Teorii ale Integrarii Europene

Modelul functionalist al lui

Mitrany

Adrienne Szvedovicz Integrare Europeana

Există trei mari teorii ale integrarii europene: functionalismul, federalismul si neo-

functionalismul.

Din punct de vedere istoric, prima astfel de teorie este cea a functionalismului.

Interesant este faptul ca bazele funcţionalismului sunt puse de un ganditor britanic de

origine romana, David Mitrany. Acest autor nu a fost inca suficient de bine pus in

valoare in Romania. Chiar daca scrierile sale in limba romana nu sunt foarte

numeroase, temele de politica romaneasca revin constant in opera sa. Influenţa sa

asupra felului in care s-au dezvoltat ulterior teoriile integrarii europene este enorma si

totusi in Romania de astazi nimeni, nici macar cei care se declara cunoscatori in

detaliu ai problematicii europene, nu se revendica de la functionalismul lui Mitrany.

David Mitrany se naste in 1888 si emigreaza in Marea Britanie in 1908. Publica

prima sa carte in 1915, o prezentare a Romaniei din punct de vedere istoric si politic

(Romania, her history and politics). Urmatoarea sa carte trateaza de asemenea teme

romanesti (Greater Romania: a study in national ideals, 1917). Cea mai completa carte

a sa despre Romania dateaza din 1930: The land and peasant in Romania: the War and

agrarian reform - 1917 - 1921. In acelasi an, Mitrany publica in limba romana studiul

Marx contra taranimii. 1

Functionalismul este o ramura a unei miscari mai ample aparute la sfarsitul

primului razboi mondial care si-a propus sa teoretizeze conditiile prin care sa se puna

capat conflictelor. In perioada interbelica, aceasta miscare a fost marcata de conceptia

ideal-liberalista a carei traditie se intinde de la Kant la Woodrow Wilson si de

convingerea ca pacea si prosperitatea nu puteau fi considerate ca parte a unei ordini

naturale latente, ci ca este nevoie de o autoritate superioara care sa se ocupe de

managementul relatiilor internationale. Colapsul Ligii Natiunilor a marcat sfarsitul

idealismului in istoria teoriei relatiilor internationale.

Plecand de la conceptia idealista a relatiilor internationale si convins fiind de

incapacitatea statelor de a coopera intre ele in vederea rezolvarii unor probleme

commune, David Mitrany a ajuns sa propuna o noua ordine internationala bazata pe

cooperarea transnationala. Scriind intr-o perioada in care Europa era traversata de o

1 http://www.adevarul.ro/articole/2007/integrarea-europeana-si-teoriile-ei-i-functionalismul-lui-david-mitrany.html ,Ziarul Adevarul

profunda criza, Mitrany a reusit sa ofere teoriei functionaliste argumente in favoare

unei integrari globale si nu numai regionale.

Din punctual de vedere al teoriei relatiilor internationale, functionalismul este

considerat ca fiind ancorat in traditia scolii de gandire institutionaliste liberale,

aparute la mijlocul anilor ’40, o data cu aparitia lucrarii: “A Working Peace System” a

sociologului britanic de origine romana David Mitrany. Influent ape care acest curtent

de gandire l-a exercitat asupra teoriei relatiilor internationale este insa mult mai vasta.

Astfel, functionalismul nu este doar stramosul intellectual al teoriei neofunctionaliste

a integrarii, ci si punctual de plecare al unor abordari recente asupra studiului relatiilor

internationale, cum ar fi teoria interdependentei, teoria regimurilor sau teoria societatii

mondiale. De asemenea, functionalismul reprezinta o componenta centrala a studiului

organizatiilor internationale guvernamentale si nonguvernamentale. Functionalismul

este relevant, in egala masura, pentru incercarile de structurare a societatii

internationale.2

Antipatia sa fata de politic ail plaseaza pe Mitrany in traditia rationalista din secolul

XVIII si utilitarista din secolul XIX. Ideile sale sunt marcate de sentimentele radical-

rationaliste care si-au gasit expresia politica in Marea Britanie,prin miscari precum

fabianismul, socialismul de guilda si chiar in sindicalism. Principala sa preocupare

este legata de administrarea eficienta a resurselor limitate ca o premise esentiala

pentru o colaborare durabila si pentru crearea a ceea ce el a definit “un sistem pasnic

efficient”(a working peace system).

