1

proiect

Modelul şi Metodologia de elaborare a Planului Strategic

de tratare şi prevenire a riscurilor de corupţie la nivel local

Context

Corupţia prin modalităţile de manifestare şi efectele negative pe care le are, afectează enorm exercitarea funcţiei publice, imaginea şi autoritatea administraţiei publice, subminează stabilitatea politică, încrederea societăţii în sistemul politico-administrativ şi în cel judiciar, supremaţia legii, dezvoltarea economică, promovarea investiţiilor străine şi integrarea în comunitatea europeană. Din aceste considerente, tratarea şi prevenirea riscurilor de corupţie trebuie să fie unul din domeniile importante de atenţie a autorităţilor administraţiei publice. Modalitatea de prestare a serviciilor publice şi integritatea funcţionarilor publici care interacţionează cu beneficiarii trebuie să fie o preocupare constantă a autorităţilor publice, prin care să se asigure acordarea unor servicii bazate pe reguli şi proceduri clare şi de către funcţionari publici cinstiţi, corecţi şi competenţi.

Concluziile rapoartelor şi studiilor naţionale şi internaţionale atestă că reformele anticorupţie aplicate în Republica Moldova nu s-au soldat încă cu rezultatele aşteptate de cetăţeni. Principalele probleme evidenţiate în acest sens sunt: lipsa unor mecanisme eficiente de aplicare a legilor; utilizarea redusă a instrumentelor administrative de prevenire şi de combatere a corupţiei; activitatea insuficient de transparentă a autorităţilor şi instituţiilor publice; lipsa de transparenţă în achiziţiile publice; surse bugetare insuficiente pentru buna activitate; educaţie şi instruire anticorupţie deficitară a funcţionarilor şi a populaţiei, etc.

Strategia naţională anticorupţie pentru anii 2011-2015 relevă, inclusiv, necesitatea unor măsuri de ordin strategic, organizatoric şi practic pentru a reduce nivelul de corupţie la toate nivelele de administrare şi pentru a genera o mai mare încredere din partea populaţiei în sectorul public. Reiterînd consecinţele social-economice nefaste ale corupţiei, Strategia califică drept acţiuni prioritare prevenirea şi combaterea riscurilor la corupţiei şi a fenomenelor conexe, cum ar fi: birocratismul excesiv, protecţionismul, traficul de influenţă, promovarea concurenţei neloiale, lipsa de transparenţă, etc. prin măsuri de ordin strategic şi de abordare sistemică.

În scopul instituirii unui sistem eficient de planificare strategică în domeniul prevenirii şi tratării riscurilor la corupţie în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi în vederea acordării suportului metodologic necesar acestor autorităţi se propune Modelul şi metodologia de elaborare a Planurilor strategice de prevenire şi tratare a riscurilor la corupţie în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale.

Scopul planurilor strategice de tratare şi prevenire a riscurilor de corupţie este crearea unui cadru raţional, coerent şi integru al acţiunilor, resurselor şi responsabililor orientat spre creşterea integrităţii la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, îmbunătăţirea relaţiei dintre cetăţeni şi autorităţi, creşterea transparenţei şi a eficienţei serviciilor publice prestate.

Planurile strategice de tratare şi prevenire a riscurilor de corupţie au drept obiective: (1) Identificarea punctelor slabe şi lacunelor existente la nivelul capacităţilor (resursele umane, abilităţile acestora, sistemele de proceduri interne) şi la nivel organizaţional (structurile şi responsabilităţile) care condiţionează riscuri la corupţie, precum şi a măsurilor de înlăturare a

2

acestor deficienţe; (2) Definirea viziunii strategice, obiectivelor şi a acţiunilor autorităţilor publice în procesul de provenire şi tratare a riscurilor la corupţie.

Astfel de planuri urmează să devină instrumente de prioritizare a activităţii autorităţilor publice locale, de planificare şi monitorizare, de identificare a necesităţilor şi de consolidare a capacităţilor instituţionale în vederea atingerii obiectivelor de politici stabilite în documentele de politici sectoriale naţionale, în special în Strategia naţională anticorupţie pe anii 2011-2015.

