8/18/2019 Model Subiecte Admitere Comunicare si Relatii Publice, 2015

1/3

Model de subiect

Specializarea Comunicare şi R elaţii PubliceAdmitere, sesiunea iunie 2015

Citiţi textele:(A) Deunăzi, mă aflam în anticamera unui cabinet medical. La un moment dat, pe scaunele de alături,s-au aşezat o doamnă şi fiul ei, un băiat de vreo 7-8 ani. De îndată ce mama i-a scos paltonul, tânărul aextras din buzunar un smartphone şi s-a cufundat, solitar, în utilizarea lui. Nu ştiu exact cum anume sefolosea de sofisticatul instrument. Comunica ceva pe „ Facebook ”? Se angaja în energice jocurielectronice? Fapt e că, din clipa în care a intrat „în dialog” cu telefonul, copilul a apucat pe o orbită cutotul străină de lumea din jur. Privea halucinat, lovit, brusc, de un autism irepr esibil, ecranul din mânalui stângă  şi zburda, agil, cu degetele mâinii drepte, pe suprafaţa lui luminoasă. Era „branşat”, darsingur. Nu vorbea cu nimeni (nici cu maică-sa), nu punea întrebări, nu privea în jur, nu vedea oamenişi obiecte, nu percepea nimic din ce se petrecea în preajma lui. 

Am văzut din ce în ce mai multe scene asemănătoare în varii locuri publice. Iar protagoniştii nu

erau neapărat copii. Am văzut cupluri, aşezate la o masă de cafenea sau pe o bancă în parc, cutelefoanele în mână, trimiţându-şi, harnic, SMS-uri. Sau jucându-se fiecare pe aparatul lui, înignorarea totală a celuilalt. Se spune că trăim într -o „eră a comunicării”. Şi e adevărat că mesaje şiinformaţii ale tuturor şi de peste tot se prăvălesc torenţial asupra noastră. Viteza şi cantitateacomunicării au crescut enor m, dar, paradoxal, asta s-a întâmplat pe socoteala dialogului real, acuvântului rostit , a schimbului de  priviri.  Nu mai vorbim „faţă către faţă”, „ochi în ochi”. Audispărut gestul, mimica, tăcerile semnificative. Limbajul  –   în mod normal unealtă şi substanţă acomunicăr ii  –   tinde spre o inexpresivă standardizare. Se spune „txt” în loc de „text”, „k” în loc de„ca”, „vb”, în loc de „vorbim”. Se „diluieşte”, se „şeruieşte”, „se dau like-uri”. (A. Pleşu, Comunicare fără comunicare, fragment, în Adevărul , 16.02.2015)

(B) 18.02.2015 | Piedone a scris:

Băiatul comunica, dar selectiv. Este la vârsta la care este sătul de schimbat priviri cu mama sa, iaranticamera cabinetului medical nu este un mediu propice pentru comunicare. Tehnologia ne permiteacum să  comunicăm cu cine dorim, cu cine împărtăşeşte pasiuni comune, nu doar cu cine se află întâmplător sau nu în preajmă. Cu siguranţă, el se va întâlni în persoană cu mulţi dintre cei cu carecomunică virtual. Cu siguranţă că la vârsta lui are şanse de a evolua pozitiv / negativ mult mai maridecât am avut noi pe vremuri.

I. Alegeţi continuarea cea mai potrivită (a, b sau c) pentru afirmaţiile 1-2 de mai jos:1.  În fragmentul A, autorul povesteşte o scenă din anticamera unui cabinet medical,

exprimându-şi implicit: (a) iritarea faţă de lipsa de politeţe a băiatului; (b) îngrijorarea faţă de starea de izolare a băiatului; (c) admiraţia faţă de abilitatea băiatului de a mânui noua tehnologie.2. În al doilea paragraf din fragmentul A, este deplânsă în primul rând: (a) pierder ea complexităţii şi a subtilităţii din comunicarea directă; (b) folosirea unor abrevieri incorecte;(c) folosirea prea multor cuvinte împrumutate din engleză. 

(1 punct)

II. Găsiţi câte un sinonim potrivit cu sensul din text şi prin care s-ar putea substitui cuvintele:a se cufunda ...................solitar ......................

sofisticat ....................halucinat ................... protagonist .....................

