opclf ie r fdr l in indae AqkurunF sax roman.ism rez tri din fap.ut ca xnut qi acetai inlvid,rnul $ icelari suflel se expimi fie nr poezie, tie tntr un sistern fitosofic, fie

2. Splendorile ii niztiile rothud.inii

Diagrostic $i cririct a individualismului ca naladie nodema a cuiturii.exaltarea individuaiDlui ca fimdamenl ulrnn al cuhurii aurentice: conrinuinldt]-t pe Nielzsche, sffrgtut tj inceputul secotuhi oscileazl inrre acesle douavs'uru asupra unri fbnomen resimlit ca .rlntrivalenr. Or. fomla de viale car€pare a se potivi cel maj bire unui asemenea individuatiffr esle senljmenl lrdlt&drrit. SolitudiDe senlel asrtrnata. solirudine dureros indurata. Texble tuiNielzsche iiusrrea?a aceasd pozjlie. ,O, solitudine, st)titu.tinea p,inintutuiaL u ndul P'ca mrlt atu iai! , a uh \attdler pe ur panim "atbuter da lrtAtnfa

-. nu nLi trr' f. , aft tinc .u trthi ;r ,,.ht 1...1 4then /s!e falti.,itea.alt.e,a solitudinea: asra ai itudtat acun! ,i cd,ei ldni,e n reu ;dtbate,: lisl/arn prLntre oameni: - sdtbatec ,i strdin chiar Si ut kci dnd ei te |or iubi :tuict, tai prcsus de a .:e, ei rtu/"esc ca nimeni sd nu se atinga rte eil,".A.easr, ro l i tudrne es. culd l , : rd le ldLa..unr ni se. tune n. ' "p otut dt ,ntlrothu,tta tnttlrtat Auf dern Octhejge : Inletep.tunea 1p,62,o ,,nuur j thtc. \ut tctutut m.u l i r t de a\o nJt4a i tc. ! ,a ku,^ntuneze @tu ) inicifunukile inehelate: sn nu camulte,e nici ntuicar deSeftturile. Sotitudin;aunun este luqa bolna|utui; sclitudinea attuia, fusa depafle ile bolnari,,,n,cind trjumfi&ffe f; provo.xtoarc Sd in*dznesc otre sd nat ewc t) uLtit t!1tt.tsdtttd dfnii nvle carc nu,mi u.;ureaz| delet ruparturite cu seftEnii? !...1.th. .c mi i pr iv?st?. ,?nt impnrut uMhtt t i t i i nu tepi ln ld d, . i ! r , vnm@ \;-tot tp atup'a t, ni1c-i4\utu: Am ir"a net, ip de .otirudine, ali.a d? inldna-Ir .yrc. dc . r t iaLa,, crc ta f t tnc- inskm; d(t4tut u"ut a?t pur.atp ,a. f i (dtcrbp' I . . t . Ldlau\tsna nt . t rc atrc?ta de. i t n d, t ianb ,r a, ,a,ea

" , tuu,r int

45

ir

sau, dacd an fost bine lkleles, ln onoalea purit4ii. "'' Solitudinea pare areprezonia prelul afimlarii indjvidualisnului.

Nietzsche introduce in filosofie o tema prezentA in iradilia literare.geniul btestemal . \ 'z ionanl nenleles dl romantic i lor i ' t i se rer lamadela o forma de vial, pe care cei aFopiati lui au considerat-o uneori drepl olnscenare: '1{n era ctit .le solitar pe cit |oia sd paft",

^flll,J'z FfiJ.z

O\erbeck, "se compLlce.t in acedstd starc, wia sd lie solitar""'. in realitxeaceasti tema nu izvorage, l,n crzul lui Nietzsche, din simpla anecdota sau dinemfazr- Ea determinl fizionomia acesrei gi,.ldiri pe care mn putea-o calficadrepa monologica". Soliludinea ireversibila a ind;vidului modem este frraindoial, una dintre consecinfele "mo4ii lui Durbnezer"-

Aprcape loli a{ilrii $i intelectualii reprezenlaiivi ai modemit4ii anilor1900 au alimenrat tema solitudiniir provocare !i maledictiune ca laZarathusra, - amprenta specifica a "emului vielii modeme", ca ln cazuldandy.ului baudelainan. r.itacind izolar in multime. ln iragmentele luiNielzsche datate din 1887-1888, gtuim mai multe citate din Baudelaire petema soliludiniii "Omul de Beniu rrea ed:fie unul, deci solitar [...]. Cloriatnseamnd sd fimii unul, $ rd te praeluezi intrun anwnc nod'"'. i tintprulSederii la Nisa, ln loamna $i iama 1887-1888, Nietzsche a.ciiit edifiaGtocmit. de E. C'.€per) drn Oewres posthunu.\ et co espond.ln.es inadite!d lur aaudelarre. de cutrd pubt i .ara. m 1887" inl i ln im l" Bdudelaire ceFa ceceorges Blin numeste o 'superstilie a diferenlei": 'l[i cucerc{te solitulineacu pasiune, $i totu{i sulerd din cauza ei, datestind-o din vtrjul buzelor 1...1.Precurn Julien Sorel, Baudelaire a&azd it pldnul imperatfiului categoric oneasenuire consideratd a I un pdcat de cdtrc oanYnii de find'"'. Cirind:u-l peBaudelaire, Nietzsohe va fi in acelasi timp fascinat 9i lngrozit de acestsentimeit "decadent" al solitudinii, care culmineaz6 in masochisrnul aceleiHeautontimrounvnos qi ln dispreFl de sine. Dar nu-i putem oare aplica luiNietzsche fonDula lui Sartre despre Baudelaire: "€ia ret'endicat solitulineat a ca Q-i

'ina , el p4n d? ]a el lnsu.ti . .a il nu nwi f. oblilat sd o supone ?3

lnE o formule in slil niet?schean, Rilke voftettE th Florcnzer Tagebuchdeqre \oinla de solirudjne cre I insufleleth pe arlis''. ;ar Ruaof Kasmerrezumr, in 1928, a viziune Asupra existenlei "Salitudinea tnseamnd pentrupersonalirarca nod.emd ceen ce rcprezenta nimbul aurit al slinlilor pentrupictoii primitivi'^. Dltx gloria solilamlui este suporrad {i ca o malediclruneimaltezul Laurids Brigge al lui Ritke dlscrie solitudinea care 1 coplesetie ln"camerele hazardului": 'UhitM hea spetunld detenea de fiecere datd

Jercastru. L11i ir/nqinan cd ar putea sd mai eirte incd, uJdr.l, ew carc sd-niapa4ind, chiar ti acuh1, in clipa acestei bru.Ite despui<ii a morlii. Da. d.e cumprivean in acea direclie, dorcan ca fcreasha sd li Jost b$icadatd, tnchisdaidonlt unui percte. Cdci acun ttitn cat dcalo tdul'continua in aceensi indi-Ietenld, cn nici in alard nu eristd alxera dacit solitudinea nza. Solitu.Inea pe.ate I produtcspn in ttuu-rai ji a.t"i notctc hu p,a pc na\wa inmii nELe 3.

Arn putea gnsi in lileralura epocii 1900 nenumaraie exemple de personajesolitare, aQezate sau stind in picioare Ia ferea$a: aceasti reprezentare poate filntllnita in special in te)ttele autorilor vienezi. "Sin!w. a.reza! la fereaslra",suna prima notalie scenicA pdn care Hofnannsthal il intoduce pe Claudio ?npie$ lirica rer Tor und det ?od (1893); ln nuvela iui Schnitzler sre/b€n(1892.), bolnavut Felix, cl|rtud priasit de toatN lumea. ii a ajezat patul rngefereasrra prin care li obserya pe cei vii; in Der Tod Geory: (1900) a lu;Richard Beer Hofmann, Paul. pe caie moanea prielenului siu Ceorg ilcufunda in soliludine. este reprezenlal la lnceputul tovesririi lingi o fereastri:''ContwuriLe de pe perete intruchipau umhru intunecatZ a cadruLai letestrei1...1. Ftuhzi[ut teutui ie deslu$et1 ptin feteastd aidonn unui stilaj !L ininineerc"'". Ese!]. lui Homannsthal despre Swinbume atinge un paroxism;izofarea ani$ului est€ inchipuili de ni$e ferestre n3trhr "Fercstele sintascunse dup.l tapiserii, in spatele cdror.l se poate Ehici o Erddind amintind deW.1tteau, cu kinle, Jinliki arteziene [i ledBdne aurite, sau dr un parc inlunina aprcului, cu pllcuri de pLopi intunecdti. ln rcalitate insd, afurdcontinun rial.t z|omotoasd, lipdtoare, hrurald {i inf.mi ".

Uldch, "ornrl firi insu$ri", punind amprema ereditari a 'mod€miraliivieneze", este lnfilqat dintru incepul cititorului in picioare, la fereasbi,s;jllw: )n picioare, in spatele uneia dihtte Ierestc, prirea strade cdfeniepriAfiltrul de un rede cru.d al aerului grddinii, nunklrind de zece minute, cuceasul ih nina, natinile, trany.tiele Si chiputile ". in ultimul capirol, careprecede lr roman instaurarea 'imperiutui milenai', Uhich resimre c6vaasemenea unei disfocA.i a rcalirati inconjurAroare: Md schimb $i, dinaceastd cauzd, tot ce esle in relalie cu mine se lchinhn de asenenea!" tin.liUlrich oare c.edea cd se .bsena cu e&ctitate. S,at li putut spune cnsoLitudinea sa (o starc ctle nu sdld{luia doar in el, ci Si in jurul lui, unndastfel cele dotun pd4i), s,ar Ji pLtut spunc. deci, Si ag siqea {i el, cd acea.sdsolitudine dewnea nui densd sau bI nai eninsd. Pdtundea ptin pereli, teintindca asupra orasului fdrd d se intinde cu adelJdrat, cucerea lwnz.a. .Caretutn!"". gin& ct. Luwa pu er\ta; t ,e pateo ro nLli ea ao t,,tnd dp

47

i(r].( i. Pasat'Ji este escntial p.nlc.icnrersli nunrr.-n nicil lorr ilrfefti !'

,rirriln. ln r.izei id&nlilr,lii euth i:.oial dc lt|rn" i i. asariL'i riirpr''rrcl'

pier.ierii sinrlulxi ruriirafii. adici i,Dnerea sub sen.ui inltub,rii a lde,n'1ri!'

Sen{imelrlr; lolir din!; este r1?l de pulenri. la r.ri;io.ii Tir.rt V'eftr'.

in.1r toate leSailurije umrrle pa, suirerfitiaie i; iiuzorii C. htLoottanla rtLtt at)

tun:. c:te( tud|e jt riL. ) !'e,t tui \:ate ttih rn Jii \ntqut tN tiitt

nn !!i., i1.ko1t tatdeauha si|ltkri I Na! !.nte rtuicin,Ata de.l.i . exdrnrl

Hoiina.imslhxl ir !,re ul lrallad{r \!In iu8eten'i.eb.It': {1895) Ir potrrtt

''sclilrflied fir Mirjad' (is97l, lonsacar de Itich d Beerllof,l d

celebririi "ielii cx.e ia raslere Ii ferici-rii de , f al:!. itlil im lorLrlsr unn.tc'nil

\e.j: Orh! indihfi s.litdri.lql {i nineni pe pAnilt nu P.qt. l! ,rr4ultttj

n i tunnut - iDt,n ' i r rp i la ! .p i ld,dd.,ni l ' "

Felix Salten. ]xr aprotial al gnrpului Tinara Viena evoca in xmintilile

sale iiterare rh,rsfe.a de cordiahale rezervata din reialiile personaiii ditrre

tinerii sriiion. dind imptesia lipsei de ctldufn, chiar a rAcelii Sallen ruslinca

cn Adrur Schnilzler dele$a orice.c'niacr lizio, reaclionltrd cu bruscheF 'ljtd

limlea pe um{' adnSerea unei nfid }}rielenoase. Beer llo{mann pafc a li

pistral lotdeauDa o dislanlA ce ii se pirea tullror de nerrecur. Se pge .1 i d i;

de.iarar lui Salten. privitor la gtnNl "Tinerci Ytene' : "Prieteni! Ir J.nl t1,l

sinteh prietetli, - tur ti simpiu n'am puted sp tle cd hu ne rupo am

.e.il'l,. r'. Hofmdnsthal se des1linule in jumalul siiu intim: Sol,tx.itre

Sctiin(tu-i lui ltudolf Borclwtdt, ttn hofirdtc td i vatllesc despte s.rlituditu.4

de carc mi1limt inco jurdt, atit ed t:it y operele nele Ceed ce ar putec pdte6

ipocrit; d$ in 1celati timP ini dau sednu cd cristd intr-aderar m(t mutte

felwi .le solitu.iin., ti chiar ui, in ptezenta jie.:arui Prieten ih pttltc v'

.llcl.tn;eaza un nou tip de salittldine, alc cdrei ape ihturetate lint iLu,tuinate

de a(:ett nauia.')'. Senrlmenlul de soliludinc se asocirza la Hof annsthtrl ctr

retu?iil de r se lasa inregimental de crilica literara intr'o nnqcare anut'e

Dupi 1898 el ii reproteaza lui Hemlrnn Bahr de a sE fi ficur do8

propagandisrul diverselor tendn4e din cririca litelard.i spre deosebirc de o

asenrenea pozlie. spune Hofrnannsdnl, canteazn daat (:e elte inLiiNidul in

sine gi ceei ce eI produce, canteaza bar indsiduaLitdt.d Y.dt't1i,ii""-

3- Scriitwa ihtitud. etusul depbfiri;

la, , , una , l inre rrr . r ' ru; te modemrl l l r i \ ieneTe: f ' , r i4r mani lc:re. tu l ineprograme .olecrive, inafara celor (tolde ma provizo.ii rii nenite a Ii

'd.otsi1c"l ale iui Herrnann tsahi hJrYr'iualindle prelera si $ apro{undezr

" ' " t , r , ' . , ' . , r , . , , f ' " , . t ro: 'nr . l . ' r ' r r t r ' r ' ' l u rer l tn L( l ' fcn ' lcnla ra ' .1

; ; , , ; , , , ' . " , , , '

r , ' ,n-r" ' ; i . r ' ; ' r " " ' roni "er( / ' schni t , i

'. . , ' " , .u, , ,ut

. """ ,n, ' l i , r ' " r ' ,u l I r rerrnPrc ' i 4 ' f i le 'urnrecrJrr. i . . . . , , . . . , t { i , l ' . r ;1 . : r ,nrbrr . ' .

" r r , rL l l ' / ' r ro l l r 'vrr : I

!ezervdin i89l J uDit:iuL' lui ."1it\'ll 'r 1N ii'll \ri i!r' eFluzr asll-".-:i"l*U*"

icmed;alr;:. :r itdrliiltrh; di n;Ele" !n?i ''doieij

asD!'i

' . , . , ' i i , , , . l " | | u ' , ' , . i ' . ' l : r ' r r : r " ' 'n ' r : "Jrr \ '

'1 ." , , , . : " : , , . ; ; . . : . . , - . , , : f i lL i . , . . ; r , , : ' r .J i ' i . .,,:,'.1" t,r" *u.r,, .r li:nairl.'i'

' -:r'iirrrsi!' leffir '!i"| tndemirriii 2n'r''

l r i i i i ; ,1' , ' ' r ' ; , ' , , , , t ;r{ E:nik ( i t t s,,nt! ' i t 1ei in" ' ' i e' i i i ic !hr"r:;

ili,, !q{l!. i:il: )'liu1;!1e! l:r :' 1;: oiitJil' a fo$ l]ralilr'l irilu'4'1r i:r

n,.,.".ii'', :",1',,r".rn !': ,a.-;t|rltf Lir'\ai*c:i"' ntldE n'':1,].I; (:t)'i":ri

"i,,,, , ,,,,,',:i, rrt.',:t, .t itrt't'i; :t u:t';'.'idr leN''|'r ii? P' l" ii4t';Ju! ;'

: dt^ t

:.',n.i,, nirii \. st)t!:a iinttt: !!i tiil: "|t'J

i' (irl t:!t' t!': rtrf'r rr"rqrr r'-'

, t::t.:i t': atrq ': i.t il ttu t a ::' uinnLt nni'ttt t nn"i a"'tc i\lrc tt rctt!

1i .i.r't .ittrir: rt!)!h!r rltlit/tn' tn i') k tttt:rn'\cn!e nI'rf' (; ri "i'

'',1-.i:. 'r,.ti",,. ltirJ::a.i h]rn a. r1.''. it li"n:t T't a!'1 t! i'nllrti''.1 iar'

' - , ' , , , i ' , ' * ' , t , , , , !4t t t 'nd, t , i

i . t t iLu: t+ ' i th! :e ls ic ' r4 ' futrk ' \ t ' - i td ' t /

tt!i;.,. tr t,ttt.,lri :r ijr!!!1tu:.;t .! ,1/1 't

1.i tnt': it'uidi ':'r{t

t'!ar!"i!

),r. tatl:itt it).uiI t,,'.::t::t :"t ln'ti::'l ':u,it:i

t'' 'M!t

"' ':3trinrirtdt

i

".. ,,1i"i,.i",.;.. ,.^,",1 .i;trl:r,rsL "-' ti'rzl rilceri:t in chiar irrina inema&'rl-:ier'

l;' ';;r,:;i'",;"

linrrljrrhli d+ | (r;'rir'ra ertrie'tilirarea ei p:c; plinui nc

sori,r:1uira.-. inrl' .{ rlr:liila un)n' for d'!*ri lel1]e om'iF zenle . '

' itri,t :,i iL;rirea-oat i:;i li ni:rrlrr prerea 'Jr., i ^Proirilt '

;nCiv'2r if

",,^r,,r .,,i, a*r'r" |t,*, i,' v*.::o"i":'!t'

' Ir''' l'"iwic r'i;rseii avea sn !;r'

. . r i . / , , lo. l - Jrr . r . l , r c. I ' re i r 'b 'c ' . rF ' ( r ,FrcaP: ' " f : l (1r 'a "r \ r ' ' f

l ) ' t t l . r , . t :p, . ru i Roher \1, 'er" " \ ' ' lenla anal t?r

3e1ia erori.a, $$t;rirza Kinges, nu creeaza leg'1ui de srmpatre: ea:r:

, ,n i t ' , , "o. . , l , tu l t t r 'cr dr : r rn iJ" 'haen(r i lur '

l \ t rnrcnrd rr ' { rh le rn u"

. i ldrr . , l t . ( ' nJ." i , l ' r l - a l r3re 'n l luxr l r r r torr - / / ' ' l '1 ' r '^',.

'" ",i*," t,nut raninc un ercs 1l deliflirii ia ir' eid'uril' sal'

,J t \ . r l , t . , t t , t , , r ' ra"t , lLt I 'Pr ' \ ' r t dP'n r 'nhlnp'" l t r ' '

' , " , , , ' .1, ' , . ' i ' ; " tn "a ' r" 'utu " t

t ! raR'ut lot "h r* tat j t i

"i,itrra*'t" unei nopli purputii " Ilrbi'ea Dmeneasc'' sP'rne Klages' mar-

48

mult ascunde decii dezvaluie 'secretele lumii". lA Gedanken iher dasLiebesproblen,Lo An&eas'salom6 considera in 1900 cA doar cel in stare destaplnire se dovede.fte susceptibil de a fi iubil cu statomicie, caci doar el, prinautosrlflcienla sa vie. poate simboliza p€ntru celnlak puteftz Vletii- Fiecaretebuie sd-ti culunde fiddcinile tn ptupri -i sol, pentru a putea int/uchtp.tLunea in ochii Jiinlei turt?"'. ln 1910, tu tratatul Die Eror*. ea denunia.citindu I pe Schopenlauer, "amagidle iubitii" ti sugera ca nl iuble este maibine sa nu cunogi prea bine {i sA ramii pentu celAlalt un strAin"'. Este Aiparerea tui Rike: 'Pe te En lung, ti pind spie dn rSul rielii, iltbirea nueste decit solitlldine, solitudine tut nai intensd .li nai adilcd. Iubirea nkinseamnd sd te datuieqti deindad, fr te ne€ti cu celdlah J...1. Este ocazitlunicd de a re nuturiza, de a cdpdta o inldli{1rc, de a dzl,eni tu lnsuli o lumepentru liiqa iurird" '". La Rilke iubirea pare de cele riai multe od foart€apropiatd de "erosul cosrnogonic" unde eul, etibelar de flagelul con$tiinteisubiective, nu este altceva decft suflet, gata sn se unea-sca delndat cu "ima'ginile", cu toate ca fiin1a iubit4 se lmpotriveste prin prea multa i Fezeng:''Anantii, de n-ar Ji ceLdlalt carc sd le intunece rederca, I a/ fi.faafte aptu

piali, nituti.I Ca printr-o inad'e enld, uneoti, a deschizdturd se it'"ge inspatele celuilaL. I Nineni insd nu trece de celdLalt "'.

4 - Monolag €i dialog: Weinineer, Ebner

Cu emfaza ce tanspare din Cescl echi und Charakief (1903), OttoWeininger propune o lormulare metafizici pentru tema solhudinii: Omuieste singur ln ul|lvers, o singurAtale etema $i imensa. Nu are nici un ala scoplnafara lui insuti, nici vreo alte raliune de a lfAi decil el lnsuli. Departe, inurma sa a drspArul odce sooietale umana $i orice edca sociala; este singur,singlr [-.-]. Deasupra sa nu se aflA nimic, solilarul este una cu Totul, deqitrebuie lotu{i sA ascuhe de acest imperativ nelnilos, adica categoric, caci nusufera nici un cotuprords. El implore iertrrea, se roagn ca repaosul! pacea, celpulin, sa i fie acordate [...]. Interogheaze lftregul univers cu privire la sen$lluplei srle. Acceptarea solitudinii aminbsre de 'dionisiacul" lui Kant, ia1dadevira1a moralitate"".

ln acest pasaj, Weininger incearca sa conferc individualisoului $solilrdinii care caracterizeazi condilia modema eroismul "supraomenesc' allui Zarathustra al lui Nietzsche. De fapt, Weininger lnsusi (sinucide.ea sa ladouazeci ii .rei de ani, ln 1903, o dovede$e) $ toli modemii vienezi au triil

acea$a soiitudine ln acelali timp doriti $ indurat ca o adevirali maladre

cronica: a maladie 'metaJizict', cum o lnlelege Kiqrkegaard, dar qi o

perturbalie de ordin psihologic. ln cartca sa Das Wort und die SeistiSenkealifiten (publi.art in 1921), filosotul Fetdinand Ebner a formulat o

interpretare dinte cele mai grtritoare penl$ aceasti latire "exisienlialistt" a

lui \ieininger, ^preclnd.'A

Geschtecht und Ciula,tre,' constituie unul dinte

simptomele cele mai frap ^nE ^le

u&i lcheinsatttkeit (solitudine a eului) carc

afederzl existenfa individului modem !i car€, spune Ebner, nu se poate

vindeca decft prin expede4a unui Tu a.cesibil pdn iotbirc". Dialogul cu

celalah, care trece p.in dialogul cu Dumnezeu, se opune monologrrlui Poeticsau filosofic al geniului ferecat ln proPria-i subie€tivitate

II

1 - Deperronaliz.lre ti nemozitate

Sub;ec' i \ r rrrea or.de se inctude individul pare a con$irur un nucleu

fiagil si ameninlal "Autorul asistt la prcpri.t-i danSregarc"' d'cladHofmar,nsttrat referindu se la Amiel, ii lii lncheie rccenzia citlndul pe

autorul senevez: "Starc dpdsdtoarc, ttncezeald a cdmii ti a spiritului Ctr deyeu tli tine sd rdiegti, o: inind-ni obositd!'*. S'a vorbit lh legltua cu ope-

ia ttnirului gofrnannsttral de "schizafrenia ca rtucturd poeticd" tl de "un

sindron dE depercanatinre'-- Un asemenea demers al cnticii literarc s€

stiduie sa nD carU din nou ln psihoparologia aplicdn la lit€raturi 9i arte' atit

de des practicafd la inceputul secolul i, de exemplu de Max Nordax tu

Entartu;s 0892193), rurde ioate res:ursele diagnosticului psihiardc' de la

simpla neurastenie la isterie sau psihoza erau exPloata@ penfu a analiz4 ln

cazul lui Nordau de fapt pentu a condamrq modemitalea literari.Modemii vienezi foloseau lesne un rermen sugesti\ $ vag peDtu a fl

defini starea sufleteascr: "^efloz:t'fE". Essais de psJcholoqie conkmpordineale lui Paul Bourget (autor binecunoscut vienezilor, caruia atft Baht cft 9iHofmannsthal ii consacra-sera cfte un lung articol h 1891") contdbuiser! la

tansarea acestei forrnule. ln pdmul caPitot din Erruri, consa.rat lui

Baudelue, Bowger evoc^ ^cel

taedium lilar, plictisul manifest ln

modemitare: 'O srea4 uni|ersald in fala insuJicienlelor lwnii se rerarsd dininina llavitot Berynnt.ilot y launiloL Ea se Mnilesd la tci dinii prih

nihiLi'm. ta .c alji p,in pcsmisn iar la hot pnn 'iudate

nevrc2? solitarc-Richard Beei-Hofmairn se pllnge in 189t- lntr'o scrisoare adresate lui

Schnitzler. ci suferl de o nervozit rie care i tulburt sonuNl ;i-l tnpiedic, s,

t

luc.eze''; lll 1899, Schnitzler il'i exprimi in jumalul intim relnisrea cut vne la ptopria j nervozitateilh. in augusi 189?. Hoinannsrhal sienierjtepe Le-opold von Andrian si I consull€ pe Afihur Schnirzler, el ir,sr\i n1edic,pentu a $i lnsdji "neura$enit'3r. in jumalul siu inrim din 188e, Huso vonHofmannstlal (pe arunci in vlrslll de .incisprezece anl) r.oteaz^: Rela\arcnerft,ata 1..-1. Joc pe.iculos cu risc\I de vrescitdt. intelecluzld (dchi2i

tirnarca c.;4iltr lui Larlhtiso. Krullt'Ebing, intetes penhu psihiatrie) ".1n1896, Peter Altenberg vorbe$e des:p.e o femeie care suferea de 'hipenropjaeulv i : I ' ' t . , Mlade, ?! , . a d uu nr, drgrahn d pa' td t" Ja, . h, l r .ot dt

Prinre cei dnrtli, NieEsche stabilise cvasi sinonimia (propria i leciuri diDli.lsais de psJ(holoeie contenpatui|e dateaza din l8i3'") dinbe mode'nitate" ii ' nervozitate". ii Mo.v:htichet AlLzunen.x:hlicltes scia: in apo-pierea nebuni.i: suna lenzqliilt'r, t cultoa[terit'r, erpe et(lu.ad;.din-trcaga pow/!d. a.ultulii caft d deveria attt de apasdbarc incit. s rescitare ab4eb nen,Bse $ d,.aruLitiiiilat gi Atii constituie un peri@l EercnL, ihtt-alil'inctt clarcle cuhivdte din lilriie euftip?ne lint comrilet nertuzat..Si apnape

Jiecarc din faniliile lor nai insemnate nunnfi un nernhru allat ih prag lr?rrn,?i'5?. Rerunoa$lem rna dintre lemele cenlfrle ale lrli rNierzslhei

aliza decaderPi. "Ne./ozitata" devine maladia rrrodenli ptn eicelerti.etapa inevitabil6 care poale duce la o Doue renailere.

au naivilalea ti sirnlul exageradi care'i sini obiinuile. Hennantr Bahr1:3azi 'nenozitalea'" in centrul tnairitstului slr I)ie Ul)eryihdun{ tlesNaturulismus din i89l Pule cixar alrnta cao ridica l! ran8ul de noliunecentrula a noii alre poerice: 'Ndrl ;.lerlisnt etprimd noua u anitatc L.i t!!(dldtuitil din nert,i: restul este Dnfi. wseit, usctt. La nu nui tni.$e d.cillrin ntrri, nu Mi Na.Inj,e.t,A de(it i, confomial. cu tLtrrii. Td tc i !.iltimpld line .le erri, .k.t.le ft obli, prin nettt. Ddr .utr .le sil:lrdlioaale stlu s"hznLe ; de acera iu *. rodt( slkji ac tle decit ca d., limhaj,rllloril.r: Linbajal siiu esle lokleauna Nt1.hold [i sinboi l,( podte lchnhbuudesea, dci ele rnmitl kldedura apnttinari,e ! ne.rnvtinqdx)arct adrct, l.turhn urnelot, tlalr.) rlethi.erc. (.rlinutul koului idealis t liu ,erri;, tttfliiy nr nenii i -un rctmhn: decedenle pr&t $ Ieta '.c.c.nuLut

s' d,l]d\.:a-ftdei Botice"s'. Ridicolul ace$or decl;.ragi sare in orhi Ei, in p;r-infle1ul stu.lin 1899 ifi;$lal Die dernolirte Literutff" Karl Kr^\rs nu rateazri ocazia dc a-iironiza pe "noii nervo$i" care se lnfineau la cafeneaua Griensleidl.

In artioolul siu din 1908 intitolr,l Die kuhurelle Sexualmovl und diemaderne Ntnasikit, Sigmund Fr€ud lrece ln revista teoriile tui W. Erb

(aulorul unei ca4l despre Die zunehmende Nervosiral unserer Zei1" 18951,

Binswang€f $i IGifft Ebing, apo; aduce uDele comPle$ri. care anunli ds

tlnb.h,len in der tr lr,r-. insislind asupra faptului ca inajorita.ea leorjilor

conle porane ale nerlozit4ji" nellijezi cel mai ithportant dinlrc faclorii

care intewin ln etiologia acestor tulbwnri. Dacd facein abstmclie de ripudle

mai i precise de st.lti "ner,r'oase", spune Freud. $i dacr luarn in considerare

rnaladiile nir,/oase propriu-zise. influenla neiasta a civilizafiei se reduce in

principal la replesiunea nociva a aielii sexuale (ln special la unele patuir

sociale) de cdtre morala ' ciYilizati"'"- Ideea de a\stabili un raport intre

nervozirat $i sexualilare nu mai era originali h dala scrjerii alricolul i- Dar.

cum a ohserval Pe.er Gay, loli romancierii ii psihologii srabilesc o legalufi

intre dezmet ii nenozilat. Rertd este piilllul care rtrstoatnA petspeclivr! llfa.e din eJLcesul rep.esiurii senuale cauza majori a nrlsdiilo' neryoase'.

Cun] ve{]em, toart lunrea rorLe$e de -nervoziule" 1r incepulul secoluiui

AceasE tigrtra obsedantr a discunuhli conlemporanilor nodemitilii vieneze

constiluie indi.;ul umi senrime( de criza critorali denumit de Cdrl E

Schorske instaErarea '$rbiectului psihologi.' inslnbii, angoasrl, care se ivefle

J)e ruinele euiui lilreral" s1nrclural de rclionalismul unei ,i1.tu,8 clasice''.

Ciid cetebreiT:i inshurafea a.tei nervilor'', Henn.nn Bah' convcrle$e ln

figuri pazidva a contdinlei ntoderne ceea ce mrjodtalea .realorilor lienezi

au tesrlt1tir snu analiztr ca pe o s1a.e de pennanenta nolinilste a rnodemilalii

drilivi,Jul se ani tu silurilir de a stit'itli doar ptin lurerile p.opriei

subieclivtili probierne .are I Cefatesc cu nuli: criza sub;echrlui soc;^l li

Ioi;lic conll.rirtd.u.onsecinlele. uneor; ghiar.! eFcul marilor straregij d3

.rn-arcipare: ii cu relaxdrea io4elor rhdjiionlle ale i'iegririi culrxrale

re$.Lir;mul rienez .tpare ca o consecinli a diluirij t'oliiniului); (iza

r:rbtectulu; psihologic n .arui 'ecoflomvi libidinalt lexpresia ii rpa{ut" iri

iean Frannais Lyotn d) in.eercl sii SesLion€r.c. ur,eori cu pf.lul palobgiilor.

.oDfli.re itrsolubile irr realilaler s.,.iall-

2 l.). la ,k!.anrrtuircd illen inlii la autuJicliu"e

Ansambhrl :'cestor .rizc constiluie crizn identitifij, daca admileln ca

noliunea de idediLne poare fi detinirn a5a culn p.opune Paul Ricoeur lntr un

eser inspi.at de anaiiz| locrtuii Errd;r so l'indtlidrcli.lrrs de Louis Dtmonr

Cnm se irroduce t e.erea de la noljunei de individ la cea de identinte? Prin,

dap, este propiu zis episremologica qi se refern la indiYidul dare.dr" in

52 53

f'ttif

il'

lilt

rapon cu specia. Ricoeur yorbette ln ^.est

c z de ind )idualizarc. Tranzilaumtrtoare rezu[A din exaninarea aceleiaqi probletue cu un instrumentarpragmatic: jntelloculiunea distinge individul mu, de individul ln general,favorizlnd un "eu sprn ca", "eu afirm ct'. A doua etapa consta oarecum ln alextrage pe e|l dineu spu cd, pent a aj\l'].Be l^ a spune eu. Paul Ricoeurinter?rere^zA acest momenl nu sub sermul individualizdrii fur sensulepistelnolosic al cuvnrtului, ci al identificdrii, $i aratz cum cin€va seideniificA pe sine spunlnd ?r. A doua lranzilie implicA o reflectie arupraide it4ii narative: operaliunea naradvn conduce de la pragmadca, care nuline cont de limp $i nici de hansformarile care necesftn dftp, Ia implicaliileetice ale actelor de discurs. Este astlel instaurat un subiect resDonsabilr'srhiect alimput)rii r. Abra rn ,.esr gadiu avem de-a face cu un ?re. un x/l

Aceste definilii ale lui Paul Ricoeur ne ajuta si inlelegem identiralea caproces continuu de construqie, dupl siadri succesive (individualizare,idintifica.e, impurarc) o3re cores?und unor noi definiiii de corelafie inrre"eu" ti "non-eu" (lunea, ceilalli, altul). Purem lnlelege prin crizA deidentitate punerea sub semnul lntebarii a sinelui", abegind dupe sineregresiuni ale individului cAtre stadii anlerioare consrruirii idenliteli salepersonale !i conduolnd la interogalii asupra individualizrrii: intr-un cuvinl,este vorba de preocuparea minicn a majorititi modemilor vienezi. Acesleinrerogalii se referl $i la identificne, $,Si afla raspunsul ln ioagirarul erEasdin istoria penonalA qi din discursul cuhulal, de exemplu identitaaea €vreiascapentru cel pe care-l denumim evreu, dar ii identitatea serualA.

Crta identi.alii este procesul dp deconstrune in cursul caruia se (re)-construie{te o identitaie noul, mai mult sau mai putin stabiln, dacA nu cunvaaparc imposibilitalea de a reconslitui o identitate solidA: ln acesr ulrim caz,subiectul tebuie se se acomodeze, dacA reu9ege, cu o stare de crizi mai mult$u mai pulin permanenttr. Din chiar acesr Foces de crize $ de restabilizare aidenritA(ii rezulu de regule o noui formulare a conditiei modeme, care, dinacea$A pe6pediva, line de prr, modemitate. Oare nu reprezenta fusisi criticatodunii de subiect o tema esenliah a deconsFuirii posinodeme care, cucuvintele lui Manfred Fmr*,

^tuml c^ "deplina tnJlorite o idzii de

subiectiritate constituie cea nai recentd erpresie a iiu fului ralionalit4iiasupra "roinlei di puterc" (Nietzsche), a 'fiintei" (Heideqqet), a "difJ6-rance (Deftide), a non identizlii" (Adorno) sau aswra 'alkritdtii"(Urinas, Foucaul|)"-?

Analizefe lui Paul Ricoeur din Temps et /icir* infadq$zn consrituiteaidenrir . l i i ca pe o ope'af iune narar iva. Indrvidul

'e idenri l l ( ) .u ceea.e

Poveslege despre sine $i cu ceea ce ceila4i poveslesc despre el. Exisri, dupaformula lui Wilhelm Schapp, discipol al lui tlusserl, 'in Getchichte/lr,rr.!fi.It", implicat in istorii, iar "eul insu.{i esle fArd de calitate, oric.calitate rczidihd in istoriile sale'"'. Aurobiografia'" qi jumalut brirn!'conslituie cele douA forme literarc majore ale consruirii identit4ji pdnnaratiune, ale acestei "auloficliuni" care este ulilizali !i ln ftaramenrulpsfianalilic.

hincipalii rcprezenrantj ai modemiralii \iene/e. dm maj spus.o aucultival genul scrierii intirne: Hofmannsthal, Schnhzler ti Musil nu meditar injumalele lor asupra temei crizei ide itiii, plasale ln centul operei lor; texrrifondator al psihanaliezei, Truumdeutung, este conslruir ln pare ca ocombinalie de camel intim (redarca visetor consemna@ zilnic) ii deaulobiografiei pe parcursul pe.ioadei in care -invenrezzt' sionisnul poliri..Theodor Herzl lncredinleaza jumalului sau inc€nitudinile !i angoa-seie care iinsotesc efortul de recon$ruire a idennaalii evreiesrj. Elemenlul auro-narrdl,auto ficfional al soluliilor aduse de fiecare propriei crize a idediiitiiconstituie, dincolo de diferenlele de gen, o rasAtur, comune pertrumajoritatea teitelor pe care le vom exrmina aici: esre ti unul din elemenrelecarc confera unitate corpusului nostru de documenre.

3 Onul Jdrd calnali: Mach, Freud, Nietzsche, MLtit

in plini dezagregare a unftaii persornei Si a "subiectului clrsic", oIl1ulfrra insu$iri al lui Roben Musil refuzn identificarile grabir g se mentine instare de suspensie, de disponibilitate. Despre acest personaj nu !e poare spurltca ar pomi ir cAurarea p'opriei idendt4i, precum eraul traditionaluhrjBildung$rcnnn; el se sirueaz, maj curind pe o pozilie de expecrnliva- Dar nuesle votba de lm exercitiu gratuit al romrncierului, cAci aleger€a omuiui firainsu$iri e{e de fap. dictarn de o situalie islorica: cea a Vienei de la incepututserolului, ajunsi pe marsinea prapastiei ln 1913, in ajunut primutui razboimondial. Analiza dezin{egrarii individutui tece prin cea a dezintcgririiluniii"". Personajele care graviteaza fur jurul onului fara lnsusiri ;'llruclipenzdlot atirea lentative de a intemeia o idsntirate srabili: b,tbarul de slal .Leinsdod care mizeazd pe o pozilie de fortl seftimemala Diorima ti.Amheim cel cJlcuiat. care apeleJzi Ia puterea suflerutui rn fap uneiralionalit4i care sAricegte ; dedzoriul general Srulnln von Bordw€hr care nucunoa$te decir o ordine, cea a disciplinei milirare; Hans Sepp, padizanul

54

-n.

sec1a. al unui,!/,, rr, ,rler anrisenrjr $ patrgermanic. tul] fftea,nuhiplicic:erq)blc xce!.or personal;lrili care Si s,ilvetzi echililrrul pre.a.rije.riticrrtin se .D .oiu.i soride ideoiogi{je. Rrfuzulinsurirriin.'rsi al iden1i1i.tril'r ll londu.c rdrrii po indi!iC ta m.t.riicr

sir|'rridcr;i C^.i, cnftr rdrja (]un1lel Anders tn 1936: Da.:d rntt ;i,at !.r, Ih n.!.lirsit vchea ia neprtuia i.jentijichn d? sin(. tu i-ar nni *irLin! tt.!alri i!tir.. p.t1ru ( ;,! .ri.tu.4 {ii}.i ..t:r4tn.tt. ti?.it sita!:itkr.dnhtlutu pe , drt: .) intr:.a'.dk rr.r.li ; rr 2xr.td | 4lk7 t1tlt. .r n rt.ti .L.1r. tltt4tt ti srltr ,1. no,,,iht::L/i.,,lt a.t/l1i: toxtjr!€nk. '

l'rlr: rr rreste t)cf::rnie x cltur v,!iC;rate ene i:uzoiie .iJer:, .!l:i.:ilnirreu: Dr;r, ra/Lrl" r.r !n1o1o,.rj. ,rorbiCitalea unr: .xJ(,ri Lji,f. i hr.r D.' ' | l ' . 'J , 'n | ' -J | . ' l ' i . ' ' ' ' , ' i ' ' l . ' . t ' ' . ' l | | | ' ' '

' l i r i , r t r : i ' t rc- , 4. . ! " t t : , L i r r ( . , / i . i t r ' i l t r :n:r . r / i | \ , Ioosbtu, t r . r .. r ! . t1r I ' jhr l s i , i r r l . t r l . : : :ur r l . { , i r i r .ur i f . : rcr .1n!r n: . . ! . r t r r r r t . r i t t r ;! ! . ze.r l , r l r ts i i .nner. t r , l l i a l a ' i r r i lsr : r . .e3is ledr i .P r ! . r Ih( i i r .

' . i r .mrini : r&r \'i.:ntr .)hnt L::jt.'t\t:n.iit.,,J.i!.'ic. Drin in|crneC;'t inL'itnili: jrj!.srtr leiiinli .rri.

-si !,Jri:. r,::),|rri.n{i r);rL;.i! Irebuie s:i rrlcrpreraD ;r irl r.fu; .,;idsriifi.tr;lo. pa.tj.Lriak, r.e;*1a rrnur:!are li, exi (ic n.1l:!ijr. xle:,jti1 J'i.r1.1.de rr. in fiirla dl:t)t r:istjunsr!l uiiirr rl iln l,Iilsii? i.onir :o'r;,r,.ierriu; .:]j.t ) r . r r ; , ' iLnr i i ) .n l r , r r : j . f | , : r f in i r iv la a(. j , r {adi i r a l r r i ie.r{r ie i t ! ; Ut icnDd lr|njrui rtlninL .-lri1 | I rrctur]ll Dfltrni €r'iqe. ei.de I{rr,ib,ti

'alr1z, rdinrui1ii ir'rr| irnf ii.j.rii senrqi riiriin.Lir rj Ir(,ri.nri,iLji!i.r,ez!: tJoi niinil1rl ai fcrEra:rei cr.rliyilor ll]drrrrilriii. lt.'r!t ti.tr:i) ;i:rirtrud Fierd. au litrat ac.isri tinra i! cent t leoriilo.

'oi t., lrla.h.

jilnuh culL,i cu ret)u1irlla de sr{val' r'ra\ khtetbaft jt:tt } |tlJ\t\: irliharrtt .t,,t lt.jiltncht)rtnl.r (pr; edilk d.reaze din 1iti15i. inc.r{,na' ,nera'rs;holo{xcri a fitos,,ii.! iizicianulul .a.r a reto|mul.n il'J,nn :,jtiili.Iiai':nez dortrina nronish i pazirivismului. Reduclion^rnlt sisrern.Iic ni hilvlacl restriirgc e l ti hnne;r Ix compt"-xe de ser)zalii', aratizabite s,rh jirmvrrDl}' proce$ bio fizioe elenenrare. Tineni viene:i vor redei, ir x(esr'feno.teL'ism inteqral"'' cca mai .rud6 dinrre dsnrisr;ii.i,ile i,rLurur.enrluiirnilor idenl;r.fe: de ai.' se insDiri ltofnannslhat 'in bkl etj t,,,11Crdnbr. We;ringer se sinre ohljgal sa l reflingi" De lfacir F:nn| a sntlaculturJ. i Musii. cum $tjrn. v,t ramifle profun.l marcar Ce acetrs!, Co.rrinrlcarei! ii consxcr; leza s3 de do.loral suslinrrA in i9al8. La {e$i aulori,infloen1, lui Nielzsche se adangi celei a iui Mach Denln a su8er; cr. aruncicind ni'\rile $i iluziile subsranjialjsr? ?le l;mbajtriui ,)ad, vede,n culn se fasca

vidul srbiecr;'ira1ii. ln t9tX. cu oarecare njtirziere f4d de ..Tinda Vjeni,.,Herman Bahi prclxase sloganut ..eutui cu nepudni, .Je srtvat,,, penrru a.nena ta o notr,i conversi ne, de asti datA Ia expresiosism.

Sigmund Freud jnlroduce 5i et necluitatea in noriunite de permanenti.cqnlrnu,t|r1e, coeziune, rrad4iomt legare de ideea idenliulii subiecrului. Cornrezunz a.nde Grcen. , , t t t .kt . :n.uv.dtt nu t : t" u.

" . . ."r , . i , u1 t ," , , .

' i J . tL. ,u t t , "h,e.rul . , , t . t " t . . t atrct tnt ; r_ st ,4t- tu nu.\e rcat1.14t.1, t pc r . t tn t , thatdl i t ;d t . . i t i t tc l r t . , cL ) , . t , r , ,nt .at .Ld .c

bun sa lriai vorb;fi incA, duta F.eud. de i,lenliEid.sutieclului, decir do.ufenlru a

' corlsrrl;r .a.a.1erut iluzoij! Sau:nai deg|aira, se cuaine de aculr

in olo sa r bsrirLrirn noinDii de ldentirare pe . ne dentiJiuruldcntr[i.ie) uri; C\r fi preterabit si vorbim de idenlificifj. la phraii S$Lje.1!inu are c{'nsritenli decir in ntlrura in care s€ jdeniilici.u imagrii

i1, , " , ,1""1f i r .dr ined | ] rd lur . rm., r ' )ed n,am.i i ,nJ8in.d Lnrur. r . . .

r {e| l r r r r t r l . sr t 'ur \u! I FJ". d i r p. I . , . j ,e dn. In con( urenlr . .h, d sJ inrrcin .otrfi!t uneie c'r aheta, ta ni$e -.vizilxrori ai erlu;',,, .are ti disrrt,ri4onxralj:' slri--iecruhri_ Iiecare dinlre eie esr€ iDsrabil{

-si nanipulabiia {i!l se;$oobil: aln rurea stune ci rrriranlenrol analirjc substiruie p,og.esiv oid.Drficare mai nsor de suslinur de .i1re s biecr cetoi .are i conpronirea.chilihruli in sens Eegariv: subjed t lieuiti.$ se ditueaza cu usuring ;,,h.,rid.. nrasn :jatr multnDe)

. P:rhrnalsa mr clu.idedur slru.ni r $i dezlotla.ea it.,:onali.rlji psin;.e

decl| pnn re:rurger.a ta pr!.esel. rrrolosice. ct i dc.$ul n.nijiocit ta Itett...r)tar.: ttt.'rdte a "nornn:trlui, e!rc tipros implrihil i..

s r ta \,|r{nir nxrmerr .c exisri i,ientitic,ri aie vis hri, uneori do:r'dupi unetec.naclcrslicj ale sale. rn chilr iirio.ule d conlersilir atror pss6anr).FTlDnrl srrdru !i reori.i freudie[{i a i.]exdfi.iril(,r

""r. t"g^, a.

".u,1;*tnevrozeto.Ir al irreiei: idenlit.irr?.. r.vrolica esre je n ^r

xri ...omanes,r il. . caascuhi ri. un rnud Ce g'indirc i.rconlDelt .at. Dodifi.r er|I. Acesla din u-r.i.1" . ,n, . rp._:ei . , lor ' :1 lFr s( \u, te,nrru. t r ;p,re. l - f - r .onJrete. ,um..drur.rsrPt l ! 1r l " t r : , ,Jto J. . l ! . , : . , n,ot , , , r t t tut d, . \ ,n1,ntu, pa\ ,ut t" . .

t1. l t Id l t , t \h d 1t1, ;a. .utu. .h . , . t f , t r . . tn, .a d a ur | dnn,,dt( r.t Ll4avdfrttr nbtire rint int\t:bil d( lhtu dad nu wtutm i|dt.tentilit,i ln,. /\t:c!te .br.fl.4ti

"e t,t,iiii ki r1d,fien stuc,un dt: lisiu]tt

tIr.Jre. urthc, t.dtuti sut,apl\te ai( iuhirit infanrite), dat ,i sructwa Ltttt:tru,! lt1)htn. idetrifi.dti)a eutui ,,.

l:seul.Ein. Kindheitsetincruns dei Laonanto tut t-rr.; 0910) insrsdasupra idefilificArii f, iunclie genet;.i si srrucrurata. Hornosexualira@a tuj

5b57

I

i

Leonardo rezulta dintr_o ;dentificare cu o mamA prccoce, sedrcaloare 9ineglijatd de cfire ta.a. Identificarea cu mama permite ca ea sI Iie da1a uiarii

ca obiect incestuos. dminind mereu prezenla in fiecare legilxri ,moroas.i liln fiecare elan homosexual. Aceasta idenriiicate esle de naturi narcisiacn,

convenbd libidoul obie.lual in libido narcrsiac. con'enrar pe eu in

Tokm und Tahu (1912), Fre d arata cum individ l dobindesle o identitate

dupa ce a refirlat incestul ti canibalismul, identificlndu-se cu toternul- Relalja

fralilor cu idealul (Tatil mon) deternina apoi identificarea subieclilor ca

membri ai unei comunitati conduse de legea patema.Capitolul ? din Ma$?rpsrchalogie und Ich-Anaryre (1920) e*e inlilulat

''Die Identifizierung". Freud dislinge identificarea primarN a tatnlui. care

FegateSte conflictul oedipian, identificrrile nevrotice' reperabile prin

simptome pe car€ psihanaliza rebuie si le descifreze cu rabdare' ln line,

identificarea cu o persoanl admiJar| (tn F ]trer' un stnptu un Fieten lual

drept exemplu, etc.). Jean Flor€nce conchide ca, la caprlul tl,]1ui asemeneaparcurs, psihanaliza

'JrceArci sA 'gtndeascd riSura: nan-i.lentk:ul tu sine.

Freud a ales identirtcarea pentru a erprinm ne'inllinirea identitdlii "ln Das lch und das Es (1923), Freud se intreabn ce anume. ln acesle

condilii. rnai poak fi prezenral ca nucleu al eului ' Nu.leudur" Ne r'nputea glndi rnai degaba la nucleul atomului, care admiie fisiunea Esteimaginea propus, de lbserl i\ Peer Gynt (1867

' prima reprezentare in 1876)

care ar putea fi definii ca o drama a ciutArii rmei identidli de negisil. Spre

finele actului V, Peer Cynt medile^zn asupra existentei sale $i smulge una cite

una foile uirei cepe, fiecate reprezentind cite o metamorfaza a sa: Peer Gynt

consr^tl "Ceapa se nic;oreazat, dispare, se to|e|te,l I nu intrefid nici

nucleul nici capdtul"'". Pentru Otlo Weininger, care consacra' in lucnrea sa

'lostwna l|het die let2teh DihE? tl9}4t un eseu lui PcPr GJnl. imedial JuPa

oremiera din mai lq02 de la viena', acesr personrj a /orr t It talitrte liptt

de eu t ...1 nu arc hici su\Iet ii1/lculat, {i nici ndcar un sulqer negru "'Sentimentul identitafii fiecnrui subiect aparc din perspectila psihanalize;

ca un joc constant ti imprevizibil unde se combind 5; se oPun ideniilaleabonqtienta Si cea a inconqtieflului, idenrirata de proieclare in viitor $i cea

care se hrnnege din rememorarei identitatea de apaftenenl, la o familie' la unglup sau la un popot, $i cea care rece fiirl respingerea aparlenenlelot' a"normal afi"; identitatea conferiti de viata (sex, rasr, vtfla' etc ). Ai aspi

rala cate negafie Si depa-Sne a acestor limile" Perspectjva psihanalirici

confrmd ;i cd fantasmele identificarii por inlocui, peniru destinul subiectului,

58

l ,

iCentitatea "reala", intr-alit lncit opozitia dintre realitate Si failasma si-$ipiarde orice semnificalie pentu tentaliva de 3 intelege o personalitate

IaiA ce 2r putea constitui un asPect esenJial al (postDmodernitl$i vieneze:pmerea sub semnul intreb&ii tu chiP radical a subiectului clasic Si crizacvasi-pemranedl a identitAlii. Or, noi insistarn rnai dqvreme asupra celeilahecaracteristici a acestei modemftAd: apelul sdu la indrvidualism ca fundameal crealivitalii, singurul in stare si preia Stafeta stilurilor 9i a academiilordevenite istorice, certitudinea dupa care cultura modemn tebuie sa fie o

''cultura a eului". Este un paradox singulat: "cultu"lui eului" i se alatura

descoperirea vidului sau a fragilftAFi eului ln cauzr- PAntfU a lnlelege aceastacontradiclie aparentA, irebuie fira tudoiali si revenim la Schopenhauer Si la

Nietzsche, $i sa distingem doua accepliuni ale "Eului": eul ca individu4ie qi

eul ca loaalitate. Cici generalia Tinerei Viene rcgAseSte - conthent- -iiinemrul nietzschean.

Gi)tzendirurcrung denunla 'eroarea unei false cauzalilali"l 'Ce ,rdspunen despte Eu! A derenit o labub, o ficliune, un joc de cwinte: d incetatcu desbiryirc .\d Sindeascd, sd sintd ti sd voiascd! Ce rezultd de aici? Nunai existd nici cea nai neinxennatd cauzd spirit@ld! Ata-ziv <erpeflenld'

care-t statornicea se duce Ia *acu! I^ta ce decwge de aici!"". P\\tin nd

departe, in ace€ali cane, Ni€tzsche ptopunea si un exemPlu pozitiv de criztrde identitate depaqita: Goethe. "Marele eveninent 4l vielli sale l-a constitui!intilnirea acestui ens realissirnurn pe nu'flele sdu Napaleon. Goethe a

conceput un bdrbat puternic 1...1. Un astlel de spirit elibeftt se idicd in cen'trul universului cu w Jatalism vesel ;i increzalor, cu coDvinBerc^ ptoJiold'd

cd doar indiri.lu'lul este condannabil, dar cd totul.ta li s.tlwt ti rcconciliatin Totalitul?, - el r mai sPune nu. Dar o asenenea crcdi4d este cea nui

tnaltd dintre toate credinple posibile: am botezat'o din&+i nuhlzle de Dio-nysos"6r- Dac, esie adevrraL dupi formula lui Gotdtied Eenn, cl 'N,e,:r.ll€

sernrirtcd pie Erca edui in sens biografic'!", ^unci

berbatul "pu&mic" va ficel care va $i sa-Si conslruiascn identitatea inieSrind ,or tecutul sAu ln eulprezent. l-egea etemei refutoarceri s€ aPfica eului lnainte de a fi o teorie atumii", iar o aulobiogafie reulle tebuie, cum anunla sub dtlul de la Eccthomo. sA ?date "cum dewnin ceea ce sinkm '"'. Cmd se incredinle^z^, Precum ln fragmentul 34 ditr Ffihlichen Wisset\cwt, cL aceastd riqld' dtacum o trdiegi in prezent ti a$ cum ai tdit'a, w trebui sd a trdiefti tncd odatd iti 'incd de o nie de ori: ti nimic nu w f nou, ci toate necazurile [i toatepldceile €i toarc gindurile gi toate surpinele li roale lucrwile nesput de

59

neinsemnate ti de imp.rtante ale etii yor tlebui sd se rcintoarcd spre tine,intr-o aceeati ordine ti a aceeati inlanluire'a'. abia atunci eul'fictiune iaidescopera identitatea Atunci se va manifesta rm nou sentiment de identitate,cef la care se lnalla Zaraihustra atunci cind exclam| Nu lace decit t,1 seint.,arcA, sd se t taarcd in cele din urnn acasd- propriul neueu insumi, cutot ceea ce d.in el rdtudsese nultd rre 4 strdin {i disperset printe tuateluowile gi hazardurile'^.

Cei cate au suferil $cul "Eului cu neputinl,i de salvat". care carac'lerizeaz, modemitatea dupa opinia lui Mach !i Freu4 aspira la o solulie"dionysiacd". Ei sint in ciutarea a ceea ce eroul lui Robed Musil numelre"cealalri $are", care srabile$e comunicrrea lntre Eu Si Tot Ai tece de lacons,tatar€a inexorabilului faliment al individualului" la tentativa de"re.onciliere in Totalitale". Adica, ln primul fnd, a roralitllii sinelui: a.eaIonne de "reconciliere" nu este tu fond nimic altceva decil radicalizarea individualisrn'rlui- Si mai exact, trei slnt figurjle cme au obsedat lnceputul desecol vienezi misticul, Narcis !i geniul, ca bl atftea lenutive de a recons1nri oidenri tdle De rur:rele suhi4rului .

3

Misticul qi geniui

I

I Neo-empirisnul lui Mach ti efuidului

Dupn fomula lui Ceorges Cusdorf. aplicabit. ti in -'neoromanlismul"modemn4ii vieneze, mi$area romartica ar pulea fi definitn prin revalorizarea erlui'. Romantismul reacliona astfel la viziunea ralionalista $i enlpiri$e a secolului al Xvlll-lea, ce m:nifesta lendinfa de a reduce eul la "unpunct de aplicalie peniru un adevsi pref^brica1". subied Cramaticai al un idiscurs asupra universalului, sau la u,'r receptacoi de senzafii. Statuia lujConditlac iluslra a.e{fi des..onsiderare a eului'. Rousseau qi Kant pregatescreactia romdnrici: cel didli redascoperd eul de nei,rlocuit al autobiografiei tijnbrioritaka visnrii soliftte, celilalt resrarueaza, ca reaclie impolriva enpifisnului, tm Eu transcendental. Dar un asemenea Eu nu are nimic comlnr !identitatea pefsonali: "Prin <eLr, ptin .el> sau pin acejt lultu Larc BindeSt(, nune rcprezenti,n nimic ruti mult dzci! n subiect transcendennrl .rl Eindirii = X, linurai prin Bindwile carc-i senes( d|ept prcdicate cunoaltem rubiectul, desptc.irre . in sine . nu puten ftntiula nici ce! ,ai heinsennat concept"'

Schelling rupe barierele idcalismulnj transcendental, iar eul lai croieile undrum citre luc l ln sine. Filosofia Idendt{ii s€ ridica impokiva erorii p.incrre sDiriftl esle oonsiderat ca s biect {i naftra ca obioct: spiritul $i nalurasi un sutriecl ohiect. picatuhd unul prir erces de suhie.riviute, cealalqItin exces de obiecrivitale. Penru :r corrhale menlalhatea dualisti ti divo4ulstir;tului de malerie, filosofia Idenlililii crmesD ditereng ti proclami aiianintlinrre r&lita1j afa.ent opuse. Ceea .e. la Schelling, se dezvaluie ca un darimedia{ (ocullat tnsd) al con$iinlei, Iloale fi deirnjl ca un monism universalijnsa Schellios nr ilizcaza acea$, notinne). Monismul atiinlific al epocii

60

1900. asa cum il formuteaza Haeckel, Ostwald, dar ti Mach"', inspira inlirerarura $i filosofie noi aenlarive de restaurare a Idemirilii subiect obiecr, cao reaclie la criza modema a ideniitali eului $,ln acela$ timp, la sentimentullmei pie.deri a rcalitnli.

In panea filosoficA din Geschlecht und Ch4rakter, Otto Weininger insistAasupra semnificaliei evenimentului inaugural, preze in multe a tobiografiircmantice: Weininger il denrme{e 'd4s lch-EreiSnir'^, referindu-se la J€anPaul, Schelling 9i Novalis. Acest capitol explicit neoromrntic din Ge.rcrl€crrund Chatulkter este deindat umat de respingerea docEinei iui Emsr Mach.Weiningei considera cn Mach a conceput universul, precum Hume SiLichtenberg, ca pe o masi coerentA $ eul ca p€ m punct unde acea-$e mas,coerenii ar manifesta o mai mare consistefue. Reate ar fi doar senzaliile carear foma un ansamblu deosebil de coerent ln interioml individului. Eul nu arconstitui prin urmare o rmitale reali, ci doar o unitate pracdca, irecuperabih{unrettbar), in a$a fel incft am putea renunla firA mari regret€ la ideeaimorralitqii individuale. "ln concepfui lui Mach", conchide Weininger, ?/nu ?-stp nimi. dk.cva d"cit o \ald d2 att?ptare a s?nzatiilor ''.

In tratatrl fui Mach intilulat Die AMryse der Enpfrnduneen, ^.Ltni

pir[ied4ie a apdrut Ia Praga ln 1885, gAsim relatarea aurobiografiJn a unuievenrmenl inauCxrdt . andlog prin caraclerul sau de revelatie cu acel l.ir-

EreiSnir romantic, dar opunindu'i-se dguros prin conlinut. Aurorul povesle$acum a alut sansa de a fi dat.foarte devfeme (cam la virsta de cincisFezeceani), ln biblioteca htalui sau, peste ProleganEna zu einer jed.n kiinftiqenMetaphlsik a lni Kanr- Aceasa, scriere a produs asupra sa, mArturis{te el, oimFesie riscolitoare Si de neritat. "Doi sau iei ani nai nniu, an simlit dintr-odotd rotul ,up"tlut pc carc-l jdard .tuo ,, n,?", . conrinua l6a.h. Inn-rreseld zi d. wrd, ln larn, lurE t, inclLrir propriu-mi eu, ini apAruft dinta datdca o na-d coerentd dz tehzalii, .are 4U tn eu a $i nni putemicd cteziunz'i .

Imporra4a psihologiei lui Emst Mach pentru modemitatea vienezi a fosrad€sea releva$. Reduclionismul psiho-fizic al lui Mach a fost lnsa prez€ntalde cete mai multe ori ca uu din sursele de inspirag€ ale impresionismuluiIit€rarr. Vom insista aici asupra rddcliei lui WeiDinger -la care nevoia de aldepiti pe Mach este exprimau clt se poa€ de limp€de - dar Si a luiHoftnannsthal Si, ulterior, a lui Musil fall de Mach. Pentru intelertualiiTinerei Viene (care i-au fost ii studeng la Univenitatea din Vien4 undeMach a predat lntre 1895 ti t898), neo-ernpidsmul.lui Mach reFeziniA unsimpiom al criai culturale, rezumate de Hemann hoch ln formula "yierd,

centrul ,idtrlui european al valorilor'". in celeb l slu eseu despre

Hofmannsttnl und seine Z.n'p'i"

"i,ftr \alor'loi , W{t vakuLna. Hermann Brqh inle'e8ea donnia

rationalismului sleptic, care aleaza pe cea mai inalia culme a valorilor

cuiturate cercetarea rtiinlifica !i tehnicd; un asemenea dis'urs asuFa

sugerionlalii cunoasterii rtiinliirce Fne de nlrura sa exasperere pnn

LanallraLe. cum consLara ti Musil m lezd sa din lo08 despre lvlalhi P'"'t'i

de wdere dt tui Mach prewleazd indeobtte astdzi Conte'tll ii este momen-

t", ittt i" n**tiL ti"n tubuie sd ne linifim td aecunoatte fdptele" " C1)

Jt" "u'inte,

Mach rezuma d.,rd modema- wettvakuum repreziml ii

reducerea eticului la un punct de vedete social utilirari$: la Mach' nolrunea

de utiiirate in sensul sau c€l mai concr€1 se transform' in cheia de boftn a

""iol.of*;.i, sub denurnirea de Princrpiu de econode : ttin? in'ati

r1"." ti -i'a."ta

* pbtena unii nninun '-nst;nd.ina oPune Iaprcte

'ne , iiv o,'arc a" n ^pi"t

.u cca nwi nira 'hrltuiata

n'cle'tnlt-' W",,-V"tuu^ inuuLhipeaz, impoholirea reari\ iritir Penonale rn

eclectism 9i istoricism. Ceie doua tendinle pot fi lesne descifiare chiar !i I1

Mach: eclectismul filosotului ale carui refleclii se lndepaneaza F€ptar de

funr, ."""ninO lu Berkeley"; istoricismul savantului subordonlnd disciplina

cercetltorului unui principiu "isiorico-critic", referinla la istorie tnlesnind

int€leEerea Drocesului pnn (ate conluTia dtrttre a ?iori li experienu a dal

n^t","e unoirotse o.ostime: Cit? rrohtcnc uhs'utc sc linpcTc!' d"indata 'ete u,nnnn ewtulia no,iczt' . exctalna Mach

in fne, Weri'Vakuum reprezi a hiuinful unui individ alism lipsii de

once prelentie la individualible: la capdtul tavaliului de deconstruirE 'lmetafizicii ;repnns de Mach. eul devine irecuperabil" pentu o psihologie

urmlnd un demers riguros' "cu nepulinF de salvaf chis $i de etica

metafizicienilot- Nu mai rAmin decil elemenlele"' senzaliiie ;i comphxele

de senzalii (culori, sunele, presiuni, spalii, duraie) Marii idolj ai metafizicii

sifl dArinati. ceea ce, subliniaz, Musil ln crilica sa la adresa lui Mach' nu

lmpiedica srbstanlele de a se reintoarce in disPersia elenentebr'

Revenim odati cu Mach la "statuia lui Condiuac" desprc care vorbea

Gusdorf- Locke compari spiritul uman cu o paginA alba lat Hum€' definind'

pozigia filosoficl la care se reduc concepliile lui Mach, se c'ntoneazl iba-o

antropologie a impersonalird$i sau a depersonafizadi: "Cind pdtrund na'

"ani n leea ce ninesc eu-insmi dau peste o senzalie sau aba' de cdlddtd .

sau de rti8, de lnmind sa| de obscwitate' de i bire s'iu de urd'de durere Mu

tle placeie. Nici o cliPd nu pot sa t n sesizez lnaJatu \)/e nei pztreplii tt

63

atciire ,u p.t nhsend alrtva dccit nerr:ey1itt..-i d, peftr, u, titry) drur|ptt.q!!il. ,L.,lp- iint surui@kj. t:u', !? i,rihdn inttetr rra:l d.liht: .tjjt tir:ilped l ta au.. t tet p. )n. ! . t t r a,nr in l i a\uptu n. \1 ih\kni . , t i k :pt , . t t , l,1rerI ctrr in l . t "ur t r . j n! . . t ; \ " '

: aanrcft.M.a tLittr,ll D t,.t&k! Choad.\

La M;fh. disclutil sd5.ri,il)ittar ncraiirice prrhlu r, .o,rduc, ie isrifil(:j,i . , r . ,4 ' .

' in 'pr . . rut . . . . , . . i : . . : " . r f , . r . , . - . 1. , . . . . , . , . . /n.L

nrlrnprjut! .a | ,raiastr.l.r li.trrlijrn tiriri, caj.e-ti scrx, e:,.ul d.strr. l,,fa.jh jr:Iu9'tl9(i0 ( der.,pfr!|,J' r|LLl1i: ijli r$i1 feea ce Hotni,l,rslhat ii prertni:sr i r i ' . ju d.rrnul) . r 'o. . .sr .$. i : ! r ; r*r , ! 5r icdeasr i . lhnt \ \ t . t , I : . r lp j t r tErt t ;l-,rir jnrr-.r!.ii;ui l(ljrrrri, tr,r'n.j1 tur 'tjraodul. ilitjnl. It t tutrt(it.: ti. itl)lrt.hhalita t18i:t): Ii::h,)!t !I( it!,itijtltri @nEtu (\tt ! lttJrth!: !hi lii t ! , t . . r , t ; rk: l l i t tc , . r . t jat i l . t i t . t : ien. , ta( i |e, . , t i te i . i ! j ! r lu\ t \ ..|.t\tttjt\-. tierts.dat) pttn.t. t; ti zrili:; itu4Di it txttr i,n dji!.ho.nr:,i tt1:io,.\.tin t::itnr u, ,.1' :rinL \ai ,,\tt,nrtu /../

i iti,irn,rnrjsiirt. rie cjrur

lunli. tn1;mr ..Jl l.; fasaie r: ir:,: sf.js. sutr id,l cDli ii,r:.il] a ir;: Mhh':inriit"-ui rr;r..:d;r r)irrc|al,:,iii rn i, .: t,t ].o't ahdtnj.,

Aresj ier\1 'Jr,i l1)0: ri.rzi.ri , s1,1.ir;! er I,c .al. I.lat,rp LJrd Ltiud,r,,:l1iu,ul iiu ri ..,,i,:iul ,ir Jt.t|ir_ o adi€!e?.iri tri lrraD.ir Ii,r.nr. rre!rn.! t.jp i ; i : :

'1r . f i '_ l ] : , . i r t

j r l r r i . r . i . . r i r r r t jn: i { . i ' . i \ 'F inr tu l l : r i i jLai , { r i i ": i r , Jr i lJr j$t l ) i i . i i i l r i r : i ;u l L l r - l l . l r ! : - t iunac., r . : r t , . i lc . l r r | .a j ,a, r ; . ! r !1)rr . )frri,.;r sx !,'iz,a ,ii .nl!l.s3r,ii i,j L-,tt ire darirzcj; ;; ,,U ,1. ir{, jtr .)rj:r, ! trrrr. ! ,rti:u :ri :ie,re r!, .r,li (ijrulrx, ti irj[aje]ila f.: .!r ,t,ro;i,. ,ui l.,)ririni. ir.lf iirif|:.:r!r iti:r .i,r_i).ii.1. ,::qttu p. r.it1..ii. :i...tit ri , !irc_ ,:.ri:{., irlirri,ri'l i ,,i,;;ul ril:!r,: I (ji:.r ji,, dilt Cir{l!., aJs;j;. ir i,r,radt

l . { i i i r , : 1r | r t , . r ' :1. i r 1 in|r i i i i r i r l , r j : i ! |1r1i i l I i i : l r l i r r t i

r i r r ' : : r , r r , i r ! . r !1r . r . , ; ; .u 1r. .er : i i a di : rparLrt . r t i t , j l l ! i r j i r j ; t i salr . i j : t $ i r i j .;'.crtr.i iLr.rii. , rf.. il n{irasprei::..r .tri. iicnii tL r.,ijrti r.t

, rjr.rel. .el. nui &s jrirtiL.. lirxji!r1r re sii r.d:1c1.'. . iufi:n._ ,r.i.k.Iftti..:.ni.iinni n' :te las. ji ':cl,r r..lerii .a!ir,l:tor t, :, :a:l|ors,,, irmt, e i.l'ir,i,,tripenrnj ri llltreg. ir I i)ui'. orci',,, in.(,srrroi. .!i,ire i.Nr.1 | it!p;t:Lrlri!tlstingh.tt:aln /\1tt4i id ,tk el : irt,itll.t Urit:t :u|t.t . .:t,t .r4) | iT.:in!tu 4r\ra!1i. ti" trr. limrrt :rhui! k)tu:ii ;it :;. iitt1.\.t;\,1i i, (jt,i

, , ! . Iut ,p I . . .e.n.r , . 1,r i . . r , , r , t . , ,

Chandos devine incaDabil se adere la ideile pe care le lnfine$e in ca4i: ?m

[o:t cop]eth, in niilocul lor, de sentinentul unei teribile lolxutlini: imi

Nream nie itlsu]rai o fiinld carc ear li ziilortt tnt4 Srddinn flind cu statut

fd.d achi; an tuat-o la Soand, indrePtindu nd din nou spre cerul liber"'

Deslinalarul sciso.ii lui Chandos este Francis Bacon, fondalonrl tradiliei

empiriste engleze. qi deci srano$rl fitosofic al lui Locke. Hume 9j l\'hch'

Gouhart Wunberg" a subliniat influenla lui Bacon asrllra lui Holrnannsthal.

care tanspare spre exemplu din acesle nole ale jumaluiui indm dill 1894

1895: Culintele sint tnchisori ferccdte de n Tcr'E[UN divin de adertu

Idoldlria, adorulia unui g'6titl'o.v, simbol cinba f ib Frtr fiinla 'meneq'c'\'carc a fdcut nirucole, care a constituit rewlalid iadiantd n misterului divin

at tumii: c.nceptele timbaiului sitlt dstlel de er6/i.^'& Indeob$te nu sint n@t

sacrc decit eJisiile id.titor, nici rui autentic 'bogdte decit o nA inhurLatd

si nici nai altentic putenice" decir o spada ingtopatd Tot ceen ce este,

este - , fii'la €i semnificdli.l hu fa( tlectt und; tn cotlseci"l'd' Jiindut in

intrcSime este si bol ". Exptesi^ "idola" esie probabil imFumutatd d€ i6

Bacon cde vorbeste ln Nol'un OrSanan (publicat in 1620) despre diferireie

Iorme de idala suscepribile de a intuneca cunoa{terea qi judecau o reneasc':

idotd tribus, idola specus, idola [ari, idala lrcdrri- Hofmannsthal se

faniliarizase cu Bacon prin intermediul cursuilor filosofului Franz Brentano'

adesea prezentat drepr pari ele tradiljei ausrriece c,re duce la wittgenflein iila Cercul de la Viena. inca din primul siu senesru u,lilersitar. din 1892

1893. Hofnamsthal umrase cursul sru de 'Filosofie lraclica". $j se $tie cre

Breniano lti silua cu plncere inspiralia s b sennrul loi BaconDin aceastA perspectiva, "criza iimbajului poe!ic"' adesea

'onsiderd' ca

lema centrali a Scns.ir;t lnrdului Chandos, devine ln re: 'rate o @rna

subordonate aceleia, mai generale, a crizei i4enri$1ii euiui Pus la indoiali de

o crilica de dp empirist care reduce subiecrjvilatea la perceplii- Originalilaiealui Hofmannsthal (carc, plecurll Weinitger, cruta si depajeascil" concluziilelur Mach, sta in surpnnzaloarea.onversiune,e_i permite rr t lu ' ' i r (onsrurt-- 'desrompu\ in comple\e de sen/a( i i . sd se -onsl i ruie inlrun Pran mruc de

reconstru4;e a lunii in acord cu eul ca simbolSA reluim firul ScTtsdrji lui Chandos Viata pe crre o duce duPt ace4s$

"crizn" de depenonalizare se desfiqoara. scrie el. inaJara spi/ttului Solit de

tirdrli'. Cunoa$e clipe ale unei fericiri p€ clt de Doi, pe a1ft de intense: O

stropitoarc, o |rupd pndsitt in ctmf, un ciine fntins la saarc' un cimitit sdr'i'

cdcios, un infirn, o cAsutd rAneasca, tudte alteu pot &wni rcceptacolulreveLalt ,- nele Fkcdre Jinuc ac"!'c bl't"ae ! ltP a\enrnc'r ' Ni r(

65

care ochiul de rind Le trdteazd ck o etidend indtfuenla, pot calpdta dintr.dntd pentru hine, int4 clittd ce nu v.l ih puterca nea en . pratuc, urcaructer sublih fi atit dc emaliona inctt, pcntru aJ traduce, toate curirteleini par prca s.irdc€ "'. Deziniegarea eului 9i a iurnii exterioale, lnai inliiresimli16 ca o pierdere Si o catastofd, pentru ca pune in incurc ura notiunjleconvenite, risipege de fapr iluziile substan$alisle ale hnbajului care opune inchip artjficial eul {i Iumea, de$, ln protunzime, subieclul Si obiectui sinl

1 Miiic.: $ iap: Kassnet, Rilke, Hol"ahnsthnt

Regasim aici, intr o noui pers?ecriva, nrorismul care caracterizeazagindtea lui Mach. Experienla Lordulri Chandos esle cea a necesareiconrersimi a subiectivita$i la o rl]ai buni captare a realidtii. Hofmannst alnumesle aceasli conversixne "ni""ticismlAft Dumezsr "!, subiectul alingindfericirea senzaliei sdevlrate pdn care eul se afla la unison cu lunrea.suprimtud :Lnificiala segmentare $rbiecvobiect acrednari de limbaj Cele flaicomplete comemarii asupta acestei forme singulare de 'rnistici estedcr" sinlindirect oferire de Rudolf Kassner, in prima sa cafe, publicatA ir 1900, DieMysik, die Kiinstler und d.ts Leben. nber engli!,:he Dichter and Maler iM 19Jabhundert. Acco e.

in capitolul dedical lui William Blake, Kassnet scrie: Cunoa$erenmitticuLui eie pukrca poetului. Dacd la origine tutul era arw)nie, poelii,acetti consolabri metafizn:i .. resLaweazd in diyerre nodltlitdli ' . aira 9ipoezia, mai spune Kassner, dezvAluie maraa '.Jxitate ("All-Einheit ) ahuurilor din lume, mai ales unitatea srbiectului Ai a obieclelor. ainGdorildfii Ei a realit4ii exterioare, dar ti unjlalea sufletului Si a corpului, avieiii ti a mo4ii. EIe creeazi prin fo4a nnaginaliei o lume apropiau de cea amagiei, a credintelor a.haice, a miraculosului sau a visului- Kassner afirma in1930, refedndu-se la prima sa cane, cir "Nu yofie{te desprc Hofnahnstlu ,&t aluziile la el nu lipserc ". Hofmannsthal i-a scris cr-icitise cartea cap€o carte, uneori chiar ca pe o sctisoarc carc ni-ar li firt ridresdtd 1...1.Niciodatd, parc.rtind {ral BinduriLor lui Sclnpen}nuer, Nietzsche qi aleahot autui, nu simtisen o atenenea fericirc. . asenenea iluninare o euluimeu pind in stfifunduri "'. Dio aceastA perspectivA, Hofmnnslhalamalgameazl empirismul lui Mach cu mostenirea nietzscheana pentru aregAsi cuenrul dominant al sensibilitatii germane din 1900: cel al krer. alVielii':". Caci ce€a ce se manifesl, in acea{a expene4{ mi$icn a imanenlei

care ise dezlrluie lui Chandos este pur !i simplu marea unitate a vielii pe

care o recunoatie de acun lncolo in orice luctu, ln cele mai neinsemnale' ca

si n.ele n)r i mdri Cri la pe care o l rdterseaza Chandos duce de la

cunoosrerea l ivre.ca:r Je la lalsa. lmunit i le a $i inlei la \ iaF adevarala rn

,.er,s i , i | ] lp i "ai ' 'au,r is j t i Ln amonie cu real i laLed Ctnd f ie(are obie' t drn

*"ri"l "

a*i". p*o" "f

o epifanie' Chandos tucepe se semene cu Rodin al

fri Rilke: t/ d t !.il.rt s,n inbr.lliteze aceastd iald cu o dftSoste.cu atit

ui d"rotatd. Ett i se denilluie ca wai inilidt' nenaiascur'zindu'I ntmtc'

nenttiinckrlndu'se de el. I el o recukoatte tn lucrulite nici M Si tn cele

,-i: tr' """"

* .na a"rd este vizibil cit ti in ceea ce este nendrginit"lt 'Asernenea srfi de beatitudine se produc insa c\t int mnf,$'t "Am atunci

tM! e\n .d lrupul nPu este lanu in inuc|ne dih niste 'aractctc 'Oote 'u

"ii,''*t -'*" -' o"*n" o,rre scrie r'handos Sau cti ?!te

'u rutin!'i sd

i , ' i t t t^ - - i - ' ^ i . . i """ ,"

cu Inncasa cxivcag 'u ' rnd4ta :d

,ncepem a xindt ru nim Dar 'tnd

|nia 'e

asipe$e tu noi \iN tn stat? s'd

"pui nini

-de'p,c t .t inalaru a'e!t't hazatduri 'iudate

pe

;ate nu yu d; ,'lfet daca hchuic sa te atttbut sptriului sau truputui' du' ,t)

",^te,li,"g,"r,'- a" Roald v-tl1t vt4c Peu td'i as'und solrct

.an'J4,catatirr(t wL?. rtt \uhahc,nilJ' ndilPrcnPla! de ala'cttte dtmcnutdt detc

extazuf mistic este prin excelenlA o stare instabili, ale care; momenle

cukninanre $ relaxiri seamina cu ritnul imPrevizibil al insPi$(iei Poetce'

Restaur aa pasageri a ldetuitalii subiecvobiect nu inlesneqte regtsrea

conrinui t i t i i senrimenlulur de idinl i ta le peFonal;--

i"..'pr"f lui Chddos ex!li.a rum se ele(ruea4 rlstumarea negrriwlui

rn ;;,;,i' '"

Iigura rrusrlcului: individualis'nul resimLir de r?narur

ii.r'i'-"',r,"r Ja o- srare de c'id morala. de 'olirudine \"AlleinJpit )' de

;"-.til;;, se radicalizeazl $i se tansformi ln valoare Pozitive luind

Lqlatisarea 'inei

individualilali in droonie cu lunea cu Viata I AlfEt'r'?n )

Cu.,i"inteh rui Ceorg Sir.lnnel "Cea mai'ProIuada ' oncentrarc,in nbi.inti'

Ae. cieDasind nuhiptiritdt?a ldnii rc tuaduc' lPtc uniat?a ablotutd a lucru'

,.i.,' n. i"ai'laut nu mai este o cimpl, individuatie un banal atom in dezd

gregare, el redevine rotalitate regnsindu_li locul ce i s-a aribuit ln chiar cen'

ln lumii ai al Vielii-- io,a"uirnu p*mpt ln u sesiza tendinlele conteflpotane' Hermann Bahr

"or"-a in j"*utut

"iu Ai n filgi "Urnnrin oiunde sint'za dintre exterior {i

interiot, l;ne {i eu,forla cea nai dezldn4itd (brutald' fdfi nici o relinere) 9r

,afino^"rtut it ^"i

a^os li hipersensibil," Concluziile psihologiei exPeti'

m'entale si ate pozirivismul;i p;iho'{izic' care sllr|esc prin a pArasi individuli; ,

l.i67

pnnfte ruinefe acelui unletrbares lch, captua un nou sens. ca deconstruirc artuziilot identitare qi a cer.iiudinilor superficiate acredirind consistenta eului.ca labula talo unde * por inscrie no; perceplii fondaroare in stare sa iecreezeo lume in armonie cu subiectiviialea. Datoritn lecliei de urnilinF pe care i oda f6rA menajameme subiectului, psifiotogia reduclionisii devine un fet deScoati sobra $i pauped ce trebuie urmari peniru a cunoalre revetaiia mistica.

4 Scepticism, lngicd {i nistitih; Mauthner,Wittqenstein, Mu:it

Sub influenla lui Frirz Maurhner, cusrav Landauer constara in 1903.ena$terea conremporana a misticismului il c'dtea sa Skepsis und Mrstik.Velsuche in Anschtui an Mauthnen Spruchkririk ",. Et rezuma Etndir;a iuiMaudurer opunmd \lera acelei -ra o . care une$e rut ., Lrr* orinmijlocired . ut jnreloldar acest! djn urr]r erueala in a trans?une tumea rrajtain limbaj) Si sfera misticii, unde eut Si lumea se contopesc f6r, vreo medierc,lntr o stare de uniune fuzionalr- Mistica Fadiiional4 observa Landauer.vorbea de uniunea Iumescului cu o rranscendeq,a, a eului cu Dumnez€u, iniimp ce mistica anilor 1900 cau€ doar uniunea lumii $i a yjeJli, fuziuneaeu]ui cn eul plofu.ntt. Frilz Maurhner tnsu;i tg realma propria taiectorieprinr,'o lormulr ftapdlnt' CrLu.a timbaJutui a lost pri;ul [i uttinut nauc@int. Dttcd pririm in unhd, critica lintbojutui apdre ca uh scepticismunirersal di.ttrugd.tor, dar dacd priyin tnainte, iucl du_ne cu ittziite. eaderine aspirulie antu unitate, nisticisn"33-pli,n,.\rnitate,', Mau0mer tnfelegeumtatea cuvinrului Ei a realitllii pe carc o desemn€aztr, iits-un cuvint,urutatea subieci,/obiect.

Or, parcursul filosofic al lui Fria Maudmer neriu sa fie relevat aici, cAciamrnte$te de cel al lui Hofrnannsrhat. Descriind genealogia Fopriei sategindiri, Mauthner declarA a fi fosr influenlal de ratamentul esretic alIimbajului slnliespearian 1nt&itat 1n Shakespeare-Srd;sn de Otto LudwD,de eiemplul Iui Bismarck, care proctama c6 discursuile nu ctottuesc defel,dorr spada Si singele, inii-un cuvlnt aqiunea, au valoare, $i tn fine $ mai alesde Nietzsche ti de Mach". Maudne. (t849,1923) urmase culsurite lui EmsrMach ln perioada ctnd fusese profesor la Universitatea djn praga, din 1869pinn ln 1873. Aceast influenli, conjugata cetei a tui Nierzsch€ i a lui Mact!eee_ sesirabili |i la Hofmannsihrt.

In opinia Iui Maulhner, "Nu areh despre Iw,E dectt inapini de ordinullmbaiuln. nu ,un ninr desprc tune, nid prh noi tnrine.;ici din sptr|'.te

celorlalti, decit.loar ce se poate spune in cutarc sau cutare linbd ome eastd

Naturu nt,.ttrpune de ur linhaj Polau care sa IP

tarud, adat ramPnt pd sfuc cevo des\e erin{Y sL 'lesfre

lunP t a Sl

Hotrndnnslhal lrl Iragmenrul din jumalul inlirn deja cilal Mautlmer vorbefie

{reierndu-se la Plalonl despre lldu}o care consrituie limbajul'' El drsrnge

i'ii-i".i ."***,'n4 la rlei ronne de viap: rumea -adjecdvau (di'

"ai"r,iitrn" ietr), a4ozpe sinorima ou expresia 'lumn sensibile"' h'

".;"'r."irh prin iimiaj'

'accesibild ln cel mai bun caz prin arti; lumea;"ut..*e""tr'i tai,

"rf"L n]'','ischr welt), ce

^l-\in!ei, a credin!€i ft1 Jealt-

,""" f""t*ii". a'it tp"fit' a mitologiei, dar si a misticii; lumea 'verbalt' (dte

"it a" w"ttl care ;sre, la un nivel superior, cea a $iin!ei' tordeaun doctd

ipnora ia d$ cauza intnficienlei lirnbaju lu i uman" l tu,ti"ri., t*l Dunnezeu- a I'ri Mautlmet recunoA{e doua aulorjtdlr'

Maestrul Ecknad (ale cAlui opere mai importante au fost publicare d€ Guslav

Laniauer tn rgOf, intr-o Senna:rl modemizata)", Si Agrippa von Nettesheim

(1486-1535), autorul ratatului De incertitudine er rdnitate scrennarum e-I

;;;';; i' ;;;;;;; ;"rbi Dei' edit^t de tuia Mautl'"er rnsusi rn 1e13"'

ita "a

tn"i fin"- *"-" !i de influenla budi$nului{- Invoclnd autoribtea lui

ffr-" li U^"ft, Mauttr,rer atinge punclxl culmina$t al scePlicismului sau

metafizic: "Fdrd nici o indoialti reprczentarea unui eu pernanent nu nll

Doate (t salwtd (bt nicht nehl zu retten) Mistica agnosticn cdtre care m am'tndrepnt,

Si care nu are tntr'adefir nimic de'a Iace tu o confesiune oarecdre

1...1 se tipse{te fafi doar ti poate lle Dumneze '" 'in cele din urrra, mistica mautheriana se nuanteazi ptrn esretlsm; un

n.'i', to*. el, inlelege lumea fara concepre Si fara lirnhaj Poare c' ti in

iindirea adevarara. '|J| ceea 'r numim filosofie eiista asemenea crrpe

iii.""r"r"*" de cornprehensiune muta "orelE aurorei si ale trezici -cind.

"i. ii,

'at"t "it"i ii "ind, prccun in noaplea ctard' nisterul Matii Uhildti

i'"i "t",a.

t "i

, aa,ia"tt ce'descoperitorui lace un pas pe dtunut intrezdtit

"t"ti u n"niat an *u De cum deschide ochii, claritatea redaine obscu'

atp. Dcindatd ce inccarca:a tlueze in concept? 'au in cuvtnt? pcnrru 1r'

lau Denou ceilalli, cumvrefunsiwea le sltnimn Mateo Unitatc n!'tt fat

wia "oez'u*a'deca

i eul tac tnca cl? lo p'imut 'uvi

ortc untta.tP sc

dislocd ti disparc, indusy .ca a Pului Nirntc nu Mi pualc li sptl\ tNt'hts

lah stci nchr saBanl"''" r-Ja lui vill"er * ajura sa inlelesern mai bine sernnificdlra cn?ei'

Lordului Chandos. Sa ne aminhm ct scePticismul Privitor la lntreaga $iinl6

umant corlstituia punctul de Plecare al conversiunii sale: li scria maestrul r

68 69

rfl

isau Francis Bacon peflru a se scuza de intreruperea lucre.ilor sale ,iijnfifice.Mai lDlelegern $i ca Lordul Chandos nu reprezituA tn fond decft o modatirarea Afiistului contorma primej filosofii a lui Nielzsche, un spirit care a atinscontemplarea esteticA, acoto utde acel principiuln indiridua.ionk $itulbudtoarca dislanlare dintre subieca !i lume este aboLitA.

ln Tractatus lo|ico-phitosophicu.t, Witrgenstein cireazn numete luiMaurhner, pentlu a se d€tinrn,. de et: ,.4 .003 I _ Otke Jitosofe este <criticd aIimbajului>. (Totuti nu tn acceptiunea tui MdatneL) [...]. Daca Wjtteen,stein lqelege se evire sceptici$nul universal 9i coturadicfiile tui Maulhne;, ins?ecial cea care const{ in a des€nna limirele limbajului pdn ftijtocirealimbajului lnsug-, ne putem inrreba daca tendinta misticA a ultimetorpropozilii din Truc@tw t\\ decrrgc dirtr-o atjtudine analogA celm ate luiC'handos Hofmannsrhal ti Matlttmer": .,6.52

- Se pare cd, chiar Arcd barerhe\tiunle yiirttfrc. au prinir un raryua:. problenele cuc se rckra ta viatan.asod nu au t,t in.a m.t nt(ar au ?.'0.522- in oi.e uare de treritiexistd inexprinabilul. Acesta ?trate, este etenantut z,istic. | _ DesDre ceea cenu purem eorbi trebuie sd pdstfin tdcerea (W,Jeon nan nicht sprechen kann.dariiber nutl Mn s.h\ei|?nt.

Propozilia 7, ultima fraz6 dn Tructatus, ar putea da na{rere uneineihtelegeri. Nu se cuvine oare s6 ddm exprcsiei "daiiber mut manschweigen m.ens eminame e acliv. a pa$.a racerea necon$inj puryisimplu ln a tace, ci in a desemna o arirlrdine de agteprare, de deschidere, decAuare fArA cuvinre, probabil indisp€nsabila pentru ca ceva sA se ard,e. c|llnse spune in propozilia 6.522'! Cz Si ta Chandoq p.eocuparea misiica coraspunde la wirqensrrin unei grave crize de idenriuie. pe care o rraversrazain ajunul_primului r.uboi mondial, in unxput razboiutui Ii pina b incepurulanrror fvzU'-{dru dF tacere, cu erceptia publicariita.rd!\e a Trac@tus-t tt i.Scrisorile lui Wittgenstein catIe Berfand Russell din aceastA eDo;a aulonul scrisorii ficdve a lui Chndos car'e Fnncis Bacor Un discioolsr uciror ii explicA maesEului sau cA esre obligar de criza sa inrerioara saamlne p€ntru vremuri mai prielnice scrierca unor lucrari acaderDice. li scrielui Russell chiar ln ajunul izbucnirii rezboinlui: '.Astdzi nuli pot scrie nimiccare sd se rekrc la logicd. Poate crezi cd-ni ritipesc timpd Bindindu-nn tar tne inswti; dar cun at putea fi oare togician dacd nu lint tncd o liintdunandl lrminte de orice tebuie sdJac ordine In nine insazi,,'. Winsensreinil cirete p€ Tolsroi ti comemariite sate asupra Evan8heliilor.

"ur. i",in ru

misiicismul cre$rinisnului prinitiv, Ia sfhtul Augustin, Kierkegaard,Dosloievski.

Noliunea de _iacere crcatoare" prin care se lneheie Ttuct1tut'1rl "t^

constitui un puncl de plecare pentru Rob€rt Musil, qarc a{eaza ln 1906, la

incepurul lui T.'jllel. un epigraf exttas din capitolul i'Die mystische MoEl"

dta Scll/,tz der Affnen de Maurice Maeierlinck: Imediat ce expimdm ce'/a'

dininun ln chip ciufut acel lucru. Credem 4 nc li cuf@dat pin'd tn adincul

abis tui €i cikd rcrenin la suprafaF, pknturu de apd care sctnteiart qSdldtd

dz vntul de|etebt n.'atre pahde nu wr seatuina .u na'?a de und( prurinc

t..-1." Musil i9i va revizui ulterior judecala asupra lui Maelerlinck Si I va trata

cu severitate pe acesl rtIosol de salon'*. C^ci Musil se va saAdui arunci st

se disra4eze de moda mistica din ce in ce mai rAsp?nditA in Pdmele doua

decenii ale secolului al XX lea (Walter Rathenau' de exenPlu) Hemann

Bahr vorbea deja despre 'b nanie misticd (Sucht nach dem MJsticsheh)

specifici decadenlilor de la 'finele secolului""; lnaintea lui' Paul Bourgel

constala in legitura cu Baudelane: "Crcdinla se M risiPi dar nisticishul

chiar e'?ulzat de cdtre inteliSenld, 'a

rdmine in senzLlie 't' lar He':,f,at'n

Broch se referea in 1930 la rlei'ild inrocare a misticii' la care recurge

filosofia contefiporan6'". Originalitatea proiectuiui musilian se madlbst,

lscep]il,d dt TdrteIl. Meditaliile elevului Tiirle$ asupra ridicinii Patrale a lui -1 prefi8ureMi alianla dintre ralionalilslea matematica qi cunoa$erea misrica

la care lisa Ulrich in Mdnn olme EiSenschaften Musil depatelle opoziliapropusa de Gustav Landauer intre "ratio" sriinlific qi 'unio- mistic.

Dublr semnificale a titlului ales de Musil, Der Ma nn oh'e EiSensclwften,

ilus&eaza excelenl uluitoarea fuziune a ralionalulii Stiinlifioe $i a moralei

mistic€. 'Firr lnsDfiri": noliunea rezul6, pe de o parte, din refleclia astpra

lui Emst Mach, care reducea realitatea, inclusiv eul' doar la ins$nile sale;plecind de la Mach. Musil face un pas rnginte, anunlind disolu$a tnsusirilo.realului. Acesta esle obieclul primelor capitole ale romanulu;: sa demons$ezeca abundenta descrierii nu reu{eSte ld d"n'dluie altce|a decit o luna.califcabild"

1...1. Putem situa in ea un ansanblu ak me, desemnahil diepl''onut Jdfi tnsulii' 1...1. Delinenl aici un real literalmente incaliJicchil""

Aceasd disolutie a lumii d a $rbiectului in ?nsuliri elibere^za "sensul

posibil'rlui"."FAra insusiri": noliunea este imprutnubta di.ect di|t vocabllml

Maeslruld Eckiart. Uniunea mi$ica cu Dumnezeu pteiinde un travaliu de

despuiere, de dezgolhe a subiectivitilii ti a d'vinidlii Sulletul lrebuio si'moaf, ln existe4a sa teresld pentru a rena$e ir co$act cu Dumnezeu- La

'70 71

fel, toate imaginile Si toare adbutele pe caie unanitatea i le a conferil luiDrunnezeu trebuie iniaturate pentu a se des.hide calea care conduce la Fiinlaimposibil de numit, la un Dvft,neze:u "ohne EiSentcrdren ", susline MaeslrulE€khan". ln concepta inisticului, insu$irile apa4in lumii operelor terestre'non'imediaiului. (Recunoailern anprenta trad4iei mis.ice care opuneapaupertds fui proprietd!). Sr,de nistici "fari insuliri" este intruchipareadcelvi Entwerden" despre care vorbe$e Ulrich la lnceputul celui de-aldoilea volum al romanuluir', 9i care i pune traduc4.orului o problernainsolubila: aso,;d ', traduce el, !i adaugi o notai tk sens literal "tncetarc adewnirii,, "dincolo-de-t iaF, .

La Hofmamsthal, Mauthner sj uherior la Musil, poate chial li laWittgenslein, cdza identitilii subiectului provocatl de neo-pozitivismuldoninant al finelui de secol. a carui docrina e$e reznrI, taL de "unrcttbares

1cr". eul irecuperabil $i cu neputinla d€ s.rlvat al lui Emst Mach, caua osolulie intr o deconstruire sistemaricA a subiectului, qi mai lntii a ljmbajuluisnu, fiindu i astfel posibil sa tuiinpine iluDinarile unei "alte strri':. Figurageniului va asuma in czzul lui Otto Weiningei o tunclie analoga. de solicitare

Si de salvare a eului ruinal de a-saltudle neoernpirismului $i ale psihologieiexpFrimenldle

II

1 'Inpetutirul cateEaric dc Beniatitdte dupdlyeininEer

in rnartie 1902, O11o Weininger cate, la lhceputunle s3le, resPectaseauioritatea lui Emst Mach ca ii majoritalea studenlilor de vlrsla s4 ii scr;eprietenului sdu Hemann Swoltodat Am incheiat cu teoria [tiinlei lui Mach dAvenariu:"". Primul capitol al pd4ii a doua din Geschlecht und Charaktelahca scepticismul dogmaric" al lui Mach, atomismul lui Weismam, Wundt

$i Petzold! psihologia experime alA a lui Wiliam Srem| Ctnd are pretenliaLd se poate lipsi de rtL,sttre, psihokJ?ia de\)ine o platituAine l..l Pozitirisnulse demdluie ca un autentic nihilism ". Apoi Wetninger consacrn mai multecapilole teoriei geniului, caracterizat ln primul Iind prin dezvoharea excep

tionalA a memoriei: in coDceplia lui Weininger, geniul este onnirerniniscenF,amintindu'ti propriul trecutul mai bine decft majoritatea murilorilor de rind {icapabil a'Si scrie in mod exhausiiv autobiografia. Schoten]tauer irlsu{i(capitolul 31 dlln Die welt als Wille und VoreellunS esle intilulal "Despregeniu") i; indrurnn coDsideraliile.

una din,re idei,e ceie ma 'ocanre

a,e ,,ii"::f^;:::j:!i::i:"#"ii,

*ini:,il#;,:ii,;f i.il;,",'":i:,#",:::,":::::::;.i],; 1;;;' !i,i', "t,ii.iiJ li,":' ; "'; :::;": : :j' : ;!;;,:i"{ii fXi f :,,::";,:"',, ;;;:; ::",;,!

" :;1 r'iil:llf ,:;;; j ;' ; i'o- '" "*' * *'''

F;,-."gi;.";,* **-*il,"ru ,;#{fl[l *:+l*,:**-= l ;i.l l', rm*t lr:l'mx""ru:"*'""1i;il; :'"''l'j'il,";.'"r.,. dimensiunea neoromanric' a Beniurui l"icroco'mo' care

',,ru;*lf ** *Yll'i, ;.ll'i, lli1llli "i.1.il"f i"*f "lril:in:ii*:*l,1:'gJ'JH,'H',;1ii'":**r'#,TJx.1n:;:'il-':':x#',-i, il[{:i|p;::;; Iff,,;ii,it;::,i:i "1,::;';i.tr:;1";!xi::::.1,.7:i':Ji,::,i::i,:::i:;:.;i,p;;;;';;;'::i$l Hri#:;x :T*.'r#,a*ffi *+*"#****'J:'"T':l*T'^lHT:*lili.inliiT'"'.i,*iu:;;;'*'*;"':x-*m*:':';1";:"*'ffi r*r: T#*1":i"Lf ;r#;:i*lf*lfftr*'l;ll"rltx;:r't x"P*r'?..;i.{*###',,'*:ffi{l**t{!{f li;i{#-li

'7273

Friedrich Schlegel nota: Gehiul nu este in nici ttn lel I chestiune atukrdfi'

ci una de tibe ate, ca unVttIz, i birea $ crcdinla care 1)ar trebui tnrr-o hun'i

zi sd (le|ind afic ti {tiiqe . Trebuie sd prctindem fecaruia |eniu, Jtud iNd sd

Ti mizam pe aeesta Un kanian at ledea in aceasta inperatitul cateSoric al

Senialifilii - .Astfei, univetsalitalea legii morale esre ine$ata individualului' iar geniul

ilustrezza, ?n conceplia lui Weininger, principiul erunlai de Georg Simmel ca

fiind o caiacterislica a modemitalii- Doar legea lndividului poate gestiona

fiecare feiie de via1A, cAci ea consdluie nimjc nlai pulin decii toialjlatea

transmutati ln datorie, cenfalita@a vielii lnselsi' scria Simmel taglnd

.oncl:|zia"Morala le|ii ralionale Ei uni|ersale lace lot notuki legii indiNi'

duate'". Ajnns pe cuthile individ alului, subiecol se dezvaluie asttel ca

fiind invesrit de universal. Aceeali formula s'ar Putea aplica misticii asa cttrn

o ve{te Robert Musil"- El noteazi lnr-o recenzie 1^ c: tea Zur Meclnnik de'l

Geirres de Waller Ralhenav "Experienld JundlnentuLd a nisticii ia naltere

1...1 dini-a dxpiftfie analogn Io4ei iuhirii dintr4 p tere an'ntun de

cancentrdre, dini'a odowrc, o re8/uparc t\inlerio.Ir'd a Jorlelir.int iti'')e

Ceea ce tebuie i?]}ins. nL este o JarG cdntarte ntct o tnerlte' ntcL t)

su\etintd, d o parulizie t .l voinP se dezteagil. nu nai si em nAi'intine ;itotu€i, penttu pritra d1td, stnten noi'in$ine sufleul carc se ttezette itltrn)

dlene ea clipd nu toiegte tlinic, nu promite ninic' ceea ce nu inteamnd cii

ar fi nni pulin actir- I'e*ea nu-i rtnosegte la nihic: principid sau etic este

trezia,6lintul. Acli|itatea eticd nu nai eristl, fimtne doar o sinpLn stdre in

interiorul cdreid act l sau frirla inorcld nu'gi nai aJIn loc '""

2 'Ceataltd st e ' $ crcatiritatca no ld in 'iziLtnea

lui MLsil

Slarea oistica ii permile eului sa se elib€reze de legile tnoralei sociale'

sirnple convenlii, consti'rgeri sierile qi sn se regaseascl. la u son cu legea

etic{ acordrti crealivir4tii sale intime. 'Ptnd acum norala era staticd

Caructer stabil, Iege stabilitd, ideaLuri in prezent' noftl.t este dinurnicii 'aceste notalii ale lui Musil"' ne ajuta si sesizlm sensul protund al celeilalle

stari"- "Eul irecuPerabil" al condiliei moderne a atar dupi sine' r'rinindu le,

sustine Mach, codurile morale lraditionale Daca refuzim idedific'rilegrabite cu curenlele de idei, cu mobilitarea rimprhrj ( OatlVnii nu-qi nui

gdsesc r priul stfLet $ adoptd cet dintii lullet de Stup (Gfuppenteete) ulre

li se ofefi {i care le disPlace cel nai putitl"'J. nu ne mai rtunine deci' sa

cautam ln eul proftmd rasl,unsul la ituebarile lasate ln suspensie de "eul cu

neDutinti de salYal".

Clnd morala coledila devine prifuiti $i sterili' se cuvine sa i se substituie

" " itdt"ia""fi",n.

"1" sirei maxime noii oameni farllnsusiri" sA Ie caute

;;J;; ;i;*s". influenta lui Nietzsche asupra a'estei utopii a rui

vuslt. iar sesizarn qi p€ricol l de incomprehensiune cup'rins'nl ac€st recurs

,;;"".4;; "u..'r"iu"l "'u foarte con$tient Promisiunea de relmoire

.'tntrri"-1"""r*"', de cedtdldlrr srare esrr cdicaturlau de sptnrtrl

l"r,,i "t"i'a"** "^ponalise

care aqioneara n Luropa dezorienlau a

;r*';;;.-::o-;'.;" i nelinigte Gernania Joie{te k secte Pril)irite se

i,,-| '","

n^*. **.ut oriim tnrlia Esrc aruzald ?con"nia civilgalia';",;";;;

*u',ati,nut cste ImzsnQI tuctinut detdsarca raleL I l

ii,, i,"ra rd ne'am pLerdut ttu)ruta A|tt ai nc'an Pic'du! indccrp

;;";;; 'i',

p"^,) .a*^o inPrcund it narut ti demonul

,rt?l?tlualildlii. lar allii cd at trcb ta depatim clvilimlia pe,ntru a dlunge

la. ,\tua oscnenca cclei a ve(htlu Sreci ti asd nat depan?

t"t"" ft{""if nu propune un raspuns ditect la criza oulturii Pozilia sa

,r-.. *" .J;ti.r. Nogune' de :'e'talu stare ramifle ce\ a dili(il de

,r-.l}t*. +.",t pe^ondl. chiar asocial rulnch ti sora sa Agdrha incal('

tr."-"lrttt ut t"t* *"-ln, prelerind sa se situeze Ia marsinea sociel'lii) ti'

f.'f*a. l"iZ"tif. Dar epoca .ontemporani lui Robert Musil s a grlbit sn

i.fafrul"r u,opiu -u"iliane

caricatrrizlnd o Prin asimilarea lui Ulrich cu

rolurile de ra,nsul doi din roman (Precun lnsolitorii lui Zarathustra' bufonii'

malmurele, riricir li demonii incamare a permanenlei ameninlari de tradde

.;;;;;; ""*;

doctn'ei s,re,: Hans sepr' dntisemrtur pmgermani''

Amieirn,.el .are reduce m i le reme dle misl i ( i i ld locui comune pune se

"-f-a,

'r-inao"t, micul burghez rigodst li moralizator' S a subliniat c'

'o"-"t'.i.-f *t"ifl- utilizal ln descrierea "celeilalte stiri" prezenta unele

"* lt"a;t'i i'ro*""ar"

"u vocabularul altot scriitori' convertili la "cehlalt

stati tstatur cferufo_fasoist austriac' statol nazist)6' Asemenea apropieri nu_l

",- * *.i* *"ff *

"auzi' dar ne obligt sa linem seama de an$igtritilile

r.Aspunsului "misric" ls criza identitdtii lubiectului'

m

De lo iad^idMlisn ta rc\tawafto rcmunitdlil't

Un all teprezenlanl dl modem'rafii \rene?f, nu \a mlirzra mullr vreme In

".." i"*Sir'i

".""".planj estelico-mistice: Hofmannsthal dvea sa cede/e

in fdra necesirilji unei idenlificiri m s|are si salveze pe lun8 temen eul

.-eninr,r ae dullul sau Cbandos Reconcilierii inditiduale rindi\iduali'ter Lu

Totalitarea, Hofmannsthal li va gasi foarte cunnd un echivalenl intr_o

''ceremonie a Totului", o ritualizarc a Polilicii, din care nimeni sa nu se simta

excius, a.monizind impulsiunile conflictuale ivire la nivelul indivizilor- El va

incerca sa reslaureze ordo a. ]|Il|tti regim anterior ReYoluliei franceze' pnn

intemediul teatrului $i a operei civilizatoare lncredinlare de el Fesrivalului de

la Salzbug, sftSind pri\a invoca "Eul izolat, ierecurgtnd dectt la sine

tnsusi. at ctutatirului tita;ic tcarel iese Ia lumind pentru a patunde tn cea

tui inaltd comunitate, rcunind in sine niile dc Jisuri ce tragncntedzd ul

popor , pe care nici un liant de secate nuJ nai tncheagd i tr'o culturd ' si ^

'o*i a""p.. 'o renlutie conseflatuaft de o nenaia zitd intinderc in istoria

in opinia lui weininger. geniul esle li mai erpus la critici def,ir "cealalu

nare lrineranul lui Welrringer insuli. ir' Ger'/tlecfiI und ChatakteL

dezvrluie orientarea pe carc culrul geniului riscA se o capete in acest iincepul

de secol: ultimele capilole lnclinl Src un *agnerism antisemit $odnsermanr. dFclaral tzilarea sa consrantd inre noliunile de geniu $ de:lni. turtui

""u a. -"'ou aminrhd de Thomas Ca'lvle condu(e ih cele drn

urma la afirmarea unui soi de Fnhrer'Pinzip Weininger rdmlne totull

visceral anti-politic $i-i conrest, $fului stablui calitatea de "mare b6rbat'i

acert eoitnain ornais iu s€ cuvine declt lnGmeietorilor de religii li' in epoca

modema, de Weltanschauuns\n, sau marilor arti{ti (al c'ror model esle'

desigrrr, Richa'd wagnet-ia l.tetzsctre, ideea de geniu permitea deP&irca situa(iei nihilismului

contempofan: Prin individualismul siu anarhis! geniul substituia moralei

a.t"nit. i"to;". un "alecizionism" creator de noi valorin Geniul avea

tlasanmle aristocratului, dispietuind nivelatea democralic6 a maselor !i se

contunda cu supraomul lnsuflelit de elanul dionisiac al Vietii Un Richard

wasner. din oinozdz Geburr der Tru|ndi?. li Scbopenhauer- jJl Unz''II-

,"iaB"n *r)""t'run*"r, incamau acesr ideal Dup' taa cri!ica din'uenrhlicha Altzumnl.hlich?\, c'md geniul era derDascal de Iilosotul

dezilu/iei, Nretz\che relua ideea intr o torma rcinnoilA Getiul se prezenb de

*u^ fn"oto mai mult ca un imperati',' dcclt ca o lmplinirc' intruchipa

depi$rea, cont€starca, cAutarea; risul, dar$ui {i jocul; vointa de Putere'reeyaluarea valorilor. etema reinf oarcete.

De acest ultin1 Nietzsche se leagl ndnijlocit cautarea rnusiliane a

"celeilalte sttui". Dai lncepu$rl de secol ll Preferi mai ales pe primul

ffi I };"xffi $l"i', l"'#l;ffi"i'i[' Tff:'Yr:]''l$ I

t*#-Ut'***+#'3i$:i;;1..11Efr',$#qi.lff il:ri.l:*;,1i..1:***r,:*,rr*;HL";"H;l

# mt *# llHliii'llfr ;;";"ur-ius Langbehn' care

b:flfi+xsfi'ffi*tnffifnf fffi lfiif fu"%'j;*f;it-ca,ura*' .,a-u'Ibure'ioare' cufigudle literare analizale in ace$ captor'

7',l

4

.\arcis

I

l - Narcis, ercul lie$i ode e

Tillul cklii lui Chistopher Lascl! publicas nl 1979, a c acterll.?,at"sfit$ilul de secol", al nostu de asti dati, printr-una dinte formulele salefavorite; raim, ni se spune fu eseu, in "era narcisismului"'. Ide€a s-a bucuratln Franta de un renarcabil eco]u tn L'ire du de. Essais lur I'indiriduqlii,neconknpotuih de cilles Lipovetsky, teoreticianul "postrnoderrititii":'Wdr-c'sismul se tuegte din dezerliuneo generalizdtd a wlorilor $ Jnnlitdlilorsociale, pro|ocatd de procesul persohaliznrii. Dezafectarca ,n4 lor sistengde sens este insolitd de hiperin|es.irea Eului: 1...1 totul concurd Iaptumovlrea unui indtui&&lisn pur, altfel spus un "psi"-indh'idLutlkn,deharasat de lncadrbile de nasd ti tensionat sprc punerca ln rdloarcgenzralizatz a subiectului''". Sociologul Richard Scffrett vedea deja olegatud tutIe "decrderea omului public" $i "ascensiunea omului privat'; tolaqa cum, dupa moanea lui August, de.linul vielii publice a detenninat osuFalicitarc a tanscendenPi religioase, iar in modemitatea noastre,dezintercsul faF de orice angajarc publica ifiensificA tendinla de repliereasupra sinelui'.

La "sfr{itul secolului" precedgnt Kulturbitik Fnef\gunse aceste teme haprecierile sdle despre mediile anisdce ti inletectuale. 1n Enra ung(1892/1893), tadusa in franceza $$ rin|lr Dig'h'rescenc€ (1894), Mar|Nordau li acuza pe fondatorii modemftetii, Baudchnq Oscar Wilde $iNieizsche, de "egomanie". g8o rvllrciss,.r: iarA epigraful abs de Leopold vooAndria.l pentu ruvefa Der Garten d ErI"nntnis, sintcza a estetisii moder'nilor Tinerei Viene.

Totusi rermenul de narcisism insemna Pentu generalia lui And{ian cu

,t i ,'tli* i""o p""r- sociolosii Postmodemitilit :ontetTrorTe. !] 1,e.4--:i'i.."tl*. *.oi.i. in timP ce asrini evoca doar psihopatologia uner culr'nl

.i,-"""i.*,,1-r u criz{ in narcisrsrn ca sr in cercerarea ii.:..i *:

ili^""*r'url de senralilate' este rezurnala s?eranla uner ftdicauzan a

'r4l

i,i*i'"'^'ii ^Zi, '," reactie $i ca rtsPuffi ra procesut de individuoti a'e

;:ffi;Ji""ilil;" *ri'i p** ii""ip"ti triirur i Maurice s,nes'

[:*i*-l1*l'n*r *"#']tn: lJ :x ;":il*rx#::-.i."

r'.rt-."'*; paradis anificiat Ese li ceea cel liitra sd devini

".i'"J'. ;". r"-" piptt^ta de 'Narci€ii itnhecilit4ii contemptind m t-

' i i , r ," ^ n^*, : ' ; Ie qt indeve inasinea

a poerul i ) i culr iva indivi

il:lilj :"-;J; ;;; ; nn' :p,uu.'^i t'^ *titP v ti'are tot:c ca nli'

,iii-i li" ii*it p*t," "ameni'

ial societatea nelotositoarc penttu indhrid'

sttnuliniu t sa se octnite Jatd thcen" p" sinc tt chnt inpir.Eind-u'l zi 'Jc

'i

k.t nwt dfr,'ape de pdpaltiu lummoasa uhde i admirn rlttput de \at'ts

2 Duhto dw.!rc a narc$ttmulut: Lru Andtea!'5atow

Noryinmu\ a!\ Doppebi ung es-re tirtul unui eseu Psilanaliric s''ris de

t;;#; ;;'"J';i publicat tn 1e21 in revista ltutqo' ret'lttl

*-nd.""."rr, cu terulul a do'razeri de ani programul eselrc- \i moral-al

eDocd 1q00. Poale parea Paradoxal sa vedem inlr un e\eu publrcal cunno

al"r-"i*rf razboi mondjat o marurie reprezemadva pentu se'lribiliraled

";.t'i;at. Dir o le{rua drn Einnasungen de' lerzrcn Ja'i'r Ilql4 lq16)

.i^nrrn, ., i"" Andreas Salom6 nu ti-a dexninlrr' prna la sffrrirul vie i'

ili"it .^ i"fn a" ta"rr" p. care le'a aFof ndal tn dialogul cu Nierzsche-Ei

i.iri". ""r*itr'a"-r"

* iezvoltlndule apoi.la $coala lui Frcud Glnditea ln

1", -

*Jf *-."r.rn.' "

a'rrl tordeauna drepr funddl t' ""-'t : ?-,",'"i,,i'r,"" de Iiliatie nierzscheana ln eseul sau deq're Nietzs'he din

isqi "u

.."i^, 'J floso|ia sa a viiturului' Nietzsche nu nni crede cd

su aunnnitatea e,re de'a gara datu: umul insli.i trebne nni ihlii td t',,i,

".;", a * a,spne deit de 1"r1ete etrcnrorc pe 'a'e i te lurri?ca''r

natura. Prin utnare u se Pune Probletna sd i se pleJe'e lut'Iii prezente n

dinc&) tr.tnscendent' ci de a lace sd se iveascd' din chiar lunea'de'atcl ah

irr.u a" '

pt"^itA* {i de o hosdlie Jdtd seandn in Zararhtts$a-Dich'

t ng, p" ,ori l-o^ p*"o consid.ru imnul supren dl indi\tid&tisndtu mo'

?8'79

I

dern, Nietzsche a gdsit aexen.e de a ine|alabild frumutele pentru a telebr't

eliberu.ea ?rt.rgiitur vitale ole indtvtduatlitli "

ln aproape toate texlele scrise de Lou Andreas Salon6 este preznta

nostalgia marii unit4i pierdute, carel lega pe individ de lume, !i care lrebuie

rcg,sh, penau a testaura echilibrul pierdul al exisienFi Ea proiecleaza

aceasli preocupare asupra glndidi lui Nietzsche, ale cinri concl zii le

rczuma ln urmalorii tetmenil Omul se sinte indlgt din P nct de redere

mistic ptun la a coincidr cu totalitatea aniwrsului :ti a rielii I . l Du ne,ea

tumea $i <eul, se contopesc astJel intl-un concePt unic carc'i.fefi indivi'

dului o rcguld d. cohlpo arhent la lel ca oricare sisten metalbi. ' mdtut sau

,'eli8irr"'. Autobiogtafia Iui Lou Andrcas Salom6 i,'rcepe prin aceasll fraz6:"O clipd hai devrenz lo nn un tot indi|izibil, to.ttd fiiqa eta inseparabildde noi; {i idtd cd an fost proiectali ln na$ere cd am derenit o micdpdtticicd"T . L^ capAtul acesrui proces de individualie' ajunti t3 deplinaconstiinta de noi-lnline, nu devenim doar mai Anpfinti' mai inbogi(ili' dd

suf;rim $i o pierdere, afirml ea in eseul intitul ^

Mein Dank 4n F;eud' d;n1931". Acest sentiment de pierdere a Unilrliiiti afla o compensare in erosulcosmogonic" (Lou ll citeaza cu aceasg ocazie pe Klages)', in a ,' sar in

mardmele lui GoedE qi intelepriunea orientali.Faptul ce lD cazul lui Lou Andrcas Salom6, psihanaliza lnsisi conribuie

Ia a fortifica, cu prelul unot reinterPretati, ace$ curent de gindire este denatura a surptinde. in Me in Dank an Freud, e define$1e analiza reusila ca pe

un act de iubire, o reintoarcere sple sineJnsrsj care este in acela$i limp Si orcirtoarcerc la sentimentul tuziunii cu totalitatea'', iar pulsiunile ca pe ni$elegaturi contopind "fiinta univenalt' Si fiinla eului''. AceastA viziune gasea

ln doctdna monismului o confitmare Iilosofictr ii $tiinlificn Afitmarea unuicontinuum materie-psihism, a mei continuieli necesare lntle teona ele_mentelor $i doclrina sufletului, alcatuia o sranie sideza dinre pozitivism $iNaturyhilosophie, invoclnd marca coeziune universati 'ln sprijinul senti'mentului de apanenenia Ia tolalitalea macrocosmici'" Hofnannsthal' de

exemplu, scria, sub influenla lui Emst Haeckel 9i a I'ri Emst Mach(cond uc ef orul ramuri j v icneze a mon ismulu; ) : Sintemumcuh'trcc\ istd stcu tot ce a eristat veodatd, nu sintem exclu.Ti dz la nimic nu conrtltutm un

De$ epistemologia psihanalizei datore^zn mult anumitor p,niculadtiliale doctr;nei moniste'', Freud nu s-a rcclanal niciodata explicil de la aceastaCind vorbeqte de "monism", o face in sens peioraaiv. Pentru a desemna

''.onfuzionisuli1" lui Carl Grsra! :u^g" F-reurl nu sinrlea nici o simpatre

"""r.', ,'" ',f,.;r-".-"rr-8

monist li' incu'ajind-o pc Lou Ardreas'Salom6 irr

:;;:;;J ; psriranarrilc", ;rrni, io,"l;i.sustttl ad.ni{arodJcl sate pen"r':::i: i,;: " :i ;",",t : : : " ".. "" i.i, :,,,: :.:i{{,t:-:" :i ::, " ' . ' " r . ' . l t ' t tnyte 'ar ' l4tr i i ' : d;:!i:;';::::,::::!:,:"",:::;,:::,::,,::,,";",'::::",i;;::::;:;:;:"::t:':;;:t)4tl(kt to( it4.t!al't' n'at':tnnd rtI' a'enliutt' s{tiali. ln schinb nni

';,iii.,., ',,^,.i'.'

t; ,,Ylni:rrcti tt ta@ "

r)1tn'Lt't!ri !- Pierd' int'tut

, , , . . , i 5 ' : , ' , ' ' " ' ' ,1: " l ; ; : ; l " l l l " : f l , l l l l ' i l ' 'l : : ' ; : r . " ' " , : - l l ' ' , ' : i " , i ; ' , * , ' " " \ / , , s i ' / it , n lu 'v: t t r ' "a"ntJ' .n

: : ; , . , , = t r ' Lorr Ana- is sal ' 'n '

"nq"i"; oi,i'g"l

'u el, FreLid

'en nlne' de nlull' vreme la r'effid

.!.tv,nfaeti Iiir anii dc srudii""';:r,;,"";;

;;;;;' ;i" t)6 :-;nlEh'[tl'(Ji ir'| 'i'!"

Lttilur'Fre\d si a exprin:'

rnra e.,tri",rc scerrriclsnul |?1i d! bal' iomlele 3 ceea ce 'l

nume$e-' rciLicd

I1il;;;;;i,;;;;i;, i.,i."i" t"'r'"a un ;en'linen'l ot:eanic"'' in apinla

:f *:l:,*.t* "-rffi t, i:TJ.lfi '';,i'::ffi 'x,il11j1".::::ilil:iiri',:':;lill;':'ffll,:1ru:".'1":::,:llilx"i'*#:ff

.;"' ;;,,,, : ;;:; t, ; ",:".are o inluia r;'arr cusia! ru''s "'u taare aoesrea'

l"i"',]. 1"",r..a..,.,-s^lo-e. Freu'l riu rr Incul cconomi? de dovezi 'lr

t'i""li* o-d"-J.t. deli in 1e'iiele rceieia rola nistic't rtrune h necaft:

:#ini" :r::m, r"ru .l:L :r *m$;Hi'" " ;i:i:xf i;;il;;;;; i;

"*;e*t"i" r'us'"'m" a snsaobiurilor rn pa(*e Ior

"ornpone'i" qi ln acce atea trolizo'ie I obscxrri4li in confruniarea 'u

o

.hesriune iDcri lEelucidalr' -Teoria n3rciiismului a consntur! un lun't "":ienlial in lnt nirea dint'e.l-o{

r, nr.'i. r.tu'i *.* * limPezine din sori\oarea lui din ir ie 1917: Ni,1ic

;,,::,:,::,:"i,i:.i":;,i,tr|',',' .'',.,,',';,,,'",'"[",,,,:: ,y:"',T^;':;::i.- , | , r : r t

i * i ; , i , ' t " r i 'o 1! ' I ,

: ' I t t rht t ' !M nu'En orev tal cdtt ' t ! \ i

81

asa nni ales de cind utilizez conceprut de lihido naft:isiac ln lipsa acestua

tert.a e dum4.awastra i'alt li Jtc'vP at pP 'unstru't'|iti 'Ic titcn( Pe

Junp. sau nw Jel.abd P? Adl?r "

i.rcisismut -

aauia a'?.liP: rrra ideed tunddmenrala a lur Lou Andreas

Salom6 din eseul siu din 1921, care rezuma cel Inai bine aportul sd orisinal

-sau poa@ "splendida-i infidelrtale"? -la teoria psihanaliticn Se impune'

aiirma ea, larirea concepliei despte narcisism, care nu se reduce doar la o

investire a libidoului in eu, de natud €go-centrica' ci desemneaza qi proptrd

Lou cireaza 'n

conrinuare poemul Nd'zd ( lat?' al lu i Rainer Varia Ri lke

;;;-;"#;", *'*"nara" poem "re

se in'he'e cu a\esre versun:

''Ceea ce pnnde forma acolo y mi seamana

liuem'rnna "e inarta prin semne pline de Iacrirnr'

a Purut, asdel, intr-o temele

st renascA: d-ar ramine de neatns'

olicft de muli m_al srad i sll rmtresc ln ea ''Dar, aPlecatPe$e aPa unduiloare'

indifer€nta, $i sub cununa_mr de roze'

pot lndelung s4l contemplu' srlrpnns'

Acolo, nu este iubii Nu exi$4 dedesuht

decft Picr€ nesimlitoare' Pr'buSrte'si nr dou prea bine seana crl de lJisl. sinr

ili" *"1* I*'e;*" ,oea' in ochii sai: '

noastrd inrddncinare in starea ariSihard in carc ftntnem lncorPordlt'

detatindu-ne in acelari tinp de ea. astmenea plantei le?ate de p'dnint' dzti

se tnd.epdrreazd (1e e1 in cft$terea sa qre lumind'"' ASa l4elege l'ou

Andrear-Salom6 a doua direqie" a narcisisrnului "ldentifi rea inrwtird I

frtut, ,"-tf*** cu TotLI ca lel pozitfi Jundamental al lihido.ului ""

''wlaptatea de a mer|e dincolo de sine' de a nu conttitui un obstacot pehtru

sineti in calitatea sa de eu in procesul Jernitui rcSdsiri a stdrii onginarc'

ir.a sftaind ?utut -. @lilalji" eului , in lre cate . i \ i I ral id I inde $ InslduF/e-

- rya.eis.ul'$a:srr,ria-?l l d+tr.-ery. ***:!I,loa.e. di-tt-44f ?.!P-g?qe

rtOnunnreti."*iiifrJffitri'e*"t "paraleta culiii tii--frGTaian in--aceeasi p'oblenu"" dar o asemenqt

apropiere ar oc,lta esenlialul: dimensiunea nacrocosmicn a naroisismului in

conceoria tui Lou), clt !i ln dezintegtarea eului la psiholic' Lou Andreas

s^ro;; descif'e^za ;;tii:-.!-nlrr.n fi-fiindemamtftiiFeul conslient Ii

aspnaia s?re diluarea contururilor individualdlii, difie distinctia neti a

eu:lui qi a non eului 9i starile tuzionale- Tipurile umane pe care Lou Andrea's

Salom6 le denuneqle omul religios" $i "filosoful" ar reprczenta forme

stabilizate ale un i sentimeni originar de identificare ctr "'lotrul"' "Marele

relieios, narete liL)soJ I.. l {-att pdstrct imPulsiuni;: Ior cele iai in|ldcdrate

dinspre larla olisinafi a narcisisnutui' 'Aceasta penpectitf dmire spre o reinierpretare a mitului l i Narcis'

Percepem int'un mod prea unilateral numai erotismul concentrai pe eu'

afirml Lou An&eas-Salom6, qi uittut !4, ln legenda' Narcis nu se pnve$e

lntr-o oglinda artificiala, ci ln cea a natudi: poaie ci nu s a zadt declt pe sme

i"'-*t-tr"J "*,

aal .- "azt

ca parte integranra di r-o roralitatesl '10'-

.enr|l]lentul narcisiac <inl deci reunilg t'r'rlea r' I'irt?lc.J'?4 c? I r!4Dd

.4_Jst:n?il" -:ry_gl_le.vne

si arpnarca tu;11e 'st

".":1, :11 ['ffi;; i ;.'riffii ""i["aliu o''" a' p"rrecta circuraritare

"i#;*-*-ur;nra;tr-0.-:d*"D':y::::1:::l1;lili''#.,i''::i:il::.'::::. il:,T,t;ffi-i"' **;m H mX'l#i'if Tillll;li.r,'il;.*;*;;;;reb"da *andar'ur sau rrnrina' \iLare pare Iezenar

pentnl ferneia cu oglindi"'

3 AmbiSuitAlile n')tiunii (k narcis8m plmar

Gsin.rliratea lui Lou Andreas-salome consla in largirea -noliunii de

'J"il;;; :;"*abil) la Freud' cum arara rean Lapranche \i rean

#i*Tf*rl:i,r ":;!:i,!: "' ",: #re lix;ir, fl.'l'"'ili'1'ir "i''llil"1""1"i0,"' "'-";' ; "t."1* tl,'l ;?*flf*."rr!-g|ol#i-',

;"hfl ::,:ff ":Tfl JiX$L-l,l1i:i'L"il;r;*lu*'b'r"res..'t#,i1,-; ;" ftsr'" ristnls 'aoobiectuala sau nediierestiatt firi

:ilxl#lil:fi {i$t'*",**rq*it*#mi#tiHH:l^T.::i:".ff#'i:fli;l#i,l^f !i'x;"; *ui aseme'ea s'iadru es'!e

8382

fc,ane problematici: unij autori eslimerzl ca de la bun incefut srgamlintreline relalii de obie.{. o iubire de obtuct prurara", duti formuiarea luiBalint, in a$a tel incit rrlnrnea unui necisinr prhar. inieles ca tdrr stadiu,nobiedual al vielii exrrarterine. este contenri de ei ca fiind n!ili.''.

Prin ac.sl bilar4 ne plllem da seama cil .le adinc s , angajal Lotr pe unreren delicat. Texieie lri Freud rami! aluzive !i aparenr :onlrad;c1o.ij indclinire.r narcisismului Drimar ca sladiu.tl efoluliei snbiectului'. lcoal:r luiSlrdor Ferenczi a aproi$dat leoria lnr-una din direciiile schilaie de Freud..ea care consr^ in a orune narcisisnrul erolismuki obieciual. RadScinilenaroisisnului s-ar locaiiza in 'rilfa prenJ1nll, iar amintirea G;-nntulr?cdn$riiaj- af trnC- sriii*de-ffiuffi e. lip-dl5-de corifl icte $ de excnalii("paradis ?ierdut", virs.i de xur"). ar hrini o noslalgie comuni lulnrorindivizilor". Dar perqediva rrmine mbigu4 daca lnem seamx de faplul c,ispiralia crtre o slare de tolall leerchrbihate consrituie o con$eri agtudjrii lui Freud, legad de pulsiunea nloilii tloliunea - in urare misu|.speculatlva -de narcisism primar anobtuctual trinife deci la altematilafturdanrer1tala Fopusa de Andr6 Gteen ir Lebensnanifimut, Tt;desna*

Freud e"k n s. lL imb nruk mar ert l ic i r In r t l icrea leor ip i nar. is lsnrulurln donreniul antiopologic. I^ Toten uhd Tahu (1912/1913). rext care precedecu p\\!n Zur EinlahrutLt tles N.ttil3nus \19t4). Freud expune un model deevolulie lbrmat din trei nari etapei prima fazA, carc se referA Ia umanitnteaprjmitva $i, in istoria individuale. la copilul nic, esle cdrderizali decredinia in "alotPu|emic;a glndurjlor" $i ir "puterea magica a limbajului".Fre.d nuineste acest stadiu. asemanAtor cu slarea de visare. stadiulanimismuiui, l,r c,Ie mita€a edxi n a atanf in i i,'r individ. - ceea ce nu Iinrpieitica pe Frcud sal califice drept "egoisl"

Esle un exemplu al alrlbigxir.ililor, deja svi,liniate, care insolesc constantleoria fr€udiand a narcisisnului primar" O contadiclie analoga apare depilda lil1re pasajtl din rds lch uhd d^ Es (1923) care er]untl: "lr1 origine,libidtiul este in i trceine tLtncentnt ih tine lEsl, in timp ce eul este incd in

lon@rc sou slab co,1twat. Sinele ltus Esl deturnedrd o pa e din acest libi.tosprc ituestiri erotice de obie.t, apoi eul a pliJicar cautd sd intre in potesiaocestui libida de obieti ;i sd se inpanA sinelui ca obiect de iabire.\la'.6r'mttl eultt! ew dc. \erLnJor, :a'ra.

"bifletor'"' -si de la Atu;IJttet Pqrctuanallse (p\tbtical in 1940) carc evoci "eul, in.are s-a innuqa-zinat initial bltreaqa rczend disponibitu a libidoulai. Nunim dceasft starc

,:::'.,::,:,i,::::,:,"i".::,!';,:."::[:,:,: ''::;,1:,:"'":;:,:';i:"':'' ; . , . . * : , : j f

' ; . : ' , , , i . - , , n. ,"-u" : ,b, , i ,a ," , ' / r ,uht tn; d" '

x;lll,nj::::iill, ;l,lf iiill,,"'i,i,i'ii,:,:' :: iI":;I'' ::'ri:: |x :: l:*::t ; ! :,:::::"^:'," ::';: #" :itf ::;"$:.$:f:;:#::l::#':ifi :x*:f ,'## "",i{!'4i$ffi$*r*,:fffi :rj.::]"t" j":"#HillT;l'1'ff ll'iil;H';';;;; ;;;d'i

l;lll'i'ifi1ffi : ry$*:is,u# T,il" *,#t[**i[l+i*;U*,i:if .'*:'g+l'ffi';Jilli;,Ji . ":: :i::::it il.ilii "i:::;'; ;;"'; ' ' '

du:r ohiecrur rn

'-i,.1,J il ::*'ii;.'li"",iillil',1';- de!i,\ obie.1,,, une,,udec,ia.

""i".". "" ,l

"p-" nti Freud ca egoist' li inferioar' din punct de veoere", fri x*ii:l'l,*:":*ffi

;i;Iffi:1;"'ffi ;; ai," ot' e.ri'.sr ne"nroro""r' :l:"":* i:.:lli inodul ' t rLa{ i ic ' Vrrstr utii rrcDirir depali!' Doar risir-olll qi,-

ffijii #io*t,; ""*dt'*"t-il;cte$e

erotica ri

IH *,. rnriuo,,,,",., imividului se obtrne prin sacrijl:iu] Y::l:Ttll*illlffiw.-":t

r"iifu 3re decil erecte Pemicioas:' o'f ii: o:-i:t'*

84

-eare sarace$e relalia cu cel4!41. Pedurb, raFnul subiectului cu realirateaRdl.-4@ffifi;zei'u ''l irniinsese ore pe Freud sa inroducr noliun€a

de narcisism ln Fopr;a reorie"? Analiza cazului Pre$edinteluj Schreber aratacum ruptura legAtwitor de sociabilitate {i recluziunea narcisiaca detetminau opierdere a realitalii. Asupra utuior ac€stor puncte, L-ou Andreas Salom6adopti m punct de vedere diterif sugefnd dinpotriva ci narcisismul creeaziconditiile cele mai favorabile PenFu relalia annonioasi $i creatoar€ a

subiedului cu celilah ii cu realitalea"Erczia" l i Lou Andreas Salom€ const!, Pe de o Parte, in a complera $i

rcinterpreta opiniile fragmentare ale lui Freud asupa narcisismului Primar'peotru a-l pr€schimba ifir_o "a doua direclie" de sine $ftntoare qi, pe de altapane, in a reevalua narcisismul care nu niai pnsfeaza atibutele unui siadiuinferior din plmct de vederc moral, fiind considerat ca o hsugiretorbogtlitoare, pierduta de'a lungul dezvoltadi individuale $i coleclive' ca unelement indispensabil echilibrului personal Si infloririi cultumle. Din acea$n

diferenta eseotiali dinte concePtiile hi Freud $ ale Iui L-ou rezulta alte

diverg€nte cu nePudnll de trecut cu v€derea -, de exemPlu in ceea ceprivetle teoria feminitilii.

4 - Feneia narcisiacd

inrr un pasaj d'r zw Einfiihuns des NanitnLl\' LE!g-.E"a-!3 ."i'timpul demo aii pubetnrc. Iomarca orgdndor sevak leninine t--l

$rbiect d obiect, diotre sullet 5i corp in opinia lui Lou acea$a specificitale

r" "r"'rl'it"i"

ai"t-* a"fect Din contra, ea semnific' s perioritatea femeii

"*"r" iiri'"'irr. a cixui condilie modem' accentueazi Pina la patologic

dezradacrnarea :i intelectualizl|ea-- iou endreas-Salomd exprima acesle idei in qaniera sa specific' mult

n'"ii "

a. J it r",fr"i p. Freud Ei Psihanaliza" Teo'ia narcisismului ii oferi

: : ; ; " ' ; ; ; ; "" ; odara mar rnuh Reelatuind a doua direcde a

""i'"' r,";, L* *n'f.aza Si o crrrica a ralionaliDlti triLnlifice {i tehnice'

;""',..;;r,i."ut" p"it'*ui;u r."uai*a 1" TYo:.'!d r"&,:!y':^rists'- fr.ua atrrmi ca opo/ilia eu/non eu subie'r/obiecl se rmPune oe

i*r", i" i t i . ' urdi ' iduale prin expetimenrarea proPriei capaciraP.de.a

i"l;"" "."o "*nEl

*Uoa'e cn ajutorut aqiunii musculare' riminlnd ar

;; i-i.irf -n"putln"ioa"a

ln fa1a excitatiilor pulsionale Activitat€a

in@le;bala ii poate aparca ca un domeniu unde r'mlne suverane' iar acesl

""",i-i"i'it

-"ti-t*" spiritul de investigare" conirolul asuFa dorinlei'

^r.^" ilot.*attU*t' care esre $ rddicina urii' a masochismului li a

""ii"-uti, a*it" r" ff9ud condi$a necesafi a unei Yiziuni lriinliflce asirpra

f,r.l. i^"t "

* pt.*a sa diferenlialoare' cerceutorul lnainteaz' precum

l.ru.f..ur ,;i'. Prn cal2ctrrul ei debordanr' iubirea repr ezrnu" ac€a puletr

rentbculara te care eiorlulleorelic se sttdduie sa o lra8menleze sprnrur oe

obiectiviiate nu ar reprezenta la urma mtrelor dec un caz patticular aj

"gr"*i"i afii, 'f""t;.r-f ' obiectivul ti ohiectul uii ar fi de la bw tncepul

t towt(ro-cl?stefe -'.Jlafc ac'dz@ d:i;iituiri dei tubiribbiect con:rant, insoltd dc o supraestinnre s;xuald. Aparc astfel' naj qle.s tn

""li "aii;,a'ri "."'trunlEa.a-1!fr;1; "o* i"^". i+i "i;i" ""t,,i*,i,pa,tii-,inrii iia,iaka aieie,ir d" obrciti" ca,Z ,iipm"a i','corrrrr.i er. AceastA aulosuficienla narcrsidcA lace ca lemeia sA devinaenigmadca pemru tarual-preci'ntr ;ti'i;I. h4\asrl S @da ti'pi,i.it..

--ias sar€le,c'kBin'Mltri Do$lievski si umorisiul.-F

;a;;Ait util s6 @;i;ln ion?,luzia la acest pasaj ci nu este Finnimic dominat de"o idee prcconceputd de ndtwd sd injtseascd le cia"". Ofemeie din zilelc noastre comenteaztr d€zmintirca ln felul urmdtor: 'Irt

n@Ele a ce dr f narcisivdtl feneii suscePtibil sd o injoseatcn? In numele a

ce. dacd nu cumra tn nwzle unei anunite etici care identificd narcisismulcu un elaisn "d" d.pdtit,? ". Narcisismul ieml!-in-dgbitdeSre o cu rotul altAsemnilicarie lal-,ou+ad+es-sab;mo;;;de tuadacinrtii md adnci

.1111:!.! ggft!lt!9-9eCi!u*-"are o ocrotesc de fismle plea abrupte dintre

86

exisla si ahe modalilili de cunoa$e'e a narurii inatdJa a'e$er p'rcepen

;;": ;" inrerm;diul spinrului $iinlrrrc Narcisismul inlesnetlc

i"' i""*I rnu"i,' orfic al unei cunoqreri mlime \i imuiuve a I'rmii ce-li

afla modelul in creata arristic'..;;;;;;;'..

"i', * ** a.''1-"r-rm-13lrsiac" inra'1rl

"in remeni

-iui';nan" .n*t-ttgr.sie. olerilld larr rndoiall o re'onroflaff fl o

il'..r". ii*r", r"=Atr**'*re netinir(ea civitizalei" dar inca{'abil s{

", ;Jf"" r" t-gtr a" "*oa$tere

a reali'dtii, nici chia{ sa confibuie ln mod

Yii:.1..1,-.l::.:ll-:lli.ti ,D+r4+"r ir. .are rsinanxi'za e!,r, i.r i€' t l i . i n ' " l , r t na, m!t . , , , , t1t . . ; r - - . , , . i , ler"rr . . , tn.J. . . r : " r . . , . l | r - t

r

I I

Narcisisfttut dnnitiac at paelt.r "Tinerei Viene

Putem afirma ca pent u majorilalea scriilorilor Tinerci Vi€ne,I{ofmannsrlal. Andrian sar Beer Hofmann, criza idendiqji subiectuluiincepe prin erperienla narcisismului n]orlii pentr-u a cnlr1a o ie$ire in

arciisrlul vietii. Bsle adevarat ca aceasra solulie fi vr fi refuzdapersonajului povestirii lui Leopold von A\rlrr,atr, Der Garten der Erkenntnisf1895). din momefl ce isloria se termina cu ftaza: "Altlel nuti prinlulfaft ase li inparkilit din cunoa;tere ''- Printrl prezenta lnca de la inc€pul unelesimplolne caraclerislice penru personal,talea narcisiaca. La doisprezece ani.scne Ard.ian, Etwin en nui singar I nui introreftit ca ni.:iodatd tniri,ziui trupuL ti luq.tul sd hdidu unuL in aLtul, in thiF misterios, o ria$aDtu)ape dtduhlaLd; lu.rurile lumii exteioare awau pentru el wloarca ft(1tte t) au in us; conslituiau rthele unui limbaj care, intimpldtLv. era a! sdu,rtrr nuruti v)iila v Ie conftrea un sens, un toc. o cutaarc"".

La vi.sla aulorului sdu (Andrian a scris nuvela la no a$prezece ani),

Finlul ilrwin devenise melancolic ti ipohondru, obsedat de o nuladielinpuriu ionrractau (flizia care ii va provoca noanea). iar viala sa sexuataera deslul de platonica: aras de tineri tprecum Andrian ln realitare), secasalore$e cu o fenreie despre care ni se spune ct: Etd frunoasd. cu

ftunuselea husturik,r trccute, ih fata drcta ne intrebdm o clipd da& neintdlieazd un tihdr vr?ran asidk: sau o inpdriiteasd tunand ihbdtrlnitd "' .Aceasrn iiinla hemafrodiri simboljza fanrasma genului neutu care exprimiretuzul diferenlei sex ale. !i pe care And# creen o aieazl ln cent l'

Ur l l l r i j lqf j t -mon L' ' t i ' , . ; tu l

uh i a l ml ' , 'nt lut ' r 'n ' ta in t , ' r t r t t 'cnLt'n,' ,?turl,tlt it-7',ti4r Uaitut Pti!_!]!' lup-l t, \"uril, -

nu,Ih.nr1.priwr nd. iette Jie dtrc noatu Jie. .:dne imdtl.tlitate. cee4 ce este

re.onurcabiti dc.,aruriz..e. dr)xnr$i 1';;;-i;;;lJn rei,rzr, de a rtev;ni /ni9.{ ffltl. o conl':rsiune ta c.i:u.e ttrteud rrnne$e stjil lrii.ijiic_ p.jrLnr |.oilAndreas Salome, {lin conlr.n, A.iisrut :sls cet .are prcfituleaz, ..re,i r. rpulea il Snoraonlul. irr rGfrarl .t e; este te fet ie trotund fre.din tri rjiliinlel. Ea r, ine rsrfei ..eiJir.ioast ideild linirului Njeizsche !! at. iriRilke

i. !i slarile suliere,lri, li;fi,i

geliiul crexic. Si Dl nrrczeu: lt etementui .r.ai r;tiihin .uLrtj,. s!tnrpl . t t t r t . : t , .

" . , t , . ta. . t . t r . ,

:t-t rrut!]ut.urn ,e Dwnez.u.a ,( (:rednntt t hii t, iac.j hu nunti rc:!it!/ tl.ryjna iubea. <.i Si neturu - ra/.t\iar.t a dft ti Du,tne.e!: !.iiti tk,r:t. tutr.. Dntuii!t(dsld dt tt.tt/.nD,:,i tiiut.,j ti:r.;ttj\ji !:rttUtl!6 kli!,i.,tri L!lnu s ut .t;1u/ti.rd de.:n it t)ft:r.Ntt nki Duhr!..1 (or. nat j.rir.i.r: \..jalrina oterai. n:.it.Ntr; tun. .'.

]]oilrl .ri. .rilual ]:r a.elalj n;\el ixr a..esr zcu .rrrril 9! nrt crst,rc ir, .st n*i'iiralt grad i. t? r4t htt.. D.rni,lc, d!.:a ttur.t.- iDreair, ciiDAarut dirStunLlenburh di Rilke (Foc.rul dit, 190:t). ,i,tptcttt.t ,,,, ,,ri," ,i, p,",.1*ortc. vns. l nupn nit., ru re' nat arcd n,ci uh sniii I ir.:are \.i i. la,ax,:iht inpi ta, ay. !1 idte t i &t tk. .u| i t . t . t . . ( :e t ( , t ! ! ta. , t Uodmne,. i ! , j i .1"^";r r ' t r rJ,rdlul t t rcn: , - , r , Brtu rd. i r i .4, ," r1d:r t8o4. um;r. , . , r . .

rerrL. l le i , uh,u, i . . , t . t , .1uq,.- . ,d(3dri\re c.: mibititat(. de ,nr;ctue. Et sc tJtn !r'na. aerlir€itii ()ot!..t!it! pldsnuic e ne ).\it .tieti N|!(tuti, idtd .percie Llte Organ.lc :c*t,Lore(turi, priti carc rcllectedzii,.fe bercdzn li ia deciziL. rinr anttrtii.,.,hrdirjdualisnul ti cutlul geniuiri se intitnesc slrf, semnur narcjsrsn)utuj.Aceasll ulofie trfirma pulilr, .1e a.re.i tjoa: .u ajlLo.u_t lurlFiolsutiecrivil.lii cosmogonice vclori susceptibire de a conferi sens ,ielii. incruda socrer{ij de masa_ a desliinuirii turnii prin ,riijnia 5i rehnici, gi adezridicintrii condi!jei modenre.s.

Inlr'o zi in ca.e-Si nu $ dla soDrnul. prinlul Erwin, inca rreaz. pejumA.are adorhrit. are o halucinalie: inrrezare$le un chip care-i face senm d;J)spatele llnei teresirei clnd aDrjnde lumina in o3merl, Erwit nu mai vede ofereanra, oi o oglind{ in cxre i se reflecl, chiful Si, trcnutind de dotinjd teVnini de perck t s4lielu-i se rleddtd 4mintindu-ti enolia pe carc iupui.tiiu. itlercase ". Naraliunea lui Leopold von Andrian sfir$elte prin a dadreplale -anlicipindu l-anicolului hri O11o Rank din l9l4 despre dublu,I ' , t rptLdrger. renrA dadlr l r t , l .a \rr ins legara de nar. is ism" Prinlul r 'srn

88 89

lntflne$e ?n cfteva rinduri un personaj sfrriu care i seamana $i care Ii,rgroze$e: moare dupa a treia lntilnire de acest fel.

Claudio, eroul &arnei Doetice a lui Hofmannst]t l Der Tor md der Tod(1893), esie Ai el un tip narcisi,.ct Ce ttiu eu despre ,)ia!a oarnenilor? | Si9urcA n-am cufundat in ea, I Dar cel nuh am iqeles4, I Nu am pah inril sdmd contopesc cu ea, | $ nici ptadd nu i-an Iast veadatd. I M-an linuldeopdne, mut pe dinnun r,r "r5. spune el in primul tablou. Mai lirziu. facindbilanlul viefii sale sentimenale. iSi arunci scrisorile de dmgoste exclamind:'Pivel? s.'teri. picyeJ". dc Juanmk pline i de vt'rhe aruroa\e tide lahentalii, I crc2i cd atn sinqit rreodttn ceea ce ele I Ceee ce rAspuhswilemele pdreau a spune? | Iatd, privetti taata riiala hea de iubirc, t ln carc doare u ntud.f'ncean auzit "t.

Claudio traieste cu noslalgia siidi paradisiace a narcisismului primar:''Copil Jiind std.team nenitcat in sclipitile prindrerii | ;i credean cd plutescin Tot, I O netdmuritd nostaLgie I Md str.lbdtea in yalwi tncdrcate depresentimehte I Apoi a wnit yremed caldturiilor, scdLdate in belie I Undeintre.tSa lume scinteia uneori"". in cele din urmi insa doar rnoarrea iiprocurn lui Claudio acea belie dionisiaca, moMea carel intimpinn cu aoesrecuyinre Ridicdre! inrin|e Jricali instinctird! | Nu sint fnspdimhtdtu, nusint uh schelet! | Trdglndu-se din Dio"Jsat , Venus, I Un narc zeu dlsuJletului std inainte-1i"'3. Acelati personaj dionisiac venea, precum unduhlu. In

'nrimpinarea prinlului Er$in" ( laudio se Jh,rndoneaTa euforiei

unei Nirwana complete, reculeger;i narcisiace exbeme. lx.'oafteat Dintu'nc .e moath-n 4a viap.I; tlato-tu a rua et ^

Conversiunea narcisismului no4ii in narcisisrnul vielii se va nnpfini in.Scrirdd/€zi Lordului Chandos. Existenla anterioar, a acestui discipol al luiFrancis Bacon era reconfortat, de sentimentul aparrenenlei la o mare unhatecosmic[t "Ik intequl nalurii n1n percepeam pe mine-insumi [...] prctutindenie.am innmiu n'. Enciclopedia natudi Si a spirirului pe care CbandosFoiecta sI o scrie, tebuia sA poafie titlul <Nosce te rprrm) "'1. in limpulcrizei sale, Chardos triiege moariea eului snu superficial, o moarre care areacelaqi sens ca $ cea a prinFlui Erwin sau a lui Claudio, dar cale permire re-najterea eului p.ofiind. Atunci Chandos se instalerz{ ?n nmcisisnul vielii, cain modalitatea 'religioasa" descris: de Lou Andreas Salom6 in eseul siudespre cealalfi dneqie" a narcisismului.

Povestirea lui tuchard Beet Hofmarnl,, Det Tod GeorSr (1900), nare^za oconversiune analoga celei a lui Chandos, carc conduce de la un narcisism

autodis|Iugalor la un narcisism purtar de elanul vilal al individutui.Originalitalea lui Beer-Hofmam con$a ir a silua descoperirea identit liievreietli $i opliunea penru ceea ce s ar putea numi un sioniyn esretic" chiaracolo unde Chandos aq€za misticismul panl€isL Con+ersiunea lui Paul, erouldtn Del Tod Georgs, \a fr o conversiune mai solidd !i mai dumbila decft ceaa lui Chandos- Vom reveni asupra ei ln capirolul consacrar lui Richard BeerHo{mann.

Toate figurile caracreristice penrru criza identnalii ti pedru dephirea eiFin misticl sau Fin narcisismul cosmogonic sinttecule ln revistA irtr-oscrisoare din iunie 1895, adiesati de Hugo von Hofmamsthal prietenului stuKarg von Bebenburg. In micul orat de ganrizoana unde,si sarisface serviciulmilitar, Hofnannsrhal raieqte cu deosebite inrensirare sentimentut solirudiniil''Un rcnlimenl Aespur ti suloft de lolitudine. .a ! .un k,at?a ast?a nr

lnceau par@ in nici un fel din yialz, din viata adEfirutd, ci dintr-un te briuciudat pe carc nu-lt,qeleg, care nd speric ti unde, daar Dumnezeu {tie de ce,nA simt rdtdcit'"'. Acea$a solirudine €oplesitoare il face pe iinArulHoftnannsdal sa devinn indiferent la 'chestiunea socialr". ln ciuda mizerieisalelor slovace p€ care I€ $abate: "Nu cunosc "poporub. 8i nai cred cApoporul nu existd, ci doar oanE ii zrisd, cel pqin Ia roi'i', iar conlroversape tema nationalildlilor ii pare dinrr-o dati vanA. De altminleri lumea inintregul ei li pare incomFehensibih: toate nofiunile absrracte li-a pierdutlnPlesul (ca $i pentru Chandos la lnceputul crizei sale)-

Acestei nelncrederi fata de formulele gtunorle '

se asociaza necesitateade a gAsi adevarata vialA: Majoritdtca oarhznilor nu tdiesc 'tn r)i^ld, ci inn-aaryrenla, intr-un loi de al\ebrd, unde na existd ninic {i unde totul es.e doarsemnificalie- Af uea s, sint intens li4a taturor lucrurilor Qi, cufundar infinfd, sewul real gi profund'"'. Hofmaimsthal viseazi sa atingA acea$ndezvaluire a fiinlei, precum Chandos ln momenrele sale mistice,impregnlndu-se de prczlnla lucrurilor d€lor mai neinsemnale din lume,transfomind senzaliile cele mai obisnuire ln epifanii, spre exenrplu "ciad,tntr-a zi calduroasd, pAnunzi tn ficoarca holului, pe pardaseala incdar?zdd'n'. Revela{ii asemrniroare ale fiintei lumii au mai mula valoare declttoate ca4ih, chiar cele mai importante, chhr decft Ribli^. Ele at loc "cind teindrdgdtefti de ,ine-tn:t4i d tot fxtnd cu priyitea propriu-li refler, cazi inapd, precum Narcir; o,wci ai dlunecat pe panta cea bund, precufl copiiinici care yiseazd cd alunecd prin hlneca paltorului tatdlui lor in lumeavrdjitd, Iingd muntele d. cistal ti flntiw regelui hroagelor. dindrdgostit de

9l90

the insuli, aliol de tiald, t. t p.dt( tt tl. D nE:?u, t n r/dt 'i. puli :texle din .po.a 1900 rra,luc cu rLia df;tale sel ut nusrij:; 9i rlntrrcisi$nolui.a.ispunsu la crizr idenlirAlii subiectutui.

Il

Narcis g otnantntuL, Kiimt ti Makdft

' " ,"@i decurse din narcisisnulsfir$itului de secol. Viziunea sa despre lulne 1ine de acela$i rnetis ca ticurentele decademe, sinrbolisre ti neuro manrice, care inlelefleau sareaclionc?e la xr4enia" ti Ia neglijenla tormaia a erej raruralisre_ inrr un cazca Si in celniall. mici eUte, care se considem[ ca atare. se retuSiau imr,olume a ap&enlelor fi-umoase. urde problemete din ce in ce mai presanre atereahtilii lehnice, economice $i sociate nu mai rrebuiau infruntatelr.Reler indr ' \e la poerul Richard DehnFt Josr I lermdnd ob.en;.a etemenrutdecontiy $i viziunea monisia farmeaza o unilate iDdisolubiti si renma cl@vadin rnisiluile comune lui slefan Ceorge, Alf.ed Momber ii uito. po"1i inurmalorii tenneni: Darin in cele dn umij s.1 ne cuJundan in etementutreEetat, ta cap, ul unei netanad)ze inwnate. Lrnut dinhe snnboturiteesenliale cle acestei dmarleli n niste eee jiguru tui Narcis care, btcontemplintlu-[i propriul chip, derihe incdpahit sd prireasc1 re$ut qi e.ttettunsjomltt de Alrodita In ftoare "t" .

Inainle de a fi fost degradar in manierism d. cetre maerlrii minori gimitatori, omanrnlul Jugendsril utui era incircat de un sens profund: elexprifia legatua originari car€l unege pe om cu lumea. El tirgetlecomururile irnaginii umare peDtrLr a o cuftnda nrai u$or in releaua linjilornaturale, stfnge Si hcercuie$e lumea tnconjuriroare penfir a o polrivi pema.$ra omului c,re o locuie+e. Esle teren, Viala care circuti prin ornamenrconferind:r'i dinamism. in eseul s.u Gelrl ,lc. Urrpie, in capirolul ;.1itulat''Die Erzeugung des Omamenis", Emsr Hoch situeazd s.ilurite egjFean $igolic ih conllast, ca paradigme ale unei ane minerale Ii germerrice.manifesdnd dominalia 1olali a narurii neorganice asupra vielii, -$i ale rneiarle a etervescenfei orgari.e, exprjmind o ..caprare a vielii. Si un fel de ..adoua lilosofie a narurii"'. Ornanentalismul epocii 1900 apa-{ine fi.;i nici oindoiala acestei a doua cfegorii a ..goricului', in acceplia lui Bloch.

Pi.1o.a hi Klirnl c.rnriituie !nu] dnr ceie mai hune exenple detrnsptn.re a a.esiur "orrienrenl .osnrogonic,. Fiimosul ponret al Adelei8k,cl Barer eslc njr ad(vnr:1 dez!'il omanrenlatr ochirl abia daca disl,igcconlurLrrie roc'1iei de cele al. lapiseriei, argimul tj aurul sini raspindilc cu rolatita.isipi c: pe o icoala-bizrnlinn; chipul femeii devine un etenenr ,tproapes€cuidar, lolj,- 'in decor- In peisajele din care in1aginea umaDa e$e absenti.lomrcle nalr.Ie derin omamenrale, ir prelucrarea culorilor se inrudeste cu.ed d N;rr l . lor lur ( lJrJe Mdner. rnu dr, , In; jur ; rn.rr , i r r renr s i t r , i ,obs"-rviim atent bogrilia oonvelor penrru a dislinge conlururile cerrlui.paminlrlui 9i vegetatiei-

La KI;ml feminitabr corespunde unei s|ari fuzionale crre simbolizeazaomanrenlul. Comentind pioturile expuse la r,/,nr.ln, de ta Viena din t908.crilicul de arti Ludwig Hevesi insisra asuFa: ,p,n tui ktimtian: acettetement proteiatm, pincipiu .rnadentd pth etetehld. O natc e oriSind)naleabila la neslir$it, ce paat. fi netezitd, increlint, tndulatd, tnno(htn. N.)riscintetetl'ri carc capdtd bdte toru.Le, lut|er fuLguftnt ti lit th.j de JarW,plantd ag,il.itaate, legdtwi de nedesldLut, r.ljt tiroind g rtku intih!. ilreden t pe Kliml cun id din natuft ac?astd materie n Ei{:d. codttiinpletitd, todmd bucfu, cd naterie prin4 a unei inu|indlii iNentie. Gtitintin a.:etk linple schile, M intr-a stenoydJie, retnenii nahah ai arjcdreitnurgna! artisice, irtte dintr-o riafi cit se poate de lre,". pemru Lrdwj{Hevesj, aare rezuma ,rci convinserea prorundn a tusend*n :ut|'i.omamentalismul nu are nimic de-a face cu anificiut. Controlat de geniu,on $enhrl se ive$te din viara'_ El face vjzjbil etanuj vilal_ Nu aie nilnicarb'tar: Hevesi insista asupra nuneroaselor s.hile pregrliroare dupti natwicare per1tlil caplarea om:imentului din abundenla formelor reaie.

La celilall capal al mxrelui lant al Vielii, in universul Iui Ktimt domeslemoaflea: bltrlna din."Trei viree ale vieii,, fragiliratea uneori vtaguira irlrupuilor lirlelelor fele, infloriren Ireoaie !i deja recu$ a peisajelor. qreralui Klimt, de exemplu in fres.ete destinale UniversitAlii din Viena,;s€insufleliti de sentimemul acelei VeryAn|tichkeit. Ludwig Hevesi scrir inacelA$i :nicol: Pririli noul snu tublou initutltt Dannia mo4ii.. Cite nr? attetretut ,ara acca.tt.t in .tala de disecjie a pnJesorutui Zu.:kerkondln.senhid lebil, rhttu a extige dit atit.t nutatte un asetnetlea joc tirid ,iincrene,|i! tit culori qi linii. Cddar,rcte rtitizdte ptutes( hlayntle de tint iiidlbe, pttate de un cuteit misrc )s,.th tinp ce {erpii de un alb&truihlunecat, sublbi ti eidstici, ch tapul.:tu,it ca r4!e re|ine ale ,iermibr, rcdesctndcesr"''. 'Narcisis'rntl omaneniat,' $ne lindir de co$niaruri_ Ca.i

92 93

tII

narcisa, ne arnintette mitologia geacr, esle $ fl@rea divinitallor chioniene,adica subteranc !i infemale, floare seducitoar€, tarcinanE, care poateprovoca moartel Plularh explica de ce: narcisa are p

-ropriet4r narcolice. Unii

au sustinut chiar ci "narkissos" provine din 'narkd"". Viala ti moartea siniconfundabile ln omament. Uneori omamentul lnffemsne$e viul intr-un licalucigitor, alteori fl beacl inlr-un curent vital care-l depAt€$e- Oiamentului ise aplica perfe4t distinclia dintre narcbismul vie$i $i narcisismul mo4ii.

Ludwig Hevesi propunea o inreresang paraleli lntre Hans Makart, mareledecoratat

^l Ringst4Se $i ana noua a Secesiunii. Sub pana sa, Makart devine

un demiur8 narcisiac, instalat ln alotputemicia propriei subiectivitlii: Ocalitat. esenliald a nbdernilnr de axdzi est. cd ei ttiu din nou .sd wdnMtura intr'o naniefi ornamenbb. Ei spw astdzi oruvn4ntal", altdda.d lespmea "decoratit"' [...]. Hans Makart avea cwajul -nu, nu era cwaj -,spu inc(tpdlinarea - nu, nu era nici incapqinare, ci pur ti simplu o evidenldinconttientd &tre-i locuia fiinp -, dz a considera lunea tnteagd dintr-unpunct de vederc unic. Din punctul sdu di wderc. Adicd de a wdea l&rleaintreael ca pc ceva decorutit,, undr contau d.w aryenlele, iar nulundamcnrele 1...1. EI insuti.m o Naturd in stat. fi reorpantz?ze intrcapa'tun

kco4uaoar{@E;;;nMl;T4ijno.;nen r aia-infi.l. oripiMl iat-e-lusc-1io:Iz-ne--<*ipin6litale 1...1. Vis l*-a,i,prii. iii',i"'s; r?inn6inrrea1aip?rdA-[rtfr;Gii-. ltlnsn'lJu8.nL$iL1jllJi, discipol al lui Makai, se idertificn cu Narcis-ul vis4tordescris de Andre Cide 9i cu artistul narcisiac analizar de Lou Andreas-Salolni.

Ornamentalismul ,Irserdrt j.ului, a crmi inflexiune vienezn o reprezi aKlimt, este lnsufle$t de o ideologi€ anistice unde se articule^zn ambiliaorficl si cosrDogonica (sa dglefmini -viq4-ql_19!beasci-?rin inlermeniulomamenrulul i!,lolindu€Lcrlriuqurite p. junLtale -arcunce h Natura). $i pede"ald pane pe$peclivismul eminamente subiectiv, legitimat de geniu(limbajul omamental iitemeiaz, un strl centrat pe "punctul de vederc"$uveran al creatorului). Din aceast{ persp€ctivi, omamentul constituiescmbul distinctiv al unei viziuni "nietzschcenC' asupra lurnii; evoclndpanjciparea misticA a Artisiului la totalilatca cosmici, Lou Andieas-Salom6wecizat "Pe luntlal rcAdsim insd id.?a cd univ?rsul nu este altceva dectl "nctiu,?aft at-Eo;n'=fr ;;;iEmlaa*ituzF-cin--deluritr-del-ouAj]dreas-SAlomd in teoria sa desore narcisisrnul aflistului ca "rcintuarc.r.tenpora.d la fuzjlLea orisidni - Si ca-rEptfnF5fi6A-Ein;lit-d'a crtl r?'+_#---j-taponeazd.l tn nnd con$i?nt laiitiP_tnsu+t, ci ata cum s? raport.azd la

londul conun,la acea copilbie esenliald a tururor indivizilor'"0.

PARTEA A DOUA

CRIZA I D ENT'ITATI I MASC U LIN E

94

Scheber, Weininger' Hofmdnnsthal

I Difercnlele sexuale ti bisetulttttdtea

".f 'l:,ffi ;fl ' I ::::li:"i:,TI;1.: ":l' ;l:"".11;fr fr ':;:,:fi I ""liJ::'"", "! . ' ' " t i i i "; , ' ' ' 'mur

cosmotsoni ' au un eremenr in 'omun roare t '( i

#;fi;i;il ;';;;, "" ".

w. win;icot, in studiur siu intjiutar 'Die Frihis

i"ii-r-" ort;"*i"", numeqte 'rr8a'n!i ealai ' o juisare asemandoare

lf-r,;i,j,xnx ^ ", :: ;;':i,'i: ffiii/,' ::';:J'l;*: #"f;i'J;"',.""i".

r"J r.;.', n.opiluh'i carespunde unei asemenea exFrien(e rr'

lem ";; "r-"*

., l comparam cu rocul i birii hsexuale

*,'!!,:i,::i::::::,:'{:xi:;,TY:':':;i:i:':#:;':;:::::!:*lk:"*::;;.:f lf ffifi .j!:"fril.*,fi ;'*j:$.1#;ruf#iaiuneem la concluzia cA masculinul imttract

'

*.1'f,:,r*:;*'*if**'";tr':"f *:l':lilL'i?ii'"i",.i'"iii"i,::' tn si purem vorbi ti de un elan puhional. Aeea$r'

l"iilT"a;;"";..r; pu' t"'inin ctl 'slnur" +ust'eazi ideez dE ob'ec''"riaitir.

^ai"^ a rtnui obiect cate nu a Iost incd rcspins tn ctllitate dz

"':;;" ",','",

Ple.ind de Ia aceas' experi'llta de ohi'cr subiecdr' \a

'".r^i,u ro.rna.'p.';.nt, ae subied obie{tiv condile a;'I#i;Tlu;':il;;l

care intemeiazi con$rrnla uner rdendrali O

IrI

i

tti

II

9',1

(sen nu se poate intetheia decit pe sentimentut de a I. Sentinentut de a ficste ant @ uut a-tr-uha-tu. r.nru cn ifta nu a

"^Lrat nni. atkeva ded!

i.lentiarea [...]. Aceastd prihd erperienld inau|uredad taak expetienlete deidrntificate carc yor u.na'a.

Pu.em deci completa concepfja traditional4 reluald de Freud, duDi caremasculin = acriv, feiDinin = pasjv, cu adauglea c6 feminin = a fi. Acea$ainradalinare intr-un a fi provoaca invidia barbarutui fa(a de femeie, penrru cael consideri. poale pe nedrcpr, etemedul ei feainin ca pe unut de ia sineirfeles. Wiruicott enunla urmatoarea concluzie: Cind etinentut Jata Ia su-gar Uatd"sau_b,iiat) ftu la pacient descopern sinut, inseamnd cn a f.st reedsitacet self [...1. After beins - dDin| end bein| done too. But first, ie;ns tiupdaJi-.aface Ei a accepta sd se .tctioneze astqra k1. Dar nai intii este aJi):".

Nelini$ea civilizatiei $iinlifice { rehnice se rraduce prin sentimentui unelpierderi a fiinl€i $ c4urarea unei resraurari a comunn4ii originare dintre eu silume, firuocosmos qi roralitare_ Di$esiunea de mai sus pennite s4 tnFlegemde ce criza identitalii se traduce in chjp natuJat prinrr o crize a elenen;luimascuiin g pdn nostatgia etementului feminin.,pierdul,., ca evo;are a unuiparadis pierdui.

2 - Nosral\ia femininului

Fred critica aceasd lorma de reaclie la condilia modema la inceDuruleseului s.u imirulal Daj Unhetn|cn ih det Kuhut Cum sa explicis€ntimenol unei relalii tnrre subiect $i Iumea i,rconjudloare? Frond;reteexterioare ale eului nu se abotesc -inlemitenr _decit in srarea amoroasi Siin unele maladii mentale". Poare fi vorba qi de indepafiara aminrire a prim;ivirste a viefii, ctud bebelu{ul nu Si disringea eul rle obiecrete exterioare. dedorinla de a ryinstaurc un natcisLv nettm ar". Torusi Freud nu \ede .nacen seDrimenr ocear c o dimensiune es€nliata a retigiozirr!i,. -rru p\ret.a/? n"ptAcut \tn tu.te? .u darc nq,irabite . adauga el. Odai6 respinspun€iul de vedere al iui Romain Ro and (care, tn aceasta controversA, nu esredecft reprezentanrul unei sensibili{ili ndscute din mjsticisrnut sfi4itutuj desecoU, se poare reveni la conceplia clasic{ a irebuinlei retigioase cadependenlt ti solicilare de r'ob4ie patemd. Freud opune deci ;dau maimulr I egea Tatalui unur rnodel fuzionat de rjp ftare.r'. Tralamenr l va aveadreF finaltare \onsotidarea Fului. domeslicirea afecretor sfunile prin t,€dr ulcuvintelor deci rocmai conrr-driul w|ei deconsrruiri a fiontieretor eului, care I arpune poale odatn mai mult in conract cu non eul_ Freud contesri valoarea

culturau a sdrbllorilor "primilive" celebfnd $nrile dionisiace ?ntr-ocrvjti/dlie

'nodemr. unde psihdalita iii Fezerv, damniralea Faptul explkr

disranla pe care a pasEat o totdeauna fali de nictzscheanism si scriiloriireDrezentativi ai modemititii litemre.-

in tlO: apar doui c14i destinate unei celebrita! erceplionale, ambelelegale de tema crizei identittlii masculine: Denkwtardigkeiten eines Nenen-banken A lui Daniel Paul sclreber gi Geschlecht und Ctu akter

^ fui OLlo

Weininger Prirnul esle aulonrl unei relatiri autobiografice a ceea ce Freud vaconsidera drcpt un caz tipic de paranoia. Identitatea sa rnasculini seprnbu$e;te, voci vorbesc ln interiorul siu, devrne femeie !i se auto'lncredinte^zn ln scult timp de valoarea FofeticA a experienlei sale: devenindo nouA -Eva . pregalesle remnoirea unanilalii. in ce I prive{te. OnoWeininger constat contuzia cu neputinli de solutionar dinEe masculin $feminin in sinul urnanitalii contemporane. Aceasta bisexualizare a culturii iiinspiri maximul dezgust c?nd l{i da seana ca, ln realitate, elementul feminmcittigd ter€n, iar elem€ntul masculin s€ aJ| i'I plini decadenfr. OttoWeininger pome{te atunci o lupti neobosita lmpoiriva a tot ceea c€ consideraa fi feminin in cultura !i in sine insugi. Se sinucide tase luni dupa publicareaca4ii sale, la douAze.i Si trei de ani,ln octombrie 1903. Aceste doua destineindividuale condenseazA in mod spectaculos ceea ce lntelegem aici prin''c.iza identitatii masculine".

II

l - Fenininrca Prc;edintelui Schrcber

Daniel Paul Schreber unnase iffe 1884 1885 un prim tlatamenq condusde psihiarul Flectuig. la Leipzi8. p€nru. ipohondrie . ln I89J. are c'rci4. Ide ani ti recenta sa numire in impofantul posl de he$edinte de Carneri laCuraea de Apel din Dresda ftcununeazd o adevirati ieut e prof€sionala."Sarcinile prcfesionalr care-mi rereneou erau enonLe t...1 iA ala fel ihcit kcapdtul cttona sdptdnini s4ferean deja de sur,newj intelcctual"'. Schet'etviseaze ci maladia sa nervoasi va reveni St" "tntr-o dithineafi, pe ciad tu4afan tncd in pat I...1 am sinqit o senzalie carc fti-a prctocat un efect joarteciudat ctnd h-am Stndit Ia eo pu.lin Mi tiniu, cu spiri.ul conplet tredz. baidcea cn tubuie sd fi fost foarte plncd sd fii o feneie pe cale de a ndi oacupldre"tn. Cnevz zlle mai t}ziu, se duce la Leipzig pentru a se lngriji lnclinica psihiatdcn a Profesorului Flechsig.

98 99

Tot acum incep ti ulunoarele sale experiente. Mai intli Schrcberdescopera fmbajul nervilot: In alaru hnbajului umn oh4nun, erbtd ti unsai de limbaj al net'rilir, d. cdrc in nod nomL oanznii sddtafi nu rintcongtienl 1...1. Curintele acestuia d.ih wmn sint rccitate tn ftcere (precun ikoralia mzntald, la care ctedincio{ii sint iNirali de la lndqinwa drAronului),adicd onul tEi incitd nemii sd producn yibralii corespunzdtoare wrbelot"' .Schrcber estimeazi mai 1n6i ca nervii sdi sint manevriti de profesorulFlechsig. cste a det mat acfiunea lui Dunnez€u

-singurul capabil si puna ln

acjjune, lmpotdva voinPi individului, r zele divine care declanieaza fimbajul

Dar Sch.eber s€ resemneaz, cwlnd la "kndinta, intcrisd tn o ineauniw.tului, de enas.ulare (Ehtnnnnun{ a Jiinlzi ulwne supuse pe te.menlung Ia actinu acelor tuZe"". Caci planul de diriguire a universuluiprevede, in c.rul unor calastrofe care ar distruge umaniraaea, posibilitarearenr{terii speciei umane. Unicul individ supraviefuitor, "evreul rascitor",lrebuie sa fie emasculat Si rra,rsformat h femeie, pent a puiea aduce copiipe lume. Schreber se Stie destinat a fi a.el din urma b{rbat, dupe ce decadereaculturala $i morala va fi decimat Occidenlul. Mai ales una dinre viziunilesale dezvnluie grava crizn a poporuliri german, ln special a protestlntismului,care ar pu|ea deveni prima victiml a sfir$itului lumii daci un erou lup$ror nui-ar lua aplrarea. Schreber se mai arata preocupat tot acum qi de asc€nsiuneacalolicismuhi. a iudaismului si a slavilor'r.

in acela$i noment, afld citu-"u est" lo"itr a" t"pri ti ciumt Pomene$e"LeFa onentalis", "l€pra indict', "Lepra hebraict', 'Lepra aegyptica", Si deciuma alba-sri. ciuma bruna, ciuna atbi Ai ciuma neagra. in tot acest timp,feminizarea iui Schreber progreseazd, dar vestigiile vechiului stu eu rAmfuvn '<lezutii,, adidd Jdrd indoiak s4levle deftncte ale urct fo$i lezuili, saustrdcluh .le nui nulte oi sd-ni bage in cap m alt <nen Arector,, nEnn sn-njnodirtcc can$iinla identitdtii; perctele interior al craniului n u a hstacoperk de o alfi (menbrund cenicald,, pentru a {erge amintirc.tpropfiului neu eu. Dar lbd yten suices durab;i "'.

In iunie 1894, Scheber este transferaa la clinica Doctonlui Pierson gdieste "cea nai fornidabiln dezordine a miracolelor". La sflnitul lunii iunie1894 esre din nor lransfera! de &dra aceasra la clinica difi Sonnensteix.Schreber i$i recapituleaze metamodozz sexuali: emascular€a sa fusese maiintii deturnad de la scopul ei ti folosid ca mijloc de a fi umilit. Razele&ergeau chiar pina la a-l nuni, ln bataie de joc, "Miss Sckebed'. Attmci

rezistase ptocesului de feminizrie. Dar luna ooiemb'rie 1895 constiluie c)

cotitura in viata lui Scfrebe{ ln acedstd perio.tdd semnele feminizdrii de Petruful ncu, l?\cki '?tu a t .1? tnhi t? ln, nu Mt putcan sa'nt i ar ' r tJ

scopul inanent sprc care daceau todte acestea ln noptile imediat prccetlente

dacd nu at fi crezut cd trebuie rd nd opun cu toatd hinla nca, asc ltivl de o

nesdire a hindriei lirile, pdrlile mele fexuale nnsculirc s'ar fi rctractat cu

ader'atrat; aft de aprupe era tnplinnea niracolului". Volupta@a sufleteascape care o experimen@^za Presedintete schreber a devenir ati. de put€mjcd.

lncft el sirnlo in brate. tnlini, apoi in picioare, slni, fese Si in celelalb pa4i atecoryului, senzalia trupuloi feminin. De acu incolo dereni pentru mlnenetndoietnic cn udine/i lunii reclama inperios ettascularca met1, cu sau fafiyoia mea, { cd, in cansecinld, nu putean en Mi Jac ninit ttltcew decit sd mdrcconciliez cu id"ea netdnotozei nele in fenEie. CD6etinla et@sculdriinele nu puted fi decit a fecundare pentru crearca unei noi ulmnitdli [. ]- Dinace.t ctipd am inscns cultul Jbni ixalii pe stindal.lul neu"''

Umeaza apoi mai nulte capilole unde Schreber poveslegte deralialpercep(iile sonore care i ajung la urechi, limbajul singltar care i se adreseazi.apoi conc€pliile sate cosll1ogonic€ Ei teologice, At fnte stlDsele relalii care s austabilit lntre ordinea lumii, Durmezeu $ el insusi. Temindu-se ca acestedescrieri sa nu fie puse la lndoiali, iti inviu judecarorii sI conslate realitateanelamorfozei sale in femeie. Ultimele pagini ale memodilor lui Schreber slautojustilicalive. Nu a pierdur ninic, €xplica el, din scrupuloasa moralila€carel c.facteriza pina la boala sa. 'Voluplaiea sufletului" li este dati spresalvarea speciei umane ti nu penru proPria-i Plrcere. Este aidoma acelo!cruciali care $i lnscrisesera pe flamuri cuviniele "voia Donnului". Ce se vainlimpla cu el pe viiior? Daci Schreber ar fi murit, misiunea care-i revenealui Dumnezeu devenea foarte deiicatr- i:n orice caz, plnA la improbabila idisparitie, Schreb€r se simte destinat unor sile glorioase. Nu se i,'rdoie$e ca

tribunalele ii vor reda libertaiea ti ca uma,"itatea va onora mafiitiul sau'asemuindul cu lisus Cristos.

ln 1900, lribunalul din Dresda ll declarase pe Schreber iresPonsabil i;pronunlase punerea sa sub tubla. lnre oclombrie 1900 ti iunie 1901 Schteberredacteaza cea mai mare parte din "Memodi", inilial destha@ sa convingaj stifia asupra sinet'lii sale mentale. fu 1902, oqine ci{tig de cauzA: tutelaesre ddicali, Schreber ptueselte azilul qi poate reveni priflre ai sitPublicaiea "Memoriilor" nu face nici o senz4ie, iar farilia obtine caexemplarele ne\tudule sa fie rerase de pe piara. in noiembrie 1407. Schreber

100 101

esle din nou intemat lnlr-o clinic, psihiarrica, ln l,eipzig- Moare ii aprilie1911. In acelati an, Sigmund Freud publica imponantul sau eseu despreSckeberr6, iar Jung ii consacrA de asemeoea cfteva studiirr. De atunci incolo,cazul Schreber este considerat ca unul clasic ln analele psihanalizei qi alepsihratriei. A servil drept referinla constante lui Jacques Laca4 de la teza sadjn 1932. D. la psychose paranol:aque dans se! rupports cr'ec la penonnaift,plnA la Seminarul despre psihoze din 1955-1956. Printre cele cltevainrerpretiri independente de psihanalizA, o putdn cita pe cea a lui EliasCanetli di'] Masse und Macht" .