Opera lui Mitrany poate fi circumscrisa eforturilor de gasire al unui sistem

international care sa nu mai permita aparitia conflictelor. Totusi, daca lucrarile

idealistilor din perioada postbelica au putut fi relative usor atacate si contestate de

realisti, acesta nu a fost insa cazul si cu lucrarile lui Mitrany, care s-au bucurat de

audienta in randul reprezentantilor curentului realist. In memoriile sale, Mitrany

afirma ca a fost influentat in gandirea sa de miscarea internatioala pentru pace, de

democratia sociala si de stiinta politica anti-dogmatica.3

2 Nicolae Paun, Adrian-Ciprian Paun, Georgiana Ciceo, Radu Albu-Comanescu, Finalitatea Europei , p.216, Editura EFFES, Cluj-Napoca, 20053 Michael O’Neill, The Polictics of European Integration. A Reader.,p. 28, Editura Routledge, Londra, 1996

O întrebare care s-a pus frecvent se referă la influenţele româneşti asupra gândirii lui

Mitrany. Aceste influenţe sunt vizibile în ceea ce priveşte tratarea problemei agrare,

Mitrany folosind din plin bibliografia românească a temei. În ceea ce priveşte teoria

funcţionalismului, existenţa unei asemenea influenţe devine mai controversată.

Mitrany a cunoscut lucrarea lui Aurel Popovici Statele Unite ale Austriei Mari, iar

unii interpreţi ai săi consideră că la originea teoriei sale funcţionaliste stă respingerea

federalismului, în felul în care acesta era văzut de Popovici.

Trebuie semnalat şi faptul că Mitrany a încercat să joace un rol activ în politica

românească. Robert Skidelsky, biograful lui Keynes, relatează că Mitrany, în numele

unor influente personaje ale politicii româneşti interbelice, i-ar fi propus lui Keynes să

devină ministru ale economiei în România, propunere care a fost refuzată. Acest

episod nu pare atât de utopic, din moment ce cei doi se cunoşteau din 1923 când au

redactat împreună un număr special din Manchester Guardian dedicat "reconstrucţiei

europene".

Lucrarea în care Mitrany pune bazele curentului funcţionalist a apărut în 1943: A

working peace system. Funcţionalismul este, de fapt, aşa cum însuşi Mitrany declară,

o dezvoltare a unor curente de idei apărute la sfârşitul Primului Război Mondial, care

îşi propuneau să teoretizeze condiţiile prin care să se pună capăt definitiv conflictelor

de natură politică. Aceste curente se revendicau de la tradiţia lui Kant şi în subsidiar a

lui Woodrow Wilson, toate având în comun ideea că pacea şi prosperitatea nu fac

parte din ordinea naturală, fiind nevoie de instituţii supra-naţionale care să

reglementeze relaţiile inter-statale. Prin A working peace system, David Mitrany

propune o nouă ordine internaţională bazată pe cooperare, idee care, la data apariţiei

cărţii, în plin război, nu putea fi considerată decât utopică4.

Funcţionalismul este întemeiat pe îndeplinirea unor sarcini în comun, la nivel

supra-statal

Lucrarea este şi o subtilă pledoarie anti-politică, în măsura în care Mitrany îşi

manifestă convingerea că administrarea resurselor într-o societate este o operaţiune

strict tehnică. În acest fel, Mitrany se situează în descendenţa britanică a mişcărilor

4 http://www.adevarul.ro/articole/2007/integrarea-europeana-si-teoriile-ei-i-functionalismul-lui-david-mitrany.html ,Ziarul Adevarul

care, precum fabianismul, au o raportare la fel de sceptică faţă de capacitatea

politicului de a genera bunăstare. Funcţionalismul lui Mitrany pune în prim-plan

asigurarea bunăstării publice care nu ar putea fi făcută de statul naţional. Mitrany

porneşte de la premisa că unele nevoi depăşesc frontierele statului. Statul naţional

reprezintă un cadru inflexibil ce are ca scop dobândirea şi menţinerea puterii şi nu

asigurarea binelui public. Soluţia funcţionalistă se întemeiază pe îndeplinirea unor

sarcini în comun, la un nivel supra-statal, fiind asigurate astfel pacea şi stabilitatea

socială.

De fapt, acest tip de critică a sa la adresa statului naţional poate fi remarcată încă de la

lucrarea The progress of international government (1933).