8/18/2019 Model Subiecte Admitere Comunicare si Relatii Publice, 2015

2/3

 (1 punct)

III.  Identificaţi în text cele două apariţii ale termenului dialog   şi explicaţi pe scurt înţelesul lor înfiecare context.  (1 punct)

IV. Explicaţi pe scurt sensul titlului articolului din care este extras textul (A). (1 punct) 

V. Recitiţi ultima frază a textului (B). Cuprinde aceasta o exprimare ambiguă sau nerecomandabilă?Explicaţi.  (1 punct) 

VI.  Pornind de la poziţiile exprimate în textele A şi B, exprimaţi-vă argumentat, în 450-500 decuvinte, opinia faţă de formele de comunicare modernă prin intermediul noilor tehnologii. Daţi untitlu eseului vostru argumentativ. (4 puncte) 

Se acordă 1 punct din oficiu.

8/18/2019 Model Subiecte Admitere Comunicare si Relatii Publice, 2015

3/3

BAREMI. Pentru fiecare răspuns (care reprezintă continuarea cea mai potrivită, adică reflectând orientareaargumentării din întregul text) se acordă câte 0,50 de puncte. (0,50 x 2 = 1 punct) Răspunsuri: 1b, 2a.

II. Se acordă câte 0,20 puncte pentru câte un sinonim corect pentru fiecare dintre cuvintele listei. Nuse iau în considerare mai multe sinonime pentru un cuvânt. Nu se scad puncte pentru adăugarea unorcuvinte care sunt sinonime imperfecte sau nu sunt sinonime. (0,20 x 5 = 1 punct) 

a se cufunda - a se scufunda (sau a se afunda, a se adânci)solitar - însingurat (sau izolat, retras, singur, singuratic)sofisticat - complicat  halucinat - fascinat protagonist - erou (sau personaj)

III.  Se acordă 1 punct  pentru răspunsurile care  indică diferenţa dintre cele două apariţii alecuvântului, ţinând cont de context: în primul caz  (a intrat „în dialog” cu telefonul ) este vorba de o

folosire ironică, marcată de ghilimele, dialog   fiind folosit cu sens figurat, prin analogie cu sensul propriu („comunicare orală între persoane”). În al doilea context, adjectivul real şi explicaţiile careurmează indică folosirea termenului dialog   într-un sens primar şi restrâns, ca formă orală decomunicar e între persoane, faţă în faţă, cu implicarea contactului vizual („ pe socoteala dialogului real,a cuvântului rostit , a schimbului de priviri” ).

Punctajul (între 0  şi 1 punct) se acordă în funcţie de calitatea şi complexitatea explicaţiei(formulări clare, corect redactate, argumentate).

IV.  Răspunsul trebuie să explice sensurile diferite în care este folosit termenul repetat în titlul Comunicare fără comunicare; titlul este doar aparent paradoxal sau contradictoriu, pentru că la primaapariţie în titlu cuvântul comunicare este folosit într-un sens larg (care include toate formele noi detrimitere şi primire de informaţii în mediul electronic), iar la a doua apariţie are un sens mai restrâns,

evaluativ, de „adevărată comunicare”, care implică o legătură   umană mai profundă. Pasajul careexplicitează cel mai bine titlul este

„Se spune că trăim într -o «eră a comunicării». Şi e adevărat că mesaje şi informaţii ale tuturorşi de peste tot se prăvălesc torenţial asupra noastră. Viteza şi cantitatea comunicării au crescutenorm, dar, paradoxal, asta s-a întâmplat pe socoteala dialogului real, a cuvântului rostit , aschimbului de priviri. Şi în acest caz, punctajul (între 0 şi 1 punct) se acordă în funcţie de calitatea şi complexitatea

explicaţiei (formulări clare, corect redactate, argumentate).

V.  În enunţul „Cu siguranţă că la vârsta lui are şanse de a evolua pozitiv / negativ mult mai maridecât am avut noi pe vremuri”, termenul  şansă , care are un sens pozitiv (în DEX: „împrejurarefavorabilă, posibilitate de reușită, de succes; noroc”) este folosit într-un context nepotrivit („a evoluanegativ”).

Pentru identificarea impro prietăţii semantice se acordă 0,50 puncte; pentru explicarea sa corectă,alte 0,50 puncte. (0,50 + 0,50 = 1 punct) 

VI. Eseul argumentativ se va puncta ţinând cont de următoarele: - calitatea argumentelor (convingătoare, bine alese) (1 punct)- legătura cu textele A şi B, corecta înţelegere a argumentelor din acestea (0,50 puncte) - organizarea lor (clară, gradată, cu punerea în evidenţă a concluziei) (0,50 puncte)- originalitate (idei personale; marcarea clară a punctului de vedere propriu) (0,50 puncte)- redactare clară, coerentă, fără greşeli de ortografie, gramatică etc.; nedepăşirea numărului de cuvintealocat (1 punct)

- alegerea unui titlu care să corespundă perfect ideilor şi structurii textului. (0,50 puncte) (1 + 0,50 + 0,50 + 0,50 +1 + 0,50 = 4 puncte)