Psiioza lui Schreber parodiaze fttr-o manierA tulbudtoare figxrile literareale depeNonalizArii $i ale rccoostruirii mistice ti narcisiace ale eutui profund,studiate plna atunci de Hofmannsthal, Rilke sau Lou Andrcas'Salomd. Cmdvo$etre despre "limbajul nerviloi' care se face auzit 10 el de la lnceputulbolii sale, Schrebet foloseSte jargonul cel mai rtuplndit printre contemporaniis6i: este foarte bine informat asuga stadiului cercetarii psihologice !ipsihiaaic€, irr "Memoriile" sale atesta de exemplu o lectur, atenta a luiKraepelin. Nll e de mirare deci ca viziunile lui schreber drnintesc dede.laraliile lui Hertrani Batu des?re nervozitatea arti{tilor modemi. Citdespre sumbrele pronoslicud ale lui schreber priviE la decadgrea spe€ieiumane qi apropiatul sfttit al lumii, ele afidntesc discursul literar despre"Decadenlt'- ca qi delirul hi Schrcber, acest discurs are drept caracleristictraansfomarea unei crie personale lnF o fdtff*rtri* generalizintL

Sind.omul depersonalizarii, al dislocirii "eului", implica situarea luiSchrcber in seria marlidlor l\i "uftetabares lch". Dar [j din contra, cazul luiS€hleber permite diferenlierca mai subtilA a unei dimensiuni esentiale adeconstruirii "eului", de exemplu la personajele lui Hofinannsthal- Identitatea'eului restdns" pierdut este cel olai adesea o identitat€ legati de elementulmasculin, ln timp ce "celelalte stiri" la carc eul aspiri (misticism, genialitare,.ompletitudine narcisiaca) rcrctiveaza ebmentul feminin. Pentru a desemnaaceasta identitate superficiali $ fragilA inlAtuat{ de psihoza sa, Schrcberfolose$e o expresie gesii\rt 'fliichtig hinqenachtu MAnner". Ace{ioameni "bacl6s i Ia six-quatre-deux", cum suntr taducerea francezn a luiLacan, slnt infirmierii, pazrdcii, doctorii care populeazA noul rniverspsihiatdc al lui Sctueber ;i care-i ins?iri cel mai marc disprel- Dard€constuirea identitelii "masculine" . eului este lnsolfte de o vehementirczisteng inconstientl aceasta devine la un ltroment dat atft de puiemicr"lnclt est€ luata decizia provizorie de a fi lasat "de panea masculilor"; Freud

vorb€$ie in legAtura c acest episod despre protesr viril" ft| sensul propus deAlfted Adler'

2 Basmul celei de'a 672-a nopti ' al lui Hofnannsthat

Din acea$a perspeclivi, putem recitt MArchen der 672. Nacht (1895) allui Hugo von HofmairNthal ca pe o povestire a crizei identitS{ii seruale aunui personaj masculin carc se simre, cu o groazi crescindA, invadat defen nitate. In interpretarea lndeob$re admis4 a lui Richard Aiew)r4, acest-"Basm" reprezinu o noua parabola pe tema oonvenirii estetutui, egoist Siprizonier al paradisului snu anificial, la viala autentica: personajul ..fiutui denegustof' se inrudeste cu Cl^\dto dtn Der Tt und d.r T.Jd. smuls din vis€tesale de lo4a imperioasi a vielii care-l pedepseEte sub tufaiqarea mo4ij. Ovariantl a acestei scheme de interprerare consta in a tnlelege ..Basrnul', ca p€o istorisire a "crizei de maturirare" a arislului sau a poet lui care rrebuie samoara inaintea -pre-exisrenFi" sale eslerice (expresia ti aparline tuiHofmannslhal), sa ti piade genialiiarea infandll inlemeia$ pe iniimirdeami$jce cu lurnea, daca vrea sA atinge existenta rduftA $i sa doblndeasca oidenritatea slabila''. Dar acesre lecturi nu sinr suficiente penrru a explica de ce"cAliloria inilialica" a fiului de regustor capi{A foma unui cosmar ango}sar,a unei adevarate coboriri in infem", dupa exFesia luj Marcel Brion".

Prolagonistul povesririi esre un exemplu perfecr de personatitat.narcisiaca: "Un linir fiu de negLsror, foarre fnrmos, $i care nu avea nici ratA!n'ci mana, se simli, pulin dupe ce lmplini douazeci ti cinci de ani, dezgusrirde frecventarea lumii ti a socier{ii"?r. Prefern rovarisiei prieienitor sri oexistenfa solitara !i nu suporta prezenla nici unei femei tn preajma sa. Seconsacrn lngijirii propri'rlui rup ti a frumoasetor sale rniini, iar imaginea saln oglinda li ftzetle cea nrai marc lncitudre. Decoratia inreriorutui in ctreraie$e nu ale a invidia cu nimic pe cel al lui des Esseintes; covoaft, vaze,tampi, lemnarie $i bibelouri creeazA in juul lui un decor ale carui omamenrelntruchipeazr, rezu fndule, formele hmii: "Re.unoirea in combinarea oma.mentelor o imagine vrijilA a minunAliilor lntI4esure ale lumii'.". in cn4il€ q;versurile poelilor gise{te adevarata vial.{ iar estelismut seu cuhEingaztr cu.viziunea 'frumoa.s€i sale mo4i"; "Spunea : (Pa$ii re poartn ?rspre locul unde.lrebuie sA no.i>, d se vedea, frumos precum un rege rfieli! Ia vinebale-,inaintind sub aibori ciudali, spre un destin extraordinar !i n€cunoscut,'.r.

r03

5taJi

I

:

Esle inconiu' de paru se.wilori: o bstrina' a cllei fiica defiIrclil ii lusese

doicA. {i care o inlocuie$re pe rnama disPatuta; o rinira de vreo optsprezece

ani, de;pre crre n; s€ spune ca ii a(tuce z'lnic la masl plalourile cu fn'cte !i

Dariseni. Eb ir ,cameara seducl i r le femllrral i r de ' are f iu l neruslorului $ l ine

o.n*. o. .r ,* l fenl inin i i aPare.a lnhdiul ni ' lPrt ' \ a l uPe' Iuni m;rt ' '

,?aic qi nririre "'. Mai este ir anturajul sau ti un birbal, un serviror inlilnit la

o receptie rtata de ambasadorul Petsiei, care exercita ln chip evidenl o fo4i

io-""r.t* *ro* ri.r"i de neg sior: Mantlesi pentru stdpinul sdu w rar

ataqnent, anticiPindu-i d.rinlele $i 8hi'indu'i intuitit' 'nbiciunite lt nvel

riuniLe, int-ath in(:h dcesta nnlni|esfi la ndul siua i'tcLinate k' Mi rddifi

Prima tuiburare srava din existenF liului de neguslor e$e provoca6 de o

ietiF pe lare se invoise ca balrlna Suvernan$ sn o adaPoslea'sca in casi

e."rtra rinatr, in vll$a de abia cincisprezE ani, i se pare inchisa ti de

nelnleles. De c€ aceasla. inlr'un eian de furie $i de disperare' s-a d noat le

fereastrr. rinindu-sel Ctud vine la cApadiol ei. iiului de negusro'r i se pare ca

acesi chip de copil este nelilll{i'rot: Deo(latd ed desLhise ochii' Prit'indu t clt

"n ae, it,rci"L

'ti rdutaciL's t1tl)i' strtngihJ buate

'u furie { \tdptnindu ti

suJerinla, se tutuarse cu lala la Percte' crlcintlu'se astlel Pe pdrlea 'dnxd

a

trwutii. in acertsi clipd chiput tirid cdpaLn o nuanld wrz ie' ea-{i Pierdu

t uiottinta si aazu ca noartd 'tn pbzilia a tetioira '"

N" vom r4efeg" cu adevarat sensul acesiei "furii" de copil decil la

rnceDrrul celei , lc a, loua tr4i a pole' l i r i i : dupa ce ' plrni l o :rr isode de

arneninltue. fiul dc netsusro' {imre ti el o lune \ rolenri \i t:i 'Ia seant! penrm

prima iata de ceeace, cind era c.pit it inlwia rctdeautut iuhirc anxioasd'pe

cdft o nnnifesta tdtll sdu Penttu ttt ce T|onisise pe"tr hasAliile

'tnptdntdite sub hottele naSa,inutui ldu' Pentru 'L'piiifrumosi ti inseniihili'

oipct"le p,eocupa,il,,r ti neliniqtii vlle'"' Aceli$i tip de furie o impinsese

oe l"rila j se airnce pe fereasiii: gelozia copilul care se simle neglijal de

iatal (sau de subsritutul tatalui) care i prefera pe 'copiii insensibili"' oueclele

caleiiilor acun late la fiul negustorului li ln mastrzinul 1atilui slu Flul de

"egustor incercase aceea$i tune la adresa propriului tatd; fetila era dublul

eului snu infxrtil. Violenla careia i se supusese ea, $i pe ca'e el n o inielesese'

corcspundea violenlei pe ca'e et o enercita ?npoEiw l;i insuii, identificindu-s€ cu

imag;ea tadlui $i retuhndu-$i propria dorintA de reinloarcere la starea de

copitarie, dar 9i la sfera matemi, femininA-"'

i4elegern la inceputul ceiei de a doua pd4i din "Ba$n" ca acele ooleclii

de bibelouri decorative !i de op€re de ani acumulate de estel l$ daioreaza

valoarea afectivl unei identificerj cu tat{I. Dar, de la o rreme, fiul de negus-

tor se lndoia de acest simbol al forrnei de viate pareme: Con{tientiza'

concomited cu Jiunu.tetea lor, goliciunea acelor luffwi; Stndul tw4ii nu'lpdfisea niciodatd pentru multd ',Yeme "' . ldenlificarea cu taidl se traducea in

visiri megalornane pe tema marelui rege"i fiul de negustor se vedea murind

ca un rege riticil la vinetoare ti citea cu delicii isloria glorioase a rizboaielorunui 'rege foane mare din timpu.ri recute"" Curlnd, aoest "marc rcge" va fi

explisil desemnai ca imagine a iar4lui: ln clipa ln care lsi inlelege furia de

copil lmpof iva dalui care puria mai multa afecliune bogdtiiiot decft copiilor

sri, isi di seanu ca rnarele rege al tinpwib trecute ur rt mwit dacd i s-ar

Ji luzt grile pe care Ie cucerise ".

Desi liul de neguslor s€ identificA cu ligura patemi a "marelui rege', etl

sau ramlne extrem de fragil. PrezenF servitorilor ii lillbura solitudineaiacesria se tn\)i eau in julu-i ca ni$e ctini $i, de{i nuli se adtesa deloc, iisinfea nereu prcacupal sdJ seneascd bine. De aceea incepu $ !.gindeascd din cind in cind la ei"'". Aceas$ nelinilre a fiului de n€gustor se'

transfoma intr-o adevaratl fobie in timpul verii urnatome, cind se instaleaza'insolit de s€rvitoti lntr-o casa de Frn; se ctede s?ional de ei !i nu se maiglnde$e declr la ei: ii simlea tfiind ndi fiu, ttgi intens decit el insusiPenrru propria-i penodnd sinlea uneori o uIoard induia€are s/.lu o oarecarenira,e dat ci it ik\r.inu u mtrtc\oala an|lasa'.

ln mai mulie rlnduri (ln lnsemnarile sale la Gertltlecht und Clnrukter de

OBo Weininger, lnF o scrisoare catre Stefan Gruss'"), Hofmann$hafpropusese o paralela intre acea$A fragilitate inlerioara a fiului de negristot Silm citat al lui Keats, care scria in 1818: Cthd nn allu in aceea€i incdPere cuahe persoane, iri dacd nu sint cufuhdal [n meditalid asupra crcqliilorspiritului nzu, atunci propriul neu eu nu se mai sinte aldturi de el i":u.Ji $iidenrnaka liecdrei persoane prezente incePe sd exercite o pres.une asuPramea intr-a{a o ntsufi lnctt in scurt aimp nn simt anihitat"3' Peftru Ke,:E ttt'.prin cl, pentru Hofmannstlal, fragilitatea eului caracterizeaza gEniul poelic,

deschis calre lume qi cltre celilalt, deveninri sensibilitate ln stare puraParalela cu Otlo Weininger ne permite sa ptecizlrn adevamta naturd a

nelini$tii carel macini pe fiul de negustor. La clteva pagini drpa analizagenialnalii ti citarea lui Keats, Weininger proclama il Geschlecht und

104105

)

,

I

esle din nor iJiemal intr o clinica psihiatici, in Leipzig. Moa.e in apriliel9ll In acclati rn, Signund Freud publicl importantul siu eseu despreschrcber', irjung ii consacra de asemenea cfteva studii''. De alunci incolo,cazul Schreber esle considerar ca unul clasic in analele psihanalizei Si alepsihjatriei. A servil drept ref€rinla constanta lui Jacques Lacaq de la teza sadiJJ 1932. De Lu psychose parantiaque dans set rupporrs awc la personnaliti,pina la Semharul despre psihoze din 1955-1956. Printre cele cilevainteryretari independenre de psihanalizi, o putem cita pe cea a lui EliasCarcrn din Malse und Machl'" .

Psihoza lui Schreber parodiaza lntr-o maniere tulbwatoare figurile literareale depersonalizarii $i ale reconsFuirii mistice qi narcisiace ale eului protund,studiate plne amci de Hofmannsthal, Rilk€ sau Lou Andreas-Salomd- Clndvorbqle despE "limbajul nerviloi' care se face auzit in el de Ia incepululbolii sale, Sclneber folos€Ste jargonul cel mai raspindit prinire contemporaniisai: este foatte bine informat asupra stadiului cercetarii psihotogice Sipsihiatice, iar "Menoriile" sale atesta de exemplu o lectura aiens a luiKraepelin. Nr e de mirare deci cn viziunile lui Schreber dmintesc dedeclarafiile hi Hernann Balr despre ne.vozitai€a afittilor modemi. Citdespre sumbrele pronosticuri ale lui Schreber cu privire la decAdbrea specieiumane li apropiatul snrtit al lumii, ele amintesc discursul literar despre"Decadenlr" - ca {i delirul lui SchrBber, ac€st discu$ are drept caracterisdcalransformarea unei crize pe'sonale 1n,d- o K ubw kritil generalizan$-

Sindromul dep€rsonatzarii, al dislocirij "eului", implica situarca luiSchreber in seria manirilot fui "uvettbarcs lch". Dar !i din contra, cazul luiSchreber p€rmrie diferenlierea mai subtilA a unei dimensiuni es€ntiale adeconstrujdi "eului", de exenplu la personajele lui HofrDanisthal. Identiratea"eului rcsEins' piedut esre cel mai adesca o identitats legata de elementulmasculin,ln tinp ce "celelahe sttui" Ia care eul aspira (misticism, genialitate,completitudine narcisiacA) reacliveazi elementul feminin. Penhr a desemnaaceasri ide'ttihte supernciali ii fragiln lnlaturati de psihoza sa, Schreberfolosette o epresie sugesdva: .'nctulg hintenwchte Manner". Ace{ioa$eni "bacl6s I Ia sir ouatre deux". cum suna Faducerea francez6 a luiLacan, slnt infinnierii, paznicii. do.lorii cnre pofulc zl ooul unive'spsihiatric al lui Schrcber ti caro i )flirl cd nrai nrarc disprel. I)udsconstruirca idenliialii nrrs.nli,R" r .nlui cstc lDsolita dc o v.h.nl{)rll.ezistenlA inconslienli: aceaslr' dcvi,rc h u'r or('rtcDl ,hl rtil rl. trtl.rni(1,lncft este luat{ decizia provizori( d( r li lisrl df t)r'l trrrs( llilrtr i li.ul

vorbesie ir legalura cu acesr episod despre proresr viril" ln sensul propus deAlIte,l Adlet -.

2 Basnul celei de-a672-a nopli al lui HoftMnnsthal

Din aceasta per$pecriva, punem rccii MArchen der 672. Nacht (1895) allui Hugo von Hofmannsthal ca pe o povestire a crizei identitilii sexuale aunui personaj ma$ulin care se simte, cu o groaze crescindn, invadar defeminitate. ln inlerpretarea lndeob$re admisA a lui Richard Al€wln',, acesl-"Basm" reprezinta o noua parabolA pe tema convenirii estetului, egoisr gprizonier al paradisului siu anificial. la viala autentici: personajul 'fiului denegusror' se inrudeEie cu Clafiio din Der Tn und dsr ?o4 smuts din viselesale de fo4a imperioasa a vielii carel pedeps€$e sub tnfaliFrea mo4ii. Ovarianre a acestei scheme de inrerprerarc con$A in a tnlelege 'Basrnut' ca peo islorisire a "crizei de maruritate" a artisrului sau a poeoluj care trebuie stmoar: lnaidea pre-exisrenlei" sale estetice (expresia ti apa4ine lDiHofnlanrsdnl), s5-li piirdi genialiralea infaftila inkmeiad pe intimhareanristica cu lumea, daci vrea sl alinga existenla aduki !i sa doblndeasca oidentitatea slabild''. Dar acesle lecturi nu sinr suficienae penrru a explica de ce"cahtoria inilialica" a fiului de negustor captte forma unui co$mar angolsarra unei adevarat coboriri in infem", dupa expresia lui Marcet Brion"

Protagonislul povestidi esre un exemplu perfect de personalirate.narcisiaca: "Un linir fiu de negustor, loane frumos, Qi care nu avea nici 1arrtnici mama, se simti, pulin dupa ce lmplini douazeci qi cinci de ani, dezgusralde frecventarea lumij Si a sociedlii"?r- Prefern bvirA$iei prierenilor sii o.existenln solitara $i nu suporta prezenla nici unei femei in preajmr sa Seconsacr, tugrijirii prcp.jului aup ti a frunoaselor sale miini, iar imaginea sain oglioda li tezeqle cea mai mare lncin&ire. Decoralia inreriorului in ctreirAieste nu are a invidia cu nimjc pe cel at lui des Esseinres;lAmpi, lemnArie qi bibelouri creeazA in jurul lui un decor ale carui omamenletutruchipeaze, rezumlndule, formele lumii: "Recunoilea in combinarea orna-mentelor o imagine vrijiti a hinunrliilor lntrelesure ale lumii'.". in cn4ik 9iversurile poelilor gasetle adevtuata viatd, iar estetismui seu cukEinEazt cu.viziunca frumoasei sale norti"; "Spunea : (Pagi re poarri inspre locut Dnde.lrebuie sa nori'. Qi se vedea, frumos precum un rege rfiAlil la vinabaF,inaintind sub arbori ciudali, sp& un destin exrraordinar !i n€cunoscul,'.r_

I)

)

II)

IIIIa

t02 i03

Eif,t

E*e inconiurai de paltu serailori o b6lrina, ' ':it'i fiict defuncd li fusese

doicl, ;i care o inlodDielte pe mama dispatuta; o fnara de vreo oplsprezece

a:ri. rlespre care ni se spune ci ii aduce zilnic la masi platouile cu fructe qi

Daliserii- E, incaneazi seducliite fe iniratii de care fiul negustorului se line

departe: acest rrup feminin ii aPate cr "limbdjul nieerk)s al unei lumi ninu'

,o'r" rl ir.l,^" '". lroi ..re in annrajul sau ti Dn barbrt' un servjtor intihn l:

o receptic dara de ambasadorul Persiei. care exercis ln chip evident o fo4i

iu-.Jri i", "'"p'"

ii"r'j de nes'rslor: Manilesta penttu !tupikul sdu un '41

atdsament, atnrciPihdu'i turinlele si thilihdu'i intuit^' \Ldbk:iuniLe Y av't

,i,),U. nu olt i,nit *"sta MniJcstd ]a findnl rnu o inclinarc tot nai vddit'i

Prima lulburare srava din existenla fiului de negustor este proloca1a de o

Ielili pe care se invoise ca batina guvcmanLi sa o adapostgascA in casi-

,q""*ia rina.a. ln Yirsta de abia cincispreze ani, i se pare lnchisr $; de

nelnleles- De ce aceasla,lnu un elan de furie iii de disperare' s a aruncar pe

feieastrr. ranindu se? Cind vine la cipitiiul ei' tiului de negu$or '

se pare ca

acesi chit de copil esle nelint'ltirott Deotlatd n deschise achii Privindu't (u

*-*, it"r*t'si raaacios ipoi, srringind huzete cu Jurie '5i'sfipinittdu'i

"al"ri,;,.,e tu;-,se r:u Jata ta perete cutcinrlu-se attJet w Nrtea r'nni't a

'i,iai'i. k **rqi aipa, chiput ti'id cdpdft o hu4nld wEuie ea'{ pierdu

t:uno$inla ;i cdzuia nodrtd in poziliL anteti'a'd "" '

N' uo* inpr"g. cu adev6rai sensul acestei fwii' de copil d€cit la

inceoul l celei de a doua pa4i a povestirii; dupa ce a ptimit o scnso;re de

arnenintare. fiul de neg stor simte i el o furie violedn li l$i de seama pentru

pnna data de 'ceea ce, dnd era copil, il inlurid tokle'tutu iubirca ahYk)as'n

pe .are o tuniksta tatdt stu pentru tot 'e

a|mbke' Pentru hoSaliile

inefinddite ruh batteLe nngazinuLui sdu Pentru tt'piii,uru)Qi ti insensibili'

oiiecteLe preot:uparitor si neLiniqrii nle"'" Acela$i til de furie o impinsese

"" f" , i tu *. . aJunrc pe lere{sua: geloTrb copi lulur cde se ' imte negl i :at de

latal(sau de suh.tnulul talalui l (are iprefeta Pe -coprr i insen' ibi l i "bie ' le lecclecliitor acum"tate ta fiul negustotului li ln hagazinul tatdlui stu Fiul de

^.go"ro, in."r.a". ace€aqi turie la adresa propriului tala; fetila era dublul

eului slu inta il Violenla cdreia i se supusese ea' li pe 'd'c

e' n-o inlelesese'

cotespundea Yiolenlei pe care el o exercira lrnponva lui insui' identificindu-se cu

^,gin* r tato' 5i retul indu 5i propria donn{a de rernrodcere la ' rarea de

cot i larre. dar: i ta sfera malema' feminini-

lntelegem la lnceputu, ceiei de-a doua Pi4i din "Basm" ca acele coleclii

de bibeloDri decorative $ de opere de afid acumulale de estet lSi daioreaza

valoarca afe€tiv, unei identificarj cu tatal. Dar, de la o.vreme' fiul de negus-

br se indoia de acesl simbol al forinei de viala piteme: Con$ientiza,

concomitent cu frumusepa lor, goliciunea acelor lucrwi; Eindul morii nu'|

pdrdsea nicindatd pentru multd |rene ". Idefitficarea cu ratal se traducea in

visAri megalomane pe tema marelui rege": fiul de neguslor se vedea murhd

ca un rege rlt,cit la vlnitoare Si citea cu d€licii isloria glorioasa a rizboaielor

unui 'rege foafe mare din timpuri tecute"". Curind. acest "mare rege" va fi

exDlicil desemnat ca imagine a 6talui: ln clipa ln care l9i ntfeieg€ luria de

copil impotdva tatalui care puna mai multn afecliune bognliilor decfl copiilor

sai, isi di seama cd nurele re|e al timpulilor ttecute ar fi murit dacd i s-ar

fi luat ldrite pe mre le cucerise""De{i fiul de neguslor s€ iden.ificd cu figura latema a marelui rege"' eul

siu ramlne extrem de fragil. Prezenla servitorilor ii tulbura solitudin€'a:

acesria se invineau in jwu-i ca ni{e ctini Si, de{i nu li se a&esa deloc' ii

siaea nereu prcacupali sd'l setueascd bine. De accea tncepu sa le

ltndeasod din cind h cind ld ei '". Aceastl neliniqte a fiului de negustor ce'

aansforma lntr-o adevarati fobie in timpul verii unnrtoare' cind se inslaleaza

lnsotit de s€rviiori intr'o casa de Frn; se crede spionat de ei $i nu se maigindeqte declt la ei: ii sin4ea tftikd nai riu, rnai intens dectu el insus;

Pentru pfoPria-i persoand sinvea Meori o usoafi tnduo$are sau o oarecare

nir.tre . dar ei li inspirau a misrerioasa angoasd'n'-in mai multe rinduri (in insernnarile sale la G€scrlecli und Chardkter de

Otlo Weininger, inlr-o scrisoare crtre Slefan Gruss)' Hofman6ftalpropusese o parateh lntre acea$e lragilitate interioara a fiului de negDstor liun citat al lui Keats, care scria i|r 1818: 'Ctttdnnalluinaceeali incdperc cv

ahe pers,'ane. ;t da,a nu lint ,uJund^t i, nPd alia atuprd 'r?qliitd

spiritului her,.ttulci pt.'priul neu eu nu se nai simte alAturi de el insuli tiidentitatea Iiecbei penoahe prezehte incepe sd eterc'te o Preslune a'upra

nea intr-afa o hnsurd i:ncit ln scurt timP mn simt anihilat " Pe Ker4l6 ti.prin el, penlru Hofmannsthal, fragilitaba eului caracterizeazn geniul poelic'

deschis catre lume Si calre celrlah, devenind sensibilitate in $are purA.

Paralela cu Otlo Weininger ne permiie s, PrecizAm adevitata naurrA a

nelinigii care-l macini pe fiul de negustor. La clleva pagini dupr analiza

genialilAlii ti cirarea lui Keats, Weininger proclana ir' Gescllecht und

104105

106 to7

Charakter:"Feneia absol td nu are ex"'" Feminilatea si genialilatea se

dezvaluie ciudal de aprotiale. in continure, Weininger va trebui dealtfel sa

reqmoasc, cA matemital€a reprezinti o forma inferioar, a geniului" Prin

fragilitatea eutui sau, crcarorul genial se dezveluie ca fiind profurd ieminizat'

Fiul de negustor este sfitiat, ln prima patte a povestirii, i,ltre identificarea cu

inaginiie pareme (in f3'lasmele sale de "mate rege" !i iubirea penrnr

obiecrele frumoase) $ dislocarea, adicA feminizarea eului ln prezenla

senrror i lor sh' . De dceea.eniroarele i r insp|ra u; arnesrec de f}c indl ie l i de

repuisie, in timp ce, fa16 de servitorul seu persan. manifesta un da|amenl de

in oglnrdd. Ndrcis descoperi un ctup de femeie. O datA, a zarit in oglindainclinatt o tinirl {atai ea raversa o camera adiacen$, uSor inalFli: in

oglinda,loiusi, e.r ristuea spre el din sinul adlncimilor [-.-l Ceea ce ea p'r€a

a puna cu atita eiorl Ei solemnitate, era [...] frumuselea propriuiui ei cap cu

greaoa podoaba de aur intunectl ti viu, lnlAgurati in form{ de melc' de

fiecare parte a frunlii sale ljmpezi, precun o regine pomind la lupid"'-

Chilul femeij razboinice pe care Narcis o znre$e in oglindi reprezinti o

aneninlare. o agtesi'rne. De acum incolo ptolestul viril" se an ridica

impolriva chenarii femininului. lncapabil sA suporte prezenF lizici a

frumoasei sale servnoare. fiul de negustor pnrlse$e casa fl cau1. s1-qr

calrneze tulburarea crufnd indelung o floare a carei forma qi parinm' sax o

mirodenie a ctuei aroml evanesce a sI fie astfel itcft si_i procure pentru oclipa cnzalia de posesirme calml a famtecului delicios pe carel raspindea

servitozrea lui, lulbufndu I $ lipsindu I de liniste "'. Floffea sau planta

aromaticd inEuchipeaza feli$i, prin care incearc4 sa masch€ze nelinbtirorulrrup feminin".

Un eveniment accelereazi polestirea: fiul de Degustor pnmelte o scrisoateciuda6: 'scrisoarea nu puna nici o sernnaturi. In termeni obscuri. acuza pe

seFitorul sau de a fi comis in locuinla unui sdpin anterior, ambasadorul

|ersdn. o cr ima Jhominabi la. Aulorulnecunoscul l r ra d nulr i penru seniro'o ura violeda, iar scrisoarea facea risipa de amenin1tui"". Naratorul nu ne

spune nirnic in plus nici desPre crima repro$ara sei'r'itorului' nici desFeameninlari !i nici despre aulorul sctisorii. Sa fie orre vorba de un mesaiadresat fiului de neguslor de proPriu-i inconstient? Crirna servilorului se fi

constat ea oare in a fi provocat dorinle homosexdale $Apinului? Scrisoareasugera odre nsct'l lemini/arij. acuTaria de homosexudft!ate: in oticP ca7. jl

scoate din min|j pe fiul de rcgrrslor-

ln.erprelii "BasnNlui" 3u sPeculd adesea asupra semnficaliei acestei

scnsori de ameninlari!. Indicalii dinte cele mai preloase slnt oferire de

Eugene Weber, care anintetle ca fnarul Hofmannsthal scria povestjrea in

chiar anul procesului lui Oscar Wilde'". in 1895, Oscar Wilde, intors dintr ocalAtorie facutn h toverdqia ptietenului siu, Lordul Alfted Douglas' gasise laclubul pe carc-l ftecvenra o carte poqtah injurioasa scrisn de tadl aceluiprieten. Wilde facuse imprudenla de a intenta ttalui un Prcces, dat Proceduraavea st ia o intorsAturA Foa$A $i sa_i aduci, o condaiDare de doi ani de

inchisoare pentru atentat la bunele mora\l|ri. hoc;ul lui Oscar Wilde avea

loc in pdmsvara anului 1895, iar ziarele, la Viena ca $i aiure4 li rezervaseralargi spalii. Prirnele dndud din 'Brsm'dateaza din aprilie 1895. Amanuntulde ftra lndoiah adevaratul snu s€ns unei scrisori pe care Itugo von

Hotmannsthal o adreseaza tarilui snu la 9 augrst 18951 'ln acealtd istorie nu<am vd sd spun, ahcel)a .lectt emct ceetl ce <vrea sn sPund' orice Japldiven din ziarc "' . Dn acea$n pers?ectivr, mesajul adtesal fiului de ne$stord putea Ii de acelasi tip ca scrisoarea Primiti de Oscar Wilde.

Fiul de neglsior se hotirrie sa iasi din casa p€ntru a scoate afac€rea lalumina. Povesllea ili schimbl riftrul. In timp ce Prima parte descria existenlaindolenra Si srar i te suf leregi conremplar ive ale l iu lui de neguio' . po\e$lea

continui cu o succesiune precipitati de €venimente, care se Ya lncheia cu ocatastrof4- idaquirea faptelor asculti de acum lncolo de o cauzalitat pe cltde imperioasr, pe atit de mistenoasa- Care este impulsul care ghideaz, pasii

fiului de negustor, lndrcptlndu I s?rc cader€le cele mai rau famate, tu stradaprostituatelor Si pdntre cocioabe? Ciudata sa hoinireah prin ora\ul toroPit desoare aminte$e de cea a lui Aschenbach, eroul din Moarte la Venelid' Poropirde dorinte homos€xuale, pdn vechile cartiete nrpadite de ePidemie.

Arthur Scbnitzler, mul dinEe primii care au cilil Basmul" htiHofmannsthal, li scria acestuia in noiembrie 1895. "Powstirea I . l se scalddin lunina verde.albdsnw a visului..u oaaz\ii ntst.tu4s? i va\i 'vciulitul amestec dintre precizia unot detalii ti paklarca lucrarilorpa icularc, care caructerizeazd isul. Dacd e sd'ni innginez a|enturite

fiului de nesu.stor c.t pe un vis, le 8ds€sc loarte tnduiotdtoare "". Ptelttlr,d

sugestia lui Schnilzler, Donif Cohn a sugerai o lecturi a celei de a doua P,4ia "Basmului" ca un vis ale cirui elemente at fi tnprumutale de la realita€adescrisa ln prima parts".

O asemenea perspe€tiva permile sr lnl€legem de ce "Basmul", fu cea de a

doua parte, basculeazi ln fantastic- In concepfia lui Tzvetan Todorov,

t

fanta$icul ia naqtere tocmai din ezitare, din incerlitudinea cititorului:evenimentele care nu pot fi explicate p.in legile lumii famiLiare iin oare denebunie. de yis, de suDranaturall'o ln cazut ratacirii fiului de neerstor,fantasiicul ilusx€aze perfect analiza propus6 de Freud ln eseul siu din 1919desprc Das lJnhzinlichc. Una dintre fo.mele "nelinittitoarei straneitn$"apare, dupa Freud, odaia cu tema repetiliei legate de o compul$uoe asubiectului care cauta se repete experienlele p€nibile gi angoasante cdtora nule-, pulut face fala de pdma da$". intt-adevff, lrl "Basmul" luiHofmannsthal, fiul de neglsior pomeite fu cautarea acestui element femminpe care I futtmpinase angoasat ln pdma pane a povestirii.

Povestirii con$ruile ln sl1l|ul celot O mie $ uM de topl i se potrivea onaraliune guvemat, de legile visului $i al; inconqtientului. In eseul sAu din1906 despre O nie $ wa d? ,rprj, Hofmannsthal sclj.^: 'In tinercFa ihi,nilor,h sltnudinea safietului, ne afan in mijlocul unui oraf Ioarte nare Ynisterior, an ninldtor ti atrdgdtor, prccum &rgdadul sau Basru. Seducliile $ameningrile se anEstecau tn od straaiu; ininile nottste sinleau ostranietate neliniftitoare {i o nostalgie; ne temeam de solitudtnea interioara,ne teneam sd nu ne fitdcim ti totu.ti cumjul dorinlei ne imboldea fi neinpingea pe tun|ul *urn lahirintic '" . O nie $ una de nopli il lndealnj,l pecititor sa FeacA acea 'Porta Otienti! desqe carc vorbea Hofmannslhal lnIegAhrn cu Viena, orasul psilanaliz€i frcudiene: "Po.ta Orientis care lardcale liberd nisteriorutui Orient interiot, donnia incongtientului"'".

ln ciutarea elementului natem ti feminin, fiul de negu$or inttA lhtr-odugheana de btutier, atlar de un bedl montat pe o btotA veche; vtea sAcumpere bijuteria penrru bitina sa s€rvitoara 'Era coryins cd o vdzusepurttnd a bijutetie asel nndtuarc, pe wemea ctn(l eru innfi'i3. kt pirnavmianta a "Basmului", bro$a era destinat, rinerei s€rvitoare"- in dugheanabijutierului, Narcis l$i ztues.e pent a doua oatA dublul feminin ln oglindn:"Cu spirnul Eolit, prh)irile ti rdtdceau peste unnrul bdtrtnului {i se oprira peo micd oBIinM de ntnn, din aryint, cu lu:tul pe junntu e {tcrs. Atunci,ivindu-se din stfifundwile Mei a|linzi interioare, ihttSinea .inerei Jetetnaintd spre el, incadratd de doul capete lntwecate de zete d.in bronz; si,rqitinp de a clipd cd famecul prownea nni ales din umilinlt ti gruliacopildreascd cu care whgrii ti Bttul ti purtau capul, un caP de ttndrd.e8trd'"'. idflnirea cu elementul feminin din propria-i con$in4ie bisexuala,peffu lnnia oari resimlitA ca o ameninlare Ii o agtesiunc, este acumomamentati de fannecul copilrriei-

La ieihea din dugheand, fiul de negustor se hotiraQte sa teaci pnn curea

din spaie $ se cufunda ln|r-ru| domeniu mistenos simbolitnd o iniliere

erotic, -unde se lnvecinau ln mod straniu voluptatea $ moaiea. preveslrte

de florile "infemale": Fiul de nelustor se indrept4 cu repeziciune nergind

in lungul peretelui, sPre sera cea nnl apropiatd' pdtlunse innuntu 11descopei acotn a nu\ine de narcise $i de anemone din sqecii rare tihinutlate " . F.eEasim ,jci tema serei ca simbol al depravarii sexuale' a cnr^ei

frecve4a in liieratwa "de sfft$il de secol" a remarcat-o Roger Bauer'- In

Pornetul lui Do an Gruy de Oscar Wilde (1891), Dorian Gray z'rea in

spatele ferestrelor unei sere chipul arneninl4tor al f.atelui fostei sale r]iclime.

Sibyl Vane. Fiul de negustor ate o intflnire analogA: 'Meryea incet de'a

lungul perclilor din sticld ai celei dea daua serc' cind, deodatd, tresa

iny, ozrr IJn,hip onzne t. tl prhea liPtt d? Iercatt, d l l. Coptlul'arcJ ti e

Ia,a a schip ,,"n geJl s,nan'a in ^ud

uinitur .u adote!ftnta de ctncr"rre

zece ani care locuia in cara lui ""Ca ti prima datn, fetita incameaza inocenfa femininului agtesati de

inhibi{ii care-l face pe fiul de negustor prizonier al identitqii sale masculine'De cum Dttrunde in Datadisul femininului, fiul de negustol ndevine cal'ul

copilei ci reprezenta propria-i feminitate refirlaB. O ia la goana cuPrins de

angoasa. copieqit de sintimentul culpabihalii. incearcA sa se lntoarca lnapoi,sa regnseasct lumea ocrotiti a estetului Si a "lx,ryelni reg€'t Dorea cu

inJldcdrure un pat. Cu a nostulgie pucriln, se Sindea Ia Jrumosul s'nu pat atit

.le lr.tt ti se mai Etndea si la Paturile Pe care narele rcqe din titltPuril'trecute Ie tndtase pentru ei-tnsu{i gi peniu tovotd{ii sdi in cinstea cdsdtorletlat cuJiicele reqilor inlinti. ""

Aceasta viziune dtu urma. a unei masculinil-4i riurnfltoare, s€ dovede$t€insel.roare: in fug. sa nebure"sca inalara paradisului feminin fiul de

negusror re simr€ inrpins inspre o viriliLare btutal eletnent L -tntre tthlp

aiin:ese in lata und case s(un(lc wde'l. nu rnldali Nu's d'ndu lcom

'i"a" *t. lr'sDatele unci tere:tP.u sral stdteau nni nuII Juldali ct

chipuri Sdtbi ti ochi t/iE i, c\re'i stigafi ce\ja [..]. Dar nu tnetese ce

,orau'-. strigatut soldalilor cra f6ra indoiala insulta catan€i adulmecindba{batul feminizat Brutele masculine adunate ln cutea unde ajwge fiul de

negxstor searDinau cu ni$e ocna$i jalnici, ingrijind nilte cri' descriii ca fiind

url1i, putemici $i infrico$ ori, aidofia callor camivori ai hoardei barbarecare. fn oovestnea lui Katu^intifilard Ein akes Blalr, "Un vech; pergamenf .se strlnge rn fa1a palatului bArtlnului lmpnrat tJnul di re cai 'tcerca 3d

nu.tte ; dinlii ;di t'ai wdrul otnuJui carc, tnqenunchi^t' ii cu$P coPita ''

108 r09

Cum sa nu oe arnintim, in acest coniexl de ftica de cai a micuiui Hans' in

c^zul cnruia Freud analiza, in 1909, fobia unui copil de ciflci ani"? Pentru

micul Hans. calul reDrezinri ob;ectul urui interes s?ecial llr faza ln care se

aIIa. Dr€oLuDmdu-se de descopenrea dilerenlei andromice dinlre ma\culin lif..-i". ftiiu de muscaruta calulLri sernnifr'

' In ca-tul lui Hanc anFo'sd de

castrare, legata de fobia faia de feminin in aceiasi t€xt' F eud aborda' lnr-o

notn, cazul lui Otto Weininger"in fata cailor ameningtoi adunali ln cunea acesrui cvanir de soldafi' fi01

ac negustor slmte angoasa aneantizirii eului snu'masculin 'in acea clipa'

calul-ihloa^e .aDul r\e el )i'l li\a tu dahile ruLtuP talanrc si

ro olotind ".hi inlri, "saun 1 1 ln rclo o'""ru' np ingr'-;|tr' liul de

nel .eor refizu fullefitor un chip onen;sc demuk it'lt I l ;tiu cd era

chipul strinbat al unui om sdfutc gi wit pe cate-l ziiise o ringnd {i unrcd

datd in naSazinutui taldlui sdu. $tiu ti cd acel on se stimba de fricd' Penfud oawnii il ameninlau ' dci tL,?a n ni\a o nq?da Mtc dc out "i

nu wio

sd spund da unde o ovea.'^ Angoasa caslririi este indisociabila de figura

ateiui: fiul de negustor hi aniffelre o sceni mde, f,ra hdoiali, tat snu

ordonase s, fie aruncai afari din magrzin un ho! suslrins in flagrant delicl de

necinste. ScenA ln care unilirea vinoYatului nu ire egal decit ln atqtputemrcra

arneninlitoare a latnlui-Fiul de negustor face o mi$care greqiu Si broEa din beril se roslogoleqre

sub copita caiului. Odaia cu cumprrifea bijuteriei lncepuse penttu fiul de

negustor cr tarea mamei, a fenininului, cufud tutrem a de 'protestul viril"

al-propriului incon$ied- Acest simbol al dorintei sale de feminitate l1

parl.gte; precum tnvinsul l$i arunca insernnele la picioarele invingatomlui,

sperlni, poate, lnaurarea. Dar nu se lndmpli a!a: Se aplecd, calul il lovi din

ioate puierite cu copita tn coaste {i eL cdzu pe xpate '* Nu a fost crulat d€

cast are. Moare lamentabil, genfnd "ca un copila$ u de d rere' ci de

disperare, in tinp ce dinlii ti cldnldneau ''''in cazU noni de negustor, distrugerea eului resolns narcisiac nu

reDrezintd ritualul de iniliere care ar conduce Ia reintoarcerea femininului

reiulat ti la satisfaclia unei lmpliniri bisexuale. Abia transgresiunea Lordului

Chandos. care consti intt o deschidere a eului spre feminin (sub ibrma unor

suri fuzionale misrice), pare a asigua salvarea acehti 'unrettbares lch" D'ar

$ Chandos declarl ca "nu 4r p ea explica nai bine prin intermediul

cuvintelor ralionale in ce consta aceastd arm'kt' cdre ne tratersa Lumea tn

tntregul ei ti pe nine, cu plttilea ei suspendatd, nici cum tni de\ienise

ppt.?rIfitla in' t Hr n n sulrc to dau nJra'ii e)a tt drula^mi{drilur

tnkrne alc nr'uanPl," melP oualc r"tgc'Ii(i tinBetut neu >t2,le ro re

conrnarahilr volLrptalii suflelulu, Seelenwaltust' lngaduita lu; Schreber detn

drt, ce s a acomodal cu noua sa identitate 'feminind" ?'

3 Schrebet si KuLtwkritik

''Memoriile" lui Schrebe. acordau lm larg spaliu delirului privjior ia

orotestantism t german qi la evrei Capnolul 7 din "Memorii"' unde sinr slrins

i;;;i;- h" ""

"acetaqi -coneor criza poporului serman' crc$erea fo4ei

""'.il"irrn"iu. a iudaismrlui l; a slavilor' in fin€ izbtrcnirea epidemiilot de

leori si de ciumi. lmbraci din acea$A perspeclivN o imPonanli deosebitl

Ci"ur iu; Otto weiringer, a ci{ui lucrare Ger'l'lecfu und Claruktet constirnle

"'-i*-ia"uil proeJ viril" imPotrjva ameninlnni de feminizare coplelind

"ut .i in *.n"tut cullura, conflrmi sdnsa coneniune dinte criza idendrafi

*""i"ri"i ai* de feminin Iii unele obsesii: declinul protestafiismului

-"..r" "tr";" conoaal de mas;rlin in opoziiie cu caloticismul "feminin"'

iegarura dinlrc elemenrr evreiesc (sau slaY) $i feminizatea generalizald'- in

fin'e rema epidemiei farale' sinbza a tululor aceslor nolive Examinind

nremonile 5i scrierile inrime. aicisitudinile senimentale {i avedurile sexuale

ate unor pion;eri ai celui de-al feilea Reich (Emst Jijnger' Emst von

salomon. Le$ow Vorbeck. Rossbach. erc ), Klaus Theweleil a ajuns la

concluzia cn inuta ma4iala a aceslor eroi virili ascunde un eD slab' ce se

"i.. un*titir, de mareea bo\evica" sau de "cloaca iudeo capitali$e"'

conslrr l dsinr i la le cu lmaginea temini l i i l i i perve'e 'Am Durea def ini in 'enl i i le lu i Schrebet returnd lomutd lui Winnicon'

dunr .aie arr,ari ri ctewt'Lut lcd'nin al pa'!?ntului Jes' rp?r'd lt.nut

t.i*^,' , "

, ,u,n sell-r/ Prin melmonozi sa in Iemere rcare sennificl

eliberarea in sine insuq; a elemenruld feminin refulal de constitulia sa

biscxuala), Schreber umere$te identificdrea cu mama' avlnd dr€pt corolarl

."nust"..u *"; idenril4i masculine autnrice, prefetabili celei a aoelor

)ir'.i,i, na**"n" M.jnet. .i..||''ne cde Fle{edrntele schreber Insuii

,"'..it,|., p]., r" -.rr"dia sr' un specirnen ln delirul lur Schrebet aceasta

preocupare se transforma lnir-o liziune megalomaniacA: si dai na$erc uord

ia' ' , "

un"i Fter Inrr-o untanrrare renascuri ld s ' l 'oncurezi pe Dumnezeu

,"-.,""ii" *"1 noi lumi De dlrm'nrPri le S' hJeher rl Delinr$e$e proPria I

rn""n.] . . . . \a inr impla crt DumneTett d '(a \a fr : i l i r sa q desmrc? sinCur'

fArA Schteber?

110 1lt

ln acest momen! narcisismol psihotic al lui Schrcber atinge paroxismul

Or, literatura impregnatl de filosofia post_nietzscheanA a inceputului de secolinfa!$eaza fanta$ne comparabile: la Rilke, de exemPlu, care nota inl9g9 "Afiistul nu w rdmtne la nesJiryit df partea Mrhalilor' Atunci ctndartistul, nai aget, mai proiund, va cunoatte basdlia ti lo4a prcc.eatoarectnd ra trdi ceea ce constituie asLzi unris pentruel, atwci bdfuatul w pieri

Ei se w stinge pulin cite pulih. ArtistuL este etenilatea care pdtrundc tn lirulzilelor'n.in tema fuzfunii eului ani$ului cu lutnea! care se regase{te conslantsub para fnirului Rilke. putem frri lndoiali recunotrlte dorinta de rcstaurarea idenrifictuii primare a primei copillrii, asociati elemenfirluj leminin.

La capet l unui studiu inspitat in mare misura d€ reflecla asupra cazuluilui Schreber. Robed J- Sloller conchide cN sentinedul de a fi mascul precum

ti dewoltarea ulterioafi, rnasculinitatea, sint mai pulin solid lnradacinate laba{bali decft s€nlimentul fomelitl$i Si al lerninlalii la femei. Daca ata stauludurile, inseamna cn barbalii lntrelin, inca de Ia inc€putul vielii lor, o reialiefoArte intima, de natuil fuzionala, cu ntama. Cltdr ]a bnielelul cel minarocas, sentimentul apdrtenenlei ld sexul masculin ascunde o leqdtud neiprimiti,d tu identitatea nwrneL Ia Jetitd, leqdtura cu pncina nu iace dc.it sd-iintensifice sentimentul Jenelitdlii [...]. Ataclia pe cdre o rcPtezinLd o noununiune cu Jemclit1tea tnternd ti tn|nze{te gi ii caPtireazd pe bdtuali; estecintecul sirenei. Cazul Schreber ne-o demonstreazn.'"'

Aceas$ aractie-respingere constituie o sursA de inspitalie penrru o marepane drn lilemtura, arta $i fxlraltr'ril de la sft$itul Si lnceputul secolului. Eaeste stins determinata de o crize a modemizArii, interprctata $i irait1 ca oalirmarc prca exclusivislA a valorilor legale de elementul masculin. IncerclndsA lrmweascl ce lntelege pdn Krlr,4 Freud propu'],e,i Das UnhelaSen inder Kultur- o formula simDla. definind ca civilizatoare (kuhurel[\ ltarr'activitilile qi lalorile carel ajuti pe om sn devina strPlitul limiriului Si sn seprolejeze impotriva violenlei fo4elor naturii' Freud aW^zA deciralionalita@a Stiinlifica $i tehnica ln fnmlea valorilor civilizaliei- Pulin maidepane, insistd asupra celeilalte caracleristici fundamentale a oivilizaliei:aceasta instituie o ordine de drcpi, la conslituirea cireia toli (cel pulin cei careslnt apli penau viata sociali) au coniribuit prin sactificiile lot pulsionale,capabih sr'i prorejeze (s b rezerva aceleia$i exceplii) de Yiolenla bnrtala".

Codificat4 in termeni de drep1, moralitatea esre deci asimilati din capullocului cu un contol asupB narurii i erioarc. Aceste detiniFi ale lui Freudsint clasice Si nu aspirA la originalitale. Ele au insd meritul de scoate in

elnlen$ ixptLl ca lalolile civilizaliei sr leaga. irt 'onoeplia

lui Freud' J'

elcrrerirll nrasar'in irelate de *nlinre fali de obrrct) Or' iocrnai un astlel

dc puncl tt(: redere este conleslal de nlodemilatea enerica li kulturkritisch'

I I I . ,

1 \\'enirit.t Atidkd K.li.l

oe*:trie.:rr tLnd Chdrftlet d. O11o i^'eininger coicenlreaza !i duce h

ir{orilrn iradilia occidental, a miso8itiei, iat lextelersale to1 fi inrerp'etalt

. ' . r .pr" . ' , ' , ' icr J, \ i l i .7du' rc j r r is i \e ) i dul ! r ' tntc. Lnle:nerar ' fe pr incipirr l

pre '"rcr '+ n ' . r r r ; n. . l .Ltu 'a . r r_ ,1u6'n ' 6annyr"f ia pe t are i_an

;.".r..^i "".

sc\thle.:ht tlhd a:hd/dk.?/ nu :e Preocupn insa oare in egal'

r)lisu.i de t nrba! Si dc feneie ? D. nngolseie nrascrlinirlui. dat a; de''infe'orilarea' tennrinultt? Diatrilele aniileministe ale hji WeiningPl

irldeaz, o cnza a mdscriinuhri, in chilr l)aredc ;hrslrati de siDuciderea sa

(;?s te. h, rid (hardktel .eprezinli un ltrigil de dispe'a'e ri o nartLrisire ;r

sl.bi.riunii Wenringer nu u.iite ferncia (fernlniraieaj de'il penttu ca se rem:

,je ea * sarr penlru .i i l]oari, o nostalgie ttulrt'i- El lrimbileazr legile

palrialtrl lui I'enlr! ci i se pa,e cfi asiil-l ia inslrlatca un notl malrrlrha1

i;uirl' or. Cetbrerz, iastul ti sllemnnatel lnasculin lui penlru a ft:ui:a r'a!

birlj C..a,len(a vi.ililrlji srodenre- SL agalr in cele dit 'rnna de ideaiul

{leni,ritri. rr ltare si I s.onli d'n ilnprsitl d Ges'}'4:ht un'l (lnrail'l

rcinrcgrindu-l in a' i(nl;a !ie1ii, ideal .ar:: se doledei1. tusi' in cele drn orm'

. i rn. lour\ , r iarur i r .Augusl Slrirdberg il considera fe Cl.lo Woininger ca FJe nn ger{l

.onl'.i."'. int o *ti".'^'e ddresati ir. !901 iui Artur (rk, Gerbet prielerrul

inriln nl lui Weinhge., g?isini acelte cuvinre: Cir'e'ri rielit ii 'Iewnis"

inr('i)rkiril. "'' We;ninger ar fi .efDzal co llrtoni!:.rl moraiei rdealisle' despre

c . s. une ci ;nealul sdu anu.s q,ii'l lomn c;tt'itortu din dr4Ltrrc'

."tentenrui truyesc fnnl atceya! *i rr,lttt R .) pasiunr 4 luJletului Ddr un

dsen.n.e itleat c e trfftdrl subniMt le un 'I1asi-t'alism' A(castit

arture 11 lace rc burghe. faat? senlibil l4 SLuttu tlecottufi l1 t'

parnrgrcrJie El ,,;" .","; p" buze uh 2i tbet.j;n! "" weininser de'r r1i

ipcri;iile motalci n1o$eniie de 1.. Kanl - care avea deja difiotrltilr sii

inlesreze in erica sa sexualjtatea conjugali. lolerala doar ca o teminiscenla :i

Dnn;ii animJle la virsta raliunii Practice- Weininget gindeire pinl la capnt

adica pini Ia absurd. rendinix ".tngelic," .I etjcii kamiene Cautatea sa nie;ca

esle o ciutate aPufiltl".

3t12

in acest sens, Otro Wejnin!'pr li searnturn lui Antonin Aiaud, "rebunu!"care sc tr inspre femei, cind intilnea vreuna pe culoarele nzilului Rodez.faclndu-i oslenlaliv cruce. in ce,e doui opere (maj ales daca ne::indim lrUber die letzten Dinge Desprc t.tpLrile e/rtne de Yr'eininger) intihiioraceeaii fascinalie pentru astrologie. xlchjl11ie. oclrilis:rnr rceeersi ciuiare aUnil4ii lucrdnlor, care ar duce la rm androginisn orignrar, la o srare care.sorie Anaud ln flllosabdle, reutlette b.irhatul ti Jeneia p.lii ottilt. UNUL

ti DOI, ri nnrcheazn sfnsitul cantratticliiior""'-. ceniul wcnrjngerian esle''b1rbatul-TatA, nici barbat, nici leneie

16la &rc \\seaza Arhud.Eiperienla loralj|alii pe care o Irce Ge,riul-njcrocosmos al lui WeininSer

se reduce la o experienF a v;dului, a no4ii in vialii. la cee, ce lttuud numea'dpetitul Lle a nu fi - Soliturul o fizbundt Rdul irindu-se ha knebreleFeneii, prin In4a pe t:are t.cmdi e rtin,r'entat-r. Forla &k i a fost n.cefurapentru a se desprrnde i-a d4t o lbrtd i erli. I Era L l.4d de noa

". I

De\tinul Nnstru al tuturor (ste un Deltin de Moafte. Un ciclu ai LMii s ai cheiat"". Penrro Arr.drd. ca qi penru Weininger. a refuza femeia, lnsealnnix refuza exislenla.ln eu, a cd,d ilqr.zik)r carc arcd {i care i1a p ri e dinnine, d dih ,enehrcle .arc sali{luiest ln nine. gi h curiui nk rd nni fimin.deLit: nase obs.:end a celui carc .ini.ste inte sKlha [i ]ical..'" Aspiritunliza can'e^, a reconslrui Mascuhrtrl, :i nega inrudirea .n latel $i rnrm4a treca trupul pina ra:nine curatr trup prlf" tr p fnri s"^ sru orgr,re: 'lr"no-raai , Iniliere .nperia{^ w f lrudul a.estet Mlrli Si dt k)t te jine d(sexMlitat? w.fi ars in acea d lnitierc sutletioaft, iat vnpaia prcichimbafi ihItlili?re. Pentru d rcin.ttauta oriuhde Sltprenatia dhs.Iutii a Batuantlui. ''

Misoginia metafrzica" a hi Weininge. ne poalc duce cu gindul la FrnnzKalka, tu a,reerti rllisuri ca la Anlonin Arlaud -o panlell lnlenreiata. {ieasG daG, p€ biagrafie: ,srim ci Franz lkfka i fost infldenlat de Geschle.l*und Charakkr". Oroate de sexlalitate se exprini ln jumalul sau ,lir iSlj:

at: tu l .a pa?of. ,a ! !^ , i ' t . dc \ t t .^ . t .c l tat +t .ht

arcetisn p!tibil, tui ,ist:etic dech un rcLibatar, ,etleihtti p(t$n nin( unicuposiliilitate de a supa d .iisantil Du ea7 t' O scrisoa.e calre Milena dinlS20 sralrile$le o p.traleh de arela$ ip qeinirg€rim inre sexualilete t')ljd^it^le. Ttupul meu, adescd cdln ani ir *,lL! din naL zg|dul find l/1insupatabil de acea dorikld . unei tu:i hni.ii ar un lel .t"Me, cerdrc.tping.itur. jenant, murd4r. d.!r pt'.ttlbil chiat in Luctul crt ai bu" dLhceea Le-niJu.lal aelo, eru pulin din dtra, an anuie nirns nepldcLu, pulhsuU, pulin xrtl Aceast.i tlukiun( a,)ea .ev din errcul rdtaicitur tirit in m.)d

ahsut(|, u1tt1tt, LWl i4 nl')tt ahsut d printPo lumc abswd 'le

nu /1]"ti ̂ ' O

:li*;;::*:tl" ;;lrti'"'l*:h:Tf 'lil ii :'.'J:,'i! !i':]J::i;ll:::*f l-* .:*:l rtki, j$ mk {#*

rcl i de a inc^ma renral;ile !si- amen{'1'nre s'

'*:1":ixi::i:^fi:':;;1.'i1l;Tlx1.i'. o ncrafizi., a n,lsdlin"l"i unde

n'.i*u,i "',.',,r,' r,, ideniilic'i,:'''l :i::i.iilii;'l1;r:l1y:l:,."l'"1;;:,:;'.*fi#::$ff:;1il1':'"::'::';,""" in ce,e ri. umii spre u';;-i: ;;; .*" * ," .:,.':i ":,::.Tl;ii",,.,,,iii.ll'ii,$l,,'il,il:l,i: I l:*;;i..*ii*'" iilitf ilir1'r[*:rui1*i3 l;l:l ;:il;*';,::,'l,;:.'l"ill"T' lll;";";l'fi ,;; .,'.i",ni- "^"';i'.,*ii" ,

i . , ' " . . , , . r , ,1 ' ' r , ' r . utrrr i q inn' ! ru p I r ' : lJ \ornrer lumi; r ro ' 'eai ' -

i , , " ' " " , , " . le ' rn nJ 'u i 'n l r ' r n ic J ' r ' 1rr1 ' r " l r "drso ' r ' ru!

1

. lorL a, arur rn r 'ma rr I I Fi igtntr l l '

2 Hrn.:sertnLttaLc anris'tMlitatc: xLaldtLi'ndea i'ntu!ihili

In Get:hlet:ht untj Or:rtrlre' lrtul incef de 1a tliscxualilal' Primn pkrte

;.r]l;l.t ;i::l l':;;:11; :' ill:':"ll: il':'l':I' ';"' :i:"':;:,:', ;k;'"::jr:;i**ir, ,y,t**tnurru,:':m;t:r"tr:]il,!:'JH t',i,1..iu':l:*,f::{*i.;i'*':;:;1, ::;':,:;i.:: ::il":::"i i:",:;"{r :x i :iii;::*:i "; i:: :i: il k, j ;Y::;::r;;;!i,i,::l!,'::"',:;'

j!;li,:[il"l"*,"'1,:,.,"nenea d'|ibair( es'ie "ei"'

"'i?'i'.;ru," a snblirilr rolul nalo' pe care bisexnalitalea ll joaci' la

oi,,a"irii' .,", -"'r''",'1 .t*'1"':::,-':;1:::;"li5; :iJ';"t',"-.',,ti::;Feren./ i ' Or. . "esr" d i ' idcnl" cu pn\re

ii""it" o" '"i**

o*'ipn!" tn t"garo'a "' tenit\Lao^ Fetrcite tint tetut

115l i4

!iI.

ir,;." .#,{.ii!l;!f , ;Ti;";i;tilI"fi :::.,11:,i:l ;f : ; Ja..tetar w.t ciJfi!:,)itlt. i, iin,t ce f?l,j.ii i:.t pulin *,., ."**,..r.ai,,," .,j:,*,,";";;fu:i};[* jfu:ffi ::ifr *: l]:::,Ti,:ffi :riiiiezd1. ijin s;npjtr i,rensiricnre i: ;",;; i,j'''.lii"iiliX" lll"'-:iH: l:h r" .u.r1i tar . , , nf l : rnd,- . Ontu:c"rr l " n osrhur-ne,/ . . rn iJ.ututur \ r . , " , " . . ,_:ilfi'':::ill tllll :'lil;l:T:,;,:: I i::l"i:, : ̂ - ̂,* ."" , ,,,;," ,i

, r" #'* sili T+ri-llr:].;xi1}ir,.',:,1}, :rj';T'".';;:^:,"', ;::; ̂ . ,i,, :,:,t,":;i:, J :,,,: :; ::,;;:' ,ii,:,:':;::: i::";::,::i*:' ;:.,:::"::'

- .i:L;:':;l:liff ,I:llr: :":lyi:

".jj,r.{''!;:11. r.ili ;iiil:i# :1,;,1ft lil. :l ;",ptil:l jumdF sL' n,J i rnr ' . t ihoto3.. r r"r , . " , i i c , ,nor"nr"r""

" , " , : . ; , . ; " : :c- &ea.sri srate originff, ierj!rrd, J"rnrorit rn

ffi "J:H;': ff :iit';,J# +,',;;'*'j,!"' liiliii'r"::;':ii';drcnLrrdrea,p:,F.,unii c0,",. ' ' ,",,,,*.,"

- ' iJ.;::.Ji j;."":" ' - '" -t

#ilT"J"'ilHT:,j1, ,ij',,nt,iijl '; *;::'rl:1, " x:r:trljtj;T,ffi;"',.ffiti",- *,.'":.:janarizrnd, cu areuDente s.',;;";;";;";iij,l'i

"lX,,il"llT],"il":ifr::lr HofmJnnsrhat"l sao Ia Kafka',. Dar un ase

61i.4^r;ini:i#*1iTil,-*i$:*T}#trl,ii|9h." -^*li"tu.

care ni se pare srrins r.g,r a..in"as;';a""u .nir..

Dei! ia ilaDdehire lnflnearr c rra eseminiloui f;{i d' sexlrll!4l'x

''nrmralli ci|r'e ",cdn'rind l::ttrr' t:[ . 1lrnni lati cu un tci dti!uti;al '''

asr'rrlenex u:r':i rioiente soginii rliaie nlstdgiei tturi nundus nuii'htis zi

.oriiaiei Cun a ara,lat 61ri lvlrllenl:lcit relerindx ie la piclorul '\rbr:,1Bexrdsle! t, 1a, Stet Georgc' . iro rosexurlilatea nu e$e decn unul diiir{e

Ilumelc pe care le pLrrenr alcge })ent,l1l a den:rmi revoha impolriv! 'lalero:

',rarurale' .rte sexullnalii lji ieninizarea arle; !i r ineraturii caracteristi'e

renLrr nrodemil eu epc't ii 1900 ti r nrcepulrrlui de secol Vom reg'si uiiericr

o bndinu rir;eh arralc'gi lr arllJs.i al lui Joy'e.' d&l vom con:ridera'

ir,ll)Futa cu )ecls Kiberd, personajtl lui Slcom drepl rln *anrt-'rcu

aiiJrogrri $ drq,r "ir'::rrilare' spernilelor utopice ale \ui Jovce": IdentitakI

I i ?\;. tngilti li P'1)rizr e. id.:uti h a':ehli timP din taI li din ninii: 'ti

tz

/.rid,Bi,. "'' Kibsrd inle.P.eteazl Ji8un ulopic' a androginului clr Ie 1-.

re,rolti! a in:elecluriuhi irlandez imtotriva colonialisnuiui brilalli'

Re.fiqg::rea f:rlselor certitudini ale jd€ntiiilii nasculine raduce o revolili

imporriva lrre' or,lini sc,:iale d ct iLlu?le rcsilnlire ca sxltcante ti represi!'-

3 Ct ttdt' M ahie. lt SiNt nund it r.ud'tntiltlnea d. it I e!'le

L, 26 eugu:i ii)10, ta Leyde, S;8rlrun{l FreuC I a intllrlit le Gus'tar Mnt i.'

Si ! putut s'lila o .naiiz, a Mutterhlnduttg' leg'tuta cu manu' a

comprzlrorului". Irreu<i nvea si i precjzeze lui Theodor Reik, inrl o sc'isoare

iiin .l irllrlarie 1935. cnl anal;zase pe Matrlet o intreag' dupi'aniaz' 1l

Leyde )i. Cut:i inf.malii ulterioa... cu un rez-ullat norabil A'casra !izt1.' i'

panse i0i &{dhler lndispenlabjla,sus1ire Frcrtd. pen"ru 'i

solja lui se 'eaolla

in acer penoad:i nnpotrirl lipsei.i€ libido Pc cnre o nran;1esta la adfena ei'

''t-atr iun,r,tar iala intt'un m.'d l.ine intercft'1t ti Lam d't()Petit

dkpat:ijiile !1ntutuase, in rPc.i.1L (npletul Mdt;ci il?gdtuta cu nltnal; dil

arut iaz;a ,t adnu dani'i n.a genhtn aacstu; 'n

". 'onchide

Freud'"

Dupi ipoEzn lui.lens Malre Fischc/'. Freud nr li reluat cileva ele'nen1c

din scuria ia arraliza asupla lui Mahier ln cseut si-u din 1912 desp'e 't*rer die

allgemeinsl," S.nieddgung des Liebeslebens" carc sugereaz' ci vjxia

ami.oasa a rLnum;ror persaane rnoline divizala lnfte dou' direclii' denunile

' ' ;utr i rer celesla" i i juhirearercslr^" 'Cindi ! t .Y: .nudorcsc' l i ( inddaretr '

nu pot iubi. Cautti rbitcte pe cdre nu du,e,aie sd le iubeasc!1, p'tttru n:i

,tenfuie senzualitatea ]a dista ;n de obiertel. iubirii, iar ciudatul tl?' 41

nepii\ei Nit,i':c intenine onfurh !esitor "lentibiLifiiii Ialii de tomPte"i

"i ,ii,,i'ant,;i relulatutui", alutici .ind ! Pa iculailate meoti cltilt

1:7I t6

ti

i

putih izbn.i.)re, a obiectului pe .drc l-a\ ales pentru a erita itu:lstnl, ltaniltelte tle abiedu! dt Nritat '"'.

forlorn acesrei perspeciiec, vlala amoroasi a lu Gustav l\4rrler s xr tj

d*umar Ce la 'obieciLil ;ra{or!i. solia !a Aiiia. pcntru a se .iJrenla cilre

' rc ic l - Jr ' : |J l r , r lF . f ( , l re r f l r .x; ,e t ; a 'F ;JFrr ' r lu i . i ' , r r .qu' o. l , 'u.Mahl.r;omFure pentru Ainu uir poem a o?irui ultiml' srtoft conline o

'leclda{i. dc dragoste "Dlxtoni.i", inaginea nrddonei iml.ula1e subsLi|xin,to se

ceiei a siliei, in tirnp.e rnranlul cnmatre o fe'ic;e leruf;ct !i inanrriall:

'Te inbes.l d.ierr, /, lcrtiict;i a:ciel(:. J.rict d\ dorni, .ia!.p.tt!! tl! lum( ;i.lt: ris,o, lube$e mA! a!.(rirr 4 anlt|lut neit:ta:t.lr lint ffr'n 7fl'1i lwne . fijutr' ir prrl! "

Re(ujxraliern in !.esl ,F€m tonul Lied lhti .ompus .iui,, Li lexl dr

Ri ic ler th airsusi l9{ l l i . : ! bt , d<tI , .Ltdhlul id?, | te l . )nnu.t i i l ,4,1tAi" t , - l|!! sVtkle ia /,n.1. in rcoit:la.,'r<jine de idei. {isre jde;.sa dr re,La'.i|"

no{ifi.a.ea t cufi de lvllhler rn poemul lu; Frieddcn Riicken; ,.rr.,r iiDu,nt- $r ln{illei. cu eesre *dr. vssri i.:t! i':h ir nn unC alnvat li*mci;

h n.incn Lieirci in nelhut Lie,:l (Trtiittc in mtne lr i,i pr.t)ti1N! i:et: ih

iubtr.ti. r'rat !; in cintu! ,r!t) , Nf:rhlty s!rie: L:h icbalieri r),i.inehl

Li inn1t!(Nh,niesc drci t in |*al (u; s?; ' t : ,a iesc a,g r inRrui tu, : ! ) .''Sindania a opla". .or4nrsi in ti pul verji l!i05 ti .jedj*l; ljJiei, !e

'in.he;c ;'J rlr "Inn: nal.re.cr, €r,,suhri . Reuoind diuli lrxie de ndurll ap redfoJfre dijirrila, '-V:ni. Creaior Sp;ifirs" de Hr?biius l,4ainr! iRairir MauO,ilnD din s!.ohrl al lX tea

'elebrinii veniter SfintriDi Duh de Rxsxlii, j; s.:.ra

fllitl, diii /ia./rl, Gustav [l,,hler t]cclarrL sinre?:a dirrre o C$ilar'' cre.slin:l

$i er.rsrl srcaior din viziunra lui Corth!. 'Drr E\.,i!-tu eihlicltt i Zieni unshitnn (Etcrttut leni"in | :te ineitgt lrte inn\ini . Adorno nu npr.,.ia deto."a cpra'. repriljllrdu i dc..,rlrivul Crandios"'". Din perspecli'a r)oasr.a.almosrlra sr 'p.trsitJiar'i' r.line tn precid€.ii arerlia. Acert .it dedicar(dupa drid ceiei de a palra pa4i) gloriei erosul'ri nr se dezvalqie ca unrl

. dintre cele mai desc;rndr din intreaga oF.a , conpozilorului.

Nierzsshealisnul linirului \4ahler (c,|re se glndise in 1895 si dea celei de a"Trcia Sinrfonii" sxb-tidui Dts lrt)hliclt Wissenschdlt ) lrcea loc

risticisnmiui celui mai dialan ln celebrarea iutlirii lji a lemeii.

Alma Mahie'-Wedel a ltetruil sl se mullumea'a cu o vialr: conjueal' care'

s.rie .ain Mcin t'"hen. x consiiluit o asoezr: iml'ust"-lntr afir I urmirea pe

romtoritor. a .arui exislcnF era impi4ii:i exclusi! in tunclic de productia sa

arrisiice groaza,le a pierde imlrul desrinal luorului Ciulattl mea cdfibrte

, ucurtoi ttonL",, "r""'td

abstncliun? tui n?hlina? in tnl'pul Primil'r ani

.tin iatd nrca conlli?nld rni.ita Pe dinnuntu lubean sPiritul lui Mahler'

n-rrul sau raninea in unlnrtl penrar mittt:"""' declata Alma' adauglnd pqln

nr;i derafle: E th celiha@ ;i'i et lricn de jemei Teana st1 de 4 :e

ihi.si etu n.md\1utifi Si etlugea tle ialn aditd de lbmeie '"'

I Laa,Pn ' l \ent ' \c l Batai l l '

s-a nabil;t cn romrncierul Darid Herbett Lawrence' airtotul romanelor

Wonetl in hv sl IndJ Ctntterlef's Lorat' ciitse operele tui Otio

Weininger"'. se rnai qtie 9i ci Lawren'e fie chiar $ numai prin inrermediul

Friedei_Weekley (nascula von Richthofen). avusese conucte cr unele cwenle

ate Leb<nsDh;t;rophie sermee, in special cu cercunle din Schwabing'"''

Rooranele ti .*t".it" tui l. H Lawrence dezvohA o metafizict coren1A a

sexualitil;i $i a cuplului mascuh/rennrin'", unde regasim cilera din

,"n..r"r.."iot" .r. i"tlzei modeme" a identitililor sexuale Pnlem stabili o

paralel: inr; weininger ii t,rwrerce Cei doi autori sensibili In viziunea

iiutui. po"."". de ln inlttiiii asc Eniloste li se slrlduiesc sn-ii reg'seasc'

inocenfr. in .xta lel inon slarea de gralie sa tevin:i rn lume

Lawrence .lescrje, cu iol ali1a cruzime ca ii Weininger' iiifltntatea

distrugalorre djrtre birhai li ferneie qi. cu propriile i 'u\inte'

acyunea

.1.'ashtot!,e d acti')kntii le(tal( nodrne El ldauga: ffri'r' p'"1' a

nrykge <1" ce ctLticii md bldmed.d .:ihd exntt !e\!l Li nu cunosc tle'it '

s;itgutt': l,vrru1 tte se*alitalc: suualiktea alhd netMas[r' pctsltnrtd ti tu

trtcitu e i.:edtlA,itu itdt( uzuald est(lLtcmat {:ottlurtul a ce(a le rrcdu

.r r?r trl,r' "'. Cist'n la l,awrerce pagini I 'ilor

ilisoginie o sgaleaza p" cca

a lui wentrflger. Pcisonrjol |lerrlionei lit\ wrnen in Lore' ln'a'neaza

r.sDinsltoarea feminirah modemli 'P€htt tiala |it1'litit' a sPirilulut' 'a'

t,ic-,'p",r a^ "txa

in tcn ei rdkitLri't itLsd un tink de'dstdtut Nu

itd& in praPriilc-i Mir{sdiii [,ruu Jdk( Nk tr?ded in fial" rntetloard

p"nuu eo onil;"tu. Si "u reaLitute Nu cre.lea kt lune!1 spirit?ntLit' P(ntr ea

aJccttlr. ih uhimd instanla <ftdea h Mannui, ttL un' $ diarot care

nncat, 'u

reyeknktu rr..t itnpo{uri

118 119

,iE. ! I

'F

$I

Barbalii prevesliiori ai un:i nri lase v ilc din rorranel€ hx La\lren.e jrc

cxperien!3 anrifeminislnrilur. BfkiD, ir vln|.n Dt 4't. se reue de ,3'i(ulnasd .iitt,uct;rlat. krnt,in1 . Lat\dea!.n

'e lac refierui luFri lrarut4ind

inpre( xlii la adresa .,'ybelxi, Bley.nala:ltrx! De.r'. p11-.rottrc:rea C.,.injei{grcsilr a Lrneii. S. irdoieatr de irbner h€tcroscxu.rla lpe care o sinrboiizerzl scear pugilrlrlui dinlre Birkir r; i;errld). H.scxurlirarea cuilrrii iiureslecul caracJerisljcilor se:-uale .onsdt|ie un fiagel nrodern. lsrr, .,t\:;/}.iii t1n ritlt biitht4i,l(r?tlc rini llnirk, sd.lk x/tl.l '. ex.:anl,i pr".niJnldonieni;ior l,ady ri Chaaeiiey' Iar Irj.kh oere resinurarer diie.enlelor':' ' f f t tut t . r i r ld. t . r4t : i t iv l lDnt i ! t ! "u l t i cehl lo l t l i i , ! ! . . t1 l l t rz i t lc,u.h .jtlrtcl(b! .it,:!. t\.'i kirrar L \n Ji nuruti ,t7rb . ]("t.n huno!

.k:"t(r:: ti rtit Jj p?'1rct l.jiatizdli Aha,tinebitd iua)rpntt.(. .,1!:tr. "1"

ctilkit,! ikiiir t jtui tlbui. t4 dwe.e , lt. Sd tLtr.ilte dlrt sitjtitx ttut.litate d pthrizdtii, lie.at e sn fi( itpcat de .\'laktLt

Br.brlii cafe reu$esc la D H. Lawreoce sa detit{,as.:! rtl,oiul serelor

i,enrD r.r.,cede h erdjsnrti ccsnrogoDic lrec trinr o.fiz, .vas! u.rg,toxr..I r 'd o rr f l l ' ( . rp j . : r .u lJ. b

'1. r . - i i_er- , , i . r ' Jrcur . r" ! rn I l . . i \ -

dii flg .'Te ctl Hemr;ona Pazdcul a lic,rl lata uror redulrhile inc.roiri !iinitial rctrza al ansuile re cart i Ie facc Corsixrc. Chriterley ,4.7/rid l

f.tf! t:'d m.ft : ac.s1 lillu ai iri Lawn.ic€ rezortA jdcea ,, riala esle oinili.re, care tr--huic !a lrearii prinlr. idihire.u ratlea. inriDl. dj a fi

i)osibiil Ir un niv.rl snperior.P(:nfr Lawrence. ft t;pcn1ru Weininter. ri.atul co exlcnsir vielii tlnuie

esle pierderea Unilnlii arltinffe $i sntiercr $rhiecvobie.l:ratr mrsc!lin./iemnri.- Crln sA regArc:sti tunea l.t,:,'r.ii;a1a de dir,ainiea pdcareior ])e.are tsiblie le denuneite cu un iiirgrlr cu\:rl: ir.unoa$le? lnleleNUner" hiWeininger.onstd i. a r'ii h s.,'r geoirhrli; i i, t{.i1i1 , lrh.lt y lui @ldev:nit unui;i nu.ktti iu.,rr'''). itu .ea a lr;;- vrcn{e irt r re.trnoage c.t^ iiclt, nmit t.u e.tte ni(i i)t dt h!.i 4b\olu! i, alalelin.it iwlirtlu,llLv"ll nn:urererint.i h rcdlitat. .) .luzt. '' Aimra.er superfrciala tjfic L:minin.r. .j!spune Weidnget a individulrd ii a nicilo. srle loinle egocenbice frJloa.:idezbinar.a didre subiecl ti lume.

'lar tt infnnid€r dinlre rexe.

Experienl:-iimili, apropi?tN ile moane, |re card o curr.]xil. erouilawrencian. rninlcie muh de ei..periei4a inlerior.. in conleptia lri Balxille:''Suptrnilnt an?voie, litualia lintuindu ne de o indiridiaLitat( inli,lt1ldt.we,de intlirilul perisahil (drc sitnem. Cancrnitent tt dorinlt1 Mg,a.\dtil t

duratei acestei perisabilitdti awn obsesia un,ei cutinuttdli prtnare care ne

leapa dc fiinlo t...t Ar1astd tu'mllie cotun&i' ta tolt bdfta\i 'el?

tr"i ['tne.';;';,,':",;;i:

't' ceorges Earei.lle disinee erolisrnul corpurilor' e'od$nur

'TIT;I'H :;1'"'H 1',1*u"*" prinari. ond weininser cau'|a, Jireb

";;i;i :**.' 'Elanut ne pdrdseste ta i'1eea cd ind^)iduatitatea

;:';;;;h* ,-" sdtdttuie$e in nii se poate putueriza dini4 d4td "

scie

i"Jii" r',..rr* toc, :orich rle mtuunk ar fi fii4ete' nu ne Plm

reDrezentu fnr,n efort dktrugerca Jiinlei di' eJe " Weininger rraverseaza

'ii",i'"iilsoi. r'rs*u'ia c'i"r

-l*i"a u "a'"i

minu'ie poate fi ciftn nr'i;:; ;':;"','i^'i,,i" 'o".p"

s''pu'it? uhimet ti in rrasmen'ere drn

i",ni,^,,t:; a,,u,r. e*p1ii Lle simholuri i"*l' 'il"t' { ::T.i:]i"""t'tii u *"".i *, p. cie Ceshtecht und Clnrul'er ll ageza cu naivrlate

ir ""ro"f

,"i"..*ftt, tnu etktd eu kuexhtd sufiet Eul inteliSibil.nu este,

)i""ii',.,ti"";" o*^ g',zavn zguduire cale I ar fi putut scoate din irnpas r

it b","iit, unJ ( hatoktcl I a condus in ' ele din urma pe weininger Ia

.*rnu.ia.t". J."-. filosorica? Mai degraba o inr{'erF hrus inrteruptl'

indinre de a fi uniune a harbat'rlui cu eneis etorisrnul ene rn v'zlrnea ru'

l-^*t."". mrt" * 'r"*l' cu fluxul vital cu divinul in considemtiile sale

i""pt" g""itfti, W"i"iteer pfea a se indrepta spre concluzii asemanfioate

n,i *ui"a-i ".o-"

ll sefericire au consla{ ln a nu fi vrut s} faca disrincf}

;;'";;;,;i;. * ",* o reruza, si erotisn. rormi superioad de aProbare a

' t.t

'"rir"'aj" j ,".1 indjvidualirati eliberale de iluriite individualiri O

".""r** "".*"t dar dilic;la smulgere din ex;'tenla dominata de

'td tl

-r""*",1 i" r'"Citt" *rebrale (care, prin consecintele sale ullime' risce se

i'"i'i" "*.'ae'"1'

**- a resasi armonia cu sensul imanelt al lielii' a'

o*"tirri *irn a"rtinufui .asculin Aceastu cu dscul de a lransforma dialo$

masculin/feminin lntr-o infruntare dintre Thanalos ai Eios

IV

AI patrulea sex Ei Sroan de lenzi

in canea sa Ddr Setfulleben unseret kit (viatn seruald a lillpltilol,;r;:ilO. sexologul terlinez Iwar Blocb insera un capitol intituia:l:

'Renunlatt la Jerhli; , penrnr a sl dia un f'nomen pe car€-l con$dera

distincl de homoiextralibte Acest nou curenl al vielii s€xuale contemporme

i"** t "".""p1'"

*r, Prefigurat de schopenhauer gi'qi afla referinlele Ia

tt,t i

v.1120

Sirindberg $ la WeiDinget. 'Dqnanii Jeneii con ituie dltdzi un loi de <alpdtrul"d \p \ . . dtn ic . ! ,c u moda \ t Ja, i pa, lc ' t . lwan Bloch ledea rn*eastA rnisoginie (evidenti in lucrtuile mai multor sivanfi contempora ) ''afiinarea unei noi cuhun oasculine" qi a "ernancipadi barbatului". Accsldin u.mA slogan pffadoxal ii oteri lui No$ert Crabowsky ideea titlului uneici4i datind din 1897''". Ilvan Bloch interpreta aparilia unuj al patulea sex"ca senrn revelrrcr peturu convulsjile care insoleau lhchetarea unei noi etian. 'h d,e Mt , , h la \ i M P.n\atuarc

Un pasaj din iumalul lui Anhul Schnitzler menliona in 1892 o refleclie arharului Hugo von Honnannsthat manurisindu-$i oroarea de femei' qi''uneoli uhgrn.ta tc.)reticd de a nu simli niciodatd rrc.t tlotit4d penttu fenui.An sinlit acert sentimant la zece, unsprezece ani, erciralii lenzutle, etc. , Sjadauga, cu referire Ia Schni.zleri de alminteri, cd4ile dunrcavastd inii spid rednn de lenzi'". Pulem inteerera romanul And.e.rr al lui Hof-mrnntllul, irceput ln 1907, rclual de mai ulre orj $ prelucrat plna in 1927,ln cele din urma ne1erminat'", ca pe isroria unei educalii sentimenaale treclnd?n revisln angoasele ai esecurile unui rinrr in plina crizA a identitafii sexualein fala lulburatoarelor chipuri ale feminildii- Conceflia romanului. ala cumse prezinti in p}4ile incheiare ti in schilele tragmentarc adunale de ediliacrilica, fimite la un roman de ucenicie" "- Pentru a perfe€liona educaliailn&uiui lor fiu, pldnlii lui Andreas von Ferschengelder l,au trimis laVenetia, cu rur peculiu deslinal sn acopere chelruielile de c4litorie $i sa ipermitl o $edere agreabila- Dar Venelia lr Hoffnanosrh^l ca ti in Moarted Llvenetia de T\on s Marlr, se dovede e a fi un loc de perdilie, un labirintunde tiiArul An&eas se rAuce$le, in ,Sa fel incii "romanul uceniciei"povene$b in reaiitale prabutrea unei personalitAfi fragile ti mereuameninl ,re de lenomer,e l* f iopdroloCrce de disociere" ' .

Acest penonaj seamana din numeroase puncte de vedere cu fiul denerpstor din M.;/'rlrer der 672 Nachtt mai multe nole ale lui Hofmannsthalconluretrza explicil aceasrd apropiere"'. in fiagmentul din 1912 inlitular "DieDame n t dem Hiindchen", Hofmannslhal precizeaz|t Motivalia acelreicdldlorii: o conyolescenlti ditrcild ti lentd.lupd o crizd spirituald, urtE dent*donia, de pierdere a sin\utai vlotitor, confuzi, id"ilrr"''". Recunoarlemclteva din principalele simprome ale crizei spirituale a Lordului ChandosAndras este divizal ln do.0a. juqldtdli diyertente"''3, de unde insrabilirareacaracterului sar. Acen lip de schizoidie provine din clilajul dimres.nzualitale $i "ideal""' care ahemeaza in cazul lui Andreas, dominal clnd de

inpulsiunile violente ale dorinfei, clnd de dezgu$ul canij li asphaliile cele

mai elerate. Hofnanns$al rezuma idnera l Petsonajului. sau ln u|maiorul fel:''Mtti intti sa devii apt pehtrl' &a?oste,1poi sa iNeli cd spiritul qi trupul

fonneazd o untate. tAndreasl a sulerit constant de dudlisn ci d unul' ctnd

celdlak ti pdrea lipsit de orice wknre ln prezent inva$ sd'l simtd pe urul

as.un\ in spaklc ""lu!lat!. uhul puaiadu't p? .elanh "

Va duce el la bun sfir$il ace$ program de lnsinab$re interioad' de

reconciliere a celor doua @ndinte disociate, de consolidarc annonioast a

cancterului? Ne-am Frlea imagina !i un luPp) erl alwmanului: dupa ce-!iya fi depisit inhibifiile gi-$i va fi rezolvat conflictul interior' Andreas ar

reveni ln Ausnia li' de data aceasta' ar 5:ti si cucereasctr si $d pastreze iubirea

Romanei, prima sa lni nire din Carinlhia, pierdud prin acumulareanelndemtunritor 9i a greteli-lor"'. Dar putem $ sn ne gindim ca neterminarearomanului se exptice prin indecizia fundame aln a destinului lui Andreas E

adevarat cn Hofmannslhal a contural unel€ perspeclive de reconciliere fmala-

Totu$ fiagmentele care permia si se intrevade o posibill continu're a

povestirii par dominate de descurajare ti pesi'll\iji\lt "Rezulbtul lejurului

wneiatt: simte c groazd cd nu |a putea revni la e:.is1entu sa limltatd lle 1a

Viena, cn s-a detprins de acea iald- Ddr noutt sa $arc nai nult tlnchrt$.{e d?cit i t ,at i r [ace. " '

Clivaj l subiectivftadi lui An&eas se traduce ln Povest're prm

omniprezenia temei dedublarii Personaliiilii Valetul Cotdill' Pe care

Andreas face imprudenla de a_l angaja cu oca"ia tederii la Villach' se

dezvaluie cn dublul sru satanic Nalaliunea Provocaroare 9i vulgT e a

rventurilor erotice ale contelui Lodron, fostul sau ${pln' ii Fovoacn lui

Andrcas o mare emotie, un soi de vis reaz lnl€sar cu violenle sexMle "- Pulin

mai tirziu, Golthilf tanspune ln rcalitate scenele sadice din cosmarul lui

Andreas, urmarind-o qi violendnd-o pe Romana 9i rasplndind teroarca ln toau

casa'".O arninti'e penjbila il urmare$e le And-reas: i)i Jminre$re cum la

doisprezece anj, rupsese $alele micului snu ca(el, cedlnd unui impuls de

cruzime'3'. Una din f,tadelegile lui Gotlhilf a constat tocrnai ln a otavi

ciinele hotelierului'". El este tutr-adevrr dublul diabolic al lui Andreas'personificarca aplecirilor sale sadice, a sexualit4ii sale agesive $idisrugatoare, lnclinat€ mai cuind sPre viol declt spre dragoste Andreas cei

iubitor de ideal, lndragostit de Romana, nr simte decl repulsie !i anxiera@pentru sexuali1ale. Observi perPlex curioasa manevra a Romanei cu caprele

t22r23

sale'r', Si, clnd se aventuteMa, la clderea nopfii' ln camera Roman€i' incure

unea ; se tansfoma in deruta Dublui chip il lui Andteas' cind virgin'

candid Si inhiba., clnd geniu rau, ln stare de cele mai leribile rnalversalium'

corespunde unei irnagini duble a femeii. ciird obiecl pul al iubirii inaclesibile

ia sexualitare. cind ohiect lubric, ulor de cucerir, !i demn de disprel $i sadisn

La Venelia, Andreas face cuno$tinfi cu Maria-Mariquita: 'Doanna (M4'

ria, ,.ocru tMatqwn) wt l l dtvtziuni ale uh?ia Y acel?ia rc^oane

," i , - , i 7," ,a tc. tptoc k\ tP'" Mrio nu inspir ' barhal i lor deci t un rPnt i-

*nt religios, nu iubire 1Novali9"; ea nu simte decft dezgust la ideea actului

propriu zis-'" Din conra, Mariquita esle numai senzualitaie' seduclie''*oii"*r

"u i""u-"-a 'diferitele chiPqri ale demonului """ Conceplia

personajului Maria Mariquila ii tusese inspitag lui Hofma'rnslhal de studiul

o"i$ur.otui "-".i"an

Monon Prince, The Dirsociltion ol PersonalitJ"''

;ualisdrut spiritului $i al trupului, provoclnd disocierca caraclerului lui

Andreas tu timpul episodului de la Villach este de a_!ta data transpus asuPra

unui pr.onal iemurin care reune$e Lntt o ace€'li Persoana cele doua tipuri:

seducAloded t imadona "

Persorijul maltezului Sacramozo llrnine enigmatic' linind cont df starca

de ne€rminare a romanului Acest dmirator al Mariei joaci rolul unui

maeslru pe nngi Andreas- S b autoritatea sa' An&eas se angajeazA ?ntr-o

ad€vnrati iniliere, din cate trebuie sa iasa tegeneraf" $i rotuqi' Sacrarnozo

este Droftnd s{i$a!. El triie$e, scrie Hofmannsthal ' "ptdbu€irea cotnPtetd

'tt>ariatutui tle oitruzeci de dni "" qi sufern de " nept!ti4n"'" ' trr'PAn1{,J{e c\l

finarul sru discipol oroatea de serualirate: Malt?rul iimA uisl 'a

nu a atins

hiciodafi o Jeneie. Anrheas ii intoa'le mbrturisirea Mahezul il felicitd""''Un alr persondj al romanului rl descne pe Sa.ramozo ca pe un atnant ridicol

$i ghinionin.in relalia care se creeazi fute Andteas,li Sacramozo, aracla homo_

sexuald are ou s+:rtranli o mare importa4n. Inci de la Pdma sceni a roma-

nului. chiar la sosirea sa Ia Venetia, Andreas i$ radase aPlecarea homo_

sexuala inconqtientl lnt nindul ln zori pe jucntorul mascal $i dndu'qi s€arna

cA anest b&ba1 nu purta declt o cr'rna$a sub Palton (l'i pierduse hainele la

joc), Andteas "ist iescnzie inl'oluntar pattomi d2 od'Idtorie"'"' Mzi tu\lre

;o1e ale lui Hofmamsthal sugereazi c, relalia dinrre maestru $i disciPol este

nuantarA de homosexualitate: Maltezul esle succesiv comparat ou St€fan

ceoree. cu Winckelmann ii cu barcnul de Chfflus''"'

*)"t"*':j','-";:;':.)'ffIilDII";:;:i"17::j::,:!i:f!;Uo"o

"u" Si non?ntul pe rut( l aleg' pent

*li#;i'^i*;;*: *r ;,1'xnr"*T' ;#;' ##:x:#"::l:il1,:'j#:"ffi ;:11#'ii;1ff '$"J.1'L:';i"illJ:Jif""i;'l*r*:rlm:ffi ::Hrilnji'lii#iili:Hii,kdi[",#:1::"1'iI"3x'Y:i'i"'"ffiT,'T:':T::;:,'" rcmanu,ui - dar srarcai.""-"",-,

".-,tftt ." ne indrePtaF$e decit la supozilii'" -' atunci criza

*::lllm:r:*:;r"x"*i-i:.11fi il"'x;:"ll*l'tr':;Tf ilT:ttti'* ;#:::; ;:;:":1,'; ifi:l,ll : :T:!1ruxua, r c u reie ia a

[,]if;,"";T:l.#;ffitlt;fl f;t#*tr#,iitrii :;ifr' x:, : :, ;,""*,: : ;i"; ::,;,' i::",: i,,,,' r.a a. e a d4, d. " 1 u u t a rci"r*"r' it'""' dc ani. ir PDtt"S in t808'tb'e '\d|(drca autriardt et nc

;,:s'i., x ; i r: w ;:;; :il: /:i, ::; :: : "':"::x'' :.:#;! ;:: "r fl"::ii" *""J p-"p""ti'r, uliima generafie a. descendenllor lui Andreas von

fo."h"ns.fi". este cea a rinerilor poei ai nodemnAli vieneze Desihul-#;'iJu"i

ur rui ,qna'"o, qi dereglarea relaliilor dinte sexe din preaJma sa au

;*Em;:'*::'"xil11Tft':"fj;1::"'ffini'"i:ru::tffi frl#.#''fl l#':Jl":ft l:i":itil"vfi ::*11i;:T;"tr'i:lmasculin $r feminin.

t25t24

J

6

Femininul aclionind in (post)modemitate

I

I Bi:etualitat. ti petiodt int?: in.ohtucnul estc I,tLr;.

in Fima patte din Ger.rrlecht und Charackter, Ofto weininger araG ca, inmod paradoxal, diierenta dinte sexe, opozilia dintte masculin * feminin' nucoresprmde nici lmui element empiric. Cine n a padiciPal s€ inbeabd €l' la

discutiile adesea admate despre "birbali $i femei' sau despre "eliberareafemeii"? ln ac€ste conversalii ii dezbateri, "barbatii" $i "femeile" snll siiualiln opozilie cu o monotonie exasperanta "Precun bilek albe ti bilele roqii"Desigur cA nici un acord nu este posibil, ca totdeauna clnd lucnr; diferite stutdes€mna@ de un acela$i cuvlft, cAd Imbajul li concepiele nu se potivesc."Ne puten indoi L,n haturu ar fi stabilit aceastd separdlie dintre nascttlin {i

feninin ti cd o fiintd |ie ar putea Ji dertnifi atit de smwr". con\in'uaWeininger, crci "nici chiat SraMtica nu este.tttt de strictd -

Conpantia cu bilele albe !i roqii este fara indoiali un ecou al

scepticismului Iingvistic al tui Emst Mach care, t\ Ana\se det EnAfin-

dungen, d^dea urmitorul exemplu cu privne b imPerfe4iunea cuvintelor:"Pnnintul ti o bih dE bilia stnt enindaui: sferice, doat dacd nu vren sd

vedem tot ceea ce le .leosebette de forna skricd, ti llacn considerdn inutild o

mai nare precizie'". "Brrbat" qi "femeie", 'lnasculin" $i "feminin", sintconskuck cuhulale, noliuru impro\izare 'a,e ne ajura sa ne orienran. darcme cel mai d€s ne dezorie.teazr. Subiectul ni se dezviluie lntr_un nelncetatderalaj fala de trupul sau sexual

Acesle consideraiii nu-l turpiedic, pe Otto Weininger s, afirme la

inceputul celei de-a doua pa4i dn Geschleclt! und Charakter ci, pentru a

cunoatle realftat€a opoziliei dintre sexe in lntreSrrl ei, treb ie sa admitem ca

barbarul ;i terneia nu pol fi conceputi decit din punci de vederc tipologic.''Eristenta Mui hetmhaditisn rcd este dc necontestdt Ia plante { aninale

1...1. D.tr desprc fiinfa unnnn se poate alima cateqorlt cd, din punct dc!e.le?? psihologic, ertc b un nment dat, in chip neae&r, f'e bdrbat, fefemeie ". Wetnin9et \amedita de acum incolo asupra unor "tipuri tdeale" (pecare le dennme$te 'H" ti "F"). Va vorbi despr€ masculin Si desFe femnu!+nu despre birbali $i fernei. Ceea ce nu I va pune la adapost de revenireamasr\a , celo' mai Invial. ejecre de sen' cu privire la inferiorilalea femeii .A$a ca judecAtile peremplorii despre evrei din capirohl 8 din Geschlecht wdCltamktet nn ne vor mira cu adevatar. "Eyreul": prccum "femeia" !i''barbarul". o noliune cu nepuri4n de definit in inod sarisfecfior, t]I| lenneFasupra cAruia toata lumea esle de acord, mai ales ln al vorbi de rau.

In conceplia lui Weininger, incontliemul esle istoric. Teoda sa desprebisexualitate se intemejazi pe o leorie a penodic 4ii. Nu numai hdividul'lrece prin perioade de masculjnilate tj de feminitate (recunoalrem una din,ideile in Iegitura cu care Wilhelm Fliess s a consideral "plagial" deWeinineer qi Swoboda), ci, ti ln aceasta const originalita.ea lui Weiningor,intreaga unrrnitale taverseazi epoci de maj mare sau mai mic gonochorism(seprffe oompleti a sexelor ln indivizi). trirrd epoci de gonochorisn na;pttln ptupuntdt..;rd \c nat Mt nult t(n nns-uln? fl barbati f"nn'Ai ".Referindu'se la lacob BurcklErd., Weinirger consider, Rena{leea ca ulradrnrre epcile de gonochoti'm mai pulin aLcenluat. h celebra sa Di€ (alr!.drr Renaisrance in ltalien,

^ clrci innucnF asupra lui Nietzsche ti asupra

intregului sfir;it de secol esle binecunoscuG, Burckhardt reaminlea cA, pentrua inlelege socielalea din perioada Rena$terii, este esenlial sa ldm ca femciaera considerata egau cu brrbatul. Itrlienii din Renastere nu vorbeau delocJespre emanciparea femeii. penrru ca aceasra era de lr sine inteleasa. Fen.iade rang lnalt trebuia. precurn birbai l. sA tind1 spre o pnsonalitate disiincta Sicomplela din toate puncrele de vedere. 'Cel nui m&re elogiu care li sa putuladuce italiencelL'r rcnarcabile din d(easil epocd const.t in a spune cd eleawdu w spirit $ un sqlet vbil. Nu ttehuie decit sd lunm in considzftreatiudine.t innu btul vitih d naiotit4ii eroinelor epicc, nai ales a celor alilui Bojarda [i Ariosto, pentu a ne da seaw cd esk wfta .le un ideal biDedeJinit. Ternenul rifir8o", pe care epaca noastfi iI considefi ea pc w-complinent lodrte echivac, erc pe atunci cit se paate de nzSulitor"'.

t26tz'l

tu exista astfel perioade de bisexualizare a culturii: dupi Weininger' -in

*""nn-i , iuuXut"n'dinnoun'rcolr le)CXri Xx: in a' Fs1e epc | ' d f i

"r** .^i .*ita riPuri de androguri forrnaljLrnr sexuale inlermedrare

*L--tnn., .'*.-, rnsa propnul mcepur de "erol la un nilel inferior din

;:;;'.;J.'. cutr,rmr cet"r al Renatkni dta cum o lizuse Burckldrdr:

il;;;.;;;.. ,.rn.ile erdu impodobire cu rrinciparere riduti mascurine '

\e oare ca, din conua. tn efoca 'a cdra'ledslicile lemmine se lrdnsmil"olri,r

i"' , : i- "*.

s" , c 'iune ' 'ot e s a iry a a'tuatn(nt? ! rcrc sttueazd

;;;':;,,; ,",i" t".^'" ihahc tu vtduri i'tbte ;! peput rta! [ ]'i'i,ili,'

',ii' " a",it".utui cit t'| o tbnL"\uat atu in uhimii ani au r"t ti

"rol;irot" d""tt prnr-o f"miniz"7rc Seneftld Nu esrc intimpldtor cd EBtuL

-){i,

"i """^i a *^ia incepa tu secot 4i cautd modetcte in drta prc-

tufaet4itot' .Mi;rl an&osinulut esLe punaror de fanusme conubdiclorii Uneori

"^;;;;-j.;'.,0'remicie roLala poscsiune a ralus'ului (arha'cul zrus

;;;; ",;i'";,n"-ie,

Arreori sernnrnca 'uprirnarea subiectu rui

.capabirde aonnla 5i negatia rexului radolescenrul gralios al alexandnnrsmD'ur' n'cr

ili"i, 'ii"i

r""'-"1"1 Bisexualizarea poaie abnua diferenleie dinge sexe' ie

Doale insufleli comunicare- taniele de consens 'le rnitak de schimburi

i."ri. i".".irrJ'1,'sr "a e"t'itio"rt economu sa

" se ruPa djn ca'rza unei

"r"" "t l11*'Of"**ffzfi c4ci' atunci, vulnerabilitalea lui Eros fa1' de

;;i"t'il';;;"" se intensificl, discordia pulsionala devine posibila $i'

ioarte c,rrna, "ceea ce pdrea in narc sd eninb sau sd crceze conunL&rea o'rr*..,

An^-ir** *utitd o ccleilahe se'tu1ttht! '? ahcrcazo d?qe4 lh'l

;; "';";,;;;

;,,',,', d le andmlin ctc ?rnq 'o'xd'

lala cu ertcie QIe'

lrun&s?Le dilercnlePentru Otlo Weinintser brse\ualizarea care dupt el carackrize^zd

*f*" *it". 1900, rep;ezinti o decadenia eslelici 9i rnorah El denu{a

;;; ;nJi,,1r ..;E-Porani' dar n.. se glnde$e la o restaurare a fo4ei

.^.t,f". ir"Oi,a*n. .acr once sexualitale ii proroac' oroarea lmaginala

sa \iseaza la un erou asexuat a c'rui Fefigurare o inrezare$e 'n rarsnar a'

rui Wa*.. af opri.i f-asma genutui neuru!' cxe se dovede$e a nu fi

decit o-fantasmr a mo4ii lat' prir ce e$e interesant Penfu demsrsul-nosmr

Ono WeLninser' Et 'ontureazd cu o exleptionalr clanrare ufla dinlre figurile

i'.i-""i"iil'. ^.a"-rtl!ii.

tesimlir; de Fl'a o cre$ete in foaa a lemini

Dului s; deconstruire a nasculinului'

) J e li utoti u] pdt r iarha I lti 1" L, rlath'e n, W try nct N E |tlt : ht

(;]inde.z.t (ept).z t naloriiol]. era hisnrarukioDn care egaiea 'sffrlilul

se.olului !i narca apgeul cxfansninii econorr'i\c. a imperialismulti

ouropea! ti a ptogesului triinliiic )i rehnic. se definea sponlar ln lcmeni d€

liriiirale eroicli. Ileinrirh lon ]r'ri'rl'hke, in Leuts(tu Gesthichte im 19'

./drrh"rd:.ft. descrie iir Ltrmllorii le.nneni lintuul slar aflaf in pragui car;erei

sllc europener 'Se indka culatld'iMr!tutd ttt|izionomia i jwenild iwturd

inLn &, llirl tlddit'i,.:u pti'lit.x ri|uroasn {i i drl.realn infi liPsitn dc

jiunus?te, de srulic t-i de nohlele| inptitifi d furtn;iiot l l Se indtld p'

pnnintlrile tenane .u pi.ntarcle tdrchirdte, pte m cobsuL de la Rhode

hine nlilte pe reptei. anennlate .11e Rhinulai li ale Memelullli "

CttlftiL

geniului i; ai marelui bdrbal il carui model sup'em este incamar de clte

BismJick, slihr! nronunerl xnlic in Mhileciurd !i piclutl, lncrederer ie

prosres, cejebra.ea virnrli,or rlizboinjce. Palriotisn \i Kuhu*amp|: vointa d'

furerc se tiezlanluic in loale doneniile Ponrelul lacu1 lui Treilschke de cftre

Iiklsoful Dillh.y rezuma fiziollol'ta iDlelecruala r G ndelzen: Se puteo

spune .ii ettl \in+elui ti d armelor aire se prcSdtea in tinerelea st1 li care t''1

ti i liptLt, pr ..ind ajultlete la ri-lta hnrbdliei prin raEht":tkLe gen ane nu ttar ji

ptutu sasi hn ftpre.e tdnt mai i Pundnt. Etuim .l snLntlui.t tn inim JiinleLvle. O stuturi iahn.larg h hmeri. c memhrcl( puternice 1 ..1"

Aserrenea ilegotii sau ligxri monunenaale slnt caracle.'stice pentru

spirilLrlui Rcic/r ului german- Ar fi imposibil sa le aplicam ca atare Monmhiei

auslro-ungare. Una din constanlele mitu,uj habsbxtgic constA lD inslstenla

asupra ccmrporrentelor femioine ale xustricildiii' . in &an Kbnig Ottokars

Gtit'k und Ende (1823), Franz Grillprzer descrie Auslfia in utmltorir-

terimeni: inrt c<tpilul ltatio {i barbatui GennLnia, te aJLi,u, eleh cu.braiii

rr{;i ". Aceasli parlicul.}ritate a mitului habsburgic esle expnmata cu rea

mai mffe vigoarc de cAtte Hofnannstlul in eseul consa.ral lmptuaaese; Maria

Tereza. care deaine sub pana lui intelrreieloarea ide itnlii aus|rie.e:'^Otdinea lucrurilort cdrc s'a ii1ltautdt odari cu ed €i c$e .lureatd ih

cdtinuAre .:ap'nfi pehtru noi o importanld emin ntd [..] Da(d .rtstehla

naasltd arc o sndtu*e sPeciaLd, pe cate Sermanii o lint dtunci cind in dit

l nu tu intr a noaltft, ei i te ddtorca2d, Pritl niiLoace atit de conple:e

incit p.)nd i$oliLuLui este ne putincioala1 it 4le ttescrie ''.

ill mai multe texte, Hofmannsthal opune virilitatet' naliunilor vecine

fenrinitalij Au$riei. De exenrl,lu eseui din 1915 lvir 1sterreichar nnIl

Deutschland ( Noi. auslriecii, Si Gemarit'), se incheie prin evocarea a doi

Iil{

{,*,r$

i i i

i l :

rili td

l;*

I. :

, {

,J

'i

lr:1129

J

vienezi p.in adopilnle, prnllul Ellget de Savoia t Beelhoven, care inctmeaz'''cee,t ie l,ust;a a prinit de la Eurapa ;i a putut fdfi reticenld' s'n {iinsuseatcti: da I4 Velt , un tip d. clarit1te a sriritului 4 forlei de acliune ' a

unei liti4i Idra fisurd: de ta Nard, Pntunzimea sulletutui sernan $i unut

$i celntalt depdys( ceea ce at putea e,t etttdge din prcPriile'i ptufuhzini'

atit de boeate r.t4i"L3. Sau in micul rablou recapituladv al caracierelo'

nalionale serman $ n stia., pe care I schileaza i' 1911 snb nn]'ll PrcuJ3e und

oi"."i,i* ("Prusacul {i a1tsLti^cn1"): tPtusacul:l tn aParcntd irit -

IAustiacul:l in aparenld ninor (unntn diS)"'Colosul masculin al G nderzeit g-ermane avea Picioare de argili ln

spatele acestei oslentalii a fo4e' ririle, in adlncurile acestui discus aclivisl $ibelisos, fermenfii sceplicisttului !i ai renun!,rii lncepusera se acloneze t'

putem descilra l, cei trci rnaeqrri ai luj O1ro Weininger: Johann Jakob

Bachofen, Richard Wagner $i Friedtich Nierzsche.Coffadicliile ti no*algiile ne; culturi doninate de valorile masculine

izbucnesc in si eza i$orici Si anlropologica a tui Ba.hoter! Das M tlerrccht

Eine Untenuchunt bet die G|naikrktutie der .lheh Wdt Mch ihrct

relitiajsen und techtlichen Natw (prirna editie in 186l)' Aceastl va{n

anchet asupra civilizaliilor mediteraneene anlicc descrie dificila instalare a

patriarharului, pe care Bacho{en il considera ca inPlinire a valotilor sPiritnale

;unate de crestinisrn. Dist uBerea Carraginei li a cultelor sale matriarhale 'r

{i salvat uma,iitatea, iar Augusl t; juri$ii rornani ,r fi imPlinii opeta inceputa

de Scipio !i Cato. inl'-un cuvinl, filogeneza culturii occidenule reproduce' in

"o"""p1iu t"i Bachofen. sche'na onlogenezei psihosexuale a Iui Weininger:

ivitn dintr o rddicina arheologica bisexualA, dominau mai intli de

caracteristici feminine. umanilalea aringe. printr un Fotesl masculin. virsta

barbaliei, dominad de caracterisriciie masc'rlineContdbutja lui Bachofen la tona modemilalii nu poate fi subestimat-

Aceastn tues.a a isloriei antice descrie progesul umanira$i spre culrura

aDolinica a Dafiarhatului- Dar viziunea ciclica a lui Brchofen conduce la

perspedive nesigure- Scepbul lui Apollo ar Putea lesne sn recadA ln miinile

iui Dionysos, zeul femini P,rvesul senzualifilil ', scrie Bachofen tntr un

Dasai etrdenl iar de Emsr Bl^c\ ' ' . ' rapuNl! ' t tut 'd" dLtoLul ict ' tcanizut i i t ' t'pot'ii

e ,t i'cadcaei tuttt Pkht(P it t ett t'"uate' dtvtsn4 se inTunc'keea

denocrdltei, a nu\inii infornc cd {i 4.:eea 4 lihertdlii Si etalit'1lii ce

promoreazd \riala naturalA, Mi dles celei rrtuMte ut societate cirild ti care

apa4ine de paftea trupeascd Ei Mteial| a ndtutii konne '' Pen!rn

"pairicianul Bachofen". oum il numeste Emsr Bloch' relntoarcerea la valoriie

democratice ale matriarhatului .eprezinH o decadenfa 'Parerile acestui patrician crestin se doredes' la urma urmeror

ambivalente- Culr1 obs;rva Bmsr Bloch. Ahkt a latt priandrit tattiarhatul

ca "poezie in ktorie, Ei ratd cd gloria lai Apoll') prinil' a rnluci; dteptul

nnan se distinge prin.puritatea superioarii " PrinciPiului sdu patern'

.ftstin$nrt erre ahsLtuttzar .a rctide a tJ dtd; t. .l 1titu lui BathoJcn e:t"

i " ' r" , i " , * ,"*n"*nt dur ni i r"a t t t d? to 'Pa pauLarhatutui ' L^

caprtul acestei evo8ii a jurisprudenlei' J&! 'rzt'rale sb vede recunoscut de

ca;e raliunea masculina ca findament originar al &eptului' ca o orone

I}laledall inaneda. Ot acesr drept natural inteline protunde telalii cu dreptul

mariarbal. Bachofen insuri conchidea lntr o conferi4n din 1841' la Ba'sel:

"Sd rcnunlim Ia di nizdrea raltunii unane ti Id idolarizarea eliSiilor pe

care onui nsusi { le-a creat Sd arc ltdm, Pentru a alla pacea'.de

prcviziunea oferird lli Enea de cdtu nracolul antic: Anliquam e'qutrte

Neoromantismul lui Ludwig Klages !a invoca autotilatea lui Bachofen- La

KlaBes. opoT4id drnrre md'culin \i feminin se uanslorma in anlagonism al

sp;riturui iraui rnodeml 9i al sufletul i Penlru doun generalii de inielectuali'

cea a tui i'{ietzsc}le, aPoi cea a lui Klages li Bloch, lecfia lui Bachofen ar

consta in ace€a cA, ln acest sftli1 de secol XIX' nodemilatea este

caralrerzr'la de revenirea lenrrninulur in culrutl Reglsim JLedst6 \iziune Ll

aleeoria modemitAlii a criticului Eugen wolff. h 1888 ' O feneie invdldtd

dai pura. tnsulelin p,c.un lrunul tinPului 'u

h'cna umnatu ttc tint tipari unaui,i. inaintin.! ru iPtttdzn?ald " ln con'eplia lur B'choren-(Weininger va dezvorta aceeaii tema)' feminirnea submineazi fundatnentele

ordinii iorale qi ale cr.dinlei ln pro$esul $iinfei: adice inseli valorile pe

caft seintemeia G inderzeit.Cu inima la marriarha| cu mintea la patiarhat formula ar lutea sa I se

aDhce rot aril de hine lui Richard Wagner' Sieghied s a scaldat alit de

indelung lll ideologia iulonlara. incaroLrd un model de \itiltale incil ne !rne

ereu sa"ne ptecdrn ln tala evidenleir tefalogia RtnS_ului reprezinta o istorie

iem;isa' care constati falimentul mascuiiritalii insuficient dezamorsate

rsiepfried,, sau incremeruk in propriile i straugeme fwolan) Totul incepe

odar-r cu furrul aufllui Fijcelor Rhinului ii cu oidarr' princiPiului iubirii in

numele valodlor masculine: posesiune, P tere, fo4a Si gtorie Erda' lnleleapia

divinitate a protunzimilor, consultau ln acl 1 al teilea al lui S'e&fie4 anung

130131

.fop'rscu1'.!l birbrl;lor: A.tele batitdliltn imi .ufL"dn r::at;.tent.iu irknehte "'. \iegfri.tJ n .s1t (iecil 1lr. perronrJ rrc.)i Si iresporsal,it. ln;,i inrjjo{lios, simpalic in ceie dii uln.ii ii led.tn la ln.etnt reFz;ndo ! Ia.il airreg,

fJe bierrl Mine, car"'inpteser€ lolusi foafi: irine .e r lipseJle l i iiegirled:''Ptu$telint,am ilet es?nliciul: atft trcb lt s<Iinrel anaiub.: nxid n-ar.u:it delocl Aiul(i cut sn I ihfi! t:.'i tna! '

imilnind-o pe BrunhjliE, Siegf.ied invali ce e ftca Dat prinnd slu seslde iubire, 'inr unecai dc bruralitale, .oincide cu c niS€are sdCicr: sfitie .xsabia re$lintLrl Walkyriei. Te-ai fi aqteplal sl inaug[reze as.fcl rena;le.ea lnregatul corlpl al Woranului (frccun Parsital la Amfoflns). Dar Siegtried?nruchipeaza masculinilaiea in stare puri, adic{ liitF Li lila|a, inrotnpleBCeea ce Si mamrisette cu naivilaie lui Gnnther: Drcpt htu{enift, r-d,l1ttruldecit ptrptiuani iup, tl il tunsun rdnd a3.

Mai pudn de un an inantea lno4ii. Wagner ! inc.prt ii slric un esel|nnttrlar Uber dds MAn liclp unt Weibltche nt Kultur lnd Kunst ('Desprcmasculin !i femin;n in culturi Ai a.ri"). Nu a redaclal decl puline fndud.Cifim nrrnitoarea [r^zl: O cu]turd nu at puten alinge perfe\:liunea decitdacd dr aholi sepcrarea dmte nafl:atin i feninin"' . Utopia androghuiuidolninl opera lui Wagner. Cind inoele sn compuna Pdnfiil. incearci sirrin+una pe muzici euharisria ii decltrrn: ',4r trcbui sd Putem redaimaterialitatea, anestecul de vot:i care fi nu Jie nici hdrhtll, nici f?meie, cineutlu in sensul cel Mi indlt al cwinrului "'. Richard War$er ezira inlretema androginiei, promisiune de fericire $ reconciliere, Ei lema genuluineutru, promisiune a reinvterii $ a puntaij - dar ii a mo4ii.

Nietzsche, discipol !i d'.l!man al lui Richard Wagner, nu se va tuuela. inCazuL wdgner, il persifleaza pe acel Cagliosiro al modemitali" careminuie{te o lntreagi "matintuie nervoasi" perru a $i femieca publicul:"Succesul lri wa\net skcesul ldu itl ldta nertiLor, prin unnt" k lalafeneilor"'". Pinn1; discipolii mae$tului de la Bayreuth, 'wagnerieneie'consiituie s?ecia cer maj rdutabilf', ial Nietzsche incheie cu urmaloareadefinilie a wagneri$ismuluii 'iln c,"?St;dsn un eput pentre Wagneriene,poate chiat de cdtre Wagnet iene - c,nci 1\ aBner aJo$ ln amurgul rielii intrutotul lenini Beneris ̂.

Nietzsche vettejeqte decadenla contemporan, ale carei simptome sint, lnvjziunea sa, contuzia qi pierderea caraclerelclr sexuale- Femeile devnbrrbatoase, iar barbatii molareci. dec*ind in poilronerie moralr- Feminizareabtubalilor !i viritizarea feneilor lhc ca umanitalea sa devine $enli din puncr

, " .p r . r - . , r l I 'd ' ' . , r " . , j ac , . . . ' * r" , . . ' u. .5u, .J l r ' , ' 'u; . ' " .c. in

,ra; n lr. re{rc, l\ir12sche e:ptLlr:.iol3o4r inlclleierii onei n.i cpczilii :!.irr!rdlrjiicr ie\d!kr. urei f.cuflde polariii:li dc nitnra si leianse?e leniiihlea

librtlnral-i dir1l. adevrralii" bdrbafi ti rdevrtalele" fbnti. O 2semene:t

slgi.g.riic a prlesnc; $i ,r gheceui i ar corlslirui uDa dnr I)c spectlvele teleflrtri ltcziluz;onane ale nietzscheanismulrLi.

3ri inleiegen md degraba .:i Nierzsrhc dislinge. pentnr d tuter tlnifi.a

inai bine. lrragnrenrxl 33<) di.n tiiihiicht Wit!..nrlLali qe indi.a o cale ln

,..)tt rens Pt)dte ih a!.a!td corild ldmk.:ul t:el Dni intcns dl rieli: ea esteatoDerit.: cu ln fil lesut dh dM, fiLul JiunEatelor pl'sibilit'i!, .,ce i

r./t!oil m ..r prcmiitu. re[icetut, pu<lic, oori., ittduioldt.r, seducatur' Da,rotd .st fetBie! " Fc4a lui Dionysas. cel cu care Nierzsche snr$elte prnr a

se ;.lenlilica, ccnsli in a supo(a ti :r i tri viala. Dionysos i1b oPinia lui

k.hoien/ esle lsi ze lfemeiior. ur zeu ssrzurl, slapinul nel,rulal al nalurii

l|lxurirr{r ij al eie|ne'tului lichid'. Pe dc o pafle, NieLzsche i$i insuw*e o

iigur, cvasi :tegorjcai adevairul ca fe eie, sau c! mi;.are a \'alului i'tdorii $i$Cuciei feninine. Dd fiiosotul, credr tj dogma{ic, c,ire crede in adevar

p'ecu in femeie nu d inleles ttitit nici din ddrrnr, niti lin lemeie Cacida(:d femeia este aderatul, ea sti. cti nu erhtl: afurir, td dderdrul nu Ire

r l t tu . tn nu ! cadr aa. . tut | . I . i , .u- t "n, tcFnLtc t?nnrt \ tc.

Impotriya cnrotu liietzsche iti ca centreazri sarcdsnuL, situ b'nrhulii.lt.ml]iis,"ul e e opemlia pitl cdrc kneia vea sd sett| e cu b,ifiatul, cu

liblaful d.EMtir, Nwndicind ddevnrul {tiinla, obiectiritatea, adiLd

inl,una cu tuafi iluzia rbib { electuL nstftrii carc i le adau|n", scrie

IT

'| tloden ndta riene.d: pentrua poLehol.tie a seftlar

A)tt]lla Griindereit afi$a o masculi{itate agresiln, dar la cei trei mari

;jrlerFrqj ai condiiiei modeme, care domini sfirqitul de seool. Bacholen,

Wagner $i Nierzsche, llc.are,t lbninin lui ameninla supr€maia rnasculini-Bpoca 1900 esle trafti de contemporani ca tribusire a cenitudinilor l; a

vrloi.lor sale tradilioral "ririle", care cedeaza locul unor "s b ansdnbluriincetle", roludlo. sexuale redistribuiie. ui!.le. se pde, temhilaiea ciarign

lcrel|. Ci: pul vienez se pe,eazi deosebii de biqe la un nudiu de polemologic

sexuala: putem sa i reoonstituinr liniile cenl]ale, ofensirele ti conka

l i

r32 133

::::"i,'"",';'i:'"l,;""lilii,"1. "flils:ll -,.il'':'lJl,:'";'.'';';'''::;;'f mt.ll"*'l'*iltr;:ili:[:".1'1?,lx*-,"m*}j'i'#T::Trt;:$t{'i'"t

j,"iil#i:i,.',.nai,'1rp....'".

::ntrFm;l:*li';";::,':,,n:::";";::,::itr:;i';':!i

ri{i##Wr!,#5i'{#'i,f,*il:;i:if:|.;,n;X,:;':"T*.:;',,ii::,T,;i;:,2;:;':x:';Hi"ii;i:'::^*

Tl";"#':';:;!oi{,J:,';'flf;:1 ;:"*'" de bine anniri}ire can

*+;iiu*i="[;::^r:::^::i:::'.;r]ilii:rl'l'''l#-r!),##;#l!ii!'ffi '{#"'::;1f i!ffi' :,;;;:;' ; ; ;; ; ;,'.,,*"' -*,., rffir!{^sffi##jit:itt1#ii";,ril1Tiii1l;rr,',,,*"n."dispepsiile

.rd#?i:[$l$f i*:t-T*F*::Tm5:ry"*:i'J:',i;'iiit:Tiij":Tffi r".tl,it"#,##;rr;*;A'Wf i"#::"#;i::#iii#iYi*r"Y.-trixi;w*[##*:*

poveste$e rn urmetorii termeni trtdnirca sa cu Lods'

xni*nx*l*i,!;:#!;::;';::,:.:f",,#i'!'^i;i i'i"!;

minliiet.we, mina tutndrd a tutritor idr'dSostite' cdre te mtnsiie insidios ca

a ritne veche si palida ;i ni tpune renin: eu jint' Lorit [ ] Foa e titudr'

"iii i,",* a" i",ia*,i ai ani Ei enez pind n vitut unqhiitor' un hetuvim'

l"'r""nlti La o*", a", Pulininbti zit ti notstec' cu riasaturi nzi delicate

"itri"ir".* a'* w)tiau sau Fragonard k'at fr iutut Picta [ ]ochi

,or,,ri. '"*t, " i*, r.or; d( I;nd'd Jata in 'are 'unaade

tisarc' spennld

t i ' ; " t r" ' rq, '? amctteni 'L ' ' r 'hctdr ic aoin tuten nu i dbr la '

. hc,tdctc st P'Dril' ''hlt' P '

2 - treminizarea scriilurii

in In ftwlution du tangage P'6tique' Jnll^Ktisteva lansa' in legaturt cu

U"rir'.e, la"* *"i r"ni;"iraii u ""Ait*ii'in 'odemitaie;

it{elegea Prin

""""u"

'o*,- a rezurna -hedonisrnul scriironlui care se dezintereseaza

i" -.*-riit.^ti",

abandonindu-se juisatii solului sonor' non-sensurui

n rnonio"". Citim itt Slnphonie litt,ruire (.1864) z l\i M^lla1ltr'61 Muza

rurclemd a Neputiqei cqre'ni interzici de muLtd vreme conoara mea'tii"i,o

, ni,^,,i1- \i nd 't "tan

dnab \upti'iu' ta a tulacc atrcw'd"cir

\d,a,k! . | . t 4 i ddt. i4 ht i tat ' dc L\ f t | do\odn

de iubne , acejrc cile;a rinddi din |h!a nea scrise ln arcle clenente tn carc

tu n u-ni inspiri ura J a!,n de crellie i stetila iuhire a neuntului Vei descopen

iu,<a,i ate irut suller pn par,v nte nu estc dcrcatutata dz'it Icm'k dar',.),

.;,* ,"r" va I annut a in scnirura subiectul re\ine la siadjul pre

oeaioat "r iepenaenlei mareme Juisea-/a de pl'cerea non sensrlui- Pe care

" Jscri" pt""a r" eseul sau despre {rnz' studiind doun cazuri unde aceasts

Jr"" ' . . ,* |n" sau rede! ine vr/ ib i la comlonamenrul (opi lului pe cale-d' a

rnvrta si cel al adultului Ln <dre de arnFleal"au ebrieldte /n 'uP'r

," , , i ' "ai , ; , .atP , , 'p!1tt Ih\otd sa lot t sea\M v'abutuut tmhi i vte',-t",r". a

"i^" o piacere et'idenu in a :'eryerinenta jrcindu'sc' (&!d

,,ii """

ui a' -" ' ',

.'a^bt?a: d \ rl hPtP @ o a t cspe'lo tundtiit?:.s?n\ tut

Dent,u d uMxc Pr in ?lc " lc '

tut d! r la 'Pt? al t t tmat

'- t';"*ir. Guutre' oi,"'ua. r"renndu-se la Bdndel:ane: Penuu Ptvt:

,-.i^i ou ;, "t"u,*tc

ti i,ata'a tch'utut pP 'ate I e1tirn I'iunw'le ti

val. ore pt.pttP rPru'1 pktret" p'eltua'e ih'a ncci clate inaink dc 6ll

-i',"'" '* ,,','iri". (,tie,e

'at iaPt? " Putem spune - dezvohind libe'

r".ro..,iiu ft*ii*a -cn poezja "modema" a sllrsitului de secol se insc'ie

i" ,.i*i'*" *"; duartali p; ca.e Baudelaire o definea ln u'm'torii termeni'

''Dualitated artei e$e consecinla ldn a a durLtitillii hdrtutului C&xide'a4i'

134 135

i t , . \ i t l t t , , t r t , t l t r r tnt t nt t t t : r1 ' ) 'J l ' t d) at le: e le*Lentulrdiabi ! t :d t ro r l

, 1, . t ) ' , t ' , t t i \ t t t t lh111 vt t t Lmwtl tn( f l t 1tu:n"6 'h idt revnl t tut4 t lat a i t .

' ' ,

' . , t , , , ; " , " , ' , , t t l t '

nt" ld idc dP "-" t t

, ' . , r ' , , " , ' Iur ' ' t r r "u" 'eucrr I ' ronrr"u: i r I ' r ' ' r ' r i ta

,,,n,,,t" ,,, .',,i'ta tl.ltrili. i:i dePdsetLe sr+u|: 'a

skPun' mui Pttc Dux

ttrt,,^ rl,,1lutrt tttltnrt uriabil 6i feticrii; ea rdtl rett( Prtn tesn(

! ,u)r , t i l t l . t thr t ( ru| \nu , t r is to ' rdt i ' Aceasla d$|urc ar f { l ia l !

,'.,,,,, ., ,', '"",*rl'

r"t.sir!)ui liril" icAnlate a fitinlosului aristo(r'tlic) ti ai

L. I r l , r , ( rL :u i r r r t i i (s.rr i lutx ca pronis iune de' ;errc i re) ' opoz4le fafe

:tr,,rr', r. ,1trO4 lratrdehire !rsr\i. pe cea dinlre s flel li itup-'-

iu,,,.ii" n*nl;," ., .e nr!;lelei coexi$€n1a la Baxdelsjre' 3 ctrllrtltri ltrj

n,u,i,t, ^ut,"h,n

+i a urii lrlii de femEie lispiralia Poeticn il bansfomu |,e

,n'i;" L"*i"'', noseriar '-re i.ragirrile lunrii si de cuviDte' el 'ie ofc;i ti se

;..':;';", i', o -ineldhiLii .tNi. i l slntd Prtstitutie tl sufietutui c' sc 4ni

iti;nttqiiL., poezie li cdritata n(prefizutului ':arc

se i.|!ltc n{ n'tcututul

acc;roi ''. Mrsoginia bartdelairiana iBseamnl o lenlalilrii de re inSere T

trc.stei l,t1lri fenirine a idenlitaln subieciului crealor' eton tu a pune 'np

ir""'"i""* "".i ".'

rr' a"rivri D;p' formuia lui Michel Bulor' ritilnutea tn

i; r, "tir

*; tdtu.itoare 1".'it n Ii rritd 'uterftn

sdu nui eract

" , ,u ct i .v 1,?hdt. f , / / ' . f ruhJ '1 I :Jt nn t ' t "^ f " 'ar '

. . tvca ,o i t r t ' l L t ' t tPnttn !4t iam"n nt i4t1 11' n i : t t t td

i . " . , " ' , ' . ' , ' , r r i l r r .ure ' ru r te r i !u"red ld ' i ' - " \etr t l r i lcu ' le l" i r ran

.0l t" . -" f tn r l , .4ed ' ' rv in l ' 'ot ' of l l i t ic te5" i r r ndr ' r ' r ra p n r " l

limbriului. ele'ne;r iuzional ieninin)i nlxnca' eligenF disciplinr' ide'thl

cias;cisnLrlui: inte acesli doi poli se lnscriu textele rinttuiui Frugo vorl

llol,rrrn{hal. |emin;z -ea scfriturii reprezin$ pericohrl pemrarcnt 'l

lro(lenrilil1ii t)oetile: ea ar !rcr st spunl cri s'riitorul se l:rsi scris de cilre

cLrrr[ro', cr A;smrsul funclione,zi in locul eului lara sripin' ]a adApos{ de

'""" ..-*r. *

" *i"-. inafarzr refulirii", ci geniui jmanent al linbajului

inlocuie$e gen;ul arrisrului Aceasu tenlalie exish in poezia "Tirrerei Vlene ':

nr cuullui Felix DormanD ea se nanifestd cel mai Pdernic--t' i8qr. .ln,t pub[ca N.l'ltot;.a, ]rima sa culegere de poezii' Felix

n,t""..". .* rlouizec; Oe rni in lE92 apare a doua culegere cu trrlul

,telrdrk)netr. Cele doui ca4j ar1 avuL tn n're succes' au fo( reediiaie de mai

nulre orj, dxr au prorocat !i scMdal : N€ror;'z a io$ conl'i:cata li

imerzisd de junila vienez, pe moriv de i$oralitale Po€ziile lui Domann'

care nu trai suporra compralia 'u

cele aie lui Hofmannsthal' silr1 torurii

lo'deauna cilaie ca-r'n exenpru :'-*-l::r'"i::si"dT##'tr$,i"-:lsnrsit l secoltrluj- in ele s'ltlluieso roatu"*:'*

;]'*'m:t ;, ",'lll.^'L',';l'llll;'"',1'Ti,i';lf Lli':iTft'TihL:,ltti-*"'x:l *:.1"1i.,i,:l lil,iiii?,n #:1\ffi ; : :; : ::'!"i:;:' ! i,i:i, :,t:::;':: ;:r;:'J ;,i,,iiJii.i!i!i :?,il ry{t :i:i!i i:j :r :,' ::i : : : : "' : l"^;' ::: :: :;;,': :"':; "t; : "' f ::; ;;:: ":",i'r:',"':,{iTl";i,i,i""".f,,ji:'^i ii:y; viene (Hormain$har' schnirzrer).-'ri"-,",i.'J."'*-q. r.i adresa iui Fettx rtjmann: toli;*il"ii

l::ryT:,S,Jj,ff :f i:3"'#,*.1'" J"ll,:fl iill ;;;;t-ir,*rei ̂ a-r..s"i'

;*,*l;*;;iruil;;xf i#:;:,'t?Hif.irr'y;:r;:.'#r.,ixalr n".", care ia acordal *':: *"il]',i""i:#]i*"il1,il'i{';l

11fl:l':::: ]*l";?li i1T'llii""-ii"Jil';;tse., *r-i".*" ". i.-.,':i",i-'"t,", Poesrcn sind \t)rmett anntt'tt' die neisten .

inhahtich

iiii;,'ilii"i'",. at,"e p.en;te sale stnt irite la niwt Jomat' tur in cc

:j:: x, jj : * ;.:;*' ::;", jlj" j':r#:l'j'Tl..'{fi fi "'"l"l'.f,'Tg:i:*;fr,,f,l;"t"#;:'.::::'""i s'f:Ti1":;l,ll' f.Ti:"Tl*T iffixqn*' *:l:* .U.'?:n:'um::l'i*111iffi d'd :!:iq. iji;;;;il;: ;i"i din perspectiva rui Karr Kraus' de"triire"' de un

"'"#;'il:1il'T'J"11rpsa erernenturui mascurin din scriituri' a acerui

:il:::,,::1,;":lI:lt il':l'"'#:11"'::H;J;i:Ti';::;".'fff"1:::r:.1,i:*'l':iJT: :1.;11; ill,$lixil'illl"l'ii':';* :;ffi,:T;:, ;:miint | .1. E\.csut .r? h"xoltc €\P tn 'cat dte o I'psn: at ea vae Mt,w^oLa,

Au e\te ntmt. altr"ra dz' it rel'u"hla disp?ruld de a \c ttmLn I t rtutu

$$$,iiii

l3t)t31

)I

J

138 139

t 'itcdtor,

incapabil sd acc.adl. la forml''', asifel sun, judeca$le pe careHofmannstlal Ie emite desFe scriitura lui Amiel. Totu$i aPreciazd lntregamodemitate a ac€stui Jumal intim, consacrat descrietii amenmlile a"maladiei eului" unui individualist, ca prototiP al nervosului suferind dedepersonalizare, a irnei "un et,bares lch" ln stilul lui Mach, geniul modemprin exceledfr, dupa Hermann Bafu. Ot este itferesant sa notam ca la Amielconqtiinla autocritice de a fi un "Rafael liPsit de mlini", ni "fluid inform", seexprime spontan prin fantasnele feminiz&ii scriiturii: 'Nu 1ai ltiu sdi hrdlitez cu vigoare & nare ansahlhlu, Iorla de conhinare , de concentrare ,de continuitate, tntr-un cuvint, da producete !'a evaPotut Diseminezrisipesc,hlatilizez p lina actiritate ti putere ce'ni ftai rAnih [ . 1. Mania dea psihDlogiza asupru noa insahi ma coweftit,Idrd a tud rcqenerc, tn con-

ttiinld contemplativd, al fel spus, m'a ena.rcubt'"" S^t lnct: '[. ] InterefuImeu dotninant, dacd nu cu,nva exclusiv, I-a conrthuit 1ji4!a intintn, conttiinlaemoliilor {i afecliunilor al cdror teatu I'a constituit st4leull meu. A sinlipropria-mi viatd a fort nai ales nanieru nea de a o trdi Am trait deci

leminin nui cwtnd decit nar&lin'"". Totuli Amiel nu accede la voluFaleasufletului carel copleFa p€ Pre$edintele Scheber ''Ctrd scriu; sint insitualia Mei natteri inarminabih, a unui tawliu puerperala care seconftariazd pe sine iksuli cu obstinalie, ti nu pdstreaza decit suferihtanasterii lbd a-Ei acorda .liberarca fiMk"" . Pr*em reciti faimoasa S.rtroa.ea t ordului Chandos ln lumina fantasmei feminkirii sc.iiturii ln modemilaleStarea preafericfta a lui Chandos inainte de "criza" sa, fuziune nareisiacA cueleheotul matem al Natudi, se cxptimA Fin urmitoarea ttn,'Einet Cind, lncoliba me.t da vinabr, tnghileam lapt.le cduq, spunos, mub (k o creaturdhitsdd din ugerul unei wci eu ochi tqndii gi carc cddza lntr'o gdleatd deIehn, Iucrul hu eru penttu nine prin nimic difetit dz ceea ce se petrecea cindatezdt pe o bancd incatt att ltnSd Ier.a$ru atelierului nEu, ni addpamdintHln in-folio, lu8ind hrand spumoa:d ti delicioatd d lpititului'"

Aceasta sc€na de 'laclifiere" "fun4ioneaza ca o scena de autosuficienti $autoerotisrn oral car€-l lnchrde pe Chandos qi provoaca criza ca anorexi€:""Cum sa arad cem mostenirea "Patern6" a culturii livreqti in limba maternahranitoarc? t €ctura tu lactifiere? Putin nai departe, in timPul "crizei" sale,Chandos simte cuvintele limbajului abstracl patem, descomPunindu i se lnguli precum ciupercile putrede- Limba nouA p€ care o intrevede la slirtitulScrisoii I'.efrq\$euA o noui scriilura po€tic6 pe modelul fernininuluinarcisiac. Dar ac€asti limbt nu ar mai fi cca a sociabilitalii t a comunicarii:

ea ar consta in 'hietoglife", firi lDdoiala cu neputinF de lradus Prin suvintele

si sintara l)zual,. Contrastul care subzisti la s{hlitul lextullri intre frumoasa

;ero.icl a scriitorului Hofrnatnsthal ei limba "fcminizate' la carc asPiti

Chdndos rideaza eiecul s.iiloruluj in con&unlatea au tansgtesiunea

nodema. Hofrnann$hal tunPinge deconstu4ia limbajului'plni la marginea

ircparabilului. La marginea ptapasti€i, cuprins de fricA -de ace'eali frio' pe

care i-o inspira fiului de neSwor ProPria feminizarc -, da lnapoi d revine pe

D:mtutul solid al limbajului clasic.Fantasma feminiz{rii scriitoruluis' $i a artistului se reEascgte la tm maic

nunar de reprezentanf ai orodemitatii cPocii 1900. Ne afiintim de ?d'io

Krii.er (lg1l) al lui Thomas MarIi,i "ln Jond csre artistul bdrbat? Sd i se

DuAd "femeii aceastd tnnebare! Cred cd noi, artil,ii, inlpdrtAtift toli int-un'Iel

st'arta centorilor pontiJicali <pr.Sdtili>'81. Lou Andrcas-Salom6 nota ln

eseul sAu din 1899 dEsW. Der Mensch als Weib . "Nu cate in'inlpldtor cd

descot e n atft d.e des la arti$i calitdli fertnine , tau cd Ii se Lrucd in obraz

re proqul de efe ninare "'".

3 - Matiarhaaul ettetic al lui Gustar Kli,tll

ftofelia lui Barhhofen, car€ anunla cA sceptrul lui APollo ar purea sa cada

ln rniinile lui Dionysos, ca haosrl senzual $i barbaria primitivA ar Pureainvinge din nou, minnind achiziliile culturale ale civilizatiei masculine apati;hatului, - aceasti profctic pitea a s€ lmPlini ln pictura lui Custav

ni-t. in t89+, rninist"tul austdac al lnvrl5llfmiui li comandr lui Klimt un

numar de hesce dcsrinate sl tnpodobeascA plsfoanelc noii universit{ti ln

1900. Ktimt Frpune o ptitnn schili: 'Filosofia'. Majorihrea profesorilor

lienezi lu{ ""*a^ti-tl.

ln lml. 'Medicma" suscila reaclii si tDaj

vehemente. in 1905, Klimr decidc sa renunte ilt mod oficial la comanda

rninisleriala ti returne3zl onomriileMinisterul definise astfel tema dc rtatzri 'Yictoria lwninii asupra

intunericului'o' . fues.Ele lui Klimt sugdeari cu rotul alrceva- Pozitivismul $ilncrederea in proFes sifi dczmin$re cu cruzime. .Filosofia nu lumineazi

umanitatea, medicina nu o elibercaza de durcri; doir atta ti contemplarea

esleticA ar mai Putea oferi un scr|s lumii. In "Filosofia", o prcoteas6ln exiaz,

lncununata cu ramuri lntmzitc dc vit4 dirijcazf dansul visttor {i lasciv al

nualurilor feminine abaDalonlndu_sc cur.ntului vi4ii- F esca "Medicina"

fufA$gezi din Dou umanitatea PAsivA, dusa sPre moetlc. Teribila zeili

Hygieia, irdep,iratA ruda r ligurilor cEtanc din Palable minoene, flutura

caduceul ca pe llr| tresnet leqtud lnafari procesiunii care corduce umanitatea'

" i.-.i" in"at"inutf. cu b^zin{l expus farn pudoare' consrituie un sol de

altemativa D€ntxu scheletele lnllnlnite in dansul {acaDar.; ; ; ; ; ; r ' r , " , . , r ct"r ' 'are.

' raro"ro'" ' r ror 'so"ror uni \ersi t i l j ' d ln

Viena simleaLr ia rrescele lui Kldrr. deodne ' lc r dlor i l iLa rolul $rtnlerot In

*^iciul proeresul,ri, dupa .on(enuh iL?lei Bildua? lihp le rrad'r'eau o

uirl*. o..;,iitta. ..pr"u 1' '""t'"'' In"pabrlr sr ('ph'dsrl narura

r"r in int i leociunea f i tosof i lor qt pqn jnFrirui l ' mrdni lor l umanrrarei cacea

'" ' "a, i i *r i ' . . " 'nr. . "otpuremiLe

in"mare o< o Iemrnit"re mariarhdla'' -Er;"J""; nr" i t , - r , . ,n lq08 in 'd lonulrdr ierd re'enrr ta Kutt"hau'

Xlimi'ex.o,rne saisprez.ce licturi relani"are "'

lurul r Itei-mari leme

"-*i",.1, r."i.ri pisajui renmr a ildsua rrmanit"rea Klimr ptezinra

''Sa{utul" (un cuDlu imb{alilal' doar feoteia poale fi v1zut5' din iaF)' 'Cele

"J""t. Jf iJr,': to remeie: '"lPil adulrr' L'arnn'' '

tiana' {simbolul

i .*r l l * i , . a." i rn" 'n. (u rrPi a^f ' r i ' i ' { r rer i ninr le nardde uereider '

' "#i , i l : 'b""1*.u-. por,upon'"re rc ao'mne \reneze ' ; rr sPeidr Adele

fi;il;;ilil;;.' {r,nb'ro,rgr, u"roen''eL'' in nne rase mouve J'n

.^t"ii' riri"'i .ln"i paa"ri' sidini, arbori trlcliferi' flori pina si 'Lq acesle

". i "" i . . ' . " feminira e'r ' r t donrrrrr ' r :a l"r ' "3a cp'ra ' lu i Kl imr

i.ot.;,'rtt" * "*.-^gr"

.drcsa' ler'linil)tii 'rr"l onsolahdre \i o3'oradva-

crnd amenj nutoare ri disttlrgircare' ; ; ; i ; i . I ; ; " ; ." sei* iun'r . t , rez' ort ." ' i tLr ' d dnerol de'orar ive

Produsale Wi.r?; W.f(rrarle Jcpur' mi'durie cr n'd mulL; <au mar tulna

;;;i;.;;il .;entak;lr,8sndr'ir extins ta bare domsiile \iefii

;;H;;' i;; .l elementul reminin servege d'ePt preamb'l- Dorqi- o

cdli,ard2 lat'o: naiadc se i Lbdiazd tnt'e doun rcclk; u a anlrne 'etneata'

cealol ta hir iDul Dori i .sdun a"la:J: u dtnsa'rat" tcrpLnrate \e alera

i"r',;i"' 'i "o pu*1i

"^u* ,'ttut '$a'tt ir ot;t" 4 " Pe de o pane

Secesiuned mvaluie Ana Si Iemeia Inlio religioTrr''e ededranr' Pe de alla'

anele decoralive celebre.Tr aliania dinrre 'rearor ti Prosrrtrall, -('eararlaf igurA a modemiral i r in.on.el l id lui Baudelr i re) ope'amrr l i race ocnl

dulci "amatorului de artd'-

4 Anti+ndernii $ aN(emini$ii; Kraus' Laas' Weinineer

Adolt Loos !, Karl Krdus J$t 'er doi pioruen l '"d'Tt?l'] ,T]:modeme'. Cel iitt,ii '. a"tq.u.u progresi! de secrsiune \i de rdeorogra'C",r".tf*t*-1,

de "opera ie arll hralt' Pamlletr si]u ArnanEnt Md

ierbrechen (l9t)9) face bilanlul a zece ani {te l)olelnici Cel de at doilea

Irecventea"a mai intli cercurile "Tinerei Viene"' in speciat gflpul lui Arthur

l"fr"i rr".. s".ir" s^ Die (tertulDle Lircmtw (1896)-Frovo^ca o lpy1lr.r"."]U, * *"p*ri'"l mediu inteleclual $i ariistic in revista Dit Fdcll'

ii"J"i l" rsss. K-' K.a'rs intrepdnde critica estetismului vienez' presitind

dl doi lPa \ a l J l modemiLi l i i''A.c!t: ,amct,t ira'o8't 't I atn {?td 'a'e

crctc azt prccuh

,,,pi,ii" "t,po pt'o'" ,"^"ia' h ierca hizo" c'nbinatii di cutori

,Jnu :orber s, td n tut .t? ahe aws?rui l l Nflozrctea stcretd te

',rruesre drepr lugon lt au n"r \a'tt \ttutez( sfilil' \uFek[ti votnd sd

),ti)-"L,"-tr"",,i," . t*'r,r/or ' impo'iva curtului nuanFi a vaporosului'

, \olulei, Ka! l Kraus "fima oroareb faUi d' lor L€ e inced conluz' riceo" rn

*f"*"*" a" "f.A"."

lgtcfir.r , declarn ca: "Tidin int'D epocd de tranzilie de

i'-i"" "r'

t'"r" un iot' ti 'Ne1u&nJtii sint intenlediaii nn4ii'

wlsarizatorii, internedia i cunoaSerii' iar furmele intennediare' tntena-

iialele votuptatii""- p* 'forme iniermediare" se subl4elegea homosexua-

lirarea. Decadenla, mercanlilismul' idlsa cunoa$ere molctesc moravunrc:

bate se r€dlrc la unul !i acelaqi luclr]''"- pt"".- i"fto"s""g; muzicli, Karl l"raus nu are i'lcredere i'| ''tranz4ie""'

blDrelinde o I'our.jezare 3 lrlnlterelof Ada uehuje sa fie separaU de viaF

."r iai- , ,* , 6;n,r . "166' 'n 'ere 'ale 'e le mar celebre spune: AdoUbos t i

", .n", a t" pr"irir, . prin cu\)inte nu 6m ldcut nimic altceva de-ctt sd

ardtdn difere;F cdrc exbtn in|e wnd lti oala dc noapte' ti cd dodr o

asenenea' aifer"Aie,e iau lac (llltutii Ctt despre toare celelalk' ele se

rcpa i,?a-n nre c?t ,ot? utilzea:n und nu dc nuaPte tt cet care

ulilizeazd rah de nuaPle wna "

Si Adoli Loo. pleda- Inceprnd cu I'nele anilor t890 pentru o sinlloas'

diJcr;e uIreaJlo, u.*-ut t; J-rhjr€'rura Revenise din lunga sa t€dere in

itatele'Unite, cu convingerea ca ambilia fturnosului nu trebuie s{ ftnpietze

asuma dublului mperdtrv rl.oniorrului lmctjcfl al malenalulu natural Md

..i"a a.." .r 5, .nu,.t. Irupul pe lrepicdele Sec€siunii prefcra sA

Iolosea-sca vechile sca'rne Bledemerer din 'asa Thonel l'oos rea$a 'ffi'I_ullx

anisrulu secesionisl, ca:e prerinde a i ditigti pe anirari' arhhetli urbani'$i'

Sa faci din viala o olletr de ana lotrlir Dar' de ce sl nu ordoni controlonlor

din tramvai sa clnre Wagner, ?n loc sa mlnuiajlcn fluierul' sugereazi Loose-

Culrul arrer i sc pare deo,ehir de Periculos la viena penrru ca serve$e' dupa

Ddrerea lui, la i arllrlca vllul peste incapacilat€a profindn a culturii dc a

structura un mod de vialA asemenea culturii anglo-saxone'

( i, . .(

r l

' , l l

140l4 l

La Kad Kraus, dar 9i la AdoH Loos, luPta lmPotriva omamentului Si a

ameslecului de 8enu.i {arla 9i utili{atea praclicl lrleratura i' Presa'

omameniul $i ftDcfionalul, erc.) capara forma dlifeminismulur' Anrcolul rur

toos despreiDan;nmodc' (1902) este tevelator' DuPi ce a afirmat cd tot ce

esre mai'nob h ferneie se teduce la o singud as?na$e: cea de a-!i aima

locut altturi de un ba6at mare qi putcmic, Loos conslata ca asemenea

,.oirati. nu ".

poa|f, r"utiza decit daca fcmeia obline iubirea barbarului Ddf

il,"ii ,*u esre tipsiu tu larmec pen'ru hdftat l 't dr aeea 4 se t?de'consninsd sd soliiire senzuolinrca tuftatului Prin vqninl'' sd-t erctte

s.nzuali atea n\ltldivd, cor. decurSe numai 9i nwai din spifuul ePocii [ "]'

Ve$ntntut fenaii se distinee tn exterior pin orn Ente {i culori Fenzia a.

,i^ n ir* Jota a" o)olulia restinentarn ln iecut' btubatul puna {i el

v?sminte bopat tmpo.tobite Magnitrca .voluli( pe care a 'uno\cuta'

rw.rura

i-r t",s"t"ru"i **t a avur Jiricirul rczutrat de a drpdti onam'n'ul Cu

ctt niveiul unei cutwi cste nai coborit' cu 1ttt omamentul se twni|e$n cu

C"'a ir*" c"*t urnt "nd

Charakte\ in 1903 KT lKraus a\ea doute{i

si noui de ani Otlo Weininger se sinucises€ la douAzeci li trel de aru' tnlle:["1i 1;"i* ql

'eaacrJrul de la Dre Fac'ter st leasa o alianF poltuma'

.";; i;i ftius ii ua ramine nedezmitlir lidel Andte inisrnul

;t"it*;; i se par€ solidar cu lufl'a sa lnPof ila minciunilor $i.a falsei

cutturi-.v;eneze. Kraus aduce insa concluziilst dinj' Gelchlectu und { hatakt.el

o corcctie Pandoxala: "C.t admiator al fenEilot subscriu arqwrentetor

nisopintei n. Karl Ktaus aproba toalc asP€'tele d€scrierii caraclerului

fcrn;in de catr! Otlo Wcininger: principiul feminin sr opune rn moo

ir€ductibil, si fari v.sun posibil compromis, princiPiului masculin - --

Oar acoto unrte Wiiningcr vcdea rm antagonism fatal' Kad Kraus

cebLazl o oolaritare crealoarc. Kraus adori femeia naturald' ce al cxei

DorFer inFo;tot I gAsim lh C?ff, .citr lnd Charukter' - gtoaza pe care

k;i K;;. " "on""-*$"

in Predile4ic El ate msa oroa'e djsp'tluie$e'

Doncsesrc fArn odllnl lenzia tu&na' er.r.?IitciPara' binei4eles dat ti pe

mic'tllrehcza rubdre foane de calificarilcle dobldite "la tcoata lemeuor

din bun;societate ( Sd l. culci cu 'I

tl^'-dar' nai al?s Iatd intimitat'!

-*" * ufoti"ln

"i foi xrtf Kiaus) El viseMa la ferncia senzualL snlbateca'

iridrAlostitA si insolenti' precum Lulu a lui wedekind' pe care o admira.am'

lr#i- n i."itil * p"l'ntc seniu $ sex.lntre sptril si.an' m{ {1 |femcie. ald;l spus, }|r. ann ti viaF A s€para mai infi n mod raorcar'

penlru a unj apoi, la lln nivel profund. A restaura o virililate intada Geniul) $o feminitate purA (sexul), a distruge o societate de batbali efeminali sau defemei barbatoase pentru a reconslrui societatea adevaratA.

Daca custav Klimt urma panta estetizantA a nielzscheanisrnului, KadKraus regAs€{te un Nietzsche al batbariei pozitive, itl punctului de vedereorizntal aswra leneii", a rc\efi:dii Ia o seneloasA polaritate a scxelor.''Prostia Ieneii este ceea ce nu p conformeazd propriei feninitdti", Vner'lcili 1n Menschticles A zunenschliche!. Karl Kraus luplt tnpotdvanervozidtii modemq cfie .rce zA foflrele sexuale intermediarc !i re.lamAlntoarcerea la cultura dominatd de geniul masculin !i f€cundafi de vialsfeml/iind. 'Cultwa ereacd a epocii clasice este o cultwd a bdrbalilor', scizNietzs.he, 'fenrile nu awau altd datorie dectt

'i adutd pe lu,t1" Jrullbasc

nupuri puternice, in corc spiritlll tatdlui sd retrdia:cd pe c posibil ldrdinrreruperc. $i prin aceasta sd opuni o rezistenld surelcifirii nemoasecrescinde a unei civilizalii superiat dezvoltate. In ace fel chilizalia Sreacdse nenline intr-o tinerele atit dz dulabild:-cdci prin nanele Brecodicc, EeniulGreciei a .erenit totdeauna cite naturd ' .

Contine4a sau haosul -iau altemariva pe care W€initger a propus-o inGeschlecht und Chatukter. Sau rAzboiul sexelor, ln care femcia s€ ingrije$esa distrugi asphaliile etice ti culturale ale bdrbatului, reinnoind la infinirpaoalul de promiscuitale. Sau eroismul geniului, al carui exemplu fi da.Parsifal, respingind avansudle lui Kundry. Bftsr Conbrich a obs€rvat euironie ci atacurile lui Adolf I-oos lmporriva SFresiunii rega€eau tonul purilanal lui Cicero liudlnd virtulile elocinlei atice, sobre {i disciplinate, lmpolriva .noulu! baroc al oratorilor la modA. Cicero vo$ea de frumusetea narulale aIemeii. crft nu afE netoie de lddun Si de bijureri;I.

5 - Mode ii ascetici: Schtinbery {iWittgensteih

CealaltA familie de crcatori vienezi ai modemit4ii cultiv4 un i&al ascetic.in emanciparea disonantei" la Schitnberg, in delimitarea trcerii crrc, drpa:Trdcntus -!l lui Wiltgcnstein, protejeaza €stetica 9i etica imporivaprcvaricaliunilor propozilionalitrlii, rcg,sun macerarca elita.A a scnsibilititiiDacd putem vorbi de ln lugenhtil fiilzic^\, tecognoscibil in prima fazt a.operei lui Schdnb€rg, etapele succesive ale rcfomci sale asuFa conpo"ilioicapata lorma unei afirmAri a elcmentului logic $ rational iElpotiva-.senzualildlii $i a misticii''. La fel, chinczedilot Sec$iunii, Adolf Loo6 lropune japonisnril, acel LcJJ i,r norc al urlei modemitrli despuiat€.

ri

142143

qrE

I'

Schijnberg dispreFia lasiralen' luj Richdrd Slrauss' care daduse inrPoi'

ingrozit, ln fala perspectivelor ce sc deschideau in tdbnrc (1945J $ lilektra(1908), at caror cromadsm int€gral oores?urder unei feminizari extreme a

atmosferci muzicale (celor doui e.oine a)e lui Sltauss le reline partitura

malilor isterice): pe disonanlele crude pe care le conjurase' Srrauss rePartiza

clteva acordud rlerfecte $i salva o aparenli de lonal;'.nle pe care Schbnbe.g o

considera "ipocrita", lrellicind "enanciirarea disonanlei", adici acceptlnC sasacrifice consonantarl. Prcclun Weininger', care den!r1,1 iluziile iubini ".2'e

se'?ei,te taLt nasca pticatul mai curind llecit la c'ltt1rt 8e'car. inLbfilt&az'nnini;ut fi"Si inaeineazd cii eiibereazn lu ea de negarlltdle"" Precum KstlKraus, cate lua in zeflemer gaunoasa relotioi r unel norale pUI decorative'masclnd "criminalitatet comportamentului $urghezilor faF de prosliluate'"

in 1938, l+eodor W. Adoflo recurgea la rindul sau !a tonDule demoralizare sexuala penrru a opune rerresia auzului" ir muzica de masa !iexigenlele avangardei. Obserla ca as..za. in nunrole careia o anum. exigenlaesletici fusese muttd vtene reprirnut; in1. o nanjerli .eactionara. deveniseacum marca distindivi a anei lnai are: Dtsitur cd hu print4 Parcim.niearhaizantd a nijloatelor, car? erahd LiljstlriLe ti sdrdcia ci Wtn stnctaexcluziu e a oricdrci umpierenle ktulinate' aPeLiNI la &nsumuL imedAt' ca

{ cun in a d scnzuat nu $ Ji purtllt.rul unui llement imteledal tuniJestnu in nntiw izolate, ci ih anMnbluL ope.?i Attd inrctistrcazA hellatiraceast'd posibilitate de Iericire pe <:are alLlzi anLiciparea pDzitir'1 Ei doarparyiald afericirii o corupe ;i o ingradeite Ork e erln afaciw' li qqrcahild a

devenit iluzotie i nincitlodsa: ceea te ni se Prezint'i suh todt. speciilepldcerii nu mai prawacd d.ecit grea1a ". tln pasaj din Nielzsche exprin]a oopinie apropiatl de cea a lui Adorno: Disdndnaa [i caaso"anla in muzicd:

1...1 Durerca, cant (ticlia sint aderdrul .fio{ei Ph.(rca arnonia do'|Iaparenla"" - Asceza a devenit caract risticA penlro o anune modemitate'Probabil ca ln acest sens trebuie sa lnplegem de ce Schitnberg il cita pe

Weininger printe referinPle morale, in prefala la HatfunielehreAsceza lingvj$ica Predjcata de Ludwig lvitlgensl€ in in Tructatur seamana

cu refoma muzicab a lui Sch6nberg. Acesta din urma refuzi blocuile de

material muzical prefabrjcar, $i se sirrduie sa scrie noid su nola. rec rgind Iaunitali rcduser intervaluri izolale, molive scwe. La lel. Willgenstein ii scrielui Ludwig von Ficker: 'Lu(unlor desprc <:arc nuld Luht PeturcLzd astdzi

in gol, lein dat in cqftea mea w atut |erm' rcspedit u le tdcete'1 '" o

tendint{ asceticl se manilesla Si in gindirea !i biogrefia tinarului tr'i genstein

(drumul care &rce la Philosophische Benerkuneen rrece prinrf,o retaxafeprogesiva): ad$iralia fafa de batrfnul Tolsroi, penirenlele asumare ca angajdla o mlnrslire Si ca invagtor de 1ari, refirzul bogigei familiale, obsesiaprcarului (unii biografi ai lui Wittgenstein i-au scos ln evidenF homosexua-litatea, cauza a unor gave angoase)'o.

Modemii fie se abandonerza, precuJ! cusiav Klimr, visului ameninlat decogmarud, erosului cosmogonic aduciior al unei noi lumi, ln care vaiorilemarculine slni delronate, fie se incorde^zr, precum Kad Kr3us. in ala fel tn{rncriza culturii $i a crealiei anisrice sA poata fi staptuid de geniul viril -Schitnberg ridici o barieri in calea feminidrii muzicii, a senzualitalii caleutureazn audifia, cu prelul unei "regresiuni" insa, cuiudlndul pe compozirotin impasurile ronalititii; el revine ln cele din urme la rablsle cu legi aleratllni,In Moise $ Aarcn Asalrul pos$nodemialii se va concenrra tmpotriyapretinsei lipse de crldud, inpolriva aridiidtii ti a dificultAtii aceslei muzici.Nu incepe el deja la Alban Bery,in Lulu,ln Konze zw Eihneru p an einenE,8el, und€ femirizarea clqtiga din nou teren?

m

1 - Trawliul fenininului in cilrilizatie in yiziunea tui Freud

"Travaliul femininului" care lnsole$e criza modemi a cuhurii semanifestA $i in sfera socio-pofincA,. In Unbelngen in der Kultn, terJ|eiz estementio-nala in clipa in care devjne €\ident ca Eros nu poare face casa buna.uKlrlrl4". ln fond, gindirea lui Freud se lntilnetrF asupra acesui purcr cu cea alui Bachofen: la origine, spune Freud, femeile au pus bazete civitizatiei,aprrind valorile iubirii $i ale senzualitrlii, dar cufid €te se rransfo|mi inr. rmobstacol in calea progresului culturii, clnd acesra din urmd deplge$re simpleldinlerese de familieii ate sexualitalii. BArbafil prin aptitudinea lor superiodrpenru sublirnare. poarre mai depane ficlia progresutui. ASa intlr "feneiaeste trimisd in planul al doilea de cdtrc e:igenlele ci|ilizaliei gi in,rd inconlict cu acearta ", scie Frcnt1.

Femeia joaca un rol corectiv, estimeaze el fu confruntdea cu.arneninlfuile tolalitare carc apasa asupra individului: ln rna.ile rnullimiartificiale, Biserica Si Aftraia, nu este loc pentru fem€ie ca obiect sexua].Relalia arnoroesi dintre ba,rbat gi feineie rirtrlne exterioard acesrororganizalii. Clnd tendirtlele s€xuale direcle domini cotrDortamenrulindividual, ele lmpiedici oricc foftnare a un€i mutifli. Biserica carotica- era

. '

I

i

I

II

t--\

1,1,1t45

indrepl4ita se le impund preolilor celibdtul. luhirea pentru femeie rupelegatulile speti|ice .asei, diriziunii th naliuni {i si.xemului social al claselordin interio.ul nubimii. indeplinind tn acest Jel rcalizdri culturdle inpo*/drr? , conctuoe rreuo

Femeia ca obstacol in calea progresului culturii, -femeia ca un coreclival civilizaliei: acestea par a fi cele doud mari roluri pe care Freud Ie atribuiefeminirelii ln K/r/rar. Ar lrebui sa menliontun $i femeia ca simflom al crizeiorganizdrii sociaie!'. in esetl Massenpsycholosie- und lch-Analyse (1921).Freud elaboreaza o torie a lege0rii sociale. El reia ideea sa fimdanentalA,dupi care uciderea rarelui a intemeiat legdurile primitive carc unesc hoarda:doliul tnDirarsit al acestei crime colectilo a creat senlimentul uneiapartenenle comlnre, 'turre barbati". Tatal resuscitat prin acest lravaliu aldoliuhi este atezal in centrul mullimii: eul. care este la ongine propriul sauideal narci".iac, isi lransfere ideaiul eului asupra imaginii ia$lui- Astfel eurileindividuale se idedifica cu un ideal al eului colectiv. Ferneia nu s a implicaldirect ln uciderea ratlui; ea nu panicipd la acest mod de idealizare mascDlin,care-l leag, pe btubat de bnrbat (ln ala fel lncit legAtum sociall este cronichomosexuah, c m rre poale obsewa ln douA din mullimile cele mai bineorganizate: armata Si biserica). Freud sugereaza chiar ce homoselualul estedeo'ebir ue predjspu. la a .e contunda cL mu\imel . Freud i{i ilusrFaza1@ria li schema urmatoare"":

---___: -

*-- ;*(Obiectul

pomind de la Freud): uneori excesul de autoritar€ at figurii ratituj provoac,tentativa de a i se substitui un obiect feminin, fisuri a mamei ar fi cazul lujSchreber, dar ;i, voln vedea, cazul lui Oilo cross. 'Legea manei"(matriarhatul) preia atunci, mai mult sa mai pulin ilu?oriu, lrafeta '.legiitatalui". Alteori pierderea de autoritale a fig rii rar4lui lmpinge ed calreobiectul seu (feminin), dar provoacl un "protesr lnit", o dorin!, de a "satvatalAl'". de a I apAra, precum Parsifal zbufnd in ajuroml bitrinului Amfortas,tunpoaiva ameninltuilor care apasi asupra sa Si care.se prezinti cel maiadesea sub chipul femininului. Acesl al doilea caz ar Ii cel at luj OtroWeininger.

2 - Adler, Groddeck, Sinnel, Benjamin

Alfr€d Adler a pus in lumini mai ales legrtura dinrre ..sentimentul deinferioritate" 9i 'protestul viril": in culruia noastra ai clrei ".?nce." tlconstituie supr€malia abuzivd a principiului mascutin, sorie et in 1910'?,voinla de putere a individului -bArbar sau femeie *?t determina sa dorcascAsa fie bdrbar Adler consideri aceasta aspiralie impifi4iia de arnbele sexe subfo':trr ufiui hzmatoditism psihic""'. Nevroza apare detndati ce succesulacestui protest viril este cornpromjl de condiliile reale ale exisrenlei Si dacasubieciul Du descopern ln sine accenruarea t*sAlurilor "feminine" (supunere.pasivilare, etc.).

Umind calea deschisa de Alfred Adle., Wilheln Stekel va consacm trmsistudii diterselor rulburari ce rezuha din acesr con,rti,r interio, din;masculinir_ate Si feminiaa@: homosexualitarea, Irigidilatea feminini, nepurinlamasculini!'- Vointa de puterc, pe care Adler o infelege tn sensul sAu ;el mailarg, direct inspirat din Nietzsche, nu grse$le o expresie mai spontana, un''Modusdicend.i',de.lt"jareonulsexu&lit4ii.sa:uat"ficliuniisexuate"'o,pemifhdu-i subiectului sa povesreasca oui lnsug 5i celorlati) propria-iistorie, dar $i pe cea a inregii lumi tnconjurrroare, tn remeni de viole4a, delnfruntare $i de pariu sexual-

c:md recitift istoria crizelor culturale euopsne de ta incep'dtul secolului,ala curn poate ea fi descifrati ln numeroasele opere rcTrltzte din Kuh rkritik,putem sA iegdsim, ca un kirmrril obsesiv, rema tnfruntnrii dinbe masoulin sifeminin. Deconslruirea valorilor tradilional mas{utine 9i punerea sub semnulinhebarii a foriFlor autoritare de inregrare socialt inspirA fie discusuriutopice desFe instaufirca rmei feminitali reiivieroare, fie disdrsuripesimiste Si reaclionare despp necesitatea de a restaura rraditionala polariraledinae masculin si f€minin.

(Eul) (Obiectul) exterior)(Idealul

eului)

Putem merge pufin mai depart€ ln direcfia schiF.a de Freud, $i sA nelntrebrm dacn o crizl de idealizare" afectind "obiect l exrrior" (imagineaiatalui, qeful, FiihreH)l) n\t se aaduce lnlr-o repliere a eului asuprr"obiectului" sau, adic, asupra femeii (manei). Moartea unuj rege, orevolufie, o criza de autoritate (care poale lncepe sub forma unui exces derutoriute) ar avea drepr puncl comun provocarea unei dislocrri a nultirnii(sudal.l plin identificarea cu id€alul eului/imagine a talilui) ti a unui reflux alindivizilor ctue feminin- Pulem propune dou, ipoleze (lntr o speculalie liber,

t46 t47

-

Fernininul doblndege la Ceorg Croddeck o semnificalie cu adevaratrnesianici. Ultimile douA capitole ale c,'rlii Eh Itaucnproblen, pu.blic r|ln19C3, se inliruleaza "Femeia" !i "Orptlrl", "Viibrul ii aparline leneii.Crckrul bdrbatului este pfifuit. Doar fenEia este d.estul de barbard pen ru atansforttut c Luru viemldhoasd t...1. Sd i se dea posibilitatea dc a deveniconttienti de ea"insdti. Dewnirea unnnit4ii d.pihde de ea. Bdfiatultlispar., dar feneia este eterni. "'. Croddeck pledeazl in favoarea unuiadevarAr mariarhat O profunzime sacrd sothnol azd tn Jencie. Dar cine w

$i sa o trezeascd! De cind existd luhva, feneia 4Iott invqatd rd seneascd,tind w tnr.tle ea sd domneasct? t...1 Trebuie ca Jemeia sd fe lds.ltd sdcreascA, eliberad de orice nbdel nasculin $i de orice Sind nasculin! Cu.entenctfrst@ d" not td"t vur ltrt. s? vot iq rctisii nui. noi zet. not tuni 1...1. o.nhnta e,cf ,ulut put?rnrc atew . lete2?$?- ' .

Dar apailia unei cultud femirizate va lnsernna ti mai mult relntoarcereaImanititi ceft lumea copiliriei, conceput, ca paladis pierdut albisexualir4ii, al atotpulemiciei eului ln simbioze cu llmrca exterioara, aljocului creator. Recunoailem o mare tem6 a sensibilitrlii, spe.ifrca penEuac.a l?ber,thilo\.phie poe-nietzs(hes.ni de la incep lul secolul$i. "lrn.,nna'e Ja.a eldevine !@arr', Dlai spune Grodde-{k in Ein Frau.h-ptohlcn".Fiinla copil (aproape confindlndu se, la Groddeck, cu fiinfa-feminina) seopune fiinlei-masculine Si fiinlei-aduft€, Fecum viala dupd naord se oPunecivilizatiei rnodeme. Otto Cross, vom vedea, formule^zl idei foarte apropiatecelor alor lui Groddeck.

Ceorg Sinmel dA, ln 1911, ultimului ca?itol &n ese.'J. PhilosophischeK,r?rrr, ritlul de Weiblische Kuhur, "Cultura feminini". Se i rcaba asuPrasemnificaliei !i a anplorii femini$nului contemporan. DupA el, aceaslimigcare s ar indrepta pe o cale gresiti daci ar prelind€ egalirata barbatului $a fenreii ln societatea modeme. Ar trEbui, din contra, sd aspirc la onprofundare a diferenlelor esentiale, la lnflorirea aptitudinilor specifice alefEmeii, piie atunci sufocate, repdmate, d€valorizate de suFedalia masculinadin cultura. Daci am da femeilor posibilita&a de a merge plna la capelulpaopriei vocalii, ele at produce complement rul, corectivul $i relnnorrea carear oferi un nou suflu culturii occidentale aflate in crizA.

''nacd no@ tibcnatc p,etinsa de I.neie tu roAduce la o obieelivare a

Jii4ei f.ninine a* rnea celci a Jiinlei rusculine ie care a produt-o ptndacun cultura, ti u la o repetilie a conlinururilor tusculirc de cdttc femei[...]. arunci s4t d.escoperi cu adcfirut un nou cohtinent al culttoii"*. D8 ce

lnlelege Georg Sinmel prin 'fiin1a feminina"? ln fond. nunic altceva decltarrifeministul Otto Weininger. Ca.acteristicile feminine enumerate i, Gdr.,Llecht und Clnrakter doat pentru a fi vestejite sft1l aproap€ toate convenit€ dec&re Georg Simmel in panaceu al maladiei modeme. Cognarul lui Weiningerdevire la Simmel vis utopic. Cei doi teoreticieni pomesc de la o aceea.!!presupoziliei aceea dupi care nimic ln culturi nu poate fi considerat ca fiindasexual, ca fiind independent de o reflectie asupra diferentei sexuale.

Exlragem ulrnatorul pasaj, datat 1913, din corEspondenta lui WalterPl€njmn 'Cit desqe mine, la drept voftind, evit aici orice Ii baj concret Sirorbesc tnai curind da t@:culin ti d.e feni in: ti ctt dc anEstecate stnt ele in

frinta unand! Europa este fdcutd, din indil)izi (co'/Ao tnd fiecate un iuscutinqi un feminin), nu din bbbltli gi fethei. Cine gtie ptnn unde se intinde naturaprofunda a Jeneii? Ce ;tin despre l.noie? Tot attt de p4in ca Ci drspretinerete. Stnrem incd tipsiti de expetieqa unei cultwi a |eneii""'. A.east^constalare a tinArului Benjarnin, care implic, o critici a inculturii europenemodeme. dezvaluie preocupAri analoge c€lot ale lui Simmel, dar mai subtile,cici 1in conl de decalajul constart intodus de bisexualital€ intre subiectulsexuat $i idendtatea sa pfofunda.

Doua decenii dupe ac€sie declarrlii de tinerele, lucrarea sa despre secolulal Xx-lea parizian va ariu cum, lll formularea Ctuistinei Buci-Clucksmam:"Plecind de la noi luni inasinarc care apat odlttd cu Baudelairc (pros'tituatu, Jenteia lterib, lesbi.tna, androqinul ca aleqorii ale nodemitqii), cuori\ini tn curentele utopice ale secolului al XIX-lea Irancez (saint-stno'nismul, Jenini"ffiul lui Clairc De ar, istoria sectelor), ti cu o posreri ate inLlJJn a lui Bcre sau tn fen8ile-flori pubere ale Juqendstil-ului, Benjaninrcconstruie{k un tnteg evrntai 4l inaginafllJui feninin specifc moder'nit&ii-". Randel;'re este deosebit de in!.iesant pentru B€njarnin afr prinacuitatea analizelor socio-economice, cft $ pri! imaginarul sau. De exemplu,noul statut al fcmeilor ln marile ora$e, unde difercnla dintre sexe este din cein ce mai putin perceptibila in munca ti viala cotidiana, unde "aura'feminitAfii se degadeaza ln imagine publicitara de masa sau in prostituti€, nupare disociabil de exp€rienla liricA a poetului "feminizar', identificlndD-se cueroinele protestuiui lrnpotriva timpurilor modema

Benjamin consideri ci Baudelaire formuleazl mai clar, mai congientdecft in oricarc cdticn a modemit4ii, ideea ctr modemizarea atnge dupd sinerestumarca identrtalilor sexuale, cu cons€rinte majore pentru culturar $i la

148 t49

9jl:"1"":. .1 rd majonra@a sfirireror mascurine arenre ta acqsr proces.

1::.Tg'i"' cer mai virutenr. .prore$ut turt.. impori!a remjnizr,ijcurrunr sut jnsolLe de idendncarea fu c era ri8rri feminme de predite, e.Fascinalja unor eroine -darnnaF {prosutuata sau lesbianat si a tururorsrruaFrtor care submjnea/6 roturite sexuate ronvenire".rraduce revola contra'ralorral'ei .bursheze ri aspiralja ra revoruna \exu^t^ i;i;";;;;i;;;;;

6e0Jam'n. ctscemem p"ipcut de a dcduce dint-L hem"keutic,j a?ompoftanentutut \oual cvotutn un ihuc|i rucieati, dc a e,!rure din?rptomka rJet"t cet.t nai intiw a.rpenentet |dite a te",;e o constiruittit:Ioncc

.a ,:u!::.utui .o ascme,ea preo.updre o inritn?ye pe cea a tuir.out:aun an fr'stone de ta sexua|lne. "Baud"tairc" at tuL Benjanih i.a seadz altminteri &ept exenplu "x-

2 - De ld Marcle Mzboi k Jascijn: ydbu4itea,r rcactn \rmtitdlii

,,,_ryi1 'yb' mondiat d reprelenlar. dupa rormula se\oroptui Masnus

rrlrsc ?td. -(ea"mat nare catuv,bla s?\u,1ld care a torrr vre,tdata wianr

:,,:,i:.:'!," . rnsrrruiite Uaddionah s-au prahurrr rpaut Fedem vorbete

trr .rere oespre -socrelared jArt tal i . ' "1. i , r !ajor i le secolului al X.Ix lea aupfltrr o tragrci dezminliie,n marele macel din lat4 lCtg. Anii de haos auemancipat femeia, silir, sa munceasca tn uzine, spitale, s€rvicii publice, intimp ce. sotii ramineau pe fiont. AcesF subminar simascul'nrlaka. Nevrozete kaumalice ale soldarjjor rnergeau prn6 la accese d;:1T._.i!."1,

prurodne mrre8i erau .uprinse de criz; de racrirDi sivomrsmenle. Freud^rnsLst, asupra refuzutui prorund at roturilor rnascutine

'..-p-l1tr 1: *.' La nrodrcerer' acasi. soldarii demobilizali aveauseDnrDentur r, regtsesL o tume pe dos. ln Kapu2in?ryaJr, :os.pl noOpovestettc dec€pJiile locoaenenrului Trotra: acesta \i tegasegte so1ia,Elisabed. devenira independenld. traind pri, propriite-i mtlioare si oulnorspusa. sa rernsraureze aurmiLarea pariarhala .rr cercut conjugat. iroirarrcearca s, residbUeascd siruaFa de\enind tarat unui Lopit. Dar pi;rde loruSi.cifi Elisabe$ parastte (ammut jamiliat pennu d Eaj Lu o ardna tesbiarac.u pdt ut scurr {i cu punarj bajelefli. ln lall. Roben Musit inriruteaza unInlc-rext matr!os. dirijat_itnpotriv, psihanatizei. -Oedrp ameninFi.,n. Ce mai

T1..:r_i:rln. -"ytsii

sinurui makm. . intreab. Musit. intl o c;!itizatieunoe temeia s a ma$ut-rni..ar radicat g unde ferninjratea nu mai repr€zinla;l-:l T_'"1.*:.*

*!qi, rentfu barbar? va race oare roc oedip lui oresre. sernlre..aDa Musrt. va indeptini crima asupra ma.rnei prntru a.t rlbuna pe rarat

Fascismeie vor oleri masculilor o ocdzie de a-ai lua revan$a asupra uneifeminitali al crrei chip imprumutase modemitatea. Futurismui d6duse tonulacestei 'revolutii conservatoare". Manifestul lui Marinetti proclarla in 1909:''Noi vren ld Blorificdn firhoiltl -sin|uft i|iend posibild tn lun -,pahintkmul, gestul distruqdtor al at hi€tilor, ftunoasele ld.ei care ucid tidisprclul Jald de femeie .'"" Pritind insprc literat ra italiand de astdzi, anputea crctle cn bli mascalii aL murit , .cie Giovanni Papini ln 1912, {i cddoar Jenelebr ]e este dat sd sctie. Sa nu fi qind\i 1a fiLtte sau la dife..nkanatumi.ce: rint einingerian! E ittd sexe spiauale \i nu nu.nai s.xe fizice.Cind vohesc de Mscul, nn gtnderc la farld, ehergie, dutitat., hindrie; cindspua leneld, nd gintl.etc la nurliciune, tan&ele, vluptate a$oard, ton hin.r,lacriw lesnLcit'.1sd, eorbdrie spirit@ld ti muzicalitate sincopata'-. 1npersoana Valenlinei de Sainl-Poinl (pseudodimul AnteiJeanne'Valentine-Marianne Desglans de Cessiat Vercel, slrlnepoata lui Lamartine), futurisrulglse*e ferneia'alibi. Ea publicase in l9l0 un eseu intrxlar Une femnv et ledesir, in c$e Schopenhauer, Nietzsche si Wagner serveau drepl refe nle.Manikste de ta fenme lururiste (1912) proclami ca este absurd s, divizezi.umanitatea in femei $i ba$ai. Ea nu este compusa decit din feminitare 9i dinmasculinilate. Perhadele Jec nde, nde din tercnul culturii in fietuerclhnesc cei Mi nuUi erai fi tehii, sint perioade bogate in tnsculinitate {i invnihate [...1. Cele &re reneagd instinctul eroic [i ca.e, rdsucite spre ftecht,se dilu.eazd in rise de pace, au fust epoci dominate de Jetkinitate. Trdinsiirtitul uneia din acele perioade. Ceea ce le lip.'e{te cel nai ult Ienvilor,ca $i bd$alilot, esre virilitatea [...].In perioada de feni itate in care tdin,nuMi o e$perare contrafi este salutantr.: bruta trebuie sd derinn uh

N

(Posrru)demiture qi trantsexualitate, de ]a Schlegel la Musil

ln ealizele recenle ale "postnodemnalii" noasue, leme precr}rlrfeminizarea culturii, crira identiiilii nasculine qi a instaudrii unuiandroginism generalizar revin in for!4. EIe sint exploatate, spre exemplu, irlcartea lui cilles Lipovelsky, L erc du |ide. Essai! sur l'indi|idualisntg con-tenporuin. Am ar|rar deja, referind -ne Ia narcisism, cum criza anitor 1970 ti| 980, ln vizjunea lui Lipovetslt, (ale cnrui opinii sint reprezenradve pcnixu unanume tip de discurs sociologic conlemporan), reproduce clteva temc dejafoane prezenle Ia sftrsitul secolului vienez: Privatinrea lbgitd, eroziunea

150 t5 l

identitdlilor sociale, denlectarea ideolo|icd Ii pt)lititd. rlestabilizareaccceteratd a personatitdlitor, rcyotqia indiyiduatistd 1...1. Mafite ue ntu(ler,ne au lost deafec,tate; optirnisnut tehnologic {i StiiAlilic s-a istari t...l deacun l"ointe idul ne conduce"'-. C\xn sa nu auzim ecout \ti -uaritiar*/cft ' qi al |rnui 'Wert-Vakuum",fotm\rl"le lui Mach ,i ale lui Broch rezumlndcriza culfifala vieneza a anilor 1900?

. . Cu o ironie care s€ potrivelre mai bine vremuritor noasrre decft predicahaluLinard.a lui weinmger. Lipovebky regas.rle in mot paraaor,at cne,a drnobsesiile deta preze r'tn G"s.hlech! und CharaLtet: aceeagi constarare ounui haos etic provocat d€ senzualira&a rdumfatoare- "ln'jurul inflagieierctice .te a azi g a ponosrafiei, un soi de denunlarc *ori"a n*,iiti"afemlniskle, mruti$ii. estelii t...1. Dat dacd nu ace a at Ji esentiatut, dacdpornosrufia insdsi nu ar f dectu o Jieura a seductiei2 ce Ja;e ea ;kceya dEcitsd incalce ordihea a aicd"a Leqii $i aIntedictici, abolind oftJinea coercitirda Centurii ti a rcfuldrii? "'"'. Srrqitd ae secol nunea..ngura seauc!ie;;,, ;e r.Bachofen lncoace, "fem€ie", iar dornnia kosului, ..mari;hat,,.

,^E fo-.": culrurii esre insodta de prabu{irca valorilor kad4ionate:'Opozilia dintre sens ti non-rens nu nwi este slitie,.,aruiii-ti pierderud.ati@?a.tn tala yi,utiutiL sau o zdddniciet i"aei. . asi-a,,t",pubh.ihliL ln eru spc.tacuto\utui. artuumutc du,c, adevarut sr 1otni.Jrumosul ti urttul, realut ei ituzia se estompeazL, anta*onisnele deyinne.aleqortc?, in.epen sa inrcte?en. \d nu v \upprc mcnlzkkdt ,tantim,enralizicieAii, cd d? acun inainte este posthit tftin lanj s.op i !a;Arerr. . wFrnnger propusese o Ianomenologi€ detaliara a aceslei modatiGlia exrstenlei umane lt| analiza ripul ideat feminin; alogic, a_moral, insensibila exigentele Anei, perfecr non-sens, absurdirale consremanta: astfel esteinfAtigata femeia, adici elementul feminin din consrilulia bisexuala a fiinleirJm?ne, in Geschlecht und C harakte..