Prezentul Model de Plan Strategic de tratare şi prevenire a riscurilor de corupţie prezintă o abordare strategică şi inovativă de elaborare a unor astfel de documente şi expune modul în care pot fi elaborate şi conţinutul model al lor. Abordarea strategică expusă în acest document a fost deja aplicată în mod practic în elaborarea Planurilor Strategice de prevenire a riscurilor la corupţie pentru Consiliul raional Teleneşti şi Consiliul raional Căuşeni1 şi Primăriile oraşelor Rezina, Şoldăneşti, Drochia, Ialoveni şi Cimişlia2. Planurile strategice elaborate sunt accesibile pe paginile web oficiale ale acestor autorităţi locale3.

Ţinând cont de metodele aplicate şi rezultatele obţinute prezentul document este structurat astfel încît, mai întîi sunt expuse prevederile generale cu privire la Plan, cerinţele privind conţinutul, metodele de elaborare şi factorii de interes implicaţi în elaborarea planului. Urmează apoi deservirea paşilor de elaborare şi recomandări privind formularea conţinutului pe capitole. În cuprinsul documentului sunt prezentate, de asemenea, exemple de domenii de diagnosticare, formulări de viziune, obiective strategice, priorităţi, proiecte şi acţiuni care au fost inserate având în vedere planurile deja elaborate.

Principalele componente ale Planului model sunt: diagnosticarea vulnerabilităţii la corupţie; identificarea lacunelor şi a verigilor slabe în procedurile de prestare a serviciilor publice; determinarea domeniilor de intervenţie; viziunea pe termen mediu de prevenire şi tratare a corupţiei; obiectivele strategice, priorităţile şi acţiunile; principalii factori implicaţi, resursele necesare pentru implementarea acţiunilor precum şi rezultatele aşteptate de la realizarea acţiunilor.

Metodologia propusă pentru elaborarea planurilor strategice de tratare şi prevenire a riscurilor de corupţie este bazată pe cele mai bune practici şi experienţe aplicate la nivel internaţional. Abordarea metodologică se bazează pe argumentul că corupţia trebuie tratată în mod raţional şi strategic ca pe un simptom al disfuncţionalităţilor administraţiei publice locale, iar în realizarea acestui proces este importantă participarea liderilor, managerilor, personalului şi a altor factori interesaţi – cetăţeni, agenţi economici şi ONG, considerând că aceștia sunt persoane capabile, integre cu o cunoaştere profundă a problemelor cu care se confruntă.

Impactul aşteptat de la implementarea planurilor de tratare şi prevenire a riscurilor la corupţie pe termen lung este: (1) Asigurarea unei administraţii publice locale mai eficientă, transparentă şi integră; (2) Prestarea serviciilor publice adecvate şi la nivel profesionist înalt; (3) Utilizarea adecvată şi eficientă a banilor publici; (4) Îmbunătăţirea imaginii a administraţiei publice şi creşterea încrederii societăţii şi (5) Asigurarea condiţiilor instituţionale pentru un proces de dezvoltare durabilă.

1 În cadrul proeictului de asistenţă Parteneriatul Estic – Consiliul Europei „Buna Guvernare şi Lupta împotriva

Corupţiei”, 2012 2 În cadrul proeictului de asistenţă PNUD Moldova “Strategii anticorupţie şi transparenţă la nivel local”, 2010

3 Consiliul raional Teleneşti www.telenesti.md, Consiliul raional Căuşeni www.causeni.md, Primaria or. Şoldăneşti

www.primaria-soldanesti.md

3

Structura recomandată

Avînd în vedere experienţa existentă de elaborare a Planurilor strategice de tratare şi prevenire a riscurilor de corupţie structura minimă recomandată pentru un astfel de document va include următoarele capitole:

1. Introducere

2. Aspecte metodologice

3. Diagnosticul vulnerabilităţii la corupţie

3.1 Gradul de vulnerabilitate la corupţie

3.2 Gradul de impact al potenţialelor fapte de corupţie

3.3 Concluzii

4. Strategia de prevenire şi tratare a riscurilor la corupţie

4.1. Viziunea strategică

4.2. Principiile Planului

4.3. Obiectivele strategice

4.4. Abordarea strategică

5. Planul de acţiuni

6. Mecanismele de monitorizare şi evaluare.

6.1. Cadrul instituţional

6.2. Riscuri de implementare.

7. Anexe

Anexa 1. Modelul de chestionar utilizat

Anexa 2. Schema etapelor şi paşilor de realizare a activităţilor şi prestare a serviciilor

Anexa 3. Arborii problemelor pe domeniile de intervenţie selectate

Anexa 4. Portofoliu de proiecte prioritare.