Mitrany a prevăzut proliferarea organizaţiilor internaţionale specializate, generate de

dorinţa de satisfacere a diverselor nevoi umane. În viziunea sa nu există prea multe

diferenţe între statele naţionale şi federaţii pe plan internaţional. Federalismul nu este

pentru Mitrany altceva decât o încercare de a proteja forme de identitate regională

pentru scopuri eminamente politice şi, în consecinţă, federaţiile evoluează în mod

necesar în direcţia sistemelor centralizate. În viziunea curentului federalist, importantă

este forma finală a unui proces de integrare: toate statele naţionale se pot transforma

în federaţii, iar procesul de transformare este mai puţin important decât rezultatul

final. În opinia lui Mitrany, nevoile oamenilor se schimbă destul de des, astfel încât

este de cele mai multe ori greu de anticipat forma pe care o va lua procesul de

integrare, ceea ce înseamnă că rezultatul acestui proces nu este important.

Funcţionalismul susţine că într-un cadru supranaţional nu este indicată fixarea în

avans a unor scopuri instituţionale; în caz contrar, efectul poate fi total ineficient.

Una dintre cele mai coerente critici aduse funcţionalismului lui Mitrany nu vine, aşa

cum ne-am fi aşteptat, din partea susţinătorilor federalismului ca soluţie la dilemele

integrării europene, ci se referă la faptul că această teorie oferă soluţii tehnice la

probleme eminamente politice. Determinarea nevoilor este pentru Mitrany un efort

obiectiv şi tehnic; acesta este în realitate, pentru cei care îi contestă ideile, un proces

profund politic pentru a cărui realizare se confruntă orientări politice diferite. În

opinia noastră, pot fi identificate domenii în care modelul funcţionalist îşi dovedeşte

eficienţa, după cum există alte domenii în care soluţiile politice pot diferi radical. În

prima categorie poate fi enumerată de exemplu politica transporturilor, în timp ce în

ceea ce priveşte comerţul este dificil de imaginat o soluţie funcţionalistă aplicabilă la

nivel internaţional.

Modul de structurare a multor instituţii ale Uniunii Europene corespunde în viziunea

unor interpreţi ai lui Mitrany (Murray Forsyth) modelului funcţionalist, fără de care

natura tehnică a anumitor reglementări comunitare nu poate fi înţeleasă. Neo-

funcţionalismul a dezvoltat multe dintre teoriile lui Mitrany, în special analiza privind

capacitatea limitată a statului naţional de a răspunde nevoilor oamenilor. Ideea potrivit

căreia descentralizarea, acompaniată de integrare regională, este o sursă importantă

pentru întărirea legitimităţii unor structuri supra-naţionale va fi preluată şi rafinată de

exponenţii neo-funcţionalismului încă de la sfârşitul anilor '50 pentru a explica natura

şi modul de funcţionare a Comunităţilor Europene.

Punctele centrale ale Teoriei Functionaliste: sunt prioritatea acordata

nevoilor umane sau bunastarii publice si opozitia fata de sanctitatea statului national.

In opozitia fata de statul national, Mitrany merge pana la a contesta acestuia

capacitatea de a indeplini nevoile oamenilor. Aceste doua componente majore ale

conceptie sale fac obiectul a doua din lucrarile sale care au avut un impact major

asupra teorie functionaliste. Prima dintre ele “The Progress of International

Government” aparuta in 1933 pledeaza in favoarea renuntarij de catre state la

“venerarea pagana a frontierelor nationale”. In loc de aceasta, el propane crearea unui

sistem international de agentii functionale in cadrul carora sa aiba loc un transfer

continuu de functii si autoritate din jurisdictia statelor catre organelle internationale.

In “A Working Peace System”, lucrarea clasica al lui Mitrany aparuta in 1943 sunt

reluate elementele esentiale ale tezei functionaliste din lucrarea sa anterioara ca

premise esentiale pentru o reordonare fundamentala a societatii internationale.

Mitrany pleaca de la ipoteza ca unele nevoi depasesc frontierele statului . In opinia sa,

insasi existenta statului nu reprezinta altceva decat un cadru fix, inflexibil, ne-necesar

care impiedica realizarea binelui public, in conditiile in care anumite nevoi pot fi mai

bine satisfacute ignorand frontierele statului. El este de parere ca statele nationale tind

sa sustina anumite dogme care indeparteaza politica de maximizarea bunastarii

sociale, ca principala ratiune a politicii lor este dobandirea si retinerea puterii si nu

promovarea binelui public. In final, el ajunge la concluzia ca solutia functionalista,

bazata pe indeplinirea unor sarcini commune sip e experienta cooperarii pe care o

presupune realizarea lor, raspunde cerintelor umane elementare de pace si stabilitate

sociala.