,. ln legatura cu disp,rilia frontierelor dintre masculin ,i feminin,Lipovetsry sublhiazi ca feminismur destabilizeaza opoz4tiie aare 9iame$eca reperele srabile. Una dintre cele mai vecfu diviziuni anrropologice,precum Si conflictele care erau legate de ea, dispare. Nu mai esre vorba der.izboiul dinre sexe, ci de sffnirul lumii sexului !i a opoziljitor satecodificate. 'C, ctt feninishlt.t interogheazn hai nnt rtihta jeni;inului, cuatit acest t k diluzazA Ei se pierde in incefiitudine; c.u ct; fenleia drteminddispar4ia unot lawr al? statututui sau tad\it,nat. cu a! t;ritilat?a inrdtr iripierdc id.ninca "'". Cta*tor retativ omogene ate serutui li se suhsuruierdentitili din ce io ce mai alearorii.

inrr o iune uode 'didie.tica unului Ei tt Cetuilalt lface tocj asennnd iilfule .tete ', inii-/idualismul cautd calea unui Eu, -ndrogin contpler Siaurosuticietlt. ca$e mai cuiind solirudinea tiecfi. cofftdngerea sauinsarisfac{ial Se in$aureazl un nou l;p de rctalii 1^tE sexei Modelulas.tuinntii, dimpreund e replierca pe sine, par a fi ditolwt chestiuneaputetii. De vene ce bunnezeu nu nai ,:onstituie pentru O':cident o mirt, enlposibii sd .r)nstatdn ,ts&ndentul uhur se, .lsupm celuilab, caci anindounai

-J r . ,1, t t . "

, 'n ' r ,dutut . pDit tnulLt , r ' .ntulu, ,uhu'al" tn. er . " .Aparenl, nu nrri subzisla declt un singur lip de pur€re, care se exercid de laindivid la individ, Prociea{i:! r{rnlne singura'puiere" pe crre femeia o nraipan!e^zr:i1 sen$ praprill. Dar bio-tehnologi! S; manipuhtile generice deschid'odzontwi irnprevizibile tt'luror visuriio. (sau co{marurilor) procreatiei

Ce€r ce la i.rcerului se.oiului se n ner lenlinizare, iar wemurile noastrepreleri si denumea:cA bisexualizarea cutlurii, se afia insqis ca o uropie

'lr;erdtoarc 'leta Lr1 prngtarnul pnmei 'nodemiLlli

ronanrire. in Lzcrra." rieScl'rl.Eei. opoz4ia sexelor apare ca obst3colul najor ln cal€3 un€i noiuillanjrili, depiAir€a sa fiind con$iderau c" o condilie eser4inlS. 'Condiliamarciiiad, con.tumnttd :a dieiziuke Ai la akalin, treb ie nd v un?asen cuieminii.tted, sitwtd tu partea naturii ti a ntocenlei. A.easrd leco cilierearctl]ureard rehichegafta unci societdli in €rizd "'. ln contextul criticii salegenerxtizaL a progr].nului €marciplrii !i a romaniismului, Nieizsche insisfaasupra ambiralenlei ideahlui "modern" de bisexualizare a cultudi: lnletes c!o nivelare a caracleiisricilor seiuale, ej sennilica aboiirea oricarei creatilir4iolnane. ti, ln umu umrl.r, a oricire; vietij lnleies ca pact intre Dionysos tiAfiadna. ca bise)iualilale dinam'ca, el conlinea promisnr,i. unei roinp

Preocrpd si recree,je pr;Il ane unitaEa pierdut6 a comuniadlii nalionalemodeme, Richz.rd Wagner r€curge frecvenr la metafore seruate: poezia,inspirafa nlrsculinl t mnzica se asarnbleaza precum sot{l Si solia; poporul Simelodi:: se imtreuneaza- Revolulia pe carc Wagncr o

'nvoca va instaura un

no "conNnism ', inleles ca o comuniune lnbe yd,t !i Narrr. Noua opcra de

^t?t"at^}\ Cestlnltkultsrt)..,t, creuzer al lnilal aftelor $i iirurghie potirici, va

avea o ftlnclie retigioasa". Poerul, barbar cr€a|m de minrri, va lrehri sIfecundeze nuzica'femeie. In fal&$ele saie narcisiace de alottutemilie,Wagner. nlutcianql-poe1 punftor al principiilor feninin $i rsasculin, geniucompler. se consideri androgJri''. ln tetralogia iin1 d.et Nih€Iungen, v\itrea

153t52

onginare a arlelor in bora celor rei fiic€ ate RhiDutui esle inrerupta dell*ljl

.",.1, siesfriFd incameaza poeiul. crcarorul viril. si .e unesre Lrrbruntutde. muzicz. Da' principiut mas.utin predomme: femeia es,e de5tinausacrificiului si monii

leuerbach,Si Fajdluj sau despre Es"nld .ret t in i \nutui l tg4l) au Ju(arproDab't rotut unui catalizaror. Feuerba(h ofera exemplut unei cdtanTe'ifi"n: a rora[raF-r:-inrerprelarea sa despre Chrisr *li"-r,"" rra,t,,,JUmaLare lemeie- Si infa(jFrea iudaisrnutui ca .reti8ie a ;Soismutui.. t.ruimpresionat pe Wagnet carc a gAsit la Feuerbach ti noliunea Je -cornunisrn".In rimp ,e. m trimeh eseuri ale tui Wagner. masfutinut poeziei dominjanorogrnur uner

.Lierantkunrtu(tk, dupa l8S4 {i dupl teclura tulschoprnnauer. etenentut oruricat teminin dobinde$; progresir osupenorirarF melafi/rca Dar in ulrimiisai ani. obsesia d*ua.n1.i. p,'og,r_.r.0e regenera'e sexuati Si

.,rasiaja. se colnbmd cu o -;*gi"i.

y unanl'semitj\m drn ce in ce mai pronuntare. parsiiat rfuzd "niu^ea

;r, _e,*i.;:

^unory Lt Incamedzi un androgin angeli. )i asexuaL. trototip dl unei uma.

njlal' nor. car^e a-depltjr di\ tzjunite in se^ Si rasa. Fanusmeti narcryace ate'ur

wagner. rn rorsttar. n\ mai cunosr nici o rnisura: geniut androgin aihvins timpul Si se identifici cu Dumnez€u.

_!1,.i*:' mirut nndrosinutui nu pee de{lr pun,rorut ituziiroryi alregresrunri. uar tar, indoiata ca t.ebu;e sa distingem ma; ctar ngurrte

ddroginului 9i hermafiodirului_ Flanz von Baader giiea mutt Ia aci.astayi_.T 1 j.T".girut incameaza juxrapunerea sr cumurur l,ureritormascutme tr leDun'ne. bisexuatira0ez in .cl: rnas(utul ac(ede la atolputemrcieanexlndu,$i roare catjtalte pe carc le invidiazd Ia f"_intta,", tirrr".r..feqrnditate, tarniliarirate cu narura. S ar cuvenj .a

"p*"r" a""i .J"r,ii,l''Wagnrr hermalrodjtuI decrr ,ndroginul. C6,r In cazul iiu mascutinuj

oon|lna, rin unrunea cu femininut semnitica posesiune ,r supunere: remareconcilierii conrrariilor nu raduce declr o nostulg;" * ua*mr totafirura,ncapab;16 a se impeca cu gtndut diferenlei. Androginia, din conrra. nu esreconcepda ca o coexisGnld a conlrariilor, ci ca depAsirc a lor..

Androginism crearor sau gen neurru ucigaror: ie Oe o pdne. otrirnismulfui Michel Maffesoii ne anvng., in L,onhre de Dionysos. C_"iniA, a ,;"s", tolog'e tle I otErc. tcta^ia,ca n",ratet,"'",,, * .yy,^",1a a". ",g.,*"",;;':;,:":"::,;"i,i:";:',"l,lilJ!]i;audrua.vt riebuie sd vedem inu_o as€menea persprctivd o repliere asupraslerei privare sau semnul unei de.adenle? .Dupd ptuerea mea, nu asa stau

luctutile', raspttde Michel Maffesoli, 'Dacd orgianisnul e.\te neqaftllstoriei absnack, atunci este ti afi,ar14rca colectird a istoriei tunik zi de2i "". La capatul opus, psihanalistul Frangois Roust&'rg atrage arenla, prininlemediul unei refle4ii a$rpra aventudlor lui C^sznova: Unll dintrccawele nebukiei rezidn tn inposibilitotea de a detenftina serul, pentru cd eareprczintd nepu.tinp de a suqine diJercnlele dintre sexe. Pehtru cd, odatd cuea diipare unul dintre reperele oJerre de cultur'i pennu a-i distinge pe

''Zeul ce va si vint' este el oare Dionysos, c;l care deconstuie{teindividualia, atraglnd fa.r6 deosebire bA{balii $ femeile fi orgie, abolinddiJercnlele dintre sexe, eliberlnd umanilatea de diviziunile sale penrru adeschide calea uno. diferentieri noi qi creatoare"'? Sau lsivosiris, cuplulincestuos cdruia Musil li consacr6 lm poem ln 1923:

" Pe Irunzele astrelor bdiatul dom.a- Luna de aryint linittit -gi edlbemqul rolii soaleluii L ca ntenpla ro tindu-se.

Dinspre devrt s!4Lr rint ro.lu ,$i nici o ptnzd sprc nnluri.

Or, soru adornitului , inceritor,Dezlipi sexul, tl ntncd,$i-i oleri in schimb bltnda-i innhd,Iaina ei tulie, i-o.tti n.

Atuici rana in yis se vind.cd,$i ea ntncd sexul tndrngit [ ...] """

ii Der Mann ohne Eigenscra/rsr4 iflflrirea diffie Ulrich Si sora sa Aga&ereproduce mit!'ll lui Isis !i, Ositis. "Ubich spusese: <ln aceeoti nasurd ca ]anitul f.inki intpd4ik, ne-am puka Btndi la PJgnalion, la Hen afrodita, latuis {i ld Orili.r. este acela;i lucru sub fome difetite. Doinla dubhtluiceluihtlt se, este Ia fel dc vechz ca omd. El cauld iubirea unei rtinP care sd-isemene lntru totul, find tn acetati timp atta>1...1""'. ln iubirea sa fa$ de"gemenii siamezi', Ulrich gAs€Ete cu intermitenle acc€s la "cealalta $are"misticA, unde etica individualistA atinge iinplinirea, fiff o scnzatie de juisare

$i de alotputemicie solipsiM mult mai perfecti decft cea pe care o poate oferiit'birea Celuilalt.

154 155

Iubitea hemufrodig reprezint{ crlnea hipetuonei eutui g . !'rdivj.dualismului. alte.itatoa interiorizari. eul ca sur,redaneu at tora;ititji divirc.Agathe este fragmentul lipsa care permire eriuj lui Ulr;ch sir .ilnoa-s.iimplinirca f; compleritirdinea- "Fdlia din e! det,ine liribitu. O anrLtd,sd i llnifi tl ?opleSegte. Agalhe este dutkmul sdu "n. noreeTi Musil in .turtidt. Si.pulin mai deprne: 'Tftbuie apbahi ck hotirire iubirea tlipie f).ate ;i s\rd.Andetr Juirichl o tinte ca pe ur. sentinznt jodrte p.otind, Ietat de tefuz ltunii. Componenta uiisrd a Mtuhi tale Jui.)neqzd, aici cu iuhirea. Este a1adin ru.ele pasibil.itdli de unitate care-i stnt dat( "''

Dat aceasg "aha stare" se dezviluie la fel de aFropidn de moafle cn si de\ iAl^. - fund. barc harur i tc h, atk r . f rp-. td tM. ; ,

" , , , 1" . , " ," i - . , -Crcaliei, ctnd Dumneteu t lume6 erau ind ingun,:fArd btirbd!;!", obsery^

Ufrich, nu f&i o arune neiiniSte, caci simre o bizad amlagie"'tl.lre liaiape care o duce de la lntilnirea sa or Agathe ii arta nalurii nro6ie, roaleacesfea pefndu-i se deodala a line de comedie: "Dar farme€ut ciutbt alnaturiL Mane nu esk.ar? ti el conedi(!? Un soi da t,ectuJitie ek.dfi?")'_Descrierile celeilalt sltui an{irogire in Der Mann .nne E4ensctvlft? ."scaldl in acee.a$i clariiat tunllle ca qi poelnui "i$is g Osiris"; tlrtnea pareinclenrenitr, J'ielrificat1. 'Prin trdra i t.arsna, linbtiul ti tdcerea

'aturii.n&sia ietii {i a morlii -te smlstecau t...1. Inimite ca inct.menit.. ca .to4!edin piept, p'lrccu a re asac:a t fizd h hcutujt i conroi. <Atunti i"iha ni-afost rdpiLd din piept", a spus an mi ic. Agalhe ii aminti"'lr.

"Inperiul milenar'h c&e patflnd Ulrich !i Agai.he la slirgil t ronanutuilui Robe( Musil reprezinti o alegorie rulbuiba.e a retalici dinre merculit tifeminin la virsla poslmcdemiLlii. Desprejnuirea dinire sne, iraugurala ieprimut romantisll ca p1oces de enancipare $i de elitJerare a unui noupolettal cleator, bis ua[zarea so.ietitii !i a culturii au perrwbar econonjatibidinali a iubirii $i flumoasele difer€nle. Fanrrsna ,ndroginiei inctinlftspre narcisismul ucigator. Sirualia iranssexuald nu produce neapitatrevolulia vielii prin sfrqitul rzrboiului dinre s€xe, ci poate doar o confuzie iio Fomiscuiaate care detemina hdiferellia sear.lalA. IaiA o posib;ld perspedjvaasuFa _postmodemitalii", ca rezolvare a nrtuior ccntrasleior in1r un cenuQir,gereralizat. Dupa Jean Baudiillar4 lumea poslma.l€mi a inlral inlr un procrsde indistinclie .rescitrdl Economia dereritd transecanomtu, estetk:adzretird transesteticd, setul deyenk tanssztwl, toate ::owery irt-an procestransyeryal li uniwrcal, unde nici un discurs nn ar i?lai putee unstit:timetalbra altuia"tli. kedistribuirca narcuLirului si a f:mininuh nll Drovorct

i:oilrunicarea armonioasa dinre seie, .i_i rimite p,'', indivizi citre Propriul ior

autisrn, cdtre ihlzoria lor autosrdcientt, care nu .sie delit o incfusoare ln

acea{n n.gare a diicrc4ei djntr. sexe, se pare c1 senl masculin es{e mateleperilan!: .i)slrarea iuj OsirJs ii permile lui isis s1-qi incopo.eze Drascrtlijlninfncind sexul lratelui. Ablaliunea sexului insiaurcaza i erFnjabiltureaccrynrltar preoum S; oilanda reci;;rocl a ini iiot, pare a spune !3emulRonunul tuJaijlezi insa tni.nile pln:are ln1l-rut B n corvoi" tunetar"-

i56 15i

Legea mamei / Legea tat4lui. in jurul lui Otto Gross

I - Marc este Diana efesienilol

^. foo-y1."q rext din 1912, lltrifrrtat Grc! ist die Diana der Ephzsert,

Sigmund Freud lormuteaza observaliile pe care i Ie a inspild lecrura lucrariide arheofogie a lui L Saflirur. Villes no cs d 4ri? Mia?u,c. Fteud esecaptivat de istoria cultului lui Artemis din Efesi cam tn secolul aMll-lealnainte d€ Iisus Christos, emigl.nlii ionieni au cucerit ceratea,i au descoperitcultul asialic al divinirAtii Oupis, pe carc au identifical-o cu zeifa lor Anemis_Templul lui Anemis. disFus )i re{onstruir in mai mulre nnd;ri. in sDecidldupi rncendiul provolar de ErosDaros. a tosr unul dinrre crtern.; oooutu*Ioruri de pelerinal dir Amichitr!e. un fet de Lourdes aj Asi;, mici.

in anul54 al erei noasrre, apostolul pavel, evreu converfi la cre$inism, avenrt s, predice la Efes. Noua dogmi facea o inlens6 concurentA cultului luiAlrlmis ti ameninla tntreaga indu$ie ntrisrice. povesre$e Freud. ln&nali.anrzarij au organizar un corregiu de prorel condus de Demerios, subsloganul "Mare es1€ Diana ejesiFn;toi. Biserica inteneiara de pdvet ta Efesnu i-a dmas mirlttr vrcme fidela g s a aliat cu Ion, venii ta Efes tntovaragl deMaria, mama lui Christ. Nu dupe muhn vreme, a fosr construir4 o baz i;i in.*stT

::|.j.ry care Freud o numeg.e ,,@ d\initak at.nd a .rcyF|titor"'. Vechiul pelerinaj putu agfet si reinceapa- cu un succes Ia fet de mareca p-e vreme lui Oupis ij a lui ArrerDis. pina ta aparitia Islanxului.

. Islonr pelerinajului din Efes qi-a aflar epjlogut in viziunite retigioas€i

./rnna rsfianna bmnerich fl774.182r. carej, j a jlujir de s€crelar ClernensBrcntano, din 1819 ptne tu 1824. Kalharina ErDmerich s,a dovedit tn stare sa

descrie casa Mariei din E{es, iar arheotogii i au confinnat viziunile. Deatunci lncoace, lasa Fecjoarei din Efes a redevenit un.loc de Delerinaj foanefrecrenidr. A:a se lace Ja relrg'a dupJ ,trntut pavet a iosi in."patita sainlocuiascl culrul matriarhal al lui Oupis,Aiemis-Mqria_

Snfful Pavel se lovise de Demetrios, om t tui Demeter. aDirabrul\alo ' i lor,emminuiui . Purem Lrrerprela dcesr lexr at tui Freud ca o parabola adisidenlelor ctora psihanaliza avea sA le facA fati' "Freud intuill cd tn chiarsinul n4cdrii dnalitice, cei asenenea tui Denetrior'tor intemeia o facti-me '. o.to Grcss, rurbulentut discipol al Iui Freua, i:a numarat printri acaDemetrios. Destinul $i teoriile sale meritA alenlia noastra tr acest conrext eleconslituie o andrezi perfecta cu viata $i ideite lui Ono Weininger. pe cft dcantifeminisl {i de ascet fuses€ Weininget pe atft de -feminist', Si de partizanal "imoralismului sexual" era Cross. Toruli, cele doua opere g cele donipenonaje inpart4esc intuilia findamenralA dupa care aiza culturii rnodemecsle intii de toate o crize a valodlor ma$uline, a$ezind umanitatea europearlirn idla alrmati \ei mascul i ryreminin. weininser mai crcdea inca ioroposibila renaqtere a legii tatalui. Din conba, crcss doretie din.isputcri.hstau.rarea legii mamei.

2 Otto Gross, inoralistul sexwl'

in prirnele sale lucrari, Ono cross (ntucur in 1877) se consacra Dsihiarielde inspirat,e nedrofiziolos( l. dar dhordd deja meite proht€me at; eric;i tiale vielii sociale. sub influenla rarit i sru, criminatistul Hars cross. DrofesorIa Lrni lest i ld led din Cra?' . ( anea,onsacrdte in lo0l temer .Die ceFbral€Sekunddrtunklion" ll ftcuse cunoscu. p€ Ofto cross in mediite psihologiei Siale psihanalizei. Emest Jones dareaza i]| 1904 prima tnritnire dinire SigmundFreud ti Orto Cross'. FAri a inloarce spalele psihiariei organicisrc (Wemickeii servea drepi referinli), Ouo cross inlegmse in lucrnrib sale, de ciliva anideja, concel4iile freudiene, realiztnd o sintezt foart€ speciata Si p4inonodoxl lnlre psiiiatda clasica qi psihanalizi.

In 1907 publid un rratar jJfintt^t Das Freudsche ldeopenitiitstu)t Eht unds"ine R"dcutury in Mnisch-dcprcssteen t*e,?n Krcepelnl, in cue raninefidel perspeclivei monismului psiho-fiziologic Si cade un corcspondcnroiganic pentrr roate procesele analizate d€ Freud (simbolizare. rcfutare. .rc.),Dolrrina \'!ali\r, a lui Hans Driesch ri serveste tui Ono Cross drepl lian,pentru a i aduna laolalta pe Wemick, Freud 9i Kraepetin', prezenfndafectele ca pe ni$e reacl de adaprare ate organismului $i ate psihismqtui la

159153

gg

noile situalii aiile Dup, ei, fiecdre exciiafie icsis rlin corrun lgjdrte ''rt'ru!

ii^i "f'-'l't'ia'i"r,

iat intr-o tilua1;e de nrPiurr a octrilibrul.i ('le

, '"," .""r,. . i . '"" i n €^od'r se d^o'r 'rr ar "rn'r 'r 'ur 'p: 'r : t 'a :

* ' r r , i " " t l ] ' . . . tnp. . r } i l , ( r Jsl 'zrr ;d emhrrundra 'odr ' r P{ i l l r :b! i -dF

dezrottare stftrctural; ti tunctionala sinr din nou desohise- [trg;mlsmul "'rrn

""r,iiUr"r" "-" ; **;"

"el mai bine El rc1ilzi aj'umirc opliuni dalorit' lnti

rnecanis.ne de inhib,tie' Pini c. !i gise$e un Inod de reaclie oonlenabil' a' se

;;;;;;; ;,. * ;" ;rhirib"u. Aceasti revenire la srabiiiralr sdril areazi

.u "n

rn".o,,l.nt de adzple.e' lns'i,ita d' o senz't1ie de fli'ere {}ito Lir'rss

$e.izenza: -Cea dai bnd erpre\ie Pe"trx e tesenna d(ett pnncLptu

' t ,n i , . , , " -o t t ,n ' t , : ! r \ r i - ( r rP

" t o c:" ' r \ ry "

' i " ,u"u 0"" , , . r ' ; '

" l ' r ' rea sd { iP l { I rc: i l - ' ' te

-oir*. t,"tui" rn .r.ip necesar sa fie trail pini la c'Pil' lir'i oprcli$i' lrenrn

: Jvolua pina la fonnarea unui nou automalism du"bil Aict Gross s'j io"'r$E

L"rl.lirn"-, "a"pt"ii

indjlidului la ansamblui cond;liilor sde {le v;3i'"

i. **i.r i" consri;seriie sociale Exisenlele coletrriv:aiii nu lriiesn's'

ilt*" ""ti,'*

a necams"'eror de 'egtare

individu'ria" &io iilo:ir con3lrri

ounctui de ve,lere treurtiat ;n! un punc! e'€lrtal: Cupl Er' sursa !n'ipnl' a

irrrrurarilor psihice n,r o reprezi l sexraliiatta !i nrai buna sait Irrai !ro^itt!

xdaDlare a irdividuiui la socreiate'"-

ii"*rrt aceqei contoverse o rcia' 'ArPettul esenlun al cluz(tln

a"iit"-'i,t. ;nt",p,"n,"o iekdi( a ftrte'lnt'j 'onni:.at

psihi' ln.

; . ; . , , ; " ,

ut l r td ' t tuat r d ' t J

^, ,1"u, t . a ' : , . , '

^ "* . ,a

' " ' " d ' i 'J? a r i tJt t

,t.rl xl,tlucit de cAt. C. G Jutg Etidogia seruh 'st(

nnrN kntt

i,.leeentlentd de aspettele Juutt/twntaLe dle teoriei Jteu;;ede !! ltj!'tqenitdjal

; r ; , . , "" , , ' ' J rLt na turo 'c: ' t t ' |hd dt t r 'u: : t ' cr 'D,r 'e r" \ ' rP

' i r . - , i " orn. , . in*al i ) r i l { jungicni U. ' " Gr"* ' r d" d!el( ' re rn 'd

n"."a"*i, r',; r*.a. eu"rd;d meloda lui Freud in exFiienPle s^h!r1'ri€'

I 'ntr .a et , .c i f refro neapal ! l s; .onstd ' r t I ' l id i ldreb

reol 'L lnr ne!da1'e

". , "" . i ,o i . - t . , . .^ ,"1i

^ .6nn"q61s, u,r ' r iode ese

' r . ' r r a u '

. , """ t1. a" * ."^U foar le rpe i r ' i t t i lozf l r hni a l ' Dr" 'o ' r ' i : r " l C'n ' : '

. i .J ' . , , r ; r" i , , , r reuJ s,r con' inna rn roar- vr ' r r 'e rudr"rr \ i e

, , "" . f t i f . , sr , -J, . r4 l : 'c r t \ let i r ' ' ' ' t \ ' t t 'a t t

, , nnrcrcb. ,c.rr i . E . .1 l " tL ' - t n l l r : ) : ' ?tr ' tac u 'nu ! ! ' : "

- , -" ' , r t , , ' t " ' " " ' " t ' l " t r ' ! ln( ih. 'Jn ' l rdPl rn 'o C' " '

I Jrd 1: jJ '

; ' ; : ; ; ; r , . ; i ; " ' " -*pretcnsr"n.a

rnterr l i iu i ' i i ' 'n ic ' r r ' dr"r) ' in i i

'id i: t(r.id,.l* |rnhienr:i s.xrrli rs:.' ilt xrr!ihli' { i)roblerDi socjal'- L;l

ei,!d3rs'rzr, lnLferu,l \,:.l.:n1ri !ij!ur!r li roiite.ililLidj(1iiie dnr ctht'il

at:izJ in.ii!iiiirii nt lii--3r . rril! r,'octi'i 'lrr"::'':is :rii credeftt 'lare 'a

aJei;fila i*,air)not;.. I rrdi\ inii'f lt!!r.ie Ji' ! r:ri!'rr' '

nirraniriloj I {It'

(lross rsl. C. !-,uri1r, lircr..!r vi":rr:r i'J,r;L.tf':ji' iI) lrotilitt deciati'1 'rl

i-r l: s.i,li.rl'.ie l!)l-17. Jur! ii ,rjri. ]]'1 tljirr: iitlss tlri a spur c'i ri

l.ariitl .i;r, ;.rt,ri iii!l!i Je 1.rijl:rfttl asllti irrt'rt'rrii'rj "i accsl.] i'

!fursic!'r;i} t,: i'rr:.'i tn ;r'idriiii; 1:,.ndi .Tjlrrritini 3''ri)ra l,ed;'ultl iii

i i ra i ! l : : l ' r "L i I r i , ,Lr :oosl iLui i , , , i l r l . i l . ddr i l l r r : s ' r r i :J i r i a ' lnt8tu: i r ' ' r ;

i.nn'it:; rrl:.1 r:i s;r.ftolli, lt.rt]r ,iiili)oirrl rrtl 'e|lliiri

:ilare;i jtr

.,irrxrat !.':r,a:.tr,;l r!\:5i.rii ri(r|!il' .' l, iii"irli.,,'irl l'ritral f'fin r'ja'i3 'l

r i , , ! r , .1r . i : : i t ; i lJr . t rs. h( . Or. t r . i r r r r i f f i . l i iJ l ! !J s ' r :n i ! l i e: ' i ' : io i 'nt '

iir'.'l lrlra ,, i r.lisi,.nsairiix . r 1r.ri.'. '-iltur'ri. .l ar ,1:' s': i(irelll fatu:rt'r

; r . i i r , ru; , , r r r i iur t , i r l . r r i i ie - i {1. ' r . , : ! r ! r ; : r r r , i ; }n"ntr i in le pe hrne - '

{ r ! r nn! i r , . . . ,u, 'u.r , ' ,u" l r r , , , . i i iu-n,r i l . ' t re;r l j i ' :x le,r4i se parc 'a i t r ' r '

oni . le rcr . l t i , ! ie ai .1rr : i de ! ! iJen:- t r L i { r f r rnL {u1: ' l r ' tnuirr

ser i t !

ciri riu r.:1. njr; :it'r:iirral:,. D;fi d tn glsi. fi tiux| irnro{l'i li dir nf.rj

,nrli!. ora. rtl,,-; n! ur, lr,r1o. f|'Lill|iror de i:rlarri' Acette rctr'tnlf

l , r : , i ior . . lu i . i r ; i : ; t ; prsoulr t r i i l In; lJ i ro ( l 'o!s r , r l iau i lml ie ' i ical f 'ircu,r r.',, irri-ri,irrt' i,e r.fsli!.1it; nrrlr l! C'rSrcsirl l\ i'silnnalizl de lr

l : .1/br! . ! . h 3r i ( r i in i iur i i a i t r i l i f ; r r1 ' t . ;oDg dr nj '1 din norr l r i t ' l i l : '

ir2lt)rolr:r;,; !rl.r. i',1r a !ri.orc lih!alit lui Linesl i.r)e!j. rn fd'riiat;' i90ljl'{ r,:i

-ti , t.rl:! e l.irl)iit it|r ie itl,rrrr' .r til'r:rJ$! sa ;' !"':1 lt carc 5e

s!.,iira .irjiir..ii:,i r.r )u{ele .i|1) 'rir!iHrro tlnl l'rljn:ta|e Atilu'lili'rr

i-\lrerrr F (!r] (, rop..zinlx {;.os'{ isle ir.trllitr;i|il u]];t Ete.(jl:: ij eiL fun'' i:l

itrieol inlrea!-r t!i,(..|fe ".ir 1g{)tr. {}lriJ Gro,(s !e inual.-r:i ia;'ir'lr,.hcll 5e irnegre;rzi raprd ril

.,erun.il. iirlel.( Lu!,c. irlislice li iroli{irc din 3.hw.,hi!8. ttndE |lec'i 'irejr'ret)Ezcnrxnrul ati.;d ,l psiiranaliztj. alon.reptiiJc \,le 3ll.!'ta "i'nor'rlis xlol

rrnlic pr!v.,dr, bi cir4eles adezirri.a drtuziasti | 1r,r"r?iiilot de bo'xyi i:t

r!.nloriile s.tle. !t;ch Miihsam 1l clo,rll.t.i sxtrnpl le Olr!' Grcss !t pe r'fl

w inp,,'raki .ilnrr di:tt;pt)lii lti Siltltktlt Freud '. ir.'ionia din Sch!{l:rnrr

iri rve, l,r'!l tii '1. ritegiAiufr: srltrl 4r.otra. in Alpii tcainezi unde se

inlilneau LlJii reltezealanlii .tr r/unri ir 'je'ma!t;a

Lie astr':i

sutr.uirirr "rllernari!4"''. Ue celc nrai multe ori Otlo (]r'$ 1$i petr€'e

160t6r

La l,tnn.fhen. are o le;ind. r lllte Jrrtt r.i Ri.hlhoGn. I yietena, -sotidi sale Frieda Schhtier, p(::rlrtr' ?uiri,j[r, Fise. d-::j^:,im]i 1d:!

cot,ii, aiixce fe tume ln j90? ur 'niirL.ar,. i,, rtrlre rt..,,rDe ir r.--irsj jirt|r ftriiul le!ili

'l hi Ono. ae; d,]i lorii rii:,tr r:r ijetiir !11, r{}r nur1,) n.jela:si

f renurrr t Peref AFro:N in a.r .N. ' D:r lo:1; i l . l j {c C.oss rr . r t r ; r l1 i li r r . , . . i i : i .JJ \1, .1t . , ,

Cocurrr i re i . ( u pr iar : r ; , le! i i l r i le s?h . ! : . r ro t f r .o i t I , i r ,h i . ie i r , ; , A.elsr iporganre:p i |e. ! funer. in t r t iJ i . i ; a r l "n; i : r l t lut i r r rexl l . i i , . t j . i r ! r ,epsihanll;si-ul Ollo Gross rgea!1f' xrleljrnir.lir(1ri,? ilrrefloafri r.!,,; .j.. l. .jialle z!4!urir ir l!:i16, ritlieir Iur a;n,ss cn. j.;j;,: de nlde,ioasa jiiur ile( xanlxhislci i-ofte alhdi.in.r k As.{,oa. 1.)!,,. |ross .:{o han.iir tr irr t.ifurnizat ilF8nrile lala i 1u frovo.!1

'r1ra.n.r :; lii I in.,r:,riri o rl r.!re.t!a

alrisr de la lrcepu-Luj lrtni.rilor :,,rir. {rio lrross :t ser!ft corli rii.nr deexer{tu n.gali! ri de referinl! |]enrru:nnjrj dilrft .onlemp.r|l.,jj rii. ;a..r{j !r iii.xrau decl! a idee deslrl de r/a!i derp,e psinanaliza. i}e!rn! unji. etoleren o sclipjroafti.on{'mrare r trei\rJrllLii Je i orrtirare.e ap:is:i:r.jnpfadesco!,rririio! ire,dienr. Pu nr ;irii. .t pr.i)u!ei; o inrerprej)re qrgi:s1ir:r a''lnesairluj" Dsihanalizei, inlesniu.j asocl.rc! s: ur .rhe tit,uri .letleUanthauwtN. cn .utlele concel)!ii h nrcdi \:jespre lur. ni.piJrranismrl.rilaiisflul, ,iife.ileic curenre fiilnnr't penrr! retbnna rnoralr,it.. ij lDnrqr,.1rffi ea rerolutionafii.

itinlre rei care au va?ut il excrs.ie li O11o cirs:r .oflrnrar.lbnidieljk,r lor cu frilire l! psihrD.tiz;i. ti rluldn c;k |,e sociot1r3ut tfrrxWebeJ". C'{col (le la Heidclbe'g ruzise rNlr. desprc {)]to G.oss prininlermediul surorilor von Richlolen. F,ls'j J,rlia il incurljase |a Cross jra-ip.ot)una lui Max Wcher ur:rli(ol l)enfnl.evirta sa de sociologie. Reaclia rIosl loafle vehemenli. iar crolica biogafic.r a Mjrinnei web.r leljreaziep'sodul Ea poresle$te cl1_ t. t907, de pasli, tinuse t, [i,n!]rcsulProleslanlilor Sociali de la Slrrsbouflr o conleljn!. despre pt$id de rt"Irixcipi ale e cii seruale''. Aceasta ilrenenlie ile o lltare eteratie a ideilof.coDente4za Marianne Weber. ii lusese jnsF;rali de stecracolul unui dnir Sigenial discipol al lui Si$rund F.eud, '.r.e interyeta te.tiiLe bnesnutui inprot'nan nanierd $i trdtea canchzii r.tdjcate, pft,ctdmind u comunisnsexnl, aldturi de .afe a;a-zila <nou.1 .ticd, pAtea l.re podte d. an.dinn .

Ma,\ Weber, expiica Marianne, era .oDsremat de ravagiile acenui ..Dr_ X.'

asupra anumiior persoltne. Deiii aprofundase leoriite luj Freud $i le recuno$ea

rrtorlartr, n s r mulfumil cr: illtnrprerarea pe c;|l€ le .)di.jeau unii apoltoliai psil:rn,rhzei. r,e laror er.ese consijtuiau drjr:i el,o aneninjare penaruvalonle celc Inai inxlre ale virlii. Max Weber retiza deci drticol l lui Grosscu urmitoereie argunrenlei l&,.iild lui S. tr&.| au er'ol@t nuh irt dtiDliidn! ,. dupd ap;'lt: tneu dt: rfttLu1, hk 6u /.u:it hlcd sd ajuhtd. ta o lormulareliMli I..1 l.iti hltiti ihtLoicl/t, sindift.t 1ui Fteud ck pririre luoseri( tefcnonEne alr tst.,iei &lturii,

"ei akt dle teligiei ri ale noravwilL,r, poale fi

Ac t narc taqo.anld, dLiot tid.:n din puiiul d!"vderc al ilbtn:uhi.:tlitutii, ?a i]Jte cu situ@rin inrd depd e de uttiNet.\alitatea pe ..tft, ixutu?arnlui lor fottrte de i pLes fi itl bucufl/J rL descoperitor, Frcud tidit1thh .rni '(d a . Ii ainls ''. Ar lrebui, continud Ms !]/eher, .aafli.a!iile p:,ihinalize; la $iinlele umane sa facn obieclul tulor rerificari mai,tffoiundate. pe un n rnir mxi ln|re de cazui. I)enru ca dis(ipoiii lrd Reudst Du .adi in alrra|orism. sau in spe.ul4ia tseudosdn4ificrr. S,f .:uveni,rpuue in incheiere. Max Weber reierindu'se la Otlo CIa-Ss, sa fie pasrateIiftilele care separa rivaliul .:iintific de un militantisrn dintre cele lnaisuspede. Mai mulle fomr le deosebil Ce vehenenre lrAdeaze reaclia afectivAa unui onl tcandatizir de concepliile lri Otto Grass. Mai rirziu, ln scrierilesale de sociologia rehgiilor, Mtu{ Weber va incerca sa descrie in teoriile saie_!ocul'!

f'rovocal de aleasta intildre '.ln prnnivara anului 1908, Ol1o cros.s rm1eazA un tratament la clinica

B rghblzli, sub supravegherea lui Crrl Gustrv Jung- Esle lngrijil pento abuzde droglri- Din 1inere1e, Iua opin" cocaina ti morfina. Fusese deja lngrijit laBurghdlzli in 1902. P'f,alel cu lratarne u' de dezjntoxicare. Carl Gustav Jurgirtreprinde Fsihnaliza lui Ono Gross. Tratamentul se desfasodn inr, ommieri insoliLi: Jung .ond(e iflr ur1riftr infemal, pelrece mai mulre orepe zi in conpania lui Gross, poartd cu pacie ul lui conversalii savante asupraprobleneior de psiharalizi. in cele din nna" tulaliza se oprege bn,sc.punindu I pe Jung in mare in urcaturi: Otto Cross, .arr tusese admis laBurghiilzli la 11 mai, eyadeazri escaladind zidul palcuiui la 1? iunie. Jung.ale carui talenre de psihanalist sint serios puse sub senmul inteba.ii deaceasli afacere. ii !a turta o adinca ranchirlla lui Otto Cross !i va da unuldhtre cele mai r€ribLle verdicte psitualrice pronuqa@ vreodat{ la adresaacestuia:'Denefl tia praecox"-

"Evndltrea" din Burghitlzli ndcheazn rn pun.l de ruplura tn biografia luiOno Grosn- Viala sa basculeaza definitiv hspre rcvolt $i lnarginaLiza.e''Demenijj1 l,raecox"i Gross nu va naj reu$ sa scape de acesl djrgnostic $i !a

t62

!?{

l

{i de acum iraink conside.ar bol,r.rv. rhiar un rcbun care anrenirl! ordnerfublici. Toluli tru lo tncel3 niciod:U sti si: colsidnre psihJndist i; sa ;rperc.impotriva derracturib" sii I anunita idce desirrij tsth ralDri p\1.r.rmbolesc:rai"rere co Eiisat'erijl.anA djn loamla a]1uhj t90t ii ofe'i octria {1e a.$i tac;publici.con.etlia ilarr(. stc.niii destrc irsihan:ttizi tj psiljai rti$i

1,, l0 odombrie i908 .evistn bcflj.ez:i Di. Zukxr.tt , t; MaiiflitianIl.rfden publiri un 1()i de scrisode rJes.hlslr ll lrti Cras: idirrllant-i-tcng?\ra1t (l'irknla !,rf;rreaszr.i/. Gross loveslerfe) cuni I irtjetur si nlrixe,r-e pe Elisaberh l..i.rg. 6 dnijr in coqijj,r cu n1l1Jiul el fdr irJ. $i .urn s a

l - ' l l l l l l l - .* . .

i 'n, ' r r" ' | { i i ' j ,a j I iFal i : , ' r1! : : J ' : ' i ' r i r 'Jrnc. fqrnt j r r . r . . uDr ' . . t , r rcur, . . j r r r .v, . r .du i r r ; . .e reldL,c.r , ,arJ Cros,.eer ce nir I ainpiedi.al De acesl" din llrmi si o a,rimcasci .tmdesdD pen.n;' . . ur , l r ' , , |

. l o ar ' . i . . . , . :n r te, l inun,J t ,ar i i l i r r ) r inr-n.ea,. . r i r .k rrr . . .. l .nr . l Jr \ i , i , . r . i . " d; , . I i ih, .p, .n. Drntp. t r I , ,nputr i \

" . . . r , r r7, . tu.

d. . ?,roj : r1 le. .' ' r is '1. p!rD' i d 'ur ' . , Fopn,. t i r , . utr t , . . . r - r" , , , {dn". . , , r id . , .d , . / rm-,rn i i r . re inL. tef€ . tpr t r psd, jnaLr?i

- 1 l - :J. '3. c\rr ' . , I r | r ronure ." . , , , , , . ; " ,

- . i l l j . "ri, Lrlab a cAror sursii esontratil o consrituj. inreBonismuj dirtue +i.z\rtrar.,r;nd;!iduau !i p'e.litnije elrerio:re cafir.leristice coJritiriei. Ceer ce cros:l

rurlre;re sugesliile (lli'aliej-' (lem,en c! seni aselllinlllor ceiuj Ltc .,sugesrich,pnori.:") declan!?nz,1 co.ftcnel3 inlerioare ornlre Drolfni $ str[in,. ..dd.rIiiti?t unlt das f,retnCe . .dcdarta formqii ernrBtege d.j L,t sijmef care

:- . ,1-"1.0: r" . , t ,n \ .

: rc - ,n ! . .?. , , , tn. :y1. , i , d(s, i Lr -n.J a. , r r , ,

.nt f f . r f i r dnd' t ' . ,1c er ' r h in. , .unu{a'a. . ) t , . i IaIdf i l . r .u, , r r , . " ,1, i , . . cro+,

du-. Ja an larea eiecretor educatiri. l! rt:xalrarea mecan,smetor de auroreglare individualr !i Ia ci)nsol;darea valor;lor indiv urte. E! 1,rec;zeazn ci,drr. acesr pund .le redere. noli nea de .sinirare-,

esre .et i!, Qi poalr: vaiirde la un individ Ia alrllt.

Lr. iceeagi pqioa{ta- a}rio cross ne.e dr.t}r rtll Jalniiiar nt gftIuriloraurhisle din Mnn'her !i Ascora Enanue! liunvirz . p"r,r;." i"pl*.i.9oiiliei gemrane Si eiveiiene, in ..lre Oro Grcss esle menijonrl .a fiindrjtsl]8clat de propagdnda ara*isri !i nrd1nitita,i$a. precurn Ej de trafic {i deconsum de diogur'i. Din 1907. o cunoalLe pr :imsra_pr.ron1A $i dnarhistimiinchenez, Sophie Bcrz. h vara l91C se in;areazx cu ea la Ascona. Srareapsitrotica a Sophie; Benz nu tucereMd s,t |'e agraveze. Se sinocjde in mardeI9ll. Si de dala aceasla, ca Ai in ca:ul srnuciderii Lorr,ei Chaflemer, Grossesre sDspectar de incirare la sinucjdere.

'il terasin spilai;zat i,enl'u defresie $i loxicdmtrnie inlr'o clini.a

?,iihixrrr.a. l,a slirtilrl Iui narLie l!i11. est urhsle{nl h chica Sreinltci.llr!; V;eD? {n.ri]e ci,idiri .rle a.esiui saoatoriu ar {ost.i:iau!.xrn1. irr lt{il risi r ixirjuile dc superba biicli,)i conslrujle de Olto Wagner. $ul dirte.ele

'Iii, f.c!$!se nr(nnrmen1e :!lc .,Irf.nrrii-l.nr; \,ieniiz). for1. udtarreN.l,-

:redi.r1. 21., lui O11o O.oirs \'!n1 plitn. iie r.t1il iui. care rnsislri t),j Jilngidir . . l i iJ . t i ,e.sekr chi ic i . i f r r i sao.a' i ) . 'ncl i . ieze de ' je ie nrai bun.:r)ndj{ii. l,! slirtiruj lrnii iru e 1911. (}i11' Cross Dl;ica.irn nou h Zurj.hArr Nil.rlla sl knrdeze nlpreuni r:r pri.tertrl lir lirilir Mnhs.tm .' .\.idemi. rnirhisli' h Ascona. in au!:dri!- esi. qlrrlit de polili3 canlonnidl. ' : , ' ; . I ' f_,1. l , r ' i : , ' . . ' r . .nua u-rcrrr l r , . , . Ft , ' . r ' ,nn"rrr i lor .o.irltf,rie !911. {ift! i;ross le afli ,tn iori ;a Vicna. ln trimnvrra ui-rnaLrlii.ltiiiorljrite h fk)*rir,. ir 191:l ::i irNialc;u;1 ia B,rrii,

' 1).:i!tr.:.ttii s)ti lat.d !:nninluitli'

ih rirnrul n.Fsl.i poriordr rgiin'.e, OrLc Grosr i) blic! r .arre inpofiantr.|lhi., t x pdt;st:h?: Mir.l.n,?i:ifirlt n- un volurn rie ll2 d. t!$oi a|;Dria "/i.-rx.'rlr 190!, U edrrorul ltrarsDiilier i.rr3 publicitse \i G!!!:hle.:ht antll-tdrutt?.]- Rccurcelie$ diiul singuiar rl jiirjirii lul aross: loare elapei,'r.rniir;i rxle nleiirule s1rl Lre.r{-a auon}r irrn exu.plie:n revista f15rar.ril,ne ct prelui unui generos linc.lrisn hihialrii W..rd.he fi Affr:!rillr mer ' cirdi c) riiEle aurorirali Ceea ce n -i i tiedi.r si ra{nie. hrci drir prmi psgirt drscopdrite psilraralizei freudiene. .onsjdenle

ln alt! r).rde, Gross ia .irepr relennti lnldirea lui Ni.tzrcln:. ViziLilr.j'trrrleiijortrloi tsiho jonatj. ii instjrd Dmraroarer sinlez.: lii,carui fatir rilietii tsinice ii co.espur.je un proces iri!td!:io. l,leer iii'etioare .oatinui s.l:ie ce:r ,i reglirii elhjlibrelor in evoiuli:! sx nonnaln, indjvidui Je r.iapl.aza iirezohri lionflictele dinrir en $i non'er, rft:onslituind l:i fie.re sladiu un nort!.hilibru. in evolDli, tsihoparologica. !ii.iriciunile Iiziologice $i psihologideti lips.:rc pe iDdrvid de capaciiatea de a de!6!i crizele. ConilicLeie prolc,ac,

iratologij ale ci.or principale liprd sinl rllali"al€ de ciire O11o Gross, cee:r.e I dereimini s4 reeiamineze nolnenclnrura afu{junilor ps;hoDa&logice.

Pe cii slnt de greu de citit dezvoltarile erudire ii tehnjce. intru.ii preiq'uio anume faniliarizarc cu teoriile unor psihialri demulr uitali. -- cu a1ft rnaicaplivant esre uliimul capitol al ca4ii, unde lonul lui Ouo cross devine maipe-rsonal $ iulde formul.aza toate iudecilile de valoare ca.e constituiau

g-":r-' '--i- 1-

t64 r65

tubl i .ase i1q05 n. !n. i r . l i r ! ' l ru lar , !X. ,et t i t i : I bep.t . , ihr ' . t : . ie . . t , ! t t . i , . int la i ) i i . . . . , Ic i 'L ' ln:ze]erecapi lUledzrfu:G.ossl i la lsenej i l1 i ! te1edec0| l ia i l j1] : l ]

oIer,Posibi1iratcadeasere| 'oduce.proloci fJFjn!cea$lunr j l . ' i j rn| ' :degenerescenF x

'xsei :liri, i;r.!: l)rior.ir. (lr l; fa.inli banii de.flrri surrivlc|,lliri;, daf ti p..i1,.ii:r' i rnpo{ i laaces1eipozi1j i ,Grossfu1i | i lv0capeNie!zsche9isbl i l iazi

ca. dirrorrirl,pro..$l lna1ualdjselec1je 'c ic] iaIredel ine$e$jcorecieaz: i . r i l . | i ' }e ' ]e l : ] | .J .d in l9l3l r i I1 j i ] i l , . ]5.s,rrclje, evirind ca abarcrite de Ia normt sa fte cenzLrrate o,!)ege. pi,nrr ci rrc!.irt .x fiul s,iu.

^tralerea de la norm! esre locmai spaliul unde se poate inscrie geniul. adica rr.s Liross.tevenise Jei rnri .eiebru per1al;1 ri.rnlin.rto! r' Monarhj?j

opus!l degeneraruiui: geniui nrcame;iziumansprb'cfmesuper ioal 'e i 'edi te '$ i1olu$i f 'nt ie i rd i ' l ! .egeniusi i ls i i l . ] l icLi ' r | . t91reiZe. id.r ldegenerscen1iPareatfdeincenlAceast1tulbnra1oareasemha'ei iofe.a". ! l r . . l l . tL} | rlui Otto cross ocazia de a er.tama: .Detenetlii

AsuJ'rauui sjngur puncr este insa de acord cr .,d

Narht)iiitdlii speciei urans.vaIoareacul turahat ipxr i lorcareIar. i Iegenerate, ' -Acesteamanifesi i .e l lz , !une1' |c i l l ! l l l in1i ] l ice. . . . ' inf0rrnadeadaptareiacondi1i i . fhaicedevia1asocial i ' incontpa1ibi lecu\, j l te| |nr t ] Inrodemi_ Aparenta lor inadaptar nu rebuie sn neincameAzapmtvi j |orulcuhur i i 'Eisf t ,spunec.ossinul thnafrpaacn4i i i i 'a ] : j r | i .o l ldnoeAievisLal l . , l 'sale. _mareria

D.imt" a evolnliilor virloa.re. Kttrjr,.ttt!tuk.Grossjaaic ipozi1ieinmareadezba1eredinjwuldecaden1eicare. i : i . t fn]ndI, ie|dC:re]7tn1P| ' | l .p i ]k} , | : I .d| .sA

P'eofuplFin|eIet |UJl | . |n-(pt ] ld.UN|ctzs.h| . . , . ' , 'n i ' . , " r ] iLerora"H' ' ' ' ' |a* l ,1* l , ' ' '1 ' l ' / ' '6 ' . ' i l , ,or l ' ,J |1| . '^ lu|}bu'cetadenlilor" Esk SFnixl un degenerai superior? Conslituie nah'n, uNd Ps\)cn.undb'r4. lDhlicrl mai lDlii in rev;sla ./'clr;' t tui l{ars

' degenerescenla femlenlul civilizatiilor cetor mai rafhaie, chiar o (;rors. in 1q06. fireud scoar" rn er r,tenp ,meresut t.rh,atia: pcn$u

'areleri$ica a modemitilii? Aceas* disculie esie lrezenlia in acesl incepul anct,.let. jrdiciare {i propune celebrx paralela dintre reiateur ti judecAroml

de secol' in majoritatea iucrtuilor apa4;Dind de Kuiturkritik lne gindirn spre de nillrcljc. etoctnd ptin de respe.t Foaia lui Hans crosst'. Ac;$a din unna|exemphl laeseul lu iMaxNordauinl i tE|at [n|afun*.Degelere!cen1i ' , ) ; i ] rsei | r1e'esafoar{edeaploaper1epsihologie{ jpsihanal iz{ .considedu1e

fat"1eledcpsihiat ie.cuMorels iLombroso, inf ic1iUni |eI i teIare(romanelel1nnlearxj l1epentruan.helacnminald- l ,a(z 'seap'opi1sedecolegu|

, 1ul Thomas Mann atrord€azi aproape loate aoesi subiecu. in canea sa r:lin sAu Rjchard lon Kraff1 Ebing. a.&ni P-rcht)p.tthia r€.ulaltx ctp.indea ur!

' 1109, Olio Cross se declarl de panea lui Nierzsche, care slria ii capnol ..penalisr...

Mehschl iches'Al lzMenJchl ;cher| ' , innobi IareoPrini legeners| :en|d: I ' ' . ]De. i |1 l l la jor i tareacazur i lor incare1'omIulaojudatadevalih. l i | iz i i . :e inai indePende,4i ,ceimaipu| i ,s i8ur i | inar.1Lh]entecei in iserenaJcapr intr-onedeznin1ir isever i1a1e'scr i inddeexemp1ulegaf iacu

166 16?

j'

L.=.- .--.. r r

figanii: I.., Ttii; t:utu.s.Itunii &k|mti & ei iint I dmestec d? rd,)tdtt.r Llatitak, drlpdrie, !! rit.irtte ti i"dLietollii. Nu iu hi.i., umhdi .ieinitlit:cLfi riiLt ti 11!41i|!::n cu .rk aai nuliii ri.lcnl { rfi.tit'trdsdturil. k, c!L( moi lrardrie !;nl \erriliate6, i,tu1eh14. rcan oedinli. ,,kndin l+\n l. ru4o.re, t ier. Jdfi awEili. tti6 i|.ir11 i' trtsid.rL .dnvrt ul ttest.t pdttk ulllrin:4;, puten inlet.te kli hine a .le j i\e driiyl Mai dlet lattlka l.r hif,lre uh elcneht cs.nli.l 1...j "".

(:uor se poai., irf.!:!pLtlle, tlalls crosi illejege !a conrtral, prrnhli:i.hamose{ aijtal.a. })er\ eiJiu;liki" sei:urle !i pornc,lraila. chilr arunci cnrd $I)r.zirtt srb Juslif;.:a.e lji.rariii lrebtrie inlerzise romrnelc cate raslrlndr:scinieclia

'norali. }]cri.:rl(j rirc. dtrp.r tarfl.ea sa, {jc la de3enerescerla rirrl

muliiplirl 3r..t1iii: d. la nomal;tare. Barhali; rinr eiemina!. tirncilevirilizde. in ti lagnb rzii..rlolulion[ij. dra.hillii, ai cniar holii sinl nrlirrunea sa uitle d3lc.eraii iir 1905, in r:oNctuzir trxinlutdr pe .3rc Or!!Gross ll v; ak!,r jr.arlea ia din i909. Hans cross p.c,pune deport{readeserentil.]r irr cojonii. in Airica de SuC !es1 do er.rnpld. sao ir insutei. din

Perioadelor de criza culruBii ii se asoci.rzn, declard Cross, punerea strbsemnul inr'ebrrii a ctualoriei $i a legdturilor ianiliale: se votbeqle alun'r1derprc decndeuF. d:r se rece cu vcderea pacatul o{iginar care consu'in areduce feneia la sciavie in numele procrealiei. $i colchkJe. "RevolulioMrulde. t,i.i, carc Brutte psihol.tiei:Si incoh$tient tui caisidefi rclaliile dintr..teie din perspTljva unui riitor liher Si Jeriut, lup tmpotrila Niolului ik

Jnrna sa &.t "ni

atiginard, inpotriea tatalui ti tnpotriw PatriarhatuluiRerolr:lia cate w izhucni este o revaluti( .t natiallntuLui. Nu contedan subft Iornn ti ptu1 cc mijt.arc se va indeplini *. Aclst manifest al lui OltoGross este premoniroriu: el anunli prograrnul $fngii freudieDe din anii1920' : al lui Erich Frornm, wilhelm Reich !i O11o Fenichel qi, nlai tlrziu, atlui Herbert Mffcuse. Pe dc alLa parte. referinla la antagonismul matriarhat/palriarhal il aleaze !e Olro Cross ln descendenia rerolulionart a lui Johannlrtob Bachofen, dupa Augnsl Beb.l (Die Frcu und der Sozialisnus, l8'79J ;iFriedrich Bngel'r (.Die Uttpriih|. der Fanilie, des PriwteiSentuns und.IesSta.a.r. 1884) influenla lui Bachofen. Mai drziu Emsl Bloch,Max Horkheime., Ench Fronlm. Wilhelm Reich ilvor smasia la rindul lor peRachofen'', faia ins, a-l evoca pe Otto Gross.

C'iteva sepranrini mri 6rziu, in mai 1913. Ono Gross ia apitareapsihanalizei ir aceea.Ii revistl tie Atuidn, impclriva scriilcrului LudwigRubher care scrisese.a spirilele creatorilor avea! .evoie 'ide o nooamiroloSie Sj nu de psilulogie" $i cA psihanatiza nu pulea servi decit la arlra!..r caracrerele slabe (de exemplu pe arti$rii impresionigi $ pe femei), EiN l^ a ,it ru sp -llele pu@ni.:e . Olto Gross ii raspunde lui Rubinerrelrind o expresie a lul Freud. carc ii spusese, cu ocazia Congresului 4epsihanalirr de 1.r Satzbure: .J/nf3r ntedit:i I rL'rit sd tuninen ru:dic; :Cro,.s refuza con.e'r1ie qi cmltiDxir '{r;m asfizi cd .('kl

f?sihauti.eil G fu:t in|ini nai itqork$t . Ailislu] fus.se pn)a at'n.ieinllD.rli in s1rrc sa pntundi secre,tele in.on+ierilirlui: de aclllrr incola inrebni :;) hcn ul) ocol prin ptlnraiizri Cross ii.heie cu acesle ctvhre:''Lutdit R bn{ enite . fatN]n e ct? d. apr?cierc,,tt\nti chulat?d.n i,..nt st lemckt:i sp} itui libe! (reden,d /;nn ddefitqtai rcl\nulit r,t lita pt:nr! ut. j.n1!itl, Uherta\:c S; tpiritul rLr i;lstmtw unk! $ d\.ka

l-n slilirrl riului 19,1, ^pt!it1l);.

ll.titn, rrai flrlle alLe ardi,ie sr1 !.riar inrp.Jrlanr. aie iu; Or. Gr.ss. h DL. ELtuu! nq &t \llr ttihcit tij.idt lntliNkl ftnt iLk eic rne.lirinli tstti)tu itxliri.tula,i , el se alcaz) d.n

II

I R?rolutid nktt/ &thdtaiui

irr 1913. Orio Gross se illsrlleaza la Berlilr. Se asoriaz;i llrrpului lui F|ar,zirlenilert.dre tubli.i,in revislalili.)a un! dinrre cele maj inporlarlle rJ!tr!.rle iritqclrii exprfsionisie. li nce}:1i re!ist. Orio cr.oss iti prlbtic1. ln .;Jdlicl9ll. lnrnifeslul i$fi|^I Zur Ur4r,rih.lunt der luL oellen Kr;tt tLun s,id.pt1[Ln (nm lrdtntii). Elprezinl;i cele reiplgin; ale, ilesluhi ca pc oreplirt dafi anarho socialistului (irlsrirv Larda,er, care aucase psitanatitrr.I'rin clarilalea mesajuhi siu rclili., acesl anicol marchcaza o ..oti1rr|i iigindiiea lui Cro.s PsirokrSh nrt.,t.stient .lui esrc lit6.te re"tuttti .declari el din cap l locul\t;. Nici kna dtnte rcr.l tiile jnnat. itj ilt!tu nurt rculii !4 stabiledsfi libertatea i iriduaiit4lii Ete du dr, nocnit ,i s dt1\tins in d.tu1la rrubnnd &.t ihtra h rind r! d. t1 !? onJoma ktei .e v&nlnieru indeoh:te t:a fiitld honzlitatefl '". A|lazi, coniinu, Otto Gross, ned.|m in fine seama ci ridicina oric.re! aulor;rAfi .se gasege in familie, .:imcongruenta dlrtre serualitale $i aurorirare, a$a cum exint ea ir famitiacondusa de parriarhatul mereu in vigoare, aserveale individuatirilile.

168

T

nou s b a toritatea lui Nietsche, iar Freud esle prezentat &ept conlinualoruldirect al acestuia. Gross reia ideea conform ctueia confliclul dintre eu Sisocietate s€ traduce pdn conflicrele i €rioare ale eirlui. Sexualitateaconstituie terenul privilegiat al acestor abuzuri ale societeli asupraindividului, iar femeia prima vicri'':,l. Annefiun8en zu einer neuzn Ethikteir"va rcmtri .lesp" o noua c cdt tmpNlll prcvocdrea ti mai depaae. inDumele bisexualitilii originare a indivizilor, Gross preconiz€aza nu numai ototalA toleranli fali de homosexuali, dar chiar Si necesitatea extinderiitendinlelor homosexuale- Declartnd cAseloria ca viol $i aservire a femeii, elchea,n| la "distrugerca nbnogamiei $ a Jamzi sale celei nni morbide,poligamia"", pentru a permhe intemeierea unor noi relafii inte sexe ti ascoate indivizii din solitudinea lor subiectivi.

La 9 noiembrie, Otto cross este arcstat la domiciliul b€rlinez alpdetenului sau Franz Jung de c6tre politia prusacA qi exputzat ln Austria.Hans Gross, care se liuda pft1n atunci c4 $i'ar fi utilizat relaliile sus-pusepentu a-ti Foteja fiul de politiile Buropei, snrgise prin "a'$i pierde rabdarea"li pdn a cere ac€a$a iftervenlie poliliei din Berlin. La frontiera prusaca, OtoCross este preluat de polilia aushiacA ti intemat, ln conformitare cuinstnrcliunile lui Hans Gross,ln azilul psihiadc privat din Tulln-{Hans Grossobiire o expeniza psihialricl semnau de doi med;ci, carel declari pe OttoGrcss nebun Si nesponsabil, re€ornandftd punercrea sa sub tureh. La 9ianuaie 1914, tribunalul din Graz confirma aceast, sugeslie $-l desernneazica tulore pe Hans Cross-

Ince din luna decemtnie 1913 lncepuse o cafipanie de presA i,'r favoarealui Oito Gross !i contra lui Hans Cross. Revista Die,4lrirn, condusi de FranzPfernfen, la Berlin, $i revista Rewlrtrn, la Miinchen, publicased numerespeciale de omagiu Si suslined". Puteau fi citite conFibufiile lui LudwigRubiner, Blaise Cen&ars, Erich Miihsam, Johannes R. Be€her, Jakob vanHoddis, Ren6 Schickele, Els€ Lasker-Schiiler $i ale unora dintre cei maicunosculi reFezentanfi ai miscArii expresioniste- Cufnd, esre fndrl mdiiprese sA relateze acest fapt divers senzalional. Chiar Si Mercur. de France SiL'intransiqeant e\oca

^f^cerear'. Dire4ia azilului din Tulln sftSe$e prin a se

teme cd prierenii lui Otto Cross vor lncerca s6-i organizeze evadarea $i"pacientul" este transf€rd la 25 ianuarie 1914 la

^zilul din Troppau, ln

Silezia. Otto Gross reus€{ie lotu$ sa trim a o sorisoare deschisi luiMaximitian Harden, redactorul revisiei t€rlnr.ez.e Die zuk nli, care-ipublicase deja in 1908 artico\tl inril'jul^t EhernEe ,ah (Violentd pdrinteascd).

De dala aceasta Oato Cross le exPune citrtodlor ptopriul l'z- lncepe pnntr'o

;;J;.'.... a dificulutilor imiLrnpurare de so$a sa Frieda cross ti de

ili;;; ;;. ; ."* H-''c'o's ". st'aar';u'r'i "'pT,ll"l.liiTl'iiprincipalele capete de acuzafe cate au dus la aresldtea \r la punerca sa suo

tutela.Reqmoa5{e ce ln 1906 i_a fimizat lui latte Chatemer' la Ascona' orava

ucisasl Evocl li sinuc;derea Sophiei Benz pe care o caractrizraz' ca pe un

.-"il"in-r, ii a*r*, ca singurl repro) care i s-ar purea aduce a' fi de a

nu o fi inremar la timp pe SoPhie Benz ints-tul azil psfiatric - reprol care I

onoreazA, s€rie el. $i Pentfl ca rot e$e acuat cA arnenintt ordinea Public''

iil*i "N" 't*

*,iiucu1 d. o inea socintd etistentd [ ] Dacd tudm in

consiae,are faptul ca no n/ltitatea constd in 4 te conlo M odinii existente'

"r*ri- t^"ii'i'c* mza at putea f interpret'atd ca un semn de tulburare

,nniU. Oo, a""U trU* drePt nomd inllorirea tutt'ror virtualitdlilor innds'

c t? al" fiinlet unuw ti dacd tltm ntuiuv ti din ?xperienfi cd.otatnea

'.rntu r""*tr*u n* i^potbild ac?asa inplinirc suPt emn a individului ti a

unanitalii, atunii cel .arc se nutumegte cu ordinea e:'isanfi \'a fi con'

&o 6ro"" ra-rne prni la 8 iulie 1914 pri?onieml azilului din TroPpau

B$" ;Doi ri-is la B;d Isc , unde Wilhelm Stekel preia tratamentul sau-

i"""laln ot r" fn ..^*i"f stu lnchinat lui Go Gross !i publicat ln 1920'

va critica aiagnosricut tU C. G. Jung, considerlnd ci Gmss sulerea de o gava

newozf conrilicatf prir toxicomanie; va aIifia ctr nu a ldflnit vreodata un

^r, .- ft

"i ,- ,rfi", *ceptional sa se fi irosit lntr-adf''

2 - Istorii de familie ; fat ilia Grots ti familia Schreber

Ene momentul sA ne aminrim ca Denkwi)rdill?ikn eines Nen'nkranlen

de Daniel Paul Schrber fuseseri conccputE ca o aPologie de$nala sa I

con'inJ pe iuaeraror; sa puna caPar intmatii sile ii azilul psihiauic $ sar

*4"^ lri.it"L" i"t' un ,a.p.nai'i' Ia memoriile sale Schreber slosa chiar

* t*" l, ,, ,t^aitti t peisoana consitumfi alrcnatd poat' f rctinun tnftu

Iliii,*"' iitai,i, t,'ponva,oinlei ei etpticite: ' De cind s€ acomo-

a-u"r "u

mis;tioasu ordi"" a lutrii care-l destina sr devina femeie pentu a

.ntr, o-"nitt"", Schreber estima ci "martiriul" siu rrebuia admirat in

aceeaqi m*ura cu cel al sfintilor ti ci justitia nu Putea decft sA tecunoasca

deplinul siu bun simt.

t1l

In, \ iz iunj le lur rhro cro{ j anunrrnd -revot i mtr,ndtrdr.r tui r t r-ga} imT

s: r"eb:r ]n

ulr ln la . , rrere. .nt \ur. i t : t uh?, J,r n, , . , .a K,, . f t r lt t 'c t t tLdt desprc.- . ,n- i , , " , , , , - , i ) o ( i r , ,5J in. i . r i J jutr , hof ; l ic ,InL, ' rroare pe care onrut o dsrorer. .d h,s-xutr t i r l t i r ) i 1 i in,rra . rrrror i i , r ie,liber.ours homosexualiralii lor t.jeme, sr re_gaseasca I sa curiive feminjnultainuir.ln ei tlrsiqi. Am pxrea spLne ci ieo;ite lui O11" Gr"* *p;;; ;nodul \afionaf' nesajul conlinut in nebun;a preledinletui Schr.ber.

Puncrul comun, deslinetor h,i Danjel paut Schreber!i al lui Oflo Crcss1,.::illl*

fira nici o lndoiala prezerla survroare a {aurui, iubjl ti rn*:1"1., l -q remur. mudet de idenri t ,cde t i ( ,n| , a revotrer personarr iare"rararur rur s, tueher. Daniet coir t ieb ModD , tg08.t8ht l . 5e idrnr i i i .d .ua.€la$i lip aurorilar ca g oea a tui Hans Cross, raril lxj Otlo. tdealul ordioij $ial progres lui soctat se tnvecineaza h cei doi rali cu o inclinalie pentrumelodele ccle mai dur represire. Onopedisr r i pe,t i ,uu.,pc.rat i"r ingrmnasu.a.orccr i \ r . D. c V S.hrebt ' r era rurorut unor tucr;n puputd,ep:ecttm ArzilidE Zitnltzrqlnnastik (Gimndstic!1 na(licatA i,, care,al 4Kallipaedk od{ Erztehuns zut Sctujntuit zur naturBe,teue w(r tkichru.ilti;eF;ndetu"c

" tnMh.t , , : "u thrt tnr,Kdtt .potat, .ak p.L.d,ca n:oL Jt ua,, .?cht l ih"ab. l

rorputui). Meroda ld D.G.M_ Schreber se ifleneia in intregime pe lotosirca.iq€ndricJ a con*nrderii :r a pedepser Ac.esori;je onopenice j("enare tetrantere manuatetor sdle. a \aror f . , tosrn; l Lr pronunea tar inl i tor ) ieducatorilor, semAnau cu $e insrrunenre de ronura.

_.. ,?l l : lo *11!. . peJep.etc corporah (,r{ rrebuiau .dn).nrsnJre cof i i tor

oupa In'care InL cJr i l inutei .orc. re. pr: .cnirer l r relnm".ea m rrrrr ,ar i iinfantile connituia una dintre obsesiile sale g isi inscria precepreie rn* olupli nemiioase imporiva ..tnimderii Broravurilor,, Ei a .,decadenfei lun icontemporane"''. Majorilarea delaljjlor ciudale ale vjziunjtor psihod;e ale luiSchreber fiul izvoresc djn bizareriile disciptmare ale latdlui. Iar Frerd _

: l l : ' : " .1" lu i schreberr"rat un onasi l l ta jet de reteren(ro" . a f , tui

anatizp..z,d. n imerpreLnrea pe cdre o da det,rutu, tui)(nreDer l rut . runqronrrea .ompterutui tarem, a relal ier dnh,vdtenre rurarrL !er?!e (are !onqiruie o dlnrensiun( eqnuat l a .onrnlexutur lur Oe.trp, .., ":1-l l,t 3"^G*s d iosr g ei rrezar sub impenui,nu, var",la-,"i",rru unrc rschreber llul ant.ese Insa ul] irdL mai mdre. crre se .inucisese).

9l :-9 'o: : tusese crescd cd.un pnnt . dup! manuria rui Else JrUe., . ropi irasraFl edurar cd un.supradorJr". mereu in cvd. falJ de protnh. i vusa.

1oraflis de cercetare al ulalui sAu in pimele sale lucrnri univetsir,lre, ptotq:llde acesla in cariera (ourind intre Pra) de la UniYersilalea din Graz, urmrtilpoiifenqle de el b trimele sale legtuur: arnoroase, Otto Gross nu purea lraidecil penru -ti impotrila - latAld Mo!flea lui Hans Gtoss, la 9 decen'brie 1915. a conslituil pe8tru el o lolituti ir urma careia nu avea sa se maltef|.cl. "TafiL nnarc . Trehuie td rma.e n notui cutd tle dezint.ricare pet!1ru abuz d? .acaihii. D. ac ,/L incaLo ninc nu L li Poate inchide, ame'ninq |ti dn seana.da pie ut Lucrul de .dre se ,1sil,t.Isi paiiseite lucrd'rile, rcnun& slt nni faca fa$ necetifililor nurteriale ate eristenlei, nu poat(Ildi mdependent Ori( inhihilie parc d fi .Iispdtttt din eonP.flamental siiu,nr( catriita un Mmcter cateSaric infantil. Parc menit unui slir{iI dpropiaLSaltlttitn:ihi, lui; ih/.li. rnficette pin llie'ta,Idld n bdn,ldfi ad,iPost, ldeid intilnirilo dia cafenel? , poleslelsle Fnnz Jun8".

Taul lui Daniei Paul Sch'eber muiise in noiembrie 186i. Ia cincizeci !illei de ani (fiul avea pe rtunci nouasprezece turi). 5i tot la cinlizeci Si tei deani, ln noiemt'rie 1895. dupl Deziwr.d;ekeiten eines Nenenbanken.Schreber fiul (spitalizat de do; ani) lqi dr sexrna ca feninizarea sa se

lrrecipita ti se resenneat t' la a Si ac.epta deslinul. La Schteber, ca $i laO'lo Gross, moaflea ktilui provoaca o destruotunre a lersonalitaii Si orcgresie catre un sradiu psihic pritriti! trc-oedipian de identilicare crn1rm?.

3 Pnrddiltl si infenuL Mtri.ihatului. Gross si Beer-Hofmnn

Lainceputul primulxi rizboi mondial, Otro Gross se inroleazA vol$1ir $rlucreaza in r,ai inulte spilaie: rind pe rnid ln Oalilia, la Viena, in Slavonia, $iin Ronenia, in Banat. Acolo, la Tinj$oara, va fi din nou spilrlizal Pentrutoxicomanie ln slirtiiul anului 1916. Ripine $ase lu,'i in tralame,nl laTimboarlt, irainle de a fi transferat in mai 1917 la clinica Steinhof, hngaViena, pe care o pll6$ e curind dupa ce fusese de.laral inapt de a fi trin1ispe fronl. Locuieste Ia mama sa h Miinchen, apoi la Viena. Calatoreste mrlt

{i se opresl€ la Praea, la Budapesta ii Ir Berlin. La 11 februarie 1920 O11oGross este gasit. slabil de foame qi de frig, pe un rotuar din Berlin. Primeileingrijh la sanaroriul dt' Pankow penlru pnerimonie 9i toxicomdnie. Moare la13 februarie i920- Este inhumal. din greFaln" susfine Enanuel HLrwitz'. lacimitirul eYreiesc din Berlin.

Acetti uliimi ani deosebit de negri. marcali de rizboi, rffaciri, mizede,solirudine ti drog (farN a mai tine seamd de Eacasnrile judjciare legate derutela fronunlara u1 iaruarie lql4r .nr torul i an' de I 'oauqie conslanl; . jn

173

F

l9l4 apare studiul Uber Destuktionsstnbolik 1n knialblat Jitr p{)cho-analrse utld PEchotherapie sub oonducerea lui Wilhelm Srekel. Din l9l5pllln tu 1918, face parie, ftnfneuna cu Franz Jung, din comirerul de redactie alrc\isrei benin.eze Die Ireie Srr.aJJe, care se situeazA la jumAratea dnmuluidintre expresionism qi dadaism. in 1917 g 1918, Ono crcss esre adeseaprEzent la Praga: li lntiln€{te aici pe Max 8rc4 ftanz Kafka $i F anz Werfel.ln ultima perioadi a vielii sale, colaboreaza la Berlin la rt.rislele Das Forun,Die Erd., RAkz.tuFg \i Sor./pr. in l92O m f''le: la putin limp dupA moafleasa, apare volumatul intitular Drei AufsAbe iiber den innercn Konfikt, opedcare Fezinta ftft-o formn des6vtu{fta ti s€duceroare ideile ultimei faze dinghdirca lui Otto Gross.

tuncohl Uber Desiuktionssymbolik ; lotemeiaza pe observagile tuiOtlo Gross la Troppau, in azitul unde tuses€ in.emat ln 1914, cft Si peromad]ul K.t,neruden al l\ti Fraju Jung, u.rde o femeie exclamA: 'Le urdsc pefenEL At vea sd liu bdrbat gi honosenutld". cross relevi in toate cazudteprezentate tema refisului relaliei seruale, considerard ca un viol al femeii.Acest refuz este, sprme el, de natud etic6. El este ftNolit de oryanizareapulsiunii sexuale li conformitate cu modalitarea unui a violda fi violat.Inspiribdu-se ln comeftariile sale 1€oretice ln special din Alfred Adler,Wilhelrn Stekel ti Sabina Spielrein, Cross a!€az6 ln cenrrul analizeiconflictul interior dintre sadism ti nazochistrr, proloca! esrimeaz.i el, deprejudecata sociala a sup€rioritAlii elementului masculin, legat de poziliafemeii ln societaE $i familie. Or, acea$a ordine familiala patriarhalA a fostinstauiati cu prelul unei victorii Fin violenrarea matsiarhatului. Este, afinniGross, conofuzia celor mai recen@ lucriri de antropoioiie. "Matiathatul iiasiquft fenleii independe la econonicd €i, prin untarc, sexurb g waend tnrupo cu bdrbatul, inoedinltndu-i, tn calitatea ei de t@nd, o respon-sabilitate dircctd fald de sociektk: nisibnea de .t pre?dti viborul. Mitoloqiattturof popoarclor pdsteazd amintirea unei perioade prcistorice denatri.rhat liber tn idee.t unei ytrste dz ow rezultind din conbinatia dintrejutilie Si paradk oriei,wr [...]. Sperunla intr-un yiitor nti bun ol wtu nidliise orienteazd spre o rcintaarcere Ia libertatea matriahatului'41 -

Otto Gross dezvoha acelea$i idei iir afticolul sAu Die konmunistischeGrundidee in der Parudbssynbolik. ptrblicar tn rcvisra Sowl€r, la Viena, hiulie 1919- El comparA copilAria individului, bogatl tn vinualft.Ag spontane,reprimale sau canalizate prin educafie, cu copildria umanirAlii, pieduta odatecu aparilia civilizaliei, care a sacrificar libertarea spiritului pennu afimurea

t'74 175

puterii: puterea asupra natuii {i asupra oalnenilor, cultura materiau $iinstltutlite autoritare dezvolilndu'se ln detrimentul ftifloririi p€rsonalititii'

Umanitatea pasre^za aminttrea nostalglca a vlstei de aui arhaice, a

paradisului Genez€i, ca$cteiz tL in Primul rind dt.relaliile libere dintE

fiinle, Si ln special dintre barbal $i femeie. CAsAroria $i dependenfa femeii au

provocat decederea. Instauralea patxiarhatului esle pacatul originar. Acestz

din urme nu desemneaza s€xualitalea ca atare, ci mai degaba o Perveisiune a

simtului profund al sexualitaii, de acum lncolo prins{li capcana binelui ti al

raului. Din povestirea biblici a Paadisului pierdut rezuld ci' renu4i|d la

matriarhat, umanitalea a prcliuit lmpotriva voinlei divine $i a ptovocat o

Revolutia comunista va trebui si restaueze ordinea matriarhala Cici

matriarhatul, afirma Otto Gross, impiedica degradarea relaliilor dintre sexe ftt

obligalii de ordin moral sau juridic sau ln constrlngeri de natura economicA Si-sociald. Matriarhatul pune se{ualiLalea la adapos de corup{i3 pe care o aduce

spflrul de dominalie. El purili.d l,r:.solutlel de nri.c ontad ti d" r'irc

aurcrinte, dc "asaute y de prosn4ie "" Concomitent ar fi suprirnal $rfundamentul autoritrtii sociale $i rezolvati Problema ecodomice: ctci

mntriarhatul lncredinpazl colectiviralii grija de a veghea la subsist€nla

mamei si a copilului. Adevarata eliberare a femeii presupune suprimatea

tarniliei paltiarhale {i sociatizarea responsabiliiali matem€in uhimele rindun ate dnicolului sau. Orro Gross remarca. intr o nord"

faptul ca glnditorul Genezei ar fi avur in vedere probabil conflictul din$e

monoteismul ailtoritm $ teocEtic al prof4iloi qi cultul lui Ashne' cale a

hofttt destirul lsraelului antic ;i sfeta sa de inflvf-nli- "Cultul I i Astdrte

trebuie sl| li concentral in acea epocd td ce se pdsnase in *nEne de

libertate { de dennitate a Ienzii. Orgia ca act cukarul cantinu4 stl 4perejudecata pozitivd a societdii natriarhale asupru sexualitqii, i&r fen'eiapreo.easd inca a vechiul spirit al suprennliei leninine Pentru a di$ragecuttuJ lui Asta/te, prcJetismul a instdurat nanopol l reliSios &l bdrbatuhi in

cultul evreiesc, prin intenhediul cdruia injosirea fetteii a pdtruns tn viziunea

enreiascn, cre$ind $i musutnand asupra lunii . in acest sens .xclusiv' cel'alprinii terori albe dezldnluite tnpotir.t libe dtii leneii' s'a ruIiat ulterioriutuisnut helenisntulai'"'. Tonul violent antiiudaic qi anticregtin al ac€stuipasaj, ca qi referinla inplicitn h Bachofen. €vocA noul "piginism" al lui

Ludwig Klages si Alfred Schuler. Iudai$nul reFeztnt,s€ ln istoria culturii 'rviciorie a rdSostld $i a Parriarhablui asupra suflelr"r'l :!i nsupra erosulni

cosmogomc. susllneau ei. Ono Gross idflnise pe Ludwig Klages inSchwabing g ror acolo auzise vorbindu se de ideite dd,zuoltate in XoiAcA"Rrrde de prietenii $i discipolii lui Srefan ceorge,'..

- Polestirea lui Richard Beer,Hofinann, I)er Tod Ceorys (Mod ea i i

Gcd,.g.), publicma iir i900, cuprinde una din cete ntai remarcabitereFezent'tri lite.are ale culrll,ui majriarhat al lui Asrane, bea SyLa. pall.t roul povest ir i i . eslc chiJr r i tut e{erutui de ta sj .qirut serututu,. rgo(rnrn, } lnatci"iac-. 1,.;a/a de a r,oi tace d th

"ltmra r ,,,e<1 ,rald aleJsr:rformnla exlrala din eseul tui ceorg Lutics despre Moartea tui ieorU,in DieSeele und die Fomen''. scoa.e in evjdenti unul din firere coniiucaioare ate.e\r ' l , r i . Un t l rhar ne..ar isfa, ut Je t ,J l ; paut. (hinurr Je pt ic,r \ut .nrers.u ' ra. de/onentdred. :x lerr ! t r t r l r nehurdred .dm I mar(hp-/aex'stenF, pnme*e vizita nearleplad a prierenuluj sru Georg, pe care nu Irev'lzuse de un an. Oeorg esle opusul luj paul: un temperament inlreprjnzaror$i anlbilios, o natuii viguoas, (lexrul insi$n de maj nulte o asup;a slalurjjalletice $ a chipului bronza0; rorul ii reu$eSre, iar viala sa Fofesionale demedrc se ltnunl, sriluciloare. pentu paut, Georg incameaz,r aaevrrala vialar i . rn a. .ca sedr i . dup; o InuFdod Jupa-amiJzd perre(uta rmp.reu- la i . . r drran,a de rer i .o iLt tJ .are este e\pu.: cer de J t i rdra , iaqi i Ae , r i , . " r

' Ieopf ie de n 'arelc curenl \ i t i t r ! re I potrnj cu imFtuozi lJre pe CeurB.rn iceea$r n. . 'p lp. in r imp.e p",r l rsre ma. inar df g;ndur i j , (prc. Geo,.

noare subii in carlera vecirri. El, adcyirrli fo4a a na.urii, invjiital in ptinn;capnol. va I redus in rt lreitea ta $area ite cadavru, al carui ranspon iaut itv,t inro!&AEi. .u lrenu:. spre oralut mde nrma sa fie ingr;pal. Dup,anedntzarea modelului care parea inposibil de umrar at1e folme de !ja1i r..rcele s: incolleascn in p!ul. in utrinrut capilot. ya cuDoage iluninarer

Ir"nir , : r ron:oi ,4. . .enunrennr l un, , \ e! rFtJ. .ute. nr . r , purem,!r . , nr" i\o r" r rnar lu i F\ ' ! iF-

" i . oq\ f l : iunpr i : r . r . iJrrJ l , . , ta t , , u.r : r lJ i ruFls l r . . r . l r - . Asrtc l rn. V.a. i , - t r i G,. t . , j f . r c: t . re,1, r rpr ...l,enrc !a vtalr. .era$terea lui P3ri.

La ir(cpulul povestiri;, paul e,a un fet .te f.?1e rl acctcr...uri.lrnetulrnli de salvai', un @r<alara.r tr}r asenenea Lorduiui C:f,,ndcr l.rin*puftl '.rifti" snle. sru jidui de regustor di;r,&r,nnt etci dc t:! 5r,2 t,op!. D.tapa decisiya I rrseuhi cari I readuoe la vir,,i isle ralenaill incautclul a] doilcl dir M.1a c, iui (;\n.8 Acesl cal!il.;1. [l nrai hjzr. tj ;.1.1ai 1asljna din carLe. poreste$e .:ii,r!r .i]n vjsel. lui part" in noxp...nmortji ll|i Georg. Or" cekj douri vise principare.onsrru d 11r !, relenire ]a

elenlenlul fenrin r in doun din incxmlrile 1or lipice penru stilul 1900i lemeia

{rrgila cu fizicnomir trerafaelita ti feneia arnenintatoJJe cu trtslturile lur

Astarte. in trim l siu vis, Pxul se vede logodil cu o'linet, ce se ivise de pe

Lm cinp cu narcisei ea moare de o cpuizare il'iel de mislerioasa $iirevocabili pre].ulrr cea care o ctrprinsese Pe M€lisande a lui Maelerlinck sau

pe Bdr6nice a lui Barras.Laincsprnrl celuide-al doiiea vis. Pa zarefe un ternPlu la Hietapolis in

siria, pe r|n virf altDp! incoqtrral de un zid dulr(u' constmit din blod]'i

cicjopeene. in Slinrul licaq ironeaza zeila a ca.ei infnlisare amint€lte 'l€

Jrrdith si de srloneea lui Gtsraye Morean. sau de -Aslarte Svriact a h'i

Dante dabriel Rossetti": i,oniurdk1 (te strltui t trite .te zei. narca zeild oa

at.tutd irnltn.d t.|cttrc erdu inhi ali lei, iwetmintuna cu piete preli'M\e

ti puttut . tot.a't:i in JtJmil de J'. nrcdla luminhLdu-i tinpLa Noaptea cird

sclLpiile biitlt?rribr dlktsLre ca apa ti dt culoarea Jor:ului st stt geau, n

phftd ne.unoscubn din coroani v lumnn temPlul Ochii deschi{i ai ze4ci

rbedu in.chii c?lui ik snt,. sa se alr.)ie de @ ri tl umnrcar Ptilindu-l llx(ird tare,$ saLa,.niantu salr ii indrapnt ". ln templui bogar decotat in

aur (gralie oirrndelor aduse de linerele lele !i de b:iietii cnre se p.ostituu in

numele zfilei, in tndudle sacre de lingA maluri). pele.inii se inghesuritl

pen1ru a siiviili cnllul erotjc at slirbatorii p miverij" ("Ver

r , r lu l 'e!r i r . r Sec.sruni i d in Vrenr ' r . f t ro!rr . tP \ecrF trner i . erdu ernuc; d

ciror nlis;une cons1, in a celebra desfriul. Pe lreeria de h po4ile tenlpului se

inalta un Lrlus ntonumenlal din Sretie rosie Tot acolo erau ini4ate rD8uri'

)enlru depunefea de cfrande. odau c cAdetea noplii' mullimea inuida

preeria s^crl, tiperele se pomeau ii se rasplndeau patfumurile. OrEia incel-'e.

in preaplinul plicerilor, cliva indivizi pie': slrivili sub picioarele mullimii'

ftnpinti spre prapa$lie de reiluxul nareei unane. Orgia provoaci o dinal}lic,'

a mullimii ln care individualilarea se n\€^cl Mul|nrca tti.t ti simlea nai

timpade decit itldiri.ii. ReculeNerca aLlincd $ inlldcdrutd a zilei.) sadase ti t)

unilk:as.: ..ea ce nici "ul

dnlie indirizi nu putea Prcsi4i sdlAiria in

v zqiile utuor [...l.V.iau sd sintai, sai-[i tinnn in sfu$it riafa "'.

Orgia esle o vJrianta a princ;piului dtonisiac al lui Nielzsche din Cedr

der'tntsidie: ea aboleste acel ptincipium inLtir'iduationis lemeia pe ulre

personajul din vis, amestecal ln mulfjme","o iinb.ali;ase, moare in bralcle

sale. epuizati de placerea prea inteDsa: 'i" tlnp ce toLdurile rihrintl .le

flit:erc se rasucea tPre el Si heau cu atiditare curentul arzator dl rielii noi'

el n Si dd.lea seatu cti suh satruturile sale bu.ele intrelleschis( inqheldu

176 1',] 7

incel $i cd ochii in.-c.tti .- nu de pldtele ircremeneau prirod rcru\"'". Cain primul vis, unde {emeia fragili murise pentnr a i pulca rfltr.snile viala ItriPaul, trupul care oferer fhcere personajuluj din vis esle'inghilr de moane -ullima 'lransgresiure". ln termer j lui Georges Bataille. a orgiei sacre.

Peturu descrie.ile dheologice din acest vis, lrcute cu un lult de amlinunlr$i cu o impasitililare care amintesc de Saldlo,/,n de Flauben". Rich.rd ileerHofmann utilizase cu precldere De Deo \\ria.a de Lucian sr lucrarea luiJacob hrcknardt despte llie Zet Cakstanlins d?s Or(,&r''. Unnrrise titeodile lui Bachoien desp.e matriarhal reprezerriird viala in inreriorulsaDctuarului ca pe un laradis rnde oaneDij rraiau in annorie cr nr1ur4 tara aca{a s: o slaplneasc, prin lehnici. Dar zeila AsLarte capata in poveslirea sarasriturile unei "Mame falice (ln sensul proprir al culintului, frlusui dnrgresie rosie fiind inalFt pe preeria sacra a templuluj), oraj muli infricolrroaredecil binetacltoare. iar orgia se lranslomra inr,o sinistri invrinA$enl, delruprli ln cjre moanea seceri fara sd nrmre.e.

Utopia nutriarhatului rimine, 'rn cazul lui Oro cross, o formuliimprecisa qi insuficient gindita. Evo.area clltului lui A{ane tare iub pana saprer naiv idilica. Textul lui Richad tseer Hofmann despre aceea$i 1emamerge Si mai departe. El araE clar ambjvalenla sohrliei malnarhalE. aleasi carezoiv,re a crizei de identtale nrascul;ni. i]Iolramul de feninizare a culluJii,aplrat in deplinA luciditate dc Orlo Gross Ei. intr-m deli. paroxislic, dePre$edintele Schreber. badeazl noslalgia inloarcerii Ia sinul nralem.frscinatia euforiei fuzionale l.t contactul cu elemenLul feminin. iuisareaame$ecain cu pasivilarea eroticl mascnlini de lip irans-sexuaj. Dar lextul lujBeer-Hofmarn Si fobiile lui Sctueber dovedesc cu clar;tare ct p.omisiunite deterjcire extatici ti de eiiberare imerioarr nu inling ang$sa sinrliu in falamr.nei talice, teroarea produsa de pierde.ea idenriralii pe care ea ar putea,opfovoca-

''In clipa ih carc este Liplit de sin, ..pilul presimte ceea ce ar paieainscnna absenla penisului rdu 1...1, tuv comt onanEntal sdu la

'tustd adultd

se intemeiazd pe acest dubluJundanent diti necutul arhaic: euJoria lu,iondldas.ciatd auietdlii itltolerahile tAitu ti na si cealaltd int-a htatddependenld fald de.feneie "'. Otto Gross nu a vazut decft un chip - celzirnbitor - al mrtiarhatului. El nu a vrul sn vade 9i cel|lair chip a MagnejMater, devoraior, falic ti caslrator. Ar fi rebuir sa se plece ln fala evidenteici 'legea Mamei". atfi de des invocali in utopiile revoluliei sexuale de Iain.epntul secolului, nu este cu nimic mai pulin severa decit lesea Tatilui.acuzau de loale relele-

178 t79

ItI

1 Fran. l, erfel ti Mat Btud imP.EiNa lui Otl'' Gr's!'

Oito Gr!s' a arcat islo'ia lileraluii rcesluj secof in aceeali nrisuf'' ai

pore chiar mai mull decft istori. psih^nrlizei. I'rezenl ln fiecare eupt a

;lograttei si:,le ir cercuile s.riiloilar reprezenrativi ai modemiElii li

!',.:;gardei Clrc G.ocs a Ins?.l asryta turirror o adlrca ;npresi: Autorii cei

nui apropraii rle el, l,eonhitrd F ank t1882 1961) li &anz Jurg (1888 1l6iJ'

i au rezen ai rln loc lroeminenl ii! romdl.le li nemcriile lor' D H Lawren'e

it cvo.i r. J.u1in Twiiisht r/l l:a11"'. in timpuJ Jiilor i'nchenezi' Grosr J a

c nos.u: ri t. ioha:tnc; R iie(iLer, Katl Otten, Vr'aller lNaseDclever' osce

\iaria arii. iJ) al. caro. opere recunor$Em urfiol' aceslor int niri Aparilld

hr OiLr Crosr h Pfaga, in lqlT a la.d scnzalie !n 'erc

l lui Frant Wcrfel'

h{rr }|od Si FDr,7 Kafka. cum c atiilir n meroase documeale- La Eer':r nt

fin.- h l91ir, recriile lui OIto {jrosr au infiuetlal gr|ul dadaistrior' curi: o

doledele lr .rp{,cial mr;furia Iui Raool }tarrsma r' Soana no'o|oasii a

carie{ei lilcrare a lui O1b Gross 5 jarul obieclul llnri studiu !rccis'"' Vom

insisla astlFra iffiinirii cu Wed;l. ,Jrod Si Kalka pentru ci nnaginea pe ctrre

aie5ri autoii i au constnrir o lui {r11o Gross fe iie sn inPlegcm mai bnre xiil

$lzr, penn:nenti in cllre rriia in Ftic: a teoriiiot saie des?re mm;arhd 'il

Si .a ?ele es,ecrlht six.Ffulr1 Werfel iniilile?zil llt, puncr de vederc nmhiYalert asuPra lni Or|o

Cross. unde.onriarnnxrea elLe nLai pDlemictr iolnfi lecft fascitxlia ln

rar-tllttl Butl'.ra odlr di. Frii,rniSkcit' \l;n 1929' tB{t:b r'1 sdn pPtd"d )'

ulrde trl] fi.Em|]lrl descri. contuzi: irrrelecluald !i social' senerari -Ce l"llnoj

rizhoi nrr,lirl. egare pe,sol'2j!l G.hha.! nrconitra.L de le$ei 5i de lra84i

';re 'lc'],fa: "; tat' J(j'met( d' .Jistr'ln v tunk f''m"t' ltaldie tuvte

irltttutiile ,niik. s( incnciazi pt nienrc a't<trita'1 lt dLtexzi drtl

,,"*,"iut i,aot at distru'\.tii raah ithatului nat nl i? t:iltr( pat 'I|8t

i

oi(l de puteft. ,\.:castd lrct(:ald cle mnne va peryet*n li s'Ll lccen:arl

Jizrn incewe iinii in zilel. n dit.. l:LtiM consecinld ';oLentit tl

.:oh:ttttuit-. rLt:r'iu! blo&t dl at.e crlt singeft't 'lt

rel*ici Pfinii 'x ;'en\!'r

Cebhafl, I,loiie. pr.'feiii, Platon li /-lhr;stos airdin geneatogiei unei irur'ii

cure rLu cste rilric alr.eva de.ft nr3linclri violuloi li care se mmifesr' ltrn

rcspeclrti fala de ta1d. frin n.,ioteism li monogamie Gebhart ii P-ijier'

religia brbil,rnianr, cuhul iri Asrarle; el chearrA la o'revoiirlie serrrai: 'soli<lara :Lr revcluli;: comlriisl, t anarhisld line ''ctrzat de orim''

'l'r

oferise unel rinere depresive ti sinucig.r.se otxvn. i-o.uie!s1e intr unnpartament muldar qi neinsdiir. donnind asxpra rnui harem de femel a cirorviaF erolicd o diriguie$e, orgdrizind o.gii la o tin*, vaduvi de razbc,i. $i easub influe4a sa.

Ocupalia preferafi r I i Gebhaf esre dizertalia despre erolism. F:rce inspecial elogii'l honlosexualitajii: "Acea$a avea, Cupa pArerea iui, un mare.olde jucat in viala spiri.dah a umanitalii. Ea inilF pulsiunile deasunrr,nimalitalii- Doar ea pulea lnlesni celor doua sexe

-cunoa$ierea ti aprecierermutualn. BarbAtul care

'ru resinlea in el insusi, printr un senrimenl de

homofilie, raliunea de a fi iubir cn bArbal rAminea frusl ti violenl. l-,Ifurahomoser ald .t caracterului sAu il putea aida sn l4elergn $i si respecte culandreF iubirea femeii"*. Aceste frum€Ne clrvinle nu-l Lnpicdicl insa peG€bhan sn neglijeze in chip vjnovat copilul al cnrui 1ali era ti cnruia nicinncrx nu-i dlduse ur nurne.

Punclul de vedere al lui Max Brod asupra lui Ofto Grcss. exprimat inronunul Ddr gtoJSe Wagnis ('Marea sfidr.e') din 1918, este inca ii mainegati\,- in timpul unui rnzboi deraealor, ctila dezertori Si refugiali ain@nreiat o colonie utop;cl, Lib€ria, condusA de un anume Dr. Askonas-Aoesl personaj, casatoril dar inconjurat de amanie. predica gliberareahterjoarA a indivizilor. " Nu M ihcrcdere in nici a Jdpt.1 a amului inp.//..aLui insu;i. Sd k ituutgi pe tine insqi- de atutuL, dltcii asemen.a ictorie nuar Ji tn acelaii timp i a tnlringere pe cdte ti-o rekni. Des@mpuneteaiubirii, o unanitate cas rltil {i &darb ard, prAhusiat lwnii in abstra.lii, - idkiunde duc |ictoriile asupra Lui tine ins4i! In dcest joc iubired ti bundtate1si t &!:irtcdte!'*. Dr. Askonas Fovoaca nelncrederea eroului din ronrdri''Cihe e$e acest Dr. Askonas? Uk nintuitar, cdre le sdctificti propriului ris?Sau un trdddtor, un ctininal &rc-ti defulcd,n s nhrcle instintte sub pulpanamesianismului? ''.Isloria se lemini prost. Cufnd se doveietl€ ca Liberiaesle un laga.r de recluziune, uDde domneqte o autoritate lnspiinidntoare.Locuitorii Liberiei se revolti imporiva lui Askoflas. iar lagrrul esle in celedin lmna distus de rtzboiul din jur. Consratlnd falime ul utopiei sale,Askonas exclamt Nu ar tlebui !.i ,e Sindin ]e saharca ubunnAlii d.cndupai c? ne tunfi achitat dr sarcina cdrc conshd in a iace bc purit\ii in nai-

) Kalka. inlrc G,u" tt Wcta!ry?l

In scrisoarea cdre Milena, scrise la Merano la 25 iunie 1920 (scrisoarepublicata in 1983), Flw Kafka povesletre episodul inlilnjni sale cu cross

dn1 1917. Milera iocmai ii anu,tlase It Kafta vesrea mo4ii lui Otto Gross' in

rebnfarie 1920. Abu ddcti I am &n scul rc O|to Ctl)ss \ scrieKafi:^' dar

dm siniit td cev intlotrdnt wnea in intinpindrca ne?' pe n fuidal de

tidicol Ae tl tlestuwn, at Fietenilor si 4l ianiliei sqle (Y\ia cun@tut'

thiat n sugor cildat tu ficut depus intrun sac de |'oiai- ca sd nu ca&i

tlin pat cini rtiminea sin llur - {i cdre bea calea wat<rd ' minca ITucte mi c'l

tc,t ce i se Mrlea) nfi rluiea &reun cu rindul la des&mpdnted disdP'lik'

lui Christos in pici.ate. thrya1 ctu.:irtcat ln ziua dceea tt)(mdi mi int')rceanl

tdPtot : . t r ' . t t t hd t : t " \ rahen"t tL d ' la B"darctu undc' tn 'a l"Pn

p. 1, 'E .Jr . . r nr . r . t " ' t " t ' ' *p la fu ' | dt \ i l ' , : ot ia r ' rnnntut Ia\cta'acctiti

tren de noarte l l Gtl)ss mi'a porcstit ten tualn naaptea (inLlJqrd

rte ciewt ni,:i intretuPeri t tinp ! cdt('rd faane Ptababit cd i$i iaced

,niLcr. , r : , "1 t ,utu. 4t -a fatht d la dtcP' ' r th i ld nu an

- "" ' ^r , . i ' - ' n;r*nnt ' t , ' in ' iqt P\p,ra dJ' t i ' r 1u ie ' tnJ de ta

u,, pon'1 ai" Biblie Pe care nu'l cun'tteatn dar Llin lqsitute ti din

.t.ir""ti nt i'an \Puta ^n

tti"a. PasaJul Jar11 nneraper? ii aducea ttot

elemente, Jdrd intretupete (:ered aptubarea mea Dddedn necanic din cal'

in timp t:e inasinea iui le incetota in fata ')chil't nei De dltJel cre't cd'

chiar'1i t:u capuL tinpette nu at Ii ntleler (e'ni spunea Etndirca mea fibltj

,"1" oi n*^i t...1. t" p,asa ni l'an nai rcvnzur dcr:it pe Jusd"^'0110 Gross ii ProPusese lui Kafta sa paricipe impreuna cu ei Di Itlli c4j!a

nl;ercnl l " lonoJ'cd ur 'ei re\ l$e,r / 5 Jr hi t tul ' l Dldtt" -d Bckinplt ' t

\e: Ua"t ih" lb, , ( Re\, .ra Je luprr tnrPrr i ra \ornFi , le pu'er ' ) 1i 'e prre

cr. pemru o vreme, KaIka tusese sedns de an asemenea proiec' El li scrje

spre exemplu lui Mtri Brod ln noienlbt\e 1911: Datd a tevistd n d tentut

(lestul de multd vene, este !o*a de cea a Dr' Otoss Pent cd tu se paruse

cel pLllin ix a se na$e din flat\ira unei anune ttmpa t

pe"sanaL". Sen,ut unei aspirulii comune ti d un'r le+Aturi petsondle iatd'

Ialn itLdoidla, tu ca ff poate cere de la o revistd "'

Dincolo de acesie anecdole' cum ar ltebui apreciati o eventuali influen!'

a lui Olto Cross as pra lui Kafka? Violeqa nemaiauziia a conflictului dinte

iatal !i fiul Gross. d;r"dtantul ame$ec de revolti $i de depende4d al lui Otto

cros; ia16 de la1d snu nu pureau decft si i par' Iamiliare autorului faimoaser

biel a; tleh Varar"- (Hans Gross fusese Profesor de drcpl penal. si d'

criminolog;e la Univenitatea din Praga ln Perioada in care Kafka l|ii incea

studiile in aceea;i Facultate"; ne putern imagina ci ln momentul inflnitii cu

181180

Iiul, m l uikse pe rati). Ntr rebuie tn.n nici o irdoiata s, ne mul$mim cujudecara dezamagita a lui Kafka despre conversala sa cu Gross din scrisoareacttre Milena din iunie 1920. in all. pafle. noteaz,i d. elen pta: ,.Fn

ihdonrtd cd GDs.t nu se in€eatn, rla.ri it inleteg eu bine l'

.Ar?/hd retrezerrdrca r(uJt i r . r r i i d reralr i lor d inrr . t -Jrbdt j : , fenrr d, ,

I 4Jr. /z/ . ! rb \emnul uner le. t r | | nnrhinate arn t Io Wernrr ter , , i i r r ro Cr,*Hartrnur l;irxler deschide o perspecriva deosebn de snr;sd,r,,. deri r,rlretrure neapa.ar sal c.eden pe.riri.. rllnrci cindvi.i,e$c. firi a defiii trcxhr1! .e rnteleu.. l pr in a.esr \ ,nr . de, t re o In l tdpnrd

" ,Lr i \ r . i I t r f ; r . iurc ' . r 'utra l ' r ' Kdrh.r . Pur.rn m.. re, ac, , r utrn.ut r dr ,onrr , , t , , r . f ,prr cu&irjle rre fuseser, li .elc de tui Weininger ti 6ross. {} ase elroa.rpropnere inlre rnriferinisrut -ndsifatian, i; fcninisi[t ]nrrriaritatutut nr.sr.. drcir in atar.nl, laradox.rta. I,.ica de tenreie \i ,rdutarc;, te.r;rnrrtli )ri.r.r{reea$i rada.$ar: cr;a iderli'ili; rr:,scutme.

:.a sosirer sa tn sa1, I(. csie intimrfiai .a un eliberaror de !,|e f.neii.'J .U| 'Ul . j j . ' . . ' : l ' lcJ| l | ' i ' : . . . , l 'ah1|n. l ja ' ' ,

r . 1,1,r ' i , l . {nrOtr . . r : . i I . i , t d"r . .F. . . ,p( 1, . , . , t , .rok.c.br lete .?r,rjmp-F Frieiji;. iin l!.ina.hfi. i se otera $i g.isesle .rulaiuide:' I sfida pe Klalrlnl, pure$irnl ,\e{ de ba.ou de ie .arr,i. .ami,r ii r"linerulriiuttit de r s{verna i,iAia erol;.i a salutui. (. ijrsuir pue disrls si.loaceacesl.ol de anturl elib(Jal<\r: /\t trr|jt i s,i I paftsli p( K Ldw! y li ri.rentl

:* : . , . . - . st{ne . . , I nrJe, . J. , , ru, ,u

" : cr ted. . in . . i , . ix , urn j , . .

tPt1t . r , t , .h, | tn. . ,1. j " 1. . f .1" d. t . . , , r , .4r t , t , . t . . ,urthh? kxrlki rt iib. , K. tu1!..r.,i (l$etut k, d.ra trm Ltb\te .n1I Ii ;.tlal

'nt.)uttered.ldcd .edu&lin sa kntihe aLi:i,, uut d;rtte klutiLe t..tt .L|?

unt.1. in.erftiri ar li esu.r ta i.i t. lune"tabit,,. \ $t , fe 'xr i bt u r rer , , . I r . : , , r . , , . . r r" rd drn t ; , . . . "u , . . I dn . . t l . t

I r t r I rper ' ! r I I I c I i , | \ r i ! r . \ , d( . ,nr . . " , r , tdrd Je , ,u : rn j r a. t , h:rujn. ( . , , . ..or ' r " r r u, " \ . -n t . r t

-utr , ' . . , . : .JL.J| drr , 5Jr , , _, , t .m,r , J. ! i . r . t , ,rnatriarfirl D itr?dstai supt:rirNtate h J;jlc t:ir.n bii ]arbaLii tr lu.tittdnu.le fk).u,rj ./c'1!:itor hi.:t j.i.:it-tr ti i:i Libttetetl et( oefiinLtl)rotectLv, prLn J.rle s.xuhi hr nLai J..ttabn i:tatit ih rirt t.a vt.rii tt,.pctk tqie dNt-iel irj.it tk, ,u .I:i i\ lotd delit k a i; i.. s::ijiL:rdt. . t? aic;te. !!r.t tutc.t .othtc,i it tt|-t.pt!r1j stdrit: K. &:,rette ui ii. n1:wr d! it.mei.. : t i " " r : . , , : . . , , ,d. , ;

; . - t t p. . . , t l t .?, , ,ut , ; " t . . De. .11i . ,n, . . , ,e

!dLlelulu ' . ( , rnDl i .e mjrJra r ,ct inrele c" i_ ubire; . . r i . , i , ; ,

182 183

Olgiij. tulalici {i a lui Pepi nu I face pe K. sa Progresezg, ci mai degrat'a ilre le ir 1 indetr{eaza de imn.

Brirtratll solila., uicrpa5il sa lsi orienreze viala, tere rotu,si Ia fel decondlllnnal lx elec. I-egea ldllui sau legea Mamei? $1!I]a ii cedahe pa.inurile ti se rcdft la o raricaturii Klamtn, hirocratul abuzjv. pe de o pane;Gisa,lnlilaloarea sad:ca iranizindul pe Schwarzer. pe de alra. in aparenlareduse ia un slalut de.!nE inferior, lbmei)e dh Prr.".rrl $ din Cd.ltelrl sirisrins leglle de pnlerei ele cunosc toate ascurzii!.ile. Tribunalului ;i seinfilreizi in sferele inalle ale casl,eluhri. DeSi satui este atezar sub regirnul

fdri{hdului. Donrnri ca:e exeniri pirl.rea p3r supusi, iD inriritatea lor.unui nutrirrhal ctr arft nai suveran.u cit rdmine inisterios". Ca Si cum OtroWeininger qi Otto Crcss Ltr fi in cele din urmi lteza! aieturi-

8

Eleclf,a, Antigona gi Ariadnr.

l

1 M]renes, Cnos!.s Viend

Stilul isrori.ist ai nnrsrrdl. !i rxodemhaica vienezi a et]ocii 1900 au otisaluril conru|a: relcinla consirnra la Anrichitale:j tr :fheotogi.Obsen'aliile lui Marthe Roberr tu legriluri cu edncalia rrr;nriri de SigrnmlF eud sirr valabite i)edru majorilalea in.elermaiilor vieDezi ai aceeejger"-rnlii 5i ai oelei urmr:loxre: "k|lina [i gredcd aby,hcdu t& {ett ,jik.:u:surile claselt it:i. da., ih.:€!inl .:u .k^u o neia. kt rdu .:.rnsa.ntl(tub1dl6re ttn or(, ih tintLj c. 3.rha,a nk.rupa tuiit up Vafiu st(undat J ..1Dr[i t:.tpdti la Fteud pr.porlii n.rktnuite rtliijie anlit:hilnlit hu t.pr.ziniit:u kici un chip w lanamen etqliljnal ih ve/kea I : & etk laatkftrpindnn b gernani m ri, dc abl.i,]a ?rreii asinilati.ate tjnstlt astj(iunul dintt. mreie ter.nlri neu|? pe .:dre vi- ptdrn initni gazdefu ..Iotjnodearii rienezi vor fi impreg.aji de greac;i. lalina $i jslorie veche. inomagiul siu inlidlat _An einen allen Lehrer" ( Care rlr h,nrin t1raesrru..).Rarl l(Jaus deciari: Tu h ai inrdtat latih.t .ti Betrun1 i De.n ili d,k,t.Sernnna, estu pennu & an studiat latina. I Ce a.I(wnit gernana pehtumrh. chtd I eu dh llutu! sd-l citesc p. iutlitut tij Oyittiu! '.

Personalilalea lui Theodor Gonperz (1832 1912), aulorul itusllti iucra.ide rel'erirtli 6rie.,rrilcre ils,ter (1896-1906), dor,rniar !iala miversirara\,jenezii ilul srD Heinrich Gomperz (187:1 1942), aulorut c^rlii Gruntlteguhudet keusokratischen Philos.phi" (Fun(i nentele J,it.s.Ji?i ne.kn/1tic.,1897), exercir, r';rfl enli direcla asupra lui Hugo von Hofnr$nsrhal fi asc.iiiorilor "Tinerei Viene-. in 1897. Rudolf Lclhar ii calrfica pe a.etti,drett 'neo socralicj". discipoli ai hi Hejnrich ComplE. adelLi ai ironiei !i ai

184 r85

'ne; lilosofij care interpreleazl lum€a !i rr.tla ca pe un joc'- Holnunnstha, a

exprinrr, cu solemnitate ?finiutta g.ofundi tdre leaga mo'demitatea vienezi

de anlichirate? casi.^: 'Dt|.d analizilm conreplia despn€ A,tichitdte a lui

Witlltn l. otilluri de c?a a lui Nietzslte sdu de tea o lui lac.ob Burcklntut ne

.td.m seana .d, inLr4 ni.turt ndi nwre dectt .eleldLte nafiuni noi aborMn

Anti.:hitatea.a pe I oglold.i nagrcA in carc sPernm sii rcdem iruISinea

ptupia! h.sttu chip suh a inldli$re snnind;i putificatd '.

Or. Drodemitarea lienezi esle caracterizat, prn{r o schimbare de

faradigma: in linp ce tevenirea lr un stil anric a generaliei libe.ale a anilor

1850 :i i860 lua drepl referinle perioadele clasice geaci $i romane' prednx

ti Renasterea. simbolizind o viziune ralionalisli asupra lumii' lncrezAloare ?n

Progres ii inreme;ata pe ed calia armonioasl a specjei nmane' - gener4la

'finerei Viene se r'nroarce spre periosdele primiriYe Si arbaice. care core$und

mai bine sensibililrlii sale. Voln insista aici nsuPra rmui nspect l'anicular d

a.eslei schimbr.ri de perspectiva: lascinalia penlru civilizalia crero-micenrana

ca reperioriu de legende, de nitologii !i de fofme plasnce.

: r rcud. & hl ;?tutu, F\aa'

Odati cu anii 1870. civilizrliile pre elenice, rtunae plnd atwrci ln matE

nisuri cuirndalc in ttister $i cunoscure ln. ptincip. prin inlermediul

mrlerialului honleric. incet sr-!i dezviluie secretele Heinrich Schliemant

face saDaturiin 1868 la haca, incepind cu anul t8?0 la Troia (H'ss,rlik)' aPoi

Ia Mycares in 1874. in 18?6 descopera faimoasele morminte micedene !icomorile lor. Schliemann se.glndea sa ;i continm investigaliile.in Crela' ia

Cnossos, dar noare in 1890. Marile descoperiri de pe ierenul crctan i se

dalorcaza lui Anhur Evans,ln special inrre rnii 1900 ti 1905. Srpaturile lui

SchliemsrD ru rep.ezental penlru conlemporanii sii una din cele mat

pasnrnante aventur; arheologice". Ni-l amnrlim'pe profesorul de lilere clasice

Wilibald Schmidl, care, in romanul Fr.tu Jennf Treibel al lui Theodor

Fonrne, umlireqte carnpaniile lui Schlienann cu to1a1fta inleres ca Si clin 3r

, , losr \o 'hd Je t ,cror i i le napoleoniene.Ca ti Wilibald Schmidt, Sigmund F.eud se interesa foane de aproape de

progreseie arheologiei lroiene, nfceniene $j cretane MLdn oJerit <llios' al

lui SchlieMnn €i nam deteLlat cu ktoria coPildriei lui Ac.st b'd,rbat a tost,

Ierich cind a desciperit cohoara lui Prian, cdci m. etistnJcricire rnat Mt"

ca atunti cind n d.rihla din (\tpildrie se rcdtizeazn '',li scrie ei lui Wilhelm

Fliess ln mai 1899. in decembrie al aceluia;i at, el anu4a in urmatort ter-

meri succesul r?urral in turaliza unui paciem: Adin( ingtup.ttil sub Idntasme, am scns h L'eald a rcend din reistoria tui 1...1. Ca Si cun Schtiehann at fi !rcs ld lumind pehtu a doua o.tfi

^cet Troie tegentara,.t. in

auSust 1901. ij scrie din nou lui Fliess: .rj ?x;tr rn en|lezii at fi s.o.t tatumind in C/etu (la Ch6s.s) un patat wchi. cofisiderut a fi a.lerdrctutlahnitu dl lui lvinas? Se pare cn Zeu! at fi lost ti arigine @ur. Vechiutlo tu zeu ar fi bst nni intii adarut sub fornn de hur, inei$e sa inknind.tubliMrca prowc.nn de peryi. Faptut M de glndu, dar nu pot incd sd:liscriu detpt,e dcest subiect '.

_ b ese,ul din 1931 despre sexualiratea feminina. Freud va expiica sursafascinadei sale penlru arheologia crero rniceniana: ..A rre.buil sa renunlan demulti weme la a ne a$epta la un sinplu paratelisn inre dezvolttuite sexualemasculine ;i feminnre. Descoperirea unei peioade amerioare pr€oedipale tareuta provoaci o surprizn comparabiia_ inlr u, ah domenju. cu scoalerea laIumini a culturii ninoeniene $i miceniene de dinain@a cuhurii grecesti. Totceea ce e-sie legat de prima teg4rura cu m3ma mi s_a pinrr deosebil de {iificilde descituai prin analjza: etemenre la fel de vechi. lanbaatice fi greu derctrdit ca ti cum fi fon supuse la o refutare deosebir de nemii-oase,,,".Descoperi.ea fazei'devenirii,femeie.. arlerioare con1pteruluirhi OedipaQen{ cercerarea freudiana int-o silualie simitara cu arheotogia Iunijgreceiti fafa cu eni8ma tinearutui B (descif.a$ in cele din umr, d; MichaelVenris in 1953)i.sai neglijat oare psihanatiz:r pini alunci inponanJa $jilurara ara$amenlului ferilei faF de mainat,'

O noii din ultima carre imporianfi a tui Freud, ,ef Mann Moses und diemokotheistische Reli\ion,re\ine la tema maliarharului cretan: ..€rarrpresupune c.t 46truterea deljniti'd a patatutui ILi Minos, ta Cn.sros, a ft)sl[...] consecinta unui cutremur de pdnint in Creta, ca probahil in tot ristuttumii egeenc, eru adatutu no,et1 re4d nnnLd. F.tpnl cd ra (L,ledilincapdbil,l de a-ti.tpdra l.cuinla impottiD .lttlcuribr unei pureri supe/ioarea contribuit poate la elininatea se de cdnc o diyinitate mascutinn, iar inat:est caz prccts zeut rutcdnitor a awt nai h L decit aticare ahut tteptut tasuccesrune. Zeus erte ini-ade&r adesea catificar d? <z|ulluiior alpnmintului,. Fdrd ind.idld.d 4ceste,lre.iai ohscute au asistar Ia inttx:uireadirinitdlilor4aw prin zei (pt)ate ta oisine chiar qut br?). DestinuL LuiP_allas Athena este deaiehit te itAreliohanr. Ea, carc repre,ekra prohabitlornu .loca6 a dirinitdtii nun,4, .t Jost cabofitd d; rcwiujia reti|it)asd tatangul dp l i t ,d. 'at a ph,t1t ,? i ,dtp Mh. ! . r tn t i t intdreo ,ate td h, tinpusd. J4L t tv. \c lk.adeta ateFut tatntc,n. !ate :

] 'Te2euin|atri,a Mihottlurului de la Nietzsche la Klittu -Bachofen, care consacra un intreg capitol al ci4ii s^le\desqt Mutkrecht

lum;i crcrane. oferea o justificare acestei metafore, care idenrifi, ,, elementulcreto rnicenian cu o faza malriarhala" de nnde purerea rna...ulina paiee\ lu 'r . la \rer?,che dcta. aceasrd inr.rpreLare .e la,e" di ,ecl r i r , ' r , r" intr ur 'fragmenr din 1869/1870 esie insrituili anttteza Stltul plabn t,r, -Stutulcretan, ca st.u al nuzicii"". Filosoful care, in ulrimelF sale ,,!,oren1e deseni luciditale. semna unele din scrisorile sale cu numdle de lr,on,rsos, oalesese drept soali miticl pe Ariadna, una dinre fiicele lui M,r(,s. ,eteleCretei. Abandonat la Naxos de lnvingntonl Minolaurului, ,tx,i (,1tr1,i1versiunea cea mai optintista a mitului) adaposrira de Dionysos. ,,r dercriscea oare solia zeului muzicii $i a beliei, ti preoleasa remplului saul

Acesic referinl€ la Bachofen, Freud ai Nietzsche ne ajus ca J.sizii|ll rrribine sensul scenelor ni{ologice alese de Gusrav Klimt penhu alit,rl Irin! iexpozifii a Secesiunii. din 1898''- in conenlariui snu asupra rtr.srui rii.!.Ca.l Schorske sublinia insislenfa agresiva cu care Klimr exaha r,,rarl(,, -s,dorin9 ei de eliberare''. Tezeu ucide Minohurul penlru a i elibe'i, tr' { o|i,iAdtenei: Schorske l'minlqle c{ o imerprets.e psihanalidca idenrili(i rrunrJcu inDginea taului''. El vede deci in grafismul lui Guslav Kiimr suDful ,l('raliere a \ebeliunij oedipiene', de ndicare a Tinerilor imporiva relor vc.l,i.Ar lrebui ad:iugat ca pedeapsa cu maa$ea a'lotemul'ri ltaw gnlic lui l ezeucon$ituie, in viziunea lui Freud din Taten und fdrr, un se$ .iviliza(tr.Acea$ri s.enn de luplA imporiva Minoiaurului exprima null mai nrlr decilun banal conilict dinte cei Vechi $ cei Modemi: ea il streazi - in filialiadFcr^

^ Unzeitgeni!3eh Betrachtungetl a lui Nielzsche - convingerea ci

falsa culrurA a taFlor (cea ^

Gritnderzeit ti : vafianiei sale vieneze.n;,8sirare) n! reprezenra decit un avatar al barbariei,ln dn1p ce reiinoiread orata Seces;unii" in&eDta umanitatea sDre adevtuala cuitura.

Dllr panea superioari a a{isutui lui Klimt lnfa(i$lnd scena lnliuntariidinbe Tezeu Si Minotaur, nu poaie fi izolata de ansa blu fi trebuie Icgari depanea venicala care reprezinta o Atenn rzboinicl, cu coit inarmate cu unscut omamentat cu un ca! de lueduzi rrhaicr. Ne amintim ci Aftena eramottenitoarea unei divinii4i miceniene care proteja locuiofa regilor:laimoasa poarLt cu leoaj.e, la Mycenes, inf6tiSaza un al1ar monumenral, defoma creiana, pe care doui leoaice i9i sprijini labele de dinapoi, cici Adrenaeste qi Doama s biticiunilor'". O putem identilica cu Pohia din Cnossos.suplna lrbirinlului, zeila chthoniana asociau a$orelui lrniislinul, snnbol al

r86 187

Lnitdlii). ialpelui (c,fe evocli cealalatra pore.lu x Hygieiaer. zi:i,.a sin,jirij)l i !ararr j { tu; I i l r , : a.ea.t ; ALh.n,.p. , !n,a er. hel . .oa., . , r , . . , - , r , . . . , .scutul ii sinl impodobire de egid.. rimi$ila a Cors,onei, ucisri ti jupulr.i ile erir iupra cu riadi. Eschil o infili$e,za ca p€ un indriznet conducalor delupie: ii doboara pe nrjaAii pa as $i Enciiade ti invenleaza dansrt inarmartkonbs). Ii Vorejedzi pe croi: Dionrede. Achite, Ulysse. Tetemnc llerukles.PPrreu >i , hn. ur leles. I?/eu

Dnaf h \ iparut uner , \otut j i Jp, | l r t Lje tung; Arhenr d,,rn-. rn periodu"clasi.e, zeifa raliunii $ a anno ei. l"a orjsine. ea e$e roafe ,seman oare cuMeduza. Cryul de coreonr cu care Aihen.L. dlpi surseie cele maj vechi. lsisperje adversarji. ar fi fosl inilia; proprju i cap. Dolr mai rirziu, cind inaspe.tul ei exlerior iii in caraclerui siu arc toc meramorloza DrcDriu zishrreu'cd. ld c.rpa'ul cdeib se rrdns.um,j rnr,_o d:\ , i rdre a i l t i rnDuiuj .ar?ectul de Corgon.) m\pr irurnraroare.c drsocrd/z. le mbsrne, Ji . or.umndu i re ca pnncipru drcgonir . del n,r h f , Invu,s .

Prezer4, lui Pallas-Arhena pe afiSut ht cusrav Ktimt esre deci idsrificalao,n doul punde de \eJpre: ea.cte nJtrrr i rd pe prop u j rereq. rd srdprn, dlabirintul i. $i l prote.jeaza pe erou. Dar pdvirea sa lrlgeraroafe, tj ;hjpulstrlmbat al Golgonei care-i omerza egjda, o iprc,pie de ieribita Sialolputemica zei!4,rnanri crelana. pe de o tarre, deci. infrumarea dinrreT€zeu $i Minotaur scena oedipiant, in care aclioneaza Legea Tatatui $iafirmarea valorilor virile ale reinnoirji; pe de alta pafie, Stuera mai muirdominatoare declt prolectoare a Arhenei arhaice, a$reDtind ltumfi fnnnrluietou femru a I aleza \ub semnut Lf,ei' malrej.

Sui pnvirca zeilei rrzboinice, Tezeu nu mai apare ca un eliberatortiu1nfator. ci ca vulnembil qi a$eni4ar, apa{intud ra;ei oamenitor infilisa!in a Doun UnrtytuiBe Bc a.htn,t

" lui N,eusche. rieq.re Uritrrar.a j,rn.onveolenrul

' \ ronel fenfu \ idta . bathal , l cp!. i t? , utc ,?^c. vt4uJuAecind $i di.rftqttnd k te&' finin mercu hiirhdti I epoci peliculDdse ,iamenintate [...]. Este o tentutird de a ke tJei in rreunlet oarer:are un tecita posteriot i. al . dru! Jt- end?n' an d",, \a !a. ;a .,po4t" , u n"tutut ducdte Jetctn.len in ryaluatc -trpd!\j t, tdtauna pctt.t tra.a penoL ,d ctrla lLt rc gtcd dc rd. . i t u l tnt td ia rpxarc t , t td!utut , . penttu f t paru, t tc

:e. , . MJe ! in! . i . ,ptc nat nuhc Jn nn, \ t rht d"ci . ; !p J i"ut " Metatot"

k l rm!dt d modenri td l r r r r r i jezvaluie pajJdo\ul . . iu l " rnenrnFr ucjde pe rz la l

m"r. putemic de- r i - pnr irea tul p" l lds c$end fare a i tu,rD ton;,r ta luiwarF. ttenjdmln. / h;pul mod(t nhu n}ar n? IutBcta.u ,. p, trnp int ho.t taki. fre.un prili.4 Meduzei la preti .,.

'I)e.dpidrc -

.astrnrc". scrie Freud in eseul s{u despre 'Das Meduser

hrupr". C/oaz pe .dft . inspittl Meduzn esi€ 9rl)a'a dc ':dsndrc'

ctn&n

' ' t , t t t t , . t \ u 'd 4 ra1 PJl : i {d aot? t4t ' t t t : " t

t ' du inJL- ' , i , . - , , ' , " lP ac l i ra atL ' . t tu \ ' td \ '1 a dn?' t ' lat ' : t '

\ei.s. .a\ttu ur st't lzniii ". F,ste suficlent si rAsfoim Inmloasl] gxletre

de..tere de M?divi, reunile in c rlopl expziliei Zaubu det Medat'r'.

pcrtnr a s.siza incomparabila ongjnaliulc a lui GDsrar Klimt ajznvj rJe:rranierismul" epocii 1900 81 oFeazi pen1ft chipullrhdc al Corgonei care'

aro.iata cu frlULrcas:l Si leribila Pallas Alhena' incameazl mai mull deci1

ienrinilalea sedu.alo c li ralala, mai mutl deolr un 'Eitur a"d Bin lcate| 4

tdlttdt I.atc sctlutttil( tu{l.tulai iit ihn'un lewc'ltur tup de lenei' 'iirrp,i fonnxla lui Barrdelaire desc.iind o pe Ptllas inarunfi iritldu'se tli4

ciierut lui Zeus ", - tealmente principi l malriarhal rl Legii Mamei

roncrirind Legea Ta1llui, ideea unei ler rizri'i a culrurii in nrodemitate S; a

iecon$ruuii valorilor nusculine-'Alhena crelo-miceniant', rnz ra dir fati' cu capul arhaic al Gotgonei pe

p1a1o,sn, reap{e in lebto l din 1898 intitulal 'Pallas Athent"'. ii, sub

rr,rsituriie ze4ei cr' terpi Hygieia. in ties.a Medicina destinati universilrlii

din Viena, derprc care Wemer HotmJn. spunea ci celebreazi llitmllul aflei

'dionisiace" mai curlnd Cecil pe cel al sanililii'" Criticul de an' Ludwig

Hevesi scria in noiemtrrie 1898 despre ubloul 'Pallas Athent': P/abra

egi.ta solzaasa a Afi.nei, proroacd . rie ihdigndte O mie d' o'hi 'duroitort

;iau dat rleinrtam seaw cd inJdli$rea MedtE?i carc leflette eSidei 'l'

lihutd ace,t .:apd st Lz.asn din nnobgie' este nsetu1t1'1tuarc celei de pe dfiEul

.Se(:esiunt,, cdte pr.ncase dei| printuara trecutd sarcasmele intrcSii

Vi?n?. Ac.st (farie!,. run fasese denumit' cu limba scaasd este ini aderar

repradut:erea fidek a chipurilar cebr mai wchi de Med ztt reddfi c tol

ihaknut ei iutentic, rlai poputalia din cele ntudsprezece arondisnente l'a

lMt .lftpt un p,odus twril at iru\ikaliei (lelirante a Sec'sionittihr' dcstihat

*,a, si 1"cit senzalie | .l Fiecare salz de pt e8i.1d are n&nIe d' cutor.i

dilerite. TonNiIe .iba$/e ti alete se .tcorild in modul cel ttui suhtiL

nnintin(l de alhasrut de olel (.k ^nos)

tk pe platotele etutk' honerici Si i1

niitoc scitteiaza curut, aer duriu, fdtai .t!i|j d. cuPtu dur gdlben ni(ennn

Comtaraiia dinrre Picirra lui Kliml lii staru;a lui Pallas Alhena' sculprau

de Karl iunrjfrann pentru a lnlpodobi fintina desenald de Theophil Hansen

peffu peronul nou1,i Parlament din Viena'!, pemrite si sesizlm inlreaga

188 189

*ffif ;n,ff : "':ff :,1.;T:?#; ;;ffi;i *::;i:ffi ,r;;l(undmann (ca.e nu a tosr arezata ta tocxt eidouazeci de -i

a"p.,.""i"..., "*ai;;ffi:f:l ilTi; H:fi:stilului helenic- Ea simbolizeaza inleleDciuneacattuzezsca p o t

^.t1. .;;i;;;;;#;Tf 'H'ff;:i",ili

parlamenrare din Cisleirhania: in falzr dezhnFjrij "on}lo"ro,

a;nt.

fri+li:';iiTft?'s":":hTi:"r"i:f "*;:'";:Ltyrlr,lf;a, ! \ ndt iJor R,n rvrr .utui .

scie Nietzsche (sub infl enla lui Rohde li Bachofen) la inele celei de a

Doua U nze it se nn$e Be t rlr ht un SPrelerinf; lui Nieizsche penttu Grecia dionisiaca,'mai sugesiiva decit

Alhena claNici, f sese rotdea;na sesizabili la Hofinainkfial" A|' se exptca

frDtul .5 el eseul " . lu drrr l8o2 despre S$int me d'dr

i t " , , , .ut "1un

1r ta ' t tat .a.nnttuta ' r \ t ta I 'a iadnn lu ' I I ct tL.C!e'

cia orficd o;igindr'n, lntunecatd de pnsiuni Ele aleryau precum nvnadek cu

uci,,an't r,lnp ttpuul in vi'tt. viau se inl,j!'.a'a ssh nnsco lv?dl'ci u' , .h i

et 4;natr , ' n1, , - oru, ' a i r d" | ' / t Iu ' \dra!" ;n ruhul CJhel" i '?

,,,t",i, t i""i,a" ietii cetei nni inflotitt)are tu cete ale nk)tlii: iar

Dktnystt, zeu rizaatr Si mwitar' si'nbdkLl o l me nclinittitoarc' gilgiind de

!id&i " Aceasta raria a {tecoratila Qi manierisd a nieizscheanismuhd itt va

alla "xpresia

sa cea nui desavirlira in livretul lui Hofm'nnsrhal la opera

Holmannsthal ne cufundl in Elelr.a intr-o ahosfera mai s mbta !i mai

tragici. inclinala sa pentru "orientAlisnl' aminte$e de Friedrich H6ldetlin"'

de la cfe inipnmrura epigraful celeilalre mari adaptiri a unei tragedii

Ere.e{i, Adipur und dic Sphin\T L^28 seprenttrtie 1803, Hi'lderlin ii scria

;dnomlui sau Fried'ich wilmans: Spzr sa cree' Publicutui t l o inastne

nuri ie .lecit de obicei .lesprc atua ?rcacd d':centuind caructerul orientaL pe

(:are L a rcne8aI dinn,tdeauna ' . Punctul de vedere al luj Hblderlin es:le

clarificat in scrisoarea sa cate Bbhlendorff, din 4 decembrie l80lr "Cfed cd

Li pezihea expunerii ni se pare la lel de naturald precwn Erecilot fu{:ul

cnzl4 din ter. Din chi a&st ruti', trchuie sd lie nrti usdt sd'i depdte{ti in

lrumusele.l pasiunii t l, decit ln homeric.l br prezenld de spirit 9i in darul

ertiunetii. I Cee.t ce spun sknd paruda:r.tt Dar tePet: [ ] ptin prostesut

tuLtur; . ct"nu"!ul pur 4utt , \at ra .vPstt tut t 'd?a"na a'antdtut nd fu l i '

tnp, , tdnl Ltn d. c? yP., ' ;nt ! tut ru l in 'Mevtr t partusnulut wttu ear i

aiesn te era innascui, si in s.:himb e'telea'zd de Ia Hamer incodce prin

(latul tryunerii, cdci ace* om extruordihar 4 arut destaL rufet peniu a

incinta, in pralitul t!.8at lui sdti apoli'tiln sobietatea junohiand &

Orcidentului. gi d ti intbti astleL dtte.itdtec l La noi lucrwile stau inl)ers

t . . .1* ' .Traducindu I pe Sofocle, Hitlderlin': - Si' un s€col nai tlrziu'

Hofmannslhal - se straduie sa puna in raloare $omentul ce rAmases€ vo'lat

in original. Trad cerea lrebuia sa reaprindd focul cerullri" innbuait de

"sobrietarea iunoniant'- De aceea aTft Holderlin. in traducerea sa ra

I Electa tui HaJnannsttnt

. , i , r nnrr ,en:ut in cJe zborda tom,\ ,a l ta t - teku.. sr te. Hugo \on

Hofma-nJt.$al etu horrr|r ra rup, cu uadi!ja roerheanJ c umdnrzdrii

^ntichttalii: Md gtndeam td uh stit care .r,::!!,a -,: t * ;;i;;;,;;;;," ;;,,;; iil ::ii,!i "!l;!i,]!i?iil;,ii

i:7.e:,:i:xfi"; E :i.i' #,!ij{{;ii !!, !ii,:f,f m:;".f::';t;lRohd-. Ja,ob,Burchludr- pe a( o lare. t i |e. toser 'e*"*

oi S,g-r, .J F*"d,pe de r lu l rr rnJn. ir i i le je jr( .e. Hotrn"nnr6at ," , . r_a, *g,r" , ,1", _

7i; T:";tr :;iiI ;,:::):;! ::' "i,;:;:T:;: "! ;,:l :i tr;,*, ;, ̂,"'xr .Fn'an JevnF t l r imagrnatrd sd or ienLal iaanr . puf"uf arr i r i ro,

"" tu i" . , i

'nrar, ieze .pecrarurutui o,?t? ctpmpt tc , rp Ja, to naat, t , " rn!( at .o::::tutu: sd eaft a.th de ltanii si de misterioase,,l'. El d.re$e f;;e;

. r .ot Dh t I tk pr

- to.kt^ ra I ?, . "14

? ! /ut dc t t i m uta, e, i r , , , r . d w e u t ap, ,M, ' f " - |n" Or i"^u1r; r l r ( ,stunle ,ar . , t i et , "p atm,. . t " to p, ,vcI t i t , -

. . - Xr.unoasem,n atuneLarea egdlzab"re. |e l ing; e lerentul g,ece,c, a

: l l : :n idnului- sere l r 'emat ocan.epl je motrcnt l i Je ld. . rena.rerea or ien,d'd qe carre pfimur rom"nU,m ri . crLul de la B25et. l)emru ce orice elenlcm cl.L(ic ar fi !onslar rntr u.{donrre i .hho{utui

otientat... , ( rh&t tt,,ndlu vrenp tu har, ( tc taw . i .k tdct atanc.

"cht i re,b:!:t:ntep:. ll,erE :

e.c:etene . ia, retisia un adc,dta! cinp tnchis unde se in-ltuntaa,eii Orientutui [...]. Grccii au iwdtat rep.zr M organjzeze haosut.,,",

190 191

AnIigotut, t:it !i Hoftnannslhal. in ilclfa, ac.erlreazi cu predile.liexroriveie 1e:ate de inrie. neSrnie. slilb.ricie !i belie. Hofmannslhal se inspir.rdjn lileraiura psihlarici ti psiharraiir;ci. lransformiDd o te €le.tr,r iuli o

Calea care pe|mile degajlrea din convenlie urncazi deci parcursul inrersevoluliei erecegi. La H{tlderlin ti la Hofmltnnsthal. nldcmiralea pacri?errA.1r ,rrhaicul. Or. oesa ce Hdlderlin numea rtrstunarea patriotici I ruhforncdurilor d.: reprczcnlare ". ceea ce inseinna ftril niu o indoiah o relolutiecultural, 1elicii, eslelicii ti a poliiicii, eslr alegoizd in mod sponran irrr i)figura fbminini. Antigona e$e an.idrecs', adicn se mfiriicsil precum cinelacaft, in nun l? lui Du,,1n!r.u insuiji, pare a a.ti"na imp.tiv luiD nlnezeu, ti rc.khoafte, fdrn d atcalttl de nici D 14., spititul ael i 1L,ta''"'. Nici spirilul modemjulii nu ascdlll de vreo lege tj nL lare I seacomoda cu vreo alii alegorie cr exce ja feminililii in mipare. De laIldlderiin la Hofmannsrhal. nodenrii imnA o Crecie care nu a exisral probrbilricjodal, !j care este prin rrml.e srr;.,.) J!ir& innnitabild. Intiraliamodomilor esle iD realitare pura ofiginalil e- Ea lrmeaza nodeldl aulotonnarii. lnod de.realivitale traditionil aribuit genjului"'. lii care capiili d.acru incolo chiFl fe,llinnalij.

2 - De ]a Antiq.na Lui nnUerLin L Lleira,sau de la m.dernildle kt postno.lcntih

lntre Anti*ona I i Hdlderlin t DLekDa hi Hofm.mnsrhal exisrd tc,lu\i odiferenla fundameni'rh. La Hitlderlin, lemeia ptrnind fo.ul din cei' selovelre de o lig1tra m$culinn nulernici: Creon, reprezentantul vechilor legi.ru neputinla de tuIrufl.{. Srriliti de el. Adigona devine manira tmui idealdenocraric !i insurectonal. Din contra. cind prtrunde pina la srraturile celemai prolunde Si redescope.a sodjd anr€rior lui Soiocle. sradiul 'orienral' al.uhurii elenice. Hofmannslhal ne c4lauzesle cilre malriarharul arhaic descrisde Bachofen. Curi renarca Maximilian Harden, ia fremiera piesei la Berlin.ir 1903, roluile rnasculine ocupa un loc cn rotul secundal. inlr atil alentinaulorului se conoentrezar pe personajele {eminine. Holmannsthal ins$i.ccnf; tof ted lHatre ' t a iLtu" re.pe I tek+a nn" " . rSu'ut h 'u Te un n,pe cdrc l-am citit rre.datd e.wpra dcestui subiect: dnume Ld ar Ji o piesn ynui frunoasd gi o opera dr.lttit ji tui pura, dacd Ot.ste ar Ii l.st pur si

Forra carc se o|dne Elect.ei nu e3l' lumea mrsdrlina a legii' 'i

irrgrozirooea Muglr hdkt ClylenD'sire Fe'ton1a nivizibili N lur

As;.l]'crr]ron r:*sirlal ie nal]rt lxnglhl bittuie ?n 'ito$tlri ;i con$iinle Dar

,,,',r,,, ."1. ,,", tnr" ,i,"uneire $i i..asli dutrnie rnr !un'ra*e leg'ililalea' 'i

uriii.n:i crrsol nne: 'i(,ltl.i! ol]lir. ti hror:ce Curr spirnea tsaiiofen (cin'l

I'i!l sri !r.b.ns.ii *4;Gned si ri! ininra, dDpri lomrula lui tl]nst Bto'i)'

r r : r r , , J, l j i i ' i

.

i ::a;;,t'tLe (lf3:i] ri ln cie't: rffilu1a" vt'-a&il!t't!ttSe eIn'l

tc.ttittt; ;:.intrrtn f:t8:li,k' j'r! Lik-\''titit1r"!'x i Pr'i"nrl'ul 11 o

rrv..ln.,: { lrr:rrnii,1 Cci'-e.t]:ir d. i!}erl'i linu&' t ';rirki!n"

i98:ii'

,'hrisL \inll , nl.il it QDirrd ir irreDrelire f''itiri 1. nr lmnn:)

r,:ureliiil,,r lui I? -l'!lrn. a I'ril.ioAiei crcro micenient Clnisra Woif p'rg

rlrsir ;rrl* lcl,:d'e ,e DiotlerrilaL.a $l:tui 1900i ea se si:i'e mai dti"!':l

atrofi,tll de Nroiicitriirr.! anilal 180$ {te'rDl sau din l9l7 Ke'' O,J

,,1,, ti,,t", - tt*. ut: l.(:, rictjLeti nu lxs, si sr|zis€ iici ,r indoi'll tn

r':ea,,r: p';viniil, diti.are se ir$Pira l).nfu a interpreta srlualia aclual'li a

R ]).fr. Nr nc lon mira p:in urnlue cd seisibilihlea Chrisrei WolI unne:lzi

i.n)^ Antittinei lul Hnlrteriin, n1ai t:ufn1l de(ir w cea a Elektrci trtt

SDr. deos?bir. {ie Car! Cuslav lunlr 'are

propuoea inlrodtcerea noliunii

rle Jornpbr al tlie.u.i'i'enru a nlnrci exislenla unei simelrii a atir dirii

faF Ce ;.tinli I! cele doui scre"'. Fre d nu acce a ideea uDu; celllaii

I:nririr'i l;r ,:onplexrl llli Oedtr' "N; se Parc cn rcea t:e tpu"tm d''Pte

nJDlde\ul lai {}enil' ru "e '.!plit:n tirurui decit trpiLului de sex tuts'utin sl

. , , , t ,n, t t ' , , t t ! t ct r 'an. f iJor ' r tpt ' 'nt f lat ' ' i iat ' : r ' t (J

, ! .u l rd, t . : - , i d ' t l t nt- ' tLn,r ' ) l 'Pl JLLd '?( )n rml;"

.or :n i . r lJ i i , id i r . .^nqhu,r \ J"Le1,! ' , : " rh1rI l t r i repre/ ; r r i f r \ iT iuaer

hi Freud insalii iraza ori.ifti civitizalii tmrne' rel4ia dinte fiica si rl]anti

aDa4inr unui univers drlaic Jnlerior oriti.ei 'uhuri,

unjvers care hendre

a;ol;l penlrtl ca Dlnaniratea sa cunoascd tegea trorala in odn;31 lui Frfld ru

erista o Lege a Manei" Piesa tlsttft Jondeazi rcdutabihl n;steruI felaiiet

a'nbivatenle Si lioienle diitte fiic, li lnamil dar dac! esre adevd'a1 (clm

tiofml:rrnsrhai insuti o !a afimr. ln 1916, ciiur'rnd poate sa arunce lulini ap';'

pesre focul ttin cei pe care tletta sa din 1903 u a!'insese)'' c'. iria ffa

xd lqle.n^l l uea?n p.ntru inktdrtet ea .ttnoniei in l'n€"' atunci rclerir4a

ld olelc oludur" o r5ea./a Je par led lardlui : !ac\ tct" td l t IPstanue' i ld

J. ; , ' t ' ,a, . "a nt t t ' hn deei 'DaN in 'at i ) ?a enP

t92 l9-l

3 . Abdica4a il.tbaito lif?noi:t ui R.ut lt'lt\r.tie'

Prinu moderiitr:. .e ! irti Iliilde:iiir. imsa .' tiiirf:r. ire AnrilLt . 'inr

u

rsrll impoti!a l!ittt:i nrxscuii.e .irrrj)1. drr in.4 'i!rrrpuleniicr' ircrrilLl

HolDannsthal, O.'\1)no{lcmitarer rieni/lr ! anilo. i9011 u mai olcri lrLr r'n

masiulio denrn, Si nic; .aprnil str e.h;iih.ez' :rrezi rta Ll.tire; Lrrrea

aulori|are a lui arccn nri |.'se$ in:i o narecrfc clinsisl3rlar in l lrlcx hri

EgisL in talatu! d.v:i.t,ilal lJ! Aginclr.tnt. l,le.!ra rliilui.. sjrfnrrl --- 'ici

rllbul Orcste n! i oteri rici irn spfijirr --, sii tellusriJirsti 'intrlll' Jasi ;

talorilc masculilr ru fo$ minrrate, ]n liuir ce ul!)tia nralriffliatului s 1

discre.iilat ireversiril p;ln s.ubrri3 Ciiie's|i:srrei l-.g!a l''"ilui crte abol'Ll.

iar bnrhalii tar incatabili de a ..nroh ordiner lurn;i. 1i .tci lr:':'iralldiiluiiori au fos: cindva

in .seul siu din l'105 iri;ruhi Zro Ktitik del \\'?ih!irltL!it ((;titi.a lenti

,rrdJt). feminista !ieneza Rosx Mayreder |ralrea .onlcftrle]e Dt!litrdej crize

r, idenriqii Dasc lire in modernnare Ea susern chi;rr 'l

Jtxlinismxl

contentporar Du s. explicl )i iru se mai jusliti.a ci c sinlpli lisiiarc dc

i:tancipare 5 femeilor in ]ufla conlra ahuzwil.r |I!r.rii masculint. c; renrha

{lin schnrbirile inlervenile dinsPre parlea l,irbafiiof inlili'' Cullur3 Uoasktr'

scria ea, s a Ieminiz.tL. Cu .n bnrbalii ajune mai .tl.c:rle de culLur' li de

raiinamenl. cu alit fonna lor de via1, se apropie de cex I i.lreilor' Rlzboiul

nrodem nu m., lasa loc lradilionalelcr 'rirlu1i ale rilzfi.'ini(uiui": na'el

dis.4ninat $i rehRic, el depinde d"' o sdp.e ra lasiriltrre (Ros:r Mavreder

evoci aic; rablour razlroiului modenr d.scris if l- dabtlcte ^

l\)i Zola)'^

Ostlnhlia virilnnlii cale se l)lacliorr lnaa in unelc clsourj masctrlin"'. de

exemplu in corporntiile srudenlalri din universiiale nu inri Pare doar odioasn.

cj Si ridicola. ltit?urile, tejghekle. shile"l. atclier.L? rint ht atit?(t tklie

dt. ritilifilii. Pur'u aceasta din n n14 \'idld ruIriki u ale reprc.tnkl uh \ ast

t lv futu.4t Jd", , ,+

Cililizalia ncasra occidelthla, insisli Rosa I'Iavreder. sutor' ile

lernaNenla miturilor rrhaice ale lirili|ilii In limp .e ;rlle cullini a$e)z7i tn

viriLj s.irii lor de valori preolul satr lirc'a1ul. ontul rnodem d'ropean lil

conr,idera propri^ intelecnralizate ca pe o dc.idete san c maladie ncnoasa'"

Pe scun conchide I{osa Mr)reder' oe€a ce-i sefjr'zi pe bitbali de fcnLei in

lumed nodeme se oprclle la deralijle accesorii" Dar britbarul esle slibil de

un serios handicat: el rAmiDe prizonierul tradilionaluld dualism dint'e corp

$i spirit, incapabil sa ti annonizeze et-igenlele n{elecluale $i roiul sexual'

ceea ce I delemina si corNidere ferneia ca pe o aneninlare sau ca le un

obieu de crrr:crir". lielracile Roti M'r)reder' felninistl liberala ar fi pur r

;;':; ;;""" uror at; zis iemini'lti ^prorali

de soc;al'denocralie Asirei

i,,'""", i|'*^r. i slxuatltt Ln! til1]drhrdte das ideet \EininSltietnet "'

. : ; . ; , , : ; ' r '

r ,1, ' - ' , r ' r " r r iu; ru.r- , i i u ' I n/ ' / ' f r r ' tLurt ' t " ' i , t '

r r ' ' t . , U. i Lr lh.r{ r 'pai ' con'_lr i i iour 'e radi l iondlrslc L I ' r 'v ' rr rd

''inteleorul tenlioin"." ].'""^la"r. *r.' Rose Mavreder ajrnse ln un punct de ved"f

'*:':1]r,xl^,i'"ri ,"'r'*

-it..'ii f'minisle: in misttra ir care ba'barii $i rt' p'r'1sll

i,',," i,u.l;.,-.r., ri..asrr n! este tloar o ni'scarre de 'ucerire'.

nitl

e",,',,'ri'""*" de rtlolti. c"i luarea modenri sule" mii ult de dertrrn

nr,rr.rri ,-t,: iletalrful "aloriior mrsc$line decir {le aLrlorilalex lor' Di}r

|-r,,ri,, or.t"tii * ac'r'ii-r'm?i excirmi Rosa Malreder' tem''lc nr

"',).,,) r,,, *"a i"

"*1* rcrcnut d? untu

'i au tt('zerkr'' Pe de alti pane'

i""le'," ". ""

i.-"' "l

t suirrez'rs'l .si mai lnulr le barbxlii d3venili atft de

rotir, siqlri de ei riliii; ele rrebuic din 'onlra

sa i ajure s' q' re!:aseasca 3n

i'.i;i;L'"i ""*

si r;.rni reLaliilor iiin!'e ba$nli li iemei si redevma

c!ralo.t.. Iemeiior.tod(]me le tevrn3 trnsux$ inens' de a relxnsa dialogul

: ; ; , : ; ; , ; ' , , , " , . . . . iuc " , , , , . r r . ! . rur rbdr dL^rad; ' i tbrrrdrrrdJe

^-, . ' " , . . r " , ' , i " ' . " , : ' .1 ' " r : r ' rdo'r ' r " rnJs urrr :P nrr e"r t t "o ' r / inrd

: ; : ; " ; ' . , ; '1, '

. ; " huF,, ' ur I c" \ r" : ' in ' ' - , ' i

ic,rinilllrll s a nascu penru 'i1

femeile ueh'rian sJ i?constujasc' o Dnrerga

crltuti De cimpul in ruine plrlsil de b;itbali--"

;;;.",; ;.^o*""4, nosa ivlalreiier ajLrnge si "iric€ roz{ia rLrj l-oLI

a"at * s"ft*i (oele doui fcmei se inlilnisiri 1r Viena irt 'adia

';*r;ril n'pri u..a*a djn urm' ferneia se rezirtr ca c firrla

ruto.uncicrrrr. ;rcf,;si in s;ne ]ti snletani cue I i r3az:i I,e badral '-'

lx

;;;i1';.. ..a,l t\'.tk a.istdratte cu sik!' tthdttru' i^1nLltd Pe d't'4nntc

";" , , . , , , r -"rr , I rrai 'pune P^ '

l '4d\red '

' " - t

' . t 14,ct2, , . , ! a, t , i , : : ' : r '

t 'n ' i t r " ^d ' t "

;;;;i;dli;;l Dar, p.,o,lo*or. r.o"iit' iui LNn Anil'eas s'rron6 despre

iJ"ii".". ",^i'lni'r, '.serati!''i

{lecit capabili 'ie

xbsrracliune' inrldaiinals

, , , i , ,L: . i r , ' , , ' " . ' . ' r ln. 'c l r r r ' ' r l

' lc 'FJ ' re m; '"F:q dl i i r iur t r 'u i ie ' l / r

' , ' "J l , " ' , '

,1 **"4i ; lork"€ M"\reoFr ' t i r rcnr j r rn rrmar! nr l Fr13l

din ru ahri'ririut de Lori Andreas Saltm' in t;n\)ui anului cxrd |lrlna l'oara

rr i f , "- . , , ,q:L,u rr dP " ' i i *dl i r In r"rul reTelor rrr i Ur! wcirL 'st '

' " i , ' " i i " , , i t ' - ' ' , ' . ' , " ' "

t , t u d i ' a i ' t t " ' J" r \" t" l d ' \ '&t '

tipt,r i )unu,a t! nlrcisiat nt iemzii 'arc nu aiun;e fd'n i:ndaiali ta

iiII

:l

194 195

supremele intuilii nle sPttitului, dar carc, .:a atatc,4i .xtruee ?s(hla tttnttaintuilie a')iej;i [i a spiitului. Feneia.:a 1ninuL &ducdtor de Iericitt "'.

in fond, adauea Rosa Mayreder. un asen€nea tip de femeie narcisiaci iiconvine la pefeclie ba.bltului modem, s{iqiar lntre spirit Si camal: $ ea. iji

felul ei, este sfltiata. Sufera de o codadiciie intre forma sa de erotismdominati de supunere Si pasiviiale, * nevoia de r-$ afimta sryerioritatea"'Ea se supune penhr a domina. Rosa Mayreder ii reproseaz t lui Lou AndreasSalom6 ca pracdc{ ceea ce Joan Rividrc avea sn numeasci' ln 1929,''feminitatea ca mascaradA": calitelle feminine sl puttale ca o masci,penlru a ascunde o nasculinitate profundi, care d pulea Fovoca oncarutamanl teama6r- Aceasta consljluie lenla comune a majoriBlii detacbritor luiLou A.dreas-Salom6. pina !i la severul sau biograf Rudolph Binion'.Tendinla masochisti a lui Lou And.eas-Salome se exPrimi de exemplu innuvela ,ine Ausschu)eifurg (Un d.zra . publicata ca o uontirtua'e laFenitschkt,ln 1898. Ercin4 o arti$a care triie$e ca o feneie 'ernanciPatt'viseaze la o lnrobire brulalr, sirnbolzata de gravtra lui Max Klingel. 'DieZeit vemichlet den Rulnn". unde un iitlir in amuri masacreaz, o ainatazacind la picioar€ie sale' .

Penau a dep4i aceasli situaiie dc'razboi al sexelor". care face caerotismul nasculin sa se nuanleze de sadism, ti erod$nul feninin demasoctusrn, Rosa Mayreder ;rpeledzi la genialilalca erotistuului" care arprovoca la fiecare din ceie doun sexe o lnai bune inftilie a celuilalrli- Acea$aidee a geniului erotic reinvie ulopia androginului- La inceputul es€ulDi siuZut Kritik cler WeiNithk ir, Rosa Mayredet se stdduia sn-i faci dreptale IuiOfto Weininger. Ea nu'l ataca cu indiSnrrea $i repulsia cate, in acea epo.n,hspirau de cele mai mulre ori reacliile inlelectualelor feministe cu ptivi'e laGetchlecht und Ctarakte.l'. Ea sublinia din cootra ca prima parte a ci4ii luiWeininger, care punea in lumrnA bisexualiraEa fiectuui individ, rcdusa la oecualie "xM+yF", deschidoa perspec.ive foane promiFtoaie, dnl nefericreparasi@ in a doua parte dtr:, G^chLecht und Clnfttrel. Ea Ptcda penrru untransformism cultural alezat sub semnul lui Nielzsche, penru aparilia uneinoi rase urnane. a "formetor intermediare". eliberaie de "tirania nomlei" Aidepalind arharca oporrlre dinue n,ascrlLn ii leminm-'.

Nu rc vom mira se consratam cn figura milice a androginu,ui este, lnconceplia lui l,ou Andreas-Salonf, - ca sa sPundm ala - anexa.afemin n{ii: ef nu se incAmeaz, decit ln lipul marnei: "Cea rni solid'n fuziunedintrc masculin qi feminin esk i ielnufi de sentimentul mate , in sensd an

;,'::'.,',:i;;;';,"',i:; ;': ::, ; i,: J.ili,i"..l;,{fi l;.l ii#Ii t l , "" '* . ; - .are, dupa conrrngcrer prohrn'J

.";-., ' ",," r,1 n:o.ur,,,,"n,,,,2,r r-",f; i^)i l f l ;" i ly":. l i l","d.- '"r i ' "" " i

r, ";r: '

n' ' mulr mdn'ul '.i""aa

"''r"r"," ,ii

"i"gurul capabil sd rel'Illse?c co unicarca

'tlnite -cexe

TTI \

I Nictzsche, Alidtlnd ti Lou Andretts S'tlo'Lt

''Viktlemind eftritlul fragmen1ul j 339 d frlihliche \yissenschali'pe

",." i;#"*; #;"" ".fri.^'a" '*i""' ^Da'

'\'iaq €stc o Jeneie! ."^'"'iNatzscne contralVug'er' \amai afirma: Cdci nuzicd este o Jenlelc

i::l* ;:: ii ;::l,..';';:'ti'.': T1"""'#" fi::T:':;il;Tl'.:p' . . " . , " '^ . , " t " i .u" ^upt"

lur o 'edrr ' t re i reTr{rbi l ' d jn momenr 'e

;nirea imtodobitd cu masca geniului vieli"' manifesr, e srprema a

ffi;'rtf;.;; r'"*.a lui Nietzsche Poate &eti si dumnertwastd

*", ; ̂" * "t,, a, n', a i,^t ( de .oin di b, ". *il"f"J#:i; ;l ;i3,,ffi i;

a ume presentim.nl dl lr; 'l- ? "". rnsurnde

iil.i,"i. l"* r scrisese: "Ea 1ro", - r:i,ii *#fi:,#f ':"::{',:':,dunnti rtastrd" - Lon apnruse tu {antasmele

''''f-* A"a."* s"rt"e 3 avul efectul unei ]nlucinalii coletiw'F a*'pra

intJ"*ri;ro, ."'op"ni pe care ii subjusa cu r1fta dezirvolrura' halucinal'e ar

iter r.."r"', ,t 'i*

r;Flese dac:i ;e amftim cd temele decadenlei li are

::**;:::lffii llr";*,j:' ;:!HL'rfih,il:1.la ;l-XTilvorba de acel taediutn ritae

'lespre care vorbca Paul Bourget ln Esiarr d'

;;j;;;;';; ;;;;"*.,,i,": i'c,

. se erticd raPtat .": "':,"'::-.

. ionst,uoz,tate, pe, iitild nu *a tuttifestdt ni'iiiei tu hai n ttd en ergtt @

in likretum secoLului nostru, lntt'un se'(Jl in care rau imbandt(tlit in';'";;;,;;

*;,', c,ndiliite tte ri'ttd dacii nu p n aceea cd dceste

ii",i"tt,t ^"

* fu*t inaPti pentu f'ri&e' pentru cd 'e'au

camPtrcdt

""i'i*"J,":t^'*t o*t- tericire" dupi ronnura rui Lou Andreas sarom6'

'"*" ""t ' t*il'p.l*" {ilosofuiui, oferind -i poemul "Lebensgebet'

.Tt

Ef'I.fI

tEII.ir\4.

,lJ

:iI t.I

+1

I

li

19'1196

( Rugaciune lie1ii') pe Lrar. I scrisesc Ia Ziirich. tuir {juo, ce prrisiscll.usia, Si in cde lui Ni3t,rsfhe i s'r parea r recunorg.. m t:onttnaiu t.:Frdhliche Wissenschrti |...) t.ot sri :Ie do tpannnent in t.sirtru ttc bd, 't':

'Tr ' r r l_. . . r t r ln enrtarr i r l r , d -Fie c:t al frcur sii eruh sari sa ptin:rFi. c. l}|i :r; adus fericirea sau suterjnlaTe;ubes..r inftaga li .jruzine""'

Unul dnr capitolele eseuluj hi Gry d1 Pou-rlatas. Ni.r.!.:i.: h lrrtia,,.inliirla 'I-lonui$oafa LoU la Nanos"". Ne rom le.i si i,rrce{itrn la oidenlilicar. prtpili jnte Ariadna ti l-o'r. lr rLil de arbjlJxr:i ca o dra. indeob\ifadmni, care vede in Corilu W4ner cl,ei. personarrrtui Ariadnci', Oi:iturla.d.le nioie Stie.. ..tt( Atir.:ita! , ex{:iami Nielzsche iD t..re /k)n..").htenl dorr sugera ct Ariad{a ,r rerrczenlal in rnitoto-ilia perso.alj a JuiN;elzsche. ccea ce Lou intructupxse in bi.gralji sx: o inc,mlre a positlitiriliirl1rrnc lelej mai desavir$iLe ae : duce o vjali s.rlb -(emnrl lui Dionysoj.

Pdfttitti .le o!t. ritlr ta :;upruo , spunc Ariadna in.r.xn.iia! enlscd: in \am anntui i8S3'. Netji-ja{i la Nir:icJ dc jezeu. A.iadnr {ise$r innoua sa slle.inla resu ele xrej ullnne .tepiSrri, .arij i vn t. rnle si serenliliezc p;n Djonysos. S a lefiidrr de inbire, de et,urile de miti cire onnpmgedu.indva sr:.] rjrre pe Tezeu !i: iasi din tabiririr. Nu ftaj esteindrigostiu. ci solit:di- Suternria ei o egaleaza pe .-ea a fitosolului {tin''ZararhLrsta": N;mit dsenfitiitur nu alt)st rteadatd (rnip^r jir4:r, sufcrjl.d,ar un r.u, un DiatLls..t s'4er.i as.4(1. Ptispu stl kt bn .^etn.ned tiitdnttj dtansingw.rii klarc i,lunhi i-at onstilui ,^.tiaLtt1t" .

2 DhnJs.s, sttu inc tltftd dL1lb!!inL

Parasil, la Naros, Adaiha lriiesre o disiperare ccrnplit:i larr,r egaleM:rdoar pe cer a Vr.iiiroruiui iirillijl rle Zaraitxr{ra, 1.tst" "penitent tl \!titutul1...; pfttul i rtdin)rul !:.te ,;rs.!:te

')tu1 g ri i\lci spiit t t Da ii,t llti

iitsuri, .hul nxetdnt)rJo?4t intiteist tte N4u6 si ltiihid .ri nrtiinli.l. \nstLliiiul sau din t935 dr:spre lememalia Ariadnei. Karl Rfintr!!h renarcase ciin 3cest capirol din Altj.l Erdi ;lirath&'tfli. "Pen;temut spirin,itri., on: dillfigurile nilnlis-mului, proneiir a.etea$i ianieBlrlii ca i\t:,hdna iu Dinyfls -DithJmnbek". C|yi|,rcle sinr accieati*. dal, de l. un rext le at{rl. oon.hrzjaeste foane dilerili. Ir ZzrarrrJrz, Penire&rul sTlirirllluf. €s1e bn!u1 i iratatde camcdian [i falsificror de b3ri de cftrc Zarafiustra. in diri mb, /uiac]r.ril vede ivtudu se pe Dionysos care,i sp!!n: Itii cuminte, A.iad.na!

'Aj ure|hiuge rnic i . r i ure.hi tc nrelc iSlre.oxrar n ele rcesle vorbeinleleplejr.I! 1rc|.uie arr. .rai int;i si ne !rim. d:iei to1 lrebuic sa ne iunim'lilo sini irlririntui lau. '

U.ectriut,rle iirrarritii.e;r! srau ra is.uhe ile un Sr4nr ti rrri ales ru vor:ra aud, fric\rt,l,rle m,,r,riei r,rettinr,. ta auzdi ci.ora se deschid larg uri:.hilctrL.trrului. ljretliutele nn per.e]r Je!rl'! c.- vor. (e rrebnie atlzii". Labif;nlulCriadne; cstc rcun, Dion)sos. Solikr" din Na.{u-c si riil cil ir jrbirinlrl

durerii. I,.ectrnr - Pelit.nid lpiritulu; ilj lrbir;xrl splrirlui. Da' din.!.ensrri,venlurr. Ari.rdDx I icril licronoasr, tlgerefell} de erpe.ieDl^ nihjtisnnrhia.liw. lsi lioDdusli W.c virla dionisia!:11. in rinrp .e Peniientul .iminea incnh innih;iismul siu plsi\, macinrl de r.l€ntin1elnc,si de dorinla de uroand'.

Filosolia $i viala la nlodul dionisiac sint o crperienta a labitinlului.I' ernidrl (,1cr.St./rt(. un lascuiin) rc infunLld intr un k 1i nt, ntultqli./i( r nie pric.lele deta inercnt. iclLi, dihtre .:arc t.esta ku elite cel majh..insrmrat: iimrni ,tj nu nij lL tt.ptii n.:lti .uet li unde t. rdti1.:({te, in .:tnlitudikc (st.. sliytt, hutillii (u buraln, de rt.uh tkirt)tdur dscuns ih&vrn?l? .nnttiuUei J,l? ''. Dii ateasll e;iFrienln l[ortal de pericuioasi.doar cei avind ior la Ar ia. lnei ies ne!, tarnral i id$ei in l i f i Dol sr lco ba,cainceaialla lersillne ,r lnituhi. relinul, de Racine: Ali.dna, lL'ra nea, de car..lrogt)st. rdnik:t. I Ali murit pe nwlutil? untle ali Ji)st p'nrdsitd \t <ML seintinpki in-t iulles. p. nturit.tb -el lrunrwl Jnfta aluzie ia Aridlna carc{d droL) .ii &,is;t1.r F h tit.ti t/.t pe ni[te anim'1]e ugredhile,t:tr,lir c, ihrctlir( nu etistii hlJui|I d:h cdre sd nu iain. Le dot?s( bii.lc:,'n fiden:4d.\cd ld ntijloac(|e,1( a t li1.:e sn ptu.grcscze €t sd dev'tfi nniput.tnt(i, t'1ti fuji, ntu p.oJuhzi,.. .M.tl tttt. it:i, Mt tdi, mat pt.lun.i:)'Ihi intrabnt spetnn <Da,tepeti.tl, nnitut.rmci,nai tni,

'rai prL,funz;, ti

areorilrlrti A'irdnei pare mai hine numala p!:nhr in.ercareal.birinlultri. rdi!:. r vielii. decil e.oul mrs.:uliD Llar ea rr! ti gisege caleadecil d{rp, ce a ru}rt legalurije de iubire c^re o rc!;reao lingi Tezer'. Se pareci solilu,iiDea cu roare sacnfi.iilc pe care le r tpnne -rcnsriluic o condiliex inlilnirii cr1 Dionysos. S ar pule, chiar ca iuhi.ra oneDeasc, dinlre barbal tifeneie si fie la urna umelor una din rcele linuli "crestine", pe c$etratrsnrutarea dionisiacn a valori lor lrebuie sa o desllinleze Cun scrie Gi esDeleize, atitd tihp (it Arfudna tl iube.jte pe Tcze ti este iubitd de ace.tta

lenihiktea ei rnbline pti,.nield, legdtd le un fit. Dar .ind Dionysos Taurul

198 199

I

v ap.t4rr. ..1i wla .e itvtlntui atutrirdt.r dJirwr(. 4d?rnrltlc a.:,tati. tirizrytvti'rt+ "6 in aces: rupla slt,[or]enesc" lJerhrrul, rllaslrt'rl |nrtrn.

h 1r:irir.r nrili!!i,ri nirologir .l tuirdner la il*os. J.jiigo !,rrH. l l i r , ' l r . '1hr) s. l i r re i r d i5r i l r1 i dc. !e! i .a cfoo: i Aint ' r r .d. . i . ) lc l colrt | / r , r (h ic Cul l r ! ( lur l i . ! r l t ; f l r i je ! : r i - ar i ra i .e r l , r r i r l ,e i . i Urdi i ' r r .J.c l . ia i . . : l .bre i rbb! . i , le lo i I - Iau! MN[rn. p"- .are. i puier, l r , ier ] i t iazi t ri1. , l . ia. . r r . l r l ! i f i . ! r .d, , r :

'nr h Vieirq ! . Lni i r i :azi ' ] i i ! r l i . l _{ f radr ie i

l i ! l j , /7. i r nr ec.rr i r l i . r i , , l . i .dnr i dorn] l l j pr i j r spl ix} l i i j r ; . d i ra le ur gi ,pCe sii.ri ti & ni;ntr ber. ii. lin !i ,lr ir|i.{rrr, incrl]$rd ,liir:l he{brisnuil;vicricz. p.e'jnni . cn,ina !i. ofrra ni'r..11 irr,loSi.d arti|li;ld de i!.qrisi),1!'nrxch satr il': J.rlL r Stralsr. Ikfma'rristlJnl. dil .anir., ie.c .tin Ariadndti.ar!1arLr; dnei 1rrriririli ..ierrt. Id iurrir.lca drLrmului dLrrri. renria tahjAtj Ienoia lragil?i a elrelicii 1900. La ei. Bac.hus nu lllai :lri rnni. dinrr mlilerr; dimpor.ilr. il lre2irll,l .n pe un frumos ldolescenr rinrid rRi.hffdsrla ss insi, mai apropiat dj Orenba.h {]e.ft dc !firitul msdemnrlii vie'ezc,va fnce dlr el un Jleldc,tek,- h limira ri.ii.oiului)

ir scrisorrer !a .ilre It;chrrd :irrauss. llofmrnnslhal observi tgmenlin.tAtudra La Na:,): l]t::chut.tk ttraape un (r)br! ti krtuti cne n.eu, ninruil dc.i1 llr hirbaL"' . Anr irure! aslf.t lomrula dubla te.lie a lizjl||lii tuil.lielzsche despre r'rirdEa: feDeiie reprczimi sexu) pxtemic. br$rtii serutslah FeniDitat,-a are mai inulre:anse dc , aecede ta "sup.aollenesc.. dectnresculi larea. inci inrpoholila in nthilisn Zarattrustrl) Dr relrtclde saajungi ln aiirnar.e Etrmer hroarci:ri Jecn cu prelll uneinlrla,lil s.lcre;i aunfl conlalescenle ,.h.eror3s. Se !a situr ei vreodat, l. a.elati rnrcl cuDionJ-$s. cu aceeati pe.fe.iinr. ;i rratufttlele ca l,'Iildna?

a Ati.tdna cu rcthurse mt.i Si bdrhatul (:u ure.hi tte nnSa'

a crezri oare Nietzsctte cn o re.unoxisre pe Ari na in L.u AfldreasSalonel Episodul irlilnirii snl. din l8S2 c Lou'" poare Ii conrirlerar c:r I,r.rr.,e, scena orig;nara a iniiinirii dintr. temei.r iatala, si bi.banrl.!iclinrii,,ria crin se reperi eLi de,a lunBol sl'irsilului de secot qitn elloca 1900. Fene;aeste fatnla". Fntru .li cruzimea aliafi frulrluselii apr4ine narrfii inseri aritd.lcnitn, a vieti diorisiac.. lar ba ralui esle in cele d;r unni vicrinti.penlm .A marjcujinltalea lui nu nrelira d.!il si fie dhlrusi :ai . depi$iti. .

N;elzsche Dion]sos voia st taca dir Ariadna {tiscipotut sa . Iall cumpoveste$te episodul: Slind noi le rolhat, ni.an eryus Idtu t.lLnerc

tr\ifituu tt;.t: ti an ida! ft .tJ,!Nt: rlr? td abe fibd.arc'1 de a 1a

G.Llta,a] ti'.:1n., rcT tiip'n Altndjlt i::i p'erd i:ttdl'eu -' isturh '!

t.t.t..ta .,r.tttria ;)ritu:i ;ntk Sc,Jct li l?:trJ-*r "',.' lonnuL!' lpt""

lo, t'rthtli I k.ntx| ldce.tsrii t Rlrnpli tlct,t 'pnrccnstd' 2(4'i

rt:':t r't taio,tti ,ljirtlitlte.t Jr t t,l .ha h !.tnand ih ruli ijldlliltture:

. i r i i l la iot t t : : , .1t ;drN' . , i i l ! t t : . iLd, At-r ina .6at nL c\ te;cci l pr t i i r is t ' :

t:ii,'t,|j. ei.ji|,!:t. !:) 1',tltn.j t)rrfl!.: \t,]:.pttal ti ta:rnir .t a |ub .'

ita)nfi! (;,t1r t!.1: 3i 1j&;!::: l!- ;: Laaitltt l.<tt! rur't;tte sr.'u't'

,t:ibilitutt. c!, .tllhtr't li' t . :! t:ttrlusc ' t:ittdra jte T'2a4 pti'

htr.ilLt ,iqel s/ ,i.)'e.ii .a /;-tid'1!; !.it;!)!.t., in e.;!].1!;a ei lilrsrJitd ':il,tot; m!en:: i;r u,nui "" i,{aes'rnl s|] iairl dljel1ir de etclr glnJirea P. coirn:'

-di(i:risri.d . !r t;lr ili.Ds.,h. 3c srr;{ri! \a !l'1in4 i( ar ti purut c'lerr

irar:.ric d.lir!-lrt., 'ltdt dac:' .|r r'i flrrlrl'rril trLl on nor! dogmalilln rieie

rtuui 'lii

de a:r .i. r".rline'e in rm!,i a ;!l]adr,ei reitezlnia doni 1nii de :'rli ie

n u,s ir lTcrxrli cxft indepad:;:zi sli.irdl de lileraiLr:, filosj1i.A ptnfflili

r.rrldata de ). Fldon n:coac.]. li il r!:adrr.. lpre gindirea a rnt]ca a auo''1

qlndiriigr.t€,tli.Alealiti Jiscii'ol., cu lterJiu$e ni.i are auzul Iin Ea I dema$i pe

j.iicrzsch€ Lrion)sor.a pe o paodi€ n ruiinricuhi Dionvs$s. Penrru ci | !

.iofiporiat ca xi ,;cdu.aio. cucnircr (rei 3rprelind rolnl lui Tezeul)l

NieLzs.he-Dionysos ii dezarllAgil_o pe./'.riadna. Cici tansnularea valorilor iri

zcce.ul la supraolnenes. ifiruchilJ.aza o laulare telncet, l'' niciodara

incheiali!, ntere! de tel rt- Nu !e prn!. froblema si ieli din lsbitinl' Precuflr'Iezeu. ri r;1 d.vii $ lnsuli rtn onr'l2birlntic" Un ast{el de birbnl at'eapta

Aliadna: "Ofi.. ne at sp n.. ur hilrh.$ labiintic ru cautu nicn'iata

ndefirul, ci nzrcu pe propti.t-i Aria(Ina "'"

Ariadna lntrochiDeazi ahceva deeil ciasica inspiratoare' feminitatea gaia'

si sari in a.iutor, care oferi firul salvator eloului m!$culin lnaine de a pleca

frunlea ln fala i. Ea anu4a iB realitale femeile fatale ale ePolii i9O0'''Ariadnd, sprse Di/rJsos, aTu e$i un labi nt: Tezeu fi-rl hdtut .io( de tih(

i nu rui are ici un lb; l,i ce-i scrwtte aum ca1 nu a lost delordt de

Minatawl Ceea rc-l devft e$e nni rdu dectt t Minotaw,- <Md fiatezi'raspu.nse Ariadn.!, .dnr n-dm sdturat de ptapria'mi rdbdarc, cu nine t14i

etuii tebuie sd meogd sprc pienaniet iaft ultimul cu,'iut al iubirii mele

pe tru Tezeu: il trimit tc pierzanie > ""' .

ilt laimoasa tolografie ficuu ln studioul hi Jules Bonnet la Lucema in

1882. unrle o vedem pe Donrniqoara Lou von Salotn6 lntr-o kasurica docil

5t{

Iig

i, l

iIi

:F

200 201

trasi de Paul R6e $i Fiedrich Nierzsche, Lou lDthuie$e biciut. Ea relateaz,ln autobiogr-afia sa ca Nierzsche rcgizase aceaste foto8rafie ln cele mai miciarDenunte. In mai 1913, noteazA fu jumalul scris la $coala lui Freud. caNieEsche era "sado-thasochistfag dc el tnsu.ti"'6.

In acest sens, Karl Kraus va fi deplin ..nietescheah',. ',Un bdrhat cuirnaeirwlie atisticd ya pure.t deyeni nasochist tA fala unei fenai autentice; risadir. in Iata Mei fenei neautenti.e. Aceasra n f btutati?atd pcntru a aeextirpe din ea artiJiciul cultwa!, prnd ce reaparc Jeneta. Iar ctnd aceastaeste .tela prczehtd, nuli nai fihthe decit sd tnpenunchiezi" afrrlxt^ t! lldimre aionsmele sale'o Ftu, a uira sa ia cu sine bi;iut cind viziteaza femeile"modeme", birbarul lntinde nuiaua p€ntru a Ii batut ctnd fo,t nesre femeiaarhaica g intacta- care vdtoreaza muh maj mutt der mascutinih;a in ptinadecad€n1i.

Din p€rspectiva tmnslormismului 'nietz scheanist" al lui peter Alrenbers.pe care Egon Friedeu fl aposEofa sub littut Ecc" poe ta'*. ca w.ec{)u ta Ecie/rofta, niitorul unei umanitifi mai bune Eece prin aneaniizarea masculinilalii_El li scda Iui Ricada Huch 1n t896 "Sint int-adeldr u4 dwman al"barbatului . Crcd cd Salvatorut dm ct nu se w purea rtezi g va li ne,eunentiIut k ,tue d? QM I I p4" sotidut rdu sin\ bushcz at alaceriror,lvr'clir"-"-. O trlsdtura disrinctiva Ia un mare num6r Ao reprezemanlirmodemitilii vieneze o constituie ..antivirili$nt l,' lor Cun aminteste unaforism al fui y\nt" drn Dic Fackcl: Eu nu rint pentru l.racr, d impottiva

PARTEA A TREIA

MASCULIN I FEMININ I IUDAIC

T

242

Configurafiie unui triunghi de epoci

I

\ Femeid :li Evreul taWeininger, Schopenhauer' Baudelaire si Grcddeck

Relua.ea disculiei a-aPra rePrezentarilor $ a valorilor culturale tradilional

asociate masculinutui qi iemininul i, de care se leagn simptomele individxale

^i" "ti""iia*ri afi; *.tale, a constituil tura din marile leme ale modemilali

de la lncepurxl secolului, mai ales in conlextxl vienez Am Yizut cum

il,l+;; t".lu p"."onuFr. masculine djn ficliuni) hrepindeau o redefnlre :);aentiiad tor-sexuate: lie printr un "prolest $asculin" impotriva feminirali

oe care o ilescopereau ln ei hqisi $ nnpotiva feninizarii culturii moderne''ne or:n cultul iemininului. leeat de crilica li de "deconstruiret' valorilor

n'asculine.O a doua tema pare slrins legata, poate chiar indisociabil' de cea dindi:

criza identitAlii e;eiesli la capltul u,'rui secol de emancipare' ln chiar

rnornentU rn care asinJtarea, care prrea aproape lncheiaia, este b tal pus'

sub semnul lntrebirii ile cltre antisemitism intre uitarea iudaismului' care

oodre merqe nina la Ftularea ori'lJei iudiitali ti revenira la iudaibre 'air

"""" *pl', . Iormi religioasa. poLricr 'au

pur li simplu 'ulru'ala se

ion r..uia alu"t.. itinerarii indiviauale' foane lariate' ce vor fi Fecute ln

revist, ln capitolele urmaioare.Strinsa relalie care uneqte cele doua teme' criza identitilii sexuale Si criza

identitilii evr;ieiti se manifesta cr cea mai mate intensitat la Otto

*ehingo. intt""gu op"tA a lui Weininger const' dintr-o ctrutare a Unit'lii

Unitateiinte indiuid $i yol*, unitalE dintre subiectul cunoscatot ti obieciul

lume, unirate dinrre suflet $i trup, unitte dinrre viafi 9i un njvel superior al

iri"t"l. rr*"ir*" rauluj se rraduce la Weininger prin fisudle sliiierii

205

:

i

Individualismul contenrporan atomizeazi societatea in subiectivitili

{ovnftoare, iinla techna separa fiinta umann de aPartenenp sa la

dscrocosmos. s€xualitatea aansformtr camaliratea lntr-un "Fup $din"Rrfuzftd viala trtiia tu dtmul "decadenlei", Weininger ou poate 4proba€xisten(a decft ca o depa{irc, convefslune $i rc-nasrerc. Fo4ele raului se

irnpoaivesc. Ele .Ap'dt| ln Geschlecht und Charakter tnltitarcz Etemulttifeminin $i a evreului.

