Slide 1

Modelul de proiectare curriculara centrat pe competente Competenta este un ansamblu integrat de cunostinte, deprinderi si atitudini care permit subiectului, in fata unei categorii de situatii, de a se adapta, de a rezolva probleme si de a realiza proiecte. (C.Delory - 2002).

Competenta este o caracteristica individuala sau colectiva atasata posibilitatii de a mobiliza si de a pune in actiune de maniera eficace intr-un context dat, un ansamblu de cunostinte, de capacitati si de atitudini comportamentale. structura interna cuprinde componentele si relatiile care alcatuiesc competenta.Structura unei competente

Structura interna Structura externaCunostinteAbilitatiAtitudiniCompetentaSTRUCTURA EXTERNA sau contextuala cuprinde componentele si relatiile ce alcatuiesc cadrul real in care competenta se manifesta, in care se desfasoara actiunea competenta. Aceasta structura externa cuprinde 3 componente: sarcini, situatia, contextul.CunostinteAbilitatiAtitudiniSituatie profesionala/de invatareContextContextContextSarciniCunostinte- Sunt reprezentari organizate despre real sau despre actiunea asupra realului. (P. Perrenoud 1995)

- Sunt sisteme de informatii, organizate, inlantuite pe baza unor reguli sau principii care fac din ele un instrument constient de cunoastere a unui obiect, fenomen, proces, etc.

- Sunt demersuri cognitive; nu apar ca produse finite memorate ca atare ci ca procese de elaborare a cunosterii, ca strategii cognitive.

Traditional cunosintele erau intelese ca achizitii de informatii teoretice, abordarea prin competente considera cunostintele ca sinteze teoretico-practice, ca unitati intre cunoastere si actiune.

5TIPURI DE CUNOSTINTE

Cunostinte declarative Cunostinte procedurale Cunostinte conditionale Meta cunostintele

Cunostinte declarative

Sunt cunostinte alcatuite din informatii factuale, propozitii, teoreme. Reprezinta scheme cognitive, care sintetizeaza cunostinte despre ceva, fara a avea o legatura directa cu o utilizare anume. Sunt independente de conditiile lor de utilizare, ele sunt cunostinte asupra lumii, nu asupra actiunii. Nu implica in mod necesar actiunea, pot fi considerate ca informatii gata facute. Sunt prezentate prin comunicare verbala, sau prin alte modalitati, in functie de natura acestor cunostinte.

Cunostinte proceduraleCorespund unui anumit mod de actiuneIntervin in realizarea unei activitatiCuprind ansambluri structurate de reguli, secvente si operatii aplicabile intr-o situatie determinata.Invatarea are loc in contextul actiunii.Este necesar realizarea unui echilibru optim intre declarativ si procedural, intre cunoastere si actiune si o corespondenta dintre tipul de cunostinte si maniera de a fi predate si invatate.

Meta cunostinte

Sunt cunostinte despre cunostinte Sunt responsabile pentru gestiunea bazei de cunostinte adica pentru accesarea, selectarea si structurarea cunostintelor. Asigura utilizarea cunostintelor in functie de cerintele sarcinii ce trebuie rezolvata. Permit elevului sa devina constient de exigentele sarcinii pe care o poate indeplini activand baza de cunostinte. Elevul dobandeste constinta potentialului intelectual propriu.Cunostinte conditionale(conditionale sau strategice)

Sunt cele care se refera la conditiile actiunii, la posibilitatile si la constrangerile de care subiectul trebuie sa tina seama pentru a realiza o anumita sarcina.

Ele permit elevului sa decida in ce moment si in ce context poate sa utilizeze o anumita informatie, o anumita procedura sau sa angajeze o anumita actiune.

Sunt responsabile pentru transferul celor invatate.

Sunt suportul flexibilitatii si adaptabilitatii achizitiilor.Abilitati.

Abilitatea este o insusire sinonima cu priceperea indemanarea, dexteritatea, dibacia, iscusinta, evidentiind usurinta, rapiditatea, calitatea superioara si precizia cu care omul desfasoara anumite activitati.

