Depresia si anxietatea la pacientul cu afectiuni cardio-vasculare

Popescu Traian Bucuresti 2012

*

AnxietateaTulburare psihica frecventaPerturbri grave in viata social Afectarea calitaii vieiiAnxietatea rspuns la evenimente externe

*

Forme clinice ale tulburarilor anxioase Tulburarea de panica Tulburarea de anxietate generalizata Tulburarile fobice anxioase Tulburarea obsesiv-compulsiva Tulburari de stres

*

Depresia

Maladie mental Diverse cauzeComportament dezadaptativ Conceptul de depresie este ntlnit ntr-o varietate de domenii

*

Modificari psihologice in situatia de suferinta cardiovasculara-Boala psihosomatic=>factorul psihogen este important -Activitatea psihic a omului=>modificri psihogene ale activitii cardiovasculare -factori de risc cu component voluntar: fumatul, consumul de grsimi i/sau supragreutatea, excesul de alcool, sedentarismul, somnul redus -Bolile cardiovasculare: factori etiologi factori biologici factori psihosociali.

*

Scop

Corelatia intre depresie, anxietate si problemele cardio-vasculare fie de cauza acuta sau cronica si modul in care influenteaza aceste probleme prognosticul pacientilor cat si calitatea vietii acestora

*

Metoda de lucruLot 100 pacientiSex masculin si femininVarsta 38-87

Informatiile necesare au fost obtinute prin chestionare de tip autoevaluare si aplicarea scalelor:-Zung anxiety and depression scale-MVAS(Multiple visual analog scale)-PHQ-9

*

Clasificare in funcie de caracterul acut sau cronic al afeciunii:Clasificare in funcie de durata aparitiei bolii:

Gradul de severitate al anxietii distribuit pe gradul de severitate acut, subacut sau cronic al bolii

Gradul de severitate al depresiei distribuit pe gradul de severitate acut, subacut sau cronic al bolii

Gradul de severitate al depresiei distribuit pe gradul de severitate acut, subacut sau cronic al bolii

Concluzii

Conform studiului realizat distributia pe sexe brbai/femei a fost de 43/57

n funcie de gradul de colarizare, majoritatea pacienilor s-au ncadrat n categoria studiilor medii, urmnd cei cu studii elementare, o pondere redus avnd studii superioare

Doua treimi din pacienii studiai sufera de afeciuni acute, doar o treime prezentand boli cronice

Se observa o distributie proportionala a brbailor si a femeilor pe diferitele grade de anxietate

Din studiul realizat se observa ca, categoriile de varsta care sunt cele mai expuse la anxietate si depresie in cadrul afectarilor cardio-vasculare sunt:50-59 de ani 60-69 de ani si 70-79 de ani iar din punct de vedere al gravitatii cei mai expusi sunt pacientii acuti si subacuti

Pacienii au fost mprii n funcie de tipul afeciunii: acuta, subacut, cronic. n cazul afeciunilor acute, majoritatea pacienilor sufer de anxietate, pentru afectiunile subacute, pondera pacienilor cu anxietate e egal cu cea a celor fr anxietate, iar n cele cronice majoriatea nu au anxietate.

Penrtu pacienii depresivi masurati cu scala Zung se observa o distributie proportionala a brbailor si a femeilor pe diferitele grade de depresie, ,iar pentru cei masurati pe scala PHQ-9 se observa o distributie astfel:28% dintre brbai si 33% dintre femei nu sufer de depresie,41% dintre brbai si 38 % dintre femei sufer de o depresie minor iar in formele severe 17% dintre brbai si 14% dintre femei sufer de o depresie major moderat-sever iar 12% dintre brbai si 14% femei sufer de depresie major

Din lotul studiat pacienilor carora li s-a aplicat scala Zung se poate observa c grupa de vrst 50-59 de ani , 60-69 de ani si 70-79 de ani sufer intr-un procent de mai mare de formele mai grave de depresie:la grupa de vrst 50-59 de ani 26% sufer de o formmoderat sau sever,la grupa de vrst 60-69 de ani 35% sufer de o formmoderat sau sever,iar la grupa de vrst 70-79 de ani 27 % sufer de una dintre cele 2 forme grave. Se poate observa la pacienii masurati cu scala PHQ-9 ca grupa de vrst 50-59 de ani , 60-69 de ani si 70-79 de ani sufer intr-un procent de mai mare de formele mai grave de depresie:la grupa de vrst 50-59 de ani 18% sufer de o formmajor moderat-sever sau major,la grupa de vrst 60-69 de ani 30% sufer de o formmajor moderat-sever sau major, iar la grupa de vrst 70-79 de ani 22 % sufer de una dintre cele 2 forme grave.

Se observa ca dintre pacienii carora li s-a aplicat scala Zung cei acuti 28 % au o formmoderat sau sever de depresie iar 72% nu sufer de depresie sau au o formuoar.

Dintre pacienii subacuti 50 % au o dorma sever sau moderat si 50 % nu sufer de depresie sau au o formuoarPacienii cronici in proportie de 60 % nu sufer de depresie sau sufer de o formuoar iar 40 % sufer de o formmoderat sau sever. Se observa la dintre pacienii care au fost masurati cu scala PHQ-9 ca dintre cei acuti 25 % au o formmajor moderat-sever iar 75% nu sufer de depresie sau au o formminor.Dintre pacienii subacuti 43 % au o form moderat-sever sau sever si 57 % nu sufer de depresie sau au o formuoarPacienii cronici in proportie de 72 % nu sufer de depresie sau sufer de o formuoar iar 28 % sufer de o formmoderat sau sever.

Diagnosticele trebuie comunicate si explicate pacientului cat si familiei acestui oferindu-se deopotriva informatiile necesare bolilor, semnelor si simptomelor asociate cat si explicarea modalitatilor de tratament, dar si raspunderea cat si clarificarea unor potentiale nelamurire avute de catre acestia.

Deopotriva terapeutul trebuie sa beneficieze de toate informatiile necesare pentru asigurarea unui tratament cat mai eficient acesta putand fi obtinute prin diferite metode de lucru care vizeaza o diagnosticare cat mai corecta dar si printr-o buna comunicare interdisciplinara.

V mulumesc

*

*

*

*

*

*

*