Weininger scda cu luciditate in ullimele fraFDente ti aforisme ca "llrd

fafi d.e jemeie u este decit ura insulicient drpd{a (t bdrbatului inpotri|aptupriei sexuali4i"l.La fel, antisemitisrnul evreului Weining€r oristalize^zato! ce u.A$€ ln sine lnsuti, din mome ce iudaitates sa pune sub semnullntebarii aurenlicitaiea wagnerianl Si 1'6ikisch l^ c{e asPid. Din violenla

masochis$ ce s€ re'/arsi asupm obiecteloi cmoa{redi 'ltiinlifice" Oio-caractemlogia lemeii Si a eweului), el rAnfne cu uD sentirnent de intensi

culpabilitate, de care s€ elibereaztr cdticlnd "$ii4a evreiascr" (a lui' prin

ursarp) qi efectele negative ale "spiritului el''eiesc' (al seu) care analizeazn

Si de,soonlpune realitaca, in loc sA caute a o lr4elege $i respecta.Pa4iala omologie dintre suma antis€mig $i cea antifemini$a conferA

oliginalitare Extelor lui Weininger- Ea nu este totu$i unicl O relasim laschopenhater sau la D- H- Lawience cu o sermficalie analogd. La

Schopenhauet, riul se afirml Fin& un a-dori se-riiegti' dar existl $i unposibil dincolo al acestei voinlt direclionate spte lume, o realitate de

dinaintea prcatului: ne afl}m Ia jonqiunea dintre doua lumi. C noa$ercaUol'nA poate fi pusA in serviciul voinPi de a trri, dar deschide $ calea

filnhritoare care trece pdn abolirea acelui a_dori-sr-tliie$i: prin internediulcontcmplrdi esteltc€, sau a experienlei duredi, deschizindu_se cAhe mila fali

dc ab$rdele suferinle ale vi4ii.Or, accesul la aceasti "cunoaStere de al treilea tip" dsca s, rimina bchis

din vh. femoii, cvre "nu este prczentd in chip fundlnental decit pentru adsiSura propdgarea rasei ti a cdr.i wcdlie se oprette aici"3 Ea E,x'fi,tee''Apercnitalea acelui a dori-sa-traieqti, ea ascultl de o obscure necesitate carc

lnsuflcl€$e la infinit elanul vital. La fel, duPa Schopeihuer, "iulaisnul arc

drept caruckrkticl Iuhdan nnle tralisnul ti opunirmul t'.'ins inrulitereprc2entind tu Iap nndliile teisnului " Reafismul confixdn cu naivitatEfcnomen€le ti lucrurite ln sine, iderziclndu-9i intuitia pelui mai lnalt nivel al

Fiintei (Weininger va suslin€ ca EYreul nu Poate acc€de la Geniul

coo|tmptarii). Oprimismul ii inspira lui Schopenhauer lol arftn dezgus ca $i

Drocrealia tpenm weininger, evreul li jemeia sinr dor panizani z'lo$i ai

saunoa"ei idei de Progres). in fine. reisnlul nai posruled'za li neceshalet |lnui

;realor fafa de care oarnenii ar tnbui sr-li manifeste servil gratitudinea:

Schopenhauer nu are alecft disPrel pentru o asemenea pielate de tiP feminin'

RegZsim o schema aproape as€lnenfioare la Baudelaiie Femeja parc

facud pentru a'i aminti coD$ant barbaiului identitarea vielii $i a doritlei'''Misoginia' poetului expr;mI refuzul condiliilor naturale ale exist€nloi;

resimlirA ca o decadere perpetua, lmpotriva materialiqrului spontan al temcii

c,lre 'nu {ie sd separc sufietut de corp Ea este lafel A! sinpLificatoan ca{i

animatele'i. |n]trnneze]ul Bisericii, autorul acestei Crealii unde domne$te rar'|i

Denetual de dorinta anorului. se inJalireaza ca fiitd eteminat: esle 'fln a

iei nat p,osritu"ta ", de\ldre Baudelaite. care !orbe{le "de ['nininraBise cii ;a raliune a omnipatenlei MIe"' Ideolo'iz progresului ($i ea qr

desar $ire leminina, n', i insPira dern dezgusrt "lnPIcS prin progrcl

^,r t ," i , "o r" 'gu"to o sulctuLui t i donlo'ea pte|rc\ i td a r&letd ' lo

Mon coeur mis a nu gnsirn o stranie lnlrnfuire de 6\dnn: "Despre inlania

imprimeriei, turele obstacol tn denoltarca Frumosului. I Fru'nosd

cans\iralie dc orSanint pentru extelmitutea Rasei eveietti l Eveii'

Bibliotecari Ji da o,'i dt Mlntuirii". Claude Pichois precizeazn ftIu-o nota:''Orice ineryretarc antisemitd esre aici inaportund"'" Foarte posibil, dar dc

la Schopenlauer la Baudelaire $ Weininger, misoginia ti antiserhitisnrul se

aniculeazA confotm unei "logicf' analoge.Tot ceea ce Schopenhauer, Baudelaite 9i Weininger urisc' ln ei ln$i$i ltlai'

lntii, o pun pe seana evrcului Femeia 9i elreul slnt doua figuri ale acel'eiasi

tentaii: a :pr,ntuit to evl. a inrddannaru pe un pa1;nt al dzgraliei 6pactizdtit ru b naturd de.dzuta. a a.omo.Lirii cu un deltit' minor" Sd

nottrm c6, lnlr-o aiemeDea perspecliva, existA in jorul cuplajelot care

siructureaza dunghiul Malculiry'FeminMudaic tot atfta hazatd cfta

necesitate. Ceorg Groddeck, }l eseul stu Ddr ZttieSeschlecht der Menschcn(1931), scde referindn'$ b e\rcit "Nr eri$A pe Pdtnint uh ah popot alt dc'

erplicit nasculin". Dispunerea timghiului (Masculinul clnd ln vlrf' la

Weininger, clnd la baz6, la Gioddeck; evreul itlaidbil lab^zl) dePi'da de

ecualiile personale. Weininger este dominat de fanta$na unui prea plii de

f€minittrte. Groddeck (ln haniera lui Ono C"oss) de obs€sia liPsci de

felninitate-De rctinut oI evtehl este lotdeauna identilicat cu ceea ce constiauie m

obstacol: obsiacol, tr rilti|h{ anatze, peNru itueqia de a nega ti dcp4i

2M 2n7

insrficienlele condrli.i rtnraDe Orodd?ck inteitr'ra ilt nnaiorn rern'en'

$irnoij.a !ifcuincizi.i elroi.*i. tJsf;(ji, ene Lirdt P€nlru.i!i-t..trt.t(:isu.di?tnl it,i dih ih'.rnnal. autcrlliti lii; ui't l'el'Nittt !it(

ler!:ni\ a et? r.tl:t l h &tr !s\: rltltulafi ts'ltLda ttutrultnt" i I i'tt

.tfti tu.ut'il( lLaN niliti ,:i;tt!;nlkt!t, i. Pel4ui i i :;e tiin'it' trtte\uo'

iitdita ir:it intr.iu:. t4t.]tt!jui ieninitl 6i ,tutsculiuuiul It r'tlul"i arttct ir

litt.jdr.d .itrirniiil i':;t.ts:lt la t:qi!.:.tJt"Q it't LlA:t'i tt'titt:nrt l))'

.it.:ur(itic..rrtui i.fi,. ttLintt: [t hhn& ba'.L)at S' atui':'ii'' ltttiit '

trt,t:a t,tttt:ttrul';r (r/!L!|. : ,k 'Ji:n n.ltr Pe pn'Li t t'! e ln l;t 1tit Llr

lt:1ii.tt ,Li:t tlri . Pcneu Srodje.li, .xPresia 'iras'uir|'

inlrles eroic. ni.i rjliir P(-'ri1i!. El Drc.i'zenta.. Dr& I*it11 iritiatul titLP!

<tc r:e tsrc, r j')n|l nnrin'd"!., NeLibtt;1 ie|d'n & coli(iiat! pint! 1 ttie ti?

Jit.. !.tpdhila t. riPr,;!i..i'u! sFatad;L 1t de erclat* dtbt Pe'ttu turt

tir.t. t: Jiullti a.a ei jortn pttudn.ttti! rk rc.i.lit j'n o:cxali! i, in !q)une/'t

ut i,g", u1t.s"r^ au,,,,i i,l tun|ttt.iu .n .vt;i aLt refr.t$ fe\tinihkl atit cit ie n

Ott.o Weirlinger iilirma ei{ac1 cc,tfia.iul. p€n1ru el frul re!(nstind in

.efuiarca tentninuhri, ci in excesul ile teiiinitare" Croddeck ;i S'riningei

ilnl,tuli;esc insa refuzul umaoului pre;l urn3n" !i exigcnla "suFau'-''anului

Duira parerer llti Roger kwinler, care r explicial cofecr pinttu! d' vcd're al

iui Groddeck, critciDd in acelaqi drnl anliiudais$ul siu irqllcit c;'r'umcizia

retoleaz, inr adetAr in bartrar or;ce semn de femini{ir1e: er senxriiici' pertru

liinta nl.tn:i. o renunlare Iajocul biser'.ral, c,ue ar coxst'lLli ut sacrilegiu o

rivalitale lariasnrxlica .D D nrnezeu. Dislanla care slpar', cfeaturN oc

creaior, delinindu i, nu poare fi lransgresata ludaisnul 'sk

e|ecttr un

uw isn: apliun. penou iiinCut in'are.1sfi-l\me din Qre ! Pfton3nescuiatli<:d bisexutlul, esre ex:ius "'

) Atltifeminismul, atllisenitisn ! $ !:onlptuul de cdstrurc

Referindu se la Otto Weininger, Sjgn rd Freud a aso'iar' lntr o nou din

escul snu Andb,.re der Phcbie eines liinfjabisen K'ah'n (1909),

nnufemjnisnul $i anlisemidimll, situindu-le sub senrnul ca$erii Freud

rezuma inrrebatea angoasatn cate alimeda fobir m\crtltti ts'a s' Umuririle

pe cde Hans tocwti Ie primise, canfotn cbora Jemeiteadefirat "l\ipittncher", nu a Puttlt dccit td b llreneze lncrederca in sine $isd-i trezeascd conplexul de castrdre Attt cd s'4 afitat recaLcitrdnt la

Ldnuriri $ de aceea i"fomolia nu a 4\)ut ckct terapektic Este ade|dfttt cd

existd finle ii liprite de'WilJt,inacher" ? ]h acesl caz nu ar f t kici un chipaberant cA cinew sd wea sdJ lipseascd de 'Wiwinncher" {i sd-l trunsfon Eca sd spltiem a{a in Jercie!"''. Textul ar€ o ders€biti inporta4a p€ntruistoria psihanalizei, ca€i analizarca micului Hans a Jdst hotArtlo|re pentrudescopedrea, de crtre Freud, a complexului de crstrareq..

Nu este prir urmare deloc lipsit de importa4e ce aceasli descopcrirc va fideindali urmat6. sub forma |lnei note. de formularca unei teorii a rrdicinilotcomme ale antifeminisrnului Si anisernitisnului: "Conplexul de castrareeste rdddci,a incon$tientd cea nai proJundn a a4isenitisnului lAnti-senitisnu.sJ , cnci, incd d. la yirsta cea nai Jraeedlt, bdielehn aude spninda-ftcd penisului evrcului i se taie ceva -el inlelege: o buiatd din penis -, tiqceasta ti dd dreptul sd-l dispretuiascd pe et'reu. Ia fel, aroganla lald d.fenvie arc a rddncind inconttientd tot atit dc puternicd. Weininger, ttdrulfilosoJ deosebit de dotat d pertwbat sexual, carc Eia put cap viclii pnhsinuciderc dupd ce a scris ciudata rd .drre ceschlecht und Charakter,wrbea, tntr-un capibl ades renarcat, despte erreu gi despre fcneic c* oaceea[i ostilitate, cople{indu-i cu aceleati critici. Weininger era un naDozatin tnte\ine doninat de conplerc infantile: relalia cu cohplercul dc casndrzla.c. in f tzul luL. Ie|dtua dinne ?w.u t i IctLi? ' .

Un an mai ttuziu, tu eseul Eine Kindheitserinnerung d.es konado daVinci (1910\, Fteud fac€ din nou legrtura lntre complexul de casirdc,antifeminism $i antisemitisn. "Sub influenla acestei aneninlbi de castrur." ,scne FrtJJd, "lbdieleluq ti nbdificd d.e dcum tn4in e concepti.t d.sprcorganele Senitale feninine; vo tremura de acah lncolo pennu l,irilikltEa liti,dispreluind crearurile nelericite Lt ca.e, dupd pdrerea lui, cruda san4iuneftsese deja conswztd"t'. in acest loc din tcxt, Frlud adaug, o noti tn cdealimA ci i se pare incontestabil ca in accsie elemente sc afl, o rrdicinl aantisemitisrnului gudznh$, .are sc mardfe$i la popoarele occidafalc tu{manierA arft de elemenhd ti iralionala. 'fircuncizia esQ pentru accttl.oameni incongtieftt aiimilad castdrii. Asuntnda-ne scul de a kc tanrpunpresupunerile in preistoria ufianitdli, he putem inagina cd circlutcizia aconstituit probabil la o.igine un substitut atenut [MiVerungscrsav] carc apreluat {tafeta castrdii "'".

ln continuarea oper€i sale, Freud iti va largi gi aproimda teoria asuFaantisehiti$nului. Complexul de castmre rtuftIc tnsA un elenenl csclrlial dteoriei sale. "Printre obiceiwilc prin car. et)r.ii s-du izolat, cel dcircurrlciziei a prod&t tot.ledwm o iftpresie kepldcutll, nelinittitoar. [un-

2lt)21r

heinlichl, care se expti.d JArd illtidald Fin /ar'tu! tit 'ste dso ato cu o

'*-i

""n**, atiigtnd astf'l un ltdsn'znt dl tecut Lu; ptirnittr tesn?

;;fi ,""-;& FLa in"oe' iani Moses und die knnotheistkthe

*1"':ruI",":'ru1':":L-il"j*.,'"fi Tf T',..';"'lilllJ'Jri

;;;;;;, a. ";-P\j,

in El'me ten eiw! Pqci''jn4tvtis'hen.1'heork

il' i,ti*.iii"*^ 1llis), inroa"" enpuner* sn ns'Pra leotiei freudiene

p,r,, "i""" l'";"" J-" p* " *1"""'** ;:fri:i;Ti":,ff"i;,,1i:":)' *^:": ::;::::i,i'fr J !if",ii! i" iJ i' J' ;; ;; ; i :ii c ̂ n i n (i n e nas c d i n i';:;;;"r," ace{tia din unnd sii nu t' nzt'une suttutlitldk'i {i pe et ta

';i,;u',,ci"ie. L@;urit" ltnt Pulin nai.*T,::::,

":',,"i;:""':";i,,#,reprezintd dactt unut dinre nume asele o1

tr lnnant irhs- sa noDm cl rezd pe rar ' FenntP: u ptel i rr la cd f i ind

i#rii"i"",l' r,"* n inpurd.a l"i l r: 'rr d{rt r' ? r{ li"riram tr rrotere din

.iJn-"^* "i"*^

.r."lu' :lan' r: ! rur r ' an:uoo "f in': in srddiul cel

-"i a""*ian ai gindlni freu<liene asqra ac*iei prct)Et!\e' 1* Det.Ma l

r",jJ;:,lxml,T.;tx{!}11:1:$"i#Jiltnti:*.i*:kO alti lucrare de referin{a pentru teorta I

"*;til noaotprre giuiorprr I!'l ) Loewel$eir' incePud ln 1941 ir

1,"'ir;#l;::,"1y:ff"::,i":"''':'.'': j:fi''#;J'l'!###'11"""*"iid*

O.pn*,t*. Aspeclele polirice' economica $i religioase ocupl

i. -r-

itri "iat

raurt spaliu Loe-{ensrein prezinti teor;a freudiana a

:":nfl::*:,"t;r'r l::,Ti::'1.:lll x;:::,T:';i",::' :: :;ilj:; ; I ; ; ; ; d; ;"-p*n'*" *

' " 'del ' r r icc 'u eroi sau ( ' r b 'rbat i

ili.J.i .i 'i'iri, ti s. I imjre r' rid ne'ro/a rzbucnF$e ii er \Lnr trardri'

i:**::t,y".i;;,,"::i:1gl:.:l:#f,ffi:il;"1'':ru:il.'if' :::;i;";'*A'' ;:"::',:i:: ::':::i,*,",:;: ;, |' :;;i,i:: i ;' :.:::':;:il"rrrpr, a",*'; ca u Jtrn$ ncttsftt?h' a ! d uh h4rhot ?r't\i\ot

'dsttdtFaDrul ca er l? i t s in l , t rcun. ' t t aci atcct :d nrt t ta l ntpt ta t r roa'd

. ; : ; : - ; ; ; ; ; ' . . . , rezr; i , i t 1a ne'roral i 'e 'orea in\onr.enra' r r t r de

oiiEtio t".ti". fui",' susline psihanalizr' de a fi emascuiat' mutilat' cas

ual, ca pedeapsa pentru darinlcle sale Fohibite. ConstatAm ca Loewensleinmodifica intr o oarccare rnisffi miza teo.iei lui Frerd: el reduce rolulcomplexului de caslMre ca rAdacini l! nntisemitismului, la ura Ei teama falide psihanali-?a qi dc psihanatisE mmife$are de pacientul cffe tinde siidentifiee aceasli dircipii : cu o qtii4e ewtiasca" $;9e medic cll un 'evreu

ln Ac.ele celni de'al lvlea Congres at D€r{r.re Gerelltchaft J t Pttcho-therupie und TieknpsJchol.,sie (Wiesbaden, 5 mai 1962), care alesese dreFtema afiisenftimul, notunea Je complex de ca.rtrarg ocupa un loc r€lalivredus- Alexander Mitschetlich define$e antisemitismul ca pe o "maladie.aprejuderAfii", prezenB in stare endenica $ mereu gata se se tezea-scr:-.Asemenea perspecdrS ne fale sa ne tutebim care ar pute-a fi contribuliaspe.ifice a psihanalizei la lupta lmPotriva artisenitismului. lntrebarc cu atftmai justificati cu c& cnm sublinirzA Martin Wangh in Acr€l€ Congresului,,ntisemitisrnul nu-$i ptme ;nobiema propriei vhdecari: din conir4 el consi-dern cn pasiunea €i "con1l]1getEa" s'r reprezinid un senn eminent al propriei"sanitrti"', un puncl de spriiin Penau P'opriui echnibru. WanSh observa chiarca, dacn psihanal;srxl insisli asupra probiemei antisemitismului in timPultxata$en1ului, atunci tncieltr.ri are lendinia de a-$i considera medicul ca pe

un "evreu" ai de a r,u mai conthua tratamenrul"".in timpul Congies1tl de ta Wiesbaden, mai mulle intervenlii dovedesc

preocuparea de a-l "rectilica.' pe Freud ln ce pdve$te lcma oa.strAdi. AsdelB6la Grunberger afim,a ci e'"reul este asirililat rurei lii4e castrate, nu pentu

ci erte circ mcis, oi pentn .a este marginaliat de societate'' MartinWangb la fndul seu. stibsdnrie teoriei freudiene o tezt sooiologica'similiiudinca dintre lemeie $i evreu constlnd ln pozilia lor socialA de

Nu ne proplmem., aiscu{nn aici "/alidititea relaliei explicative p€ care

Sigmund fteud, citind cazui lui Ono Woininger in spdjinul tezei sale' ostabilea lnl]e complexul de casEate $ aniisemitism, ci mai degmb, sdsubliniem ca psilunaliz4 pdn legauta pe care o siabile$e intIe masculi&feminin Si iudaic, formule^za ln limbajul sau propriu o tema centrali penru

Kulturkritik de la finele qi locePutul de secol. Nu este vorba la Frcud de osimplA omologie dintre iudaic $i feminin. Din conE4 clteva diferenleflmdamentale ies in evideda: in timp ce feminitatea se c^ra.1€,t'rzeaz6l^Freud printr-un "supra-eu" slab, evreul esle plalat sub imPeriul Legii unuisupraeu imperios care, ni se explica in D?. Man Mrrer, hranefte etemul

sentimenl dc culpabiligt! s?ecific consiitu$ei psihice iudaice. in timp cediscurul ftcudian (ca ti cel al lui Weininger) despre femeie admite o destuldc mare vsdetat€ de figui (isteric., femeia narcisiaci, mama, etc.),pcrs?€ctiva asup.a evreului prezinta un lip psihologic unitar $i definitiv fixatde la Moise incoace.

AceaslA doctrine frxisra fundament€azi fuse in interiorul corpu$luifteudian un puncl comm dezvoltrrilor despre femeie {i e\reu. O femeie deaeizcci dc ani 5Pede, spune Freud tu conferinla sa din 1932 despre'Fdninitatr", "prin trtudturi fte, inuabile", .z"ti cttm "libidoul sdu,adoptind pozitii deJini ive, ar pdrea .L acum taainte incapabil detchirfibarc "B. l,A f.l, "poporul eyreu este apftMpe singurul care lia pdltatptnd azi nunele {i fdrd indoiald ti subnanla. El a sfdat nenorocirile {i fiulnahnant cu o capaci ate de rcistenld neeealard, gi-a dezrohat t sdtwi decaracter paticuJare gi fi-a tnsufit, tn plus, cordiala atersiune a tuturorcelorlalte popoarc"". Ar exista prin ufinale rm "errcu E1em" analog"8t€mului fetdrin".

?eoria Aeudiane a complexului d€ castarc ca rrdicind a antisemitisrnuluiprr€ la fel dc susceptib e de a servi cauza unei glndiri feministe: AstfelMargarcte Mitscherliclr in culegeiea sa de eseuri Die Jriedle ige Freu. Einepsrch.a@lytirc he U nkfi u.hrnq zw AE Brctsio n der Ge $ hl.ec hter, intJ1]l].eazAunul allffre capitole: "Der Anriscmitisfirus: eine Mirnerkankneit?" ("Antise-hitismut o maladie slasculini?"). Amintind ci, p€ntru Freud, castsareasimbolica constioie nu$itorul comun al tulburarilor privind stima de sine,Marga.ete Mitscherlich afirmn cA modvatiile psihice inconstiente alea[riseDirismului nu slnt cu adevrrat pertinente decft Ia birbat. Daca femeilecad pradl antbeBitisrnului, este mai pufin din cauza angoasei Ior de castrare,a conflictelor lor psihice $ a proiectiilor lor, derit dinE-o identificare cirprejudrta$le ma.culine&.

Una dintre varia$ile cele mai rccentc pe tema "triurghiuluimasculMcminMudaiC' a fost propusi de Jean-Frangois Lyotard in es€ulsru din 196E intitulat ltrid.gqer et hs "JuiJs". A.uloftl analiz€.zi ceca ce totcl fitfre{t "tncaea pe care a rc}pectat-o ptnd Ia capdt gindi orul dinTodtnauberg cu priyire la extermirarea etreilor'^, 5i Lrede ci "ens laFrcud destule elengnte pentru a anicuta acest Wadox al inanmrialului"u.Anrintind cn h Freud difcrc4a scxuau provoac, dnanlui ac€ea$i t€roare ca9i capul Meduzci, Lyotard sugercaz, cL "ceya precwt difercnta sexwlnjoacd tn Btndirea Occidentului (european) nlul utei tcrori il@ncnte ncidcn-tifrcate ca e,arc, cle nereprezentat, al unui aJect inconttient'n.

Acest "rol" Ie-ar reveni elTeilor caft reprezint, 'poporul celuihh, <unpopob altfel dectt popoarele'^- Din aceastA perspeclivr, "an isemitismuloccdentat nu clte )enolabia \a. .i uAul dintrc nijloaccli Iotoste dc culturd1...1 pentru a paru tercarea ori|inard, pentru a o uita'la natlul a.1iv"1'. Avorbi despre evrei dupa "Auschwitz" ageazd sensibililalea contemporana illfala indicibilului, a neinaginabilului (pe car€ Lyotard sc strlduie sa-ldescilreze prin "sublimul" estedcn kantiene). Asifel incit relafia mobila Sis€creti dntre dit€renla sexuali $ identitatea evreiascr, stabilitd cu atitainsistenti de modemii vienezi, regeselte o actnalitate 4eprevazfi.i sub panaunuia dintre teoreticienii posunodemititii noastre.

3 De la bisexualitate la anbieale4a iudaicl neiudaic

Pdvirea anlisemitului, a carui fobie provine, ca 9i cea a antifeministului,din complexul de castrare, creeazA ln psihanaliza legAtura cea mai putehicalntre Feminin $ Iudaic. Dac6 pestrtur vie fu minte ipoleza bisexualitaliipsihice, antifeminismul masculin nu lnsea$ni derft ura birtatilor pentrupartea feminina crre se afli ln ei. Putem oarc merge plne h a concepe odualitate psihica iudaic/neiudaic, comrma tuturor indivizilor, cabis€xualitatea? Otto Weininger plrca foafe aproape de acean4 ipo@zA- Lalnceputul lucr&ii Oerctlecht und Cfuirakter, elpreciza ce nu va vorbi desprebArbali Si despre femei, ci de "substanle" masculine ti feminine, de "ideile"de virilirat $ feminitate. La fel, iudaitat€a devine in capitolul XIII a p64ii adoua din carte o "idee in sens platonician", iar Weininger cobstad ce "€-rirrdarieni care stkt de lap, nai errei d.ectt etJreii'tu

Weininger ajunge prin urmare la o noud explicalie a antis€mitismului: ceicare rnsc cel mai mult iudaitalea sltrt $i cei mai impre8nali de ea- DoarIilos€mi1ii sin perfect puri de orice iudaitate: ei nu $iu, spune Weininger,despr€ ce vorbesc. Richard Wagner tebuie si fi avut multe evreit4te ln elpentu a fi ajuns la o fude antisemfta atft de nobil, (tot a{a cum, explicAWeininger, a extras din cotloanele feminine ale tempeftmentului seuinspirafia care i-a pemis sA creeze personajul Krm&y). "latd de cc",conchide WeininSer, .ei nui virutenli antiseftili s. gds.sc printe evrei"t .Nietzsche hsu$i nu ezitase, ln 1888, sA almentez€ zvonurilc care sltebAteauGermarfa, cu privire la misterioasa ascendenl{ evrciasci a lui Richard

ln jurul anilor 1900, calificatiwl de "evreu" hinegte jocurile de limbajcele mai artiEare. Vedem de exemplu cum Carl Dallago fl caliict pe

2t2 213

.Heffn?"rrn &,rLri de '.t/r.! tu!'un.t!r' ; #air il definette pe vienet ca

fi;lrd 'evreiiat', /-,r::r .e Jiri ini.if{.riir iJlrJr'l.l *l un c(}1nplirnent. Ev.eul

"adevarii- expli.li Lr;ti lti.r:i, ri.:.i?r {; l4ele,ie ptin a.easlr) n arcputei{: a!rri.d4 {f;trrrr !jr-,,l l! .::!4 !it4.l1 rirrs, B:i.rrr. cnci vienezii at av€aoevoie,ie r.zis1*nir. r:i i. etrL,1. il| :rnFl 5rr irlretrinzltor, de serioziaatea cu.are p.iveallc ai,Ir ii':r tutri;,ie.l ijasul r: ci gal'( .e $feri \a Ostjuden,

sdrar; ti r-..r1n.il,rf i, .i'ednrllli /rr,,l,,rie; i "'r iev4 nu iubelte ceea ce estep..'du.hr, lnaft, t,nk.!|u:, il .i!: i).:r erl. l cdte nu wi vea sdJie evreu,tfidntutu| p'opti.i ,!sej j.e t.art ti jiiitdle\t., toiY(iianul carc imeazd a

ahd atat,pn(rt',, a.eli i; ti:;ta i2tudi!. Latino artificiald a enstenlelard:lndn.ittli!. c.tti, :4r)1.. '+. dlnflL\ dspittnl cu ariditatearitc F.elet;: !; nrt:. ':,ir)t ,,4;.:i .:a. rc tiiicid.tiiii! in fie.:dte zi, apabile

,le ..1 *a li nitir, llt tL: /j !i);.kc;t:Po 3:ttt:, -- |-a se,iur tottkaund pe vienezi.gd rr r?:;drerr"" it] .:i: i]i re. :ietnl. ruten t|.r11!. t:ii erte complel4menteel't-ei&!,' )irlt ilejr !!n$ i,1 t ,L ta:tk€a Priint!.iri flrcr "''. Tot a6a cum ,r

exisu o ]rr;i .ie 5;f. i.l,i. vi:::l.ir;- lr.: "tvi3'{r Srlrrrt!4f. conpambilA cujiid;!::re. ileftjttixrli. $ i:.;j:r:i, \ilir,! t!.:int"rn Fahi. 9; o asern6narc inlre"'ilf!a{en!t"r"r.rhi .lirr;lai ti .r!ar::'1,'i!rit arer.:xilj n1od4rn.

tl!:le l, fri.iiC u!;1Jerl; .r{ri r.rrlii irr:piai:,.ie ;,ea a lui v.r'einicgei, ca.e

si!r, durli:$if! (:rrelx,,: .,riLr '1. i.ir;.i..erii|li ror';rinrllei psihi.e evreiesti $ic.|rr: ar d.i{!i |]rrd:F,ni:'.r. r!;l dr.iiri ura inililidliri peun: pafiea de iudaitate

lrezerl,:i iir .i-''r ijr. iir'lrC ri' ". inljolli! .i cffs acea$A dualiaate ln

lrersanali'ia.ci I l,lni). rtl::irl!.] 'o

:rr, rgipreanJ" lare a se angaJa pe .alealui W.jninger, ilrier'Jlerifil:n;.,enti1i!tlrul ca te un conflict interior al

evreaiui, firlt :i ,q!dc r.r; /:itr:4al :.-t1,eig 1a tg augrist i933: 'Ne apdfin ln

toate fel*ile de cltsi'..e. Si t:r'B:e i p: ni.i re a.,cbnde tu nbilitate o anu,necpozilie ldt.1 de prcplir]'i jt.ki;r;n. iriati. nottru tuaestra Moiv era, la untuurnclor, ur ,L1€t1! t :ui;':tkit t: t.r .) .4:'ireea. ?octe cd era intr-adeldr

tur! i Lflali sa imfineeft tnai del,arle in lilia lui Weininger, care

rcduc€a odce antiremilisin ln rn .r ll|gonism subieciiv in1tE iudajtatea lineiudaitatca inteica.a, la tel lrurll orte dnlitet$nism s'ar p tea reduce la urprotest a! mascui-dhri .rili$a proFri.i feminitrti. liitler insu$i a prelins cacet4enij gennn'1i ri td.a telrltad uergliid pl46 la a tteja generalie, p€ntru a

se a$$ra cn i: gerpln.gi] l3r n{r 5E asflftle} vrem strAmo$ evreu care st le

fi conldiirlxt ms.-, lal il.ea*n rL:jesie a F']ril4ii rasjale s€ dovedea

indisociabila de learta c, iflireia'rat.lbill de {oale tidadle fatr, de slngele

gemani ienfrr" ,de. laf?l l l . ier , . i , r .1,r ' r , , r r i , ! , t : ! / t t : . : /h. , ; tntnr l : i i | iacarc kci..j.tj .tttlii.iiirr ,ltfltr tit ::ni:;{irrirlj ,tdL k't aitoFiat atanimalit lrc canstitu. ,r'i .tpLtk .\:!',r;4 :)tJr.!.,i' Jil]eirl :!!:dir"'. \:.:..dintre f ilalmcb rirnsdrutrfc ald f,rijrei z!*i,i,!r1. :i p11::i illr ,ie'/4r iitearna de at descoprri ]E ii):1risd,i ) l;,i1fi rlrer, L-; iei cl"rl; n{rogiflritremura de airn4 de a fi d.n!ii:!:ai .:. ilti{l i.!,r,:j.

I tJtatt ttt.o .

Un, dinte fl'rfle.,tivci. r.r,i;,., r1.ii;,tii r :.ir 'r_r:,',-.,r i.:r'rilri: -rr:biiite

ln no{i.mlat{. ilrr* F.lrij'1.. ii :'ii.j., .:r:: irr.1:X,r.x.ii! l. !);.,l.l.it:. llerALl t i raF; i . '1, , l . , i ' l : . ' : "L .1 _. | ,1

scfisn ture 194:l t: i!:14. :i ir:rlri "ili i.- :':1i r_ :rrii-l,,...iiirtni: .{rdiifirifundnnrenlal /jird. .Jri: j.; ,..riril :. ttt::1i.::ttj ;,: infij' i,lri?r,r.1i,ri-Capiblisflul mffe7rl:rr:i. J, rrltli;J rLr.1 :r. i,,.r,: ::r,'!rl. el:, ii.:r!lr,i:!eionrufri asupra ol|,ri'r: qJ)re.rplt)atare6 h.1re .n!l t:.t:;,1::r;tti | !t)rr.!!r..j. .rr.r.i,;t '':.

Acesre rellecl:i der\r1tt !r., .i.r;: ,r;:"1r:irr '11 iiii'i:!i{,ir1J.r ir ,ai.AnIt) g! der biiry.rli.!,.1 6 ?.:.:|ti.ttt.tji!.ll:' \ r.,i i:;: " 1rl]:li ,ir':i en:jr despre

$iinia $i tehnicr i{en,!$eril .ii fi|.i i;-, r.rl,1ri :r irllri:!11;! r$litic6:conceptici asupra naturii ca im.,nir ii! ri.elir;j :r!t':ni1i; .rl,?s.ti'rlBdea crconceplie asuprn c,mul : c.: rlrie.l .ir..lcr:j:,xi i.,'trx; rlr1ii rd:'h.';r,si Ce lakitschrift fiir Sazinifurs.ta,S +r,riu,r.ll-rc:li. 1rj arii rrlr.;j, ::.,irti relr1aLeo Litwenlh.rl. Ce exempjl, rr";i,:?, ilj 19-i i i:.isiil[i.;:.re :.fas,]is1i" a.omrncierului Knut Hrn:su. srbiiriiiri .,.. i,r lilrn:i:]r, i.r[ : ,::ai! inaintede toale ca o roaiilare pe oaie rrllil teLriie .::, i i1;t4tui$rt Jr.rir} :.ii ftAribogAliiie maleriaie. Asliri, ad;iLEa Lb\n.]j|]j::ii. t)E ,i.vriie ,-rll i@rl carelrebuie sn-i consolrze pe oxnrclri dc di..:rj;:lii i,fnai,.:"i!.le.aisrenf,colectivd- Irdividul, I)e .a.e fil.llofia 1i:re.ai{ il rrtsit.;. ahibunlda-i ofirn4ie superioad, aspir! la a re eufur,e. aicmjrrr('n on4i de.',edt pasir,totalitalii atoiputemice ? viefii ijt.:, .rbsc.vr l,.r.i1li\.t. "id*tiu! u.kei ricLiconforme cu iaiwn est. ftrlttt.tialt p"ni ,/r:"-"r.r.i tJiji.(i.d re car.'Hdnsun {i'a Jhc( derpre rcN hoii. e.n r a.ew tt id a:.!::t!n ideolaleie:sentinentalismul ti brutalilatea t/. tb:':Lrir'tt nt iip.\:! ,t;.|lti lntlrtwdia -.-anestec spetific , in !ck! p/opi u. tirtriui t, '.- 6t., t, iti" 1l pr,renntui s\ . 'ln

1934, Erich Frorr^m p btici 1* rc'-"as; r.:';ji.i "ni krzlri"!{y.iiratotliict€

214 l : l i

Bedeutung der Mutterechlstheorie", ,orintind ca, lll civilizalia patriarhali,dominafiei asupra naturii i se alociaza inrobned iemeLj'

Tema esle reluate i\ Dialektik der AuJklAlun+. ln panea intitulati"Julieae, odet AuJklarung und Morul"i "Domilatia dsupla naluni sereptuduce in interiorul umanitdlii [...1. Ca giin cazul autohtanilot supu{i ininteri,trul pnnglor Jonhaliuni stat\le, al indiSenilor di11 colonii, inJerioticuce torilor lor prin organinte gi anne, al erreibr printre drientincapacitatea feneii de a se apdru ii conJerd uk soi de indreptdlire legaLl laoprcsiunea indurutd. Sade anticipeazn rcfiecliile 'Lui StriulberS "'. OnEi-nalitatea analizei lui Adomo Si Hortheimer consti in a lega stlhs deslinulfemeii de cel al evreului. ln calitatea lor de "vlctilnae" z1e Aulkla'rungt"Semnele de neputitgd, ni$ ile prccipitate ti Prost coo onate'anSoasa ueaturii, panica ei, ercift apetitul crininalului Detlaralia de urd

fafi de feneie cowiderafi a cftatwd inletiodrd din Punct de vedereintelectwl ti ti2ic, puttind pe frunte anprcntu senitqii, este {i o declaralade wdfaq de eveu. Femeile {i e|'reii poartd inscris Pe chip Japtul cd autollinldturati de Ia putere de nilenii. Ei trdiesc, deli ar putea fi qliminali;aneoera {i sldbiciunea lor, nai narca lor afinitate fi1ld de nttturd suhimpactul opresiulii pe care o suportd: iatd elenzntul lor'"'.

in capitolul intitulat 'Elemente des Antisernitismus - Grenzen derAuftIarun8", Ado/Tlo ti Horkheimer rcvin la paralela dinlre evreu $i femeieEvreii, explice ei, incameazi ln chiar slnul societalii modeme, scindate denaiud. a$intirea lmei forme de viati arhaice, cici Iberalismul le acordaseeweilor proprietatea, nu lnsa 9i puterea- Acesta era sensul DeclaralieiDrepturilor Omnlui: ea promitea fencirea, chiat {i celor care nu aveauputerea. Continuarea ralionamentului lui Adomo li Horklleimet poate Plreaparadoxatl Pentu ca masele in$elate presimt cA aceasti promisiuneunivelsali va rtunine o minciune aftz vreme cit vor exista clase sooiale, furialor izbucnetle. Ele l$i refuleaze dotinla acestui liP de 'fericirc fAra p$ere" 9ireneag, cu atit mai multi fillie ins,li posibilitatea fericirii. Inpoiriva a tot cele amintette ca aceasta idee poate sa se realizeze ln cele din urma, ele nu sepot lmpiedica si nu reFod cl represiunea inpusa propdilor lor aspiralii"Cel carc provoacd a asenenea /epe.\ie, chiar dacA el insu{i este cufundalln neJericire, Atnmer evreul rdtdcitor sau MiSnon, elementul sl/,nin carcIminte$te de pdr.ttntul fdgdduintei, Irunu.selea carc erocd sexul respins ca peun onbkal blcatenat {i rcspinqdtor, rcprcnntind Promlscuitatea, to.tte aces'tea atraq na ditttuctird a indirizilor chilinli, ffirc hu au putut niciodaLn sdvinn de hac duerosuLui oces de ci1)ilizarc'".

ln aceasti viziu.ne, evreul, ca $i femeia, reprezina o provocarcpermanentA pentu cel care trdie{te "nelinittea din civjlizalie" analizati deFreud. Ideea con{orm circia senzualilatea feminini ameni!4e tronul Si alumlnu este noua. futem in schimb si subliniern origbalitatea irlerFltAriieweului ca incamare a utopiei fericidi f,r, de putere. LI alta parte din acelaticapitol, Adomo {i Horkheimer iti generalizeazA intuilia; evreul lncdneazAutopiile bog4iei fArA muncr, a patriei fAri froatiere ti a religiei fAr, mitAsfel esle inversat4 !i convertit4 in figura pozftivn imaginea ev.euluicemelar ii parazil, beneficiar al unei "imbogi$ri fArA\cauzt' ln detrimcntulcelorlalfi, a elreului cosmopolit "frLrA aeding $i lege", care populeaziimaginalia artisemililor.

Evreul ar fi deci, ca $ femeia, o modalitate a "fiinlei umane confoimc cirnalura'', a clrei existe4n ar anmca un soi de sidare ln fala ralionalitAliiinstrumenlale a modemftaFi provenind dio Lumini. Aceast6 prezenliresi4itn de socielatea ne-evreiasca ca o provocare ar suscita reaclii decenzura, de refulaie, care alimenteazi andsemitismul. Concluzie paradoxali"din momein ce Drale&rtt der Atutklaruns rei^ pmctul de vederc, de alhintErimai pujin original, dupi care evr€ii s-ar fi ideDtfical cu spiritul $iinlific, cuetica $ politica Luminilor, intr-ati! inclr s-ar Si confun& cu acestea, fiirdchiar "responsabili" pentru ele ln ochii diferitelor qi!€r.i de opinie art;liberale incepnd cu finele secolului al XIXlea

DacA unele aspecte ale "Elementelor mtisemitismului" se p€teazd ia.controversr, asuFa cel pulin unui punot persp€criva lui l{or-kieimer $iAdomo rAmlne exemplarA, iNpidnd o mare pane dfu cercei6rile de isroriaantisemitismului: e|ecul enancipirii evreilor, .onfcrm progtamuluiAdftLi.lzg de-a lungul secoluhri rl Xixlea. !i repuiinla tradilie; libcrale dea rezolva pe lt|ngi dljrali liresrior€! eereiasci" erau andcipate de h buhlnceprt de llf,ele Ieli.i€rte.ric Jo.tflnei LinniDiklr. Aici Eet'uie crura.,tlii1).1Lrrr ri,rre drstrnui iemeilor ti cei al'evreijor, d;nre antifemlnism $nnr;senni'sm: fellreia 9i evre l du fbsl p.inciFatii "t'eneficiar" ai ideii &nlt$.iparr .oucepuie de Lunrini; dar in ambele cazuri. aoeasri idee a fosrirsolrli (le |i€a ntulle relicenle ca sA poala fi pusa i. Factict cu succas.

in {rograiia iui Rihel Vamftagen. Ha nnh Arenlit a :,Sezat in prralelrcesi., doua lnati niscar: de €manc;pare, pentru a evjdenli:r "ifuzi;t ft.rpdrneie \tnei^ tj ale celcilalte*, no numai prin rnijlocirea reactiilorsuscihte ptiitlre cool€ml]orafli: sdi d€ "cariera" iui Rahel v.amhagcn-Le",/in'dar $i rlrin iniemediui crizei dc idenrit{e lriili de ace4ri femei€:

I

lII

II

zt6 ztl

"Identitdtea ei negatird eru dubk: ruginea oriSinii sale e\treietti letnfidacina tn ru{inea serutui ei. A Ji lengie insenna sd fii la nrarsine.lsociet\ii, sd tc Ji ndscul 8.e{t 'r'- intr-rm spiril apropiat de cel al lui HannahArcndt Si al lui Horkheimer-Adomo Si-a compus Hans Mayer lucrareair$jnnltrrA Aur!3enNeiter (Marsinalii), care lncepe printr-un capitol consacrattenei "Marginalii ii A4l11Arun8", ]ur'de af:d.r,^ fArA ocoliqud:,4c€drrd.a/repleacd ..le La c.rnstatareo cd bwgheza }nfklittliJl,g a eiutt'*

Hans Mayer Ur€e$e compaqia, adduglnd evreilor $i femeiloi lm alteil€a grup de "rnarginali" produ$i de elec l Luminilor: homose{ualii.Aceste apropieri au suscitat obieclii: s-a subliniai ca feneile rcprezinH oiumatate din umanitale, a carei oliminare nu este de conceput i[l lifnp c€evreii au fost cel nlai des aatati ca o minoritaie. Unii au suslinu[ cd te nalttevreu, ln dmp ce derii homosexual, $i au sugeral ca existl in tradifjaeuropeani multe alte caregorij de margina'i e^istentiali ' . Sandet L Gilmana comparat discursul psihopatologiei modeme cu prilire la iemei, evrei Sinegri: punctele comune nu lipsesc'". Fapt esre ci, de la lnceputul secolutui !ipi,re ln prezenl puline leme s-au situat atit de diect ln centrul reflecliilorasuFa crizei modenre a culturii, precum criza idenritadlor masc lnn S;feminine sau c za identitalii evreietti-

htoricul Reinhaid Riirup a ltrtemeiat pe o inportanta documentate intui$acomund Iui Horkleimer, Adomo, Hannah Arendr Ei Hans Mayer, stabilind olegntura de cauzalitate lnire Fmerea in practici a ideii "luminate" deemanciparc !i nagerea adisemilisnului modem. De oe cultura germand, unadintre primele care a formulat clar $i hotarft ideea emancipArii evrcilor,lnainte de Revolulia ftancezA. a fost $i una dinire natiunile cele nai f€nile inteorii Si tu politici antisemite ale la finele secolului al XIX-lea pina in 1945?

iftrebarea se prme i,r aceea$i mnsura qi penhr Austria. Caci se cuvine sAaminlim ci ln ajunul Revoluliei franceze, Viena da popoarelor Europei unexemplu de legislatie liberali ln materi€ de emancipare a evreilor. "Edictuld€ tolera4n privindu i pe evreii vienezi" (Tolerunzpatetu Jtu die WienerJuler) semna! de Josef al II lea Ia 2 ianuarie 1782, un an dupl pubiicarcatraiatului Urer die hnrserliche Verbesserunq der Juden (Desprc reio nciyild a elreilor) al prusacului Christian WilhclrD von Dohm, se mrmartrprintre primele reforme ale epocii ln ma@rie de "chestiune eweiasct' lr-denfraqe). Acest raxr, e{e adev,ral, ela ins?irat mai ales de un mercantilismbine ir{eles. Se pllnea problema ultei cit mai bune utilizari, pentru prosleritatea Monarhiei, a fmanlelor $i magazinelor evreie$i. Prin politica sa de

bleranti (li mai multe provincii ale Monarhiei se aplicau edicte de toleranlicomparabile celui de la Viena), Iosef al [-lea inPlegea de aseoenea sisuslina concuenta cu regele Prusiei, sA nu para mai puin "luminai", Si si !i,sigure loiaLitatea evreitor din provinciile de hontierA"',

De altminted, Viena perea a reprezefla, hccptnd cu finele s€colului alX\4Ilea, Si pe parcusul primelor lrei sfenud din secolul al XIXlea, lmmediu favorabil lsimilArii evreielti. $i rotu$, tocmai la Viena se vor lnfiinl4"incd de ia tnceputul anilor 1880 primele pafide. antisemite de masa,ptopunlnd -ti se puna stapinire pe desrinul lumii germane din secolnlui al)Glea- Analizele lui Reinhard Riirup au meritul de a recapitula "tareleoriginare" ale concepliei despre emanciparea evreilor, nottenire de laAulkliirung, c2le explic{ln mare parte esecul aceshri prografi generos. Prirnaproblema tne de faptul ci emanciparea este conceputa ln principal dupimodelul de asinilarc a evreilor la cultura sermalrj'. "Eveul este nai tntti omti apai et,reu", scria Dohm". in pracrica, aceastA conceplie se vede lns,re.dusa la o exigenF brurala: Eweul saF dciudaLTa! 4.

ISna $i relaliile dinrre lnmanuel Kant Si Moses Mendelssohn, intemeiatetotu$i pe o admiralie $i o sirnpatie reciproce, nu erau lipsite de o anurdlearDbiguitate. O nota din Der Steit der Fakulftten formtleazi unele indoieliaiupra bunelor intenfii ale lui Mendelssohn. Kant dezvolta ln acest pasaj altextuhi sru ideea unei "epurAri" a religiei evreietri $i ajunge la urnatoareacon llJzie: Euthanasia iudaisnului este puru rcliqie thoruld, cu aband.onultuturor yechilor doqnv"' . El atage atenlia in tecere ln josul paginii:"Moset Mendelssohn a d4t la o paie aceastd prcte4ie [cea .t uneicomersiuni generale a elreilorl iftt-un nod care lace onoarc ifienge'rleisale (printr-o aryunentdtio ad hominen). Atita timp, spune el, ctt Durnezeu,.le pe nunte Sinai, N! dbrogd Legea noastrd cu.ot atita solennitate ut atuncictnd ne-a dat-o (tn lwnina soarclui $ prihtre fulgerc), adicd pinn inff-a zicare nu va veni niciod4td, sintem legaIi d2 aceastd Lcge; Iucru prin care,dupd tuate aparenlele, r'oia sd spund: (Crettini, faceti nni intii td dispordiudlisnul din prcpria voastr| credinln; atutci o yom pdrasi $ noi pe aoa.ctrd.> Clt desprc faptul cd, p n aceastd a:prn exigenld, el distuge

sperahla propriilor sdi coreligio@ri ln cea t@i iad ultL.are a poyerilorcare-i oprinz (deti nu-i nai cansideru decit tn nic nunnt ca frind esentialipentru qedinla sa), -rdntne ca ei intigi rd hofirascd dacd aceasta Jaceonoarc b'tn|voh\ei sale'i1. Convergenla religiiloi purificale prin ragune spreun ideal de momlitate universalA trece, fu opinia lui Kart, prin *euihanssia

218 219

iudaismului"; pard,.du qi credinla, neacceptlnd sa se "deziudaizeze"cotuple! evreii se expun la binuiala de a nu juca sincer jocd aceleiAuJklarms".

Dezbaterca care divizeaza spiritele tuceplnd cu slirsitul $ecolului alXVItlea se refera la modaliaflle emancipArii: trebuie si li se acordedrepturi Si libertafi evreilor dintr-o dati, considetind cN aceste dreplui $ilibe|t4i nu putea fi flaclionate sau teslinse; sa trebuie sa-i considernm p€evrei ca insuficient pregrlili pentru cond4ia de cauleni liberi $ egali lndrepturi? Revolufia ftancezA opteazl p€ntu €manciparea imediata {i total6,in legea diir 13 noiembric 1791. in statele Bermane $i ln Austria, djn cootta,p.evaleaza ideea unei integr,ri progesive sub contiolul puterii publice-Aceasta orientare a awt cons€cin(e nefericite.

lnca din 1809, Wilheln von Humboldt sublinia, intr un iaport adresatMinisterului de Inteme din Prusia, i.convenieniele unei politici de eman_cipare Pfogresiva. Numai emanciparea imediati $i completa i se prrea osolulie rezonabih. CAci, preciza el, statul nu are nici mijloacele, nici vocaliade a lnEeprinde "educafia" eweilor pentru meseria de cetqean. Pe de altaparte, spDnea el, "o abolie prcErei1,n aduce justificarea discrinindrii Pecarc preiinde o o supritru in toate doneniile undz persistd segregdlra. Intr-a'davb, noile libetdti acordate dubleazd atenlto co cenftatd pe restricliilecare subzitft d, in acest bd, abolirea lucreozd lnpotriw ei insa[i". As$el,urmeazi Wilhelm von Humboldt, numai atitudinea sincera a statului arpethite sA fie coinbitute cu eficacirate ?rejudecilile rAsplndite ln societate;}I caz contmr, poporul va considera toldeauna pe "bunif' cetileni ewei ca Peni$e ercepgi-.

Ac€st avertisment premomtoriu nu a fost luat ln seama MaJea majoritalea guvemelor g€rmane Si ale Austriei au ales ln secolul al XIX lea caleaeaanicipArii teFare, considefnd pe de o pane c! e$eii nu erau pregililrp€nllu o integrare imediata, Si, pe de ali4 ci socieiateanu era lnci dispusn$t-i aocept€. Birccra$a ausEiaca dn Vonniiz a acumulat interminabileraporrte ti anchete mde P.o 9i Conrra emancipfii evieilor erau oirtirite cubalanti bijutierului. Dar Contra .lnrAre ln general mai geu, iar deciziile.-on.I.te fttil-ziau. ln tot acest timp se lrunulirau pamfletele Si studiile ostileemanciptuii, carc l.slnea la ordinea zilei, faxil irNa a se $ lndeptini"'. A|l btit si tIeaci mai bine dc o jumetate de secol Pentru ca emanciPareacw?ilor sa parn aproape de lmplinire (o putem dat4 ir Ausliia, odal6 curonstitulia liberalA dir decembne 1867; ln Cermania, odati cu legea din 16

aprilie 1871, care extinde la intregrl Reicli legea, suprimtud ultimeledissininiri, adopiatd de Noddeutschet Bunl tu'1869J'). Dar cnrdemanciparea a parut in fine bcheiatn, lncepusc deja epoca antisenitismulur.

Doua elemenle agavasern defectele inerenre . tacticii emaficipiriiprogresive. Pe de o pane, multitudinea statelor germane a determrnatdis?aritdli accentuate de la o regiune la alla ln statutul evreilor. PrejudecetilecombAtute de legea civ a dintr-un $at slnt men$nute prin lege ll1 statulvecin. Antis€trritii poi denunta lntr-un loc excesul de.liberalism, invocinddincolo arhaismele care subsist{. Pe de alt, parte, mai ales ln Austria,drepturile qi libendtile apar ca "acmdaie" evreilor pdD bunul plac al putedipublice: chiar atunci cind statutul sAu este ln mare mnsuri liberalizat, gupulevreu renfne aributar tutelei, cind Fotectoare, clnd a$irara, a administraiiei.In 1900, la Viena, prinarul aniis€mit Karl Lueger exprima cu cinism acestpatemalism dintr-o alt4 epoca, proclarnin4 lntr-o formuln deverit, celebd:"Eu sint cel care decide cine este evreu [Wer ein ]un' ist, bestinme ichl".lntimp ce, la polul opus, lmparaul Franz Josef sc erleaz, in Eoteclorulevreilor, considerali ,traatrrr&-ul prin excelenF al Monarhiei, lntr o epociunde tot raul venea dinspre nalionalita!.In Monarhia austro-ungara,afiinlirca represiunilor celor mai brutale dmases€ inci vie b chiar clipa incare auloritilile l$ etaleazi roleranla. Cu mai pulin de patnzeci de aniinaintea "edictelor de toleranF" ale lui Iosef al trlea, lmprrAbasa Maria-Tneza ar|ening,ln 1744, sa-i expulzeze pe toli evrcii din Praga.

Prenn nd (ti oblinind foarte adesca) de la evrei "eulhanasia" identitaliilorrcligioase,9i rcfirzldu-le bn'{i emanciparca integala $i imeniad care le-ar fiuquml fArn lndoiala integrarea, liberalismul german !i auedac a expusprogarnul de asimilare imui dublu pericol: evreii eemani {i austrieci ausacrificat mult din identitatea lor pentru a pttrunde ln cultura gelmanr, $itotuli au rtunas condamnali la statutul de Gdstl)olk, "popor oaspete", supusliberului nbitru al poporului g^zdd. Cucerirea lib€rtiFlor ti a egalitatii lndrepturi raminea iluzo.ie, din moment ce ln acela$i timp imagin€a arhaicA aghettoului evreies€ era ltuelinuri de rcsticliile qi disparirifile din legislagil€ln vigoare.

Putem afiinna cA de-a lungul s€colului al XIXlea a existat o rela$edialectici analogi intre proglamul ale emancipare al femeii conceput deLumini $i reacfiile artifeministe. Aqklinunq-ul a pus la punct rm vastprogra$ de educare a tinerelor fete, ce lrebuia sA gearg, progr€rryinegalit4ile. Dar penau c6 Feze4la sa contfasta cu cea a majoritatii

&.lf

reIFhF.*

iF-

' f iit

FF

F&,r

rh

h!'

FaIi

i

22I 221

c€todalte femei, femeia emancipati apare ca o abralie a civilizalieioloderne, ca o ftrcelcare a legilor naturii. hincipi'rl emanciparii fcmeilor, aclrui sld.biciune consta in a rationa in tenDeni de eg litate a sexelor, adica dea{imilare a rol dlor feminine cu rolurile masculine, este constant pus laMoiala ln numele teoriilor diferenlei es€nfiale, chiar $i a polarit4ii absoiuiedinFe vocalis masculin, ti cea terninina.

Progamul "luminat" de emancipare se preleaza cu atft mai mult la critica!i irode cu cft rrrnlne a$€zat sub semnul unei ralional A! aqa-zis univ€rsale,dar ln fapt exclusiv mas€ul]tr:.,'. Fondzrorii Au/kkiung pireau ei ln$iqi foafter.l].cEnli.ln Anthropologie in pra|n&tisch Ahsichl, Kant relua majoritateactitcelor tfsoginiei tradilionale. E&anciparea femeii de-a lungul secolului alXD({e4 deti precar, ;i adesea pusa sub sernul lntebirii. este insoliu dedczvoltalea artifeminismului.

2 - Feninik te. iulait.tte, moderniate

Da.A"dia'lccti. Attkldrrr8-ului" explica dificultalile intlmpinate de celedoua inari progarne de emancipare modeme, emanciparea feneii sjo&anciparea. evrcului, perspeclivA psihologica Si psihanalitica !e ajut, s,relinem un alt aspect esenlial al acestei evolulii, comun $ el desiinului femeiti al eweului i modemitate: tot asa cum a,ltifeminismul oranifesu o crizeproimdl a identitilii iodiritului mascutin caft se rcvolt, impolrivaleminiDului din cl hsu$, $i tot ata cum criza individuah se dovede$e de {apilegaie de o ctiz^ Eener?'li,:z^, a culturii - Si antisemitismul rcFezintasimpiomul mei crize a id€ntitrlii indivizilor $i a mediilor sociale afectate de

Aff putea spun€ cA antisemitismul mani{esti prolestul u,nei societalilmpotliva libe.alismului prruse a se ide ifica lnairle de a-lrcn.ga- Iitelectualul antisernit esae adesea un fost liberal: el proiecteazdasupra evteului propria "uri de sine" antiliberalL Prototipul andsemiluluir.negat al libenlisrnului este Richard Wagn€r, carc explicd fu eseul siu Ddrludentan in d Mutik (Iudaisnul tn muzicd),1i 18501 "Cind luptam p.nnuerhancipareq evrcilor, luptaft in fond t@i muh pentru un principiu

^bstr.tctdzctt pentru w caz concret; tot av curn liberulisnul nocnu nu era decit unjoc al spiritului, nu prca cLntaudtor. din noment ce ne dgban pe rulibertatea poporului, Jdrd a cmoafte poporul, fdrd chiar e dori lireun contactr.sl cu accsta -, tot astfel zelul nostru in seniciul egalitqii ln tuepturi acvrcilor se hrdnea nai mult dintro idee generald, decit dint-o simpatie

reald; oricit turbean ti scrian pentru emancipare't eveilor' tiecarc cohtacl

real si act^t ca ei ne inspiru o awrsiurLe inwrlunkt'd"" 'Piezentind contextul istoric qi social al "modemitalii vieneze"' am Flttn

constata cum cteqterca economice $i demograficl a ca'Pitalei habshrgic€ a

ous Ia qrea I'ncercate doua eiemente fundamentale' ale miclocosrnosukf

i;.nez tradirioral. Libelalisinul e€onoinic a zguduit ProsPeritatea micului

come4 Si a aftizanatului, ial crahul b rsli din 1873 ptoloaca nulnetoase

falimente printre lnlteprindetile mici $ mijlocil niscarea crettin-sociala'

care inlocuieqte rapid panidui liberal, l$i lntemei^zi lopulatitatea pe hrpta

inpotriva "rllarclui capital", iar actst anticaPitalbm cip'li forma

an;Iberalistnului. CreqtereP demografici este resimtiti de majoritatca

ausiriaca !i catolicn ca o ameninlare a propriei identit'li' ii mai ales I

sunrematiii sate sociale qi culturale. Minorit4ile einice qi lingvistice ocupi'

.,i toc t,:t rnai mare. nai ales evreii rasaribni !i cehii' It 1900, aproxirnatie

77. din populaia vienezA vorbe$e ceha; }r arondisnentul 10, unde "coloniz

ceha" ;s; de;sebil de ptezenta. propo4ia atinse 20%" "Antislavismuf'

gerrnanilor din Ausria se {iezvolta paralel cu antisemitismul-

Ten3iunile sociale din slnul capitalei reproduc la scara micn codliderc

dinte nationali$1i care sffqie Monarhia (ln 1893, Karl Lueger lanscazi' cu

ocazia ,rnui discun electoral. fontrulai "An de|enit ilolii iudzo-naghia"

rilrr"". :tranie sintezn a ralionalismului antiungar li a anlisemitismului ) ln

ac€eaqi epoca, 807. din vienezi fac pane din confesiunea catoLce rodlan5l o'

maloritate srriviroare, am sPune la o pdhe privire. $i totuli procentol de 20%

de necaloiici li se pare clencilm o ptovocare; ei vorb€sc despre decreqlmate

ti vestejesc ateismul timpurilor modeme-Toale nelinigile mediilor sociale ameninlate de modemizarea €ooionict

!i toate obs€siile tradilionali$ilor care vort'esc de decad€nla gtuesc t$i

rlerivativ comun: antisemitismul. Un discus al lui Katl l-ueg'er cu ostzit

dezbaterilor parlamentare despre "Legea fiibd slatun civil al colnufi Atilo!

oonfesionile e.'reieSti'* este deosebil de revelalor p€ntru dalgatrltd'-

oreocuDarilor dl ctuo' punct de convetg€nF il consdruie antisemitismul: fu

Vi"no sint t^r atitia i,ei nrerum ftrele dc msip la t@lul twarii: oriund2

nerli, dai p{te evei; datcd nargi I4 tedtru, evei; dacd te plinbi pc

Rini*raI3e, iar evrei; dacd ihtri in Stadtpark' diu rtou elreii dacd nqrSi Ia

coice"t. "u,ei:

dacd te dtrci Ia ha! evei; daca ergi Ia wri'rersitate avrei-

Nu sttitldm prin wmare hzp, hep' r€P tstrigitul de ralictc al adis€mi$lot

g"rln-i''], Lt nici nu puleh adlnirc ca toli creltinii sd f. oprihali ti ih

223222

7

locul |echiului imperiu cregtin al Austriei sd se lntemeieze un nou regat alPalestinei. Iatd in ce constd motiwlia antisenitiffiului. Nu uru ta adrcs7indirizilot, nici ura inpotriva nicutui

^rreu sdrac. Nu, Domnilor deputali,

noi nu ri4im wd decit pentru huele capiklL, carc e snilre{te qi caft se aJldin niinile eyreilor"" .

Fantasmei culturii "feminizate", carel ingrozea pe Weininger $i-l tnctnrape Croddeck sau pe un Otto Gross, li corespunde f,ntasma cukurii ti asocietilii "evreizate", unul diDrre locurile cornnne ale Kulturkritikantiliberale din ultimul sfert al secolului al Xx-lea. La Weininger insu$i ($ila pnncipalul siu admirator, Karl Kraus), la pr€cusorii ideologici aiWeltanschauung-.rlui nzzist (Houston Stewan Chamberlain, Adolf Josef Lanzvon I iehenfels. Altred Roqnhergr. si in discurs;l maJoriratii per\onatirdtitulrcprezentadve ale mitcirii fa.scisre, cele doun t€me sinl srins tegated_ in DerMrthos der 20 lahrhunderr.r al luj Rosenberg, haosul raselor crre permiteevreilor sa submineze yalt'ul g€rmanic prin rnetodeie cete mai diverse sihaosul sexelor care provoaca anarhia roludlor feminin ai masculin stnraFzate ln paralel. "O'huleli ttopdind pe furi[, cu incdlldri lustruite { ciorapima!, acoperili de bfildri {i de inele deliate, Jardali cu albalttu ta ochi $i curc{ sub nas ', ia1r, dupi Alfred Ros€nberg. srar€a de b.srardizarq ti care acezut Germania modemi- Emanciparea eu€ilor (care or.avege rasagermanica) $i emanciparea femeii (care submineaza vidliiaiea birbatilor)intruchipeaz{ cele doua mari cau?€ ale decadenlei".

3 Eyreii , feneile {i antitehilii in yiziunea lui Schnitzler

O temn cenrralA a operei dramarice !i nararive a lui Aihur Schnitzler estelocmai paralela stabitta de vicisirudinile emrncipirii, pdn p'omisiunile,cont adicliile $i deziluziile sale, tmre evrei Si femei in modemirare.''lmagistica vienezt'- a lui Schnitzler ne prezin.i principalete modalit4i alefemitit4ii burgheze de la lnceputul secolului: femeia integraln (fnira defarnilie bunn, mama virruoas6), fata bArrtnr, Iibertina, prostiruala, mondena."femeia fatalA", Iemeia copil seducatoare (da.! .irle MAdel), isr.i.:... t:t,.:,t.,"eliberatd"".

ExemPlele de emancipare feminina reuffa ii,r,r,r ,,: i fr,l!:;:..r,. ', ., . .. i.tn acest s€ns pe Matcolina din J'.!cv,f..i r.,i,:',', ..r t).:t,,!::t,r: ttt f.it\,11famecul !i spiritul cr o ,ii,1, *).r;ii: iiInf. ii jr i:;::t :tt,r:,r ti i;i i iirdt,,:culture arririir;i :: f-ii,rtrl':.:. ierljrn.j 3 ,{!!j,iinfii iilt1,r1rr. .- !!.tr,.ai,niirialls:ir,crn. ll,{ hirri ril ,:iclrri:il1r Ji:t s;,,!)j r{iv{:stl3, 13 iu,..itril it L i.tu

lea italian susereaza fiiri lndoiale 'd

un asemenea ideal de emanoipae

i"-rJ, . -f

il", irealiz$il ln $ena anilor ie00 Majoriralea celodet'te

i"-"t. ",J" ' ",

J*-" de stereotPtrrile dic|ate de convenie4ele socide'

;;;;""" ; divina nige rnarginale anare si Ffrlnte' dePresive ei

"tYff,ii""."t,", "r*tlali,

codruntati cu antisemitismul' constituie celllah

t *;il;;;-"t;;alilor li'relleclilor lui schntuzler' ln piesa

p-,",1", Ai nn",, l ' i lor2l va merge .el mri dePane h denunlarJ

^.il*rnr,1.*,r"', rnrginrnd Ln sor de afacere Dreytus tansnusa m'diul

neaic^t vienez. Schnitzler nu se mutumelte sl atatizeze rca4iile e\teieEt'

,at.! de an,rs.mrlisan. cr detnonleart li me{anismul menlal 'are

I delcrrnind

".1, ' . . """*

" ' . *"sca: i sa aqione?e ca un ant isemit Nu\ela kxtrd '

Li.,, ,:i"""i."."*r c,.rl ;e'te deosehir de tFvelatoare caci n "'/'a

ir

cate ttrnta Rd Mt tini "

! di'dulut ?'r dcl''ltto klnit'l'r 8ds.el,t' in,

n",i "utlu;

u, t"t MrhDtutdt orcto " '

rluhd'j1rd t1t"'u'rut c?to'tallt ot

"'"J;i:::ff;i".t*' s portn o serie de umli,i: i"l timpur concertutui sc

"rr."r.t" tio.'1t..-:'ienr de pozilia sa de inleriorirate culLurala $ socialr

["]'. ']'':.;.ir-.

de rei,rl sar, brurar' rt pune la puncr rn vestiarul salii dc

concei: usrurroare rana narrrsia'a pentru un soldal in unrlorm'r' pamrns c

..iri-.".-.r cas&i sale proiesionale- cum sa spele "aftontul" adus d€ ur!

^at"** " "m condife este prea wlgdr' pentu a'i putea ptetinde'

"",i"iu.tiu otin arme? Militarul "dezonorat'' ar netmi oare s6-9i F ia capat

"Lr]ii ii.J** criza de con$iin1a tagi-comica il determin' Pe Gusl st-E

-[* ,** decerliile de 'decldsa! social : uial mic tunclionar Pensioflal

;;.;;itt ;,'t" sl";.,*. o 'ora s'eu de marirar drn lipsa d( z€sre' sndiile

ralate care I a delerminat si intre ln almala'-_'p"-"t*t*f

llonologului interior al lqi Gusil se lfirbulzesc viziwi ate

..ri "ir*i.^a"

.*p'"Lei femei ir acdrnate'r' glndd de disFel trtisogin

[ ".1'*

*.i temei pna ugoared tr' m 'onttaPndere anirnirea ferici!'ft"

unei nriclenii \itrle. far, indoilla homoseluale' dln dormrlmul cazarmd

l"',1". *"rru'*1. |<ntJ!r mo$ent cu leSarura cu o modrsti inrclinutl dF

;;'";;b;,n,1 hotsar ca el Dc at(el este J','Id (tot { PoaG ?wa:

inirt"t.', ain ^.r*i

,e I creaza tn*o bancd {i poa d mustald neagrd $i

mai h Si lot'aenet't tn rcz?trd! h hin? !4 se p'drcasra d4'd""r'i""

t" "**'l*

it t?l],.cntut m?u'fotuti rind te Eindcsli ca toli."t::i'

a"et n u,r !i'a!''a devnd ulita i - nu t a mrar pata dr an sct'utst :

t',iii

;

na

li

I

).24 125

Senlimentul e$€cului social este insofir, ln cazul locorenentului Cusrl, de ocriz6 a identitrlii masculine, iar aceasta alunectr spontan spre anrisemitism_

"Analiza cea mai nua4ate ;i cea mai subtili a crizei de idenlilare aevreilor vienezi asimilali esre condensate lrl romanul Del WeB ins Frcie{1908), al cdrui titlu a fosr transfonnat in editia ftancezd h Vienne aucrepuscule, de$i SchniEler punea accentul pe ideea eliberarii rataie, aemancipirii avortate: "Drumul libenitii". S.ml rrecule frl revista principaletetipuri de reaclie ale eweiloi la anrisemirisrnul modem": doctorul Srauber.deputat social-democrat insulral public de antisemili, alege exitul Si p&iseqteViena pentru a s€ stabili ?n stiAin6tare $i a,ti cominua acolo cerceririlemedicale. Opulentul indusrrias Salomon Ehr€nberg s a raliat cauzei sionisre,culrivA din instinct de pfovocare acceniul idii g se prelace ca ar dori s, pteceln Palestina (rtuninind lnsr la Viena), ln timp ce sotia g fiica lui Else inae[inun 6alon mond€n pe Rirsrrale, iai liul lui Oskar se agafd, vistud sa uir cneste evrer, de prietenii sei apa4inind auritului tinerer neevreiesc yienez.

Therese Golowski a devenit miliranta socialdemocrafi qi g-a sadificatferichea de femeie pe altarul exigenjelor polilice. Leo Colowski esre g eisocial-democrat, dar mai mult sionist. BAtrfuul muzician Eissler a oompus ariide vals carc irec drept chinresenla spiritului vienez. Scriitorul HeiffichBermann (ln care majoriiatea contemporanilor vad un dublu atnobiografic atromancierului lnsuli) sufera din gleu din cauza anrisemirismului ambiani,plii la a ceda intermitent acelei Selbsthal."trij de sine e\.reieq1i"; nu simtetotu{i nici o atracfie pentru sionism, ii este de acord ca Viena Si Ausrria slnlsingura lte.rnat de care se simte legat.

Nici unul dintre evreii descriqi de Schnirzler cu compreh€nsiune Sisimpatie nu ofera vreo solulie satisfacaioare "chesriunii evreie$ti". Romanulnu lransmite nici un'mesaj", cu exceptia coD;riinFi conradicliilor !i ainsuficienFlor reaqiilor evreilor asimilali fatA de sndsemitism. Schnitzier nuindicn nici o ie$irc, impresia fnata frind ula pesirnisu_ Cauza A4&Arurg,utui,singura ln care Schnitzler a crezut cu sincerirateu, pare dis?ente.

Un aspect al romanului merita sA fie subliniat din punctul nosru devedere: puerea in parr.lel a crizei ideftitafii evreietli ;j a e$ecului relatieiamoroase dintse Georg von Wergenthjn {i Anna Rosner Aristoffarut c€orgvon Wergenthin incarneazd, prin e{ecul sru personrt, mai multe figuri aledecadenlei: declinul Austriei (este fiul unui dipldmat de rang iralt gneputinla sa de a asuma mo$€nirea familiali simbolizeaze demisia elitelorMonarhiei); criza crcaliei aftistice (de$i compozitor indragostir de o con-

vJ*#{fu x':#:iitri*?ffi *ffi d"':^il."r,i$"*'tr$tr

;*ft':"',ffl'*'l{:nff L:niTft%":'c;#'':"1*:.1-[--i+[1 f"#riff:#xnT-:"*ry:h'',u$i'ft *#-T[+ft Hhlil':,^x.".T.l"JlilJi**;*"*lv^*:lh;':':ill"il'ili:i;[riinl:Wm:*Pt:ttt*'t*,*nfef tlf'ntrt:f,**o*",-rr":i/rn:ii:f {awiiii;ii':"j.mitxr,,*;*i';#.rfu n,','r"r'l:r:qufflW::ffi'ritrr:'i::'tiw;

22622',1

r,?ccnzl"'6. ln dspursul 6au, Anhur Schnitzler jusiifice construcia romanuluiFrntr-o irnperioasl necesirare inrerioara: .Lrcrind, sinqeam ai ovean xdajung la a.?st re-uhat: dat nu am puut - ti ni.t nu an ttd _ sa ruidztwn z dz la e1"".

O n€cesitate de acela$i ordin, dictara lrlsa de o situalie islorica si dereflexuf ci m liFrarura. psihotogie. Kuhukr it $i litosofie. ne au indrepl,alil66 considerdtr 'lriunghiul masculiny'feminiry'iudaic" ca De o sFucn;a+€cifi.6 a modemigfii vieftze.

PARTEA A PATRA

CRIZELE TDENTAATII EVREIESTI

22E

1-

,flItt'lgIisJ

Situatia intelectualilor ewei vienezi asimilali

10

''A G ntetoPa Lsupru itknutdlit ?vr'ic;ti .ln'seanra 'a o-[r pterdu tleia Da' in\eamnd.t'

'di,io-,*ii,, r" l. ahntnie'i aL tu ntrebaritca'upra ei Inttt a, et deja ti o' c r it'c'i t? contu'

reaza linita, iminsa P'?,tn o tirnd !?apana l'tre iuJt,'n,tl oleilot n..id?ntah 1( @ tu'

reazd si sc equneElnmfiueJLEvN4s

I

\ - Asimilarc, &nwrsiune, libetulistll

,^ 3;:i " TtH,:'"il :''iill;.'ffi ;1'.: ;; ff L'-5:lxTl:#Jl'1; :"; i ; . ' ; ; ; in ts4a' E'ou rcruri rorerale init iari lere t i

ijn'L'lr,lli: x.';;;: jnn'il:: #":iH:e:flJ5.:;v:::iJ;*1;j;:*'*:'-*,T,,"#:"1;'l j:ffi :..":lil':fr lH;";;;, .*"-;*',"r *Fi; .:i:lf iJ-fJ? f*f",tr*X;:#,ffi.:5 il'""J*i#'*';'T,i"#3u^ -*n

a oren c?doliciroi-

:**:ir"*l *:n1:Yt"ils:fi*trffi ";# fi :""11*'"-

o**, ""ii

i., -*

sa li arale roadele: ld viena asirnilarea ewei6{i a

*:*1":::l*:'*':;";5"J;.Hil";',Ir:*1"1;:"'':H"1:HilH;'," .;;;;*.sei eiigenle so'iale pentru

' rac€ cdicra m.tcatn)'

ir,ih:;;, ::;,ir *":l ;''' lt*"m;'#"* :[231

rltl{,ds

if1

IFFd:;ii

l*,

i!5,rf.$ffiir',iitil

l.

fil

,11

!

Il

ale Monarhiei, chiar $i decft ia B€rlinr' D" numarul total al convea4ilol nu

'" a"pal ti"ioa"*'fOq" din numarul total al evreilor- De aidel' doar

iumitdle d$tre contenili de\'neau 'atolci Un "fen opla Dentru

i-,"""t'i". (oo!une de;rbir de frec\enla lrinrre inrele!tualai care ti

i^"'-l-"" ^.,r.i"..1"

a. z Parai commrrarea evreras'a lara ursa a la'e un

. i lnDr.Ini . "** l ' ' l

t i r alr ' ten r ;minea r i la conlesiune- ' ( rd

i""";l,"r*i. ii,'**r";tle erau fira indoiali cele rnai numeroase ln mediile'J*ei"""'il *t'r''.eheze;. din cnntr4 ele se pioduceau doar ln rnod

e-i.ce ional printre Os4dler'i r ' *^"pU" evreiror aslni lat i din foncr i le rede'e

'u lrural ev'eul

*""".iii, .li"rr"r"*, * e\ "Tauiu(k" ftirrnttulni tlamfler de Fritz wittles')'

trecea dtepl o figura p'4in glorioasa in l9i3' Kad Kraus (care se converuse

la catolicii.r la 8 apriiie 1911) li vestejea pe "renesdli" ln acela$ lemeni ca

ti ""

*','**U, 'ioismrl ' lor' scria el' rru are nimic comun cu 'dkruisrd'J

i.i*r" at "o"u"'tiiut

Nret'tic"ure acioneart cu stndul la viitar ti un'

,"on.. t" s3,uq, ' t - " Ktauc inteteBea cNnrul secrer Ll

sensul Dropriu et, cm dade, uneori rc ' i 'Ler sale/r" Fd'At l c dcl ' rur unu'

' i,-J i.urilr, ru; trecuse propria conversiune sub tace'e' ?ncalclnd Ractul de

tansparen$ care'l lega de ciriroti.Pentru-evrei, ca ii pentru lntreaga Monarhie' ani 1848 reprezenlase o

cotiturn i$orici. Intelecrualii evrei' indeosebi studenlii in medicini (singura

Iifiein universitari accesibita evreilor inainG de 1848)' jucasera un rol de

Drim, mirime $ evenimentele retolqrona'e de Ia Vien' Adolt Fischhof

,1316-1gu31 cons;ruie l lgura lor I rr le lara Si va r 'mine prni la moane

$ramolul legendai al liberalsrnului ausrirc JJ un s:rrimol rncomod cicr

"ru et.* q; i"fonnutor tnflacitat intr-o perioade tn care clubul liberal nu se

mai glndea deci't cum sa apere cu clnrsm 'Itereseie

marii burghezii' Cele

"rt"'i r*i a"

"gi "1;" *"ol;!onara de {tupi rnanie 1848 scoseser' la iveali

antisemitismul tuncitorilor ti mic-burghezilor' ctuora Ie disPl6cea.reven

dicarea esatlatij dreFrurito!- caci se l(meau de clncurenta nr'senaSrror Sr a

romercioililot evrei li a(uzau finanta eueiasca de a-l sprijmi Pe Venernich

neicrtrrag-;l avusese rotuEi rigazul de a vota suprimarea Jxdtnstewr. (tm

oozitul ireiesc)- Conslitulia din 1849 recunoslea comunitalea israeliti cu'Jeonui deoline. dar Franz Josef o abrogas€ tucn din 1851' iar vremea

aiscnminUtor paru"e gata sa reinceapd.OA",a

- p'i-"r" air-r,ati militare ale Monarhiei,ln 1859' (razboiul di'l

Italia, Solferino), care obligasere puterea la conc€siuni polidc€' liberalismul

ti*ffi*:ti;*,,g*#ffiiffi-;.+*tr,ru'x)*.#:';1.;:l"i#1"1t;rL,;.JJ"'.'"1.s,:'"'i'i:

:Xtru*ii*t:-' -''"*"r

#' ;;*"'".q*n::H'rtnli:'':+illll-qrl*Hnr;i::J:'j*.Tx*ti:i'.m'il#'#r:[T#Hffi ;f*l*iii'i""p"^*i",.."* y"rzh cu pat'uzni p-na m rill;lll""i1:l"Hlli,

tlj:Y.{:,#r$j'rr$*H:',fr:"";*t'#if "Tt:L;;ffi*'^m**ii ju*;:ill',,;r,*,;:i#1r::i:i;l,r:tfl::("::X't!:'1t?:1.'frlf''{'#j{t'"rjn.fff .fr

frtr*tri;kry;fl't'il'*lfr,trffi'#llH#1rrffii".Tffi I#xa4$ffi"-"ti.n,ii.,r"i "'*i""''

care consrituiau,inlpiniai"rff:n:Sff *

iuiaismului, ri insisra asupta aspecrelot edu(

**?fi*t*'"*r,P;:f+r;*"'"**f";m*'*+*

idealului l;b.:iil- ralii-r!,i:!rr:r;'r j L!;!ri! ri!i'. i!'1 lt ;; rer)rosau .il

i?,t

234

reacltoreazA cr irr.a nrLrltr\ rnqqrrlrriir ill ii!13 Jr:Ljse.ijtjsnntur. ji maj lllulierritciri sax dest;niil de.]3 pi.tn:, Fui{:r.rara rr lrLai irlirilrl vigoareinlercsele evft,iioi la vienr ii ir /ruriia: de rxcrnpl lrl'nul unui cadie]'popular rienez iiloridrdorl). Jr$':i Llinuol Ei'].r. irier tn 1E8l in llenrrFar{ .d ! re lu,-r " : - l " r i t t :ct

t , .h,W..:h!n!cht ;l! t1 itt:r\eie|1)r i, ilJ,i,r.r!rl]l.L:.ii tei:t:s(:k Lltlt()nu in 1&8(lSa! co eniiann, Sjg,m l M,y(1, ,r'rl riril- rtira.cfii xcesrej "Ijriuniaurtftr'israrlilc", .16r notc;i:lt ii! r'e'r!,riiir salr. 'i)ilayn .'r dele,bgr. t:iieratu erreu. Lttr it tlt..nt &,srx14' ,La tbilEu !:i !i( g.:eatni nepkicuti.dzstope*. ". l:t!1.lit^dt! I:'t!;u:e,!:,11.r,l,1r s. in1f,orrir.n .u vl()ienltiniliadvelor iL'i Jaiei Snruel ltlr.jr. ,:rc .efrj?enr,u in .rpinin sa o rovocdr.periculoasi ia adrer,n[ser[1jin:] i, c.!o iirir.l..orisiderr rrxi aoi] sa s.acomodez. cri :-ue1t3., ?l .;:rii ij rit i:r.r:Dtj :ni ir,t!-irtx, elre adevrral. muheadafn&i. Dx' aircerer i.ln:Jslir a1r,-,i i! s,:oara i.r.alii rLlnfir,ji.Jiiie ureilsemcnea t,olilj.; irhern:c: ll,ti.Ltof !.;i Jar!.ria iii|e.lol al loan.irnpofanici b;irri l,i.Crr-ili.,lrr.,1r.rrr;t !i ii,:'lri, al cclrhetuiui dijfclof dI rroeltt isthe K ui t usy

"F,?{i.tr, l.,.rrti;rsi. tln .r.rd;t .olsiilerat'il rsuv.muiui

Ffist. chial ti nlrnri,ltrl .lml a.esb. .lii; rirr,rA l.ierrsc. .fdir incurajas€,

IJog.amurile anil,errne .lin Ru3ir- (l.nilxJral .n i .anrar;e indignar, !naionaliiril.]r .ar*i ti ! rnrni..i;l,r;, f rssj|; 5 ! vdznr .onsrrtns sidemisionere lli 1{l{,6 .in e !pl,n!,1'ilirn1i1. exle in corl',rnitarc^ evreii}scA

2 - Nafbwliul!. E n.&j1|i, n3r'ncli.t?t .r, t ktst.

'Iradili3 aostria. a n lil'{aiiin1xlri nFrl.;! iil1tr. na ijs o potitici agormaniui.ii $i a cerrrftLlirir_: lur. B, *rplcat: niiarila dbiec.lvi dirtue evrciiasnnihfi, corFideratr .:\ ' ttd,ttti,aLi. prh ..;,:tle'4n , ti auslro germani. Darclubul Liberal vtghe: c rinric a;: llu IJiiat{ .rcrfirrxa rcp{italia sa de"complezenlA f,t1r: de evrci", iar oporifir sa iali de an&sen iisn prrea des€alir dA". Coniradiclia pernltne la d;nn'e ur! dJ!flrrs -pluralist" 9i rcaiirateaunei polilici favorabiie n]inoiulii .iirigrilLir.. ir di:rrimenrrl radonaiirdlilorprovinciale conlribuise ndlt l, i:dliirsee, eleriorali a libcralismutui. Or, tnmarea lor 1najorilate. evreii din Cisleirania rcceptau.a pe o evidergs periorihler culnralA Si pclili.i n terrariiio. dia Ansria Jetlinek declarain 1877, Irrn indoiali p.ea dir.(jlr "frlcii atl I alihitate d!:6ebttd lafi denaliondlittit.a gegnrl|, ei ih.lirii paa . .\tt.fl.i? t]lerd:iatd pe un Butertl

Dutetnn t ,eattalLa' i r '1<lcg^n '1 ' ' t lar: "^e ' ) er rot e i r t i rea l rr

lut inrru.nt u 'n, lgu -r ; ' ( t ' r i l r " 'u iJrr Iarr : r iJ

iu

;:t:;"i.-T:il*" :t;: 1,. i:- " i li ": :' ;, i' ", !,i i| "'iffi

"ij:,:,:i:'i;il;:::;'i^i,,::'.i:;i;-'::,,'r,,':"i::'.i:::f ':,:lxr:l J*:''::",:i i:':i,::i; I 1,.'.i'-i'1.':*'J:,i:Ij::'*k";;"r'l*l "':::lii;:".:",lL 1i,l'1,,'.1il':J$:;:: ;#:"Ol,i-".r"U,s,-;.

'""sacra- In r88' rnmrrl \ar erreilor'' Dar dezbatrea

#*,r,,ll*1.:'-*ni"il:l':H.H'Jl,li,J';:"i:ifi ':"";ffi"*.'hil"*'.*::lt:u:1'jtr"ii"'Ll;:li*11Tj:ffii'j;'J";ii'tt"l*"1,]'""I.11T-X"14*":Y)X!;; i!,T!.;,ii,l;i*1t",:'.;*'1i::lliil|'::1':fj:'.li$;i; ;;i,,"J"J "",r"r r,"p*i':'"*i""tii, *'r*-'rr ca.e Fedideau " "'"T;fi:**:#,i'*,fi::*:'111?? ffiliJ$3i::fiil:"[i"i'"' '

vosn, oh,isn !'e un '"arenunrar ac ir,tetedltati !i de rlnireriilltri evrei sa ia pzitie ln priuJ4a

lJ*niuJi ""t"Lctr.

r,;sa scrisoa'e s'ri$a ln J 894 {te Jose{ Breuer' prielen

"" ii*rr..,f r*"i, * *ac1ie ia o :hemar: a radimah es'e revelatoare ttl ce

rh::"9':;m"m:,':t"':3;.,y'i*:H:k':#ffi tgente jutltticus'i' ldeea sionisd rct_.'rlnul'ii

hlodifr ce termcnii disculiei

3 - Evreii ti ctdtuld viefte-n

",#'"*ii"f T:, "ffi :,[':{'H$H""i,,l;";1,$}j-.t#F;Hil:,.H:H:*#i::i.!:{l:i1:*il,T1;.i:,*#"1:;;x,if,T:fi,f iT#lt#^l'i' Ii,i;;;,;;,;.';*";in,880' si ai

cArd prift directm a fost Theodor HerztlG, fosnrl qef al serviciului economicdE l^ Neuz Freie P.eJ.re. Burghezia evreiasca se reqmostea hsa lD lr'rreFreie Presse. Stefan Zweig povesre$re com a fost primit, ca tinar poer, deTh€odo. Herzl, 9eful ser.,,iciului lirerar al acestui cotidl?ft, ct era oracolulpdrinlilor,rEi fi ldcayl capetelor incoronate cu un nir tnyptit J...].Iat u tawnzlor la Viena nu exista declt ul sinqur cotidian de yind mA m., NejoeFtcie Prcsse, care, prin linuta M distinsd, preocupdrile cultwale {i prestieiulpolitic , ocupa tn nnna ia antta-ungard corn .tceLtgi loc ca "f]trnes in lwncadnglo-tuond, rau LE Temps in Frunta a.

Cel mai lndlrjir adversar intelectual al lui Moritz Beneditl a fosl KarlKrau8, tare pirisis€ ly'ele Fr€i? Pr€i.r€ pentru a-ti lntemeia propda revisrr,Die Fackel. Retoic^ pompoasa a lui Moritz Benedik {i a rcdactorilor sti sepreta la satki, Atu-atft de pulin masca neputinla ideologiei lib€rale de a facefata problemelor coflempomne. Acest discru.s, a'a,zis umadsi $i universalist,ascundea

-de fapt opinii favorabile mediilor diriguitoare 9i minoritrlii

germane. In ceie din urmA, ii rimpul $zboiului din 1914-1918, MoriEB€nedib tijumalul slu s.au situar in primele rindud ale parridului oilitarisr.fidel aliantei cu R€tc, ul serman.

Celslah retugiu ai evreilor no$algici ai Uberalismului. dupa c9 acesta afoe indepiiat de la putere, se ana in Aildx,g g in auriliand sau p;vitegial-a$a, conceputi ca substitul laic al rcligiei, ca sursd a valorilor umane.RingstrarSe rcprczefia pentru generalia libetah un soi de muzeu in aer liba alpatrimoniului artisric, destinat s{ educ€ popoarele. Bwghezia evreiasctded€a ctr ara (cel pufin ada patronati de academii) era in mAsurA siconfime teufita astrnll^ti. "Oriundz tnerqe.trd, scrie Stefan Zweig inmemoriile sale, "au:ze4m aduUii discuttnd dewe Opefi sau Burgtheater. Nu

nututmu pri,t,e pdstunile inoc.nte. spte d.eusehire d. jocul d. cd4r sau d?

Cu luciditatea care i face orbirea cu atit mai p€nib e, Weininger are orntuilie corect,, cind scrie ca evrcii par delsebit de dorali pedru ziarisdca(atribuie 'dcest talent unei ettreme adaptab;litdli, asemindtoare cu cea aleneii, unei incapacitdli dE refie4ie adenticd ti ori9in4ld'a). Ate &eplire Aiclnd observi dominaliA eueilst ln .!lw^ ("cwn nu sc nai in inplaxe de pet)rethe.t regelui Eerodes""). Capitroltrl desfne evrci, hrAnit cu o asemeneaclarvizime, devine mai tulbura&r de-cft orice libele .otisemiti obi$nuit,"Geislnm Scholem remarca ln legnturi cu Kurt Tucholsky'ci privirea aceleiSelbsthal3 a{l'tl]na iudaismului modem rrn€ltc cu rnult mai multi cruzimede€h cer a anrisernirismului conventional.

.-?'#,il;TT ;l$:fl :Tl il'"Jiil ffili.TL'HryHl![I*',i""il",-;rutrl*:"fl 'H:Ii'i"i,:;T"fl "ff i;Tl,x::'i:ll':il;l,m'{*'lt':**r;""J'L:JT"}ffi illiii:iT;lli:,*crr-?r,a" un*..tmii reprezenlau inJuml anilor 1900 30qo din elevi'

i"'L"***"n * rn-" densiut de popr atie ei'reiascd- I II $ IX acesr

i."L"i-.. a**ul a. "p".*.{::, Ty*: flK"'iflg; *p.ff|ffj:,bazul cartierulLri numit "Leopoldstadt

^(aron(

t.,m*l *x,:m::Ui..111" ff ,m'if xl1"-,1;Hll3,llff #'r*,';n,r*uruia3i;1;1gg;.,il,"r:r"r,,:*r'riumat;te din studenfii de la medicin' din Uni\

$;:**rilt"y't.,m:':i:ix*"::#'ffi ,'T,'"ii"ff #':Ji"";:*tltii{;*',9:;'t'i"';;"';:'ff lril.f 'T:li."Ti;il*;;;:; fi;l;i culrurale dat rrind niYelur lor de ro'marie \(orari

si universitara. dar ti un segmenl esenuai ar publicului lcrlitori de zrdre ti

la4i. specutori ae ralru. amalon de muzica' er')

II

I Tineretd eveu pan|ermanic , wagnerist ti ni'tzscttean

Burehezia evreiasci (Eica si.mare) T #:'frr;?t""3:Lt:"",H1oniversitate oentru a_i ajuta sA doblndeasci

i'i"i. * ?.ia"-"itu.."r'. k-ar n saranht in*siarc:,.Hf :'fffi "T:"Sllmodeme ln!€legem lesne de ce cri"r liberalr

i"riri"a. "

al,"ritit"t g""eralia care atitgea vtuia uniY€rsitffi 'tn juul-anLlor

fi ;;;;il;;;^-ilP*:l:"1liil#l,%i';::,i::;i'I',tff;)''cercului lui Pcmersrorfer" ti a asocraFer L€l

*i's*ixt#'Yx*rl"x:mff #";:::lni;;l'?#'ft I;':lffi "ffiffi #rffi"xfi:ffi 1"il#'"';.#H.#"f, i'T

236737

dinae putinii ne-evrei din grui,), Victor Adler, Heinrich Friedjung Ace$irincri nu se mai mul$rmesc cu ideolo8ia libctalA pe cnte o cohsidefl preaindividualisrd, prea indrferet$ la Foblemele sociale, ptea co$mopolita $ilrea tranai rationalisli. Ei simpaiizeaza cu mi|carea sociallstA, nfliteazApentru nalionaiisDrul g€rman qi impot iva poliricij habshurgicc, $ apari"ooile valori"r nAttm, patrir. ar'.a, norra mitolo8iB ti yol,t-ul constituib idciiede fo4a ale rnilcArii lor, care se plaseazi sub s€fimul tu{ Nietzscbe Si WagnetC€.cul lui Pemersiorfer devine. ln Universllatea alln Vieha, tuclculidele€tuai al lui &.reve.e in .let deutschen Stuilenien, fondatfl tu 1871, tl cdrcdobtide$e ln scufl timp o influentl considcrabilA. Prinh. rttrdcnl criefrelvefieaz.a discu$ile $i al€zbatetile publice alc cetcultd, s. mtnrri Sleg-

-. friod Lipiner (celebru prin corespondenla isa cu llict"sche, aPol cu Wagncr,! intilnind pe cele rioua genit, Richard von Krafift", viitond fondator atr Grzral

/'/rd r"Liga Gtaatului , . dar $i muzi, ienii Gusla! VaI €r Si Hugo Wotfiateve.cir det deuts' h.n Stud?nlen Wierr 6e trmatcl Pri .cxallstea

pairfeananismului- a ni"lz.cheanismului ql wsgnctianlsrlului bth arlstmor-i' 11 arrape nflrlrcder.a autorirltilo, universirate. h 18?6. fllosot lFranz li"nr:oa e(.r br\itrl sa tina o conterinli ta cercul lul Potn.rsorfe_r.Brentano iusese numil profesor ta Universharea din Viena in lanuarie 1874'Dl incama o orientare ml;onalisls 9i $iinliflca a lilosoflei, la opirsxl ndilofcnrente nietzsrheene. Intervenlia sa pe reme '"in cc rnod $l Itsi filosoniamprenta asupra prorriei epoci? "! frcea aFel la r4juttea ppbli.Ului $i lhcercas{ s brnineze ru|lriul€a pinditorului la lncdi, Nielzrrhe. euvintel€ saleponderate nu !u re tit sa calneze spidrel€ shdenlilor de lB I'zsewreih $lasoeialia a fost ln cele din ulma dizolvatl in d€.€tnkie 1878, s b acuza de"malinatiuni subvetsive" si de lncllctre a ordinn publice. Multi didfe redhiimembri ar aso. ialiei .teau sd se regas€asca alitud d C€orE vfq lSh6hetet'cu oc^z ia inremeierii lui n euts.he v?tkspa ei\i a tE&drr{i'#ollsibulot dola Lin? ,l8c? | al affstuiparild anrilihenl. pmgernrtfr ij popdist.

Lr acea vreme, Schitne.er nu era lnci ur d$i9€11l* dedara1- h Yi.na;eruptia antisemitismului politic se situeazi la inep{tul atilor 1880. Adeastdva ras{rma stategiil. indiyidual€ ale evt€i16 asirnilali. Itbda cetcuhi hdPemerstorfer si a ksewrcin deurschtt Saudc$cn ltLN &r',o'l5ijeatA cLnoua genera(ie a cvrcilor vieoezi, cta care atingea vlsta dc dou6zeti de aniin jurul anilor 1880. sc siinlea spontan inclinaii sitrc nafionali6rnul Sctman'spre Nietasohe 9i Wagner. Inceptrd cu anii 1880, andsemitisul, cate avea 5[denatueze in mod iraveNibil ideologi.a psq8Drmanica s tdntdtll culrorde ii

' v[r i-- ' .

a v/)ilrl$i, li va obiigr pa eYlei. s{-li ftrieiulea'"ici' cu sa|] fari voie'

i*"rltr*i . ',.,*. " Llii sc vo' Jrcnt" spte n'irtdiea

"loluljuarl a sorial

::,t*n::':::*:lx**:li.Til,ll IJ'ji'il;,llii: #?l'T,i'ljtr;:#;;";.;;;*d, . rureo.i dscm^dz'o'

ifii""n", saant,o\, 'lra

de sille evreiarcq'ln fine' '3llii '/or l'4erca s:-ti

'*l*" *ai"* i,",1 sub iam$ unei reilierj nld;tidnatisre li a unei 'auidn

sr,breci;!c , unu; nou eJlLilihru i'arlur$t

2 - Rddicinlle anlijfnL;tisi\ului aettrn(:

.ur l .emrt i : ,ul arsL:a' rrdl i r inna: ' i '1" i rr : i "rr ror i nr&irr

u,*"ii""-^r"tlf"a"i.-t! aristocrarir" 1i rnai aiei 'lPrical-

l],€ Ia panflclele

i ;7 ' ; ; t , ; ;^; , t tErr ' J, . r : t . " \ r ' r ! : Auiu' r tarr" ! *" 1 ' ' I "- i -'^ . , ,

" i , i -" i , , "*^t ' r . , , f i tc i e\- l {u !r ar" l rrrui i r rc i Dec;ef l l '

li"*iiit",", uoii-;r&n5, lnt€treial nr i$43 dc s'rbanian Brunner si

ii"'r, .i* "''*

." -t

*rierruiesi: irrcepind cr-r anii l8i]0" s'riefle c'toli'e

""rir"t"lt" "" tmllrl{csc- Ele aliii jarLtl anlise ilismului l:ezenr in xnele

"ii.,irJ,r pi"trAr'p.r"la'e, li alineate^a{ ' n''/roz'iie eciezicsrict' ite'spt

"o*" "oibe, r'i'o.i"i rree' in c,ften sa;l$:,,::il:i:1,::',fl"1";Liebe.2(N0l.lhrc Judentum qnd Chrisle t'x-,iotit"t,

aa"t tti,i", PIIM 't1t t't a tt't Dtqn:et fi '8 h at ati ae

';ili; l, ;;,,t;;"t"* G'nera calt c,tu'| dusL'rt"'

^r'itt Hitt'r'' b'

ti**J" iino. Ltori"irmu! sociai ;i 'apiraiis'nlul "$lbate{" (a'airnati dc

;;;A;;,-'G;; a g ?.ir*\tl $b', v atctulndJ arsr nent'ile antisr$ite

*',Hffi""rrfi"' nalional;uli i:riir or c\n'i to!iu"'i Ju n4iorrairuliii:

ao.inn,i. tnu.* g.*aJli !' Cltrei{snta ungara in "lldlt'

pane a

Monarhiei) coqstituie o llta componenta' uadilionrtn a antis€mitismulir

. il;;;-. ilil;epind cu ofirgilul secolului il xlx-lea ss ada et o scrie

a" "t"rnJn "

Foi' expiictud emcrgenta miwnrilo{ politice an'tsamiie "mo-

l*ii;f-!"lfiae" pansern"attici a lui ccors '/on sofidnetcr' a c'rui canera'

ml,n.6 se soldrd?6 €u un etec oar L t-re poputati/ed'/A lrt Atrsria idei

Liit *i* a" o liolen$ neobbnunr si mat dlei Fnidul 're$n soc'al

*;;"i a. r*f r-*e.'. unul dintre lriinil barhd4r pulitici rd' 'u

erproabr

dEliberal de lsSogia arti3enlti ca insltunenl de cuc'rue a purErn--Crlalrsr

iJorogtsfica r grr4s!i! ernttot vicmzi r cortuitnlr flrr

#t"il*i;-bGs"t;;horoh;i ;i. lft cstilret€ s:'!D'"€' a tn$etii &

*XS i.tI

concurenta evreiasca ln 1857, se lnregistrau la Viena 6.217 evrei oficiatinregistrati (2,16% din populatia !otali). De clnd e\,reii beneficiau deIibertatea de circulalie $ de stabilire pe teritoriul Monarhiei, imigratiacrcscuse rapid la Viena.ln 1880 sc lnreeistrau 72.588 evrei vienezi (10,067.),ii 1890, 118.495, 146.926in 1900, 175.318 tu 1910. Totuqi ar fi sreair sastabilim o legAtura de la cauza la efe.t lntle imigragia evreiasci $iartisemilism. Ar trebui si alrmim mai curind ci antisemitismul i-a facut pevienezi si devinn sensibili la acea-sti creqLte demografica. Penlru ciobs€rvatorii antisemili * 9i clteodata elreii insiti - se dedau la exagefid cuneputinfe de negat. De exemplu in cazul eweilor galilieni care, dac{ e sa neluirn dupn unele d€scrieri, ar fi lormal o adevarati nasi in mijtoculpopulaliei vieneze. L1 realitate, un siudiu minulios al originii geografice aevreilor vienezi dovedeste cA gal4ienii fiu au rcprezentat niciodai4 mai multdeci un sfen din gruparea evreieasce vienezer'.

Unele fapte a fost stabiLite de cercetarea istoiicA: de eremplu, relativaconcentrare a habiiatului eweiesc ln unele cartiere, chiar ln unele elupuri deimobile (20% din evrei in arondismedul Ii 34Eo tn arondismentul II, supra'numir "Leopoldnadf'; 217, in arondi$nemul IX), ar puiea lasa impresia unui"nou gleno"'. in schimb, a vorbi despre ptezenla domnwla a evreilor in

Fesi, banca !i profesiunile liberale, sau a evoca fnrA vreo alra precizareamploarea averii evreiegi, line de exag€rare sau de iluzia opticl Statisticile(nu ugor de intocmir pe baza documel|telor de epocn, pentru ca unii evrei erauconvertili, iri lmele interese e\feie$i, mai ales incepind cu anii 1890, seascundeau in spatele numelor de imprumut p€nFu a scapa de teaua voinldanrisemita) conlirma o putemica plercnF eweiasca ln aceste sectoarepro{esionale''. Dar o asenrnea constatare nu rfe, in sine, o semnificafieevidentl. Merita pnn umate s6 vorbim desprc un lobby evreiesc ? iniealitale, multi obs€rvatori Si istotici aluneca prea u$o. de la un fapt eyident-proceniajul evreilor printre ziariSti, de exemplu, esie incomparabil superiorprocentajului evrcilor ln ansamblul populaiiei vieneze - la o judecataconestabil, cu privire la "preponderenl2 evreilo/ in plesr.

Nu ne mai putem mulFmi c o fotmuli de tipul celei a lui Ha.ns Tielzecare scria ln 1933, ln legatuti cu uneie domenii de activitate (cita de-a valnacomerlul de gture qi a ichit4ile, confecfiile, ptesa si opereta): 'Acertesectoare stnt in mare parv h nfinile evreilor. Esle inutil sd citnm ciJre saun@v in sp jinul acestei conttatdri'*. lnsederea spoftana tu anumite ideiprimile risc, prin urmarc sa reproduca afirmaliile polemice ale antisemitilor.

l4#iiffi il,xHT:lFn'r#trdl;ffi]*,illff-irffi*"!ru*'nr:3mli':.;r.mr"l:iT'i::H';i3'jlifii ;#tl"ut*,.ffi "1 :'l::l'.i'#l'; ii:'il';H;:l;rj iffi ili :xsffi '11,itll,-;"r'...**1 ""-xin .iescneril€ vienei S_at putea cruar vor

'mtl#tl#*i*.';;;:H::iiit"';.-.T;$i;'rirl::t*rlrn*f,ry::,,ffi '.*:fi!ir::X,,nr{i#,i{[n;,:!::ffi It*t':i

-'*t'nt"*Xlii!|{*:!|#'{t.:,:::;t:;}'i}:'#''' r r til#:# i'; ;;q:',**i : -:^ ; :'* f:;:#,iti,ii;'ii,iii:,i:i,"#l,i',1'i;:i'::#;::f-:i:,:#;:::,:,;:;f#'{i-ilt,l'r ffi ffi-+',*'*=* H.n' ;ilni:'i,ilx,',ti lJl.i.f#;,ilTil''lil !'i;;;;;; ;, rase conc'uzia c,

t$:l$rultl,*'ru.*"'""''m+*ti*::*s'tr:'#Ttrff*x*";;il'"ji{f", t i.lil',:; "l",liii," iff,"}l'L*'iimisrali, !enili din provinciile din Est ' i

2&241

Ru$nea pe care le ir provoa.a aceste flde sarace evreilor asimilali esteanalizatA de Anhur Schni.olel ln Der Weg ins Freie (1908), unde personajulH€inri.'h Ilermann declari. "Nu rreau sd neg cd sint d"osebit de sen:ibil ladefectele errcilor. Fnfi indoiald d lucruL se etplicd yin educa$a pe caretw primit.o nti toli, inclitsiv clreii, li carc e-a inculcat si.ltenatic aceasltligilenld ?riticd. De tiaeti, sintem incitali sd qdsit1 deosebit de ridicole saurcspin9dbarc calitdlile spe.ifc e'rcie|ti. ceu.e nu se tntinpA rizqvi denarlicukritdtile altar indivizi. Nu ti 6"cun l cd dtunci cind un ew'eu se com-

t,"ta in pr e4!a n, a it nod 4dt.ol ,au.d uA tr,'!t de\. , nd nt uneoriintrozitor d.. je'at, a€ ven ld dilpat k o sutd de picia1re sub pdntnt"'a

Regi-lim aceeali ruiine la Weininger. Cum aitfel pot fi interyretat€p^sajele dtn Geschlethr und Char.tkkr, cue-l

^ctza pe evr€u, pentru ca e$c

"contarul dnnj gendeman". ca prefertr si $ea ghemuit lh gruPulconsrngvinilor, cn se supune tegii oelulei {alniliale $i c, acceptn casitoriilep€rtru bani puse la cale prin intemrcdiari"? ln chip evideri, Weininger serefera aici la Ostjuden, pe cal'e Joseph Roth avea si i descrie cu compre-hen.'une >i ImdietF ltJ,d.' tlu| w dhdert I&, ' .

. , |1p] ' 'd 'ca|cant | ' lF| t .

Cehlalt elemetu nou de la finele secolului vienez 11 constituie insl.lareain fo4a a anrisemilismului de inspilalie germana, influenlatln acelasi timp dewagnerism !i de antopobioiogin u,sislr, prs in sefliciul lJtr'ei Kulturkfiikreaclionare. Houston Stewai Chamberlain (1855-1927) a ndit la Viena din1889 pinA ln ta0951. Weltansclnuuh| tl sru se turne$e ln acelali timp dinStiinla pozidvi (a studial biotogia in laboratorul eminentului savant evreuvienez Julius von Wiesner) ii din ideologia waSneriana. EI amalgameazaioale a.este elemente cu ntosolia idealismului german, cr Kant $r Fichle.Interprerarea sa co pri./ire la Kant, ca.uia ii consacre o cane ln 1908, faclnddin iilosoful de la Kiinigsberg un erou al rasei prusace, ll contrazice peHerlna,rln Cohen care, in aceeaqi perioada, vede ln Kar{ o demonstr4ie aconvergeniei spiritului geftnan Ai a tradifei evreie$i-. Cnamberlain vareprerenla a{leradfful rrodel al iui Weininge.. Capirolnl dt', Geschlecht undClarakter cons^crnt ettellat rcfnodace Grundlagen des 19. Jahfiuhdens. peJare Chanrberlam ro,n,di lF pLblnar la viena in t8cc. dedicind canFa luiJulios von lvie$er. Aceada dedicalie, cu lotul neageptaaa lnir-o lucrare careavea sn devinn o referinll a antisemitisnului german, este prin ea lNqigraiioare !n ce pri\rege .apcanele dialog lui germano-eiteiesc"-

Ideologia pangermanice a contarninal mai indi Universitata din Viena

Aqitrtorul Ceorg von Schdnerer lqi recru(oaza dc aici grosul patlizanilor

C;rpo'-.tiil€ de srudenli sermani rncep s, i ex.luo. pe eJtei dln rinduile lor

odara cu sfrrirut anilor 1870" \Teutonio \i Lir'r&rr introduc clduze

antilreite tu slatutul 1or inccptud cu anul l877r8l) Definitia dat, evieului'

ftl virtnea citeia sint legitimate excluderile, anuriln legite de h Nnrerbergl

estc eweu oric. descddent din ptuinli evrei: coo{esiunea de€laraai nr

schimbd cu nimic dalele problemei- Se vorbeqte tot mai des de "arian" pentu

al desemna pe Semanul ne-€.!,reu, iar evreul convenit sr| beneficiaza de nici

o cxccPse.Antisemitismul se numera p.intre opiniile "de bon ton" din mediile

miversitare. Celebrul profesor Theodor Billrorh !ffie ln 1875, ln broiurd

tlber dar Letueh und Lernen der nedizinischen WisrenschaJten"t "Uitdn

Meori cu desdvtrtire cd err.ii fo.nedzd a naliuie cakSotic distinctd, $i ci1

un evrcu este Ia fel de pulin tndrePtdlit c4 un pers<tn iaa ca un Jrancez sd

davind vrcodatd ,eman". Pulin mai rirziu, ln t891, Billroth ili ra revizuipunctd de ved€re ti se va alAtura asocialiei de l pti -rhpotriva

aoiisemitismului (yetein zur Abwehr d.es Ahtitemiri$ru.r): ln conformitate ui

un mecanbm din nefencire clasic, intelectualnl cllfe a oferil mgumente qi maiales rEspectabilitate antisemitismului sff$e$e prin a se lndeparta dezgrsaat demigirile anrisenite'\rulgarc".

Hcrmann Bahr, antfuemit lnriit la lnceputurile sale, Pe qemea cird se

rcmarca prin discursurile salE pangermanistc fl Pnntt un wagnerisn

fuflIcnrat (s a numArat printre instigaiorii manifestaliei provocate la Viena desoartea lui Wagnet ln 1883), publici in 1894 o culegere de interviuri careprezinta opiniile.a vreo Patruzeci de scrntori, savanli sar oameri politicigermrni, fiancezi, englozi sau itali€ni. antis€mili sau filosenili' desFe natura

ti caurle adinci ale antisemitisrnului. Canea" ni-l ln{iliteazi pe Hermani

Bahr cdindu-se de pdcalele sale de tinerete..l$ Propune, exPlica el lntl un

scun cuvinl b.inre, sa elucideze anlisemirismul. FnEu ij | lomhsle mdi

bb;- Argumertele Pro $i corira, aproape toate perspectivete posibile asupra

fenomenului sl jurtapus€: interFetfile psihologice, sosio_economice, sau

rcligioas€. Din cauza acestui ta!.rne!_ballne!, ,nch6t lui H€rmam Bahr nu

trcbqie sa-i fi lotDinat prca mull p€ contemporani- Dar ea cotfirmA tn oric€c|:i o cotrstataie imPortantl sifieza tutluor elementelor care intra ln

compoziga mdsemitismuld "modcm" s-a lnch€ial ino, din ulfitrlul deceniual secolului".

242 243

In scurtul sau cuvirtfiainte, Hermann Bahr noia:'An isemitisnul ii estesieti surtcient. Nu este un nijloc in sediciul uhci finalit\L Sinswa linalitatea an.isemtisnului este antisemiliffiuL Egti antise it pentuart anisemit. Teimbeli cu acest lentinent '"". Bahr compard aceasta formi de antisemitism cuun drog sau cu o misticA. ln viziunea sa, el se nunllla prinhe numeroaselesimptome ale reinfloririi sectarismului rcligios (ocultism, s?iritism) pe carc leaializa in Fimele sale texte desprc Decad€nF $ Sfir$itul de secol*.

Aceasta "rcligiozilate a.ntisemite' se marifesli la Viena ln jurul anilor1900 prin intermediul fumic{ului unm secte ti grupuscule la fel de gore$ipe cft de netiniStitoar. De exemplu, cea a lui Adolf Jos€f Lanz vonLiebenfels (1874-1954), fost novic€ cistercian ln abatia Heiligenkeuz, editoral revistei Oraald , care a reabilitat svastita ti Sia propus sA relnvie ordinulTernplierilot pentu a-i uni pe arieni ln lupta conta evreilor qi a celorlalte"rase inferioare"''. Putem cita $i s€cta lui Cuido List (1848-1919), fondatotulteltisi Ostdeutsche Rundr.lu!, ideolog al "Uniunii Cenlanllot" (Bund dzrGemnnen), fondatA 1n 1886 de partizanii lui Schdnercr, fi propagator al"fuiosofici", disciplina iitemeiatA fu acela$ timp pe rasisnul lui Gobineau $ipe teozofia Doamnei Btavaisky*. Mai mentiontui Si cercul admiratorilor luiAriur Trcbitsch, e\Teu vienez olscul, ca !i Wcininger, ln 1880, care]mpinqev jiidischar Selbsthal3 pln| l^ exlreme neatteptate, considefndu-seperc€cutat de o "A]ianl{ israelitN" Si cerfud medicilor si-i mesoare craniulpentu a constah ci poseda cu adevarat toate caracteristicile analomice aleunui arian',

Diverselc secte antisemite gmpale ln jorul micilor lor profeli nu ar meritasn fie luate in serios daca "mistica lor antiseritA' nll l-rr fi marcat prcfimdpe Adolf Hitler, ln perioada formarii sale vieneze, lntre 1907 Si 1913, dasprecare el lnsusi spunea ln Mei, Kanpf cA oteise'A "baa de granit" aWeltunschauane-llltl sau Esist". Alte fenomene intelectuale din Vienalnceputului de s€colul arate cA defirul nsist al unui Lanz sau al unui Listputea inspira dire€! politica oulturalA. Cazul "reatului arian" al lui AdarnMiiller-Gutrenbrunn este revclator. Apropial de ideile lui Guido Lisl, acastsritic de teaFu Si frrrrlrl,iler, care awses€ res?onsabiliratea direcliei luiRbinundtheater , t^ peioada clnd se consideras€ liberal, prieten cu HermaffrBah, a devenit dirccto. la "Kaiierjubilliurls-Sladttheatef' (actualul "Volks-opef) ln 1898. C\ spdjinul mmicipalilAlii lui Lueger $ a amisemililor de Iazixcle Deutschzs Volksblat qi,(rl€rilr, nutr$ anbilia de a rcgenera culturavienez{, climinlnd pe autorii Si actoni evr€i din repertonul sfi! dnd

Drioritate pieselor ilustrtnd culnxa ariana germanica li r;tili li incuraitnd

.reatia pieselot cu teta cdre sa s€rveasca cauza legermanica li anlisemila

Nelndemlnarea lacticA a lui Adarn Miiller-Guttenbnm4' care nu a tnut sa

pasreze increderea primilor sai paaizani. $ mai ales indilerenta publicului

i".au ra-l .on$fnsi "a-ii

dea demisia deja jn 1q03"

4 - Reactii erleie$i tn lata a tisemitistnului

Privit retrospestiv, attisemitismul vienez de la tiscrucea s€colului ar

Dute, Darea aproape benign. Aminrindu-si 'lumea de ieri de la distanla celui

h*l L eu.a..toi .onoal, stlatr Zweig se atarn plin de indulgenG fala de

frumoasele vremuri de altada6. E adeverar cn violentele veftiale de la

nniversitate €rau mai lotdeauna lnsolrte de cerirri sau batdi ti bid'rinii al

ca{or obiect il cqnstituiau evreii. Dar ln mediile politice, disclrlsudle arlti

evrciesti nu renratau la rutina insultelor schjmbate lnte nalionalitili' lnt'e

germani qi cehi, rti exernplu. Iar ln viaia economicr, itreresele elreilor erau

;para€ $i iti plsrau o Pozifie de fo4e tu utele sectoarc cheie, b ciuda

tuturor c;lo; c_are pretindeau revenirea la reglemeffArile discriminatorii Se

$ia ca, in ce Five$e tun4jile publice. procenraje invitbile inc€dneau

inainrarea evreilor. ma; ales in armau li in malla admini$nle Dar nici

macff antisemitul Lueger odata inslalat in himnria Vienei' nu se Sindise sA Sipuna in practca ad hneram Prograrnul Nu pulini evlei vienezi erau prieleni

;u Lueger; rabinul Joseph Samuel Bloch spunea de!f.re. el: Dinie toli

hqnaniL Luzgei era cel core ntn nelinittea cel nai p lin *'

Inrel€ctualii tvrei din ve.hea generalie nu luau h serios ag'italia

atuisemita. Daqiel SPitzer (1835-1893), celebru Pentru ctonicile sale

intitulate "Wien€r SPaziergitngen", publicate regulat ln rve!" Frcie Preise.

din 1865 Dlna fti 1891 (Th€odor Hel'zl ia uflDal la conducerea s€rviciului

literar) sc;a iirr;un editorial din 1886 cd toat4 aceasta agitatie anii-evreiasci

d€tuma atenlia de la adevirabl€ problcme: iglenA publjc'' ftwAlamfttt'

construciiile de drumuri. Era vocea arieryard€i liberaleRAnile provoiate de anris€mitism erau totu$ adinci Cllln sclia Anhur

Sch&i%le\ "nu era cu putinld ca un eveu, n4i ales dacd era on public, sd

uite cl era evrei, cdci ceila\i nu uitau, nici crettinii' nici' cu attt nai pultn

evreii. Aveai da ales tntre a pdrea insensibil inapolIun sau 'trorytnt'

sau

suscep,ibit, timd Si d.ins de tnaladill pervcqiei Chiar dacd rcuteai sdTI

pdstrezi sin|ele: rece gi linuta $ nu aveai nici ua' dintre aceste doun

atitudini, tli era.tol atit de inposibil sd finii intru totul indifercnt' ca unut

244

lt.hu( ,n priv?ottd. ncar, cu uchii lartd . . , . . . . , arn. ta;ndpnaft stngcte iveye4.lijr p!,r'iruqern si,:l8iirtil tr conainurre crizele de identitate traversate dedr'tcut lri-rlmdlilaii lie ezer Si$1und Freud ,i Theodor Herzt, Kart Kmus,ilirhz(i li,rrr-11{}l.i]1,lnn. ?ffo vedea c, unele trilliuii snccifice ale' , dp,; , ; ' i i . .F, ," /- , r . !po ' , hrre rnFlese decrr daca Fnem con;de Drotu da:. i ' , , . ' r 'u. . , . - Jqr i :emrusmutincepmd cu ani i 1870.

- il!1e..,r:-.u], tli I'il!tt, ^l

artei penrr ari ti al esierismului vienez, asezate:-nrj-., lniiiJ1l iron;lCe ;!:ralizete lui C.nl E. Schorske. ,.Estetismul care, Deste'at

e;!r: tu ht Lt'npa. .t tlet iomn unei reyotte impotri,a cuhuii burghize, at..',"ri' !t"" vifrij iny$i nodut da erprinate at acestei cuhuri,"'. denenga

'3fll.i :i:, r'r)rxrrleltti 4e Clvoiiuiea fata d; an:A qi literatur, ca de o scoal; a. . i..,1 i. 2 nt -:.;r, J.ea$a p"sr une, dar a md;calzar _o: srelan

l" : ' , , ' , ' \ ' M,r ie.w L I , tnat i ( p?nttu anctc-f tunoase, o" ' r ' , ; . r t , : : : " , ,h u.d dp . ,up-aelna vatot i t? e ?t ice " ' .

I i'ci$rr_ ,:: ?:jteri:mut vicne; nu a reprezentat o aritudine Fopriejxr?!:..n,rlih. .{fei ilaf la ?ce$ria el lmbracl o sennificatie ensten;ata" ' - ' ' , .1 r ,,ri1ne:Jm .a pe u reaqie ta pierderea struchfilor:){rliri.: ,li I !:.,ribili,,4!1!r de idenrificare socio_cutrurala, ca pe g replierc a:ndiiCltirl srr. .t.", |e.iusii: ttulDos" introspe4ie, vis putcm astiet inplege,' ^.

.: . -,'1 ,, "1^i -,

, F. c.t mai hrne plasa! pemru a duce mai depane.-, r.. : hr |.nr-r! . .ridcr) ruga inalara tunii Ej negareare:ljlai;i € irrilr n 4^n$.irtjir ara perrru fii_ Ceea c€ numim m;demitateavrr,i!i:.:r.t ,: rr,:..!rn,r iiai lnlii de toar a rrii criza subiecrivitidi, $i doar apoi ar-r;nrarn |!.rniriy: +i. Ace;rstA crizn esl9 expticit legad de cttiva aurori dern.:r1,t.r.jr l],/.ei:xi;;. rentro Otto Weininger,..deradenta, constituie vocatia

' .u! . : . r . , i - , t tu, iu/"nn dir Jontr4 const jemizarea idenri f t i i: ,t,,,r crl' nihitisrr. Ace\1e dou; adtudini, cea a tuj

;i!i:.1..h.' SrllI,tl/$ ?. tLli Wsinbgern. $i cea a ..sionismului culrural" al IuiIi.)'; i;liri:rd rtufur r*jolta con{ra climatului intelesrual vienez.

Prqtdlsdi ?ilii;,:ial xt :rioi p€nau anA nu este singura €xprsie a crizeie'rrorearl 11r re.Inelrii ljredcji. Relutnd fiiul reflecliilor lui Adomo, t eonEe:-':ieir'' ,.rati c rll !r:.i1l1irmul iui Mahler, care nu oai crerlea fu asimilare,?l Lltiici:ni:i;i j; rrlf, rf esteti." seninn Si,".alionalt' s lui lrq*tsFta Fcnau' !' i .. rr c, n ?,r t,/,rri{ m,rzicdla, punind la indoiata crireriilc.lat1r .h alllc:i1litr; si cllri-/ind cu Fodileqie moliveh snsiern, dispererii

fi mo4ii- Expwer€a contradioliitor va corlslirri qi ri,iltrq. r,ri rr; ;,:irli.;gcafe, din acesr punct d€ vedere, apmo c:! lrn conairr{',r rl iili lid*b::,Rezulta ce din acea$e perspectivi, aplicrbiln ti i i iinrJ Frr0s }i i..1iti.1i9W;ttgenstein, Sprachkritik exp'itr,l indire.l !i'jr.irrei:. !f:r,si,$,iiri iii tlnorederii ln vinulle asimitarii "iiberale".

IIJ

I Str(re gii le in lir idual e : Zw e i I, lt e .k !, L t'pt'.!- l a r.i,:.,1

Reacliile evreie$i Ia antisemili$nL aje'Jre:. nr :,ii l;iri :if, rii ,rx|r. rii,jsolidare". Ele nu au deierminal o crqrele a Jr'r:nr!i., f:. rir': ;xr.1,n, ildispersa.e accenluaaa a $raiegiilor individuale !l n smttl:ili:.:. $i :ri,5r aglpusculelor de orice lendinF'. Casurile i]ri:iirntnalr .ir:riir:'!jr )!r j:'.{;4ii,..uftriloare du epuizeaztr cinpul posibilia{ilrr. .a d..,li:ri ;liiirJt !ifr:!r::. &intelectualii vienezi ca respuns indilidual1, sfirir.x rnliF nii;ii!'rl j

A. trebui de pilda s6 citarn !i cn"ul ht Sieiari ;'reiE, crfr ri. nll,iexemplul a ceea ce Claudio Magds define$te .: ff/ ..txotolt;tat ra! :jiimprccis, o aspirale la ukirersalitate dieled in..6iai:t. t.l.ti.d it .;;.:;.alrrxr?"". Karl Kraus cita in 1913, pentru al ira ln Ce Cr!'r- trrit.riiil iror,:r allui Slefan Zweig, s€mnar de Leo Feld: A.er, tini]f zi.tat1t, !:reit ti t:tt.rdsdturi fne { nenoase derpre .arc nti k podI,i ipune &1.!! 6p.r\;!: :iitr!poet sau unui linclionar de barcit, acert temp..t

'r4t1t lltLstkk r; i,1trc

pnnzdtor, care nu se dezice niliodatA de Bentile?.t dpdsdn !: ,fi!tu; tb bur-Bhaz bine crcscut, debotulnd de idei artistice, politit., {tihi;ii.!, ndu::trial..pe carcJ tnt nin azi tn Canada, niin? La hiaio.ll, ast1.; ,:itlitntht iti,. thescd poeticd a trecutulu;, ti cttew xile nai tir.iu ir &tsatu; t.i.l,tbii Pfltu!.na,acest poetj ttluziciah, filosoI, cdre-l Jbriuate t? udt.r? t&:tj/ ta.,-rte.ttexcelente, c@e scrie editoriale, poefire, utre trutika d t /!h.:.:.; i nreadapkdzd scenarii pentru cinen+ acesr peti:etuu tr(l,"t-4t)!!:!. ..r{ t. ltk .ca acas'n,Intra rcPa de mii da prietenii, la Parir, i'ratr.. llta!'.:1i..,:, Rttnra.Komotau, Mddrid, Neb yui ". Cosmopolidsr1rui ki Srcfa. ?:eieia acipereatur chip evident lipsa unei apanenente nalionale. l)ierdLii,: ;i Au{r4 slrLdublul elert al desconpunerii oricarei cocziqi'i nrt('lali, ilrsir.lr:neri{ iri .lantisemitisrnului. Acest cosmopolilism rer,tna. sp_rrl]:] lia^nal .{ftrdt, cutlhul din acele paFpoarre ibtemalional€ careli t)fera liberi iinrerc 3n lciiegrila lu$ii, numai lha,s ta nu".

Iate fdrt lndoisla cum trebuie explicaf uluilcnrl enlriia*r * Ci3.it\r] c,ca.te ZweiS fl abordeazi pe Enile Vertaej.sn, ryai iri li1]xla;i: ;trlland |3

24624,'

care-l traleazi, de-a lungul lDtregii sale vieli' ca pe direcloml sau de

con$tiinli, cu o exagetatn defeten[i'. Uneori, cosmopolilismul aproale

iralionai il orbeEe pe zweig Dupn ce l-a celebrat pe Verhaeren ca pe un

"Pane ropean", cade de la mari lna4imi descoperind' in 1914, ca maesEul

sAu belgian este un Palriol tu:1ti german, capabil -nu se poate sl nu o

t""**St"- -de declaralii viotenl antiserDte" Iluzia care consti ln a

l emei; .oate speranlele nnparii pacifiste pe prielenii mondene intre marii

scriitori se asociazn ln cazut lui Zweig proPriei inconsetvenle: nu cedeazi el

oare nalion!lismului. ln prirnele luni rle razboiului. cum o dove'lesc Jumalelesale iniune, precurn s' condernanra sa scrisoare An meine Freunde im

l""r*a;, p,itri."u i Bertiner Tagehlatt la 19 sePtembrie 1914"? cnza

idendralii evreie*i i$i afla, in cazul lui Stefan Zweig' o sol4ie iluzorie in

intemalionalism.,tcea*a srategie incon$ienra de comp€nsare nu este fara legaturl cu

ideologia supranalionala ap6ral| de Monarhia habsburgica, ca o 'eaclie

fag

ae irezlstibila ascensiune a rni$cirilor nationale ln iurnalul lui Hefmann Batr

gasim urmAtoriea rctleclie: Poate cd noii austrieci au drept vocdlte ra

inrenteze onul apotitic, ntt nwruri itulat de arice naliune, dar chidr de orice

stat, w1 soi de Acestei fra"e a lui Bahr ii face eqou cea a lur

Narlran Blmbaum, cate i derine$e ;n Iq15. pe ewer ca poPor austria :

"Fiind sinlurul popor de culttid de nultd vemc ti cu desdrit{irc inter'

naliondl,;i slnt fdrd doLr ti poate prcdestinali sd aprche li sd iubeascd

ear'ia'''. Aceasu paradoxali identiJicare a destinului 'evreului ratacitor"

cu milul unei Austlii supranalionale se va verifica ti ln cazul lui Joseph Roth'

Am Dutea de asemenea arAta cum nostalgia liberalismului iteversibil

Die.dut li anrreneazi pe unii intelectuati evrei spre o modalitate de glrdire

*opi"a, "-"

reped L nes{iryit credo'ul ralionalismului $ al Progesului'

Droiectindu-l ln modelele "ceralilot viitorului", la fel de generoase pe cft de'ireatizabile- De pilda Theodor Hertzka, fostul tef al serviciului economic de

1a Neue Freie Presse, ylnLrl -$i nenorocosul -redactor $ef al cotidianului

liberal fondar in 1880, Wiener A|Seneine Z'xn8: ln romanul s'u uiop'c

I reila'd din 18 89 (tadus ln francezi lncA din 1892' ctt titkrl Teffe Libre)' el

exDse oroeramul unei colonizari in Ahica prin care s-ar realiza p'incipiile

-.r"; -"i tun. dinte lumi , conlorm. cu ideologia liherala O romanesca

expeditie alricann, tutreprinsA dupe modelul din roman s a soldal cu un e|ec

t^sr,tiiator. 'Frciland'Be\re8&28" fondat4 de Theodor Herizka' a fost preluall

ln Germanra de Iarmacistul Franz Oppenheimcr' adtnrnd crreva \ute de

:rtt.r1i i;rri',r cc- r s;i'ir irnr.': !r,:a:ll't. rxtiri lopr r'rn:rlli ril?loi

l l ] , r r , l l , i ' . 11, : : 'u i l l : , r ; Ihrr i i : i i r r ! r i - ; j r i . ,z ; ' r e l o:Ti : idei le prec; 'u '

i , : i t . - r . j i ' i r i i r r r . u l r i r i i r : r ; i . | i ! r ) l ' iL. r : : t t l i t ' : i " 'a1) ' i l ' :6rui

L i i ! t ,

tr,,irnsl: 'ir'i: ir{/,4' r 1t'|i3 I'::!:1. i.r;, 'v'r'i: Fdr'Ird'i ?n rcalil !1e

l l - . . r . io.cr i r rpr ' l l , r r r r . . i t j : r . r i , r i i . . i r ( i . l : rJ ' i r rn: r : .er i i :x r . t 1] ] rJ:r ' : ' l r ja:

t iLr , , ' . , , r " ; : ' .1 ' , t i " ,1, . , , " ' , f " i iJr t ' t ' i ' ! t ' i r

\ ' l rd i ; \ l ' ; , : r la:nlr i '

i l lq ' i r

1,{J! ; l r - t i , . r ' r , ror , i . . i , i : i , ; : r i r ! ' i { i l i ' l : r r ; ' i r i lu i t t r r l ' lc ^r i ' isr " igrrrer

i i ' . i , l , , i i . i t i : Lrr i i ; r , r l t . i iLr . , j i i ' i . t l : l j r r r l ! : ' r i t | i ) 'o l l le ' ' l ' rotu: la i l t r " ' ! '

.j",','"r,.''" ,.,,'i .. il1li; .r',.iiii.i 1111t I i':i'tiiiattttt lit'''ah ct:t 'l'!'dril'i ! . r ' t r f , r : . . ; : i : i r ,z iar ' , ! l r . r j : ! i l i . r re ' ;L i

r ' :1r : l Pint tp j r i t "n ' l !c i l ' r i r r

i . ref i i i , , i r ' . ia ic cr f , : . ! ld t r i JA.r i1! i r - ' ; ' :1Lr ' r ;

Jrelnrt i i ' r r i ! t ! t f iz i lJ I

i : i r , " . - . , , " i , i . i ' r ! ,1 i r , r i lL f i t l f tL i l i . I r r r ! i r i , i ' !?.n. ' i l ln i ! ; a se! ! i t i r l r i

r.li,r;:: 1rr, ' r ifirla il -n;Larl

jr .trr rNfllil 'ie a iislJtnr nr;i dt 'ia1^' iirj'

*, iilt, ilnr:,|i.:Nr,!i.*ilo. ,ia.i, r, ,rirl]u ! irr.rrxl!t' rti :isicrr d€ vrrrrnt;rrr:t1

-'Jsrl i'1.tjp.! Lyriti:'rs rarslj.rt !1ra!:r!'rlt 3i:l!!arilea Inti f;!oxofil

r,"s.".,;,,. i , lt,,nito ,,irii'Jr i rii i',rni:rnir i! lltzlLivisurnl nrdrnerafizjt ri h;i

ii4r.l' l,oprir i! |lrilc"r. 11. Pilmr:i n':iji. a i ujjiii t int' r'! la in"p|

rcr'1l,.rrirrse.,u rnticlr.r ' !,nuleiii' x;xlrra'i. rr 'tiei

rurnriiale 'r deFrerl

:.n.r or)ri," Pcprler t1'i*3uJ se ricirne: 't r:ir s'rcralisr' dri ro';ia

'ri'.rtorli:,)r. ,iLle1?i frinc:!iiior . tr;lairsr!rrttr, r:llrfid ir) ncell.rr lrillp n:a;r

s|.r i: i. irrr.scrlia stilllni f! g.|.alrr al iutililiei slciale S; r:r!r!;"rln'1':

(o.oii.:* :"1ii.!I!rti sr'r pfivil(i ilI r{Iai''itrl iti$etlaf obliS^'(ti1:

iAlii(trn ii,iiirPjl!:iti):ri,re nr rrtei.i.c le Scirriral'r soclal''r il eciromt

nril.i.|ir Ir,:J.: r{, arreire.: iLi.ir. ii:r;t'r,tti i: tle i-'h!t!stcjdt}tlrtu'r/rnt:

(r.,Dxi*1 11 un cohilrl'it' 1i.r,r.j: trj r':rrrsclor gi ft'""'o:lo;i' 1ir

.i"itl,Lsi.frri3nt:ui (P!'pt't i''-:lJti:lli l'r':'rorriz:3rii edr'n?sia li a!otftl lraainl

r .vn! :rtrli,.tluislia) \i di ditiiiiir,nrlirt llnir3r" La ir;'iputui rnil'!

19211. lnJrr, itii Jgsel Poa'ijc: i'J'r"6rs ertr ;irri'rJ ir Arlslria !!i fiefmi*ia; r'

riLflral. tniiifr.e, asocili;t \ilvuu:tt Nei4',ttthL s' |elialna d? ia el'

r-t':t ii'sirrer sJriilor '!i

uhltiii il'drnc:i':ir'+jirltll; c*a c' s'a 'runr'l !

lora ,4rlrlilrr:n3 ', crr. a irflorrr ln vi.t:r ;ll ju l anjlor ilrt(f" 'oni!'ixti

n:nn i tl&lst:iuuunt i,l fa.trdelor li a: ,(nljxiirir;ier nalicJuli:itr' "ntrs

nlr'

r; !lj,'riir,l. ilr ciztl lol iosei Poppef Liikeus- a'leiuft I{ a dor''

/,uf*in-,;'r: eta irtiisl-{l"biil de iijerLiiatea::' {ie clreu t{imilar' fir dc ll :

ne;r''rf;i,1sli!:ll.,trj lirln, Ll;n Eoenria. it''s'r1ir) ll3$ $i venrld in I8"I l;'

Viena. jnsrllellr de roale s!{ rl"lr\ele spiriillhi ljt'eill d' l* 134!-

Pnri i. ]..!ura riisco,;lore 3lr:tlaiolui :'rliscmil al iui F'Dgen Diihfirg' in

l88l. Josef Popper se dc.iarase lor{:l'iauna fara i'ntsiune" Brolura 'tt

249248

tnrrrxlatl Filrsr Bisnwrck und der Antisemiiflk:, din t886" ti rAsPunde lui

Diihring. Josef Popper Feconizeaza lntemeiorea unui stat evreu ca remediu

hpoirva antisemitismului, criticlnd cu o rigoare nemiloase (denrnn de un

anrisemitl) defectele "rasei eueie$i". Pina h sftlitul vi4ii' a ramas

favorabil miqcarii sioniste D?r atirudinile sale $vine t militariste (el'

pacifistul, panizanul aboli.ii serviciului militar obligatoriu) de la lncePutulprimului rrzboi mondial scoses€ri la iveale contadicliile mei identitali

evreieli profund asirnilate Lulrurij germane.

2 turcii $i socialisnul

Pentru a completa lipologia reaclillor intelectiralilor evrei vienezi

asimila(i faF cu antisemitismul, in cadfli cAleia se siiueazA studiile de cazmai detaliate care vor ulma, avem flfi doar Si poate daloria de a menionauna dintre caile cele mai frecvent lmnale de intelectualii revoltali defalimentul politic si social at liberalismului: mitcarea revolulionara socialistaItinerarul lui Viclor Aallers' este deosebjt de rePrezenialiv ln acest sens.Nscut la Praga ln 1852, ele\ l^ SchottenstM a.rior Ei nembrr fondator a1faimosuluj cerc al luj Pemerstorfer, pangetmanist $ wagnetian, autorul'

inpleuna cu Schtjnerer ti Friedjung, al "programului de la Linz" (1882) alpadidului nalional-gemran, pariniele-fondator al miscarii socialiste austriece'

el era lnsufletil inilial de doua Pasjuni: antiliberalismul (care se confunda cuanticapitali$nul) 9i asimilzre la o Kulturrcffi.vat|de ideile lui Wagner Si alelui NieEsche.

Contadi4ine lui Vicror Adler asupn chestiunilor relative la "ptoblemaeweiasct' $i la antisemitism se explica prin redacinile sale intelectuale.Convertit la protestantisrn ln 1878, considefnd asimilarea co&pletn a

evreilor ca perspectiva cea mai de dotit, $i socialismul ca pe un mijloc de a olnlesni, Victor Adler nu rata ocaziile de a tecupera, p€rtru Pmpria i cauza,clnd vorbea de "alianla olriecdva Lueger-Rothschild", cli$eele Populate ale"evreutui lapitalist" duSman al PoPoruld.

Partidul social-democrat austriac suterea de o contradrclie fundamenbh-Nunlnrl considerabil de evrci asimilafi din interiotul instanlelor saledinsuitoare le penBilea a.nlisemililor si vorbeasci despre social-democralieca aespre o'"."spla1ie evreiasca !_.

$i lotuli locmai ace$i conducarorisocial democrali considerau de da.oria lor sa eviG orice declaratie 9i oricea4iune car€ sa-i califice drepi "valeli ai evreilor" (Judenknechte)' dnp|expresia tavorita a antis€mililor, respectind un soi de neutraliraE ln

"problema evreiasca", ti laslnd chestiunea dispariliei spontane aantisemitismului ln voia vremurilor de dupA lncheierba luptei socialiste".Social{emocralia austriaca evita sa ia o pozilie prea.categorich ln cauzelecelebre, de la afacerca Drcyfus la afacerea Hilsocr., Si nu-ti ascundeaosrilitatea fal.a de sioni$r Si fala de toate formele de najronalism eweiesc,taxate de "rruc-burgheze" ti de reaclionale.

Dosarul galitian a facui sa iasi la iveali contradicliile social'democrafiei.Un panid sociafdehocrat galifian tusese lntemeiat Lq 1897". Era condus demilitanti provenind din burghezia evrciasca arimilatl' Unul dintxe ei, MarZetterbaum, explica, lntr-m anicol intitulat "KlassengegensAtze bei denJuden"", ca dutmanii er.reilor erau pe de o parte burghezia evreia$a corupti9i cinica, pe de alta fo4elc obscurantisle ale ortodoxiei, hasidismului Sirenajterii nafionale evreielti. A-i apifl pe euei ca cvrei nu ar fi ar,rl altrezultat decft erac€rbarea antisemitismului, susfinea conducerea partidului.

La Congresului Partidului Social-Democral din 1897, Victor Adler a fostaaacal in acea$e problema de un militant galilian, Jakob Brod Nu tebuia eloare sA-i apere pe €vreii proletari din GaliFa. in loc sA s€ multumeas.a a-idenunta pe evrei ca p€ ni$tf, capiralitti? inFeba el in esenp'. In lucrareafirndamentald a socialistului Otto Bauer despre Dte Nationalidtenfruge unddie Sozialdemokrctien (190?), mai citin ca evreii fomau o "naliue fdlnistoriC', o "cultura ofiliti", care urma o evolufie jnversa tald de c€a acelorlaltor nalionalitili ln ascensiune ale Monarhiei habsburgice Si care nu valntii"zia st dispad la Est, cum disptuus€ deja la Vest.

3 "Evrcul fdrd iruuliti"

Ca {i capitolele umntoarc, aceasta prezentare a situatiei intelectualilore\iei vienezi de la rnscrucea se.olulli nu pretinde s, lntocmeasca un caialogsistematic: un asemenea inventar a. fi cdpdtat flIA ftrdoiali propo4ii imensedatoriia efi€glei variet4i a rcacliilor eucie,:ti ln fqa ,ntisemitismului. Ne-amp.opus mai dcgabi sd ar{gm c, pribu$rea ordinii ljberale, care garantaindividului modalfti$ r4ionale $ previzibile de socializare ti de integraie,obliga fiecare subiect si'ti ia pe cont proFiu noua dezordine culturalA $isociah. Unclc subiectivitid se scufunda pira ating dispemrea aceleijiidischer SelbsthqlS. Pettu'u a-ti salva e.hilibnl propriei personaliliti, fiecaretrebuic sa'ei elaborezc congient, dar $i incon$ieng o sirategie personalr,psihologicl $ intelectuali, pentru a rcu$i reconsEuirea unei identit4i.

ADtis€mitul este ullimul deliniior de certitdini cu privir€ ia idenrfta@aevreiasci. Cit despre inrDlertualul evrcu asimilat, cl pare condanr'tal la

.

250 251

r r t r ix . l i i de . l re! ; r tuf i r r i - " ' l , rda,rr+1 , . - . t t i . . r r )c. l i : r i ' t r r i rnr ' r "

iir.rogrlie tr iivittlie. a.ia.!., t r;ri !l.:Yrl '!!rr'.i|rlir.- plri! n'rli'i lr)l

I-elter uN]r rrd tigidl. .L ir,,: a.rnr In'rrriljr li ,.1t'r.rrninrt C.irr t' !'

DrtJrrar, Irlrjit\r .rra.lenrliliil. elel.nlal? ri. jr'lii ':1xlli {|n.runl : :rtjr o"

Ce x.unr i1. lrlo iA ;nftiiltle! :r,r (!r1m3i re.1r1i i.it. fritrl'ir'rtiiic 'rii'!'r'.e lemri p l i ]a i ic te lur ie.ai i r , . | ' . r ] $ i r : l . i r t r l r inr ! r ise, d.vni B)r i ta ie

A.je.r.*.i desuirsrarJializrt. a r1lei1t,1;{ii olielllrr atittilal iact nir' -'l urJ

Irr,t lir al ,_t'iui :tqn:jod.rmi inirlrbil I lii;.r. irji4rit, oic, 1l d!r.lle. iir

,di..i!;iil. ..{'icii!.. arrJr)!;,.ll iji ktnt ri.lrrr xelini!s:i! dD friY;rir 'uliiiir'11,p l;r,ic ie,.rr{ia ilc;t abCiJtr'-1. ri lr|rril.liul ijr, onftrftbii ne i il i]i]

';1!;.i{rl insuiiri" perunr a .,r(lea prldi idi:nrii::;altri r{rr(1!ti !r'bL1'

'nr'r I sirrl

l i

iigrnuiri! ! llrril rti i"ii';19ii"r1iJerz1

t i ' ' ;

j

I

\ 11r.*1, iniYc tuuurt

li.uri lni\ful ir' llljir) li ]le*i (niritxr in iSdll) apa{nl ,.?l*ia!ji.gr-re*iii

a. ;J.:.i.."ri.'-: "",'il. r^'i,'$i r'" se i'azns.'r pe prosresr! f *i:i-:'ar'rl

, . , 1 , r i : i ; , . i

' . r , ' , , - . - ,

" , . * v ' ' . ^ : ' ' rd '

l <h '

I " r :

l r ' 'P ' r ' '

iL ' r i j " t 'e:e {

illr,,r:rinrri '. c, ri ,,tisir, crel{ini, de rafiunc), qi in acelniii rinp '5r aceri .tr"'

";"i,,-..r.t.'a, r" *i

-" genrranli Bi credeau tih?rnlism Roiutatr s:i tr rr

, , , l . l ; u, . , t . , " r i , . ,nr 'c t , " l - l l t ' r / r r ' . . . . i , r " r ' ! r $u nuf" ' i " ' ' "

, ; , - ; ; ; " . , , .d i at ' : re ' ln

r tv ' | r ' J ' "^"" 'n! : r r ' ! i " I

.,,ri',i *,u".n*, "0,,i

f" a;sda xntiserritisriul ru v' 1n1iJzia sa Cisprri '" '"i.r'i,

)r*a"'u.', r*.Ld !rovr'-telr': PbtLtii mei nn lu^testrn intt-n !''

' ",''"',,ti",i",',"' i"'" ,^t'i"""

'*al'i*"" nni int'-una din (a[ch'i''

t. dit. I'ftt,!. Ar |Jzut un (,n ur( wrszu J: tu r' masn Id 'Lt" $ p'ntru'

' i ' ' , . , , . ' , " \ . \ t ! : ' ' | r 'n doLn i t - '

t ta ' o h?at"

; , , . , : , ' i r ' , ,a. ' , L\" 'n i ' - " t1 " ' l ' s" ,citrrlt v.tturi ih t:insea nreq r":i(:ittd ':ti

14i ttiurne htlr'' zL mlnttttu tni'"i,i'*,'i

i1,'" ir,";,'p,"'i; o" ,'* '"i'' "'i't'i ' a'!:"d'h t t ptutet!':

' , ) .

" " , . ' . , * ' , . ' bu ?? ' i t t :

o ' :L Mt l ' tPtu

tc c odu{u a 'a '

y. i ' ) , . " ," i , , t i " ' ,urvnczt He't ' - Gi ' I 'a t .x '" Firr4 4' . i : : / . ; ; . .'!:.1ern l.,.rtu luhilnile in otdea a'?stt't dnmni I'tintte ei te nunkttaa cttt'tt

ti ,'iit' ,,,;r, ""ptt

**u st''lnr Purta ptin unwlt' 1'" portofaliu nnlislertuL

252 :53

i: lhio?.lan!t^tu:.de

sco.taL p.rohabil iDwt"riit. cute!? tn aceastd epord n-duonentat rat inr,i spre drcpr'". Eduard Herbst, minisEutjustjtjei. Karj Cjska,

111.1 :f", 1., .'.:e. roser unser {; rohann N€pomuk'Berser. mini$ri

oe sraL au,acur pane din mai mullf cabinete guvemamenrale in rimpul ere;11.3i:-Y.llut

pina in r87a Dupa .,itrrngerea de ra sadowa (1867.,.monaflxa habsburgcd parea gaia sa faca .u fu|e unete concesii potirice.Promisiunile netinure h 1848 aveau, se credea, sa devina realitare. ln familia:1l11ll:try*o Freud. ra {i m majorirarea ramitiiior **i.ei *i_ir"",vxrorul era privir.u oDrjminn,

, Y11. l:\' a descris educalia primila de Freud- car€ I aFza .,rrrrcaoua cuuurt.. td ctrepr vobind mai aproap€ de germana Nar!. decl deItaoiua ewerasca veji alta Id tndoiald cu interes cd tael nzu prorcn.aelectiv dimr,.un nzdiu hasidic. Ia nayaea nea. ava patra?ct [r unu d" ani,tat kSatutre sate .u pdminurite Mtalc k diluasera de apr"api douazeci dcan:. An prin.it o edhftlic a! de pqin cvren:rd. tncit asrdzi nu \i,t iAnusufa ta ttks( d.di.atia dum^eavoasid s.rild lard tndaiatd cu titercebraice. Ulterior am arut adesea ocazia sd re?rct o""asta po4iun" di,incultura nEa", ?i va scrie Freud lui A. A. Roback fa ZO i.t uarie fS3O:.:^oiellind

acesr earaj. Manhe Roben susereaza c6 btal lui Freud..indepanaroe uaope pnn brusca sa trecere de Ia o mica comunnare ruala Ia oras, ;asrral-.'ln,: .d.1] iudaism viu penrru a nu deveni a i"su|t p";.i,iJ" a.oezrada( mai. rn vreme ce copiii lui nu ar fi mosrf,niL de la et decil ftu rne derorclor sau cileva a.minuri umijitoare: ei nu nai dispuneau dec de un tr€culmorl de un.viilor nesjSllr. Si de un prezenl und€ rorul trebuja crear,.umr[bare. de eremplu. aminrirea cAciulii cules. din norci, relatal1 int ratma.eutung rntr-o zi. ft ld-thi arate ca vwhurile ncle enu nai bunedectt ale lui, Itatol mi-a powstit umitoarea intthptarc: *Oaara, cfnd erait.intu,-in omlul tn care k-ai naftur, an ieri! i, stradi inn-o linbdrd, bin.moncat tt cu a cat.ua de blaad nau-nould- u" crertin a rreru p. stradd ,iath.f-o brnufd mi-a atuncat cdciula ln nofoi shiSi"d: " Evrcule. foboud Lp: I,:t2r!" -.ti ce-ai fdcut:, _ aMi_an cuteJ cd.iuta,. tdspurls. tata

DetiJacob Freud nu ia dar fiutui sfir o educalie retigioasr", familia Freudrtuna!€se fideli anumiror obiceiud evreiegt. lnr o *i""*" O, fl .*,t.16/r. care pnetenut sAu Efiil Fluss. fnArut Sigmund Frcud povesre$e ca am|erpre|at,. impreun) cu surodte lui, o piesa de tearu cu ocazia sArbaloriirunm, a de bucurie comemodhd eliberaFa evreilor dupa pedepsirea pels€_

cutoruluj lor Hafianr. ln contiruare F eud menlioneaza ca sa$aba.ea Purimcadea de data aceea la 13 martie, ziua idelor lui martie $i a asasinatului luiCezar de care Brutus'. Am putea rcleva o upari eroare\comisa de Freud inlegitud cu calendarul roman. Dar este mai intercsant ti observarn cu cftalib€itate inter?rcieaza Freud un obicei evreiesc, cornpadndul cu istoriaromani, pentru a ajunge la lema care-l pasione^zl revolta iinpotriva tiraniei

ri eliberarea eweilor- De-a hmFrl lntregn sale viefi, se poate observa aceealifibenab creatoare in interptebrea toeudiane a Bibliei 9i \tndiliei eweietti.

Fapt este c, Sigrnund Freud nu pos€da o cultura aprofirndata i,r1 materie deiudaism. Chiar dacd sludiase ebraica $i scripnra la $coala (profesorul sdu deebraicl, Samuel Harunerschlag, devenise unul dintre cei trlai buni prieteni aisei), chiar daci dovedea adesea o farniliarifate remarcabila cu Biblia (darasemenea farniliaritate nu esie un s€mn distinctiv al eveului germ,'],i ez c^-racterizeazA adevnrata c lturd gennnd, de la Goethe la Thornas Mann),Freud treda uneori $i o ignora4a srlrprinzttoarc, precum in scrisoaea din 21septembrie 190? c{txe Martha, unde poveste$€ o vizita ln caucombel€ lhnRoma. notlnd ci a remarcat numeroase rcprezentari ale supottului delumlniri cu tapte brale Si

^d^\t9a "se nuiEgte, cred, me\orulhl", ed.ind \)

asupra nunrelui, $i asupra ortografrei'".AceastA relative "incdlrurn" iudaica a lui Frcud explici poate unele

prejudecAli vizavi de religia e\.reiascA pe carc le lniflnim fi .exGle sale. Cum,observt L6on Poliakov ln bgatura cu Der Mann Moses und die mwth"eistische Religion, interpretarea religiei ancestrale, imperfect cunoscu[e, seresimPa de pe urma defom&ilo. pricinuiie de cultura cregini ambiada,care avea obiceiul de a opune legalismul Si rigoerea Vechiului Testanert'bnnde$i mateme a Noului Testarnent . Doua prejudea4i najore se intflncscconstant sub pana lui F eud: cea dilpa carc iudaismul ar fi "religia tatahi", btimp ce ar exista endirle 'maaiarhale" proprti crc$inismului; ti cea consrind'in a prezcnta iudaismul ca purtdtor al unei exigerte ralionalisre, peatru a lopune tendinl€lor "mistice" ale cte{tinisrnului.

Acesre douA judeca!, asupra cercra vorn avea ocazia sd mai revenim, po!fi luale ln disculie. Putem ln oric€ caz sa notAm o, au un aer de tudcnie crtunele clisee ale artisemitisr'J\rlvi: '"Pentu it@ginaliile cre{tine", sctle Li:$rPoliakov, "evreii deicizi ercu p n excelenld ni$e Pdrinli cruzi ;i inJsnti-cizi "'. La fel, tema "inaptitrdinii spiiitului evreiesc penlru gitdirea misticr"revine in numeroase aatale antiscmite din cpoca modemr, urlde 'spiritularian", germanic tu special, este prczf,,it^t ca nistic ptin erccletrlA.

254 255

a/?dn, i . i r l ! Drci , ide. l ]1 l i , : .u i l t i j r : . r i i , i t in i f . r iJr j r t | , t1 ! :1f1i t , : r rnr . . r .I . i !hr l r r . t i r .ud tn3i r r i i l n i r i t I r l j , r i j i r i ; t j t t isprr . i i j r r l r t . j , - i r f j l i . r iI i i i l r i i i r i . ie r , ; { . i i r f ) r . . , :e i . , ar i r ! : . ' jnr ; i . . ' ' . i t ie:r . j (* t 1, i i i : io j : : j ! ; i r i ; :3 i . l i r : ) , r .1.rnl)r i r l :19t , . rn,

t r , r . , r : in i i ; . f _;r i r a. .e { j { , .a t r r ! : : ! , i L,r l l \ t .f i i . l i r i r t is \ . ;n . r i r r i - r i : _:rrrJt : r lF j .1; l tL j

i r r { ! l i r . . , r i t l ] . r r jar , , lt i 'or ; i 'a i : t i r lo ! . r l i : r i : ! r . i ; ; ! r \ i | i Nrrrgr . ; t t r i r r f i . i r , i i d i . ; . ! ! j nrr t ; , ,_' ! r l r rs i ; i i r . : t : i I I 1, . r . L I i r r : . ' : i . r . , . r . t . ; r - - f ! r r

. . j j i3tndnr i . ! r r r2r . i ' . r ' . : , i ,

; i , lLr . : r i r ! , , , l : ; ; t , \ r i r . . i : : , . ! : t - t ) l l l i de. i i r i "d,r l , , i - - ee: r , l r t r r i , r \ i r , ! . i . r i i , : . .; r . t i - ' { : . . t ! ; : r t i l r r . r i j l i . : l rDi . i i : rLralr , , f . i : r : i . ,o i . r i r i i , . j ; r i . ; i i , , j r . r l : l

, idf , : , , r ,n1i . i i t i . : r i i r i . i r ! r l i ] Si l r r ;d: . rut . j r tu r ! i , r l t de!n ; r i , i . i5r i rd. t )! t ,s l l l r l i rn i : r : ! .1 i i , r r , rn: i ,1,D!. t$ i .a. i i . r r rote,r J] i : I t | l l : . . , : i ! r .N,r t lt g; j i r s i j i .d:1*,r . ; .1: n l i rn l i i i U. i , ; : : i : dfr i t t i .dp. i i r r s; rstJr i !nnl3ri:: i! r,!i {r;l:ir, fi i; li.araullr tir+!,, I Jrl{ .i, iradr. r,.llro?r.]i .r1i.' ii. i.:fsu!, ll;i, t!.iir n:rtt! J,e Sojo.)j. Lii,.i,irt pri,r nr.a,,it r.l ; i l-ii,uj.. i . r iot , re i r i r i t j r l .$ unui : rdr t i r le i . isr ; r i j i ta in iu i : :a! t , r t t i , , ; . : t ! i ., i .17 t1 ' . r , i1 ' ) i . i . se rr ,nenir t ( i ly ; { , )sr j i r t r r . $t lot e l r is r , . r ! r

.a, i r

I 4t . . , . : . . ! - . ,4. . I . t . t t . . . . . ; t , . : .

t r t iut a? .1) i .6r , i , , t i i \ . . ln inedd.t ia. t rLt t t ra l t tor t , tu! t r ! t : , : tu! . tLi .i !::.i, t !,r tt rrt.r i:d.:i,1;.r:tL?:iirrt :,.!titt?)oh:ti ttrhtli!,:.!1!t, irrL\autr stl h!t \! itrtt('ddii .

2 le 'a. l4,r i , i . '1 i . : r0 ' : , - i ic t . !

In 1. "i!1 r.it, F:ihe tht Nrtlt!;sti|tt\! aLj d.t Abrt i:;,.):;tiraai i):tiin'ra.i. r9:rai..:ift!!iti :1r; Rrmir ltou:ind, tjr..)it .!o.t lrn dnu:]rrr.,.e Irniri i'rnri|.r de lr"r.ds f:rr! x sr |]:lm;;r l, t:rtfrrr :

,l..tLit ;t..t:-): i.tLtltt

ri l\!;t.litlrit !\' ! t( ]|: lat,i.tlit,! td:1. bt&t;tr: (1. r.Llib,i.i rtatlttu: lhit1r r'rti!1!\t /e irbrare '' ltl:.rio! 8:rzissrtrlrerl dc |tiljt it).irtl, a iiiL,r' . u:rCe i. r:rlede.lj orsoii t Si ,-iilfal.jiliin.-':. ,lir| nrenerl .. l;tlniril lri J.tf{,b }f,J:t .u.rris. 4':Ja tr n, dlpen,i r,,ihs.nlnar rrnrj sc.jri si ,rulrtrnJ. La r.jslcreir jui :i,c!do.. ?, tf6t, jx ii;r !:tav:x slar!), .il lI ilra:t in ale reji:jci, iira!|Ji in ir.,ljlrtja si ActIljxr:t i.cr lti,a. h'da;rnul s.u rr df'rr:.!

'.u j!jj1r{.,:etl .: t.h}clil'. rjldrferz.

clerrirrul i:vfeu )sinr;)r!. n r.rin .o Dionsl, rnltnlr€ d-- irnili..,..

l:rrrit;? lierrl rlrnis$. credinciorsj i';ltu:ji|Itlji ev.ei.tii. irc.r.n1indr?grle1 sinagog;i d( la iirirli, cetehrjld :a drnicltil lfincipltele sarbnrorirelilrio:|!€. Dar nu !. r€.rocrru inlerd4ii;e ilJrernare decir alri,:.i cind

lionic!: gi.,1iJn l-cat I le.r.l. dh Senllni, sh1onii, ver*a i:l vi::iti. Tho'icrUc.zl lirbilorise. ll.eur$ rilajolilaie.. '"ineliler evr.i 4rn llrediul si Sa;-Mitzrrh l|a;:, :jl tiiiiii; sa, srr nrr]lrlli:, rin1lrltl, rlollln$arc'r\. ln .rzul;;milrei ri"rzi,.: ii 4l leilliiji i i:r.xd se pul.r Yrfhi d. "iudairalr'

" . ' - /Lr l r , r . , .1ry . , l l : 1r .ijr :1,13,.rac.b ilerTl 1r r.rir.a::i.,'i1 c|;llrrl Bij/s.i dr l:r Vjlna. ia .lrij:

unliiofi ra .eu$ oi r.::u.er.rrL.r: . riur:1iir pra:il).rI. Vo.rLia :jtertrrl .t iriTiircdor lierzl s. rlinnA l. iint|unri, r:rs1Jn.i !.,hrma gen.aiogica a$r .1.5 c dfs.fiiri dc -iri.1ir Zr!.i. ':, !)!,ia.!.eki\i, dtpiraji4 tLt I'ag;!|. i!eFi;ire.t .lipi Ll.ua, el rutt tr(; #.|(1iiri i\tt I n.:eldti lirri::!; li lncnn:in pu?rni.ii. 4;iia.*ii ji;' lni Wii,t dirt)uti i pih h.ircii., !.itlittl.,I/ar.iL. ;t.sDere a:. trtntll.t ,it iiu i,lnhtitllet m LoJ RotlttthiiC zt.:,),n!loit)!. ur y|'.tl)r.g tsirrit: l? irt!;. uii a lsij t:! Jin,loi, m.\atrMI pa?t. ?;t)ti du ,^ :ul\a .1. tu:ltasi irtitirili i|-..j1.;ti fia ,i! a,;t t:ilrett i. nt .:eea ..:a it::tusktj :,l.tta1rl,,lt :.,.u lon\lj di 1 r:it?4te balt. li pnate fi ii'$.::r. i!t!' !. .\i1 js-:t l:l::i \r.;.,tt tti':4i;. ;e a !.ar't. i.:it:t'ut! /efd,tiu .t.P; t l t tut l . l . . ' : . t t : t ! .st . re.ni ' . r t t : i t ! . : i i . t jL n 3t t r r l . ; ) i t : ! t - t t t r th ik: ! t ! -

i)rit.ii i,ri,r; r: riri flrnd.'r i,,r:rl ii, litcrn!urll :r!:ilr tr.;!ridri. ierLlr .]

!pt j r r . , i , .n i , : .1, . la . r l r r ru ! . r rL ' ! l : ' ' ,1 l ] i ! !au.r i ) ] ?r , : t l4 l f ccrc t i re. . i rii:.]:n. f.,J!i")s d3illiiii i)'-i, . UlU:! i?:.n,r.r!i.. lierr'enrrazr ii..!i jtrntesri!n !:i,, lrrrli. tii,ani:.litL.\ r.ltn+rtsttttt). .el !!!i s:rrn]rn {li :lir!i1xiiil. ii!. in{ilr 1nL :r..r!rda. CJ .atir.rla ui:!,a!, rndr tre.,r1r|}dr$'r;jc inr.:illirr tirj3.;i} Evr.i,l: iardjie l-r.mi tn irl]rxa.ic ls'?3. d r.',r1oartea sorei iur 'l hrodor. L,^Llirc. lullr-t fd,\ilia IIc,z: lJnfiseire Btrdapesir! lisi iflsralclt:a ja \ierra. ln r:.{nna aruloi 1878, lhcodor lierzl !e hscrif;;)a'.rrllat:a de drepr a {Jnilersit:l1ii din V;e.a-

a Frcxd, ortisemitismul y nict.tschean ltaul '

Freud scria tu l9:.5, ln .rdobirijrafir sa: Uni'le^iktfta u,tu a inna( in1E73, tnL'a ddus n6i irnii citera i de.qlii. An lrft kni ales ftinx detrciude&t'1 dupil .art tr.b i.t sat nrd si:nt i4e"i<, ti tutin d! ac?st popor

!1entru cLi .ttrh 1rreu. Am rexpitts tat,l8.ric primul punct. Nu an inrcle!nici.datd d.: ce dr fr

'rcbuir sd k)qes. de .igined m sliu, cuut ircepea sd v

.tpunri, d. rasd ned. Cit lerprc apdrletenla la &t unitats de ,edh, qtr.re unlat tu ea fafi tu]ri rc8rete. lmi spuneam d trcbuie sil eiee, pentr un

nahorator .elos. un nic loc in sinul ,Mnitdlii, chidr I in tipsa uh.i

' ' ' i l

251

i ' .1

atenvnea inreBimentdri. Dar o conreci4A inpoiantd pentu yiitorul acestorprine inp.esii de la unit'ersitate a fost familiarizarca nea .impurie cudestinal de !1 mn ri ua in opoz4ie fi de a fr pus Ia stilpul inJamiei de cdtrednajontatea conpqctd'. AstJel s-a implinit tn nine o onune independenld d.

D€ceptia tr€buie s, fi fosr cu atft mai d ri penr.u tindrul Freud cu cft sesimtea spoflan lnclinat, precum majoritatea studenlilor evrei, spre mi$careanalionalistA gelrDani. Faptul transparc cu claritare ?n frdundeulung, in "!;srtlcontelui de Thun": "Muline. Adunarc de uae4i. Ufi conte (Thun sauTade)votuette. In,,itat sd iputa ceya despre ge ldni, declard cu un Bestsarcartic ad podbalul elte Jloarca k)r preferutd $i-gi pune apoi la butonierdcera asemdndtor cu o hunzi fetenind, Ia drept ltarhihd un lchelet de hu'\zdfefenigd. Md infwii, md inlnii ptin umare, nnf:ndu-tul in acelati dt p destarea hea de spiri"^. Pntin ma; depane. Freud insistl qi precizeaza: "in visnn ni de prcpriile nele opinii de nalionalist genan'a'.

S a stabilit cA Freud aderase l^ Lesewrcin der dedschen StudentenWiens,de la intrarea sa la Universitate in 1873, plna h dizolvarea acesreia, tu 1878"_Freud se gasea tu aceasta asociatie de srudenti alaruri de Vicror Adler,viitorul fef al social democraliei austriece, iar acesra din trme aDa.e in ,.visul

contelui Thtm-. inca de la finele anilor 1870, a.nrisemilii se sdfiiau, cu unsucces cresclnd, sA "stranguleze" LeseyerciL Acest^ era climarul caredomnea la Universitatea din Viena in timpul studiilor lui Sigmmd Freud. Selr4elege lesne "via decepfie" pe care i a inspirar-o deriva antisemiri ami$cirii national getmane la care se raliase sponran.

Fuses. oare Freud prezent la ieuniunea lni kselerein in ziua in careFranz Brentano, ln ianuarie 1874, prezenrase conferinla sa patial dirijaltlrnpotriva lui Nietzsche $i consacrate aperArii rationalismului $iintific? inorioe caz se $ie ce in acea vreme urma cusurile lui Brentano cu cea maimarc fervoare, dupi cum o dovedesc s.risorile sale cefe Edtard Silbers€inr.Brentano a alut o influenla durabili asupra lui Freud: nu de la et a tnvafaioare Freud cn psihologia nu purea sa se lipseasca de "perceplia iftema,,,posibiln dabrit6 memoriei, 9i c, ea se colldmnna la e9€c dace voia sa selntemeieze doar p€ frziologie?" Dar influenla lui Brentno asupra lui Freud afosl tn', indoiala qi mai profundi- Probabil ci ea a contribuii ta a I indepnnade WeltanschauunS-\tl "nietzcheist', convinglndu I de necesitatea unei

" isscns.ha I ti h" w.ttau fi a,suf 8".

Tinlnd cont de atmosfera care dohnea ln siati lli kseyerein der deut-schen Stu.denftn Mars, s-ar putea crede ca Freud a auzir foarte devreme

258

vorbindu-se de Nietzsche: ll cunogea bine pe Siegfried Lipiner, deexemph:6. Relicenlele tuereu vii ale lui Freud la adresa lui Nietzsche dateazidin aceasu epocal ele se exptica. pe de o paft. prin innuenla lui Brentano:_.dar fala indoiala qi prin nelnlelegerile c! privire. la relafiile dintre"nietzscheism" (care reprezint, o urlgarizare, chiar o deforrnate a IuiNietzsche) $i iudaisrn.

Majoritatea tineritor evrei vienezi adrnhalori ai lui Nietzsche, lncepfrd cuLipiner insu{i, suferea de o violent, criza a identitilii evreielti. Pentru ei'nietzs€h€ismul" se alitura wagnerismului. Cln4 ln decembrie 1883, apoi lnrimpul pdrnelor tr€i luni ale anului 1884, Josef Paneth, prietenul lui Freu4 flvizireaza pe Nietzsche!, cei doi barbali vorbesc lndelung des?re iudaism-Paneth trjmile fariliei sale info.malii foarte lini$itoare: nu, Nietzsche nuene defel antisemit. '" Dar Franz Overb€ck noteaza tr amintirile sale, dupe cea inshtat asupra simpatiei spontane pe care Nielzsche o simlea pentru Paneth:"Nietzsche a Jost un feroce du.ynn al antisenitisnului [...]. Cu toate aces-tea, cind se erprina incer, junzcdlile sale aupra elreilo. sint nult ntai duredeci, tot ce spun antisemilii. Anti-crc{tinismul lui este eseqialmente inteme-iat pe anti semit i sm' oo.

O as€menea maftude relanseaze discufia asupra relaliilor complexe dinteNietzsche Si evrel. Ne vom mulFmi aici sE sugednn ctr sentimentul rmei"incompalibifitnfi" adlnci l,'rtre afimarea unei identit4i eweiesti $i adeziuneaIa nietzscheanism a putul influeDja pozilia lui fteud fag de ginditorul penrrucare sirnlea, dupd propria-i formula, un marc interes, dar pe care pretindea lnacela$i limp a nul dmoa$le'' ; a nu

'.ezr sn cuno$ti ar fi f^r, tudoiald expresia

sub $ocul antisemilisDului, studenol signund Frcud tece prinlr-o fazade protundi descurajare politicat "Am cdzut atit de jos tn ce pri)e€te politica,inctt nu pot nici nacar ld nai spun cd a{ Awa rrco opinie", scie el (la 7nartie 1875) pne&nului snu Silberstein, care-i vorbea despre prietenii srisocial{emocr4i, ti adauga ln ace€asi sffisoare: "Mi-ar place sd gtiu dacdsoci.tl-dEthDoalii tdi stnt re1)oh4io a $i pe krev/l frksoJic {i rcli9ins; cred.cd atitudinea tn aceasad priri4n penhite nni bihe ca oicare altu id-Ii daiteann dacd t:aracterul tor.te cu adcvaruI radrcat in prolunzin'. r'. Acesredocumcnte confirmi feri putinta de firdoiala teza lui Schorske": deceplonatde acfi$ea politici, Sigmmd Freud va gesi alte mijloace pentu a lncheiasocotelile cu o societate carc le contesb evreilor locul lor, mijloacele tiiinleiqi ale glndirii "radicale"-

J

.t IItrzl,t)agneristt4!. prittrc']ntt!.Itil

in roamra uuhi 187!. .ird il; i!..1'i: sr rilf dr 4i?rL. Theodor Iir -ljilnpatjzesi nai iJrtil c! lni\L:lre ii!,nn,rti!{ gena?na. i; jdt t, dr.i i;,.otroiaria rldeutexfrl 4lai,:r. urn* ,jonirit ri.ill,'si:i p.|lr::eill,ini:i, tii".€nerifii. ll.rzl s. tiei,ioe si li:niiiiionez.i dir, ,11r,,:r ln iSll:1. !n ulllj'.i i ; l jors, j i sa.b '1,cr . i ; . , t1^ ; : !1r 11: l i , , r l i ! : l : i : l , ie |$r i )o.di i ie s1o! i .n l , j r jr,3.,tjilnn!t'iic. ii.rrr'! r I !$!gra pe ai(:h,1rd ?r!ftr- nll]|i l! V(.DeLi! ;,. I :i;,lxft.ie r*..CQ'. ir iurlrel. .4i.r;.i. .rrr r.r.l.ci,r ,r!:.1ncnir. ! itr{rr'rrl I:1-\l

frorlur4riie un ltie.arr e.ian;rd rlr,ra.ea iJ rir":ji !l :le.lrlrr a f|;irL'riiiri!ar: dr,e t]!r, morarir,i irxl,:,llric;.L .e re i r iliias eri.,lrdeiea :ilnr r,riv.isitrlea dir Viersr'

i r , . i , l in ietnr:rruJ . . i l l j ; i ! , r8 l l l l i . . . r l r 1;r s, i1 i . ) \ .a i .a Li t . . , " frnlfo{iDlesi 1n stardleir ltl11. $r rni.o; .nll]lnn r:lEria r.1i't'. .i,;xr.o,iveftili,rir i'itcan r, !+-Lni,ier?ir fi 8:fulri, ...t. 1 :,(, rJ,icr:)i.i. :,1..;ii nr trnu!;lj..:por,lfel. Httli.,:atr {

'rr!s3 de lx,,:l,ri; ,r! iicr.eai'r '!t,j)\\tt ih!r,t :3

iittrl t.t) a t!j!r ;1!,lnfosnil,l€.. targnrl,r -.ru.j(rti,rrl. }l v.eriii, ru slsl tlit'ai rij:ri" {r.I,rlr3r). J,fn:ftr! irltim :r! lri '{irsr&1 tl*Lt poaia1n:p1.1!1r ar i f t : r jsr lu l iu | ] r r iu! . i . l ! . i d, . i . l f , i - | t r .at . ' ln:r , . l i . , <t j r .:i.ai r*r'ici.. Ni.iaer ti di t,:t!t.,!yttat", *..e.t ti'tuit litl] ,1.-'r(.it!< '

' t 'o . \ . : : J! ; . \ . | . i - , ' , ia:

L:

'i jiNad: i:.)idre r.riain,!i u/.uaulte

P.nlru Frewi. .. i' i,el:l ,r !l.r"l. ioi.'!j pr!ro.?1 rc ;r.ii.remiti:jr:,'rl ilidrra:iz trxireisitaL in,rra.i o i.mnili.ral(: 3l]!ln,r. :il nE?r:iiuie til:ii;r:!!tr.acldzjiiilor si(iale ;r lroiili.. ll. l:i:erii;sn luj ai pe.s.sreJ-!:i nrii d .dri. i . r rm"1,. . . - ,n. ' r : . , . : r ' . ' r ' t 'Lr t ; I r ,or , l . '1 , ' , t . J . . I . ' ru: , .&r'ptl .eiilr dori deoeri; C;l|e .,iil t38{} 190ti. c:"f r:.ceC !. bl:.a:e."i|'.ftti Trau!ruledux4 ! ?rrelieierer psihanaiiifi, Siglnulid Freulj ie red.olli8:rt si Si redefiileas.r identilatea Lli: e\ae! aeri]l! i1 .onlormilrre crjiaUment i. a.um evid.n., al idealagiei adimilalionisri jib3rrle.

O anurne lentalie pare de arun lnainle dcllnhi\: er.k$i1i cea aconYersiunii. Freud trie ci rcea.stA soluli. f,rcih, chiar ldj:i. nu mi serve{te l,ntJ 'e lucru de crnJ anr is.mi l i i ndl lg.m.dic i Jr ' r retur s i \ r i . pe rrdur j !Vienei sloganul rasisl: tvas dtr Jude tlaabt. i""t einarl?i. ln dEr I.tsse LieEt

,i. ::ttu)?,1,.r.; lllr..sl..I2ti ilt ft.rcie e\r. t, loftdrt.l este tu.la iuii "

luri t:rzN. il r:t siatui pe Mnx GtrI, ll!:il tritrruhl siu pacieni "ndlul

H :r'-. ,ii ilrf ;i loltzi i-r'rl. {:i,tt iik: ee;! i a hnt r:lrr ". loveslc$e Ni4x firat

''nrt.1:f i:t::.;\n d4.tj t\t .1t(.ur 'J.li!ft' 4r .'l DtuL(. lx 4jnJ''tt t '!!.)

t;!.. 1ii i.. i :it it 'x'i

.tttu.1 duli r/zt:!4/: crclinti !7r(ui n-a sjdt\r fi

nu ln. .'r4: ri)dt:n n-l lli\uti |r' liul Atm/ttctll:$;i sd t:ttat.r, rQ r ('t!1:

*r t,^. tt.(:! a: r!i; liplli ,i. .cei. 3!!.t. 4. 1tt.:Nt€ l..rtt iMn ttu 1' r'

' ) : ! t . , : i t t . . t : t r . t / t t r ru t , i t . . tur ! . . , : t t t t r tct \ l : t t . .bt t ; ( ta 1k, : t t t .4: h ' :

t l t j t t , i ! : t j ! . t .n . i t v 1zrL, l t : . , : i . Fntrr . . t2t t i t rpt i : . Nu- l l i l t i l i .n:

:r, t: r!\n\tt.t !r t3te, rir.r i ii.rit ir.zr, hi E.iest lone!, irn Intud n! ': ;l

tl,:liirl {riljl 1] iin.}ra daln !{ *. ci}it a'!r14sri la plnrellaJrrJ]!. din |or'lJ

.i;ire. lsLrta! 'r ".:t1tin lie ttr!:r.Ltt tt! ..';i1a1!.:a'e ..i( t.4i1tlri,i er.ti.lt! rlt', , - / : i r f i ) . r , r" ' ! ! !J3r1t . ! :1sr l ) r j ie, . l i r r l^1au. ls i \ r : i , 'c i l r i r ' ln:r i r lP; t r l . ' .

.:one. s!ri.1.rr!! ci |it!]d nL iLr.x,' rii'l$d;i\ ir 3elts ;lo.;rl'i id..'

ii r,,,:ca]ji,:i..;ce. l:r.tril inv)ia, sii tisir;i:|d;. d.tr:tti irrobl.'ie ,

1f4.1:rtniLrr !.;:.: iril{rnaii.:loili:tra Lia'.trrie rfurli$t j€n"t ur erfo'l

"i.r:,,;, djr !r,:,| :Jrt rr i,lsri:rr,&ri 1r/tin'1ai: !ir;l.r uji:rril. pnsi lrrl{r :ititnli$

,le,irxri Cr .riiii& lt ,rilii.nxie.:rt D. t)ni: dlr i l)ie le,.l're !{i"'{;,r:i'r' in

r|cir,. rt 1'.iij;,1.1:" rili lilel rxri rr!1,.,:,,ri.a ,e cYre, .tt lc rr i'11:oratrtrl{i i

,l.r,i;lrircr. ;;rr liiJ]]rli,.rlea gel-1rlalr;i. .er :4n.'aie .'.reul t?lrti pri*j (l

i.,rfrl !t';n.'.!iu; nr fi r..b!l .n :je srlr]|r iturl;n:1. re iile re:uzata evreilof d:)

l;ri)r. r I ,aiizllr '!j lui Ffe!'t ii;r illli* a iu,tl niatcal d{: lm rf,crd$:

itl.1rioi rlerei:it t()Ltl$r::,.i tni:mni ii:,,rlc nsnil trjr)isiru de iiz-l{ri- ir

,'!',r,; rre: r.:;rtlir ia .rr: F end f,''er. lnvlr?i, ]r|r!rfirrui firii'i d' h'i).ir'::1,, I i;.s!:i! tur:ni,lri)ila is\,.Ei ti tarc frr:'.c"ii rtr i/of idli.r:i3 sit .'

i .:..ir|::: :.,i rn aijiuf a:fFui i I 1.',r3i; il'rnia ci rrti si s;'!1er inrti;..l. rl.!il; f

;,n; :iirr:jr. r,i., arlri..id{:, :i ':,:,1" ir ri.'1i3o:i!er'.;rr' solli i, l!1 '::1:i

..iltlrl .1:r:irrrrilrri, Fierxl r.l:t,::i tlrinlloill cotr,.il:nn!: Irl;r&rrr?':

.r,,..rtdtli |,ji sitt l,tti.t!!$a jt\,1. tr."iitilt: Drnru $ iin! mit\:i\.l!t 1e ij)

trire dr.; .r,1 t.:nan t tat. ntt :r;tdtii d. r:rhii rttN1. tn'L teluLT'

iiilrge :jylvenr. Vicie.L. r'nl| !n inj.r"ir din 1920. .?laltoa :|:e3:irilj.lniiutl a tni F:'od .a{e reztrnra intrca!tr lrobleftni I'inhc wa r3t.

tctlr1ltrt . tiluln ,E!t, tdtfi.ilile n!4e :itli Eer&nne. l4a t:onsi.ieram 8.t',Lt . t j t r .Jc d?' : t tL. t1t t" :

.ktilii,v anti:|:n'te in Gct'rania $ t,! Aultrin Scnenn. be 4tun i incoa&

au nn nai nliJer EerM'1. Prckr 5a sput cd sint crleL ^"

260 26r

Freud plnxegte "decizia" de a nu mai lncerca sI fie altceva decit evreu, tnlimpul anilor grei care se scurg inrre sligitul studiilor sale univedrare aihremeierea psihanalize;, prin ceea ce Mrihe Robqt a denumir o anume"izola.e sociald'"'. "Frcud arf putut leqa pieten[i cu unul din qcei crc€tiniliberali, poate pt4in nun4 o$i, dar curajag, dtLthwni dectarai ai dezor-dinilor antitctnie t...1 ti, la unna umelor, i ic nu-l obliga sd-{i ateagdsolia tocn4i dintia fanilie cunoscutA pentu ortodoxia ei, mindrd de"inlelepii> ei ti de trecutui snu. Dar tn chip eyident, le siryea bine printre aiMi'-. Cei mai buni pdeteni din acei ani stm sarduel Hammerschlag, JosefBrcuer sau Wilhelm Fliess.

ln 189?, aderd la seqimea vienezA a asociafiei evrcietti B'bai B'rirh.Trcize€i de ani mai tfziu, in 1926, le va scrie membrilor Asociafiei penru alc dullulr}i ci l-au s6{tdtorit cu ocazia celei de-a qaptez.rea aniversari,iimintindu-$i de propria stare de spirir din 1897 "t...1 Md infean tndaraleqii, re.tpins d.e tMrd lumea. Ace.a\td izolare a ldcut sd se nascd in ninedorinta tnfldc&atd de a descaperi un cerc de oaneni ete;i, cu spirit elevat,care ar fi yrut sd md prineascd cu prietenie, tn ciu.da te zitdlit mete. Mi s-atennalat Asocialia dunnea\rostA ca Jiind locd unde ag li putut tnt ni astJetdz pefxoane. Faptul cd eruli errei nu putea dec sA-ni conlind, cdci eui6umi eratn eyreu, ti dintotdeautu mi s-a ptuut nu nwrui nedahtl, dln ;i dzadreptul absurd sd ne| acesrlApr'i'. Cercetarile tui Demis B. Klein au aratatcA, mai ales din 1897 plnA ir 1902, Freud a panicipat foarre activ tareuniunile asociatiei, prezenlind nuheroas€ conferinte, animind o serie dedisculii ii rccrutindu-ti primii discipoli"'.