Abilitatile sunt ansambluri structurate de actiuni intelectuale, de atitudini, de valori si de priceperi care se afla in centrul definirii competentelor umane. (G. Paquette).

Sunt de natura procedurala, sunt atribute ce pot insoti anumite cunostinte sau deprinderi.

Sunt procese care permit tratarea cunostintelor pentru a le percepe, a le memora, a le intelege, a le aplica ,a le evalua, a le crea sau a le comunica.

Clasificarea abilitatilorRomiszowowski (1981)

Abilitati cognitive - luare de decizii, rezolvare de probleme, rationamente logice etc.

Abilitati psihomotrice - actiuni fizice, acuitate perceptiva etc.

Abilitati reactive - autocontrol, atitudini, emotii, obisnuinte etc.

Abilitati interactive - intreactiuni sociale cu ceilalti.

Fiecare dintre aceste categorii de abilitati pot fi: Abilitati reproductive - aplicare de proceduri (algoritmi)

Abilitati productive - aplicare de principii si strategii.Atitudinile

Atitudinea reprezinta o modalitate de raportare a subiectului fata de mediu, fata de ceilalti si fata de propria pesoana, implicand componente cognitive, afective, motivationale, volitive si comportamentale. Atitudinea desemneaza dispozitia interna a individului fata de un element al lumii sociale. Conceptul de atitudine este la granita dintre psihologie si sociologie. Atitudinile, din punct de vedere psihologic se definesc ca structuri de personalitate. In structura competentei, rolul atitudinilor este de orientare valorica si de energizare afectiva si motivationala a actiunii, interactionand cu abilitatile socio-afective ale persoanei.

Atitudinile sunt determinate de:

Procese cognitive - Cunostinte, credinte, convingeri.

Procese afective - Emotii si sentimente favorabile sau nefavorabile

Procese comportamentale - Intentii, motivatii, vointa, actiuni.Factori externi ai competenteiConditiile in care se exercita actiunea competenta.

Sarcina Sarcina este unitatea de baza a actiunii competente. O sarcina reprezinta una sau mai multe operatii ce trebuie efectuate sau probleme pe care o persoana trebuie sa le rezolve. Frecvent, activitatile cuprind sarcini multiple si variate, organizate in retele si succesiuni. In functie de combinatia de solicitari ale sarcinii vor fi puse in actiune anumite resurse din arsenalul de resurse potentiale ale unei competente sau anumite competente. Analiza de sarcini este primul pas in construirea competentelor vizate de un program de formare, atat in ceea ce priveste structura interna a unei competente, cat si in ceea ce priveste tipurile de competenta vizate pe ansamblul programului. Situatia

Situatia, cadrul alcatuit din conditiile concrete in care persoana, individul sau un grup, efectueaza una sau mai multe sarcini.

Conditiile ce alcatuiesc o situatie pot fi clasificate: conditii tehnico-materiale si logistice referitoare la: unelte, instrumente, dotari tehnice, materii prime si materiale, spatii de lucru, retele de comunicare etc. conditii temporale referitoare la: momentul, etapa, durata si ritmul efectuarii sarcinilor. conditii de impact psiho-social asupra individului si a grupului referitoare la modul de lucrul (individual sau/si in echipa) si tipul de interactiune (cooperare, competitie) si sistemul de evaluare si recompensare.

A fi competent inseamna nu numai a mobiliza resursele interne ale competentei (cunostinte, abilitati, atitudini) adaptate tipului de sarcina, ci si a le combina cu resursele externe ale situatiei in care sarcinile sunt efectuate.Contextul

Contextul este ansamblul integrativ al conditiilor si interactiunilor in care se desfasoara o anumita activitate si care influenteaza in mod direct sau indirect activitatea respectiva. (context = mediul inconjurator)

In cazul situatiilor de invatare a competentelor se disting trei orizonturi contextuale: contextul sau mediul didactic imediat care include: spatiul scolar, dotari materiale, orar scolar, strategii, metode, material didactic, forme de organizare a activitatii etc. (dispozitivul didactic) contextul institutional scolar analizat din punct de vedere al atmosferei psiho-sociale ce domina in scoala din punct de vedere pedagogic, administrativ, managerial, echipament in dotare, etc. contextul sau mediul socio-cultural extrascolar (contextul indepartat) analizat din punct de vedere al mediului social, economic si cultural de provenienta al elevilor sau in cadrul caruia functioneaza institutia scolaraDin perspectiva exercitarii/invatarii competentelor, o situatie poate fi:

de invatare: aceea in si prin care se dobandesc competente noi sau se extinde registrul competentelor anterioare si in care actioneza persoane aflate in curs de calificare. profesionala: aceea in care se pun in actiune competente deja dobandite si in care actioneaza persoane calificate.