Descrierea succintă a conţinutului fiecărui capitol se prezintă, după cum urmează

1. Introducere

În Capitolul Introducere în formă concisă se descriu:

Contextul elaborării Planului;

Scopul şi obiectivele Planului;

Principalele activităţi efectuate pentru a elabora Planul;

Descrierea succintă a rezultatelor diagnosticului general;

Viziunea strategică şi

Principalele rezultate aşteptate de la realizarea Planului.

4

2. Aspecte metodologice

În acest capitol al Planului se descrie succint metodologia şi acţiunile realizate în elaborare Planului. De asemenea, se descrie metoda de calculare a punctajului pentru gradului de vulnerabilitate şi gradul de impact. În mod sintetic descrierea se va axa pe următoarele aspecte:

• În ce perioadă, cîte chestionare au fost realizate şi cum a fost efectuată intervievarea factorilor de interes interni (funcţionari publici, consilieri locali);

• În ce perioadă, cîte chestionare au fost realizate şi cum a fost efectuată intervievarea factorilor de interes externi (reprezentanţii agenţilor economici şi sectorului asociativ, grupurilor de interes);

• Metoda de calcul aplicată şi metoda utilizată în aprecierea rezultatelor; • În ce perioadă şi care au fost rezultatele atelierului de lucru privind diagnosticare

aprofundată a activităţilor şi serviciilor vulnerabile la corupţie. • În ce perioadă şi care au fost rezultatele atelierului de lucru privind elaborarea

strategiilor, identificarea soluţiilor şi planificarea acţiunilor. Capitolul Aspecte metodologice finalizează cu definirea termenilor utilizaţi în conţinutul

documentului, precum: viziune, grad de vulnerabilitate, grad de impact, obiective, etc.

3. Diagnosticul vulnerabilităţii la corupţie

Acest capitol este un capitol de bază în care în conformitate cu metodologia de elaborare se prezintă în mod detaliat rezultatele celor două etape de diagnosticare:

1. Etapa de chestionare a factorilor de interes intern şi extern şi 2. Etapa de diagnostic aprofundat.

Etapa de chestionare a a factorilor de interes intern şi extern este prima activitate în elaborarea Planul Strategic de tratare şi prevenire a riscurilor de corupţie. Având în vedere abordarea participativă a procesului de elaborare în cadrul primei etape, se desfăşoară un sondaj de opinie a factorilor de interes din mediul intern şi extern.

Sondajul se realizează în baza a două chestionare, care includ domeniile şi activităţile prestate de către administraţia locală. Domeniile de analiză şi serviciile analizate vizează competenţele autorităţilor locale stabilite de Legea privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006 şi Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435-XVI din 28.12.2006, etc. În chestionare, fiecare participant estimează două aspecte ale fiecăreia din activităţile/serviciile identificate:

1. Gradul de vulnerabilitate la corupţie; 2. Nivelul impactului în cazul manifestării actelor de corupţie.

Un model de chestionar este prezentat în Anexa 1. a prezentului document.

După desfăşurarea sondajului fiecare chestionar este prelucrat într-o bază de date şi pentru fiecare activitate şi serviciu analizat se calculează doi indicatori:

1. Indicatorul de vulnerabilitate la corupţie; 2. Indicatorul de impact al posibilelor fapte de corupţie.

5

3.1 Gradul de vulnerabilitate la corupţie

Identificarea vulnerabilităţii la corupţie se efectuează pe baza Indicatorului de vulnerabilitate calculat cu ajutorul formulei lui Robert Klitgaard:4

Corupţie [vulnerabilitate] = Monopol + Discreţie - Transparenţă

Conform acestei formule, Activităţile sunt vulnerabile la corupţie atunci când există Monopol în livrarea lor, Discreţie în luarea deciziilor şi lipseşte Transparenţa şi responsabilizarea celor care iau decizii.