2 - Freud inryotri% rcliqiei

Atasamentul la mediul social $i cultural ereiesc esre 1tsa fusotia de ocon$antt ostilitate fatA de odce rcligie, inclusiv faF de iudaisn. MrrrheRoben comenteaza ?i ufiDdtorii termeni scrisoarea din 23 iulie 1882, mdeFreud li povestette .logodnic€i sale intfloirea cu un bArtn fabricant de hAde,evIeu din Hambuxg, credincios invAlififii lui Isaac B€mays, fost Sef spiritualal conunitaFi evreiesti din Hamburg g tlunicul Marrhelt "Din cauzo iluzieiIa a cdrei soh,are contribuie , Haskala nu m.ritd sd Jie aptudtd nai mult ctectloicare ahd tentatiyd nndernn de rctntincrie a prci$oriei gtndirii (tn attdParte, Frcud w spune cd pihd ti bdttnul catehism est. de preferat uaoraienznea tncercbi de mode izarc)i dat tn nsura in carc pretind. a faceloc <exigenlelbr tot mai nu ale logicij>, ea prcEdte{te venirea ceului

nostru, ln\osulr, singura divinitate odreia ikrentatorul psihanalizei podte 6i.lred s.i i se setifce, tn schinbul uhei seri.nse speranfe de pro|tes'r'-

La Scoala lui Briicke ii a lui M€ynert, Freud devenise un om de laborator

Si de cercetare, un pozitivist convins, a ctuui ttiinle (jne locul rcligiei. Fadlndoiala ce aici trebuie sa cauum adevarala "nalionaliiate" a celui care nuvoia sa fie "nici germai\ nici ausriac": evteul Freud s-a asimilat lnromDnitatea transnalionalA a ralionalitAlii. Evreu, se situeaza tu margineaoricarei natiuni, - cerce$ior, este ceufean al Iumii $iinlilice. "Izolarca" sasocjala !i politici esle cornpensati ln realitate prin apaltenenfa intelecruall laniversatitatea Logosului. D\i aceasti pelspectivi, "asimilaret' lui Freud

capile sensul profund al oricerei asimil&i a intetectualilor evrei din hmeagermana, tuc€plnd cu Moses Mendelssohn, cun a ardtat cu limp€zimcHannah Arendl ln es€ul desFe 'Aulklarun| nnd l defiidge"*: seDsul rneiasimilari l, edca ti la episremologra Lminilor.

Peler Gay a insistat indelung arupra aspecaului anGreligios, chie''vohairian", al pozitiilor intelectuale ale lui Frcu4 pentru a ajunge laconcluzia ca, daci i,'r cazul lui s a produs o identificare cu iudaismul, ea a.cdpftat o forma "aSrsriv secutarizatd'"'. Aceast4 "agresivitale" se concen-Feaze ln special lmpotriva a tot ce€a ce, ln religie, iine de Lational, miraco'lsau dogmtr De la studiile asupra isteriei (pe care lrcu4 dupd modelul lu;Charcot, o interpreteaza ca pe o explicalie a miacolelor !i a accesetrormistice), pina la ultima sa cane despre Mois€, }figsat ca "omul Mois€",psihanaliza ti va prop ne, ori de cite ori se va ivi ocazia, si "demistficd'credmtele rel'gioare.

Dislantarea fat, de religie se transfoma la Freud lnlr-o adevArat, alergiecind este vorba de riiuri 9i relebrAri. in 1884, dupt ce a asisiai Ia sinagogd la,ctu o a prietnului sAu Paneth cu Sophie Schwab, exprirna, scrie ErnestIones, "intr"o scrisoare de visprczece pagini cate Ma ha (din 16 nuj1884) intreasa aversiune pe care aceastd ctremonie i-o inspiraie, descriin'du i cu u irdhie nat4toasa bak neplacutele denlii {. Freud cntict c! fcrocirate in scnedle sale religia ca Biserice, ritualurile Si clerul. Asdel, in D?rMann Moses urd die nonofieistische Religion, Freud pune in Paralel clerulprimilor evrei cu "oamenii lui Moise": "[...] Preolii 4u alut dtept sarcihnp rcipald dezroltarea $i supruregherca rilualului, Si, in plus, pdstrcrcaSfrntelor Scripturi i folosirca b d.upd plopriile inteklii. Dar ce at,cc|aerau sacifciile €i cercnohialul, tn esenla lor, decit agi. li vrAiibTi., toc'nai acele practici pe care lnvdldtura anticd a lut Moise l. resp;n:.sc din cd'

262263

pu.l laculuil .Atunci s-au ridi&t din tnijtadtt prprrutt!) !. .l ptufeiii..s . ))&,\

rcirgia 'lumina&" dupt Moise (crnside.ar sraniJ$l spiriluit al Haskilei hjisaac lremay, ii inspt! respecr lui F.e:rd. L schjmt r;tud;e ti doEnele iifelujnA 1n cei maii,:atr il.ad.

A.,eas!i tri\il1nra tundatnemala a g-rndirii tui Freui] iragitizeazi piui t,forlresuft suNele.ale v:id tn lradjlia m;slica evreialca,,sau ix Tatmud .lursa_ de inspi.ate)' I€r1ru psitanatizr,.'i_ O scriso3re iJin j9i0, scrisd {teFirud ca.istuns mui sruderr e\rcu. A. Urujdnow, esle re.reldtoafe in icesllcns At.nlia kd a hll atter& anrlsti de ultete .bs.nalrr din Tat trCp' ' t ur t t v i " j , ,o, . ,n1", ; , ' ,o u.-a1.,r L.eJ t , ! rJntt tc\ .aluneo . i \ . t -. , t

'n i t t mai t . rd , r rdoidrd f - i ,eper ed. de t ic.drc drr iruzania.a.ti rte.igrrd, a nralogiilor inre cultlre docrrirl , rladiriei clreie$i fic.lar!, asiect al Leoiej psil ulitice nu consriruie cea nai brDri cale de;labili o ielal;e imre id4nrjraren ev.eiascr a iui Freud ri gen.z:r psihanatizejln ce ne p.ivet1e, freferAm rneioda crre coosu i. I i, in cc nrcd'i:dniiatea' iui Frer.i, il4ereasaL firi ni.i o reterinli ia areo deflrnile srrflr . i ; t Jrn | ,dent i t r . i - vre\ .1 i . d. : . t ru-c,dl .orr .urh, iFL,c: .F r te cr , i l : : r .qr i . t recutn r i Jpt , rn i te sr te ln eiF, n,dle.

:t Her?!, d? ia 6nii.r. la sionis.rl

laLiJaJ fterd t6raNrs" Stett ul din Gati!;a in jr!ruI anitor n,1:l penrru a silm$alr ir1 Moraria. tr treiberg, inaim. d, a se slabiti la Leipztg, apoi laviena in 1359, ih cffrierui Lec,poldsrad ruride s€ iegrLpau euell. uneo cciIfti ttrfin instririli, reoent inigrali; da: nu rcbuie si confundiln Leopotdslattl. ln .1o, . J Ctnndl- tur . arc e !e ) , / , r j r : un a,ond,sUrrt hurF:. , . . . .u!anrcrul f ro letal r l aronJLrnenrutm tr J!r , .e.ojut dtXX rcJ, .

Ior in Leopoldsladr se inslale^zn Ei f.nl;ija ilerzl tr) t8i8. T]tit, dupe cese ruineaza in 1873. lncepe o nour cariera de agenr de sclimb h Bursa djnViena. D^r l,rrdacinarea rtnirului Herzl in rradiga elrsiasci esre Si marf .d8; l r rn. : d. . r r , jJ a lu, s i i ,o lund Frpud. i r . o iF;r , j ra . r ,pn . i . . r rJJ,r-r , .nr : i ' i rur ' r ' tox:4J.{ t i nrrr ro. t r (c i , , : asirnr lare ,a tL {ut ,urd }r t rnalronalrrarea gennmn este mai exclusivr De aceea ..anii de ucenicie,, ;i tujThcodor llerzl, de ta in1rn ea sa la univershare h 1878 plra I:r "corr

l* ' i , *" ' , . io rsu dul t8a5 no J rnp.enra un,- , "n! , r , i . j , schnnhr i

bnrste. nccu,o\ure de Lre| |J in a.-e, ]sr |ef lud, t r .rn !mput ace$or ani ThFodor l tepl e/ i r " n, ! re aDUj rdenr i ra l r cap

corcspund unor opruni siraregice pe calea rerrirei. prin $udiile sale d; drepl

pare destinat sa devina avocat sau om politic; ,va avea constant rulcornportament "juridic", chiar Si in scrierile sale sionisle, $i atn putea affmac, o ftfreagd secfiune din refleclia sa se va concen]a rlierior pe aqezarcaaspiraliei evreilor la un 'camin nafional" pe teme-lii de drept, intemeindlegitimiratea viitorului stat evreu pe notiunea de stat de urrenlS qi de legitirn,aphare, descriind cu minuliozitate marile principii juddice de inspiratieliherau care tor rebui sA conduca noul nalr5. A.easla p€rspec !6esenlialmenle polilic, ;i juridica a problemei e}feie$li va p6rea insuficiedavnot Kuburzionbten precun Alad Haa$ (Asher Ginsberg) sau MartinBuber, care vor prefera sn caure ln tadilia culturali $i religioasa evreiascijustificarea statului evreu. Dar tocmai cunoatterer $i congtiinla ace$e; tadiliili lipsesc cel mai mult lui Theodo. Herzl.

Cealaha dmbilie a lui Theodor Herzl eee de narura lilf,'ara. iSi propune sacucereasca cele doua bastioane esenliale penlru o reutita vienezn: sa devinAcronicar (adica sa lina rubnca d? Foiteton'r, de prefeinga la Neue FreieP/effe, Si sn i se reFezinte piesele ln teauele din Viena, daca se poate laBurgthedter. h anii 1880, Herzt pozeaz| ln dandy, €,r o eleganF ;i odisnnc$e carel {ac sa pnleascn chiar Ai pe Schnitzler. Se alatur, grupuluitinerilor "modemi". Succ€sul pare asigural: cronicile sale din diverse ziarevieneze au un succes tot mai mare"; incepind cu octombrie 1891, Herzl esteFimis de Ne,/" Frcie Presse drepl corcspondent pemanent la Paris; lalnloarcere, ln toarnna anuluj 1895, devine redactor ref al ruirricii deFeuilletun de la NeuE Freie P/€.!se. Postul li oferA o mare putere intelectualiSi politioa, pe care o ulilizezzn pentru a promova qauza sionisia; succes.lesale teatrale sint mai pulin rtrsunatoare, dar citeva din piesele sale au tosttotuli reprezentale l^ Bulqrheakr (Der Fliichtige, in 1689; Die Dane inSchwatz,in 1890t I low jaa, in 1900).

ITna in 1895, Theodof Herzl pare foatu depan€ de ideea sionista. Esrecotvins de necesitatea unei asimiliri totale a evreiloi ln poporul germd .Clnd citette ln 1883 toarte re.entul tratat antisemit al lui Eugen Diihnngdesprc Dic JunenlraSe als Racen-, Sitlen-, urd Cultw|rage,1i dL &efi^re tuiDiihring h ceea ce prive;te descrierea tarelor iudaismului contemporan; celmuli corectezzl viziunea lui Diihring. insisilnd asupra tuprului ca 3cesredefonnad au cauze istoricerr. in limpul s€jurului parizian, in fala speciacolului afacerii Drcytus Si a fanatismului lui Edouard Drumoln, contlien-dzeaza gravitatea antisemidsmului 9i acuitatea'chestimii evreie$i".

i

264 265

Dar pdmele sale rea.lii doledes. o adhca dezorientare_ Unea; declafr cao jumatate de dMi:a de duell|fi .,u conducarorii antiselnilismxhri, c| lninlulLie.ht€nslein. cu l-uege,r, cu Sch6nerer, a fi s licieDfi penrru a rezolvaproblena- :laca ar nuri. s n: gasi i,i lrsra renrrl sru o gandjoasn denuniare nfligelului modenl. Daci d a. rcide ndversaftl, af n sirbitoril .a nn c.on.Alteot; vise^za si I ronvinga pe Papa sl oreanizez( o .eremonie detorversiune ir ma-si ]i catolicism n eueilor ru3tr;e!i. la 5rj/d,r,tD.ne dinViertair. Le.lrra Jltrnalt ui lu\ Herzl dazrl.luk ca ameninjirea aceleiSelbsthdrt3 n\1rcaie fi compler deflltirl. Li 5 rrlie j895 mai norea.i: "Dealt|e|. rldca a! dnri ceta, at tuli sdli nohil iruyx de ri4 rech€ ".

C?tevr zile mai derrenre, la 2 iunic 1895. ii ldcuse o primi viziraBafonului 4e liirs.tr, lre strada lrlysi€. pentru a incerca si I ci*igr la deea'ln.a neco Lraltin minlea lui Her"l-unui star evreu. ilirerior.ll.lztii lcrieinrerloculoruhi sNu, care I luase drept un visitri;. rctenllst: 'Ckdeli-mn,palilicd un.i ,tliu i este detcrminatd le ia(:tari ihtj. derahii $ tlsesizabitiI .l Anintiti'vn de undc s-a irtt Rei.h-ut Ee.Mk: dih

'i!.iri, rintece. ,izi ni

ri p.lnt:lici h\te ft';i ti autii-in scurl timD,lt bltttrk a stuturat .opa(ulte .are-l sddk?ri yiyltotii -.

In clipa ln cJJe incepe sa conceapa arlllr] .ul erreilor ijin Europa st)re unPhinr al pronisilniior inra inpre.is siruar. Tb.odor Herzl se identifica .uBisorarck. Pesie cfteva zile. la :2 nrrie, ii scrie t lslrnDi .anceiar at Ie;.n uluiper:ltu a i cere o lntr.redere. Mai t}zirl- va avea o.?zia sa i laude irntimruhirvanlajele siorismului din punclul de !,:dp"re pnngernanic: sralul evieu raseni (hiertului mijlociu drepl pozilje inainrau penru interesete gemraoe Sipeirru cultura european4 in plus, v.!.analiza lnxlara Gemlanie; o I'unl pafediri socjal denocralji de care ft"(l tli ar fi d11 de mulFmjl s, s.ape.Siorismul lxi Theodor tlerzl .ttare ca un rc^hat rl crizei de identirare aevreuluj asinilal care rimine rnereu fidel cllllnJii sale de pre.{tileclie: culturagerman6. Djn lcesl puncl de vedele. sionismui snu va conslilui larj.}nraevreiasca ti neolibcral{ a pangernanismului.

AJn tutea merge ctuar plna la a sugera ci Theodor Herzl gtnde$eiudaismul ca reinnoil de un sionisrn confo.m cx modelut wagnerisl at unei''milologii modeme". inlesnind reconslituirea unei comunirAli pierdute LaHerzl, iudaisnlul nu esre in prinul rtnd resnnF ca o retigte. Se Srie de altlelca programul sllu sionjst s a Iovil de opozitia majoriulii cten ui evreiesc, atilin mediile evreietli ododoxe c { printre rabinii parlizani ai ritului luminat ti

nto{teflrjzai. P:'tin, cei drdii, sioni$rul F}iiic se i|Sel:t asupra sensului pur

spirirual .il Sionului; i,.niru ciilallt, prograrn! hi Herri punea ln pericol

rode a.tizilr;le asmilarii- Th.odor ticrzl girCea iudaism l .a pe o identilate

'atitlnrlr. hrinrld din isioria ;i rLirurilc fondl1oa,"e, dup) urodelul celodah.

n. t l r ' : . . J1. , r , 1-rhr- , . . lnoi , ' r l , " t i , r :J. i i . ' , . re i \pmni"h 1898, Ia drs(:hider\ia solemra,r celui .ie rl lI lea Congres .ionisl de la

Lla,ei, lleizl a lrotrs inte.rrerarea uDli f.agmenl ilin T"zrld!r... Heinri.rL

Rls.nnerrer, secrcla'1rl s,r. int'eabi i' gltrmar 0 dtikide d2 ltxtisenili t'f

tjqpttlr.ta..t.u,.iitaJrrtr.i? nrxr unui t:)r\pn.Lr", nbrai ''' I',rsimea lu;

llerzl ltr.lnr acrasl;l operi N iui ll/,:!:nei s3 r:rfri'iri intr nr Fas:.j tir, Jarl.rl!/iri;u, riarlr.li:! 5 i!:rie :8:iir "Aia:nati i..ttri arl drtt lltit .dntJ

'tutintrlt yi t.\?tt .:? h.\eam|1.i ur Jc"ot"':'t !!( !\i nrta )c'n.ni !,]tt. or. itl yl

trin \t't.'jnuli, itl n h;:.4/). it turt:LllJt tl( te; in.ox,'d., pe l'ru,:e?P.t j : ' : , . t : \ t . r t ! w: i ( t ! )u. n i . i t t i * l ) , n i i c i ,Lt ,1t i l :e ' t*L s l tnni t i t l t ,N!t:i\::: tt'r.rj,l rl.u.:it Pri,{tt.(t?rbat:it .:u. t,e vor ttutr.e srt?e. tn

Fe.! n'r.aler rcei ;xrb|i i1nDcnd...ibili r. .are l,erzl ii invo.r 1'.

r.G.'f..r !r if jutxific,je .ilirc i'aronul de l{irr.h. ludai.n}ul c;rre se.veile.ir'pr jr,,xih.ur s;o:ismubr !cn$i.Nir:. din accns$ pcrstc.tilA, o opliun!.,a'ri.'iiilsri'. ai3ioga ...l;r rtaf;re de uop,-:arele Atrstro-Urg,riei prii{

r.ri:zrli 'le

a s. a.i]l;ii l? idenljlrlea ,raiional4 ha6s|urgra dir .ie ]rl oe ntlri

l-ln .Jiori:il wagned3t tl pangel-J]anr.. /\semenea combin4i,, Irare con-tadicrorie. Dar €sre ca cr a.l€r'rjrt nl|i.oqnadiclo.ie Cecil.c:, a lui t,.!os(ossuli! lscfdi isionc ii ,,4ionalismrlui ungar, care nu se mai tltred.a dc.nin sin$le nr€ihjdr. deili ?n Dropliile j lene nu piea curgea. din 6.r!1en1 ce erad.:scxndenl.'i d!:e; famiiii de:nioi lloL,i! slola.i . irali? (aeea:e ar dole.litnri .urii,C ci afa.erer.litut tnd lj.de nu rie imic de'a ture cu s?ngele [rii.: ca sohrl. $; .I ar Ii r!!i corccl str st.ure : . coia ,1re,rdlr) fa 9i un lnare

runrr d. ivrei asimil,t! dir v.emea s,!"', Hel:l s-r sirnlr tn cel mai inali grdd

reconlonar de wagneri,.nrul care i pronilea reconstiluire, unei .otlr'.uitilinationate pierdute, gralie litarthiei secula'izare a trn\i Gesamtk stiae.k.Regisin aici vo(afia literari jnilialli a iui Theodor Hetzl. Vonl vedea nrccndnuar. ci el se a1n'$se de proiectul unei pjeje cu mafinj, cale s ar fi intltulatM,is"- Parienr r:a $i-ar fi altal inspiralia nnei asemenea opere ]a maesuxl dinIiayFu{r.

266 261

n

l - Frcudgi Herzl;tnt nirea dirl yisut "MeinSahn, der MJop"

Sigmund fteud nu l-a ftrilnit niciodata pe Theodor Herzl (mon ta 3 iulie1904). Dar $ih, dalorira lui l-€o Coldhalnmer, ca Sigmund Freud ti rrjmiteavr exemplar din Tr.tundzrd@8 lui Theodor Herzl, Ia 28 seDtembrie 1902.rugtndu-f s, iniesnedsca apariFa uneirerenzii irrNeu? Frcie itesr?. Scna nd9djzlr^ sa- "Cu re.tpectul pe care-l port -, +a mulgi atii -4? aki de zite po-etului {i apdfttofului drepturilor poporului nostru,a_ putem vedea in sesrullui Freud o t€nradli de a provoca inleresul publicului. p.ma arunci mar curindresttlfs, pentu Traundeutung. Redacrorul $of al Featle ton-ult\; de la Neuefrere P/e$e nu a iosr, se pare, deos€bir de impresionar, din moment ce nici orecetzie asupm acestei ca4i nu a apirut in ziarul sau-

Cu ocazia uneia.linrre conferinlele sale de la Universitarea din Viena. ln1905 sau 1q07, Freud ar fi povedir unut dinrle visele sate unde apareaTheodor Herzl, ne sDune Leo cotdharDmel in acesr vis, Herzt apirea ca ofigula maiestuoasi cI ba*i neagd g ochi triqti, $i rndernna pq Freud care,adinc rascoh. se ir.,reba cum ar puiea salva poporut evreu,i Oar singuraevocarc indirecg a lrti Theodor Herzl in operele publicate de Sigmud Freudeste legat, de visul analizat i\ Traundeutung, ,,Fjul meu, mioput,', Drezenlatu' doue p64i: y$c in -o,i ca unut diht'e .rreRu n?i Je ia Uniwuitar".ip!,e: Fiul meu, m:rpul"'". "Iatd.tiisut princip.tl pe carc nu t-am rctatat {icarc ne afefi ocazii de a explica un neotqi: absurd.!i incomprchensibit:

nte oarccare care au toc Ia Rann, caDiii iehuie ldpt. .c. ata Je y fru. d -a. Scena equraaturci i r tanun, iul i .u.oaunain stit antic (Pata lt )mand de ta Sienna, cun &iam deia in '.'s). Sint d$ezalpe hu'pircu uaei tt tini \irt loane rnrth.hot. aptuqpe ptn.]1 O fcn;ic _inJirmiefi, cdluB1/i!. ii aduce pe cei (toi bdieli gi-i inpinge rpre tut,jt larcare nu :;int eu. Cel Mi in rtfsfi dintre Lei dlJi elte caterork: fiut ,tzu rnainat e. thir t , eluld, tu l vad. ten?ia, are. r rdure Pe t iw i j , .et e,-" in-brdliteze la despnrlit ?. Eu se rcnarcd printrun nas rc{u. Bdiatut nu vee sdo inbftIi{ue, Car ii : tu e intinztndu-i mina: A f c,el'f'tes, si noud lsau unaia&nrc nai dai) Aul rngeseres. lzr ine idzea ca a rt,.uajornbta inhti,a.Tteler inla ' ' . in corn, nruiul cae umred6. Freud precizeaza: A.tstvistrc.Dute pus pe seama bu an.tambtu conluz de ginduti prorocate de reprezen-

tarea unei piese: Das neue cheno. Putem recu oatte cu uswiqd, tn gin_durilz din ris, chzstiunea eveiascA, grija p.ntru yiitorbt copiilor cdrofti nule puten ojeri o patrie, Erija dE a-i oegte in a€a t t incit sd podtd dewniindependenti'^.

2 - Attlbiguitdlile "Noului ehe o"

Piesa Das neue Glprrd fusese scrisi de Theodor Herzl tn rimDul sederiisale la Pdis. in chiar clipa in care izbucnise afacerea Dreytus, in roamraanului 1894, apoi publicau ln 1897 in revisra sionisr.i fondati de Herzl initnie 1897, Die l4lerr, $i ii cele din ulm, rcprcz€nratA ta..Carhheater- dinViena. ir ianuarie 1898"". Premiera u u*t io".**t ta 5 idnuarie. DufaDidier Anzieu, visrrl "Mein Sohn, der Myop', dateazn drn " ptdntna 29decembrie4 ianuArie 1898, sau din zilele inediat precedente sau unha-roare 0. Prin urmare. Freud ar fi avur acesl vis in Irerioada prenrerei vienezea Naului Ghetto (Eest neobi$nuit peDau Frcud, despre care biogaiii spun cimergea rar Ia teatru)- Dintr o scrisoare carre Wilhelm Fliess. la 4 ianuarie1898, rezultd ca Freud ar fi visar piesa (a cerci temd Febuia sa fiebinecuno$dr1i vienezilor, numele aurorului fijnd suficienr pentru a evocatntreaga "problemt e\aeiarct') i,ainre de a o fi vazul din moment ce sDune:''lvter. n. r|"\!em ru inhcatal lamitie.Brhcty $i Ri?/ ta tcatut C;rt s,jteden o piesd despre errei [ein Judenstiick] a tui Hent, o premierd care a siju.at d?ia un tut ih viscle nete .

lnte 181.t I 1898, adicn tnft momentut tn c,re Herul scrisese Diesa- sicel al reprezenla i sale ta Viena sionismuj potiric se nascuse onci"r. O"sne e Gheuo reprezenra lnrr-adevar o opera de rxanzilie. E^ ajalizeaza"chesliunea evreiasca" cu elocinla, dd ttua mare originalirare: singxra"ralirne" a antiseDritisnului 5r fi purerea furanciarA a elreilor; tot resrut Darelegar de rn soi de iarili'rre inexorahitl. dar ne'expj'cara. erpunindu ;pe e;rella a'ttipatia concerAlenilor lor ne-evrei. in epoca in care Theodor Hefllcompunea acenso presa. carc trece dre cea mai reusiat dhrre operele saledtaliatice. viz;unea sa despre lurne era inci foane pesihisr, Sj reseimari.

In octonrbrie 1894, lntl o re.enzie ta piesa tni Alexandre Dunas fiut, IrJenrne de Claude, Hetzl exclud€a ide€a sionis$, luind tn rAsptu personajulevreului Daniel care. la Dunas, visa sn,!i vade poporul reveninrt tn 1Prastramotilor sni. "Daod pintr-o hnnpbre e'reii .t-a/ intoarce "L1ei dco.sd,, €iar()a cdn@ rhia, a do@ t .a ;rau f;ealu 'ndadnrk

.unune de muth v;nc.S-au ikr,idncinat dE sercle in noile k)r patrii (Heinmten). sint nalionaLizali

268 269

(,ationohtn:txl, d{./ili arii dt aUii. pnstti d lrnsanuri fthtn. d..r dinLau..:l ttesunili caft i itltinfuaii tic plste tDt tt.

_ Erirrrilo lui $eodo.li.rzi s 3L lraduj o!in_!.hi irtuil. :;u.;eirre p. .rre

lr ,, aCur Lrhiniei irene dirl iJ.:r ,.[ Ot.ft. in Uinlui nra!trsrris. liDetecwinir llc.ronlri pe I rrre f.oclL4rI: t'rei,jrnlii nci,.u

'rt|j; iaitli \N

th:1,1 itr ou tie.it .L:.:n j.tli ld nt:ii . UJurl d;rbe pifiii cirircii ajnraiusit'sdhri iri ilorzi /,.r5w Sdrnil:ler. n sctr 1! !7 nojeirLri. i:9..1. ._,i

i , )eo\rc, | r : i r i t r rc i ;ct l t , .4 i ! i td nt ik : p( ' l j :ut ; . l cu j t r .uf i \ i in

" t ;ttt.!.s; ilisltt:rj tlai.s.i \ \tr1! !.lot E.i3rn ai.n. ASa ca. I. t.tlr,nliti krrt

in llrina re#r{rn. pL!;i;: ar.r i;r ti. ti,elrl TT,eod,.rr tterzl iar. . cr!"{riuriiq drcjis si ,r iiprir.rsci ltr.l,jLa,ii n J, tu r., Jt tus4i sa ,.;:ti .ti| ,i,!ttl.\'i. d,ci.. : i,af;:;i litir;i4ri din frr.i erte irJecuiri-trin ir.i |urcrd ttes&sper(n,: Ac.:asi:. en!]1llilina. r! Ii returli. .! .t|llziri

'-frezenlalie; ii'i lgqs !; !, rjgirrr in C.?Fatl;. :irij;f:rr.r. ti'L'i,ir t:r,n

r'rc8re. l).r' ,!u( Gh.u. i1t ..ltij: Dir: !,r nssaj rion;si. ir! tFri. d!,f.ielelrFriLei: i:ii?neodor ii..zi. iie!,ll:i1.iridu.:ir,rirl mi:t ii.rii :i.)ri:!,i. a rr,r1rlinfluenla i n1.ryrera..? pi.!rri.

,4,.:ti rea din lrnr r,r', j_,:n.ll,) r. frlfrle tt: i/iena. Tiritut ai..rr i':!t\ollS;r.o!r idrbril.fetr i: fii'trl rd i:i!!'ofla lir .r lier i!rl:. iii ltiiliiieirlterg. llr tl p.rne:ri1. Jf) voi.lrete Feulir.,:, r .ii:pul.mir

^.i.rrl. A.3sir ,j!ii: inediui .vr.ji.rr aciin hi (:afe J.a! )isritr:

' raCi.- in i ie ' rnor i .e tnr ' i t rna.rher { j ; rn elreu.anrenrr . Bi . . r , te. i r i .itJ!'rui in!tut Ia .eremori. ji cer tr .r b'trler.:. in rmrpui sercl!]oniei de t,r$nr!.qi. jcble llli ru lald aii.evi .lc.ir Ji o:rsci\ e rji sa .rn9a!c raalerf,le t:moda. I-n r:fiiltui frinriri tu-r. J:rllob !j r,ii'trut Frirdl]einer se ;.rirL1liLa.ifubinui otsent.a disprt.i;i; dF1l|)ulqj ;a *fls p(] svre,ii .orlrrltlj,Jr,tni IaIre.j.oiclc u'iei sociellli f{ti1e cafe te rjste oniia. :.1 rsrirlenz.l .ie,niseroilisnrul poate avea.hir!. t! o larula irdnr. .ici ii h.ila pr Err.i r;t sercpjiez., redescoFlrindL * lfof ijle rradili; g tfupr;a religie. Dtr jnnifa.Jskob r.en ra iasa dil1 acest 'nou ghciiou _ Conversaiir !e inlleLr t)ir a..,sifreplicil ',7M0, T,ebun: g;.Sin in ghetbi RAtnt;L!. Idt c! ra lnvutiilt:d N pkten! 1...1 Vai tu, .eI t,r. iese din {ettol '"._ pasajni esr" jr,reresantcaci aniffcge in ce masurA ideile hri neo.ioi Herz! eraq chiar $xinr de afi delenii sionist. i]l ooturadil;e tlr .eligia erreiasca. Cum .rver sd qmniDavid Ben Gourion, sionismul €sle o relrkanntokiYl radilici Fry€je;ri.

In aciul al doilea, Jalcb priine$ie vizita vechirih: sin prieien Franz. unvienez calolic care vine sn I amtnle ci rrebrjE sa rup6 relatiije ii ca !a adera

z'74 21r

ir n paaid antisemil, din convingere, dlr $i pentnr a Ei uF.ra canera. Jakobse simte impins c6..e gl€t1o-rl de care voia si fugr* Pulin mai t?tziu.prime$l. po n nnmcircy milirant social-denocrat (Jakqb pledase adesea ?nfavoarea nemirrilor ace$ui prdid, firi a pr6ti0de onalarii). Muncilorul sepliogc de coniiliiie de muncn diD mina Dubnilz ti-i cere lui Jakolr spriiimtlpentru g.e!a .are se pleg:lrea. Prinir o .oincide!4i, minr apa4inea baronuhi!on s.ruJr ' r . un. I r \en. i r f?,p er- ) r Jutmunur |er onr l dt iu i r {oh i . rplus. rnediiie evreie\sti de li Brrrsi specnlerz, tflele de cirbune de laDubirit. cA.i ba.oDul "on Schramm esLe tlin de dar6rii, $i Jakotl aflasedespre acesre m^neare I'nanciare.

Din generozitale, .l xkob se oferi si ,uslin, Creva- Opirea luo.olni in mhaDubniiz prol ua.e o inund4ie $i o prnttusirc in care mai Inulli rninerj t$igasesc mol|tlea. nicluri! cei care-i sdicitas. pr Jakob in acrul al doiler.turg?jarea lui Jakob a frcrt, in mad involuntar, jocul speNlxlorilor evrEi:.drsul aclirnilor de la Dubnilz !e prabore$tc. B ont von Schramtn esleruinal rsi roat urirele s^le pol fi ra5cumtLate l.r un pret de nimic de'p etenii" elrei .ri lri Jakob. Von Schramm fl considern pe Jakob vinovat deroale aceslea, ti I trovoacn la dBel- Jakob €s1e .inir $i moare. Rabinul i,dven;/a.e: , . ' .c at1,( \ r nmelp. 4 i t tn utn, /4tp nnkt i to ' : . r l In ' rchdrei pe Jxkob ln aclul al lreilea. in:ri e de a rrovesti istoria l i Moses benAbraharn. irilimplatr Ia Spire in secolui al XVI'lca: auz$d stigNte Ia Fr4ilegheiioului din Spire. Abraham istjse afari. p.ntnt a-$j oferi ajurorul; este ucis

Lrclin ,\,(lri 8/.d/to este in Iond desttrl de confuzn $i de resennari. N{}avusese rabinll !.iedheimer in cele din rffnr d.cntare clrd li sfatuia Dr .aci

-crt nr iasa din ghe11o? Penrru a mefee trrn6 Ir.apilul aceslei conceplii, atreprearla re sio.ismnl un 1;i1or ghetto liber ales. ca altemaivA la ghenoul sqcrtat in Diasporal Angajarea mrantuarA ji po,ilica n lu! Jakob alaturi deninerii in greva se doyedegle. contrar intenliilor sale, complicc cumanipx:ariie bursiere ale specularo.ilor evrei: orice ar face. Jaj(ob g,re!:ondamnal Ir o 'solidarirate evreiasct" te care o .etuza ti care da apa lamoara rnliserftismLiui. Din piesa lui Her?l nu se desprind€ nici operspeclirA coovingiitoare. Este adevirat .A in ianuarie 1898 nirneni ntt rnaipdea ignora progl'esele cauzei sionisre.

De fajri. tiesa sta mA.turie l)enitu criza personala pe crre o trav€rsa Hcrzlln 189,1. Personajul lui Jakob are Fasatun ptternic autobiograficc: dtficultAlile sale conjugale le evo.e pe cele ale ld The.dor Herrl (al€ carui

l

cllilorii nesift$ite prin lume aveau si sensul unei fugi inafara crminului).indisnarea personajulri ln fala mentalitatii lipsile d€ eriji, de "lnavufili", dinfamilia sotiei sale seamina foarte cu cea a aulorului insu$. Herzl impingeasatia medrilor evreie$i asimilate ale finanlei vieneze alft de departe, incitArihur Schnirzler, descoperind o replica a lui Jakob care-i spune prietenuluisdu "Acum poli sd4i dai seat@ cn e\,rcii sint nift€ ciini , i-a atras atenlia:''Aici, intenlia dumheawasnd exte e\)identd -tnt'a{a o tunsur,n inch md

Socheart! La fel, <evreul lipsit de sinqul onoarci,, desprc carc vorbili, nuerc de ce d-mi plaod. Dali-i lui Jakob p4in n.ti nuhd libertate interio.lrd,ideea senerutd nuw s feti, iat persanajut w fi {i Mi sinpatic. Ntt crcdeli?

{i constat oclatd tnai muh: dupd pdrcrea mea, din piesd lipsette tulul e|reuluisi\ur pe si e. Nu este debc adatdrat cd tali er'rcii se plinbd astfeL, ctnddeprinqti, ctnd corupl pe dinauntru. Erittd fi allii -ti tocnai pe ace;tia iiurdsc cel itdi tare antkemilii. Piera dunnea'ostrd este c raioasd, a{ fi rrutsij fe qi i sotentd"'t.

Cu obi$nuita sa luciditate, anlisionistul Karl Kraus scoate in evidenlt, indoua cronicj apArute la 15 ti 16 ianuarie. slabicimea najord a piesei lu;Theodor Herzl: '{i totqi autarul Noului ghetto a pt.r'd&t in mad naa{teptatsinpatia antisemqilor. A cams eraarca, in chiar niilocul larnii bursiercdes.rise din panctul de wdere cregin-rociaL, tle d nu nega p.rribilitatclinstinttelot eroice, g a conpu-t personqtul nabilului Doctar SahkeL Uakohl,carc nu put..t dectt sd locJeze chiat si hat:liehea din public carc dr f lostdi1usa :a ta atanrea arlirtut inpr|t,d tltrutil"r erf"rr'" ". C'nil rlacuzi pe Herz' de a fi ales, ir satha eweiior asimiiali, perspecriva antisemitilor din panidui lui Lueger, Karl Kraus este neie{aror. dar nu putem decltsa i dirn dreptate

ln nie Zir, Uerrnann Bahr (fostul "camarad", al lui Herzl in corporaliastudenPasca Albtu), antisemitul inrfi1 din faimoasa sirbatoare wagnerista din5 martie 1883. de cufnd pocNjl. dacn e sa ne luam dupa bio$afirl sau, carescrie increzabr: "lincepind cu anul 1890J d conbdtut antisemitismul ori decite .ri i *a oferit ocazia "'", - pvblici o recenzie la reprezentaiia Dar nereGher;o. lncepe prin a amnrli ilinefful personal al lui Theodot He.zl, ale ciruiprine pie-e se aoiau insulelile de " spiritul francez" si slriluceau pinlr o elesad efrivolitate g prin lalura lof "spumoasa" (Bahr vorbe$e de das MoLtsierend?"), dar e.au prea afectale !i anificiale- Intre tinp, umeazt Hennann Bahr,de cind Herzl a stat la Paris, a de,renjt mai serios. Apoi Bahr explicl ce lnle-lege el prin sionism: contientizarea caEcterulu; iluzoriu al asiinilirii

"Cei nai buni germani dintre ei eruu consider.4i de Semnnii din M{ter.& ni{e strdini, un Jel de umbre ale unol Sermani tipsili de sirge Serman-Ptin nndul lot tu iudecafi stnt sernani: au pimit ideile Senmne;iconceptele Sermne. Le Lipsesc ihrA instinctele Sernm e:Dar cuft 4i pot el

tdi, .hcn {i-au pierdlt inrtinjele eveie$ti? Astfel id:tdcesc ei, fii4eomenetti doar pe juhdtale, anputate de cele n@i bune forle, creaturi lihitatedoar la iude.atd, ciudate ti nelini{itoare (ukheinnich) pentru ceilalli,insuportabili pentru ei-in{ili". Sioniqtii, conchide Hermann Bah, slnt depArere ca un evreu nu va putea niciodala sn devinl un adFviraa gsrman $i niciun adeva,ral francez, iar evreul carc face o asemenea tentatvA Pierde ce esiemai brm ?n el, frri a clgtiga nimic. Consider cd onul nu pose.ld in si eninic nni nobil decit eherei.t wnind dinsPrc inltinctele rasei :ale Fiecateare .latoia rd le riimina credincios. fiecue trebuie &d le tndrdSeascdEyrei, idnineli e|rei, nu rd pdrdsili pe roi tngh'n, fili mrndt|"" ApoiHerrninrl Bahr aduce un omagiu apisal "concepliei eroice' a sionisftului luiTheodor Ilerzl

Noltun in treactrl derivl bandsisli a h Hemrann Baht, care inaerpre@azalncepL(xrile sionismului ca pe un "romi|n al energiei na\ion^le".' Un errtunu

'e p tea kiciod,id dewni un adefirat eer an, nici un adefiml

Jrunc.z': iltri leclia - coniemantl - pe care o inspira N.ul thetto l:'llHenn. n Bail'. Semn al slabiciunii gindirii acesrlti 'papa al crjr.jcii". Dar 9isemnui uncr periculoase ambiguitiij ale nesaju)ui aceslei piese a lui TheodorHerzl.

vrsul McJr Sol;r l . Je' Vyop . , fo. l rdesed reutrerprerdt ' . Vom rel ineaici clementele care ne permit se reconstituim r,spunsul dat incon$ient deFreud problemei lnfifisate in piesa lui Theodor Herzl: unde pot merge ev.eiiatunci cifld lara lor de asimilare li respinge, clnd nu mai pot nici sd seintoarci in ghello-ui de care se crealseia eliberali! nici sn iasi dh el fara a iipune via.la ln pedcot? Bineinleles ca The.odof Hezl dramalizelzl problemain 1898, Austria era o 1.114 unde erfeii poreau ttAi bioe, in ciuda unordezagremente. Dar iltrebdrea este lndreptirti. Hefll o pune, iar inconsiiantullui Freud raspunde. Pulem chiar sprr@ ca nce$ raspuns ciirat din 1898,nunlI lntlu rotul 1)e cel cdre se va impunc patruzeci de ani mai tftziu, inionie 1938.

Acesl v;s inlervine, cun a $bliniel Marrhe Roberl, ln rimPul uneiperioade de crizn iniedoara, intrelinut, Si plnn la un punc! agavatd deevenirnestele contemporane: z8lduirile afacerii Dreyfus in Fra4a.

2',12

ascensiroea lcriri a "nisellrlrisnlutu; 1xslri,.r. iiuceeaii epcla. ta el'(btua:i.r 1898. fre$d ii :jcri. lrr fli:rs: ?)rt ft lrle t:r ttslra!:( tttiaiti.,::eo".:u,nitsl Cu ?l 4r ii trsiitit fi t: ix,rk::ti C|e|atame,ttul t!'rutr\ aiij.nc':.itu nti-r ltdt$ (minc .+ tt,!!ltil. :die Lle'p.( le.tldent.t frnn(/.i.:arc :i\i dis?!.ltutefi kt ittga: ". Eririlr1enrele r:eiDpo{aurc de t:rRomr" alr in chip c..jdent o legitiu.i.ri anris.ririsnrul. Rcrh d;: lis esie.elnrln biseri.ii clr.licc, rnslirl]tii lx lr1rbrn r:ireia Frctrti c,ezrse crt I ar Iii,uru1 ir.ial. Jeftliriv. inc;l iri ieb.!"rie lil:j8 ii !'.r s.rie Mari.j &rnalartcl''Nr d\,(q dc aics de.tu l! 4 ra it," ,tut. Sn jie !:arc poiibil u: t:nnt r.:fu!iu:i k&titate ii sirul bit(ricii &blk\/ 2uie!1 \aile2 "'

in visul din l89l Ronra deveqis. deja uri duin.an, i.r irf.rd detasis.epoca in care visa sil !neal!., acokr ii sn se txrpani$asca diri .u|un eii aclurse atli a.olo. dar en I rirrga ii I orlirrt si inparrlFasct srlia rragicn apopoirio! evreu". in comenrarlul sir. F erld 1s,-)irzri .rjlinlel. di!i, ..Auf

t;esere$/Auf UnSeseres" & .n|l!r "G!.sau.flAingesauert": /r fap iar .ti||llt . Lttpii nu du r ut timt sai /tuii atiete .a al&t i sti ,r.ur<:n [i, ina|lirlrea acehr')temwi, tnijni rn li attl:i i( Pa$. pime latai *.jdie t'.

Frsa din itona (adica din Viona clroii.a) e,{. asimil^ar. cu iuc:t dnr ffgipl,und. Josephtti pusese la adaFrsl hdrinul tara ti fr:tii. in vis. Frcrd $1ie cri nuene vorba doeJ de -Ios€ph, prolejatul Pha.aonului. ci !i de Ia.Lrb, fi t maiinarc rlp,inj:trhul i

D.r' cnre va fi Pin1inllrl f:iita,i i$1ei? irllr o noLa *daugalt foxrenrnrirtuisiu, Irr*ud re.narci: S(:ena dih ,is, i .:nrc | ir,Jettutez pe 4!ii ant Rrma.etle de dllmitteri de.liturdtd de | rcttini.n enld tl t iinerclea n?!t t.eatii itun i,erimtnt ana{.E. T.at( /rcesrea insnmn.i ti ii i ridie, p. pdrntii caftat Dutut, .u muti ani in vtun, ld-ei iu.:a @piia in lininiitdt( "t_ i)jtliet/rnzieu oferA umratoarer erpli.:lje: lacob, rio.ra sa sode t' .ei doi cop'idint.o r doua cesilorie (Signund jsi i\r.,na) s ru indrcput tDlr o directie',,Viena: direclia neferjciii f(;esercs). Cei doi t i'iieli djn prjmi .iisarorie(Emanuel ou solia !i copi! sii, precum ti Phil!ru) s au indreplar in altedirectie, Manchesler: direcJia fericni Gngeseres).'?.rfirld srrrd.srr.:<prcferinlei, terminale a risulri .!te urmdn)arca dacd at fi ptrcat .:ucedtaltn runurd a lamilici in Akqlia , dat:d ar fi lbst iiut Lui Ewu1u"t, a{ liscdpat de entikntkism'"'

Visul "Mein Soln, der MyoD" dovederjre o solid$itaie prolundn cupoporul Exilului ti. in acexslt scena cvasi-bibiica, Frlud pare nai apr$pe caoricind Ce ai sii. Dar, remarca Marrh. Roben. ca tortleautla, arcrentete sint

.( ipu.t.!L iitiknr.:. cait 't;i.t' t)'r. li t1c' 'p&

l' dePlol i1tah/Iiea

.xirri j! frur,l rr! iiJ, ct 'aline..ll. lrl')gftlir )'. t$c subsi uie Angiia

i"r..,;n*;, ,".;!,.,r*l 5ir.!luii r"ernl rrrrcriuc:' ir fru:rin:r/e)r|".tr8 un'rl din?'

Dxrrpr.ieJe ,rlrll)rlr.irrirr; 3aL lr ""trl.nr lio;rl:' ier Illop c'titrn PsilLtul i:1;

i",";,,,,,',- .,, !er',ir:: A.olr, !\'tt.It! iL;ri;1'r *il)ii'i1ulu;t '1'']to vlu't it

rltrv,r, i.trt s..i. 4i' dir Vat::|'r) iheil tai'" ui M': w'int'n'Ard::Nr,,fr -lthJrle,n r rc1at ri ii3'r,r ci|n lrrri dldnLj Cupi Poeixr! lui

Alf:r,,,.. ilrJla-s :ii,trl-tri,j :;ltr,et i11rlr,m atll'rl'n;s \Dbli'al ft) l8{19

i,t ti.. t.,t,s aJ lrtl,tl.ti N.? t'!! tl,.'trr dt'] 1''('r '' Gernanl]l (' t'r!

liiaikrT !!r. ar !prol)-;l Je i,l ii;d rtn r " dr.l] d: iliaiie. nde isle 1{)

rosrr ir are; lo. jtu'ai . Fr*Lrri ldeaz.i ir n! Sico englez:sc" Fox)r'e

jorl,1iilll i{,.r ,:!rcu vier.z iirt tpo.a lit'etalt snk'mor Hetnunn r'!c

€'ilrrl. xlex.re in I:iliik ikt le::nia 't t'rixll;i l'rai al'opiata dt Bibi'el

4, , - , .J i ,

t | i : r . . f , , r r ; , .? i r r t rE;nrf lL l ' , i l , i f , i i : , i . , -ud ! l r ' r i i i . I i ' le l Jei l ru lu;51! c '

erreL (rl:r lliiliJ,rri! li triieti rii c\ ii. !1rp1ir.n c t I n' ionduce spre sr!nl'*t1'

h ftrlrl. r' ,lq'a in.E:I.ie.alda !ien.'!" de trilaDal;ra cecidc ljJnsfer&ra

:redi'iur !,r,r :r ol:inl liir ca.e .e. v, irtsi:t!^ Freud, ri:eiira din nn' comenle'ztl

in n;rrjl!r:, irirrenii i):qtn ,e Ttti,": a li::trut topld rle la leruulin tq'

Li ;t i,rit:),n't b.t1 trl:i.ri d.?tut t:ltnisiheo.b a tb'x hlda t' vantti La

idb!.i t'e,t,k lrt(iwe' i it.t, Vont Po&4a kt lel ln u|tw urmrk)r' iitti't

t;tlil::le roislrt, inr p! unii ,li|tt'e roi arcrknjn n(au ottttnutt ::tt P'r

\r,.l(;ric ! Aneeii.,1a dieri irci un exenrllu de suprapunere a !rror!re'

obrai'e fef. ol]lil':rea pen'r! Alrglia (n P:imin1 de rctugitr' Plectnd spre

l-on.lra iilll,l va a,'ea sentirnentrl dr .t pe?e1ua. ta feLui nu' o natiil'1e

Anrinl.u, h nc:sl conr€t. .a itr 1') sep!'nbde ltg?" Freud aii"i l'r

a:,'r.ia!ir .vreias.,i B'nai B rjrh. - deci aptoaPE d)rr'3nitenr c! €tiz t

'er"r'nati ,',rre se rraauce ir "isrl

'MriD Sohn, rlef rvlvop" Aso'iafia D nri

;'rith { F;ii Aliantei) insese lnlclreiau'in 1843 hNew York Eat;i fixase o

misiune educd;vi ii umanir:tra, defin:tA in rerDrni de laiitde' de

co$nolJoiidsm Ai de fidelilate falil de lradilia liheral' a ssimilbii L) slirqihl

secoluiui a! XIX'lea. ,lociali! B'ilai il'ri r f'rca de exemplu di tforltti

pentru a i intimPira pe imigranlii evrei in Sialele tinite' subacriiionlnd

,rrrsdri de americ,riizare"".Daca admiteu ca problerna pteooupJrtrd din visut i'Meil: Sohn' der n'lyop"

e5te .ea a alegerii unei parii .te exil pentru ut evreu vieDez Si familia sa a

',I

27::

ilisr-,*;";#;.t#i:;il:;:i,#.i#i:i.;"::i:lffitrl{{tl;r '.::,l:;,";; *,:nfi t":,"; :; .*.-;lih"t";::!::h:T.5,ffi?J'i.#fi1.1T*:l'l*":t""';*::mfjiiff i,'i'::.!##;.f,:^L\::Ti:::;i::T:::f i:";#i:,:,"_i'i,-;rt,,,.i#{l:!i:;'!f !i#:ry!#if/:!:jffi{#hr#*khi"*"J;;,#j##,i#}tqp;#i.l:frt*l',I*:i#rT,n {::dt::i; "iil:,:,.nffi H;Ea'*fq-[lr*r'5ffi *f1',,;":*fu1;?fl ,'i#i'1fii,1ff1',$-i1"";,:f ;l;",*"'oru,i . enru, psa,'"u,ui

f::[^"X ";i'; ::; y ::,;!:* :;" iii': l i#' { il #'i iiJi;Il i iii:i;"!,3 - Pdhintul fagd(tuinjei la Frcud: Si.)nut s.u Arbionut?

,""3: T:::r1."" noas[6, visur .,Mein sohn, der Myop,. exprin. ef€cliv

ffii i$l"i +! * *1;i; nsr* r#**l,ffifiTfr ,:,l*ri{":l [fJ:,:'::":';#Jg:i,,,*lj:;frl'":lnrl;f*dri",.:ii,';.u"st,:"r,fl :"i:1i:

276

i l

I

spllrte Emesl Jones'''. La nouasprezece ani Freud a intreprins prima sacrlrtorie in Anglia. Vizita, precize^zl Jones, confirmase techea admiralie .luj Freud pentu Oliver Cromwell (al cnrui pren me I a dat celui de al doileafiu al siu''). in Prycrropdthologie des Atba|slebenr'', Frevd m,rturiseqte ciar fi dorit se fie fiul lui Bmanuel, caci anmci ar fi ai,r|t o viat, mai u;oara'*.

in corespondenla cu logodnica sa Manha, evoc, ln mai multe rtoduriipoteza de a merge sa taiasca ln Anglia (uneori vorb€$e ti de Statele Unitesau de Auslralia). Scrisoarea din 16 august 1882:ene deosebit deimpresionjntr djn acesf punct de redere: Asp;r in tu'd Auretos la ud?p"h-denld, penftu a putea iL Jine sd-mi rcdlizez dori4ele. InaBinea Angliei ftsa-rc tn lala mea; nn ttndesc la strdllania ei lerioasd, la Senerosul ei dewta,ment pentru hinele public, la pelsistentul €i ralionalul sentitnenr de just4iedin care se nutlesc locuitorii sdi, Id entuziaehul inJLncdruI prorocat de inte-rcsul Benerul, carc face sd !4nedson scintei tn ziare; toate imprcsiile de he-tters cuLete in tinpul cdldtoriei pe carc am fdcut-o acoh acum Vpk ani, {icare a artu o in|luz fi clecitiyd asupru innegii nele |ieli, toate acestea niaurewnit in mit e cu d narc intensitate [...] Trebuie sd fimtnen aici, Martha?Dacd lucrul este pasibil, sd ne inttuLnm acola unde dennitatea aneneascdeste cea ttui respectatd. Nici o idee nu ni se pffe nai drprinnmd decit ce.t.ie a zdcea cindra tnh.un mottnint din Centmlfriedhol"'"- Aciste reme apardeia in lunga scrisoare adresati de Freud prietenul i sAu Silberstein, la 9.eftembrie 1875, la irtoarcerea sa din ,Anglia "Ag preferu sn tdierc acolonni.urtnd dectt aici, in ciuda celii g a ploilar, a alcaolisntului ti lt spiritului,:cnsenatar" . s.ria el, ldAugind cA-$ promitea sa rnrnlnA credincios spiriluluiaceior englezi carc i sltuniseri

^dlllr4izt 'TJndall, Ht6ler, Ltell, Dar*-in,

Thomton. L<tckver. erc. 'ta'.

1 f'pt!1 la Rtma Vrire at l \4t.hcL, E?tu .

Dupi tublicarea luqa.ii lrduruleutu,lg Si nzgterc^ psihanalizei, in dml'ulpimuhri deceniu al s€colului al XIX lea, identitatea evreiascA a lui Irreudpdre a se fi s1abilizil- Suocedind epocii de repliere ti a viselor de evazi ne.!..rneA "cucer;rjl F.omei" pare afi venir -fondato.ul psihanalizei avea acumforla necesaii penhr r cuceri acea RorD, caro trebuia p4rasia tu visLtl "MeinSchn, de. Myot". Inte 1895 !i 1898, Freud licuse circi cil ori; in Ilali:i,lira a fi njuni vreodati la Rornai". O innibitie parea sAl ogeascn. inTruumdeutunq, ,r$atiza pallu vise al cirof .entn ll rcFezenta Roma-Comtarnrd dorinla. m€rex contariala, de a inaa in Roma, cu ;r/oria

277

b:er.irt .\,r.t! rdre .t a irr.. r.lt ititi biilt itl t/rpiLiNl J. a.jti\tad, . ( r,:r/r.t:itiltat dir !t!, ii filrtr': .1i,,trrl si (i! t.da1 din & h.e 4j ,ai t'l

devir i . ct f f . l i icr j - r r r inrerr j i i I : : i$ j i r r i i L,ousr i iLr i f unul d in l re. j i inrer l r . l t .r.cinl,r "vji.j ronu,]e .

lh al i et . l ] ierx al i ! :s , r r \ ' i * 1; t r f r . r inr i ; . r r : , i ra l t )dr i ! i r, , "n, : r" j , . r ,J ld: . . '1, , '

i - ,

.1111 tlth nutiht ta:toai.lt: pii , { , rinryatfu tu t 1.6 ti ! nklrt h.jei; ,! lt!.,

' : . - . ; t , . . . . r r , , , . ' , i , . . t . . . ,

t:.'a.., -kt! nri kLi:k.\ '-! trjtt\t.:.|tt! a: pulen urit p.ttttli t,i.. jdprti tc /lct)t:t'!tra, kittt t:.te sr-nb? i; .in: t.t;tinltl. lvttE.nlik dt( eitriitt n!.t :.jajtnrltt4t t! krr Lt fo:4it .:Iqrir, on rlmildt .:u tlti tui r,tkti ue ot:ci \1.i'.ni.:!;.t1it. ;ldh11tb/J. ti Rt/!:. ltu sinri)'ii.ct f.rtru ahle!..!tni!i ih ninl: !.rt:.titrted erfti(nLt: ii artanlzarea t::t:;l;cd "".

Eenunlii.l si se razb|llre ]r. r'jrl]n:"". aba dorlnd. t; srudiite (le cjre]rrcar( irebulall. ccnionn prolelie] rroerlriui tvbli. din Pralef. ri t rordr.r |leifiAml roslfl! 6vfeu 1! pcaul .lc iniilil'lr F!.erJ rcnllllja sa c,r.crerlcri iirrimjrr tortri- Dar, lntreabi.-iit' l'rahtC.u tu'tit, .]i t i ie lcan paut, aip. ..pate6 sputla t:dre ditutre ei iti sriir4h.a .u)1 "a, in it!r! s-n iai, lu mli t,rttLilwr'ihalre, fl. ni h .ai. ioi.:.t?]l ie d ne.!:r la Rotu1..]J,}.,irai,,:1.b.i,icul \,tit ltik:keLnuan pr.rettorul: ' . Aulorul lucttni 1atu"r(u-i!r8 - onrul de ttiirti tr'nrcke]1nau,. av.n ;n.ete dix lan1n sr pilrun.i. irii901 io Ronrn.

''A Jast, { olruu ninc,. u/ttrerit .bn id!1bild !i,.un tti, teati.tr.tunei !i.orn\. l. demult ,li scrio Freur! lui Fliess la 19 seJr.mbde ieol''Cun le hninpid tni,)tdetiurd . asenenu rea|zar€ 4i eie*te pu:ijj dL!lrlL:are ,-itld 4i

^t.y.ptdbo prea it,leluaS .lat t.1uti: a J.st o .:t ne a

e.(sr.nle; tnele. la rrcbp ttlttT t€ .tdrt .t; to ti t:6pri1,ri, | ftrd rttuh tjt;iiinC, de izitarea ase.An1int.l1)r antic. 1...j, m|a l.ti iml,:ibit sa n,i tlu:nlp. Lplin dt c dotut Ronti, innir"leb ei trfi lrnniau. ult nd put:tlnt ttJ:.i s/itlu nti tindes.la ni.(ria mea €i la tui restxi, qi nk ah Vortal bi,e n^iurire.atterii urut4itdli;, (dre i.ti ridk:d & atita mlndrie .dpul spr: r€turi. |1 ,e-i.t, Romn italiand, mi s-a p4tLi prcmi&taarc It ri'rpdri..t "r. A ..dora.,

Rom4 capitala carolicismul,ri, nu ,'er cum ri-l inclnle pe FrerC tr: acecrtimdsuri ca Roma arheologici.

Pentru a lnfrlnge stinghe.eaia lrovoceti {ie poilpa car.rLicismu)ui ti drminciunile rsinlildrii. Freud rrerge sa conlcmple ln tn4)ul ac.srri prin scjurroman staruia lui Moise, sooh'rari de Miohelar:rrlo penrar a i$p.!.tobi

i:1o,r;1it1rl pxfei hirus al It lea {:' rcebs"A oper'' artrstur n': ewer! I

nlturldDIi| ienla lbiCaloare :t lradiliei {!r,rie$i pun'ixd o-in ser"iciul rcligisl

.loiire Dir IrersteJlixa iudaisnlriui nrr .ra or'e vo'br de n sacrilegittl

Cuir ii a.!:etli eiigi! lelui clre inl.rzicea culirl ;'loiilor? Freud 'i

atribrie

nri i"{nlelaxgelo rn g.s1 dc disrclxlizffe tnji Ei mai considcrabi;: Moise nu

:,ic .el din tiiblic. .i m cr tolu! all pers!]nrj. rAslrnzlnd sen'imen'ului unui

lrilli.rre li ar fi ha1 ljbertalea de a core.r:i iexlele sacre li !+'e tr nodilic!

LLr.a.lcrui omulu; diliJr '. Or- Freud a.iunge h conoluzia sorptinztloare ca

Moisc al tui Michel rgrlo ii estc supcrior llt Moiqe diLt isro'ie li din

rradilie '': eoeslt si r ilcminat pasiunile, 'si

a ninicir protda fuiie li nu

1'rtiele Legii. a dotedil adevlirala io4a de.araclEr-

I-a in.e;utul studiuh six drspre Moise de Michelangelo (ptbljcal i lial

?n IHdr, t;rl nume de aurol), Freud irecea in reviei abrl'tdenta hibliogj:afie a

sr0riiilor consacrrte acesr.i slatui. in.lceasti enrnlerare lairidioasl nD

tiq!r.a,6 pr'\rul "l'4ichelangelo xnd seirie Sraliren" al lui Conrad Ferdinald

ir't-.i'e' apui,i;cal in i882), cafe sugera tor $; in nqine c \ide o inrerPrelare

ide;i.i1 cu a lui Fre"d: tii dP,.i hatba cu. nind ptternith' I Dar nu te

ri(l" i, Moise, de p? s,:dunut rdtr "t scri! C F. ileyer' care incheia pa" ela

iirlr. rnai multe scu\nun p'in aceasla apostroia a lui Michelangelo 'ftre

slalL'ilc saie: ?cprr.€;Ia li g.stul dureri; t ]yoi c.'piii nei la' itud durete! |

/-stfel tpir]tul .tib{/at lc(:n C?rd sufti4c depntift de Niatd '' Srotcnl i'le

al dr slapinire de line in sutetinli n! $ alid o ilusfare perfecl' decit in

crealiiie de adiri esle flri indoiala !i ce vrea 5a spunn C F Meyer"' Aceaslt

riziun. :!t. foatle apropirli de cea a lui Frerd. $i daca mai Stim ce Mevet se

n n,lrl pdn1re aulorii sii Preferali"', sintem lentali si credem ca acesl po€m

nu puLirse s.4pr ndnlei sal€ 5i j ai li putut iniiuenla siudiul a$unra lui Moise

a! lui \,Iichelangelo.''Asimiiin.t;1" l€ Moise esret;cii Renriil.rii, geniul lui Michelangeio a

rn'r !s I r . ,dr t 'e i e\ IerFyr un 50r de core. l ie cue o rnr l td la unive'salul

umdi r . e l r tetrno u Je r^- le I rmrlat i le imPuae d€ aurur i ld lea S{nptur i lor Anr

l'utea alirn^ cl, in acest teit. Freud se identifica h aceea:i mlsorA cu

Michelan8clo ca 9i cu Moise (de obicei se insisli mai ales asupra aceslri din

urmi aspecl'Nl. Nu lncerca o,ire geniul" sau personal sa "asifiileze' rdeD'

riiatea evreiascl unui ideat etic Si $iintific? Scrierea sa ullerioara despre Dzr

M M hlas.ts Md die monothei-xiscl'e R€li8io, n aroa ea oare sa prelinda a

se ird..IJinn de tsiblie .u to1 atfta libe.late ca $ opera lui MichelangElo li si

riitioe personajul lui Moise la lrn rang inteiectual qi noral "sup€rio"' c'l[i al

unui Motse lradilonau

218 2-19

5 losef,fi t lui la?ob

n^-Morse ramlF igurd bibtic, cu care Freud se \a idenrifica cet mai jerne

rjiit,":,:'.:l6H:_T;:iril:#:.1.,ffi ;n jl":: j;lJ,t;li:i1ill;"':*[!:.J;,'"'fl hr.H.Jff mmi*]r",,*fff;::;:i:'i:ff; "tr*"a^,**,"ii::::;i,,'!i;:; l,:":* f i;":,;:i ;:;: ;l:;::, :::;i #1i';ii,{i#xf",f i,

Unul djnlre personajele rltlnite h Trcu

;t#fr .,ffi :*:f ::tr1x"*",i,;ffii:l::f.l.i#il,n:fl Tl*$iit:,:;r**r,1 "",*,1' ;:x Jil1"5:#. ##1i"1:lrse:r,

esre $i un ministru luminar va fi in cete din ,.n,. n,r j,"r",, "i

iJ-"liji#1':";::",fl"",[T*;"1" jlyi, " ,",ni,e r.iu,nrora in rgipi.

;r;:f ***t"*kix.:#rl".l;iil!?':i:'l' l'T'l;i":* ;r,:T':ev 51s, runa ,ami, z ..,.,,;;; ;;;lij,lll,llXll,*J.:,j::J

li1i"l:Hi'::i#iT :"tilT".:ffi; mn:; ;llr*mii3;i],1$::;ffi ;::,"-.,lT,J:T,;,,ff lii;"I;:;i:J,"lJlj,:i Jililll"""Jeamh"

ia nin,',rc, a iona",o,r,r,, pil,""r,,.i,.

" -^l']'.0-T1, r *.T., oreud se poab considera un demjr ulrnas al lu; rosef:a.rrxrrl ner'e! a 4stmitar.. f)snndu $; cooconirenr idenrirarea e,reiasca; aiiltiJ"1 i#11;#1; il: tili i'".*1, iT :":::, ; ;;f ::^,i, *i

ffi;ff ,:li"*'J.T i:il.i: J*,;";;;llT: "r,a""",i"".-"-, ".ii

280281

17

Siemund Freud qi 'lheocJor llerzl

il-- { gr rjr,,i "btrbti: ,1f lir' lc :n.ei,t u! *.a! .iui

I

j ,r.!, nr:, rf. rrt.i4trn o iu: tn.,!t iG.,ai !9t4

PriJr;l :i )!i :rarlJi.rl 1: :.r:,,,r.:1 :ni l-r.!li r...everi-'r :i'o.irlJrrt rj.x!jar.riflj' .ali,,irllrr. f":: .:.ri: ii lllil,$r' ir .ir.!a,e Lr:tl, h

" _.1.

* . : , r | i . . . ' r i i . : : . t r ' ! .J , : r iz l . a; : t i t t t l . t t i :a: \ t t ; , , . r . r r , i i ! : t : t1 i i . ht i \ ) i

' '.;. ) . r pat i : : . i : : \ : r " , : i :c .

-e ru i r r r lnni r . r : r )u l i r l i i , iar Jr ,uh; s impale t r i , l1;ri rilil:r'i,(!ri ,dl&i fi,ilirih(:r'i. ',j,/J dr fr!.. r" .:;nt ;i rtrtr \irYtt? ti.J / r r r rd;r ' . l i r i r i t . l l r i l re. , r i ( r . r i r i :n. , i . i in i 'c . iar turcuy.t t r t i ! t .

-'i ]r''r';rt1 .t.t t.. t:r r:?dr:1!r it,:u.k! \t l)i 1., Jr jNde.rtil r i|- ,,'i

ljt), )t :t itt..::i\. l;rt)t :). ri:i:tt: :

airei'r .j:!1j s.r(,;rd illa,i!,",;r!!ti) er]J!i,enr: , rn )nri ir'ilar lr)l.li ti l,r: il:t.srerJrux:r ii f|,ii a xnrir.iDriris$n.iiri r.;.- rn*j:i ir ilerna:ri:, \i Arr:.urr. ii vntoli€r, f:;1,-r r sa..rii lrrni rJit fl2, mxii chesriunia tdexnfirir l'rle ewek$i.C. rurir]]1iv !,j ri.;.fli k llilt l iil90. r;luriir sa esle cu rotul :tha' i:le,,r!Dr(lu.e r (r:!rijr ti:i:rtijicr: 1,,iLrlr.{ttr,1lii d;r.e irr.:': n',ri ferirn($ciri. id''chesliu,r{,r .t-irirct' eroilase .r u.rlt- l;c,ll mul pciitc ioregietric

t:rigrese: a],, ;.,rarja Bxi'sir or(e:ira drl] : noie,lll,rie l9!;, Udv€rriiriirf;,ra,ci d; i.ruialirn r rosi rntenr{ji3tl in 191,J. iar erip.al:', evieiasli ,rrrfr)estrna rNp! airirloare.

in B.r- ' .J . , JLI . , i r l r l r rnr . i . . I crr t , rn l l . . C.. r qg . I " r . JJi l : r ( r"

a'rodulese nr:ri ]llLrirc formllari rdedil'lfrd id.:rn.rr psitur.liza ar tri alui .le r

.

iI

i ! r r . ctr o j l&r er st , i r i i sp. . , j f i . : r , id: . t ; . r r ar l r t ! . i t r isef le. lc, l : r r , ru: ,1; l ne,resf i rerr i jsrrr j , ,n ! | re: i t ,on: leu! i ! ( 1f : r i l i l , r , l . ; ] l1 i r r t 1908. I i iL: . : ! : r t i : \ i1t t t . :x4rt . . int . i , . l t t r r , : ru1. lv i . \ i . ran.r , . t i t . , , i1 i !xr . : \ ! t t1 : i : ) ; i t t t i:iLlirc!. - :t1)a lirL'ri r.r Lu,l :\!iit!,, .:,.i tj!,; :.tt;i .t:ttlrji i:! \1.| ,;r :r,:.. t t t j tJLl , , t 4: ; t ) ; t ; . : . ) t t . ; t t l t : . . t j t r t t t , i . r r , r : ,1r i?1. . t . t r ! ' r \ i : t ! . , ! r ; j :. ] l ) i , , r l r r , L) , ! i . r r i t r r l r ! : .1t . ' i " ; i , t in ,1 . , i .1. : , i :1:

' : ! i , ) i : , , : i .

. , i i i . ' i r . r l . lJ . i i . t ! ! . ) / , t l : , ! . . t : , r ' . l t j . , , . : ,a ) : i : t 1 . , t r : . . : i t ! : :: i . . : , ' i t i i | ! , - , : , . . i . ! : . . . . ) ) t . t . .

t : : , . ! , , . , ::1,) i : r ,J. : r . t : r : , t ; t : . 4. .a. j ' . . r i \ t . . ! r , i . , , , r

- , , j , , , j r r ' r , : r i t : , i . \ \ . : . : ,

L-_ r ' . r , : i ; . r ' : r r / , . r ' l * - . i ! . , , r i ! i , . i a ' i r r r i : . tD: l r ]

. . r r j , . . . l , i i l r : ; i l . l i r ! r r : r i [ . i ; , i , ] r i t j j l : ! i i .n, : i , i , l , r . i . , . ., . r : . r i r ; .c1i . , . , , : .1 i , r i , ! i , . . r , . i r r : . . . ; : . r r - ; r i : , , .1. : r : j , r r : . : - , , ! . : , r . r , . . , i

' i f r i : , r . ; : . l \ : f i , , ) r r l : ; I I : i , i ; , , I iu, , . : , r . i ; r r r ' : i : . \ , , , t . t . . , ) t | . , , ,

\ ! t i t ) . ! t : , ,a r . ,11, . . , : ; : : r , t t : , -1. :J, : : . t , r , r : : : i r , . r !

. . : : . :n: l | | ' ' : | ' . ' | ] , . ' . . i ' t l ; ' . ' | . | | | ' :

! . ) ; . J, . . ; ; , , r ' t ' , : ; . . .L! . . t . t i , . j i ; r , . , : ! t . : , . , t_ | , t , . . | - :. . . ; r r . , : : t , t \ : , ' . j , . . : 1t ; . , ; . j . r , , r , 1, , , i , , . . ,

.: lt ttflt i!.. , j! ::: ::t1

' l r , : . r1. ; , . r ' j : . : r r . { , , i l " . i

, , r j . . , , , r . r . , ; . . r . . : . i i i r r j , r i r t - . , . . , .

r i ! r i j ' : , r i ; r . | ,

l r r i r , ; |LrsDi: r i | i r , , . , ! ,1r , . i . ,L j : ! : i i i r l i . . . i i . f , r . . ir , , . i r i r r i j i r r i l , , i , r i i i , r1, . i r r . : r jL, . l . i r , . . j : r : : i , r : r , r , . r i i . t ! r , i r r r r ; - ,

l rL, . r l i . , i : i )1 l .ur . : f f : ,u,r ' r t | , i i r : l t1r , . r , i : . ] rn i . \ r , i inat l , r i , , t i r , r r .

: i , in, t : r i . , l : r : r , i j . , , r l i : . . , \ , t . . " t "a: t : . t ' . . , ]c , : rnr . ! i , , l r r l . . l a:r l i , : , r i . . . . ! t ii i r nr i : . r r i . \ { r ,

! : t \ ! t t t t r . ia,nkat. . : . j ta l . i . , i . j : , , i1,- ,1,r ; , . . ,1t1i ! ]a, ,1. , ; , . : . t . : , i t : : . t r :1. .

. ! , r . rar .d r ! , r . i t r , ) t l t tn i : . : ! j r i t . t ! " , ! , r . . t . l l : . r , ! , . , j t . - . :1, ' , t t r : t : . t t r , : itl f:lrLu ,.1e .:iu i ,iri dt tra: i,J.Il,air a:;alir.::i t: nl.: !t:1."1i jt:;xni 1-.h1

t,tnti l.ia,.\n i)tud::,:n ttica: i. .!!).!tli," !rt:l 'Li1;1,1rc ri. t' i j i tnenr \r.

..1'n1. lli:1 carc id.; tl.ft)vrn. i" y,r!t\)il .:.ftxtrarii )titt arL. rt: r! !itL [,1:td.t:t i' pLdre nbiolui ildirp&atbili. i:i. .; Dsih'ttt:.,a./t ::ntift pr.d.i.tntl

in i]rdi di f€ c.le.]oua ra"noaje fton,llat:. s€ pere ii Fic,ld I rerirlDlai sinai insis:te arrpr,, "iud:ritAlii ' tsiha;rnlizer, t urind ,rr; .uriid ac.cntut pE

282

Lir;',r,.ii:,:'- : ,i'.:i irnrLair *:1rr "rs:r "r{:

|rrr':Irlul :;:1t! !nit.i. rr;'. "r';ilr',r ..rr,i r r'irr;i.ri. iJs;t!.rn.liti irlr ii'r:i r;;'i e!ti:trr:'i mci

'r{loit'1 rr ni'l

otsii; i-!.rir il 1'.;iLn :!3nl ri ;it'rrri Innr'l ir Colril s'f:sori jrlifron'rlla drr'

!!,ji'. l; ',r.

,"; F,,.i .' voridli. c'v.: rrct^e! prlrii':rs: rx! 'nrdir

irlirrlar /'

'ri./I,-1,',. ,;tton ,'t,f",tl.ri tipnrl r'i

'Lr'sta inr unrii 3s iril;' prer rii;cejii

i"ii .i" r'.,ir"*lix, .i "

cirx rrf lirr "r:re e'errr snu di"'Fll rbesriri'tca -';atttliri'

; . , , ; , . '

. :n t ' r ' ' " i : a " t : ' ta"r l t " ' 'x L '

, ' r ' , : , , ] ' " ,n

o, , , t , ' ,

- , , . : r ' , r " ct ' ' " ' ! " : n"r '

i r , , , r . , , r t j . , r ' r ' j " l r l ' r " ' ' "11 ' ' ' f l ' r r ld r"

iDi,ir:rtr.jraa: x ,ii:,rt:lile; t, tr.ldur nl sfirinnui {r!"i'srr' itilJ ix'trlu ''r'r

.e,lrit,iA ilD r[eair,i s.r;jonrc.

-r- - t-rfrrrr'-'urii(i !i ,kincteiI urtArt1itI

iiir i !.-iro,rr".ritr JMF! 'lt"

rn'i.'tl. r; ;r'a'lllilrai 'rf

l9?6 ei iti t:{'illne\ie

ida, /3-r , . r !x i r i . l f$ i l : Pr i ' r l : te -nrc '

;x: r ' r !c " ' i i l '

l rar ' t r i

rrer:.[p sa rr, r,.i,r|),,rir ii ;u p irrr;,vr1tu rri]ru .) tf 'rt': , ' , , r" i . ; ; " : ' :mi l , i1, : x i t , rnr l iz l" i l i l ' !a l rd i ' ! i j i rz;u i ' r rrai le26'

' ' . , ' j i r , ' : r r ' r ' re ' r ' j r ' \ ' r r \ "

' ' r ' i - r i -a

- , ,u ' " ' , ' ' ' , - , ' - ' ' ; . ., , " ; , r , , j . r t ! 'dt t : : t ' i " i

' , " - . , , . ' , , t j ' ' ; \ ' '

r r r" i l r " t_

t

','1)-,,rr;i',.'t' i*." i ':n ratiti: .;'t tetut":: o';'r "rG!t'lr' hxii"tu i'tti ' 'x(. r : t 1 i . , . ; i tnt t t i ,e v? n. .u r . l i :s t i , i : t ( ic , : i ' tn.4. i rctcTntt ' / . t r tL ( t t i t !

' . ' " : , . , . , , ' r , \ ' , . r ' r ' r " o i

, , . . , . , , , , .^ i " : , " ' l i '

, : , " , , , . , . . r , . . . , r . " r ;1, . ' " i

" " ' ' ' 'e ' ! t

. ; , ' t . , : t : r 'n ' t \ " t ' :

!r!,u!1. /: it).tt:,:dti: jilttr trtIi.nte ;i :':'r?'tri utoei atcle;tt]t ':"ttxtn"l'l

:,, /ric, lr :. t:tectk! s t' /ttl)E(.t )\1 i:utu i untkttarei 4 lttrum I uf;;J

'*tr.i, ',i.;" ^*.t,

ce| Cnuii t:nL,.ti 'a\

r'LtLrt ti''t'' !';d:|petrvbti' ':!':

t , Lr , ' i t ' i - l r i t ' : ; t

' :nr i " r t t I r r l t ! :

, , i . , : : , , " , . . , t . : . . . , i , , : . .q, . ; .ar t , t , t '

1'oLa!;ftr fn])/i k\i iriel!(t ii; kn a cwett *an' ft:cittpt't lel t!)d.!nt( 1'

t.,zi;!e ;i si rcnr;n! ]a '' tt.l ni d'r!'E'ht' L:t "ai)rr'klttL 'Dm'D't'\':)

?

lrl

28i

-l

. !1 i ' . ! l i ; r r l , . r | : . r r . : r r : I t t r i , r l , r : : r . ; . i ; i . i i , . j t : : r . | : , r : i : : ij r r l r ' : r e i i : i ' : ' . i i : . , , : , : r l . i , , j ' r r . i ; . r . r . r , l : l r r . r . r . j . , r i . i j r i . j r , . . l , j . . , - " . I .. . . i : : , . ! i i . r l . r . r : : r . , r ; i : . : . t : . i , r t , , i . i . i , : , r : r , r r t : I r . : j r . t r,\!t;l!ri.r r..lrfr ij .r!!. r1pil

, J i . . , . . . . . , . : . . t . . . , , ,1. i .psitli]ji": ipoteza unei {e:ini!,; "bio'!gi!r" ,r n(ir;rjiir re ,ie.rgur €{chr!,i,:urn lieud va riirma n,1tll.i1inr-rj srrillare cftr) ArD{,tn Zr:,eiS tin 8 uaj1932: 'Nu se poatc VkrLt rc 4t)r piilr.dt not di'

'io!' ,| ac.. tarLl

iFale ,Lnl co no$etire in skt,:i. nt:stru i in h.t1ii n!!t/i j.:tn re heh.!,H alinat) "'. A$eplind sd t!: ac.cs lr mai ftulra inrllrczime. Freuii sea$madeaz;i cu sec18tul. cu eniE:a

Adopt6 aceciti atuuJine (le iict}]piu lri legar$ri cu g!-nr j clcaror til]conciuzia e&ulrri rje$rc L.orardo & Vin(i)'' sar cu fenein". in 1936 ?,fi,'iilr o scrisoare c;i1re Sarilara l-ow" ekrcnrdt 9i coieBrl tsihanatis:r ergtezEder fare tocmnirrrdl'f. |]e]li s.ie: .1t1indoi erdn evei | €ti:n ti |,lut!.(lnJnh cn n{hrtt\eN}rarcl it:ru nt;ratul.!, .1 .t: intti inac.'4ihti j,rlujteidnatite l! cara.i1riz(tn r! e!rc '1. D;tr."r se indrll,t:i ra F.4r!d s:i

'lescoirere o enignr, i!r* sA incerce a (t rezoiva Dirpi rnoh. :trlri:|zic , c. !iirt o?1ol ferhililii. te '! !\n^flin Der ,Il..an Marct untt I! n..)notg;nilLht:]iiltsdri, sA abo.de"r: ir.,r)ral ch.:ri'.rrea i{1e 1ti evreteji r,.liE aie.-ii', liind cl1icid,1,i;d .se l d'n 19,11 .lespre Die 4:eih d( !: iL!:!i;i:t j;i ti,in:erjnla ciin it32 ietpr. Lit Weihiirhk.i;).

ljrelala lui licrild Ia edilia eb.;.a la I tt.'x u,d i"atrr. cin .ieelj brie).)a:t\, sbj\t\tA .:u deslrJii .la.rjratc !un4n ie x ajunse h rntrlrJ ..cnigmei.

dentif:4ii erreieqlitin lrtjil.';crde irsiirrxlizei. l!i.i rnri db lr'iilnri; r.es1e;ctrlr" nDntti lreud nr t!

'{ier sl] se sii e;:r.$ otufinla if, situtrjia rurorutui.

!;ilr nu inkJ.ge L;rbr rnc-a .are r'i:c:' !rlc-1 $!-tir: de roti!:ri, :rrJario( sit,pr,:c!,ri tt .lx't Ce l:ri:3lr ;rii} t!l,Eir, iar{ nu ptiniripi h id,jle r4icn}lisie.rii iinfe tctls; nr ti a n*Se: ntri"€neri,r ia l'ropnu-i pori.r. i]:ttti it li:rh-ihtil: re t$/i elie anrii r,!rc:r.t. i', tir,. .iir tr.tt etl rc.t. ,1.::t.i*;t b.t1.ttisnrtii€ ..r']tuv .:u lrtmht| t.p./u,ti .atr ni rn\j*.t.1:: t4ur! !!{:':t.ii1ri, probabii ljehiidlu:. d. d..st eLarki: !,.,'tt,)t |! 1-.:t tjt.\t (V,t)r:idc1n11 tt curink iintiezi.lnrn ! . .noitiet.,e itii li.jlt:d M pn;.a:i( .!t.\|rur.ttfi tlnn ia acesi ?lemcnt . l.l1 nit}l |riag::af difl fnfxla, tre.rizerza c,T.tEn undTabu cste ! (iark o.r'r r.rreazi Cslllr ,rigii,ea .etiitiei ii i n(.rlitnlii, dar farn a adoprr rr.un plr,cr de ledrre evr:ie3c, \! f&i I fac. \,reoexceplie in tavoarca ;udaisml"l|t;. "r.?r a,n]?I rrcft fi re dii!t,? t:itit.tit.r

i . i : i . . : r . t : . , . t : t l : i . | . , !1 , : : : : t l t t \ ' ,n. , i t ) ) :1. . r ' ) t :

. r " ! . r : : i r ' i . : i . j r i r : ! , r } . r r : r { . i . t : : / r ra i l r i

. l r : , , u, . .n i ra ' i . , i , l . r : i i . ;

i ieni i t : i , j ' ' : r1.r . . i r r 1: t : : .

. i l : : . rar l r . t i r , ) : r i . 1! . i r i . i i lu n: l l ( ) r r i r i : r tdeol :*)hr 110n,si . rn! : i r r i f i t ! *

:l tn.dd {i rirr/.rt.ri

ijr lerioada miio. 19il',] $i 19:10. Frziii, lui Freud lt1i & sioni$n se

tr+.izei:.: lleja iil ltl 'lerenrbrie liltl it s..i! tui Karl Abiali,J\\: lat dr.pi

\t.ri C in eresr tu netr! sin|um ntea buttrie e:te lurea i,:rLLtaln ului ti.\ierirnq !.. !:at. /.1 inc.at(i enr!.zii cu Pporu! dl,,r"'. Frrud a'ea sartdr.:e o !.dirxjli at r:Ia1ie lala dc l-otdui BalfoLrr..are, In fridul sltr ja

elo.rai t'e Uertison. gir,stei ti Pe Freud ca te cei lrei gtndirrd cvtei can aD

r!ai"a! cel nixi mr.lt dml'u.il. nodern.'; Freud i a transnis lucrarea sa

i.illdtttuLiuyt irln ifte tredinl lui Jones''. ateud ij ,ie.llrn tu 1931

nd',irntu;',i $1!r -Ilsrfh Wo{is ci nu :ne Gnrnis.t, - ce! I)uf i, nr in fehr: tui

:il]eeilr. Rir rt;$e !.lut -rnaree l{lef. ie a"'r,).!ie" , ctciri! tn lune a

,!nri .!nlr!r frrriesc, .,xre reprezrnta lln :r:r.1 de raliere p.nJ:u idenlurite

.r.riersli. D1.n 3c..1 lc. n' ii Ls1 .ituat in Lig^nda, proieclul tiu :tr ti a!'rl;x,..rl!: \ak,lr.. 3.rncer: irr.ud. i$PorlzLrta senri$ental: t ;)iie:idnei era.j|.irsi. AiruElr' 'a rrelN h 4tt1. t€rl t rt !:ktt,ismdl ld ,tu lur !2..t rt:.j;ia

:': .. r.:L(na w,la \?iilti., la! . ei ttr e ,cu dut aroll' n-nu dligutat ,'1

:i,!a; ?rru;. in tu4it"irllltn t,v n:r 'trt;t tel;lirt: , .c.a .. .rtc a|1 lutl"'l

i '1,. !)$ ,we ,t' !:r:e.: nr du !)ni. irr':n . ! Psihandj:zn '. IJ.l' 1r cotlesri

,ri'r',ji,rjrari; jrsl,ir: i,"i.r')iriii.fr.j uri 1ri:irr, rxl;on,ri, !'':e':d iti de.inia, f , , , . r . f , i i , ] ; l j lar .n:r ! :1!nsiai . t r . r , l r i i . f i l i l .s le. i l ronisnrrr nu ni , i i i le. i in

i : i i r ; i i , , ( : rd{- f : l ' t r i L l lez;Ll i : . i i l r ( ' - . ' r i .1. : r r i t i i r r :5 q, i i i i r 1r)-6 c l r re

iii .ii'i;,1 i-lri.lrerr.,:i t.: itrie: 'ri, ,ar rln&i !tr\1.n( ldkl t! ti.l1istn.lnnL

, j t t , t . , . : r ! !c l . t l r i . , . i . rgt ! ; ia: . , : ( ; . . i : ' . : tn. ! :kfr ict , l . , l : , , t , t t , tb let . t ,1

:1r ,l/:'ii: iurir:lj, 3r1!l snr nu:Jli., .lq,J.. ni|htr; d:.j'r. relol:lic crntF

i : t r ( l , r r t r ' . ia l i i lc ctr : ! i ; : r l i i , s ionisnr, J) . r r r r r ' l ihemourr str t r i ; i i Fr( \ i . l

r':ses. xtirtea rlioirat di rf:r:miz?rii ev{iiesli at lo: feh; {--ntd "r3

liirt a rle

r .'ilniiizrilie r ! v(.a!i. .rliu|aLi sa! 1n:trnitrri. nu reslnger ofe$a Prjiu!:a

C..,a! sn iif coll]d?rn1 un 'ev.ex ideil, i$ ghid al l i Is|xei", duPa Propri,f 'e*prcsie"'. (ion:utir:d flavirll .ie mesaje de tuii.iiare .e.e i s. adresau cu

!ili!r, .,iij; de r laue€cer airiversnri, ii atnFe alenlia M:riei Bonapafe,

281 ?85

ina n siiri$c.$e Cin 10 rlar l.r11r: "Arrr;i/iitc :r:e, €rt ,iijl Viere,:i t;. ait*r.{it'ir'.silaca din kl tal;n atii c.11ti ttt |t.r ,;itt!}, pr tcul .ve}r !, !et!!tjin 4t :nrblittrlt co t1e cu,i id najidral. in linp t:( ntrrnul neu iu .:eea t?jlt!!.tLe ..!u7a errcnsca sc litlited,li Jart la lnpiut t:i hu ni,um ae$t jtli,nttn proptia iudanarc"" Cu ocuia .clei de a aaptezefi S; cirrer. iiniversiri,Dnl;,gijk, pe.sonalirAlilor oficiaie air: i;rdxismuhi ti rion;sr]Il:ui:rve3u din ro!ra "e

-rnnu\easri, rrddlnd doiixp d.: I 1-ace .a gtotin toi Freud !A s" re!|rseltsuprn propnei lor cauze. Mar.l. rrbul il r/ier,41, Drlid Fer.hurn8er" JepildA. adreseaz, leliciti.ile eal. ir]3retij savrii err.u', c

^.est junenii"du:

''Poure ,:d Sern?kii ti rdtiit:itlii€ adiuti ate ,p!r,ei dum?,1,oasr-A intut..t'ste t ujh i/|

'.ti ui tc.e.tiu d ,!.d.ti$,uiii. A torut ttuxil.ii Dje ?"nkllJ:

einer lllnsio:1 irrd errz ,l? i q.apiat (it':h s,:!]r cftde',tt .llaca Frsrd a:cceptar si figu.ere prirtre cur:tori! Ud\6.siulii r,.brai..

.lin Iemsalim, era pentrLi n oi afima slerarla ca $arut e\ru ilin paleirina r.rt rn '*m..r ] | I . n i , l .Jr ,u l r , l fuJ. sr , . , f , r - t r r re . .d fe !e j : , i rn, , , ,ndd{,nr l i {c r r r . . rp, ndr t , cr , i , r \n,ol t l ; / r e i€ S; | ,eId, qe : , ,b-} , /mt.ll desirte sio&$in. Ceea ce Freuc ij rptole;tzi prjetenutut siu Zq.i! t..|Nde a nr r€ putJa iiFsj d.- apa.br!._nja t]alicruie. ii esie Bielr ra irlelear., jrani.

trersonau tr hri Amol{t Z!'rsis, riti;: i :re iobmi u.e i , de ai8n1arjra ;icn1aziasni l sjo*!r. r.a 5 lxai l9:t:. it pu ., ir gardr pr Zweig j].np\rlri,:rlnirjelLlr palesliriil'ner ";\t;.!!r1a n t p)otd! k:a)tafi de.k teltKi , nebunitsa(fi, kntattr. tjrt.lknle pcnu a 3tit;ihi o;ttz.rie rl.,,e ?$er;.afi Dri"' t , . tne. l tut unt . r r t . t , . t . , i t " , J, j r . \ r ' . i , , . t r tR au:: , rs: , ' . I . , ;U,,ci'! vede pe Z'reig cerllna "rirre.ei Jn!1d cdre d trcbui rt lji Ee*alt . Nr! s,e1:'ut {ate fi idtdrn lt:est p.par pi.:jiu lptie|taxenj ih rr;t ,.ropfu ir^odnel '. i!1.. far, indoiaia ,:i t; deraija de la 5rn ir:epllr t,{: Fr€iid i:,sFecu.ohrl hi llerzli s;o l\,rioJ i; ar&ea ca o col];tensar€ trcrrru3lndmenrel€ naijonale frusirrir l.nr i:rliir.nrjri$n. t:re}d :r fnserie r-n,_,i lx telde p;ofl'nd .onl3milrrl de llarria jje. ,ioa,, ltjr rnniea d,o. ieylii

l

I - ilf.iir. D.futtea ul: Frcalf, t hilict t;.rtte, Heine si poDpet L,Jht:rr.!

bet ivaln ldo!;.r und lie nonDliteirkdtc )tetigio, va ,etrererra penrruFreud op€rr exilutui. Primul cu\'-rnr.ina;nk ijin padea a rreia, ..sfl;s tnainr€ rienranje 19-18, 1a Vien,", e{oci p.orf..lia tsisern:ii: ,T7.iin aici in\,o larn .c,

i.li..:, skh pti,teclu; a.eski iliietid iii a li cit rin\ he w r/d fi ea ailjrdin " , inainre de a ...rpli.a de ce e€eul dL:ipre lt,,loise nu,-va fi pubiicar in,Lrii,Lrl ai{fii :uio!.lui: :\ti. ri p tit caistn. tnu:i, n(: tetren i! .hip tlaturaiia.ru,drxtr si larcrl rtlvL Lare ar piea \ii ,! ana!4 anim.Tir1ka uise-

i,lr in 'rii Mei;! :;oi)ir &. l\,1:'np , fl,il t{ir, Rom, I a do1,e{lil Re.erara.r.,,l,Nndra, Dre.ar!!:J.,.:u. i.ltilz;nu lubir'arex fseirili de.Fre Mois.l ru mairr-: n.rc.rr;r€. i;nii tii: .:itlr.t \i!t.ti:.tij. .it .iureei tcl.t€lr ,11 .'t:fiflr :i: ri.rii ir! ll i,iil4l ir!-i,!' iliin,j ir f:!r!r., a,:e;r _!loi!e,

Dcfdrj t,t: : ' i

i i i r | j . iaF,r , : i i r r ' . , ! , ' t : i i l1 i iu . , , r ; , i t t t i t , :ue l . .1. Lc t r .<t n. tc. i ,' : .1. : j : t t . r r r ! ) r t , i t re.) i ) i \nL) i t . j . ! r . t .nr . . : r i , r t , r t t i . : ) t i L l r , r1. ] t tq j t : ! , . n,.:r\uja:t, i. \,1h,!tta .\!l.tri,r itt,, L;t.r'Lt ar;tllc t.iil. ld Cirktut !',):.)., sti,i ''!t)tir':....,.rri.r :xiy{E..lri i ,l''" ,!.{:saroi{r .te lrdnaerit.i.!,: rur: !,i I,,r' l)l|aii:j {,t'ilrtir', i,ij }1r,-,{:r-:! j rr)rfet lri I rer!e:j. !e Firl'd ;:;r,!,1 d;li."r.i xnir ilt:, irlsi.tir:r. d,r"ri rirfr. dr:,i..rliiij:.r; 1.,rie r.rlr,i,r s;!t.i : i r :Ci ! .11 t , ! , i l r | | , ; r i r i re i : i r , : : r . r r tnrr : je : ] : r l f ( . r | . . : r re ia. : i . , , ln.: c.1 :iir!::/.ri .ri:l.,, ji.

trr Moi:i: c.:aiira *|srl ,!x.i .riilJi. $i ind:r.t..,rilrl1,,1iilc1.r ir: 'liti; rn.r.l{xrt F.fLIl ,ri{..i t.:i fidf;r:jrtea !a lalA iiflCiril c!r:jasr:r-. rr.." l.ir ex)zi? r1lrei rer.itertar irr rsit)icr:]i csihircgle I1 j r r , , l . , : r r ' .n l j , r / , , : r i i r t : r t i inai . r l . !1,r i r l . r l i r j l ] i dr l j ! i i l f i i { r*r . , ;: : .n, i i i . i ln: , ,1 ' f i ' i . l , r ih l 4r i t r j , : r . , r t j . r rs i i ru;c. - .vFnnr ln rr lse. la f1 l

' . / , t i " I , r . : f . . , . : .ri!ri.7r :i.!:lnrirl:, ::e F-,e{rd. f.jiJ.n:i .:u.ii lkris. a! ii osr cglt'rean.

i.irl.zrn:r.! r:2!rflt. l"n.nrl ...i mai fi,;Iil .lln .aite_ l)ar.sie !i fei 1a rr?tuPrelr 1;rtea .;ji ri,,! n,xli: t' .ir aiinri niai cni.if ic .:ir -tvtoi.re eeitrlm,-1.ri'r!:1r|1 snr!:i t-"'v rfri, a (lilic uit:i rlo!' sr:,r. .r rrl nr.ii rnuii iqi ill.itn cit;toi+ .€ailtr jil l.fnai i]nlo esnr r r.1ul srfl,lr, il -n'r l ;,a!ljia je inli e fr|,;r!:erxn'" insis!;n.i ai'fr orilrjli1.r egiptenc rte ! i Voire. I,fe.rd ili instDea..,jiistli.rl snr nr. o .:{he lezt pojeni!, a l-lt'!!r,il.i'.

ln *., r.inil'ri t /8cr. S.hilier frorrinia la tilireKiaiea inr icnn. tn crdflrt

'rnui .ri.iu de .rnierinlr. llrlilulat ")Jt1lodrcere i! iFr'ria u .relsat6". 'n

cursdesp(e Misixoe? lt ltpise' ("Die $e.rdnnit Mose-c"). Dq'a S.hiller" MokeAr li lon rfimrl c:!rc a realizd siffeza modemt inrftr .eligie t sra.. Rei;gia luiMoise cre.a:A rnlilater le .a.e legile nll jlfi suficienle pertru a o i enreiaiea trad cc adevarul intr un limbnj comprehens;bil lenru Fopor; ea lucreaz,pentnr emnn.ipeea :.estui popor d perlru duhlul in\ntnti (Vzrnunl\ inistone. Moisc xr Ii deci indepiJlalul srrAm{f al l-omiuilor iAuJkliirund co1}

?85

.rdr;.

2:d7

Schiller ss reter.a ia hErarei: iui C?rl L. Reinlold. ktlrtian it lianciraso(prot€isor la iJnivcrsiraea dio lem, D's rlebftir.hen lvlrterier lt.iet njlAtteste teiitiis( Frel iaurcle) ("Misterele ebraice s.tu .ea nrai ve.tre liax.nusonerie rcliSioasa', Lerrzi[, 1738. pxblicda suh t.eu,lonjflu] Er. ileci:s)und.- se putea !'rr; cl ld rNrti: r.]i(i tlit1E!4ip!. triu! en "!!pieun. d( in tt*:l!] aurlft ti s'tltxtllii r? cnte, tualeil it1 \eo i lr* lor pinn lu intL j, , ..:ixr.a .:on.Li.dt.)/r.lki t1 Le\tsLlttiturrL tr '. R(ii[hci<i {i.zncllr altie: f]t,rr11il ,jc ved.!| !l ;!i Manerho. un rrelr cgiprea! din i]i,rftCr i:el.nir1i.'i .l\!,1tri ai Iii ii:r.'i!.!iie c. :.lh.ii!5j'. I.ittujinir I D. Iir,,jljltroi.t. ii,:irii:.r:. \ i ) ; r . j i .onr l l . , i : i : i l .s i i . ; r i l l l r l i : : ipr .11 r l t { i ic l i . rpo;L: ; r r , i , , . : .fn i i rFr.r . ! | r i r . i . r ! r t r i f l r , . I , . . i i i ! i r , , i C{: n iacJl i l r 1 l i i r : . i dr . . , r i . . ,

tu)clsla ir!.nlk -qij:1,iari :jr'i tleJ::a iirl]t; z.ril rtrtrrndl rj j:r!it!.r rr, .rleru] iq a, t ia l i r u, sr i r i . f i . r jer l . ;s l r r l lh in ! r r" ; . ;u i ra i i rJ l i i . r ' r i j , j r if.izl$re -cchi,l,-i,ii irli!cri1:ri; \iii R.iilrrnd, aiin:rel de c,:a :1 Lrrirrnj;rlifair.,r:. i'r.ltr!r. :a ptihr.:);!4 r, t hir.i!!. ii:;ri Ftcct$ Ari.:.:;Bi t r isrg.r" i l - r .Jr .n lkr . tut : . . :q,r t : : !11 * . \ I . r t ;sd. . i i ; .1 i i r t . l r ia l . e i , , .xrarti4liril tc!;,li-i.r di: , i nrilri-!r ir. irrdrur;ie1!iii ri:lsi:; j,njro,:,:jl,,rtjr\:ft dr:;itLiilo.i irL srai d,: !i?iI?:i, . i.lej[,r 5i xlifrr]r it fi ijx r rct!ij.r,,rli:ot.rftl rl! rr\:i {iri :!r:.4.ri! :i; :,r)ii,rai,r ii p.;!!rr , l1aru:ie rtii{ ! irlr

l.l, s ri ri:l-r:ir ,l'ii fnvi r |rix,t.iit i.::rul ld; Jrhilr., ti:t car{r ri!,t;,:: .4, nr . .et ' ! r . ! r , , - r , i i r , i ia l i i j iDi : : , - ' r i1; ! r i111l l i . i . i1$i . , l i f . r1 l , r r t ; . : ' I i . \ l , rh

rtrireriir'ari t; pri;n: punei:: ;t irri,ir i | ..!rbi:.i i)ri!r1i. :iri Fr.eud,.lrd rli'rtta ci lvf::lsi.i.i de oriitrr. e;ij;,r.xir. i'.r,ririri rr?i;taestui ro1l1 ,, i.nori. . iire.d il iranslenlft r ]'l,':e ir r ui ,.,i -.rft:rncnzsorr nr.lr k1 te|t?. nr, pionief rl rrtnhrli,1|i,iui i_rirri,i:r,, (,r' . iespot l lF iu: ' .a !a strn.h \ r r , .are l l j ' i l iz ! \ r ; , l . . , ra j r r . i i : , i pr f ] l .u :jl;.$ri a;c.11,r:i, .le.ilr. ur, ]roi,,rr jnrr lrirsr.,j1l .:i :.,r..iior jjjrnrili-.r. rr,rr: nesai irllrj:;i1, l,:r,Eresijr r;i ri',jffr, i,a llila Llrirr:Lrr. oi.f, ju: V.j i.f f f i fosl .anirra 'o l urei ( r l ier . re;rdi l i l f , ins rRr i ! r j i ! i r ! i . , !er : { ! I . ,1: : .1irviJrlui .inlir ,I _rchairi. i { n lir.:id. n;j .u{r.a i nl)|.,! tlivornbill |r3r:rn'epli l?npruie det!'i. t:dnt '.i .i.t)n:itti tit.i;,ii n$. 4 r(.ldz,t:tti tuil,;... tt,14i ". ,iotl rerlrlerii trt"j, r. r irni i ! lui l{e|'d dij r i4 jiqr i]ri,. Iei"''.

Daca es.ri iiri Schiller n1l .s1e ..,ra: de f1i:ud. :n s.ii'rb i: :r.{Jrl,'r r', !:r':sratu hir Goelire. x .lrri

^ulndhtc :!i. irlvo.alil irl *rijinur f(Jer ic.r (tad^

riroleze tosrrlal. de Freud, iari vleo rlli doradi il€,.ii t.rn, s.r conljnrx)re:tuasinarul lui Mirsc ir de,.ed. L 1797 Coelhe scrisrr. Irni! in d.j yr'r.ttr(Ltruel in .L{et)": s.iriso.ile 3al" .Arc Scliller ni," pe..rrir tli i umra.i'r

geneza" ln interpretarea pe care o d4dea Cd4ii exodulai, GoeOF aplica

docurnentului bibfi. o metodA de cririca istorica inspira{ de reismul stu

Freud d,uoreaz, desigu mull descrierii caracteruhti lul l\4oise. Prezenta!ca ita$ihil, liclean Si liolent la neloie. DnI nu I urmed* P€ Goelhe in ce

priveite 'deiecrele" lui Moise, prezenlal drept cnrd. incult (dupa Caedle,

Moise era fiu de cioban; dupe Freud, rrbil prin naitere, braF drcpt al

fosfului f t r raonAl$enatonj .neindernlnal . .caSef; isFareg- 'DinneJbr i ( i t . ,M.i!.: ar?d ii tut; WIin talent G tene.al de!:it c.I .r&v?t rr ", scria Coeihe,' l ...l . N u .ra la inii\inen nulrii .,ale mi.:t;rt; " l'loise relr|Lqte to. mai gteu

si se frci .ts.ul1a.: rebeliunile se 1rm1ulles.; il elimina pe Aato.r care se

ri.lica'e impotriva lui; sucombi in unna unei 'e"ohe.

Astfel extlic6 Goethe

uci(lerea lu; tr4oise in deterltrreu.i nu i daroerza doar aceasra il)olezr. El gi.se91e h Goethe $

po.1rc1ul unui Uoise 'adical

utnnizat. h\ .onoluzia textului sltr, Goethe

r?ist,mdea 'linairie celcr .:de s ar fi f'.indit si I acuze de a fi denigral una di!cele mai rr.dn figufi rle Bihltei Nu tdl,:ntel., nk i ahilit.ttea intr-un domeniu

sau ahul |ar L:u edcvat din cineta ut1 .n rl. 4.!iu,e, ci petsonutitatea st.,

de ta.e tleprnfu nnul hL asemenea cicLmlkln!. aarcne,ul.|te itemeiat pe

p.r]l) alitdl€. nu p( talc,te [...1. P\ten l.sn(.:nde.r de a.rrd cd pr.towl'

l;tat.a lui ML,l!e. de ltt pritu sa rrond Ll! lirit, ti !.rin bat! actele s.11. dt.tu:"n': pitrl la tli:p.t ilkl vt .lern in4tina kosehit d( llnnfi.:ativd Si tle

d?hnii, d krui dt ittpot! pnt mtura sa spre ctie ruti ihllltr teluri ".lvter"r

frequpunr cli li,eud li dala.esA nrai ales ltri Gretlr, ideea de a insisla asupta' on:uioi V!ais-- . Poxre ci. a r--.- rsa1 asupra c.l r;lalt Moise. din tonrnul sir

isroric. arupra a.elt'j Moise.nr(lisnirul. pe.de I ofune;ui Moise egi'/etnd

defeclelc d!.s?fe c,r. vorka Goelie Moise rikd;aniiul erte prcietui lai

l;n'e.A\- sc parc tai nu ?tu;; niL;.,,rh'inln !fii lden ret:id.Erc unz.u!..ti ,sr.k tilinit'1! "ntlenr ! inretat rle siay "'

in .,tionaiizrrea !i lnrariza'ex" hli Molse. FreuC t.gase*e astfeiin.;llirnlia mlrilrr mxrlqlri :,i ANltltrrnS l{ii. E} fri{ iderperarea cri!aci}o:,i31c.ric; ri B;bli.j dir epo.,ts i, nrir;!o:, rare ticcau {lit Mnt,e n AuJkliile.avlnt !!i iettre. Cerim .-' :ninude , ates:le! inrerPrcra.fi .Je erenplu I:jLolderlii:. r;re li scria kalelui sat la I iarn .ie 179'v: 'Kantesteu,Moircai

]latilhii n.asLre: elaJd.ut-r sa ntld 4in In.lleaia l ettPtccn.i Pentru a ocotldrce :*,re de$eflu! lihet ;i lolttar a! .pecuiali?i \qie, Si pentru a aA cc d?pt n,unt te ,;a':ru Le gea ene"gk:n " -

:

l l

28t 28)

! - r ,atLtr , '11 : ; i i r r i . . r . , ' - ) , : l i . i l , i , . . l r i f i . : , i , , . , , r , i , . . . : i i i . ! . . , ] : r .

, r . . , i

i . ! , ! r , i i ; , i1 l i i ; t i . . : t : : : t . . r ' I t i t , .

tt:, !.!' t!,':), 't . t l ! l t i t i r : t , t : : t i : . r t : i r t , , t r . r . . , . r r r i . r r r ; , . ! ' . : | . ; ,1 . . r :

i ) r . l l r . , i !1 r : r j ! rxr " . , : f

n,- . : r r . .1r \ . i r ) - : : t . . : . , t : : !1. / .1 j : : r \ ) : ; , t i t , r , t r ,

i l ( . ;1r . i , rL.r j r i { ; t r l : . , . , , i : , , , , . , r , , i i . . r ' . , . , : , , i , j ' . , , i1, , ; , , . ; r . r ! - ,

' \ . t : r t i . r i i ! . : . , : ) r ' r : : i . 1,r i t r ' r . , , ! ' i l i : . i : . rLr , : , . r11i i i ; . . . r . r I f . i : i . i 1,)

' i r ' ' ' l -; : , " , r tntr td. r r , l , r : , : i . '1 ! : i . r , ! r r r r i . i i ,c . i r ' i , i . r , r : ; i . , r r , .

er , r r rer ' : i . r i , r i i ( i i t ; t , i i r i . ! f , j i , r i r , , r t , f , r . , r . i1 i , , : i i r ; r . ; r , , r l i l ! , , ! i : rn:rr ! , i ,

li c.,riiailifi;zrJ r-, t nui ti.t tttr .t! 1. ...i iii t,rh.i 5.Dj:!.:t..t!t.tli .1nl i .hni , l I t : i l t ; t : |L i t ; , t , : t , , t t . : : : I ' i i r iut 1.1. . ; l t LeTtr i l dct) f . ; in,nL€i int l is( i j / t , \ t t i j , r ; l l l , !+ . !ar ' tn i i id i j r r i . ; r $; ) r i | . re$: t j i . i - j j f r t . i i . : r rh trei{ a:i::irtiii*:,, l:drrirj ir I rL;r:L::t.jn,;1,, t:f,irr.i.. i}1..t..:!"1. la,aa',1lt:ti rii,:i\t; & .t.:k: I irt:! ki..:. !.)it.1 ,i\;..i. .i i,ii/1i le q't :ui :\t!t,t ,.r

l,'t:t: ,,1.'ft tiltnti ,.t.il!.r::., ! , ,t/.rt ; ,: i L::\ tx i: l! :ii i: &?1, ir (.i.t'. tt:i /; Jrn nLilitut.t .iitr ;).t;it d: ,Ii"t,'t:..t ji M',:i,;,1,,i:t' : i ' . Miili'.rr,:iei:re;\i r;, rl iri!i lu!!!. i, .1..!lr,- ir:oi1L si il] dit,[ei. ,r!f tl1]c. il

t ' r i t r ' , ' . : r ' .deir{c l-i}.4r1 ltrs.ui,rlisi !r::ii :n.z:!i::: tinliirrt,:'.- ::![n j, r!!.,j; pr L..r1.-Er..J;Lr infrimriirll'r ! ir,i Ilirin., tnuliir {:il iir;i rlrtrerir .. j{: Ir.irf.)ar irn ocr auroriLtriea unri p/Jrl care. ..,r .ii r:, ji|llsc iin a : :iir,1,r iJc ]yl.i:;!

lr]urrre l,ecx$orir Artirr:i,;1l]3' ..iosei loDlrer i,\:ri!ers, a .llrdi irirrertl o|-Er;i :re insclle irl 1'.rdi1r,

Lunrir.lor, $anra ;h r,u'iel;t 1 iririrulal, l)l!r Sahn des Knnigs r.rrAgtlrrr", dh .\te}el!z !'tkt' asi.:tt ritt.s itearst.n.,r ltalerl ,di, l.!hui.si i fi tllul hri frutd irot,p.r l)rnp,rn. !; el i& Mors,r rgiltcrr: i3u, nui.rxa'rr. m lylorse t..1!in\iu se Cjnir o r:!ie;cl. irbira ta.roilului Ihrd rir

,rnunls. tt tkt.\d i to ii t,leetitl!, :p,n.rd hlctisnrii iud!.,egtrte,t:.Ddnt! ..s!e odre t) vt(i,tflt4 t^l1ti1lout I i :r ,u,iuiui Ia ilnli f!r?( l.1cajcd dintrl) u|1iu,t mtr.i r.l re ivutnri.:itiai ftl cate oc.i tit tlut L?X;l.Ctstiutecs.ilr.dt(1.tid.nli:ateae',,rcirr.i.sctle rarobirski". adlrrgird cli.din aceasri perspectivt. luplx djnre Maise ii Jara$n. ratil sau, rep.ezinti ovariinla a confictului oedipian, dar g cn i.spir4ia lui Pot'l)e;r e.a iraime dctoale parlnrfonah' ti univ€rsaiistA. Iniili$ndu I pe Moise .a De firl unuiegiptcan. Popper Lynkeus conlesra orice pxdiculnrisnt" evreu qi r+adu..a la

i!r.rli.rr :: r,nlirir':I!. irr,r'| .)tuerr::lri :'-ni'ailri,;i l!'lr.\rlrr' ries A'err

, , , , " , , . , " , , . , . , ,

i ' : ; : : r . : i i , i r r ( r r . i lar ! , ' r i r l l "

i r . r i ' . r } r l r r ' '$ t1 *rspi ' ;

\i,-'r!

'. i, ,' .r'..tt tt it: u,':,1)li: '):: a i | ; :tttllkf ilitl

t ' l i , i : ; : i :1r(n/ i1 i , l , r ' i | ,_ ' r iLL.r ' !u l : i ihr : r : : l t : r r r1,rr i l t i l : . ; r . j , t 'd ' i ' ii.:in-a; , \. ',!t:\!A.tr\*!.'ii lhlr!r:i': i lf.{I iirr riarl aa'r?i I('rr:l l'ol'irrl

I ',iir ,., i r jili:irirlrl ilili liil ri;r lr:rr'r.1r ir:rirli':i 'r,$..1r.' s.)is|rr rr

i i r . r r ! i , ! r ! , ' , r : i i l . - rC l ;e|xr r i i f i r : r t , . i l 'o ! r i ru i , ) l i ' * : ' ar t i l i !$L lo" '11'

nirl! .:i, : I ,' n,i.,,1'ri, d.ii ;::Jriir s: tl:!' !'lu::,0tn:n.r. lltTl'rr./r .u err

i.!!-rri. .:! la)!i,?n lili M!i.,.lc.r!1nrri;11. rgif'r..ln" i !. p'j" rrli ltlrl

lrri:l r !,: .:l !r..i ',er

r 6tui "i'icitc !)|. .lct:n' rifii.rlef ln Irri!t:r :i'l]sid't

| i i , ) . , r ' ! : I r r i ' r l : i . l r in i isai t lLp l$. l r . { r l . r i lar f : l rn dr la l i r i rn l :1r :sa31l'itNr.'

'. tlrtit':. i!'.:irr!l .irJ-t-. !4",t.i '!t'

l'i at'?"ia' ii'ttl"it n':('3!'i

: ' i l t ! : t i ) ' r x, i l : . t i { , .1! ; i . , , i l . . t ' i ! , , t t l t t ' inn 4rr4! i ' } lant1tu

;:,,1r' . (.!r:.irt ;!tih ;' :iry r,!fr1. l-1ffl)t:liil] zlrtr\ i|Crut,lie!'r d!:l

1| l,;,,rtr/tu|'t; '

n4oirr ur .r! r.iii;ioaliirr l!de., .ii ,iirl 1$bxik lui

' ' r . : I ' : , : rt : t1pt .d, ! t . : : t t l , t tu- t . ! t rs.n! '

SlD. ntr,:r ,lisljrl.lre diri,j li',t: \r IrJ.ta rru r'r|ot?7*nti li'nrni

f],rlni,,, li:r ,1.!i' I slrlrri{jt:i rllrni|; s,: 'rltli'.rscn ilCaismui 1lo r!:ri3

ifei!;:i. -1.

L:llrtr?li t:esriii,irse. i)unn1'lli l? it. r?ai.r: ,lnui .tlt l'rlJot, r'r'_ri

iriiiil:,r.ri:rrrild4 re$.rclrri ,rili;i xntiifJirir Tuar.lfri;.;rlijle l i'hrurh'fidn

iluslr.t?ri :jitrr-.ardr hit.liliei I-tr nil'lr i!1., t-i!( lft I alont:! j'uorir{ilor,

i; ir,-:.!r!rr) .r:!r;riultir i|1;ter :,r dirt lriifi, irrlirrr|,11 t.'ri(ltt?rl tr rnr tar' din

;ri:'sci!l ';: lf l:irnigrb(rg uf' trro,{tnilar;i rI rbrr al ro.ri l\eln:asrhc url

! . : : ! i r r :c. , l : ] r ; - , , , ( .nc i r |J l r i r rs:s!r . l ix l . . r r i l t ; :c i b lar '$ca i r ' ; isnului

:,: l, silr li l,:i1aiJni.Eii np$it" n lrtn.slnrlli 'n lf W,jinnr"" L rlt' '4:l'

a lu

llorr.r,r Sr.i,ad alhafibtrl,jr,.sre (rrls.ira1a, txti lJri,. dt nri3li!, iui

ir; 4rrijifrl ipreze; ,lslrfe ASai)re' Moses". ChJll,hlilrh 'ii?

o irx;i

,iin Rerar. :'rrr,i. .!d-l t:. tiirrii,t i.t Moitt ,:t: (9iprea!' li lr' Mnlfc'n

rdalind o it'.iliie egj('leatla lDl1folri .irei,r t'ailase 'J

fi fosi Iut freor tlgjl din

Ii€liop.li:. I). nure Osarsyph. .{cs::srl tonrerger{a ne,'$eltall iintft: freld

$i UlhnberlnrJr dovede$. Ja. in ,:rnex :ja .Lesl're L'bise' Freud se angarase PeuD lerer fo.irL. peri.rlos, expunindu'se celor n:,ai grave neinlel;g'ri Cl'i

cnitorl nvenizati al luj let MaM M.sd a,il die nlnotlleistirc]t! Reliqlor.

290 )91

publicat, in 1939. nu puleau sa nu se gindeasca la Cha$berlain. Cu alit maimult cu cft un all jdeolog ai anlisemitismului pangemranjc. orient islul Paulde Lagarde (18:7 1891), autorul lucrir;i indtulale De&r.!.tu S.hritien (1878!i 1881), din care Chanberlain iti emulii se putus€rA ;nspira din plir'!,su{rnus€ deja areeali rezi,li 1880, inrr un arlicol savanl inlitul:r fr,tli/lJnrhebrtiischer Wanki". Lagarde relu, imerpretai:ea luj Minel}ro i.el dinnjcarel idemificase pe Moise cu Esi eanul Osarsyph) asrp.a tugii din Egip1.

Vedem pfin urmare ca, tuca de la finele secolulxi al XIX lea. teza lui"Mois€ egjpteanul" devenise un loc comun al artilemitilor dupi.e tusese, ursecol n]aj de\reme" lansala de unii rritici istorici, de idspiralie antidogrrarici,ai Bibliei. Nu pu.em nega c, invcr$unarea cu c,re Freud contesta origilileevreietli ale lui Moise tiida o anumi.a animozilare lx adresa iudaismuiuiradilional. l{e amintill) scrisoarea sr carre Amoid Zweig, din 18 augusi 1933(care nu se afl6 in edilia cuprinzlnd corespondenla Freudzweig, dar din cai.Max Schur ne ofera un exrras semnificativ): 'In urna umelat, marclen stru macatru Moite cN foqrte dntilenit ri u fdc& un mktet din dc?asta.Poate eru cu dd.idrat e|ipteak "u

Unii inerprcti,c ln ar fi de pilda Paul Roazen. nu ezfta sa vorbeascA. ir1rcesl contexr delical, de o urd lfltp.h ira propri.i iudaiifili '' , t

^re a, fa.e

din Frerd un reprezefl:r,rt al lfi jitdische/ :;elbstlafr. a udi de sine evreie$li.despre care von1 mai avea ocazia sl vorhinr in legatura cu ]turl Kraus. OftoWeintnger, h scurta dar memorabili sx inl nn,j su Fieud", Iusese un crzrpec.aculos al acestei patologii, I cirei reorie a lncercxl -.fiii ir reu$l c!adevtuat -sl o facA Thecdor Lessing. nici el rocmai sinpad. lui Freud. infatatul sau ,€r jnd|tche SelbsthalS. Fblica. in 1930. in a.eass cafe,Theodor Lessing ficea dln Freud, a$ezal pe acelati pian cu Adler. unmostenitor al lui Paul R6e (evreu inclinat sple a iseniiis ) Si al luiNietzschc, sugednd c4 ln resr, rotul fu$ese deja spus de Herbart g deTheodor Lrpps. Lq atl: pMe. in e:cut FutuF Lad A\ie,, sa dcd;cr unei cri.tici nimiciloare ia adresa osihanrlizei.

Emest Jones reiaaeazA circulnslfileie in care a awr loc intllnirea dirfreTheodor Lessing Si Freud. ln iulie 1931, Freud poveslea (lui Eilingron) csl?icuse, ln clipe de destindere. o "listS a celor pe care i ura", unde figurau|apte sar opt nune. Singurul pe care,l menlionase era cel al lui TheodsrLessing, care i dedicase recent o carre, pe care Freud o califica drepi"abjectA', Der jiidkche Selbsthai. cu urmaroar€a dedicaiie: "De la undusman, cu fefloare". Kurt t{iller scrisese in 1936 un eseu biografic despre

Theodor Lessing. Primindul. Freud i a rispuns i Ih ce ntn Prire{te, nutresc

fcntu pt . ' ant ip, t !1. \ r ' /?r/d . r t rhia anor l i a cxPuc uprn' i le asuprh fenomenulu; ;ad,. . rc, i? l . iha0: r ' "hrnffLl ayate "n J un iadivir l ; i ra,tut(it .1t ititen|ikue, Ce[i s( identilicd cu e|, te.uttd dc aici o ur,i de sine qi un(lirdj al persotutndlii" . Freud adnuga: "Nucrcdeli cd u;'de sine 4[at no(lescie Tha'dor LessinS. ?stc un fen.m4 ti,ic eveiescl Eu aga.red"" Cru.hte declaralii, care par !:i] i dea drsptare lui Theodor Lessnig. respingirdu IL tuelr . i ' rmp.u \eher! l ra

3 Te./iaiftudi.lhd a artisemkisnulai ti psihoparaLgia iulaisnalui

Llireva din cele mai iireresantB pri-sa.ie din Del M nn M.:tes und dittu'nrtheistische Brlifid sinl co sacrale slhiFrii unei &orii a art1selnirismului. Dupa pireler lui Freud, cauzele princiPale ale anLjsemirismutuitrebuie .iutate chiar in iudaism. Un asemenea tunci de redere este de nalurasi I surprinda pe cei care considetii, impreunn ou S|trlJe. .t antisetrtitisthulnu cst( . problet'Ll cveidscd. ci pt obleha noastrt'. inafda rnot.a!'uni aleant;semi.ismuiui pe carc el lnsusi le considern secunda.e (faPlul ci eYreii ar fisriini de lara de exil, in snu.{ie minoritara, cuhivind "dcile diferetle"')'trreud reia cea mai veche tez, ! sit despre aftisenritisn: acesta It fi provocatdE angoasa d. ca5lrdre irrirelinul, {ie ritul citcumciz;ei". ln conlinuale insisti:rsupra altcr cluze lundanentale ale antisemiiismuiui, inlroducind leze noi

i - Anlisemit l enunlA urm&o}jea ac zaiie: "SPre deosebire de noi, carenrnnurisim acesl plctrr, de cale am fosl astfel ienali. 9i no vor sri recunoasci.n fau ucis pe Dumnezcu", iar Freud comenleazd in urmffodi termeni: "Neputem ulor ;a seama cU adeYir s3 afli in sPalele aoeslei ac ze inlrebatca de.e evreii r au fod in nisuril sd se impirn4easca din progrcsn pe cde I(:ompor!a, ln ciuda tuluror travestirilor. recuno"qre'ea ncide.ii lui D nnezeuar constihri .biectul unei investjgalii s?eciale. Dar din areasid cauza' au lDalasupra'le o responsabililate tragici, p; crte iu ispdqil-o din greu"" Douapagini n1ai sus, Fre d cotNidora ca edca evreiasci nu poate nega ct qrdaloreaza o:iginea un i sentiment de culpabilitate ivit din oslilitateareprimde fa& de Durnnezeu. Aceasre eicn are prjn umlare cataclerllne'rncheial rji cu neputioF de lncheiar aj formafiuniior teaclionale ale nevro

2 - Certitudinea evreilor de a constitui un popor ales ?i expuneresentjmentului celorlalte popoare: "lndrdznesc sd afim cd gi attdzi tucngelozia fa4 de poporul carc '^'a

pretins tel dintii ndscut, fa|oritul lui Dutuezeu-Tafil, ette rie "3'.

T, I'l,1'$

: it1

ii !

i

t , i. i

] ;

. ;

292 293

1- r\i n: tir.. '

t .t jl.a.'1j td:jtat i.:t d Ltijiti se i.. rr )! ,t.:jt:: t. t!tti!:l

: ,1 1, , . . , , , , , r , . t , . , . . , , , , .?

lrir r,;r( a..rxr ''ri!r:r ,rl: Jlri,\riiriin:!;juj , il?: dlli:nt.sri )liu!if:rj;,iud?is:rrxlD;. -lode iieieinltc srni l-.ai ltrlr 5ar rrrt rrjlll ie:*lc ii. o.rr,WnsrFiJir:ir" e?rerrs.ii. L,:t .,t,,lrtr,l ji:.,ra.i: !r* Lt.bt:int.r b1 dlt l:ritt.iinnJ evo.a Er+:ce1;!ti In.i .,a1.'i,'llji r iom,inniliitui .uhafa:c" irt ar:,ri*:op, flrii. intecre;ul c J*ol.+. i inliaisrurh, ca .{,;ifi.. itu .sre .:r flrrln.rir. a :riihi liir"rra sotr.ri:rir!,i Droz!i. terrru ;r cii!cr^ irit;lt!mrl iil'ndvroz, obsesi.rnala . t!'..itrxre I uoei rr;ci :rrlinras., dii nu r)r;il fu1{rjrAspur2lloa.r de fe: n1ai t.nihii,-, neiiniStf r civ;tiralj::i' itt! (,! i t,l!.{te f,ee'r.ei. ditr \i penlnr o$ilirarer r:lnn iorj;,rr .rrlrv.at. anrecilr. i Alir)r|ij .lpredesihar.a.v.cijo{ nu I ( oisrjmjr cpptu hrr i}r.irn.,::!, tnsur; .:i.rj,!lr Mll;re ovreii, rrio;sr. inrent,itorul !iii!lil,: i.:ii t,i$lriri. ileu,l nr se sirriltuieci oate si reiltivz:ze ide.a (re }rrrieilinar.I iiiee .{. d€rine rJt|t frr!,.jnt: jlro.iei arillnr (deci. caDririgerrl) !r :n .! [niI]rslaro I ',i oini, di,,;rte_

Esle iriri: iidoiali ne.esar si' rr1tl:n.i a."i r{fe.r din M.i.1. at lui l-rcrd tnran..*1ul d:s.orsuluj fsiiriarn. {! tsjhoiorjii rt silolutui jj It,ylic1 rji rep.,.ii l(r1,0 .u prilire ln defon.iescenr; .',cii.rd. ..lesp,(] jd,ciciia 1irtlnar* nrelral, !.vrert.r d a:e. rnia,-: rnll 1,rhd un : ani,rot ritui MBouLin. puhiicat 1n 186-1 iD 3/ri.,i,rrl .!/ ).i:* lii tte a,n.rrtotle dih |n|Il:lndogamia aii&, auroml. erliicri h.verFl ri;eDj.iior irrrnrjitJ ii, e,rei.tean Maiin Chrrcor, in rti!|. ,tii. n" n,arri de b ,!,11rlr,r ta... r::l]! a.cfuriie.ma in 1889i 'Maktdiile Lrt\ces. d( tua1?.jttar;te \int Ltiantrtt.tbi.t ntiilrea"nte p nna e\'tei"" liii:barj ka1tt,".:t'rng repi::J preiLtdecara rn mal]ur.iu lsa depsi inrLr iedinl . '?( . i 'Dis i : r r rn, l ' lcdrnld: , rJf ' : , ' re l ror i i i l re ia! . i ,luscre introdus ln mednrl t..inatuhic de rsj$r l;adser c;lre, r.r dcar;drellri rii dj l:r Socieiarea li.nezi d{t tsjhanalizr, oi'r:11} iturririe t90-,1, l€Saacsa$a predispar-ifie de 'iendinlx sltt .njediralie rep.4rir:t rin. tiura.reizeazA de nit".inii" isturlinl Tnhnudului..rc.i- r.a:et. uari FrLiefafirtna. c orazi;i lDei r.urlrllr; ,

^.d.ir+i Socioriii. la 1l r.Jir,rb.jr i90t:

''N.rro,el( st,1t Mi jrea,.n:r l. rr/r;"!1.Mai m lfi auro.i siulist i (Jiu e,:ol lreleialj .nurori..

tiiihlifice. AsLietM.rrdn Ellgla:nder publjca ta Viej,a. iJr l.,0.1.. uii eseu despr Snr4,n,/,ete.n.rbi,le delsebit de Iret'e r in rar1 crftiii1r.ri". $i suserr cti neirastenircrerasdl ,tr consr;tui un asped rezidx;,t : p.rseculiitof. inbefjnut d€

.<'^ ' . ! : , r i : , . ' . r ' : r i r ! i , r : l t - inr . l : r i re ! - . r t14ns' ' ! ! - i ' : . : i r . r '3 rolr t?. ' i i J i i ! ! ' l fesi

ii ji.rrr,. !, r',. il{t ! i l',4rr \u.i:u. (ritri ;ii!f il a,;ilnii :irn iurrea 8/ii xl'

f r I i i . i , r , i r . r ,_r i ! i , r ' i r i i l r i i1 l r t , i r . r : i l r i :n r ' i i r ! , i : nr l l ;ern, r , ' i r ' ' rc '

ij[.r hjri,-]]i. iiu!)ii.li.ll, riil iliqiio! !,rr?:irti i lirr !l r$ isii'jrtru :itr'l'rr

'i. .jrirtrr r;i. ,'rli:!i b:,.lier. .olx:orrlrf Ir'€rr ir .1hi.i;i ii:r.th5l7-li., ! i ) re l j r 11. l1:15, i r ia:r i ; ,n, i gr l r I i ]n i t i , i j t , ) ; t r icn. o c l fut ie ie r . r r - r .::rr|:,,ririi.; *rr::rs|ri hrif" irk,!if. ri'.r rt..ii'" ?eilfu ir.rtlrel 3'i l'':

,ri:i,ilr,:r; ,:rr fii;:paia trrcrla a r.!nii :)e:.,lir.ittr!i ' ':!rei;

nril):er'rx'

:iltnD.a.i, 11. ur oJlrirrer ,1i, rnfbrinrikre cooriml*i i! ura de sirre

Prrfrir slidoe, irri'esta c jear lrr|rrtois i y ard c^'i|\ M.]it., f 'etli

itj

tt!tt\: 'nnxt

.rr:ltini\fl1u1 .lasar,.a a Tote'n un.l Trbu, ik t:(t?totia lote'

,ti\tlttn . ti ti i)'tilisnlulp,irllt, '. prsz€nla1 r,u d!1iiai ca (l nearrzli obsesivi

r l | lo iu ! . , i ; l - . i i . ' in, ] f i r ; r i l i f |eud. Ftnru or i r i i rs; ig j . ) . . i ca c ' adel l rara

,\,ii',:. itrt{,lDd t);l.r!fi!;.et I'a JidLlhii ofil-iinar' iudristDui se inchide

iiif. i!g,t'r '!

rtaitail; li.,,ttd des.i.;trr.i tjrr rxoiori sorbid ai ;u{tiiitrIulli.

nratrql rmrr s.rliDrrl.rti rLxi.isiii:rl rreaisiririfi; isllr irso{il de o lr"fuitdi';.eirn,.o:r- rura r.sratNlre iirerrtrL a i .lis.llira 2e t)Lnrnern' I. crrndamtit

!c r i: il'suli, ii,(13$i .li tu irrrrili rlai lrLri", erc i. Ul]ele pnt+ n. Cuc

.t!i!i .x ginddi dn.-d lt iill'r lioidinr l,:irirJli.i iiegencresccrla evreisstri

.:unl)iif:rtrr cu etoii Bre.o gcrlnlruci ; t.cti"t:.,1':i tu 4ft atlen'jtlk|t

to,p .i! ter tL,rn nii d( aki a!fuI|,iiiP \j'iri.ati? !t: t*4n itoponiui .rreu a

ln.tit ilineinlei.s ti ott!)tt:fi [ i. Ar\btti6 ,lunrc cuLwa !,c!i'idlilol

Vjril&ie 1i ce.; d n.!titiilikv ,r'rprale. tyt ta,t a ati'1t t' bopotul 8r,.. ie-a lt:x

rcn..ati .l;ttii.n . F.eud .onlhide 3tu'sir 'lh i eds\.1 t.Ltiune. ttdftr s au

i"ir.pkt,ltra & eru nt hk1 '".

in !-.aro!o:tir iodaisnuldi", Frcud ;nsisla n i !l!s asupra necesitilii de i'

{l.zam.\r.5r d'l:rul predc'linlJii, expllnindu'i ,n rvrei la Selozia ne ea'eiior.

ir silecral , g€nrranilot, carti suter, la iinilj lor dir na$tere de PaiSer-nrani{nul rmui 'delir al Predesri'narii" ciudal de silrietric Ceea ce dr explica.

rulx re;:sc Cnr cottenrariul lol Ren€ Major pe acdsli tema'' {ap1x} c'

inlihirea dixlre evrei \; gemrani a geneml o ura anliremiia de ne{ieP4lii --

Pe$peclivele des.,hise de lexlrl lui F €ud lin ftrl nici o lndaiala de on

anume $iiiudaisn (chiar dacA, am vilzut dtja, Freud .fimrA sul'€riorilatea

iudais rrlbi asupta allor relig'i)- Ac.st antiiudaisn se leaga de anipatia pe

trl

r91

.it..

2t5

car. Flerrd o poana reiigiei in generat. Oricil de inrempesrivi ar parea in1939, nu poate fi coilund t cu 1,!a dc sine evrejj.,rca.,, pentru cn Freud avorbil totdeauna despre iudaitals s:r firn cea l}lai nrica nuanlA |eiolarila,.rrln d dovedetre dir! pliJr d"crmEnlalia rrccuin rici in rcvis|a. Dar fnr.indoial, ci s],inrlii nouiur iudarsn. pe ca.e I invo.a in p€taia sr la ediliaelr.aiol , lui nite,t un.i 1'eta: vebuia s, se ctibereze de rr"dirir iudai;i.pe|ilro . !e pure la lrison cu ciritizrlia spirituiui siiinlifi.:. rdQi, di,Frspe.liva h l,.eud. !i le elibeiez€ de iluztle reti:ioase.

(:urn snblinja Jxrqr(s i-lr.an itr selrliliuul siu desrre E:i.a psihrr:rlizei.'lorrjl $, h,zenh te d;sliriclja dir,rfe Mois. Egipreanut ti [,torse M].iianituti. j. iv{cse e*e Marei!' Il.rbar. legisialotul. dar ti poliricianrl. r?lionalisi,:1.... Alinlri n3 f"loisr Madjinllrt. gjne.ete tui Jerta.o, pe car. j:,eud it $,riJJll|n3,ite si r.l djn Sin,i. din;iofeb J...j nlspi.irut, otrscur.undiui,,,.. i. atinialui Frexd. iudarsrn|t nr! Ioale ii

.,satvar'. dr.n s|rb tuiJlt$r]ea ire ;xr1 i ;, dar o

Moisr llrirleanrl..r t)l)p.denri.i a |piitrtui ,cftn!;ii,. cjr.el;qie.ordu.ir(ilr drip recelar la depatir.x orjcaJej reiigji.

Irrerd rpe..r fal'.t ;lkloirla c. di,rpr.ijje il{?iiloi' lcli!:;onsc at,:irdrisntrlu; ,rr .umi rnjiserxitsmul Va lnaj rrlrni . ntlillli :tr,i aslFr,p.otlt iei anlisemjti$uhi inlr-i:n rt)r s. n pui,tic:lr in lir:8, :lir. w.n:a'rn An,.iser:liiisIllli"'. Cii.nra nrt,Jang otedrair ur!i reevre! ,:.nrr:anrrsml'tr!mutui. i' rlr:nli.ie3za i. sffr:iiluj arli,ruiniui .arrea lu; i{eirirj.lI(,u.Jenha!. Kalerili. trs Ut,v.n J.r.r tl tjtnttisut,tt :i crrr.j prim, ,3Jl.llusrrJj tubli.iaL4 in !q0l lierll srnruleazi reedirar.a.arlti ap,irlr!,; tr. lq_a9. i r o f re ia l r tpc.ar i o, :at i i ; . : i r dr . f : adnr j . .at i t , i ) : r t . idni r ldNiuj . t i i r i r ; i r i1l.J l;ldenha,. Kale.ji A..er .ut:in cu!i:jl: !es.,i{., iils!:rlrrl,r-r!J |rixa .*r.|(iCe.. ri lnlretri lerF de .,,n:rJrl.,e r anlt:erj:i.;.it|!! 1: ;,]:,,i.r..i1:'.'!.rr {liiirgIi iird{i .rc!ln :, !r1 a )r r.jtr.,i,.r.-t:aliijji s1n1d. ir.illJ;.r:irl

Sllbi;Firi! an aspeil ij\: Ija\ V,..{t, (tet A,:i.t.rj.|*rn:. !. n$uri s;rlaiiiir. ins!\i nnn.ir; \if 1,i.iej. al hi fr.r!i: $jnriu i{.iru,.:i! ijo,r4ieit:cr.l i r l i f t i , s3ert . , l ;n. i r j1r ! :nf l ; r .qre i , , . . r i ' ru; r j .nC rnl : :x l ;nk).rd Cei . ia l i . l.rsl'e.tr ai( i,j{,,:tertlii:i. ,::ri}. rrJirlrli .onjedt,!rrli il] aT,r.ent! fjr,:icflrrrA .'i .niri1.i Fh!io... sirr Die,j.n,.,.r .n n:$. :rnl,,!r!!r i.i.i nrul-. r1r.rrr! I$n ind.pllr:ai: ;i. rn.rir!..ilirlrrrrrDi Lsle t|olat,it .{},i.r).i irjrrjlres--arc.easr ftr'vrirger:. li'.1* e:, .iCnr;jta ri ui eee i.! p.inut rind Jc nar.iFtrgiol!1i. Lupla im!trri?a ainls.rri{i$luhri cat A in .tip nalurrl ii ne_r:,saj:onna llnej luplelmporrir,: Irra,lrr religiitor t; pentr,r jpintut {liiri.ific.

iIt

') Moise dl lui F.eud, o fahul.qie inpatrivt tuturLtr

Cel.- dou{ ipoleze pe care se inremeiaza inreaga ofiBin:tlirat e ideiior lui

rrreud cu ririre ia Moise, ,si anuine oridnea edptean. si ucidorea narelui

bnrtrar" de {:itre €vrei, :ru un skur epistcmologic destul de diferil ln i e.iorul

re.xtuht. A doux iporezi, cca a lui "Moise asasinai", rezultd dintr-o analizi,

c, iA irpunem ata- slrucluraln a texlului biblic, Si dintr o €xigelrln teorelicl

decurpjnd din concfiEi;le pt?zenlJt. in Taten kntl Tar{ tj rczunale ln partea

a teia din D.r Mann Mo:;es". Frcud pr€tinde a fi gasir la Goerhe 9i laisrc,licu! S'lt;r "dovozile" validil6lii aceslui asa.sinat al lui Moisc. Trebuie sispunen ci Fr.ud ;i seleclioneaz, dll lu.ra le lui Sellin decL tezele car€ iconvin. simtliliclnd $i delormtuJu i girdirca, refuzi,rC se lin, seama defap$l .I. ln alte publicalii. acesla rcvine asupm ipolez€i sale asuFaitsasinatuluj lui Moise". De flti!. l-..rd se increde br aft, daca nu mai ruh,ln "documenle psihice"" sfecifice, scoase la lumint d€ metoda psihanalilica

$i amesibile doJJ lr;n ea.Chesrilrnea "egillenirnlii' hri Moise ndici probleme inci Sl mai deli.ale-

Daci inlr adeyar importanla rezei omorului loi Moise este evideng penlrr

solidiiaisa conslrucliel leoretioe a iui Frerd. s 4r pArea, la p.ima vcde.rc. c4doar o in.:lpillnale pulin jusrii;.ari li inTing. sar inveslighsze acel "dacAMoise era egiltean" in trima ri a doua pade a cl4ii. Si ioru$t ii s.ne luiAmold Zweig, lnrr rn nrone de desc'iajirc: Nu . erenlid!, cleti rq!"exlntd

lLtn.tul neu dr plecare ", ti, lD cete.iin ur.nl, admite: O.laki tjtr"{i it1acett putlct, sr porr!! pune inhehdrca: "* .4t4,in der;I,thd onote;-thklevreu din nbnx(itnut esiptean: in fand nu Jacem dectt td deplafim p/a"blena: td nit dfidn nni nuLt. despre Eenen ideii de wuneisnv. An pureardxptndc .n au se pun? pnbleru! a te ci[tigdtt, ci a u,lei nunc; ie .:c,c.-rare ''" Raspuns foane p lin sarirtdclror, la care an prlct repli.a ca dacu.intr adevnr, .i$ligrl final al "deftonstraliei" sale esle la Fina vedereindoielnic. in schinb rste foafle linp3.de ce pterde Frud pilfllrd acea$a

indirjirdu se ln st$linerea ipotez6 egiplenir ii iui Moisc, Frcud :.onDromis c'edjbililatei $iinlillct a lnlregii sale cI4i3'ln ochii leologilor li* istori'ilor .elor ma; bine inienlionali, iar judeorta lui Manin Buber esle inacest sens relelatoate: Fdptul d un nvant atit de e inett in donzni ldrca S. Freutl s'a putut de.ide -u1 p$blice !, nie atit de furi, ttiinirtc'n, coE

stt'rltd uLpruA tu t. ip.te.. ;ip:it? d. i nilfun.ni. ..tt. utunot l! t.:.?t4h1l 'u.

Ntr puTerr chillr itrieba diti !ri:!el {ie ae*ear r{' cri pte.. ofr,:lli, f:nd,

loriinrd dispre ,resrii,4iii.iixtr,. lrlorici li.o.li.ne d;r b.t M4t!:1 M4rs.

inluc:i r relralJt?re ijr li. isi{rria +jiria:'l' Mi.rhrl di aeJreau ri'ix o i.risnnre

a lri Fr.:u.i cAte Afllold Z\teig in iegi1xr:i.,n c crrls.t i:tli,.ic'rl,i .\r€f|.l|h

,|e$'r. Wii\\! und GtLjatri' la"d. int. ad,l!', i.ero declara: '/. I ;1 ir,,i.Mt)ite al nltt- ,tr t:sk M.is. ai %eu, n i

":ti .i! t,1d4ia. ?.ntrr , t:trt!. id

,lntstd pttitr,ria s.: :.1'tirli , der'ir,;nq d i,rtrrk, 5lJeciilrilar.n ri; ,'risuiiri

:rsihnnatili.e. Cecr .. nlrl lltsjedic;; re t'ietl r;1 ada{ije: r'.'r:\, !nr!

t.:pr. lk'ii.nner tu^jtu.:nil.t n.l" !..i.tit:. r. lxe D' .t ..lnat i. 4/ ! prbi; -c.t d.:.tt!nl :r.rde, kt t nnll$',:tt " L rcF:i,cnde{, dtr're |i.nd $ 1".:l!reig. il: to;orda lui.ur;3.. esre niesea v.rrb3 d. er]]ld $ lrhr);tr

ronurrrlu; ;s& r. !n l9:ri.;lia.ig i: ]inunla De .io:.ispordeni i srn liener.i

sc ElnC€.<e Ia flnie.ld tmui rom;llr hli,ri. r,,irvriat hi ldelt!.he, i' j .er.

tJarrrea iui r.i:rd'. Din di'erse nr,.]ri're, F eud:e s1i:idrie $ I ir]let!1.2e f1Zweig de 1: nieana;dec. liiorl niri nruli. riiiLrii care, in rfini:, -r1, ia.:nrprsjlrii. rru;ila tire, iseri.tls:r h;ti.rt. It.;t)f:ri. errti.n.t: M, 5.l',..,i 'itiitteti' r.oi;lenm li'tttdlit p'.,ctt rr lui i , r Pclndt.a ist.:!i:a. i;ttu '1,firrr.. t|.,.t h taterie cs!. ur.ll)t1r. .rn*.-lttolrr l.th /i7. ') irttri!

ti bir|"liit, r les.:hid? | !,t.Nti i.ca,dinbild. t\,:i!i; p.lk fi':tt.dc iii,t.:erut !n :hiceasd tut :: 4L pete.ltL ltlu rt;!!. lt.trn.iN ltltLtt r.tu..in, !t ;lipootc iastui.

':tee!urii,: t)'Ltpti!i iflx,X:raiii : .ltr:,.:; "it1d ;-\t.r;: e.tt':

.x\,):1ctlt.d, tltr trca ,.tht :l !t!dit|4 i! .ut,Ejt::t.a i(n.n!n. cl f.rrid rn .r

:i.riin'i:r i a.cih rindui irii Arn"l.l Zv..ei[, SiEl,rtt,l Fredd )a'; ill deamr;iimele pJopriei s3:3 rrir ilocri.. h.i tr:'ftle c'mpozllia iui .44?ri!e. ?ulin

mai iiffiu. nr ,:i,coaii t,;r:sttrndtnti1. a!{flt ,r:i !i r! illii.irla c:in*1 ir:r Md,,l

M!!es, i*tlrii.:het kotutli (lr"isoater .lrbe Zweig dilr :r0 septer*..e l1):'14).

Lrn a..asli t)ers|eciiv.a. dlciurenn d coFril.ie Yolti Ua,vtn, 'yenisnalmi

capaia o irare il|pol1arll: o .icrni , .iur intllui inrint Iat.J M|l,rr it4os(':,doledeate ca Freud a .ial ac€s'! {ub tllE {"or, rc1nan is!ott") dejaini,nusc.isllui snu din 193,1. Ciiin ilt.ionr. "to lntrcpind. p]ir .'narettd*lrea fiecArci' din p.\ibilitdlil.: olerLte in tex. (in Matcria!) ca t puncl

.t? spriiin [i ca posihilitate d" umplerc d kzdthelat dintre u fraqnant { c'!LL'-itdtor, re.Vectihd, dacd s. padte \rune rlta, Leged celui nni nLic efurt,adicd priyilqiind ipoteza cnreia i se poate /rco a rc4 nMi maft vcridici-krr? "". Iata un elemed cate oferi o porspecdva tevelaloare asupm melodei

umdte de Freud. Acesta dir, rrflnri adauge cn do'e$u s'i ducl l't bur Jiiirqil o

LlturcktLttr*lte: adrrii d'Jre-sit dnpa i{prcsi't lRi Ysrushatni "lc Cedrce t$'

charxcl.r .llk -iews ftul-' th:l ai Mo|es--lit*n

;",r"p'"";t]tuditrrile frcudiene lir* iir ntiodz lsli$lifioa din ri't

Mcd tt.,v,r, "r,

pe liceai" ?.elrce ale itrui 2tr1'r: de'.rdn'dn isloric ' un

it.l,., ".""; "i.ti" "e.r.rtijr

din irx'nrar;ft'r tur atecEtrl flrt$lla ca i:

dil i+it..tr.!.;tuit. F.s1e illoteza soslllrul 'L

llse {iuirr;ch $imi'is'"' cnre

. . .a . - t - , ' , " r io. r t le . r . ' / ' i 'a 'a t ' : '

i , : l r r r" t1 'L l r ' { r" Lr ' : rJ

1,,t3!kj,: r?'. din i908' , rerueni; {li i,13rrrun1 ,: ii rtttntdli'r" iint -rlaL

r,r ,;',,.,,1 t,j .:r"i s,: ;!irli.a l, cr.a!r.t A:risliti stlt liie'raff' A.r:3l iris diun'

ar 1; fiii!,. f.r.!ia hri Fre C lx ll n[allsriril '^rf]serLiris6rului

na"1s:1 ir nl

.{ikn,i. ,i.r li }iellnjs o desl;ldere a aul(ltcn:ifii ;n1eie'lrrald 5i aiedive) '

)Lin!rlxj ri iid€itttirsa nnej du'irlt l?deftr:irt'' gr riiil}asa 1 il:r'rlir4"

r,.trni3i,'.t isi :rrend. inl.lreixia pe 'r

"1r'ielitaJi c"li'ri falir d' !triiarsil li

i,-"t L '".,,,1',;

rj,iL! ;oti!!r li".iilirl {' ii p{:atris pe oi: alln la'b :-'! fle

".,,t"'",, .i'l* :a(]Llle ak i'ii.rr:jul!i it orclr!: .il tsi\)aiairifrr {€tabortrer

,rt lurnt ',11t:11wke x xe\'(,:eh'. x ex'r)li'"iie; anrise!rtielrtiui ';i -a

:tx'l1ir,lii .ar'i€lli;. n..linr :ii*ie. !i:'el'' 1;|rni:' 'ilri.

ddtA irrer'C' hilnne oa

ir"r:,res;it< 1,r"a," ,i" rve|initrrltlc iri:'rd;ei r:r'rf 'a-nri' nco 'ri ; '!r ii ajrttl

rslrel ld lireud. dtP, opini! ilstl i-iui}1l.t Sijr-1iti' !;i depirse'tsti r g"3]

,royocbri! ile tersecutd.r ratrisl, 'ar'

i re'l:r;\.;r ar)Fr0sElt irl'r{ile"' i! r'

irli€soi.rici espirg.r:a iric;rei del,(ardillr 'nrre"i

imrilit'ln' relidn:Fa'

' r " ' r ' ' I

' rnF ior" : aF in l ; C' i r r r 'n ' " i

i-p".",I. ',"-rn j.loric" li 1is diuri' siif;etalf, de Si€n] nl l're'i'i

n:suri .s:n: rie:onrntar0nl si, lenfiu i c,'trdff!1 ttet M'tt1t1 M't'3 tt'iJ it':

ntint,:'1?]:iln:h. nair;itr' xr ptllca roLtrii 'i1

r' rniiirc': ir erorrt 'l::); r'11

r:uiii.fj: ;r.lri*r drqi,r dxi. .tnrli.l::: uri'; iinri;';; jietirliile itsFuns"l li

r '.'rizii ri,r iliilinun1; ia r.alirxt - li in i:.'-''r;:i co(1t rl;'re1ia qrer'i -

inro.ueirile irrl,rrle 3ie iri I'reird .i]'!trr: sPre t' tetLrn-tli fondaneotni: tr

, ; ' ; ; ; ; ; , ; , " ; , - . , ' " , , " '

r ' " ' ' r \ ' ' ' ' ' " r ' l

: , f r . r . l , - , n " . ' ,u:

' ; r , t , r "" i ' L l r . r ' : : r ' : : ln\ ' r " ' ' ' : " ' l :drr_ileii' r'l :.knriial"x sirsii.s,a ii rro:le.!,ltale .r;' i'' ilir ''titrem culnlrz:

(in rcn$i in {irde !,.t rkari 'ihornas NipFer'i"- rofir'r: ie proles{'!t1j3'nu1 j! de

,:rtolicrsr:ri ;erna,r,l:r secolelo l{X li XX ia *' drt ":rislorne 'r'itl"t}d

car: Il.*rr n:n Germauia nLode:D' o 'so'ier]ti l]; 'ulrurrl6"r"

Shlllmii

Volkov rublnliaza c. proiecirl de 'isir'ila'e 'r! prog lnollri I-un;ri:or

298 :t!i9:

Il

i,

ainbjtiona mult mai mull de.ft o modemizare a rcligiei evreiesri: proiectulviza o refoma protunda a vielii evreiegj sub ioare aspeclele- Conresiindproiectul de astnilarc, sionismul iEi propunea Ia rindul sAu sil rcgenereze"sistemul cultual" eweiesc sub loate aspectele. Or, aceste dilerse elonuri demodemizare !i de regenerare a idetuitalii evreiegi tr,,€,/l1u de fapi o traditie,thd€p6rttudu'se sensibil de aadilia oaodoria !i alim€mindu se din arsenalulistoicismului !i al spnitutui $iinlific lnodem, inventind o istorie (opcrA aunei WissensthaJt .l.e! Ju.tuntok!), o eicL, o esrelic, 'ev.eie!!i", capabile de, concura o k4krr tsennanjca. Invenrare, unei eri.i crreie$u adaprate la . ondilia modema trecea prjn i\cotporarc liberalirm ui tir a spiritului {tii4iJictu 'tradilia' evreiasca. Din perspecliva deschise de eseul lui StulamirVolkov, romanul i$oric, visul ditml al lui Freud asculaa de o tege supra-jndividualA: el urme3zA foafe exact dirccfia originad a proieclului deasimilare a evreilor in lumea gennanr. Acea$e asimilare nu conduce la opierdere a identitdlii, ci la invemarea unei noi tradili evreie;ti, capabila sasuslina tucrederea reinnoitd in idenritatea evreiascn.

Examenul minutios al surselor (isroric€, reologice, Iiterare) u.ilizate deFi,f,'td it Der Mann Moser dovedelre ci, ln ce prive+e majoritatea acesrorGze, Frend pu.ea sii se lnlemeieze frr$, n,do pe bibliografia pe care oadunase- Numai ipoteza dupa care Moise ar fi fosr egiprean nu era implrtni 6de nici unul djntre acetli rurori. Reunind rere hele'ogene g dispararei Freudconstruie$e o imagine dinr o bucard, ceel ce face ca expozeul s1u si fiedeosebil de abrupt. Criteriile p€ care te apli.l in fierea t€zelor, ca $i cele pecare le resprnge li s,inl dicrate de o idee preconceputA. Uneori Freud jnvocricliar tezele unui autor facind absftclje de context, lnrr,atft lncil le oferA oseDnificaie cu totul diferiri{. De exemflu, Freud il citeazi din abundenfi peis'loricul E. Meyer penlru citeva din lezeie sale, de$i Meyer neagA oriceinllue4n egipteana ln reiigia evreiasci.

In Der Mann Mdrer, mai ales atunci cird intrepdndc demonsarareaoriginilor egipiene ale "marelui birbar", Freud pracricl o manipulare asurs€lor. Ceea ce nu-l irnpiedic, si pestrezr spersnla, aproape naiva! ca odescoperire arheologic, neagleptati i ar pr{.r da dreptare in ciuda ruturorcelor existede. Coresponde4a cu Amold Zweig dovedege pasiunea cu careurmdrege sapiturile de la Tell el,Amama''. (ln 1904 deja, recenta desco-perite a "Codului lui Hanrnurrbi" la Susa ti inspirase lui Freud o conferinlaprez€ntatl ln fala asocialiei B'nai B'ridL ln care Dennis B. Klein vedeaprimul germene al reinterpr€ririi isroriei lui Moisen). Acea$a ezitare asupra

srriulului '.loclnnelelor psilice" scoase la luminn de psihanaliza nu poate sA

,jll n-int rt"i nosialSi; exllicaliiior reduclionisle' confolrse cu modelut

psiho chimic, care reprezhd uneori in opera sr o contrapondere pemru

elanuile meuPsilologice' l " n**

" * t , - t 'b ine! i tabr lele cnlr ' i l - reud msuif r mulr iplnar in

rexul sru a.rele de me,.ul ta ale 'avdrului l r ins in nzFranr ' le lcr de

i*p."a4i ,"*"ti.a. Recurgintl intr-un notl atil tle autoritat €i de Personal

io'mailii titttica, gr*ntl Ic nevoie in u o canfinurc ti respinBintl4 ldra

? i tp in.aTul .J4uar ' !u \nv' . t ' t toptul 'a "e e\ptRrn d?I! 'L1 ta,rr

.etn'dsa r] . i t t , n \ ldbin to4d d? r ' nr iaset? a d!?4tkrt t r t ntQtne

':An subliniat deja elementul indoietnic (tin aceste analize' l-an ltansfomat

chiar, ca sa spun av, in derizd: ini pot Prin utmarc permite sd nu-l rlw

awoc ta tiecire paragntf'.' Pentru simlut meu ctitic aceastd lucrarc

intetnanti pe anul Moise este atenenea Luei dansatuarc pe Po'nte "'- xn

ixt"" pt"r*d [sta acesbr declaralii de (falsi) modestie destinale s'-i

dezarmeze pe cililorii prea pozitiviqtr-

2 - Sd nu Ji lost dzctt o qlunn?

Toa@ eforturile din dernonstralia sa nu erau decir o glum'? ln a zecea

conferin$ din zur linliihrunS in die Pslchoandlvse din 1916' consacrau

renei Tramrynbolik.ireud evoc't deja 'rnitul na$erii eroului" al lui otto

ir"x, .r o"ii, p. care-l comenteazl din nou ln M'dire Spunea ln 19161

''CiNl tn l,is t.tt'dn o Persoand din ape ne distihuim in rolul nanei acetel

p"^."n", t"u i" e"niol dI runei: in mit persoana care lulvean un coPit

din ape se desemneaza ca daeraran Mmn a acellli capil inta' glund

hinecundscutil n intu {i inteliSent biiiat evrcu este innebat ddcd ttio cine

era nlna lui MLrise EI raspunde fdrd ezitare: prinlesd Ba nu' i se rePticii.

eat'a scos daar din dpd ia sksline asta' rcPliad el afitind dstfel ca a gdsit

interurctarea corcctd a milului'"'prn ace'r.ta lormulare, Freud oferea htr o fofln! concenirad pnma

versiune a leoriei sale despre egiptenita@a lui Moise Penru a inmduce

u""u"ra t*i-ta, out".unt profana' a Istoriei evreiesti' Freud se adipostea tn

sDatele zlmbetului unei isiorioare evreieqti Ea ii pemitea' sirb forma unul

l i i , , , " " ,

*n r .^ arectul dezagreahi l rpenru tubl i (ul evreies"cr ' depisind

in aceldsi timp a omatismele de afarare ale incon$ientulut.. (da t m

untoruletreie.c, ur cdnea despre Morse exi$a un elemenl mdsocrus care_r

contesln poporului evreu una dintre certit dinile sale fund^mentale' chiar

301300

)1rn.! clnd lume? 'rrrrc,E, :_r de"iiiluia trltrotri,ra en.eito.. Ca ri i.r)crnporamenhl $nanriur b1il|l evrir din ane*Coi! felatjilar de t..erd. eljstr intolojs. :" ml1.c lafle de !Irjt,!.]|r !i de pibce.e a jo.ulrr; cr ipo:ezcb rroi.e.

Prnrnr cr a.eaqai ccr.!t!*i. ienlni cr ,!..r!ti irrnirt Cujia r, .1Frii c,ilre.irl r,r.}i rnei eiorluri .i ii .irl:: un.I .ircunrsi.rr,le o€l rtrli. .i:j.r!,|;!hiic;Srfe.r{i raspros l,.sibij .t1r <:. Dd Mai1n,4d,,r:,r iringe^ caa.l^ .|li llrliu ' , ia, , . : ru.dryi s1u A.f , . . . , .su,r . L:r , . rur i . . . .loso_re:tre lli4itul vielii t|r411.r,'n!r' irJlharaiize:. l.i.iirj.t.rnr lrrl!?rJ.,rlrr!1cfmnsse niTlnll,rerea ]e\l.j.i;i.; ,j'!:.jpinre. Ie:xsrf in ririe.Jr{:: rj;r]]rec(eu @rne tuii.trEnrate .omr|t |rl !|esrxl cer. i fitiriiei si ..r,: !, i,t::lnaliievrehislr. i{d r,r,t ilcA d:Lr}. ur '!.airLrl iiror;..,, ref ri{.r, ,iti,rj.r i:irl. |rnro nn 1irrilla! rrde llrr,,; i;i ric.,rsrruic+e f: ultitrla aaL) io:rttnLe;J

Gnie.fiJxirl.r lur tloij. 1rrsrer|:r ?yreircL.r, t::r,i i$ .rne.L,; troi,rlnfili'$:.. b: linu,llttltyt irDt, 1. !. .d:iarf.r:. (( ,s,i,g!rjin rour r!.i. .l.r.rirste Jj tryi|iro-rc i!r.'r:! .r.i{r:ri ra lilr]iiete r,u.r,-Labirf al. i:rlf1{Jlritlii. : r . r { i } rk j j i . i ' r , . , . - . , .1 j" .d. . . , , . . , . rulti oe isr a a:,t-'J1i1irii. niil:,. !.1i i !io,!irn|utJ:. Iraru de..nii i|r,; Lir.i-,r,' I t r " rst t ; :upr int tk o l i t t1. t t . . : t i ; i r? a.41.! t t ; \ j . taJl : ic i r t . t i , , : , "

t:ibilc !:/k : tt:rice$e 2. pt.:." tr: j i'itti!1:;u.i . .tit::::. ,) !.se, ut ,i1!rtt .,'!lrrnrc,: dcir dc oDnlxrirl. ori !i n. sa ,!).1idJi, iic' ar)sr!j^., li1)gcrlnan. .4.iuni. nrri..f:i .l:rr .:t x}r rr ii enr:a! b rn:r,rt :rii;D,.ri, ,i.evblrld;. l).,.?.fr. \d ftz titi: rian.u; j; d- ,;j.d.r. ,),6 j.t,i \,ut.r:

i.,r i:nrr:::ii;,: gerrealoSi:::r i]Jt lkMnierttlt;: lrrri 1:r, I rc{.i .:r;: ,,..:lj:.a.r;tind cir Girihald:. cib.l.x Pi Ji. sorrr i'ir,'ren. .,il)d .,.i ilr,,rit.:ar i.tlrx, ra :l$ Iilil:nirrl. jr il Roazer :,1.:,1. )rrn!i1;rrrr)1j, rjor:rr'):riitii iui fri.Fl t!: .J. al,_Jlt.iori, iallt;rsr:reio! rr:1.r.erii.i, n: r s. rid;r:r !l::r:nilri J;,:,rirr: :i,t:r'.ttr..ie. Irr--1rd r!!ine lr: l]rlrrtxrra,j ll..*tii .r!,,I-ir i..rrr; ii,"r..irsllr,,lrJtilullt ],i.i l3ra in .ar,ir .," .rn.r:,rrr1;! rut j.r...nrr:ir:j1.,'inc. !l:rrj]f iri.!r,ir a €lara .' iepen;i igirrerrltr +:slr. lrilniii .n,1L,niiij i. !in... Le.rr,ri.i:, .ilturt.:opil'!L!!iii-, iaci iuscre r...r.ru: Ji:)i.|.! , r. .:eril sar!llrrrrif. .i.r.:, j!\:!ns!4!ro ia ,trti ttt:!F:::i.t|t ti"-tl.t tr.,pti.!l ldtr iel.j,. conciridr Rol:ett,i,.

Unt, ce s a con!.rr.i: :a::.rr,oreiln si ;i:: sJiiirtrar nnj.ele, nll,jrrui lurtlo;5.e. iaraenuj Alli.-nr.. . c.lutitnlt dih !t-!t/, itt.,iD!;it. ))Mnr',] :.tutui

^tha'.. i. aturt tn.i,h rc!1,),i; i; citiat de acni. !t.t.. ete cuprir., i, mer:

qnl i .tdu, ,+,'!nbt.p Il ' "'. l,a trt. Moise Egiprealut rul)e tegittu.ild sate

itr. iliiaiie !si, dupa io|mdla kri Eugare Enrll|8z, se in$irnie ca generlnd ei.i::g r ne.ale pnte.,cStnericr. popofl (:axe I I es- M,rrs ii"i atct rnp.'

r,l it.it\rlil ltci,Je . .ta, lar?ld ...:ir!x i! it llitt'tt ir t:ltidte dr turn; fiii stnl

. , . . . ' , . t i . t l t t - : ' ! t i " l t - et ' r \ r ' . t \ t , 'J i ' J : iit'.n ln;.i tlc ta!.i '\'

Ialtr jlr re :uclisrrLi 9!t. p!-zerd d,:' Fflrd ,! :r reiigie fini dtirtsalli din

!-nn.r J1e v.dere r,{ion;tl l; rnat fid"ln 1}ijiner3gea latihi ile^fi {:elelaile

reir:il: !I0grrea ldjhii C3 oiie firr nx tsle posibilr d€.ll {Lacri ilrlolscrrl

....2i asqr.a sinl'.rrikrl ['ic; lt 1. siftttti" doai' rxt.r.niirtec eirlr

i oLrnrr.,s. ioila il rxrirod.rl|"' L.re i'rr., in{rdrd3 :i tiolil1tl unei curioac'o,rljs;rnl'con,ric.t. Ii. ,l 'u, l].f llflnn fi.,::.s in 1912, ?iarl Ab.tran

irrbllcrre n, irk-Ig, !r artic,l .!l.s!.ral lll r'\]It.nhorep It (Ekhnal,rn)"'"' {;,r(esl sl!.ii .nger3 .n Atrnliotel iuses. PiecrlrsorLd itij J'.{sise Dai Karl

./r,rri$rl! iiNisla ln.ieiurJ]! rsur.a folutui Certl|irarrr a] nrinei Faraomlui"

,.!i1 Ti!, $i rre'zes1. oj]e;jr lvi A.menlroltil ., ar. e.eio.$a x mogtenirii

tr:cn,e irsrirala de ;tflrctla nr2remi. Sirrtirn l:o:ii1i sa imlarta$ft pliretea

fl:r,:iler [toitii:i', Lare $fl.fcazli ci r.esl i:sieci diI a{ii]oli:l i]Ji Ka'l

Abrlham. srcll cdrtJatjbil .{ ideeri tixi" lr |ri !!eud imorol€isnill ca iege a

l:l1iiril erqri;c, .cnTirnre -conflietia s!.r ir,ronllientil --a a!1i{jol'tri llr;

li arl Alrrtr;1dlr '!n Ir.. ,rlrlr n, !'[r.t? tt ior di!: tr,::i,;t 1t!.!risrhe iI. !i8ion

i :.iStuotti Fr.rd li lht)Mt Marlit, r.tut, i.rl ritJib!

lln.ieuliu il srrprinde pe cititorul :ui rtl.r.re.!: ptin inlcrm.'Jidl \rnei tcne"'-

ir4ud f,'ce rhrzie la ro'nir'nrl originiloi' lui slrakespeare. l''tattite Rohe( a

des.ris cu umcr inleresill ru adevirat p,lsioFt crr care irei urna.ea dis-

.ulijie -{?€'iiiiirilo..le!!re ofisirile hi sbitk."1':are. !r ltorinl. hri de:-l!,iib,' dl:pt nl] gertilon.ie cea mai bun* e;Lra4ie'"'. lle! rm pulea sa ft

rtlrjiim grsind accasta drgr.si ne ltrr-t cattr deip;t Moisr: ilncl! Freud se

rorifiqre :iii .onsidore Popotul evrer ca fiind :t{ sau , aceas:6 lantacnra *u aE

.irli!.1..r face cu vrea iiegradare orrecre. F:etd ne asiguri c:' in Egip!

Moise e$ ur a.islocra1 de rang ioane iftr'ii 3i el ir8istli in contltft2.re asuPta

I'u1r]craasilor titl$i de tDirlele crr cale '|€ IJd ,nlndi evreij Sermani: 'ri

tlt. kr(ut;. tveii aparlii l'tturilNl celor kai vchi dle populuiiei, ti in ,n"'

l'. c!!.t li t'Iit' dt.k' t:hiar ina;n1ea ltcdtarilr)r a.:ruli. tle {tenPlu hi arutul

Xilt.. uil. ew?ii ru venit aiIfi cu rottutttii, innitte chiar .i orctul td fi tostotrpat de genhani r@.

Acersli dlgresi ne ptin shntespsare trinitc Ia "ipot€za englezeasce .

deia lorndatn h leg ura .u risul 'Mein SofL|}. der Myap": cind lucra la

i

l

t.".,._- _

lii: 103

Mnrc"- Frcud d f i dwl rendi j r l r . t ronJu de nrnnlr ient FprDruj. Dauid lurVor.c r i a monorersmului sau lurnindl . c Anglrr Intr o scr iso-e crr*Emest Freud din 12 mai 1938, Irr cfteva zite de ta plecarea sa la Lon.tra.Sigmund Freud scria: "M d n,hpar ukeoti ck bdttinut ktcob p? care t.piij sdil ak d^t 14 o |irsti inainkttd in ligipt, .un ne w p.,vesti T hrnds Mdnn ihurnfitarut sau runtn. Sd sperdtu cd nu v urru, .a pe vl€mui, o JuEd (tnrLgipt. E.tte timpul c.i Ahan.l sd-{i .tlte und.N repaorA .',". ,qceasra atuz;ene arninkq.e de cor.actele frervenre care i au apropiar pe F.end ii pe ?homasManl1 in cpoca scnezei tui M.Ji:|e_

- S a insistar de nrulie ori asupra influenlei psihanatizei asupra letralogiej

loseph u Ll vih. B/ndet ai asupra nlllclej ,ar G,?ffi: (..Legea,.J. scrisi .ieThonras Mann ln 1943. a carei aerni este tocmai Moise Dar fard indoiata cA:a

n:tlj.ar s, se ia ln considerafie influenF lui Thomas Mann asupra tuiF eud- Primul romm din rettab'ie, Die Ge,tchichten Jaaroh, apare i; t9:tj,d. l dui lex. Da iu ' . r" . t , \ . r l - rn toJ4. Frcud turu,c ,d rd culo:unt i . ! i o.L' . ,?t h tr \Fvpr?t. f l ' ) .1Cl ,ndrnlej publtr ar i j turr , tntur (ate de.pre Vor,- ,dtecnrei doui I,ri r pri4i, in speciat .ea imitulau ..Daca Moise a iosl egiplean,,.ap^rezn ii 1937 In ImnBol. ?n ianua.ie 1937, Freud tusese rizil_{ de. ThonusMann ia Viena "_

Asenani.ile dinrre Egiprul itnfaiigal de rorlanrier )i cel un.te Freud iisituerza pe ir{oise slnt fr;|pDrre. Cei doi arrori au ates exacr aceeati epoc,pentru rornanele lor ;srorio.r donniite lri tunefhotep III qi IV. a oprsprezecea drnastie, ia finele secohlui al Xiv-lea inainle de Chrisios. pen1n, ibonias Mrin esre epoca lui loseI. per1nl Sig und Freud, esre cea a lui l,{oise.La drcI)1 vorbind, tapbl nu esrs prea importnnl. inlr-a1ll cei daj aulorjmlruies. isloda dupa bllnul ptac, prerinzind in aceta$i rjmp $j unut si .etilatlca $i'ar spri.jini p.opriite ipolczc pe documentatii ;ep.oFb;le.

Descope.ireN r.lblifetor de argila de la Tc el Alnanra, in 1888. te oferise.-giprolosilor o ciHsiderabili docnmentalie despre domniile tui AmenhoiepIII Ai IV. Acesle t{blile conlntdu in principal scri!,,ri (n scriere,rlncifo.m,ale funcliondrilor din provinciit!: difl Siria ti Crnaan, precum ri ale vasalilor:rsiatici ai Fanonutul. Unui dinre p.oc ratorii cei mai puremic; ai lriiAmcnholep IV era un anurre Jall]urnu. un fet dc vice,rege al paiesrijrei,insralal in palalrn sa din deirr Nilutui. Arheologul tlugo W;nck;cr credea 'in1903 cn acesl Jarrhariu a. fi pu1ul fi identificar cu Iosef biblicut, g-j asocir cuAnrenjlotet Mcllrlaton. Freud $i Tholn$ Maln au uiiliztr amindoi lucrarealui A. Erman, 1)rz d8)Ziir.ne te,Sjor. Freud se rcfera ta edilia de la Bertin.

304

din 1905. Thomas MaIl| utilizeaza edilia de la Tlibinge.\ din 1923, revdzutf,de H. Ranke"'. Or, Erman, sustine winckler, srabile$e o relalie lntteJanha u qi Iosei spre deosebire de Thomas Mann, Freid nu a rctinut aceast,indicatie

Freud tebuie sa fi fost impresiooat, la lectura Fimelor volume din Jos"prlund seine Brtider 9r' at ocazia conversalrilor sale cu Thomas Mann, de oPGzilia foarte pulemict pe care o slabile$e romancierul fu1re lumea biblic, Silurnea egipteanl. Bitfnul Iacob traiesre lhca lntr-un i{dvers mitic, liPsit decronologie $i de individualism, mde subiectul s€ esiomPeaza tu tudePliniteavoinlei divine. Iosef, in schi$b, se asimileaza total lunii egiPrene care_lintlmpinA, ti pe carc Thomas Mann o identifica fttca de la tomul al treilea, $imai mult ln al pauulea, cu civilizaFa anglo-saxonl

Ulrima part€ din ciclui romanesc, explica Thomas Marm intr-o conferinlAdn 1942, s-a ndscut lub cerul arnericaA, fi ftai cu seana sub .elul in'sorial Califomiei, attt da asendndtor celui din EgipI""'. Hans Mayet a obscrvatcA Iosef al lui 'momas Mann, devenit ministru al Faraonului, se coliporia caun gestionar capitalist in stil amefican,ln sPiritul prclestant pe care ll analizaMai weber"'- Sa nottun cn Max Weber. Ia fndul sau, considen iudaisrnul cape unul din primii pasi decisivi ai umanftalii pe dtumul cat€ erici !irafionalizare, a carui desrvirtire o reprezenta ln optica sa Protestantismul"'.Conceplie desiul de apropiata, la urma urmelor, de cea a lui Frcud.

Dar cum comparata nu este totdeauna $ larnuritoarc, vom opri aiciparalela dintre "rolrlanul egiptean al lui Mois€" la Freud ti "ronnnul egiPteanat lui Ios€f' la Thomas Mann. Vom relrne doar t€ndinta comuni celor doiautori -amlndoi intr-o perioadi tulbure de tuga $i exil -carc consta ii asuprapune Egiptul biblic $i lurnea anglo-saxona a secolului al XX{ea. Daciene adevarat ca Freud s a identificat cu figDra lui Mois€, cum s-a demongmtin chip convingator, de la Marthe Robert tava.ianne Ktlill"", trcbuie aturrcisa vorbim despre un "Sig und Freud Egipteanul", adicA, dupA iPoteza.noasfra, despre "Freud Englezul". Moi$ ti nonokismul ar fi consdruh orentadva de a concitia ireconciliabilul, pe Freud eweul cu Freud englezul, dea subslitui sionismului un indetm al Diasporei sprc lirile ljberr4ii.

4 - Moise egipteanul Si F.eudenglezul

Pleclnd la Londra, Freud ar fi indeplinit prin u.nllre o dorirlA din tircrcle,de a se instala in Anglia, paftia lui clomwcll, oroul adolcsc€r4ei lui, parriaspirirului $iinfific modem, $ de a pirasi Ausiria Ei Vier,a acel H.innt

^fr &

305

_l/

dificil de lndurar ti unde se ajunsese -ln cele din urm, -c! nepu.in!6 deOAit Una din ultimele declaratii ale lui Freud va fi deslinari sa apere unuldintre "mitudle sale personale": la 16 noiembde 1938, din re$ediflfa sa de laMaresfield Gardens, Freud acceprn sa respund4 editorului reaisrei firr€ 4ndfide, carel inviiase sa paficipe la o anchet, desFe antisemitism. La stutitulscrisorii sale, Freud scrie: Sirt p.o&nd intristut de patajll din sdisoffeaduhneawaird care recunaaqte <o anume reinviere a antisemitirnului lhaceastd PrA,. Perseculiile prezentului nu ar trehui ele nni curltld sd pra.1)oace un wl de simpatie in aceastd lard? ""' . Penlru evreul vierez angtofilSigmund Fieud era de reaccepta. se qi imagineze parrja iiri Disraeli altfeidecit ca un Pamlnl al fig{duinlei pefiru evrei.

F eud repetase deci calfioria ftcutn la nousprezece ard, cind fl vizitase pe{ratele siu vilreg Enanuel, stabiiir la Manchester, acest fraie care aveadoudzeoi de ani mai mult decii el, care ar fi putut sa-i fie iat4, lnlesnindu-i oviag mai utoarA. Fantasina origirii egiptene a lui Moise exprima dorinta uneialte natteri, care sn nu fi frcut din iudaisn o falalitale, ci o oplune, opli'rneadeja implinita de insu$i Moise, opdune confom, raliunii ti progresuluiumanitafii. Tot ala cum Freud dorea sa qi rezerve libertatea de a aiege laraunde si lriiasca, fira a ine cont de injonoliunile sioni$nului.

5 -Theodor Henl, Moise t'ienezul

In 1898, clhd schila planul unei op€re care s-ar fi imilulat Mrre!, TheodorHerzl llli descria eroul in umitorii termeni: Un nare bdrbdt, i"{it dincanun, plin de lo4d itald [i t1e unor, subninat pe dinnwhu, dat salid prinrornla sa, carc nu re preacupa attt de lel cit de cdldt.rie [...]. Bnttnul Moiseyede cuh reliine fard tncetare Korah, ritelul de aw, g nereu aceleagicarav.ine de sclai. Epuizet de toate astea, trebuie totuti sd-i insulleledscd ckun elan hercu rcinnoit. Este trueedia anui $ef IFiihretl carc nu este nseducdtor [Verfiihrcr]""'. h cartea sa dtn 1896, Der Judenstaat, TlrcodorHerzl explicai '<Society ofJet)s' este noul Moik al eveilot. Da.lnheprin-derea nlarelui procwator [Gestar] al yechilor ewei este, Jald dc a nodstld,asenenea unui splendid oratoiu de altddatd laln de o operd ru)damn.Ihteryretdn aceea{i neloche cu multe, nult t@i muke iori, flaute, ha*,rioloncele qi connabqi, proiectoarc ebctrice, decoru/i, coruri, accesoriistrdlucitoare , {i cu o distriht4ie de prina rntnd"tt" .

Se spune cd, pulin lnainte de moart€a sa, Theodor Hrrzl i-?r fi povestilunui prielen un vis din copilArie: la doisprBzece ani visase cA Mesia se ivea i}l

-q,*#si*',rrg:ilWffii:"#: ^W l*'#:lffi i:iit .t' i*a nu "u,'" u aaa"'

-ilfl*'fei-5*',H;giffi;#q#r'*ffi[,:]fi,'*-] t#'*:$^ll-frHi;:'friF;:i[[**r#*l';lrr.*+**''rux[:ilil*1*.-;*'*;r*:-

av'" 'irmp sa rase arua'1u] sa

E$sffi*r;*,m'***r;l'l**r#-*t*:"*r**.l:mi,rt+l':l*:r:*-i'#lt#+#ffi #iH'i""'"";#il'iri;##*#,

306 30?

i!:!::!*:,r:.,. ":,t foa e.arij;i peicuto,i. A$ rpune pu. ri linptu cdet se tttueazat ra.jiu:ut propriei nete operc dz savant. Uu"ia ^."

_irta ini::":y:,"1t"

d".^":rut tor si dc aie face sd de"in ri,,p*i gi t.,"i". ii,a'n contru, procedeazd inle*, conandn rumii, ei ,n*i .inni i "*Lii)padc a oelinzi.i psihk.. Eu Iac psihanatizd. . i Iac psihosihrezd, . .Accslf oprnx, poare in mare masnra apocrife, ne_ pdea incila sAprezental. dedinul lui Herzt ca opus desrinutuj Iui Freud. il;,;;;:";comune-dinrc c€i do, birba! sinr ta ret Ot

ryT T"d Ansria.asre sinsura,* * ;#flf;t;:il :f"lj.L:urcrederea evr€ilor, gi .taca unuj pleaca spr€ Sion, in,in]p * *rnrr, iiir,ccre dln unD6 calea Londrei, ei au in rcatilaL *"lai ia."f irr'tniricon$nlrea un€i tumi tib€rate $i cosmopotjre. f,rA anrise;""., "rO.

."*.f^fY,1,

r'ru tiber seniurui tor specific. fira..a *"unra i,-;;;Fl:rrogresulur, - aie progresutui ,riinlific. retnic Si civilizaror. penrru Herzt;.ate,n",":Ill 'n "iit, "pTtutui.. tFonsctuit! in d"t G.rvrst"irr penru rreuJvrsir.r comuh.acesror doi inkle.ruaU cvrei vienezi ar fi fosl IAra indoiala sare$aureze{rdih€a libenta. iremediabil pierduu. a AusEd de la fuele ar jo;to/u. $ sa regaseasca pafad;sul Dierdu din adotesceDla r.r. ...r":t.p*mar bunc ''. prezise in rinerelc d;perinli tor.