Problema situatiilor scolare ca situatii de invatare a competentelor - consta in asigurarea echilibrului dintre situatiile reale si cele simulate sau modelate.Cele mai multe situatii de invatarea competentelor sunt situatii simulate, organizate in scoala (in laborator).

Imporatant este ca aceste sitatii de invatare: sa reproduca/sa reconstituie cat mai fidel conditiile tehnico-materiale si logistice ale situatiilor reale sa solicite din partea elevului demersurile cognitive si actionale proprii actiunii competente: mobilizarea, integrarea si transferul cunostintelor, abilitatilor si atitudinilor, precum si autonomia si resposabilitatea.

Demersuri si atribute ale competenteisi actiunii competente

Actiunea-nota distinctiva a competentei.

A fi competent inseamna a dispune de cunostinte, abilitati si atitudini si presupune a mobiliza si a combina aceste resurse in conditiile concrete ale actiunii. Deci se poate spune ca actiunea probeaza competenta.

Competenta se defineste ca un proces dinamic ce rezulta din actualizarea a trei factori determinanti pentru actiune: a sti sa actionezi - indica capacitatea individului de a mobiliza si de a combina resursele pertinente in raport cu actiunea; a vrea sa actionezi - este determinata de motivatiile personale ale individului de a pune in actiune resursele de care dispune; a putea sa actionezi - presupune existenta unui context, a unei organizari a muncii, a unor decizii de management care sa faca posibila realizarea actiunii.19Mobilizare

Mobilizarea resurselor este demersul fundamental al actiunii competente, este demersul care face trecerea de la a dispune de resurse la a fi competent.

A mobiliza resursele inseamna a le actualiza si a le pune in serviciul efectuarii unor sarcini sau/si rezolvarii unor probleme intr-o situatie data.

Mobilizarea resurselor implica demersuri cognitove si meta-cognitive. Ea solicita cunosinte conditionale care permit persoanei sa decida cand si de ce trebuie sa utilizeze o anumita informatie, o anumita procedura.

Mobilizarea solicita meta-cunostinte care permit persoanei sa-si gestioneze baza de cunostinte, sa evlueze posibilitatile si limitele acesteia. A mobiliza inseamna in egala masura a orienta si a sustine energetic actiunea de actualizare si de punere in practica a resurselor competentei, ceea ce angajeaza emotiile, motivatia, vointa si atitudinile.

Integrarea

A integra inseamna a adapta transformand atat noua achizitie cat si achizitiile existente si a reorganiza noul ansamblu de resurse in functie de cerintele sarcinii si ale situatiei.

Integrarea cunostintelor si abilitatilor in retele ori sisteme de operare intervine in insusi demersul mobilizarii resurselor respective.

Integrarea noilor achizitii in cele anterioare se realizeaza prin construirea situatiilor care sa angajeze efectiv integrarea.

Integrarea vizeaza asimilarea noilor achizitii in reteaua celor existente, asamblarea competentelor de diferite tipuri si reunirea intr-un ansamblu coerent de elemente compatibile resurselor interne si a resurselor externe ale competentei.Transferul

Transferul este demersul prin care cunostintele si abilitatile dobandite sunt mobilizate si utilizate intr-o situatie noua, mai mult sau mai putin diferita de cea in care au fost invatate.

A invata o competenta nu se rezuma la a mobiliza si a integra cunostinte si abilitati intr-o situatie data (unica si irepetabila), ci presupune dobandirea capacitatii de a le transfera de la o situatie la alta. Deci o competenta este invatata numai atunci cand a dobandit atributul transferabilitatii resurselor ce o alcatuiesc.