Foarte multe astfel de cerinte se plaseaza de o parte si de alta a unei frontiere

nationale si nu putine dintre ele sunt universale. Un start efficient in idea creari unei

comunitati internationale de interese s-ar putea face prin crearea unor agentii

commune care sa se ocupe de satisfacerea acestor nevoi.5 Cu alte cuvinte, institutiile

transnationale sunt cele mai profitabile pentru asigurarea bunastarii sociale. Ele

produc doua efecte: in primul rand transferul loialitatii catre institutiile transnationale,

in al doilea rand reducerea incidentei conflictelor internationale.5 David Mitrany, A Working Peace System, 1943, citat in Michael O’Neill, op. cit., pp. 191-195

Pentru Mitrany, avantajul functionalismului rezida in faptul ca nu ofenseaza in nici un

fel sentimental de nationalitate. In locul unei egalitati formale fictive, el ofera chiar si

tarilor cele mai slabe o protectie impotriva dominatiei celor puternici si egalitatea de

sanse in privinta beneficiilor care decurg din oricare activitate functionala la care

participa.6 Mitrany a prevazut proliferarea organizatiilor internationale specializate ca

mijloc de raspundere a nevoilor umane, fiecare consacrata unui domeniu anume si cu

o structura separate. A imaginat, de asemena, investirea organizatiilor internationale

functional constituite cu puterile si resursele necesare pentru indeplinirea acestor

functiuni. Rezultatul ar fi fost in opinia lui Mitrany, o structura deasa de institutii

guvernamentalecu functiuni diverse si intrepartunse care sa sustina procesul de

interdependenta intre state si societati. Acesta ar fi putut deveni realitate prin acordul

a cateva guverne, astfel incat ele sa poata beneficia de cooperarea continua in anumite

domenii, si prin reglementare continua a anumitor activitati internationale. In acest

sens, realocarea autoritatii si a resurselor statelor mebre catre aceste noi organizatii

international ear fi urmat sa fie absolute necesara.

Cu toate acestea, Mitrany vedea putine diferente intre statele nationale si federatii ca

forme de organizare politica pe plan international. Ambele erau percepute de Mitrany

ca entitati politice si in egala masura, ca forte concurente, cu un considerabil potential

destabilizator pentru societatea contemporana. El considera ca federalismul nu este

altceva decat o incercare de a construe angajamente regionale pentru scopuri politice,

care ar fi evoluat, prin transformari sociale radicale si prin planificare, spre un sistem

centralizat, inchis, exclusive, asemanator statelor. Ca atare, federatiile erau mai multe

probleme decat rezolvari. Exact ca si statele ele presupuneau anumite limitary

teritoriale. De asemenea ele produceau slabiciunile statelor, antagonismele statelor,

structurile de luare a deciziilor statelor, antagonismele statelor si domintia celor

puternici.Astfel, Mitrany a ramas ferm convins de avantajul solutiei functionaliste

asupra celei federaliste si de importanta descentralizarii globale asupra unei abordari

regionale a problemelor.7

Spre deosebire de federalistii preocupati de forma finala a procesului de integrare,

functionalismul considera ca functionarea este cea care determina forma. Acest

current pleaca de la premise ca nevoile oamenilor se schimba, deci forma final ape

6 David Mitrany, op. cit., p.1397 Nicolae Paun, Adrian-Ciprian Paun, Georgiana Ciceo, Radu ALbu-Comanescu, op. cit., p. 219

care o va lua procesul de integrare va trebui sa fie flexibila. Determinarea in prealabil

de o forma rigida a produsul institutional nu poate avea, din punctual de vedere al

reprezentantilor acestui current de gandire, decat efecte dezastruoase.

Critici ale Teoriei Functionaliste: Abordarea functionalista a fost criticata pe

motiv de idealism si naivitate. Desi opera lui Mitrany s-a concentrate inainte de toate

asupra identificarii si explicarii dinamicii relatiilor internationale contemporane, s-a

pus problema in ce masura poate fi considerat functionalismul o teorie a relatiilor

internationale si daca nu ar trebui trata drept o teorie sociala. In general, criticile la

adresa teoriei lui Mitrany pot fi grupate in trei mari categorii:

O problema persistenta legata de teoria functionalista a lui Mitrany este legata de

aceea ca ea se limiteaza la a oferi solutii strict tehnocratice unor extreme de

complicate probleme politice. Presupunearea lui Mitrany ca determinarea nevoilor

polictice reprezinta un exercitu obiectiv si tehoncratic vine in contradictie cu realitatea

care arata ca acesta este un exercitu profound politic si esentialmente competitiv. Sunt

relativ usor de imaginat forme de administrare bazate pe modelul functionalist in

transporturi, cai ferate, navigatie, aviatie, dar mult mai dificil de creat astfel de

structuri cand vine vorba de productie, comert si distributie datorita naturii lor

competitive. Subestimarea rolului politicului si credinta in triumful ratiunii si

tehnocratismului asupra politicului a fost considerate de multi drept naiva.8

In al doilea rand, incapacitatea de a previziona evolutia evenimentelor a facut ca opera

lui Mitrany sa fie perceputa ca o pledoarie mai degraba decat o teorie propriu-zisa.

Lucrarile lui Mitrany ar putea fi considerate ca o teorie doar in masura in care prin

aceasta este avuta in vedere teoretizarea interventiei politice si nu se ajunge la

anumite generalizari.

In al teilea rand, nu se poate sti in ce masura credinta lui Mitrany in perspective unor

schimbari positive in comportamentul uman va putea contribui la modificari sensibile

in natura politicii internationale. In plus, nu se fac referiri la modul de identificare a

nevoilor, nu se explica maniera in care actorii ajung sa impartaseasca o perceptie

comuna despre lume, nu exista un set de ipoteze commune asupra asupra carora sa fi

8 Paul Taylor, Functionalism and International Relations, Editura University of London Press, 1975, p.34

cazut de accord toti functionalistii.9 In aceste conditii, opera lui Mitrany cu greu

intruneste standardele de rigoare pe care le necesita abordarea riguroasa a tematicii

stiintelor sociale. In pus, incercarea lui Mitrany de a depolitiza relatiile internationale

nu rezista testelor esentiale la care trebuie supusa o teorie a relatiilor internationale.

Mai mult decat atat, s-a spus ca Mitrany confunda normele etice cu abordarea

metodologica riguroasa. Totusi trebuie precizat ca Mitrany si-a scris cea mai mare

parte a lucrarilor sale intr-o perioada in care rigoarea stiintifica nu era inca considerata

o necessitate.

Mostenirea lui Mitrany asupra dezbaterii pe marginea integrarii europene a avut atat o

componenta teoretica cat si una normative. Pornind de la limitele statului-natiune, el a

devenit avocatul unei abordari tehnocratice a ceea ce el a perceput la vremea

respective ca fiind marile probleme ale zilei: eliminarea razboiului si asigurarea pacii

mondiale. Idealismul lui Mitrany a contribuit cu certitudine la dimensiunea etica a

ceea ce ulterior a devenit abordarea pro-integrationista a dezbaterii asupra societatii

internationale. Conceptia sa cu accent asupra fortelor in favoarea schimbarii

internationale generate de economia politica moderna a oferit un fundament

metodologig si o agenda care sa faca obiectul de studio al neofunctionalistilor.

Ideile lui Mitrany au constituit punctual de plecare spre alte teorii sau abordari ale

relatiilor internationale: teoria neofunctionalista, teoria interdependentei, teoria

regimurilor, teoria guvernarii. 10

Credinta lui Mitrany in virtutile descentralizarii, cooperarii tehnocratice si

administratiei internationale ca sursa pentru pacea si bunastarea internationala i-a

incurajat si pe alti cercetatori sa se alature traditie functionaliste.

9 Nicolae Paun, Adrian-Ciprian Paun, Georgiana Ciceo, Rau Albu-Comanescu, op. cit, p22010 Paul Taylor, op. cit., p. 45

BIBLIOGRAFIE

1) David Mitrany, A Working Peace System, 1943, citat in Michael O’Neill, The

Politics of European Integration. A reader., Editura Routledge, Londra, 1996

2) Michael O’Neill, The Politics of European Integration. A reader., Editura

Routledge, Londra, 1996

3) Nicolae Paun, Adrian-Ciprian Paun, Georgiana Ciceo, Radu Albu-Comanescu,

Finalitatea Europei , Editura EFFES, Cluj-Napoca, 2005

4) Paul Taylor, Functionalism and International Relations, Editura University of

London Press, 1975

Surse on-line:

1) http://www.adevarul.ro/articole/2007/integrarea-europeana-si-teoriile-ei-i-

functionalismul-lui-david-mitrany.html ,Ziarul Adevarul