308

13

Karl Kraus sau identitatea ereiascA de iregisit

t -OcotuandpentuSiot l

Pe p.ima paginA a pdmului numAr din revista sa Die Fackel' Katl Y*a$

fsi *ai-" rn'rpiiu" 1899 prograrnul intr o iorm\lat "w.ts wir utnbrineen"''

U sfagitul acetuiagi numar, mai multe pagjni erau consacrate reclamei lir

favoarea celor dou6 marifes,te fondatoare, preliminariile intelectuale de la

Die Fackel: Die det lolirte Literatur d\n 189'7" 11 Eine Krone liit Zion (O

cotuanl Dentru Sion) dur 1898. P.in aceste Pafiflete' Ktaus infaptuia ruPtura

cu douA mefi care ar fi Putur fi ale sale: "Trnira VienA" Iiterari Si rnqcar€a

sionisti. Primele affflatii ale e8r-ului kausian consiau ln "a Ii ftnpotdvt''

Doar ultDrior ti la ailma Did Fackel prcPn e valori, gAsindu-ti o cale

Propne.Daci Drimrl din aceste puafTere, Die d"nnlirte Lir€rdrf' s€ recltelte 9r

astazi cu plAcerc, lntr-arft ferocitatea sa suna cor€ct $i deounlt cu luciditate

ridicoH ;€cadentisnlului de sffnit de secol, celrlah pgInflet Eine Krcne flrZon, nu mai este credibil. Amintirn Pe scurr care_i slnt tezele: sionismul $-arfi lnsutit progtamul antisemitismului, alunglndu-i Pe evreii din Viena sFe-tT

"nou ihelto'l rezind pasiunile antis€mite carc, iir lipsa sa' at Ii fost cudnd

date uitarii. Inventia evreilor asimilali $i lnst{ri$ le-ar oferi evreilor samci din

EuroDa Centmle iluzii inevitabil destinat€ a fi dezmtrrgite lntelectualii esteg'

nodemilti ii ln$ninati de tladtia erreiasca se reclamn brusc de la Biblie !ide la profqi, susline Ktaus. Sionismul intervine chiar atunci clnd binefacerile

asiniidrii si ale sociafdemocraliei erau Pe cal€ de a rezolva Problcmaevreiascn, adictr cea a disdiminirilor $i a slrAciei. La Congresul ile la Basel'

continua Kraus, s-a vorbit des?re Palestina frrA s4 se $ie unde era situat6' iar

I

*;li$$f#*it*Iffi ,"ffi *#b",ffiva T-c1,ll,er si rnveF eqa,",' u,' ,""" ", * ili,'JIJI;[J; fifffiT' ''y:{,.ffi i:i.'i:,f ,;I,t:Jl:t$..:tt ;ll"ll;:ll;: j;,11, l;;lii+Hjl"Tp:ill j$:':il:' T. j l" i:-: i,:, : u,: r; I ; I 1., :di:*fifdiHiJr fi.ii.',i:t'i ;.,:,;;;:"f ;.*:lu ;.ll;:'ff f*'if.1iliT:1",ffi ;il'l'",;1,..:,,;i;;.";';ir.*;;:_._1:J'' -al,'oba

rr|ai n,lh€ din cr;licite fomurar. .je Ka rrarx, farlt a fa..

H::L:rf,,l;! il',ffiri[l:;"n:;l ":' :' ::1*l"in,: ;::.:.{,,Tq?:-!i, ri 'lil tf '; r.l;:, " iu:1r,,; : :: i'l""ll ":xF"ii:,i:"i!1't"#LiltJlH;:1t*1**l";*i*:J;'ii{H$,:"xT#'"iH:.;:xi:ili,*:;.#:';*,*1ru:n:*:fffi:!:ryqiH;tTtril*.::T*.f, jtlil'l;,n*"*1"l*i::lr#J$*H*i:;: in *;,t.fii, rH,ffi ;**:rl ***:y,,ry".!i;tlTit*i"*$'ruru,,.1!ifix#:Ti;-*i:r:i ii''#:fi';r^:"'r;. I:i:fi,fi,f:,: :::* *r't:""^H#,f ;}.*T:|,,:"::;";:::f ';r*,^,nIsein'{eiens,da,intr*"#*Hru ffii":l:::ixlr.' rni #ll:{:fi:tif 'il

Z' D.:!tis,1 c!)t.na itrrhuit44,: e ant;\.:ntt^1|ut':ri

Fieca.. nurar {iir ti.,{,r-t:il !a ad * o nou, ilusFare a acestui plo

:jr)ril: dD cs ia ii. l q: 'lr.pl !rni, "Jdisrinilii. t:ind coruplia iudeo-liberala a

fininlelor ii ,r ii.sr; .rs1e.ar:" ruittol .rlelor. i!tru exis6 o "solideitate*,vrciasel'" lalri,ik nr rti ja lD; lli.].ns" o pur 9i 3iq)lu o coliziune dinfeiibeiai'sm evrer ii a(.iienatisrx". ln dlil)txbrie 1899 (atul lansAdi revisteisaie. ctud in din

',e:ir.re na; cdeg{rir licrilie in "Afacere", contla

dreytusdEilod, K,lll L,-rt!:. i,irls;:r tu mod oi.ial corD nitat€a evreiasEaSigtrd l'a Soiei.il' .n$ider, ca. ln...Pitd d acest moment, problemaasimilalij o.npn uL lo. trai pJiiil ;npllJ.titr in .Dte Facl?/. In ce ne priveqre,riniem dr alli rrii.,a. Ac'3sl,r prol,lern, rcvinc obsesiv it textele lui KelKraus pini l! li'uillul lieiri, q.artidu se clliar. Ahaliza reac$nor hi KarlKrals fag ile afa.erc; Dretf"dr esle deos€hii dg re,velatoare'.

s a inrercr. jN.ifi.j.fta ,rrirdditii lli Kar ; Xraus ln afacarea Drcytus, Finstura.ea ei ln tc'tertr|i i.jirrri duse d: /rie nackl fixpotriv! Pefletsiunilorjx$alismuiui mlilelr]. Asli.i Helrlrut Aulzejt, h eseul sAn desPre ra.l,<ra&rund die l"t t:ss,-. elrint':xzl rai irr despre trft,tes l Dreyftrs vorbeqt€ Kad Kraus,ci desp.., i:rlornr4;i;e t(l!it:r. destti. i.esLa. Ce€a ce este relaht sau ce nue$e relar^i I ar fi inlcreirll nrti pu& d*ci1 eviGDlierea modaiitaliloi prin carepresa recepls jt'ocesri ti vo.b{:: despE el'. Ktans ar fi a\,llt merirul dc a fidenuntr{ "hill]clr{l drer'lu3alC" l.,it!.xjcal de,Veus FJ'ei? Pr'€$" ii de a fi scoela luminA nroirilrrilc as.rnle ale acestei sentinedalidli".

Aceste arguren'.e nu sinl lipsile de greutate. Dar ele neglijeazA si'evidengieze ci prostul gusr ti camtro isurile liberalilo. de la fiFP putcaD ncrinca.e dc pe pa"ifjile un,'i a,agajiri ferrne de lanea lui Dre)dus. Atituditeatui Arthur Schnilzler $n mirtuti. in l.e$ sens. La 9 scprembrie 1899,Schnitzler ii scrie 'je i, Is.r,i prietenulri snr Cusrav Schwarzkopf; strecoarr;p! in r dl ' . , .e ' ,ou,,U. r ,r 'n.dtvar. J I , l le" l rc- V' / . r" / t t toa?.?l . la lk

'onalt i n6 i lJu!, t d. a . i t r i tn ' t t ")1 lu \ebc Frerc . Ca 1i KraurSchnirzler, care rimlne ur dreyfusard convins, virceral ostil Minisrrului &rnzboi Me.rier. simte nevoia

'ie a sc delimila de fleue Fteie Presse,lntr-,/.tt

aceasti, prin apologia rnorctond qi melodrafiaiici a lui Dreytus, fdceadificiu suslinerea unei opinii ar{enlice de lngrijorare cu privirc ladeznGLnftrtul omce$rli]i.

Dar deti lrnpiftnte$re iritar"l iai trrats la adresa modalit4ilor ziaristtcde exploatare a sinpariei fag de Dreyit!, schnirzler tofiulraza irl scr*oarEo iudecatl sever, l, adresa cofltetuponnului siu vi.r&t "A*udinca sa fuFd? antiahry Lr. tu Ll ,t: qLt tlp'Ftttt?t pe rare l<n vd2LE ur.ohtd.

3i0 3i l

Mdcar dacd at rt fost inspirutd de ctanriziune , dint -un sentinznt de echitate :44r ta una urmetor nu ette declt set"viti ate,_imi ahinte$te d? o scend la.are an asint iht t-o zt in oa^at. I tnd rconiarcujaki . ,ela.6cnrcin lap lui Lu.Se, \punindu-i. .va tug. Hery Ddklor,..ti fat.a in'at nouhtrc.,?r cd t u"Bct nu-i d,ndusc uk ri.bt i" Iurd. pe s.w!, atitudi,ca mrcutuiK ta us/n lap ant i , cni l i tor eu c t t ptc c| e ias, a '" .. -se_cu\rne

desrgur_sa nuarlam aLeasa iudecara subl int ind ca. | )enouulrlectualii \ienezi. afa(erea Dreyrus nu avea aceeaii imporrdnla cd IEntru111""i

* rr se |djea indepanara ,i compricdLa. tinind de probGmeternleme lranceze. tumea oultuminou.sr sl o Drlnareas., prin mlenediulFezetuaribr din presa. Toru$i reacfiite inrelectualilor vienezi Ia Afacere stmcaraden$Ee penrru cuthlra tor polirica'. Cer cd. au dcenluate sensibiliU!irDerxre mdruend o simparie sponrana pentru Dreyfus. rnarea doamna aIrreretor rusrie. e. Mxrie \ on Ebner Eschenbact^ { t8J0-tqlbr. ,i .otegut ei degenemle. PelFr Rosegger r lB43 t9t8r ' . ca , i Bertha ,on iunnei 11841r!141. antrnatoarea mi{carii paci,'-i,rei. adopra l|ozitii puremic dreyJu\arde.nmue modemr . spinFte (ele mai arenre la pot idL a ddoprd areedl i pozi l ie:Sismund

-Freud, Arthu Schnitzler dar g Rdolf j&ber, f;;datorul

antroposofiei.

. Tinerii est€li ai avangardei vieneze par sa fi remas indiferJnli: nu gasimnrcr o urma.despre Alacere in srnerite $i corespondenld tui Hugo vonll:Tlisir *.: :. *n.dture un :imrrom ar -aporirism;rui- sru:dar srar rendurler de a retl|ta rot re ar fi nurur atimenla -probtema evrerasca.. 0omrev€nr asupa acesei rendinle in tegiTura cu reaclite lui Hofrnannnhat ja. , olve:s' ule

i ::nis.ra a prierenului sau Ri(hard BeeFHormannr.ln sch,rnb,rn.slnul mrl arilor de lupra imporri\a anrisemirismutui, maj ales u. rFvistarahurxlur Joseph Samuef Btoch. O pnci, hi,.h" l4 ocr?n.hrifi. Cenout,nltrp1w at? Sesaamter ratercssen de! Judehthan\,. ca I; prinre s,oni$ti rTheodorHerzl. Mar Nordau), risunetut afacerii Dreytus esre evident Ioane tnseinnai.

Aceasil rrecercjn revisti a situatei vieneze pemite sn inlelegem mai bi-ne pozrpa personata a tui Kart Icausi sarcasmete sate ti lovesc ftontat peliberali

-Si pe sioni{u. dar s(rrrura !i anorleala apotirjca a tortitor saj prieleni

on lindra vichd. Ploce(ljnd a9fel. nD pare delo. deranlar sa se afle ur verinatatea ziarelor austriece anrisemite.

3 - "Intelectualul Ka Kra'(t li spusa sa panfletard

-. Credo'ul asimilalionist !e care Karl Kraus il expnnealn Eine Krcne fiir,d,? nu este cu adevimt diferit de cel pe care I propovaduia ln felul sAu N;!?

Ftei. Ptei!€.li[t f.prezinLa nn iuctaisD ,sinitrr 1;a!€ se mulrumege crlranzr.ljile it.heinle cu o socielnre d;jr ce in.e lr]a_ dnarsemnA. Karl K.anscfit,c. asen,.,ra .iorltro:njsuri ,l l splendida *r,.llri:"ri. nr.."

"""i. .!

cftin fror I'e n.e.;.ld!e,rz. de L\uryhezia cvreiasc, lib r:t"? Nimic alicevroecll ulotrr rioi asimitiri ..ad.nric: ._

al cirei progian ralionalisj pare fagicdr r.rli,1 1., rr.sr ticeful de s..ot. .liundlnCu se teDr in a isemilisrtul, .

l . .J . J,u; . . r - : r : i . r ,p,b .n.r . r , . , t - id. i te ," . . ' , -n, ," J. I ., , , , | . , . , , t ,d ink r .e.r , . ;e. t " r ,3esrr i ,Le ta v, .n. . .

prn. , r ' \ r " , 1r . ' rF;- tdu/ i l , r t ,

,ar , i t r . l ,hnrr Fj ,or 'd/ i t ,bf f ! tc. 1d. . . scir'! de'r rrrir::rte in monrentut nr.eme;erij ziar!,, ti Dte F6.:ket.

. Ijs1. ii:+nrr r;i ci,n*ai,im in .e nr:isuri sensibiti{atea d" tir ,Vatriir:,

ill,lll:ll"-1 inlr:2r? rrF.i a rll; rirnlrs ri ideoiosi! ei: lr,lrnrsia aurli n- , ] '

' , , ' . r , . r r . , / r1. . , t . , .n, , raLc, : r . , ( , . , t ie.utrJ: tu i \e !d\r

i l r ' " , i , . , , , ' I i rF.hpr Fr,h, , , " , , , . . " . ,

. - " , ; , , " . . t , , , ; ;J. . . , , , . ,

, :1, . , ' , . , , . - r ,p.a

5. r . ,1\ , , i . , . . - j . . . , . r / . . , , "s.ni |

l . ; : l : | . ,d. , , , . a, , . r , r l . , , r : . , , r rurrr , . , , ,ur , r f r ' . . rd. . . - , .1:

j : , , .' : . , , - - l l re. , : .u,-r , , mr]- io. , , . r , r

::ill::l|:: . .1,,"r.d !|lei id!,irij !.i iarr p.c!rm. aDlrsem,lrsnui !j 1i!

nzrnPrrar.:;,r^i!rei pablic.. lt;ar. rr.je ihi rare. nrerrenlia tri lirnit,^ Zr;lar o.r . l , , : , ' . . - rJF\r , rc l Jr ! i r . , . .F I rJr . , , , , ,un, .1rr , t cJt mrr pi i . r . . l i: r . : i , r " i , . ' . ta.r . : t , to, A,r , r , r t .nr . _dr i t , - r i t r , , . r ) , . r i , . ; r inrp.r ,Jt , . .

r . rn Je tup," r : , . t r iL, d,rer"n,rLr: crJoreJ.r .u. tar ' r - , r .l \Jr .Kjni . n, , , c,{r" . r . , t ,v. . t . r , Ut uLra.c i r , r , r } l

: , - . ' l l . l . - . . r , rctur i r , .hr t" , , r r : r1 1.rror -r r , . , r i , o, ,se.a,n,ro. ,Droe. . ' r . n 'e . r . ,pn i r - 1.r , r , r - t , r . q. .ca.r . , ih.ELtr , . . . rh" i , .a i t ,on. i , , . r r*

n lopid lara dih i ti firl ;ciir$, ta o crndartrrre il] btrc. la un rerr"l j , : " '1: . . . : : . " ,

. . , r . r . . r f , f , . , i . v ,c. up,n. , ?nr1,1 . r re . . r zn; i , , ,cauarn' . ! :

: i ; - l l L, r , . : I , r l r r , , , .1r- l l r l r r i r i . . . po\: \ r ,n.r rrun ,rr s, , . . tu.a;rro-,ui , , , rd. l i t , r r , run,^:) , , . , , ,d i r , . r : ro r , ,c,ur. . . ,p _,1.raa,n, :ns.on r. .^ : : j t l i 1, .

,* i , , " . i "n: , ,p dn? ( tu, , r ; :J i ad"usr I. rc l ) .? , , r f . { r . , , , r ] , l j . ld l " . " \ . ,Jre. , , . h{ . , " , , , , , re

" r imhi : . , "n;"n.oe.alre c.nter, i . rar i i r l i l .

. .I)ar rre117;1.

"-uu ".5imb;l Krrl fraus vede feste ld mrncxdra gi s.!n4Jl t I ' . : r

, dr1 h.uru , . , . i . Je. l r r . i e(pt ; . : r . i o.ont inuiLor; . ,u

rqi ! - i , r r r ln i , . , i r ( J Zotr . Krt kr rs rpre. , / . , p. , r -x . J\ rn,ul paf ,n. . j

312 I]

annlizar de Marr A.scrrr. ui! ilrtri pinicllarj(4r j.,ii jlusrreara 't)roloh

pa td.)xal,i D( carc pai',Jq:11,tl .ti-r la.e de\"r. "ki1.1!4ui

niti.,i.un(lfrcpusculaft a luttii .are ii .!k a oftratrd, Lo4aisl.ht t ttunilitn i*t<persusiu,ea si ri.leLia" r? dn, lcqdnra i,te ddoat lib.rn eal1litt,dlne,j.Lprul d pan|ltLu! i. lerintt ( | ui iittur: lipnt t.lt!:.! ltn.ri ti! lial Put?rii. telrrducihdu"ie i,ta.ehi) titip trntdturile inrr cm ct ter.;ri:tti

todte aest. tat.lcteristii:; ru ri../t/t d!:rL.aj s'u ie di!t!,tiL t acapucitilii ,:riii/:e '. P:lnrlleidlui olert dcritre el inslsr iii;alrn une;cs j;n4e lolirrre, cu jo3s€ !i lon t(j .far.j. &t'}ftiatui !n- rar. !i l :rrinriie,de cavnler ai drefldtii. carn'll.zzi rb:an1a legiiniragii s!.iale de .ar. ruler.i.El l$ intem.iizl qralegia re nqnura .u medinl snn ate o.igine: ..iar ce! maiadesca lti duce irFa lniporriaa acostuia dii urmli, )i inlr o mi$r't mulr ntrjmica inpo..ivn advercar;lor ::ai nalur^ii

tutlel incil Karl Kraus i$i construie$e pertun.rlihrea lilerarA pe rup$ra cu'l'inara Vieni, iar cari.r? de iumalist p€ sfidarea lansali mesei iiberale.Dr\manul sAu na.ural! antisemili$rul, ntl rEDrezinla penLru e! o tinl:piotitAjt <LotL,.ile comup.' llerin 6inia !d, eed LotLlom cdrt ia tulenistul. printtt tt jurtunint patetic, se decLatd Eala sn l" ap e tihC la tltitheleconiecinle . La fel. Die l:tunei (fira a se pronrtnla totuQi careg,rfic) 'aparil"ieza eventuaiei c lpabililarli l] iui Dreyfus, c.re era lrejudecate cea rnrjI.'lsilndiu. O arene,ed operuli. te.tclirea2a mitu| indepcnd.ntei Spiritul! ,lax:eptibil, printf-un fi:dt a! t.inl.i i\dirk taLe, ) se .Lihoe'. de conslrit8e/i1e nutte,idle ti de cele al. opitiei tririrls"-

Karl Kratrr prutaga r.est individnnlisn pina la rultul 'Beniului" pe care,tnllpune cilitorjlor sei. Pamlleiarul i{tenlifica ideologia adversa cu un scanddl.Adversarul siu nu amai ca gl.ie$ei ero,rea sa este inciun, $ imposrurd.ea de?rr'aluie o ade\rirata pen-'ersiurle morala Asemenex tesimism ii inspirapanfletaruioi o "viziune crepusculare asupra lumii'. Dt lo Henri R'cheirrllri M.tut;c. Cld|ei, pdrtJletari; du iJrt tcltrc ;derloti lu4ii kt 1ltinga,,.lar I cnftr "liherkliL de spirit h,:putt.t fi n ruscite Ia cank:nLpannii lorindoieli .teri.as. .tst4ra toracteruIui rDriqr?sbt, al po.itiilt !.r"". Se poa,ie spune desPre Karl Kraus! care ledea anunlate in colornele djn N?r? Fr€iaPrass€ 'ultinele zile ale umanilitii", ci ar fi fost de sfnga? Desigxr ca nr.5e ponte spune ca era de dreApla? $i dr ti nu.

De la un enunt ld al tu l . i ,J ,nn(rr ' ruI \ - e\punc fr" reami rr icorulu ' de rs€ conlrazice- El detnascA ipocriz;a moravurilDr ti a jusr4iei, se vrca a iclerical, daj aparn cauza adidreytuMrdi; anlimonafiis! !i mrimilikri$ in unele

prit;li. riserza L:i|d ; sc ofe|a ocazi! l1 ur .egnn auaor;1ar.are ar face sitrirlmle.a'r;rh ..a bunir "lt:rst arreste( denl.ti erte %tti/.,it d. uk putcnic':;uti?'Etlt tl. {1}!r( lii i.lena ?d?ttlletul, tintiin al contradi:liibr inlcl..tuailtlui din kttidat.a ,natlend ri tThd dcpairc i d;eskra, a?arc eNll|itlalx n une i atil'tilini ie Vn it tudit:L,le , o tnre,-rite d n ht:ii de analizd ininfu.i. ti r(.s€ntniunt '. Anal;ele lui Mff. ,Angenot s. refera la un dnsa$blu dc rerte Frinre cxre , ie Fackel nD r'gurcaal. ln multe pnvn4e. ele sintrolu$i .rplicabile la "p terea inleleclualA' exe.citatii de Karl Kraus- Ele arputca exDlic,r de ce !nr aibritalor .A Dic F,:ckzl yerrm 5lia},Carc[i a p$8t nra.el6i dmp sl onagieze d.€a{-a $LoaU a rerj$en1ci' Ei sa denmte rm slilpijmllehr cJIe ii u'tnslolnla prlili.ui intr o rnas:i 3gresivl nustird de rrd."'.

'IL Lird d/: iine er.e;.s.:i

Poj.iliile rntielreiesi ale ld lierl Kraus, .re i siruau lrecveni in cimpulanrirenilrlor, nn t.eceau reooserv.uc ,le oolrlempranji sni. Theodor Lessing,in esert D.rlrdi.trn. S.itlrlult, ll defillelte pe Karl (.aus .a t,e exemplulrel ,i innnxJs de llra de sine evreiasce" '

[arl Kraus ii rrspundd tui Th.odor Lessing in nltmif.tl dir. Dic Facke!intitulat -Warum Die Fackel trichr c.e.heinr", din iulie 1t34. Karl frauslcrie, ./orblnd de el insrqi la pcrsoana a lreia: 'I-.rrt&Iotst1se reraqd tn

Iula Ji.tllrei acuz.tlii piil:i h linila fs a.e o tuaryl3a7,i notu de pe .aperklrcl)i.ltsi, lunde sli scris de rri de ziie rorire fpi de cor$trn.jen!,r e$ehedonr^>1 ptupoz4ie wkb d .hiar ;i ih .tbltrgt oricdrui .onlinw, [i tarcest. un \ettrr tie iLdlitate, de(izie de iutu.rtlenarc inpotriea tuikroru!t.!;!]Lil!r i\tel urlle - id .tusul oltijlki rdlpi'ilite in ce\:uriixpsihok,2iicr, enf*ut ctjrcia awnines ro inlobir,! neg.tnL,lt d. intelitenldd: t:. rt;tui u,r a'::t d;stl't.]j Ce (autorfilLere d iu.tujisn i i') 9 este otke,fumdi istu nu. i! noi, editotu! 1ui D\e Fa.kel .!,t€ chnaatten.k muti anit.1i:.. int</io.t. dle auh,ului -ath t,)t..t,:l?.on{ieni. cit [i pe.ete ai!otcon;tientdt; nrc nu scapd is.tditoribt ,le tk|Iet. -, outen $niji(:a:':tiit! \a ic adlEsa iudaism lui nu trldcdttt nici cll mai nit sernn ai a&leiauri d. siner, trczLk in ukinul timp totrlni .le un isbrn: al culturii, ti a cnrei

lhbal.i.r ler|it dintoideauna drcpt.otupehnlie cDlp.rtnilor de |)ik,e)tclutiiot rtin literaturn" ".

114 3lJ

,-

Eseut lui Theodor Lessing esre o carLe etllrlionamrr, scrisi .a o lifcsiuresutobiograficA, djn monrent ft rnrorul recnratr€ a fi .edar c.i|du et iftusiin faF unei lrdir.t€r /tcrlrli.r- iucrn re.lroi.r tio.iei saie ci; pfezjnra .ura

d. sine" ca jx o trliritura diltir.rjvi I .,.afa,rilr riur evreiesc, . T.jruii inluiri.rlri neodor Lessing s.: doreije{e corortA, Iaiji! o (0lrptetilx, t! Lle .J l,arnj.definid mai sld.t cadll .,onoiogi. in .al. sc apLic]] noliunea te jttitst:hfrSelbsthaf:' , * de alt:a, al.:oti|td der.ierjlor $er.t.l;ce al: tuj LessiDg pLrtinnid mulLr prerizie ,(o.roiogjca. A.e$ dnblu efoi d.i x.r{,eiizare , iosi:Ddepliiil i.

'rai;nuitc Iucrl.i;e.erte, in speciat dr I{$s t)i.,er lt.jlltge nr

lrLlrod ccrea sa ra s..espondenla tui wrkher krlirenau !i Marifri:i$H;trlen".

Faraleia ditur. Kraus $i Hnr.teD p;nire sa corc rn {:rojrcr dopersl}.cflla r lui Anre;d Zf,eig cafe. tjlj ut eijeu dirl l.r:7 i lilui,l''Calibar', prezi-,r.. jkjis.her Setbtrhd/J c., pi: o ,eriaii!:le ,/jenezt. iuc.,fi,rlr habsbur;rc{. e,iplicj el- crlLur:r ri iarnrele d{, virF! ,'re.elreieqlipristeazri inar adevlr ur; presiitiu illreBs. t_trtl jlr otue idrai ,er r.|,1 s..r.prieadcrrr j . i enf i i dr , . Bp' l i . r " l ,p, l . j . . / r . . ( " r . r r . ,Ce,, t .u""r . n. . , , . i t r , rn,d.

' i . La l , !nr 'as i ru i re I r . ' . ! r . . . l ] . , r ' r , . n i i r r . "d j j rJrr-e;-r . 3r / Jr d." ' . " . " d in r"r i t . . t t , . .11. , r , J:r , r f , . , , r . i . . ,

l . . t '1 ' , 'ur1, . in,J.H,, j . . r , .e onr rr . I . , . rdrai , r r r r j r ' \ . , ,e, , d,"m;, , , r .c,rdi riilr.ird tuJiisiene mu nu nr:re lrcrr :n comln c! V;en;,:,\| aru ltrrrl.p't;e & un sentihr|i irlr r:ikjr, t tiui: reblti., t.11 p,in.:r) p! ,uht:. utdd4slx[..] At:.t] k,i tit fuf;?.!ot.t.trji?t r,,ri. "c

null t&i lt !! 1tet,!i LL.i.t nt r(.te ! . I. R..rt..ul .;! .\!|: Ituie dtnie, ( ui! t,)t i itl fin!.t kluhd: tr!q.ut,l;nlia. ttdd4i;k, teliti., chLtu:i."" tsL: ,!j?!.i.1i.i },tben trt..jrmi m s.glildeg. si-i prezini.r l,) erril c1})e sinijuf.ie vic(irne ate acerlui rif de psihopirologje: "Z:!t,rtd. ,/d!!labi. n ,.eutu;. t.t tt{4 .k}1 .ti.tt;j r L.Sloloniea ' . :a lu i . t . , t ,kt . 'D. " t . , . t , . . , , , - . . t . t t r ' t . * d ir" i t lnut de.1nt

aele doua nari tani:ll:ie alc iui X;r.l Kiaus !r?ci. sirrr*an. an, pfirlruz|.fra, esEtisnnrl fi cultui eului specifi. eleirilLrr ,fineftj

VE ei Die d.nbiirt., ' , ,e, t r , . r i pe qor i r l l In l : ; /a h, . r .c , i , , t ,a i r ,

" .e" " , "n- I . , " , ' Kra,"

$rnpalizeaz6 (de depane) cu sociatdell1ocrbr,;.. dar curind, suh blil|!:nla luijiUdischer Selhsthafr. bascuieazi de parte., dorlservaiorisnulllt arirlocmtic.iafi ce i sirueazd pe liarl }tuaus tn cadrilaten cclor patru reaclii lipice aleelreului asim;lat fali de antis€mit;sm: esterismul (pe car€ I refi!:?i). sionisinul(pe cdr€ I refiizll de asernenea), socjalisl1rut (pe care-l {rbservd cu sintpalie) ,ineo-conservabrismul anlisemir ciruia i se raliazi in cele din umti.

I

!

$nd se plezinr.a o slrategie de "di!lrnu1are", reaclionind la e8ecul

;,sinrilnrii. slonismrti i .efhc uneori ti el tiporlxri nea$eplare cu ideologia

!r(:. conserliii1.'ife. ADr elo.ltt deja cazdl lui Max Nordru. cate denunla'.;rSeDere$cnti ilrodemilor in lemeni harte as;.iianibri spirjtulur

f.r.ror.rr Ji ms;st, lleiiclnd o regenerare a rasel ev.eiiil,l 0hbire de secolele

n+ ithe{c, gralie edm.aliri fizice rii vi:l.i i! ner libel. Clr despre Vladifti.

,rlr1;!sk,v, a.,esi. '.'r ii! umula de la .llir,ftlisnrui Sennlil .ireva dtrl.e

r:.!itu'il. lale c.ie {nji .e]e ,!i. ifr 1ni; lt:0, vn td,rlrn desciris nodetui

fuvi!)'. ilin a.esre i illtati: sllsle.rt€, ctr I.:!!iii r-xlrcnii la ialinrentul

ririnil]:ii Liberule. {!r:li curenre slorrsle !i |tlicr?/ latbrtry'J intrelin o

1r'd.tartiti! rrlatie {iirlr.ilca.

'.: x,!iKtdu-t { avs.m4ii Cinhherhia,$ei inser.l;utz Iiebenl4ts

l^rr^ judicncr Seiattl...l] ! lri (arl Kfal\, a c?asi eiiologi:, psiho socjal''t

:i)i desdns c, S;a fiiii -rloci.int' la dci rufori: llorrstoi Srewan

alh:{,Le.hur i;, ll1ri ales, Utio Weitinger. Drr re;4;iie amLri!!( tlinrre l(ari

l'.ir,r's ti rasisirl I-;l'1?'r'rn Liebirriels :'rara.n a.ie{ adisemirisrl melaiizi.",ir:In.iiriai :ri cada'in niologjs1!!l cel rrii 5tnnar.

iirle ;9[.r1 Ii ]'102, li./l t-j.ris plblite dou rni.:rlie qi.jo'it scrisori ale

iri i-i3itb"-rlrn1. a:el nrri.{ri.,| di:l.Je n.osle ilo.umenie e.'re ilrrl lndo;ala

rrrii:ihl i il iat [attlolisch., Univtrs]lliien '_'- c$e fi tari: tui Krnts dL N

;r,,!rIt1 atii de evi,lenrn, in(il fflpi sinS.rr L1n ilrtr.8 nuDrdr din ii.i:a.ti: A. Cura prea ndit sA .eluifl ai!:utl]edrlia iDlort,chcrrl ;, lui

tlira{rherli|n. cllre "fllir.i lu'rr.a rxod$|I,! eltr nilreninlal:1 de {rtrd lrin.ipii:;j.rlrl' {i I,irtrlaiimlll, ,!; larr.hidi,^Ji prot slajilismui $i .3ro:i.is ul Jr a\'e.

lir:r.! sa ;F jnfl,rdri':jt ticiproii. h x.esl c.nn'r;l ne inr':rese:r1a, pasaiul ttrd.i i,rn1b.,f,ain dcscfir anl. iDlarea ven;1. ain:rrre tirusaitni: .a eite irlnui

.a;irr:1 o iir- |ea de L:ln1i saf, siiirgll r()9|l. 5t: irriilitnazl, in tonlr rneiliii. S(

ft:nrir.l, }esle 1.'l l)rit vninl, +e posrsiune qi ie puretc Nu coniruleqle

nlr;,r. lal nli.lerzl tri disimge loL croa te .ucere$ler xna. tadilijlc

lnsr{rrenLLri ei cei 1r; re.iutal-.il: 1resa".TxeiJ ie. din ncleri.rire, sa .on$atenr ri. a.eisti liliPici .mris:elnil a ln!

alr..mberldr reia o bunn parte din credinl"l. lui Karl Ktaus tnsxli. a ctuor

for ulr a gis o ligllrd Paul Scheichl: .l tutlinea iui Ktttur in .laldnd^isnxuiui r. {leL,.itd l/Jr- n pdnrlelisn peied cu Proptia'i Kulturkrniki, $nsma iL c.rc etrcii par sA ia pane I.1 k)ete lenomehete c.rxenporane pe

r. le j ie..i neptir: tibetalismuL, .oruPlia liberald a resei $ a econ.'niei, lr,xisiunea Mtur;i h matuid i'ur8hezn "'.

316 317

Edwal.d Timms: pris ir lulr]ini nlotiv!.le r.e{e: rulfurrt{oarc canvergerl^.ld,nlre Kraus ri ChAmtli.lainr tn,ritindr i r.edui. din urm{ .o.e.mrilddnr.ulr l , r . lJx :

' i r r , , . e rr"n d

'cr tu, i - . , f , t ,n p.ea \-un fe1 i . , d

&operi crle treizeci !i ioui d. pagini ile un!.i nlnlidr din Dia Facket. ii:uge.a lui Cli.rnberjah st adxusc cileva dezv.lrari suplimenlare la ,an.aconshcralil crilicii "Iefusarin loi' si s, insisae a3upra rolului coiupaic. 1l?fEsei. Kraus mergea t:n, la a arexa lx aceasli scr:soare proFia hri cxrlnn',asup.a aneluia$ subicct. C!.alnber:ain a acceftct sulJesri:t iarn diii.ultate.Krrl Kraus a fosr prin llnnrr. p:uliri cc,aurqrul :Fcunoslut at acesrui pamfler,":1tisernit''. Fo4ele rrul ui de[n ]ire "len':!alinl' vor reaparca jit nai I !] I 6 s ui)numelc de "Israel", ir poqnrl iuj Karl .var!r$ "Cebe1 an die Sonxe rotGibeon' .

Daca Chmberlain pafr sa li iucal un .ol foarre impo$anr penfir t{rrllkaus, irflucula iucriri; G.r.r/scir u"d Chdftkter a tos! d: aseirciesdinct" aift tn .e prive$e mirolu:ia fernini.itii cir \i p.drr conlepla asup.agenirlui, a (ut1uni, modernlttt . fsilmnalinei -da: Si I iudaisirlului". irl.iteva pnnctc esen$ale. a'l .remitislndl lui Otio Wcinin3er se spiii:jr?r peGruN .qe" des 19. ioh'ltunCE^

^ lu\ Cialllireflrin, inprumuiinilr-i vi;.rl

nea conversiurii radicaie p. .are a.r .onstiNi-o renliikrea irdais rtui duFinodelul acrului ilurerrcii.rnr tri jui li;us Clir:lslis. i:r/r&*rn;i $ctrilara if;Cetrltlecht Lnd Cljltr.lker ljlinde ci evreul, odaii inlr'.:l in r(rjruf, a detinrat r neconlenii de ia si:nsdl ei- La lel clll l /agn(. tufsr vizirlri cuiLr d|at3Si bnrdna muzi.a Eemrann, in .:are .,;bra suileLDl l'r/i nlui, cad!: in rniidl*un..,r vinuozi prea man peniru a rnai li,ii.insr;fi, ioi a$i ii Olro Weinjrigcfpretjndea ca qdinlr, nobifuJ ]}]rie{ t.ruslijl pe lare Goelhe !l car:epuie .a|€ o cosrnologie $.iin$ficr, s: .edusese. Ji;r ernx,?a salanlilor evrei, la {iJalrica lnrrepnnderc de mrnl lare dizox,aori. Da., li sar fi 'tal au,. Ia.r fi

-A,ccsi pasal diJr {ie.u:ile.tt u|d a, hodktt " srria irrr,adevif ci! |.rn:aWeininger. evrer reprezenta rg.nnrl modeniznrii crie nitate dupa sine"F)rizarbenng der Weit"/ "rie.&rer ihriilor h hlme' ilonnuh il apa4ine:uj M:r: WelEr). inNrauri'r{i o nlionriit:rte griinlificr g iehnica mlltgirjilinsiftmertaln. W'.iringer s. n.:vihie ai.i !r un lrrLel reprezenta'i al''modeinftati redlionare". care refl ge lx traditia ne,o'.onanrica l€nrru ??$piedica limitareo ratioRaiirilii la o uiiliu are, 'pczitivisrd". Ura taiE de e,, i J|rrrduce neiini*ffI dh civilialia con@$porana, reluzul rnodenisfln ui. (lerice€a !c eLplici apropierea. apercd biara, pt .a.e Weininger, conrnruildu I

!n tr'a8Jjl:r, n slat;le$e i;rtrr e'vlen rji erglezl'. :i{Tra.xnul \^reiningelian i('!r.ianr, r 'tnitului arirn' erplcftl de r,e,Jr Polialior)" esle un g€n;t'rri.rr..stni., ui nou i.{oraiis. cale rcltrie sa rcsraurere cLnoaglek:,i0' noirla pe si palia dinrre .unelul irdriiC al i; Strfie.lul Lurii.

Re(li2;ruiul lmp(itJ.ra elir iui ii sefl.tte lqi ()1to Weinnr;:ei in .riti.ia;hsiik'r $! r impasuiiot L.uuinilo. . A! e.xjslar ,rhiar lenialiie de a I .tmpnr..pe Wcininger cu Thsodor W. Adomo dir trdl.Ittl der Att*k/u"s'.JiJi.r:h! Selhllh.tl3 Jre ,i!,'i;r;si iim.rNiirne li (ar[ Kraus: csa a tev{,liei.tn!,ritiie impof ila .ontadi.liiior raijoL'dnili: lno(Llr]e a mei e;vilizatiirtp,ii fnt trdiepl.tte spte Ptotr$. dar c . l)reg.{.Ql. razboiul ti "Uhimele zileale nmariuiii . i'rincirJdlul riao\al p.ntu :rceaslli irpocalips, ya ti Tn cel{ ditlunn: lor evreul liberal- su$ roale infuitirile s.lie. iroiiiicia,r, jumalirr,

sr."ecula1or. fals sav$1 distr-uEird Natura, psilralaiis! disrugind geniulr?. Ials!f isr dislrlgin.l Culturn.

De'i -B;/dmg liheraii r! .tri poale ser/i drept religie secularizal, perdtuevrell or;em. pro.laml l)i;o Weirnlgar. l.lu e de nirare cr-ai dezlin'llier'.rvji oea mai plinri d. ur, inrpo'.fila lui Schiller. clasicul gemrai ci.ui4 cum.L sublil;al Gc.shan Schrlen!. r'vreii asimiiati ai elei libera]e lj ded;ca un,delrrar. lt". Nk tdte t.ctt itl Lr:iLi platitudike.t de!tuiryitd a Pieseli s.tle,nulitdtca l(' ntL.rfizicd? , ii(rie 01io V/eiringer. fne unul di"tre fon.jotarii.tltuziastn iui ip.crit nL adtrdlnri:o, Pngresuhti, otit de nnnetu$i printrc

"!..it rl" d;i ". Karl Krarls re.produce in D,e fd.iel, pe pagira lnriia. Ia 1l

rrielnbric 1909, iicmai acest anicol despre Schjller, tublical ln cartea

irJsn'n] . a Iu; Wein lpe, . t1\ ' t J i ' . t t ' , dr Dtnt t ' .S a afimlat lesea (isle li pirerel iui SiguC Paul Scheichl) c6 nici

Chaj|berlain, nici Weininger nu sirn rasi$i ir sensul srict al ierlnetrrlullpenln| ca nu gdslm la ei o perspecdla iugust b;olo-qicl asupra iudaismrjlll.Esre in parte adevarat, d;n momeni ce gei doj autori ,i{iserllili accep{lp.sibililatea umi conversirni aulenlice. Dar nu esle adeviral docil in parie.I-a Chin!,erlain se rnanifesl, un intreg conlext rasist, care trc4c ptllrGobineau ii Dar\v;n, flra al omite pe Wagner, li trebuie si amimim c, lorlii

taneA inriia din G?Icnlecht u11.1Ch$akter line d. @seudo)$iinF btologicd.Purern alirlna aceia,ri lo.ft despre Xarl Ktaus. Iudeofobia sa de tip

kultffkritich esie conslar{ anenintata de deriva rasisti- ia clipa in care

lrlircler Selrrttul., ;i sinpaliilc rcaclionar€ alc lui Karl ltuau! ating paroxisnrul, ir ajunrl ti la lncepulol p.irnuiui rizboi mondial. g,.sim in Die Fa.ldlpasaje faaite nElinitliloaJe. lnCisnarea larporril'a lui Moritz Benedikt capati

. i

I

i

313

ril.,

319

valoarea nrci t/:4oLDi.t t.tdn!.t.t c.tt.irc dte h:tjci sa!. )t.it:t ?|rrj.ot\n

''Die Hisrcisclren nrd die Vordrirrgende:1. Eb yr'ofl an den Adel,. (..Islo.,riisi p'$e iiii L:r dres:r af:.1ocr;rjjci,),.. rul Xraus av..tizpa?i ar;st,rcni,rstrpra a:.eslfr'{rlo'. rtc sin::. .;f:,ezlit. dfu trea.r.dula f; .ei.4ie .r

Cii.i. er.pli,:a ei. ()M ar iztrkc | rusn, a .i.et rrtiitic st .jirtt( ilst.iltntdt:ntC.nu i s. jrptt,t..:zt1tit,.it ,qr!.:.a.ea jc .tirt bt n/i!. t\fudh;L. ,n tu ji.

, . t h, , . . , , t t - . . . : ,xa,.it.tttui.i ri r c.:ia1n t..t .tj. .tran ,Jut ietlti d :..ldjatii: t;:;t a ,\i,

t : i . . t :d in ' . r r j . t t : i r1t i \ ,ut . , t t ! ,4f i t?,)eni t f t j tc i . tnkrrJn.hhLt. . \ntdt i/imin.t I th.ti\ihL.k .ic a i Ler"at. d. tt litld lr.tt{u I t. ii1t:N

tr!iturk,t lt t-t)tralid ttthrie i t.^).dx(\.ti rnt.::rel&tcti1d, \a .r. :1..

".nttx.c i, utte et M ranllkti , t.)(\t:t.ta: i:n:m.!rta

,itui tthtro d. iar')h,iali ".U. r , .d. l ' 1. , r ' J( . ,u. ' i . ; . . . . , f .J. . . . .a , . , . . r . . r , r . , j .

. .nd( 'nrnr i - . , , ; t t , , : ,Io i J 6. i r? \ t . . r , td.r . - r . , t . : r ,L. ,

u j i . i - l : . \ ' . ,n t . ' .J rec, ; t . r . . . ,o.nlct . . , . , t . . in. , I ur . . . . . . - rndrar,la l)tt 1.t7k,tj Td# .ter Mertdtj.i: (de tiliti ::rirl.rn rtir* tiplioli,.

" r j r " ] : ^cr , ' .n dcf r . \ -n.1 . : , r r r . r . , r h i . - i4, \ r . l i : r , . . , . L

'nqrc| | ' . . . r - .o r , r rm : . , i ' , F. f l , , i , ( . , I | \ r . , r : . . r ,u. t . r , . . r . . , ' | . . .. . , an'r | | . | ] leced M.tr . ie t : jzbor i .oxversiur.a ta.r lo l ic ism i lcaz?,Jinl9l1) rji pini la in..plrrut arjior t9:t .u tuit'sennr.,rtrr falrrt.

T. . ' - r .1r 'p l . : ,

" . ' , " , " , 1t^, ,ar , , , :n. i t . r . , . r . . . i , / / . .n. / : "l i r .u r . \ .a. . j ' r " . r r r ' . t . , . - . , .1 , ,o,r : l . i , . , f . : , , , ,M3"'- Karl Kirui rrsfurldf irrlrcJ;irili,r prlse re n .rrjt.)r care_t rnlrei{ dacie.col'\rrs_ci! 4l iisrili:' iorjl s.uiit rL! .f.articullririliif.!.ero$i,.,

!i ! cererpare.ea desp{e riirnuii.t arrisenjttof f:rsiSi i,,. ui-1l]p!n l_.,rl,r v{r' . re l ' r , : .1\r . J, t , , , rF r . i r | ; , . , r l , . ,l ,€.r / J, i n.r , , | t ; ; . r -u . . ; : . , r .c f . . :n. J. . t ""c, ,ndaug, cli in sirul ntur.r rrselor' .xisci tr,I;jLjh1a,.-, i)enrru Lrdj./izi: .lilexoetrllr, d. n r..ede i,! (j rraftr !:rrJ3rioari... tjl a:ril,* ;:a. ilj Neia c€ ll { l f r . " \ ' r ' f t 1. t ; , , , in.tctltL/r:).,.n hu:t tnc ltin ,\1t. qtctc t.r-a.t?rtltLci ! \(ieii! pr cct. tt41.n.r!.1.( a ,dsd lc oft.ltiin i:i iltk ) oa.ar? , ,k !. aftd t ,;,r.., $;.or.i;deri.6limbaj'rl pra.lical.de ,rc ta.rirl esre incompnrabit snp:rior celui ye c:ire Ipracrrc6 amrselrlilrii.

:r'10121

ln rest, adaugl el, defeclele evreilor au devenil universale, incepind.rcupiditalea ma@nalisu. Karl Kraus conce{le ca "rcnegatii" e\rei care siconvertesc din interes meritt drsprelul $ atac[rile mtistmililor. Dar el lnsusise plaseaza mult deasupra acestui oponunism 9; tnrczbL: Crcdeli ctl.Llet)drat cd ?rcneg, iudaismul, din carc nl trag, pentru a-i lrecrehta d.pildd pe tonli ofl€ri ti prelali? Nu-ni rrece prin up stt &nte .a pcntrutuine, ale cdrui cohceplii paltice, dacd le dn, se oprcsc ld nevoluliuFrancezn, cDntii, oiilerii ti preldlii sint tn ptihcipitt nai buni aliuli aLregenefirii speciei uhn e d.ecit speculatorii, plihobgii ti jurnalittii". DWaaceaita pofesiune de credinll rcaclionari -ca-re este, s-a spus, un corsla'lipio al lui ltuircl€r Selbrlhal' -, Kdrl Kraus lasA sa se intrevada o temaweiningeriana: Alfa $i otreEa api ilat mele palitite constdu in .: fctevinorabn pentt rkina lunii $i ti|special a sbtului, - a acestui ltat c4rc est"h rcalitate cu ade\,Arct cdtulimto ll hoosului ii a .lectdenlei ekminute -)atitudinea spirin&U lipsitn de ri|ifutte, punt"d la ind.iald toale crcdial?lrlrr?it' "'. Ca $ ia Weininger, anlisen tismul se anresreca cu alltileminismul.

D pa ce 9i a ptoclamal dezgustrl pentru Sclnilzler ii .dmiralia pentnlBlse Lasler-Schiiler si Pete. Altenberg, Kail Kraus ronchide: /{u si'r ar iJmaterie d. Msii" 9i pentru ca cilitorul a carui hrrebare era la origjrcaaces.ui eseu ll cita pe Lanz von Liebenfels. Karl Kraus il ;a pe a.estr di]lrmi drept manor pentru a demonstra in ce mAsure rasi ii 1n$it se contradc

rn judeciljle lor. ln numdrul consacrat lui Kraus de cftre revista DerBrc nner* , Lanz lon l"iebenfels I definea pe acesla din urm6 ca pe 'idllaro-t ul.triano-gemnnit\ii, iar in propria'i revista, Ostara, ca W" un er.eu dttip blond ti nonqol". specie fertili ln genii, cireia i-at fi ata4inDi Spinaz^.Karl Kraus ironizeazi absurditalile lui Lanz von Liebenfels, dar citeazA roru$c o nuanta de cocheiirie pi.ena accfii anlisemit care, spune el. nu este ur'aeitaror, ci un 'cAutatoi' (Fdrucrel).

Siima de care se bucura Jdrg yon Liebenfels, invihl de doul or; si scrie i:EDer Brenner'", esle a$Azi de neinleles. Revista O.rrdr? conslituje ur monlr-menl de fanatism rasist $i de anli.semitis1n primar. Pe copefi se puca .:ii;urmatoarea prezenlare adresata citiloriior sdii "I epoca noestrd tare setusrije[k de ekhina[i ii de nsete i'lfetioare ti care elihina fdrd sctupu]elasd bbn&i ehicd, bibliote(a blonzilor rcprezinfi puhclul de Hliere a tutu-ro! idealiltilor h cAutarea tun&sului, d adefiruLui, a laliunii de a xrdi g alui Dumnezeu "o. Interesul Si consideraiia punab de Karl karN, dar Ei deI-udwig von Ficker lui Lanz von Liebenfels dovedesc tn ce mas,ura andsem|

thmul devenifse ln aresr incepul de secol un ,ioc de limbaj acceptat de o serie

",.1 1111 1 {l**"Inurndr

.warum Dr r?c*er nichr ercheinr", Karl::;":r:,ffi^'tr;,]x:,,:,", :,:i:i'*,:: n,:, :: l;; i:;i:# ; ji:,i:::: "' : i :: : ;;'#:i :: : ", :!: ;: :;: ;: :::,:!,;;;;'1i;i:!;";:;i::i:ii::,:.ffi ii;fi:tr":iilif;i!!;{" :x' !' !:r; ::;:; ;" ::;';;;;:"' "::i: :,, i:, ":tx' ii:::":,";: " i;|#;" : x:;;,T,;:: :T::#.:

. i, u p rc !. bp,i,, i, rant hu,'erel,uari eu,open, ." :;;;;;;;";;".#*:*:

se pune penru d'lid atr'

;ru;:*":fffi';, *{; fi ilxTffr$"i:T; ;-*il;3 Kar[ Kruur tn anii ]gJ1: mustrdti de culet.ri contra(tictii

. ( ." : i . . : . t , .ct mar mutr ul rnj i tq2o ) i tqr0 la Kart ,*uu" nu .r ,xre\ uabjlelc, urgenrete coreclii Ile ,are ip6,11pii*J; *#l.;uir ;i*iru:r .*":l#

:ril:',".'}HltiJ'Tj;il,,.$:1,:;:.:l i : r- ; .';;:i;;;;;reruzurui . soridd r,arir .,i"*0. i,o o_il,;i,.:il,ii.l T'I;TT

is:{: t :{iti :i?:f#,"f.ff ,r;ff::lilum#i,:lseruneze, precizl,d c, apararea sermanei ft Germama t se pare o sarcina maiT":*11 j. . t ,dpa,ra,ed ehrdi. i i m Rusja sovieri. i . si ; i , .r ," i . *r., lni. i*';"'i"':ff

;l'i)[)Tli:T::,.HIT''ecisiv penrru re,u,ui sau "ne!o a sa oc ar,.*,'"*',"s, o" ;;.;;':"JJ..illi,iT:Tiil"T;:i

i"-Sly[ :ff;;,?: 2:t " ::, ;':: ::,:,,# ], #n:, " ; l:; ;!):#,j::r:",:,:,i:;;: "';:;:'#'; ::":# rh,,:H::!,*" si .t^1" i'".," ", *,,,rj "mar presus d. orke, & ceN.t ".,",,,,," ,,.ri#tiT"l!/*1.:;-;:'H:;E

adlipost de rasd ti de bani, de ctasd, tie stradn g de muuine, pe scurt dearice fel de rd "'. Emottooante, de$i rardivi revenire la esenta unui iudaism"pur", pe care Karl leaus afimrA a-t simti in adincul siu, $i care s,ardiierenlia de caracterul evreiesc ata cll1n iqeteg ,,rroglod4ii', (prin careIcaus li irlelege pe nazigti).

Dar nu tot el pronunfas€, clleva rlirduri tuai s.us, judecata cea mainedreaFr i cea mai absurda cu purinta- con,idennd ca: in ce privesrec i fa so a upul i lot evrcrc$i nlenoatc .Ne, th l letatua.a st ' tnpsiholoqie, stnt inol)ate de rcprcsalii crudz tnpotriyc spi;itutui {i a natwii, ire pare cd aceste fdfidelegi -cu toate co seci4ele lor dtupru suietului ,i ali hii, consecinle pe care nai'itatea driann te-a a(joptat dz nukd vrene j+usint rnai pulin gruve pentu istoria ideitor dectt rioteklele carc pmtaacdleme compasiunea pentu suferinla onzhe6ut,"'. in aceasta luaecau,Fetinsele "cdm€" ale evreilor contra culturii par dinrx-o da& a fi a$ezate l;acela$i nivel cu crimele nazisre imporriva evreitor!

ut - Saloni: "petuersiuni se:.aale" , iudaitate

Jiidischer Selbsthal gsvemeazd pin, Si economia libidinali amoroasa alui Kad Krars. Am subliniat cara.terul masochisr al erotismului lui KarlKraus. ,le carui fdnadsDle fen:inine capar. chiput femeij falate. desbuclive sihecredincioase. a demonilor des{ri$i de Oflo weininger $i a tui LutU a I;iFrank Wedekinds. ln relaliile dio.re Kart Kraus $i sidonie N,dhemy vonBorutin, masochismul se titrbin, cu unut dintre elementele tipice aie tuijiidischer Selbsthafi: fa:Einalia fat, de mediul arisrocraric, ir carc ltarl Krausviseaz{ s, fie admis. Dori4e neftnptiniti, penru cn Sidonie va rcfuzacasatoria cu un eweu, incompatibili cu exigenleje un€i aristocmte, cum i_ova arninti cu perfidie prierenul sau Rairer Maria Rilke, vizfud_o pe SidonientdrAgostita de Icaus, in albDmul sau de copil,-ta hrretarea,.pe cine uraEti iucel mai tare?". Sidonie dsrunsese ?e evrai"".

Shqierile idenrirAgi sale evreiesti fl chinuie p€ Kart lcaus tnrr,arit tucft iiinlluenFaz6 judecat! turr,una db temete sate cele mai celebre. luDraneincetati tnpot iva ipocriiei mora.!,udlor buryheziei, itrrpotriva asim ;iionor comporlarnente sexurte (adulrer, prosritulie, homosexualilate) !.u crimepasibile de codul penal, imporriva tncelcd.rii de cdtre ordinea pubtice a viefiprivate. Pe banca acuzalilor din Die Facket fiErte,d,a totdeauna rnora'la

323

'';tdeoiiregine", id. Kd.l Kraus jnsisti de bunA voie asupra dirncnsiuniievreieDli. Precum Weinin9er 1i Geschlecht und Chna&rel, el acuzi budrezia evreia$A ce lansformA clsaloria int-o afacere btrneascn pusa la cale prini|lermediari. Crilica i daisn lui se conpleteazd prin crilica prostitul;ei. Neani .inr deatrffel ca problema traficului de femei" o.ganizat de proxenetiieyrei in Galilia qi Bucovina, ca Si imponantul procent de evreice printeprosrituatele vieneze. li preocwau pe contemporari. Beriha Pappenheim vafa.,e d;n lupr2 nnpotriva prostiluliei urul din obieciivele l\i Jiidischerlttl'teNere;n. ln 1892, tatrusprezBce deputati cre$in-sociali adisernili din]leichsrrl depnseser, o moliune reclanind masuri energice nqorrivaproldr4iei aia-zis organizaae de evrei5l. Se lnlelege cA ideresul lui Karlt{raus pentr.i p.oblema Fosrituliei nu era, ldr-rn asemenea climat, lipsiL deiegaflrrtr .u aninrozitatea lui fa$ de iudaism- Reaclijle lui Ka Kraus laleprez.efiAlia visnezd a piesei Salomi de Oscar Wilde, la snrqitul anulu;t904, sini deosebil de reveltu)arc. Dcutsches Valkstheater di'n Vien^ prezentas€ o produclie a ffeuer Theater dn Berlit],, cu Adele Hartwig in rolul luiSalom6. To;ulua anului 1903 fusese melcatd pe rn Karl K.ars, desifttciderer lu; Otlo Weininger, care devine deindill unul difire 'gcdileblesLn1d(t' ceietrare in t;e Fa.lel. Numrnl dir 23 decenbne 1901 care sedeschidca co critica iui :talo,'1l de l.r Volksthea{er, publica $i o scrisoare atatnl'ri lui Ono Weidneer'".

Oscar Wilde a fosl (l,.npreuna cu Shakespeare) aulorul de limb, englezal:'€ care Karl Kraus admi-ra cu cea mai multa pasiune {i consranfd'. Dar inacel a.n 1903, pl€zen1a lui Wiide in Di" FdcLT era indisociabila de dis'ufiadespre honosexualil^le. In nlntrarul din 2 decombrie, Kari Kraus e.voca unstdiu despre Viala sexualA tn Angli.t rtrecum Ai recenziile la a];easla carleapi.nfe in presa gemlann, subliniind ca gemanii aveau destule motive penrrua'i invidia pe briranici pentru s'uperiorilatea lor ln materie de "cultur6 aperversiunilor sexuale", in stare de a fi dai naltere geniului lui Oskar Wilde-.

Pentu a vorbi de reprezent^li^ yieneza z lu Salomt, Kraus licepe, dupacum obi$nuia. prin a ffitica articold alilrul asupra acestui subiecl ln Ner?Frcie Prerse. Tinta atacurilor sale este de a-stl dal, Friedrich Sohiitz. Acesrdnlic turirodusese recenzia sa din NFP prin consideratii moralizatoare asupradestinului lrisr al lui Wilde, str4lucito. eprezentant al culturii engieze,discreditat de pe.vershnea sa sexuala. Kraus se irfl4ctueazA, ln lermenidintre cei nraj violenli, lmpolriva acestui filistin confonnist. Singura gdjA atut Schiilz, ali.ma el, esle de a suEine sus $i lare ci "nu se numiri pdntre

€estia". Irr Ktruq la ndul sau. i)roclan]a ciL, pledlnd cu pasime pe fl

carza hoxrosexualilor, sirnie o placerc naligna de , lasa sa se c'reada ct s-ar

numara p.intre ace{tia.Apoi afticolui lui knu! schnnba slbiectul, pentru a at'orda chestiunea

Dresuousului rfltiseinilistil ai ftd Oscar Wilde. F edrich Schiltz s,trsfinea ci

Wikle li Drezentase pe elrei lntt o luminA loarte pulin magulitoare: Herodeser,i un taLtr ;ncestuos. Herodias o malni denatwatl, Salom6 o mare istedcl,

ra, er.eii |enersi sxual sau pe!.onaje Itote!i. Reprezentatea de le

V.lksth.edter din Viena to4ase, in opin;a lui Schntz, nota, punlndu-i pe evrei

se lorbeasca pe scena cu accentui galilian de Orr"den,lA nnutcheln. Pefitu

Kraus, articolul lui Schilt, rezuma insusi sPirilul de l^ Neue Frcie Presse. ge

de o patle sporoviiala puriiann desFie homosexlulitate' pe de alta api{areaioaaismllui ]i cei mai nelnsenr,Inl pretext hin reaclia sa sarcastici' Karl

lkatrs arata ca, in ceea ce I ptjveiie. deca Si ffiuna de buna voie dscul de a

rrece dreEl un crieren al homosexualilor, in s.himb refuza energic sa fie

diimilat evrcil,trr din aceasta categorie.in realilate. a'licolul lui Friedrich Schiilz descifra cu lucidrtate una dtnre

droile succesului lui Sirlrfti tu Germania si iJl Aust ia, curlnd ccnfirmat Prinarhplare:i pent|u operl a hri R;chad Strauss. Cum a aritai Sander L

Cilman''. iud.esul rcprczeniatiilor cu tdldtl in lumea germani coincidea c$centuarea tl'ror stereol:Dari eYreiesli. adesea vecine cu antisemitismulGilmar a$in1€$e ca "perversiunile" s.xual3 c.|Ie se dezlanfuie la cutea luiHerodes {lendinte hamasexusle. jncesl, islerie) recapiruleazn caulo8llanomaliiior cansiderate, ln ps;hiatria de la sfr{itul secolului al L]X-lea, cal ,$r l nr. , f f rc(\ente l r e\rr i !mai " le l^ Orjk l"nr ' deci t $ al le grupuri

Luind cu o asemenea inflacarate dpararea lui Sald-l de Oscar Wilde $icopte$indu'l cu atlta dllrir3te Pe evred conformist de laNeue Frck Prcsse""

Karl Kraus dndea o ioviturn dubla. P€ de o pdxte, 3e ralia avangardei ani$ice'

conli.rnlndu-$ tngajarnenhrl penru cauza libed4ii sexuate. Pe de alta' se

delimita o data m:i mult de "evreii de la NFP" qi flutura ca pe un manifest al

rnodemrlilii o pte.\J f Lare ldaplarile fermine o nuantaseri prin dnli\e

2 Krau.t inpotli,a lui Heita: limbaful re$et al evrcului Setrwn

Elerxentul txndamental al esteticii li al eticii - pentru el tosrna -llconsdnriat penlru Karl Kraus, .ultul limbajulti. "Spune mj cum vorbe$ii ai

iitB

FrhF'

rf,,rF'i

F1,5h

1[h.F

Ili.

' ! ,sit

Ilf

!:ii;

cu{l scrii, $ili voi spune cine eiti'': a$a ar purea suna adagiut care inspinioaie bftaliile date de Die Iactel. Or unul dinrre manifesaele fondatoar€ aleuner a$menea arte poetice $i program erico poliric reprezing rextul dinar|gu8t 1911 (ir plin, perioada "rea4ionari" a lui Karl Kmus), intitulat lte;reund die Foleen. Ace{. eseu, unul dinte cele mai nedreple produse vreodatAde altoml siu, nu poate fi lnleles cu ad€vtrar derlt dace vedem ln el ,i unsnjJptom al lni jiidischcr SelbstlalJ. Llul^d, &ep yn pe ac?/ poer evreu ger-man cel mai des atacaf de antisemili, Karl Knus ofer, garanfiile aurenticeisale "asimileri" $i se delimireaza -eL despre carc s-ar fi putut crede cd esrelmul dintre scriitod germani cei mai direcr tnscri$i i'l desc€ndenla spirituluisati.ic $ a vifirozilili verbale a lui Heine -de un nrodel cu car€ nu ar fisuportat sA fie compmat. Iat{ fira indoialA c€ea ce explicA ciudata Domire alui lkaus impolriva lui Heine: leama de d fi confundar iu evreut Heine.' De la lsceputul secolului, Kad Kraus il situase de fie.are daii pe Heine

din perspecriva antisemitismului ti a prop.iei sale lupte iinporriva iudaismuiui corupitor*. Eseul "Heine und die Folgen" l$i lnruF$e un m.re numrrdin locudle comune ale polemicii antiser te inpotriva lui H€tne. Mai tntli,colmopolitismul $i spiitul Irncez: "Fdrd Heine, n-ar li etistat foitetonut. Etne-a a&1! nalddia hancezd '''. Apoi absenla s€nrihentului profi[d al naturii:"Dar cel carc considerd poemul ca pe o rcyetaie a poet tui cufund4t ,ncantemplarea Mturii, g nu.t natwii cufuhdate tn contehlplarea poetulLi, seva rtunrgini !d-l aprecieze ca pe un t.hnician abit tn a etprina bucuria tidwerea, si ca pe un talenbt conbi@tor .le anbianje Fefabricate". }'},senlasentinrentului autentic al naturii line de dezadicinaiea lui Heine, cAruiaKraus il prefera pe Deilev von Liliencron: "Detler yon Litiencron u ayeadectt o rizi ne regionald [ktndanlchau,rr?8, joc de cuvinte de t^ Wettan-schlruunE , yizhrne a!i+n luu]njl. Dat, ni re pare, tn inurut sdu Scuesoiq-Holstein era nni costti.c dectt Heine in intrcEul uniwrs".ln cele dn ||.rr.a4pa.e $i acuza deschis antiseftita: "ln oediqd, ca [i in necredinltt, Heine nuse debsraseazd nici o clipd dc apucdtunle sale de neeuldtor',. CFf,,a ce nn-lllopiedica pe Karl Kraus sA decla$ cA se plas€aza deasupra anrisemitismutui\ltlgaJ: "Vai! acea$d. urd meschihd la adresa lui Heine ceJ zeazd pe eyreu€t nul atiftge pe poet, bewie printre acordutile celei nai $ntinEntale dintrenuzici, chiar g Jdrd aiulorul hwicianului'* .

In octomtnie 1915, Kad Kraus revine rsupra lui Heine in doue anicolepublicate unul dupi altul b Die FackeL "Di. Feind€ coethe und Heine" Si_Die F eunde H€ine ii Rothschild". Kraus reaclioneaza la un arricol apdrut ln

O.ttefteichische Rundschau, intitJlrlt .,Heine g Rothschild,. soiis de Hirrh.edirorul coresponden{ei tuj HerDe. TinLa principaja a lui Kart Krdu3 consta incn ca manier r'totogrce a gema.ni$ilor. care ,j ar rmhtsana ctasicii in

9l"r: ""Tt":",^l"qi'jind -se.insa in publicarea lmor texte cft s€ po6re desecundare. ProfuA tusA de ocazie pentru a compara fugiriv pe ..aderiratuf.poet Goerh€ cu jalnicut facftor de rime Heine 9i penrru . evidenlia ronul"fanilionar" din corespondenla Iui Heine cu Rothschild.,.

In fond, ceea ce Karl Kraus ti repro$eaze cel mii muh. lui Heine este cr, !orbe$te.ca un. evT1. ct urjtizeaza a, et jdgon. care esre una dt]rlrr luirteleravonF ife re\ isrei Drp F4ctr1. Deja in nunrerete din Dp ra&et de tinajr,tE

de razboi, utilizarea jargonulu; ftnbraca o tuncle siinbolicA. bnia deneotrosit concehtrarA la adresa germanei eweilor, cafe nu mai este idi$, dar.inci nrci g€nnana, ou dre vreo atu semniJicrtie decn de a s..oare in cvirlenlarelalD vic;iri dinbe inrelig,enla e!,,eiasca fi spbir. prin inrrnnediut retati;isare pemrbale cu limbajut-. in noiembrie tol2. cireva tuni dupa eseu! srr,despre Heine, fraus prezi./.aln Die Facket r}ica pres. de reatu flarakii undFeillcrd. care Lonsra dinrr un djatog imaginar pjssal In edaclia de ta N.r/r-lek rtesse rn rniroducerc. se preLizeazr cA personajete vorbes{ in dialerr.Uera ce! spune el, nu lnseamn, cA tj ar propune s6 ne facn se credem c6penoane rerje, trnind ft mediul pres€i liberate, ar vorbi respectiml dialcet,cel pulin nu ltur,o mani€rn aft de apasata. . Dar nnrtwisesc cd nu a, fi pg,lttpune un.att. Brai t'1 tura personajetor d cdro. rasd si "auca1*

se alti tt osutd de leghe de wt asenenea diatect. Cdci insu$i sufietut toi wrbe5te acestdialeet'6'. Katl Kiaus rcia telna in ,,Er ist dach a Jud,,: ,,Nu qiiu in cecon$ta a:tdzi particularitdlile e\,rcie$i t...1. Da! dacd nu ar eiista deettun, y anume ihtonalia cintdtoarc cu carc tliscufi ti-li cohduc dacerite, a€spune cd celelahe s-ar putea recuhoa$e lk acearta, cdci este into/tltlia car;lnsoktte docil zdngdnitut banitor. Este timba tumii, etre nosralsis ei. si Dcbuad &eptate tedem ln ea o trdsdturd e|reiasod'n

FrrA lndoiale c, nu s-a insistat indcailns, ln ,nalizele .ntfuemiiisrnult*8rftan. r$pra nouun de rar6m tjrgrr. ic. Sande. L. Cihnan in siudiul s6utrespre Anrisen ismu! und die v.rborqen? Spta z det Judn a strns ofnpreeonan& documenralie asupra a(eslei lomle singutare de lasien, caremJrge mull mai depad€ decfi o simptA crirjc, , arcentutui. a intonalj.i sas dvoca bularul u i-. Idiomo I evrtlor prczintd caraderisricicu atrr mai ftapame cuc'n .le rirnin disirDularc. ldtiul vorb de O!.ju,t"n ,i unch delonnei ateirmD gefmane ta rrniSranlli evrei din provinciitf din Esln nu constituie

326

32:/

F.h,Fp.6-

, ;

&iliFLtr:rF.ii-rF.

t,F-1F;irit.h"$lFpii* 'I'Liit,li{r't,,t€!.'fjrirli{ij"r5

It

328

ienonenul col n]ai pl€ocupant ln opinia antisDrfl;tri:or. Ac3$tia dill urll)apindesc mai ales'largonul evreiesc",.are I lual illtili$Ilfea gerftrnej ceteimai pure $i ilepro$abile.

In opinia lor, chiar alunci cird vorbeie perfe.l gennana, ai mai bine decl1gellnanii, evreul vorbe$e evreiegle. Acaasla subvcriiune e9e ucigAtoarepentu ge.mana lui t,urher $i co€1hei in guia 'cvfuulri semrar", accasutimbi &i pierde din proft$?ime, di tb4a elpresiv,!, din "ne1.rfizicaimanentl". Gilmin a evidenliat penn^nenla acest.i obsesii Ia V/ith.]in Marr.Eugen Dijiving. Heinrich von Tr.jLschlte sa! chiar l"t Tneodor Bilfto$.afe.In pamllerul .au drn l8?h d..pre i1,e" . id. t i tu.n und Lmcn dermedicinischen Wissenschaften", afirm, cn cel mai tine as;milar riinrre evreiva vorbi toldeauna eweie$t€, ch;a. daca ti uluie$e al)luraiut prh aplreDiaeieganli a genn:$ei sale".

Mulij din.re evreii de limba gennana asimilali .eaclioneaza la aceasrAtoma a antisemilisnului contempomn printr-o adclara1a obsesie a ulilzariicorecte qi a purismului lingvislic. Cdnea lui ECu.rd Enrel ,Sptk'h deulf.hlEih Buch zur Ent ,etschung" este opera unui errer delenir arbitlrt puriGtiilingaisrice. iuptlnd codra infiltaliilor-francezei !i ale iargonuiui evreiesc,nat$cheln" Un asemenea purjsm duce uneorj l^ i dtschet Setbsttl^xll.ScditorDi evreu g€rmD esie obsedal de teama dr a se leder Drins in fla,.rartdclill dr naus.h.ta. G eaiage zu ene. Xn',1 dc, \!,a. he. fnu nrrurrrcrse expnma cu ierocitate lmporiva iudaismului. :rcuzat de a fi jnrodussuperstilia cuvltuului. fet4i$nul limbajutui, precum Si impotriva evreitor,care vor continua sA formeze un trib $riin ir cermania atil timp cit vor'largona' in limba hi "Mauschel" (Moise. evre[l $aman, tn ehrajci-idjs)".ln G":"hl..ht und I hatu&/c,. OUo Werniog(r arifmr ct flreul -)i femFr ,. -nu {hu ce ins€amnA si vorbqti: ei trincbesc mult, dar nu .rp ! nimjc ".

Unul dittre lexlele cele mai su.prinzdloare ale hi Theodor He'zl, publicar'iq 1897, se in]invleazA Mau.schel. ii crftica pe evreij asimilaji carc srcomporll ca nisie anlisioni$ri, $i care-i insp;ra, sliie ei, de a dreprul greaF:"Mauschel este o cqicatura a u anittilii, ceya nespus de abject Ei de.erpragdrrr". Mauschel este maledicliunea rasei evreie$li. caci arnisemitii flconfimdi cu evreul adentic. Dar sionistii il vor lnvinle .t doua snseatd ationismului w str,ipunqe pieptu! Lui lt4dusthell', corchide'fhcodor Herzt",la capatul nei liiade in care reia cliieete cele mai peribile ate anliserni-t i$nului .

Teana de "Mauschel", dublul care pare .n sonnoleaza ?n orice elrenasimitat, se iosinueaza plnl ln ircon$liem. Cind Josef Breuer descrie

li;itionele isr.riei de .;tre sub.i Aqra t-1., et insiil?, aqFra piefderjj de .at'esa R lnnlujri* gelr':ran rjneoii .Je rinlrln, in!, ! liflba slrdinr. ln engtez, {ieei;.niftu,.1[ t r;( l:,ri$llt s5 dili?rr:e ceea .e Brere, n(mei1e un .jargni1.;!inrr. IA,r i,!.;r;trli ltr; amede.: il- Jt-nlari ii de ldit'". fljtterior, BerihrP?)lenh.iil. ali.ii {nna l}.. I trqijr rtat mrite cad idi$ penrru puhti.uJx:'flrtnn). tn rrr,rr4'!,l!rf. rj .ljrr in..rtca r,r des.rre Irer Wit u)a rrrr"ttt:trrt'\\:i.r,r l: h€rru!.ir:n. Freul .r .jr::i f.nze, si r;ci .rlirte in tdi,1,lii:i:ri !i lrai|r., i)rfi o [elmar]i rcr,e.ri rrnr_e ;.i.nrioa.ete ev:eir*i 1rh,,rl''|""r:ir t:]|.r. d,r. Mr,i'D, rj!1e rnd .i!r.j .?ilj. .r"l!,.i .iriri . ,'.I!e tn {t:,t,,.liiqol.r rr..)ri'nriul!ri s1\t, llul \;.,.]tj, dt/i l)tt(s.r.s l; r;ideazi .c!\rj_!n!i IiJi:.,:rini. IJrlra uiiliz^re' a dr:rnnnei {:s1e nnrl .iir frine}e t,rrflri care::e rriinrr.|..u11] rC:nritarei. elrerjt:!i i:.rnnan 6!te pusi latr,jo;alr.

': lya!nt'ith..'li l,1i Ka.! li!(fi.t r: ti*nd tir.bni.iu;

{'irC s. jr,.ill.jctre inD.Lriv! ;!i ueine. t;ft lifaus 1;nte$e,ir.''Mnus.,ik: )ar x.esi 8ej, {n: tlrtf,\iri,r1.e c$nd?rnrar:ja regrseas€i r.-r*,r}

'rni,i Iiiiir!ft -$ 1;rer c$rCajr;iir.i.r i pL rrrl; i\4.r.ieis$}n,Eanhokir- in

ere.,r: ld., "trdr.n.,r ;;r ,.r l,{,11tj.. r!'. .irrrll*}r ior

^ e,,c1a,ed arrei .daj.

rs ;: ixsi$a .lsrtra .j.{r.:iri p. .r.tt. (\,..tii :i i,rixtt c.,^q;t.r no.lstd !/dillr]rr:"jrl .r.i,, ,:).:irai dt:rt' e . i.-u,rtdi !k. pj.ldre .i rcJ.teciiito. ni,6!o:\.:yp.. it,i;r.,:.) lrt.i.:t ir /n$:i.:a. irreii ,.ti.$? Ltth

"ariun;i i. ,$e

:,::tett. r!,, t:t.!fu4r. tr i:!n.ruii?. Li4r o rorb:$l. ta:deua ca un stfiin "1.aeer.:,. eJ,-!ij..', di (r, .!.rfa $:'ar:ef. erreuj e(e i .llrabil d. a cre& p!rc"ic:'!1, nr.st linr:,i ir d.:ea,ii rte.!!;tu; p.)njc.i.n utLirl.,u:En si $i ritr

., l;d?rnrJt,;rtr, !t; fr!\!.. lfcr. i:.: .i.ic, .;i rrrai

'ir,rrne deri: ile acriul ,.l)1i-, ell€ .,rrenl jc .rtrrr., a €,rtic t, til

cnr,!r,;;rit. ,1. rrd,',Jli. i'ii.! ,-niai ,rrltut asmitat {i irlir:: ni! ,!,,n e n.c'3._rtrl" ao'rrr!;,!r priz:e., orj k- :idca .a{i reste.r..srsijn{: f,i[:lef. se,i:rldi!-,:irc..,.l ir: 1tls$,c1d l.l L;tni, de .,.!e e"rjr rilmtne ,lrlir. Fyrc r,u poa€Jd $r insrLt,jascl decft carlcro.ek, surerficinl. 1ie flrei nationale, ?fi nr, telinrjt "arjdelc !nr2xat\.. trr.;.\ti ;,rt.;t!. a.r.va asurl/t /wasi'.a &cetctlirdpt.\tc td lt t.t"t,1 uh poe at itli a:N!t:.:. d. {Enpju, nt.^a!.ti t ire ht ifl

ln orini. hri t/agnei. Ereuli cet mar fr.i.ncieJrste { consirxietirn{ierssc,trJ,. .xr,li ariv cu nurii lnaellr; ai ff ricii gerna.le, r1!L-,h,Mozrd. Bee:irnv.l. Faisa cre;tl\,ild:; I lrri Mdldelsscl n caF1ln ta *:xiEt:scurr:i a.rpl!''ljc.r an.; iraludji a inlrclrt llne contenrror^ne. .Ne

ut,nla.:$c

r.:11

sxuaid in iniu{i .tpiritll atbi h.r!tr! _ \r./!e. inrj jili dlett erfrxtJirt.lnrlar3 dom€nixl i ,nrjzi.:i. ;)o.ijj! ronle,ri)oranl, jt e,i.i pe ije,rri.jrHeine . , r I€ un sni lo l a i 6osn, i . : ro. ; . . in ( i r , , l , / r , r ;a 1. . :er . . ]1 i i , t r i . . tnt i .ljr{exl rrea iotar a an-!i.al ;.!t,|; r)oc?i(i ! 1nane ve}rjinaut inlrcdrei srl:lea:fice, rl rp;iirirlui sir de,nrti:j;! al zefriqnslei !vt:. ..it)ir

litl t1t:iihi.llitda\n lui, k)t tta .u,i idin\nuj . e n:alo !.tjrstiatjt . :oili;!l.i na,t.trr

Dar, .a loli andsenjtii. Richrii Wa3l.r ti-a gis,t e!,eui (ir ex.j:rlie c.r.ill consoleze do lcli l,lstrdetssohr ij si de He;n6: esre vltrb! .i. t_udwigAdme. l.rebuic, eurie el. ra evred si i,rce1vz. a mrl l evrer: s..lltt,rri]Bitme ar fi rerltit-o- ildr lo.nai €ienlplul -{u, s.ne Wagne., ne ania iri o

nu e$e . irurirli inr un ctimal de rrmriezen!' !ifaeilitate: din conr.q ea are rrevlie de ..disireflre.

mgonsA. quferid, li dilri.redtu abundenfi". gi Wagncr rociarni, reierindu-se ta..i:,et: -Luati p6rk. Jii!-.ij:linduri cs.utlse la a.eattd op.rd leinn.iktare, Llue Demre rcrarterc| pr1,atuoditt.qerc, cdci nmlai asttel hh ajunlr s.1 j1e itentiJi.:ain ihtt-1, d.?ea!iu"itate! Dar dfia[i c.i eliberare tt. ndt.ti.!tu,,es ctrc aNki dy4,t ,oa.,t/ttlrece prLnt.4 enqurd ti unifd.)aie: etiherat.d tui A]tdNrct,,_j1ini.ir.a ft tt

I i .p ' ,1 lur Ri . l ard W. pn., r \ea , r r ;e r . tn. cr . , , ,^ . , , , , , r .c, . t , r t . , t y lXlea r i a lXX lpr dr .Jre Lor i . ,nr ,c.n, l , r 1xfFt , , -ntr .ut m,. , ,cr t hur i : , , , I ouNvoibeqte in 1909 a'l Die .jeu$che t,Ius:k det Geg.:nr,.t.!. letednrl!.e IaGr61nv Mahler, despre .anctetut cat.prit: ri f!|dnt,ehh! !rte;e,r: . 6eiuuzic.r sa ar fi vorbn dire.i clreie$te. ea ar fi tunn pirea ,r'njlrn..si

chiar''eroticA Dar \

^11 ea jatgoneiza inrr o qemr anit e wen^!^, in nnftc ttetti' .

Evreului w.gnerie ((xto Wentnrrer, de .iemplLr) nu i nlrj rrrriie.te.ij!a xnneze calea liri Bijme al iui Wa8lle.. El reinr€4rreteazi ?similarea,

':.c^t AltJl.liitu|E ,jlib*alislnut o conce|xs..rt ca fe o a.teziure .alionai,.r. sutl'om, um, . ,nrc j idni In iq i . - qm t , r rcr :pU,r- runr r l rddo\.r i . rn i _qrr. r '5 ' J ' bdnira '"rul lu i Jr . i r rF I p i rFa.I ' ) cJ. ; r t ( rut .du, l i i t | i :udu. erre{rn "evreu wagnerisl':. Da!. }Enfu el. mislerul carB lrebuie sa $dezeL.munnlne. dintr. scrinond e're ti .utrrre gennanr se indeptinesjc pdrlimba-

A.jeasta Frs?ecrivi ne Dermite sA inleererim inr-c nou:i lrmin6erotsmul bausian al ljmbajuiul, ln .nre mrsoch;smul descnia. .ateaDld.er i ior Lelur nai ,Jf in i re - ! ,4 i , , .u.n: ppdt? t t ! . . . , | . .a . r . tu t )?\ t . t .

olice, pe care rnriie irut o i trevede ia evrerr, $i te .arc iiitJis.:tat Seti iaR

.r0

ru .il

. rnler.ri7ea:r i.ii ne n pc.malenla punep st'ti sennul inlrebinr;. .cll c/r

irnrrlr ktj lr.l.atjr)tlp. |.tj .arin!.:t; dt?.! kt.ti ti( dcponeVriv,ltte et ihjpt.acr"x, sarr,; rii,l! aiorisn at hri lir.ros \r i$e lorbr, qum aritna Waircrbenj.tnii. d: . i*btr. nlr1o1rl.:d : l;mtaj!tri,,, cr a. e^p.elsra une: zngoasp .r;ubrii u.iAr:lc$.'. rrecum cea te c!'e ? crqoscur-o Krauls ir; retatin ra orSid$nie N:idir|rrv, observa Nike Walrne/' Lr froxtrn,r,re .ire se rcreta a 1' qnrdepar:re {, ;r ni:rri' .,rrc !!i panrelza sDxnie.atea. snscinnl sentirnenr::r iricl|; .$.a tndojrls de)Tre carc lorbe$e ltii de de$ Kraus, alnn.i .indeva.il prelur.rrea lil1lbn j!riui

llalr in:e?ret511 msrica" kfausi$n a ii$bajr'ui (:a !e o inrflsji. 1 l ijilnin ir: .,.lijttlallFiu !cri,rri, nri;tc de p,€;ni ii, tr. Fd.ftet p,r aremej'.a ,'nti rrii ihilezes. ridi.al inpotrjya inutlimi; aSresorilor xlrisenili. $imai rJ.s ilnpor.i'ra banrlicii, iareric$.. mer.u gala si-i {,onreste ar,..rlenenlzlli! ir.Jstrla $i i^ iitrha g( atte. in luplr sa inpotdva lui f{etne, ei lupi.rbrtolrira d blului s, , :mporiva sc.iirorotri (evreLr) gemran cdr€, fa:aindoiali. ii ssmina cel mai nrutt. i'r ti Heinc. Kraus a fosr corshnr utilizar c.r{rg.ulneni de alrlisexriiij cerc I acuzru ci ,.s.rje

evrciegE..in ri.l"dct.IS.ri..area adresata producAlodlor ile radio de ta Kiitr. la 21 apiilie 1933,

ni i?ntAlltcazt p. Karl K.aus.a fijnd tnfe.{ cangier,i de vn_qilarea op.re!!ai!j de arjntlare ia.r[lu.a gejmruri ::i .:lsrunder ne;ni\ unci cered de trrriilrLe i. seryj.iul de p':sl lradtrcerea sa dirl $one1.te tiri Shajicspear.. .rnotraU./.. tten a dixpr.t lqnutui ei aiLjpta:ce sdk,tei.r iui Sh.;klsp.arcdpRrii itlaki ,i; Kati raklu ar,;i intntde\tu ijuhin:aft it1 tem\tfi..k.i/:ta itliispehrciii.j l,.e.tza:e ,:d .st. \.tb:; f? l"lpt dr ., trtttN.:er. din!:.1!it:4. aesrtxt r,n w & :, ddr:t prckili .. nzrlut,.! titef1,1 iL !:. tt,,ttrti,li N.i rut4')mili .u tet /: )|a \:?iar.Jaory? "'

' ! . : :c . , . t rJL t p K' , , . .

l\4Annr;r hr; Franz tu{k le ColeCe$e cr. de_parle {t. a constlrui oaoonralk. laz,ul lui l:a.l ]{r.|!i r,li ooledett. .e ezerradY Fmru si.iliereridenl!Liiri; ,r!"€i .!u ;, f:l{!r1ir diure ..i nral ;npoftand scriitori de limbi$rarzra '' acesnri recul. Ilrp, ce a cilil "Li|ir:rlur, od.:r r,,lnn $drd doch dasehen". r'operfitn r,!!gi;,i ? liri ;:fli iira,rs. orb:l.ara in t9tt. jln$e iuspelLJ i !r werlil esr.r iidr.ulizai ! .rdzinr, Franz Krfta ij scrii: l!!i i,{d,:EtrJ,i: ! i t4. s.tt tdrtrt ;o k,resk trosehit i! i st ii])evc .tt.pt i, trt\t:t..l ttlnkn; ru {tr ln i.:t,',r:e:e peeun Knu: ti.fi, in n.edsri i|av i&.jt:.|t:e4r.'tit, t)t*.tti t:N !h. .t. .i.trd altc(ta,i.ct ln ja,.!ltt.,t: t:.tirtr: rtr|(,

t3 l

- '-l- E|f.

&,r

fiL"

Fr'r.LuafF.

Jiind lua! in sens 1$8, \ineuul in !:are €i lrci\ie lmt |N.1u .ti spLn in

caliaate ate ..tpr.priere -- ztotuio0sA r'r iil sau t.rlur.ttil -< unu: bua ttd-

in, ne.lcthintitt, .:i dptu at .:u I nint griihttt: tttl,tttr) ti t:6re rdmitte un ba'

sttdir, chiat da.d nu putem sd Sntir nici c.i nni nidl Peterld tu lirnhai

De c€, se intteabi Kafka, siit eueii irezis.iiil r1m* de aceast4 lilrrbi "r'

" a fos{ liicicirrd ?tit de Fu!i! '/ariar;l .i astizi. Poare cirnr li-a pierdut

diversitaba?" 'Deizdinta gelrtlanei sa se explice ea .rr! prrn puremioa

prEzerF a erreiior lu iileraturi? Aceaiti asirnilde fixibdnda la lit:rLi3 gelma

nn sta manxde p€nfi:J "rapofiwile tinet ibr eNrci |u prcpri\i iutini t'1' cu k-

ihila litualie i'lterioarrt a dcestor !e:!e.dtii, tur Kta&\ a rct:utlt)scut bale

tn scrisoarea cAlre [4ax B.ad, Kafka se lanseaza tu contiJrqare lnlr o

impresionanii desoriere a sihralici care poale condu.e 1z iitd;lche! Selbstlu'Ill''A.crt canele, petern, care-i fudrclte din Putt t .le vderc spiritnl pe

Alu\i, nu arc legntuft & tufi| ,evibrai, ci cu itftiaisttul tufi| ; Ivt!11)rnate'

.elo. c..re incepus.rd sd s,:ri( in gewnhd nazuiau sd pdraLsed\cn irdaisnl!'l

evintl tn ,eherul aprcbttrea ra|n a tullar hei dlcs acesl r|dg' eN levol

lltot ); ei nutt-eau arcastd !iori,\d, dar Labele dc dinap.i li le lipeau in d'

daism .l tadlui, t.tr teie din Jald 'iu l<iseau tc/e ul ':el n )u Dtsperarea c'1'

le a uj'ndl ie-a hrAnit ntspiraln "

14

"Sionisrnul cuirural" al Jui Richald Eeer)lloftnann

L 0 .tsitkil/:tre fd!d ilazii

Pe cir de sfitiaie $i de p adoxal, ne apdruse identitatca erreias.a a luiKa.i (ra!s, pe it de suveran echiijbra.a se lnfalireaza cea a tui Richa.dBeer-Hofinann (l8itn'19,15). Ca roti evreii:rs;Filali din sene'alia sa, el:nifirftA la nniverjrar€, in rmia#- in viA@ colidiana. anaisemilisnruld+minart. Dar. sl)rc deosebne de Herzi sa|i de Kraus. acesre experienle nu Idderninn sn pllna 1! tuldoiaii ridlcinlle sa:e eweielri. Sinrern chiar surprhsis, constattun .n descrierea anri.enriti$iului viener nu oc pa vreun spaliu,J.o, de luel ln seame in fragmeniete aotobiog?fice i,tirutate pa,rtd, scriseinlre l94l {i 1945 la New York !i dedicar,e nemoriei soliei sale paula Lissy,.ire murise,a Zi:rich ?n oclombrie 1939. Fitndlia Beer-Hofmam a facur inl!36 o c{hrorie ln Palenina. la invitalia unor organizalii siodsre_

Puria numele t5talui sir! Beer, 9i pe cei al varului snu, Hofmann.lir.i o$i sni -venili clndva din Kdtn !i din Trier, dupi rradilia iamiliak -,r.ieu le lnceptrtul s€c-olulrd al XVlI,lra I' Moravia de Sud. unde seslabiliserd de Ia sffr$itu! secolului at XVIIllea ca fabricanli de Fsaruri_ Tataliui Richaid Beer Holmanri venise sa studieze &eptut la Universiratea dinViena- De multa vreme. o alae ramura a fa$iliei Beer udia la Viena: tlieroc)nlus Beer, docto. al Universitagi din Padova. devenie in 1848 profesor de. rdicint leFald ti oe psihialrier.

Mama tui Richard Beer-lio{mann moare la na$terea sa. in 1866. Tat snu,liirrrul avc'cat Hermann B€er, ll ln.redinleazi familiei lui Atois Hofinaq laBriinn (Bmo), unde $ va pelrece copilAria ti rinereiea. in 1880, cind Atois

332 333

tr,pi;nel i irci:e.r d. ar,;. :.lriii: -Ltohnarr i;i rindc !zin3 df 11 lhinn:';.u r!;lii llri i$obii.r ln (1rri3.!; aini;.r.rclir 'ii,

1ir?na. unin n: ii ilila;$iiir.cirtn ?s4:ura1a a. rrrlle btllrrt irohilixr. li |etfjlil. t n];ii.i t!.e. llcfrranr!i adofi. slilDj de !ii1, .l brr{heriei lienczi, dr: .,iLrtaie }-i rilr.irl sd;,:isrnar-t1 h"€r l$i descfiide ri l E69 llr .ixiriDei de

^\i.at in Hat rid'Ie.gd:irc-

iSi "a

exer.ila prlfesi!,nea pini ir tgS(;'. intreaSr f,milie ! !i*;ias fi'teia.rnnfesiurii err.ie!r;'. dir enroriil.lri Ri.hdd Beer ll.finarN nu i;e3za.lari a ortmil o !d oalie reliq;.,td:, tnxi mollnl:i1l de(n se {ihrtnrja l;lamlliile Lurghezie; el feie.rl i llsinrilal..

in 1880, Rich;r.d Beff nofnann e.re lnscri:i i; iic.t\ Akademj.;i!. ! t;Jri-,a!;ra. !n prcsrigios llatrii;rcnt di;r p.j:nr' arcndjffiehf (Arth$r q.hnl|?le'

fus.ie edu.at aici din l8?1 ijini! ir 1879. ii 1ol aic; ll von1 intilni li l. llnaturkut, von Hnfmaxar l :d l ' r ' : ' ! \4 , ' r r : in t8L' l " r ' .1. '

.e: , ' .d. rJ

mult de 45'l. din ei."ii lir,.dlui provin d lanii;; :!|ei.$i' ]r .renrotiiiasale. Scinitzlet a dcscrir alntosJtjr! rcesiu; ji.reu, ir speli^l lerriioiul iiniiitererla care lrsolen'j or.le ol'iig3tori; dr r.lieie ev.eiasci'. ir, 1i81.Rifkrd Be€f-Hofnunn init,i la universilate, !i .jilihe docrar in dr--pl in 1890Taral sal] dorea sa-l il .h .rsocid, dlr llul reFodufe confii{hi dintr.j

Sen.Talii, ero.al de.Ja de n..u,rnr!te ori aic; !i analizd ij. Stelarl Z*eig: .irlir:i s,: deagao trese.i. "lBigh|!." !i se deil;.i .,a.je.ri li1erar,l

il1eni6 connm, bioFai'lcr lui tueud, lle.zj. Rarl Hr:t$ sau Katta. ,)i;n$adslacli! 'finot" lata ctj euategir de isi$rilar: nai' .irlNnilii :au, trrirlsp ne3f,:t ien \ntei |)".t vag, ti nlCeclri. lnri:i::

'1.:'r:rli-'- ai;1l

do.unrentc biografi.e dezvrljuie jrFlrr .i, 1i: .:rzri l'ri Ri.,!:rtl Leotf'lafn\arn, se produ.e snlnli^ ir-.ersai larii li ar..,ge areriir 1,utui asupr.rp:.d.rj.lor.:Kcelulri .ic..edi:i;iar.. ir l8tf. r;n,; RFh.fd, in aoul do,1!,ntuhri.rif, rsle .lenru o ue1!E.,oi:enuar ir qzu. din ltriiffr. talil slrhJci'.i1 it ..!rie- sfiluirrdlr i ri, ru lup1c.tr rbor.air I' si se irrlr1rjt\ia$i. Flrdurglt Da.:n tenrru tine (t)ari.)" /!( atit d. ,ntili !a!%t!, ,, la J.l .tr!:kla.)inl..u inine. 0 l.irtri citre ,t rrc.{.i, ljp.iili & ap,lrurc, wliimi; infilrit!(, g it! tilus parc a .\. :;al€.:1a .:a sufertii.lc n,atae, :i . nrc w rc naka:.iin m.c.tqi .le(t an.rci ciui e votla i* t tliTaliile na:r1 , dr. i.;i !i.t-\r.t:.a:drati:ur'll? fict [.k ite .

houa.|ni $ni rli"nr .rid prore!$i fJsn;ir ' onro itt}al ' se de?t:inF.

jbrtotriva cvrediui llilsne: ia F.inzr. Alois H..ftrari ij srrre tri Rl.ilard Berillatat: tt: Ptr.Nrc/ui niri: ienat,l, t'r.:..rtc! in t|::d.nrn tu cr r:nora:C( .nior itut i, lar un a\wle ].tr t;:]fi (t,.,.Drcrrr n! r ir :! rt l j t !. iuat t.

t:r; !1ii,, rir; ur Li Lit i.:ta..'btral.te '4ttde lie ;t.i' li).aLsch.r \nkrblai!1,

': i! ]li.tt::t)it. :d.nirj !,i \t.tt,r'h],i iv!!.et1.rLd. Zpituq itir dic isrcr

)/;r.tcjr inlMrt:niti "r\iIa

p.]ral .:n ii v p.e ,:ii s'n .i.reiit /:tl oteiktr

' ' ' ;c 4 t : t

l.ari: r;' ii.,ldr.atrr $ii::rllligiia x lul Ali!.., ilof.nm! l-: cnrtat pe lintflrii-ich:trn B.)i:r lioimar r. Irc l unni lr.t.!..trl !r;hnal. indurat de at4;a.linr'. ;,onremrr.anjj s;t. bris. decepllonafi ic I'rea marcn incredere asintlr.!,oiisr, ri,tienil, d. h rn!:; lof dir E(Jreralia iilrer:'ii.

: l'titij,tlT 6teret V!,.re

alrrie'4 i;reraiil I tri iiicirarl Beer HolnrnD su sub semrul unei slins€

FiierF-ni; .r ijugo vol! liofirlarns$rnl. Prina lor :-rtflnire dateaz, d;n toannaa-1u|ri l89l) Uhina scris$re a iui Holmann$hal cire Beer Hofmalm .sledrrad Rodrltn. l5 iutie l9l!): chiar ziut uloriir sale. ih t919, Hofmali]1s.hal iii,,.e rur llecr'Hollnann o fierbirre declsalie de F*rtenie: Cind tui uit in$tm/, uiti ttc; pena,tu rk ci(rr bi eJa.?i rd'iitt penbr nine .te est6s:tuna uncit bdtuai jnli tt &, buf; ti de phL .le t:aft.ter, .Lre a dispa c.limrethi {Ebethar.t ,dn Bodenhausenl, ri Dut't @Mstd. 7h mult la Dnhned-tt)usf.i llihatd. Tou;, Ritln4, islui ik Du,inea,ndsttd in; estc si patic:p rtrtu, ,t.(:&, .\ipui pe Late |u-i ndi $d l:.ic, ri ittr-un lel t:u totuldiferit Si "1

lt na; randel - , ntirtilt dutinear.insn A, ae ri lerios giutiele ,incurtuuai!€ | ti itlut.un! -- , clct ti Lnrrazicerile. 1...1''. ln enoea

trimelo' lo. i,ontncre, llofrnanll..lllal eta tt., licean 1^ A.kadeftischesalr n !!iun, iar Eeer Hrflnann tornai isi l ase hicalaurearri Beel-Hofrnarlnjuca pe hngri p.i€tenul slu rolul mer orului.

lri.hafd Bee' Holmann apxrii €a .lirei Tine'ei V;ede", c.t.e s$ltiva;r.ii1oc.a1ir.piriluhri ti dandysmul- Le va lisa txlllror amint.e.a uneinlfircsionade sieuranle de sine ii a unui so' de strilumii'tare olimpiand.tiudoli Eorchrrdl ij va d.dicr un [}oem tndd iI compntt cu un regeltiumfno.. i'lt.h lon K:rhler r;t eyoct in a! nlirile saie atilrdinea sa dellteriottate, ca.ei3 nimic nu-i rezisla, via{a lesn;c'olstpe care i-o pelmiie3lf;:vercL linrlra de p.io1'. Duta' nlaftria iui Feljx Salten: 'E/a ?hb.n'-It cu onrblele loo'te , du1iti1, L eie:<a ld rd[inad $ un gusi dintre cel4:

'!.ai tkhti]?,

i-tre awd tultlzdura .erd rl.rocdtrn.ln leure zi arhora Ia hrtartieri .

ll.a,? aled.nl cu t:rild in Junclie .te a hiantd. A.t?a larc ti auni a elL't:ialddtt a! , ittihild, utr spirit atit de htmhos €i de pdtuhtdtot, in.k iom n nilit /lt?tl vtme nt(.e"a inlelegetii . i,n ihcePut, nici t'icar nu pdrea cdartrca ld !t:ri.t or?ai inprcsid t:n ft ritltea tledinptu.$estui l cru'\.

3:J4 .',r::

1\\jjl,]al ou acixsl;t au, Ce ,ra.r.isiJri. ta!.Jrarc Eeer :Jofuann t,kox !ne!,ii'rea furdetrnat- r!';.n jj ni3relii..r r.elc, n!,n aln!:,!aii, .Unl ,i.rv:ll.ii,i

l i9c. ; : i . . . r . ! : , t . t . , : . . 'n ' t . et ! ; f l t : : i i t : t i | le.he . t ( i i t urd(t . t i t . i t i t t :tl utlut'1ti .u ttltrt: .:t r4t. t tttut!' ,:;Ltt: t:u act. .: b!iLl\& rc.,!t ck .att)i:..e*n.r

'i _ mufl,tj :: ... si r t:, :: Et itott? ) Darc!. @ a( !.tt. llotut rhili. ji \ j

r tn. i i t , | ! r t . , i r ,n y. l l l j : , i t : . t ie j . . r . t . t t l tnx nt :n! t l r - j . . : t r t . , t . :rxtJurottl...tur. lit t.]itaii al:,d:.i. ir..t).i tt .. it;Atnt., itrr-,e ii:)ei:,.:,k:$er ,l Arlvilt\ ,i irnl:'ta!. :,: L niir !t!.,!ti ' ln iurrjr lr.:..Jloln&nsrl.rl ii r,u!tplr., lr: tr.:fr-jlof$,mn l.nlf! ...; intrnrr,,!!1.,r tri.ianrj$h. el /h t.e.r!. Et &is11., r;. llxri,!."- D Au6!;ily'

rn tol tinpirl ii.fii laie rii.e?e. IlL,i],]rd Seer,Holir-rln !r $; !:i piiii.t.3.l]!l slil arisl."cr:1ic. L 1.,$,)rr a,:uiui i905. ro !i ir.!.at, co tarrili, 1n:rut.rbr /i;l .{ld,"iriii ilittru ct i:.: rrhjtecn "{oref fio{inanx {.tfllia ilC,ilci:rr in spB,iir) iAxtrisrl 'itatar Sutcr'. din ts.ux:jiet). h cnrr;eNri,l.rurjl 'Cona':. itin aroil.liroinrll r.zt,i.rrial Jin tJeitt;r!, Iiisen?le,$tftLle. nr. 59'. ;]er-ilotulan! cerus. sri $. d!€r.zc pe lairda ! lrei . irl

rvid. Casa. Lll1r di re !r,le rnxi re$.lrcabilc to. inle ije ,r-ti$l! d. la ?,r!..putul secc,luiui. (rn:jlis{at, di'frdziAl! n! l1]it. a insl LIin lei,jjjfair diirnlsi i,.lir{:tu] aniior ttdC.

LloRrile lilera.e aie ir: it.c.Ii.i.-ra.x al" ibsr lurin;.t.ioxlna .:Lbr,crre iie fonreel|]crani ari.r1 mari reut,ic. dori nr. i:lr 1n sj|tiecadc daiiiid .l.l;:! ll9l l(dm.:iir\ :,, i;tJ KinA,.ir.!d r)r):r1l? (ir i,:.:..1's.lllafinxi fnl n4jrjajn" dir .8!r. rle\jicxl litjci s^te ris.urs nr ijt,.ntt jlX!1, pof.is,rr;r "Der 'io. :ieo1:\" ij900l. care rnr{ l" ijr i$n.i. iiii.alaftifa opera sa .ex lnri relrezei!.:tliv:i .r rriirr:l rn stii eJiz^h.tan iffp;raii .L r.ires, ,le Plriiipp Mn5sjrrer ri Nalolr3et Jiieid: I)$ t;t.tt \,!i a:iu|i;. "(190.1t. clleva as.i;ii cu'x ir ir-Ge.jr:*,.de aui !r'ofi.rerrE i,ri d.!s Mo!rr!. : i , l , ,Un M1. . i lu rr r . . r , . In." I , t r . . . r . - f .v i . .l,rdv;l ti cnevn prner: ir !..n^

'n E\.tii.e,t.t .tin .,;i t.i:t0 $i I q30.

i-? drepr 'orbirl{l,

rrirari\italea jui R;.tirl 6ei: Iii,tmalln pne : iicunos.ul ,1leva eclifs.. n.,l:r rLiraat. }x'r|r|r uie.ren;i .j riln;rniorii s:j. ?r(ortvorhiili, 53le .,u 1!e$re1 \:ordriedr. .l n(r.e!r.{e ,ix .rincerilatc r.ivo.alia :a hera.A tlu iusese d.;.rJala piea inselr al.i dar, aitauga i:1. ..i,.'.e lal lu: i[ol annslllal, ,\tinttz]e. Bal'tl r4i e4u k)n,inS.i t.t .-t!i s$ie :iti: rot ti Ln sct::;.,-iun. kli i,Lt;:tta* dc o itl.retier. netm .ttd, jtu hunn;inaiate d. a ii rutiliuti, d.r, rt\ar itaLfte \te rt f rrj,lr .,1 t" ./,.,,, ln l11ai

33ri3-17

multe rindui, gisim ir scrisor;le iui Hugo von Holiuarulsthal adevarareexona!. l rqa Rda'd. t .d. l t t i t t ta \ ! l \ l r t t rc nac.. ' tdtplpa, n toa t iscric el lnca din 1894; $i Sase ani mai ri!"i]J: "Sint fotjne inpijordt ta etndu!d a datd t@i htuh ali renunfat sd lu.rai 1...j "

4. Ca sj celalatr prielen at tuiHofrnannsthal, Leopold von Andri,n, a carui opern poericri ,r rarnas deosebitde sub(jre. Richard Beer+lofmann pn e a fi losl jo'rir de aceeqi naladie caLordul Chandos, care se recunosrea incapabil de a tua panatn mtnr

Cele doua nxvele dir 1893 exprin, chinresenta "decadente;,.{i adandysmutui lienez, ca S;

^,ar,/ ai tui Schnirzler in Canelias", Freddv, tro

celibaiar de treizeci !i opt de ani, parisege un bal ia primele .easuri ateresarituluj, merge spre acasn, se Sindetr,e si nfn.u anianra sa pentru a secrsaion cu Thea, o fnara de SapEsprezece anj de care tocmai se indragostise!dar glndul la o casatorie burgheza il speri€; t.enunp la proiecrul sau qi semuttumesk sa $miri, ca de obicei, un bucbet Ce cnlnelii iu; Franzy" ainaDtasa, o xrl?r Mtid"l din suburbiile arft de des des.rise de Schtrirzler. Freddyeste un dandy obse.dat de teama batlineliii line I]e nnsu{a de ta cnpul patutrtc'aJrea lgiena drugostei de Mantegazza, nnde se voi+sge deqlre maladi;veneice $ neputinla sexualA

ln Ein Kind", Paul cauti o ocrizie pentru a se deLarasa de anranra s4subreta Julie- Cind acea!.ia li munF n)oafea cclpiluiui lor. care tusese dar tngrija unei doici la 1arA, i se paie ca a sosit momenllll tuplurii. Dar nu se poarelnpiedica sa nu se gindeasca la copilul nort pe care nu l-a omoscutniciodata. Pentru a risipi gindul carel chinuie. se duce in satul unde muiisecopilul $i se lini$e$e msdirind la cursul inei crabjt ai destinutui. pautlocuieste intr-un aparlament din crnierut dc pe RinSsr'dfi", decorar in ..srilut

Malia{", cdrac@ristic pentu Ctiihderreu. ii ptace sd pdveasca bulevardctedin balcon, $i Beer Hofrnann oferA in acea$i nuvela cfteva deslrieri care.spunea lJtl criric djn epocl. se numnrd printe rcba ce !-a lcris nai bLtl ?nVierd despre ytera ''. cindurile consotaroare care I liniltesc pe paut dupnmoartea copilului sinr inspirale de o viziune nronislr a lumii, apropiarA delabehrphiiotophie, penld]u care exisrenla 9i moanea fac pane din narele cichal Vietii.

Nuvela "Ein Kind" conline in germene roare remele .'perei ut1e.ioarc a luiRichard Beef Hofmann: crilica formei de viag decadenre,, zguduiri bruscde intruziunea morlii, ca in Der Tod Georgs; "wcea slng€lui" care se rreze$tedupn moanea copilului $i crre I ra condDce pe Beer-Hofnrann cAtre afrrnarcaidendlalii evreie$i; ln fine, Fezenla unei merafizict esr€tice d€ inspiraie

Arr.rt*T.

hEF:FFh

FF

tBg.

hfbFF

FF,fFi '&1:l

Ttu1|

*:

$rlltrili{iill

-..i' 1i

posinietzscheani care con{erd iextelor lui Be€FHofrnanD un soi de profunzime, dar {i acea densilate pulin prea apisAtoare onre, ftnb;nard cu m stilextreor de pretucral va lace din Dfl ldd ocdlEr un lerr dficjl de L'1i1. inlegnturi cu E,n ,f,a4 Hofmannsthal li atldge3 atentia lui Beer'Hofinam ca,"in uhimele do 'd capitole, refle.lia, nNditalia flosofcd hec pe primul plan[...] {i aceste capitale pat int-ddevtu adnuqate "". Lor Andreas-Salom6 iiscda ln acelasi spjril lui Beer-l{oturann, compafnd nuvelele sale cu cele alelui Schnitzler, ti conchidea: "S,lteti nai ddni arti$ ti rtLoso[, in tinp ce eleste thai muh soiitor" .

3 - Beer-Hofnmhn €i Heftl

in acesle prime rexte ale lui Richard Beer'Hoimann. nu Casim inc{ nici oLumA a vreunei refie4ii asltpft ideniir4ii evreic$i. Dar printre inlelecrualii"Tinerei Viene", el este cel care se i:rlereserz, cel mai mull de miqcareasionisla din jurul lui Theodor Herzl. La aparilia in 1896 a tuc'^ii ludenstaat.li scrie autorului: "Md mult incd decit tat ce eru in cafted dunnedvoastfi,nH aftds

'mpaud .c ," allo n.,paLeLe et.lr linc utd ur on ft'c nu)i

poat n iuddismul cu resennarc, ta pe Lt portird sau ct1 p. o nemroci.e, cicare se aratd indru dz a fi mo$enitorul leqitin al unei culturi ancestraLe"'".Acest mesaj de suslinere rradeazl tu realitate divergentele dinte Herzl !iBe€r-Ho1mann- Acesta din unnA evita sd vorbeasca despre proiectul politicsioni$: malturiile de care dispunexd pen t sa afimam ca era linpotrivasionisrnului politic ' $i ca, pentru el, afimarea idenritali evreietti trecea princon)riinla. rtrrara $i ilu.trdea nnei .ulturi e',ep{;.

Or, tocmai aici era shbiciunea lui Hezl, care nu s€ lisa .rlduzil deinstinctul infailibil al conlinun4ii unei tradifi evreietli, ci rnai cufnd devoinF de a-Si depnti propria crizl a identilAlii prin-miiloacele politicii laordinea zilei ln 1900i nalioralism l Si Realptlitik. In rlspunsul siu cateBeer-Hofmann, Herzl tndeazA de ahminteri o anume alrxietaret Sd Jie oareade\)dn1t cd sihteli pdilizanul i..leilar exptithate ln brotutu wa? ASf ntndrudacd at f pufit et cmuziasn?T ppr\d4p ,a dunncavrasI,,t')r. Relaliilertuntu disDnte l,rrre .ei doi birbali, care, ln ciud, sp€rai4elor lui Herzl, nu s aulegat prin prielenie.

In 1897, Richzrd Beer Hofmann compune "Schlaflied fiir Mirjam", orneditalie asupra vielii ti a no4ii, pe un ton lnai cuiind nelancolic, dedicatcopilului nou-nescut. tlltima sfofa confera tutl-adevar nota specifica idemi'te}ii evreie{ti aeite de Be€r Hofmnn:

338 339

"Donni Miriam? - Mitjarn' copila mea'

Nu slntem decit ni$e malud si nr strfundurile noastre curge

SiLnsele fiinlelor din Eecul - se sc Jge <pre fiintele ce va sa lint

snlele ralilor noqri' plin de nelini-ire si de mindrie'

l" noi. toti srnr prezeng Cine se simte solitar'l

Tu e$i \ rala lo' - vial' lot ene a ta -

Miriam, \iak mea- coPila mea' - dormi: ''

lemd smgelui. cdre I leaBi Pe ndivid'rl elemer de etma genealogie a

p"p;;i;-' ;.". mindria care'**o: "LTll';,,T1;'*il5"'lll,r:o,riaa.jn-ii

'no-o .o|nunilale istorirl

ll_o-","* *.* Luvd esteica lui

**,:T;l#,::i.T1.L'fl:,ruffi.", er rod Gpor8,,-Moa'Ea

h*it;l';,* {'T:i"x :n T:fJ'ilff Tffi [..:"t Ti:cicl;lui dranalic "Regele David ''

II

I Afirnnrya iuda altiin Moaaea lut GcurL

.".it,il:l i:':#ll:i,ff i:ft :.fi?HiJl l;T'il l['ff r:*{jH#:i;.;[;];iliil

^,,u,* p..,.n'u' in lapirorur ar do ea ar poveslirij'

[:i"*:x"j";;.;i',,:*n*:l:;m"*r^ruffi llmrlix'i,,';;H-1"" x;*i,*:i5:'; llji*:i:*;'Tis"'j;,Ji1{i,i-1".T-" *

'r.r"*a oare in realibrer De la Prima scend a poveslitii'

#**Ti";;ff:Hi.:.tr :,:$i,TTts H "i,lL'",:::l l;'til;i;;;;fi ;; ca4ii oovedesc ci aeiraliire visurui $i exisent'le

'"-#ir;"'ffi'{SiiiF!i:i*nl,i:f#H,i:l::ffi ffI*:i:Ti:T"#":eff *,:.,T'#"JiT_*:''l"lr*tt}*ff i,itili*l i:::',mn, *:lri"li' il?,lL'Jl;;;;;;i.'--inau ". .isa'lo;'lcu ea ql ueihina aeja ta caP.riiul patul i ei de asonre

Acum, in parcul Schijnbrunn, et iqi anide*e visul, iar arDinrirea pune inm\czre ruecanismul imprevizibij ti nrisrerios rt .memoriei involunlale.(dupa exFesia lui MaJcel Prc'Jst). "Amintirea unui yi! pe carc,t arurese cuhni mube luni in uenl, in tinpul acelei nopli de aueust ctnd Geory murile,ILsctp c?zttd de trulwca ,n.u ftte dou, /enct. n, a.esea dkparuo direx$tenla lui ca {i cun misiunea Lot se se inptinise,,e. La capatul unei imprevizibile ;i veniginoase intenluiri de aminriri brusc snulse uitarii, De firulunor arocral i i l rbe'e. \ a reveni Ul . on$i inta rredzt d tui paut nsisi idenr,ratea

liec.rre dintre actete sqle insemtu o misiune, dwerca o dennitate' tI ma tea'poate . fur,uc ". Ca Sr personajul nulel€i Ein Kind ,oare ii regasea

.en|Jrirare" urreleeid ca moaned.opilului sau se Inscria in susul necesar al

vielii. Paul reu5elre sa ajunsa la o reconciliere a eului inpe cu nisrerul

l*iii. C,rtr 'i.rii

* "lat*a

cuhului molii. care apare (a o reinliere a

exisrenlei Indir rduale.Paui accede. ds.ulrind vocea stngelui. la un soi de cunoaslere de un al

Eeilea dp, ca.re reToha contradiqiile dintre vis Si realilate Cfteva pagini rtrai

deDane. Brer-Hofmann d, .onturuti mai Precise viziunilo' {ui Paul lntuilia

marelui ciciu al lumii se tra$lorma intr-o intuilie a genealogiei e\,re'efd in

care este iiiius: "Strdn",{i care rAtdceau cu pralut tuturor convoaielor de

tuzbat in Dtt tL hathd.,ur?tmintc,drcntwk eoplesl i de toate umil inqle

a,;1, a" uare iu^ea.,e,pinIi chia' v de cet Mi umiLi -dar neteneStndu-s?

pe ei tryi{i 1...J. $i in spatelc lor' un popor coi'e nu ce'S"o nintuirea' ci',"*i*'i,iitr- grea lipfi binecuvintarea zeului sdu; naversind arile'

hv,neind d4 turite. ti mercu la Jel d? plin d? seuim?ntul 'z?ului

sdu hepl

, a de sinsele fe l?.urq"a in vin? l l .$ i2te'adirsingetelor 'semnificaria cea mai e\idenla a po\estf.'i D?r 7od Ged 8r sr leagi de

mDul de ler;e ale lui Hofmrnnslfial si ale lui Schnitzler cate- indicnd slilul:bJ.a."t.it p"."rrr

" pertecliunir' c'iticau in acelasi rimp torma de vial'

"i.*i .^"i"".r* a*. la cinism $r al crei esletism derurneaz' 2ru de la

rocaria si reecneratoare I de la Det Tnd das Tzian la MArch?n dar 672'

Naci. de la inatol la ReiS?n. tsle ri rema Pe care ceorg Luklcs o va aFza

in centul eseului sru desPre Richard Beer Hoimann, "Der Augenblict-und

die Formen , clrn cdnea sa din lct l Di? Seele und di' Fotm'ni LU,k cs

laclAe lersonal cuno$inla cu Beer HofrDann ti el prezinu Det Tod G'orgs

int -un spirir desrul de apropiar de cel al lui Hennann B[ocb-rn €seul despre

Hotuannsthat uAd vln;kir. in acelati timP ca pr o chinlesrnli li ca pe un

oroces al esrerismului si impresionismului vienez" Esre in|fresanl de nolar

ca, la Ld'rc' t-u.tii*.u finald a personajului din povesrirea lui B€er

Holmann nu lace obiecrui nici unui comentariu s?ecial: cera ce dovede$e

proba6il sentimentul deien, Pe ci; I Provoca printre contemporani aceas6

modaliiate pulin htflirita de a trata Problema identititii evreie{ti'

"ConveKiu[et' care lnchei e Der Tod Geargs raprodltce mitcarea FefiS!-rati de Mawice BArrbs lii irilosia si rohanesca Cuhe du moi, cale lxecea 1n

chiD natural de la aprofundarea eului itrdividual la descoPerirca eului colecF'

"l;diviAn eee cdkuzit ds acaeali'lesc ca ti rasa s4'[...] O tnteasd ra't se

*

F

etl

hK

"Amindrca unui vis" a fAcut posibill disocierea ce-i producea ruferinta-cea care s€pda lumea visutui. a incon)rientujui $i a reatiidtii: -Em

",,,;arintro_Iun strdind €i de nei tetes, cea in care tfiia in stare de wghe; tu.ru_nte de care M en coh{tient aclionau in et, iar ceea ce fdcea se pier.tea inecunoscut. In timp ce lumea in carc yisa se k,iscuse din et: timitete ccruritor

ti ale contihentelor sale, de el contwate. Acoto, em omniscient ,otul se ru_pn4atael 1-Pa te nneahd asup'! legatur i tor care unes, \ isutsi reai i la lea.Nu ar lr oare m.i bme s, nu se mai rrezersc, de toJ, ca Georp. s6 moarApemru c! \ isul cd dureze )i ci mrinCa realul?

In viaf,, Viala pare pierduta. inafara visului, narcisismul lui pqpt paredespuial de 1oa1, profunzimea sa cosmogonica pentft a cadea lntr-un banalegocentrismr 'Paul s-a dpropiat de nargiketl bazinutui; Ije ogtinda apeinemi$ate, 4i rdzu chipul deta;ituluae cu cla tate, dat nai intunec,Tt $i maiftLt dcdl in ,"ati@G. s, (arcJ pt wea t...1. ir Itccc t*"u. nu u

"a"io,i a",,,

pe sne, g infiece lucru nu se gdsise decit pe sine t.J. Or|otios, v dapb-tare de ceilalti [,..]Jdrd ril se Et deasc,n cn t,ia!a- aces! stdpin impe os -arput?a sd Ii{ea\ca dtn

'paktc ,ru. sa-t tniJare y ant<nnliruare. "a.io one: <Joacd-te cu mi,e" '." Brusc, 1r; p..t t se face ruqine de viala fatsa

pe care a dus-o, iar arnintiriie cife,i defiteaza prin memorie i se par a ti ate;dtcu;va' .

Totuli, Paul simte ca nu va gasi s:llvarea decit tn el .trfrltsii '.Orice lericireri otirc tansd se olnu in cadtut ipTu\t at trctii tate nnia,e;

"i^ic nu ce

puka iv i &n al l i1 pa e pcntru o4 reni in aiutur. . Inrui la unei a. .rreialumi'-. urde visul $i realiralea se re{oncitiaza_ ii aduc€ tui prut u$rarea pecare o cduti! Aceasta form6 superioalu di exinenF li apare ln acela5i.timp cadepAnala. inaccesibila. -g toane apropiau, prezFntn in et insuri precunpropnu isinge. Acolo. se sirn'e prins inlr-un "vhej mare ti soleo$... ribnaldr "legile etem? . Acolo. ,,ir .u Totut. nt?sat i nd$p"ntahit TotuIui

[F',

rhry"!ft

ii'l i '

\

340 341

l.twlinegte in nine", declara Baras tn Un horne librc (1889). Narcisisrnullui Paul cunoa{te ln Jtovestir€a lui Richard Beer-Hofihann o schimbare der€81stru analogd.

Ca li ln literalura "Tinerei Viene", gisrm in opercle franceze aledeceniului care iicepe insprc anii 1890 o mi$care dc rea4ie inpotrivadecadcntei, care capit4 chipul unui rcfuz al individualismului!. ln 1895,Ctrstavc Le Bon aratt ftt la psyclnloqie des fudes ca, p€ntru ca o civilizatiesl ia na{tere, este necesari coezionea unui ideal, de limbe {i de 'rasiis{orict'; in timp ce ba6aria primidvi rcducc societaiea la o juitapunere deindivizi. Penlru Ir Bon, decadcnia conternporani s€ caractqizeazrpir aceezcL 'resa pierde tot t@i ntula ceea ce-i dctemina cocziuned, unitatea, forla.Individul poate sd creascd ca persondlitate fi in elieenld, dar ln acelati tinpindividualisnul colectiy aI rasei es? tnlocuit print-o denol@re excesifi .tesoitnuJui individual, insolitd de sldbirca ca.acterului ti dc mic$orureaaptitudinilor pentru aqiwe "8 .

Vocile reclarnlnd "sadificiul eului" se inmultesc. Filosoful cabrielS6ailles scr;e fuce din l89li 'Ca pedeapsd pe tru cl ai nlzwt sd te ridieidz&rupra viclii, :n Jii u.n t@re senior , decazi la sbdcia aniftltlului, lq mizeri!1unui eu indi|idual, care nu se hralnerte d.ctt cu iluzia cd existd'n.A\MWaltcr al lui Gide inciu la ie$rca din sine, la a ",1u te lnchidz daat tn pro-pria riatn: in prcpriul trup: ldli din propritrt sullet ldcatul nai nuhoru"l'.Acelaji elan este reclamat do Maurice Banas: culiul eului implic, datoria dea depasi acest eu, de a-l lega de peisaje, de rasl g de no4i. Acea.stA depegreprovoace cfteva alitudini caracteristic€ pentru lnccputul de s€col: anti-intelectualismul, cultul energiei, lndeoscbi al 'encrgiei naionalc", !i conversiunea religioari-

Ilurninarca lui Paul din povestirca lui B€er-Hofinann line mai pugn deconverciunea religioasi (irdaisrnul cste invocat ca o traditic mai degrab,is{otici si culturalA), decft de d€scopedrea unei "cnergii nalionale" Fezentefu strifundurile individului modem. Aceasti energie fsce sa treace prin elcurentul Vielii, lntr-o manied mri durabila Si mai p4in iluzorie declt orgiaerotic, a culn ui s],riac al lui Astsne visati de Paul iD capitolul al doilea.

2 - Cultul Eului Ei critica "spiritului eyrci.sc ' d.cad.n

Hugo von Hofmaonsrhal fAcuse, lnct din 1891, lectura publici a lucr&iiCulte du noi a l\i,M^rnice Barras. Punctul de plcc € -unde'l r€cunoa{lcmpe cel al lui Paul din Bccr-Hofurann -, este constatare^ cA "ne sqocdn eul.

342 343

Putem fl cu tt'tul lericii cu o asetkekea viald, dar sintem in realitateingrczibr de neferic4i. Stnten o u hfi, tnsullelitd de M linge sndin' utlsclav strdi suh ochiul ltapinilor , ni€te barbari" . Suflelul aspfa Ia saiYareacarc consti ln

^-li ttdi individualitatea ptnd Ia capdt {i 471 lua eul in

rtdptnirc'"'.ln$trllnea cu B6renice, Pe ru Fhilippe cel din tiil,ogia romarcscia lui Banis, cap a la Hofmannsihal semnificalia unei prirne apropieri deToralitatea Vietii. "O soft a naiadflor {i a driadelor, sord a lui Lorclei {i aMtlu:inei: astlel d fost conceputd Biftnice, reeina qfidikii, P.oiecliasulletului acestui linut. Ea este incarnarca incongtientuluj,''a nelancoliei {iblindelii din ldzdlt . Hofmannsthal compar, armonia in care B6renic€traieSre in mijlocul E adinii sale cu fericirea vegetariva a Vitginiei ln pndrrea

sa tropicali. Interpreteazi lnclinaiia Iui Philippe pentru B6r6nice cl pe onostalgie a paradisului pietdut $i ca Pe o "religie goe.hean, a amloniei crrna!urt'. dat ti ca pe "un cult indo-crestin al suferintei"- Hofirannslhalconctu.de: Philippe arc presektinentul uhei fuziuni in cun<m€terca Totali-f i ] i i - ' .

Primul vis al lui Paul, in mijlocul ciruia era inseral visul erotic al cultultilui Astade din capitolul al doilea al povesfiii, povesteste logodna ti cdsnoriasa cu o "femeie fragilt', moarta curlnd Aceast4 6nar6 carc apare Pe ilndalulunei clmpii pres,ra& cu n{cise, i Moa ea lui Gerrs, va juca pe nnee Paulrol l lui B6r6nice. Ea face se inrevadn misterul vielii, unde moartea iiviata se intrepitund plnA la a se confunda,'Sii aminte$e de coPilaria sa: inlimpuf agoniei tinerei femei, Paul cite$e O r't€ $i ll,a dc nopli 9i sE millu-neazl de viala mai frumoasa pe care o duc personajele", s€ntimen( ca€evocd fericirea lecturilor sale din coPilrrid'. Femeia moare ln visul lui Patt

Drecum murea Bdr6nice ln romanul lui Btrres: Chipttl {i miinile ei, Polideprecu.m agtelnur l pe care odihne{k, pdstrau un aer secrct pe care i-l .tbser'tasem dintotdeaure'. scrjaBadics, '[. .] Nrenice M disparca, nd Slndeatn'dar eu pdstrez paflea cea r ai band din ea. Mi'nn lnsulit sensul ri.tii rale,

pmerea ei fald dc instinct, claniziatea dsuPru natutii; cu sint prima etaptla inonalitdlii ei'"".

Ce€a ce Hofmannsthal nun€a "cultul indo-crc$in al suferinlei" caPAtd laBeer-Hofmann aspectul unui cult iudeo-crettin. Aluziile antorului lrecneobservat€ la o primA lecturi' crci nimic, lnaintea ultimelor pagini, ru nindica faptul ci Paul ar fi evrcu. Dsr unele arninunte din descrierea agoni€itinerei fetnei duc cu glhdul la lntflnirea dintre Iuda $i Cftrisaos (se alrirlrimii treacn uII detaliu biogafic: Paula Lissy, solia lui Richard F.€.t-Hofmairl

era creAtinA Si se convertise la iudaism cifiva ani dupa cisalorie)r1. '?ealbastrul p.tl al cuyerturii le proiecta umbra lntuneutd a penazului/cr.r cr'. observa Pdui pauunzind in camera muribun.tei r. Mai ri'riu. Irupultinerei femei esle spalat cu olet ildoir cu apa, apoi Paui, care se simle vinovatde moartea ei, lngenunchiaza llnga ea Si-i siniA mliniler esre sirutul luiIuda'".

$i rnai linpede ca Ia Barras, moarlea "femeij fragjle" apare la B€er-Hofmann ca un sacrificiu religios: ea moare. nevinov^in, in locul lui Paul, acArui greteala a fo$ sa rArnlni imperneabil la chenarea Vielii. Paul. in aceslstadiu al povestirii, nu are din evreu decft hasilurile negarive pe ca.e i leimprumuta imaginarut unei KuLturkririk taoder,e: inteleclualilatea aflalidca Qiscepdca, opusa naivitilii credinlei {i a instinclulni: "Dinr,.n si'8,?. rri.runeori, sau prin ingenioase intrcbd aparcnt jucAu.te, el atinged ceea ce ei ise pdf se de tlecli'1tit Ainereil. O lipsea de crcdinla int uk Duhnezeu hun\)eghind d.\upra destinului ei {i nu-i nni I'nsa de(it o deraranrn osttltie dupdcrcdinld: in locurile unde ea pdtise pe un teren situr [i cu spiritul liber dcorice prerentinent, o fdc :e sd asculte sut mle rihori dh adihcurileprdpastiei gi o lntdlase sd le lntebe gi sa-ii ,ad.n pl.ptia etistehfi cu a.hiitndoielii. Ceea e hietul ei spirit topildros consideru drept posesiurlile teLeai nobile .ti nai imuabile, ea-i ofe^e cu credulitat.; {i clnd el tinuse acele

lucruri in plin,l lunind, intre degetele lai leci li tctutdtoarc, orice strdluciese stinsese, ti ce ea crczu:e cafiind etem lunihos nu nui erau dec hucdtelede sticl,n ldrd sclipne'"r.

Pulin mai depafle in poveslire, licerea apesatoare din carnera tinereimuribunde este rupti de strigAlele copiilor care se joaci ?,r grndinl rji yin s, Sitipeasca felele de tereastri, din curiozitate. Paul reaclioneazl mlnios lazgomot ti la aceasia intruziune. Agita purnnul spre copii, cu un gesl 31ft deviolent, ?ncft se ranetle la mlnl spArgind un geam al ferestei. Chipurile lipiredE ferea$rn i s-au parur penlru o clipa desfiguftte Ei defurnate, precumtrdsdturile copiilor nzndsc&Ji tr.d ' . $i aici, Paul apare drept negatorul vie1ii, care a hansformat-o pe tinara'i solie lntr o "femeie fira umbr5" (ln sensulpe cale Hofma,.lnslhal I'a dat ace$ei formule).

Cum am subiiniat deja, doar o a doua lechra permiie proiedarea asupravisului lui Paul a unei dimensiuni etico religioase. Dar minuliozilarea cu careBeer'Hofmann ti-a compDs textul ne face sA credem c4 aceas.a apropiere nueste lntlrnplAtoare. Din aceasta perspeclivi, "convorsiunea" lui Paul de lastu$ilul povestirii nu esle doa. o ilurninare provocat de chemarea slngelui

344

FFR[E.n:r&

Fe

Fi

iFhE

t,F.

F!1.

Ii,i

fit"

$;r'E

Hf:iF!+*

345

evreiesc. Ea insearnna qi trecerea a ce€a ce Kierkegaard ar fi numitrndividualismul demoriac, lmpotdvindu"s€ s€nsului vi4ii, ti confonnlndu-seunei caricaturi a 'spnitului evreiesc" modem, unei forme de viati a$ezate subdublul semn al li kben ii a unei iudaitrli autentice. Dis.uia lnsuflefiraconstani de criticii lui Beer'Hofrnann, inceplnd cu Anhui Schnitzler, asupracoerenlei povestirii'" !i a apareniei lipse de tranzilie lntre pafea principala alexlxhi qi rvelatia finala a destinului €vreiesc, poate, din acea$aperspecdva, si pata supe.rflue-

O leorura a Der Tod Ced.8r doar ca o criticA a estdtismului $ a unuiindividualism lng n" ar fi deci prea unilatenli; "boala ucigitoart' care Iindurerezza pe Paul la lnceprtul polestirii, lmpolriva careia se zbatE ln viselesale. $i de care se elibereaze in iluminarea finala, lmbracn Si dimensiuneaascunsa a unei patologii a spiritului eweiesc arimilat ti seorlarizat, a cdruisalvare irece printr o intoarcere la ridicinite culturale ale iudaismului.Originalilate3 Iui Beer Hofmann const, in a ftrpleti, pine la a le confund?!doua lemer cea a dep1qirii egotismuhi morbid al estetismului Si a relntoarcerii ia viala adev&ata, qi cea a conversiunii "spiritului evreies!" la "spirituliudaismului"- Paratela permite sa inplegem sensul pe carc Beer Hofnann ltd, afirm,rii identiiAlii evreie$ir ea lnseamna depA{irea individualiei Sireslaurarea marii Uniratri, o modalitate a exal1lrii diodsiace descrisa deNierzsche dtn Cebuft der Z.dgddl" Si. in acesl sens, un "fenomen esietic".

Intr-un asemenea coffext, visul cultului eroiic ^l

li dea S}ria capl'ttsensul unei tentalii anafoge celei descrise de Flaubert in li tentation de SaintArroire, evoclnd extremlsmul Nicolaililor ('?efuru a ne debatu-ta de cupidi-tdlile carnii, noi o cufund'nm in deliciile carc o epuizeazd t, dztitul prcla-nator aI omorului {i aI luxului al Carpocratienilor, rcgina Sab€i, pidata,precurn A$ane la Beer-Hofmann, lnlr-un slil luxos care duce cu glndul ]alabloudle lui Gusiav Moreau, sau Ennois-Helena, al ctuei lnsotitor deal&ir''Am lenit rd distrut le|ea lui Moise, sd rdrbi prcs$ipliile ei, sd-i purifrciwwidlile; sint cel care propovdduiegte zndd.rnicia operelor'*. Acesi vieduce de asemenea cu glndul Ia visul lui Custav von Aschenbach din lodi^yenedrS (capitolul VI), ce desciie o orgie dionisiace, Si ln concepcrca ciruiaThomar Mann s a inspiral direct din swsele publica@ de Erwin Rohdc,pietnul lui Nietzsche, ln P,ryc,e".

O nota a lui Beer Hoftnann ln documentalia penfu "finirul Darid"dovede$e ca, h imaginaia sa, proltitulia sacr, din Hierapolis este asociatacu pasajele din Biblie evocind curtezanele din Cafla n (dc c\ctftptu Geaeza,

34 !i 38): '?i*,rr.r, in ]iasdn, lotul ,le &lt a! ,echii ditiinitdli asiatice anatwtr Astdrte ,.renelati pt pdtnintul CanaLn-ului sub nunzle astar, astoter(da unde derifi t,, arunednd Aphbret, in eteacd Aphrodita). Un loc de tutlcelebtu eru Hienplis, tn Siria. Lucian, De dea SFiaca. Ed este nanmzeilor, ze4a pncleapei li a Jecunditdtii "'. Visul lui Paul capata deci s€nsulunui 'cull al vilcjulxi de aui'. al unei inndeltAti falA de t_egea lui Moise. inacest stadiu a! poveslirii, doua inspiralii inrrA tn conradiclie: cea careunneazs caiea princitiului dionisiac descris de Bichofen, Jacob Burckhardi siNierzs.he, t i !e, a ruaaismutui hini '1. in s.hirnb, in utLimete pagbi atepovesiifi, cele doui inspiialii converg !i sflr$€sc prin a se contunda, princonversime, lui faul la radili, evreialca: afimurea vielii Si fidetjtatea faEde iudaism-

3 - Mo4ii, otnanentui ri riala

Am sLfbli al cr, 1n D.r 1'.d t?orgs. conversiunea lui paut corespundeaceleiasi nevoi de ! ieri din sine. a.ieleiaAi rea4ii tmpotriva deondentei ,iindivjdualisnulu;, ca qi in cazul lui Uarres, in I-e cuke du nni_ Mai Doatr flreletat rr un ar IUn.r.on\ur ' celor da; duror i : l : unul La si la ietatalr ,congientizarea idenrilatii coleciive din rare decurye individul lrece princultul mo4ilor- Dupa accasll! .omponenrd macabri a sensibilitilii barresiene,care are nevoie de recrlegerea cimirirelor qi a nonumentetor funerare pentxa simli fioml energiei nalionale" jndivid l nu esre decir o veriga a lunguluilar4-care-i une$e pe cei 1ii cu cei rnorii.

In prefata ta cxleger:a Gesanmehe We en ale txi Richard Beer-Hof-mann, din 1963, Mani Buber subiinia omniprezenta mo4ii Ia acesr aulorlr:copilul mon din nuvela E x Krrd, viziunea pesimi$a a no4ii despre carenoul-nnscut n ilie lnca nilnic in Schlaflied fiir Mirjam,, $i domniaThnnatus ldl]ui 1n nuvela Def ?".d G"diSsr ceorg moare tn pu.erea v?rstei.Paul lnainiea conversiunii sale finat€ e$e un "morr-viu,' a csrui esEticilrnpietregre viala'^, care viseaza o fetr],.ie agonirnd Si o orgie erorici a crreisupremi lransgresiune estg implinita prin mornea viotenti a {emeii pe care altnbr4i$at-o, $i care g recapda conEdinla iudairatii s-ale asculrind voceasingelui vorbindu i desprr no4ii ale ciror cadal're au tnpftrzit catea

Tema rno4ii osre ilustata ln "Der Tod Ceorgs" print1-o alegori€ amedicinei care aninteqre de cea a lui cusrav Ktimr. ln rrenul carel duce sprcota5ul undr v, fi :runotmLllar ueorg rricriul, precizeaza po'esirea.

c4t6torege cu acela$i ten), Pant l$i imagineaza ?n visarea sa cum ar fi putut

ar)ra cariera lui Geote cd proleso' de oredicin,l" tr pane Je a li repreTentdu,i txiunf a-supra rno4ii $i a suferintei, Paul il v.d. pe Georg evoluind ln

mijlocul bolnavilot $; a muribunzilor care I implolt disPerati, cufundat lnlr-ostoici rbeditatie asuFa fragil;ralii tuturot lucnriiir omenesti, incarniid tipul

ln$$i al acelui "niiitism terapeutic" ln care William M. Johnslon a vizut unadin caracteristicile esenliale ale "spintului vienez"" in rolul sau de medic'Aeory rcallzeaza aproape ad lineram Fogra.nul kasat de Nierzsche infiagmentul din Gbtren.DAnnerunS, intituiat "Moralirpentru folosintamediciloi: Fdld ,elel?. in 'chhb.

zitni . t haui Jr7d dc dezgnsl p?nt'u

Frcientul lor'o' . Penldj.) fresca deslinatn si celebreze medicina qi sd iinPodo_beasci plafoanele Universit4ii din Viena, Gustav Klimi computea ui dansmacabru lnsufletit de moarte, domeniu ln care ltiinP omeneasca Parea redusila foarte pulrn.

in cazul lui Richard Beel-Hofmafll estetul chinuit de grndul mo4iireuseqte se ajungA la seninelare adefnd la o viziune "monis1A" a rmiversului,care i permite sA lntezireascA ul]iiatea profundn dinr.e moarte 9i viaF lnmarele ciclu al devenirii. Con$ientizar€a mo$enirii evreie$i complete^zAacea$a viziune linj jtoare, dndu i individuiui cedtudin?a sensului prezenlei

sale tu lume $i a locului care-i €ste desenrnat lnlre vielle trecute qi vielile

Der Tod Gearys aduce o ilustare perfecti teoriei ornarnentalismuluiJugenhtit pe c,de xn abotdd-o ?n capilolu, .onsacra. lui "Narcis". Textul luiBeer-Hofmarur pemite confirmarea stinsei relalii care existA lntl€ a douadire.clie a narcisisffului. orfi. ri cosmogonic si bogalia omamenula citrecaracterizeazi acesl fraSllenl de anlologie a stilului 1900- S a ar41at ci Pa l,care incameazi la lnceputut povestirii chiar tipul lui Narcis de h sfirAirul desecol, $rferi de m soj de tulburare a perceplisi: "Ceet1 ce subkctiviatea sapercepe, se pierde imedidt Ia nhreiul ProPriei ,utonomii, ceea ce sesizeazdsinlwile, inmgiAlia sa ,ranslormd int-M ondnent tatal s bordnndt propri'

ei subiectirildli"". Hn intermediul privjrii sale, omrrnentDl devine ucigitor.

ln pasajul cel mai de,s cifat, unde Paul o lnfl'leste pertro prima oara pe

"femeia fragilr" pe carc o ia ln cas&ode $i care va muri tu scun imp' tiirArafemeie pare, pe fundalul ctunpiei lnflorite, deja inanimat4: "Pdrea aproapedzscdmafi; din ed nu nni rdmtnea dectt propria'i inagine albd, carc sedeta;a intr-un contur din diferite Jlori {i d.in tmpletiren lujerelor tapkerieiprefirate cu narcise. Dinsple narEinea pddurii unde, suh h4itul des tn care

3

34',t

&

iI!

soarete nu putea pdtrunde, persista pe tunzele brune { putrezinde zdpadatncA tare a iernii, stlla u.n yinticel rcce, iar ea iri stinqea wnerii tremu-/nd''r. Clteva Fesaturi caracte.istice p€ntru ,.gendrrl'/ se regAsesc in ac€astedescriere: f€mcia in rochie alba 9i cu uinbrele, pe tundalul narcisetor albe gal zApezii, decorul floral a$mAnttor wui motiv de raper (Be€r-Hofmarurscrie: "nazisseniibersate Tapete"), joc\tl liniilor ondulftrd, tmplerire ;istufoasc, ln carc contuurile personajului uman se cufund, in marea unitate,abs€4a de profilnzime Si de p€rspeaiivi redu,ind imaginea la douadimensiuni, ca in peisajele lui Klimt", idila unui locar anoen,.r ameni4arp.in prec?ritalea sa (ftagititatea siluerei feminine !i ameDintama r,t utuilnghelat care suflA la poalele pAdurii).

In textul lui Beer-HoIinaru\ omamedtul tmbracn o dubla semnficatie:c.ste simplomul solipsismului esretului care tnnsformA roate fiinlele !i toarelucrudle ir| ofiamente supuse decrctelor gustului siu suveran; dar esre Si unsemn. El pune h evideng maiea coeren9 a tutuor lucrurilor, a omului g anatutii, a fupului uman Si a lucrurilor carcl lnconjoarr- Omamentul estelegitura care rcline microcosmosul uman fu slnul macrocosrnosului.Intdnirca cu "feoreia fragilt' va avea pentru Paul acesl dublu s€nsjmoartealin€Iei pentru care Paul se simte responsabil in chip trrisrerios sanclioneaziinaptitdinea sa de a se pune la rmison cu Viala; dar aceastd moarte este,penEu al parafr^za pe Earrds descriind moarrea B6r€nicei, !i "pdma etapa aunei fttouceri la viattr' -Visul cultului lui As:larle, care dezv uie celataltpol al feminitalii din imaginanl anilor 1900, 'femeia fatata", va permitetrav-eruarea unei a doua etaperJ,

In cele doua vise, dean4ul omanerral anunta ca Viala se insufle[eqte {icirculA prin tablou, dilulnd contururile individualiei ti cutundhdu-l pesubiect lntr-un mediu inconjurebr mai tncaprtor Nu indmpldor personajullui B€cr-Hofmani tdiette aceasti lirgire a eului sau in vis. Caci visul, Freudne-3 amintit-o adesea, este o produclie narcisiaci asculrind de un egocenEismabsolur*. Totu$i, ln fi4imea lui Beer-Hofuann, vis€le surprind prin efertullor de obicctiyitate (btr-atft tncft cititorului ti vine $eori greu se distin8aceea ce tine de lumea diuftA de €€ea c€ apa4ine lumii onirice). Pentru cAnarcisismul ln actiune tu rimpul soffrului lui Paul umea?"n tn mod esential'cealalti dire.tie", analizata de Lou An&eas-Salom6, {i ant|rne cea anarcisismului pdmar, undc se rcgisesc marile Un eg anEopocosmice Simoni$e ale virstei individuatisi.

,l Ndrcir;j,n {i iLuzie de EtuP

Visui srgiei erotice {tin tenplul Dea Sr/ra pune ln e'"idenlA li cealalta

tatua a n;isismului lui Paul, cea care-l detetmina p.e subiect si caute

fuziunea fu rnultime, confom mecanismului analizat d€ Freud fu eseul stu

dn 1921, Mas;enpsychologie und lch'Anaryse". Mecanismul decwse, ln

cuvintele Jninei -Cha$eguet Smirgel, din difercnla fimdameffaln dinlre

idealut Eului. moslenitor al narcisismutui prinar' ;i SuFaeul, mo$lenitor al

conplexului tui Oedip. Cel dintii reprezintl o tentaliva dG tecuPrate a aiot-

D'rFrmciei oierdure. Al doilea se iveste. ii Perslectiva fteudianA' din

cornplexul de casrrare. Celdinrritinde sa re'slaureze luzia" cel de-al doilea saprornoveze rcalitatea. Supraeul sepad Pe copil de nam'' idealul Bului

irnpinge spre firziune". dr, fenomenele colective tind s' Provoace disParilia

sup.*uloi- rna;'iaul in m ltime poare slabi rcpresiunea tendinlelor

in;onstiente care se aflA la baza orictuei morale' pentru a asculta de o noua

atrtori;te (cea a multirii), penniiind lndePlinirea dorintelor ln mod obisnuit

intr un studiu .lespre 'iluzia de grup", Didier Anzieu a stabilit o analogie

lntre rnu\irne qi vis'", deosebit de lam#toare d4ca o aplicam Ia Povestirca lui

fuchard BeerHofinann, din momenl cc, aocmai ln vis, Paul, personajul

narcis;ac, se conioPe*e cu multimea $ panicipA la orgia erotic' DupA

Anzieu, ln grup, ca !j in vis, se lndePline;te o triph regtesime: guPul are

tendinla de a regesa Ia narcisisrnul Fimari Eut $i suPraeul nu mar exerciia

nici ur1 conuoti Sinele se instauteazi asupra Psihsmului pdn intemediul

Eului ideal care. sc.ie Anzieu, 1ncearcd sn rcalizeze fuziunea 'u nahl/l

atatputenicd { resklutarea innoiectird a prinului .'biect de iubile pierdtt!'

Gn pul derine pentru nznbrii sni substituttl acelui abiect pie ut"'

intrezarim aici sensul Fofund al "matdafiatuluL' carc donne$e la

Hierapolis ln visul personajului lui Be€I Hotnann. Iluzia de gIuP aPifn

subiectul de angoasa castririi, alungi figula iattlui, iar SuPraeul Proclatnavenirea mamei alotputemice ii satisface dorinta de fuziune primaia-

Abandonul Supraeului explica ulurinla cu care subiectul conroPit in gmp

participa la atrocitali colective, oum ar fi uciderea indivizilor celcali ln

picioa.e si violentati ln iimPul orgiei sacre.

5 - Narcisisn li iudaitate

in doi$ rinduri, moartea sfdrftnase elanul vital cc p&us€ a fi fosi regasil

ln vis. Orgia eroticA sfutise in macabru qi odad cu moartea "femeii fragile"

F

t;.

I

livf

t

iIi i .

348 349

vieul lui Paul ia sfir$L Pentu oa narcisismul lui Paul sA se alime definitir ca

lm "narcisism de viatr", Richard Beer-Hofmann isi lncheie povestirea prin

convorsiunea pffsonajllui. 'Vialn de al rreiloa tiP" la care acc€d€ Paul va fi o

viag dupi legile $i ptofetiile Bibliei. De asiA datr' narcisisnul se hrge$e

Dma la a cADaln o prolirnzitDe religioasa Pdre deci imposjbil sa ne alaruram

inremra-arilor oovi*ni De, Tod Ceor# care ntezaresc o nrptuta prolunda

lntriexisrerya narcisiaca a 1d Paul, la lnceputul povestirii' $i dtscoPetirea

din fin6l a destirtului evreiesc. Nu se poate nici mecar voibi desPre o depAtlre

a narcisisrnutui'. Sentimennn identitalii evreie$i se aiirma la Paul in

Drclursirea narcisismului sau iruFal.'

Cac; paul drbreaza sieli. chemarij PtoPriului singe. sentimenrului de

filialio c.re se treze$e ln el, acea "gratie imanentl". $i arb Pute4 f;rA a fo4aprer lare notar sA afirmern ca rcgistrul omameffal nu este abandonat in

aceasti conversiune, caft intoduce lntorsatura finali a povestirii in

a$intirile srte, OIga schnitzlcr evocd o convemalie a lui Theodor Herzl cu

Richard B€er-Hofinarm: "Henl visa la o Palestind in tnneSime dupd nodelul

ewopean, pc carc o descrla prietenului sdu Beer'Hofnann ln unnd:torii ter'

neni: <Vom avea universitate ti opetd, ti |eli putea ngrge Ia spectutcole tn

$nokin| cu a gardenia albd ld butaniefi, Dar Beer'Hofuwnn' nai coerenttn conieplia n despte pra \tfimo[ilar, protestd Slumind: <Ba nu! Cittd von

li acolo , ;eau. sd n: inve[nintez intr-un bwnuz din natuse ^lbd'

acoperit de"la4u.i

de aur {i coaldt cu n turban c o hro€d din dianante>''' Aceast|"Doz, sionist " se iiscrie ln linie drapia cu dandysmul de la sfr$tul s€co

flui'. Era qi obiecd noniei (prea) crude a lui Kad Iftaus in Pamflelul sAu

Eine tuone lib Zon: "Ei sau r.fdc t uluitor dc rcpede dupd sufetinlek nntenare ale iudlti$nului, cAte li ajutd acum sd arboreze nii de Poze inedite"" '

6 - "WdlsunEenblut" al lui Thonts Mantl

Comparatia dintre ,er ?, d Georgs ri rruvebwalsungen9i,l' a lui ThomasMann pemite o mai buna desciftare a originalitAlii legnturii stabfite de Beer-Hofirann intse tema narcisismului ti cea a identitAlii e\Teiesti. In povestirealui Thomas Mann, scrisa iir 1905, doi gemefli, frat€ $ sori, Siegmwd SiSieelinde Aarenhold sfrtt evrei hima ve.siwe a textului o Preciza limPede:dupla scena incestului, Sioglinds exclama, Slndindu-se la logodnicul "oficial"l"ii bine, c. ftumos l-an insel1t pe cre$tin!'^. Tttomas Malm va Prefera st

suprime aceasta ftazi Precum $i exFesiile idil Pe care le conlinea' Pentru a

eita scandalul provocar de prima versiute, ln care lmii vians€ra o satirAantilemit a mediului evreiesc din familia socrilor autorului

Dincolo de aceste anecdole biogalice' trebuie subliniat ce Thomas M'$n

descrie ln aceasti nuveli un caz de "perversiune sexuala evreia'sct"

reDrezentativ pentru pre.iudecefle, dsplidite ln cultura cie'lrin' (9i devenile

un raoas al literaturii, a,ntopologici $i psihialdei)' dcspre endog'nie !icasit;riile consangine, considerate a prcvoca "degenerBscenla" "tas€i" ewe

ieiti q; perversiunite "serualitalii evrciqti"- "SPiritul elr€iesc" al lri-sieg

m"ni ri Sieglinde Aarenhold inrnphipeazn modalitatea cea mai eracctbatt a

Decadenlei.Mai multe detalii ale poveslirii dezveluie c, narcisisnul lui Siegmund

Aaren]rcld se hrin€lte din sentimentul apanenenPi la o "ras' diferiin"- El 19i

considera idendralea evr€iasci ca pe o marca eleclivA' Ca un p€tfe€t dandy'

petrece lungi clipe ln fata oglinzii pentu a alege oravab asoftala la co$lln $

se minrmeazi la prlveliyea ploFiei singulatitali: "Nimk rlin toate asted nu i

se plrea Mn, cdci pretindea cd (hcd nepdsarca, cizrAele moi €i Suletelea"ifarut" u potrivisc atistocralilor btonzi el at'ea insd datoria dt a-ti

inp,rti tinula. de a ti mperahl din eap pina in picio'r'e d Beckeralh losod-

.iiui rui si.eiind., .s. *ut din acei 'hlonzi pto\r imbracali: 8?'l?rdlh

spuse Sie}li;de, ili poand crdvdtele chiar $ Pe cele colorate' cu mici tloduri

i"pa ^.a"

a" o"it t u"t Becketuth, rdspunse Sie1hund, este liinlo cea nai

l';leaft asupru cdreia P \)irea mea s-a atezat rrcodatd t l De altminte'i

am-sd te ro| sn hu nai faci alwie ln ace\ttd seard la acest neatq '- 'ln dnpul spectacolului cn Wdllqfia lni wagnet, Sieglinde $i Sie84flr|d

Aarenhol; se i;endficA cu cele doua personaje cu acela$i nume' descctdenlii

lui wotan, de singe diYin, creatuti sublime carora gtosolanul Hunding le

serr'ege drepa contrast". R€venit ln apanameote'le sale' Siegm$d Adenholil

se contempla tlin nou in oehtrdlt 'Cu ochii culundali ln prcplii sdi o'hi. i;t

contempli chipul.li emmind rtecarc trdsdtuld cu inuliozitate, cutios [ "]'Rdnar; ata ndtd t ern4, studiind tn trdsdwile chipului semnete

"riSiniisate: nasul pulin cwbat, buzele ptine $i blinde, ponelii iesili' pdlul des'

nelru 8i buclat, care se ldsa cu Sreu nnPdrlit tntr' cdrffe Y 'are utprt

piia i ttnple, tn fine, ochii sub sprtncenele 7rcase, thbinate'aB 'Ironia iui fiomas Mann, care_i prezi e pe gemenii Aarenhold cr Fe o

cadcatura a decadenn$l lui wagnerist, nu Pune desigot deaft Frlrn prcf pc

"narcisishul evrciesc" al lui Steghund. A.€$a ra:dno ligust c8ocenftic li'lafel dB st€ril oa 9i lnvititula aitistica pc csrc o prirbe$a de It sd db^cei rl&i

buni arti$l ai lretnti, iar desenele sale dovedcsr doar lipsi lal'dltshf' Ir] caa*

Iui Paul, personajul lui Be.r-ltofrnann, conttiernitlrii idcntit4ii evteiegli i s€

350351

alAnsl o aprofundare "cosmogonict' a narcisismul i Con$iln1a unei solida-

ritAli istoric€ cu destinul poporului eweu tansformi ln c^zul lui Paul senlF

mentul predesrinerii evreieqri litr o obtigaie sole'nn

III

| - Sionisnutl cukural al lui BeetHoJnnnn ti rcticenlelelu Holnn \thal i al( lui Schnilttel

"Conversiunea interioart' trAis de autor dup' modelul celei -a

Dersonaiului Paul pde a Ii intarir n"rcrsisnul lui Richatd Beer Hnlmaru ln

iminririje sale. t;ch von Kahler evo.d in leBarw) (u pri"relul sau \iene/

"strenia solit!.tdine, dtstanPle subiectire pe care Ie lunft fag d! Lunlt' care

contrastau ru tnradadnatea sd ?tln'flolo ik lunc'l ti ia c 'nunttttc'tttnno{tor sdi'"", pe care nici mncar perseculiile naziste sau exilul nu au

afecrat-o. Citind cuvintele pronunfat de Richard Beer-Hofnunn in 1936' cu

ocazia calftoriei sale, prima qj ultima' ln Palestina' aproape cN ne am putea

elndi la lm sionism subiectiv, la un Pamlnt imedor al Pronisiuniior:' 'E' 'ri

aflu de treizeci de ani pe Pdmintul Promisinnilor' Cdci nu poli scrie despte

tenele biblice fdrd sd te sinli inn'o c.muniune sufeteascd cu PLle''tina Ah

tocuit in peisajul Palestinei, iar aceastd existenld a reprezekt'tt k'deawn

pentu mine o realiate IRealifitl , dar o rcalitdte care se sitre'lza 4easupta

Iu,rlii ftale Mirklichkeitl " ' .in opera lui Richard B€er-Hofmann poslerioara poveslirji Der ?od

Geol8r, acesi sioni$n interior care sprijina 'rt atlta iniensitaie narcisismul

individului s€ exprimn prin intermediul temei p,'ed?e;ndr't, situata in centrul

ciclului Die ntsrdrte wn Knnig Daid' q; mai ales al Fologului intitulal

Jadkobs Traum, conceput lnceplnd cu anul 1898 $i reprezentat ln toamna

anului l9l8 la Berlin !i in aprilie 1919 la Viena". Prb intemediul acestei

piese care aminte$e de misterul sacru' autorul lansa o sfidare la adresa ilunji

;ontemPotane, zguduite de razboi Si de antisemitism lacob stabile$te o

relalie direct Si nemediatl cu Dumn€zeu, care-i apare ln Yis Bl revine la

realiuk, intArir Si convins dc eficacitalea pemanenrd a 3_ eslei predesinan

Putem compara ;cea{a piesn biblicl a lui Beer'HoImann cu cea a lui Stefan

Zweig, Jerinia:, publicira in 1917 si reprezentaid la Zfich" Conftuntal cu

aceeagi catastrofa ewopeanA, Zweig adofla un ton pa1e1ic, nu flri a cndea

il{r., errilrdiio.r']1ii l:t.rino8.xra, irr lirip.e Beei fllrfmann pare a nu vDr sa

;rrt'ze ernorle' tlllJei q; rJnpJri h JaAk'br TrdlrDL ljr slil hieraii'

r-o,lrli ric!.r i r d;rPli,tin dnr.:atul l';tuhti lui i-iofnramr}11'?i' insoirtudL I

iir!r!i; s.nscare r"'c(urrr )g.esiv. 'iinr o lT'tqttordeni' .le'FamlzeJt de rn'

.,: Aeer l-.lttrar,r,. 5cr;s.'a.e! esle .;drt;1 Cin dumini'r Pa$eloi. 10 qtrl'e

j.jttt. l.i..s! tltrrtltd\iner ini ?r.tlut. . nnD.slc rta i! i, lrailtil

..i .ltltlrtu; ,4r. r1l .tt. u| tut; \ttdin ri cn&ne aple'dter can(

v) ni\ft| tt ,,1':.itut nr'lihti an.i( lr.rtra .] rrri)t'.u sutci?ild i'

t|i,lMr.tj nu ryhct d. r?tcr. i ttiritluttl iu llot r L'a eet:;l tltildt:ttta

ruturr 'r:leitr - de\ru,: qri ,'.tttibil .\i ,t2^)al1! 'td Frlurha !t)t atl:t

't! lt ''

trt:!ii!ur.i i!. !h/it'ttt1t! sru r' r.iutak: 2. 'm. nl d!st:op'r:aj p' un ch'p ib:ii

ilolirirtnsrhal ;dangil ci sinlis. a..et;i nelini{te de(Qe'iri'l piesa lidr

{;t.rj r,,1 t.:lalninl i lu; lieef }Icitianni cot.lirnnsei ia r)roafl8 3 sqPi

coni:lri i s. f1'..a ra.iczr.lrria 1) r$,r.iie dr nejticleJi ir' iler ijr'li !''l

ar.!4ndi\ ^p^.e

pe.son,rrui ire|llr" ra!c41 , trediro' ai 'oficlui'

cat'

tnerilde ce t !.' !irt!:ni ii cere rlzrruise p.nt! Pcrre'ruliile indruale de

(!iEi'L 5!1.i p..sibil .'4. !d atit .il ii rr{:ol'.'iia" 'cffelui

J' (]rarotais (1'

,:!liin1e.l rrlli.it (or;Llatnnilri ir pi3!a lnl B.o1 llotnr! 1), !1:osi plsaj 'i' I ll

(n,Lii.r1 F !tr'irxarns!hrl.scrisc*:a unLiroae a lIi Hofniau1slhrl il.?^r,j1:,1 :aiila asltp:;r aiiEst;r

il.rlrfxlii. s, ie i'ut! t. scam:i fcb.ei .a:e i titdia li! tJ;L La 7 ttai i9lll

Firjrrr.l B.ei |l,rlTtann fsL,rlrde FIinti (' scr:\t'tre a ctue; lqn!:irne (mai in[il

{le do )spret..ie plgiDi) lrral; ix ce tlr,isrrr ntac|riic i}i Hofinanrsihe; ;!

r,nisera i; Jrs!'r.a ir '-viDla afuza!;ci .le lo"hisrn iri d' o:Eolir nllionil

:jIl;i;'iail i,, t)r{iesrir}sd iui iac$l iiu ar!.facre'li u]lei e'ch'ziutj r'

,rJiorlaifj. l; .ri i, pt'"tuliia i.tl ittt\ rTeq Jieutt. t|t,Llie:;a ntiiriat' ';,yt'tta'ti zgei,i,r' o,,t",t.,,i,' telrtic!!; : c'a Iacob.Jtr iiflsi! d€ {tice

iorjnil ac pu|elr .{r de doniin.iiie. $i, in.o!r;nude: Citd i t. lpu e aPttl

ilirbcl t:at' t' '?t:ut

ptit' t';rinf at '!3!t|t

: kc?e! "

ii irtdbdi nv 'tie

l!.tn de v,! . ntr lui'.rttitt td n" vi .'tr/i kt t.sl:\it"'Cc!i iii aceanc

Drilolru trtt.tLt].t;dtt tolit;.snr'l i !rti:;-r.1 Pkti itr!'dblt l1r''ttttl tii'l

E )arsleii.! (tL4)nMdki. .iisus ie<|slux: uclicitiianr. i :icnftutu: pt'ttr''|

pe c!,c.;daii ':u druttt':lt . , .i.t'/ihit o piar'a dc i.n" <lan|"bs 7''1ut]r'

.r it prtut .t)t tltit de hit? a|& drclt skbti u (/\1€sul' $u 'i'lolul'(Henu;rLtt n, d sul:t'ur t(tatii ir trca Lt: .Art:i'tiir, 'j in s'ris$riie rrflil'rr

- T.

Fbr-F

IF'tfbP;Frt

Ft'k

t

E

352l5r

re. Hotnann$hal va incetcn $l se faci ienal penlru acc$ul de furie d;r: tuel.

zile de Pa$le din 1919. acoperind operele h'j F,!.r-Holmann de eiogii.

Acest schimb de sciisori Eiine arenliii r.,;'i ales prin iezvillrir;le asupra

lui Hugo vor *Iofuanlisth;,1. Calli nce!1 ar:or n0 3borderz, rticiodala

chesliu:teb propriei idendlaij bv.eie$li, dr|Jr doar strt) o fomrl fo4i," o'olitlt.

iar dial^g'rl slu cu Rich l Betr Hatmrm rlovgie!-tc cr' Fintru ei, e:re lor l'a

de o che$iure relulad- Per1nr un plus de exa;ltlate, ,r fiebui sr lotbim in

;egilr,r.i .u llofrdarnrslhal de{te un sleri de oiigini evreie$i l da'

.ontenpo:xni; s1i m se lncurcau calcule: culegelei! idlilitlau''Juden inl deulschen Kulturbemch". incheialrt io 1934, ii acorda un loc de

rnoa'e lui Hofmanrsthrl". I:ti in.i din 1912, \4ori1z Goldstein il sirua PeIloimann$hal ln "Parnasul gennaro evteiesc""

in esed sau despre tlrljnam*|nl #d sene Zait' Hemrann Rro(h a analj

zat cu subtilitale alrtisemitismul iatetiat" al evreului asimilal' in .are drs

tulEE un fe omen de k"drckbn cu tuud etaje, Chktr llupd o asint;i'tt? ttu'

i td d.-a iun.iul nai nlrar xenialii, finii leSat (tn pen&nbra tncon\'ti

etnului) de si.aata in\iald .de izolqr Slori)Its,, Mediul de asimilarc .are

d dabindit de faaie rnuhd rrene l&niliaitatca nei lnri nartle esle consiLl?'

n1t t gindre de la o distanld are l\t:e din el un nediu strdin Atin,ilalul 1(

sinc itftl un akt de un srai superior. El altt ales in sinul poparuiui ates ^ -Iacob al tui tseer Ho{main s-ar li p iur nuni "Ale!at" sau "Artislx!':

loclnai o rsemenea forma de Lrredestirare, care ftcc din el un prirl al

Doelilor, li convine lui Hoftrann$hal- Dar, ?e ru ca narcisismrl unui

asmener lip psihologic sa se inrcruifice. ptedeginarea evteiascil tebnie sa

rnminn, cum spune Broch, 'in Fnurnbra incan$ientului". ,Agrsivilaiea lui

Itofmannsthal fa{, {ie p.ietenui sau Beer-Hofrrann se eipljcn locmai prin

acee, ctr acesta din urmi dezviluia ceea ce trebuia s6 rlmrnl ascuns.

Holmannsthal aseazA problema I'e terenul luptelor dintre nalionalilAli qi se

refugi4zn ln ideologia universaljsld propagate oficial de citr. puterea

habsburgica si adoplatA de un mare nltrndr de evrei asimilati din Cisleilania:

un universalism care masca in realitaie alianla obiectivi di re evteii

asimilai qi austro germani.

Erolutia polilicA a lui Hugo von HoinaDnsihai, care aYea sal faca sA

vo.b€ascd ln 1927d de o "revolutie conseflatoare". line de paradoxxl retevat

de ce'shom Scholem in legiture cu Rudolf Botchardl: Acest otfl etba'

odindr d. dotet, contins cd a .listrus tnt cc erc erreiesc in el insu{i. d .lew'

nit purtdtorut de cutlnt cel nai eloc|et1t dl fadiliohalisthuLai Senmn ti al

co nser,' atorismul ui c uh ural "".

Tonrsi. dincolo de Jcesle dirergenle na'il'ese' lnmdire3 ilinerariilor

persotarl aie lui Hornamsthai {i Beer-Hofmann edr cli nePutirF de nega:-

i'""..1" ,r. lr vis lr realirate de la lurner omamenial' la socreratea

.x'ntemlnrrai;1. are lo. la acestr vecnr retn'en1anli ai "Tinerei Viene . Pr1n

,',.-'"ii"i i'ia'iirt. *tlurale: lnn'o larinnri indiv;dualist6'a sionismului ra

;;;;;i.i;;-, ia Hoirnannsrrar' prin reinbarcerea ia tradita learrurui

-" ' .** ai" . .olul dt XVII led Sr lJ ioeologid carolrca: la Leo-pold vo'

And::an. pnn retormul.rcl minr lur eFmet Au'ur i ier"rhizire conromr uner

^ra r d i r i ' r .'- -i.t",""-".f; nu s. inttiaul 1tr lwnalu] str din anul 1919' Herma:rn

u* "

' i . i ; ] " t ,

" t u-a's ,r ' r ; " ; ' i r . ierrc derd aprcare ddr ' ui t ' t r i r '

; . ; - , ; : ; ; . ; i ' - t , r , , , ,n "ninr"1Le

rre recr 'ur reatru baro' 1carui unic]

\o.dt ic ir ' . .u l ln 's: |nt .da aJ MriJe la rc D"mnc c\ 'b a t nut! ' rni lu i

i , -"^, " , ,

) i , i . " ;" i , "p, r , , .n ' a" iL"rc": ' rar\ecmeri 'ur 'Le: 'a '1inr '. .

" ' , . " i " n. " ' ' . "^*"1;

ron' ertJ lol Ior i t 'p l" identrtared e' reia* Beer

11-,r ," , ' , , ' : 11.r ' r : . r 'sthal dreru ' id lc ini ornune t i adi j 'cr rn $aorrra

";;';;;;;- il arisinalilatea rui Bcor Hofin^rrr oonsta larl indoiara irr a n

opa.rt ;; ;1,""r, ".iof.nt

irlentitarer culturala vieneza li' iD ateelt$i mi'sula'

idenlilaca eare'a.sca.

-A.o, nurea .hjdt suqU"e ' l srorr 'mrr l ' | r rhirr ' ' l - 1 l l r ' r Rrchlr ' l Be r-

s.-rrr" , f" . ," . . ; . ' "" tn hr 3rrume n losrcr Iml)enului mul ndi ionrr ' : n

.n: incnl rctrelentrnr dl ideolof ier oJt"r ' ' le 'otani 'n(- cunrele I eLn\urn rr

,rrr" ""i"*-p

lui Ulrict' nr Manl oihe EiseNchafran' .'Prei.nsa:.!i'it*-"

",*.*a al t)krdred dintH) dltd tk':d evrcii s'at tntart sd

,.lAn,ca etra;,a' sn-:i teia vechite rutrcniw gi sd poatte castunut

otient'!. Re(:anist:.n utt Ealiliah carc tocwi a fdcvt alerc la noi Si carc

" ' , " , " ; , . . ,* t ' ,aA" , ;nd lopt l i r t Pc ' l r ldnada

1\ ' i ' l nuatat i taa'" ' , i . . -" , ;

, , !e in; ' " ' 'pt l ru i ' ldLt ' t r tP pn c l ; t t t t t | . ' i

a lc

.amtr!. t, 'rtt i a n rciP c^tPr' t

, , , " t r ' ' " , , . ' "*""" t 1" ' ' ,o 1t t ? P\tc ' 'umru ^ 'L i 'e; e tnc t -

. . , l i r " ; , , ' , ' t i , u et" i pt et ' "a ' r p ' ' ' r '

t : Ptr t la t " t t t t l t ta ' e \u

,"r , , .n i . " ,u:a ' t tot t P'd ' . atc 04 atr" \ato enphzt ' * un o"t '

intenniwt:ii s; pe,tct l'',, keda1i'le eveilor artevdraia natwd li r|li 'etlca

ca

var deLeni it hijuteie' .ry spun? chiar ' 'ttisto'ratie

sptciait in .sinuL

";,',;;"t,, ,.,"',, nrins rcc nricntuarc in iwut tronutui Majesriii. s'tk

'*lr, ira p'"tu.t;. i^ieinc ui sinPla nai cotidiain caft se plinhi Pe

xnis*r"!:i i,"(ld unica in tLalc, penru cd dt'ur'aici poii int ni' a es'

354 355

t.t,t1L1u-\e ft|eina vtbild.iega!1!n tur!r..1!Ld, tt't,fldn Li.h lr\ rllyt,siotdtut intl-ia!:st it-t., ,i.Le tle td!e ieu !:ti':e::ul t' patrtuiani p;nd i!

t?'r,.n.ri]"'. '-lonte:rri ri raaului ltri n{l|'il ,rda.u.l:!rl:itc r:i :,ccil coi1.-

J-etrrsdorl esre irn'rrelral:d lia;or.r: rnr,e1[:ti3or s|a:ifi. r]inci :inle.irinocrmioe Dar .xplnar,)a li c4rc r o iru|tunnl, ro:ir..!(rrl!.ixlimeutoazi rcll:f1ia deiLoru rsrti! r.i.ii,tri tl'rl..ii.Lr ,1re r.,,sl siinj ri

-- .hjl1r ti in fonnr :ia t{kurda'- ie lulrire|r1rim.U$ dt itr;ortjr :!1 fuj ili.na.ri ;lr:r;loiir:rr,+ ,^ultr. Siinilzi.. iti

r]'niiesl'lse iie jr b1|I] in.rpul reti.rnl} lali.r i:rrie rrii43 i;ni.lt Jes.fisi ;!!|et 'loC C!./CN. El scria la 2 n'd.lii i91)0. ,,rirt .' lirf$ulirri iinl,rieii r:i

t)r!;re i:, coerenlx rJolesdtl tc cer(.r .,omtnra rlJ $n .oi,er a.- JrltR treiirise..iar neirtirar* pe utl tiri ir t q:it)iui 1i ldt;Ni..t.t. !t!.:i'.!L /,nt:.inrnlti ir!(*:itt ;.: rtu te l)oat. !.i rt! rt; fi ti4t trt1yl1.,ttitit/t:..ii htj!:r.rci.|*ul, t! $lti t! .tirl. o {pi::rdo/t :,ttack, .|ui .ti? n, r.t!it.tt.r;rrt.:'" Lflnrdz, atoi .neva.iiir,ii .u prililt la lre.rrer li.cvenli iie i,reaLible l:! rir ldin.aie r.otiv. strne S.lLni'.zJ.r. eilc leioir dt, ?cxtl san lfeile.c|,rri d. ans:jmb|i .:n s, le pr(i 01,.rit,l- ii In riil. , ri,ie I r.,ri\id.itn !ialoliul lrrr oralrri. $i 4.rnrrli.-

Dirt notive rorrie iileiile de !sle ,i. itii Il,,ln.!'rslh:l lrici 5:Li1drlor fira;]ft...in "siclrisnul suhie.il;! al lui ll.r :iolrlr;:1ti. j-idi liiloiitlt cl, r.*i: ir,r!.!la a rti$dirc Frer irJlionrln !i i'ri aJriip;al, de etnilLl rei;gi.s, rcntruai s!'duce J,e libenn trNel.lof din .i. 'ia s' lnc.e{i.1 rr.r irl s.it'ii;I3doi,in{iile ir.i,t16 feqlru lord*rrrr. Nr. rLli.rn sl r itra ln roiirl]ri sau . i ofcii

!e*;pe..l;va .ea tne: ooniFi!1l N{p ..iCilie; c"reilu r;enez;, I'ria ti 3J i']r.r/.]t.. oA ni.i una din reacl;ile la adr,rsri u,;\etuilisxrdui ii tr cr;z.r asiriiil$ii(sociaii:rmu1, siorisnrui, ssiiniialionilrnui r;r;ngridil, ilCividollilmu;. eL..l iu€ra pe de a{tregul saislacatodre'l ta fala unei asemcnea congiEnrizii!! rd.ide

5i oarecun disfer?l€ ) protlcnleior .r!.nlen1poranc, ln lala iidd.izrei tuinilcdtl) s?iriiirl clili., conversiunea iu: Rccr'i{olhann nu puten de{ft s,', lrart

2. Miscarea 'junilar e!rei": Manin Bubet Si ilicl"lr.l Beer-lloiruml

Tendinla de care Richard Be€r Hof$ann se simlc.a cel mai npropial erarcwezgntatA de junsjiidisctg Bewqunt (MiE atea junilar evrei", iorrnlll. lncare recunaa$em cuvintul cheie il epocii: jr.n8, ca in JxSendrrtl s:u 1n "Ti-nard Viena ): unul din cer mli rluttd metrrbri ar aceilerb r lo$ Manin BIbe'(prefalatorul volumului din 1963 de ope,"e ale lui Beer Hofmann). Nascui la

.Jj.nr.iD l8lt. ele. ra Le berg. BDbet rnlr'rse la rJdversitatea din Viena ln

." . i , : " i , , " ' ' ' l r ' i , L-ut . r r ' vdr;e ' r ' r 'u5 'or ' 'u | ' ion

rc- i - r '

d '

- , , ,1 : - ; ; * . , ; , , , , , . , ,n ' , ind i /1 or do., ! - r . ' r r t r ' ' r

^ t - . , t t t -a i t . ' r . ' 1| r r ' r ' ' r ' l 'p : ' r ' i r r la iuJi i i "

r i r i I

: - . : . ; . . ' , . i . ' : , ' , , . 1 i , . , : , \ ' ' 'un 'n j a1' c ' ' r r*urr ' u;

' , ,1r ,^; ' ' r r ' : . : ' i ' l c . t ' fn ' rs

i l ' i rz l ' r _ ' Fic l t ' . i '

. ; . ; ' ; ' ' '

r ' . ' , r , ' * i ' 'n- ' u ' ' " r ' t " rnrr 'J?r ' :

,,.,,'r,,,4. , ",'"."

lras ui co rrne ir'sint si if iliretarixl 'co:rvcrsidn'i tcr

, ; i rn j .n, : ., . , , . r , l , \ ldrur Rr ' " r : ' l l i

r ' l ' re/ r ' l r " r r ' '

. , " . l ' " , " , . i l ' , r - ' r ' ' : " r ' - ' l ' r " s ni t ' rd ' '

r " .

' ' ' ' ' ; , , , r , r , ,nrel te ' i r '

" rnr ' r r i Iu ' ' ur rn Det l "

' - ' . . " , , l ; ' l \ 'arr l l ) ' \ ' l I IJ i t ;c ' t '

,ir, tirir:. nvi,er *,re, 'ldit.:/ir.a Lnui D,\\FrePt'zi'td accEtttt tltctut !)'Pol

, ' . , r . : ' , ' t , (Lpac,," ; t t r t J: \ ' t lLt r 'c

' t t

' . t t t i ! t t t ' i " t i 'k : ! i '4t ' -4 ' : \ '

: . t "

i , , , ""

" " ' r ' '

t " I ' : ' t l r a 1 t " t "

,,i;t", ,i.,,,rit,"'otr'," i,,r+ fmitr'li' i\rtd;:iI 'u

a s't it ta translrtt'1et'

, , . . - . o! lP\ : \n A'"1

, , , r , , 1 " r rn r " i ' F ' : " r t ' i ! ' i t l nrc ' \ " l Pin ' m

',;;"; l;;,;' ur,ii) f,nr scrii'oruhi neo

'br,i' rvricha 'rorct

ii,j1ii,!.ze*;ki, t, ': e .tn nie'zith".rirl|l iriee'r eie$:nrrr a'imsrta rer elt

.rrioiaiismului err':ies;'" 0lnteagi mi:icr're arisli:L liletarr !i rllosoli;]i:

,.L,ii"t ',

*" ,*-u rn''ecruali ey'ei av'a s'! iilstreze ceea ce rf"tb tsirilil

",*r"" _f,",rlt"*, *,"ias!t' Fsntr'] I (| promove s'ria €! in angrsl i9Cl

,;; ;"."i, ;;.'"t, """

si conduc' re&'lia tlis'ci sionisle na foD'ja1e t"

;..;l ;;",; '.r,."i'e

a 'iunii{r' evrei" nui era sPrijinitr ir I'rn'a ec'

:l.:''' t;;;;;;;; west 6 ae tiit:'scti"' tietras cnreineiare de pidcnli

,,' ,;;,,;i Epbl;.rrn Moses l-ilieo' de posnri Be'Lhoid Fej$el' tr{arlin

i;.;'l"j,'i; ;i!; t;,;i"c1uari), edilo' er rn'rrrclr?r Ar'?arac' Pute anmra

" ' . ^- . ; . -ctr 'ur, henl ialu ' rde' l ' - rer >i ecrer ic i i J 'sP"J' i / L lui f t -

, r , ' l , "" : ' , """ . , i ; r ru ' ! r ' rea unri cu)rtr : { r ie+i nrudeme I nul dirrr t '

n.;.i'p,'l'i'"ur.^'".'. "'.::.:- :lT:T" 1;;"'jJlfi l-.lTil;;ffi:.serrtor Die Natiinale Wiederqebult aes ll

)i"i,i*i )*' i*"e a" urieniaee Q8e3) si Die^iiabch' Modene (18e6)

ii p"t im*r' .r 'p*ao'

sc'iitorul'ri Ahad Hxa$"'

tt

t

i,it!

trI

rIl

356 157

A.easli varidnll a snrrisrnxtui. c?re consi,le,.a ali rarea cullLrnl:i 2

iudai$lului ca pe s priorilat€ (turpotrjva r.eiei lRed/p.,/i( practi(are de

Theodor Hcrzl), nu licen tll: misrer din daioria sa fala! de nietztchemjsm.Unele declrafii ale "sioriigiior.qlturaii' aDrinrcsc de ideologia singeiui Ei .

rasei. h pre,rentarea sa la Jiid'scher Altuma(j!.lleiwel sffie Axtkl rcmel.errcie€ti {i punLtul * verlet. ?rraicsc sint rcye.thtate nici rl toari rarie-tatea lor' (:inrl dd?rc infi,lacixdte hl p('p.r ti tradili(, cun este, tel nrni ad(-sea, ptutlur:lia e\)reik* din L.r: citd decld.dl pktd\se tk .rdtum .u!op.|wtpentlu a-tl asacia iulaismal nalional n.de,n, c n este pr.itlut:lia siDnistilo,dit Ewopa tct:identatd. Se ru1i td1.r|4 $ opete;? s(riitotiiot ql ale nnittihrdin Europa accidentuA cdre. ntc.nrtient sdit inrd u urms inD ls i)reLnuielan rulional declirat, dau .Nrei lar a notil erretuvd sDecificn..:.1 t.twre dcompohentei rasiale car4 .,t:1le{uiefi( ih ei"".