Participanţii la sondajul de opinie publică sunt rugaţi să evalueze fiecare activitate în parte şi să noteze de la 1 la 5 (1 = în foarte mică măsură pană la 5 = în foarte mare măsură):

Nivelul de Monopol: măsura în care activitatea respectivă constituie un monopol al APL (nu există competiţie în îndeplinirea acestei activităţi).

Nivelul de Discreţie: măsura în care, în cadrul îndeplinirii acestor activităţi, deciziile sunt luate discreţionar (nu există reglementări şi proceduri clare care să ghideze luarea deciziilor sau dimpotrivă există prea multe reglementări, unele chiar contradictorii, iar cel care ia decizia poate alege regula care îi convine).

Nivelul de Transparenţă: măsura în care deciziile sunt luate în mod transparent (există informaţii sau acces uşor la informaţiile privind modul în care se iau deciziile în cadrul activităţii respective).

Pentru fiecare activitate se calculează media evaluărilor nivelului de Monopol, de Discreţie şi de Transparenţă. Pe baza acestor medii se calculează apoi Indicatorul de vulnerabilitate la corupţie folosind formula: Corupţie = Monopol + Discreţie - Transparenţă.

Valoarea acestui Indicator poate varia de la -3 (situaţia în care nu există vulnerabilitate: Monopol minim = 1 + Discreţie minimă = 1 – Transparenţă maximă = 5) la 9 (situaţie în care vulnerabilitatea este maximă: Monopol maxim = 5 + Discreţie maximă = 5 - Transparenţă minimă = 1). Între aceste valori sunt stabilite patru intervale ale Indicatorului de vulnerabilitate la corupţie, codificate prin următoarele culori: -3 3 6 9

Vulnerabilitate inexistentă Vulnerabilitate slabă Vulnerabilitate Vulnerabilitate extremă

Astfel, se calculează media Indicatorului de vulnerabilitate al fiecăreia din activităţile identificate. Toate activităţile al căror indice mediu va depăşi valoarea 3 se vor considera ca fiind vulnerabile la corupţie.

4 Oraşe corupte - un ghid practic de tratare şi prevenire, Robert Klitgaard, Ronald Maclean Abaroa şi Lindsey Parris,

Ed. Humanitas, 2006, tradus şi tipărit prin grija FPDL

6

3.2 Gradul de impact al potenţialelor fapte de corupţie

După identificarea activităţilor şi serviciilor vulnerabile la corupţie (având valori medii egale sau mai mari decât 3) se verifică nivelul impactului negativ pe care eventuale acte de corupţie din cadrul acestor activităţi l-ar avea asupra vieţii cetăţenilor, viitorului şi imaginii APL.

Calcularea Indicatorului de Impact se realizează prin evaluarea activităţilor, utilizând o scară de la 1 la 5 (1 = nu există impact negativ pană la 5 = impact negativ deosebit de grav) a Impactului pe care l-ar avea posibilele acte de corupţie asupra calităţii vieţii cetăţenilor, a viitorului şi asupra imaginii APL. Pentru a identifica nivelul impactului al unor posibile acte de corupţie care s-ar manifesta în cadrul activităţilor evaluate, se stabilesc două intervale de valori, între valoarea minimă 1 şi cea maximă 5:

1 2.5 5

Impact negativ nesemnificativ Impact negativ semnificativ

Aceste două criterii – vulnerabilitatea la corupţie şi nivelul impactului negativ – se folosesc pentru a elimina din planul strategic de tratare şi prevenire a corupţiei eventualele activităţi şi servicii care deşi ar fi identificate ca fiind vulnerabile la corupţie nu ar fi considerate ca având un impact negativ semnificativ.

Rezultatele procesului de diagnostic general se discută în cadrul unui Atelier de lucru

„Sănătatea Autorităţii Publice Locale - Diagnosticul aprofundat al corupţiei”. Participanţii la atelierul de lucru discută şi analizează activităţile şi serviciile cu un indice

mai mare de 3 puncte şi decid prin consens selectarea domeniilor de intervenţie prioritară. Fiecare dintre domeniile selectate se analizează profund, identificându-se aspectele de vulnerabilitate şi cauzele care le-ar putea genera. În cadrul acestui atelier se elaborează de asemenea, arborii problemelor, indicându-se cauzele vulnerabilităţii activităţilor şi efectele acestora.