Se pot identifica trei tipuri de transferuri: transferul acadrmic, care corespunde capacitatii de a aplica, in scoala competentele dobandite in cadrul aceleiasi discipline sau de la o alta; transferul operational care corespunde capacitatii de a aplica competentele in afara scolii sau in afara contextului in care au fost invatate; transferul integral, care corespunde capacitatii de a exercita competentele activitati libere sau in activitati profesionale.

Transferul este responabil si pentru perfectionarea competentelor.Autonomia si responsabilitatea

Autonomia se defineste prin masura in care o persoana sau grupul are sau nu nevoie de asistenta sau/si de supraveghere in realizarea sarcinilor, in situatiile si in contextele in care acestea sunt solicitate.

Autonomia trebuie evaluata in functie de intregul context de conditii si de factori care alcatuiesc actiunea competenta(sarcinile, situatia, contextul) si in stransa legatura cu responsabilitatea ce ii este asociata.

Autonomia este corelata direct cu responsabilitatea; la un anumit grad de autonomie persoana dispune de o anumita marja de responsabilitate sau invers la o anumita marja de responsabilitate persoana dispune de un anumit grad de autonomie.

Responsabilitatea se prezinta sub doua ipostaze: ca responsabilitate asumata in baza capacitatiide a actiona autonom de care persoana crede ca este capabila in raport cu tipul sarcinii; ca responsabilitate acordata in baza capacitatii de a actiona autonom pe care persoana a dovedit-o.Competente cheie

Competentele cheie reprezinta un pachet multifunctional, transferabil de cunostinte, abilitati si atitudini de care au nevoie toti indivizii pentru mplinirea si dezvoltarea personala, incluziunea sociala si gasirea unui loc de munca. Acestea trebuie sa se fi dezvoltat la sfrsitul educatiei obligatorii si trebuie sa actioneze ca fundament pentru nvatare ca parte a educatiei pe tot parcursul vietii.

Competentele cheie cuprind trei aspecte ale vietii:

a. mplinirea personala si dezvoltarea de-a lungul vietii (capital cultural): competentele cheie trebuie sa dea posibilitatea oamenilor sa-si urmeze obiectivele individuale n viata, condusi de interesele personale, aspiratii si dorinta de a continua nvatarea pe tot parcursul vietii;

b. cetatenia activa si incluziunea (capital social): competentele cheie trebuie sa le permita indivizilor sa participe n societate n calitate de cetateni activi;

c. angajarea ntr-un loc de munca (capital uman): capacitatea fiecarei persoane de a obtine o slujba decenta pe piata fortei de munca.

Cele opt domenii ale Competentelor cheie sunt:

1. Comunicarea n limba materna

2. Comunicare n limbi straine

3. Competente n matematica si competente elementare n stiinte si tehnologie

4. Competente n utilizarea noilor tehnologii informationale si de comunicatie

5. Competente pentru a nvata sa nveti

6. Competente de relationare interpersonala si competente civice

7. Spirit de initiativa si antreprenoriat

8. Sensibilizare culturala si exprimare artisticaComunicarea n limba materna

Comunicarea este abilitatea de a exprima si interpreta gnduri, sentimente si fapte att pe cale orala ct si scrisa (ascultare, vorbire, citire si scriere), si de a interactiona ntr-un mod adecvat n cadrul ntregii game a contextelor sociale si culturale educatie si instruire, la serviciu, acasa sau n timpul liber.Comunicare n limbi straine

Comunicarea ntr-o limba straina are aceleasi dimensiuni ca si comunicarea n limba materna: se bazeaza pe abilitatea de a ntelege, de a exprima si de a interpreta gnduri, sentimente si fapte att pe cale orala ct si n scris (ascultare, vorbire, citire siscriere) ntr-o gama potrivita de contexte sociale la serviciu, acasa, n educatie si instruire conform cu dorintele sau nevoile individului. Comunicarea ntr-o limba straina de asemenea apeleaza la abilitati de mediere si ntelegere culturala. Nivelul performantei va varia ntre cele patru dimensiuni, ntre diferitele limbi si conform cu mostenirea si cadrul lingvistic al individului.Competente n matematica si competente elementare n stiinte si tehnologie