Unul din marile surcese lilefare ale luj iunsj dst:he B.wegung I a <'atl

stituil publicaren in 1900 a unEi rexi inlitulat Jul? (ia drept vorbina ecltvoc)jl lui Biiries von Miinchhauselt, ilusnal de E.M. Lilien"". Karl W''li$kehl.discitlol al lui,(refan George, ii SEfan Zweig ! au nunaral printe colaboralorij cei mai celebri de la ; iidircher A loa nach. " S. hlaflied ftr MirJ nri al llriRichard tseer HoJrrianl) a iost de nenumArale oi reprod:rt h relisleh a.rsleimi$iri'"- In acest conlext d 'Rena$eni culiurale e\,reietti" !o tusctia tifinalul po,,e$nii Del ?lJd C.,.jr

3 - De Ia l,lietzsche la nistitiln l ettreicsc

Teza {ie d.,crorat a lui Mar.nr tsuber. suslinut,r in 1 90"1 la Vieira. si hri h aBeitrage zv G.schrhte des l,i'riridkarnnlpnbiem ''; consacrati lui Ni.oi&'de ares Si lui Jacob Bijhne. intlnenjrte Je Sch.rpenhauer !i inai al.t CeNietzsche. dezviluia preo.up\i .orliure irlregii gen€raiii tJe ca.c :!JDprez€nlal'o 'rn pdmele patrri .aiji1oi. aie acesrei lur;jri- Cele dori direcliitundsmenlale ale acestei Blndlri Ie constitda nec$arr dririiir-- .t acelui

t 14,tpiun ihJtvnLattunl 5, .fl.rrdcJ L.lui indrt;,iru!'sn cFaror. ;n lo0r"r.Brbcr li consrm m articol i lin:t7sclie", anf|qhd .i acesh dir lmtnnnaginase on lir di o erois .ar.'tj era tropriul creala.. depai.Cu-r€ inacela-_ri timp pe sine- ln locui unri altn sn ::rcril. corrinua el, Niet"s.l,eprociamase egoismul propi;ei dezloltt i. It conceFl;a Jui Buber, SuFaotrulii opune acelui D,mrnezer ,le h'irxjepuhriie lumii un ieu in derr'enire, I'1 acArui crealie conlrituie Supraomul, $i eare;F.p ?ii!r, rcu$ira unor evolulii pecarc Nietzsche le presimtca.

Dop. .e a des..'perit nriiricr Bennann a evleiascr, acest "?eu llt.l'!:ni.e" ,rs (:onlundr'l in .onceplia lui Buber cu z€ri le3lizat' al comuni nirr ' : r ' ' .e ) , . m! r | ,? i r , ur . r . . I u ' , r , ; 'c . la 'n

s i r la( ie c,i;nicg. ,,4:,{ii ;luber expli.a. l}i, l90A nn JIs! nnrt:at de inlluenir mirt;ciit:er,,\tue, .;e la Maljtrul ,tktuFi ia An(eius \itesiur, pentru &re Jundit'i.txli fiit4ti, dirtkul dt),nim:i inpxrs.tl!, cunoatte o prind.rt{t(t., ih:ftll.tu! unnn, at.'ai dr tr.iluen1a deze.ltirilot lirzii al€ cdbdlei, arcii:.rordtluicsc t:n omui. poat( .hbindi pukrec de a inbina xeul a!?za,&atqra lumii d ptapri! sa a:r.kluna, ihantinti:rastlel a ludt nu{tele innitu Bindui desprc r:aliztru lu! Dumnezea prin om, !'nul tmi apnrea iajiinlx prr' eine4a \.nreid dlrsotutu!, in nbil in ltdefirul sdu, podte dobindi. dractelai de rcdlitate "".

Aceasn !;ziune r nnui nldividualisir teogonjc ne rjula sA sesizrm maiirole :niicarea l.in care, ll stutih:l povestirii ,c/ Tdd 6eor8r a lui RichadItee, Holftann, pemonajul lreee de la narcisismul mo4.ii la narcisisrnul vielii.de la indiyiduaia lngustl la nidividualitarea creato.'re, de ia visul egoceniricta o rcligiozital€ nisricr-. La drept vortlird, nu e$re vo$a de o conversiune iareligia .rreias.A- Cershom Scholem a scos tn evide4a tocma; aceasta.distinclie cJre lace io4? li slabiriurrea glndirii lui Maflin Buber: opoziliariligiereligio?ita1e, ird"isn oiicial/indairm subteran, care d cxtlic, de ce,dupn folmula l i Gershom Scholenr, linnrul B ber avea o adinc5 ave$iunepenrru Lege !i peDlru hal*}aii ln loate formele sale. Nu nurnai, spuneScholem, ci nu i ,rcofth nici un loc legitim in iudaism l a teniic. 4i. carommdc, o considera ca pe o putere osrii4 vielii".

Sa notin .n o asenenea psrspectivi asupra iudaismulti prir mijlocttealizi nii hi{ic€ se s!tueazA exacl la op sul celei a lui Sigmund Freud cdeprelindca ci iudaismul es.e religia anti-mislica prin excelenF- religia ca'Eproclama l modul cel nai explicit Legea Tatilui, adauga Freud- (X.contempomnii fui Buber erau .u deosebir. s€nsib i la nora femininl carc se(iegaJa din concel4ia sa asupra teligiozitrli;. Gurrav Landauer vedea in el pe.e1 care intie qi apdrd o sindne specfc feninind, Jara de ccrc nu va av&lnc hici ftnilstcrc, nici intiherire a cultwii noastrc ajunsd la Jin tl ti mergttrdspre detlin'". Deja Lou An&eas Saloln6, o altA ma.re ":nisdca iara religie"din e,poca $ilor 1900, sugera lntr un eseu sincretic, ittitulai ln&aznel "Jc$Nder Jude"^ ce nsus Ckistos datota iudaismului tcligia sa pamtu$ean4mesajrl s6u de iutlire constlnd, spunea €a, in a I cortopi pc Dumnez€u Silrea$a in uniiatea iubiril- Apropiere care arati lntr-rdevar ca iudaisrnul

:i58 359

h.ruli,.ri i-frlnl '.rno trleqri"-t.ri md niul! s::r mrl rut ltlcr:. nr sett,', Li.''feniiizsa cuttuii' . .trrac,i'iiri.,! pe)ltu .l1$ru!e,r lecohrui. Illlr.ir f ri,ir ;ilVier€i. Adrli Jeiii!ck, sut'lili, in ca.tel sa Srd,,dx und SLi,rlh ,cr tai,.!,1rtt::n6hn. irhtrqklphi;..r. S{1r.. din 18b9. trisarlrrile eL: delrvn r. feJlinine";:ie irrdsismuiui: vi!a.i:!!ea. r:rpi'ii1ate, ginCiJii, adripiatrilirsrr.r.rnflerni.r, d.j ti stirirlll vindi.llir, capabil de ur;t violenti. d. vaniure .j; ,le erperliciliilrie. dri lipsil d. nt;!ina[rat{, tr .:errerareri $iir4ili.I'r- par.nela .tiir.11e leniid&re ii iudrit;tle elrl ieirsel,ii .ie ife:!en1r. ii nn tloi. ra lln1;setriir

Ca $i Uuber. l)er:nrfuilr tcveq;ii iui Bec: lloiniar,n .jes.opeli fe :arlovreilof lonjuil .i. ir eul siru s!!i:.ril. Acest ueu esF srnsnin cu 'lirii ."sing.r'. I,r.r7t. Subi..jliyitaJ.:3 djJl];!ir.i, d€tiaginC tin1rrcle iod ,id(ni;ei.derine crernrr.a hi Durxr:.''ii. h a.esr sear jir1. h{etege ri refleL.ija iLritr-i.ha.il Beer'Hotnr;,D strrli'd c. sui rillul pie:rei \ttt. :d/iko!'t I roun ! iipu:ur fi -.{r.ismi'. I;rcob .el r|i.? jntrl tn dialog .r Durt,ire:jru (n?na,urpi!k .are se ginnin ll.er.HoJllrann 1!c,r! s, .asue ire scenrr !..*r t{iDunmczen .obonla dln boheJe l A*!lljcirr,.) esle rnr N1r$1, c.ea1.,f at tril

in .oro.i1ia lui llube.r. siorlismtrl .ruiirr,rl- fo1nrula ; se fctri'c:!i! rr t,ri8ee. l{iinnnrr -- se reduc. l, i:rrdr,rl Slonisri .arc |ni ,aL li:;?ictr./..:cstui .)u1.int F ;. ht lt.tit. An ci: ih! Frc ut t)tu & .eo Dtti ilti n slntu:lC'.,xiit urd r,oi tIrrc, ititt li, prtlutizinu r.et si \ut ilnli a t..ttrat!:din i..t'1 uhittl, ln.rh?drlbnr lt lnry?lui, .11'! .t Jrst atiic ten,. i ilax\it;l! .ci.rsn ld titpr.tiutri'itatu, iltd :deald .ar. ' ehui( ffupar ,a\.mt;tltrteu. i t!.tl:a nirttnttltt:1,jt ErDt.iei !:s.n!r: ,ti-!i latp llttiau! \d e\pldtr.irttl nrun izior? dsuplu ri.r,i/ rx-

Irenrru a xjuogc lx r.easd.faliv;1!.:.indi'/iCul ll?buic n:ii intii 3i r,lltnmdt in srl}e ixsu.si. s, rjlDga rr '..}roprir.

ilr aceas{ir DcrspsiL!vd, d,.renrn nr n:r; cr[1.1:4, din niome.r l]c 'n.lil;dul

il giselsle !e ze l carc i vo.i)sst.. Ili ]nlologia \.\ tkst.nirhc K.,i!t.ti.rc!t..lpinrta tu 19t9. si pe cire Blbef in.epuse xe o r.rie inc.'i .ljn lt0:t. nisri.iigenrdDi qi iu\idis:nul se alili lr l.'. dc cn.ire. Dar jir rlivertii misrtc;euronen', laoislnul ch'nez. rti:ili.n efhreana. Lr;zrl]rinii sarl inrir,rn.:. suflsmridin Arabia qi Persia"'. lrrn|itr dc a tun!l{|t secotelo.. Ctn secoi t at VI Firpli:i iir secolul al XIX le!. ,a,ceasu sensii}iilale mieici, jje liirs,:$e ioane bin€de o {eoiogie riguoas:l; e:, F(rale chjar sl le .on.riil arcihr. Astfei irirzMa{hner, rurrele soeltic, ioleazi dupr o irriini.c l]x Mani! Brbe:i''Perlnnalitlte dc o wlaarc {r.". fln'atd. tveu:},tah( ptietcn c LaNttlct.

jtttLi:r uvtu. "'". Mis'licisF[! e!r.ies. .r] ldi But]er 5i 61 lui Bee! Hof$rarir

,.trezint?l uni. dir vid,xiirele d.sceDd!n1sr r'l*zsc'l'iene de ta rnoe.ir5l,!l:...ol'liui Ir!!!1. eroul lir'tlir Tod Ceorgr :ri fulca fi liezat trurf.Erscn:r.lr ronxnrl j/l'J,n itp, [.iN.r\.]ul,e,t t,i1e areini ilx .i j!'!usil , clLri

JnDios Lhtlatrlci{'Koniessi.,)cn" 3le lli Buber nr descriefiie cild il:|],odi.r,,lrtri r,+rio.;.i. ,rie $aril)r nti{l.e-

'rur.rtl,.rns. :r, i,,iunui J:ir '). irte,r'ilicarr:r

-vrria\rn.rnsii1ui. l|i raijrLms la (.izn od.riti ;r i{ienl;Ll;ii. iijn car. tlec.nl

're.s,,:t! .ti ft,manuk!: iu; ||1ls;l iti {l5d-slc rrorJr;r!.ale .1. ietire- llid.h.

.ri,!i i r;:rui iJertilate te ,,oiislixrie inl. uc jt,tJruLr praie.1. tr il pri!il

i)frr,rliii .li limpahc r.rirnnl !1ii1!r.ai l)rr lirii dcar ;j pcale d:, :tr !r,,.asidr:,ir o r\r.rirner ft,.nt;] d. ie:rrau.ar. a ii.nrilalii (ie|! ii zo/ie.

!i r; f.isl-.henrare, slns,eiil , pr c:t.t Parrl lrezriie a c percelc ln.ilnrrti, rn ats. n lralucnr,:ie? Ul,-i'j1ele ira:e .tio i'.,vesGij lui Beer Holmlr*

':r r lrl.oiuce c indoi,lli lsriryri natuii re elrtici si.'nisle a perssnajul}i:

'':.. tj, ,rs. ..ft ..a!.: $i.:r C.pdrta,tl.tut, ,d) dtr.!n. de toseal.]. Fdtrl t..i!ti..t tetlir ti 'ixu'

pt: .tott. Ct! it cut]t,' .4irta luk:lnttii sr c;r:zuse ,:.

rr.iia' 'x!1:i! t'exn\ d-i lstilti I r ! <dkir.1: .,1:i .:un sinLi t .:um hak: ate)

rliiJi r,.,crl,i.. Dar.eec tt tt,!;!ea '.u

n dt:.it ,iiiatu pruDrithti sitt. *'.

Vis.ii,'r hlrsi din.atii(nri !i arl!:a. r.rft i t)rinJ bcldra r povestiri! li':!!rir,q.h r! grer le terjita:!". le:i Jurceilat., reilitrl.,:are pnre a tpa4trail,rNinru'rl!i Jden!rate; .rreiisra. ,.ier.otrrilr: int 1n soi Jc iiuminati.,,i;1.r4, 1ji. er oar| d. ri.ri ri.ar. a. iluro li,r1i!n! l lt;chard Bier l{l;f.jr',;1r r! ;:tl:rga i,r Jrarariri,r.;:ia !:r.i nn rlrnrrrr d. iahu:l r riJitpr etcarcs' i i i ro l l , : r r i1r ] !1r . i . , ( :n, i ? l ]?r ; ! i l !?: I |1 l ax7r la l ' t l ;1e Cis l in. t ' - "o.cr i::iritiiri :ienril:li,.,c!i rirn3iriiii !alc r..e;!Jri ranin$ irr .i.jp irep,r.ii1

t

FFl

r

Ft3

360.r6t

CONCLUZIE

I ndet trm.ina rea ( p o s t )modernd a

1 Ce joc trcbui. jucat? Witttenstein

Panicularitaiea modemiior vienezi a constat ln aceea ca au tiit, lnaintede a 1;cc djn ea rema operelor 1or teoietice, ljterrre Si artistice, cdzaindividualismulli sub forma unei pierderi, urma6 de o reconstruclie, adeseaprrcara. ,i identit4ii subiectul i Pentru cea nlai mare parte dintre ei,"condilia modemt' rczulta din diluarea $i dispadfia tradiliilor, qi eraasimilata unui rriumt al fo4elor de dezorganizate 9i de dezagtegare, ln faFc*ora fie.are indilid se gasea intr-o situalie de incetitudine !i dedezorientare greu de st{piiit.

Retospeciiv, Ludwig Witlgenstein se numard Printe cei care au exprimalcei mai bile acest "spiril vienez" nrin observatii pre€um umritoarea: '?re'crm kchii fzicieni d.espre care sc xpune cd ar fr descoperit totul dintt.datd, cd {tiau prca pu}ind nmterulti(d pentr d putea stdptni fizica, tinerii dintilcle noastre se gnsesc dinh-o datd intr-o situalie in c.tre tnlelegereanomala nu nwi exte ruficicntd pentru a face fa$ eziSenlelor sinsutare aleielii. Totul este atlt dz incurcat inctt, pentru a Jace fdid, at fi necesaft .)puterc .te tnleleqerc excepliondld. Caci nu.nti este suficiefi cn ttii sd joci

incul tlupd toate re+ulilei se pune netncetat litebdrea: trebuie cu adefiratsd joci acett joc ti care este jocul cel bun? "'.

Comendnd pa-sajele din Witlgenstein care se refere la conditia modemt,Jacques Bouvercsse sublinlaz| cA "an (joc de linbaj , nu poate in nici un cazla rcz ke tn totalitate din canceft.trea Mei cftalii sau a unei tran{ottdri:trebuie sd aibe o bazd "natwau>, sd rcprezinte ce|a spontan"'- Acesi p\nctde vedere anti-convenlionalis! car€ provoca ostilitatea lui Wiigenstein, depilda faF de proiecrele de creare a tmei limbi universale, a llnui esperanto,contesta faptul ci omul poate in mod liber Si doar prin mijloacele

identitdlii

363

r.li{i!a;rt.}ii saic s?r frei::, l) r:.{i il( ri]tr.;jj jr nx s| irsrJi:j jf (rtr|ii

ff;::::,';,::j:.l;l"t,i,.;;;,:[ ]":;,::::i:ll;.,,,,:::l i,l,:;t"ll;:t;:.rfu,!1 rrgrili rni nor U ir:.r,,_ i,, n.il d.t,nrar

" *::,:"lf

sill :.-;:,,i,tr lli:i . ii ri.rr{,,rr,rd.rr, .;,,;,,&tiL. 11:;.! ,..;)f . . r i r i?s. r r r r t r i ; i : - ' i t { i , t : : teIdj i l r i jn l : i j ,ar ix, , r ; \ j l tzr{ : ; . , , t i , . , , , . , ,1,

:ji:ril. :r f,,..,,,.1,". 1",:r:r.,dr.:ir, i,rr.::n,:,;.!,ri i(,/,r,j ro. 1,r;..i.Tffili: ;l;;:"]:::lt,i. :;,;i;il;:i,,ii,Xl,,il ;;;"lll;;.,::;;:].:;:;;::,:'i:;,; :;::,,i: ::;,::t,, :,::;::,': -

n.'p., \a::,i, i,,..,.,1'. u,,,,;.nt i, t:'t8t,!".,i ,/,:.,,,;,,,,, ,,,,,,;,:,.' , t ;,,;;;t,:,r' ,,;'iilii;1i,i,;" ,',!,i,,,iji';,

:l;jii:"1ru:"ffi,,"l;t;;;i:':i;;;,;'*;;,;;.";,,, ;;:,n:!i'.:.::,: tqt.:.* ..i.r,,::t1 jit,t \i,1!.;!.: .Et.k,:tt t:iviii.!,t;.; ;,:.j"ri,1.; ,1n1

, ! .urobrtu . , , j t : a- : i : f : t . , . , r : t )a! i t . , t . ! ! L t ,nv 4: . \ . t .onLi . .

r. pal'ij drt coi,,r,rJ3ii.ir:t|i,ft. i.jirr;i, i|rr.u.l, i! i;::Dz ;:a1],i r$irt.,.i1.' : i , : i : - ' - ; : i ' - ' , i : ' . , , , ; : : , , ; ; , . , . ; , : . : , :d.,r . . r r r f . . - . t r : r , , , .1r/i;!.. ti ti,t.t:,r

',,,..'," ,",.,,.,,,,"i'i,i::,,,'::,:,::',::,::,.'r:,;,'';:,,'i,::,':,

).k:.t. !; '?to:

:,: t !ni! t.t .t. / tti:t.:ii ttL fiic. I a ,1i met'' .j. lMi tri:;t.

. . . t . ' ' ' ' "

, t r t t , t , . . , . t r ' ,

, ' . i . , . , * . , ' , , : ' ; , l , .1 '1 : ' ' ; .. , r - , , , , , i , r , r , , . , r .1r , . . . , "

, '

" : , ] , ; : . " : : : . t , " , ; , ' ' I ; ; " ' ' . , ̂ l : ;1:" . : . , ' ; ; l

..,..,1.::|]:l:1l,r,.uh!r:rr :., r,,i !,,/ir+.,ir.;.l, .r.,r, rr,:iri, as.i.pid .r;sktr;:rii

. 1 , ,,,,:1, ; ";, ,:; ;, . , :l ,,, 1".: l :: ;

i:ri :jlifii':i; lir:;jji,':"fi:;rill :;*,Lml,l *j. iI-.o].:

E:.errlta 9 9,)t'.1., i .irdr i]rx.1i!rrar, till:rnr:i $ r.Drcri.i !e rlilm.i in

iT:ih?H':::J ;:*;;;T;iiI^:i,,T, iJ ";;t' ;,1';.;*l """,""""*

5.,ri;rori tj trnlit.n rei.r .si aucl'.rnne?,ri |enre tre[i3laie. iteori chi;lr

iJ;.i;,i.1 ionr'!iar. ir. juru' aniior 1900. tir llclm;|nr5rliai rie .{elrtllu.ila i$i lntcl..nraiii carei ,silnil i, Wiltljcnsliiirt se rieroga asr;pr:I

iicrLj:r!1rj ..r:.{:ili. i,,f irflueEl) jui 1)1. Weidnger ii a l i Krtl Kraui 5eja.e :rim1i1. irr rcm,n.il: s:Jr niai de;lrr'rl ,ici,reci.itve l:r adresa p.oP.j.,i

i,rCnrr.li'. i\i n,rduriseL peDie{i ler: &tfesl anti!',:riitier Lt: Cilr,i n/l

llN.-ti 'l.tr1,:. 't; '..1. t:.1 rr:: irkiitltt !u.: dejLi.Et.:!tt \dri tt!4t r't.titi

Lle,:!t!1t itu)t, ii 'a:l n.ti r)n\,ltarit /i.) rcruaodt^:li. (At1!h(a1iii!;:11) C..r

' ! lr.hr* ji.i rtitlti i,)!n.k.'t rari tuNttc li\)tri:. (:xi G t"-t lr.bui!

Iti.|t.ii., ir L;i:l. ra.*t, linP*1c'" Ll!.iii turi aCliugant -r! (a lv;tige$ritt

ii r .i:niN,xr!i ln:rnele per|rade ale rr.t;i. aliefffez i$l]ros.:Jlrali, :ritr

giinJii.r. :nrr ur as..li:iln de insiri:xiis {einng'r'ianli isru -tclsloilti').-ljriel'r'.', r'r! ce nrilura .{irx id?n1i1.4ii evrci.iiLi so iubieai, in ca rl sau de .'

r.iri i i,lerilulii :j.xutl..iar|.ri!ri. i:coslo! do; f?jarri perrtu g;[di'ea lui Wjrgeaslein cale uneorr

:!i;sj.j..ro ca neslii.ririi; dc .itre irnilrrr:; sii. clriar coHresratn 1n tlio.'.

T.tr-ir. ,r,iheu d sa in ;r!!ii lrlulr1 ir l.g,ilrrl .rr al$ petsonrJc :rugereazi .i.

Inrj r,r,t,. .,]n€.inir:e rc.sr'i rhrlde cn-:e r identilliii a. ivea o liollder|'r{li,nr; .,lrrid.:rbila de.:r cir!'lrtdu.!.rt. rd is. rd xorxai 'io c. I,f;ve.rif

l,er:'.urir!:1a1.a inlelecnrali, c; !h;rr jrdrtnr iontul Jlirili,ii i]li $iilgensltlrl(lin

'r riin l'*krrparile Bre sln i! iihir elidenl iidl5.J.irbil. c. 2.easi;i :rizt

,r iirntlniji: iri?resn! trenlj! Wcirirlr:i _r! penr t,'ill,l 1;r.i"', iendiria

ri;i:,tica. d:|r .si r,:fle.iii1' "suf,"

g.nnrlxi, ertili ,;i !tiiii.i.er tjLrr rrnre far. r "nnd.:i!Jor rlr; r.iodernif; vidlfz;' , le}rrezPrrr:i1i

,ri r'rorlc;rlilitii. iu r\ ar.i gi.,ieascar iiliz:r ci,Jtnrii in jcnlien; dirc.l tolili;lil: {r rtrrli'zr! . c.i m.i :iC.,ser ii lemreni e$er-ir i. .1ici. p!ih.'hg;ci. lrgnr;.

lrin |rmif iil ierner indiliiraljqti PA"cl-iiir;. Fi,crlr -rilepl ;l3ir. nohli:ia

|]Lrntr! o hL,re lline o'dca.l;:. !!n{lr fi..ar':, * ail. tr locul .ffe i 5e,r,l're.dl,r!.,,ri1ein cansi'ieli ilt,ielrdtai.r i:. irind lc!ili d: ;tirrht;i. (](lrrri

i,l);rrq, .j .;, ,.i a pi.';r: lorta de jnr.ar.!.e, d.t;.rrienlinih i pe irlitiiiz::inFlril .jlr. ,, salrgri.l.:lz:t ulr..i:iijirr! lii .),rleativilale ltrroohl: sinl .rl

ri.,,r. rg;.1!!.Jr. li r{!i.rcE.i bi:i'aiii r'n*i'1,,1. xd;ci e.i rl]ar rlst..rti. .':t.,i::r, nr i]!i r3'o:e le .,rt 'i:rgeri. ti.:i ,ir r4]li;i.e tei irio lr ,{ l.a; .x stip',fli

la i ,rr.eini o hurla irane ij;n irua:id ri atsluCilarr, ::ei in sure Ce o gi!'ine

nsun]l omrlui ^rntl.

dezil|:ioral, ii nrgnlili, ta.I2 s,i slm1i din aiesi nor;l

ri.i $lictcraii. lric; descsrni,iji". FreLrrl ar fi p r.rr.otsliLci un e;elIlriu FnrrdrrcaNta "fo45"qi iqel.pciuFe.

t

tI

L,

i

?,65

2 - Haos gi t,i.i: HenM n b.ach

, Trilogra romantsscA a tu, Heanr'ln Broltl

,",*,,6 rp ri *;yi*f ": tjlitl,*ki,ilr

delzori 'r sau perjcuio\ i ,r^.rfrrutu. n" L,,,", . , "",* i"".

" *r,g;;"." i*

ri,'::,,J:iii!i' ; .::,#:,tl ;;:1""1;; :f ;:"tl:ii;_:$ffH;1$*f,ffi

,|k::i,::.::;!,,::':,*':;I;,i11".fi jiAsemene? lui Wirigenstein, Brcch analiz{p11{ffi ;rr::,:',.l; iii:;"r."fl #f ."ffil#pnn an-.hjd srsrcmetor Jc rclor i ,ndir idudl isF (a,e !oexrrrr . r f lonr.dU "r i .{e4g [mp. adesea chjar ext tllzrn,r,r_se murr

r,::lll "lt;:::ir i;i il :: n#l',;:H,rl i 1::1;or-spersrune nromizerra rr Ld;\efr?-azl .ul tura t in) t r ; " * , t r . . . , ; , ; ' . ; : :t lnde ptbrr. , . [&] rr i t I un ler Je coerenF suh 5in*.n.," ,r ," , ;* , , i f . , . , ""

3ffi {1::1i,f :"},"Hi;: !:,:,.":;.li *:; I ::i:t",::," rffi ,:f il!;-:::!;"':':;,::';t:;f ;;:i;i;,|;i jlii::.,':::::,**

fony,L,: ? kaknra ah.anbtu,u, paui,"";.i ;;;;.,x;i: :;:x.i:: r.:,,i::,;:i",:;;:),:,;";,1T,t",",1,',#i.ljj;pagt.mt, kn.t. paehla .\e det.\,npu|e pL.nt,u,r

: t: ;:: ti: ;i;: l,i ;,;;;"",:;" :;'::.i"i:; : ?',il'J'J#l;:lffiJ

:*ii,:il !:*J:::.n:il"x.. J,f,I *T';hl*,i,r iiliH 111#'llI;5;;"1; ;;"'.^,'i;: J:,:T":ff ,,' "'"' * *,, " * -"'.r " """"-jn, rr il.S;*j",:l'j ffi il ji.fjii\ T":'un ;;; l:r;urll *l*l* :i*iilh,;dt,n"_".:#r,i:t

dovedege insrabila Si manipulabilA, sensibild la chemarea irationalului,ilcindara ce ai lace aparilia un Fiihrer poLtic sau teligios care trie cum s,

desrabiiizeze economia libidinala individuali $i sa prqvoace mitcari cole.tire

de idenlificarei acea-lta at trezfi concluzial\ti Schw\andler'Eseui iui Broch despre Hofmanflsthal ne

''ezi'ntt "Planul lielii una;

nldirid creator clre d lnteznrit cu visoarc ridul wlorilor carc'l inconjoqd

ri care-i npune propia pertur,alitdle "' Elemenrele fondatoare ale unei:Nernenea personalitali ar fi, dupa Broch, asimilatea evreiascr' replicreanaickiacl a copilului'minune, apoi e "geniului" esretic, ln fine afinnareanei s?lvari prin ritualul ariei, care nu-l satisface pe Brocht "Nu ne aJidtk

oale aici in |ecindtatea Ioarte eliAittitoare a lui Wa|ner? Prin aceastd supreni suhlinlat"e a stilului teatral, prin luhlinwea linbaiultti pind la maz;cd,lu se anuntd lrarc operu de a.rd tataldl "'. Ceea ce Broch nume$e angoa-sa" sa il irnpiedica tlrru$i pe Hofmannsthal sa deyinl, aidoma fal$ ui lroteldin Barreuth. un F rf"/ ideologic: 1inl Scrisoarea Lordului Chrndos, Plinzide antoasa,,)bsed4td de haas 1...1 .te p'esinleau peticolele urc gen

'inau in

disalulia, creatd de vid, a nomebr [...]. El cdun o leqdtuni cu ceea cc ot6'ta, incd nai etista, ti de aceee in arta sa ca li ln viald, d febuit sd se dgale.te trudi[ie !...]. Nu ignotu ct1, in ukitun i'stanld, se asimila idului"l'.

'.\ Apoc.t lipM I'eseld: dr la Fesimism la utopie

Am inalizal criza'modefid," a culturii, cale se traduce prjn dartabilizaFarolurilo. si a ide itAlilor individuale, prin intennediul a dDui figuri cars s-audoledit deosebil de rep€zenlatjve: punerea sub semnul inrrebarii a identiiEiirnasculire ln nou, de'rgglare a coduiilo. sexuale alc componamentul$ li alesensibililalii, Si avatrorile identiradi eyreje\.1i, dizolvale in asimilare, re2iebrusc de trovocarile a.nlisemilismului, in fine rcconstruire aie fitcleesubiectir;tate i,r parte. la capltul unei 'elatrorrri" (tueiJd s.ne: Dwchar,cit ns) mai mult sall m:ri pulifl dificile, ades€a dtatnalita $ un.ori ralata.Cale doua paradigme, a pierderii identitafilor cultural prestahilitc, a rede-finirii aleatoii lsi ll)eie ieholifte a dderer4clor, a asumfii de.zordinii huEiide :are 3ubiD.tul .i$a! singu, permil o de{inire lnai precisl . uro&mitatijvieneze. ln sensril aforismllui lui Hermarm Brnr (din 1889): Modenliuteaeste tot ceetl ce ine dupd Jalinentul indiidualitttl lui: tot ce hu nui e$c.dar se afd tu devnirc"'N.

O as€.ienea peispectivt confrma ilotez! 'loa$ra

dup4 car€ modcmitaloavienezi,lnci dil] !904, a pf.Iiglrral c?leva din marile l"nle ale lui ,fal..t&.ttl

366 36r-

l- 5i

ft{iiir:l;., i* :fi r{*ii iil:':la i;*"i{ili'* ::d:r"r; :;'r: ;ril ;;;;nr*:h:lf,;fi;"1;.,f l;::.:;;;';,;', ;',, .;,ll i,.;";:. :: i.;-*,1.i"1,, j';,t ;.;il ; ; i ' , ' ; ' I ' ' I i , - i ; ' : ' l ' , , , ' ' " ;, ' " , , . . : . ; l t - , , 1, . , " , , , " , ,

*r;$,,l',ru:xrli:j j*iii :**,;; i:i ::ti,il';ii,,; i, lli;il.l"ti;t l1 ;,"ll,i;::,:, ",',' " *-,,,',.,,,,.,"',i,

;itlffi?i' F*t*t*+tli::li._ :irri l;r;';,,,,::.:,x,::i;,,1;,' .,.',r.ti;; ;,,,,j:;::f;i ! : rn i ln i j t n. i i jotni . r i rar i

,:;$:|r;t*;r,.,-:.,:::l-,: r. .'l;,,,.,:,, ;,,,:',;.,;;li..,'i;i,J,,;;,f: :il1;n;:; ;"':,:l, r;';;,;.* ;i. ;:,.i;;l ru;,:",;n:i :"nru}i: ''""rrr'r 'r'irr') ri r * 'i'i'];' ''.,,,;:,,.:,;{;'"',,::::,,:,,1:i,,; '. ". ' il' t'.- '

:..-,,:. ."

; ;, : ::; . " -1. l*::iii ri' ",,::l:i:';; lil" ":"1;t':"' i:

'.,:':1"-i.':::;:; :::,:: l:ll:., : i jl'. lll .,;ii:ljl ;::n:,

{l; rc!e&i:,. , r.,!,i lJiaii.. ijaaemas ailr.i e$e cd Adomo ill}.oe8 uhtorl

tain{ra.a '-.l.irililrb nri..,,il!;'" a lu; f'etsr AlEnbetg ca ex.mph, d.

;naividna;ie i{},insa ii e*ftxn, ca un ulri ratugiu al unei vieli !'rivare:'u!&se irxirj!,:iiiui o{rcL.,rt {a4c li arj!tuor adeziun! tolalitare, anticipar! a

iinei ulnrrl|aii mai Ui::,re". Tor aitfel am Puea obsava Fcdigi$sa.-ier)ger.ilme ;d;lr.aia ii i rgaisti.a a Monarhiei habsburgicei fffi a v€de?'

ln sa $i clura inevitrbiiei dislociri produs€ de "identitAlile flatiotalc"

trili'}rfitoffc: ar i.ehrj iie rsernenea subliniai pote4ialul democtatic a1

J.-]u|alis uhri lltriiiiculnutll $ lii'riiliqgaisiic ca|e faccnin unii intelectoali dInleclI(,a ArNlr. lt'rglrie splhe cu devaral €uropene'. E$e adevArd ca *c.*'

!,ileniri !u er. Peicrput rle contemporani, care considerau plutalftr&a

oolirtni.i a Mofialhie! mutl n1ai mult ca pe o slrbiciune, io ryeciatronparal., cu Rei.h-ui gemlalt, decft ca un creuzst pcarrir rm nou codi

cr|lftral.?n &nr!l siu tuinlir! ' indilititufiai" din culegerez PrAdtundt dbr Ys6,

Alrenbe,rg ?ri,tiaDa: 'h! astt'v in larc c in(liridualiate poseda o rattu t

aaE.:ct tu d fi,lic .hiat $ apdre la u ei ruliuni de a fi ea nt tr.bwc rdt.nnrnf'i lrlicera.!e!it ati ptdntip, o atlicipare in stnul unei evolulii o4o'

ce a L$txt!1u!,|; ;r k,n,er'1i. &nfa*hA caii naturalc a Potenlialelor atolqieiitut(ti ku'jti;inli"". AgaA iriedeli ?li prezenla es€ul a$tpra-lui Pert Altcn'be€ .a pe a "jstsri. narurali" a 6!,etiei urtane ln mutalie-. Exerciliul dereduoer. a er,il|entei LodividuaiE l, o viald din ce ln ce lDai &spuiart dir} ae'ln ce }nai ,il ronfonnkli {i mdlinala, creeare ac€^ tabula rata W crte k.ra nrtea ri:r,onstnii i. fomil de "iai: maj buni, elibefat ale loate coovcnl-lileettludi. irr .gateie n<xrgri.ntsi Fetului boem qi tilndav" se atcurde' in caa{lui l,*er Alferbcig, uri soi de prcielism itonic.

n,ortra. t4d|rE .an -pieciJ cnl.gerile ld All,:nbcrg- sublinia ca poz! sa, rr " raroo;e Ir ,; r h4w at l* Nietz-shE'. intr adevAt. Allenbetg sc comporta ca n roi dl] Zaralhusbs de la Caf6 Central. Tipul rcu de urrmrftait pe

'rre pretinrle, cn o in.anerz, {sou cel putin ce o Profigurctz*) r avc*

desiexr nln'c din SufJraomul "putemic" al lui Ni6lz3chc- El cxlib6 rrr;sudnd urr tu nedetenninal Si flu.runn! un spttiu flotant, fgrt P6tre frt€ sa&itpere, o puri disporitJititale. deschid tuftror oolhbinatiilor, tututot !cd!e'

liilor. in permanentn iofmate, lnsusi liPul nodlui itdividualisn al €tei vi.h ui.La l-ndreas Salom6, ca{e fi s€ cuDo$it4i cu Altonbctg ctr ocaia

qederii sal" vieneze din loarnna $nului 1895, totel "Chd k alai iB cotryniai&i, nu te Et%lebi hiti ln un bdtbat, kici l4 o fcmcie, ci Ia o ctc^tlr.d & o 4

:

j

i

r08 J69

| . . :

rr*M i:,n':;''W)ut*r , r i , , : f f iHfi$,if,*,j#':trffiW4 - Idzntit.j. tn n..i{care

*el*;" fr*fit#ffir-rt#*;;-ilts,iffi

tnr o nelncelata metamorfozi; ea nu constituie un cod lncremerut, ci ocreativitate combinatorie- Eliberat de rolurile $ de identficfile pe caresocietatea ar dori sA i le impun6, ornul f,ra calititi t9 afinna ca un oln alposibilului si al lentativei, care nu se alameaza vazindu-$ identitatea i,.lconsrang remanierc. El prefed acersta libertate fncia din nedeteminaretururor certitudinilot care aservesc ln juul sau peronajele romanului-

Luind ad liueram rr,^xn':,eh lui Nietzsche care reclarna ii cu\,intul lnainte1^ Menschlichzs, AllzurEnschlicher, "penttu spibul liber ptirileeitlpericuto! de a ndi dE prob^"', $i care ptoclama"in Fra;hliche Wissen-schaJr"Noi ven sd ne scrutdn experienlele trdite cu tot attta riqoare ca peo experienld Etiinlficd, ord de ord, zi de zi!Vrcn sd senin nounintine dreptpropriile nodNte erperingntdri, propriile noarie aninale de labora.or"".Robe( Musil prezintA in Mann ohne Eigenschafte, o "utopie a eseismului"care consd ln a "obse^'a nndilicarea posibild ti consecinlele acesteitu'diJicdri pentt u fenon'enul compler pe care-l numim ald''". 1nmodemlale. indi\uii sinr chemali sa devina stsren? aut"pai4ice ''.l'l:ltr-wlcontinuu proces de recrealre, $i sd procedeze ftue dl]nn la reorganizareaselective a dezordinii lunii Si a proptiei lor vlet. "Care poate f singwano^{x^ docbind?, se lntreba Nietzsche 1rt Gntzen-Dttmrcrune }i. tot el

'asptJ,ndea: "Nitheni sd nu-i dea omuluj calitdlile sale: nici Durtnezeu, nici

societatea, nici pd.ir\ii $i srrdnn;ii, nici el tnsusi'*.

Nimic nu este in apalenle mai tainic $i mai irevocabil fixat decitidentitatea sexuala, care il ficea pe insu$i Fr€ud sA spuna: "Anatomia estedcstinul. penur c parartaza cwtntcl? Iui Napoleon ""; nimic mai consuingator ii mai imuabil tu aparedfi, decft identiiatea eweiascA desFe carcFleud afiIma c4, dinte toate popoa€le bazinuloi mediteranean, poporulevreu este aproape singun carc a rAma! identic, ca o fosili a timpudlorbiblice, de a lungul secolelor Cfte valori etice si estetice ale tradifiei noa.itiecultwale, dar Si clte opresimi ii crime contra umanftadi s au lntcmeiat peaceste dilerenfe mai mult deaft evidente ptuI Ia a deveni orbitoare.

Or, modemitatea vienez{ a constatat ruina acestor vechi certitudini.Androginismul constituliei psihice modeme $i intrepfirunderca de acurlincolo de nede,sfrcut dintse e\Teu Si a ne e!.leu creeaza cea mai vefiiginoasadintre confuzji. Unii vor invoca d€cadeng !i desfiintaDa culturii, altii vorvorbi de o rcdislribuire creatoaie Si eliberatoare. Al doilea sfet al se.olului alXx-lea a restauat cu pasiune ac€ste idediuli pierdute; fascismele ti

310371

Fj

rt

friruzi6ctul au rccorutruit ..nafira ,emminA. Drnx, l*;nnnm:r;ru :jlffi ;i I i;:I :il*,1i":ffi ,* "l:::f ig,;q;; ; ml; *,;;.F",

"'il l,'ff fflJJ"L*-t.ff';,"J"ii.",:'l reiz 'a n"rru*, {e.o,F,e i,,

caracreriza* rnoaemiirrl ,;;# ,il,;;ll^r'. aprofjara .r. ce, ,1ii

" * rum#1. $3{*$ts:i.;1:,;,i:,,1 :,,-,"TT,,.::tr'#--^'"""*,:l*::ri:*,1ffi r;"{r,,,,,1r;,ffi :

Littti ^bre

eri'lor utilizaten

ANDRE aS_sAj'OME rnu:d'h.- .|\rnbnu! al! DoDn.L'rn tuA . i ttusr zr$chrift fu- Ans d'asd't Plrthzdaaba

ur I'6t rtunnnih.Jaa l92l 7 \r'4 Pt' 161 136

s! r,rfsf "'-tu;"i 'F.;a,

i-" e"or*s"iioe, a'iat''r'l ed Ern$ Plei{fd' FFnr'-

BEER-HOFMANN Ricbdd:iiitr - c."--4"o.t toaonvoMMjnBdh* Pls*tunMr'ln ta63

rL,- nc /,l..o.sr. cd Hmur slhsibl'. sd6eai' !c80

ti s,-i]" ",

t,,,"^' t Konm'|n'tu w?tk'^l'b' ed F J Mrhael l-Ilkrer' 'or' o/l'

PrM.fJri/Vd, l9?5

PRIIUD S{toud, i* t i . - -an r tu,n.*Arahr BahEr. \nL I l?.Lndun lq jGlgt2: \oL l8 t tu l

cRoSS Ono:ii

""i",1^"*. *' u ai,^. tndrca rdr EbE PFT'la d' r' lf, tude Pus vaido'r

r{88.

HOFMANN\THAL Huso vo!: C.ttuh' w'rk it.z'hn Dand?"d Cerd Scbu'[er \i RudoL

Iri6ch. Fdti|nlMdr, r9?9-1980.D2 - DrM.a .l89Ll9O5-D5- DrMn v, Ot.r^dirhtu4s.nlliq - Eaatl"ag;a Edad.n G.tpriAh' ud araft R'k'a'

cDl- G.d;./ik. D@.r I l80ln898RtAl - R.d.n @d Auhiid. I

' lEgl'lgrt

Rl?.lt- R.d.n dAuhnE. .191+l9U'RUAUI - R.dd sd Aut!.E trI. te25_l0za Auf:'i'rDu3fl

KRAUS I{61F- Did Fd.tzl. i899-1936.

i1I

F

$jf

II

iiri.

f

f

372

o*;9:y:y^*,*,:y.r.. pram und stnru Kkk. prc$. Apro.wh. Au,abus.aphr, h.,,zssyt bd x.d.n, xa ..n. AdoUFro..R.inb.L4rarbur8. t9?8,MtE- D.r tl6t oh". Eig.Mtn{kn, .d. AdollF'i€, ia.i.bek/iublrB, 1978,

NIETZSCHE rricdrich:KsA--Santli.h. Wqtz,I<rili$h. St di.@gab. in t5 Bnnn n, cd. Oiorgio Co[i bd M&hoM@tirdi E riin-N.w yort. 1980.

sW -.siihrlich. W.rk , .4. *.iJt -AEniv, Rur! Si.bq,Riltc, Ehd Zim, 6 voL, FEnffurt^rab,r955-1966.

SCHREBR D&i.l Paul:DcN - D.tuwiitdiea.en .ina N.n.rln r..n,.d-p.'jla tt iricqdal g Reinh4d Volt, Fmt_

WEININGER Oco:G.CJt - c.scht..ht

"nd Chamtc.., Elrirr Mibclt6, 1980,

NOTE LA CAPTTOLUL l@aginile 17-41)

r RudolJ HaiF. S&a"t t@ bia ftt^inh'n Philaoptia r@n@ lo?gi CY Alhsro CoAa lJ' p"'i*. r"ea*. r, 0"d* t--'r',1':fY.rL1,1# t'WAY.W

;,nm"/vr.d lm seb.sit i Anriu sdEr' ,,4 r'6q

i",i" "i L "'a.- *"&-..1r Are A @ Phita'oPhi': Ps\Jjl3:,Tit# X'iij;.;

il$i#}"Hffi "ffirffi mfl'ffi :iltr"Y;Y#*Iffiiii- L tji*"*' a@'Khirh'^ PhloePhk \'at\ ts86

';*i:#'l';ll'"tvx'#;T'J'::'Jjli:'"ff '$'rj;'nr.l'r-Hr;nri.Y " " ̂ :: xui:t:;";n|nr, i :ir r: n: ;I;:*:'; :: #,Edd. lqSl ,pcm'Fonu&FraGalor lurRog'rEU'r

3 |btd. ,D.t11 ;# m^'*,m. l"Tf ;.'J#fi:'ffi lilT #,';ffi ,i?#f.;:, ;";**tXJ"*;.'';:flffi'J:.1;Ti;:i:.J' *"* c Dlvu ''md

Bdu' it#-T::t",",'f #'J1:i*:*;;,1't llll g;!v'.1f,'!4f i"l!:

.ii "i*^,

iv;*"r.;*. 6r' ood'miror tid'zl ci Benhrd Kr'Drhm'dr Dn '8''

trf'#iiiil5;ft#a*t#:x:#x.rr;:,*" r'e"*lM'h B'm'

6. iemM Bal8, t lriDldnir' D'.lin, 1923' P 12?

; r#fl H*;.*"H::lfl ffd:i ;l#ffiffi :.1:f il,*il il;'flTizlj"*i"ti"e"". rcrr cr' leB Ri*rlllm

^dlruA i' r'i' ritod"^' Dk Aafus' d'\

t#i::r::H*#!X;,:ffi:ym;,W"":i,?t;,ir;.'-j"f T#'.

i.';; ;;;ii,;.-- , aa'r raer'i'n' b'8"" uan bturt'i'hsch' Lv'tu d"" r**:ru:l*"il:;.y,:';11jil:11'.X" ffi:'"i[fii;: i:q:"':":t.*it.*i.**. *nl' o."'

''dca4t*haf i^Ft^

'h sncl' F rld{r/rrt'a 1982 p l3l

tr:i.i L.o aa t t*"au v^, a,ol.lol2 t'trdh le5't p lR|

Ii fl1lll"$"';'""1fi ', *-",, ",i'; f;fr i1[:iLi:'i::ffi'ffi1jffi d' (odlic le,e),,' cwlr, p ro3e !i r04r'ii.i'iitw*lnt.*c,-,Kti' @d de w'M !d11tt!"td'?Mnd!' s6!'hae' 1e?0' P r r'

16, Hem&n Bats, Widt,Srlraarq 1906' P 9

374 3't5

' ^i',":,::k";::,i;::,^.-*'t;" fJT 'jTfi r; au,. n a d., " . L.

," ";_ff.f!1;*;t ; Ii:#,i#;tiil;:;T;.d rc " , i,,,1!:, ,

' ' i l i i l i :n ' t ' ' ts ' r nn z \ " ' r ' !4 \ ,sn,u,o t .ad. BenL stoqr, bo . .n, . . ,

;i i*i-:r r-#*iir#]'.*i#'t t^ b ru ^a' r :ri*i#,iyf !i#{$i:t#{ffii!;1,#rtiil',*ir*,-f*r*5;i'i* r I:#, ixt: i!,,;i: E : ki ",x "ry;-; ":,"* -;;) ;;..H$rd:lj:1#%x "iilIi i; r;Nr;!il;:i,ii-*rii'i,:lHfm:?;i;,t;ir.:*'''{":;*flTr*,".;:}l.i;fii:,ff ;df rT"yi# jjj: j,:"#dd:'H;[ti#;,frJ;ffi

i-,*;i,,t:**" *;[l#Jfi? {ill :' i:"":, ;: :,.;.yi;:,. ".",p. F.,an],.o,. i,,i : F,," *.fi ;::,f" 1;;,.y;"sne

Auui' b' d Eepr..n.ar e . La Dt btu. tu n . . c a 1, E

'" I;Nl*fit tj!;1il::il,l,fl -""r,x'H#oJ#: fif i.H" H:.t;:1it :"*ii;{,*:trtTf ii*,irf{fr H*,T#ffi ip.ir,:t[*,Iffi;fr*;;{H'{r,,-ft'n:erilffi-#H;,ffi

30. Un cxcelenl eren,tiu de asrcsat encicloPddr. cansoral tpirnllui viencz , de asLi daf, 8trbridul Toma.r de sid.le vimoiJ', est lmizai de voluaul d e.ri! dl lui JiirAd NruE titucndd vanlenl@p, citat ln nola p@eddtl, un volun consisEnt de 9?0 pasini

3 r. Cl, Jono KDnlos, DE u rrruts.ttMtchic ak zollLniot DieWnrs.h4r!rntwirJ44 Otkt 'rcih-Unrd ! ih 19 Jdhthbd.i, \iila, 1986

3?. Ct Kur1 w- Ro$shild, "wutrlr ud Tneb-kr:ifte der Lt rwi.klung der bsEreicLtch.nwituctElrstNktui , i, wilhelm Weber (ed,), Orr.rr./.rr t/'feld,4rsruktu , tl.sr.m. h.t.,nor4.n, B.tti, 196I

33. Cl Frdz Banztrek, Alrred Hoftum, Hznnes sEkl, t,ra.id, untl (].selscialt d.r wi."zrSbdkN?ikluns,Wiesbtdd l9?5 (vol5din senaD,r wt n.r.friBlnale Biu.it t Epo.h.,ed- Renab waencrRieser)r Lt schonlc.,, .ir, nola I, p ic5-'

34. Renate lr,nir.-schweitzer, G.thtd rtk\91, l ndus1ri!tudt Wi.^ Iti. Durchrebung .Lt nt!,v6ell.n Matkp..tlLlti in d.r HdbsbL4.tftrid.n., viena, 1983

36. tes B.bet, Elisabeih Lichl€nbelc.t,Ivieh lkrlichl Gclab u"d LnNt,lMg seit d.r Mittd. | | 9. J ahrhun.U at, I iena, | 966.

3?. Perd Fcldbder, stod&d.rr tM und lV.hntn$rot, liq^, l91 t . P 19

18 R. iMdoC P{_mm, tL ' . 'n7aMn'Kdtvl ta":J4cT} / \ ' 'enJ la i r 'p lo0 lnreescc privege inisftd $ ninoni{ile culbrale, ehice sau linsvnke dr Vicoa. a F YederMichael Jolrn !i Alb€d Licbtblau,Schnel"icg.l wi.r-.in$ m.] iekt iur G.Yh(t& wdG.p.hedrt wn Zleakd.ru"s unrt M itl.Lrh?ncn, v i..a Kdlr', 1990

39. Jose(Ebmcr, Wi.n.r ^rr.rs.r.r

au t900, i, Hub€dCn EhaLq CehorHei8. Hmcs SleH(ed.:), Gtltuicn & \|n vrslltT Dasdnltut.Vi.n un tgAt,lid4 1986,p. \9'1

40 Afons Petz.ld. Dar ra!tu krc,, Graz, 1979i Md wintr, Da! s.htoft. Wienerhed So'i.tt'reportutleh dd d.n Jrnh.n 20. Jdhthlnllcr, \ien\ 1981 Ct EsiL V'l'cq, D,rch .ti.Q6rtin dt Nat uad d.t V./h/r.r.ns, Viena, 1908i sreld Ri.smfelte! (ed.), ,4rr.rsetlM 1900 T.lt zut Alttdsss?schicAt ran Ma lVitut. \i.t^, t98a

.tr. .loio. B6hh, Eiinn.rura.n tut tui^.n Lrb.n. \iq^, 1953

.12. l]cdeis Lenbeiger, Di. Wi.net Wat.hdnd,sh., Viq4 1901: Di. tub.nv u"d kbeatrt.rhmhiss( d.r Wi?h.t hnntrb.nal-n., (Erscbnis und sbnoeraptis.hd Proroto! derEnque.te iiber Frardarbcn), Viena, 189?.

4!.ClvanTagw.rLde.Jahthund.rtue^.1(. Bilrl?t d.r Arb.it, J,970t9Jr, vieM,1985 A3evc_dca iotoslaire rui H.mm Dn*e, in rem clair (ed.), vt ,,., 7uu0 I93a LdPa.6ltp@

.r_v.!r., calalogul dc i! Centrll Pohpidou, Ptri3 1986, P. 390 $ um-44. Donald J. Oben, Ir. Ciry ar A W.rk .J An. Iandor, P1rit, V i.ntu, Nev Havo 1986, putc ais

leoaric cele @i .apiale in pMlel45. CtMlmS€lied, XmlUcokd.Wi.a,Frti^clt G$chiht 1740',/934, Vi@d_Muthd,1985.46. Robeit Mlsil. D.. MaM o/'n. Eis?ntchnJkk (MaE), p. 10.4?. Ct Rcnare Bsik-Scnweiiz.r, 'Eerlin-wien-Btrdap.sr Zu sozia!?imlichen E ei.*lmg der

diei HauDrstidF ir der zweitcn Hdne des 19. Jahnundens , ,n Wih.lb Rssch (.d ), Di,J|'adle Mnubuapt n^ !9. Jdbhthtun,Ll[z. $a3,tu.139'lS4 ConPuCa dhiE vie trB€ in d fosi siJtedatt fAcutl L urmAtoeelc lucreti: ll.L$ul Rupl.i .d, Ina.r. S@ebndu"! Lad +lad.rarkrr-a 0n?F4.h r-d D.anrlatu lAoTt-l'lal4 Httunl/'

E?vrn, h in, r /.h.Brnd?. cputltl D?^n nlnad. \ irnr_Vuncliq le9l: Wi*BedinDeux sites de la nodemite (1900-1930) . sub .o.duce@ Lui Mauice Codq be'id Haas $Jrqucs Le Rider, Car'..s / ?& d.t s.mniqkr, 1993, ff. 24. Conp@lia cu &rdalosta eesch{ard in Pdler Hd& "V.'{'iirserlichuns und UrbeisntuE Ein Velalctub der sad-

3763',7 7

F

!; xai,,!;::!::: :: "::Ni :: i;i,;;:,1 .;iil-l;H.::'.,.?f ,?g' !ffi ,2i::^;;y1.. ;,,1; y--;'-n" ;J;pa* ;; d:;;. ;;';;;:"TiI""l1? tl::Jfl*t!ft.fl|),"""*fi #'" }::"ff i.1_1a: 9'".r.1,:1.":t!,e ( e4 ). c e! e nk haft , lcrLin, t3 od.nb'ie re63, 0J o h,. Iaitbitd Pe4^^6'nctid' 1*il:n]1:j:;ffl,j;11"",

f'Y. :" ;:':;,:;; );;,:; eJ.r,nn'r"i,'. r'o e oo',ra,"I:':T^:lY::"If":::l;,i: ;,' ;;: ;;i ' ;;;;';;f=9*"15 q1r,,r... u'9e1iry qT ffj"l T9::jT::',i."f"::::,

" |:P:.' :'." ::: :r h "";;;; ;;;;;);. tr;:; ;' ^: : "::,::;,lL',#,jf"l1i# t;ii: ;'""1i,?"::" ;t,:t_:j_tii"r i;;';::.;f" lllx#ffi Tn,""r,:f ,lTlj""ll,:".:: 1-;:p1 "e;

; ; ̂ ;;; ;, ; ; : : 1 il: i:.^;L[,l:,,i",laj ;vetqt.tth ttt kn uad Bunapar a I oOo, V,_n i dqz.'" ':f:xi::i;,:;7i'ii:)?l ffi i;;; o "iu " ' "

B,?d tj' !o'd.4?4, o. , -" f l'i;,Tii;lli1illi*J:T:-f-",:::11."r:.? ", aufti'.t i - Ln ,eaa ur,;H,i,:::;"::":1y"::"..tr a. vr"i"."r. rii".,iiii.Ti,:: ;i;.".",:.,,,:i::.;:"

fr ,l,if i*H::i):",;::.u.d,; ;; " ;;;: 6: ;;;:;i':';il1#".H',,j tl,i';AGde.. sdhnBthrt Wka, vi.h,, t9a5.

:i3:;i;Jw:#.r:;::;r;##{,y:ilf 4#:ifi;fi#.ffi ;tii:li!;;' *i'"*ff,fi}.1:,:.T:;lddes* stlcdri birccturca si tr,no'a,ice de o izblloa.n. Roh€fi A. Kan, .Di. Hsbsbu;emonmhi. @d da r'robln dcs tibehanon.ten srut i,, id54.Iteden Bbch, t !. D. l5s.

ii l.'.iJ1"iL" ilijfill,' .1":X: :,:"i:it;i,T-*',""-*"*','#,tii.rr*1[{4[ir*,,T jJrr**'n1'*:1$;:';"-;"-rilJ"*;fi i,r.i.Ttr:lil,trut"J"Tl:;i.l;:,*::,t".Wl*;ln,.:ft +rrir**i:q;i';*i;il5ft 1;,*ff T:*,"rrrTli:**:"*mn*ihfikffii:,:J;

*-- rhk'u d" DLN (a'd'"";I:::.::,,i,\i;";,L?##n;T,y#"-:##itll"rlL:;fu ::,

* ii"[,,Te.iiifll;,,";] ti'zpr.on de'i D$m@{'a rz.ques F Ri',.' }i urd

-ii,tr":"rT#*;;jr,.t##,il+..y,F:r"!i:,#*i":y3:":iii:I60 N

'eee he. A.f. }]a@, r(,t4, lol 6, D.l5o

f i [ #"]",i HffiLY;.T.Tl i,#,^ ;.,f];;r *, *:; i;;';:*:Ji*i1#:i{i,:i,!: : :ri* " * sr7^L Js'' /(r' r r6.. Th.odor W Adomo. -Funkjoh,,lsous heur.i.,ni"up i, tup tu. O"u,,.* **.tuu.r

3:;:;;; il.;;; ; i"/",. dbc,ia unt-)uasti"t'*.i' ,o, K'n$ K,!tu @d B.Jr.i@g

uu.ii.-&.i'** **^" ^/dnt

rru, vi6' r1895 (de la ediF q /La din l9l4' cu tidul DE

aduk nlLnt.tat2d)

"- i p"r' n"ir" I n*"* r6\al Miflla. Otrt $tsr? Dd d^ Phnz Jo!'f'Sbth v^'@

" ttn: t too, a- uoa-,e r ttQr' c-Erosul rlpo'rlre' de l' Hrtutish's Vu€6 der Sbdr

* .i. iiir, i"."",*' '

u- P?i6d ona n ala'' IMt'1e18 unh'8r'nt'ctnnand'Be'

edn attud.rnen Ar.hilektu, salzl'utE' 1964

* i** u*,

-.,u.*

t; vu.; ve''"L d' ^ddb'n

schoidt vida lorl p l5a

" i:;-;; l. i"m. igs?r' cuitd Dadr" D( Modan? u a&.'nh z!' a'u$']"";iii,"

",,- i"*W";" e' bn'n't^B' h'n xun! M i000 virns Kdrn les6 m

-*r* " '..1a*"^"t t,' n@m Atnt b i onErEl!'u vid'z

tn. ii-r.. s"ra"b".. o",*", ..,,p&t s, ed Claud' Pic6ois' Pdt' 19?6' ioEul 2' p 6e6'

". n*. *"t"t,., a .,*,,9- ,. I iiditd'dbtu A ioe'rs D'Lt'oit tt Bavdzbn' fin' Z2hn

rofi lfdw ror la55l, odord.I955'! 15-,.;.;;'.;-""'. E*". u t ndt"iulba.Pui'. testi Gilt.r Lipove*t l"'/' elt

FBat\ \Lr I indteid@liw coetnpotM. raL tt$

r+. i* nu,a.r*a, *ti.otot "M.Aemitt da EncrctoPa'dia U'iv"slis (corput' toout 12'

r:. i-q* r"b"r,'e"oq* f*cid)A'lodme", t! Le coll /li$oi" 't

hnwn'' Ptis' t9aa'

,o K;'i.ut^..t -"tttz

p,snnd6ti.l., Psns 1969: D^iEr g"it' Th' conLas aJ Pa!'

tda'Lzl Soci.t), New lo!t' l9?3.

,. ii n "t

n^*, Tr'. oi'. e,&.m.ni ol otpht6: Towdt d Pottua' Dt'rc$r'' N'a,'

i"lk. r sii; (ll;;" r"*k" ,Th. Rir. ol Po't:Mod'm A'chit'ctw"tand4 t975'_A. c. i- r'-c., rl o"tC R*!m L bodenit Cz'aB d' Phtlosopha'Ltllc tgag at 5" ;

"-i.8;,;;:;;;l ;"';'Po'*dm. u! r.m"d u u!43' EluDr prcbremdica

lr. ;-s; r;b.**, ";p.

N dia cdta D.t ptilosophith' Dilkll d't Mod't^t Ftuk-

s0. ;st Pf,;q. "fii.4ich schlee.b Itcor '14

V'Bteho!: H'm'odrit od'r Dekons*'"" ili'i fs;'in'd irlo"ii ru'i*r t"a.l pi" ot''-rita' d?/ FnttMtitPandho'"

i ! rer-Frucod L rcBrd. lz c ohdtion postuA.m? Pn' l9?a P 6J cf lfqua L' tudd 'Lr

"Nmod;-l. I in c"M.n@., s 54,lagI v@!P 281-2el'

ii. rr^iqs3, c'v s.,ip.tt", n' t i,Pr.t , Pdi!' 1985, sblitia cI ErdinF via'zi m rdili"

.1'1,"" ""

.,ir..tir" 6a.di lD a * docp' d' d@losiil' !Gr!'lic' (ci willi@ M

r"r'.'".. _r.roa.-m..r wmodcm'@ de! la Pml& dc I AuEich' lrD d' 3rsr' D 4'"'i-i, t i*"iin*i*, d dc Mirlor Mob& li An{trt R'et{ Psis' le8e pp

-!?3-'i s9 ':

Narhal. Heinnch ri Mich&l Potlat"i vi.na' a Pdh Patuan d u' "patM4

ffis

i ia;, -

*"L"r oi" p*"P*i"u Fciolosr! ioP4tul qPozilic' d' La Mdl PoDPidou

8!. Penn a Elu o tomtrl, a lur alain Ren,ut lt ?'. L l tr'ild4 Pdtul $br"dr @n'cpr o'

I- --.i

378 379

NOTE LA CAPTTOLUL 2 (paginite a2{O)

I, cf JirS.n H,broa. -D. thditr r dk porbrodme.. j. Ma*!,. !oL l?. rd. _,

ocl t981.

: fr1j; i:il"TH: D*ff lii i,"!":",;11 ;.X";;1 ;-' " - ;;;; ;;,;. "J ;;",.1. tn.n4 rttu. Buddad4t!, pr,. a \ di..-Dru/tut).4. r'hedn.h Niea*".hc, (Jr, vol Lp 44 I, um.j./\rerzrhe. &5/. vot.t t. D 6426. Nierktrc, rSA, vol.2, p. 349.L N@rhe.r$r. \o13, p l2t ,J Um6 N'eu.che. r.tA, vol.l,D. t96.

,a NhE\.hf . (JL4 rct . l t .p 502 .

,rnor\duh Lnd Cs.Ushrl.r D t€be0&(hauunlegi*U'*:";*.^ -";;t1*""try.i:,'ilil'611.i1"1THff"lrfl I

##f ;r"Iii:i:rr*;!,iiii,fr i:, ji,l:#,#i!i::#i,,,|,:K|J:,iy,!"Ti".,'|)i,,#,:"tr1T,1:;L1l]**p.;;i;;,;:"#;i:jl :e"u :Pbef 9er4r.sa d.' r.. ol'sn. op ;u. p. \ t. no@ 1 o." ;ilny.Ji;":;i::"#::;,y;:ii,{: !{^!*- *' v.,e.rlk hdtus E }vs'' ?,ff: f# :;Tjtii:i, j?.*ffi i;# ;:fill. bD,, ! Dc,2 R.v.'udon ! hi,'i,,il.ff ',il;il.l'1i""),ilii, !;i; #, j." : ff\ii i, ̂ ,*il#:'i;.*l'J ffi;*{fustr firf -"..ffi ; i}:;3;"!:(; {;

;:tr,:i|",ili::r,f:;x,:il ll?ill,Hi: fJfli,#'..'nq

u. tu t ^i|oi..

pui\' . p. 1 4

;S:#*,'{+ftilri.Tr.'r ilHr"}"r:i[il,ltrii!r;,'i;:s: ;::'*'r#tr',,ft if'iliH"n:T:\i-,tii:: jil,lh,:Lryii.::

85. ca.c Si@cl, pritavlrn;, e KLttot (t923),tuttir t9tj3. o- t51,.

rq N€tzsche,E.. / ' tu 1 'SA r l l o P 2?5r iurm - .[ili"t":,**lg]t::",*r1:rir:.r;t;"..;::;:[:Yih::*1,:.

,, Jlf,o." ""..''.'. u*'*",""'rt'.,"i1t' T, ll'Xffi ;hY:"il; i:::;1"ii,,,:' :l#T:',"ffi;:"".1."*c"d"" :' *"*:t ;;,;ii.ii".y r.,-*" -g "a*,, if,li,l.ll^"T;l lil,i;111 :'.f*':1",1;:f r f;i:f".'.fl :11", *,,-'" l:"*;,i"id;1 i;;:;'J:'L*!1fi 'fi:J::;.{i"i*:fr;:;nxr*nn::

F: Ni.arhcs AusdddedcEue sit der fidi;{scb

Ni2reh.s.unien' l9a9'

" iij:* y.x:." :^:x ;*,;i. ; :",il;.T;lT"ill1lill; rfr 'r#.xi"l?Jli " "* i ,a. .p" i " , . "* , g,"aclair s iRdb$d' p l7 ' s i ra

il lfl.:iilff'??i#ii;.llilli,T;'i,i";1"'l;,''-'*,.' "i;ii*'$ii';'zt'',Lr'*;;l*;:':itnq,.-r' j;r,r""v-';""'?9. Rain.r Mdr Rille JW,VI'P 36l

30. tuoh{d Be*_Hofdm, rG, P liiBHGW'L &a

il iiil""' il,iiT]lrf i',lf '::..,i":'tt,:;.:: iltr: 1",1::;L#;rffi H:;:il,i';il;1fii'fffi. ;fi i;'.^ X-il i!'l) i'i":; :;,:' n''* *' r*o'u*a'D@stadt, 198?, pp.250 ?80

j;.li:'-;Y"":"1,ffi.t.,, "Dr

p 2 tu'hdd* p-Hur'm Gr '" 'i no* {o p o<a

l; ;i"",:;il #;;;;;:";:r:l *":::rmm:,f,ff :;:#;: [:Hsteiry'Ts 1981,P.85.

;'iir*'i"l;*r;',';*ttgtiiil1f itfii,*;'ff #;:;;:;19, Cf. Fnrz MdrrD< Sp.,.,E wd kbn A^s6'ilft T'" :;ltffilrif:l'i l:i;;:::i**:l'li,;ill,?l;itrlri,Sliri* #I:"il::'#;i,Y;?l,u *,* *, ,,''*.0^*rurt-Benin-vioa' re82' i'nur I'

nt. Lt3"li[*n t r.o,"'.. ed de Adotr Fri€' Rei'bck/Hdburs' 1e76' cai'ni 2l' le20'

", ;ltJ'-fl:Ji:- ^,** ::,::^:: !:'.:i",:j.];iii,l;t.""f il,.lj n. ̂-*.,,. *u." H.15:;i",H''r'j'fr*i x?'"$-ii'.10,i", 'u"**. ''".o *

380 381

44. Lou And,lss.loba, DA Er,r*, D. 10, ! Un.

12 Yl. u::!.

^..:,".,y"r Di.t/. FEd6d/Mah. I e?e. p. 15 ri umil H';,lJi.?jj3'j.i.i3;'*'"&'

p"r? ap 'a nabze vor r'p 7t',iutu48

*i*r*ia;#ffi Hfl *ffi :ffi #ir""l:H}"ffi:i y6r ), cd. dr waher Meihtael p.br XdDlt! d rr_

ui3;f ;1*'i:nlli]'1ff if iio*;L*iffi 'll1';li'l'i;ill,lfl trJ1". HuEo bn Ho.6Desrh,l, -De ,l

+cbkh .D.r Wilt.Drt eta..{ t 89 r L i!,4j. p. I I ,.r Y._u^oi1'd.]Y jirlds. Dz l jt Hoh@Nrhal sinor?np ah drhwhh. sn^tut, stun.3q kjln-Kdh_MMu. te65. k Lt, Wot rd Mar'dqDrak d..tr' d..rroh*;;r:;;;:ff';ETi.T,H"::rf:;:i#V::n:;

., o,NdneMB tad w.rLtuubu. Ea. pwho,a,iat. t;ktpr.wiaa. Mti.h*, I o? /.r r H.@@ talir. "Die Kiri! d.r Natur..li!ou... L OolJ:mf "*# # ff xff "H* j#:r"i#:Tf,lf"t.?r,ffi Ii;

., j:S:lji* ^T"''",*o*."0** u.*'.?X#"?l;l:y;'-'-" """ """

;H::!ou'3i.'.oh;:6 d. pr./'akse .otuhpordi^.. \ot. I ttssj;.diri! derb,h, {, ddaucir!.

t4 Do.l@m ciDr Di R!jI* HdrL Mo4fiaaon ud kfttuoaa8. /tu vnanderynz alh.nr

,,,i#ffi tA: *!: ! "r?;"fr !;:, *,, * *.i., n "E )' 0,,)? ii i* )'" f,Hin#,1;rTJ*:**,ou von Andrie, Br,,r../i*r.

". *r1". ,. o*1 u*n-

ra. sofumslraL -euarruu8{,us derNchbB,., t 8d9. npr.///,p.3tJ.rr. PeEr Aibnb.e. t/, i.r 6 r/,. I18961, B.rliD, . t 90a, e, 220,

l; ii*fjEijfflll?#.rcf sMikc,,.kb!;& 2a58. H@@ Balx.. .DG Obwidqs dq N.udi,aur- irua. svr. rubnso, t9?o. b.ut r, e. tj8.

rl89l) r' ooul6 wbbcre,cd.,. Dz.)e. s'gDud FMd, CW, Vn. D. l4R.oo.

X.p:"f ,,r::. *\tl.is F,p.a.,\.. vtu,ia to F,.ud. l rh. t.nd.t p$,ioa. Ne*r or{riord, 1986, p. j5l:.i D.vid F,r!by, .t{dw

",. &y*1,,:rfr!":!x:;?ilff"1dffif.:H; .t" F\1stutu! .t M.dan u, n

62. Paul Ricoeu, -bdNid!.er igoric pcm,"Uc-, t S_ l..diyttd!, @L.tiv. pd, lo3?. D. 55jn-TLTTfl""J ii.ffi lH"ff T:,J*). igq.. *"" -a s**'l"r ",i"Lri.

^, :::^ :y:y!.r:;^yy^;;ffij;ffi ,:i:;J,JT,,Ly.";;;i"' *,,_;_ . . 4q ,,q ue w@ryM*.t w r.di+jdL'rtdd,ttula,lM4, t986: to aH5i c@.i|!t!M !r&I dod poho&Eii6- via.z4 pp. i96lt ci Mdrq! F,r"\,.UG;;

t -d { 'uoD!

dt r.pir6obsE, d. t..dd;u. d d. b Er{,.t *-,tv"*,.i6fic;^e.d

Mrr4(. NoFlh !a,rr, d. 9, To!.@ i9Sj. rN,a,N'..tnb,aoL'iir( ait -0"***.*,iiffi,llf;",rrlNf.ana

r ̂ *t-

!I'

a-tr RLoet,I.drs a 'lrit

vol l P&it lgSl EEile E nv'n* ona P'"1'4r dr ld'

" :'"1*;;,;;;;:";, ''* ""1

i p xo "s'ti*t * *nntuic ca a@ pm Li'bai

* i'li.i"' i.t;tt ; ""--

tlk' w'E*! 7M s'i^ von M"nA dd Dns rro5r\' F nr'

.. Hg:::,';:iJJ::- "rro biI:I'H.*r{H.cl !,!,K{i!iY,!,,i;:'i"" :::;,"i::;,:::;fy#:;i.iiil''!ffiiiil;tri;';.;'tii.'ienb. *p,.r" u -'tr"r'*i?*ti' lp.p..a" r I'i,,u'':'pili'd de ta-'m ''rtdqc

p 5eti@'

* *ilrui;';m,:;ll ;rH,:-I".fl- J;:::'ff iliil':, !'fq"i:,{i .,::r"ull:l*xilr;;:::H::,:#';,i#'#:;J'tii;",i"Htr"i";Je;s.J, New YorL_Orrord. 1984. p '145lilm

- l, jl;:;, ruu*Hl";:'trff ;l*Jffi miffi :liry,.ry:itueza|o4&tu UnkMhagc" 2u d'" Bets 8o1td

"" HH*"fi: li-'r"p.rhoroe,. d' L rib'ne E$sir tu ri non idatiri'aton in

R..h?^het philbsoPhq!.t lglh pp 22'54

ro i-i"* vf,"r*ti..' v.n&ha B<^nk'nq'"' cd de ceors ltdil vo' wriertr;

ftakJun^1,in, 197?, P. 2l

7r Pr;ftq, i, rDaai"r lui;ad Liumr arsu in p,tAr$t (rutt lui Robcr vusil Po! J"

.;a\@t@n;6 dn.nn6 d. LtEh Ptil tgss

t.,. ;;;;;;, Abme dr P"-tr d Rr'uonr o'drpie*" D I t/'rd' sub 'onducera

rui

Claude l-tvi Snuss,(197?) Pari5 l98? p 32

,3. ,lt* a" VtjoU. a, *u., 6 ttu tui Fdnt4n" d in'htiftzi:o'' ldis 198l '

ii r.- n...i'.. L ra*.urcadoN-, & Monhue David-M'ndd rcd noe&e' Julia K$teld";lil*;?;;1?tx{xr:;#r:!;r:;*i#:1":;ff #:f"1*,'Lr;is;?5.lee FloFnce. /ril, P. 155 dlm'

?8. Fe!d, CW, X!I, P. 256 (nob?).

t9. Henrih lbsen, P..t Crnt Ale't'uta 193?' P 146

oo . '.

ii. n'a.:,; n-,i'+-p' '; otu wembser' D'rla

'rrin'r' Liusene lo8I p rs

8t tDtd. . t .a! .Ab.tdikzt n Ding.. rpml M0rih 'n 1980 p l8t ium

li liil5fl:f JliffiX"i.fl:5,?fr l,:*-.*, " * -a,r,ii d. H ,drsd v'v?rv,i:i*,I'*l#;*.fi:,f,{ f '#Jrifr :'#*i:J*11r:,i Tl ;:::ilLttM.'6L2,rd$idsv's.6tnt' Ttibslo la?8 Pp al I

84. Niebste. r,tA, vol 6. P 9t

B5.1r id. ,KS,4,vol 6, P. t51$umil ii#Ex*::"'[.ri lJi?t.',H; $TI'] $:li*l,Hi f,"ru";,fl*;tgsg.i. tsz

llt1

l

J 3E2383

Ir

l! F.njth?

,e.F

;fP

hi$rSia.9

ffl

f,r

iili

f,:

:.1

':--i

i.

; ,

8-. q.^Al . r tuder.N.hr '6. \ l .an4e I Lr i r . DhtnrLt?,(eonJlr ( {6rrhu*Fts te8j .brru $L um.: ra.4uFf Lrcrdo b^u n I at.itt d" , alrt taabos,nphi? nu,t.r^ rno":.i,,i, brte qi dezbaLfi $b conduccEa tui claude Lryesqu. !i abrntie v. Mc Dorald,Mont.^t 1982.p.64: "Au.bbS,"fn du

'z^i.ltz tk pw;. i;. rl. sindnat et.rtui;;:ttut..tibNiettch?".

88. Nie?s.hc, E6. roz. W ie tun .d, was tu n ilt, r\S A, \ ot. 6. p. lai.89. Nietzshe, (SA, vol 3,p.570.90. Ni€usche, (SA, vol 4,!.I93.

NOTE LA CApITO]_UL 3 (pasnite 61 77)

L 6.orses Cudorl, , trm. ,, M"tiqu. " ytis, jt84, t ,!,6.

2,. Ibi.L, p.2a.3, KmqIVrk, ed. de Wi,nclb Weis.hedet,r.t ?, D@$adl, 1956,!.344.3a.cf. lJoBt Hill:J:'J]lm, .Zu r B€ErifslqrdnchG vo. <Moninu$".i A,.hit Jrr Desnfssdrkclxe,

19 1 6. rr. 20, tp, 2t1-23 5.4. Ono WeininSer, c!cr, p. 2i 4 g un.5. Gr.i, p- 198 !ium.6

T1l11h. D-r r,"1\ v d.: rnpha.lu.pr {)tb.d ed,k. t-rd rr {h. m rr.rdr" rau,8. /..

^4at$e d..LnplnltunScn).lrnl."t!l | ! l4,noF t.

7. Cl Mbk.d Die, s b. L,,r.lu ar r!:nL aatt tn-,., . o"rnb Utt. B.. rhnp, n \ t h.,

;::':;(;.^,:::'":;I!;:;'tr,ft:,t't"-":,::.;z:::,,'z""):il:jT,:_;::.:i,:tdu uad ihrl?th'thr ru, /radrior, co. UoJrh8 pauhen Bcma. Vu,ho. to8O.pI ti2r. Ad2lbcn 5.hb-dL -IJr efl\ug- r,*a

"gin.l." w.. - rnrprc$,uni.tuui, ,n J,;rl.,d.! Wnher c..there rci$. |t14, pp 9O-r08.8. w' Im M. lohdsn

" srraza.aeaM prcb,cm.u.e ^v. . t . t ,hb,ap

K u. "1a t j . rk.a..cnt tu. op:11,. hal rrd td?.a th D.MLM /,rzx "d /oJ,s vrn4 K!.n U.J l(_4,

9. Hetum BrocL,Szr, !. t53.10. Roberi Msil, B.traa ?d re utujllns d.r khry^ Mach!.Reinbetrr! rdburs, 1980, p. 4.1.

i l T.1"9' .?"I"11. o. t , . r . ,Nu kruq h6,. ,8.h r .u. . , a"-snlr , . . .odt. p. stor t. D4 A4at!s. drt Enpfndu,s.n. q .u. nnb b, D. 2e9.l l . Cdarde P L A$uun.,p . r .noh t0.p. l lV. H@e 7 I an d. h @ e @,4e, @ L pl@ a !4 E lua o, ftd N{ Drvid. prj\ l9t2 Drur. hb o p€rp.cw, de alM$lu h$pE Foriilo- des idquLb h hd4j tu John L!.k aoiIdmjD &d Dve{J . i'- Irto. L n,.mas H M t qit tudus. tboa..drjJ a ooda qo. l7r r a

t":#iffik;):!:li[f.H3,,i,111fi 1;iff jrsA.rst*'qsrAnd;qI 5. Hemen Bolu, -Da. unrnD & trh. . I Dhl.S voa ? r,Srri ,c.. BertD tco4. p olt rcDredrsin He,* B.Ir. zu UD.di,dMs &, r\;u,"1,\-ut:ed d. C;; n;*;;;i;;;;1q68, (pp. 183 L92l .p t39

i UuSo {r Ho fimi,Nlhrr' ,.itr, f 4br

:1 at.{trrr 1vuri,e4. nl' 'rr' t'r: 16 !

:j. uoiu:fr!!iL.iI fLrlll i iilr ! un!l{,n $, uar

, { r , - !n l r l$ 'nnc1, I i .oG ln l r^

: , . . , . - . ' ,

. / , i " ro ' ' r / 'n r ' '11 nl i (p /

- - . . " . , ; . , , " . , .

vr | - ' "0f .va' .

r r - , ' "

no. . r ' " . 1, .1\"n ' ar ' D "u: , ' :J f ' :' .

- .* 1. . , 1^, 1 1 ' r" tL 'C;"

Sqn d ra4

,. r^.r_.r . . . , . r . r r 'o00. n. D.-" / .. . . . . , ; '

l l tu lk ' r , l l i . lo i 5. f ?3:r '

ltr. H.lninn\rirrl, IlCa, p 169$iun

:r Ce.rg s nndcl. Harlrrn )/r.'r dfl ll','v't/li'.liilzi! rr)10 ! l5

iI H.n;u 8tr1r. /" rtrr d., M.l,)r. tt.:t.],ichtt I3$t')'c1.''j de lirdhnl Fnrhs Vier!'

1t Publn:il l: Bdlin in 1903t " V r 'n . . D , .D' 1

" i "J4. (lt tu{z 1!,rudrntr. V, a.n. rriJ J,.4.'d o' {ierJiro0 \i'3il(: Sizbure 1936 ! 419I un'

3) ll / f . l j'r nr&as dix Dk lf.i arirJ, /.r r'r''l! E aaler' l9:5)

\,,M,,;;.r,L;hnnit,h/lt.",r/rr.,Ji:r.,.'dLl'n:vLr{iautr'B'tin rr03 il lcsduri '!

rn,..ul lr' f.Ita!e, E;had 11i.':cl)lnrL e"luLuL. ci ir'h'r s\lrrtt Ott\? tdthv'di1rn

Iilr tiliu, ) \ t 't il rilt\ lifu db. (ry'l: fiinin!.n 1915-fll 53 t3

! ' ) i t . l :n. !Lt : r r l t ) , \ i :h?rh. t r . ' f l i l r . t r . laJ4."di1el ' i i izMauthn'r ' lnnci 'n- l9 l l.1l) aaIrrilzNnr{llrr,D.rt r' l.tt i.: Orutarutt}uddhn {n"h'n teirtis l913

rL {)r. t,norr14,p ?:l3 Grtns dir DflA.l.r!n ddL/rtr t;'\'i't:ht th1ll'nlllaa'le 1"r

hi.c, Sn{l!r lr'i !!r, 1(rl0- lr'rl:r ).l? t,tr t.la5 (.rIlid:. iri..1..t,il,/..lf lt!lr. EdanE€n 1925)

rj Ca Atlrllrik lisittl {'n Tc! lnu. l, t?!'rsr'r'r lv/'n_ Miinfhln Vien' 19*'1 'ap

5li 6

:.1 r'I i!{trct trruv.rcnf, l!l)_s'iirR er lLi!ir|'' ii llnrr''xntut: ltt 'int '! la tuilo' \t"

. t ta. i t i r th. r ! tnh;nr, . , l 'a\r . l t73 l 2L ! runr:: anrl nr kun N$i'e ! lt .ldoli iliibner' 4,.!1t \l it(etr{'ut rt 5'tha"uta6t'h tnt Ril'l'

lnira./r.x l.. sli.k/ti.$bu.g, l9?9'i. 5l

1{1. at Jtr.lu.r L, Rider. Jvfisil 3r Ma.rerlin& '. l:r Ffttri'c van d' Ket'kntrvr (:d l a'd'l/'r

fi.,t lJrt l!,r.1,\, ttRtrcll.s,l9u?- pP :13-17f, r gcnnrrr &til, DtO&ad ro"tI39ll,int&tun;xf ](,dl'trM'L''''Fhktun'Nla;' l89i

.13trulBooe.J,E,tr?6LF!'rnJ.si.,rr.dwro'ah..(i88llcdilicddtnidrisi 'ugiri"Pda

Iq)l Pi49. S.r rrel $iHcd.nn 8n,ji :!re Ddr:l lnod!. din 2_i irnrc l9l0 ;n uerntm B6'h D't'l'

tt1,)]t l,ttit),'!1Kt^/x.nt.rtol,Qtu^sah.,& de Faul Mirh!'l uitz'|4, vol l:l/l.Frur'_

tut/thin itsl. t 9? G.n$mndin27 'ulic

1910)

::

384 385

r

tI - '

50. Paul l-aurenr Ass!u., ,? fd., nor! I0. I. J 8l Sr @.51. ClJo.h.. Schftidr- dp..ri, ior? 13.51. Roblt Musil,''r&!. ?j3' ' - r " l i r l . L Rtrr( Ln . ' . t . . , - , , ,8t hL 1, . " . , . L r . r l r \ t .

P&\ t,'Rt. I r,l5,1. Ot Weininler UraI. t. lot liurd.55 aircft, t. f,20 tiun.5h , I Otr . W.in 'np.r Ft . Intr . "ph.rsm.r. t ! \

i L 'D7'rr n - , lwl ! . ?. iodr\ F c, . . r a h " , , h u a+t. . f : r t \ ru. .e. , ! .u, dt r J, , .J7 all. JeaD Lo{k Vicilrd Barn, ..Mich.(r!re ct nremcoss chcz Novdii.j t ftviera a.r

-- -atrtJ*rhit ylphiqk r (..p,on4rsnE !n.i!4d,,), pf apiitie iudc,I983.pp.195-208.

58. i l.frdtr &nr, ol. .t , nora 3 I , !. 69.59. ii!.r,,t .r'.noia5,1,I 233 sinnn.

61. F;edricb Scilogd. "AlbolmsF.arm.nk , g J6, in (/,.rbclt Fri.In n S.htq.l Aus!rt,.,^d J r .q Bet L t ' r qokJ,n: . . i , r _. . 1. . .4.6r i^cq u1d hrdi \ .n t , ,b tcO,. Jd! Hds f 'chn: . Vdn.hrn-prderbun, t06-. D tr t

<) u. "B \Mi. / - - , r r r r , n.k L I t , . " " , . ,1 4, , i . , , Ano\ L M", . , , . , Lrr ! , ! .a- . p.lor ro. r ' r : . . r ,eo,r s, ,dd. / , ! i . , , r , " , t .^ .8 pt , t , , , t . , bt , ; " . , o:Michaet Lbdnam. noua .di!e lrbkaur/xtao. r 98?.

61. al. MqG L.oise Rdrh'R.betr MlsiJ ruF Dtubton dcr E|jlik,.it t.rLtntea urtt l)a.hrtrrti$a|! tu lt.h.t M6it,Satbit.t3n, t9B7.n, ?5_976i Rol'ed Mlsit, cttll. n. lOt?05 Citlr d. Mtui: LouJseRoi!.,1 .r,.et2 i,3,p.83.

6?. Murii, Das hjlits€ E!mpr,., 6tt , !. t0j6 !i hr.68 r l .L-db,rAo.,or. . r 'and1.Z, ho tL. ,n. vu. tdnd"u,"e/ t r _u. . .n.

U, Bdu).L 'vrh dc\ eJ. . r . \ , ,VLr l I4. / . , . ,^r ! , , , t \ . r ,An..uvr . . , .O. I h. .

: : l :^ , :* i ,1.o1 . h. ' ' "nnt a, .F". .^." .Ji l ( . i . r rhen5 5TldLD" L. , , , h. t dt . J" , . , . ip L1i l r l

I l " L]Ltnn4 /"-n. ,Dl t re Jq toq5 pr t r9- oU?1. CJ. Johar! Wilibdd Nagt, Jacor Z.ijler ttduad cNle {cd.), D.rdr.r..rjr./i.,.t.r.r.

,^ t , r t tot , , rh. ht , \o l . t . . \oo r8u' . , . t , ,F.vrc,- . t t , t .F t /0! .

/ r . rn4.n nus ?0,p t l l3.- ' . C. pal p r dm rza lu HiJ- ; rd, \1 [h. , .a.r ] . . r .nc . , tn: ,^a Ler. . r4 , .

:::: ' : (;,; ' '{,: i ::::;;;: i i " l" i:f i ;;. ' ,""-sr d, r!,, /! j . I d-

I ci'os Lrpol.6kv. r'./1 d' v' o":F::' ::, , yi!.i"Yli',\".iilxfliliil:l,i';il];.:';'ji,,[::i.;.::;i,;, ri"l;", _ ,",:: :;'r ;"ii,[,.",;i" ii!,i."i!1;i"i; .::, ; . i , l ; j : ' . : l ' ; . i1-- ;" l : : ; : - i , ; ' ' . ' ' " -ot ' * i ' "*n"u" ' ' " t n

oi ' ,a v ' . r , , .1 i . ' ' " ""

t -k Lo'dra, lc8'

l i : l l lJ" ;;"."i : ' :; "*

J."*-" . ' o. ^ ?ruJd"'| 'd' &d' P' h"'

;udLr: , r r r ro7b, r - ' I

, . | , A,o. i .s lor . . \ lD i !_s. !pr d. , .smr1Mu.,- i l

"Tff,'ji:"i ,1:,'i:li ^i,1,' l;""l;i'ii ; ,8ored r Ln{5: n,oA

pie1te, . Frr l tun^t 'n

io81,P xu

9 /D/,Pra l ! - I l " r : P'$ktunwas

" i " , o

"* - , ^ "- -n RL:L t

' ro ' t a18" La

" P' /n ' r '8 ' "J dr ra j

t'feilft r. L dkfu rt^iM. lcla, P e

' , i - ; ; ; " , " . t r '11 u. ' \L)"1 o ' t " t

J0""Fr" "D

]?t r i? 'ntu t l 'n '

C.hrrJ, ! ! ena ia l l P l r ! urn '

| . . \ , ta1-8, t . ' ra(h{J| tu. 1 : ^a

l q

1l 4? . i r .not l l MeinDnnL P 17-

i: ,!'';1,: i::l.f';" /^nm? .,,1.d dp r\r.. $ t,,b,hnL un- \tu . 'th'nE n

' ̂ ; ; ; i ; i " ' ,s"" , ; r . o r .n, !? h'r ' ' rn 'nPr ' 'car

, . ; , . . ' ' - t -* t ^L^ hnu4:end ' tu\ ' 'h l r i

lsoi RLal / / n J-6

i . . " , i , . . *" ^*-"

t t t ' tu tL l r t 'P ' \ '4 r" E t ' - 'dP{a' Pdi \ ' ra i l Dr ' rL '0 '

13 SrenundFru. l G XUl.P 5r '

: ; . i . ' - . ' " - . ' r " ' . 5rr L4 Fh. s 'u0' \n 'Lrr ldmr0idL^'ar5)

rO. i , . . r " , " . t . t o-" . *nbrtr lohF' ! _n'e N'rr 'w! 4 ' hanoL-q lu\ t r t rc 4 rr

6nch T.Ja t , Mur h 'n, 1975 bf i r r 'p a)

I i l l l l ] ) ) t ; ; . ,anuorrhJrdPor ' inRurrdd nrr Ia 'har Anu- 1

,. I ;;lfjl ;:l;l ;"T:"; ;;:; . l''' ::':"ll'l:li':'1";' L a ̂u !

" ill il.l1J'l;i lili*e.!,a psy.h'arvs rntJoducee ri L'u Ard'* satnd'' A,o'

,,1,llj'ol}-.r".,, rnr*-', n u,.36. Lotr Ardrea Salome, J\iuD , f 362

2l. Lo! Andr.atsabne. lVzD' l 36l

ld L.u A dr6 Sarnnr 'N'D F loa

,r . i . ' *" . - . r . r" . "

l ' | .aun De i q ' t 1,{ .?h" a " ' )^ tu/

/0/ lo l r ' : ' ' r

, i " i : : f r ;T,^ i . : ; : *a^ -rqi-nni n i sr ' ! ' \ id ' ' r ' ' 'dr" 'ddcPh"CescLlsh.Ir, Krrlsn'he.la36 pp 46 14

31. L.u AndM_Satomo. NzD' P 366

3:. Irn A.ds-salona, Nz'' P 366 $ !d

33. |Ju Andrca$ sabbe !a',P 16?

NOTE I_,A CAPITOLUL 4 (pag,nite 78 94)

I Chrin.ph.r Lrsch. ft. airlu. dNlr.rrsru, Nev york t 979.

386 3117

" ';Y;"Tliiij""lJtlT;:,i;:",",Tl.""1ili,fi_IiiliT j,llll: ,,,.,il:",J,J,:.L";:,

i:itl{;iji'j #,i,Tiil,r:i:;#t::i:;xtrit:5,,llii::}::;,ll;:r iil9" ."1: , : . . , . . , ru. . - , t . . . . . . *" . . . , . .^

: i , : . ' . , , i ' . "1 ' ' . : , : , )^ ' - . - ' * u!m 'o - - , " , " , ;

3i! RiiI:,'\di8 , i',:,'Ir', rcL f. t.56 i rrij.* :i.[:I"i;.1:li;.l]i1;[:::],i;:1iiii.,:,?*,*' .,!en. sc,in,,h.ii,uedc^.!,np1.n

r CI j \ luccr l . r l i - ' " , t , f , Ld. , \ t ,hr j_d, :un\1,r.,;- ,,; ". " .; ', -i .,", '.",i ' i , i".l ': i, ' . '., '" ", ,

3li. il: pJl|3, D.!r vor dqn Sr,:c!cl, il 9ilr.), i[ .]4,. i. n 624.l , a. m! , tutr ! i r , knd!, \+L , r l , t , { r r rp in

r : - , ; , l ; . : "^: , : , r ""- ' " l l ' j " " - I i j : ; , , "1" '1,- 1; *

j : i i i j ; ,Y: : r . . ' , " , ' , 1;- " : l r '

" l l ' ' " ; ' ;

" i , ' ' ; : l ; " ; t ; t 1, , "" " . ; ' " . , - ' . . . r - , i' .1""** , . , t . . . . . .nu , . : i ;b."" , : , : , , . ' . : ; , i , , ; : , .^ , . "; ; , ' ] " j " . "* ;" : ; . ' i . ' ' " ' ' ' "

" . l i ' , i i j j . . i ] l lx i ; i l ; i i1 l ' j i i " i ; t 'e i \ . t9 i ]5 i io l . . t ia ' ' ! I ! . : j '.rr ArdE cirn. Nir:r jda. ,. w:. trt.r:;i\* ttt t^rn, rss. t grir r:,t t' nrk, rv,r r/:

'ilij{,#:i;"'1!;iiii)#:ri'r' 'lrd rr' !'!}'hoo'rv!r';cs I'i'nr. :;i! n sl ,;:,r14. et, H.azllenscb .r..(, r.ra 41.

" l='.:,{l1|r_:^1, ;,.,1 ." :; . .; ; .' 1,,,i:, ;i'l "l;.t"-, .." ij :

" ' iJ . l l ' ; l : l l . , . ,J , , ' ; , ; : ' r : ; . " , . , " i , ' ' - : ; " ' "a 1 . F rtr{,:!,b Finfthtuha ,tu! tia-,J: ,,,, t:s.t , i- ,. tt:.1! .F r t , l , Ioten Lnt lahLCly lX.n. 1t05j !n, .a. \ . lL in.n. l l t ) .

" '1: j l * : " ; : : ' r , : ; i : ; ' i , , ; : ' . : , , ,1 j1. , p.n n . :v . , .

. l jI 1"y. ,-^1 '. ' " , :,, ',. ;_"' "' ' i ;;_ J'- , "5' FNrJ.Zut l : t . tut J\a(^, , i r rDr, , , | , r_- . J.55r. /b,d I l5(i.55 Sftarr Kofae. t- r,isa. d. l.t ldux. ral.M. trlf bt tdkt /. /r.r ra, ?dis, 19,j0, p. 6,i

' !l;?i11"',Ti,li;t l;,'i',Ani?;as salod'l' dr:'j erualc

'd^-t"'",io n,,u, i',o,,;u*" a"

:t. ill. An!.t! l-ri,r!*one.I-.]u 1^:Ir'atian'n' Lrnt1 l9S4 cat r'r: 'Esal5 !n Lo'e ad

\t t f t . rn, l , : r t i . r . | t ! l tkh! .h i . tQl . dr1.X,! ' lb

- , ' r ,n.r , - , r ' r ' , P ' r 'c- . 16

olr . E!u,1? r? r , L 4r l , , , r r i l \ ' f jc

; ; "" , "^J- . r r r r " 'b

" . r

. ' . , , t1. , " . ' t r lc tJr ' " / _ i - lF

f iv \ ' l l o i -0

6:. ai. fr:i, rd rt, j.iv a, d.r P ryrlr&l,vr'. rjd' vtll p {1?

".. i." ,.u*. S"t'"u. tt* \rers.h !s \f iir' {l1i99l ii

'n '/ih1 'd Lle insi H'i11'r'

v . rh. ; , t9re. q 21.

:j. Lou \riors 511i,ri N'l'.| 186

06. Lille. ! ! 1) l?5 siumr'(- H(ptl{ Jd\1, ta.li.t l.r M.'lunt J1E'l'kh'' I rirt../ q)1, :J. .lc ReinilLFdhri VFm.

* ir dd;olul dti dc .oi. l ' narcirlrnc drll{qu'i n' R M i'il i ' ' r01f, 19 intstdr !su'a

'- ;;:.:I.;;'.;" J",;"4, .i1 .r .Fcii niioi l'r'lc, cvo'n'du I $ Rudorr tii$rcr' Rorren

ii'i.r;, r, '-"',.,ii, t",r,r,

',,tlr-i lui nrtui! d' r1o!rdi! nr'o?cc f'e h PloriD h Rrur*r!l

*"*t",1":ll*::: :"':ll;iil ilijllli,""1!riiii l]il"J:'il1':',iTi[:;]:'f : , : 'L i ' ! 'BlFi

l t nots i l n_'1 " /P' t '

."1: .r , ; . ; :- .-- , ;1": : , " " , .1",;r i ; , ; iJ; l ; :! . r , r , ." . , i

- . o. n "^ i , -

t , , u, - ' " ' ' '

,uL. ' -a

,:::; l ,^;".;.:; : I ",1;;: ,, ;, ' ,, ' l i ' ' ;" ; ' ;1,) ' i- l :: '. ; , . . . - . : , v, ' ' . i ' \mr ' /Lc

' |t1",,

"t" t r-"..ja .

- ,al;r "ll:r rlane'

'l 'r E Ltrrbis

" n1 M Dthtl trttiat I nt tx rt'

i';;:.'l:"1 ;;.;; t.;! irlrr' t r""u-r, rn 'o^ '""u

nN'ra A'drian inRtus' si ru'ni ltr

,. n-...iit. .r.*'i "4", r.

.d'l 6duk txch dct w'tantclRuns A'east !'bl!i r;e

.."t." "'..',

t"-* r,i.ii $ su!'E ci urils$trl s ?r li nlscr iin illD 1 d' strs i rLn

. n: . , r 'Lr l .F ' ' : t r ' ' r r ' i - "" ' t i " '

i,i r"i.i.I'Lrr".'" '*,lr*.or

utudr, rr! des i'er xi rdsturui corsrids nrshil:riL'i

, . ; , . - - . . ; - , 1-u" ' {

; - i " . " ; ; : . , .1; ; . . u. , i . . , . - . , . , . t . L.

' . ! - .n ' 'q { . 'h ' - 'c l r . '

r.i Nr(i.;trbr$1,nrl. ci Ur:ulai.'s'r ;rtp'kt to^ Aadrian! Gcnl| i! Etken'/aln Ii

ir{nclrs PnrItli!tu . th.t I t).ntitu^Ltit' n 1l it unI9CA l}-Ttr l9al

'10. D.r Gtn.n ht :lrk.n hts ol .ttll +

12.ArdreCre€n, in,,,tssir:ht d. vi., trur.rrrst.,? 'Lri

fLi' ' l96J't i9l

'13.IterGnti, d.' litinn!!;.,/' .f.nol 69 1 11

.+. r"- r"*. )er DoPtiek.nLgca', /,6t,, 1911, nr' -1. t! 91- lor iEprtdur in 'Dt"- i,ln)'"i t.'"-*'Lii,ii.".',.,i .a ,i"r""'v'rt r"a*i, !'rhin!" !t80'pp ro'i 136)

15. !!po lon ljolalm$h,l,i]rr, F 182 !i um':ti

388 389

79 Cf.lcr tu(I.rndn ',ir?d:i ud Dr., \* " r"".^,i6!pui . . \Jn . .nJ. id

80 Derlor uhd.!erf.d.eD!,e ,1-9j.Nl . Hus","n Hotmrns!, l ; . Ear, D. r0,1x2 ll,il..FGt p.463

r' o ol' rd n.L :t nd ' ' dtrfo''ilf \\nltu

'lr ' {'rlrc-

, ' , "

n"r , r" ' , tu-enL' i 'Ynn", 'F

rJ ' ! i | r r rn 'unl gsu v ' ra l dr

i - ,* , " " -"a

r b ' ru ' h pa m d \ lz cai d '"k$!euk Aius da" L

i , . ; - , , " ' . " , ,

d ( l rur : , d 'n- !L ' h. u 'J"4t dF t ' r \ t ' rh( t

nk w;" ' t " '

, . : ; , . , ' ; " : ; i ; ' ' : ' 1; l n cugrwr: ' r \o-r ' oo "rn

'"- . ; , ; . , - , " ' F 5 ' r r l .or . 'bdr ' rNrF ThLr n '

d.-.F '

; ,. 1 du- 'r,'nn" omrd !'rDF'

6 5 Fr$.1,Dn: t|lb?tuialen in d.f,(!lro,in:O XVI'p a2ltlumr'

s. it. jj"*,.. .*'i"', '.*"d er h leminir{". tu D.stir d' tu /ni"r' Prb' 198? p 4i ti

e.;:;r P.ur s.hrcb.,. D.N, P rr.

16. IrBud, Cif , VlIl. P 239-3?0tt cc. tun'., Wunitt,"s"n u'1d srhl'.tc J.' I ibidb B'i!'att tut E^'wicktlt'ssqcrchichk t1't

0o,A.rr , l9 l l / l9 l?18.ZhsCarctri. DfFaLl scbJe(El,in Mtrr. !'lMa'tu HnEbus l!60'p 50l}5l3

19. iEud. dr..ir, notu 16,1. 27i20. Iiiclrrd Alcnn. Ur.;:tar. wn HoJaenaehal. Gi:l1ir'cn '196?' t l74 si Un rdat*ld

ite.intirtat, t t;frersthat .d?t D ie Gun n i. d?s Sbki'$ Pstchtt k't'tLe und ikonotn

. i " , ' i

i ' ' - t

"^. t td lb l r l oal "orh u norr InktuPur ' F 'u i rn ' : : f

r . .n, : -p1i !Ldo'r ' .hd. ' ._ ' l ' T F U duihuin mo|J{rur hroler oD

21. Jcns Risokltan, 'Von dcr eenshlilhen UnzulrinAlichleit n Hotnr'sltals Dd M&'ra^

d.t 672 Nd&t .1i fh. C.rMn Oer.r./|t, 54. i98 l , pp ?98-3 10

22. M.n:€r Biiot, Aideas d. luso van fioftrdblrnaf. tu l :A lLfusr' tuMnnqat ' \'r a u

' , , , "" ,

' " , " ' , , . orJrr ," ; i " lor 'Pr,aOl00' i Mr 'e l Bnoc "veFU h" inet IaF'

* ." ' i . " ,

s ' -*" tn U.r 'h.r r ' t r -? ' \ ' l i m Joq S FrLm' i re l l D'd i t '

Lbnluny I vr \ti.lLnd hi Xafa, FranHud^nait, 1966

21 Honndn.d'ai, tOa. P. 45.

24,I ]GA.p,15.

29. rdB,; 5?. Pat+l ic duce c! cindul la o noralie autohiuerat'da tui Hdirann$lral daha d$

1 90. (Rbutl. p '15r 5i utu )-:O Cl.Ii.ir Cottn, .r.it ro*, et$l$:!b' Case lor I leudi R'adine ot

'{n6ll!Ds{ial s

Der Cdft., ti!.t ,|;tab

:ia

I'1l

tri

Ij

:

st

t *il;::inT'rtu r're eoh bcbe'bue.,a.'.r".r'dr s,r. d. vtuy E. c,rben. Fian

li.jili}T;lij]"t"',,it.teirus.h.t, ,.at netu,l'emand,snnl.a,. reb4,!.6,.

" *$;|1 i,:.1';,*fl,#,:l H ;- :::#. ; i,:;;.t t;l..x:.;. "-.- ;,:T:.*i:,",;l "' :.:;:r,;lr l*::; ;:i :: ;,i l*illii:;ilt:e. 'den! h!r@z dbe artuj n,.r*r.,, J.r,i.i,,

11.li,"j.; ,,-s v,". 'n ,::"";;; 'i,:.:,.-..:,,':lf. iill' .ll;J;::;;::::l'l)..ffi,,"n**t,o",,,*, ,".e$r,n. {vrc,a, I eo6), fprnn }trarenrun, L84. r.4.re."' ".1#,ff1.."h11'i',"'i.'il:\:,:,.::' l':l **' o* o." . .' 'i" ,,, *-.. ,' i 'MarS

r +\ iu l . , .n*, t r r ,p. zoo or_.;:;::fl:;:*ffi,3:;i*11".",", "',*

NOTE LA CAPTTOLLTL 5 Oaginte 97 125)

; ;,$i*: !i; rf ::qt"tuni n_^:':"'l;.:::i ;:,)r ;, ",t:^ *. " -

Ittt*lu*" ii*'i#,H",ifi,P;#Td}fliffi*hr**$#;*ffi

I

390

Tt

I - - ' - - - - - - ' - - - : : :+--r----- . - . 1l

391

: i " , . ' : , , . ; ; - , i1 . , , ' : , : , , : : : : : , : . . , , . , : l_ ; , ,l : . .1: , ; : : : : " .1; ; . . , " , " , " , <uqi n, , ,

' "i ' i"i ',| **-

' '. ' ' ' hr, n :\ ' '

l:_i,;"-;1;;1;,; li I't. ,"'; :,;:r,:.,::_."i , i;. " : ' ; ' ; , , ; " . i . , , r " '1 l ' : " ' . " ' ; ' " ' : l * " ' , l , ' '

, i ' ,; j;:|; ' :,,. '1;, ' i :..,:. i.::, ! xro weL,,n, , Cr. t . l :40

,:#il:it*:.mi),i'i;;:t;i;::;,::,,,,;:,i::.;;;;i.;a,;,.,n\.tuk*;ri,:,,

ll il;.;.;;" *"*",, ,,,,' rhf.,i: Irixrl R hirr, .,r,im,,hi,.. E ;,,. i, r1 \: ,,,,,.

'1" : : ' , ,1 ' . j . :1.1,r ' ; t r . " . .1t" , i : t " , , : : : l ; , l : , : ,l " : , " l " ' "1 ' " l , ! : " ' , " i , , , . , ; ' , " " , ; : i . '1 ; , "1. ' , , , , - , i ,"':i:""':i i:i : :: :.; ;,- '"'r , , ,,' r , , . . ; : l l i . ' . . .

" , , ; , . , rr i i , , . . , . , , , . . . L.. ! {nn, r \ . tn,rL: urn Jr hn, i rarr ! | ! , t r

;, ..:,1^j:; i l , l , ' 1. ;. i :. l i '": " ' ,1:-lr i l ' , ,. i", i : i ; ' :

;, Cr D.drcotrn.rr, .n n.t..30

I 11 "; ' i : ; : ,1 i , :1,, : , ; , '1,. . ; , ; . . , i , i l . . : la

! 0. . :"m" ]t ;",:; i, "r: ;'#:,rir ., li;; "/; ; ; ; r;;";:i.* "; 1,

t. jll tiunn) HenlaDr tr!.h (L,i.rri r, nitul.rnr' lt JnrrBiu lluintursdat.sr rrn)

t j t r l re ( .1 iLa,ry.sr i r i \nr3n1! lc. i :1, t . .1; iL

_(:r Hofnlolllirl. lrlil, I 195 \I t t t l

i, !.r!u, i;ir!r rtr' ;l"t l!r{ ..!... lt: Qr n. it t i::)Rti |iti!t,ri.t|:! \aa, !i)*p.in/:r M'.,t;.it: l",jt,r:jit, J./: rr.i,r!r. lf: iirir\.ir!.i;:tl.r rrn dli_!i.ritu', trfn,h2j. F,.rr t..:r,r,i9F. \ r j r l - r . , ( r3rr j { r i t . I . ; i : i { r ! , r

n0. r:6 t ! | I J; drnr.: ni ,!ri.L. :,. hil: i ' lsuuui , !oiia,!sd[t ii u! rns osfccLe d it rd.lrurr i.ii31Ll.r'titt.nlt nnr.v.t rr.Nhlr," trrta,il :itij?,t:eb.t. 65.

t.! F-rtt. An.l.\'.t.t fh.t'i..,,rr frtiiibie.r )r,.tr., .C:i.\:11.r.1.1.

!?.i.:la!.Th.Nelei,Mnirr.rrlkifur.rl.:{r:..;iidrl:irr/Itu!r.197?-tq'78,b3. R l.:. rl.tr"n:., lif.b!.,' /1391). f.u.kinr/ttuo, l9ti2, r :9. A.B{e viziuni nUiecr. :riir

irnrbabd hJlucn1al. d. Cctt(.r t)(r'I/.tnA? a irr l,li.1rscire. lDde e4iut in rliurt..' , r .d

' : l n.r l

6'r. llorn.!. S!,ller, F3i1s tx fiyldLerer. lir rR.-iren dx..rr.pl ltuudier d.l'iscir&L{a.. ni\a. t : . P.

- : ra, , . . , . , ! . "1 ,

' , . l . ! t . .

1\). Jl.\tl, Dat l;nh.hq.f ih.Lt KLld,, Atf,t:I\t.t.14t

7? rr( qu.! L. P,i.r, & ./r (r!. 1.,{irh i:.t ttt)fur J. I o tdfinini\n! .t d. I dnrlahr;:!tu .:'j\s.lg|:],9.r I.tlL()ro l,trhnql.'.

'rnducee.on|l.t r:, Viena. i935.

':3. AtrFlsr Sr.trdbfa. r.rn,arc! ,lin t ie.emhiie ti0.l .trc Anur lr.j cfrter. r, a\! !v.rnn.N.t, itsch.trr.h rr.i lt:i4e rh ?nan Fr.u,ti..7 dc /*rr Gerb.r. Vierr l.!txi!, lqlt,t . l0 i . r tmnrsn, aiaLlh. ! .651.

14. P$<,J .tc(3rtii.rir, r1rnn ,./ z! r,r.ln n ti.f!!r1 itu*JdVirair, I tt:r, !. ,rrO.?,!. Ar'!rl. An:,Ld. i?llkgdlr.t( .rt lot.n l\i., L.rr. t. i.,t6ud, ,,!'r,r .,,ftar.j, tm.l

vl,r,nni, t9a':.p 105 i atu_16t, t :a\n.U\ lnnhrent, i r i r l^ \ tJO?rrt . t . .hql?n:, jsmoitX,tJ,rk," l9 '19, ! .13

I'i. Adru(l.I,rr x,'rr./l.r t,,iilr!,r & I i;a., l 'rt?, tu arnd, ar!/r.r .ruztha, bErr !,t.

. . t . i , r ' , , \ \ | .L. t | i l tnt ! rd, ! ! . . t .ntuni '16, I r : ,1$'r ' r t , . .a*r t : rEd,oF*, . t r i&.nrPey.l!.h.2l.s Tdr.rn.naas ,: i.rsr s.ns,L !a R.{i€z itr lr+1)

t-9 /\na$t a f I na4. ]L \ : l !l4h. r. J| I |ttt. tI, n. ror. 77, t. tJ9.irl.Clri. if!!ce'.Ir,d,:(r& rx.a\t. at,l jb.a/1,)L,Irta.::, !!.?iriafud Bind€r, /iatz,r

,r,., tn.nr.::n'nJ..., i9?5,t 174 rurtu.ri I . Fiur liaiL': iit.li.iar jr t", / xll, in i! r&.!. ai.,ft*j.,?i. lt/.ri., .n_ de Md p, tid, vol. : .

F:r ik i , r r /Mnd. l !76, i : . 2 l I

; 'x

F

i

t92

f

.Fffi1xi, ,-**r,,,',*i' t;,1 t":.i:^,-'' :" ", :i'- t*,;i',=: l'.'.i'*':,r,i,ii,,rl" ;:"i,'ii; .;':;r*i ;'-i;::;"1 ". , ",,, .'!r :;;:';;y:::',;,?;. :".;:: ,:;:";: l',i;-', ',..,.,. .

- ;,*i:: iii:ltl

';1 'r ;"r"; ' i ; :l . r;, :i "'., ;.:l':*';::i,':):i.;;;:,' ::;:. ",:,i:;';.:-,,i;u _ .",'".

; r1," , ; : : j l . r : . " j '1 i ; ' ' , ; ' " , : . " , n.p. r . ; ; " - : ' " "^1^/ , . . . . , . . . " , . . r " t . . ,

. iTtlli';,i)i{i;:,;'':rr;: r',{ g, 1.rr,:,,,,,

I.l}';;;*:w;i',trt;il,'i"":1,11,.'1'u'.,,,..',,jeMri!d,!!,,.'.,; o:, j

;, '::"",;; ' .:), l;,i "r' .;1., ,, : ,-:,_i;:,",": ;,

' r ^ , .+; :

"pr ' " r . - - ' ' ' \ l " -

, . , " . . . , . .1.1r" 'e. " . ' ,1, . , " , , ,11L. ' : ' . - - , , , , . . . . , i .

: ' l : '^v- , . '1, ; " : , i . " ,1. : : : : : '8 ' ' : ' - " ; f "

! " ' PJ' ' .1 ' J, , . i r .

ni. nh. l ^r

F . n l t r L '1 lPtLt

r ta\ ' ta :

: : : ' ; : : ; . - , ,** ,"-- , .1.r \ 'Lfr kd'r ' r l F i r i ' jn r0 Ptu rrr( ' '6

i f i . i '

. t \ ,nta uo" r ' ' r dr ' 'e ( 'aJPc'

rL ' r" rq6

' r ' - ' ' ' "

aU: ' r ro - ', . , . , t , -

-* . , f . - ' ivr ' la, o '0. '

i r t r . l l L,* - 'c

cr ' i ! !F

!T a{ r lcD

;;5 r ]edg$ B'rLk / Prunrr . Pis rqtr , t 2:

i . " ; ; ; " , , - - 'utr- ' I - r ' " er 'o

, ;" . . , . , , . , 1 . .?r ' , r 'n- d 'v 'nnr: ,qnp 18r '

, . , . .u ' r . ' L ' . t1 n. ""

" ; l ; , " r . \ ,a, , raLF,.ro0-:, , , n,r i , r . . r " to.r ,^. t ibt J, t " t jnn, \b,h. \ SL\- ' ; , , , , . ; . , . "" ; .

u"u-, ' , ;v- i t , t g.rr . roo: t / iad\oFtr ' - 'n

" . i ) l ' . ,

, - ) i " ' ' * , uL' . . r ,o ' &n ' '

r "cornr ' r f 'n l r ' ' aP t I naiD' * ' . , " . "u"U tr i . f aut \a\L ' \a l "L, '&\ ' r " &r ln ' lqo4

,. , , i . - -" ; , . " -

k ' D- / r"^^. ; . t , ) r ' , ,1 / . , ,1 " !P' \ t1 'nautca :aQ' d ' l

tut \an iet Ua4.\ lJa t \ r rh. , L ' ln?ra, lq8'

t2l. l$o 811,,h,,, .r'not! I t7, ! 531j

: i . ; ; ; ; i . ' , . ' " . . , ,u '

;0, dd . " ror" p B t l ' ' I 'a" ' ta r ' nt e"a; t l

, lu^, \ - I arn, : t t l . tn,rr- i tu, i?, ' .^ j t " ' ' r d ' \o

bert Ali:nhotuj si W.lfrar Mauser, Fieiirur:Jl1 19?5 n l?

, . - i , . r " , -* t t , R'anDi!" \ ' A "" ' \o l \ - \ - t dr ' \ " r4r l

r ' ' : ' r :4 ,a. . " r r . ,a, . . _J de Md ' d p:P! i t i 1,A'13I 'ce:

1?4 a:t frir i{;iri, DaJ r'lrasnit d?s S},ntch? tn!.4'rctnti'rr ntuB'h': !"" tof; Niert'hc

ttr 6.nr. Snlnean 1954

125. Ct.ll a s.,b2ld, _Ven.z€niscnes x4TbEmr' riotuonslnais in'ras ' tn S'6ald Dt''"'

i*t,.ii.,,' t iu*tt.t" zur i4et;;nht'ter Littdut "l

stifte' bk Edndt' sb\ah\ry

V'".. tla,., pp OI ri- W.tru,rd Vi3tidit r' 'ptd

delLritet' And:td cr Irt o cnftoeF

rf edclt.o aLiinicil "l?6. Holmdnstha| tca. | 305

110 ?r id. , ! 29tlsL. es.4,, .to,totu ,Por-n rui Riohal ale$rr, i:!r /'1s' v'n

'fn'!nn]tin4 ai\nit'r'

t:r2. HctuLi,nndral, EiU, P, llr8131 l icB,t .?1\ .

i::. l,Cl, o. ::r il ut,n. ni"t,i. Rot edio!, "Ib. fnen' ot la{Jili'c ii }ioformsttlal} D's (ics--.;;i;;;; (;d.n" *,1 a,creai" n r1,,r.n,4dma'

'r!"dr'l? reeo !or' rr' I I

pI- l ! 13.136. td8,p 23,4

'395

7_,

1.11. (L Modll ltiDcc. Tlp rr:$..il.:., .1 P (ynal|! t\ \i!.attu.nt SltJ, in Abturhl! l,ti.rat 8), New lirk 19n6i d*rrc lccrsrr t3d un a iu llotnr:rr qrtnl. ct Ri h,rl Al.vr!n, 4

l,l2. Dsitrre inreD.t r,ador.r ii s.tuh't,:t >tnlcr,.i S;ptFrR.r|Jrli$| br\t rt hd!.n ritur.r .i. k J?tu. tL k tivt,lutiLx l+nniaie dd at*riioa it,ilr,l.l fsh, I sF5.

l4J. EGt. l .283.t46 Rrwr ] t ,a"t Di ," , , . , r , . ! , t / . . . . . , .

146. tuMn i Ikgratn'e,.p..t, nd'r l::,?. p. t60;r. !?9i!".20t.

15A.LGl i , r .u4.

l.i:. A.lrii Aumhmqrer, nrdr.trni Stlii.n.r :?rt li.tir h n.j zu/.pA&:kn Ln...ttt.Iitylc,y,lricr

(mmlli un $ajnr apBc,$it adrci La..ArrPa!,dc ri.hransLtrl. Il.246 353. L6isd.d 2s!.ra u.r nuocr.ai. rrve{ni d. !($onjielo, cd. art ,j tcben€ sr1rea.A dicp, tfJbiij, i oren, A. AumlMner $sercz]: .r HojBansdr!! d ti r.li trrlmr {ie

Ij3.5ci"so@ .ihin G Rrm,1 lJi. g/.4rti., .!t .n ,ok 1,U:,p.369.

NOTE I-A CAPITOI.iIL 6 (pagi-,le t26,157)

1.Ot W.iningcr, C,ar, p. 4 Sidm,7. Emsi M{n. Di? \n.!lrk d.t E,Apftdu^s.a. t.n!'1906, p. ).

5. J,1.6 Bmkharrjr.,'. nndr nt R."akt n.. i, tbii (.t1ga9)nltu,I,r28,'.39i fi unn.

?. Oniq'm Dai{l i,s belr.s dif€mcei., iD ^

0dr. A.vk ,c ltryr:.ar}Je, pdi, t9?3. m ?,( B{sexuirid ctdftftnce des s.rct),!,,2.rs i um.

8. Ct ArdJa GEen. .L. Ece neutrc".Ii'd. f.lJ ! i: um.

9. Hehrcb von t!€ib.nk., Dgrt.h. cschi.hk ih i q .lsArnuhtr.n.) ti,gz, v.t i , p. 4.1.l0 W heln Dillhey, Eiimcuten. d dluscne cen:fii.n1sshnib.i ., Cesajmcte Suhlif's,

vol.Xl, Stutgst 1960, p. 223. k cAu.n-DAm.rag, \ietzsche lur. a..tai diagrorti.epo.t blsscu.nq "lnsbunra [6€noicinoi] n, a deLnJnar irsrauera uei.!k!t dcina! nileL, ti cu adr sai !4in . urui snsl deLi.a! ne c mbitd runu€lc I i^stin.tdror, ji a uorvirtrg mi ririL decft d n pullr oreri once dti !4,n din Euept., rSA, yot. 6, !. I 02; ide.!''Il@ulin eJij" Ptusiei consritui€ ba dn ba.'e aavoft. ,te lui Julius Ldsbchtr. de exeolLu,ia Rehbrar'dr dts Ertieht,)aipzt, 1390. r,&sbeh! s.rie ra pasina ro.tr .€s isr keire F;sc,da! in der Ehe zwischeD l,leuSd 6d Deursh,ad di. RDlle des MMcs l}.!4m ztr'i!i,.

. ' I r j . in lp?r 'K ] 'an. tn ' ' .h" n1t , ' t r n4r '*r ' t ! df tvr ' - t f ,J l

(a ' , r . r ; : . t . . . . ' r I v i '

' , ruoo o "r '

' ! i r ' - i H "Tb,

v jL1]cr ' t I6 i t i ' i '

, t - - . , . r r - r ' 1. , '1.r , / L r i ' , i r 'n '

rFu'" r 1". " :1 t ' r '

r 5. ;;i laLob Bn.ir!i.n, nar M ufua ..nt Etk Lit!r'!' hultl nbr; 'lk GlM;t:rtntu' A't n:''' 'i.:)-i,t',",,i;r,*,

,i;La" mtt tt.,th"o: Jftto/ ed rolriirlen B'nichr' FPnr'

16 a;. Easr ltl'ch, l,".hof.n. c,i"_Thcnh unn Naturethl"' '4i

15 dn r"'ftrh lnl" i"",iiii'"t', wiia,'.'* ttt"ch. r;.Perc3d,. vol 6, rtdktu(tlll! 1'.6i'P 12' !r uqn

(Bi!.liilri1:aiiraicilcBachof.n)' {

r? &rlnlcn. arxr !1redlsu,tlrl.tune.hf' 't 'r't lL'

13. Ems irld h, L'rtft.n, !,!.C h.tehl!"? W ttAt: 'p

flr' rol-116'! j14

, J." l - . , ' *

i r 'F J-d ' 1 1r"- r 'a"Frtr und o" t \u 'D L N{oJ r ' i f

i . . r " , " : ' " ' - ig -d. . Dtpt t t ' . . . i .Y.d-. . . t , . t tu h t4vtbn. \u t4 h '

k ' - i " ' .d ra; tu.at ' { " \h. I

r ' \ u 'axrdd r0 ru4n

-,0. i:i. oi.c, s.r,;"rLins, rr""l1Rt '.rt

-'l':1ht1! Ri'hahtr..dBntt ratich' c's'tk'haf sn:!'

:i. Itir hrd !.laener, Si.Ctt d, ed dc Wilb'ln Zent'er" Slrlt:cRn' l9?1' p 7'1

- r : , . . ,4$ e '" ' . t . , t -

r ' ,43 " Id_wioefF/ rn : tu ie i looo '

,r. *Jrrt **-. "r". a.! Miinnl'ht nnJ Wclbli'bi' n l{ultlr und (unif iD R wasn3t'

M.tl,.,*d,ed de Mdrin GrceoFD'Llin M n'her lq3? ! llc

:5. P.iclred W:srer, Dd brun Bucn n1cbuchar4t'ichnLng JS6l_l3a:l eJ io&td

B.lsteld, Z-iirllr Eeihurg. 1975. t 245

?6. Fr:{lri.t' }iietzshs, (JlA. !o1 6,F ?3'

!9 nierzslre. r5l, voi 3,P 569

30 Le.e l, ied4, AMni. tu/rtr. ]). .Itr'. d/i'il ll'ds'/t '

Pffis 1930

: j sd. 'b:-- tp"a* u '^b dr ' tD\r? Pdr ' a!p Qr:p r0 cr D"\dIr \1[

, : : ; . ; ; ; - ' s . *^,-r- ' r^ ' r ' rc

ahn ' rmd

rubu ! ' 'nr ( ' '

o . - -* . . . . - " r""L t t " , 'nt r \ "" 1 '1. r 'p cr ' /or '

:r. *.i.ii i.'n-, _r.l*. r.diJ.i.;" (1c91), in Gutrd'nhnbd! (cd) 'dr"3d

ji'i'r

Tiibinlcr, l9?6, totruL l, P 2tl

.l:. p.". ir."rt**, Saut,li.sra$ie (publical ii B't' L/ Tug ftr zuna4' rttl$' 1901')' in_'w".r..r.s.r,.':"r*"t,r,^ri.j6.Pa.;Aenb'ry'Bt'h'\iena-Hmirutsl9?7'!11'

:'o so.,t m"aOt *ni"i. ",r.od;nibtca

rexr'lor ll|i Alrznbcq slii'a t"mdir dm-siuilc lor' , ' ; ; : , : .

, : . : .p- ; Ar.h.r . ' . r " n"r w,. t i r l 'Lr \Er aJ 'd v ' rorJ! r ' I :Fo'r"rr '

. " ' ; ; ; . ;q. . . - . ; , , ' , ' . nd/ ! d "d JcH. ih;rrrr i t \ ' ' r4Md\r . n rarr ' f

!5. Sttbsbn,lra\hi., aP cit, l 1 l

io *-*" g"", 'i.;,", r" Die Ub.Niallng dtt Ndtutatktnus"d Godwl wunbes'

Suill8,n 1968,! 1613t. in*'Xtt,"t", L t

-t n" n du ta'ga! P'ltiqk '

Pss' 1974' join E J aclson' r'!x!i"s dr

:ujct ]}rais s! te! rupP^ .'lnc ,sr'hridlrP e-t tuit/e'Pri1' l9t0' aprolmCetl id{'ca

;;i bssru.liAli" tundmcnule a ptocBlului de clcalj' iiierd4 nuagilnor leninine de

I

391

,,,*.--- ..t l-rr ,= - - =: -

396

at

il

SserdB lEcslafc.0a*0bl r3 eoEsl]lurd uDAinil.Dn{u|!l. djfrodeld. SiabrFnri. LinnJrr.lniortd feD:',ilt, esE rr:.lu.rei d..a@ ;cnituii, rslh!] masculin!. A.eas$ id.. iur.ll:;ugsat de F.lcrn, in Bn,ail. sak L u uo.t:i.d. Jur FrBUd desprc Lon do da Vinci, ir.adq, Socierillii psihdatin.( d viend,ln I d..cebrie i9ot:.DitFziliiie bi:riurr..r:eenirlrixr iosadclea sul.linrF: ui nsJ anisr mbuie si ttu rar.6t, dr i 6ama.. rf,?,,t.,ic.r Wi.r?r Pit.h.dhdtlts.hlt,,?r./,tglris, ed. d. Hcuo Nuoblre ti Emst F.d.m. {,1 r,i908 l.r i!. .adiliurrMain, 19'rr, !i. rt 8.

38 S|;pfrrdE \,!allarGd, O. ayrcr .,rdlli"r. Pdil lt,landc) 19,15j I.:t6t39. S$mur,J ireud, ' Dcr Wlt2 urd sin. Bechurgen zus Urbewullbs,,. Gtj Vl,! t.iU.4,. aautttai. pdr fra.phik ca!r.i. ci. cku& [{&i. sctuinse,, t,sis,l986, r. 145.4i. anrLr &ud.l.iE, ti rciinl C. L rje Dod.rns,j ii O.uvt.s otuptt:.r,.a \it t:|"\n!

?i.hon. hris (Plai!d.) 1976. tlnul I, ti d85 ri un.,1i: Cl Leo Berol &'kLl,ir. .r f'.!d, nd rhDiniqrc Jcu, pris t9iit,t. l,r !1ra,.13. B"]ldelaif- -L spllen.le Pdis. Jlt, Les tolles,,ln O.lrrer..npkk\.| rr,Lt:a4i,inn1

i ,Pans, l | t5, t . t9 i ..14. MidreL Bur, /Irrrrt .da irl,nar!. Esat rur b l't. de BdNdetil c,I zis, tgaj , j:. 85: a:1.

PFEe F.lma}el, Bzuieiai e, h /.,qe pr tr.!. !,ais, "1981, ,i TrLnTa Ba$ih, rz iau..tu l .efurft J. 4rul.lav.,N.nthnbl, 19,- 4-

4 5 ai ?!tucFno tui Micbal. Mor&eidt desrrre scrntu.i gi ienin rtu in L 6nhft et t \.r;. ju, t![anihd. Ptit, t9'17,

'16. reli Dnmator, "Was i.h liebc . cxl,ns di. ,!.!/,rr.a, t89t, ii conn,4 ri/u,beq i.d ), /)pWi.ter M.d.tr. Lite.at$, t err Lrd MrtiL zrd.]kr I iq| u.1./ Ot O. Sd1lair l9S 1 I . 151

.1?. Ca rers MalE Flq:ier, Felir Ddruramr seDsC.!ed', ni Fin dt sta.tr ttwin,j zu.trct,l,,ck, l\tilnchcb, l9?8. p!. ll,1l24t Jens RilJrsn,..Lrit lus ,lliDr.ad.iz. inAtibru.h i, .lie m.dene_ Di. Aajihee dd junSd! Wi.,, Knabsl.inlir , t 98J, pr. I I I I24.

13 X arl Lqus, Wicncr Lyri&el ,b hnrc t irifl. k /,t9r. / qitr, .i. df johajr$ J. & :Btenbuir.otrul

' " Mon.lren l9?9, iD. 8e 9 !

49. Krl I'lnus, Ds d€Eoltie Licrantr , Ilid. r.Dtrt 2,r.285 !!lm.:n). Or..'1., noia.18, r.91, rir! ikxn! iee ac.5rr.lvnrr dctur Rnidrd Spe.lir i:i . ulaltll

5 1, gu8o voD Hoirdnslllal. ilrir, !. I 14.51.ll.tri ln!d,rri. Abiel. D! /.,r/ tul ijirn.:. ca R.ldd Jecard. Enr€llee 1937,p. ?i.

J5. Hugo von BoLlannsdal. ta;i. p.4nl5{i. Ct DonhLqu. Tnsw| tu lisa. Itn. L.ttt .i, poiti.tu., 46,1987 (pp. i.1t,i5i.),ir. t4j56a. Fnelrich Kidrer insisti asu!tu r.dnejii !..i0-ronoDic. ca,. atine,leaz, tdllso. tunrirr

rn $rtruii. ct F ltirdei Arfr. nl.ibcsls.dr, ; 3AA-t9n!,Mnnch:n, l!85, p. 156 ti um.5? ThonasrrM. To o Krage/ , xt Satulittu Ennhrdge^,ta0iJu4/Mxin. ,963. !. 2la.i8. bu /sdrd Salon€. "ns Mereh ais wsirr' l ilr9q), tu Dr ,r,ni r';., .,rdrtr,e, .ri. de H osr

Pf.ifler, Min.h . M9, p. :1.59- Ci wensr Honnm, Cutro d'rl{, sal.bui!, 1970, p, 2? ti uim.: Cat E. schor;k:, tyr.n

c.itt u.t A.ktit.hafi it l: n a. !ll.t , Ita*fun/Miin 1982, !. 195 g um.50. A$pra r$pativcl htuc .i Cia{dc euisu.., P.ra.., e-rlt , d. j9OC tr.tutc d th. .b.

p\siot mod?t\ stl.,Peis,191-o; $r lotbul coie.6,a.u?nt u"d A,k,s. n tut*nt d.sIt)ka i.r lar]trhudettu,td., si. A&ut ptarrs6, viela, j 985.

ri.,i\d!lJ l&' Kmikn,, id Td,Ln. t9ao.tq I ll|]3q. en.4e Adoti crpel vi*E 1982,1 -r9.

.-. (,1 lrr' , rt , u 4oLr r' I _?u

.1 i , ' , . n" . r , r ' / " , t l ! ' a: rLr 'k ' mon- ur"- ' ''

i i . ' ,1 " ' . . , " , - :

- ; ; , " , ' " hn- ' r ' ldr . \ ' r rdtrrnl{m:"t b 1

* ii-"i,- t.lu.'. ,;.- -r|

ottt)i.'h! Nta Etltl !,t tt! tiht'i tt' \\\'a'r Mrn')n'

i r , r I l n4var l iq i ! ,P t ' t. . i , ' n.r" / , 1. 1

"; , . , , . " ' . . , . .P J ' l 'h ' l rd4l \ ' :qdeIojpr

: , ^ , , . - ' , ; , , . - ' t r ' e\d ' r ' ' /L *rq:pr 'n

"" . * ,

' ' ' ' . * .n

" ' ml l a rr '2 ruL! l ' r r ' :

' { r / ! .wa

" ' i - , i i , , ,

' " , t ' t4t t ' \ ' ) t ) 'u Dnb r !L\ i - \ ' t " t 'ar '

' ntu6r ' r 'a

J u.- .<r1t . o- l

7 l lh d. . nJ,q. - l -1 5 um

I i,;;.::l:,:;,;;ll:; J'llli'r "i"):i':; :';:l;;;.';'.;;.';":",',';,i:; ; , , " . . : , ; - ' . "" : " , - '

1-- . /n,- Rrne ' "dn '

pp"-0

?l ;;;l dd GJ&ir, Mm'l rkr! ilte'dtdt dt lI itntt sthLla re40J90''' tjaber' t935

?tr {lr ahd.s R..er, l.rablr3 ParG 1!79'l :l tr $''

75 ou. viihin8et, d!cr, !, 4{lf

id (ri. Kr K'ans. J,lrti.rletr L,l ^:riztrzli'i'

Vi:na' lr){r!

?? Tteodo.W Adom.,risrd,,rr.' (liir1inCen l95iJ P 11

7i.Nletzs e,l.-rl,bnui ?.P ?01

i,,. f"i-" t',;*""sl.*, ...';1" an LutNis lt t Ft"' cd de c'ors B"nk ror Yrndrr ei wal&'

M.trll!1,sxlzbrrs. 1t69, ! :r5

s0 ca $ i;!s t . R;b: ill. n'r1r8.ri.r, 'in

lel'^, r'1dn'!'n I t83 (Can" esL doeevt* ar

*r o.i-,.1"*"ii'**, r'""./..: rn /.',r, PFn, 1e8r, | 1e2i;j,i,l #illliii.;11'ji:1,

n:viskiPs'.4e. vol.47, 1993, ni n (in srrccrLru*pn

,': ..,u-"."t' o,ty"',i"*ty.t!tr 'l 'hedicn drGckhl"lrlli idtntir'i" !p JC: 5?9'

1! . \ , r r , u! . '11\ 1!

:;:t;'xllli:'#ij'j::j:::fl';'Jj:1i;,"":1,.I;1il]:,ffim.'a'r*iora*.re,r'i."r.. a'"**,..,"*, c"

'i3ulcjac (ed),:? itl: frP'lv'tir Fetua4 h"tact pn"anl

&;1t"t.:s;h^n rs.tltE \rn6, Pl :lc4'r0!'

Si. :FL{1.,/, .,r., r{}r' t L, a;il.,rtlll. p l59

i6 / t6. r . 118ii. oto'.Io,r* -it

- *"("l\.(ni

'1aMlhd^h'lk fn tidq'rir' unn Sthulp'hn'k ltlA :'

' ] ' l . . ' , , .^ . - r . - .n-* 1, t ' ' 'D-11' \nd/ ht ' ' ': , , ,

" , , . , , , . -L. ' . " '

8S. Arl-j Ailie,, t.r plchr.!. F inalhrodilis$ur i'r l-ctcn utrd in der NiuBe if

F.t L:.atitu .I. t t.!i? in. lgti roL :!'tr lh' !t 4B6 49-:

- ll.ll;l',::* ;",l"ll*:::#?l'"rrl?:iti,;,Ifi TjrjJ:fli,ttr1 ""t titttt lit kru. .lltfttwihL. l9i?. 1921i l'l

;;;";;';'";,,:; 't,:^;,;' Db rsi-,h.i.tn.h.n \!.'uq.n &'

"'inrtiLh't ite*dtfiu'k:n"

on. .'l'rii'.o..,1'i.*, *, r- -

inv (:tnrutdt (re78 ,'Fns.N'lt,,tr! r e7'" o. j2?r Adla a'jlalak

i )

398

a, rF1.,*

rjE, ;:l:ilHi:#i *;Hll1:i;H';i;i. **-'"../.s.lhi,,.,',1,.-"i" l,;;;,;.;;i,:i:;;;.::ti"![;,tr'[i:;"]iil_:i,li;,;"i;,Jf,lll,i,i.;::l)tj.1,";l

' l - r rnr t i . r r . . r / , r l , i j . , t4, i dn.

" 1;l;?:,ilj;.1l t:::!,:,'i;1 i;i,:;1;r,rl ;. i,1.,;:',rr.;i#'::; ;r;l I'1u,;;; :. :i:;L ii#ti r*ffi ;:,;1i;1|;i,,:,,l:;lil[,,f il'i*iiX$i'ttt$,$i*{*t*r ji{.ri,,j*l: ' : ' : - : i , "n;" . : l ; " ; ; : l ; - " : i ; l : ' l i r ' : ' ; ' ' , :

' ' ; i , i ; ,1', .; ' "| ' ;" ;;.. ' ; ' ' -";;. ' ; ; ' .1 ' , . iT::I l f_;;_lj:r l: ::::;:1'"", ' ,: l" i ;- j.,"1';"1:;i I i i t.,; ' . : : , ; ; . 1 ' . , , : , t_ : . "" i ; ; I I : ' ; l j i - , ; i i , l ; i . l ; ' : .1. . , ' :

r:ir l,ftj;l;" i,i ;:.r.r:;,: r, i;.:,;." iii:ri,i:i;i:rl#I;T$;n*,fl1 l?"]rlH :;,"2i:::"::; il:"{,:i;."i.' l j l : ; j j , : i . , : i i : . i r t r ; . ] , . ; j ' ; , : , ' ; ; l ;

; , , ; -, , , ; i i . ' . ' : ; " ' . ; ' ,^ ; . "" '

' , . . , , : . , , : : . I j . j j ' ; . .1 , :J. ' , 'J

- , . ' . , , i .0 ' ; " ' " ' - , '1

' " nr ' ! v4r i , n

iii'.:i ff';i::,:;;':;.::;,i::.1!J,::!,1:::;!;:i::::::::::,:.::;:;::,., ,,,, ; , . . : , , . ; , ' : " '1 i ' "v1' I '

" r , ;s, , ' , i , .L d, . .

, ,".;i,:;it;rl ;, ; "11 ,"".:'; ': "1;';"; ': :: l:"' ' '"',1.u l i ; r l ' ' '

/ . - J/ q ' j , , . , . . . .o i i . r -

109./rrJ, P 80.n Fr, \sd' Bn'1k L " t t i rcDt: '1/wt" t ' " ' ,@rPra?r 'P_!"qo_10:

' i , ' , ,1. , ' . " . LL ahe'J ' B orn'e (r , " I ' n l ,dG r" r ( rm' :_ lun ln 'e ;

l , ! 'L. ' , ,

.u laulr , ! ' Rl i ( ! : De luni n rr '

nrr t ' . .L d:n ' i . ! r u: ' r ' l & n_' l ' !u ' rn" ion' t r ' h4mr'"nhr l r ' i

;;;;;;;." '"."'

i ..fi"a a rd. csrliti urn sinc .sr' !c 'aie ir' a mti F:etuiiLl

,,",* "

r,,-a iredfr de dlori; int' s'a!' AnaliDlc lui Elisabed' Bldiibr au Ldr

.",,r,i"'r. * ll'.i"*, s,,tt-*. O!.ls p's '7srj -tbl

?dis' 19r)2' 'rE

s"' (! ?54) ci

.ii'"..., ."'*n i .rit.** t',;'cn ., dos i' ldrin iNa P'bdbaului a'i rarrdi !!'

- t ' r iJeP ' r" .1 j o inrLr ole v^

. , . , t , . " . . , , . " , Jrr"rRtLi ld ' la d 'n r '4 rCr\ . 'uJ_ l innd' r ' I l ' r

' , . , , . r " . r .

i r 'Lrrr rL \ ' ts 'h \o t . r" dL-" ts 'nrrrau rbsd

'Mr! , I - , : ' . . . , " , r . , f , r , , . L '_ f '1 _:a '

li:rnni . V:ru.e oeurr.listio. c.i lenFs1 i:1. (;etrt l liinr,. l,..nn. o'i l3 n"weru (d.) r! l'nent ', ir n"{nnrt'' Pris t986' !r' 30'

1 L 1. ci r.a; 'r1!u.s

N:jric;. !, a {( | .:nnngr'|! ttr:ai lr I in rPftturioi Pti\' te9r

irt. Cr -r.,i,.]]

rrrun. diD Cant.^.L i n't'^tLfh' ?tuis 1986 ii 1991r' intiblaL

''L'Aon{,e!te i: l- An{!ro!1n: {lins la ltr'i'tuie"rri Nir'rhel ;;dA;i, r'.,l,'1 tr Di|tm.\ a:t'htibLtnt a ka'

'ot:i't'Ec dt tn4'' Pris'

Ilri. rr J,i:: R.rnu! l,et,lturs(lil.(;@' "' iir'"'"a Pdlr 1984'F 6?

ri,'.,:r M,"it"i i'*r". /r- r,)rmcnt. dDx \.'i.t;r..r iil'ry ln N?u' Mttt'|otia ?nntr

lur , /Mtu.198),p.20.1i8. R.rb.r Musii, I;ir unJ Otina irPril t'ni l9l:r). i! L'trer Musii Ott?t r' a65r Cr A"nn

AuemhdniI.r, L drl!:lni dar a:n.,n. n'Ir tlrirtrr ', 'r: 'L'Ar"' Airan }tov@e

J i0 , i | "

e ' t t " l . t -1 . \ , ' t Mat r 1"

) , . , ' , , . . *

t . - , . t ' ' , ' i t rn. : ' '6 J_ r_ t vue Do 2\) :oar ' ' f iJ" !o*J u"

" i l r ' iF ' r " ] t - \ t I ' I i l -1 'Rt ' ur ' r

Prr i j . i98l (LHem.,nr ' ! i l ,Jr ! :25-??tI19.I{rbs Mui i l . M,t , ! rn. i r 3 Ll :5,1 905

lzD liotcr l'lusii,Td|r.btilt.,, d dc Ad.llfns6, Rcntn"k4larbdir 1976' tonul I'P 59E

1:1. r t t , l ,dei r I n. l : l , ! 12:10r iuml2i . i i ! r , ld:r r -1r , i 5: . t l : , :r2:. Jtr iitr&ilrd. r, t{rat.r.. d, tu}t F'inli ltr h\ r)itu'an's trt::at: Psri! \')t)l'

r : i . l5d, n i t . t . l2-r t .

,r i5' .2

' i+!f'tl'

L.:{

, I

, i

NOTE LA C,Al'llOLUL i ir,aginije 158 183)

I ! in\,i. |;,y'i 'tr

d. Dr,, ri.f qrh.r.f, G(/. vnl, ! :i64 si nn

400

:j. Pa -hunr A$ou !" !&,t1.hri l;.tuni.n tzi,,r.rtrerli,pan lsFl.i |!L i.t Jal.lt.r L3 Rnle., "Cr6ri. .sr t: Dide {i.,: F,nhrrjertlo,;,.,,a eJ c..o.l :,.,,', : il;. ;i;iij':i:.iiffifilJil,,i,ffi;,;1t'1;"';';ml,n: Lt9i,1]?.l-3t.

,1. I)eE r. viig !i llf;r iL! O|i Gras . 1. tiitr&rfl.i H!^,.i.. l hb Ci: ?,rli.;\kht.; . . rd 1\u, 1 , r ' . r zJ, . \ t - | w, , . . r , ^ . . , . . , " , . . . ; , . : , , .R. l 1 . - . ' r i r , , - " , rla{}ttu Gros..RD,}r!. 5,1C.

l. ED* Joirs. tu r;. .r t,/..,r':. L :i!rhrr,,l ia.k.t tlp.rz o,,*,:. inro-u1ir. or.;; :.';;,;.,;,:. :;X,lll",fff;;]:li; ;:i.;:]1;';,;i;,ii:;:,:::; r-"' 'r a"taia! itrll" E!;:N, bx*^i a" ' " ",*,"

i,",Lii6. O0! Ctuss, ,/ | Frdldlr, o1tiinv@trnt nd \.w Btttutrn! in tuoirtn.tn $ir?nlt f s.r t r 1.r.hn:,L.tpzt r, 19tJ,1.7 U&,r DiiNh,(1367 !94r),_6iolo"g, .ei.h.r lrin t!u6rit3 sal. dcslre ohrrrl.gr! ricild Lic

fiil;iJi,ii.'"ltitj.irtill llL'iiti::;i:ii:";::::::",::f!:,i;i,n"*",i,/,'ga'1i o,'.a.0p Li t ,o. i i , ! 14.

I i rd l ln, ' l1r , r .L. . , ,g J. f . \ , i . / r , . i . . . Iv ,1. , , . . ! | o. . r . r i. . . n i i i : . p. I rd.

11 ('t lrJich \iillsan.Ar,n.n rnn M?r|h., Urr.!k-a.h.',,j.,' ; ; ;1,:ill;'iJft if il# "lJ]1i:,ii;i?;,:l-;iff$:": ffi.i*,illliiT,:i\4. ai.

'U.ik ,.titu A^tr.polotit l.Lah .rn. -.t!,_ih:n,ak,n.,1,rn6. cd. !a,a1d sz.Drri. i!,iro.,r#:' ::',:.:":?;i:::;.'n,,X.il::::

Y.rtd, fra*tun^{an, tse!.t!j, 1t79.I ha Rrlhni,l1r D.r, ait..ttd n, jitni),i:;t d.1tt jrll| tu4,. t.t t rn, ; r . i ; jar iOthOr. \ ' t r r t t .h?. t t I tL. \ | t . t ! : . i r :J l .Sl tphu.t ; i i l , !d i ! j i !7,

rO (1:_$oligurg S.!w€n,t(er, hllc.s.han 1tr Lrtxnstom. tr.ri* ud Moni tni .!trl Wctrerutd iD iiftis un O. (jrusj . l,r WulIBli! j r{orrDs.r :ii i\,. S.L"**_ f",t.l, ll-. lL"i,",rr.t !q4? Z.itg.r.s4t!, Aa$st r,1988. pr 66i 58l.17. M:rim. \kler, &d W.t)ir,.r/r trr.n!ril:/,,t:ibiufen, 1s26.!. 3lb.i8, t "d. ! .376 9j rm.19. ct vu w;f.r, aicMzet! Aulsltz nx. Rtt4li,rr.zlat F,., Trtt ir31r,. I i)63. r&!t I i,5 t 3?0. C!. ltn drilc .ira& la .oh .;2l a)rb Cmsi th ,E.*alf . in D.. atnlr. Btrtin J ?08, rcL 65, p!. ?! l10.;r2. Har. crc.s _De8encif,ioi

u,n Ir.por.r,on,,, b ?.,jirjcjp L;.i A,t^rpnbrn.nt: R.u.,_ -.Npur

1905; ou. ci.$, ir i'e, p j" t ipo t, *" i,na-n, tdt.kn, viena,ri!;s i 9O,r

' l..l::-: o-' -?'."-'*

l:il'I .:lt ; l"; ; ","11, ; j' ",..::,' ;:j i,;;"," .":.."11,1.1,.r,1,:.

w.l l " ' . , . d. .oc-Dhp \h.L,Baa: \c! yo,^ t"c. . - t . . { 5,: ' r \dz- 1,- VTs.tb! t .e. At , /uen.ni . r . . . t . { . . . r , . t l ,v , t j p tc. ! 'u_/-. tu un *. //-.nb.. i h., I 4i,urh!v-,,t, t t.tL,ir.,,4. iJ',,h n'4 s tJty tt,

t . - . , " t "3r ' r ' \ t tRrJt ," ' r ' Iv p 6r '

) : f , . . 1 i r 'c{a nd ihonl L 'dPr ' i ?"L l lob C/ \o l . '1o prd ediua.

xm.ul hr ' , : - ' l r ' " ' u l r - J ts la Ca I r / r i / r |

Khnntu!,1nth..p.L'!i. rad K' intraliltil. 1916, vol :6

_. p4' 1or. . t I t , : , .d" . \ , . . , r "1r ' . . Iv / , - 'drns, . vr , .hct loo) 1 . - r

!CFur ' - ; ' l \ ' . noLsrd' .J - lct | j r ' r r '4 l r" , r i l : la . r ' l i6

10.Ib l .Di . Abi t ,P l ,A1.j1. a:1. Rusiell r&.bt, .]t ,!.ni.rA Dltnr! d. I' gar.n./r.!ir?4'., Pans 1936 {{leipft Od'

:r. atirmsJq:dtreMi.lN(ed ),tttLttrn tu!tr:h.t1:(,s D6 tlrd.f.ri{ ', f.nurnA'{'n" 1975

13. Oiri Gros. t,ltt ,(rbnr.rt Plrch.arnlrv .in Di ALt;.t, ! 4 nli 19 t 3. !i jt't ti !m-

rl. i}b ajFrs. ?lr. Iimvr ilng oo! Alsereinneil .ur dar ]ndivid!e". tu Di. Aktio|' ?2

.oleDlrie l9li, !!. l'lr)l 10c5.

35 tn 6ross, $d.rLrnreen zu eitcr neuctr Edili , in r,. Ahi.h.6decembriol9l3.l ll4:'

16. D€ At&n.20 d{.n,bie l9 l -1.l? CI Enrdu.lHuflii, ii 1:l

38 Oit,{to$, D.rlra t}o Gml .ln Lrt. Zd iry'r, B:rlh.:8 Lbruri. |914,p :r0rt.

3t. WiLh.L1r sGri.et. tD Mcnrotiin'.-m Pq'.h. xnlifus l,Ncw torln NIie l9?0

a0. ,rdiel Paui S.hr.ltcr, D.N, |]), 2-< r2r,lrl. Ct lviliie G- NicderLand, scho{nr: v!o.r md sot', rn W C Niededmd, rer FdJr

J./'r.b.r, Frekftn/Main. !t?8, |n. 15-38-

4?. sirDun,l F'Erd, ijber eien idb'ri.lra!,risch b.schncb.ren Flil von Ptudoia , Ctl', Im'

li FrazJurt, Vone:scl'le.hdich.tNat!uszialen KaasrroDhc ' (i92i), t, Kurl &ei{e. (s! 1,ot. etns, ',t.^ t.\.hl..hniipt N ot ztu sJli.ien KahNnolh.,Ptanlfunlt{.in, 198D, P l35

4?, Ot (tor, 'ifu.r Dcsnltri.rss,vLnboiir". 'o Ze,ttalhtat itu Ptr.hqDnui. thti Psth.'rn. d/i., ied. {le 1tdh.,Jm Slekel), rtul +, nr. 1 I 12. 1r iesbldBn a4r ti$lbs.nc l9l4 (!!.

5?J 534), ! .53r.+B or! Crcs, tri. toBnruDisllsche Gtundd.. ir ns P'3d,:stvn&lil , ii .!,FJ./ fr'n'r

, i r t r . ! . i r , rarr . r iy ' ,Vi . ta iu l i . l919.nr '? ip!- l : 17)p 2l,1,r. lltl, srw/.r, p 16!iur,0. a H1ar, l l l , nm.50 lidru S.h.ibi3 a insi$al in sleci?l atupt! bnci ndris'srnlxi id

^i(*fala ta la lai I' ir

alibl'rl Das velftirlr drs NtzllJ dh cd.2 sa Lr.rzru.r.t Jug.htni nwid Znn h'

51..i.or! I utics, Di. J..L rNl aF F,m.,. Dd;iadrurC Neu{i3d 19/-15? t]Ite can'iel lt'xrer4 Asse sln&? ddnrs Ashn€) . !i'Mr din l'J77 Moch6Lr, c'iY

A1i C.liea, nr. l8t t-5 (c :- Md is Tersa E ..ndr! d,i. 6,r, ,cJ Rdrsdt, FloF.!4 1934' p315 $ !tal!3 nr. XxIv).

sr.RiciddB€erHom,Id,r.t5:alIxhto a. Gcatrct, tad laques ,-. Rider. BueLlcs

5:i Paul, lis.ltuNi, es cid i'leoli,"rcar ih ,€l1 L. alhttului, .l H{Luws.i'.ibb Posdalj. 7E, p 14?

401403

$ft' i ri1'

lr:,iF:,t {f,

it;ilF).if.

57. Gnrionr lrei Mrr a lui llaubcn. L adagnr'1./r",tr datiz.azt.;rud iLtti: ttul !, t\e|n.tribilui, shttnl.rut.l r.luptut)tr). ctirt (iotr d.lucn r luirtulLerr:n.rt in r,m;C,een, FlaLt.n a rh. ilitbtnt ti.!.t ttta,Mbt n.aetrd, Cdrb,j,lSe londa trc;Yoi i , l r8?, t -4a y i l . 50).

J8. Ca Rajnd Hor:, ,r,:."f'Mri.n u, d B.t:hentu.. Z!, r...aLA.nnE i.niii.,tut ||Lhrh?h.hung ;t

-.t M.dcmr rn B.i! rt !1.r Ftiihvtttr\ Fi.hrld 8...-r'./en|r, !-artiturt/fiir

Bcm. Nep Y!rk.ltq4.p. l1?.59. Bcinil. M,,r$N?u-(:lelarr, Lt !tr. ,j. ta j,?/. .t l.: .t,retAeh.z, &: nt. .i plt:tanal|.

hrlcr, Parij, r98?, ! 3 S; ai. Wolf."ar: J-e.1..n,:, i. p "u.

1", 1"..,.,, ", t:,,opj.,i,-, p ,q,

6c Cr. D H. !-awrdce,Iwlqr, in,'&4.1,.d.a, l9t6: Cr M2{in rncen..d rn. nol, t.j, r ?!6l,Fmm W.rt l, Eatbam.n r dk Frjad,gt.n,Irelton/t\rain 198i.62, ti{z ],en l, Earbaro 4!et ,ic r'r,rd'r*.n, rnlr}ru,l4vtain t 988, p. 3.1? !i urr.

64 Ma. ltrnd, DLt sr.jJe n ar"ir, Lijrn!,viena, t 918. p. l j5.

6_ r ' u- kJ[" . 3 ' . , .

. , / r "u - . t r . . . . L. - , l "L,L . ' . J ' 8. t r ) i \ t VrL" , L.d, t

fud,Al:i^. l!31, p ?F n urh.63. Scrlaonp cAEc M2r Brod din noieEhnr t.!l?. ir Fnn KafIa, Ari.J. i'02.t924.Nt\r -Iotk,

I t58, ! .196.69. Cf, Itunas Anz, Tenrand nu6re ono c. vs euoder naben. (an€, Wdrel, or. cass,,, ii

Merku, \9&4,r t 1,pp.1a4-t91, r10. Cf. Waiicr Mrfid{eileL. Di D.r.rbt des M.,t.ten l<ajtu^ Etnhtuas ,tr d.r St.at

L.).ni. in.utu Atsche, K.nr.ti,Studltn. i9a6.71. Scrilo* crte Milma dL! 2l iulie 1920, in rp..a, rok6? r. 133.72. Ct- Hmur Binder. iii'/la ,, nru.r Sa.rr, Sllrr3ai! t9?6, pp, 37+395.?3, Marthe Rob€i, a'a".td" !r re aouv.@. DN D.n e,L:h.tt. d Frdhz Knftn. pns 1963. D zt9.

?5. Ct Raind-Stacn, arrlzr .rotichr Mrthos. Einc tth.tich. K.ntjrukn.n de! Weibtictaa.F@(tMMda, | 'P. .

NOTE LA CAPITOLUL 8 (pagirdie l8a-202)

L Ma.the Rob€n, D Oalipc d rlab.. Frctd ?t td cnyi.nc. j|,va, p{ris, l9?4, p. 95 ai !. 99 g

2. KsL KFw, 'An eine. al&n Lnr.i', F, mai 1916, nr. 4a3 4 25. !. 39_3 Cf Wcnd |ln \, hm.dLD.dgts, "ne. ,der c tu,J AnUqJ,r): nre etu.rr,or,t E. ondi,ron) nl

JrB Wrm, in Er iL \ .hen,ed.. t - .u, v, na toAO -tu^re ^nt l r .an^r"J, ,

Lncntur, Muti, Ai dhd tntert .dzr }l6,,ry. Miluchen, tq8: 0loujron Oeme stulies,vol.4), Gp 1245). p.35 gum.

.;;:,) ;:, i;: ,:'l',I-;l;: ';: i"ST"l"',*"i" J';i"'' "l*rl'"'.',f, . , . ,, .. .,;,'.. 'r' r. H n'r "r n'r L i! r v'in

" , f - ' . '

. . r " r i ' i r r"r ! r 'D " " t ' r ru ' r ! nrc r ' r ' : v ld" )"rr ; ; ':.' :; , ;,',: .i:,;:: " ; :;" ; .::::';l;;i;" l:':'l;:;1

; , , i . " r l '1, ' ' l ; :);r;: i :" ' . ; : : '"; ; ')" ' "t ' ' ' - " " ' ̂ '

! i i u0. rP i lo lsr

;l1;1.i :i , g": ;$

,fi .:i.:':ii ' 'r" '' L() voL v i( \" ' Ler

, :i;:i,[ ;i;a:,:l i;i:f';:J.;)"\;"],:" . "qu

j in A$.Jn., /a "a.p'l t&At.r L4)s{aial l Pi" lqR+ l i ror 'um

lr. inuc, Gw, Xvl, P. 146 $ um' (nor')'

i l .F.ed1.hi l 'ev{h. (S1 v ' l r | 41

,, ;1, "; ;," ;.:ii,: f ,r,.1::"i;:ll;i"i:,1:1H,1,i..,j il,ll;i;i:i; i:' l':*.;; ;:,;;il;#1; "1'"'T,:.';'i {i""1! r:"]';iil :l:ii5ri$;'l u:l tl*":il;r^nsx:;::sr;:"'ln ;Ti i'i**::"i"*;

''{#:1::i:' ::lH"*#:t::T ;:#lqil::i,T JJi:, l*::11i[ii:'#i#

'r. Jlf ii;:i:;-.,

'"'", G.nt

'nd cesttkchat in Fin d' irecr'' F'n{uit^{ain 1e8? noo 1a'

,r. Ji.?.1"u'"*-. ,r"a*,, s lrundd d'"i'M! d' ;ic,t.'Pdis le66' p 3?7 tl .^

i u. i.,it:*,*"*". n..l-i."r' t;ii'li tLt ':ts^'h'" ^k'n"ne'irr'tu"4/i' !or'

'' 1e r' :mco-

li.ifi,ll";f'"1;lii;;i;I"' and Iniisht Essa's in '!h" Rh,'o'i 'r c'nt'np'rco crinc'lh

., ,l':ilTllL'i5;i'j'L.n'rr..t.cd deRo(riedendn'FranlruIr'.,vajn' re82'! 7? (..

lrd..zlinonEin.ll'1t.trud. Dls MedlennaDPi. Glv. X\III ? 47'':{#;l}lEr;'lr--,Ni'6,:;:,,t!#i:',rf, fr?j}:iiiirl

""::;"1"1-,1 :1";,ll'il,l; i;";T.ffi;:f::,::':f;' ;''' * "''a*'-' " *". l,*r,,J,:tl;*;::;:?# 13:,1:1"1."*:';" o,..!r/. 1dDlp,.r ed de

CLdnd. Prhus, Pd!.@LcE'le) la76 i!mull p bl

:i*

it,

Q4 40:

il.,Tr]p1r"-* .,.*," nintuLt dtwt4tiahthktd!fut,.&.s3rzh,tr. rero.ljrl\r..

iJ ?tl;'::?,xilfi,i ?)ii;||i):.'iLi;i,7.#,i;)t".1ill,,il:;';";i,lT,,,,.r r i H"so,L, l t j . f . r fNir , f r { , / / ; t i :u ' r . r l lp ' 'a?s. i paL."mj 4, . j t , . \ \ , , t r . \ . , " . - .u. . . t t . " , . , tu,

t:z:i:'::i::::,[ii: :,1] :^^';:,. I ;ii il"i ;; l": ; :; : I'r^",] j fu3' ' ' .H"I" . ' ' ' ' r . , 's , ' ' '5 . \ . ' ' ia ' .n ' ' ' ' lF

ii ^:l*Jll[1;lHilt f ii

M s r. n] d a' b.'.. t' u s, j e t tr;;lJ";;:: if; Jri:;, ,:;,,;,i *, i.- ', ,*'" $#ir1rl i,I . i;::l;rir:i,;.-,,# ;'i"Jn i,i:*,,:, r.: ";fl . ;;;l:;l#;,T;'':''";'r''::"

": Y'i :il11:-',, :.1'l

rt. H"btrrdrat. -Od,, u 6., Jr \Frru , in nt. , ,g. .

' 1J,1;:l.l: i l. ' i l; :;".-1 F,.' o-rn ,n.r B..r.r , . ,.. c, n:d. r,

42.&.tk bdRrirfe,.p dt , r,.91t)." ilir,T#:liilrll;",iL,:.,ii,',,{,' t ;l-',,: J,r. r' :: ;;1:; ' i ' * "Ti l ' : t "1: '^ ' " " , , ' . " p " 'r ! Cf Fl ' l 'ppf Laur.- t - .1.r6. L)hra' t \nrnr, ! \ \

*; :1, :x: l : : : " i j : : ' l ' ;J-" ;" / ' , , ' : " ; ' j : ; , : , : , "I l ' : f l ; ; ' j " ) . : i : , ; . i . : " ; . : ,?; : r l i : r : , , , . . t . , .)u LL r!imdNrhd .r,,t^"r.",,4-n,"

n...,,n Sr,,,r' -:::; I j;r,.: rr : ;r "i^;"' # :;:dl 2,==i 2!,',,,,, ::,

. ;f*;*i,i;-' 11; ;'ir r'1 +i ilr iii :" I i i i"'i; 1't '1: ' - .Y1lr l , 7r .^r ; t ta. v, i ! {v, /qd-.r .n. ran, , ! . .ut . . . , r fJ.rr | | \ . - \onu..

il:i:::;y "",,, ^',0:, ;i- "1?,i":i-*:l;;,.,,,:rl;"].:-.t;-:li:J,l ;l

''Crcnzrnrler ner Modcne: Rosa Maycdci , itr ,.r .{,r. ,(!is.h.. taan Rolt nbu oi!..|i,!tetsiih.irn: i.i tl;irt?tn !1d lizrn. cd. d. nubnn,.r!ruplc Uni W.cn. Viei. lt$ml!)ll, !. l?lr?0:. *ldrrlr .Alrdcn!$, "ftc synti.l( id.al. Roi ltaiitdci'. .a!. 9 d:Ard{rsr., rv,d.,r t ,a,/.pa.rd in t, rr sl.]. Vt r.i, }1.r Ila!.n Lordon,l99j ft'resizlruisnor.r. tr. M.d.lli..drs aer Nam i!, I.;i, ir T. rJ!gnr;.s{, Ch. Glniq, s.

sch:ril:jJncns.hag. n t.|tei.riq. v?rlulttatt. Li.lJt ut. Scruii.ijt al at,f. Int.rl:t | \ttt ut': I t)u'1. Stlttr;dtr 1s.2. D!. l-11'1.1r.

: r . P!r ! \ l : l i rn.r , ,? . i r , t i l : ! iu ' , r5i /i'il. | | I I ti LnL Drc, . ril n3 lurn ,lu!:L obre*alir iLi It,b*L Sblid, deT,Darea r:lntftc

rr$L)l: :tt ''i4i! if;dL*ti,tlti t dinltu,n i.V.t n ltr j.4.. l:iL. n o.ultit ru4inii. lx(ed

r. ntr xfl1,ek t.a.. ve.i.n tuh i.t. k lnprrl. l lrttd-1tui .1! sbhLvi. nl .nului ti t.anull! .t f atr.d np p'Lrtiib-i in.linqii khiih. tR|:fler.h$ lLt I itl.ini s.\uclr ls.r afir ;?,n, , i ) r i i l iPds l9?3. ! 105-

a,) jii.qrc! rlaDrLr. O.s/rl..rlichk n. t in? Pnneh.d* \r.hiht./y:h.t ld..t. Vi6a, L9ta,m. Cl. Altrd Plab'ter, Vlrli(ti !($nndcm.n L.ber:g3filhl. ,tr Wrcn der Jah$odenvmd. ,

*..trl. 1i: I l. Rrder, /rn lnL d.; 1llr lotr. i. lrr tr.rv, vrn:r, J/6 nD{ai ie l99l

n:. ir,l, r. lJo.liD.r:! \,ilrrder a nrii, jn ctu !!al, s irnvail, o ehene^ lrIbllire .,nN{-lDjlilii . r,a:lldir nenblr r salr'lui.i. Kdl Mayr.dc:. ar%

'lrcIl sinrtiod

'r d.ln d!

DtNc:r(ic rl .te re!.lti !:onu. liMici lcdnlr. , irl tts/ Mn]Ilr.det, fqebit h.] itt731:r-]i,.(t i. Hamc{ Ardo6on, Itd&Jurl,tl?n, 1938. !. !:) r.p 2?6.

tl Puacill dLr r.d.rrc Fa. s. adlcn t]( h bun iulrirui D rLnai. azc' dozvotrtr dr A,rniln!!,la\t?r., i- td!\titl han:uiii. ca.rln.rbult tt tt itcl!,i'ais.1,9A1: Au ohwre^dtr1)r1"1'rr.i,r!.r.e",t. I I In :..r srudi'l .a'e s. fti.rt 15 .urrlF lr&c.za, A M.ngrinle$,e!.:ri'.JizailjetrrLrjiiirasculin. cr p.. uro,..i.tdd!..4 a poar.fllu!ii Juc.stridu!! r::nl m \ci.ii ien$istu. hlem Elrma dupi a..r!9i elPm: erlLicaiivi ir.uul modeFr i, !irD.z. ir $ r{e c):ri$,a1lc ini.lr a$t1r:a caniurul,oilcr 1900.loiiua dirk.el: nai }ulf ruemi.. nm hime, .lld ii&ra nubiJx r .tr€z..ranl c .lt se p.at d. wAlrcilM, t f I Lr Ui.t, k .x t At. w.;nrqer. Rdrirr! d ! ! antifaniaiva .t .!. I d jitdttt:k,I'dh, 198?,I! i53-166. Clrislin. Pleia. in L. ,..ir. ,r.!t d. t\al.,ic E{ai sur la Ltut{d.el,hris itE9, a.juqe h o.oncluzie attull.rr rir. noasar. Msu€llne, de Fr: ftrciiJ;mriior, M$r?i a liicij de s.himbaie ii n irnii d. xnr. aa$ ln dcneat L nl re tm*,.nninr. so.iak, lj L:otr'nntl !c Lqdivizi L\r . ihl're3io de vid" (P. 106)-

61. ai, UslLa W.,lsch si iti.l€ela Wierner, ,r, Arlr.ar-t1.tdl.l.^ ltbertuEMn nr/1_v.rd.rdlria,Milhclrcn-VicDd, 1988,! 134 !i !57.

r-5. Ros. IrayrcCer, !p. rr.,..& 5:1. p. 153.

6.r L.c rird€alulrh..I^,i.r S.nu1. b?i f\d )r..bul:lt.itcr.idhtrr llll2llCtJ),ra.trfll-l/i,Ius B.rlin Vrnr.1983,!. 125.

6i ! .R!!ai la l , r {er .dt . r , roG53,! 180.69..11,^n RiriE, Lr jeei^n€er iani quc 6is.and.irj i, p.{}.rinrlrr.,larir. 194, nr i l"i.i

?0. Rddlrh Bhion, tta li!. ^!itrt.n.

\ $tttwd l)i.tplr, ltinc.in N. J., 1968; oa,lidlrn.lliui dc vcdcre !l hi Biuion iD Mi.hel M2hei', A.6rc!@dyre cr atlroch.

406 407

hiqEpnLqer ]-N Andjec Satona-., in Drg?,€. ra!L(. t98r, n;: B9 (.,1,r rrioerarhjs,,), U:117161) l ,F I5, , r iu@.- l l .or cn . - .ctub / , , - , . ,L, , . 4/ t , r r . , . , ,e r8a8 F d,_rr .L.L1. &,: .n. 1, . q

I { l p l iJF.u 8, . , ! i . , ta- .u, i a. t t . ! , a" .q, .1, , . r , -" l , / , . , . .\i1!ri, Pas, 196? | r31 ir uu.j tro.ie Mi,trtFLoK:cL i.-/i.;i\thtt. ,iJruhE i"orI / , 1 .{ ,/n-r' .. sa .! j\ML! l r r a i undCei\ i . t - ; uf iL

?1. t is : !Mayr.no,.r . r , t rot : l , t 22q$i !m?rl { 1 Grer. Meisi I Hei. Il,.o d hnl otl Waib.n?t tLhtung, \/ n.bx, tr}a. qov V,. -d 1 1, , - . . . r . . : I . \ .h i , ' , . j . . .u, . t , t . , , . r r ! . , i

i , \ . t . "1.c t . . , " , . . / . \ ,4 4, . c D.Ff,4i(Cahiers L nlr d hrlrnl n: tj 19,t5 tf ljttt]T.

7i :-ntr tndci!-San,n,e, /r&i J;nLt r., F,?d, dp dr,.or.61.!.:,18.16 al;lrudi2 Ddrfer, 1ni ngJnrr und Krex:vn.l be i_or;nd.o6 jiiorli. jr rrl nrd.d,

Jarra.,, ed. de tu&:-bes:ttlchd, i(rhruns 1986, pp.2J 35.17.Cil.L{,u AndE!. Saiotua,iiadtrl. lii.rx.tr.,t{is i9jf,p 55 !,!r.' l8.Ro:aM3yrut. r , , , . t ,naL53.I_:9il'9. N ieris.Le, *:5,.{, voL:. }:.56B Si unn.30. Ni:k*lt.. r:.tA, roL 6. !.,124.3 i . Ct irrer€rutrle &$rix ate tui Ricbari llinl., .

rot!d\, M. rth. n! c o nru l.nLtr.t ntul Sr.r9r-llrd-/iira. La sajts {jllDois) "1986 (aF.dric ..Ni.Eslr,

WoDr.r, ${l Crc *.,:i;.

li l F.irdri.h Ndis.he, llutRie, t..u rJn Srlonre,li,tr,.nr. irr./ ,.A.!,r! r!., I-:rnEan/({, jn1910,I l l9.

33. Cr: Ftu,tois Cnary, ar! sai,'/a,jtri. & t r(,',ar,.l,r,lti,r,. ij ir um8r piul Bou:ci. tridr r./!l.ha!,ti ..,thrornnk, 8,. l. (trrljj l. jLtrLje d.foniv,I,;Cru! ,

Bi. S.isnae rrr. Fder Ga( di t (r wlfudbi. l BB:, n :.i.:!zsrhe. Rad. Sab rr, ./ ,t., Dor! tij.

tl(j.l-ou rcn Sllont, LlirflNFcbor ir Ni.tzNhe, R;e, l;ibn6. t)t! !,.ttLw.r irr{ N!.!t:rt|.FrortJdl,rvt,in, L s7O. t. q-ro.

3t. 6uy le.PounaLJ, lrldM/r. or trrid, jrr$. Mt. , rrr. drlih in r:.js clro il tu Cur dJ|drtaras o tudnep ta leeen& dos,ilL iudairar! tur L.n ArdE6 $annns iat. If*ir\il,Iak6so, .p .i. noh 68. I I da Si ub.l. .xlii.i.!ri e.g .w. t: a. Dtitin(

-ttk *l.zn

.

88 C:'. Cbrner Andrd, "Sehr ditinnij du ovjjro d Arlzrn.aosir,rr cr de ,ti.pr.h. Dir.j,{ja. nN(-sLta M !i. .r nr tdra.. vol :, /j /?jrtnu4.. ln N?.:jr., I t, tut", ,., tt, i.rr.r. iE,IdE,.1953, !.009 !i rn., j6crt! irula divcncloi .ihei tlogrf,ncs al. ])e*r.aJltui Arldrsi,t . t i .n 1. . . , ptu, \ ! . .h. u,dn.,nd f- rdD!.1,1 s ! , r . - .

h ' - I l r d .Et 4. / , { . . r , . c. 0,- ! , f \ \ , , . .

' . !b, .u,

!1, !t. t25 1:-; Ci. ILn'dd I'sutrrt -Lc nJ d-Arej., in ],i,tun,ns d: *t?,; F,p,;.s ;!rricrr. n. Ar.r's.r., p?rjs_ t 9? i . !n. 3 t,1 3:?

tl9. Nieu$lie, ri.. [n,rr, i]S:.A, r.t 6 !.148.90. \ieDschd. LjA, !ot ra. p. +33.!1. Nielzs.hB.,I, .;!., | |. t1, tbat!r!. Ni:,2{.1e, (S4, vul .1. F 3JS..

i . i , { : " , \ , .u-rK Kr ' ts"d d 'Lor j , r :n^, . i . r r . r . 1F.\ . r . . , , . i ' r . .

A, . r . l ,on".n, 16, , ,JJ. r . , . .

94 N,dzlcbe,. ,p . r ,n. t .90i t iKSl ]o l .6.p! .198-4tr1.9J. \ iebBche..( in,p.401.96. Ct l!.ques Derida, a nr. ilt? rlr l art o biasnphi.r, t",fe.; tudu.nof. 7.,b I'

dezt{er i sub condu.rca iu CLaudi u!€!u€ t, Chnsd3 V. Mc rionnld, Monhal, 1t82.97 Ci. Adrid d.l cat, df ..1.,..ta 36, t. '.11tt um,99. Ni.izs.h., d-rA. vol. 5, p. 4399. Nietzsctr.. rt) .(, |(l!,!. 239.100. GiU.s DiilLtrr;:. N

'.2r.1., Pdis, 196-{.! ,1.1.

l0l tl!:o von Hottrrdr$dlDJ, F.:l,,:Cr. Ci. n4alzeo i{Dritire, Zr Nierzsif F:r!.tnu8 nn Llu AndPa*Salome'. ln

Arr"zJ&t, 1.e'i de ilill€ Cee&.ntrft. Krnstuhc 1986,pp.15.2t103 h"i, tsf hi.,\J,4, voL. 10,!. 5?R li umll04. Ni.EsLhc. L.rl. rol 1tr, tt. 125.l0a. Ndz:cL., I31, !01. l2,p, l0?.106 LouA.drcls SrronC,ir . / . t S. l l l l , ht t Ft . r . l ,ot t . i r ,not '65.p l5: :d im.l0t lal K us. tf, nr. 259260. ll ulle J!08. n 4l Athdisn.t,.4 C. Chrsnd $ag.dkne.rhl

l:innbrun/Mar, l!86, p. 23.l0l !trN irrL.d.lt. ,... l.s tu, B€'lin l! l2l C9 Pct.. At rad[, An tlic{da l]ucn 1 7 6.96". 'n Pta.r AlblEtf,. L.beh uid \le) k i, T.;t..

d{trt,i.rr..d. Jf Har Chrniar K.3lef.ll itraifu4,lN{.in. "1984,jJ. 100.llf. f:d {raus. a, nr.361!36:,7 rdienrba. irl11. D ?5iAtr,rdne^,rt. cn,

^tb 1O5,p.21a,

NOTE I"A CAPITOLUL I (pasinile 2C5 128)

| (rro i/.irir:cr, 1.r.1.{r,.h uhd }}ti!. ar.i4.n i.r.Lntl,.7. di Atur (iir'l cuhcr, kifzlc\iiLr*. ltrl9, p. 66r EprodusnJ ronrjnu!r.a Clar,I..:tar.

: Ci: ltirn. llirlCo l.av) l,ileas:, 12 | ni\ ua L i, Ehi lt tu | .rhzkvre lr\t 1.v r.ldliu, tar..i7art,lt: rxt Fris" 196? (capsnrl lv .l aftrFi :u.rri :.1L inriula, 1- coeaf*n.r. 13$.hr, 31 ir x-irl !h.7 S. rop9niFu,r ( rne, rwren..li !i €lfatEdr dc For6rr, ,,La

Fitii!i.r.r.!rrse .niAirt r..r L.i.l)rjtl/.',.C.denose.-tolDrcirPri:. 1,)39.!p.t1,96

a i.dt:.ra ;t !.::talibtn na. ii :' irlhhrc,, r!..i., rditi: Tr'oti8nra v.r rnh!:yss. DaEr!ndr. 1.r15, n,rn r : , ! . l : r .

-1 :irr_ic iri,,C.rr,r!. i,af,rr rrrr.j i,ldr .1,..! i: s nr'. n Ct)rtr. ..htt!:.t, t:t d..liu.( rr.il . aNtrl l. Prtr* (jrl{,ir(i1l rls ...r1

l j B&t i j iLr . . i : i ,nsido, Lrc*frre{ j !5: i ) , i . r / ,yr$.r , ryrrc i , . , . . .not 5.r$nj?,P: l

lj grdeixft:..t .t, roia5.t. ?06.10. Nr'r I'ir (:lrile I'ichois,lrd. p. 151i.

t,

wF:.rry

14E

.q;:4;-* -, -..,.-*,-,.,--._

4{'9

l l. Ot .;., notu.1. p. ()16 $i !r!!.l: .:t:!ry crotid4k..Irrr /.siai.vtrt..!r d.. M.nsjrr:. r G.dd(k. prrrtrnrn;rii!.r.

\tr,fi.n.,r pt,h6.m,i..n d.6iiDnJ ahur*, rrr.(,3tten. lq6{r. !.158 ir r.m. , . : " . . - . - . . . . . \ r . i . . . . i

. r . ' I : . : - . . L , t , . .1. \ t a. . . , | , .ttui u .l ti.r Antiknhi\htt, \ti I' l lJ I r/!.rr ujlj

It Ro*rl-csdr.,"Cc E GJ.dn.. !: r:anri)j!,r jfl xaiFrraLn6... ,, .r,n.rI !I I :l)0.I: lL.gr r<rlic,,.:, f,1/z/.}ft ,: ) :, it)rt., . I r t iilfii,,titi t,jv.]rn,.Ci|.\,,.Ij

'\:r)ia. r.an l-rtl .1r. rjt j.a Bcrf,:sd loi,ttr. t,r Lrlt rr. ./.i.l)r, .t!.,nara )a,p 2.1j ':iD"''Ini!i.,

pari: '(,irr_j. L:

'sl'i Le\\d,En! fihdh.i& !1rtwt ti.. |..tj,rrd. t. t,i,:.r.ar!r.vl]1.p. 165l'r t}.rd,,lrJl.,.ora{ic 11 f rt. t65

^' t ,

j ^4:1. : '

b - c. " . . . , . . . . . . / . . . . r j \ . rpr , .

' ' l " ' : ' "1 ' l n i 4n.rb1 . . , . .. n , , r .