Fiecare domeniu/activitate identificată se evaluează în subcapitol separat următoarele aspecte:

• Descrierea succintă a cerinţelor legislaţiei în vigoare privind prestarea serviciului public;

• Descrierea procedurii de realizare a activităţii, iar în Anexa 2 se prezintă schema paşilor de prestare a serviciilor;

• Identificarea celor mai vulnerabile aspecte ce pot condiţiona posibile fapte de corupţie;

• Identificarea cauzelor de ordin subiectiv şi obiectiv care generează şi favorizează existenţa acestor aspecte vulnerabile. Relaţiile cauze – efecte se prezintă în Anexa 3. în forma de Arbore a problemelor;

• Descrierea efectelor producerii unor fapte de corupţie; • Identificarea beneficiarilor şi pierdanţilor producerii unor acte de corupţie.

7

3.3 Concluzii

În capitolul concluzii se menţionează cele mai accentuate aspecte ale activităţilor de diagnosticare.

4. Strategia de prevenire şi tratare a riscurilor la corupţie

Acest capitol al documentului conţine descrierea Viziunii, Principiilor, Obiectivelor şi Abordării strategice în implementarea, monitorizarea şi evaluarea impactului implementării Planului strategic. Strategia se elaborează prin metodă participativă în cadrul unui sau două ateliere de lucru întitulate “Sănătatea Autorităţilor Locale: tratarea şi prevenirea corupţiei”. În cadrul acestor ateliere de lucru în baza rezultatelor diagnosticului aprofundat se identifică soluţii şi strategii de consolidare a integrităţii APL prin tratarea cauzelor şi prevenirea posibilelor fapte de corupţie. Strategia se concentrează pe îmbunătăţirea modului de funcţionare a instituţiei care-şi elaborează Planul, promovând transparenţa şi competiţia, limitând discreţia în luarea deciziilor şi motivând personalul. O sistematizare a soluţiilor presupune gruparea lor după strategii, programe şi proiecte. Tot atunci se elaborează planul de acţiuni şi proiectele prioritare pentru implementarea strategiilor.

4.1. Viziunea

Viziunea este imaginea unui viitor îndepărtat şi dorit care ghidează procesul de schimbare şi descrie situaţia în care problemele au fost rezolvate şi obiectivele atinse. Viziunea poate fi descrisă prin fraze mai lungi sau mai scurte (Sloganuri) care descriu:

• Viitorul dorit • Aspecte tematice ale acestui viitor dorit.

Viziunea reflectă imaginea prestării serviciilor de către subdiviziunile APL la sfârşitul perioadei de implementare a Planului şi reprezintă punctul final al schimbării situaţiei curente şi soluţionarea problemelor existente, fiind sinteza tuturor activităţilor identificate pentru diminuarea vulnerabilităţii la corupţie.

Exemplu de viziune: Consiliul raional Teleneşti prin instrumente legale şi cu specialişti profesionişti, asigură servicii publice în mod transparent şi valorifică eficient resursele în beneficiul deplin şi interesul comunităţii.

4.2. Principii

Integritatea este o trăsătură specifică care presupune modul de a activa într-o manieră conformă unor principii şi reguli, fără compromisuri. Principiile semnifică exercitarea funcţiei publice în mod cinstit, corect şi conştiincios, profesionist şi cu bună-credinţă. În acest subcapitol se

8

vor descrie principiile esenţiale care vor ghida comportamentul, atitudinile şi modul de onorare a obligaţiunilor de serviciu a responsabililor în implementarea Planului.

Exemplu de principiu: Principiul supremaţiei interesului public - conform acestui principiu ordinea de drept, integritatea, imparţialitatea şi eficienţa activităţii autorităţii publice locale, a instituţiilor publice afiliate, precum şi a altor entităţi subordonate sunt ghidate de prevalarea interesului public.

4.3. Obiective strategice

Un Obiectiv strategic este o imagine a unui viitor dorit care este mai aproape în timp şi mai puţin complex decât viziunea, fiind un domeniu specific al viziunii descris cu mai multe detalii. Realizarea Viziunii strategice se asigură prin atingerea unor finalităţi sectoriale identificate prin Diagnostic ca fiind cele mai vulnerabile. Pe fiecare din domeniile de intervenţie, activităţile factorilor implicaţi vor fi orientate spre atingerea Obiectivelor strategice.