Alfabetizarea matematica este abilitatea de a aduna, scadea, nmulti si mparti mental sau n scris pentru a rezolva o gama de probleme n situatiile vietii de fiecare zi. Accentul se pune mai ales pe proces dect pe rezultat, mai degraba pe activitate dect pe cunoastere. Alfabetizarea stiintifica se refera la abilitatea si dorinta de a utiliza cunostintele si metodologia menita sa explice lumea naturala. Competenta n tehnologie e vazuta ca ntelegerea si utilizarea acelor cunostinte si metode care pot modifica cadrul natural ca raspuns la nevoile si dorintele oamenilor.Competente n utilizarea noilor tehnologii informationale si de comunicatie

Competenta digitala implica utilizarea critica si cu ncredere a mijloacelor media electronice la munca, n timpul liber si pentru comunicare. Aceste competente se refera la gndirea logica si critica, la abilitatile de management a informatiei la standarde nalte, si la abilitati de comunicare dezvoltate. La nivelul de baza, abilitatile TIC cuprind utilizarea tehnologiei multimedia pentru a primi, evalua, stoca, produce, prezenta sischimba informatii, si pentru a comunica si a participa n retele prin intermediul Internetului.Competente pentru a nvata sa nveti

A nvata sa nveti cuprinde disponibilitatea de a organiza si reglementa propria nvatare, att individual ct si n grup. Aceasta include abilitatea de a organiza eficient timpul, de a rezolva probleme, de a achizitiona, procesa, evalua si asimila noicunostinte, si de a aplica noile cunostinte si deprinderi ntr-o varietate de contexte acasa, la servici, n educatie si instruire. n termeni mai generali, a nvata sa nveti contribuie puternic la managementul traseului profesional.Competente de relationare interpersonala si competente civice

Competentele de relationare interpersonala cuprind toate formele comportamentale care trebuie stapnite pentru ca un individ sa fie capabil sa participe ntr-un mod eficient si constructiv la viata sociala, si sa rezolve conflictele, daca e cazul. Abilitatileinterpersonale sunt necesare pentru interactiunea efectiva, individual si n grupuri, si sunt utilizate att n domenii private ct si n domenii publice.Spirit de initiativa si antreprenoriat

Antreprenoriatul are o componenta activa si una pasiva: cuprinde att capacitatea de a induce schimbari ct si abilitatea de a le primi, sprijini si adapta la inovatia adusa de catre factori externi. Antreprenoriatul implica asumarea responsabilitatii pentru actiunile cuiva, pozitive si negative, dezvoltarea unei viziuni strategice, stabilirea obiectivelor si realizarea lor, precum si motivarea de a reusi.Sensibilizare culturala si exprimare artistica

Exprimarea culturala cuprinde aprecierea importantei exprimarii creative a ideilor, experientelor si emotiilor prin intermediul diferitelor medii, incluznd muzica, expresia corporala, literatura si artele plastice.Competente generale si competente specifice/de specialitate

Competentele generale sunt cele care conditioneaza realizarea cu succes a unui registru larg de activitati, din domenii sau/si de naturi diferite.

Competentele specifice sunt cele care conditioneaza relizarea cu succes a unui registru restrans de activitati, circumscris unui domeniu de specialitate delimitat.

In mediul scolar competentele generale se definesc prin raportare la competentele disciplinare. Acestea sunt competente ce vizeaza exersarea continuturilor specifice fiecarei discipline (concepte, metode, strategii) in situatii si contexte pertinente pentru capacitatile pe care fiecare disciplina vizeaza sa le dezvolte la elevi.

Competente transversale sunt competente pentru viata. Ele sunt competente care permit persoanei sa se adapteze la dinamica si complexitatea realului, in diversitatea contextelor in care realul se manifesta: profesionale sau extraprofesionale, scolare sau extra-scolare, formale sau non formale etc.

O competenta transversala este transdisciplinara, ceea ce inseamna ca acest tip de competente se formeaza prin toate disciplinele, sunt interdependente si se formeaza ca un tot.