' , , , 1, , , o. i Aouan., . l

-^ ..S.a,rrz -.1 ,!rcrl ttrar., Ni:? ! or!. iirs.i , I ,r.16r frlrjrn4,tr{3in. i 19l, !. 5 i ! hr.2,?. ii.doiphr Loew.Lsrir.. /rz t:tnn.tilr. A i .&taludh.,patu" t9J2,l]. tjr _c1r.E:?^. aGrandrr Mn*hqir0t,.J)( i:!:rturihnlih.! Ijinifrrq zum !lrema.., n t$.r(. irr

^1. : lo: t . ; . i : ' r )q r . i+, . , JF, i . , . . , - v! , , . . _

51.1 I . r . .a.u,,3..r,rr. rni{r lit uut;zcn,i rinoifu{r; ninr,:r.n I_!h3t. rtui ri inaEnr : rciutfri,r: jn !i:nm!a n"oi,._n6;o.,uo.i,,t,""i*.i,;;;;;,"1,;,;",,,,,,;;il,.i.1",.,::1,i.1,":I:[,:i

r.nrlt.rr, LmEtrJ d. dorhll d. omi fi.. I | . , d:r,.otrIt n&ri.::h reiturD itriirir. .psllljffiattir

r acrlrh$4r 4c,vrntrrr. trDirj.r.!rde\ vornlitr,l.\

-. ^'hcDo!& s k"t i* jrirzhu$s , l:r r!.n.. r/ d,,nc:, jr, tl.

.ir3-:tii.1

l . ' ' l t r -q, .e. . . . r: : ,1 NItr . i tJ"- .J ' . . .

' r : t^ . r . ,

: r F. .u l . ,Di . I l . i r l i . l l i t r .a l l . t ] , j . r r , r .j . j . , r .ud. JLt . t ( ! ! r t . : 2 l . ] .' "

"1 i/ t /g; . \ ' - r , . r . , . " - . \4rq. t r . ,2J. Joar !i&jo!\ !"\r !. i;.id.!,t.f .! .,1, ! rxr. .. f ris I lAD. r._ t,l li uDn)t . ltti., r. 1.).

r! !:r. \lcinnrrs, crar,F.4O?. tiolixnitr n: ,..Err , ii r evi.u. tlrf. n ,tis!1ri{i !!cmr, , I

r " , : , , . " - : ,

. t r , _r , , r , . . . t r ._, D. | . , . .

. /sa $ su!r!:retsc ror, pin, t nl ix,o{ unei, r.!!rDf drarci(..rrriiie,,.

' - - l \ r nr , cF'o.F-t{ r , - t t 1. , . . .MlNher. tcio, ! 34, Ntuzeclr., D.f taj! tti?!n.f, rsA, lot 6. I lt, ,otr; ,,r r:r,.UAndlcr. Ni..rkld, tu r? .?.ri;,-,rlc,

"er, 3.

-1" r,,",.u"," ,!han4u. t. iit rr.lt ta

natu ita d€ N i.urh.,Pns. 1959, ryetdioe ]li, Ri.banl Wagne, e{t_i1ifr:1nc? ', pp 622n25

1t. Cil, i. Ceraid S eg, D.r a/ehtr und !,:1. F/Lkel l,ia t irdq zur Wi*@lleLschtchk wn

Kdrl krrut, S!][b'iF' 1976, p. )ii. lntase, unu 'Hcmm Ba]rt erftu pe a t Lsl desul

d. rlspn it : Renhrd Frka, U.tuLh Jttht, Drnnni[ Md Lrile.dn'N.r M.dernr. \Er'l.I tiilt. i . 69. .il zi un

"tzc rl .alJli.utr or.seNltlr Kll Mudt .ft deltaru in I891: Banr

est neti|i oyrcu (ausrs.) ri tla lrcur o !.n4 din studii L1ldis".

14 Henla ll3n!. tfdn. Stuteut, 1r0?, p 6935 S.nsod €rc Amold Zwe4 do 18 su;usr I 9li. ciiat?, tn Ms 5ch8, la n d dnns L v ir ti.

I?"rr, ri. tirilir1r Bos,lr.ris, lgi:i, F 5i2 i p 665. ln lry.hrtnsi .i.t AnN.nt6nus.rlrlli rn 19.11-,11, prbrcali lr Budrf.ltr in 19{5, lsila]xli*ul engur Lue H:ddn!,gera ci1 rmiiL.il' sooi.t. .ric mri lndiedite . hYd o 4cmi.are serrcta cu .vreu:

? tlchrbtx.i ! dnt!.tiditid?,Pan, 1986

36. ai.Irint J,ldror, r. /'d1..n,1 Fr.un hc. aD,linl.!i.! atnaridin., dl.tuje t srvittittt.,

3'1. t{ni Ja!, I i,nladih ldldti4re Hit.ic tle I Et.i? d? llr.n.iafi 11921'1954), Pns

311. Md ii.*heider,rn Ar.lins..1. bitr ea s !:h. r 6. rchi.h^pbtur.rrri., Studcat- 1930

39 R.rznair in mcezr h sn'ritut dicolulul lu, Lro Liiweo al, "rrur Htmsun. zrr \./o.

scr.hn,lf;. der auLit4fl li..l.Et:,6 2zi^.hrifr.fii! S.zinlf.rt !!n{, arl5, l93r (PTis,

talr ALan, l9:J8), F. 344.40. Erich Ftunur, Die tuzixbstciolo8Nch. Iledudbg der Mxlr.@h*6eoric ', lbd, anul I'

1931 {Pdis, F6lir Alcd, 1933), !.1e6 qi um41. Mlr lio*heLn.r, llEod.r W. Adof,.,Dtt1.Eit 'Lt Atd*Ii,,ax, Fflrtriui4\rain l971,l 9rr si m

42 lrd,I)iri.trtt, p. l0l ti!m.ir:r. rrrr.,ruk&nt,t. r54 $ un-a,l. Frlresir ii n!a4,.c lui Uenri Plrd. 'Hm.l, AEndi er R:nd :lvin: illusions er !ii8:! de

l asinrihrion ',ln,Iiaa"al,,lrcndr, ndmt tpecial.l r.vln:i Carie'r d, CAF, Pais ]hrellds,1986,rr .33,pp. l0 l I i7,

i5. Cf. Btrlit |eizei, 'L ren! du Nord .st D.n tlu! B.dd rnemi", ibta . p l:1446. H@s llayer, l4,,nsr@r, Frrktid/Mait. 1915, | 159: ci. iulidq cdlc!&rh 'nie Fors!tun

Ccrn.liiur $hBa Md Jelr d1c CbDtud hessen rinlietkt cnl ud Romdlicisn". ixLe! R€.N l1ls'itu.: Y.r B.o!. Lon,lF. 19"/9, ni 24, !,!. l0l-l16

!7.CL Ud.'!'ti.ntuE.a' &ldr.;r ',44f,rct,.. ', edird le (ied Uedins, rranitnn/Main, 19?8Cai4 lui G€igc Mosse, Nd?i,, dli^ did s,-ttuliu. ll.s\e.Qbilit! dtl Abhawl t.ttuLitl inMtkrnEurop.,\.x {otk,1985, aduce u hou osubtu de dgrm.nL qi dc d..ddenL iniarome tirdei FeD.ieAareulH.NFruat, prcpusn du H{s Mdw.

48. Cl, smdoiL. i;iLnd.D,rf.rc^4 and Path.l.E lxra.t\r.! oJ siudltt, Ra.. an't Mnd&!t.knul(Ner Y.rk), i985

,1! (:ili il Rcinnai Ri,rut, t@lipdna utul ,qntk.niliertt Stuli.a zu, Jrtl.:tlrt:. det bnr

t" '1, \ . t , : , . ,1. l r l , ,nr .L. 'n ro-1. , r .ao a \ i l l - ln l r .hs. u,v.rr.rs.rez,g ./.r Jud?", B.!in,-S€nin, 1 73 t.

50 Cfal dc Riirut,,p cr.,p.24.51.lndduel Kdr, Der SftirJer F!krt$i.n", Allgeneine Amcrkun3 Vor R.ltioniseltiat. rr

r;^tl \l.rle in xeh Bdnd.^, c4. Lle Wilhelm Weishedel, Damn!'li I t?5, 1ol 9 p. 3?l

52,.fbid.,&ri,"Deiseji -, P. 320.

410

:.:&ti.,,

4"1

m;--5:1i1g:'l lJ;TT,,::.i:jt::.,:t :i,l ":..orc n,iarii ,.,trr.wc jn;,!e.. !r:;':1":":: ili;:1r; j; [;1;; ;i^ ;' " f l'.'l,ii'""] -l i.,". ;1':", :"

" , " , , [ , " ] l f l " , l i l " 1" , , ; " s. . .* , , : ; " i 1, . : , "11:" ; , ' i , , , ;;:,"f l; i : i :f"l i ;;], i .::,,,"*-.-" '";;, i ;: ' ' ; ,;,.:; ).:., . t l , t^,. t", ,^ r,a+.i. " i

" ' l#;" i ; . ' l , l lH:; ,1 rr ' : r ' :T" ' :" i ' - ,en! ' \ , \ H'b,,d

y.:';:;:x"i;,,::.:_": "6, " -,i,"/, :'i:;;,; i: it,;;:i".,"ff"::;ir,;1il';i,:," i, i,,i:l:,*.:;

':;', ",::1;'.;,::, "' , ., ".;:,' ,;;Hu. b i i j lo.r Der t . f . , .1 I I \h; , ; ; ; ; ; ; ;55 /rid.!,, f(.56 Rrchdl l \ ra8dd, Dr: J ld lqrum r j , f Musd

ru:*rtIIri ti ;"":|3;1;r-;, i :i';',,i'.,;" ;i:+i#:2,:;^#i:iii::.;:;:.:;,i;r";:::;::::,iti,!!itj;i:ti::iii,;i;*

li'illlf;,iiiiili#.i.'res".,n.t.ttrti,.hi!^,,6in,tix.iah.tv.t.nixa*n.d,.

" *k;'"j.:mi#.::. i::: .;:;ff:l",", 1:;1ffi";,1i,",it tl...{1.' , ; ; " i : .T iT. ." : , ] : . ; i i ; . i ' , * ' , p,1ir \8 h' iiii{ljiy;:l "x;:', ;ri'::;':; ;:j,:1...::: ,1;"-."''l;!; tr:::::^: ;,,:1. .:1,.1;,,-

"j^1iTi;l" r J-3., .' '" ..,J \ : f {. {,,

" ;-',l i l;Ti;:l;,*,? i ',:^:, "',,,.

",'1,;i *ilt[i: l*l;. it:.:r: i:'i;i; .. ,

' , . , iT) .* o." . . r , , " , . , o t , .u, t . . r . : " ) t .1. tE. , r . iatut .p , . r . ,u\n4, \ tdu, t ,

-t#':.;,'#tfi 4rL;".:T*,"x\i:#i:i:;' j:,,,:,)i,:[-l"i:ii,;#illi:";lf j;ii;il:"":f:';],;"*;:::i:::::!.:'i,i,:!i

,!,rd./een.l1.Pfaflcnl:iler. 1989,!p ?II :15

6r. Dicr:r lloni!, Ren,rrqrtr sur la $ra1i8ie nddivs d turnu Schnitj.r (:l!us li.ur'nar Orsil,

Lr Ernur dc CasrDov!. Lltrdc&.ltlc iils), h ,4t ri s.nradi.r Ae: du Catk,qtu d.t I9'2 I

d.robf. rgf l .cd drCh.(n.eircnb.nRrrr .P{n, l93l .Q? ie}5),?.85

6r ^rd'u

scnnn;|e.. !i.ur.n.Dr Cusd (1900),, -'cldilzl.:

(i.nnmelte \\.r'. ir F:n

z.lausttb.4 O(t r:1ihknvtu V..t, vor. 1, F[nkidq^tunr, l9]?, (|P. :0r-?:i6), !. :2t.

I'i lJtl . r. 'lo1i ai l.sin il,,ik, A?yntl Ntti.lal|h A 5..n1 ann P.ntictl ll$kr! .i th. I l.lb!'

tq ,i,:{r a.4'!. otl.td Univennv Ft$. l !r0 a:f,Bii au incdlur 3n ,ie 8.ru'a11 odd. .!

d..Eol lu: lorlal ll-le1d$ l-l89. ia Iinnriiolie.i cm, au tusr rumig lh Yrd* t,rbo:ielu:apoleolen:. L 1843,/49 k'tresisuerzl un nu,iJ..n,!aleni d. olipri cvrej in tudtriredrlr.i hibstruELr 4i!r..lt 1n: ona€; ElolLrlona. , i0 slecirl ilc maci ura*. r lr !(ossnli. Dup, ifsd!.cr.a se viciuLui ailihr n, 1902. io :marl. labsbugic far

iiftlisblti s9 ?'r4 s.rot. lttcl -1,s% db elecnv.le llobale fn ridt .. .Yrcil erFznd 4,5q

din pq lari.' roralt r t riroriilor din Mondnia daDurriol), In 1897 tlnt F.enzalr t /8 .nl€i.vrei de .si.r:, fd .a l,?'r' din rot lul otlrnor. ?oc..tulft t ndiila de: de$E lei t09h191|(0,6%i.inalrt dc Itl1,19.viei !D ajlns La fr!(lur de s3ner,l(din clE I I Dednii !i u,rDr+ond). ara,rl cenelairiul naj,,1 Alerdd.r R rer vo. Ei.t (n)$ut nr 183?, devd

s'ntftl in r9O?.1. uu!!.ez&. ,si i1. , peasioadc) qlire are.!ia: nilitdl sjoniq iD€, tilpinici!. Ircudimil. rdisE nr inuL de sdu. aolsaL.:l.nrugenB16].vrc!, bmnul SlmElHu.i, niscur ir 1851, $fl.. nr iiniunE LMdweh-uiui ungar del€nit gcncml in 1910 :1

i.!mrtunci, de din:in al att rji xl Uns:nei -nh lql0$ 1!l?rl. at lvolSinH N.nrinr. Z\rLs.hen ldenrifii.atiln ud Distaz Zr. Dustlldng der indr$ier

Chmkter€ irL Arttur S.nnitErs b.t W. I in: Ftt it; , i\ Al:r.n .1( | Vll l\retndrianzi.n G.rtutn&h K.ntt.:r.r Gad,lqen iriJ, vol 5, Aus. rarJesd^ngd un lnddishe Sl)rdlerid Licratu. Jndis.te Xlnprnenlcn r J3r deutcnen L eiitu Dn, Asnilahonrkr. t r ,v3rse' ,et f ta ld.$nlerRcl l ! i l idsFerer&' t : rd i j r lc lTnbinsen, l986,p! 1621?0rclHus Nlricn Lnldler. rits ludcntiloblenf, in Arthr lchnnxL. Atz.kk urd Ak.ntl6n! | iali. n t, :j ben o.i ,t!/1, Frnllurt/Main B:.na_Ne$ York, 198;1. !!. l 1-t 18.

,'1. rll H,nhur ScheihLe. Annd lchnihi.| tn.l dif A&brrq. Mnn.h.t\. 1912-:tl turhur .S.hnirle,, ,., tlq iat Fti, ir Schnnnier. Clt. ,t..t., f,ora 6?. vol 1. Frank

tun/rhin, i 9'l3, !. ?€.?5.s.rto&ra lui Lnu .iancEa$sslonr€ .aft Attiu. ScinntGr. d.iad din Pdi!, 15 na l89a

{dhfu S.lDilzierdin Mrrbrh/Neckd), cir.t deBetrr:Gtt,,F..t.nol!65,I l13!iuml

:16. ( iLr in Rolt'Pcr.r I tulz !i (l:us Lremm, Arlraf s.rr!tl. t: 7u D hPEnY d! t Wien ^

Biit"

E.ttuJ's ih Fnr .L .!4.k, sbo{:{! t977, !. ir.l {cl ceoIg BrudcvAniq schnit:ici.tri|ir.ns.r. oi. dc Kurl Be.s€l. Beba, 1956, p. !5). Andrea wir\ Alrtur S.,n ib|.'s R6btl''Ltqt$?g tr: l'ai EiN Ltntes)ciurs ztl1!f,$LtitiX wtd ihr.k

'.t4.nb{n:he. B.zna.n,

HJdcrb.rs- r989. a arikr clt sult dii cti'icile .. nremroin. epo.ii iui Scl,nibrer dePlineeaulipsa dc uitlte o orreti, n.uzinrdu-l l)e Sciuitzier "1s t n hor pEr ni!: tene dcadaE:€laiie dinue ew.i ri e.mo! asimildca, sionisul, relaiiile doft birba! ,ti tcneLenmciprea feneii Dir peapectva noadrn, desle snbi{te apar di. conita c2 fiind tilnsI.garo. Ardre, Willi ieene xdidaln cd t{R critic pniech!rclrnb i conrinseti 6uprar.Bdutui lui ScluieLer: in tiop .e Hcmm Bair vorb.ile ca u drisemL! Fuao BeryIIfunledrnrD.rtv.atxf(!. onrccul dclcbadA'ala.imil{ii

i ,1

,lii, {

, j " i i

412 4t3

i

l

t lYiil;];lMil,';fjt

t87' te;2 't ''.:

rh:Fs. i\i.u ri lcinn.h suhrnzrer. fhr :1.turdii73C-|8611'.inal,dir,i!ddn'a.el d. HdsO'b ltor'h !i Hn.srtuqkle. vnl l-

r ru, L Jo oto

' , , , . . " r ' - . ' v i7

' r ' . n ' \ ' r lo l r " ' rd 'hhu d( \ ' 'em a_hLLe

" . , .1 " , r" , ,q. . - 1. ,d-r ' r luDr" \ ' - iJ- ' . {d,nh,a . 'nhr

, , r r ,* ' , . I _ ta\ l roc i i 'J '1 _iqd' . - ) -

d r Ro_ .L ' - ' i . \ r i1-- t \ ibF n\ " r , i l L \ !3

. i . , : . . . , . ' ' :nF1l . |_h,u

), . l1 rLr i L ' r t ,n l r r ' (o0 pi 14 1/r

1F.n J- ' L i .h _-Tmu,. , ) l . l i ' "

r . . , , 11. , . L; ( ' r i id BoT e' ' l r i q i e "J_

artu

L^,1. . . r " , - . - ( L: ,'

" " - . , , . , '

- rhJB-:}r f ' " L*- i " ' ' rL oi ' , - r , " :z1n"r

, , , - . : ; . , " c. , ,1. t . - r r o r0. o- r . i . . t . . , . . t ,s - . r

' , . . , , , , .

^ . t " ' ! l l ' ,1 '

\ rFhI_^ " /

lL ' / 'vr '

l f3b a I IF IJ ' oo

n:n, . ' Lr ' l j ' a,un, ' / ' 'o/ r / 'n ' " 'c I " ib i r i r r2q

{ Cr $r:r]t.r r: Weitan&!.a "

nci' 11 :r' i_it

ri a:L llhi W &i.vcr,., .t nofu li.! Li '. . . , , . . , ; , ' , , . , , ,

r " b r ' nr ' i -n, ' i 'n o

. - . . ,

. . t . \ f ' f i . r r ' r u ' ! ! hoo'r /n r

i.,i""rt rni t-'qi, t,*i!, M...r N!:e Brun$itl 'rdud,

l93t- !!r' r:'_roi tn i'3rt

r:i.01. v6rnrir 2;:rlri ir.ztiii€ lirr relrdi.! srtu r'rrtztnra3e tet(.a alitudmea Dai'riii in

,,*.il,r rsnii.lj vi.nczi si !i:. nr c. I tn .\Ie lo$,rr Stnu'l Elocir id{dn 4!liL uili

. . . P r ' l : i l ILd1 i 1 l

I , y, . l l \ ' :1, " ' ' aci . l : i i : "

i r 'dr ! f n ' 8r '

r.) rt, iosd -\r\a!.1Dldl'..a tun.a& /-\'st L li Ir':t1t' Ort''un, Viq', ]186: (irFil

' . ; . " . . .,1. !0. . r ' l .a rn/ . f J Lr" u a h ' i \ l 'b ur. l l ' :L ' r ' 0 i . - \ r

t , .d.r ' t ,dJr i , . - t ' . . r r : ! .L. t v. ,drh: T: i !

an i St ! r r t ) .Ers,o{. i r l9 l4, i r ! l -1 I l6

. . r , h. . . . \ t . .1 r :11 " (

" l i k" ! 'nrua d ' i eu

' i r , ] 1:r t t l - , r : ionJ,J. l r8 ' , to. . ' r ' i '< LrL

\ , - l

r . ^ , . ' . 1 : . i 's . r ' - r 'n:

r , , . , . ' . , , r ' . l_ , . t / " : a lo l - t ^

pt : . . tL r a

a' ' ' ' ' , ' ' ' ' ' . 'tr ! 7rr:sr,' nit.).t Md D,.ittu hk ntlt !.t '?'a'tkkr

\l 'h A't i ' i ' i i: 'h'd!i.4ai.a r'' '

)rt.!, "t rttl6t?nr41! Lir t?irn! t"t 6. tclt;'nt' 'D

3 "!'niau!

dl tL,leai.n h A''La

.r , , r ,H'^\-dr l . ' 1: \ " a " l I

r44. t u. LhC' ' t l hL, I oq 1r ' 4 . &'dc( . . r . , r ' r rh

h: l .Sr. t ; r . r ' r ' l , r , lJ j . ! r . l r ro,( . r t r ' : .11'r i4) ! i j ; : : l13 i r t : l : " i t ! 143Simr

)r.;l,ry'I',, i1 , t ".^ 3.i,.r,, l. oi I uo'

-r.1. ot \eLrr qBrr. C!at, P a:9

,!t. l:;!(lr.t.41C 5i utn

i i,..r drjn lch.lcs. ?:idtid . I ut\i l:Lat! sat L t'..Lt$tu .rnknryo in.Ptui.,i11t,p.9l.

.r.?. a:i lvr:,!i Roze.l,irt ?lE l.\'\ .i Vihna lij6Llqll arsinildtur aal ld'an$, Aliar!'

r!jril c:!ii.ld5! ine Roic ol rtre Ll n*rf0r'

I

NOTE LA t_AptlOLUL l0 (pasinit€ 231 2j2)

i 5filTi,:ii1*itir,l'J:il;'r;5 /:.,il"ri' ei ,,erumt'" r r5,)

']'*li,"t'-* :' ; ;i$,i:;'': r'mi;" *i '' *,;\': ";l';;.; !):l' ","': "" ;.;*:i* .;;j;,1 i f:;*, i rr, :h: r:':i,^ "'::: L,! x;:',";:.1i.i,!;li.:4.

iii ijii " ) :' 1,, i ", -, ̂ ,,; i;i." i .'1 i;p;; ) r;,1:'I ; i ;|*ru:u,'*;;1'=*;; " r,ii

i :L:i:ij_ll"!xir"J-;r i:::;-;;:T:,j"r,,]i;'i I :t, I;.' *;*:=-,;**'. ;"fl:,r#ilr l,titi::i;# i, l,";i:ii:f:fi;iiill';;

l; ';: -;;i;:,;:.i" ;q"' *,r;ii;*i:{*r,.,r"_,' :;,: r;' :"'.ir:, ::, r,:;;: }.;;,':,

' i i '" l l t), T":.: ' i^;; r: l, i i : : \\ ' .a t- ' j .n r ' 4t, /, i a. a,;-. r,,h., -,-,.;i,f:l,ll rl,,.l .l:::li:_. -,-.,.1"',; : i ;-;_ ; ::";:' i:' :,i"!:.:, :, ",",I;Li ;,.: i:til" ;:,t,: ., u-," - -';;;, :;, :.,, ;;:,;;lir:-.:.,:_ "".,r-ar"r." .t t-t,."i,. n";lat.,e tq'J p li.

'''ii;,':fi::,,,T,"ii:.i:*ll";-.i'-l: l -l -',:

d,s'r" tr u':.d-3 o, i,, :Iil.^: f::1,:.'-:: : ii,l,3 ":.0:".*1,.i i* ;.ffi ' ft::fl]il:'J:il ;.:i,. l-]i,""ff: l^:].il*;;:j.':t,l M"I1.", ; i;:; ;" _;;;,: ;H!:,ll;"ii:li;;iH,usrer,,(Aus de' chei.).. D* a,,ilr a",

"i"?ii,i,li"Ji';:ffiffii".l.T,.JjLTi:i:414

?3.Cl W.Hiustcf , , r . . t . ,not !2,p. l l : .29 Cf. Oial leitzndu, ,r. .n , roi.i 3.

/,!r.rdrt, , li'riv.miq or N4rl Crlifornrn Press l992)i Bruft F PdleJ' BibliolttbEal

r ' . , . n. . "" ,

. . .d I nr InJle ' t r 'h ' \ int t r rqD ana

i ' : ; . ' * . ' " ! t loB L! nL'P) ta"t sor l \ { \ ' ln loor 'p !0"r1

19. ci cra:l/v!r1ub..tr, r,P .n nota 4, P 400 $ Un

:1 ,1: ,T i l Enddv,r,c, Ea'4" , , , , ,4u' . ' ?n A, h ' !h" l ' l 'u.d" 2a" ' 1?" ' ; i ,1 , ; . . ; . i ; ; ; ; i . . *" . , i , , - .

- ' rdcad'om'MA'dc uei" p{F' :

'__ _ ;_ _ . i l - * ' "b*

un 30ao oin roral p l lz ' hdnt la ' lb ine 'ar t

:iJ i*"i.,:i * **" .r" La i:! dc pr?ondeEnr dsci d lin' mnr de iiEsililaEa

..J,-,*;-0.,".'",; '*.1

ad Pos(liib ;heie din b'ncit' vic'ez' de prim r6s'

,t. ir. i^":n-"..i* na- *t ks. Gs.!'xh]a wnBc'aft KLltuf 'l9e3' PP'ini vi'n41987'

vrtinlhtus in D>tulchia'd' D.|mttadL4'1. Cf. HemaDn Ger\e, G.rhihl. i.! nli'tn'n Ahnl

"" i ' i " . , i , " , . - rvka, ' r ra. .hmuLrtu a ' . f fn.ntL 'z IonaLh onl '$xn' t t " r

" ';;":;;,;" .- ..:;i,";.*.2 8"'r: ofr-. dP abs'n \' d'u^ htnz?nu4s

'''t vtt l

.tin i,td.ntiJ.r" t'.fr., Chemirr' 1330,1: Ur\5*Robr.-rbrr t , .L. ,Jn, .Pr\ , l8 lu p 17

,;.;:,,," i"" '

r '.r'.trn r' L'r' r A7L-iu& -rua ft er scBrr{" r'Npas$brr }mhiu 'i' Flsrr PdlLj, Pdis,1981. nr.5 p! i69^l/6

rr.r"Jw^s"t -".ar"-w.s

ab D.;sch( umldi hd''tl9?i Bcrlio' 198?'p l0?!im

at ii. nl* *.. ZL,r- ".tl

ti'lialloe. Frmlfu4Main'&rli!-Vicna' 1893' ! 32 !i En

)9. 1r ,ao. t aI,"- I h fltn,kr rv"4 liry(a n 4 "a . 1a"'1 7?n A@a'r 'a41'-

, : ' . ; ' " ; ^ ; ;

. : . ; ' , " , . 'aru

/ ! r ' "d de r+F i 'h"odprr ' redlsL RocedA Kd

j0. Atu \.nnr/r'. D" r .3 ! t t-. a" on?h t\rt t1 Er': abqntut Dat ''?ah'

1.,&,r.ll ot. vul a, Fskrd,4vrirL, I I78 r 126

51 Ci orio Weinnrser, G!Cl'! 416!iltn

52, J$eDh Rod!,Jd.n zllr'Wddtschaft'L\t in. r9''

si, cr. b-t*u c;. pi.ra. r*qai$ of Rdct: rh' catuni vki'n '-{

Hourto^ sleatt chnh'

,..1d'n, Ne* lodi.l93l51, a!. H.mr$i coiten, tcdsc hth ,^d J ttlntLh.Oia$a\' |ol5

, t . . " , - ' " . r

Oq.- . h o rem"hsche' vcEu t t :L- d ;"d-"';;;. . t;'.F" /{ d.Fr '.h\ h.n sNdcnr rPeshrhk nr' ro v''no ro\a ! t

j**i r.*. "s"10".". * r'-ht.trilGbe auLicbicn , ln ' !'ma'tr oit 'P€Bl

aMjcbe

iii:rlr.iit, .,,J tqrt !r 39 5,:i .l Andie* G {'tit's'd','th' so'i!'tisn 4 th' 'atai"i i ii

',,, iia,".i'",a

^Bti't Pz"'G'ttu^iw'wtker'v li7-< ro'trv Moer' v"

i, i*i'"*.' *' ^'",^,;!

nlr t'*'|!ns Dia ttet/r1ne s'hnn'ren nd rrnujurE ol

":",8n,"i"i1,,,.'tg .,'ri.l.,r".Aldr.flnipulr//812r-l89nl Di$ vio'€" 19t2

56 rr,,:oao gairrrl,, rilrr r;a L.t|.!'1 rhtl k'n 4 der Ndtz'dirtlen Wirt'tuc'iuf"' victr4

j?. Itefrdd $(,lr.r Anddnilt,d Eu nt.Bdi'na\?! ]te^er j891 riini85Lidl"6us

i , i " " . L t ' . . - ""_", , . " Ao'ul ' r " i_a-rnr* '

cJ 'ddu I i t r '' ,

- , . ; ,^ t" ; rnJ r , qnl c$-.ruo1 1c,rq 'u 'd 'F 'ud6 " : r '

nL'? ' r ' /

i:rirat.szizbrr: l93a rr :2i2?2,leirr' Ndie !! 1r'41

5 q. D. o, .,,, r'ii..,' ,!e . .d,,. ! lui Sitonl F3ul S'rreichl. lazeE i in q dd'L "The CsLsr ! 4{' ' 'tr'*,*

ii 'q'";*"r' ]seu"r''':r'o" Arl '1'"

Arii"o't'5" atri€ditcs?"' i' irq o"!1'

'" T:ii,n #lf"*-. 1il;,;*"i"x''ii;i*:1#'fi: i li'fi J;:ijil:"ltifiW.8ner ln !!iol . in R. Fakas ilt .J, ttt L\itxitutu u.

*i:L-,:ru;:rl:iiilirr,##lrf:{ lf',l.flii, i i i: !:;i' . rq IL-h+ . ,

- / . , \ r nr , . r r i \ . , ! ! . t . te i . , . .

:j" ";: ',.:1:: : i -i ; ;-";i;: ;;i,":li ;;l l l.,l "., 1".! r ' . i lJ ' i . j , . l . . iJ , ls ! J, , : . , . , , , \uJ, . t i c , t . . ,L t r .u. . , , , r i . .a, l

::: i :.: i i ,. j :t '1 .; i_: i j ,": i i :;; :.,;,:"i ^i,", ' ,,,, "' : : i l . : ' . , , f : " ' " . , " ' ' ' " " t . - ' - ' ' ' ' 'o . , 'nr " r ,o ,e*r ;i..- r 3"p.,-.i *,.it;;;i;;;;ffi ji:T,l,l;"T;i,i;lll,:j l::fi I :;:li,li;ii,ii "li;ti H;,"J;ffi ;qHHm:x.:;l*Uy"ul*;k;nunei laistlr oboaibite dc,thi,rEn in r;, EumDl

" i1:il1.!!r:r;ii:![* i,L"'l],,,#"i;,rf;,i.iil,x#:"ti,";:l.1*.*,ff;,r:";1918 . viem, 193?, !p. 1560-15?0 $i t$(Jit 16u.,.

ll:1. Ct tost Hmre{I, .Or tsmonve !m lit Jattrtrrndcr*endc,., in V)t@r ancgm ar.t.t, 1J.dn.tr..

Lttatut.1. tah aLdtt||.rd.. Xnni4sblr"r.!ru:, I rJ3 t (pp. ! S - t; |, p-- t S::. ., __ "

li rr p,rJsi Vr.': tr dtrfttuflut Ir , , dol-:-i d- I,";J:;i iri: '. ';:; ' :" ;;" ; ':""":i '::":" :; '": '". :1" , . : ' : ,kn. L ' . , , t r , . . . 3.a. i . ; , - . i ' : ' . , , . , ; . ) , ' . , , : l l

. ': xL, i r idr . ,p. i r nnr l0. f r r

.i i:1,i:::,t.1 ;in:li:#l:;:,;ff[1x. li,::];"?1,,1ii""t1 -, """ ';,1; *]:il,,.l".

."""n\rrit, '.n,tunin,n a in te jrh/h[,., n, !\t,,,;.t t.:i

"",?:::;x,i;;":;:n:,i::.::;;:,:i:",':i*:;-!ffi."t:,;;i:::irll;;1ilii,:,;,xi:,:.irTiil::,i';T";;;T,"1;t;;,";r::l:',,,,,i:1,,;"'i,."i'.,*r'.,^t. r,,.i.,',

. . . ; . , , , . . . .. . . . Lr . . . f . . . . ,l,.t;.t;"::l:r;lii:?ili: i;.;J: r,t,;,,.i,r,;:,,11;1,,1,1:,,.;;l::.' i:il";si;rL:,|L !r: Li.nit;1itrr r::t:t,t . :. itr;ih. bntt r/turi..d. d. latrnr! Lri,

5iJ]lli;, lill';.,j1'-,li;'l"ili.1Ji", jf::;;,:"1il;y: :,.;:*;:;l:*.r.!.h.,br'1 !,bl\sd. !r!dra. irnsbdr&. ts8l, $ ,j8Bi 8** l. 1,".i", -ir,.

;,i"'1,1i,fif'""s"'fyii::,;:;'",,:i:,,+:::::,:;r,:';.;l:::i":i;;i:,ii:,4l{l

4l i

59. H.m@ Batu, a/ .r., .ora 57, p. t j.

"o 1_l.Al!l **::o.

?Jt"<rcnc. soj . r, H Bur.,. rME" ,1. K|rix k, tnad?n.,tuuryM$, t394. p!. t9-26

yj:f:?:"1*"::i:j-y:l:fl:1f :./j,,,o5 1', n,.: !e dellb! D&, pEizia i,rodcr##:i::::'-':fl'i:,*f*:-' ::""*" ' s'a#. i; ;;h;; ;;h ..,ffidl ililff:-"'::"1:,.i".:'li":j3lli,"i.fI* " a,r.""1, af c,",, .i_..*p'J;.":jlJ,:1fl#Tfll,1"I*tT *-_T'H:.wemmga pe de o puc.-l ra,,;;'r,;;;.;:;;;*dI$i::":r..H":**,Ti:r"-c";" "" "" p** i"* "r^q," ;;;i:il;;*T:::::i':1"11:-v.,1::1t! t.ri bi ;u;;; il; :ilffi;;;:d'AnteaiM !1v,.Mt nvki,s qti!; ,..p., hhtr t, A^tu tua,ad twLt. rp.t!r.

l:. Y:-:"in ;y:T ?:1!1 :itar b D.;, F&rer, 1 I idu&e I e r r, tr. 366/36?, p. 25., ", 4e'e\, .EL@.w.tt, au b Lrt. tuk?t,

?6. Htulh AHdi, .!ud.n in ds Werr v.n

.ter, r l rdueie I9 r 3, tr_ 366/36?, p. 25.von ecslem , nd Dt v.rbars.n. .Iranirian,

Fruir-

Roland ud SFfd Zs.ie,.inc .mpli*hc rrsdshan I, SEud Paul SctcEhl d-Gdlds*ii,At, d,"-,i, tt",t , Wu* d$ 2A Jahlhlnnn\ trishtu* I s86 p l I 6; $ hcqGt

k i;., sFfd zs.Ls ud PE&trh_. r rvitc ott'u'ai u G'ahidtt' ud Lt'tM'

Vida 1989,nr' l,!P.3143

?E. Ct RoberiDmont, aP .ir, P. ?9.

; ci@ d. Rob.n D@onr, p l41 skl6zkra stie d'd'nplu: cao 4t* g'lM-n' Dit'

if,i 6ol*s! baE stJmtle . su hca ta!' ciErii_ $tu schiDbir de ro ooF tl

il*i"'illl. "".rr -'*i p-p;u

' rdev,' dqn din "aa e-r un'!E d'

'alu'a e cl

if,u^ l*.li iii,o**;.;a. i. Kid Be.i( Fr$rd!d,M,ii. ro8! (d' 'r'opru

p r18'Fnmile cnnu iasie d.stE En'daburg).

sO. H.dtu Bat!, D.r PtuPl.| d4 Mod.m. 't68'biL'hrt 1888'/00? -5'l'+'

ri mbdtuu d'

R.nh3rd Fdka, V'm., tq8?.p l56(!ejdlErdm uu noB'bn' 'vor)

8l. Nat66 Bi6bau, D.t Ort! d.n ihr R.cht! 'V!6 '

1915,P 24 ti!@'

ii. cr nrn" N".0,**. r.ra- d, cine lib.rcho"atisischr ubPi.'vt64 r9a1

ti.Ct.r.*rUo.', i{/r,.!izd .b ubPNh'lRos{ tiJul|n n d{ dr@h'h LiErM"" i* a.a'iiit*n , sy,,p.'., i t st6phd. Mo*s $ Albeht schbn' Ftul-

flr V,n. 1a86,PP 2lG225

r. ir r,i"a'r"r s"ir"., v.t r otinvr44 z'r "wi;s.ad/&1i'h.n w'It4tdMq"- An B'i'pkt"'

i, ii't"nsact utut wn Erns Meh n O!. 'n

h 'o'

/80J 'k

/ oji vida Miiicho'

liaz rcuoiritui t, z*.iz.nuul|'gud m wi."r Fh de ri|'l': End Macb ud lorrPoPPd_

i"ir-,Ij. o.-, ".r" !i d.ie poLitic. ale lui Poppo-Lynla! c(. Insid B€l!., Da

wtUnmmin, U<a w" tod PopP?'Lvnt'26 t l8j8-lo2l t i^ ZLw^h68 nn dqa

*iii,l.'",t noae *swaF eta'M@dv tatvh@'d'tur& T$tins4 le78'

8a.cf.Ed-'Kiss,D..Trd&tkutW.hord,unginwi.'liqa_Kdln-cst,1986'PP65-75E5. .toef Poplcr. Fr^. Ait@.t nd d/ Adiva'ris'u' Vis4 1986'

E6. Cf. poifte;l lui Vi.lor ,Adld ln Roberi S. Wi$ri.h, i.v,/!io lda Jdt ltM MM to TroBE'

l rndt , 19?6,pP.98-r14,s?, d.l,oDold sDE,F?itbld.J!d '. ViuFMlinchd lc8l

s8, CL.Roben s. Wlsich,s,cialit4 dnd th( JNt Th. D .Mt ol Assi^iltun i' G'Mt dd

.4utru.,r/,,8dt], E st &us{i.t-l,ndh-Aorodo' r$2

89. Ct Rober S."W;rich, "Auslii6 S@id Dcb@tav nd l6c PiobtcE of G'lici@ ,.stv' 1E9G

OB ,nt I2o Beck |attituk v@ r,,t,lr lra,l98l'nr 26

90, Ma Zid)alB,'Kiae8.86l{e. b.i dd luda", tu Dtt lv.k kA $q7-1893' I'W 9-4L

9l, Ct Rob.n S, Viltrich, 'ao;ial D@ctuv, Arlb.niti$ ed lnc J'ws of Vida"' ^b dp cir'

ooa 12,p, l l7 t i lm.92. OEa tu\;, Di. tuia&UtA!.4ids. r^d di. Soziald.noLaan

' Vl6\ l9O1

93.E pEsia li apa{in. iui Alaid Fitlirltaaut &.rdl mzgr',at , Peis' 1960'

INOTE LA CAPImLUL 11 (paginib 253-280)

l. Jud.n s.! Jud.ni6 it d.asckn Brhl.n aa tt i lanfisdz,tt, cd de Fe' fobld' EPriDr

KiiniElEirVT3, 1984, P. 364.

6 t. wilfrn d D^in. Dn Vahn da H ., d? ! d? p " E ob. v taa Ee4t* t qgs

"' ,"ff"1.1#fl,Ti3i,.f;1;B5 if.'i[]'* ud vdtr'idused i,ev'sb z2i!'

6r. cL.apiblul delpre Aihu rRb,sh o th@do, L"$irE. D.f ,x/ir.h. S.lbthaj, .tgr|.

g*.TS#H#;1;ry*fl ;ri#;i;"$i:jirT;"'*H,*#r64. citd in Eb€fiddJaclet- tid,ry fi.r2,! tu,ra8, Stofifa ,t086,!.

t2?ur 9r; l*3.1; T*:^rl M utkr.a n. nbrqh; @ d . Arur ^ rh. dx of t icn tu t s oa. t q)rrn.

^ppmuh ol cukuat FNin Odlpo8en to7l.* vH.:fi*';:;:ift '"i: ?,i":i;!; i:;:"4i: ;' : tr iji;:xrl H x _iz!,llil ,I.,?'i;",i1,;!il; "J'E: fff ::.i" jff,

r:h#l* gij$i$J; ";i ;Jl #;ifi _"^H,;';_ t';?r,H#u;l;" frhL:'i"H::'iiffi1'1'y;''t1;;iIg*-"" "d de rhe.e Nidkl

'i Heilnch

-ffihT.':##:J';:f xilififfi#.:hlifd,Hffi #;*i#'l3'i:,-,1llll,'i#"J":i,'.,,,?x#,,;.J$ffi i: " " "-

l';liT.'r*s r"; ;;i'k';l;; S;i,i;i:#til:;':"::,;*;1?":i:" :fi:"".::I;"^Tj#,Hf].1fti,1rc,i,#,y,:;:i#y,.2;:{"#:: du t ud, ia dt d.*kh. n,d" :;,I:ltii Iffiff ;s.Jt* i;.-T",fi ].::::rHJar*c'''-. rcnribuF b'' ffi#,\Ai*'fr:ffi:l?

evocaft (spi@rur ? cor8e@bondr N.tuorks md re*,d,14. Cl^db W:tn. Dt habtburSi,cr. Mr,ho, k der tid rcihi,ch.n tikrd.ur, S^tzbve, t9.i-.

77. Ct. RoLEnlhmant, StJd, Zw.is.t ta Fran .,puir, t96:', p, SJj .i Roa Cl,Ey.t,,Robain

418

: : l ]

% :iu.a

419

:. !-" ."d, |t, t ,,:i,:n,:,'*t (rit'. l1l1. !. I q8 !i uJ,:.

, ; i ' ; r , , . " i ' ; ' ' t : " ' : " ' " . , , .. , , : , ; ,1 . " , , i " . i , , : , : . r . , , . . : ; . i , - ' : , ,l ' . i l i ; . " . "+; ; i ; , r . i ' , : , " - , ' , -" , : : " ; . . . i ; ; l ' , ; : " , , l " " ,' ' ' " ' ' ' - : , " : ' ' , " ' : : ; ' : : " ; , : " " ' ' i '

{r r i . )1vl l . tqBi , pn t5; : r7n

.i!!.un. t"d1J r,l,i-rr,., Pu; Itijl,. iir. i!:,lr:: tr t{rd.r, ..k:, nr.|t.u.ls lietrncn :l!rorz*'r rr!.ornr i,irrrunn l'c ,, i D.riir,i!.:j nor{ct ! Ja.^",, t. n;,r". 1.t.1, ii ii.i\[.r4'. i. idt"4]r,. 11.., t,. !! i . t,tuitt,. :. .:

t i r , l r i l l l t r . [ r ' ! ] ' r 'J ' r i j r , ' \ 'h i [n ' ' t&i ' r ! ' - i .

l f a ' l ,L r i r :dr , . r . ,1 a,r ! . i , t 16lr ; r ,1l. lll,tlrrrrml .( ..:i !r d:j!rir. j,.urit3 ...r: tui :!nr..t.j :-ti .itn:rt.ii.

a;:,r , r . : ' . r i r r i . . ru:1. . : r , ' : i .v t t . j t : . , r ! . . ; : r t . : r \ : , , ; , t . ,a, ._*tv, i . .* , t . . , , i " . i r i i )-:rril.: -irz:i. t:rltj ,j ir,{13:.i r\r.1:!t.i:. c:nt,iNr -.r (di ii. rjt.,nir!. /_r.i.jri(./r.. . " , ' . , . . . .

s. . , . . ( f l. . . : _t11..

:9. .:]: :lj.iran tvrr i..njn.jei. ..J.!.f tu:.jj r.: s.lj. r:!cgnu! rnr :rrrrrj$ hc i (..

ir r\;.h.r.. l!/i.,r, ;r.hn hadi] ;nrru.ti lr !\ t,tatlrr.-r./, ! : ! / r ! ,a.1 i t , , l9 i rE, l ; , i r . i j . : t5.rr ;::rnr r)a.rb.trr. *!!t , ,: ::trrt!ru.!., c, !tani., ll4t r.l.., jl i4icr L. ti,lnu:. ?;: ' i r ' '?r idr , , r r rnr : r f ; ; , r " . .n!rn, ! j : l l , t . l ldroen.! I . . ; t i5.r t .4 lo.+l , t , r ,a i : - - ' ' " . -

,i ir j rf rie I !ti8 i :irr :.rrni r ietrcr. n. ;r\;j t),tiita,, ? anok Lt:t ,i.:;?t t:r/:rr|ti ..;\:1.. V.,.rrlr!,!f. :i r. I:,.,,'iiun,r,r.in. rr.;e i.. .,.g; :i.;,."';;,;,:,i..i:.jJil"::Tjii,,lllli.lr":i;,11,,;( | tu l rn 'esoara*oi j i i ! r f , iv ien, ,n! . { i . r , . r .n.Jr : , icr , r" , r t : . t l l , r ,pr . . . , t t lao-.- . . . . .

r : t ] ' r l t t . , r . . l r ia i ra t , , ! i iTtr t l r i , r .i L .r. Cu]i gltrht3, . :3lrj( lNd \.lr.ftord jli L.Lns !lut i.aita!,.,in op.td,nob )a,p.

" ']-li]illt " ""'- .. t a.! r.J. iit,n.. t! : :!.th('i! /r4.', /!.j.r*., rrieD., rr8,1 !.

'-r ( il.tdf ai.:r Iletn.,/ rjr:, r.ti li,!.3{ir l i i Di . r : rL i . , , ' r t , id. : i i . .51.. r r . f l lar i iLtJdFl .D, i { r , , .q iont i tM.t ! . i r . t , t t r t j rk!N; i . f , ,pui ! , t ! t6.9.66rturh:!. :nre! ift*. ,zi,r,rnf,r /!t tr.A ,.r ! L,nd ntui, 8.tu llxdqd !96c-le6i, krl r.

rl ltrjlu.d Freud.,l/i./J..,! rr., loat, f.20, ! @., ' , , * - . t , , , . . t . t i t .aD.?. ,

t r , idrcr ih . . " , t n\ ! tp5n

t . : : . : - ' ' :or 'Fuoe r-s, . ' " . r 'u. ' . r r . . .' ' "

] " , : 1. , , " 1. . td. . ._ L, r . . . . . . , . .p. ! . thn-t . . . I . . . rq .""1

r _ Drtu l , rFr. n i . t \ ,u,r tutu ( .1, . ,b. , r j . , r .5

: , i l ' b I . ! . - r . n,r , , . , " ?. ,cnru*, , , , " d iuJ. . , , . , - . : , , " , r t , . , . o, . . , , , , . ,I \Bn! ef .$ i i ! r ' / t ,J l - ,Ar,

t ,u,nr, . .n, t

. . . l " t / , ' . , , . t , ] " ' : " . , ' t ' ' " r ' ' - ' " ' ; t i. i \ rn( ( . . . rq. f r , . ,0 i 1, i r -' " : . n- , y ldr . AL t . L.r , ,uJ lLd 1. , , .e . r ; , . , . , , , . . r ,4, J, , , r , . r . . . r rJu. ! rn)-5 ! r . . rJ\ , rb.4r ' Pcte. , - l r ,v_ ,p .x,r ! r r t ,L- 124.5l/. lin.si jrNr.!. ,t .tr., ,:nk38,!. !5J

, l. l, i, lI

4t,t

5l.Ffttd,D.. Mztu Moss,CW, XVI, p. t52,i um.5l Unul drh primii .omfiEbri ai tur FFUd cF, ats rspe.uvaohml:r a to<r A. A. RobactJ.Aish l"llee! h uod.m ,ft,,s,,,. to2o: ba Be;, DavdFq;, i,,;,;; ;;;;^;

rdy.. ffi, rv /. ti Bjro. ABado td!.) VaLrri. l? M,i,. d. Fr.ud ou k dl.,.t oe;ul-,&, MoMco. foa4. Cf. JalCUy Ch.bouL t,.ud tn psy Maallt d t tLnz^w Uh 4.sn-nqw *.da4tt. pM. taq t. pp. I 35.t 5b. Deja Carg tas.r, D i. Er.tu d.t rrbbata. rs2tcrMe . DF.zari o innuqfa .vrid.a NrE lrihdalzr. Cf. ii C.wd Hlddzd, Lihran;u.8M

-5ov4. bxnrdtqut d! la p{rhauht.. pffi. lo90 Gdiln a 2{ .ooDI.L;dr

sohF de a d.&'tra sW rdai.e eu u "spm.hiee in p!fiuatrzj s d@iie !i i;Emrc aME cd, b fi/u lr 5,,,.1 /r!d,. c4bnne.. Masss.huf(s, t989, i qD. vt. F

J.eBh Hnt ry ai.l JN,th U?norr, de ysl Hard yfl{harrn; 982).psn r afu., _D.tuoria 6.udrea sE o tueBone.ftE{, [r. @ai out! L, u,!r;T"jai

*:.: 't|.btr

.ftir$ a. xm Fri.dd. F/.,1, D4an.t tnk,p,.t non,slc!uuv.6,q.d a.w yo* }}rs. r eo0. o Ehnqr ds uFa d.6pF afuiiqjr dinm m 6cudie,a bcrprh vFror. odrcnucia bibLlt ri coDd@ut ralbud i .

53, Cf. EsicUe Roilh, fi. ndd. .f Fr.ud. Juish rniknc.s on Hi Th.brr aJ Fetuh krurlitr,li!&a.1987,

5l .Docuarpublc d.pekrCa).rp.n.noL?.p.12! ium.L h rhdu.e@ E.i@r., L naE rb, KlEu( DrlhlotT a \os D e\iddF cu prccMm aeai,t

apltre.jqidicA a ryilitulli lui HenL5O Ci Aler B.in, ,p. .a, noE 18, !_ 32 ti um.J7. Cl Nike WaBn.r, "Ihcodor H.rzt oder das betuib Wia.., nr Dt Z. ir, Hubul!, 5 alriuc

l9E5,E 15,pp.?3,?6.54,1\adorH.dLTaq.bn h.r, B.nin. l9?2. rol. 1. o, 223.59. Cl Ald Bcin, ,r. .d, nora 18, p. 103, Monog;fa tui steyd Beltq, I .zl, tddra. 1991. aconmar mdrG p.nle.tivi asulra lui 1tEodor Edzl ca ,.s ned pathoto8hd, ser_6{ins

ve6iotr or iIE CetrEd.Amp@ Jes., (p. | ).60. cid b NaL\rEt cuho, -Heul sd 9uasneJ. in pdrtd. brcruri.pnsM i r.svqtutui dinBatrudr 1981, (!p.20 25), p,24 sj h. -

6l.ttqd" rzgebnch.r, op. .n.,aor! 39, 5 iuie 1895.62. Cf. N(.{s!nq._ ?@ual d l &tjcmidhe,uf , in t ?,/,i, peis. tc83, tu. ']. pp. t2.12,

Theodor H-at uDd SicBund Freld.., r Th.odor Hcdt Jahftkh/o17,.n. dr T, Nusenb|lu- \ hna rel7. p. 2bR: d;3pE $bidl,,cFUd 9r H.zt., !,. Aser

oud tsld . [rc r.r. in I?, az.\\ Ia,itot. I tA. Baok.t-nd$. t9r7, r. ,t. pp. Z7O 3oatJ&qu] ClEmobi, FFnd ei Hetzt', n\ Frcun .i b rionijne. i.., p"y"t","tyiq"e, t,_ipruat*. Paiis, 1988, p!, 133-15 i.

@, Fapdl.* hb@ d. r3o coLdh@, o, .{ nob0365, Ftud, Di. rrc@tdcultts, cW ,lltq]d, p,2j6.

68. Cf. Alq Bein, d/. .r., nora I 8, F!. 83-8?.69.Didic lnjaL @atutk tu Frcud.tt d!.ou|.tte.t tap!rch@ty,psir,2tn5,p343.70

lipgd F.Fu!.

94.l1i w h.tln ptel tq\T-teot. ed. d. lerft, Mocsictr Mam,Ferrid d. Gcrtffd Fi.hb.r. prdHrl(,Main, r 98h, p. 3 | 9.

? l, Cf. Alq B€io, ,p. .r., noia 18, p. 82

?3. Annu Schnitzlcr, Dri.k lu75-1912, ed. de TfieEse Nicirl $ Heiryich scbrizld,FE*lxn,Ntam. l03l, p. l l-.

74.Th@.lot Hear, G.w.lt'zi.n4titch. \1.4., r.L 5,'rer /Jir, 1935, p, 124,75.!bid.,p-55,

-T. SrhrrElc ' . r l i r .ao' : r , ! . l ls

73. Kar &aus, Wiener Crmnit (Evish Di. tvas., 15 ianudie laga,in k^td, F.nh. Schnlenla92-1900. ed, !J. Btnzlenhtg, voL. 2, M0nchen, l9?9, p. 153: ci "Wieno &ief' (zid'Bpslau.r kitury di r6ianti. 1898),1bid.,!. 1569ih.

79. Donald C, Daviau, ,p .n., nola 34, p. 52i Ct 6alia romoului Die R r, trd.zrr de cilb.rtRalry, ln llrt@cz (Nr. speial Austia 186? 1938 ), ihie 1988, p. I I ! !i @.

80. Helllm. Aahr, DasneueCheno".ft Di. Zer, val. 14, D. l?1, 8 i,nudi€ 1898, Fpodus nr,Cordj,n Wunbcrs Gd.), ,a j! ntc lV i.r Ottn.ichich. Lit.tatur und Kur$rnr&, Bn-.1902,Tiibing.n, 1976,p. 812.

81. Cf. Didier Adi.u,,r..'., noL? 69, !ide aoela sutor, Li bieruake dss l !ub-s,.lyF deFeud: re rcve "Mor tus, i. nyap€ , b NoBr.lk r.w. de Ptrchanalrsc, ldis, \973, M. 1( Bis.rualita er difiarchce des sexes ), !!- 179-l9l; Alexedcr Crinsiein, Orsis,6lFtuud \ Dr.M. Dettoit, 1968, pp- 3 i? 333r Pcre. Loewsber!, 'A Eiddfl Zionist ThcDc inFrcnd's My son, th. Myops DEe',ln loMxl aJth. iiat, of rddar, idndi.-nanie 1970,u. 3 r. p!. 129- r 32; David Bale , Freud .t la nddinan n sique jliyd, Puis, 1977, !. 145 gum.; Mtrd1€ Roben,,p. .r, nota 4. !p. 198 201j Tn€o Phinn*, Fl.ud bct ur d. la BibL.Pais, 1982, !p- l2Gl25; Lydia neD, Frcud en@ A6enes, Ro6e et Jaruslcb- ljBiosraphie d un ie8dd , tu R.vu. Francait. d. Psr.lutkr4!., 1983, n. 2, pp. 59l'613:Jacquy Chenoei, ,p .it, nola 63, pp. 193-203.

82. Mafine Robe4.2..l, nau4,p.198.83. Ecud,,p..ri., nora?0. !.326 ri um.84. EmestJones, o/r. .t , nob38, ronul3,p.258.85- Maihc Robd,,p .n,D.h 4,p. l99 ri um86. tueul, bi. fmuhd?uturs. C W, n/IU, p. 445.

88. Didi* Anzieu. ,p. .t., nota69,p.349,39. Mlldr. Robcd, ,p .t ., nota 4, p. 200,90. Al.roder Orirslein, ,p. .ir, nob 8,, !.322.91. Ehestlones..rr, cr,trod 38,rodul3, p.252.92. D.mb B, Klein, ,p. .n , nola 46, p. 72,93. Ci .nicolul B nai B dh , dlt Ea.tclopa.dia Judaicd .91.lrdd, Dic fruhd.utunE, e U II/III, p. 446.

9?. Taduceu ecmdi.{ a Bibnei CmAl, P&ir, 1986, p. 1428.98. REUd. ,p. .!., noE ?0, Es!€liv !, 357, p. 429, p. ,14? $ p. 449-99. Jones, ar'..t ,hota38,tonul I,p.15.100.ln Die Ttu@d.dd8,FEud\od*ged. dt doi|afu dt wu h@i! dupd n iluttu p.tsotaJ

itta.i., @. tu tuttes. cL pukrt h tunpd dnbtetcenlei dek tt Ni aLt thtpd va.re tnnnstu (Ctl, ry!!,p.450).

t'l. Cl. FErd, Psr.hopdhblos,:. d?r ,,1{ftsiidr.nr. GIV, lV, p. 18 !i um.

422 423

102.-rdncs.a/ . . ; i .noi . 38.r .hul l . r . t l

i04.--SUnisJ tr.!d, "/"s.n.lbri.l. u tltn\! sitbd.th ?tt-l,$,r. .d. .te weh- Bochlq.

ffiffi";J,.:;tn * l*, ttstu'..tr.td.Latu{ n? ieun.!..,."a. c"-ai" u.*, r.iil105. Cf. Crrl t. S.!0h!e, .polnq!. cr parii Ld. dos t, i;,

.,., o.r! ri.p, r Dr-l e6: .r i_rd," "*.. ",.

.o . ""*

"r'il',""t,',, @r,r!.r', i. schorsk.. or

iii ?,#i;li:.1"^ """''in nrui' P 2oo

I l0.Frrcud,,p../r.,ror! 70. p.493 !iunn., | ). Ereld, D.. M rse' dt r M trh.h E.tn .,$,, X, p tr5.

: :. [.F'": Hr: t;;- y,i:tT. .,'.i":il::: ; I 1 ; ;y;i;: "1 ri' " -'

l a r1.H-N. l H.si , lh.pr,n, t . ,4t . , tJt . ; { . / , , Jrr j ,p a. v, . ! :o1. ro ja.p ro( | d,rr5. cl Jrqra Lc Rir!:r, "Ferd er ta tnaril!E,., in Rolod )n uvtt \ctr), Hihn. d? t!, p|'_.h,mtvr. . I rns. l0t t . vot . t . (pp. +t h4). o 4t s in.49I l r i . ry.Jr e\ lDf u ron:. . r / . . ! 1ur . t . ,un J. : . n .o0,- \u

- f . I , mfnd,, , , nL . , . ..,_

I .lFftud rc ]&'iin ae.u Moisc r, se $ridua J,ri iDrbla p.iMlc .1.I l - . bonr, Sn. ' nt l . ' pdd dd Jo.yfh . r Ldt t { / " . . , ,u, . ( , t . t r

-o, . J, . ! . . . j / /r . / / - ,4n'Aqr,Nc$ rark L!70,Irr o; .84.i l t .Ft d n( hnuntd.r tuns.r f l , i t / l D ad8 nLr2 t l, 'a. / / . , p.a/a. , , ,n120 \lili iau J. M: Crath,.ar .ir. norr2l,! 4t !luhr

NOTE LA CADTTOLUI" t2 (pasil'ite 281 3C8)

I ' I i { :d , , . . . - ,

" -J4 i "4r . . . / ,n. . . b. , .Lr

I s tu". . , . , ' . , rur 4o..nd. i .1. , . , r . . r . , . , . t . H{J" ! {_ ia!LrL. , r .R,Fr.lUuri/Mi'n tuh5, n r7..1 gbtrt ittom tla a efe mrntu puar .ir Ja,re4.ttntlLt, l.i;nbr |.qJ, ir'ai%husdx, J 9r9. rar.vt Yort H./L, \

-a,bLj . r . . .1 , . . . , rd. dFThJu *_ pr " i . nt tL , ._ d . k. . . . , r rR.. , rEr, r , T. . : r ' I " . a di , , . I r . . . , , , . .

. , . l t r r ' - . . . , " . - i . . .o, 14I .u.5.1dd, r.i./.. r rr ji rs.

7. Stuiley Blulr, 'I..kkl J. ,.tn nltrr ar.r FtruJ,j,.t,s. tsi 3. t ,12.

6. ftetd. ti.li , ! ii73. ta.:tr. .t!.,j: |]nd q! Lk,e i :eu,], Fruurn)r;6. L,tj, p :t 80.

! s.ned! rr*rilfrri (]t lil jrr Cr', ,4 r-: rfst lr'\ F'tut: !"t\et a'd th' Mii6t: 1)l ltr

.I..,tr/lrir !"rN H:r:n l,.nlin I rtr,!' li!. . , , . j : ' :

i i . . , , . : ,, , . r ' " i r_ur-$ ' ' " 'a

I' ' ' ' " ' ' ' 'P| ' | ' '1 ' ' ' / \ ' ' ' ' .

L3so*r,x, i ' , . . , i ' r , , i r*" . . i ' . t ;n^?L' j ' thn'dntul ' !k t ' r r r 'F 'u lPi t is l9SliI F€rd.:.i r'r:r (lin il rtdii' l':t"ritr Bri anr;-'$ n' t'nt

'u rr;t'DoE7 ! 4+3'

i5,rrdl . l i ! r . i1.1.P 1n9r. I{.{i'!rl911r,..,t .t i.r;:1 'r '16r

f )nn-. Ln \. ti )?rrt.& llADlnr.t tl'i l"f,r' ltrl: liEul 1'l ll4r/ , . ! . .

'

' , " . , t , . . L] ' t ' I 1P:Pr i ' b

r9: j r . tu. u, t t :1! ; l r )J

t , - . . t1 ' : .

] . i imtd, i , " r , . , r , t r j . i r6 i ,D I j

?? ai : , f r l f r i a l iv- , : .d rr i r t i , J l f t t t ' ji.i..:.f,., "rnitr -h€nar9r .r

,i;. l l. f'rw lltriruti'l _. :;i! , 1l r), I t5tt lr dar

l.l s 6.!i!r\. rl:.!!,1,,,d!..hr.] .r .ii.tott I4 t lI

)5 hk. it1t.it.:tttt.r '5626. f r , t rd, t j i r : Jr iMrqr. . ( ; t ! . ) i l r l . ! . l i r .

2 i . i r tu, Dr: a" l ran I ' t tsei c l l .XY!, ! i5, i : r : i t

?!. Manl R.lti. t r./D. i),lf nt l lal{h ':'t:' i 'n"jt!:a!'ti '{ i9l l I lil *{:inE rp-ff

' ' 'f:ti.."..", ir,. r^.rl*.

"l ':aud i: r'r'ish ldmriri l,trr'i A\n:'tJr Pry'hi'o! n" ! i:tl|

. rFJ .J r ! . ' "

' . ' - ' , r ' : -

r , . : -

r ] : . . i i_ JJ1ir i _ 11* 'h" i

' | "_ l i r ' 'vr_r ' ' I

4nw tu,':r':h4n(\t;- As\n:irt t /o! re. I 9q 1- m i | 1 !ll-<

10 llnr &irirr.o. _l',.rJ 1r Nlri.f ii afl .t, /r fr n"' rrir"ntt r'ar( lt':l p :a0 Ynqf

_ ;-,,* il,-".,,,r.-,t..t"-i. ii 't.! lt,t;ltit i: n;rri,k dt l"t?t

^/'lt r\.r ri1\'t:

i-,;,i '",_ trr. I 5, &.1,ibi:?i! dire.s.r1 sre r.i+ reiri 'orlfon

cnrei' Borrulsn{i

"1 I .n" l1 l ' 'qk i f \ " ' lda l t i r ' '

.i k,!!1,.rrj \:.i,rir. \ ,rslrr- J,lf i..rr.i. Jotin TstJnt

.r!. !',J.rri.rr S,h:Ll.r, t,. rcr,trnA r'lotei in:;.i ' i 'I." li/t"t"d 'e

G'ri1l:i Fi'lie !i Hctberi

{j G,.:pifi l. !{nnca.x, l9?t-!,t.nui a.tp ;!l_30a

ri, al (.( tJril rLs., "Inoatrr ll 'tf I'tc!: tio:i6iill! llft Cr(t auf rls !!nt'"l:'M'l'nr' i r " . ' i " r" . ' ,+, . ideinrr , .nrrr :c.$h1n16.trro( ' r i$r f i i r ] lF$' !Mrdt ' l - i ' r r " re '

l.llni:ir,tu:r rlrrlin. i96i.li 15

ll. jrr\d !u:e!e o;i in$i rnr.dln lc ;-$ prezent! Ircrt.": r': u "'onM 61'nc ''-

":"".*-,..o" r.*..r z*ciE iin r0$lieitrbn': l9!4

"D ri; n't2 r0 t';(A'r{r/'I !O?

l l l Fredd.r . i . / . , r , i . ,bob?' f a55

ll. (a1rrD. irvl o dfl WiisE. -o ,\.r.r ,r'.1A,dr'!ag" 4 Des'\tan' v'natu;nir d?' Lrr-

;./;"irr lir ""r.

l taul',+:r r,sg&, '!

:le Erirt' Truut ''!ul

?, A{tdclrm' l9t-'" F ?n] ;'5

!i.4 4!5

l

"iyY'#i:H#"#[#::,#Ifriry;*iiLffi"#*ji ff li;,".T#l#i * f l;,lLj;".i'1. "".,.,:? ffi1 T:iri:; ":i: ;:i,:l;:,r"x{*ji.,; L l^;;," ̂"",i l i;T;5lll:.*,::von 'r&.,, r,/ \o, ,, ,o/i.,, ,s/; ft11;g:;giil,a#;i*ffi:***,*,,*r,,,,*

4r. r@r sllhbhsL, ..& salr a r! tutue. nE6tr Lr"*.r*'"'-',ru,'"":,1;h,#j,*.,ffi *i;iT;iH* ji;l*lh

^ "{#i;r}#,f#;f:,J"##"Ffiqfr*f_riffitr*#, :*:'- JHiT 'JiiT,lff" ttu. t " iru1drq,, z rA /anr&ra.-". \or.i,sabe.^gil

#r'?i; $:*-ffi iKiii'#:1 "i1:: J;'\:::';'Ar!:'^::, ;:.f":^.;ir:li#:,f;:ui,{ii:t:i-!i#':,l^'":':::^::";':H:',:"t::.1,!.

," :..:,:#{i i ;:{:.' :!:, ; i,'i: ;n "ri,'i.,',, ":,' :' :': ^,.':|:i|t:,'X:: f:;:, : :::::":

e',fu cLate de F ft ud, Bfu 'ek', |9 1 6. P. | |2'-_. i . . i . - LTi i l l " l , : f , . , on u(Q,ai" . Ra, hc! d. , .anqlhirin. .t .L t Mtislnbtfue,

i,i,T.i, :triY*-"",I5 ht:l,,j,] ;., lg',ti,ff"

"',i.'i};ili.l

ili:"*r *jg:::*'li l ^d4' rpc Beme{unren 7u Feudil;g:l;;: T' ;1.;: ;{*r;* p.f *r1 J,: f fr Yiii :;.8 t;).i:tr,1""i1'i; iji'",;";d:Tj"#{d"rlj"j1fliJT; ;J,1 l':"r;.1;t*itil?ilt lt:f l:il"1:i i:"- *.;;.;.; ;"::;r ;j;":..:;,Tj:Ie:i;f1#l,liill;.,y"j,.l,"ili;;':1.,1:'!.;,:Jll"T"j'i:I'*.::i;l:j-::::,;ri"t*"r,", n "on,io.* p" srii;,, ";",;;.i:lf ;l,:n',i:"i ;ffil;J ixlHlflTiil

56. ?rid, dlY, XVJ,!.243 9i um.< . rDi ' , , cu. x\ t . o. to? r ium.58. /b.id. Cw. XVl,p. rcb.a.ft?td,Dd"t ih.has.nn d., *rl./,,CLtr,)(lV, D. t05.60.4r Sadr- t. clltnd. Drrt,.\c. a"J Parhotog strtrolo.t ol S.,,atb'. raa dd aaodn.s\

Itlrca-New Yort, 1985, cap. 6 'rhe Madress or de Jewt , p. t j0 !i un,6l- M. Boudin, Sur l'idioti. er l'ali€naiion ndkte dcs Juits d. A,le$asn ", rt Brtletit dt la

sa.E t d anthropolqi. de Parit, I 863, !p. 38G388,62. rea Mdtin Ct@ol lzc,,J du Mrdi a ld Sdlpebdre.pdjs, r 889, t nul 2i p. 1 I ,i @.63. tuched von Krdii Ebing, kr rbrch d.r P9.hiitrie aaf tlkit.h"r Onhdtas. fir ptu t ch.

Arek Mrt Suqtietu , aor. I fDie alkeneire pad,otogie qd Ttrenpi€ dc. tftsebt),Sturea4 1879,p. 139.

6-,1. Ct Jdquy Cnemoui, Ff.&d, la Frlchadltt. et le jututth.. Un n $ianine s,cr!a,is!, pdir,

65. Lr.ni F Clikde\ Di. duiotl.nd hit4lie?h Kra*h.irs.Bchaiiung d.r ji/futche| R6sc,

66. ces€ knbroso. l, idirdu nisw , tt lci"na tuda/ra,Ton\o, t1s4.67. Ct Ms Nordau, ziznir,6.r. s.r46er, Kaitn. 1909, l. 379 !i rm.68. R,J4l D.ct€r, Di. /tdMr. Nete.tba. Iht. An, Eib,.h"ng tnd E hi,qtitrE, Zinictl, tgtgi

ct. Di. N.mosnat bei d.n Jtdeh Ek B.itag zE R^senpstchrlosiz fir Aftk und g.bitderehkn,ziiri.h. 1919.

69. Jea Ftu9oii Lyo@d, FiAuF loElos. 1er jmviq 1969 ,, ti L &rn du @|os,pdir" t9a4. N,5 "OuNtun! de iuda6m.r.

'pp 6. ] tos ' p.o

70.FE!d,GW,XVl.D. 223.? 1. Cf. Reni l,{aior, Dd l'rt.iid n Fr. ud lac. as ,tt.loii.s adtidin., atetundz ., soviatir@.

I,!ris,1986, ir s!eo1!p.3? g lm_,p.46, p.89.72. Cnsin o rnrmi earog, in Cespftchen nt raftn , G\sbr )aouch, FtuLJutMain. 1952. ,.

l io$ un.: t , ,?h t iscr fuat,a. M,auLd' , ur pLa, t ta .onn :pu\p Kdl t tn.aetMei cotue4aii dqprc Karcl Kruan/: re aaa1a, conltiiacbqi, nb.jton, ,i @dial d.tesqide eilali E t.;i ,i serfunn $ n*tc dcluri. poat. stnt d.t stali ta.Mi p.n tu eesecahhli, tp6ei. Da, i:alka n clntMt ain.ap: o, tu! Monvd .!. n tt Mi nrotu d.

'lte u

a.ti, r.]$,a.. ta "tm ,.w1.,. t Lnd ,orM d?tp,c .vr.t..a. -,a.",

f,ina ,o,u ae"p,,gtMn. aE Mi putin lrdp.t!., penbu cn tu ti sa dknus kcr u^ptul Dar va vni ti"tpul .

'13. ttual6l4u\ L Stonuir..Uet vn.LXtb4u d. td pr.hanatv,wt ,1986, !.203 ,i U@74. Fr€ud, n Comedt or Anri-senilis (.Ein Won zu Aii!.oi1imufl, n FEu4 Si,rddrd

Edilion. vol. XXll, p!. 289-293; Heiroict cE{ Coudcnlove-Krrq8i, Dd We!.n d.saa6.u/irdrr. lqoj. ed. ii DFhLr d. R. \ Coud"nhov.-Katersi, L.rpzs-vda, i e29,,'19J2: \1. la.qu) Cheoom -FFUd, i rkr leF de r-r" . . ' to i , t Ai , r"r . nt ,o". ,Psr'chiati. PslchtMlls., Ptit, 1987, D- 4, !p, 117,136. Hemm Bcldd, ..Relisiiis.Wu%ln der Antbniti@us", nr Psl.hd, 1991, vol 45, tr 5, !p. 44E-4?0.

75. Faeud, Gw' XVI, p. 186 g m.?6. Cl Brkitte St obereer, "Dd M6n MoFs in FHds eemiwc*", b trair.,, Z.irettrift f&

Rcle6bei5so{ baft Md Tt@to3ie. Feila$jng.Salzbure 1a74, u. 3,4, (pp, t6t.25l). D.22J. Dlp, !lia. Amado l-Fl) Vat6s\k Mox. d. tr.unauk,al.,-ft;, n,,Nt^";,198d zohdn6coffiriio i45li,4e spliboE narenei "MoiiEesiptesul@inar'.

77. Mtri. itlo$dioi rn 'k rcDe !eef', pEfati ta Fdd, LhM trlo& a td AtisionrcMrrl8rd. Peis, 1986. D. 37.

426427

'13. S.ri{s. a Lrli iieud live,!. Zw.E ii{ 16 d..t&hrc 19J,1, /r.,./:r..nr./, Jt .n nou j,p_109,'i9. frcuJ. /).rlt nr l/Jr.!, Ct1., iivr, f ti!.N0 un dr sub'.rr dt jilir:l. trc.v3ni r.t.!ar df r.l.xir .^4ii d:rrn: M.i.r. cr. ip.t z.!En'€!1 "orin.bndclier.,', toBular, de rrut. s.nr nresupun,j !! !n.r. I xrirt rijlici

! ' l l ' ' ' ' 'Ld 's ' : i5;Uodi IJ| |o|ddrJ, 'dUan.U' l ' ! 'c ' r1Ju' ,V; haei l i . . !U. . .1. , 4 R.\ ,nn{ hrxd ! pr , . , . . .JU..

r . r , .

l ' : rar ' ) r r" 5 . suJiu ' r :1. : r . B h 'h! r , ! ,. , r1 tk1-1 I ! - ^u a , , r . . r rnr ! ' m Ftud

a$.izl rer* Idmiln nii rd-r.d.t.r !.bintia ., D,owir :,ai erinii illicir .! Lsarci.:

Y4l i h r M-- i , i r . ,1- . i . ,Td r . .s. . ,a,r i^ , . , i .

. \ t r r l . . r_ . i - . . . , ! . . .1

Jdh.rr ,d.hirr

"

r ' r 4.r . 4.d. , \ev \ .L,LJl

3: sn6oEalurFlfli.lrr/r z*ei8 dir- 1:,,nards la:jj srtrfpfu:;Ir, q norztC.!.ii4,lrrr,.i .f Mr.i!c! ,j. li!n.a!, ..FEtr.l .t ti_ciq,ft rl.r !,hiftr., iD t,y|n*,,t1"* iur" i,aiitr de,t p\ti1NJfx,Ptij, I

' j6, [ 19, (t!. r_ i 0), t. lj: ;. ,r" ..-to!i

".,o., iri"",i" o,

r\cte"at],J rtt. :::,:,...' iLr,r,!iei.. rgrir.il C1l Jrq',es l.ltide.. .t-cs jrr!:|dueL v,earoi. .1 frt.!zj.tr€. Aubu de Sitr\r;{t t:r,.!J,.. iDocmu.le &'Gl cr t.njqrs Lf, ardcr {ed_). r. ,!d_rr,rid n u,^,u,i tt.",,a" ,ii,

n4ttiw kr i$.lie.h/r!t ttjft.r ti,.rdn?., tdn, r9t t, !. I a? !i us.ra. s]1:n,Dt }rEuJ/An C Zs.iA, i.rrcJp,ar:a... rris.ar. din 12 mai t934.'i15. J.ref lirirl Yrrsh:Jeu{ ,rr.r; r Nce!. JitBh I.rnirn e onJ th1cr t1hie, lte*7. , .L, ,n. r . : "adr<F-t tun!r \p1. j - t?. . tu

. - | i i : . .J i id. l . , - l r ' . t r . , . -u,dJ e! r . . ! - r i Inr- L

fre \ .J3 nr,r / j . , , , : , - ' V, . . . r11.rr . . , , . , . . . 1,rr tD, , .?, . . | | )

36 ilse cur-i.li Sim,!t, Fzrd nlnrrstutij!: at! tuNttnm,l)i. sirtru.d_rri;.r:t !,o.i"r!.!e.!,rcl l,1'1inhcii,. i99i.

i37, FFud- a;tr, ?n,!t.113,:73,qc I ,+bnJ\

j ) ' , ' . .mr"- r d - \L / , i . : rk J,rr ; t , qr i l ! . {Jo-.

' , ,adr; ,d,urd.c \ ! , . ru. i r " , , :F-ud.. I r . . \ tu6". , r . t . : . :r i r -udn m.l tL. ! p. , t , "" , t , . , ,J." . . . - . t . :b. i i -0. o_. i ,d . : t .

\ r . f l , .h.r Fnb hi l9 iotr , . i , M",5e, JJ ! ! t . , :a6. . r r 2!o. r : , , . , - - r . , . jnMrDon.. $d k6s ,, irr,t . !p. 20q-:?:r

!9. stulmjr Vollw .DF lidndu.s .i,er Inli|ion, Zli irkrehullg ]k; nbde,rLj .ludertuBs r.

Deutschldd".bIi'.ii.,r.Zrr.A.i4yol.?jl.r.3.dec.obr;l99t,,j!.6tr62ti.90. &irine SLenbcrger, ,r. ,r., trota ?1, a. 224.rr l - ( l l lo!e! .o! cr . ,note16,rodut3. I ) : t ! iurn, ,9 i ! .216! i lm.92. crteMis B. xtein,.Idd, atisi$.f&! p,rch.a6tli. Mo,.,atu, chi.alo hodF, rt9E5,

p. r 60.,3.FFUd,CtY,XVt,p. l?5.94. lbni , eW, XVI, p. l3O,95. ,frd., dlv. X\4, p. i60.9-6. end. Vodd@g.n tt Einfiihrung in di. p,rehoandtrre, cw,xt . p. 163.9?. Ct Freud. D.r ftr. CW, VI, p.266,nu

9: 1.*:' Reir J,,dr I r N-w lrd( leo,r. p. .?.v |' lr : Fujor o{rf. /"rp /,r/. 4t t .d A\tLdt + EL4rt a4dJe", . r /dprn) ' : ph. t et .hd. lara: sa"t t<.um, poa,q," ,

ri! t\i ! trn: .t k , .7 r rrr;r, Pdis 1996r sd j.i 1,. Ciltr, D! .t , nli 5li. .airillldi 8.''Ff!.I zn,l lhe Jeqs, rrtr',t , ?5 )i urlrr u.mir D. Klein. q .4, .oia rJ2. p 161,\.n$11** ,,. F*Lri . rezet(lr ir 190? b .diernri (lespr ll'ia lr la{a atociaiie: ! ialB 'ith

90 add l{ot.t. i-r .;J., r* ;8. | )15 .Der.. a,:) 1 f.n!a.nl u qdil d.turirr linrnil!.Ltlrie a rli Sirksl,rrni ;i -{eanihr li.tC t:4,i."a.n'r! ahd l:r t?ddirn.rrj, Nc\r A3!-_

10.. l ) r iR.ur i . , ! , r t , ro l r 41.p. i l i .

rrr lrran. fi""iq, rz. t. ir r.tti. a i !:Lt it!.i';: |r,rid',tltr. rir l/;r'.ai' i'ti:, r9t:1.

r .1t1.

105 l;s! /\tat'm, '/,n,.tirrj, Mliinat ', n. l;ut., Z.ii.irii:.n;t Anv.r.lk"t: dfl !'t\)'.rarul:s. r! d@ d$trstff r;.kt n, l9 ll. {tl l, E'1. PP, 3-1 1 350

ba rnr',tl: lilittt. t h. kmdi. .l I:4u/. J.*ith t "!ktt.

| .i i ns 7 tv'r,! ol F.,tui. ,rtultry.Ittl.11t Ir)!-r,ii. |II !; ufr.. "i. L.onld sf.rlolL. 'x Pd.rraris of FEud r n Rcldon t fuiAtt^1i\', i\ A.,.n dnituqa,19t:.ral.l! nr ;:- tp l:l 159

rlrl Fa:!d. C,lt,\\'i, p. l6i:.i1,8. Mni!: t.b.n..rt..t,.olazli, p.259 !i unn.lot.Ii.:rd, dt?, XVl, t l9?.111. t t 'ud, t . , r f . , , l ' . t ,n. I r r . p, ,159.l i L. tun.st ior3s, ,? . i r n.(16,toD{i3,p i i l l .1Ir:. ai. {:rlel{abus:r. arr' fit^.t btifh.Mr Ma tu'tJ.t lira.tun. lli'.ten, 1965. !

:il ii uDr, (ios :r0).1l:1. Tlno.s M-uo. "Jde'iLh $d s.i.. Bnlins, ein Vornt (lt4?), Lr ira/&,l]ar .r.z]'irrir.nr

Wtra i dscl:lhburhau;eotu ir a.tt A"ie\ en de t{Ti Biirgin, S'ltriier {C }ieder itriLir.rxru, (uns, $i Friloefiric . vol 2, lrmklari,1ah. 1968, t. 336.

: 11. l{ms ]|lry.f. ?n.u ar Mrnn, FrdliltrM.B. lr8c. r. ? | ? t: 'm.l!4.;t ireolLa!ri,F, "Die furionsisLr.,tde iilnl otr d.'tiitgii3en Edit $ !i&cr Tte.ne.i.r

!i..lcnr. . i:' iz{let rr Rid.r ii ca€rC Rad.1 (cd.), v.r.tr.i i!}unt &, t f.sr'Vtn 1r .'iiibmFn. l9rlr.t, np. 1a40r,ii. Fridy Raaii.i. J!.zl'fl. <! tqildtsn E$ni rtr I'.:'*ard v .41.! M o: iv.bet .t wrr,?t 5.hh.1r- P!.k, 11)82.

!6 Nlranrn. Lin!-,ll.lron;. 16\ l. i.ih, P^!it:, rr$iJ icapiinul signm.l ltuj, lloN:.V{ . t . :h

!lt.Fr.'rl, Anli-s.ri4lrd jn E.slaad ( i r38l. in J".ddzrj tdr.kr, rol. i:Xlll, p 30i.i1t fnri tn $au! D.l\ioil lcd.), flE.ti.lter't (d.r lat .r.! der Ji, ti si?./..

"i..a-Kijln,

I i 9. ,rj, . Ii. 245 (.il{s din ,er ,!d."rtur.ill0. As.r tjicr, T/urdbr t.zl Ein. ,i,a'zpni. Vi.DFMiitrciren, l9?9, !- 2? k,ua: Renben

Bnmn| ahaj.j ll.tzt ( vid\. bi Hea! ), vol. 1, New York, 19 t9).L?r. tb.dor Hcrl tricrta !d fasert:ihel, .d. dc Als l+i.. Hemm Geilc,,{!.}. S.na.i,

JdrsH. S!hoc!s. rol.2,F a.ltu4^,|ain, l9sl.p. f.12,r22. Ct Arbos Elor, il'id, p 15.t2:. al.HN!IieEE, Di. td.twi8.G.s.hidk,ViBrar, Kubt,'1933, vi6a Eeinr 1987, !. 264.i24. CiEr dc Hms ti.tE. ,r4., p. 266.

428 429

1l

125. Crbrde Ktauc DJrhlot t ,p r t r , noh 10s.1 57126 lbtd p.2+5 te$alt6 I).. .t u.l. rruot )

"'..*T.,"J,.,13f'j,iTj,j:,)jj*;]:'13:':.3;*"1 ':l*1v'.1945, $ cnau dc AY.o FaILL^ "Tii'::;:.::,:',::,::.;ty";. "l:t. ;.,i,:l; ;';;: i "li:i',^;: ti:l;: ;:,; i":";: : ;1::i i: : : ;. .,:: !, i :, i,:":: : - !!i : i'l.ilT;"I,; !; ;i,Lm..n.r3qu\ rhFaol i . r , ,a

" , r . , . , ._, . n , , . . i i i l . t , . : "" , * ,128. C:tFrcu{, Dia TtuuDl,teuntu , eW,n&t,y.. ii.

NOTE LA CAPITOLUL t3 (paginite 309 332)

,; ::,"::y-"':::.: :," .""..,

u\ db de r" n../ ka. a aL,. a . \,4^aae"r.s,.de, T*fy'{tr,!::::\;: i:r x_,. i,",,,,i.",., l ii- fi; t ;",#;"., ",""t*0.,a. Uir*h-. torO.

-r :. oO :",._2ol-

23, Pais, 1975) .edeaz!

ed. do Johenca J, Bm_

15.M* leE \tt, tt tNoi pdlphlln:tr 'l r!&)tL da ndr[l,!,t/?hier, Ca.i., I982, !!.33? S Ie

t?. /rrd.. p. r.u ), uft.13. Ct Wefrer icai, "Leeri pou d rond ddi rsns,,, i,r ,{6i/t1.4 Rouen, t980, r. tl

( HounaA. n EUas aud!i"). f,r. |I iii.lo n,Jdo-r le, . j l t ' , tuat , t . tb.hn .o.r , . . tn1,v, , , .hc. . r ; r r p.4rvac:, ts,- :n

Linh"nF!.r : I?1, , r ' " " F\ , , .Jn. t . ,o"rho,odn,pd\, t lcn20. F. nr 890/905, iuli. 19J4, p.:ri.?l Unii speciaiiN 4 prcblenel l]lD -o anxt .a{irat sub s.erui ,n.bielt vsldlrca .oliuii de

jndtuhn Setbsl"iJ, es?.azri llt ALta jarik ir ,.rn.iese cuhM d! i6c Jevish Sef,HaFed Hypodrcrn: A Crirxir.'. in nu oinjt, r,,ti.h{ei poJra! t Ginard sorl G.t.), Jer,Ann\.ntinn dntJ aulu. i, Vi& n,, t_onnm-N3e ycrk, 198?, p. /5,88

2?. Hans Dietq H.llLge. Radrenau ond qud.. i,j i.r cereUs.haai d., Deu*ahd (&scRr.hs.Eine so zialA{chict' rl ici t, iograpt ish. Stud i. z! r ir L<ei lla ne!!n seFanv., po siriona beiUntcnehnrcn u.d t.rti.ktuclt.r',. i0 |talber krtr.cru-Muimitio l.ttdc., Bti.Ik..hklt1t97-t920,..4 c. A. t helt4:., |dll$er R:dr3.a! G.uiausS.bq vor.6), MiinctoHcid.ltss, !983j Cr. Paul Leb rca!_ .,p.dncrau ei i, quclnoi j!iv..., nr Rzy!,d',{,.tus,., stralbours, 1981, {II], ff. .r, ,ujierlr. (,hi6 * aie@a" _ un".onnunrutr ce d6nn1 )r Alr. c.nFibuijj t! nijdlj! des!ft jtj.tiyne, setbrden : r]rtt .,Zonn, Ksl xJdb: did iN.n. sitbs{rin} odq (rjzirile,i,,. tu tr

"a"^ a-"., Lr-n ,i,

l9?i ,8,M. i /2, pp. l !8:P.rr6:y. H.rBdrn i - . ' i : ,4Sru4r i r Seaj .c rrSel |Habd.. , i !Fr.L.t, J.-s ahd Oth.t A. ttun I Iti as.tl ,jtt I i.dnr n t{.tl.r,.' C!tfu,.. Ne{ yor!, r 9?8,pp lo ' , t r idJ. , l

- - . ,d h, t i :n.a,rgc. d. .ep Xd lv"J\ Do

?1r)r r . \L h"8r. . . . tn."pr i 1a.q. ,1 .L. l l . t lq,d Fr.Sc;" , Ktrr t KaL.. i r ,L@atu

"hd Xrnt ., S.Jzbr\.A, | 987, nr 2 | 9tz0 tii3mbna derjeFbric t987). !!. 3 87,:t99.

K6 L.wii, 'sdr Haftc donB .rcwlt ( | 9.11). nr L,.vin, ,{.s,hi ns \..i,1t Conli;t. S.hd.rlPapn rn cr.Bp Dt\dni!, zd 4c cetuld., Wci$, New yorL, 1948, p!. r sr2do: ,mnMalieFish*, Jiids.hd Scltstulr Zu dcursch jiidi.chen pa$ol.Ai. d Ede des 19.lttuderrJ', ri Mu|Icd pnrel l$t-), Di. Modemilietuhs des tch. studi.n zulSubj.ktk nsntuhm h d?r \tot utd linhha.tra., p^ssau. 1989, !p. 14r,i5t; Jm, MalreFiebu, "ld{titudsi Drr deh AsEEsrc|. ,t, ptubituaii} de, jiidi$hen Setbsda6s6 d .r9o0,inM.h./d.tatturcifiir.ta@.h1tuiitch?C.fhich?,t992,Mi[!cirs-zhjch,!p.23-4&

23. Amold ZwciA, Catibnn otl.t ttntitik Lhd LarA.hsthali: Ve*kh nhet di n nscllich.na' ".pt ?nad..,. .M.F. rd y n4 Ja 4ln.. 4i J".x . t, MJm. rrtr. t. toq i, .m O edrlrl Ll B.-lin wrn.r loa , . t 2. in ,..Jn.r tu.,r. Aioto Zo.ig t

""o.t p. On

Jr!- dtrh ?rsF" tL, a "Fnh.. tz sdler s,md, lur s i . ;a a tu i\ t - iqn8. in-ou v . \ 1 1. ' U, D,rA,, . / Jr . ! . . m.n-,a s".ra7,.a. , .J"* , r p.unn indrvizi si-f i'lneAe propriulSh,adt.

24. Alberl Mobhi, P.r,rdn d d hii, L Lt jibtatiu nk Jui!, puis, 1966, p. 92 ,i th.2s. brl , p. 94 ji um. Caio ilr t_.lsAlben lrcrai, l!k, B, na! Un hi,anrtnope jlif dbtt !4

Fram. ie Mautms.Psn1. '991,. a lcas ijtr cvid.D!, o ,ids.r.r s./,$/Dl foe 6md.d.oaecelcr a lui Kel rmus.

?6. Cl Sbl.nro AvDcrL 'irnnrie

d. t.r pe4st. ti itu, ptir, lttL, p Zl j Si !tu27. /:. nr. 92, iuuaric 190:, p, I g unn. Ani.ltul o.u!t lnrBg numinl g z tost ,codiral sub fomn

29. Sigun Pdul Schcrhl. (a:/ trfdr lid di. prlin?, Di.enqie da.titogratstA, UnierNitar@ di,lnb.btu.k, 1971. kimul :1, t. 3l'9.

' :"Hi:lilJl,[:'il::t y,"lf,;..." i l,-,U*. *" , , .4. ^11,

rnr Z.on . rdr K,d\ . 1,Jn' \ . t ,de4 t lut . toa| ,

.,ffii'.tr1fu"'n* 'n'o 't t o 'o'" *11','ft ,i'"1,1fl: ji-i ri ; : #ii*fr :*###: ;T.#$##dilg%# ij1,,i,ff 1, j; rl; *r*i::r;:: ;",,,.#i#;.;it:,:y;;:,:|,::i#i;;:il::l';'';;T"'H#'d:Jfl l:".,""-.il

l

. it#?fiffjl.,T,;:-:"f

an,d{r-,,inriJ&aF. Lr vetr.u4a din rmsbur. ro/r:ilffi fi:l':1ry;^*^:) J:: a"'r* 'o*"."11'ii"i i;: ffi Hffllfr: I:;l,^_-jT;l*:T :".::i:^ ;',";;;:;; :; ;; ;"",:,;;.H::LT:[ ;ffii:",ff:"":^::-*. ::i.':" t .. .,,1;;,:,::;;.;.:,;' ;;d;:"i:: ';tr,'.-,*_"rt,,,r,,'#::::::,-":":::":::ii:r'^"i ' '':;'':::';;,:^!':;#;;:::'':,' i,.".:';.i8.Abprc.rdar L ac.ee"Lr, . - . "1",r" .^; i ; , ; ; ; : ; .

,' .#:;x::t,w;::,":6ariom-&rri.h@es il:arlairc ,DE t\s,,, n, Retaio$ ii|ntu"Xn: ff 1 ",:y: : ::.: ":".::r",."u*,;;; i;,;;.'fr ',;;',i: j l#ffi ;: ".lffispa,at dm,46r@2. RNs,,u" Dno, pj. z+i:.rs.

ii. X:1,_::jS:o":*:., n",, *. i i"n i uao,.o",h N"r \ o.L, ra7_.,r. q 6Blb Hdm, A,da v4n sn@F .x Lrh\. fit a.- r,_,L,. vun"hen. r;s6. p. ?2t ,,,.

:1,:::l T""?. ,rmubred B€ainnu,e!: ,rle pr.,lerF or rh. okftichB.h-rlmcriti{heDtton, tn u. bccr ra\ntu v.d, & dr, t andr_a. toi5. e,u, J r. 45_ j?5.

43U 431

r0 l:lo?;j t-rrn:,,(,,tk!! .\r.t,,r!: \1..: t:),jrlefN'$t turn_t i { . r i ' , r9 i l , .n. : r ; ; . - ' ' \ 1r) ' t t t t : \ t t ' tTrnnr ' ! " r | t ; !

' I 'n lherru: l t ld lBnt; ib. i ! f . , l ] ' r r . . . : :42r i I r , r t r r l i . tn i l i r , .

' ' -,,#' j" i lr ' ; ' : .:-:: l"1ll.:.: '1:i ' t ' lrTil ' i l t :r":,.r ' i ::,,r '1r,,r!,r i j ' ]r4.!8,,.- l i l ' - ' "1 ' ,^ : " 'J : . ' " i r , 'F ' ,

i " ; , ; . .; : : , . ; . , . - . , . - ' : ' : " " " ' , , " ' " " :

' ' - ' : 'ttd,!. arher. &,.ia, r!f/.b ,t,; ,n ;.,i,.,,i,o,o,,ot. r, t,,i,, t"ii. ;, ;,, ,,".;; ..,,1;:,,..!{eii.l!??, 197_1,| .r37

i o(r ! \ r rn,ngir . { ; ! : / : . f .21a,r : !r.i rrir.. a;r..r. ,..12t j,rDri, Lior I'dota,r,l. i.s/. r,-L\ it_.dt r..ttrork.:At,rt,n!.ttt. \Ii,n!,raaL ta:s.

.! '..i 1,.' ",,",,. ,,q*-,,".. ln lrki$i1ir.r,i. I 175, , i,lr.

..7. {i! ft.rois7ae,(,,1it,zn\ t t. : tuipr. ;. I,am.. p.nr, t9ti5.I A4a.. . \ \ . . , i r , i i .1t t i . . t r ropr ! \ t r i r ! i r r t t . : r . , t r .a l_)ri.r,, r.i( i!73,t 8; n,jD

11. ,h4 rtrir{ot d. I bn n. trahr 'ii,9..

,tfrini \{rrdjer, ! ,rit. rt, !r, ,r.1.1l l t . r .2qi . r lchi , r . lg i i r . f ! t i .'Lr u,1la,r .1 i? dqcnr i r i i : J ! l : . r - . ) i t . j r , : ( l$ nun,. j i , i i rJ k{u! fu i i r . j l r r l !J . ,1{ . r r r

i.ri rrrteriarisertn:t irincjr;,fft:.i, []!rtij\!.a:.I rr- 1M,1.':. rtriti. I46,p r i: n,)

+r.r . n i 457/.a1. f t i I t j l , i . , r r ..

. , : : . , . .

- " : . . J r , , . .

, , , ' ' ,

' . , ' . ' ] ' -1"l t19. ! . I6r : t l ! rm.

i6. r. Dr irk6.2'r.d!ni^! i !j t.r, p.:i.

r ' / / t inr . r r : . , . In, l9 i . l / t ( , t l t . 34/r i l r r r. ' . - . : . ' ' l

i . r . . . . . , , r . _. . . , . , , . . ., ' .

. ' , . : . ' . " " , , . . , . . . : . . , . r . . . . , - , " , .

/., ?i::lf"

,l;::',i:L1:Jtr ll: nr.\.ry. t,i!,ri*,.r t., 1,, i,1,i", d: r.,eb.liir, lrj n.!!rve{-. I f.rl Ft,riih,rnf in dcTh-rre..r. a;1",;9,,".

',; ' "l:ll rr u :' ' .5? n nr._17,851, { t i r rot , r ( j i n j r i ! . I t i , . r . r t s:{or

" ';;i"i;;"i';::;",::';::;i',,:ti ,iil jii;ji;l;.llli ^,: e',4,.,. Ge& M,i i, j!\i\t,r;.;,;.;,;;J;;;h;"':,.:,ffi . lili,n JTI.r"#,1:'l,ill;; iil;l.llif il.

" ij"l,':;"!T;"1),j;'^ :;;:i, ; i: :; i':;,i:,:{ ::,i:::,:i,l ?,L,l,:l,i,.;ilr Jl;*i

r'!:1zrti4s !aErM:lllarl!:Iucdri.hP,illlir,Miinch.n,l!?t.u,bul2, sidoni. Nddhcsiin ihreo14e6i&trar uni Btui.r'. P.ll !' Mr'

j7 cl Robdf S.Wish.n.trJ?et "I,khu

i rlo ^t.

lltid|,Jdr.2n,O{.rd'I'67$um

5E./ : n i 15o.23 Jr"BntLrnr 190:1, ! .23 !urr .5t. Ci. !d$Tl 1!rrr' ra:l t' tr

^Dodllltic \ansr C lur nid aree"ph'

'1 Edbl&E

i,r.,!d.ari!.ti:!:, -ordr,

l,'tb,flr !-!92

bC t;. x':.r,i,I J,:..'tr.'i: t901, ii l!i L I :a Srkici l- I irl'i,r. llT., !l(r r.T: i1lir md lvt.dels . I DnRe': Ri.hid Shus s |ai'ft rr

:r,. ( lJtl.rx ot rr4c! .l Dtr.,tF ir, 6' i1 d. !-11 , ii G'ldu, Iiin6. .'!i xe$'Ktunt\na.!r.,!i)r.\\ n dt Mdlr?r b rifirj, itu: (lr i !Lr$dm. lg$N |!. jli l8i

C; al l l a l .Lr l t r l1, ,bL. qr .n, oo, ! r .n. r l l1uu

6r.?te,nfulr : j !Fr lsr" . r . . r : i1t l1:r0,31ar i rusi1911,f . I t ium.:CiM.:ni i i r i&JdieI i i ' r/,t,4i n'tf lkla n lki". Xtnrt:hc R?ththail?n :r Kn (rtur' Knl*Mainz Strr!:t!1,r,1 I, r I rrirt, l:pxlirt s(i J.\d, ld.nt.l ii KI tirt!' l,icr:rv lolcnrs A3ainnu[Ni.i li.:tlr". n.' n J.||asL llcc.rttbr .j tk'rtth ]t'int. cd dc M'L ll' Celt€r'( ro l lnr :n i r .1 i , i . ( ,1 l , l ih i lSer, Iqgl .

a5 ,: n: ion, o.r.r.bnr L9l:, ftie F3irdr iiocrt. utd H:nt', !]l 5? 8r: Di. licunc HrfrtDd Rolhr.linl' I)'. 90 rr3.

66.! i {MlPei lS. ic i rh i . r , ) . ! . , io l .2E,t ! t ' r '6t . r nr- : t6! / : l6 l /152,troirmnn. l9 l2, t , j l i i lnn

lit l, iq io.li :illd . j. ri 116. 29 ol btrir l90:j, t. It9. satr.ii r- ornn&, J.':Jl ^!e!J tt.t.t Aat,ler.n(n antl

^ tird/to t'tgtuq..fth. Jar-\,

BJ!:8.rt-Lrira, 1186 af. Raginc i(ol,n, l. t.Ll n i ariltk ltn. ktttt .r nol i.i.?"!!.,: 7,.i)r.Pans, l9!1.

1lt ilt Sr.r':. :. AlthlrciF, I/, Fa/ [r.,'i'd]h.ltw in Gtt"sn ti Xlttur J.Pkh Cons.ias{.r1 i)rra /9ii,Madrson iw, !uns$l lr)82

?r T1..on. silriori'. iir.r /zt krar t::d lrn?n nar ntlicbti i:lih lrillent.litj." 'litr\.

tl. Liludd Er:el. s,'.i.i d.!,s.n! Ltt tu.l rr Fnt*.lschLtN, 19 1 111 Fin l,{&rhnr, A.trit8? :rt.tn.t tr;.Idet !)P .r.,Ftnnktui/l'Jair-Berlin, 193?, vcl t, p

l6t t' !r$.i Cl. tr.Nlrn Weil.r, !.it Maurh't!: A Sltrdy s lewnl Seli_&{3.nor", in &.B4erl i:rtri f.a: kiL,!,tndn 194:l.nr I,p! 1116'l'i8

?.1 1)trn V/:ixnig.r. d!al,t. 187.t5 heodor trerzl. 'Mauscl.i' i!!bli.d tn 15 o.loJnhrie !89'7. tJt lt.r) i e4na6za.'

znat!;i.ht ll.tk. dlih| Mrti.n, v.! 1.TclA!i!,l931.tl ?09_:t5'16 cl l.!.t Breu€r. Kdiicns.-ehi'tr'(ndn.0)'. dr3ad lri Aob{,t Bassf.r. d$

llnainriul lr.li.rar ,ld {suz!iic.h, l;! Albrc.n! !in*]f'nle: Pnrri,toli! sni Fxr.h'aM1rs. iaW.t\ los?JBr.t

^,a.in. lo?8.P.149 ti uttr

l"/. PJ.ndLl Wr$er, Oas Jurlormr in dc. Mrs( , tu R. 114n:r. r!t./ 5.r[.^, :d d. ]'12rr:acEsrr ljelli:I. Iu ..h.t.lr3: pl. l7l l9c

?9. Ci131 ir tl.Df-!-.!is d. ti (]r^E , Cutht l|ah].t, k ntl].ldis. 1934. ! 384 ti !n

80 ltu d.nr ci mu,do , itr,.n,ll.rt 3?n m.n.wr*jd9dbc. ed. Heninch F$cher. bnul:1,Miin.lrcf. 1955, !. 194i ,^tr,tih.h, l!.k(kn, ed de Chrisli4 W4.rLt.chi. d 8),Fisr-iit/i'4aiir. i986,!. 2e,i.

3r . r nr326/r?8. l . l l , ! .44i ,4r ,h. . i t f t .n. . | . : t ,P ar l

432 433

t

I

1

iI

.l

l

82. Nile Waenq, "p.

ct., Dol! l0O. D. 196.

"H#ffiffi*{*"ffi

NOTE LA CAPTTOLUL t4 (pasinite 333,361)

,*l,il$'Hii*,,11;i'i* wd., p.ra' dc Manin2_ Ct ..tuchard B.*-Ho6nd. D ar.n",tn Mod.m A6tbn Lnettu.. t981, tu. 2.I Ct RM.r Hanl. M,ft/r{z,o^ lnd rhfth,atun,

^,,s.- &; M:;.; ;: ;;i :";i":: i.ii:;:#. ?: J:';;:: :;:, #':::;i: il,El:4

f8l1&p.*4:. Roabrrc rr. Jekr o!vi.nna. )867Jet4. a$tditation ud rd.nn , At6@y,

: tf l'';y.'#"i lrffi I [ : *: ;" 1::;: ::i* " ̂ ". l ab8, p 80 e um:yd ::" l.r,: r,,ar".*.rtJ,i"i."ii..;,wff";l":y'j.;H.:ft;f'"f:Tjliln:l ;T; iifl,:;i",?" {

d ,urtirh4 n.s tu tu; stud.r ;" ri;;; ;; ,;":;;;";,

' t"i;#: i;'Tfrif:^'ed B'* Horhm' az't"iirdr' ed de Eusone weber, FE!&'

9- Citlr.LRainqua&,p .,r,nota3,p. 14.t0.Op. cit.,n t^7,p- l7.

/ 12 al. Eduad Seirq.Ju,y' Haftuna Da,a,.hr.kr$i. (.4. sctzbdr&^r'ma. tasl,p. rosI L Weh.r Vodhede. C..prd.n. ar B.t.H.hnun,ia, n,:::1-" l:,j:T"rd-1l.;* ;;";;fi ;Ti":: lff i#1;."11 jlli; t*]..,. i,ffii^"y"ii:! ;i;iii;);:' i.;.,Txiili: ;:;:n;.,#Jii1i fi *r,il,r creo*\ sorar r.Juns. NovF[ej ii^.!.x.u!. din rr idue. rsaar. ri bor]re;ubeF

'::l;.i;:,!{',\t*^ os'''"'I'h* h' u.ah'' bad KM.'.,.rL.r',*?': i,0; ;;;.;;;:.16. Or. .ir, nota 7, p. 24 9i h.

'' il1ii"HlifidT-*x!,i !rlti.*i:r T:I'i,#T,.1",jffi;,,,iil,::T,i tlf,";,i,;,)p, jI Ji,::yf, ,: l,:i:* H1;:,_y,:*:l:,-; i;; :".";;:,:;

t8, Citzrln Al*B.in,Th.odor I!.dI. Biograpni.,fuft nlM*le i!-Vie.41983'P l4l.

i9 C- Rame HM ,P , t nou I ,P l /a

20r tuchdd B€€FHolnd, "scbbdi.d fiir Mirjd", ln 6.W., ,/ .r, noral, ! 654

2Db. RDoW, p. 6l1', TC, p, lO2. Tiaducee i. 66cezl de Jmq|.s L N&t la tut dt Ceo4.t'Bu.lerPdis, 1990.

21. RBGIY, p. @t1: TG,P.98.22. R C4p- 613; IC,p.105 *lm.23- R4jll,F. 615:Te, p. 101 .24. R&jtv,p. 616;TC, P. t01 .25. RBGW, p.619: TG,P lrr tiffi26.R CW,p. 621 tim-; IC,F. I14n. A.orqld.n*t, Dir S..k ttC dt F,ru.", Dm$adr md Neuwi.d, l97l i d Ran|f I od[it'

t j.un fuMd. Psis, 1983, W- 90t6 !i ErdE Kiss, D./ Iad d.r k.L.t W.lbrdrug n1Wir,, Vicn!, 1986,!. t92tim.

28. Ct.Pi.f Citti, Cont. ld datud.nc.. Eibn. d.I itueidionlrdhcdne dans k roMn 1890"1914, Peir 198?,p.69 qim.

30. Claribid-. p. 14.

32. Hugo vor Hofnmdnal nr,4./, ll9 ti um.; oi Rldurd SlithLiq Disciaiion du sjet etcur; du ooi, ln r€eption dc la d&adeuc. barnsienDe chd tluSo rq Hotuan$thal etHlnm Aaii',ln y'.nr. d ,aumdnt dL riacle, en deFtuiob ljtEvqte !i Wati.r MoFr'MonL{al-Pais, 1988, pp, 2l 7-25?.

34. R CtY, p. 53 I ti lm.; TC, P. l3 ti lm.35. RaGW, p. 536; TG,P.l8.36, Mauric. Ban!!. l,.ultc du Eoi m, l€ jardin de B€r6!ice" (189t),in L o.ut tk MdwiE

,a/r,r, ed. dc PhiliPPe Battt, Pari!. 1965, iobul I , P. 369-37. Ct. Hd! Zbrs, "lch bin .in Sohn dq d.utrctu4 SPtrh.

"ur" Jilieh. Erbr ii drr 6tt r'

r.i.hi:ch.n Lta.rutur. Da/tEu@8.n Lnd Doktwhtui.n,li6*Mtinch.n' 1986' p. 4l-

J8.R GY,p.5to: tG. p,40t9. LNW,P.559,Te, p.43 it llE i .i bterpEtatu lui.,cos Mtlb Fisicr' Fin.t siacr.

Xawnlazu.in t Epoch., Miitrtrh.n, 1978, pp !97-203aO. R GW.p. t15i 16.p. 16 d @41. L8(1W, p. 566i TG,p.5L42, Cf, Elttd N, Bkru, ii.red B.a-Eofu.n"- Ei l$e dtn Work, Univdirv Psrr

(Pemlylvaia), 1983, p. 5943. cce .e g tue Hdt$t s.h.ibl,i:, Litdarbch.t t\S.n?lti! 6 w€n, Mlrnchd_ atric'll' 19E4,

$ L pod4la so l! Ic.44. Auri^r.rlflb.4lz Enwrtn d. tdgt Aht itu, \6tuad din 1849, tu O.!,/.r, toEul I' P.s

0i naitd.), 1961, p. 198.45, Er*ir Robds Pq{i,. Sr.r. ntult ud Uns./bticr'1t i481dtb. .Lr ere.hc^, FEtJvEll[ i.CN'

L,ipzie {189&1894)'1898.46. RBGW,p. Saz.47. Marrin Buber, PttfaF,l(,6r, !, 5 9i un.

434435

.13. Tcsir evidotlat de qaut Scheibt , Lrc,ati.rer J Lg.tutnii n \tkn, q, .,.. nri43. jililinerllo! ,t .t .ib 3.

49 /t8cfl/, t. J.'.i ti'h.r 7C,t.61 tt umr3a WiirilD M. JolDsLon, (rrrr..ihi\th. Kultu- at,t {;. rt. \Eet.itith!.. aj$.tk ttij r\d;d.tr]

nn t)aubdM l34A bn i9l8,\ j{a kijtrrG, I ri.j. n. i.tj fr rn!.5] Nnts.h,r. &tn, vol.6 i. Lv rg:ir'r,52 Hin'nut S.),,:ible, r.iflni l! 16, ir 1::53.Racrr ' l ,p.J l . r i?( ; , lq i t0D. t5f . r r .:.1. aU WolidEkich Rrsti, ttin.h., !1'ir...) ,i.iL t!: )_Butrr:S t.r r.,.hnr;iresr(n$ris.be.

Mrrrrei nrd do, Jilrr€ddir". ,, 1V p-l|rr\, Zo i.n!.ht r !,i:.t irt !.t t!, t.irt:j\i. tu4: t.srt'rslr, l')ir, t I I'r I uri . ll,jnon rr/, cri.: q,,-t1 l,::!ddn" ; tuui. o-rNjra;

55.4! sprc, c,Fitolu; 7. rI. ii,a.56 ai,tuqd, M"ta?9.hr'n!i!t:ttt ti/!nn2 i :Nt 1u,nlcir..(:W,t:,n.i\j.5 i. Re!,i, Mar"atr_v.r.l{i. ! nl tch.1r,jirt , CW ,l,.,it, i t! ial.!8 J:xin. Chn$:guer S!t!e!. !, r'li:.: rri o:. !rnul..., ri L. n ..:r^t:!., tna.ut ,1. : )i,

e4. .le 1$l! Ha!T{ l,Il!, l q:,5 (!.:, L.l giJd r :iro,i.jr r d. t i r,.v.thntJ!- ,,, r t / ! .i ujl

5',.5id'cr Antir. I ittrrt,r :rnrpl!,j,, i. f ro .r! t.rr. J. /,rl.ir,uii!.. t.rt t!?1, i..

t/i. al. 11 J r.r 1l sd ei, -N n.zjtirnur u,i r.drnti j. :i,i t. vn kir&rd Et I ll fd jrJt!,. nPrd Mi.iu.l Ltu.l.j i,.a.), kxtar,?a,yt,t Zjt. t).Li.i.tt!,)n;!;. ,,n!,..ti\ j;. :.1),Lrf& /. ri, MFld!.s .f3:1i i Uto, Srivdrj, lianig,,ref&rlr, led:'i. :rrr .t,r i]

:l.a)ll3liL:bniet.r,.!j;/il.ii,irt.:t":a,.rr.i.:.ldr;.3:l:.tr,g,196:,1rr.i i l l . , lRaI. f ; t ra, ,?. , , . ,n. t r1. ! . t r !a!.1 Eaj arirr. Eir. Lrn. tiir ziox , \r !;,i;-\. :,!;ti1zr tJlr ,qtl,. ir ,1. jihdr$ .l

4rr*.nbr;. l'{!n.lrdi, ii7!, .t|intri:,:. tCii.1 1jr lc$IF rui P.tu. ,i: :,lirnr(eiri, ,r illlLi 4a{, intilir rj,:nnljltrr raj*rcee\.ri erlc ir\ EinElriirr..,i, {i. c. p3rer i1:},.nJ:,sQi"r), F:!,}tur'Ano, li!i, p. is,ii,. lt.mar i{do, Ii li,rMg.n, ii, tbd ,l, 5.',1 ,.tn. Vi lskkttttiLt, tbit , F. 5.J6,6? Ct &vir K1plPr, r.t /.rM h(?'1.rir,16. jt ti:.^ :r. .ut.r;it.ttua Ln?.atr. d(t

'ir .i.(rr.irr, B.rlttsNer Yn.l, l.ri;3, ]r. i a+ :i u!!.

6tt. IAbtnEr kl)tut_ .ti iir.. rok a,!. jr. J? t.,6'r.;icl lon frhhr,r, t'.,,r!'frd! r'.a ar ri.r, i:i rtiLrJ-\taB! 1t51. ! 13,,.ll. AliR{l \lder. ii'n.rr, it.1 J ! rhnn, , ..btt rrta | ,.hrt :atta 2A i}.rurttar, !ie,.t, 1., l.6.?r rit skf Cerrrdd Neu!flt, Fnnuc;;k.ti.Jtn",t. ltudi.t ntd itd.reten *r .ii*ti.

nr_ritlit La*4 , Mita<ln\, t9?2i Anlje /J.,L,jaet.a. dr rnbien i., E\a^tuns ,riRi.lad Ee.rtioj%na. Hi\tLsti.ih tt?ii hit:,dn rdis, "Ri.Lard Bee.lictlsni: Fi,:,tBer Wic.lrj0dh.b.r md d.(sher n,ch!:a, in Atj., J.x \:t ti,jt,,ti.nateh OetN_,da-^,,8/ss.rcr, .!ind,Aen, 1985, v!t.5 (.,J0di!lic

'(uJa!on:l|l* b,te.deu8cl€! Liicrx

nu. D'e As.Ln arionlk.nr!.v:N ,,r. !r, l7l-t?j

'ta. setnZw.tA.tu n6r Ekr tuMtiyLa Dih,uE it tGtJth BittLt4,L.ilzi1, tgrj73. Hof,a@rilarts€er otum,&i.j,..ruet,"r..r, n.tl t,!. 145,. tu.{rardBcer rro men.D., u,JJ\ai . , "L. , tq15

75.O/. t . ,no1!7.p. 1.18 um.

16. Ct Di. ab$utt.nnan1..ri., ldll_l9la, 'rl

d. adm Wddnrezta Si Peler U$:ni'.'l'. r . , r1. \o\ o, F, t , . . .orrL._.r ' - , . - t4qn. i ._d.

i , \ . . r " , / , ! ts-r u. i rdncn. ' v [g laL

1r. tl("az ( ioldn.ni, fJ.ntsrlL l lds.irer Pdd . 'o ,{!,rrtart l9 12

,, ar . . \ f l i r '1.1 ' ,1

nur" f , t lnJ, . , - . : : rar" r r ' t ! '

r ' r " i '

!r li 5r renlR:;knom l is.tcn li:3 ,rl4.ii n.d Y.rdrincms- Holm{nrrnn' iinlis'li 's

lic., in ,o""")'" vt)..tidhl.tc]ttil ii Ln!:dtvnn!a\:ia!: u'd tltit ' lzer't'iLhtu

rrl !t, l9!i, nr. ll. t!. 4a6,+33

tii. i:f !loi' {nsdrai. Dls ri.hiitim als gcit'itcr ll^sD &r Ji.,nao' , tL4J/] ir '1t

il j . islhm s{roleB. joJ.u u'r] Dj[i.nJ . i J'lda! ,I, F d'klurt^jrin. I *0, t! 20 rj'

t-' Iiend, B.lrI, T,r.rdtr, Vi3ni, l9lr' Ii l?0\ruilt

li.j. lloben Mr.il. M.I-1. !. fl/1.1.

t1 AiDur S.hnirzle.,l].d! /37J-rrl! en de t LiEs. Ntril !i lle nth SLinirzl" Farl:

luii,.,!4.,n, 1981, it. il0.

r,a r!4ln$ ltrtr.r. Dii s.ltiie.Jen. dii vriL r,na Cie Ucvr!u't'] (t')A1) '^

D' jnnitne stae'

.!.1.if ln 19r4:.i.l4a.t H atc15r. i ji i&lii ji$Lr.BrR'gd'A lat t)nerpl''*{i i:l 'rnEr

. Cer.a,:."'.i ' !tre,rB d .,ill:ri :1sr,n' :?Lr &r.ct lltitur' fN'r l)'o!' tx :t

- ! ;d i . iqk0,tP.105 l lg

t ia l l l i :n!Kol$. l f . . , r ! iD. ! i .a ' !u iL, : t : iht t*n. t 'n ln. l t r iL,Dr( ' t i r tur ' r ' i l l i t i t? ' r) ,1, . r ' : . i i . .at .Dtr t . ; r1.r i . i r t t t . i r ' j t . l ih. t i . . \1 ' r ' : : . " 'x t t ' l ' ra ' i tP! |" t r l t f'{ii.

'!,iiei.1'x !.?r!irit;rli ii{!re Pirf rr'li, irjirl)j ar ai,.ir!r scirrir,i ,'1 , Jr,d.1!7til !l)rj

!3 !].r'dr lnrbrur,, riLtf ,ar,kt( ttirLjll"rr{ ,nt riit.i.nt 't/ali'! '

\ 'nt") i:'nn 1\

rtli!:.i:o ritLt's l!' JLl.iraE. ))'t \tlxii "tt ti i:Lxrt,nd ilt atllrtilti 'nrh \!e'n.

l$9:: t!'i1j'i!s n.ttr rpsarcvr al lLn rr3!'::!;rarb.unli, Di )iAit.h. ltolltu'

| , . , " : j 8. , . r " . . , , . ,LJ ; , , , . . / , , , , .

' r , Lr . . ,a ' : . ,

l \ .dr 'D"h

.litj.rs'r;i, i r.',i|r.,, a'r2lr (.d.) rrndil: 'rk!,at!n anl lactlttli, i DeL^cittlr:: uti

1si.,.r.h t1ii1ri.!t13t. lei Al!r, Itil (ltlNu.lr lid{ itlriirri i ' l ;icurschc C6.n''n€.' , . .P. , \ ' ,11i . ' : .

- 'o

id ' r_"! 'VFr"

. , 4/ . .J, i . r ' 1 I . . i j . ' r

/ , .

: -$rE l98l l . , l : i . r i , ?!) ?10

i', irnrol,l rriq.r, tl.i lLrvrf, , n JAlir.l.r.lt,Jn,tr. !.riih l902. !' i e

1tr aa in.eres ir Ri&r, !i.nis!r3 ei .tn'.ojrrirtrc: lc !t!3€ des nors , i ' i:"/l '{'z'r 'r rrj

r.,r r. ,,il a., ailben lct,\ 3: (ie,,ld sa.:, i,aiii iP.i,li.!i!.11s d0 l 'ntriitul

d allenbd n3 in

rioLiftnr rioul.lic. nr iarlr ir89i lt bi3:r Cl Nrai H Gcltcr"E M l'iLi* und iii '

jr:'dLs.bcR.iu!3t.: ,i 'rrJls!, C.xr3,}?.:r r,Jt,t .1990'nr' 3? !t 15 53

!(, al Mdt l.l. aielbor. rl ,!,nota83,p.llrrri. }luLin i1,1r.., & irr4'. ir! i,n\:\nn'.

'tt jr,1ir ud.$p/,tloa, ir;' 'n4r', liuiv'snat"

9:. M.dn Bin.r, :tir $ion iib.l Nie-zs.I. Lri .li. L.ll:"i:rt . in l)i' F:L'st in bi'"'

{i.c.nbliE lcoil,n:,?.P 13.-.. I'l.ni liubcr. ltr i ' rdd d.x Mar.n.r 0r r].l '"toi, l 9l3- ln 83m$nll 194?) nr i/"{' !'L

1, S.hriictr zu. PldosalnE , Miirchcn tl.iJtlbcra 1962,P-334'

9 L G.-hoE schol.m. Mdin B!b.6 AulT$3lns dcs ludcniwf ilLdacatl.'P cit,nota19

i!u 1-13 1t?,,!. 11:,

436 43t

"ffi ,?,ltf i.fST#';i##,fff;,.#'l*A:,.H1"jT1":efi ilTlil",:*il?##'f #',iii.H,Ti::;T*",J:::r[**ijT"n:j ft.x$. ku ArdB-safoDq -Jcru. d* lud.. . lt N.,. D.@h. Rundkha,. ,as6. t. 1 , pp. J42-

" i#{J:ff.*.- -d sti,,.r. Dn jutih. st*. E t nosmphi,ch. &dn, vn^a,

'" lfi"', "*fliiii,,ff"1

Bc@su& cc@.t!a A'\$dt . ud A*pr@h.n, @L t. Dwea..Cf.Paul M.ndd Flotr. .t.onaratjMc

[nne{i..lc. ta Oruudo d |,edaliquc d.z,d.r rNurr aei,r intiErd ..t"1*,,r "

c.__#iJ*il.100. Fritz Mau6ner, Cirat d. Schot n, op. cit,,aotAlg. D. trrz.fol. CL Ditua cobsb'ss. MrsL,ch. Trudirioa h RMn Rob.n MBit! Matu stb.rl..'Etu@h. XorJ.Bio^. 6 "M&n oha. Eig.d.h4lr.^-,A.Ueth.q, t9:,4-f0! Rich&d B.rFHotus. R CW,p.624iTC.;. W.'

NOTE LA CONCLUZE

L r-ud_wis wdrcnli.s, v.mB E s.wrL t.n. .n. d. C..B Hcdit vob Wrjgtr. FMt.ft'vM,jn, t0?7, D.5?.2. Ja-q!e! So{kr$.. -L oiDd r.dtuni.l Wdeqrer cr |,dthFpoloB,..., podats k L,

3. up. .u . tort \v.m&hk Artu Bz.,.o.21.4, Gu6bv Jdorh. C.rpnr.r. di, Xgt". F;h,r,,n .ir, r vt r, p. t Or

', ,*.

). Lr. epB r.firi lrpet J. Douv6r!., ,p. .n., ,ou 2. !!. ,t2_50.6. Op .it.,

^6tA l, v.nnchE B.turh.nr.n. n. r4A.

?. Ct W'Jljd Andey m. Wir,s.4,t i, i ib.,, M{\.h6 tgsJ,3 Cijrqle! Bowc$., -kr d.lr]4ijq d. I hllMld,,, & Evi$! Cah?k, pa,ii, t9?5, nr.33on.r0 tNuDd! Adiat i,retd -! itu.. dabor d,un ri&L,), rp. rgt-g001

...

a. Ct AlA rTitl "Sinsod.in sit WcinijSd,, t! f,rsr,,, vii8.Mi, oarlw.i,inst, An-krhd. le85: r&qucr t.c Rrd.!,'ViEsd..h 4 Wcida!./.. i rua"a" n ".p,ir.

iis.Nkn .t td clkhrc d! tund. ,od.n., ..t. dc !i.*y;4 so*y, sdG riro ;;: i,

10, Ct PeHrltMt A*ou, "ryiag.tui.i! !.iui! p& &Eu.t; FlErd airi p& Wlrqqircin,,, h rrknps d. la rlj6ioa.Pui\ t98 t. r 2. pp. $5:383; ri ,eqE, Bou,;*, "ittre_"i";];

i"To!1T-"r"., r

-"n",-** Roun, re85, d 2r rvitu. .r L p"yir,-"..riJr.

t t. iteau"c n"o"ce*, t ap. "ir.,

oora 2, p. 73.12. Ptul Bo^urs.( Es6 4 r'rr.r.togk @aanpoui,t , rot | (lEE3) .d. dcfnidvr d adAueid,P.r i . l$1,p.19 d@,

13, Ci Mlzino Moniindi Aufsab.n dci Nica.ehc-Fotuhb8 neuts Ni.ts6cs AusciredcneEun! 6a d.r i'fizijrisna Lir.ratur des 19, .tahnBddts", i. t/i?rrsl'..S&ci.r, 8.rliFNes Yo*, 1889, d. 19, qrp. l3?-148).p. !44 tr lm.

t4. Cl. Jcd-Plul Aid, 'Mod.m. ud Avelgede .u6 lolterd.di(lcns Sicl|fi il ,/,.ntth.or.tiyh.s W.rL .n. de P^tr1 Mich&l Ltliz.ler tj lttlchel Ke$ler, FE 6rr^,Giq 1988,pp.6q.8t .

15. Hcmen Breoh, ,trr, !, 176.16. lbin., SzL,p. 219.l'1 . lbd , SzL, p. 219 tiffi.la. He,:rJ:J,m B.tt, Propha dt Mod.rn . Tdg.1lich.r l8a8-1t 4, culeg.E ti coesiaJiu .1.

Reirl,ad Farr.s, Vida, 1918, p- 45. R.innai F&Ira!, Il.,fum Eatu, DylMit unr! Dik@det Mod.r^e, v',.n , t959, p.53. . edtat cn, l. c&ul lui Bsnr, nod€dii.tco @.sA Lbodubu mirce d. daadolA (Deladerz, Vcrfall, Ertlrtu4) ri dc E8c!.re.

19. Ctrr E schoBke, Wn,. C.dt Bnd e.t hcw i^ Fi^ d. ri ch, F@Itun&tair 1982, p. IX.20. H.tri Meschonnic, Mo&mirl, nrd.aita, LaBEs (Audc), 1988, p, 1?5.21. a M Ciora. "Sbsi ou l! wb,Bbilid", ,r Jce Clln (ed.), Vi.nn. !880-193E- L apo.dltpt.

./dr.a6., Pfi!, l9E6 (QGloSul spoziliei de h C..rul Poopidou), p. 19.22. ,0rgd H.be@, !i! pnib@phi@der lntels,Ltu.Ucr", -u Ub.r nQodor W. Adotu;

Frurttu&Main 1968 (p,3543), p.35 ti @i cl Sleid Nicn!a!., Dat Ptutug.thctu n Wiadu Jahrhu"d.N.ad.. Attdb.re, H.ftutuihat, Potst, tutljt-Nc* York. | 986, p. 208.

23. Ct Modt Csrly, _k plo6lil€. Pou connib!.t a ue th6ori. de l'hisroire dtichitue". ntA6iidn,ar. 33, defrbi. 199 |, pp.2742.

24, Pecr Alidb.rg! AAa.uiillt 11.4. ia Mi Ni^.t n, ed. de Dierich Si6on, Mdncn6, 1979,

2J.EgonFncdcU,tcr ! , .a,D.di . , ,912,! , I l :&3pE'n6sfomimul" lu iPeE!Al te.r&ctJosphirc M, N, Sirplon, P.t/ AIt hb.rg: A N.gkcr..l Wrikr oJ th. Vi..n y .ldh,hnd.d-p."d., Fra*fun/Miin, 1987, (Cf, i. 3p&ial g 5,5 ri 5,6),

26. Tno6a. M@. tu D6 lr.,b.re.B@h, .4lttt d. BCon Fi.dell, Viena-Lebzig l9zl, !. 7J;'f.b An .b6g", t! tho@ Mm, Aubbingdpract t (W.4?, Das deyirti&h! WitL-Tashenhehesgabe ir lcht B!rd6, ed dc Hdr B{Bin), Earlfu4Mah, 1968, pp, 48 51-

2?. Liu AndEa!-Sdont. &rrnn4.Utlicr. Cmndrlq .i^ig.r ub.nr.nrn rug.n,.4. d. FmsrPf.itrer. '19?4. p. l06i ct Unuk Wcbcn $ Mic6!cl! Wno.t, LoL Aia/6-S6lo l. vM'' L.b.Nu,tun !" ,tr Psrchoa,altv, Itth.nd-Vida, 1988, p. 157.

?8. €gon Fri.d.lt "Pcr.r At rb.rE. Zu @ineb 50. o.buftt4. an 8. Mlr 1909", & a Fri.d.U;Abthdfung d.t G.ni.t. BsMy 6,' 1918, .d. d. tldih.d llig, Vida-Mlrchd, 1982, p- 6t.

29. Pcler Altm6sr! e conv.rtiF h cliolicio ln 19@ $ nu ficea @ nist r dir opiniiL rale

10. t'Eier Altmbcr8, Prhd,shos, B.rlh, (1906) 'l 1912, p. 8l.31. Roben Muril lrot D, 3?9.32- Hed,on &och, "Nlc!rurarRlh.riMu.il , J,I, p- 98 t m.33. Robcrt Mlsil, tiieEirdte Cbtril' (iMic l9l4), 6ttl, p. l,162r ci Mlric l,lisc Ratl, Ro'

betr Musil 2un Preblcb dcr EthiL , in C.danh.r Bnrl Dirh,ithg. Etn$ zu Rdb.t Mrtil,

34. Ni.rehe, KS,4. vol,2, p, 18,35, Nieu3ohe, tas,{, vol, 3, !, 55 L36. Mudl Mot, P8tu! l-a, I 61, !, 246i .i Ct&los. DBI.F&uD., Nie9h4 Ptilasophiz it

ttlutils RoM^ "Du Mtnn ohn Eig.nshdt ^".

Ein v.tgkicknd. B.nMhdde db B.itae

438 139

;?ll'ii;i1''ii,:i;:.:;1i'l''11':i: rirrT f '

r urh; 4 ardo veDre,r,' zuo \.d.l.i.l l * " , , - . ; "" :1 . : ' : "Sl , r : ,1 i , u, . . , - , i " , . . : .* ; : . ; ; :1, . : , :

: '; ; : . ;_ - ; l ' ; , . : . i l ; : - ' ; ; : " ' - :J"T. ' " "" ; .JJ. ; ; - "

) ' : . , , ' , , " , ) i ; j ; l . ' : " - . - - - r r . .n- . - r ' r " i . , . , - ; : . : . ; l :ai - r l i r? | r l l ! 15 1r.

" - ' - ' I ' " , l . i l ' . ' , . ' . , , I hr 1o'

; ' . . ' , " l ' . . " : i . : ' , ' "1:- ; ;1" : ' ; : ; l i . ; ' ' ; ; ' - ' .1 ' , ; '

.r3 j..,rJzj.h.,tltr, r.r.6. D. r.16.i-!. si8Eund ir.ud, ,.. itnf:a an! d6 bnDu!r.ryr?]!t, r; Al , r,t1r. r 4til

448

Indzx nominum

lnafarl de persoanele citate ln textul luctfii,acesr indice cuprinde autorii ca4ilor \

$i anicolelor mentonare in note.

Adler, At lEd, 82. 103, !15. I16, l4?. l?4 399Adtcr, vicror. 238. 250,251. 253,419Adono, Thoodor W.,3J,39,54, l l8. 144'

215-218.2,16, 319,369, 3?8, 394, 399.400,

Adppa von Nen.rhcin. 69

AL Abraier, Kd. 232, 285, 303Atrnh€rs. F.icr, 52, 134, 202, 121. 357, 369,

3?6.382.197,409,439Anricl.H n-F ad€nc, 49, 5l, l3?, 398

Andtur-Salont., Lou, 8, 50, ?9-83,85-88,90,94, t02, 139, t9J

'9?, ?00,22?, 338, 343,

359, 369,3rll. 382, 387'390, 398, 40?-4{9,

Andnan, L.opold von, 52, 78, ?9, 89. 337.r55.!82,339.390

Anscnol Mw, 3 | 4. 315, 43 rAnhL Cabnel 165. 405

Anzic!, tiidicr, 26t.2?4, 1149, a22.423, 436AMdr, Hsna!. 21?, 2t8. 2,1?, 263, 41 l, 418.

421Antzn. Hclmul,1l l, 430An d,Anloni l . l l l , l14.393AN.hhci.! Sr.vcn l!,.{13Asl)crshersEr. Fn.dh.n, 386

Assoun, PauHiuEnt, 3?6. 383. 384, 386, 387.399. 402, ,1{)5. 4? I , 438

Aonnmnei A.nin,396

Avincn, shlooo. al I

Bach, lohann S.hasiid, l?9, 420

Aachoten, JohM laloh, 129-131, 133, 145,152.I69, t75,I?3,187, r9r, 192, 193,346,397

Bson, Frscis, 64, 65, 70, 90aadinEr, ELisab.d, 4018.1tr , Hetud, l?,

'8,21, 28,13,36, 3?,42,

48, 49.51,53, 5?,64,6?. 71, 71, 88, 102,r34, 131 , 138,7t4.241,244,74a,2@, 212,273, t36, 355, 36?, 375. 3?9, 382, l8+3ri6.389, 197 , 4t t. 4t 1-419, 421, 423, 435131,439

B3ks, Ddid, 422, 423aarolr, Llrd ArtnurJohn, ?81,235

Danit-Schscitz$, R.nare. l?7BlnEy d Atrdilly, lulcs, 336

441

Bdrri, Miunc., |, i9, t|i. i41-t4.1 tt6t48.435

Bdrer llt, Wruie 9y,, 199, 438

Blrlillc, Ocorecs, 9 t2l,178,39sBaudckiE, Chdtes,37 i9.46.5r ?t 7R I rr

135-| ]7. r4.0. r49, t8a, 205, 20?. tTi i i i38?, 1a4.398,400.405.409

BadriUard, J6, 38, 156, 3?9. 40l

a8u.i RoCs, lB, lOo. 3?5, l9t, 399, 4O2trauDtu. ceftM. 185, 389, a1l6s.ardrley, AubEy, I I 7, 3O?. :194

a.b..h!re, (ar8 von, 91, 390B.c,hd. ,ohans l-, t 70, I ?9. 376Bet, Br.ly. Torios, 394, 419accker, Rlfaet, 295, 42?

A.d, Hi.tutrybus, 33jBc.FHoIhm. Rrh,rd, , t4.20.21.a7 afl

51,89-9t , t7 l , t76. t78,24n,I 12.331 319341 t6t , 170, t3t , 40t , 43.1 410. 433

a..thovq, lxdRLC vu, jl0,

'eB.hler. Frs! 40, j79.186a.it. Al*, 4t7, 4,A422. 42s. 43 s

B.Ucr, sEva, 414. 422

E nelit( MoriE, 235. 236. 319Ba Couion, David, 2708.njejn. water,8, la?, ta9, l5O. lss rr l

380. 182, 4@, 4o5. 4rOb.u, Coifri.4 59, 383, 395

Aerdy.awski Micna JoEl 15?

le.8.r. .,ohM Ncpohut, 253u.r8&@, Manh S., 420. 42j

B.tlM, Anloi,c. 402, 406

B.h!y., Jacob, 256, 420

B.hh!td, ttoDs, 24

Bilr.th Tfi mdor, 24i. lt8. 4t 7, a1lMoer, H41but lR2,19t.404_ 434Binion, Rudolph, 407. 434Dinswtueei, Ludwir. 53. 433Bihbah, Na6m. t8. 357. 419. 43?Aisorelr, Otu \otr, t8, 6b, l2r. 2.50 )6^

402.4t9Blale, Witlim,66

BIed.J€s-Prul,3t,378

abch. Eh{.92, t30. I r l . t09. tq3,3q0, l9?

Bjo.h. lafph srmuet.2l4, ?4r l l l 4trsrocn-hauer.AdEtc,st, t40

Bodenl'iuEn, EhcrhJrd von. tt5..106&thl{do lCasduutrirh. irl

Bilhn( O.hor 6, HtMuf, lBl. l89

Bolzeo. B€hedi 18,3?jBon&chi, cabdetia. 400aorapartc.trinleeMari.de,274.2t5

Borch-Jacobsen. Mibrcl 388BlEhudr, Rudott 34, 4u. tJ5, J54, 378

BoulinS.r, CcurScr, Sencmt, 2.t. zFSBoureL Dominiquc. a t5. a t6,42I, a2r iaouBer- Prut ,5 l ,71, i t4, l9? 1b0.182.335

'108.413!.uv.E$c, l..quc\, lb3. 1U5, 4I!boycr, John, 178, 414. 4 t5. 418&ainin, Reuben, 307, 4298mdesceorg,22?,4t38!aun-PraS.r, K:ithe, 406

Bbnreq Fh,z, l?, 18,65, 158. l:tn_ 25n.37 5, 489, 392. 4 I 6, 420. 42 |

Brcucr, luef, ta0, t15. 2h2, :t?9. 4rl

Brc.h, H.mo., 32,40, 63, ?i, I51. t4t, t154.364, 36+368,370.37r3, 184 3U5, 393..r3?. 4:19

B.ad, Ma, 17.1, 179 18l ,331,332,393.404,434

aruder-!.z.! Aloutn, 399

Blber, Mdin, ll, 265, 297, 346 35cl6o,!?3. 4 '5,428,412, 434,43?,438

hci€lncLmm, Chriltnc, 400

B$dd.nbDoL, lton6, 43&mtiedr, Jacob, 127, 128, t?8. 185, 190,

346,396eder, Eiia Mdio, 405

Gredi, EIis, l0?, 315, 391,400, 431Cdleba.h, .tulios, .r l l, 430

Camely, Kle PoncEoa 430

CMova,ci .mdo, 155.4{1.413

C€nEan. Michel de, 298, 42t

Chdberlain. Houston Slewalt, ll, 224, 212,b t,3t 1-319,1|a,426. 432

Ctmor. Jed-M&ie, 263. ?94, 42?ChasssoeGsmnsel Jein€, 349Chnte icr, Hildc34d, 186ChaBEdq, tire, I 62, 164ClEnoui, Jequy, 276, 285, 400, 421_421,

425.421

Chn, ,ee, 40, 37?, 405, 439

Cohetr, Hemm, 242, 4 t?Cohn,Dong l0?,391,392CondiUe, Etisne de, 6l, 63Co.$dq a.njuitr, 215, 330

Cosier, ,acquetinc, 388, 391

Coldohove'Kalergi, H.idich, 296Coudconov*KaLrBi, I$.had N., 296

cmsweL olir.!, 2?1305

Dlrme, ll.iMjiirsd; a!0

Dwh, Chdle& 277, 3 19, 428David, Donald O-, lt5, 417' 421, 42l

Delrcrcir, E!ean., 3E, 3?9

Dclcut, CiIa, 199, 409

Dnida, Ja.que!, 54, 3&, 39?, .(}tDcthlof, I<14u, 420, 4?2, 429, 430DieMb, Mef!.d, 38 |, 384D ncy, !V&dn, 42, 45. !29, 180, 396

DdmM. Felix, 136, 137, 398

Dohb, ctui*id willeb v@, 2l E, 4l I

Doryon, hlael 291, 426Dosroievlki, ftodor, ?0. E6, 432Dot ler, Bmlud J., 392

DEllcr&lllmc, CntdotE, 439DE f!s, Altfd, 225, 151, 265, 269, 3ll-314

430Dneeh Hs., 159, .102

Drujeov, ,{' 264, 282DMor! Edoed, 265Dftring, Bugo, 241, 249, 265, 328Dmd fiul, Al.idd.., 269Dlbon! rdi., 38, 53, 379

Ebna, F.rlinod, 26, 50, 5 IBbn.FEschdbach. Maic toq 312

E hnan, Mlsistul, 69, 7l, 359, 3E5

443

I

I

M2

&€cbrcctr, Has H,. 194Ena[ Huherr C.. 3?7

Ehhrek, Ou$d von, lgtusr.in, Atbtn- t85Eislc., K. R., 226. 400

EI$!n, EsrherN_,435l fuauet.picm.la3,402,416tueflLh, Ama rslhida, r58bAer, Eduard. t45, l28, 4lltiaek. Fri.drrh. t69FiAliindei Richait, 294, 427rnrquez. Eugene, l0l, ']99_ 429

E3pasne, Micher, 400tu8eh de savoia. 130Evo$ sn a,t!u Joh,, 185. 186Fak, Aher, 422. 430

Fcden, paul. lio. 2a4. r98, 4OO, 4ltftrw.r. &djotd.157. ljc,4l?

Fenichet, Otu, t69, 2tO, 4{3. 410r*nca, sedor, 84, 281r.!chn4eBer,D{qd_286FichE. JohmCotlrieb,241,389rrct*, Ludwjg von.l44,32t, j99rr.rd, ocoltrey c..417

Finliclkraur, Alah. 419

'$::lr';x".f.f IrT r?5 r8?, rte. re4.

Fbcher, David Jdes nn?Ftuuben. cu{ave, 145, 404, ,1O5, 415rr(n.rB. paut fi,codor, 99. I 0Ort.d. Lyd4 42 | ,423 _ 424

$:#5;1:;l?,#; rr5 r27 t85 2s6'

Fon&ne, Elisabctb d., I85

!tuq Mofred,54, 382,401

Fmd, Enouel, 2?4. 306!ftu9. Em!! L. 1t0,424 4l'

o?o;"rfl"*..1,,:,:l aB, 2t. 22. 24,ro ir le,:2 so sz o8. s-q. f6r, roi. riilljl, ljj.,lf Il. ,j^, io:, rC,, ijs". iiiltrz, ra+rq rro. rco. r,ii. irsli;i, #Jlztr :to :rr,:t5,116,-:S-:_roa, riii i;,:r .toe rrz r:n rrq rnr. jidjiiijifrl.rer lr rrr rrn rar.,ar. ra. i i i i i i i jrnr. ro.z,,ror. os.

"ro. +i", o:6, ili iil,428,429,440

Ombowsky, Nori)tft. 122, 395

OEq, Aodr€,5?, 84, 89, 383, 388,389, 396

OEq, Mrnin, 162, 394, 402, 4O4c@gorDe[ir, Mdin, 410, 412Crcive, Hc'lMn.417,429An|J{j8ua, Fftnt, 22, 23, 25, 129, 39 1Crinrtcin, Alcruds, 2?5, 423Omddel. car4, ll5, 141, l4A,205, 2i1,

218,224, 4O0,4lO

om$, t{es, 159, 166-168, 170,1?2. 173,131,4O7,403

Gb3!, Ooo,8, l4?, 148, 1531?5, l?8-|33,m1 ,224,402404

cbsschlotrd, Fned!, 162, 17lCMbercer, BeLa, 2l l, 410

Ondemm, Moniz, 231, 307, 415

Curdort, CeorCet, 6l, 63, 384

H.b.M, Jilrgeo, 40, 369, 3?9. 380, 439

H:lurLr. wolfgeg, 412, 4 | 4, 416

H'J@h.r, Wede!, 381

Hmbltser, KiiL, 36?. 425. 429HaMeNnka, Suuel, 255, 262

Hd*, Rabd. 382, a04, 43,k36

H.rdo, Mdn!i[a., 164, I ?0, 192, 316' 43 I

HascLvcr, Waltcr, l?9

Hlynal, Atdd. 388. 436Heer, Eicdrich. 239, 416geecl, 6. W. ftisdricq, 18Heid.8C.r, Mrnb, 54, 212

leine, fienlndh, ll. 286, 29O. 325-327, 329-!31, 400, 426, 433

leidi.n, NarlMlie, 379Hcidich., Her JtilCen, 397, 4O3

Hcuige, He3 Dier.r. 3 16, 431HeU{ing, L A. 412, 416

Helbln, ,ohsr fti.dncb) 18, 292

Belrmd, ,ost, 92, 390, 416fietuka, fi.odor, 24?, 2,,18

Herzl, Theodoi, 10, ll, 14, 30, 55, 233, 235,236, Z4t, 245, 246, 249, 253, 256, 251, t@,264:2n, n6, 28t, 2a6, 306 30a, 7tO, 312,328, 333, 334, 337, 338, 350, 358, 417, 420,422, 423, 429,433,435

Heveii, Ludeig, 93, 94, 189, 390, l|06

Itiller. Ku4 292tlilemm, Host,384nik..!, I&potd, 251, 334Iti4ch, MoriE, bdo. d., 266, 267, 3?3Hi{cfif.LC, M4nus, 150, 400Hnldbiiter, Alb@trl 415, 431Hidcr, Adob 214, 239, 244. 4 16, 418, 430Hoddi!, JaLob vs, l?0

Hdlderli!, Ri.dnch, 9, 19l- 194, 289. ,106, 426Hoftuen, Al&.d, 376, 371Hof|s@, JoFt, 336, 434Hon|l@, AloI5, 333-335Hotnd!, Wmer, 34, 189, 375, 3?8, 398,

405,406HotuMdlal, Hugo v@, ?-9, ll, 14, 17, 19-

22, U:27, 30. 34, 36, t1 , 40, 4149, 51, 52,55, 56, 62, 6+70, 12, 15, 11, 80, a9-91, 91 ,t02, 103, 105. 107, 108, l16, 122-125, 129,134, 136, lX7, 139, 184. t90-t94, m0,3t2,33+316, 33A, 341-344, 352-356, 365-367,t?5, 3?6, 3?8, 381-383,385-387, 389-393,395,39E, 405, 406, 409, 434437. 439

445

FFsd, JuLen, Jfl (],.t9t. l95. aoeEricd.I, ESon, 202, 369. l70. ta7, 4Or, 439mdjlng. Heitri.h. I I8. t5n&i.nti!dq. B.neditL 395Ri.dt6nds, Mar.235Fri.by,David,380,382FmmD,Erich, t69, ?li_4|Fu.hr, Alb.n,4ta

3#:*d;:,';;e,e/; 30,' 3osOau d,The.phik, tJ5.3s8 .uat. y.Er.5J, r i3,38,2, l8 l , 420, 422,425,

cebh,nd, Walr€r, 38?ce.tu, R,cbd{t S., 412. 41 8cclbq,Mart H.,433,437

";ii";,fjll:ir'; r?, r24 33r,3r8, 3e4,

Si*"',;ff 1;'g;.'.11,,u''.,,',,0,Ccrl&h, Reid&d, 399Cid. , Andd,9a,142,389

i*;1fl$l l, -,;.iii, iii:.*ili"Ohnlq, Monita, 378, 4r2, 4 18

Eil?i."ii,1#1ff** '* "'dl#.ll;,iti*?jidii;iii;,

uomdb.r, ra,268,422uolr*hnt8, Di.l!e. 433combnch. Fhsr, l4t. l99cobp.e, H.tuich. t 8.{, 2a t, 417lonFr4 Th6dor, ti4. 241. 2i6, 4t?

444

Xort fuh.r , Ma. 39. t69,2t5_2t8,4t I

HEn, tucr.da, 2t12, 4O9

Hubotdr Wi|h.tD vo, 220. 412rlu.,D.vi.t. 18. 62, 61,65,69, J84HuBiE, Ebdu.t, t 6,{, 402. 4Oj

Huilcy, Ihoes, 277Hoysn.,R.od,38,379Huy@r, Jorir-K!4 t3?

Ibs, H@iL 58, 383I&cE Wilb. Ab.L., 430

.r.bod!rkr, VLdibir. 3lt,h@bi, FrGdich B.ituich, lE

J.fr4votr Richinofo, Elsq 402Jeit, A[!s. 14.21, J?6, JEi,43t,4]8r6@cn, Curlv, 364, 42?.4.18

J.0i..1. Adolr. 233, 234, 360, 4t4. 4t5. 4ts

'fr,Yf;;tij?3Ee' 3eo' 3er' 'e4,3eE

Jotunor. WUila It. ta. l4?. 3?9,1E4, 4J6' \#. ff fr ,i l;,1 Jl;,T);.Hi.,".', "Jorpt l l ,2t8,2|9,22tIuliur Il, p!p& Z?9, 280,!.& qrl Cu$.v, E t, 160, t6l , t63, t1 l, t93,

tb&fts1 l7O, t7 J, 174, t79, 4e3

Krll,. Ftu2- 24, 32, I09, I It, u4. tt4 r?otrctr:, r , .llz. :rr, :o+, rrt, :c.t. ici4IA,421 | 114,438

l(rhLr, Ei.h v6, 335, 352, 436

KrD, Robcrt A., 32, 3?6, 4t z

Kor, ldrMuet. ,8,50,6i .h1. I l l 2to r , ,r , r : . zno. zot, t rs. .rat , tny, +tt . , rrr r l i_Kd$er. Rudou, .16. oo. J8l,lt5,389

Ki.r&.ga&d, Srh. 5 t, ?0, 34j

Kl , le i Ludwis,40. Bt, I15, t76,18tlGo. DlMcs 8., 262,l0O, 42t, 421, 42s.4xtu.hckrfer, A je,436Kl i&! Cusv.8, t4, t7,2l , l j . t4. l?_ t r sr-94, t9, r4o, r4l, rs, ttr rsc. zm i;

375.178,3e8,405.406

(iitDlc. Kllur Chrilrie, 4OOKotua, srdi, 39?, 425

Koaloi, .tonr, 3??

KosuIh, L:jos,267,4t3Xrq*li., En4 lO2, 159KraIft-Ebhg, tuchflt loD. 52. 53

Xhli&, tuched von, 416Khui, XaL 8-D. t4, 2t-27, J2. 14. ls. rfl

40.52.,n4. n?, tlO-t<5, tga, 2o2, 22i,42, zio, /4t , :146, 247 , 212, 292,

'09.132.!:. $t, rso, $s, tqa,.top,l04, +09. ,r r r4 t4. 423, 43V434, 436, 43.1

Kriricv4 tuli4 135, 383, 397

I<lr)mcl, Richant F.et, 421

(nmb.r3a, Fcrdined.3l3l(hdo@, Kdt lE9

led, J&qu6, Ez, t 02, 296, 3E3, 42?Lacou.-kbn$., pfitrE. 40j6l&lriaE, PbuL 429Lld4r! Bb.ri.td,38t

446

Lrsedc,Psll dc, 29l, 292,426li Cruae, Hcnrt Loats de, 394, .133Lddauei, Gusrav, 68,69. ?I, 168, 359,

385,438L.rdnun, Rob€n. 386. 40?Lag, tliebe|!, 164,394Lagbehr,Jdius. ?7,396Laz von Licbs cls, Adolf J., 224, 244,

320,32t,413Laplmche. Jed, 83.388, 410

Lalkq Sch0ler,El*, 170, 321

liwdnce, Dovid Hcirot, ll9-121,394, ?95, 402, 404. 409,4t2

k Aon. Cu$!vc, 142, .lO0

( lOot lJNques,18,3?9L€ibnt. cofttned wi$cb, l8kisning, Peler. 412, 416

Lcn$erger. Hedwis,37?

Loctst.r. lo*ph, 27?r..qob.tC, Peter, 420, 1?3

360, tiewodr€e, Rodolptu U,,2I0, 4r0Lnwenn'rr, ko,215, 4l ILnwy. Mich&1,437 tLinbb$, C.s.tq 52, 166, 283, 295, 427Lonsu.l-Md, Amq383

3t?. Loos, AdoU, 17,28,33. 35,:8,4{, 134. l4St43,319,399

Lith&, Rudoll 134. I 84, 39?

Lf, Ridcr. lacqucs. 373, 315 317, 719, 332.,383,:135.336. 393,400,402,406,40?,410,4l?, 414. 416, 4l l t . 4t9. 421,.1?4, 426. 428,429.415,4:17,433,4.O

b$n'e. Tteldor. 292. :l l5, 3 16. 4 | 8. 4l !

|.Inov-volncck, ron, l l IL.vin, David Micnlel 2l?,38?,41I

rj\A Vnlss', Elia. AlEda. 394,4)9, 422, 42?r4winler. Rug€r. 208. 4 l0Lich|mb.rg, Ccorg Chrisloph, 62Li.hbnberscr, Elisb.rh. l??Liebcr, Hmsjoaclim, 130

Lilio.Epfir n Moses. l0?, 357, 437Lilicnqon. Oodrv !on. 3?riLipincr. Sic3fricd. 233. 159. rt l6L(rv.rsky, cill€s, 18. ?8, l5l, 152, 3?9, 38?

L,uis,Rudou,36,53,330,379,386,394,400,405.431,433 r.

Lw, Barb6a, 284, 425

lxcg r. KTl. 19. 28, 221, 223. 233. 234, 239,244,245.250,264.272, t t2,412, 4 |4,4 tA

Lrltcs,Gorg, l l, I?6. 14l,403, 435

Lyot&d, Jce-Fretoir, 40, 51, 212, 213, 295.319,4t0,427

Mcc!8e, Williu, o. rr,414McOEdr, Wilim ,., 280, 416Mach, Ehd, 14, ll !E, 40, 55. 56. 60{6, 68,

69, 1l-14, AQ, lzh. 138, 152, U9, 357, 315,383-385,396,419

Mehs, Joef Svtuplu]., 32Mae.rtinck, Mauic.. 49, 7 l. l7?. 385Maff.roli, Mich&L 154, 401M1gtu, Craudio, 23-26, 247, 176, 3?8, 418Mdler,Alha t l8, 119.394Mahrer. Grsr,r, 14, 11. lll-119,a34.246,

Mrjor. R..6, 295. 4l l, 427Malan, Hos, 92. 94. 200, 33?Msllana, .laphe., l 15, 198Mo, P.ul d., 33 !,387. 405

M@, Thohas, l:!,43,56.71, 122. 139, lJl,156. 166. 186,210,255.263.2?9,284.2i1 ' ,29t. 2S3, l9?. 298-300. 302,305. 145, t5),

- r51.155.361,369-37t. l?4. 3??. 380,3t i .198. 400. 4t0, 4t8. 421, 422, 425429. 4. n,

Msi.t@, Daor.. lr',M.rril, Wol{gul ra ir8.4lli

Mdt nu-(,ldn ! Lr_rrn.L. {t4

411

t?9,206,

Li!i'l:sronc, Ana.l! 189Lxtc, Jul{. tl1.61.ea. lB4

IManuse. Hct6en, 169, 339Muia-TeEa de Ausdia, 125, 129Mrbeni Fitippo Tonararo, 15l

Mn, WilirelE. 241 , 3!8, 4l 7

Mn, Kr1,383,419,.130

Ma!si.8*, Philipp,336Mltaasso. Michel, .r07, 4OB

Mllr€n&oll c.( I tt, u8t,39aMaque. ADneliNe.107Mlusef, Woltah, 132. 3r5Mtudnci, Fnr, 4t, 63.70, ?2,328. 360. i8t.

385,.133,433Mayen l-dudd von,395It ycnHas, 218, 305, 411, 4?9,.132Mryer, Sisnuhd. 21,1. ,{ 5MlyRder, Roe. 9, 19.1 l9?.406108

Mebel-He$, GEtc, 408

M€mi, Atbe4 3 16, 43 IMqd€lssohn-Eartholdy, Fslu, 290. 129Mcndes Flohr, Paul, .133Mendoza, Ruron C.,39,1

Mes.nonbic, Henri, 368, 439

Mes.mi.h. lrinlut ClcDoss L ,2a. !rt.rlrMe) cr. Cuu.dd frntined, U rs,124

M.reFwendt JiirS€n, 383Meycftes, ciacoao, 290Meyncn, lr'ador, 263, 102Michaud, sr+nme, t96MicheloSelo, 27?-279, 3O?, 424

Milehcrlich, Atqeder, 2t t, 388, 4lOMitschcrLj.h, MdFe&. 2 t 2Moebiut, Plut Jutius, 3r5

Mohrelay, Micbare, 39rlMoftau, G0sravc, l7?, 3,15Morel, DznCdict Aususre, 166

Mo$ovi.i. Mdis, I87. 42?

Moan, Woreds. Asadctrs, 329. 336

Miihsd, Ench, t6 l ,165, l?O.4OzMiilerounenbrun., Add. 2.i,1Miill$-tircck, tranic, 408Millle.Scidel. W.tler, 4{14

Miin.hhauscn, Iriri.s von, 302. 358Musl, Raben.3. t2, 20, i , r i .38_ 10 ae rr

5h. o0,62. br, 18. " t ?5, ?7, t50, 15l_ t i i156. 156 :16t. ro4, t70. l7 l , l?5. t77 l3 llRt 136.130.400.401,4r7.4 ry

Nddhcn! von 8orurin, sidohie, 32:r_ 3INa4l.Joh&n Wittibau. 386. ,| 6Nohha', (lbrisrio M.. ,,05Nenhras, Alexd er,38aNchrinA, Wollgo8, 4,3Ne$i!t,Johdoi 34, 313Neutacher,Franz,,1l,

^eun@n, Hes Oedrard, 436

Nre e od, Witlie: C.,4Oj

Nierzahe, Fre&rh, 7, i, I I, r. 14, 19. ,t{l.11, 43.45.40.50,52, 5+5b. 59.6b. t r ?o?5. ?b. ?3-80.38, tZ7, tza Bt. 141. t44t4?, t5t . t51. t^0, t6t , t65. t66. t?0 t77135. r f ,7. t ix , tc0, tat . tyo tq*, l0O lU2.? t3, 218, 250,251t, 25t, 292_ 193.3,r5 147358,165, t66, 369.3?t, 3?ll. 3u0,311.1. 33?.390,393, t95-397,399. 405 .110. 416. ,12t.426, 428, 43 \,434, 116. 131 . 1!9, 44O

Nodau. Ma,5t , ?8,166. ?95..1l ] . ] t?.427Novalis, 62. 124, t25, lt9. 3k6

Otfe.brch, Jacqks, 200, :j3O

opDshdn*, Frunz,248

Ove6.. l , lmnz,46. l5, ,121

Orlx l . Iv: t r . ,114,11?, 411

P !1ti, Jo$t, 259. 26:1, :130.,111

l'lppcnhern,. Benla. 32r:3?9

Penrer{orler, Er!elbcn, 2t17, 218. 250, 416

|eremr0rn, Rcinhdd L. 177

l'tuhr!in. Alttud, 39|i, .10?, 4l:t'lenrLn, Frdr. l6!. 170

Phitipf son, Ludwia. 230Iri.ho's. alla!d.. :0?. :179. :llt7. l')4. 193.405

l)dirkov, tlon. 255, 119. 412.,120, 4?5. 4:l:

, , ! l t : l l , M x 'c l . l lq, i 15. .118. ,131PonraLs_ l (u BLdrmd. N1. 1t5,3I l ] ,3u3..110|t'IFy l,tntcls. J{,sel. l4?. 2,19. :50, 2,16.

tt'unrlis, Cu!.1e, lr8, roijPriN.. Monon, i21,316

luff T ,iar, Andftn\,:19i1

Rdf, . Or! .89,301.139

tus.ll, woltd'ericl, 3 q5. .136Rath.ftu, Walter, r l, 7.1. 316, ,13 tR.uLr. GIrad. 375, 3?8, 390, 429RlvJ, C;ilb.rt. 4l3, 4?3I{6e, Paut. ?01, 292, 408

ReiL.llrcodor, ll?,428Reut.rdt- Krl. t98, 4lr8Relniold, C&IL.,:83,406

Ri. ! .U.Piul ,53 55,332,383Riedkftan, Je.s. 375, u89-391_ 394, 398,.11?

llilke, R2inq Mtuia, 25, 46, 50, 66. 6?, ?9,33,88, t02, l l : , 197. 323, 3?4, 381, :J82. 385.:187 189. 393,,108,.109

Rivi i rc.J.s,196.40?Ro.zun. Paul, 292, 302, 426, 129Robf(A-A.,254,4:2Rob.n. Mrrtne, 134, 2t,1, ?6?, l?3, 274, 303.

305, 401. 420..121, 4?3, 425, 429Roh.,n. UI! sse, 24 I , 4l tRoch.fon, Hen . :l |3,,1l4

Rodebbrh, (;eor!es, 3?5

Rohde, Esin, 190, 191, 345,,135

F-oid,. E$rll.. 422,.129R.llud, Romlin. 81. 98, 256. 337..119. 420Rose88er. f .d, I12,430Roscn. Chaner. 178, 399Roscnbcr8, AUi€d. ??4, 412Roscnb.rgcr. Heinrich. 267

Rosouto. Cuy. 156. ,120Rosshlch,( i l lhr 'd, l l lR.sscli, Dsr. Cfr, ni .i01Rodr. h*tll ]0,, r1. 150,1,12.:lt]l. i,,j.

R.Ur,N{ans liu L n,).4:r9Rotns.hi ld. l0r i r r i l i

thh

*

bipi!

Vr,ti

F

bl!:

Ir:.

r 'l i -

i f trs,

$:l

Monfhzn, Mdzuo. 174_ :tti l. it09 4ro

).!:--

,$+l :

LJ

448

I

Rothschild, Jses MaYer de, 326, 127Rothscn d,KunW.,3?7Rolssd, Je&-Jeques, 6l, 381 389Rou$.!8, Frdgois, 155, 'l0lX.odblit, Mdsha, 414. 415, 4l 8. 43 1Rubine!, rid*ig, 169, 170Rudolf,prinl$otr.nit !,Rncke( Fncdrnh, I 18, 188Ritrup, Reinhsd. 218, 219, 1l I.412Rutshcio, Bu*!ard! 399Ru&PU, Bcrt dd,70,403

Sainr-Poinl, valetrlie de, l5 ISllomon, Emslron, I I 1,226, 2?5,'116

Sedd, Enil, 218, 256, 3?5, 32?' 392 4114m. 421, 426, 421, 429, 43 1431

sfrq J@-Pau1 a6, 293, 381Sason, Sicgftied Lidaine, 257

SchaDD. Wihelr[, 55, 383Scheiblc, Hanmtr! 3?3,403,413, 435, 436Scheichl,Sigurd Paul, 3ll, 3l?, 319, 418' 419

410-433SchellinS, F.W,, 61, 62, 389

Scn L€r, Fn.d;ch, 23G?88, 319SchinteL, Kdl Fricdrich. 33Sohtegel,Friednch, t4. l5i, 153, 386. 339S.hlimn, Heinncb, 185, 405S.hl6treE!, Relthold, 406Scnmid( Adolben, 3?9, 384Sohntdt, Jo!h.n, 385, 386, 406Sohmidt-Ddsler, W..d.lin, 404Scnredl-BubdiceL Hmat, 406S.hn.ider, Moniqle, 389ScbriEler, Anhur,9, ll, 14,43, 52, 107 t22,

t3'1 . rll, 224, Z2A,24. U5,265. X10' 21t-3rr , 312. 321, : r34, 336 338, 341, l {5, 352,356, :15?, 392. 395, 412,4'.1, 417, 418, 423

Schnit2ler, olBa, 3J0, 436

Schiinbcrs, Amold, l?, 34, 15, 18, 40. I3'1,t4l. 143 | 45,241, 3',18. 399

Sd$Ded, G.arg !on, 218, 239, 213, 244,250.7{6,417

Schocps,rulius H..415, 429Scholcn. Gcidron, 236,3lt. 354, 359,4m,

1t5.43!.43?.418scha;enn'us. Artli'r,. ?. a2. 50. 5e, 66 72,

76. t2t . l5 l , 154. 205'20?, 358. 380,.1O9Schoske, Cdl E., 11, 19. 34. 53. I37, 246,

363,3'5,377,382, 193,405.406.416,418,120, 121 , 124, 439

Schtch.r. Ddiel Coldieb M , l?2Schreb€r, Ddic l P!ul , 8, 9t , 99 102,I l l , l12,

l l5. l? l -173, 178, 391,403SchiiE, Fnedrich. 324, 125

sctur,Md,292,411.426

Sch*ab, Ratn.trd, 263, 406Schwda Eson, 183,265,'114.a15Schwtrzlopi, cusiar, 3l IScbven&et, Wol13s3, 402sea ks, cabriel. 342

scnnct,Richdd,78,38?

shal.sp@. Wiuid, 68, 303, 324, 33 1 . 429Shengold, kontrd, 4?4. 429

Silbsrst ir, €du{d. 259, 2??, 4?a

sradld. fticdrich, 3?5, 4 | 9

Sl.nlcr, Rrdoll, 3 12. 405, 406Stctcl, Wilhelb, l4?, l? I, I ?4, 399, 403

Slenberscr,Srigin, 42?,,128

Sri.g, c.rald, 394, 4l I , 419, 432, 437

Stoller, Rob.n J., I 12, 393, ,lO7StonborenCh-Wittgcnricin, M., 140

Sfaoli, tuchtrd, 144, 200, 3?5, 433S0iDdberg, Au8ust, I 13, 122, 216, 393Suleret, Evelyn., 394, 401$rh.r, Bertla von, I | 2, 430Swhbme, Akdm Chdlal 47, l9l,275,406S{oboda, He'lm, 72, I 15, I 27

rrafie, conrc Edldn, 231, 258. 414Taussig, thodor von, 234Th.|l!@, Rira, 400, 4l 2, 414llaele4 Kl,u& I I l, 393tli.berBer, Eiednc6, 285tlond,Richardlti oo,,108Thoa&n, qDne. 1lt ,ile, 2?7

lilmr, Edward, 3 i8, 3?6, 414, 420, 432, 433TocquevilL, Alcrt dc, 380

r.uhin, sq)h€n, 14. 385

ToudG, oile! d€ La,261

Trcbils.h, An!u, 244, 418TFitehte, Heinrich vo4 129, 328, 396Tuchohry, Ku4 236Tydall, John, 2?7

Ucale, rwl 3?7

Urh&ii..h, PeEr. 376, 4 f2. 416, 43?

V@fi aed-l,vin, Ralel, 217

Voneli, Aldo, 421. ,l4O

Vi.iilaJd-Bmb,l.d-I,!ir,386, 400virci, troDatdo de, 5?, z)9, 210, 284, 302,

SintuciCatg,4l ,4?,44.45.67.7' l l4? 149380.382.185,336,,1O0,410

sinon, Eo.l, 19, ?t?,422,425,421, 4ll9Siol'son, losePhine, 439sirinolli, lee-Fru9oi6, 416

Sokel, wtller, 4:16

spielrein,sabina, 17,1. 424SpDoz, Bd.h d.,12l

450

3E9,398,410VoC.lstrs, Kan voa, 239

vordrieir, wfld, 336, 434

Wasner, Ni&e, 331, 399, 422, 43 I, 432. t34wagncr, otro, 14, I ?, 36, 165, 3?9Wagnd, Richard, 18.76. 128-133, l4l, 151,

t53, 154, 19J,211,Z2L,221, 0, 25',1,29l,3t6, 319, 329, 330, 366, 367, 39?, 410, 412,416,433

Wddtusrt4 Add, 32, 412, 416, 437W&8h, Malrin, 21 l, 410

WeledM, talob,241.4l?W,rid, Parrict. 380, 40oW.b.r, E!8!nc, l0?, 434Wcbcr, lbrime, 162,402W.btr,Md,28. 162, t63. 305'318,400,402,

1.25,429Wedctind, Pnnq 142, 323W€tk!-m Rrcl [oia, Fiab' 162weiL!, c.st@, 381, 385, 433weiniqer, on . 7. E, 33, 18, 50,56, 58, 62,

65, 72-7 4,',t 6, 11, 97, 99, 105, | | r, I lt- | 16,1t9-122, t2'l28, 130, l3l, 140, 142-144,l4?, 149, 152, 158. 180, 182, 183. 195. 196,m5-2I9, 2l |, 213,

'14, 224, 236, UL, 244,

451

246, 292,31? 319, 32t, :r23. 3t4, 328, 330,357, 365, 382 384, 386, 392 396, 399,,{00.407, 409, 410, 412, 415,,11?, 418, 426, 431433,438

Weihm, Walbr R,, 4l +418WeL*h,UNla,4!7.439W.rfel ,Frez,24.3l , l19, l?4, 179,331,39,1.

Wediclc. Cul, 159, 165Wni.lide, Andrcw O., 4l ?

wicl$d, cnJisph Mdln, r 85. 39 rWi6ner, MicheLa, ?4?. 40?, 439WiLde, Osc&,78,I07, 109, 324, 325, 389, 392

WinckeLndn, Johdn Joehim, 124, 190, 278

wimico4 D. w.,97,98, , l1.3r0

Wisrticn. Robe4 414. 415, 41q, 433, 431

Wlrtcd6t in, I-lrdwE, 13, 26, 38-,10, 65, 6ti.74, 72, t14, 113, 144, 145, 24?, 163 366,368,370, 3?5, 376, 333, 335, 399,.138

Wunbcrg, Cotlan, 14, 375, 378, 381, 384,385, 39?, 398, 405, 423..13r, 436

Zctt.rbaum. Mu, 25 l, .11 I

zoLa, Enilc, 194. 2?4, lr I 3

zweis, trnold, 2t4, 284, 246. 292, 291 , 293,300, 316, 322, 4l l. 425, 428, 431

Zweig, Stefm, 236, 2,15-248, 25?, 314, 352,358.. ' l5.4r8-420,,136 r

TABLA DE MATERII

StTMAR

PRIMA PARTEDescohpunerca ti reconstruqia identitqii

l- Refleclii {supra modemitdlii vienezeL t 'D?lititi. vpdicubrnnti, t1

?- lite nalitut ti nit,20ll. | - Motuflnzuaa .cononid ti socidtd,Z2

2, Vid p.titi ti situlia jnkkctutitot,3llll. I M..Lniirasp.ct@ti cu c.ivchi,]j

2 - Mod?m4di: Oro Wasn?r. H.rtu;n Bah 363 , tntieiddlitn .il?tic ti cuhul g.kiutui,3 j4 - Ma.Lmkare sau potuodernnde2 ,3a

l. Ind;vidualisn, solitudine, criza a,dentilnliil. 1- tndirmutithut,tutadie !,,t t m.de.na.

S.h.t.nhauer, NieEs.h.. Sim.l, Dihhe', 421 Splehtloril? ti hizetiite s.lnldinii, 453 Sctiitura inn d,ctos ac?atLrrii.4A4 Mohotos ti datbg: W.inin9.r, Ehxer, 50

E, 1 Depc$or.li,ue li aeduibE.5l2 - D. Ia d.cansnun d ida"tunfi ta ddofutiun ,533 , Onul ldrtt t*qn| Mdch, Freurl, Niaesche, Mu,U,55

. r Mislnul r iSeniull. | ' N.o".ftpiri@ul lui Mdch ti ?ra tidujLj,6l

2 Cow.rsiuhea nilticd a l-rdutui Chandos, oa3 - Mitu. {i tialt: X6!w, Rilt, H.l,s"h A,66

17

Il

llt.4. Narcis

6l

lt,!Il.

4 - Sc.ptiiw, lasica i ntniciw: M1th,t,Winq.ein, M6it,68| - tn|.rdirul, at4ori d. E.4h1@. dwnW.inirrer.j2). ..dLrlb traa tt t.ativthn n 4arata tn vi,tu4ia tri M u\i!,1AD? ta indivi.l@lisn h ritauruea .on(nitltilar,l5

| " Ndt.i,.roulrictii nadetne, tS2 - Dubla dn cti. a wiisNlri: tau Andr6-Salam4 j93 - A bisun4 e noiunii de "n@ckih pritu,834 - Fetuia Mrcbia.d,86Nt.Ltitul di.,itiu al poeltor'"rihcreiviehe, 89N6ci ti Mwntut, Klitu ti Makdti,92

452 453

PARTEA A DOUAC I iza i de ntit 4u na sc uttn e

5. Schreber, weininger, Hofmannslhal 9ll. | - Dt rc\zk s.tualc ti blt.tuliar.4,9l

2 - Notdtgb lcni^aulli,98$. I F.^ini.at.o P/.t dintclui Sch4b.r,99

7- Batnut..kid.'4672akbPti a luiE.JM NtM l033 - Schr.bi ti Kukurbnit, ll I

lll. | - W.inins.r, Aturd, KaJtz rt3z - E@ktualibt(., dnrLtdualtatc: Mculkitat?4 inpo,ibila' I 15

3 - Gtsdr Motu t li Sisduhd F\ttl: tntttnia d. ld taJ'L, I l74 - La\|rt"c., W. ininsar, Bdbill, I 19

l\ . Al p.!rul.d t.t ri stuazd d! f.wi' l?l

6. Femininul aclionind ir' (poe,modemrtate 126l. | - Bvrutiud tt p..i.tJ'.tun i ontktu'I.!. t!'rir.126

2 - Cr.pucuJul patithdtului: BochoJ.n,lVash.t Nie9ha' 129ll, | - Motumi@.a ri.n.zt: p.ntu o pokaotagi. d wetor

' t33

2 - F.tunitdr.a lcriitsrii, 1353 - M@iuhdltl csetu di tui Au$dr Klitt, 1391 - Anti.tud4nii ti tu!.ninittii: Kra6 hat Weihingt' UO5 M.d./nii64tici: Scr..nrb.ls til4tiag.ntt i4, r43

lD. | -'Irdr.lnnJe^inkuluittcirilbdli. h vni@ed lLiFrcud' !45 .2 - Adla. CroIA.cL.SiMI Betj@in' t413 - D. la Mtu.]. Rnzboi LaJdscit^: p.nburired ti r.rcli4 virildlii' l5O

l\ . (Pott@d.mituk ti tdrs.xulitdt. , d. 14 schLgil td Mutil' 15 |

7. IJcea rnarnei / Legea laului. in jurul lui otro Gross 158l. t - Mdk.tu Ddn^ cksinilat. 158

2 - Ono Gtos, iMtdlittuI x.aut , 159t- DeS.n.rdii t tt sdr.. pn'nt\tutLi 165

IL r - R.lolui. tuti4rh4tutu| 1632 - I$ani d.fmils: fdhilh Grats lilddilia Scnr.het' 11 |X - Pdrdditd ti ialnnut ltuithttului: G.os ti D.cbH'ltunn, 113

l7r. I Frar'W.tf.l ti M@ Btod I'npanivd luiOao Grcts' r'192,a4ka, nn. Grat" ti tu. ntns.,' tao

8. Electra, Artigooa Si AriadnaL l - Mtc.n{, Cnott4t, vi.tu, la4

2 - Ft.td, Schli.@n, Bvdrt, Ia5

184

3 - T.z.u tt poti% Mhot tt'ulti, d. l4 Ni.ntche lz Klint' lAtll. 1- "Elcttd iui Hoitodn$h4|.190

2 - D. Il Atuigog lltqdld.rlin la Ek.ta,stu d. 16 Nd.mi@k Lrpotubd.ni$t r97'

3 - A'bditu.d bntwlor tifeni^bnul, Rosa Matrd.r. 194lll. | - Nientch.,Ariadnd ti Inu AnAnu.Sdlbnl, \97

Z - Dion rat, tu tnc.rcu.4 dk lzbbint, tgE3 - kiadna 4 w..hiut

^ici ti barbdtul.L ur.cni d. ddet'2N

PARTEA A TREIAM.lscutin I tteninik I ludaic .

9. Configuraliile mui aiunghi de epoca . ZOS

t. | - F.Aaia ti br?Ll Ll Weinin!.r, Schop.nh4u.t, tuudctai;..ri Ctodd.cL,21s7 - Antil.^initnd, LntitennAnut ,r ..hpt.rut d. cnstar..2Oa3 - D. k t tkdidt ]a anbivtrt.nsa i^daitaciutlai..2\3

ll. | - Dial.cti.a Luninilbr ti .chiro.nt c4n.iptuii, Zt52 , F.nntdc, iutldibt , nod.nha.2223 Err.ii,lancil. & antit.n|ii tn vi?iuneo tui SchaLrt.t, 22\

PARTEA A PATRAC rizete ide ntitdlii evuelt I

10. Situalia inleiecfttalilor evrei vienezi asimita[l. l - AidiLt., o,y?'si!ne, lib?r4tis^,231

2 - Nalionaltat g?tunn, naliohdtitm.v.ieq ?,713 Dvr.ii ti eulnm vk^tn,I5

ll. I lih.t.tul evr.u pahE?rMri.,r1gr.ne ri ri.trkraaa,?31a Rndnrrtil. nntix?^itisnulh aueria..2393 - NaL .utcntc atus.nt ,/tz4 Rcnt:O.vei.sti k latd Mtk.nnnnltui.245

lll. I ltt.giil. i|livid@k: Ztu.ig, H.rhka, popp.rL!nt.us,2412 Elr.ii ti rociatisnul.25l't "Evftut fitrdinsuliri,25l

I l. Signnmd Freud Si Theodor HerzlA * ln "noul gheno"l. t - l t.ud,inte cuttori,z53

1, D. taJd.ah L1Th.ad.r H.nt,2563 - l'r?u.l,dnns.Birisnut ti rits.h.a hl475,14 - Hcr

-.t!ncritt"l, ptunt antis?nin. 260

Il. | - Fnkl: izatat. xo.inla { iudtitue,1602 - Ft.u..l lt4'oEiea fttigici,X623 -H.hl: L batiniLr.I riohi!h.26q

l l l . l - | retn, t t .nt t unr.adL,r , t i t | tSnlu daupl ,26a2 '

^.rJ'iELrhli1p N,,utu Rhatu 2dr

t Pnnthtnt lnstului"lci la ti.rd: tia"ut kt, Albi.nd,1,2164 Fl.utl|n R.M: Moir. at tLi Mi.A.hrc.t.,2jl5 rowJ.fut ttli 1acob,280

12. Sigound Freud $i Theodor HerzlB- Ceidoi bArbag Moise" la incepurut secolului 28|t. I tdentibrea.vr.i6cn 4 tui Ft.sd dqd l9 t 4, zgt

2. C.tutudhil. ,t n^t.t.t. iud.iiarii,ZtsI l i .xd I q, ,aa'd.285

tt. I |tdt Eatpbrdtt: Ffud, S.hitbl. Ao.ha, It.ih. tt p.,tut t,rdku,.zae2 ltlr.(iratu a)ui Ittd/d. ri a lri Clwt..din,29 i3 - feiu' lr.klidd r aatieairitu t i,i psiho4rolot:tx ",rr qitni.2rl

231

454di5

t\r. | - Moi. at lui Fr.tn. . jabulat inpotia tutl.at.?g72 - Sn tu i I.st d..tt . gtMn! ,3013 - Sigrtut l Fr.utl ti Th.tu Mdnh, rotutnci.ri bibti.i,j134' Mois? .sipt.anlt tiFt al.ngk.ut,3055 - Th...lor H.nl,Maie vi.hell,306

13. Karl Kraus san idendraba eweiasci de negisil ' 309L I A .nrcuh.i pehtu Sinn,309

1 D.spt..ot?cta intubuinwe a dntil.nniimului, 3 lr! - thftktutul Kdrl trtu! li tp6a tn p.nJLtufi.tlX.

n. t- Utn dc sin? evei6cd,3152 - K.d tra6 ti hns.mili: Chanb.tlain, W.ihihen, Ian,U.b.4.1t, j 1'13 - Katt Kraus h .hii | 930:

^urtnri d. cqe t i r&tidi.tii,3z2

| - Salm!: p?fl.rsihiseaaL tt ild.id.,323l - Kna\ tarcn\n Lt l let . hahr l tJ vda t . | ] t r te, ,mn. j :3- WnAner\nrl ' lui Katl Knu ti nstita lihtalului,3194 - Kalka, jua.clntlu-l p. Xraut,331

14- 'Sionismul cuitural" al lui Richard B€€r Hofnlannt. | - A dsinihft Intd ituii.3:,3

2 Print lTinetrVi?t.,3351- b..rlloltun n ti Hanl,338

IIi

t ' AJirmr.d iudafiii ih M.ar.dtuiC.ats 7392 - Cultul Eului ti intt )-pnirtui.rr.e!c .la:ad.tu,3423 - M.{ii,auwkt|l !tAF.!64 - Nu.itiJh ti ilui. tk Etup .3195 - Nu.ilih ti iutlnikae.3496 WdltuntenblLt al luilhotu Mann,350 || - si,okihrt cu!tural ol lui a.er.HofiMan ti atic.nl.L

lri H.fmnn$hal li aL lli SchnitzLt,3522 Mttcdr?n juilar.rr.i : t nnin Bubt ti Rich.td B.erH.JMrn.3563 D. la N iei!.i. ]a nilncfhul .vair..358

CanctuzieIndeteminarea (post)modema a idediulii

| - C. joc t?btit jlcdn wibs.Nt ik.36\2 - Hnbs tieA: H.ttunn Brach,3663 - Apn.alipsa v.tL|: tk h p.st^ish tn tu.pi., \614-t.t ntitt?a tn n4car?,370

Note (cu lisra abrev;erilor)Index

333

363

3',t3411

MARIANA PRICOP

AL CVASNAI