Exemplu de obiectiv strategic: Asigurarea utilizării eficiente a banilor publici în efectuarea achiziţiilor publice.

4.4. Abordări strategice

Implementarea Planului strategic de tratare şi prevenire a riscurilor de corupţie se va baza pe anumite abordări strategice: fie se va axa pe creşterea costului moral al corupţiei fie pe creşterea gradului de transparenţă, fie pe diversificarea şi aplicarea sistemului de recompense sau pe asprirea penalizărilor. Abordarea sau abordările strategice pe care se va axa implementarea Planului urmează să fie descrise în acest subcapitol.

5. Planul de acţiuni

Planul de acţiune are rolul să stabilească activităţile, acţiunile, perioada, costul estimativ, responsabilii şi rezultatele aşteptate de la implementarea Planului.

Activităţile reprezintă totalitatea acţiunilor / proiectelor incluse pe domenii comune de implementare. Activităţile şi acţiunile / proiectele sunt asemănătoare diferenţa dintre ele fiind dată de gradul de complexitate şi perioada de timp în care se desfăşoară. Proiectele sunt totalitatea unor acţiuni cu obiective fixate, concepute să producă rezultate specifice într-un cadru de timp delimitat.

Perioada este timpul necesar pentru realizarea unei activităţi/acţiuni/proiect. Responsabilii sunt persoanele din cadrul autorităţii administraţiei publice responsabile de realizarea activităţii / acţiunii planificate. Indicatorii de performanţă reprezintă cuantificarea rezultatelor aşteptate de la realizarea acţiunii/activităţii.

9

Exemplu de structurare a planului de acţiuni:

Activităţi / Acţiuni Perioada Cost estimativ, Lei

Responsabil Indicatori de performanţă

Obiectiv specific 1.

1. Constituirea şi menţinerea unei baze generale de date a achiziţiilor publice (AP planificate, realizate, anulate, amânate, etc.)

2013-2015

20000 Specialistul responsabil de activitate

Baza de date funcţională Nr. de achiziţii publice planificate, realizate, anulate, amânate.

6. Mecanismele de monitorizare şi evaluare

În acest capitol se descrie cadrul instituţional al implementării, monitorizării şi evaluării implementării Planului precum şi Riscurile şi impedimentele în implementarea şi realizarea Planului.

Pentru asigurarea unor condiţii adecvate de monitorizare şi evaluare din partea comunităţii şi publicului larg, se recomandă plasarea Planului şi a rapoartelor de monitorizare şi evaluare pe pagina web oficială a autorităţii administraţiei publice locale.

6.1. Cadrul instituţional Pentru coordonarea şi controlul implementării Planului se recomandă determinarea unei persoane sau crearea unei structuri (de exemplu: Comisie) responsabile de coordonarea implementării Planului. În afara structurii/persoanei responsabile cadrul instituţional al implementării şi monitorizării Planului va mai include:

1. Responsabili de implementarea acţiunilor/proiectelor. 2. Mecanismul de monitorizare a procesului de implementare a Planului Strategic şi

procedurile de raportare. În perioada de implementare responsabilii de realizarea planului de acţiuni vor raporta

îndeplinirea activităţilor, proiectelor şi atingerea obiectivelor specifice APL. Monitorizarea implementării proiectelor, acţiunilor şi strategiilor se va efectua prin intermediul Indicatorilor de performanţă stabiliţi în Planul de acţiuni. În procedura de monitorizare şi evaluare se vor aplica prevederile din Anexa 2. Metodologia de monitorizare şi de evaluare a Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015 aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 154 din 21.07.2011.

Anual, APL va evalua şi va actualiza Planul Strategic. În cazul apariţiei unor noi necesităţi sau realizării unor proiecte, Planul de acţiuni va fi modificat.

6.2. Riscuri şi impedimente de implementare

În acest subcapitol se identifică şi se descriu eventualele riscuri interne şi externe care ar crea eventuale obstacole în implementarea planului.

10

7. Anexe

7.1. Anexa 1. Chestionarul de intervievare

CHESTIONAR Consiliul Raional Căuşeni a iniţiat procesul de elaborare a planului strategic prin care să trateze şi să prevină manifestarea corupţiei în activităţile şi serviciile sale publice. Vă rugăm să completaţi chestionarul pentru a identifica activităţile şi serviciile publice care ar putea fi cele mai vulnerabile la corupţie în cadrul Consiliului Raional. Vă mulţumim

Date despre respondent: APL I □ APL II □ ONG □ Agent economic □

NIVELUL DE VULNERABILITATE LA CORUPŢIE AL ACTIVITĂŢILOR ŞI SERVICIILOR PUBLICE Pentru a identifica activităţile şi serviciile publice cele mai vulnerabile la corupţie, vă rugăm să notaţi de la 1 la 5 1=în măsură foarte mică, 2=în măsură mică, 3=în măsură medie, 4=în măsură mare, 5=în măsură foarte mare M=Monopol: evaluaţi măsura în care activitatea sau serviciul respectiv reprezintă o atitudine exclusivă, adică constituie un monopol de decizie al Consiliului Raional Căuşeni (nu există alte instituţii sau servicii care duc la îndeplinire aceste activităţi sau servicii) D=Discreţie: evaluaţi măsura în care, în cadrul îndeplinirii acestor activităţi sau servicii, deciziile sunt luate discreţionar, adică nu există reglementări şi proceduri clare care să ghideze funcţionarul în luarea deciziilor sau dimpotrivă există prea multe reglementări, unele chiar contradictorii, iar cel care ia decizia poate alege regula care îi convine) T=Transparenţă: evaluaţi măsura în care deciziile sunt luate în mod transparent, există informaţii sau acces uşor la informaţiile privind modul în care se iau deciziile în cadrul serviciului public respectiv pentru activităţile enumerate în continuare:

ACTIVITĂŢI SAU SERVICII PUBLICE NIVELUL DE VULNERABILITATE LA CORUPŢIE

EVALUARE

M D T

Activităţi de administrare a patrimoniului public

1. Evidenţa patrimoniului public

2. Darea în administrare, arendă, concesionare ori locaţiune a bunurilor din patrimoniul public

3. Vânzarea, privatizarea, concesionarea, darea în arendă a bunurilor domeniului privat

4. Reparaţii capitale şi curente a infrastructurii existente

5. Întreţinerea, repararea, dezvoltarea şi modernizarea obiectivelor din domeniul economic

6. Întreţinerea, repararea, dezvoltarea şi modernizarea obiectivelor din domeniul social

7. Întreţinerea, repararea şi dezvoltarea obiectivelor din domeniul comunal şi de agrement

8. Administrarea instituţiilor de cultură

9. Administrarea instituţiilor de turism

10. Administrarea instituţiilor de sport

11. Administrarea activităţilor cu caracter educaţional

12. Administrarea activităţilor cu caracter cultural

13. Administrarea activităţilor cu caracter sportiv

14. Administrarea întreprinderilor municipale de interes raional, menţionaţi_________________

15. Stabilirea unui cadru general pentru amenajarea teritoriului la nivel de raion

16. Protecţia pădurilor de interes raional

Administrarea unităţilor de asistenţă socială de interes raional

17. Informare, asistenţă și consiliere pe diverse aspecte ale asistenţei şi protecţiei sociale

18. Stabilirea și acordarea prestaţiilor sociale (îndemnizaţii, compensaţii, etc.)

19. Informare și consultanţă în perfectarea actelor necesare pentru stabilirea prestaţiilor sociale

20. Plasament temporar care include: adăpost, alimentare, îngrijire, terapie ocupaţională

21. Recuperarea sănătăţii (servicii ortopedico-protetice, balneo – sanatoriale)

22. Monitorizarea calităţii serviciilor sociale

11

ACTIVITĂŢI SAU SERVICII PUBLICE NIVELUL DE VULNERABILITATE LA CORUPŢIE

EVALUARE

M D T

23. Acordare ajutoarelor sociale financiare şi umanitare

24. Dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare pentru categoriile social - vulnerabile

25. Elaborarea şi aprobarea programelor de utilizare a forţei de muncă din teritoriu

Administrarea agriculturii

26. Expertiza sanitaro - igienică a proiectelor de dezvoltare

27. Asistenţă informaţională cu privire la asigurarea producătorilor agricoli cu material semincer, săditor, tehnică, carburanţi , îngrăşăminte şi produse de fitosanitărie

28. Asistenţă metodologică şi tehnologică producătorilor şi prelucrătorilor producţiei agricole, inclusiv şi proprietarilor individuali de terenuri din zona rurală

29. Asistenţă informaţională a proprietarilor privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli

30. Autorizarea sanitară a mijloacelor de producere şi industriale, utilajului de producţie

31. Informarea privind atestarea, autorizarea, licenţierea şi certificarea produselor agroalimentare

Relaţii funciare şi cadastru

32. Examinarea şi aprobarea schemelor, proiectelor referitoare la organizarea teritoriului

33. Organizarea şi desfăşurarea, licitaţiilor şi concursurilor privind vânzarea –cumpărarea terenurilor

34. Darea în arendă, în folosinţă sau în posesie a terenurilor

35. Pregătirea actelor privitor la schimbarea destinaţiei terenurilor agricole şi înaintarea lor la consiliul autorităţii administraţiei publice locale spre aprobare

Achiziţii publice de mărfuri, servicii şi lucrări

36. Întocmirea caietelor de sarcini

37. Lansarea licitaţiilor

38. Selectarea câştigătorilor

39. Încheierea contractelor

40. Urmărirea contractelor de achiziţii publice

41. Raportarea

Gestiunea serviciilor publice

42. Organizarea serviciilor publice de interes raional

43. Darea în administrare, concesionare, darea în arendă ori în locaţiune a serviciilor publice

44. Aprobarea tarifelor pentru serviciile cu plată

45. Elaborarea şi implementarea proiectelor de construcţie a gazoductelor interurbane

46. Elaborarea şi implementarea proiectelor de construcţie a obiectivelor termoenergetice

47. Organizarea transportului auto de călători

48. Administrarea autogărilor şi staţiilor auto de interes raional

49. Întreţinerea şi gestionarea unor obiective publice de interes raional

50. Înfiinţarea, reorganizarea şi lichidarea instituţiilor social - culturale

Management financiar

51. Planificarea şi executarea bugetului

52. Susţinerea şi stimularea iniţiativelor privind dezvoltarea economică a raionului

53. Coordonarea investiţiilor străine

Managementul resurselor umane

54. Angajarea personalului

55. Promovarea personalului

56. Informarea în privinţa desfășurării cursurilor de instruire, perfecţionare profesională

57. Participarea la cursuri de instruire, perfecţionare profesională, inclusiv peste hotare

Alte domenii şi activităţi. Specificaţi

58. Planificarea şi administrarea lucrărilor de construcţie

59. Construcţia, administrarea şi repararea drumurilor de interes raional

60. Construcţia, administrarea şi repararea infrastructurii rutiere

12

7.2. Anexa 2. Schema realizării achiziţiilor publice

13

7.3. Anexa 3. Arborele Problemei „Achiziţii publice”

Erodarea încrederii în administraţia publică locală

Impact financiar (creşterea costurilor)

Impact economic (pierderea calităţii şi investitorilor)

Instituirea unui grup de interes şi redistribuirea veniturilor

Valorificarea insuficientă a oportunităţilor pieţei locale şi naţionale

Delapidări de fonduri

Selectarea preferenţială a agentului economic

Distorsiune în procesul de alocare a banilor publici

Lipsa parteneriatelor publice – private

Apariţia erorilor pe parcursul desfăşurării procesului de achiziţie publica

Vulnerabilitatea la corupţie a activităţii de achiziţii publice

Lipsa controlului calităţii

Lipsa supraveghetorului (specialistului care să monitorizeze lucrările efectuate)

Nu este efectuată expertiza documentelor

Estimările pot fi făcute de persoane care nu sunt competente în domeniu

Lipsa transparenţei (anunţurile de licitaţii pentru achiziţii nu sunt publicate pentru publicul larg)

Lipsa controlului legal privind conflictul de interes

Accesul la caietul de sarcini este dificil pentru cei interesaţi

Lipsa unor reglementări clare referitor la procedurile diverse aplicabile